Sie sind auf Seite 1von 4

Metoda sol-gel este in prezent cea mai investigat metod chimic de sintez, deoarece ea

poate fi aplicat unei game extrem de largi compoziii de materiale, oferind posibilitatea de a controla forma, dimensiunile i distribuia dimensiunilor particulelor.

Prin acest metod pot fi obinute i fibre sau filme. In principiu metoda sol-gel const in formarea unui sol coloidal concentrat de oxizi sau hidroxizi metalici i convertirea acestuia la un gel semirigid prin una sau mai multe ci Solul (definit ca o dispersie de particule solide intr-un mediu lichid in care cel puin una dintre dimensiunile particulelor este cuprins intre 1 nm i 1 m) trebuie intai stabilizat pentru a impiedica sedimentarea dispersantului i dup aceea procesat la faza de gel. Gelul format este apoi uscat i prelucrat ca un material ceramic. S-au dezvoltat dou direcii de abordare a tehnicilor sol-gel, funcie de natura formatorilor de geluri: tehnici sol-gel folosind ca precursori soluii apoase ale srurilor metalice; tehnici sol-gel avand soluia precursoare format din alcoxizi.

Faza de formare a solului este deosebit de important, este o faz strict controlat de puritatea precursorilor, de gradul de solubilizare a acestora in soluie, de valoarea pH-ului i temperatur, pentru c toi aceti factori influeneaz realizarea unei vascoziti optime a solului, de care va depinde realizarea microsferelor. La pH-uri puternic acide sau puternic bazice, hidroxizii precipitai sau oxizii dispersai in soluie, adsorb superficial ionii hidroxil sau oxidril din soluie Prezena sarcinilor superficiale conduce la apariia de soli, particule coloidale stabile, datorit echilibrului dintre forele de repulsie dintre particulele incrcate i forele de atracie, care tind s reduc suprafaa liber a sistemului prin aglomerare Pentru a controla morfologia pulberilor, suspensiile coloidale sunt destabilizate cu obinerea de geluri (reele anorganice polimerice continue, semirigide) ca rezultat al legrii particulelor formate prin nucleaie hidrolitic (pentru diametre ale particulelor < 3 nm se formeaz geluri polimerice, iar pentru

diametre > 3 nm, geluri coloidale). Punctul critic unde apare reeaua infinit tridimensional este numit "punct de gelifiere". In acest punct vascozitatea i modulul elastic E devine msurabil. Formarea gelurilor se realizeaz prin indeprtarea apei, cel mai adesea termic. Un alt procedeu este extracia apei cu un solvent organic nemiscibil (alcooli, esteri, cetone, eteri). Procesul de stabilizare a solilor i de gelificare poate fi controlat de prezena unor adaosuri cu proprieti superficiale sau catalitice. Suspensiile coloidale pot fi stabilizate prin adaosul unor surfactani care produc o stabilizare steric. Se utilizeaz surfactani solubili in ap, cu formula general RX Dimpotriv, unii catalizatori pot produce gelifierea controlat a solilor stabilizai prin descompunerea agentului de hidroliza la un pH constant (prin tamponare), corespunztor punctului de sarcin zero (p.s.z.) Fa de tehnologia sol-gel din alcoxizi, frecvent citat in ultima vreme in literatur, aceste procedee au avantajul utilizrii unor materii prime mai ieftine i accesibile. Procedeele sol-gel ale compuilor organometalici au la baz hidroliza controlat a precursorilor, cu formarea in prima etap a suspensiilor coloidale (soli) din care se formeaz ulterior gelul. Spre deosebire de procesele hidrolitice de precipitare i sol-gel coloidal, unde formarea fazei noi are loc printr-un proces de nucleaie neomogen, in cazul hidrolizei compuilor organo-metalici viteza de nucleaie poate fi mai uor controlat, iar faza solid se formeaz printr-un mecanism de nucleaie omogen Dintre compuii organometalici utilizai pentru sinteza nanopulberilor cel mai adesea in literatura de specialitate sunt menionati alcoxizii metalici. Alcoxizii formeaz uor alcoxizi dubli sau heterometalici prin simpl amestecare, chiar i in cazul metalelor cu electronegativitate comparabil, prin reacii de coordinare, auto-coordinare sau coordinare transvarsal.Combinaii heterometalice pot fi obinute i prin condensarea termic a alcoxizilor i acetailor, de obicei in soluii de alcool sau in hexan, rezultand o structur polimerizat. Destabilizarea (gelarea, adic formarea unui solid colloidal coninand componentul fluid dispersat intr-o reea tridimensional) poate fi obinut prin diluarea cu ap sau hidroliz catalizat de acizi sau baze.

Dac este utilizat un exces de ap, gelul, numit i gel coloidal sau aquagel, este format dintr-o reea continu de agregate de particule. Dac apa este adaugat incet i in cantiti mici, particulele de sol cresc in dimensiuni printr-o reacie de condensare-polimerizare. Se obine un gel polimeric sau alcogel. Procesul de gelificare influeneaz structura i volumul porilor produselor obinute, depinzand de mai muli factori, cum sunt: pH-ul, raportul ap/alcoxid, natura chimic a alcoxidului. Indeprtarea mediului de dispersie este o etap important. Dac indeprtarea are loc rapid, de exemplu prin trecerea picturilor fine de gel printr-o coloan ce conine alcool, se obine o pulbere. Datorit preului ridicat al alcoxizilor sau al altor materii prime organometalice (acetai, oxalai, citrai) utilizate in sintez, procedeul solgel este aplicat indeosebi pentru obinerea de fibre, nanotuburi i filme subiri60-61. Pentru obinerea pulberilor nanodimensionale se utilizeaz metoda hidrolizei rapide. Chatterjee i colab.62 au preparat pulberi foarte fine (13 - 35 nm) de ferit spinelic Ni0,5Zn0,5Fe2O4 prin metoda sol-gel. Ca materii prime pentru prepararea solului au fost utilizate Ni(NO3)2.6H2O, Zn(NO3)2.6H2O i Fe(NO3)3.9H2O. Azotaii, dup cantrirea in proporiile corespunztoare compoziiei feritei, sunt dizolvai in ap distilat, obinandu-se o soluie limpede, la care se adaug tetraetilortosilicat Si(OC2H5)4 (TEOS) i cateva picturi de HNO3 concentrat. Amestecul preparat ca mai sus a fost apoi agitat circa . or. Solul astfel obinut a fost turnat intr-un vas. Gelificarea solului are loc in cca. 48 de ore. Gelul a fost apoi inclzit la temperaturi cuprinse intre 700 1100 oC, timp de 1 or. Dimensiunile particulelor de ferit au crescut odat cu creterea temperaturii de calcinare de la 13 nm (700 oC) la 34,7 nm (1100 oC) Carta i colab.63 au studiat formarea CoFe2O4 intr-o matrice de SiO2 prin metoda sol-gel, in funcie de temperatura de tratament termic i coninutul de ferit. Nanocompozitele de aerogel cu 5-10%gr. CoFe2O4 au fost calcinate la 450, 750 i 900 oC. Evoluia nanofazei cu temperatura de calcinare depinde de compoziie. In probele care conin 10%gr. ferit, rezultatele indic faptul c nanocristalele de CoFe2O4 au fost formate dup calcinarea la 750 oC, in timp ce in probele care conin 5%gr. ferit, nanocristalele au fost formate dup calcinarea la 900

Determinrile cantitative prin EXAFS ( spectroscopie fin de radiaii X prin absorbie extins, eng. Extended X-Ray Absorption Fine Structure) a distribuiei ionilor de fier i cobalt in poziiile octaedrice i tetraedrice ale structurii spinelice, arat c ferita CoFe2O4 preparat prin metoda sol-gel prezint un parametru de inversie de ~0,70 in comparaie cu ferita sintetizat prin reacia in stare solid. Avantajul major al metodei sol-gel il constituie faptul c ofer posibilitatea sintetizrii de solide vitroase, care nu pot fi obinute in mod normal prin metoda ceramic convenional i c ofer posibilitatea obinerii unor materiale cu structur special predeterminat, funcie de condiiile experimentale.