2. Clasificarea tiinific merceologic a marfurilor nealimentare Mrfurile industriale se clasific n 13 grupe: 1. Mrfuri textile 2.

Marfuri din piele i nlocuitorii ei. 3. Mrfuri din blan 4. Mrfuri din sticl 5. Mrfuri ceramice 6. Mrfuri chimice de uz casnic, prod. cosmetice 7. Mrfuri din lemn 8. Marf. Electrotehnice 9. Mrf. Electrocasnice 10. Mrf. Electronice (TV, radio, PC..) 11. Mrfuri de menire social-cultural 12. Mrfuri de jiuvaergie 13. Mrfuri de galanterie(piptene, nasturi...) 3.Principalele proprieti ale mrfurilor Sunt: a)fizice - care pot fi determinate prin metode fizice , i anume: masa, densitatea, propr. optice, higroscopicitatea........ b)mecanice exprim modul de comportare a mrfurilor la aciunea unor solicitri, fore exterioare care tind sa le modifice structura i integritatea. Ex: rezistena la ncovoire etc. c) chimice exprim compoziia li structura chimic; ex.: stabilitatea prod. la aciunea agenilor chimici, solubilitatea, coninutul de subst. uscat etc. d) psihosenzoriale sunt determinate de specialiti e) estetice deoarece omul, 70-80% cumpr cu ochiul 6. Definiti notiunea de calitate si caracteristicile calitatii Calitatea unitatiiide produs este apreciata in raport cu propriul sau model proectat sau omologat prescris intr-un standard sau norma. Aceasta calitate este importanta mai ales pentru cumparatorul unui produs. Calitatea lotului se apreciaza prin gradul in care se regaseste calitatea unitatii de produs in colictivitatea de marfuri si se estimeaza printr-un indicator ce exprima proportia de noncalitate din lot, acest concept are importanta deosebita in relatiile contractuale intre cei trei parteneri: furnizor, intermediar, comert. Un lot sau o partida de marfa alimentara se numeste o anumita cantitate de produse care sau fabricat la aceeasi interprindere pe aceeasi data, in aceeasi zi, in acelasi skimb, ku aceeasi denumire, in acelasi ambalaj si cu acelasi certificat. Cerintele calitatii sunt expresiile cererilor formulate de beneficiari in timpul cercetarilor de piata si reprezinta comanda sociala la un moment dat. 7. Factorii care determina si influenteaza calitatea : Pe parcursul circulatiei marfurilor, calitatea poate fi exprimata prin mai multe ipostaze: Calitatea proiectata - ponderea careea intr-un produs reprezinta 70% , are un rol hotaritor in prevenirea defectelor si ekonomisirea resurselor umane si materiale. Calitatea omologata exprima valorile individuale ale proprietatii produsului avizate de o comisie de specialisti care are caracter de etalon de referinta. Factorii din procesul de productie : cercetarea si proectarea; materii prime si materii auxiliare; procesul tehnologic; calit. Profesionala a salariatilor;asgurarea si controlul calitatii; standardele si normele. Factorii determinatiin procesul circulatului marfurilor in comert: ambalarea; transportul; cond. de pastrare. 8. Metode de verificare a calitatii: Metode de baza : organoleptica, de laborator(fizice, chimice, biochimice si microbiologice) Metode auxiliare se folosesk atunci cind este este imposibil sau irational de a folosi metode de laborator: metoda de expertiza; metoda statistica; metoda analitico-matematica. 9. Funciile calitii i relaiile cu alte categorii economice Funciile calitii sunt redate de urmtoarele: Funcia tehnic Funcia social

 Funcia economic 39. Proprieti comune mai multor mase plastice. Se mpart n: 1. proprieti care asigur avantaje 2. propr. care asigur dezavantaje 1. propr. care ofer avantaje sunt: a) masa specific redus i densitatea mic- 0,9-1,5g/cm3 b) au o rezisten deosebit la factorii atmosferici i chimici (nu porodiaz i multe din acestea la temp. obinuite de pstrare, transportare- snt inerte) c) au propr. dielectrice nalte, se folosesc n calitate de izolator d) se pot prelucra uor prin diferite metode tehnologice e) au un exterior plcut, pot fi transparente, colorate... f) au propr. igienico-sanitare nalte, pe suprafaa lor nu se dezvolt microorganisme dac sunt curate g) se ntrein uor 2. propr.ce asigur dezavantaje sunt: a) nu au rezisten mare la temp. prea nalte i nici prea joase; limitele sunt cuprinse ntre( la t. nalte) 70 -200 grade C; la tepm. Joase cea mai rezistent e polietilena - rezist pna la (minus)-60-70 grade C b) uor se zgre c) prezint fenomen de mbtrnire ( i modific propr. sub aciunea fact. atmosferici i chimici) d) se descompun foarte greu 40. Metode de obinere a articolelor din mase plastice. Sortimentul i indicii de calitate a articolelor din mase plastice. Metode de obinere: - tanare obiecte de adncime mic - presare termorigide - calandrare sistem de cilindri, se obin pelicule de diferite mrimi - extrudere produse de tip eav - turnare n forme, rmne urma canalului de turnare - suflare sub presiune are urma matricei Clasificarea articolelor din mase plastice: 1. dup tipul de material plastic din acre sunt confecioante (polietilen, policlorur de vinil, aminoplaste, fenoplaste, polistiren) 2. dup domeniul de utilizare (mrfuri de uz casnic, pt construcii i instalaii electrotehnice, articole de marochinrie) Indicii de calitate: - examinarea organoleptic, se identific tipul masei plastice dup aspect exterior, prezena diferitor defecte de la prelucrarea tehnologic, defecte de form, de coloraie, dimensiuni, etc - indicii fizico-chimici forma n comparaie cu produsul omologat, dimnesiunile, etanietatea, rezistena la ageni chimici, la cldur, la cderea liber, etc. 41. Caracteristica si clasificarea fibrelor textile. Fibrele textile sint corpuri solide, natuarel sau obtinute pe cale chimica, caracterizate printro serie de proprietati care le confera posibilitatea de a fi transformate in diferite produse textile. Clasificarea: 1. Fibre naturale: vegetale: monocelulare (bumbac); policelulare (cinepa) animale: cu structura celulara (lina); fara structura celulara (matase) minerale (fibre de azbest) 2. Fibre chimice: din polimeri naturali: celulozice (celofibra); proteice (din cazeina); hidrocarburice (cauciuc) din polimeri sintetici: prin polimerizare (polietilenice); prin policondensare (poliesterice); prin poliaditie (poliuritanice). 42. Firele textile: clasificarea, obtinerea, sortimentul, cerinte de calitate.

Firele textile sint elemente de structura ale produselor textile finite cu influenta asupra calitatii si diversificarii sortimentului acestora. Firele se obtin prin reunirea mai multor fibre scurte sau continue in procesul de filare. Filarea presupune obtinerea unui paralelismal fibrelor componente, carora li se aplica o torsionare pentru a le conferi reistenta necesara. Sensul torsiunii firelor poate fi spre stinga, notat cu litera S si spre dreapta notat cu litera Z. In scopul obtinerii unor fir e mai uniforme si mai rezistente, firele simple se multiplica si se rasucesc, iar prin rasucirea a doua sau mai multe fire rasucite in prealabil se obtin fire cablate. Principalele caracteristici care determina calitatea tesaturilor si tricoturilor sunt: 1. Finetea reprezinta gradul de subterime a firului. 2. Rezistenta la tractiune pentru caracterizare se foloseste sarcina la rupere respectiv forta maxima la tractiune aplicata axial care provoaca ruperea. 3. Alungirea la rupere arata gradul de intindere a firului din momentul actiunii fortelor pina cind se rupe (se estimeaza elasticitatea firelor). 4. Torsiunea si uniformitatea torsiunea-este o carateristica de calitate foarte importanta, deoarece influenteaza rezistenta, uniformitatea si aspectul produselor finite. Se exprima prin numarul de rasucituri pe unitate de lungime. Uniformitatea-se refera la aspectul neted sau regulat al firului, dar si la uniformitatea grosimii pe toata lungimea lui. Tipuri de fire: 1. Fire obisnuite se obtin prin procesul de filare, dupa compozitia fibroasa ele sunt: - fire simple obtinut dintrun singur tip de fibre. - fire mixte obtinut dintrun amestec de fibre in diferite proportii (fir de tip bumbac si fir de tip lina) 2. Fire speciale cuprind firele texturate (se obtin din fibre poliamidice si poliesterice prin procesul de texturare, ele dobindesc o serie de caracteristici: elasticitate mare, tusheu placut asemanator lnii, capacitate mare de termoizolare si tranfer al umeditatii) si firele volumizate (se obtin din fire mixte- poliamidice cu (lna, bumbac,) prin tehnologii bazate pe contractarea diferita a fibrelor componente.) care se obtin din fire sintetice carora li sa aplicat o tehnologie speciala 3. Fire de efect sunt fire cu aspecte deosebite dobindite prin felul de vopsire, amestecul de materie prime si prin tehnica de fabricatie. Cele mai utilizate sunt: buclate, flame, incretite, spiralate, frontir, ondulate. 43. Tesaturi: obtinerea, sortimentul, indicii de calitate. Tesaturiel sunt produse textile care se prezinta sub forma de foi plane, care rezulta prin incrucisarea intr-o anumita ordine a 2 sisteme de fire: - urzeala firele dispuse in lungul tsesaturii, paralele cu marginea ei. - Batatura firele dispuse transversal, perpendicular cu marginea tesaturii Procesul de obtinere a tsesaturilor presupune 3 faze tehnologice: A) pregatirea firelor pentru teser comporta pregatirea firelor de urzeala si a firelor de babatura. Pregatirea urzelei - bobinarea trecerea firelor de urzeala de pe evi i sculuri pe bobine, concomitent facinduse si curatirea firelor de impuritati - urzirea infasurarea unui anumit numar de fire de urzeala pe un sul ce va fi folosit la masina de tesut - ncleierea impregnarea urzelei cu un apret care sa dea firului netezime si rezistenta la frecare (se practica la firele de bubac, in, ln ppieptanata) - nvdirea trecerea firelor de urzeala prin cocletii ielor i spat dupa anumite modele numite legturi, armuri sau contexturi. Pregatirea babaturii Se realizeaz prin operatia de canetare infasurarea firelor pe evi de carton, lemn sau suporti de form conic de marimi diferite (eava va fi introdus in suveic) B) eserea se face cu ajutorul masinelor de esut si presupune incrucisarea firelor de urzeala cu cele de batatura. esturi simple se folosete o singur urzeala si o singura batatura. Tesaturi compuse: - 2 sau mai multe urzeli si o batatura - 2 sau mai multe bataturi si o urzeala - 2 sau mai multe urzeli cu 2 sau mai multe bataturi, pe anumite portiuni sau pe toata lungimea tesaturii ncrucisarea firelor de urzeala cu cele de batatura se face intro anumita ordine, dupa anumite legaturi ale tsesaturilor:

Fundamentale pinza, diagonal, atlaz Derivate panama, rips, Combinate Cu desene mici, mari finisarea tesaturilor consta in efectuarea mai multor operatii, fizico chimice si fizico mecanice, in functie de compozitia fibroasa si destinatia lor, pentru a le conferi noile proprietati sau a le imbunatati pe cele deja existente. Operaii fizico-chimice: albirea, vopsirea, imprimarea, apretarea, hidrofugarea, impermiabilizarea, antistatizarea. Operatii fizico-mecanice: sanforizarea, scmoarea, plisarea, calandrarea, egalizaera, gofrarea. In difeinirea si aprecierea valorii de intrebuintare si a calitatii tesaturilor, intereseaza proprietatile: - fizico-mecanice: latimea, grosimea, desimea, masa, rezistenta si alungirea la rupere, rezistenta la frecare - igienico-sanitare: absorbtie si cedarea umeditatii, permiabilitatea la aer si vapori,capacitatea de izolare termica, capacitatea de impurificare si retinere a prafului. - estetice: aspectul, draparea (mulaea), contractia, rezistenta vopsililor si imprimarilor - proprietati ecologice: tesaturile pot contine o serie de substante nocive (care pot afecta sanatatea omului), fie datorita unor substante chimice folosite la finisarea lor, fie provenite de la fibrele folosite. Sortimentul: - tesaturi de bumbac si tip bumbac au o masa redisa, sunt durabile, confortabile, se intretin relativ usor, etc. - tesaturi din fibre liberiene sortimentul se dezvolta prin realizarea unor fire de tip in in amestec cu poliester, cu bumbac, cu celofibra, a unor tesaturi tip in-cinepa pentru costume cu un grad de finisare ridicat. Caracteristicele merciologice ale tesaturilor din in: purtabilitatea foarte buna, ofera o stare de confort, permiabile la er, se intretin ushor, aspectul propriu matasos, se poate finisa foarte variat. - tsesaturi din lina si tip lina clasificarea se face dupa mai multe criterii: dupa compizitia fibroasa din lina pura, dupa greutate(ushore,mijlocii, grele), in functie de destinatie(costume, sacouri), dupa procedeul de filare al firelor utilizate (tsesaturi din fire pieptanate si tesaturi din fire cardate) - tesaturi din matase si tip matase se obtin din fire cu torsiuni diferite,incepind cu cele mai bune, brej, trama, muselina, crep si terminind cu firele groase obtinute din deseuri de matase. Criteri de clasificare: materia prima, finisarea si destinatsia. 44. Notiuni generale despre sticla, sortimentul sticlei. Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicaii ai diferitelor metale. Sunt materiale necristalizate (amorfe), cu rezisten mecanic i duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai nalte se comport ca lichidele subrcite cu vscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin nclzire se nmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare. Sticlele se obin, n general, prin topirea n cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de coar, piatr de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) i materialele auxiliare. Proprietile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziia lor. Sortimentul: 1. Sticla comuna - poate fi incolor, colorata, transparenta, trasnlucida, opaca. O copozitie chimica simpla solnite, pahare, etc. 2. Sticla cristal contine Oxid de plumb. 3. Sticla semicristal cantitati mici de oxid de plumb sau de loc, contine oxid de bariu, calciu, zinc, ofera proprietate stralucitaore, duritate mai mare, sunet rasunator. 4. Sticla cristal adevarat: - sticla cristal usoara oxid de plumb 9-18 % - sticla cristal semigrea 18-30% - sticla crsital grea peste 30% Cu cit cantitatea de oxid de plumb e mai mare cu atit sticla e mai scumpa, mai dura, mai transparenta. 5. sticla optica pentru lentile de ochelari, are grad inalt de omogenitate, pentru aparate optice. 6. sticla speciala: - sticla chimica sticlarie pentru laborator - sticla utilizata in electrotiehnica - sticla armata- se folosesc armaturi metalice - sticla calita- pentru automobile - stigla in straturi (duplex, triplex) sticla antiglont - sticla termoabsorbanta - sticla fonoabsorbanta. C)

45. Materiile prime folosite la obtinerea sticle. materialile de baza la producerea stiklei sunt: - vitrifiantii- substantsa care dupa racire ofera caracter vitros( transparent) principalul vitrifiant este oxid de siliciu, nisip de cuarts - fondantsii- au rolul de a cobori temperatura de topire sub 1700grade, - stabilizatantii- ofera stabilitate sticlei, CaCO3, K2CO3 cioburi de sticla- sunt nishte ramashitse de sticla care adauga volum si ofera sticlei proprietatile sale. Materii prime auxiliare: - afinanii au rolul de a limpezi masa sticloasa topit de gazele rezultate din reactiile chimice ale componentilor sticlei, prin antrenare la suprafata a bulelor de gaz din interiorul topiturii. Se foloseste azotatul de sodiu, azotatul de calciu, sulfatul de sodiu, sulfat de calciu. - Opacizantii rol de a oferi caracter opac, netransparent sau translucid. Se folosesc compusi al flourului, fosfati (foaina din oase de animale), deoxid de staniu. - Decolorantii cu scopul de a indeparta nuanta verzui-galbuie sau verzui- albastruie care ii ofera sticlei oxizii de fier care se afla in nisip de cuar. Se foloseste trioxid de arseniu, arseniu de mangan. - Colorantii se folsoesc oxizi sau saruri. Culoarea violeta oxid de mangan, rosie selen, Cu2O, cadmiu, verde ozid de fier sau CrO3, albastra oxid de colbat, CuSO4, purpurie CuCl3, neagra amestec de 3 oxizi- CbO+MgO2+FeO. - Acceleratori de topire NaCl (sare de bucatarie). 46. Factorii care influenteaza calitatea articolelor din sticla. 1. Materiile prime 2. procesul tehnologic -asupra calitatii Operatiile procesului tehnologic: - Obtinerea masei sticloase: a. topirea materiilor prime b. limpezirea/ afinarea c. omoginizarea - fasonarea sticlei se obtin obiecte de anumite configuratii, dureaza citeva secunde. Metode suflare, presare, suflare-presare, tragere, laminare. Pemtri a fasona masa sticloasa se raceste pina la 200-300 grade C pentru a avea o viscozitate inalta. - Recoacerea dupa ce sau obtinut formele, sunt aranjate pe banda de transportor unde merg in cuptor la temperatura de 425-575 grade C. In functie de marimea obiectului 20-45min. - Finisarea metode: a.mecanice (slefuirea,matesarea, gaurirea lustruirea, rodarea) b. chimice (cu mentinerea in solutie de flour) 47. metode de modelare si de decorare ale articolelor din sticla. Marea varietate de procedee de fabricaie a sticlei cuprinde: A) Turnarea (de exemplu pentru oglinzi). B) Laminarea (de exemplu pentru oglinzi, sticla armat etc.). C) Flotarea (pentru sticla flotat). D) Mularea (formarea), chiar combinat cu presarea, suflarea sau tragerea (de exemplu pentru fabricarea sticlelor pentru lichide, a paharelor fr picior, pentru diferite sticle optice, scrumiere). E) Suflarea, la gur sau mecanic, cu sau fr forme (de exemplu pentru fabricarea sticlelor pentru lichide, a flacoanelor, fiolelor, obiectelor de fantezie sau uneori a foilor de sticl, numit sticl pentru geamuri). F) Tragerea sau extruziunea (este cazul particular al sticlei numit sticl pentru geamuri, al baghetelor, evilor, fibrelor din sticl). G) Presarea, n general n forme, frecvent utilizat ca procedeu de obinere, de exemplu a scrumierelor, i care este combinat n egal msur cu laminarea (de exemplu pentru fabricarea sticlei imprimate) sau cu suflarea (de exemplu pentru fabricarea sticlelor pentru lichide). H) Modelarea cu suflaiul, pornind de la baghete, evi etc., pentru fabricarea fiolelor sau a obiectelor mici de podoab etc.

IJ) Decuparea obiectelor din blocuri, sfere, lingouri etc., obinute n prealabil printr-un procedeu oarecare (articolele din silice sau din cuar topit, n particular, sunt deseori obinute pornind de la lingouri sau eboe pline sau goale).

48. Clasificarea generala a marufurilor de uz casnic I) Dupa principiul de funcitonare: - Electrotermice care transforma energia electrica in caldura prin intermediul unor rezistente incalzitoare (vale electrice, fiere de calcat, plita, perne si paturi electrice). - Electromotrice care transforma energia electrica in energie micanica de rotatie sau alternativa cu ajutorul unui motor electric si a unor mecanizme adecvate (mixere, masini de spalat). - Mixte care trnasforma energia electrica atit in caldura cit si intro miscare mecanica fiind deci prevazute cu rezistente incalzitoare si motoare electrice (uscatoare de par, radiatoare cu ventilator) - Cu despozitive radiante care transforma energia electrica in radiatii electromagnetice din domeniul microundelor, din infrarosu sau ultraviolet. - Cu dispozitive vibrante care tranfosma energia electrica in virbratii mecanici prin intermediul unui electromagnet sau motor electric (aparatul de masaj, aparate de barbieri) II) Dupa protectia contra electrocutarii: - Clasa 0 protectia este formata din izolatia de baza, fara ca partile metalice accesiblie sa fie legate de pamint. - Clasa 1 nu se limiteaza numai la izolatia de baza, aparatele fiind prevazute in plus cu o masura de securitate constind din fapte ca partile metalice accesibile din exterior sunt conectate la conductorul de legare la pamint, astfel incit acestea sa nu fie sub tensiune in cazul unui defect al izolatiei de baza. - Clasa 2 protectia este formata din izolatie de baza si una suplimentara formind impreuna o izolatie dubla sau din o izolatie intarita. - Clasa 3 se bazazea pe alimentarea cu tensiune joasa (pina la 42V) si in care nu exista tensiuni superioare acesteia. III) Dupa destinatie: - Pentru pregatirea si pastrarea la rece a alimentelor, aceste mashini si aparate electrocasnice sunt utilizate pentru incalzirea, fierberea, coacerea alimentelor, pentru taiere, macinare si tocare, framintare, amestecaer, spumare, precum si pentru pastrarea la rece a alimentelor. - Pentru intretinerea imbracamintei aceste mashini si aparate electrocasnice sunt utilizate la spalarea , curatirea, clcarea, confectionarea si repararea imbracamintei. - Pentru intretinerea si asigurarea confortului in locuinte grupa cuprinde aparate destinate colectarii prafului si impuritatilor din incaperi de pe diferite obiecte casnice, shtergere si lustruirii parchetului, asigurarii conditiilor optime de temperatura, umeditate, si compozitie a aierului cit si pentru incalzirea apei minajere. - Pentru igiena, cosmetica si terapie aparatele utilizate si ondularea parului, barierit si tuns, igiena cavitatii bucale, masaj, alte scopuri terapeutice.

49. Clasificarea si caracterizarea merciologica a marfurilor pentru intretinerea si prepararea bucatelor. 1. a. b. c. Aparate pentru prepararea termica a alimentelor. Operatii: principiul de functionare transformarea energiei electrice in energie termica de catre elemente si dispozitive capabile sa faca aceasta transformare: elemente incalzitoare, generatoare cu microunde. Sortimentul aparatelor electrotermice: termopronjurul (chipitilnic), vase electrice pentru fiert, prajitorul de piine, plite electrice, gratar electric, rotishorul electric. Masina electrica de gatit, cuptorul cu microunde. Caracteristicele tehnicofuncitonale ale aparatelor electrotermice: - Caracteristici comune, tensiunea alimentara(220V), frecventsa curentului (50Hz), puterea absorbita de la retea(W). - Caracteristici distincte: volumul optim de lichid pentru termoplonjoare. aparate pentru prelucrarea mecanica a alimentelor: principiul de functionare sortimentul aparatelor electromecanice rishnitsa de cafea, mixerul cu pahar, storcatorul de fructe, robotul de bucatarie

2. a. b.

c. -

caracteristicele tehnico functionala a aparatelor pentru prelucrarea mecanica: caracteristici comune: tensiunea alimentara(220V), frecventsa curentului (50Hz), puterea absorbita de la retea(W), durata de functionare si de repaus pentru racire. - Caracteristici distincte: capacitatea de macinare la risnita de cafea, capacitatea paharului la mixer. 3. aparate pentru pastrarea la rece a alimentelor: a. sortimentul de racitoare electrice: - dupa temperatura de racire, nr. de compartimente si nr. de agrigate - dupa forma constructiva (tipa masa, tip dulap, tip bar, tip lada) - dupa sistemul de racire si degivrare (convetional, cu degivrarea: manuala, semiautomata si automata; cu aer uscat: nofrost / givraj inexistent) b. caracteristicele tehnico functionale ale racitoarelor electrice: caracteristici comune: tensiunea alimentara(220V), frecventsa curentului (50Hz), puterea nominala (W), capacitatea bruta(litru), capacitatea utila (litru), capacitatea de inghetare, temperatura de racire minima, consumul de energie electrica, clasa de temperatura. 50. Clasificarea si caracterizarea merciologica a marfurilor de pentru intretinerea incaperilor si vestimentatiei in curatenie. Aparate pentru intretinerea imbracamintei- aceste aparate electrocasnice realizeaza cu siguranta si precizie operatiile de spalare, stoarcere, uscare si calcare a imbracamintei, realizind si economie de timp, apa si agenti de spalare. Din aceasta categorie fac parte: masina de spalat, stors si uscat rufele si fierul de calcat. Masina de spalat rufe. Masina de spalat rufe executa spalaraea prin agitarea rufelor intrun bazin cu emulsie de spalat, putind realize, in funcite de complexitatea sa, incalzirea si formarea emulsie, prespalarea, splarea, limpezirea, stoarcerea si uscarea rufelor. Sortimentul masinilor de spalat se clasifica dupa urmatoarele criterii: 1.Principiul de functionare - masina de spalt cu pulsator, in care agitarea rufelor in bazinul de spalare se face de catre un dispozitiv care se roteste in jurul axei sale. - masina de spalat cu tambur, in care rufele sunt plasate intrun tabor orizontal cu orificii, care se misca cu o m iscare alternative, in ambele sensuri, cu scurte opriri, ridicind rufele si lasindule sa cada in emulsia de spalare din bauzin. 2. Gradul de automatizare: - masina simpla de spalat rufele numai pentru limpezirea si spalarea lenjeriei si a unor rufe marunte. -masina combinata are un proces combinat de spalare (incalzirea apei, spalare., limpezire si stoarcerea rufelor). -masina automata de spalat asigua atomatizarea intregului ciclu de spalare (incalzirea apei, prespalarea, spalarea, limpezirea stoarcerea, evacuarea emulsiei si oprire) cu ajutorul programului. -masina de spalat cu bule de aer care combina actiunea chimica a detergentilor cu cea create de bulele de aer, inlaturind mai rapid particulele de murdarie din rufe. 3. dupa destinatie: -masini de spalat rufe, -masini de stors rufe, -masini de uscat rufe, -masini combinate de spalat si stors rufe, -masini combinate de spalat, stors si uscat rufe. 4. Dupa numarul de bazine: -cu un bazin, -cu 2 bazine. 5. dupa modul de incarcare. -frontala -prin partea superioara. Caracteristicile tehnico-functionale: tensiunea normala (220V) frecventa curentului (50Hz) Puterea absorbita (W) Capacitatea bazinului (litri) - intre 20 si 60 litri Capacitatea de splare (Kg) 1-5 kg

 Capacitatea de stoarcere (Kg) 1-3 kg Capacitatea de uscare (Kg) 4-6 kg Consumul energie electrice(Kwh) - 1,5-2,9 Kwh Rotorul de flota (kg/l) raportul dintra masa rufelor de spalat si cantitata de solutie necesara. Durata operatiei de spalare (minute) 40-130 min Etc. Fierul de calcat Acest aparat are ca principiu de functionare efectul electrotermic al curentului, produs de o rezistenta. Energie termica produsa este transmisa unei placi de baza, repspectiv talpa fierului de calcat. Fierul de calcat modern permite reglarea temperaturii si mentinerea ei in limite constante, precum si efectuarea unei operatii umidotermice, asigurind comoditatea si siguranta in folosire. Sortimentul FIARELOR electrice de calcat; 1. Destinatie: -de voiaj, -de uz casnic, -pentru ateliere de croitorie. 2. dupa serviciile pe care le pot executa: - fier de calcat simplu se incalzeste atit timp cit este conectat la retea, are un cosnum mare de energie. - fier de calcat cu termoregulator cu ajutorul caruia se inchide sau se deschide circuitul de alimentare a elementului incalzitor. - fier de calcat cu termoregulator si dispozitiv de umezire care produce si aburul necesar pentru umezirea rugelor sau pulverizeaza apa pematerialul de calcat. Caracteristici tehnico-functionale: - tensiunea normala (220V) frecventa curentului (50Hz) Puterea absorbita (W) Masa fierului de calcat (kg) - 0,75 la cel de voiaj, 1,25-3 kg de uz casnic, 5-8kg la cel pentru ateliere Durata de functionare a rezistentei (h) circa 2000h. Timpul maxim de atingee a temperaturii de 180 grade C cuprins intre 6-8 minute. Aparate pentru intretinerea si asigurarea confortului in locuinte aceasta grupa de aparate electrocasnice cuprinde doua categorii principale de aparate: Aparate pentru curatirea locuintei Aparate pentru incalzirea, aerisirea si climatizarea locuintei. Aparate pentru curatirea locuintei Din aceasta grupa de aparate fac parte aspiratoarele de praf si aparatele pentru sters si lustruit parchitul, ele constituind mijlocul cem mai comod de efficient pentru mentinerea curateniei. Aspiratorul de praf este destinat colectarii prafului, impuritatilor si, in unele cazuri si a lichidelor de pe diferite obiecte casnice si din incaperi. Sortimentul de aspiratoare: 1. dupa tipul constructive: - aspiratorul cu flux orizontal, la care filtrul, ventilatorul si motorul sunt pe aceeasi directie cu aerul aspirat si refulat. - Aspirator cu flux vertical, la care filtrul, ventilatorul si motorul nu se mai afla pe aceeasi directie cu aerul aspirat si refulat. Din aceasta categorie mai fac parte aspirattorul de praf si lichide si aspiratorul cu duza autopropulsanta. 2. Dupa operatiile indeplinite: - monofuctionale, doar pentru aspirarea prafului - multifuncionale, utilizarea atit pentru aspirare prafului, a lichidelor cit si pentru pulverizare, vopsire, stropire, umezire, si uscare. 3. Dupa modelul utilizat: - aspiratoare cu mobilitate redusa - aspiratoare mobile - aspiratoare de mina - aspiratoare miniature. 4. modul de alimentare:

- de la reteaua electrica, - de la acumulatoare. 5. Dupa regrajul turatiei motorului: - fara regraj, - cu regulator de turatie electronic in trepte sau continuu - cu regulator automat de turatie pe baza de system cu microprocessor. Aspiratoarele de praf sunt livrate si cu un set de accesorii: tub flexibil, tub prelungitor, duza pentru covoare, duza pentru lata, duza ingusta, perie mijlocie, perie triunghiulara, pulverizator pentru lichide si sac collector de rezerva. Caracteristicile tehnico-functionale: tensiunea normala (V)- 220v current atlternativ, 9-12 V de current continuu. frecventa curentului (50Hz) Puterea absorbita (W) 400-1600W (mai noi ajung si la 2400W) Depresiunea maxima realizata (mm col. H2O)- 250-1600 mm col. H2O. Debitul maxim de aer refulat (m3/min) 3-30 m3/min Nivelul de zgomot (dB) Masa totala a aspiratorului (Kg)- aspiratoare miniature (0,7-1,5kg), de mina (2-4kg), mobile si mobilitatea redusa (6-10kg) Numarul si felul accesoriilor utilizate. Aparate pentru incalzirea, aerisirea si climatizare I) Aparate pentru icnalzirea locuintei Incalzirea electrica a locuintei este curate si comoda permitind si o reglare usoara a temperaturii, dar este o solutie mai costisitoare. Soritimentul apartelor pentru incazit locuinta: Incalzitor cu radiatie directa- radiatoare electrice (pot fi: parabolice, hiperbolice, dreptunghiulare, alungite). Incazitoare cu suflanta de aer numite si termosuflante, care au pe linga elemental incazitor si un ventilator actionata de un motor electric. Incalzitoare cu acumulare de caldura- care nu cedeaza caldura direct aerului din incapere,ci incalzesc un agent intermediary cu capacitate mare de acumulare a caldurii, care apoi este cedata intrun interval de timp mai lung. Caractersitici tehnico-funcitonale Tensiunea de alimentare (220V) Puterea absorbita 1000-3000W Debitul de aer cald caracterstic pentru termosuflante (4-8 m3 pe minut) Numarul de elemente pentru radiatoare cu ulei mineral care este cuprins intre 5-21de elemente II) Aparate pentru aerisirea locuintei 1. Ventilatoarele sunt aparate care realizaeaza o circulatie fortata a aerului in incaperi eliminind aerul viciat in exterior, concomitant ralizind si o usoara racier. Se desting urmatoarele tipuri de vintilatoarea dupa tipul consturctiv: Ventilator de masa Ventilator de geam Ventilator de tavan Caracteristici tehnico-functionale: tensiunea normala (220V) frecventa curentului (50Hz) Puterea absorbita (6-30W) Turatia motorului 300-2000 rot/min Debitul de aer este cuprins intre 2-10m3/min. 2. Hota abosorbanta este utilizata in bucatarie, montata deasupra masinii de gatit, avind rolul de a aspira si filtra aerulviciat, redindul purificat I improspatat prin eliminarea mirosului rezultat din prelucrarile alimentelor. Caracteristici tehnico-functionale tensiunea normala (220V)

 frecventa curentului (50Hz) Puterea absorbita (80-130W) Debitul de aer (150-310 m3/min) III) Aparate pentru climatizarea locuintei Climatizatorul este un aparat care imbunatateste microclimatul locuntei prin optimizarea temperaturii, umiditatii si a compozitie aerului. 1. sortimentul: - modul de producere a curentului de aer: cu elice, cu turbine - modul de racier a aerului: cu agregat grigorific, cu filtru evaporator. Modul de incazire a aerului: cu resistor neprotejat, cu resistor in tub. 2. caracteristici tehnico-functionale: tensiunea normala (220V) frecventa curentului (50Hz) Puterea absorbita (2000-5000W) Temperatura minima a aerului la iesire 10-15 grade C Tepmperatura maxima a aerului la ieshire 70-90 grade C Capacitatea de racier (1500-3000Kcal/h) Capacitatea de incalzire 1500-3500 kcal/h Reducerea umiditatii aerului in unitatea de timp 1,7-8,5 %/h.