Dezvoltarea IT în România:

de la MECIPT la WEB 2.0

Prof. Univ. Dr. Vasile Baltac

Președinte al Consiliului European al Asociațiilor
Profesionale de Informatică - CEPIS

Timișoara 8 mai 2009

 Agenda

Istorie: de unde am plecat

Prezent: unde suntem

Viitor: ce ne așteaptă
Istorie: de unde am plecat
 Istorie, prezent și viitor

Evoluţia rapidă a tehnologiilor informaţiei produce
 necunoaşterea evoluţiilor care au condus la schimbările în domeniu
 sindromul “ Totul începe azi”

Generaţiile IT s-au succedat de mai multe ori pe parcursul unei
generaţii biologice
 “Pionierii tehnicii de calcul sunt printre noi”

Recunoaşterea rolului pionierilor este o componentă a civilizaţiei
moderne TI
 IEEE Computer Society - Computer Pioneer, o distincţie de mare
prestigiu acordată la cca 60 persoane până azi

la propunerea ATIC distincţia Computer Pioneer a fost acordată
în 1998 lui Grigore C. Moisil

Cunoașterea trecutului poate ușura descifrarea viitorului
 Începuturile TI în România

Anii 1950 au marcat o
prioritate românească în
tehnica de calcul
 crearea a 3 şcoli de tehnică de
calcul

Bucureşti IFA

Timişoara MECIPT

Cluj DACICC

Rolul determinant unor oameni
de ştiinţă cu mare viziune şi
creatori de şcoală
 Grigore C. Moisil
 Tiberiu Popoviciu
 Iosif Kaufmann

Condiţiile de lucru erau dificile
 accesul la documentare
extrem de limitat şi în principal
traduceri în limba rusă
 importuri din ţările vestice
inexistent
 anii 1950 au fost epoca
ciberneticii ca “ştiinţă
retrogradă reacţionară “

Realizări remarcabile şi
formarea unor specialişti care
ulterior au creat o industrie de
tehnică de calcul şi o
informatică naţională de
prestigiu
 MECIPT - mai mult decât un calculator din
generaţia I

Rolul emoţiei şi poate subiectivism în descriere
 Centrul de calcul MECIPT al Politehnicii din Timişoara este locul unde
am început acum 48 de ani participarea la construirea MECIPT-1 şi
unde mi-am petrecut primii 7 ani ai carierei mele profesionale

Calculator tipic din generaţia I
 2000+ tuburi electronice
 Zeci de mii componente pasive
 Cuvinte de 30 biţi
 Memorie externă

tambur echivalent 3KB
 Introducere date

bandă de hârtie perforată
 Imprimantă

Maşină de scris electrică

Electromagneţi de acţionare clape
 Viteza 50 operaţii/secundă
 Programare în cod maşină
 MECIPT - mai mult decât un calculator din
generaţia I

MECIPT - folosit pentru calcule practice

 MECIPT-1 a fost intens folosit pentru
calcule ştiinţifice si de proiectare
 Tabelul (1965 ) conține beneficiari importanţi ai
anilor 1962-1965:
 ISCH, ISPH (calcule 1963-1964 pentru barajul de
la Vidraru), Electromotor, DSAPCT, ISPE,
Centrele de calcul ale Universităţii Bucureşti
Academiei din Timişoara si Cluj
 Tabelul reflecta cercetări la MECIPT
pentru diverse teme din IPT (ca exemple
calcularea în 1963 pentru
Catedra de construcţii metalice din IPT
condusa de acad. Mateescu a elementelor
de structura pentru actuala cupola
Romexpo)
 MECIPT - mai mult decât un calculator din
generaţia I

MECIPT a stimulat apariţia învăţământului în domeniul
calculatoarelor

Politehnica din Timişoara a dat în 1966
prima promoţie din ţară de ingineri
cu specializarea calculatoare electronice

Printre primele cadre didactice ale
secţiei:
 Profesorul Alexandru Rogojan
 Vasile Pop
 Vasile Baltac
 Crişan Strugaru
 Iosif Kaufmann
 Aurel Soceneanţu
 MECIPT - mai mult decât un calculator din
generaţia I

Preocupări pentru dezvoltarea familiei MECIPT
 Pe baza planurilor MECIPT-1 s-a construit
CENA în cadrul MApN

1962: o prima licenţă în tehnica de calcul
din România?

sau a doua : după licenţa CIFA
acordată Academiei Bulgare?
 S-a realizat MECIPT-2 la DSAPC Timişoara
 A existat un proiect pentru MECIPT-3

Autori Iosif Kaufmann, Vasile Baltac

Alte preocupări de pionierat la
Politehnica din Timişoara
 Calculatorul CETA

construit de profesorul Al. Rogojan

finalizat în 1972
 1967/1968 - MECIPT: sfârşitul unei etape,
începutul unei industrii

În 1967/1968 începe construirea unei industrii de tehnica de calcul în
România.

Se hotărăşte înfiinţarea unei filiale a Institutului de cercetare
proiectare pentru utilaje de calcul -ICPUEC - un nume bizar înlocuit
mai târziu cu Institutul de tehnica de calcul - ITC si a Centrului
teritorial de calcul electronic – CTCE Timişoara.

Cea mai mare parte din personalul MECIPT condusă de Vasile
Baltac trece la filiala ICPUEC Timişoara

Din filiala ICPUEC, ulterior ITC, se dezvoltă Fabrica de memorii
electronice Timișoara - FMECTC

FMECTC devenită după 1989 DATATIM

şi apoi ALCATEL ROMÂNIA
 ITC Timişoara

MECIPT

CTCE Timişoara ITC Timişoara UPT

Fabrica de Memorii Electronice ITC Bucureşti

FMECTC

Datatim Alcatel Romania

11
 Începutul industriei IT la Timișoara

Primul sediu ITC - Bd. Mihai Viteazu 17

Primele teme de
cercetare
 Unele continuări
de la MECIPT:
memorii cu ferite

Primii stagiari

Primele contracte

Sudarea echipei

Atmosferă cu
mult entuziasm
12
 Fabricarea de memorii cu ferite

Nu a existat o licență de fabricație memorii, în

cadrul contractului IRIS 50 / FELIX; asimilarea pe
bază de cercetare, documentare și vizite

S-a continuat cu memoriile cu semiconductoare –
cercetare proprie

Prin Comisia Interguvernamentală pentru TC
 sprijin
export FMECTC – singura unitate care a spart
embargoul URSS asupra importurilor electronice din
România

13
 Începuturile industriei TI în România

Au fost create unităţi de cercetare-proiectare, producţie şi service
 1968 Institutul de cercetare-proiectare pentru utilaje de calcul ICPUEC,
devenit în final ITC
 1970 Fabrica de calculatoare electronice
 1969 -1973 Întreprinderea pentru întreţinerea şi repararea utilajelor de
calcul – IIRUC, Fabrica de echipamente periferice, Societatea mixtă
Rom Control Data specializată în fabricaţia de echipamente periferice.
Fabrica de memorii electronice Timișoara

Au fost achiziţionate licenţe de fabricaţie pentru

 calculatoare electronice - CII Franţa
 calculatoare de birou
 maşini de facturat şi contabilizat Frieden Olanda
 componente asociate de la Thompson CSF
Dezvoltarea familiei de calculatoare FELIX,
crearea unei industrii de software

ITC a avut un rol major în dezvoltarea industrie de tehnică de
calcul în perioada 1968-1980
 Strategia “o licenţă pentru a avea succes trebuie să fie însoţită de cercetare şi
înainte de achiziţionare şi după aceea “.
 S-a dezvoltat familia Felix C-32, C-256, C-512/1024, 5000 şi au fost abordate
noi familii de calculatoare fabricate la FCE şi livrate în ţară şi străinătate

În ITC se organizează la începutul anilor 1970 primul sector industrial de

producere software sub conducerea lui Vasile Baltac
 Sunt realizate sisteme de operare pentru calculatoarele C-32 şi şef de proiect
Gabriel Martin) şi C-512 /Felix C-512/1024 (şef de proiect Cornel Maşek)
 Sunt realizate compilatoare evoluate la ITC Cluj (şefi de proiect Emil Muntean,
Teodor Rus, Liviu Negrescu) şi asambloare la ITC Timişoara (şefi de proiect
Tiberiu Ilin, Gavril Gavrilescu)
 De la FELIX la minicalculatoare,
microcalculatoare, calculatoare personale

Anii 1970 au fost caracterizaţi prin afirmarea minicalculatorului,
alternativă viabilă la mainframe

Primul minicalculator românesc a fost numit INDEPENDENT –100 (I-100)
 Fiind omologat în 1977

A urmat în familia Independent minicalculatorul I-102 şi I-106

Calculatoarele Independent au fost fabricate în FCE, omologate
internaţional SMC şi au fost exportate masiv în Cehoslovacia, Germania
de est şi China

Ulterior familia Coral concepută şi fabricată în FCE
 Competiţia Independent - Coral a avut un rol pozitiv de stimulare a creativităţii

1980-1989 Perioadă de restricţii şi reduceri masive de importuri vest

Institutul ITC a continuat liniile principale din anii 1970

Participarea la programele internaționale SMC/SUMEC a condus la
pregătirea unor exporturi de calculatoare Independent prin omologări
internaţionale şi reduceri de importuri de echipamente periferice
Industria de IT – rădăcini puternice într-un
trecut nu prea îndepărtat

În 1989 lucrau în industria de tehnică de calcul şi în informatică aproape
100 mii de persoane, faţă de câteva sute în 1960-1966

Saltul uriaş a fost făcut fără îndoială şi pentru faptul că
 în anii 1960-1960 un număr de pionieri au construit calculatoare la Bucureşti,
Timişoara şi Cluj,
 că am avut deja un învăţământ de specialitate din anii 1960, Timişoara fiind
urmată de Bucureşti

MECIPT nu a fost numai un centru academic de cercetare ci un centru
de cercetări şi producţie şi o pepinieră de specialişti.
Instituţii semnificative în care au lucrat ulterior şi au avut contribuţii
majore oameni formaţi la MECIPT:
 Timişoara: ITC Filiala Timişoara, Fabrica de memorii electronice, Datatim,
Alcatel România, CTCE, UPT, Universitatea, centre de calcul de
întreprindere, firme private
 Bucureşti: ITC, CCAB, FCE, IIRUC, CIETC, Ministerul Industriei
Electrotehnice, CEPECA, centre de calcul diverse, firme private
Prezent: unde suntem
 Industria IT în lume

Motor al economiei mondiale: Cheltuielile IT caracterizează starea
unei economii, regiuni, organizații

Tendințe
 Nu se prevăd limite pentru dezvoltările tehnologice IT
 Necesitate de aplicații majore pentru a accelera crearea de conținut
digital
 Dezvoltare puternică a comunicațiilor de bandă largă
 Proliferarea aplicațiilor mobile de afaceri, în principal ca platforme de
tranzacții
 Necesitatea unor noi standarde deschise
 Cerințe sporite de securitate a rețelelor, preocupări privind criminalitatea
informatică

Fenomene negative
 Suprainvestițiile din timpul Dot.com (1995-2001)
 Dot.com redivivus ?
 Efectele crizei 2008-2009
19
 Industria IT în România

Dezvoltare rapidă după 1989
 Piață de dimensiuni mari
 Facilități de externalizare
 Stimulente pentru programatorii IT, parcuri tehnologice
 Investiții străine
 Forță de muncă

cca 5000 absolvenți anual; 2000-3000 reconversii către IT

Calitate superioară a pregătirii profesionale

Creștere de salarii

 Din anul 2000: umbrela creșterii economice

 Impact al unor inițiative eGovernment

Creștere rapidă până în 2009
 Criza?
 România își consolidează statutul de țară near-shoring

20
Piața IT 2000-2009

21
Piața de comunicații 2001-2009

22
Probleme ale industriei IT&C în România

Digital Divide - Decalajul digital - prezent

Forța de muncă IT
 Exod din 1990
 Tendințe de revenire?

Lipsa implementării strategiilor
 1990-2008 foarte multe strategii

Produce și servicii IT&C cu valoare adăugată importate
 Centre R&D

Cele mai multe cu investiții străine: marjă mică + IP afară

Exporturi cu valoare adăugată mică

R&D în Romania poate creste
 Impact asupra exporturilor, mai puțin asupra ramurii

23
 România: Digital Divide

Infrastructura inca slaba: puține PC

Penetrare Internet slaba

ICT Diffusion Index
 Romania locul 66 din 180 tari in 2005
 Tendința buna Locul 77h in 1998

Cheltuieli IT&C pe locuitor mici
 Mult sub media EU15, sub media EU25

Investiții insuficiente in Sectorul Public

Slaba dezvoltare a i.m.m.

Aplicații eGovernment insuficiente

Motorul IT&C dezvoltarea economica si nu invers
 PIB-ul creste mai rapid decât cheltuielile IT&C

24
 ICT Diffusion Index

ICT Diffusion Index 2004

0.8 90
81 80
0.7 73
0.6 66 70
0.5 52 60
39 50
0.4 37 40
0.3
30
0.2 20
0.1 10
0 0
Slovakia Hungary Bulgaria Romania Turkey Ukraine
Access Index 0.678 0.64 0.607 0.582 0.535 0.543
Connectivity Index 0.321 0.349 0.248 0.184 0.193 0.141
ICT Diffusion Index 0.499 0.494 0.428 0.383 0.364 0.342
Rank 37 39 52 66 73 81

Source: UNCTAD

25
Motorul IT&C: Creşterea economică

PIB/locuitor vs. Cheltuieli IT&C şi IT

26
 DD: Cei 4 piloni

Dezvoltarea IT&C condiţie a progresului social

Pentru a reduce decalajul digital – DD - trebuie construiți
4 piloni:
 Infrastructura IT&C
 Acces Internet răspândit şi
accesibil ca putere de achiziţie
 Abilităţi generalizate de
folosire IT&C
 Disponibilitate de conţinut digital

27
 Infrastructura IT&C: Reduce DD?

Tehnologia ajută
 Preţurile hardware scad în continuare

Legea lui Moore Law valabilă încă 10 ani
 Noi echipamente ieftine şi puternice

memorii, RFID, etc.
 Tehnologii telecom ieftine

wireless: Wi-Fi, WiMAX, GSM, CDMA, etc.
 Software gratuit şi open-source

Numeroase aplicaţii (Educaţie)

Tendinţă încurajatoare?
 Multe ţări cheltuiesc sub $100/locuitor: resurse limitate, sărăcie,
politici greşite
 Risipire de fonduri internaţionale: consultanţă excesivă, achiziţii
nepotrivite, etc.
 Eficienţă slabă prin preţuri mari şi corupţie
 Cheltuielile pentru infrastructura IT&C adesea nu reduc DD

28
 Romania: Infrastructura IT&C

Progrese în ritm ridicat, mai ales în telecom

Unele stimulente
 Subvenţii pentru elevi şi studenţi
 Programul de centre rurale
 Programul de acces bandă largă pentru şcoli

Cheltuieli IT&C scăzute cca; US$ 130/locuitor
 mai puţin de un PC pe locuitor!
 DD se măreşte

Necesare:
 majorarea cheltuielilor guvernamentale pentru sisteme
publice
 Accent pe Educaţie şi eGovernment

29
 Infrastructura şi DD
ICT Spending per capita 2006 vs 2009

$2,500

$2,000

$1,500

$1,000

$500

$0
Middle Asia- Latin N.
RO Africa E. Europe W. Europe
East Pacif ic America America

2006 $180 $183 $233 $251 $304 $323 $1,851 $2,909

2009 $218 $206 $305 $150 $398 $343 $2,299 $3,107

Primary Data from Digital Planet 2006

30
 Infrastructura şi DD
Y ie ld t o Nort h Ame ric a 2 0 0 9 vs 2 0 0 6

$3,000

$2,500

$2,000

$1,500

$1,000
2009

2006
$500
Lat in
RO Middle East Asia-Pac ific Afric a E. Europe W. Europe
Americ a

2006 $2,729 $2,726 $2,676 $2,658 $2,605 $2,586 $1,058

2009 $2,889 $2,900 $2,802 $2,956 $2,709 $2,764 $807

Primary Data from Digital Planet 2006

31
 Acces Internet răspândit şi accesibil

~20% din populaţia planetei online

Ţările bogate
 90% servere Internet; 16% din populaţia planetei
 Generalizează broadband
 Cele mai multe aplicaţii dezvoltate pentru broadband

Ţările slab dezvoltate
 Infrastructură slabă
 Au şansa noilor tehnologii: GSM/CDMA, Wi-Fi, WiMAX, ADSL ş.a.

România
 Progres în special datorită operatorilor telecom
 Acoperirea teritoriului acceptabilă
 50% din accese broadband (ANRC)
 Preţurile scad, nu suficient
 Acces există, dar nu accesibil
10-15 ori mai puţin convenabil decât în ţările dezvoltate la paritatea
puterii de cumpărare

32
 Alfabetizarea digitală

Analfabetismul digital pe glob
80-85% (estimare)
 Alfabetizarea digitală de la
0,0..%(câteva ţări)
la 80-90%(ţările dezvoltate)
 România: 30-35% ?!

Tările slab dezvoltate au
probleme suplimentare
 Analfabetismul digital
accentuează inegalităţile
 Lipsa accesului la educaţie

O soluţie: ECDL (European
Computer Driving License)
promovat de CEPIS şi
asociațiile profesionale
naţionale (ATIC România)

ECDL – succes în România
 120.000 certificări la zi
 Rezultate bune în
administraţia publică

Sursă de îngrijorare
 Absolvenţii de facultate şi liceu
au o pregătire insuficientă
 Programele analitice
nemodernizate
 Folosirea Internet limitată la
surf, chat şi e-mail
 Mulţi termeni comuni
necunoscuţi absolvenţilor de
facultate
 Necesară aplicarea unei
strategii de educaţie în masă
33
 Disponibilitatea de conţinut digital

Noile tehnologii şi aplicații creează conţinut: bloguri, web
feed, reţele sociale, etc.
 Terabytes de date în Internet: Google Earth, National
Geographic, Library of Congress, etc.
 Developed for rich, available for poor

Probleme:
 Decalajele introduse de limbă
 Decalajele culturale
 Decalajele educaţionale
 Lipsa de acces de bandă largă

România
 Progrese în sectorul media
 Inițiative MEC

34
Viitor: ce ne așteaptă?
 Internet

Volumul informaţiei creşte rapid, estimare actuală 1
million Terabytes
 50% în mişcare, 40% local şi 10% global

“Prim exemplu de sistem ultracomplex realizat de om”
 Creierul uman are 100-1000 Terabytes!

Va fi Internet prăbuşit sub propria greutate ?

Avem nevoie de atâtea noduri interconectate?

Există limite ale interconectării?

Avem nevoie de uriaşele baze de date care se
creează?

Se dezvoltă aplicaţiile în ritmul infrastructurii?

etc.

36
 Cum va evolua Internet?

Web 2.0
Grija pentru intimitate şi

 Cloud computing
 Rețele sociale
 Bloguri
 RSS

SOA (Service Oriented
Architecture)

Griduri

Platforme de colaborare

Streaming media

Întreprinderea viitorului -
Enterprise 2

IPTV/TV-ul viitorului

Web 3.0
pericolele atacurilor
cibernetice

Proliferarea conexiunilor
de mare viteză şi
integrarea în mediul social

Schimbarea radicală a
mass-media

Un nou impact al
tehnologiilor de căutare,
rețelelor directe şi
blogurilor

Rezistenţa la schimbare a
instituțiilor

37
 Accelerare?

Duratele de timp
între schimbări radicale
în domeniul TI
scad exponenţial
 Fiecare schimbare
vine de 2 ori mai repede
ca precedenta

Ajungem la Punctul Omega?

Aplicațiile majore apar cu o accelerare mult redusă

38
 Implicaţii sociale ale viitoarei evoluţii ale
Internet

De la Adam Smith “Bogăţia naţiunilor” la “Bogăţia

reţelelor”
 Exagerare?

Democratizarea societăţii

Reducere a DD

Necesitatea competenţelor digitale eSkills pentru toţi

Guvernare Internet?

39
 Internet şi societatea
 Instruirea IT – o necesitate, mai departe de navigare şi e-
mail
 Noi instrumente apar aproape zilnic
 Potenţialul platformelor de colaborare este puţin exploatat
 Pericolele cibernetice sunt reale
 Malware-urile devine din ce în ce mai inteligente
 Educaţia IT trebuie să includă elementele de securitate a
utilizării reţelelor
 Software-ul open trebuie luat în considerare
 Reţelele sociale sunt utile, dar şi periculoase
 Prezenţa pe Internet este o necesitate

Lumea cu Internet va fi permanent alta
Crowd the net, free the roads!
Eliberaţi şoselele, aglomerați Internet!

40

Mulţumesc pentru atenţie!

Comentarii ulterioare
www.vasilebaltac.ro
vasile.baltac@gmail.com