Trichineloza - diagnostic si diferentiere Este o zoonoza larg raspandita, provocata de nematozi ai genului Trichinella.

Acestia sunt de dimensiuni reduse, existand o varietate foarte larga de specii. Etiologie Familia Trichinellidae, genul Trichinella, specii T. spiralis, T. pseudospiralis, T. britovi, T. native, T. zimbabwensis, etc. Cercetarile au dus la stabilirea a 7 specii si 4 subspecii, insa taxonomia nu este definitivata. Specia afectata om, porc, mistret, carnivore, etc. este cea mai cunoscuta si raspandita T. spiralis specie pasari, rozatoare, pisica s-a T. pseudospiralis demonstrat patogenitatea ei si la oameni (6) T. britovi om, vulpe, rozatoare Nume Distributie ubicvitar

ubicvitar Europa, Asia, nordul si vestul Africii are o rezsitenta crescuta la frig, regasindu-se in regiunile Antarcticii Africa

T. native T. zimbabwensis

foca, ursi polari reptile

Ciclul biologic al genului Trichinella este autoheteroxen; formele adulte paraziteaza in intestin, iar formele larvare paraziteaza in musculatura aceleasi gazde. In evolutia Trichinellei spiralis se cunosc trei faze: faza intestinala, faza de migratiune si faza de invazie si localizare musculara. 1. Faza intestinala: Contaminarea omului se realizeaza pe cale orala prin consumul de carne si/sau preparate din carne de porc, mistret, urs, nutrie, foca sau alte specii comestibile, iar la animalele receptive prin comsumul de carne, de viscere, de subproduse de abator, de cadavre, care contine chisti sau larve infestante, diferentiate sexual de Trichinella. In tubul digestiv, sub actiunea succurilor gastrointestinale se profuce dechistarea si eliberarea larvelor, care se localizeaza printre vilozitatile intestinului subtire unde, prin naparliri succesive se transforma in adulti. Dupa 48-72 de ore, post infestatie, se produce acuplarea adultilor.

La scurt timp dupa acuplare masculii mor si sunt eliminati, iar femele vivipare raman viabile(cca 4-6 saptamani), timp in care depun larve de stadiul 1. Femelele vivipare depun ponta din 30 n 30 de minute, iar numrul larvelor eliminate de o femel pe parcursul vieii sale variaz ntre 1500 i 15000 (Hiepe, 1985, Nizulescu i Gherman, 1986). Ponta are Ioc n grosimea mucoasei intestinale, mai ales n glandele Lieberkun. 2.Faza de migrare (diseminare) Ajunse n capilarele mucoasei intestinale, larvele de stadiul 1 de T. Spiralis migreaz pe cale limfatic i hematogen ("migrare pasiv") fiind diseminate n ntreg organismul. Se cunoate i o cale a "migrrii active", prin cea. 5% din larvele tinere (Soule i col., 1991) strbat peretele intestinal, ajung n cavitatea abdominal i migreaz prin esutul conjunctiv spre muchii striai. 3.Faza de invazie muscular Dup 8-12 zile post infestaie (uteu, 1988), larvele ajung n musculatura striat, strbat sarcolema fibrei, localizndu-se n lungul fibrei musculare. Doar aceste larve se vor dezvolta complet, formnd chisturi. Larvele care nu reuesc s penetreze sarcolema fibrei musculare, ct i cele care se localizeaz n alte esuturi i organe nu se ncapsuleaz, mor i sunt distrase de sistemele de aprare ale gazdei. In musculatura striat, larvele de T. spiralis se localizeaz mai frecvent n muchii scheletici (mai ales, la limita dintre muchi i tendon sau aponevroz) mai puternic irigai ca maseteri, lanngieni, intercostali, diafragmatici, psoai etc. Dup localizarea n musculatura striat, larvele trec prin mai multe stadii: a. Stadiul de spiralare: la 17 zile post infestaie, larva muscular se curbeaz (n forma literei "U"), este rezistent la digestia peptic i devine infestant pentru o nou gazd. Stadiul de spiralare se produce ntre a 21-a i a 35-a zi post infestaie. Larva complet spiralat are aspect de tirbuon. b. Stadiul de ncapsulare: la 28-30 de zile post infestaie, aciunea patogen a larvei, n fibra muscular, determin un proces inflamator subacut. Se constat dispariia striaiunilor transversale ale fibrei musculare i dispunerea esutului conjunctiv interfibrilar n jurul larvei (pentru a o izola de organismul gazd), constituindu-se chistul trichinelic (figura 1.1.). Procesul de nchistare se realizeaz ntre a 3-a i a 7-a sptmn post infestaie. Chistul de Tr. Spiralis este, de obicei, oval-alungit (aspect de lmie), avnd n medie 400-700pm lungime/250. ntr-un chist se gsete, de obicei, cte o singur larv. n infestaiile masive, se pot ntlni chisturi cu cte 2-3 sau chiar 5 larve.
3

c. Stadiul de caleilicare Procesul de caleilicare este specific granuloamelor de tip parazitar i const n depunerea srurilor de calciu pe chistul cu larv. Calcificarea chililor trichinelici, la porc ncepe la cea. 6 luni post infestaie; la 9 luni este bine evideniat; iar la 15-24 de luni post infecie chitii sunt complet calcificai. Dup calcificare, chistul trichinelic, n timp, sufer fenomenul de decalcifiere i apoi cel de resorbie.

Un chist trichinelic complet calcificat prezint capsula opac puternic calcificat; larva este impregnat cu sruri de calciu, pare moart, este neinfestant i poate fi vzut numai dup clarificare. Examenul trichineloscopic cuprinde trei faze: recoltarea probelor, pregtirea cmpurilor i examinarea propriu-zis. Diagnostic CLINIC In cazul animalelor, este greu de stabilit diagnosticul pe baza examenului clinic, datorita evolutiei asimptomatice a bolii. La om evoulueaza dramatic, initial cu tulburari digestive (greata, colici, diaree, voma si febra). Acestea apar la 24-48 de ore, dupa consumul carnii infestate. Aceasta faza este singura in care organismul poate sa raspunda la initirea unui tratament. Ulterior, dupa 1-2 saptamani, se instaleaza semne generale, datorita migrarii larvelor la nivelul musculaturii. Apar manifestari: musculare: dureri, tumefierea muschilor, dificultate in mers, in deglutitie sau in masticatie alergice : eruptii pruriginoase, edeme ale fetei (din acest motiv se mai numeste si boala fetelor umflate) nervoase (datorate migrarii larvelor la nivelul SNC) : cefalee, meningita cardio-vasculare (determinate de miocardita care poate aparea in trichineloza) : modificari EKG, tahicardie. Dupa inchistarea larvelor, semnele clinice se remit usor, aparand stadiul de convalescenta, cu manifestari de tip reumatoid si sechele nervoase. Simptomatologia este influentata de cantitatea de larve ingerate, rezistenta organismului si nu in ultimul rand de specia parazitului.

PARACLINIC EXAMENUL TRICHINELOSCOPIC Obiectiv: In acest examen se evidentiaza chisturile musculare prin examinarea unor bucati mici din muschii recoltati. Zonele de electie pentru muschi sunt : pilierii diafragmatici, intercostalii, maseterii, psoasii si musculatura de la baza limbii. Materiale necesare: compresor, format din 2 placi de sticla care se pot presa una peste alta, placa inferioara fiind divizata in 24 de campuri egale. Tehnica de lucru: Din musculatura de electie se sectioneaza in lungul fibrelor musculare bucati mici (cat un bob de ovaz), si se etaleaza pe lama inscriptionata a compresorului. Peste fragmentele etalate se aplica a 2 lama a compresorului si se fixeaza preparatul prin strangerea celor doua suruburi ale dispozitivului. Bucatiile de fibre trebuie sa devina semitransparente.

Examinarea: la trichineloscopul cu ecran sau la microscop (obiectivele de 6x sau 10x) Pentru porcii din sistemul gospodaresc se vor examina 28 de campuri/carcasa, pentru cei din sistemul intensiv 14/carcasa iar pentru mistreti se examineaza 3 compresoare. Chisturile calcificate se pot decalcifica cu acid acetic 10%.

Zonele de electie pentru larvele de Trichinella la diferite specii (5) Porc diafragm, limba, maseteri Cal limba , maseteri Mistret Diaphragm, limba Urs diafragm, maseteri, limba

Digestia artificiala Obiectiv: Extragerea formelor infestante, din musculatura, prin punerea in contact a probelor cu sucul gastric artificial. In contact cu sucul gastric se realizeaza digestia enzimatica a probei de carne, obtinandu-se in caz de infestatie, larvele care se recolteaza prin sedimentare. Zonele de electie pentru examen raman aceleasi ca si pentru examenul cu compresorul Materiale necesare: suc gastric artificial (alcatuit din pepsina si acid clorhidric), masina de tocat, termostat, aparat Baermann. Tehnica de lucru: Se realizeaza o proba comuna din bucatile recoltate, care se va fragmenta cu ajutorul tocatorului. In continuare se poate realiza digestia artificiala prin doua metode: a) Digestia lenta: proba macinata se introduce in aparatul Baermann si se mentine la termostat timp de 24 de ore. Dupa 24 de ore, se recolteaza primele picaturi aparute la deschiderea aparatului Baermann, intr-o placa Petri, examinandu-se la microscop. In caz de infestatie se vor observa larvele de Trichinella. Digestia rapida: se realizeaza prin agitarea probei ,in contact cu sucul enzimatic, timp de 30 de minute, dupa care se introduce la termostat, pentru de 2-4 ore. Se examineaza la fel ca si in cazul primei metode, avantajul principal constand in reducerea timpului la maxim 4 ore. Diagnostic diferential In timpul examinarii la trichineloscop, pot sa apara uneori paraziti apartinand altor categorii, sau formatiuni structurale care pot fi confundate cu chisturile de Trichinella spiralis. Chisturile de Sarcocystis sunt cel mai des confundate cu Trichinella. Criterii de diferentiere intre chisturile de Trichinella spiralis si Sarcocystis sp. Criterii de Trichinella spiralis Sarcocystis sp. diferentiere constante, nu depasesc 1 mm Dimensiuni variaza intre 0,1 2 mm lungime variabila, ovala sau ovalalungita cu prelungiri cilindrica, cu aspect de Forma efilate la una sau ambele bastonas, cu capetele extremitati rotunjite si uneori efilate se gaseste frecvent in pilieri si aceleasi localizari, cu diaphragm, mai rar in muschii mentiunea ca se gaseste Localizare abdominali si coapsa. Lipseste mai des in muschiul din muschiul inimii inimii Depozite de celule la polii chisturilor se intalnesc nu exista depozite adipoase frecvent adipoase
6

Cele parazitate si uneori si cele Usor marite in volum, iar invecinate sunt edematiate si striatiunile se pastreaza modificate structural Sarurile se depun de la periferie Se depun de la centru spre centru. Uneori se depun chistului spre periferie, Sarurile de calciu direct pe larva sau in centrul sub forma de particule chisturilor dispersate. Cu acid acetic 10%, in urma Clarificarea dizolvarii sarurilor de Ca, se Prin clarificare, in locul chisturilor pune in evidenta larva, portiuni sarurilor de Ca raman (decalcificare) Acid din ea, sau in lipsa acesteia, spatii goale. acetic 10% capsula. Alti paraziti care pot fi confundati cu Trichinella spiralis Cysticercus cellulosae - erau : dupa T. spiralis. Reprezinta larvele parazitului, Taenia solium. Se dezvolta in tesutul conjunctiv dintre fibrele musculatura, inclusiv in miocard, la porc si in anumite cazuri la om. In toate stadiile de dezvoltare, cisticercii sunt vizibili cu ochiul liber. Chisturile hidatice(Echinococcus granulosus). Sunt larvele Taeniei echinococcus. Se dezvolta in diferite organe si mai rar in musculature. Au forma sferica si sunt mult mai mari decat chisturile de Trichinella. Alte formatiuni: Cristale de tirozina, polifosfat de Ca, fragmente de vase sanguine sau nervi, fire de par, bule de aer, etc. Se diferentiza relativ usor prin forma, dimensiunile sau structura lor. Datorita raspandirii ubicvitare si a patogenitatii ridicate in populatia umana, trebuie acordata o atentie sporita depistarii trichinelozei in carnea trimisa spre consumul uman Profilaxie Aspectul fibrelor musculare Efectuarea cu strictete a examenului trichineloscopic la carnea destinata consumului public, inclusiv examinarea carnii provenita de la porcii sacrificati pentru consum familial Confiscarea si prelucrarea carcaselor provenite de la animale infestate \ Mentinerea conditiilor de igiena in abatoare si unitatii de prelucrare a carnii. Efectuarea deratizarilor periodice, combaterea hranirii cainilor si pisicilor cu resturi de carne Educarea populatiei in privinta prelucrarii termice, adecvate, a carnii.

BIBLIOGRAFIE 1.BARA V. -Controlul sanitar veterinar al alimentelor in unitatile agroalimentare-Editura Universitatii din Oradea, 2010 2. BARA L. Zoonoze in industria alimentara si alimentatie publicaEditura Universitatii din Oradea, 2008 3. http://www.vetonline.ro/trichineloza.html