Aspecte de ordin metodologic n studiul agresivitatii la volan

Abstract Scientific research must aim at identifying variables and then use adequate methods in order to investigate the studied phenomenon. In this study we first of all reached a definition of two dependant variables, i.e. the aggressive behaviour together with the accompanying displays, and on the other hand we successfully identified the independent variables as factors that determine the aggressive behaviour behind the steering wheel, as well as the methods that allow a manipulation of these variables in order to outline the aggressive behaviour. We also reviewed several studies that point out the most adequate assessment methods. For this purpose it is required to use the method of direct systematic observation and self-observation, as well as realtime recording of the behavioural displays as a source of awareness and improvement of the aggressive conduct behind the wheel. ey words! aggresive driving behavior, variable definition, research methods, direct systematic observation Introducere " n ciuda interesului larg manifestat de mass-media si opinia publica fata de comportamentul agresiv la volan #mai precis fata de consecintele acestuia$, numarul de cercetari este destul de sarac. % trecere &n revista a acestor cercetari sugerea'a gruparea lor &n doua categorii ma(ore! investigarea detaliata a activitatii de conducere sau e)perimente de teren la scara redusa si care implica un numar redus de subiecti. Investigatiile detaliate apelea'a, de cele mai multe ori, la estimari oferite de conducatorii auto si nu comportamentele reale de pe sosea. *)perimentele de pe teren sunt proiectate pentru a provoca manifestari agresive &ntr-un cadru artificial. +ai putem aminti aici si studiile de observatie sistematica ce abordea'a conduita agresiva pe sosele. %rice cercetare a comportamentului agresiv la volan &n conditiile specifice tarii noastre trebuie sa tina seama de c,tiva factori care, &n mod cert au condus la cresterea nivelului agresivitatii. "n primul r,nd, se constata o crestere e)ponentiala a numarului de autovehiule #autoturisme, &n special$ &n conditiile &n care structura stradala a oraselor sau moderni'area soselelor nationale nu s-a schimbat #moderni'at$. Autoturismele noi, puternice, performante, conduse mai ales de barbati tineri si dornici sa profite de atuurile masinii lor ofera conducatorului auto o forta cresc,nda si, prin identificarea cu ea deriva &nsasi puterea si vointa soferului care astfel se multiplica. -u c,t este mai mare aceasta autoe)altare necritica, cu at,t mai mare va fi iritarea c,nd ea va fi reprimata. Studiile e)perimentale efectuate pe animale &n laborator au demonstrat ca supraaglomerarea conduce la agresivitate si manifestari patologice de comportament. Aceasta ne obliga sa amintim si de problema spatiului personal sau teritoriu care devine un mecanism de aparare. %ricine invadea'a acest teritoriu este un agresor potential, iar timpul necesar agresorului de a traversa acest teritoriu ofera posibilitatea celui ce se apara sa evite

atacul. .utem fi pregatiti pentru a reduce marimea spatiului disponibil, dar acest fapt creea'a tensiune si frustrare. /e cele mai multe ori, daca spatiul personal este invadat ne manifestam mai degraba printr-un limba( corporal defensiv dec,t prin agresiune fi'ica. Autovehiculul este o prelungire a acestui teritoriu. /aca o alta masina ameninta acest teritoriu, patrun',nd &n el, soferul va proceda, cel mai probabil, la o masura de aparare ce poate fi privita ca o &ncercare de restabilire a teritoriului. "n anumite conditii, soferul care se apara doreste sa-si sublinie'e dominatia. Asadar, cresterea nivelului de aglomerare a soselelor (oaca un rol important &n modul de comportare al soferilor si poate e)plica, &n parte, de ce ma(oritatea soferilor percep o schimbare #evolutie$ &n rau a comportamentului la volan &n ultimii ani. +eyer .arry #0123$ reali'ea'a o prima monografie dedicata problematicii agresivitatii &n lucrarea sa 4Agresivitatea la volan5 si sublinia'a ca stresul cresc,nd al activitatii de conducere auto plasea'a eficienta psihologica a soferului pe un loc mult mai important dec,t eficienta mecanica a autovehicolului. .arry a constatat ca soferii cu scoruri &nalte la testele de an)ietate si agresivitate au un risc de accident mai crescut #6..alms, 0117$. "n ciuda consensului cu privire la cresterea nivelului agresivitatii la volan, nu e)ista dove'i statistice convingatoare. Asistam la o mare varietate &n estimarea nivelului agresivitatii &n conducerea auto, &n primul r,nd datorita unor mari diferente &n modul de definire al acestei probleme. .entru o corecta abordare stiintifica a fenomenului agresivitatii trebuie sa identificam definitii operationale adecvate si metode de investigatie c,t mai obiective. Spre o definitie operationala a agresivitatii la volan A. 8auber #0139$ defineste agresivitatea pe sosea drept comportamentul manifestat sau intentionat e)ercitat &ntr-o maniera fi'ica sau psihologica asupra unei victime care resimte aceasta e)perienta ca agresiune. /efinitia se centrea'a pe scop, dar nu descrie si comportamentele specific agresive. +i'ell #0117$ ofera o definitie mai specifica, dar si restrictiva consider,nd agresivitatea la volan ca un incident &n care un conducator auto sau pieton furios, nervos vatamea'a sau omoara &n mod intentionat un alt participant la trafic. Se insista aici e)clusiv pe agresiunea fi'ica, deci pe efecte si nu pe descriere #-ampbell, :999$. 6. +artine' #0117$ &n calitatea sa de administrator al Administratiei Statelor ;nite al Autostra'ilor <ationale si a Sigurantei =raficului #<8=SA$ considera agresivitatea ca manevrare a unui vehicul &ntr-o maniera care pune &n pericol bunuri sau persoane. <8=SA aprecia'a ca soferii agresivi au un comportament caracteri'at prin e)ces de vite'a, conducere bara la bara, 'ig-'ag-uri, depasiri prin dreapta, schimbari ale directiei sau a ben'ii care periclitea'a siguranta &n trafic, nerespectarea indicatoarelor de stop si a celor rosii ale semaforului, gesturi, mimica, manifestari verbale e)cesive, cla)onat e)cesiv si semnale din faruri # <8=SA, :999$

Asociatia Automobilistilor din America considera ca agresivitatea la volan este e)presia manevrarii vehiculului fara a lua &n considerare siguranta celorlalti participanti la trafic #011>$. .entru o corecta definitie operationala trebuie sa nuantam si sa diferentiem agresivitatea de forma ei e)trema 4furia soselei5. /e altfel, pentru <8=SA comportamentele asociate 4furiei soselei5 sunt direct acte criminale, &n timp ce condusul periculos este asociat agresivitatii la volan si se e)prima &n &ncalcari ale regulilor de circulatie. *)cluderea 4furiei soselei5 din definitiile agresivitatii &n conducerea auto este re'onabila. 6aport,ndu-ne la datele statistice furni'ate de +i'ell se poate spune ca 4furia soselei5 este un fenomen relativ rar pe soselele din S;A. *l sublinia'a totusi ca disputele violente &n trafic ce au drept finalitate crime sau atacuri a crescut la 7? pe an. @ritanicii au raportat doar sase ca'uri cu urmari de'astruoase ca urmare a 4furiei soselei5 si se aprecia'a ca sansa soferilor de a fi victime ale unui astfel de fenomen este de 0 la 1,A milioane, &n timp ce probabilitatea de a fi victime unei coli'iuni este de 0 la 0A232 #-onell si Boint, 0112$. +i'ell #0117$ aprecia'a ca ma(oritatea soferilor care folosesc arme sau vehicule pentru a ucide sau rani intentionat un alt sofer sunt, &n general tineri, barbati cu un nivel de educatie sca'ut, au ca'ier, pre'inta abu' de droguri sau de alcool de mai multa vreme. +ulti dintre acestia au suferit recent un soc, o trauma emotionala legata de un divort, pierderea iubitei, o ranire sau pierderea locului de munca #-ampbell,:999$. /e altfel, *lliot #0111$ considera ca orice stricaciuni, raniri, vatamari care re'ulta de pe urma 4furiei soselei5 trebuie sa intre sub incidenta legii penale si ca ar trebui &ncadrate, din punct de vedere legal, la fel ca si manifestarile criminale domestice sau de la locul de munca. Asadar, factorii care determina 4furia soselelor5 sunt, mai probabil similari cu cei identificati &n comportamentul criminal violent si sunt destul de diferiti de cei e)pusi &n definitiile agresivitatii la volan propuse de <8=SA si AAA. Am insistat asupra acestor delimitari deoarece 4furia soselei5 atrage mai intens atentie mass-media si, drept urmare, se constata tentatia unor psihiatri americani de a include agresivitatea la volan &n ta)onomia psihiatrica drept un simptom psihopatologic aparte. Studiile din ultimii ani au permis o definire mai precisa a termenilor si evitarea confu'iilor. /upa cum aprecia'a Coehring #:990$, poate cea mai substantiala contributie o aduce Shinar #0113$, care a cautat sa de'volte o definitie inteligibila a sofatului agresiv ba'ata pe teoria psihologica a agresivitatii. .ornind de la modelul frustrareagresivitate, agresivitatea poate fi considerata un comportament directionat spre o persoana cu intentia de a o vatama fi'ic sau psihic. -onform acestui model comportamentele agresive sunt declansate de frustrari. "n ceea ce priveste nivelul agresivitatii, acesta varia'a &n functie de trei mari factori! primul este nivelul frustrarii traita de sofer. %amenii pre'inta grade variate de toleranta la frustrare &ntr-o situatie data. Astfel, soferii e)troverti, cu tip A de personalitate pre'inta o toleranta sca'uta si sunt &nclinati mai mult spre a raspunde cu un comportament agresiv, respectiv cu manevre agresive. Al doilea factor ce influentea'a comportamentul agresiv face trimitere la efectele negative ale agresiunii #consecinte individuale, sociale si legale$. Al treilea factor face trimitere la un comportament incorect sau nepotrivit care irita si poate declansa o conduita agresiva.

+ai departe, Shinar #0113$, identifica doua categorii de comportamente agresive! ostil si instrumental. -omportamentul ostil se caracteri'ea'a prin emotii puternice si implica intentia de a genera placere agresorului. % persoana ce devine ostila &si e)ercita furia asupra altcuiva fara sa se g,ndeasca la consecintele posibile. -um ar fi de e)emplu un conducator auto care se decide sa urmareasca un vehicul ce i-a taiat calea. Fiind puternic dominat de emotie el este preocupat sa plateasca cu aceeasi moneda si este putin probabil sa se fi g,ndit la consecinte. "n schimb, agresivitatea instrumentala are &n vedere acel comportament agresiv folosit pentru a atinge un scop fara ca agresivitatea sa fie un scop &n sine. .rin aceasta forma de agresivitate se &ncearca doar depasirea situatiei sau evenimentului frustrant, iar comportamentul agresiv dispare odata cu &nlaturarea sursei de frustrare. -um ar fi, de e)emplu comportamentul unei persoane care face 'ig-'ag-uri pentru ca este &n &nt,r'iereD agresivitatea nu se adresea'a unui anumit individ si urmareste doar c,stigarea de timp. <u se pot face delimitari nete &ntre cele doua forme si, cel mai probabil, &n fiecare comportament agresiv &nt,lnim cele doua modalitati &n proportii variate. /ar distinctia este utila &n cercetare pentru ca ne poate a(uta sa definim mai precis un comportament preponderent ostil dec,t instrumental sau invers. .ornind de la aceste delimitari conceptuale autorul citat considera ca agresivitatea la volan se manifesta fie ca desconsiderare sau enervare fata de alti soferi, fie ca maniera deliberata de a conduce periculos pentru a c,stiga timp &n dauna altor participanti la trafic. % alta delimitare cu valoare definitoriu-discriminativa propusa de Shinar este aceea &ntre conducatorii auto agresivi si sofatul agresiv. Astfel, conducatorii auto agresivi constituie doar o mica parte a conducatorilor auto care pre'inta comportamente agresive. "n schimb, sofatul agresiv face trimitere la &nsasi comportamentele respective ce tind sa fie pre'ente la cea mai mare parte dintre soferi, dar mult mai rar. Autorul are &n vedere aici comportamente ce se regasesc &n definitia data de <8=SA cu e)ceptia vite'ei e)cesive pe care nu o include &n lista. *l considera ca desi vite'a e)cesiva este periculoasa, motivatia acestei conduite nu sta &n obstacole sau frustrari, deci nu ar fi declansata de conditiile de trafic sau de comportamentul celorlalti participanti la trafic. Iata ca definirea operationala a variabilei dependente se complica! este sau nu vite'a e)cesiva un indicator al comportamentului agresiv &n conducerea autoE /in punctul de vedere al <8=SA #:999$ vite'a e)cesiva este o e)presie a sofatului agresiv. "n definitiv, 'ig-'ag-urile, condusul bara la bara, sunt asociate cel mai adesea cu vite'a e)cesiva. % investigatie reali'ata prin metoda focus grup a demonstrat ca soferii care se considera agresivi conduc cu o vite'a mai mare dec,t media populatiei si toti participantii au ca'ut de acord ca vite'a e)cesiva trebuie inclusa &n definitia agresivitatii &n conducerea auto. Acesti soferi au preci'at termenul de 4e)cesiv5 fata de ceea ce ei considerau a fi vite'a ma)ima pentru o deplasare &n siguranta pe soselele pe care ei circulau &n mod obisnuit. *ste interesant de observat ca soferii nu afirma ca au depasit vite'a limita impusa prin lege, ci vite'a limita pe care ei o percep ca fiind generatoare de siguranta pe soselele respective. /e altfel, din cercetarile reali'ate de <8=SA re'ulta ca doar 0> ? dintre subiectii care au raspuns anchetei au considerat ca 09 mileFh #02 mFh$ peste vite'a admisa este 4e)trem de periculos5. =rebuie sa subliniem ca perspectiva soferilor asupra vite'ei e)cesive varia'a sensibil &n raport cu valoarea care depaseste limita legala. Astfel, &ntr-o investigatie efectuata

de o societate de asigurari canadiana asupra comportamentelor agresive vite'a e)cesiva a ocupat ultimul loc, &n conditiile &n care valoarea era de :9 GmFh deasupra vite'ei limita. *ste de asteptat ca o valoare de H9 GmFh peste limita admisa sa fi plasat vite'a e)cesiva mai sus &n topul comportamentelor agresive. "n ordine descresc,nda, comportamentele identificate ca fiind agresive au fost! condusul bara la bara, depasirile pe partea necarosabila, gesturile obscene, ocuparea locului de parcare unde astepta sa intre altcineva, schimbarea directiei de deplasare fara a semnali'a, folosirea fa'ei lungi la &nt,lnirea cu masina ce vine din sens opus, trecerea pe culoarea galbena a semaforului c,nd apare lumina rosie #Stevenson, 0112$. /aca asociem vite'a e)cesiva cu tendinta de a depasi alte vehicule constatam ca H9? dintre soferi recunosc faptul ca au tendinta sa depaseasca mult mai multe vehicule dec,t cele care &i depasesc. 6aportat la v,rsta acest comportament descreste! 29? pentru 02-:9 ani fata de 1? pentru 2A si peste 2A de ani #<8=SA, 0113$. Se impune ca variabila vite'a e)cesiva, care implica o 4cautare de sen'atii tari5 si o lipsa de preocupare fata de ceilalti participanti la trafic, sa fie inclusa &n definirea sofatului agresiv. /aca depasirea vite'ei limite nu mai intra &n discutie pentru ca este recunoscuta drept cau'a principala &n accidente cu pierderi de vieti omenesti, vite'a asociata cu condusul agresiv poate conduce la depasirea vite'ei limita ceea ce este perceput ca factor de intimidare sau amenintare si creea'a un risc mult mai mare de coli'iune. .entru a a(unge la o definitie acceptabila trebuie sa avem &n vedere trei principii! &n primul r,nd, sa evitam o definitie prea generala si, &n acest ca', conform opiniei lui Shinar, trebuie sa includem doar comportamentele ostile care au drept scop ranirea sau vatamareaD &n al doilea r,nd, aceste comportamente trebuie sa fie constiente, cu scop, sa fie deliberate si nu ca efect al unor afectiuni somatice, psihice sau al unor eroriD &n al treilea r,nd, sa fim siguri ca respectivii soferi care pre'inta un comportament agresiv au cunostintele, deprinderile necesare spre a reactiona mai bine. /efinitia ar trebui sa aiba &n vedere cel putin una dintre urmatoarele caracteristici ale comportamentuluiD nerabdarea, furia la adresa altui participant la trafic tentatia de a c,stiga timp pe seama celorlalti participanti la trafic. Apoi, aceste comportamente se mai caracteri'ea'a si prin efectele lor asupra celorlalti participanti la trafic! intimidea'a sau pot fi percepute ca periculoase, irita si enervea'a, fortea'a pe ceilalti participanti sa recurga la manevre de evitare. Av,nd &n vedere aceste principii si caracteristici, sugeram urmatoarea definitie! un comportament manifestat &n timpul sofatului este agresiv daca este deliberat, poate amplifica riscul de coli'iune si are ca resorturi motivationale nerabdarea, enervarea, ostilitatea sau &ncercarea de a c,stiga timp. /upa cum se constata, aceasta definitie, e)clude &ncercarile deliberate de coli'iune, ranire sau ucidere a altui participant la trafic. Astfel de comportamente intra &n categoria celor criminale si trebuie tratate ca atare. % alta observatie care se impune ar fi aceea ca unele comportamente agresive au o mai mare frecventa si sunt acceptate de ma(oritatea soferilor. Spre e)emplu, cei mai multi soferi nu opresc cu

adevarat #de tot$ la indicatorul 4stop5. .are a fi ceva acceptabil pentru ca toti fac la fel. Faptul ca un comportament este larg rasp,ndit nu &i confera statutul de neintentionatD &n definitiv toti soferii care-l adopta sunt constienti ca &ncalca o regula de circulatie. % definitie completa a agresivitatii la volan trebuie sa includa si lista de comportamente specifice! manevre &n 'ig-'ag, manevre bara la baraD depasiri periculoaseD a taia fata masinii depasiteD depasiri pe partea necarosabilaD nesemnali'area la schimbarea ben'ilor de deplasareD nesemnali'area la schimbarea directiei de deplasareD &mpiedicarea altor soferi &n tentativa lor de a depasiD lipsa de bunavointa sau cooperare fata de alti participanti la trafic ce intentionea'a sa schimbe banda de deplasareD vite'a e)cesiva asociata si cu depasiri periculoaseD nerespectarea indicatoarelor de stopD nerespectarea culorii rosu a semaforului. -omportamente agresive sunt si cele care intimidea'a, irita, &nfurie, fiind motivate de nervo'itatea si ostilitatea agresorului! folosirea abu'iva a fa'ei lungi sau a cla)onuluiD priviri de'aprobatoare adresate altor participanti, tipete, in(urii, gesturi obscene. % anali'a pertinenta impune pe viitor descrieri detaliate si nuantari ale acestor comportamente &n raport cu variate situatii si circumstantele &n care apar. /iscutia anterioara despre vite'a e)cesiva este sugestiva pentru necesitatea acestor anali'e detaliate. .e aceasta cale se vor putea obtine definitii operationale tot mai pertinente ale variabilei dependente puse &n discutie si utili'area lor &n studiile dedicate agresivitatii la volan. .entru moment aceasta lista sinteti'ea'a puncte de vedere congruente si poate fi utili'ata &n mod re'onabil. +etode de cercetare a comportamentului agresiv la volan +etodele de investigatie trebuie sa fie adaptate diferitelor fatete ale fenomenului agresivitatii. /aca pornim de la o definitie operationala adecvata atunci vom putea sa identificam corect cele mai potrivite metode, instrumente si tehnici de evaluare. ;n studiu pertinent asupra comportamentului agresiv la volan ar trebui sa vi'e'e &n primul r,nd incidenta, nivelul real de manifestare al agresivitatii pe sosele, apoi factorii care determina acest comportament, apoi sa &ncerce sa descrie, &n termeni re'onabili, un profil al soferului agresiv cu valoare predictiva si sa propuna solutii de contracarare a acestui fenomen. .entru fiecare dintre aceste fatete ale fenomenului unele metode sunt mai potrivite, altele mai putin. Iom &ncerca, &n continuare sa identificam variabile independente implicate &n studiul agresivitatii la volan si vom e)emplifica, prin trimitere la unele cercetari, cele mai potrivite modalitati de manipulare ale variabilei cu a(utorul unor metode specifice. " n ceea ce priveste incidenta agresivitatii pe sosele cele mai frecvent utili'ate metode sunt colectarea rapoartelor politistilor, relatarile din mass-media si chestionarele de opinie aplicate soferilor. ;n studiu &ntreprins &n anul :999 de Steel Aliance - -onsiliul -anadian pentru siguranta preci'ea'a ca 7H? dintre persoanele intervievate &n %ntario considera ca acest fenomen este &n crestere &n timp ce doar ::? cred ca fenomenul este stationar. .rivitor la incidenta comportamentelor agresive la volan autodeclarate, studiul a reali'at urmatoarea distributie pe esantionul din %ntario #Stevenson, 0112$!

- trecere pe culoarea galben - 21?D - depasirea vite'ei limita cu :9 Gm FhD - schimbarea ben'ilor fara a semnali'a - H9?D - conducerea bara la bara - :0?D - folosirea abu'iva a farurilor lungi si Fsau a cla)onului - 02?D - gesturi obscene - 0A?D - intrarea &n traficul de pe autostrada &n ultima secunda - 0> ?D - ocuparea locului de parcare pentru care asteapta altcineva - 1?D - depasirea pe partea necarosabila-7?D "n ceea ce priveste frecventa - incidenta comportamentelor amenintatoare percepute de catre soferi, un studiu al <8=SA din 0113 a relevat urmatoarea distributie! - un alt sofer mi-a taiat calea - H2?D - un alt sofer conducea foarte aproape &n spatele meu- 01?D - un alt sofer m-a depasit &n mod periculos - 0A?D - un alt sofer mi-a taiat calea &ntr-o intersectie - 0H?D - un alt sofer a facut gesturi obscene sau amenintatoare - A?D - un alt sofer pendule de o banda pe alta - >?. /iferite anchete &ntreprinse &n S.;.A., -anada, +area @ritanie ofera diferente nationale sensibile si, se pare ca agresivitatea la volan este destul de larg rasp,ndita &n +area @ritanie. /ar nu trebuie sa uitam ca re'ultatele obtinute pot fi afectate de de'irabilitatea sociala. Spre e)emplu, incidenta sca'uta a anumitor comportamente, cum ar fi condusul bara la bara, poate reflecta faptul ca persoanele chestionate nu sunt dispuse sa recunoasca aceste comportamente deoarece ele pot fi de'avuate. Sugestiv este faptul ca re'ultatele studiilor din +area @ritanie arata ca persoanele chestionate sunt &nclinate mai degraba spre comportamentele negative ale celorlalti, dar nu si pe cele p roprii. Astfel, daca doar 2? au recunoscut ca merg bara la bara, &n schimb 2:? au reclamat acest comportament la alti soferi. Si alte studii au relevat contradictii flagrante &n modul de raspuns la chestionare si aceasta sugerea'a tendinta spre raspunsuri de'irabile social. Se pare ca o metoda mai sigura pentru a masura incidenta reala a comportamentelor agresive la volan este observatia sistematica directa. /in pacate, ma(oritatea comportamentelor specifice ce apar &n definitiile conducerii agresive nu au fost, p,na &n pre'ent, observate si contori'ate &n mod sistematic. "n ceea ce priveste factorii care determina comportamentul agresiv la volan, metodele folosite pentru a-i evidentia difera &n raport cu factorul respectiv. .rimul factor avut &n vedere vi'ea'a impactul v,rstei si a diferentelor de se). Iom aminti aici un studiu olande' #8auber, 0139$ care a apelat la metoda observatiei sistematice directe. Au fost supusi observatiei 122 de conducatori auto care se apropiau de trecerile de pietoni. -omportamentul soferilor a fost calificat agresiv daca nu opreau, fortau pietonii sa se grabeasca, gesticulau sau tipau la pieton si Fsau cla)onau. ;n numar de :A de soferi s-au comportat agresivD diferenta dintre se)e a fost nesemnificativaD &n schimb au aparut diferente semnificative la diferenta de v,rsta, &n favoarea tinerilorD pe de alta parte, s-a constatat o conduita mai agresiva din partea soferilor ce conduceau vehicule comerciale. ;n aspect interesant s-a constatat atunci c,nd s-a avut &n vedere genul pietonilor. /aca pietonii care

traversau strada erau barbati soferii se manifestau agresiv de doua ori mai des. /e altfel, statisticile accidentelor din %landa confirma aceasta tendinta! cad victime de doua ori mai mult barbati dec,t femei. I,rsta poate fi un important predictor al agresivitatii la volan. -ele mai mari valori pentru agresivitatea la volan sunt pre'ente la conducatorii de se) masculin cu v,rsta cuprinsa &ntre 07 si HA de ani. "n schimb, soferii mai &n v,rsta sunt mai putin dispusi sa recunoasca agresivitatea, &ncalcarea regulilor de circulatie #Bames, 0113$. Asociind diferentele de gen si v,rsta &n tendinta de a &ncalca regulile de circulatie, Jagil #0113$ a efectuat un studiu &n Israel pe 030 de studenti. A re'ultat ca femeile au un simt mai puternic al obligatiei de a respecta regulile de conducere. Se pare ca femeile tind sa respecte regulile de circulatie chiar si atunci c,nd nerespectarea lor nu este privita ca un lucru riscant. "n schimb, barbatii tind sa-si supraestime'e abilitatile de conducere si cred mai mult &n respectarea selectiva a regulilor de conducere #dupa Bames si <ahl, :999$. Anonimatul este un factor important al conduitei agresive. Sansa de a scapa de pedeapsa poate elibera agresivitatea care altfel ar fi reprimata. Si &n acest ca' metoda cea mai potrivita de studiu este observatia sistematica directa. *llison si colaboratorii #011A$ au proiectat un e)periment de teren ale carui re'ultate au fost colectate prin observatie directa. Au apelat la un sofer complice care bloca o intersectie si au supus observatiei comportamentele a doua categorii de soferi aflati &n autoturisme diferite. Soferii prote(ati de anonimat conduceau masini >)> decapotabile cu capota ridicata, iar soferii ce puteau fi identificati conduceau autoturisme >)> cu capota cobor,ta. S-a constatat ca soferii care se bucurau de anonimat au cla)onat mai repede, o durata mai lunga soferul ce bloca intersectia dec,t ceilalti care puteau fi va'uti. /e preci'at ca subiectii nu au stiut ca sunt supusi observatiei. -ercetatorii au &nregistrat date privind modul de cla)onare, tipul vehiculului, numarul pasagerilor, se)ul si v,rsta soferului. "n mod surprin'ator, tipul vehiculului, purtarea ochelarilor de soare #care sporesc anonimatul$, se)ul, v,rsta soferului, numarul pasagerilor sau locul testari nu au aparut ca predictori ai comportamentului agresiv de cla)onare. 6e'ulta ca anonimatul facilitea'a aparitia comportamentului agresiv mai mult dec,t factorii de v,rsta sau se). /in perspectiva factorilor sociali, multi autori considera ca agresiunea este un raspuns &nvatat prin observarea sau imitarea altor persoane relevante socialD este re'ultatul normelor, recompenselor, pedepselor si modelelor la care au fost e)pusi oamenii #Crey si colab., 0131D Keon Bames, 0113$. /in pacate, &n ciuda acordului aproape unanim privitor la impactul factorilor sociali asupra agresivitatii, putine sunt studiile care sa stabileasca &n mod clar modul cum actionea'a acesti factori. Am ales spre e)emplificare metoda interviului structurat utili'ata de catre 8auber #0139$ pentru a demonstra ca e)punerea la agresiune &n alte sfere din viata de 'i cu 'i poate e)plica o crestere a probabilitatii manifestarilor agresive la volan. Studiul a fost reali'at la domiciliul a 0:> de soferi care au fost anterior observati ca au condus agresiv la o trecere de pietoni. "n urma interviului doar 00,H? dintre subiecti au fost apreciati ca agresivi. .ornind &nsa de la stilul de viata si mediul subiectilor, anali'a itemilor a indicat un factor numit 4agresivitate dob,ndita5 care e)plica 02? din variatia scorurilor agresivitatii. "n mod special au fost relevanti itemii care identificau supunerea la pedepse corporale &n casa parinteasca, nivelul sca'ut de educatie,

autoritatea e)ercitata &n propria casa si folosirea pedepselor corporale &n caminul actual. Alte studii semnalea'a rolul e)punerii la agresivitate foarte recenta &n viata personala sau rolul reclamelor de automobile, programele de televi'iune si filme care ofera scene spectaculoase de urmariri de masini &n mediul urban si pe sosele. %ricum, faptul ca multe actiuni agresive nu sunt pedepsite, blamate face ca ele sa fie imitate, unii a(ung,nd la conclu'ia ca este ceva normal si acceptabil. +etoda observatiei directe sistematice &si dovedeste utilitatea si &n studiul rolului factorilor sociali. /oob si Cross #0123$ au reali'at un studiu care vi'a influenta statutului social al 4victimei5 #un sofer complice care bloca intersectia si &nt,r'ia sa demare'e la culoarea verde a semaforului$. S-au folosit doua autoturisme! unul lu)os si o masina mai veche. Au fost supusi observatiei 3: de soferi &n sase intersectii si sa constatat ca doar A9? au cla)onat masina lu)oasa, dar 3>? cea veche si ca barbatii au tendinta de a cla)ona mai repede dec,t femeile &n ambele situatii. Str,ns legat de factorii sociali este si factorul organi'ational. "nca 8auber #0139$ constata un nivel mai crescut al agresivitatii la soferii de pe autovehiculele comerciale. .roblema este! difera, sub acest aspect, soferii profesionisti de cei amatoriE Se pare ca da si asta din mai multe motive! &n primul r,nd, soferii profesionisti au o imagine mai buna despre propriile abilitati &n conducere, drept urmare manifesta nerabdare, iritare, nervo'itate si tendinte agresive fata de ceilalti participanti la traficD &n al doilea r,nd, organi'atia e)ercita presiuni directe sau indirecte asupra salariatului sofer &n ceea ce priveste productivitatea, timpul, eficienta. +ai ales presiunea de timp conduce la e)ces de vite'a, asumarea de riscuri si manifestari agresive! mersul bara la bara, depasiri riscante, reactii verbale, apostrofari adresate celorlalti soferi, cla)onari abu'ive, semne obscene. "n al treilea r,nd soferul profesionist se simte prote(at de institutie si Fsau sindicat &n confruntarea cu autoritatile &n ca'ul &ncalcarii normelor de circulatie. "n al patrulea r,nd, soferii de pe vehiculele cu gabarit mare se distantea'a net prin atitudini si comportamente direct agresive facilitate de sentimentul de dominare #amplasarea sus, deasupra celorlalti &ntr-o cabina si cu un autovehicul ce inspira forta, putere, indestructibilitate$ si e)pansiune a teritoriului cu tendinta manifesta de intru'iune agresiva. 6olul factorilor de personalitate este, &n mod obisnuit studiat cu a(utorul inventarelor, chestionarelor de personalitate si relatia dintre personalitate si comportamentul la volan a fost larg studiat de-a lungul anilor. ;na dintre trasaturile de personalitate des invocate &n cercetarile de psihologie rutiera este 4cautarea sen'atiei5, definita ca nevoia de sen'atii si e)periente variate, noi, comple)e si placerea de a-si asuma riscuri fi'ice si sociale pentru aceste e)periente. Bohnson #0117$ a anali'at sistematic un numar de H3 de studii asupra 4cautarii sen'atiei5, constat,nd ca &n H> dintre acestea s-a gasit o relatie po'itiva cu sofatul imprudent. Soferii caracteri'ati de aceasta trasatura tind sa depaseasca alte masini, sa schimbe frecvent banda de deplasare, sa foloseasca mai rar centurile de siguranta # =hompson, :999$. ;tili',nd Inventarul pentru cautarea sen'atiei si scala agresivitatii din -...I., Arnett si colab. #0117$ au evaluat nivelul de 4cautare a sen'atiei5 si cel al agresivitatii pe 0H1

de soferi tineri #07-03 ani$ si H3 adulti #>0-A1 ani$. S-a constatat ca ambele trasaturi erau corelate &n mod semnificativ cu comportamentele agresive la volan. Scorurile erau mai mari la adolescenti fata de adulti si la adolescentii de se) masculin fata de cei de se) feminin. % alta relatie constatata a fost a fost aceea dintre agresivitatea ca stare cu e)cesul de vite'a la volan. Alte studii s-au orientat asupra riscului de accident si au aratat ca factorii de personalitate asociati cu accidentele includ un nivel ridicat al agresivitatii si ostilitatii, competitivitate, impulsivitate si asumarea riscurilor #Assum, 0117$. S-a constatat ca riscul crescut de accident se asocia'a cu un nivel ridicat al ostilitatii si un nivel sca'ut al stimei de sine. =otusi, nu se poate spune ca e)ista vreun test sau baterie de teste de personalitate care sa permita predictia riscului de accident. +ai indicat ar fi, ca trasaturile de personalitate sa fie asociate cu factorii situationali &n e)plicarea unor comportamente specifice, cum ar fi agresivitatea la volan. .robabil aceasta deficienta metodologica e)plica de ce nu putem avansa un profil de personalitate al oamenilor care manifesta conduite agresive la volan. /aca factorii de personalitate sunt un slab predictor, atunci va trebui sa ne &ndreptam atentia asupra unui alt factor cu implicatii asupra comportamentului agresiv la volan si anume stilul de viata. *ste un concept mai putin clar definit si se refera la un grup de comportamente tipice manifestate de indivi'i pe fondul structurii de personalitate. % cale adecvata de investigare a stilului de viata, av,ndu-se &n vedere pluralitatea componentelor sale este metoda studiului longitudinal. ;n astfel de studiu a fost reali'at de catre @eirness #0112$ pe un lot de :>99 de elevi de liceu cu a(utorul -hestionarului stilului de viata al elevului. Au fost identificate H subgrupuri distincte! >9? 4cautatori de sen'atii5, care tolerau comportamentul deviant si erau mai sensibil influentati de colegiD H1? 4conventionali5, care manifestau un atasament puternic pentru valorile traditionale, mai putin influentati de colegi si cu un nivel ridicat al &ncrederii &n sineD restul au fost calificati ca 4inadecvati5, cu nivele sca'ute ale &ncrederii &n sine, dificultati &n a-si controla m,nia si frustrarile, slab atasament fata de valorile traditionale si performante scolare sca'ute. ;rmarind elevii &n al doilea an de studiu se constata ca grupul 4cautatori de sen'atii5 au obtinut scoruri mari la indicatorii comportamentului riscant la volan fata de celelalte doua grupuri. "n al treilea an :7? dintre membrii grupului 4cautatori de sen'atii5, 0>? dintre cei 4inadecvati5 si doar 1,2? dintre 4conventionali5 au fost implicati &ntr-un accident de masina. 6e'ulta ca o orientare convergenta a studiilor pe factorii de personalitate, c,t si pe cei sociali si &ndeosebi pe stilul de viata ar fi &n masura sa &mbunatateasca posibilitatea de a &ntelege mai bine motivatia indivi'ilor care manifesta frecvent conduite agresive la volan. Alaturi de factorii de personalitate si stilul cognitiv, atitudinile conducatorului auto sunt evaluate &n vederea determinarii comportamentului agresiv. "n acest ca' se impune metoda chestionarelor, inventare, scale de evaluare a diferitelor atitudini. .ot fi amintite aici Scala de evaluare a furiei #/river Anger Scale- /AS$ sau chestionarul comportamentului conducatorului auto #/river @ehavior Luestionnaire - /@L$. "ntr-o tentativa de validare predictiva a unei scale atitudinale ce vi'ea'a conducatorii auto, Assum #0117$ a initiat un studiu menit sa evalue'e atitudinile conducatorilor auto asupra riscului de accident precum si atitudinile despre ceilalti participanti la

trafic. Studiul s-a ba'at pe anali'a a A2 de itemi atitudinali aplicati pe un esantion larg de soferi norvegieni, iar doi ani mai t,r'iu s-a procedat la colectarea datelor privind accidentele si distantele parcurse. Soferii caracteri'ati ca 4imprudenti5 au avut &n medie :,2 mai multe accidente la mia de Gilometri dec,t cei caracteri'ati ca 4prudenti5. /oar un procent de :? din subiectii chestionati au fost caracteri'ati ca 4iresponsabili5, dar acestia au avut &n medie cu >,> mai multe accidente la mia de Gilometri dec,t cei 4responsabili5. Scalele responsabilitatii si amabilitatii au permis reliefarea diferentelor mai sus amintiteD &n schimb inventarul, pe ansamblu, nu s-a dovedit predictiv pentru riscul de coli'iune. "n ceea ce priveste factorii de mediu, sau mai bine 'is ambianta generala a traficului rutier, acestia pre'inta un rol aparte &n determinarea comportamentului agresiv. "n ultima instanta, situatiile concrete de trafic sunt cele care developea'a conduita agresiva. +etoda cea mai indicata ram,ne, si &n acest ca', observatia directa sistematica. Se pare ca e)ista o relatie semnificativa &ntre durata fa'ei rosii si durata fa'ei ver'i a semaforului si tendinta soferilor fie de a trece pe rosu, fie de a cla)ona atunci c,nd sunt &nt,r'iati de un vehicul care nu a reusit sa porneasca imediat ce a aparut culoarea verde. *ste mai probabil sa se treaca pe rosu la semafoarele cu o durata mai lunga a fa'ei rosii si mai probabil ca soferii sa fie mai nerabdatori si sa cla)one'e la intersectiile cu fa'a verde mai scurta. Alte observatii au constatat ca incidenta comportamentelor agresive creste pe masura agravarii ambuteia(elor. +ai frecvente, &n acest ca', sunt mersul bara la bara, &n(uraturile, tipatul la alti soferi, cla)onatul. % metoda interesanta de investigatie, derivata din observatia sistematica directa ne ofera un studiu britanic ce a urmarit efectele furiei si ale agresiunii care urmea'a acesteia asupra performantelor &n conducerea auto. A fost utili'at un lot de 09> soferi cu v,rsta cuprinsa &ntre 07 si >: ani carora li s-a administrat /AS si /@L si Scala de motivatie sociala S+S. Apoi subiectii au fost solicitati ca, timp de doua saptam,ni sa &nregistre'e pe reportofon elemente despre fiecare calatorie #data, ora, distanta parcursa, blocari &n trafic, succese ratate, culpabilitatea, intensitatea furiei si modul &n care aceasta i-a afectat &n conducerea auto. Avem de a face iata cu o metoda de autoobservatie si &nregistrare &n timp real, care a oferit, &n studiul &n cau'a, o cantitate apreciabila de date valoroase. S-a constatat astfel o corelatie semnificativa po'itiva &ntre numarul episoadelor de furie si trei variabile! numarul succeselor ratate, distanta parcursa si numarul calatoriilor. Astfel, o mare parte a starilor de furie #>3?$ si-au facut aparitia dupa un succes ratat. Se pare ca soferii care conduc &n mod constant &n conditii grele de trafic nu sunt mai predispusi sa manifeste episoade de furie. *ste mai probabil ca bloca(ele din trafic sa-i &nfurie pe soferii care nu se asteptau la ele #Ka(unen si colab., 0113$. Sinteti',nd, factorii care cresc probabilitatea aparitiei comportamentului agresiv la volan sunt! - v,rsta t,naraD - se)ul masculinD - anonimatulD - predispo'itia spre cautarea de sen'atii si agresivitatea &n alte situatii socialeD

- starea de m,nie, suparare datorita unor evenimente care nu au legatura cu situatia din traficD - supraevaluarea propriilor abilitati de conducere autoD - bloca(e neasteptate din trafic #la care nu se asteptau$. "n final vom acorda o atentie aparte contributiilor metodologice ale profesorului Keon Bames si colaboratorii sai de la ;niversitatea din 8awaii, mai ales ca metoda propusa vine &n spri(inul unor sugestii metodologice afirmate p,na la acest punct al articolului pre'ent. +etoda descrierii comportamentului pe ba'a observatiilor subiectului asupra lui &nsusi pre'inta avanta(ul de a se desfasura &n acelasi timp cu desfasurarea evenimentului ce se doreste a fi evaluat. -onducatorul auto &si verbali'ea'a trairile, g,ndurile, actiunile chiar &n momentul aparitiei lor #Bames, 0113D Bames, <ahl si <erenberg, 0113D Bames, <ahl, :999$. -onform modelului teoretic al autorului, metoda &si propune sa surprinda trei domenii diferite ce apar &n cadrul comportamentului conducatorului auto! sen'oriomotricitatea, cognitia si afectivitatea. Acest mod de abordare a comportamentului prin autoobservare determina o activare a constienti'arii ceea ce va permite initierea unor modificari ale conduitei soferului, trecerea de la un comportament agresiv-antisocial la unul defensiv-altruist. Ierbali',ndu-si trairile, g,ndurile, actiunile &n raport cu situatia concreta a traficului rutier, soferul &si mentine focali'ata constienti'area traficului &n situatia concreta, pre'enta. "n efortul lui de a face fata c,t mai bine regulilor si normelor ce tin de trafic, soferul adopta un anumit stil de abordare si interpretare a celor trei aspecte ale lumii lui interioare. Stilul de conducere auto se defineste prin raportarea sistematica a particularitatilor psihologice proprii la diversitatea situatiilor rutiere. Agresivitatea la volan este definita de Keon Bames prin condusul sub influenta unor emotii, stari psihice negative si anume! lipsa de vigilenta si nerabdarea, lupta pentru putere si indiferenta fata de cei din (ur. .arte a comportamentului agresiv se e)plica si prin faptul ca individul presupune ca si ceilalti participanti la trafic &si vor asuma acelasi nivel de risc. "n schimb, stilul de condus defensiv, suportiv, altruist ia &n considerare faptul ca sofatul este o activitate de grup si ca fiecare participant se simte responsabil, &ntr-o anumita masura, pentru nevoile celorlalti. -onstienti'area acestei agresivitati este primul lucru ce trebuie reali'at de catre fiecare &n parte, cu at,t mai mult cu c,t datele ne arata o situatie alarmanta! la &ntrebarea 4ce procent de soferi credeti ca adopta un stil agresivE5, raspunsul a fost 3A?D &n schimb, la &ntrebarea 4ce procent din timp credeti ca folositi un stil agresivE5, raspunsul a fost de numai HA?. /incolo de efectul de de'irabilitate sociala implicat &n acest raspuns, se impune faptul ca ma(oritatea conducatorilor auto nu sunt constienti de comportamentul lor agresiv si de riscul la care &i supun pe cei din (urul lor.

@ibliografie! American Automotive Association #011>$, /riving as a problem of public interest and concern, http!FFaaaFarticlesFmainpageFadrty097.htm Arnett,B.B. #0117$ , 6eGless driving in adolescence! state an 4trait5 factors, Accident Analysis and .revention, Iol.:1, <o.0, pag.A7-2H

Assum, #0117$, Atitudes and road accident risG, Accident Analysis and .revention, vol.:1, <o.:, pag.0AH-0A1 @eirness, /., #0112$, =he relationship between lifestyle factors and collisions involving young drives, in #8. Simpson, *ditor$ <ew =o =he 6oad! 6educing =he 6isGs For Joung +otorists, 6egents of the ;niversity of -alifornia, pp. 70-77 -ampbell, #:999$, Incidents, accidents and guilt on the road, http!FFportaluGureGaFtransportFvehicules-artiFmainart.html -onell,A., Boint,+. #0112$, =he driving analises http!FFtheuGtransportFaccidentsFstatisticsF0112.html,0117 /oob, <. and Cross, A.*., #0123$, Status of frustrator as an inhibitor of hornhonGing responses, Bournal of Social .sychology, Iol. 72, pp.:0H-:03 *lliott,@. #0111$ - 6oad rage - media hype or serious road safety issueE .aper preseused at the =hird International -onference in In(ury .revention and -ontrol, +ay 1-0:, Australia *llison,..A., Covern, B. +., .etri, 8.K. and Figler, +. 8., #011A$, Anonymity and aggressive driving behavior! a field study, Bournal of Social @ehavior and .ersonality, Iol.09, <o.0, pp. :2A-:7: Coehring, A.6.#:990$, When they driveM, http!FFnhtsaFpublicdataFarticlesFgoehr0.htm 8auber, A. 6., #0139$, =he social psychology of driving behaviour and the traffic environment! research on aggressive bahaviour in traffic, International 6eview of Applied .sychology, Iol.:1, pp.>20->7> Bames, K. #0113$ World 6oad 6age Survey! Aggressive /riving in 6elation to Cender, Age, and =ype of -ar, ;niversity of 8awaii Bames,K., <ahl, /iane #:999$, Aggressive /riving is *motionally Imparied /riving, web! httpFFwww.drdriving.orgFcoursesFconference-paper <ational 8ighway =raffic Safety Administration,#:999$, Statistics N analises! highway and motorsway 0113 #a si b$, http!FFnhtsaFpublicdataFstatisticsFanali'eFghdt13.htm <ational 8ighway =raffic Safety Administration,#:990$ Statistics N analises! highway and motorsway 0111, http!FFnhtsaFpublicdataFstatisticsFanali'eFghdt11.htm .alms, 6.#0117$, A history of road accidents, http!FFaaa.comFmainFbestarticleFpalmsH.htm Stevenson, =.#0112$, A review of driving and drives studies, http!FFoagsdsFrusbFmainFdriversFarticlesFontarioF0:>3H13.htm =hompson, *. #:999$, What does mean safety on the road http!FFaaagovFarticlesFontariostudyFsafety.html