You are on page 1of 50

EUGENIA ELIADE, MIHAI TOMA

CIUPERCI

NOIUNI GENERALE DESPRE CIUPERCILE MARI Ciupercile sunt plante inferioare (T allop !tae", #rupate $n %ncren#&tura 'un#i (( M!cop !ta, M!cota") %ncren#&tura 'un#i este $*p&r+it& $n cinci clase, $n care sunt cuprinse at,t ciuperci *icroscopice, nu*ite -i *icro*icete, c,t -i ciuperci cu corpurile fructifere .e .i*ensiuni *ari sau *acro*icete) Macro*icetele apar+in la clasele/ Asco*!cetes -i 0asi.io*!cetes) CLASA ASCOMYCETES Ma1oritatea ciupercilor .in clasa Asco*!cetes sunt *icroscopice, saprofite -i para2ite) Totu-i, printre Asco*!cete se afl& -i specii cu corpuri fructifere .e .i*ensiuni *ari) Or#anul caracteristic al ciupercilor .in aceast& clas& este asca cu ascospori) Aparatul 3e#etati3 sau corpul 3e#etati3 este un tal fila*entos, alc&tuit .in ife septate, uninucleate4 este un *iceliu aploi.al, pri*ar) Pe acest *iceliu se for*ea2& or#ane .e $n*ul+ire ase5uat&, repre2entate prin coni.ii) %n*ul+irea se5uat& se face printr6un proces .e #a*etan#io#a*ie -i c iar so*ato#a*ie) %n ur*a procesului se5ual la Asco*!cete re2ult& asca) %n asc& are loc .i3i2iunea nucleului, $n ur*a c&reia re2ult& opt ascospori) Ascele au, .e o7icei, o for*& alun#it& -i sunt asociate, constituin. un strat fertil, nu*it strat i*enial sau i*eniu) Printre asce se #&sesc uneori fila*ente sterile nu*ite parafi2e) La *a1oritatea Asco*!cetelor, ascele sunt prote1ate .e o fructifica+ie nu*it& ascofruct) 8unt unele Asco*!cete care au ca ascofruct o apotecie) Apotecia este un ascofruct lar# .esc is, c&ptu-it cu stratul i*enial, care este .escoperit la *aturitate) Apoteciile pot a3ea

for*& .e cup&, p,lnie sau .isc -i pot atin#e .i*ensiuni .e c,+i3a centi*etri (fi#) 9") Asco*!cetele care au ca ascofruct o apotecie sunt cunoscute su7 .enu*irea .e Disco*!cetes) Din #rupul Disco*!cetelor fac parte un nu*&r *are .e ciuperci care $-i .e23olt& apoteciile la suprafa+a solului (epi#eice" sau $n sol ( ipo#eice") Dintre Asco*!cetele cu corpuri fructifere .e .i*ensiuni *ari, 3o* .escrie nu*ai pe cele *ai co*une) 'a*) MORCHELLACEAE cuprin.e specii la care corpurile .e fructificare sunt *ari, au o parte fertil&, .e o7icei conic&, pre3&2ut& cu .iferite conca3it&+i tapisate cu i*eniu, -i o parte steril& nu*it& picior) Ascele sunt cilin.rice, cu opt spori ialini, elipsoi.ali, $nso+i+i la cele .ou& capete .e c,te o *ic& #ranula+ie e5tern&) 'a*) HEL:ELLACEAE cuprin.e ciuperci cu corpuri .e fructificare .e .i*ensiuni *ari, pe.unculate, c&rnoase, se asea*&n& *orfolo#ic cu corpurile fructifere, cu p&l&rie -i picior .e la 0asi.io*!cete) Ascele sunt cilin.rice, cu opt spori elipsoi.ali, pre3&2u+i cu o pic&tur& *are .e ulei la centru) 'a*) HUMARIACEAE ; specii cu apotecii .e talie *ic&, $n for*& .e cup&, a.esea portocalii sau ro-ietice, uneori -i .e alte culori) 8porii sunt 3aria7ili ca for*&, nete2i sau orna*enta+i) 'a*) 8ARCO8C<PHACEAE ; au apoteciile sesile sau pe.unculate, .e o7icei cu i*eniul 3iu colorat) 8porii sunt nete2i sau orna*enta+i, cu sau f&r& pic&turi .e ulei) 'a*) PE=I=ACEAE cuprin.e ciuperci saprofite foarte frec3ente prin p&.uri4 au apotecii *ari, *a1oritatea .ep&-in. 9 c* $n .ia*etru -i sunt specii epi#eice sau ipo#eice) 'a*) GEOGLO88ACEAE cuprin.e specii care au corpurile fructifere $n for*& .e spatul&, partea *ai l&+it& fiin. fertil&, partea 7a2al& *ai $n#ust&, steril&) 8porii sunt .e o7icei foarte alun#i+i)

'a*) ><LARIACEAE ; specii saprofite cu corpurile fructifere ; nu*ite -i stro*e ; tari, spatulate, a.esea ra*ificate .e la 7a2&) 'a*) TU0ERACEAE ; cuprin.e specii cu corpuri .e fructificare .e o7icei sferice, ipo#eice) Popular sunt cunoscute su7 nu*ele .e trufe, *a1oritatea fiin. co*esti7ile) CLASA BASIDIOMYCETES Or#anul caracteristic al ciupercilor .in aceast& clas& este bazidia cu bazidiosporii) 0asi.io*!cetele sunt cele *ai e3oluate ciuperci) %n aceast& clas& sunt cuprinse *area *a1oritatea *acro*icetelor) Aparatul 3e#etati3 sau corpul 3e#etati3 este repre2entat printr6un tal constituit .in ife sau fila*ente *iceliene) 0asi.io*!cetele pre2int& trei feluri .e *icelii/ *iceliul pri*ar, secun.ar -i ter+iar) Miceliul pri*ar re2ult& .in #er*inarea 7a2i.iosporilor -i este .e acela-i se5 cu 7a2i.iosporii .in care pro3ine) Acest *iceliu este constituit .in fila*ente septate, uninucleate4 este un *iceliu aploi., re.us -i .e scurt& .urat&, co*parati3 cu *iceliul aploi. .e la alte #rupuri .e ciuperci) Pe *iceliul pri*ar al 0asi.io*!cetelor nu se .iferen+ia2& or#ane .e $n*ul+ire se5uat&) Procesul se5ual e5ist& $ns& -i la 0asi.io*!cete -i are loc $ntre celulele *iceliilor pri*are .e se5 .eose7it, re2ultate .in 7a2i.iosporii .iferen+ia+i se5ual) %n ur*a copul&rii *iceliilor pri*are re2ult& *iceliul secun.ar) Miceliul secun.ar repre2int& aparatul 3e#etati3 .e lun#& .urat& al 0asi.io*!cetelor) Dac& *iceliul se .e23olt& $n sol, ciuperca este tericol&, iar .ac& se .e23olt& pe le*n, este li#nicol&) 'ila*entele *iceliene sunt cilin.rice, septate prin pere+i trans3ersali $n celule 7inucleate4 este un *iceliu .icariotic)

Culoarea ifelor este $n *a1oritatea ca2urilor al7&4 sunt $ns& -i 0asi.io*!cete cu *iceliul colorat $n 7run, #al7en sau ro-u) %n afar& .e aceast& for*& fila*entoas&, fila*entele *iceliene se pot asocia, constituin. cor.oane *iceliene sau ri2o*orfe) Ri2o*orfele sunt alc&tuite .in $*pletirea str,ns& a ifelor) Ele au for*a unor cor.oane #roase, .e culoare al7icioas& sau 7run6 ne#ricioas&, ra*ificate -i pot atin#e $n lun#i*e c,+i3a *etri4 .e e5e*plu, la Tricholomopsis platyphylla, la 7a2a piciorului se o76 ser3& cor.oane *iceliene su7+iri, tari, care *&soar& p,n& la ? * (fi#) ?", Ri2o*orfele .e la Armillaria mellea tr&iesc su7 scoar+a ar7orilor, pe r&.&cini -i trunc iuri) Aceste ri2o*orfe, c,n. sunt tinere pro.uc o lu*in& al7&struie, fosforescent&, care se 3e.e 7ine noaptea) O alt& for*& su7 care se poate pre2enta *iceliul este aceea .e sclero+i) 8clero+ii sunt, .e o7icei, .e culoare $nc is&, au for*& ne6 re#ulat&, cu o structur& co*pact&, fiin. constitui+i .in $*pletirea fila*entelor *iceliene (.e e5e*plu, la unele specii .e Coll!7ia") Miceliul ciupercilor persist& $n su7strat, su7 una .in aceste for*e, cre-te -i se .e23olt&, iar $n con.i+ii fa3ora7ile fructific&, for*,n. corpurile fructifere (fi#) @") A-a se poate e5plica pre2en+a unor ciuperci pe care le $nt,lni* an .e an $n acela-i loc) Persisten+a *iceliului $n sol ne per*ite, .e ase*enea, s& ne e5plic&* specificul unor ciuperci .e a6-i for*a corpurile .e fructificare $ntr6un cerc lar# $n 1urul ar7orilor .in p&.uri4 sunt a-a6nu*itele A ore .e 3r&1itoareB (fi#)C") Caracteristic pentru *iceliul secun.ar al 0asi.io*!cetelor este pre2en+a unor for*a+iuni $n c,rli#, care fac le#&tura $ntre .ou& celule $n3ecinate) Tot pe acest *iceliu se for*ea2& 7a2i.iile) 0a2i.ia re2ult& .in celula ter*inal& a unui fila*ent .icariotic) Cei .oi nuclei .in 7a2i.ia t,n&r& fu2ionea2& -i re2ult& un nucleu .iploi.) Acesta sufer& apoi .i3i2iunea re.uc&toare, ur*at& .e o

.i3i2iune tipic&, *ai rar .ou&, .in care re2ult& patru nuclei4 .in ei se .iferen+ia2& patru 7a2i.iospori, *ai rar opt) O.at& cu for*area 7a2i.iosporilor are loc -i .iferen+ierea lor se5ual&) 0a2i.iile se pot for*a i2olat, .ar $n *a1oritatea ca2urilor sunt asociate, constituin. un strat i*enial sau i*eniu) Miceliul ter+iar este *iceliul .e fructificare al 0asi.io*!cetelor4 acesta, .in punctul .e 3e.ere al fa2ei nucleare, apar+ine tot .icariofa2ei, .ar constituie 7a2i.iofructele) 0a2i.iofructele, carpo2o*ele sau ceea ce cunoa-te* su7 .enu*irea popular& .e Aciuperc&B, sunt corpurile fructifere, nu*ite -i carpofori, receptacule sau sporofori4 ele sunt alc&tuite .intr6un tal *asi3, care pre2int& .iferen+ieri structurale, false +esuturi sau plectenc i*e) Corpurile fructifere au for*e foarte 3ariate (fi#) D") La 0asi.io*!cetele inferioare, corpurile fructifere sunt pu+in .iferen+iate .e *iceliu -i au for*a unor cruste $ntinse pe suprafa+a su7stratului (resupinate", .e e5e*plu, la Corticiaceae, O.ontia, Poria, -)a)) La *area *a1oritate a 0asi.io*!cetelor, corpurile fructifere sunt co*ple5 constituite -i .e for*e foarte .iferite) Astfel, carpoforii pot fi cla3ifor*i sau filifor*i, a.eseori u*fla+i la cap&t, ra*ifica+i sau foliacei4 .e e5e*plu la Cla3ariaceae) 8unt ciuperci cu corpurile fructifere $n for*& .e p&l&rie se*icircular&, sesile, fi5ate cu o parte .e su7strat, a3,n. aspectul unei console sau copite4 .e e5e*plu, la Pol!poraceae -i unele A#aricaceae) Ma1oritatea A#aricaceelor pre2int& corpuri fructifere $n for*& .e p&l&rie cu picior) De ase*enea, tot .e aceast& for*& sunt -i carpoforii .e la unele H!.naceae -i 0oletaceae) Printre Gasteno*!cete .eose7i*, .e ase*enea, corpuri .e fructificare 3ariate .e for*& sferic&, .e cup&, etc)) La corpurile fructifere .istin#e* *ai *ulte p&r+i principale/ por+iunea care poart& suprafa+a fertil& (corespun2&toare p&l&riei",

por+iunea steril& (corespun2,n. piciorului", i*enoforul, care poart& stratul i*enial sau i*eniul -i carnea) ; P&l&ria poate a3ea .i*ensiuni .iferite, .e la c,+i3a *ili*etri p,n& la E,DE *) 'or*a, culoarea, aspectul, *ar#inea p&l&riei constituie criterii care ser3esc la .eter*inare) ; Piciorul ciupercilor poate fi .e for*e, .i*ensiuni -i culori foarte 3ariate) ; Hi*enoforul .ifer&, $n pri*ul r,n., ca aspect) Deose7i* ur*&toarele tipuri .e i*enofor/ F Hi*enofor nete. ; se #&se-te la Cla3ariaceae, Corticiacceae, T elep oraceae -i alte 0asi.io*!cete (fi#) G,a"4 F Hi*enofor $n for*& .e ri.ic&turi, .in+i, +epi, acoperi+i cu stratul i*enial ; .e e5e*plu la H!.naceae (fi#) G,7"4 F Hi*enofor tu7ular ; la acesta stratul i*enial c&ptu-e-te tu7urile sporifere ; .e e5e*plu la Pol!poraceae, 0oletaceae (fi#) G,c"4 F Hi*enofor la*elar ; la care i*eniul acoper& la*elele .ispuse ra.iar pe fa+a inferioar& a p&l&riei ; .e e5e*plu la A#aricaceae (fi#) G,. -i fi#) H") ; 8tratul i*enial este constituit .in/ 7a2i.ii cu 7a2i.iospori, parafi2e (7a2i.iole" -i cisti.e/ F 0a2i.iile sunt continue, neseptate sau septate, au for*& o3oi.& sau cla3ifor*&, uneori aproape #lo7uloas&) La partea superioar& a 7a2i.iei, pe patru steri#*e, se .iferen+ia2& patru 7a2i.iospori) F 0a2i.iosporii sunt unicelulari, .e for*e, .i*ensiuni, culori, orna*enta+ii (fi#) 9GD, 9GG, lGH" -i reac+ii .e colorare foarte 3ariate, -i ser3esc .rept criterii .e .eter*inare) Carnea sau tra*a este partea fun.a*ental& a 7a2i.iofructului) Pentru .eter*inarea speciilor ne interesea2&/ consisten+a, culoarea natural&, reac+ii .e colorare, #ustul -i *irosul ei) %n ceea ce pri3e-te consisten+a c&rnii, pute* .istin#e c,te3a tipuri, -i anu*e/ #elatinoas&, coriacee (unele Pol!poraceae", c&rnoas&

(A#aricaceae, Cla3ariaceae", le*noas& sau su7eroas& (unele Pol!poraceae") %n pri3in+a culorii c&rnii, .eose7i* culoarea proprie, natural&, precu* -i culoarea pe care o poate c&p&ta carnea $n sec+iune, la rupere, la atin#ere sau $n ur*a trat&rii cu .iferi+i reacti3i) Gustul c&rnii constituie un criteriu i*portant $n .eter*inare) Acesta poate fi/ .ulce, a*ar, .e alun&, piperat, .e usturoi, .e ri.ic e, etc)) Mirosul poate fi .e f&in&, .e fructe, .e flori, .e anason, .e aci. cian i.ric, etc)) De o7icei .istin#e* un *iros propriu, nu*it A.e ciuperc&I) CLA8I'ICAREA 0A8IDIOM<CETELOR Dup& constitu+ia 7a2i.iei ; .ac& este neseptat& sau septat& ; clasa 0asi.io*!cetes se $*parte $n su7clasa Holo7asi.io*!cetes -i su7clasa P ra#*o7asi.io*!cetes) 8u7clasa HOLO0A8IDIOM<CETE8 (Auto7asi.io*!cetes" cuprin.e 0asi.io*!cete cu 7a2i.ia neseptat&, $ntrea#&, o olo7a2i.ie) %n aceast& su7clas& .eose7i* trei serii (corespun2&toare celor trei or.ine", 7a2ate pe *o.ul .e .e23oltare a 7a2i.iofructului, -i anu*e/ ; G!*nocarpe (or.) Ap !llop orales", la care 7a2i.iofructul este constituit, la $nceput, .intr6un pri*or.iu .escoperit, a.ic& f&r& 3&l #eneral, pe care stratul i*enial se .e23olt& la e5terior, .escoperit pe *&sura cre-terii corpului .e fructificare) ; He*ian#iocarpe (or.) A#aricales", la care 7a2i.iofructele sunt acoperite la $nceputul .e23olt&rii lor .e un 3&l #eneral, .e o7icei fu#ace) 8tratul i*enial este .eli*itat .e la $nceput iar la *aturitatea ciupercii .e3ine aparent la e5terior) ; An#iocarpe (or.) Gastrales", la care stratul i*enial se .e23olt& -i r&*,ne $ntr6o ca3itate $nc is& ; 7a2i.iofructul ;,

care la *aturitate se .esc i.e printr6un orificiu) Din aceste or.ine fac parte *ai *ulte fa*ilii $n care sunt cuprinse *area *a1oritate a *acro*icetelor) 'a*) THELEPHORACEAE cuprin.e specii cu corpuri fructifere *e*7ranoase, pieloase sau .e consisten+& tare, plane sau sco7ite, cu i*enoforul nete.) 'a*) MERULIACEAE ; au corpul .e fructificare sesil, resupinat, c&rnos sau *e*7ranos, cu re#iunea i*enial& al3eolat& sau nere#ulat $ncre+it&, la unele specii c iar nete.&) 'a*) H<DNACEAE cuprin.e ciuperci la care corpurile .e fructificare pot fi c&rnoase, crustoase sau coriacee4 uneori au picior -i p&l&rie, alteori sunt resupinate) 8tratul i*enial acoper& proe*inen+e $n for*& .e .in+i sau +epi) 0a2i.iile poart& patru 7a2i.iospori ialini sau colora+i) 'a*) POL<PORACEAE) %n aceast& fa*ilie sunt #rupate ciuperci su7eroase sau coriacee, *ai rar c&rnoase, cu i*enofor tu7ular) 8tratul i*enial c&ptu-e-te tu7urile sporifere, care se .esc i. pe partea inferioar& a fructifica+iei4 uneori, tu7urile sunt lar#i .,n. i*presia unor la*ele) 0a2i.iile au patru spori ialini) Corpurile .e fructificare au for*& .e crust&, consol&, copit& sau .e p&l&rie cu picor) 0a2i.iofructele pot fi anuale sau perene) Ma1oritatea Pol!poraceelor se .e23olt& pe trunc iurile ar7orilor, pe cioturi, le*n t&iat etc), pro3oc,n. putre2irea acestora) 'a*) CLA:ARIACEAE cuprin.e specii cu corpurile .e fructificare c&rnoase sau pieloase, si*ple, *&ciucate sau ra*ificate coralifor*, cu i*enoforul nete.) 8tratul i*enial acoper& partea superioar& a 7a2i.iofructului -i este constituit .in 7a2i.ii cu ?;C spori ialini sau colora+i) 'a*) CANTHARELLACEAE cuprin.e ciuperci c&rnoase sau pu+in coriacee, pre3&2ute cu p&l&rie -i picior, uneori a3,n. aspectul e5terior al unei A#aricacee) Hi*enoforul este nete. sau ru#os, situat pe partea inferioar& a p&l&riei, su7 for*& .e pliuri #roase, ra*ificate, anasto*o2ate) 0a2i.iile au C;J spori ialini)

'a*) PLEUROTACEAE cuprin.e specii care cresc pe le*n -i au corpurile .e fructificare cu picior e5centric sau a7sent -i cu la*ele .ecurente) 'a*) H<GROPHORACEAE cuprin.e specii cu corpurile .e fructificare c&rnoase, picior -i p&l&rie confluente, cu la*ele #roase, .istan+ate, ceracee) 8porii sunt al7i, su7#lo7ulo-i sau elipsoi.ali, nete2i, f&r& por #er*inati3) 'a*) TRICHOLOMATACEAE cuprin.e ciuperci care au, $n #eneral, corpuri .e fructificare foarte ro7uste, cu picior -i p&l&rie confluente) :&lul #eneral .ispare .e ti*puriu, iar cel par+ial este aproape ne.e23oltat) 8porii sunt al7i sau .e culori pali.e, nete2i sau 3eruco-i) 'a*) AMANITACEAE cuprin.e ciuperci care au corpul .e fructificare, cu p&l&ria u-or separa7il& .e picior, 3&lul #eneral su7 for*& .e 3ol3&, iar cel par+ial for*ea2& un inel caracteristic (fi#) J") La*elele sunt li7ere, sporii al7ii rotun2i sau elipsoi.ali, f&r& por #er*inati3) Nu*eroase specii .in aceast& fa*ilie sunt to5ice, unele fiin. c iar *ortale) 'a*) AGARICACEAE ; specii care au corpul .e fructificare cu p&l&ria u-or separa7il& .e picior) :&lul #eneral .ispare .e ti*puriu iar 3&lul par+ial persist& for*,n. un inel) La*elele sunt li7ere iar sporii 7runpurpurii (A#aricus" sau al7i (Macrolepiota") %n trecut, aceast& fa*ilie cuprin.ea toate speciile cu i*enoforul su7 for*& .e la*e, .ar treptat .in ea s6au separat *ai *ulte fa*ilii, cu caractere *ai *ult sau *ai pu+in .iferen+iate, astfel $nc,t acu* aceast& fa*ilie are .oar c,te3a #enuri) 'a*) COPRINACEAE cuprin.e specii cu corpurile .e fructificare foarte efe*ere, fra#ile -i cu o .e23oltare e5tre* .e rapi.&, a.esea *aturi2,n.u6se .oar $n c,te3a ore) 8porii sunt ne#ri sau 7runi) 'a*) 0OL0ITIACEAE ; specii cu corpul .e fructificare fra#il, efe*er, foarte 7o#at $n ap&) 8e .eose7esc .e Coprinacee

prin sporii ocracei) 'a*) 8TROPHARIACEAE ; corpul .e fructificare este c&rnos, a.esea .e consisten+& apoas&, fra#il4 sporii, 7run63iolacei sau ro-ca+i, au por #er*inati3 .istinct) 'a*) CORTINARIACEAE cuprin.e specii cu corpurile .e fructificare c&rnoase, 3&lul #eneral ca o cortin& fila*entoas& care se p&strea2& at,t pe *ar#inea p&l&riei c,t -i pe picior) 8porii, ocracei, nete2i sau 3eruco-i, nu au por #er*inati3) 'a*) RHODOPH<LLACEAE ; specii ce au corpurile .e fructificare c&rnoase) 8porii sunt ro2, f&r& por #er*inati3, un# iulo-i, cu contur elipsoi.al) 'a*) PA>ILLACEAE cuprin.e *acro*icete c&rnoase, cu p&l&rie pre3&2ut& pe fa+a inferioar& cu la*elte .ecurente, su7+iri, uneori anasto*o2ate, u-or separa7ile .e carne) 8porii sunt o3oi2i, #&l7ui) 'a*) GOMPHIDIACEAE cuprin.e specii cu corpurile .e fructificare c&rnoase -i 3&lul #eneral aproape tot.eauna 3,scos) La*elele sunt .ecurente, iar sporii ne#ricio-i, nete2i) 'a*) 0OLETACEAE ; ciuperci c&rnoase, cu p&l&rie -i picior) P&l&ria poart& pe fa+a inferioar& tu7uri lun#i, paralele, su.ate $ntre ele, separa7ile .e carnea p&l&riei, c&ptu-ite cu stratul i*enial) 8porii sunt #&l7ui, alun#i+i, fu2ifor*i sau rotun2i) 'a*) 8TRO0ILOM<CETACEAE cuprin.e specii cu corpurile .e fructificare c&rnoase, p&l&rie -i picior ase*&n&toare cu cele .e la fa*ilia 0oletaceae) Hi*eniul are for*& .e tu7uri, .ar care nu se pot separa u-or .e carnea p&l&riei) 8porii sunt elipsoi.ali, 7run6purpurii, reticula+i) 'a*) RU88ULACEAE cuprin.e specii c&rnoase, cu picior -i p&l&rie confluente, nesepara7ile) :&lul #eneral -i 3&lul par+ial sunt a7sente) Carnea este consistent&, fra#il&, #ranuloas&) Piciorul, tot.eauna central, cilin.ric, .e o7icei scurt -i #ros) 8porii sunt al7i, cre* sau ocracei, #lo7ulo-i sau o3oi2i, cu *e*7rana reticulat orna*entat&) 'a*ilia cuprin.e nu*eroase

specii, $nca.rate nu*ai la .ou& #enuri (Lactarius -i Russula") 'a*) PHALLACEAE ; sunt specii cu corpurile fructifere la $nceput ipo#eice, .e for*& o3oi.& iar peri.ia .u7l&) La *aturitate .e3in epi#eice, peri.ia se rupe -i r&*,ne ca o teac& (3ol3&" la 7a2a receptaculului steril) Partea fertil& are aspect al3eolar, iar al3eolele sunt c&ptu-ite cu stratul i*enial) 'a*) L<COPERDACEAE cuprin.e ciuperci cu corpuri fructifere epi#eice, an#iocarpe) 0a2i.iofructele sunt constituite .intr6un $n3eli- e5tern, nu*it peri.ie, for*at .in .ou& straturi, -i o +es&tur& sporifer& intern&, nu*it& #le7&) Gle7a este str&7&tut& .e fila*ente sterile care alc&tuiesc o +es&tur& nu*it& capili+iu) La *aturitate, $ntrea#a #le7& se transfor*& $ntr6o *as& pr&foas& .e spori) 'a*) GEA8TRACEAE ; au corpuri .e fructificare, la $nceput ipo#eice -i sferice, apoi ies la suprafa+a p&*,ntului, iar e5operi.ia, care este foarte #roas&, plesne-te lu,n. o for*& stelat&) 'a*) CALO8TOMATACEAE ; specii cu corpuri .e fructificare epi#eice, sferice, la *aturitate e5operi.ia plesne-te lu,n. for*& .e stea) 'a*) 8CLERODERMATACEAE ; are corpuri .e fruc6 tificare cu peri.ie si*pl& -i $nt&rit&) Gle7a $n sta.iu t,n&r este $*p&r+it& $n nu*eroase lo1e *ici pe care se afl& ; .ispuse $n 7uc et sau f&r& or.ine ; 7a2i.iile cu 7a2i.iosporii) La *aturitate, $ntrea#a *as& intern& a #le7ei apare su7 for*a unei pul7eri .e spori, .e culoare 7run& sau ne#ricioas&) 'a*) NIDULARIACEAE) Ciupercile .in aceast& fa*ilie au corpuri .e fructificare epi#eice, la care peri.ia se .esc i.e lar# $n for*& .e cup&, l&s,n. .escoperit& #le7a, care este co*parti*entat& $n *ai *ulte for*a+iuni sferice, nu*ite peri.iole, care au $n3eli- #ros) 8u7clasa PHRAGMO0A8IDIOM<CETIE8

cuprin.e 0asi.io*!cete cu 7a2i.ia septat&, fra#*entat& (fra#*o7a2i.ie") Din aceast& su7clas& fac parte *ai *ulte or.ine, .intre care Auricularialele -i Tre*elalele se asea*&n& ca aspect e5terior cu Holo7asi.io*!cetele) 'a*) AURICULARIACEAE ; cuprin.e specii cu corpuri .e fructificare #elatinoase, $n for*& .e urec e, care se .e23olt& pe .iferite specii le*noase) 'a*) TREMELLACEAE) Ciupercile .in aceast& fa*ilie au corpuri fructifere .e consisten+& #elatinoas&, cu i*enoforul nete. sau $n for*& .e .in+i) 8unt ciuperci para2ite sau saprofite, cresc,n. pe ar7ori, le*n putre., -)a)) 'a*) DACR<OM<CETACEAE cuprin.e ciuperci care se .e23olt& pe trunc iuri putre2ite .e copaci) Corpurile fructifere sunt #elatinoase -i au culori .iferite) HABITATUL I CONDIIILE DE CRETERE ALE CIUPERCILOR Ha7itatul sau sta+iunile naturale ale ciupercilor 3aria2& $n func+ie .e nu*ero-i factori, -i anu*e/ natura solului, u*i.itate, te*peratur&, cli*&, lu*in&, altitu.ine, precu* -i $n func+ie .e plantele superioare .in for*a+iunea 3e#etal& respecti3&) Dup& *o.ul lor .e 3ia+&, ciupercile sunt #rupate $n/ ciuperci saprofite, ciuperci si*7ionte -i ciuperci para2ite) %n raport cu su7stratul pe care se .e23olt&, spectrul 7iolo#ic al *acro*icetelor este foarte lar#, pre2ent,n. interesante aspecte .e ecolo#ie) Ciupercile saprofite) %n aceast& cate#orie intr& *a1oritatea *acro*icetelor) Ele se .e23olt& pe sol, pe le*nul $n .esco*punere, pe .e1ec+ii, frun2e putre.e, etc)) Printre ciupercile saprofite se .istin# *ai *ulte cate#orii/ ; Ciuperci cu *iceliul $n sol/

a" ciuperci u*icole ; sunt cele care cresc pe soluri 7o#ate $n u*us, re2ultate .in .esco*punerea resturilor 3e#etale) Ca e5e*plu, pute* cita speciile/ Lepista nuda, Macrolepiota rhacodes, Clitocybe nebularis, specii .e :ol3aria, Morchella conica, -)a)4 7" ciuperci tericole ; se .e23olt& pe soluri *ai s&race $n u*us, .e e5e*plu/ Laccaria laccata, Clitopilus prunulus, -)a)4 c" ciuperci praticole ; acestea cresc pe sol $n pa1i-tile naturale, $n locuri .esc ise, .e e5e*plu/ Psalliota campestris, Clitocybe geotropa, Marasmius oreades, nu*eroase Gastero*!cete, etc)) Natura solului influen+ea2& .istri7u+ia ciupercilor *ari) 8e pot .istin#e ciuperci care cresc $n terenuri silicioase -i #ranitice, .e e5e*plu/ Amanita vaginata, Russula virescens, Lycoperdon perlatum4 ciuperci care se .e23olt& $n terenuri ar#iloase, .e e5e*plu/ Lactarius vellereus, Russula integra, Russula foetens, etc), precu* -i ciuperci ce tr&iesc $n terenuri calcaroase/ Amanita pantherina, Amanita verna, Lactarius volemus, Russula alutacea, Boletus satanas, Leccinum scabrum, -)a)) Unele ciuperci prefer& solurile aci.e ; ciuperci aci.ofile ;, iar alte specii, 7a2ifile, se .e23olt& $n soluri cu o reac+ie alcalin&4 sunt $ns& *ai nu*eroase speciile care au o *are capacitate .e a se a.apta la 3ia+a $n soluri cu un pH 3ariin. .e la aci. p,n& la alcalin) 8e cunosc -i *acro*icete, a.aptate la con.i+ii .e 3ia+& speciale) Astfel .eose7i*/ ; specii arenicole, care cresc pe nisipul .unelor, .e e5e*plu/ Hebeloma dunensis, Psilocybe ammophila4 ; specii antracofile, care se instalea2& pe terenul fostelor c&r7un&rii, $n locuri un.e s6a ars le*n, ca/ Ant raco7ia, lammula carbonaria, Cantharellus carbonarius, -)a)4 ; specii alofite, care tr&iesc pe terenuri s&r&turate/ Psalliota bernardii4

; specii ni3ale, care apar $n 2ona alpin& superioar& la *ar#inea 2&pe2ilor $n topire/ Aleuria nivalis4 ; ciuperci fi*icole -i coprofile, care tr&iesc pe #unoiul .e #ra1. $n fer*enta+ie sau pe .e1ec+iunile .e la .iferite ani*ale, *ai ales er7i3ore, .e e5e*plu/ Coprinus ster!uilinus, "tropharia merdaria, #econica coprophyla, etc)4 ; ciuperci li#nicole, care se .e23olt& pe le*n, trunc iurile ar7orilor 3ii sau *or+i, pe trunc iurile c&2ute $n p&.ure, pe cioturi, le*nul t&iat, pe le*n&ria .in construc+ii, constituin. unul .in factorii .e sea*& ce pro3oac& putre2irea le*nului, .e e5e*plu/ Merulius lacrymans, Hydnum corralloides, nu*eroase Pol!poraceae, ca specii .e Coriolus, Len2ites, Dae.alea, 'o*es, P ellinus, precu* -i unele A#aricaceae/ Ar*illaria *ellea, Nae*atolo*a fasciculare, Pleurotus, 8c i2op !llu*, -)a)4 ; ciuperci foliicole, care se .e23olt& pe frun2ele *oarte, c&2ute, .e e5e*plu/ Marasmius perforans, Marasmius abietis, -)a)4 Ciupercile si*7iotice tr&iesc $n asocia+ie cu r&.&cinile plantelor superioare, constituin. *icori2e) Dintre speciile .e *acro*icete *icori2ice *en+ion&*/ Boletus elegans, care for*ea2& *icori2e cu r&.&cinile .e lari+&, unele specii .e A*anita, Russula, Lactarius, Tric olo*a, Clitoc!7e, Hebeloma crustuliniforme, -)a)) Ciupercile para2ite sunt cele care tr&iesc pe +esuturi 3ii -i se r&nesc .in ele) Printre *acro*icete se #&sesc relati3 pu+ine specii cu un para2itis* accentuat, .e e5e*plu/ Laetiporus sulphureus, $nonotus hispidus, Trametes gibbosa, Piptoporus betulinus, Pholiota s!uarrosa, Armillaria mellea, -)a)) Aceste ciuperci atac& ar7orii .e p&.ure -i po*ii fructiferi, la care pro.uc putre#aiuri, ce se pot pre2enta su7 .iferite aspecte -i care .uc $n cele .in ur*& la pieirea lor) 8tu.iul acestor ciuperci face o7iectul fitopatolo#iei)

PERIOADA DE APARIIE A CIUPERCILOR %n cli*atul .in re#iunea te*perat&, ciupercile apar pe ti*p c&l.u+ -i u*e., respecti3 pri*&3ara, 3ara -i *ai ales toa*na) 8peciile perene ; *a1oritatea Pol!poraceelor ce se .e23olt& pe trunc iuri ; se pot #&si tot ti*pul anului -i c iar ani .e6a r,n.ul) Pe #enuri, apari+ia este ur*&toarea/ la sf,r-itul iernii, o.at& cu topirea 2&pe2ii apar Pe2i2aceele4 la $nceputul pri*&3erii, $n aprilie, se $nt$lnesc specii .e Morc elia4 $n luna *ai ; Tric olo*a, A*anita, Entolo*a4 $n tot ti*pul 3erii cresc .in a7un.en+& specii .e Russula, Lactarius, Cant arellus, 0oletus, -)a)4 toa*na, $n septe*7rie, octo*7rie, se .e23olt& *a1oritatea ciupercilor *ari -i .ispar t$r2iu, o.at& cu pri*ele $n# e+uri) VITALITATEA CIUPERCILOR Ciupercile pre2int& o 3italitate *are, $n*ul+in.u6se *ult, .atorit& nu*&rului i*ens .e spori pe care6i pro.uc) Astfel, Psalliota campestris pro.uce $n ?C .e ore peste 9 *iliar. .e spori) Ma1oritatea ciupercilor c&rnoase sunt specii anuale, cresc -i se .e23olt& $n cursul unei perioa.e .e 3e#eta+ie) Ciupercile tari, le*noase, cu* sunt *ulte Pol!poraceae, sunt ciuperci perene) 8e *ai cunosc -i ciuperci efe*ere, specii .e Coprinus, care tr&iesc foarte pu+in4 la *aturitate, corpurile fructifere se usuc& sau se lic efia2&) COMESTIBILITATEA l TOXICITATEA CIUPERCILOR

CIUPERCI COMESTIBILE Este cunoscut faptul c& .intre ciupercile *ari sunt *ai nu*eroase speciile co*esti7ile .ec,t cele otr&3itoare, al c&ror nu*&r este, $n #eneral, restr,ns) Principalele ciuperci co*esti7ile care se pot $nt,lni frec3ent $n +ara noastr& sunt .escrise $n aceast& lucrare) VALOAREA ALIMENTAR A CIUPERCILOR %n #eneral, 3aloarea unui ali*ent .epin.e .e co*po2i+ia c i*ic& a acestuia -i .e .i#esti7ilitatea ele*entelor pe care le con+ine) Co*po2i+ia c i*ic& a ciupercilor .ifer& .esi#ur cu specia, iar $n ca.rul aceleia-i specii, cu sta.iul .e .e23oltare, cu .iferitele p&r+i ale carpoforului (p&l&rie, picior", precu* -i cu su7stratul nutriti3 pe care se .e23olt& ciuperca) %n #eneral, ciupercile con+in/ ; Ap&, $n propor+ie .e J?;K?L) Ciupercile proaspete sunt *ai 7o#ate $n ap&4 prin uscare pier. apa, $-i re.uc 3olu*ul -i #reutatea4 ; 8u7stan+e *inerale/ s&ruri .e potasiu, fosfor, calciu, *a#ne2iu, etc), .e la E,D;9)DL4 ; 8u7stan+e or#anice/ .iferite 2a aruri/ 9;@L ; *anit&, #luco2&, tre alo2&, #lico#en -i celulo2&4 su7stan+e a2otoase/ ?; CL, con+in,n. o cantitate .estul .e *are .e proteine4 #r&si*i ; $n cantitate .estul .e re.us& ; 9L lecitin&4 3ita*ina A su7 for*& .e caroten 3ita*ina 09, 3ita*ina D -i 3ita*ina 0?4 aci2i or#anici/ *alic, citric, tartric, $n unele ciuperci se #&sesc su7stan+e tanante, uleiuri eterice, -)a) Din cele ar&tate re2ult& c& ciupercile constituie un ali*ent co*plet, cu o 3aloare nutriti3& .estul .e *are) La su7stan+ele co*ponente enu*erate se a.au#& -i aro*a lor,

care le confer& calit&+i apetisante aprecia7ile) 8e reco*an.& ca ciupercile s& fie consu*ate $n sta.iu t,n&r -i i*e.iat .up& recoltare, .eoarece con+in su7stan+e u-or altera7ile, care $n cursul .esco*punerii lor pot .a na-tere la co*pu-i to5ici, $nainte .e pre#&tire tre7uie s& fie 7ine cur&+ate .e p&*$nt, nisip -i 7ine sp&late4 la *ulte specii piciorul, fiin. .ur sau coriaceu, se $n.ep&rtea2&) 8unt unele specii, ca %yromitra esculenta, care tre7uie fierte $n ap& (apa se arunc&" -i .up& aceea pot fi consu*ate) Ciupercile se pot corsu*a proaspete sau conser3ate/ uscate, *urate sau *arinate) To5icitatea ciupercilor se .atorea2& con+inutului lor $n .iferi+i alcaloi2i) 8i*pto*ele into5ica+iilor cu ciuperci sunt .e *ai *ulte feluri) Uneori, into5ica+iile cu ciuperci sunt *ortale, alteori, ciupercile pro.uc nu*ai into5ica+ii ale siste*ului ner3os sau into5ica+ii #astrointestinale) OTRVIRI MORTALE ; 8in.ro*ul faloi.ian, cau2at prin consu*ul .e Amanita phalloides, Amanita verna -i Amanita virosa, pro3oac& KEL .in otr&3irile *ortale cu ciuperci) Efectele otr&3irii apar la J;9? ore .up& in#estie -i $ncep prin .ureri sto*acale, frisoane, 3o*& -i .iaree) 8e constat& -i tul7ur&ri ner3oase, care alternea2& cu perioa.e .e acal*ie) Apoi apar sincope, r&cirea e5tre*it&+ilor corpului, sl&7irea pulsului) Moartea sur3ine .up& ?C ore sau D; G 2ile, .up& cantitatea .e ciuperci consu*ate -i .up& re2isten+a in.i3i.ului) %n ca2urile *ai pu+in #ra3e, 7olna3ul se resta7ile-te treptat, .ar p&strea2& *ult ti*p si*pto*ele .e 7oal&, uneori toat& 3ia+a) To5icitatea acestor ciuperci se .atore-te *ai *ultor co*pu-i to5ici, printre care falina sau a*anita6 e*oli2ina (su7stan+&

e*olitic&", a*anitina -i faloi.ina) INTOXICAII ALE SISTEMULUI NERVOS ; 8in.ro*ul *uscarian este cau2at prin consu*ul .e Amanita muscaria) %n acest ca2, si*pto*ele otr&3irii apar 7rusc, la 9 p,n& la @ ore .up& in#estie) 8e constat& tul7ur&ri #astrointestinale, care .uc la e3acuarea rapi.& a o parte .in ciupercile in#erate, .ar $n #eneral acestea sunt ur*ate .e tul7ur&ri ner3oase, .elir (.elir *uscarian", 3esel sau furios, alucina+ii) Into5ica+iile cu aceast& ciuperc& nu sunt *ortale) 8u7stan+ele to5ice .in aceast& ciuperc& sunt/ *uscarina, *uscari.ina, *icoatropina -i *icoto5ina) ; 8in.ro*ul panterian pro3ocat .e Amanita pantherina este ase*&n&tor cu cel .escris la Amanita muscaria, .ar *ai #ra3, .eoarece se pot constata -i ca2uri *ortale) %n afar& .e aceast& specie, into5ica+ii cu acelea-i si*pto*e pro.uc -i alte specii .e A*anita, care nu au pi#*ent ro-u) ; 8in.ro*ul su.orian este pro.us .e nu*eroase specii ale #enului Inoc!7e/ $nocybe brunnea, $nocybe fastigiata, *ai ales $nocybe patouiliardii, precu* -i unele specii .e Clitoc!7e) 8e *anifest& printr6o transpira+ie a7un.ent&, sali3a+ie, .iaree -i $ncetinirea pulsului) ; 8in.ro*ul narcoti.ian este .at .e consu*ul speciilor .e Panaeolus) 8i*pto*ul caracteristic este un efect narcotic, 7e+ie, tre*ur&turi -i o a*ne2ie *o*entan&) %n anu*ite .o2e pro.uce efecte alucinante) INTOXICAII GASTROINTESTINALE Aceste into5ica+ii 3iolente, .ar trec&toare, pot fi cau2ate .e ur*&toarele *acro*icete/ Rhodophyllus lividus, Tricholoma tigrinum, &mphalotus olearius, Psalliota 'anthoderma,

Hebeloma crustuliniforme, Collybia fusipes, -)a)4 Clavaria formosa are ac+iune pur#ati3& foarte 3iolent&) Diferite specii .e Lactarius, Russula, acre, pot .e ase*enea s& pro3oace tul7ur&ri #astrointestinale) Acestea sunt principalele tipuri .e into5ica+ii pro3ocate .e ciuperci) %n literatura .e specialitate se *ai *en+ionea2& -i alte feluri .e into5ica+ii, cu* ar fi sin.ro*ul #iro*itrian (cau2at .e %yromitra esculenta", sin.ro*ul el3elian (Hel3ella, Morc ella, consu*ate cru.e", into5ica+ii ale c&ilor respiratorii, cau2ate .e in alarea 7rusc& a sporilor .e la unele Gastero*!cete, etc)) ALTE UTILIZRI ALE CIUPERCILOR MARI Printre *acro*icete, $n afar& .e speciile co*esti7ile ce pot fi folosite $n ali*enta+ie, se *ai cunosc -i nu*eroase alte ciuperci, care au felurite utili2&ri) Astfel, .in corpurile fructifere .e la Polyporus officinalis se e5tra# principii acti3e cu utili2&ri $n far*acie) Pul7erea .e spori .e la .iferite specii .e L!coper.on are propriet&+i anti e*ora#ice) Din carpoforii .e $nonotus hispidus se e5tra# su7stan+e colorante pentru piei -i stofe (culoare 7run6ro-cat&") De ase*enea, .in Laetiporus sulphureus se o7+in su7stan+e colorante #al7ene, .in specii .e Russula, su7stan+e colorante ro-ii, etc)) Din corpurile fructifere .e Coprinus se poate prepara cerneal& nea#r&, .e calitate foarte 7un&) 'ra#*ente .in carpofori .e Trametes odorata sunt purtate .e laponi $n 3e-*inte, ca parfu*) Multe specii .e Pol!poraceae, ca omes fomentarius, Phellinus igniarius, au fost *ult ti*p folosite pentru pro.ucerea .e iasc& pentru aprin.erea focului)

Din tra*a .e la omes fomentarius, preparat& $n *o. special, se pot confec+iona .iferite o7iecte, p&l&rii, -epci, #en+i, 7ro-e, etc)) Din tra*a .e la Piptoporus betulinus se confec+ionea2& curele .e ascu+it 7rice) 0ure+ii .e iasc&, .e .i*ensiuni *ari, sunt folosi+i .in ce $n ce *ai *ult .rept console $n ca7anele turistice) %n sf,r-it, $n ulti*a 3re*e -i .in corpurile fructifere ale ciupercilor *ari au fost e5trase su7stan+e cu propriet&+i anti7iotice) Nu*&rul *acro*icetelor pro.uc&toare .e anti7iotice este .estul .e *are4 3o* .a .oar c,te3a e5e*ple) Astfel, .in corpurile fructifere .e "tereum hirsutum ; aci.ul irsutinic4 .in "parassis ramosa ; sparasol4 .in Agrocybe dura ; a#roci7ina4 .in Clitocybe gigantea ; clitoci7ina4 .in Rhodopa'illus nudus ; aci.ul nu.inic4 .in Lactarius deliciosus ; lactario63iolina4 .in Psalliota 'anthoderma ; psaliotina4 .in Piptoporus betulinus ; aci.ul poliporenic4 .in Lenzites saepiaria ; len2itina, -)a)) NOIUNI DE TEHNIC A COLECTRII, DETERMINRII I ALCTUIRII COLECIILOR DE CIUPERCI MARI Pentru a putea .eter*ina ciupercile *ari, tre7uie ca recoltarea -i p&strarea lor s& se fac& $n con.i+ii c,t *ai 7une, respect,n. anu*ite prescrip+ii) Materialul o.at& stu.iat poate ser3i la alc&tuirea unei colec+ii .e *acro*icete) Colect !e c"#$e!c"lo!) Pentru cule#erea ciupercilor *ari a3e* ne3oie .e co-uri .in nuiele, cutii *etalice (7otaniere" sau cutii .e carton, 7orcane .e .iferite capacit&+i, tu7uri .e sticl& pentru specii .e .i*ensiuni *ici4 nu se 3or folosi pentru colectare -i transport saci .e e5cursie, $n care ciupercile se rup sau se stri3esc)

Colectarea ciupercilor se face pe ti*p fru*os) 8e colectea2& corpuri fructifere $n nu*&r *are, a3,n. #ri1& s& se culea#& at,t e5e*plare tinere c,t -i *ature, $ntre#i) Nu se colectea2& ciuperci atacate .e 3ier*i, lar3e .e insecte, *elci -i nici e5e*plare 7&tr,ne, uscate sau sp&late .e ploi) %n *o*entul colect&rii, ciuperca se ia $*preun& cu o por+iune .in su7stratul pe care se .e23olt&) 8e $ntoc*e-te, .e ase*enea, pentru fiecare specie o fi-&, $n care se trec ur*&toarele .ate/ a7itatul ciupercii, locul -i .ata colect&rii4 se notea2& unele caractere trec&toare, i*portante $ns& pentru .eter*inare, -i anu*e/ caracterele p&l&riei, piciorului, sporilor, culoarea c&rnii, #ustul, *irosul, etc)) 8e reco*an.&, .e ase*enea, s& se fac& -i un .esen sc i+& al ciupercii colectate sau s& se foto#rafie2e $n *e.iu natural (al76 ne#ru sau color") Pentru transport se folose-te a*7ala1ul *en+ionat) Nu se 3or $*pac eta -i transporta $*preun& corpuri fructifere .e la *ai *ulte ciuperci sau nu se 3or transporta corpuri fructifere tari .e la Pol!poraceae cu corpuri fructifere c&rnoase, fra#ile .e la A#aricaceae, 0oletaceae) Dup& ce *aterialul a fost a.us la locul un.e se face .eter*inarea, se scoate .in a*7ala1 -i se a-ea2& separat fiecare pro7& la loc uscat, 7ine aerisit4 se $n.ep&rtea2& e5e*plarele care, e3entual, au suferit .eterior&ri, apoi se trece la .eter*inarea speciilor) Pentru .eose7irea ciupercilor co*esti7ile .e cele otr&3itoare, nici unul .in proce.eele folosite uneori ; cu* ar fi/ recunoa-terea .up& culoare, $ncercarea cu lin#uri+a .e ar#int, etc), nu .uc la 7une re2ultate4 sin#urul *i1loc -tiin+ific -i practic este e5a*inarea -i cunoa-terea te*einic& a caracterelor 7otanice ale speciilor respecti3e) Dete!%"& !e c"#$e!c"lo! *ari se face +in,n. sea*a .e caracterele *acroscopice ale corpurilor .e fructificare -i este

necesar s& se fac& e5a*enul *icroscopic al sporilor) Pentru aceasta tre7uie s& se o7+in& o sporo#ra*&) 8poro#ra*a se poate o7+ine folosin. o foaie .e ,rtie4 pentru speciile cu spori ialini sau al7i se poate folosi ,rtie nea#r&, iar pentru speciile cu spori colora+i folosi* ,rtie al7&) 8e proce.ea2& $n felul ur*&tor/ $n *i1locul ,rtiei se face o perfora+ie, prin care se trece piciorul fructifica+iei, astfel ca partea inferioar& ; care poart& stratul i*enial ; s& fie c,t *ai aproape .e suprafa+a ,rtiei) 8e las& circa ?C .e ore, p,n& ce sporii se .epun pe ,rtie, o7+in,n. astfel sporo#ra*a) La A#aricaceae, sporii se .epun ra.iar (fi#) K"4 la 0oletaceae, H!.naceae, sporii se .epun punctifor*) 8poro#ra*a se poate fi5a pul3eri2,n. peste ea o solu+ie preparat& .in o parte sac,2 -i patru p&r+i tere7entin&) 8e iau sporii .in sporo#ra*& -i se fac preparate *icroscopice) Ca *e.iu .e o7ser3are, fi5atori, reacti3i -i coloran+i pentru stu.iul *icroscopic al sporilor, 7a2i.iilor, cisti.elor sau ifelor *iceliene se folosesc/ #licerina, lactofenolul A*ann, lic i.ul Mel2er, i.ratcloral, 7leu6coton, 7leu6lactic, ro-u .e Con#o, etc)) Mo.ul .e preparare, te nica .e fi5are -i colorare sunt in.icate $n .iferite *anuale .e te nic& *icolo#ic&) Alc't#"!e colec(""lo! )e % c!o%"cete) Conser3area ciupercilor *ari necesit& o te nic& .estul .e .ificil&) Conser3area *acro*icetelor se poate face pe cale uscat& sau pe cale u*e.&) Conser3area pe cale uscat& este in.icat& pentru ciupercile cu corpuri fructifere coriacee, crustoase, .e consisten+& su7eroas& sau le*noas& (T elep oraceae, Pol!poraceae") 8e pot conser3a prin uscare -i ciuperci *ai pu+in c&rnoase, .intre A#aricaceae, Cla3ariaceae, H!.naceae) Uscarea se poate face prin si*pl& e5punere la soare, ti*p .e c,te3a 2ile) 8e *ai pot folosi ca surs& .e c&l.ur& cuptorul unei so7e, 7ecuri sau ra.iatoare electrice) Te*peratura cea *ai potri3it& pentru uscarea ciupercilor este .e @D;CEMC)

R) Hei* reco*an.& pentru uscarea *acro*icetelor proce.eul ur*&tor/ se pun ciupercile pe o ta3& efectuat& .intr6o plas& su7+ire .e s,r*&, co*parti*entat&, -i se suspen.& la o $n&l+i*e potri3it& fa+& .e sursa .e c&l.ur&) 8e pot conser3a prin uscare at,t corpuri fructifere $ntre#i c,t -i ciuperci sec+ionate lon#itu.inal) Un proce.eu practicat uneori este acela .e uscare $n nisip) %ntr6un 3as .e *etal, cutie sau ta3&, se pune un strat .e D;G c* #rosi*e .e nisip fin, 7ine $nc&l2it) Ciupercile se a-a2& pe nisip cu p&l&ria $n 1os) Deasupra se toarn& nisip $nc&l2it p,n& se acoper& $ntre#ul corp fructifer) 8e p&strea2& astfel la loc c&l.u+ ?;@ 2ile, .up& care se $n.ep&rtea2& nisipul -i se scot ciupercile uscate) Nisipul prins .e ciuperc& se $nl&tur& cu a1utorul unei pensule) Ciupercile uscate astfel se *ontea2& pe un suport .e le*n, sau $n cutii .e carton cu #ea*, sau se pun $n plicuri .e $rtie -i se etic etea2&) %n plicuri se a.au#& -i un insectici. (ca*for, naftalin&") Pentru conser3area pe cale u*e.& se reco*an.& folosirea unor lic i.e conser3ante, .intre care cel *ai .es folosite sunt ur*&toarele/ ; ap& for*olat& (solu+ie .e for*ol .e C;9EL"4 ; alcool etilic .iluat (solu+ie alcoolic& .e GE;JEM"4 ; a*estec .e alcool -i for*ol (9 parte alcool .e KEM la @ p&r+i for*ol .e DL sau 9 parte alcool, 9 parte for*ol -i 9 parte ap&"4 ; *e.iu .e sulfat .e cupru (ap& .istilat& GEE c* @, alcool .e KEM @EE c*@ -i sulfat .e cupru ?D #"4 ; *e.iu .e sulfat .e 2inc (9 litru ap& .istilat&, D # al.e i.& for*ic& .e CEL -i 9? # sulfat .e 2inc"4 ; *e.iu cu acetat .e plu*7 (9 litru ap& .istilat&, alcool .e KEM 9?D #, acetat .e plu*7 cristali2at ; 9 #") In.iferent care .in aceste solu+ii este folosit&, este 7ine ca ciupercile s& stea ?C ore, apoi se scot -i se *ontea2& .efiniti3 $n

solu+ia respecti3&, $n 7orcane .e sticl&, 7ine $nc ise) Un alt proce.eu este acela prin care se +in ciupercile una sau .ou& ore $n alcool .e KEM, apoi c,te3a ore $n solu+ie .e silicat .e potasiu sau .e so.iu4 se e5pun .up& aceea la o c&l.ur& u-oar&) 8ilicatul usuc& ciupercile care se $nt&resc) 8e *ai pot conser3a ciupercile *ari pentru colec+ii, pe ,rtie #elatini2at&4 proce.eul este .ificil .e practicat -i nu se pot conser3a suficient .e 7ine toate p&r+ile co*ponente ale corpului fructifer) Ciupercile conser3ate printr6unul .in proce.eele *en+ionate pot fi p&strate ti*p $n.elun#at $n colec+ie, putin. fi oric,n. utili2ate ca *aterial .e stu.iu -i .e co*para+ie)

* %+ MORCHELLACEAE ,+ Morchella esculenta Pers) e5 8t) A*ans ; s7,rcio#, ciuciule+i, ciuciulete, pupi) Apoteciile sunt pe.unculate, .iferen+iate $ntr6o parte fertil& (p&l&ria" -i una steril& (piciorul")

P&l&ria are ?;G c* .ia*etru -i J;9D c* $n&l+i*e, .e for*& o3oi.& sau conic&, culoare #&l7uie6ocracee, cu suprafa+a pre3&6 2ut& cu nu*eroase al3eole, alun#ite, sinuoase, nere#ulate, sepa6 rate prin creste sterile, #roase, .e culoare *ai $nc is&) 8uprafa+a intern& a al3eolelor este c&ptu-it& cu stratul i*enial, constituit .in asce cu ascospori) P&l&ria este #oal& $n interior -i co*unic& .irect cu piciorul) Piciorul este .e ?;@ c* .ia*etru -i @;G c* $n&l+i*e, al7icios sau ocraceu, cilin.ric, cr&pat, nete., casant, *ai $n#ro-at la 7a2& -i #ol $n interior) Carnea este al7&, casant&, cu *iros -i #ust pl&cut) 8porii elipsoi.ali, .e 9E;9? 5 9J;?E 1i, #&l7ui, ocracei $n *as&, nete2i) Cre-te i2olat sau $n #rupuri, $n p&.uri, la *ar#inea .ru*urilor, $n locuri u*e.e) Pri*&3ara .e3re*e p,n& $n iunie) Co*esti7il&, foarte 7un&) O-.e!/ (""/ se *ai $nt,lnesc prin p&.urile noastre -i alte specii .e Morc ella (Morchella rotunda Pers), Morchella crassipes ('r) e5 :ent)" 'r) e5 Pers) -i altele", ase*&n&toare cu s7,rcio#ul, care cresc, .e ase*enea, pri*&3ara -i sunt co*esti7ile)

0+

Morchella conica Pers)

; s7,rcio#) Apotecii pe.unculate, cu partea fertil& ascu+it& ca o c&ciul&, .e @;9E c* lun#i*e -i 9;@ c* $n .ia*etru la 7a2&, are culoare 7run6*&slinie, cu suprafa+a e3i.ent al3eolat&, cu al3eolele .is6 puse $n -iruri lon#itu.inale *ai *ult sau *ai pu+in paralele, care sunt separate prin ni-te coaste cu *uc ia ne#ricioas&) Piciorul, .e o7icei ca* .e aceea-i lun#i*e cu p&l&ria, are suprafa+a $ncre+it&, al7icios6ocraceu, #ol $n interior) Locul .e inser+ie a piciorului cu p&l&ria este foarte e3i.ent, p&l&ria a3,n. o *ic& por+iune li7er& .e 1ur $*pre1urul piciorului) Carnea este al7&, casant&, cu *iros pl&cut) 8porii elipsoi.ali, nete2i, #&l7ui, .e ??;?C > 9?;9D15) Cre-te i2olat& sau $n #rupuri, pe sol, *ai ales $n p&.uri .e conifere, .ar nu lipse-te nici .in cele .e foioase sau $n pa1i-ti) Pri*&3ara) Co*esti7il&, foarte 7un&)

1+

Ptychoverpa bohemica (Nro*7 )" 0ou.)

8!n)/ (erpa bohemica Nro*7 , (erpa bispora 8oroO, Morchella gigaspora COe) Apoteciile fra#ile, c&rnoase, pe.unculate, cu partea fertil& $n

for*& .e clopot, cu suprafa+a $n fal.uri $ncol&cite, ce au *uc ia .e culoare ocraceu67run&) 'a+a inferioar& este al7&) Piciorul al7icios, fra#il, .e G;9C c* lun#i*e -i 9,D;? c* $n .ia*etru, este plin la $nceput, apoi .e3ine #ol) Carnea al7icioas&, are #ust -i *iros pl&cut) Ascele .e cele *ai *ulte ori au .oi spori, rar patru, -i nu*ai e5cep+ional opt spori) 8porii sunt elipsoi.ali, #&l7ui, nete2i, .e GE;JE 5 9J;?C (5) Cre-te pe sol, $n p&.uri lu*inoase, $n pa1i-ti -i $n #r&.ini) Pri*&3ara) Co*esti7il&, foarte 7un&)

2+ Gyromitra esculenta (Pers)" 'r) 6s7,rcio#i #ra-i, ciuciule+i, s7,rcio#i) Corpurile .e fructificare sunt .iferen+iate $ntr6o parte fertil& (p&l&ria" -i una steril& (piciorul") P&l&ria, .e @;9E c* .ia*etru -i @;J c* $n&l+i*e, .e culoare 7run6castanie, cu nu*eroase pliuri lo7ate ca ni-te circu*3olu+iuni, este c&rnoas&, su7#lo7uloas& sau .ifor*&, #oal& $n interior) Pliurile sunt c&ptu-ite cu stratul i*enial, alc&tuit .in

asce cu ascospori) Mar#inea p&l&riei este su.at& cu piciorul) Piciorul este cre* sau ocraceu6.esc is, #ol $n interior, #ros .e ?;D c* .ia*etru -i .e @;J c* $n&l+i*e, cilin.ric, nete., apoi ca3ernos, cu $n.oituri lon#itu.inale, pruinos) Carnea este al7&, casant&, cu *iros -i #ust pl&cut) 8porii, .e K;9? 5 9J;?? Pi) sunt elipsoi.ali, #&l7ui, ocracei $n *as&, nete2i, #utula+i la a*7ele capete) Cre-te $n #rupuri nu*eroase $n p&.uri .e conifere, *ai ales $n 1urul trunc iurilor .e pini 7&tr,ni) Pri*&3ara, rar toa*na) 8uspect&) O-.e!/ (""/ .up& unii autori este foarte otr&3itoare4 al+ii o consi.er& co*esti7il& e5celent&, foarte c&utat&, .ar .&un&toare c,n. se consu*& $n cantitate *are, repetat -i cru.&) * %+ HELVELLACEAE 3+ Gyromitra infula (8c aeff)" 'r) 8!n)/ Physomitra infula 0ou.) Apoteciile pe.unculate, cu partea fertil& ne$ncre+it& .ar on.ulat&, 7run6castanie -i $n.oit& .e o7icei $n trei lo7i *ari, *ai rar .oi sau patru lo7i) Piciorul ro-cat, rar *ur.ar6al7icios, $ncre+it la 7a2&, .e @;9E c* lun#i*e -i E,D;@ c* $n .ia*etru) %n interior este #ol, cu al3eole *ari -i nere#ulate) Carnea fra#il&, .e culoare 7run6ro26al7icioas&) Asce .e @EE;@?D > 9H;9K (5, spori elipsoi.ali .e 9J;?C > H;9E (i, uneori cu .ou& pic&turi .e ulei) Cre-te pe le*n putre. .e conifere) Uneori pare s& creasc& pe sol, $n realitate su7stratul este un putre#ai .e conifere a*estecat

cu p&*,nt) Toa*na) 8uspect&)

4+

Helvella crispa (8cop," 'r)

8!n)/ Helvella leucophaea Pers) Apotecii c&rnoase, fra#ile, pe.iculate, a3,n. re#iunea fertil& circular&, .e 9,D;9E c* $n .ia*etru, pruinoas&, al7icios6 #&l7uie, cu *ar#inea on.ulat& nere#ulat -i lo7at&) Piciorul este c&rnos, foarte e3i.ent -i nere#ulat sulcat, .e @; 9E c* lun#i*e, la 7a2& lat .e 9,D;?,D c*, $n partea superioar& $n#ustat, la $nceput al7 curat, apoi #&l7ui) Asce .e @EE 5 9J n4 ascospori .e 9J;?E 5 9E;9@ p)) Cre-te pe soluri u*e.e, $n p&.uri .e foioase -i conifere) :ara ; toa*na) Co*esti7il&)

5+ Leptopodia elastica (0ull)" 0ou.) 8!n)/ Helvella elastica 0ull) Apoteciile c&rnoase, coriaceu6fra#ile, al7icios6cenu-iu6#&l7ui, $n for*& .e -a, cu .oi lo7i *ari cu *ar#inea pu+in r&sucit& spre fa+a inferioar&, .e ?;D c* $n .ia*etru) 'a+a inferioar& a apoteciei este al7icioas&) 8porii elipsoi.ali, nete2i, .e 9K;?E 5 99 ; 9? (i) Piciorul, .e @;9E c* lun#i*e -i C;9E ** $n .ia*etru, este cilin.ric, al7icios, cu 7a2a $n#ro-at& ca o *&ciuc&) Cre-te pe soluri u*e.e, $n p&.uri -i tufi-uri) :ara ; toa*na) Co*esti7il&) 6+ Acetabula vulgaris (L)" 'ucO) Apoteciile $n for*& .e cup&, .e culoare #&l7ui67runie sau cenu-ie, .e @;J c* $n&l+i*e -i ?;D c* $n .ia*etru, cu un picior scurt .e 9;D c* $n&l+i*e, #ros, al7icios, cu coaste proe*inente care se ra*ific& la partea inferioar& a cupei) Peretele intern al apoteciei este c&ptu-it cu stratul i*enial, for*at .in asce cu ascospori .e 9J;?C 5 9?;9D fi)

Cre-te $n #rupuri pe sol $n p&.uri .e foioase, $n locuri u*e.e pe *ar#inea .ru*urilor) Pri*&3ara ; 3ara) Co*esti7il&) * %+ HUMARIACEAE 7+ Aleuria vesiculosa (0ull)" 'r) 8!n)/ Peziza vesiculosa 0ull) e5 8t) A*ans Apoteciile c&rnoase, $n for*& .e cup&, sesile, .e @;K c* .ia6 *etru, sferice, cu pere+ii su7+iri, fra#ile, #elatinoase, transluci.e, .e culoare 7run&6.esc is sau #&l7uie, cu *ar#inea on.ulat&) Peretele intern al fructifica+iei este c&ptu-it cu stratul i*enial, constituit .in asce cu ascospori o3oi2i sau elipsoi.ali, nete2i, .e 9J; ?C> > 9E;9C n) Cre-te $n #rupuri nu*eroase, pe soluri 7o#a+e $n su7stan+e or#anice, $n #r&.ini) Pri*&3ara;toa*na) Co*esti7il&) * %+ HUMARIACEAE ,8+ Aleuria aurantia ('r)" 'ucO) 8!n)/ Peziza aurantia (Pers)" 'r) 6urec iu-&, urec i u-i, urec ea 7a7ei) Corpuri fructifere $n for*& .e cup&, care se $ntin. la *aturi6 tate, atin#$n. 9E c* .ia*etru, sesite, .e culoare portocalie6 ro-ietic& $n interior -i ro-u6.esc is ia e5terior) Peretele intern este

c&ptu-it cu stratul i*eniaQ, for*at .in asce cu ascospori elipsoi.ali, .e 9G;9J 5 9E5 9? P5, cu *e*7rana orna*entat& cu 3eruco2it&+i $n for*& .e re+ea) Cre-te pe p&*$nt $n #rupuri nu*eroase, $n lu*ini-uri .e p&.ure, pe *ar#inea .ru*urilor, pe peR1$e, $n locuri u*e.e) Toa*na) Co*esti7il&) 'a*) 8ARCO8C<PHACEAE 99) 8arcosc!p a coccinea ('r)" La*7otte 8!n)/ Pe2i2a coccinea SacT) ; urec iu-,, urec ea 7a7ei, oc iul caprei) Apoteciile au for*a unei cupe, .e 9 ; D c* .ia*etru, cu *ar#inea nere#ulat&, lun# pe.unculate, .e culoare ro-ie aprins ia interior -i ro26al7icioas&, to*entoas& la e5terior) Peretele intern al apoteciei este c&ptu-it cu stratul i*enial, for*at .in asce cu ascospori, elipsoi.ali, .e @E;CE > 9?;9D P1), 7i#utula+i) Cre-te pe ra*urile putre.e c&2ute $n p&.ure, $n #rupuri nu*e6 roase) Pri*&3ara) Co*esti7il&) O7ser3a+ii/ se asea*,n, cu Aleuria aurantia ('r)" 'ucO), .e care se .eo6 se7e-te prin apoteciile pe.unculate +i prin ecolo#ia ei) 9?) Oti.ea onotica (Pers)" 'ucO) Corpuri fructifere $n for*& .e cup& sau urec e, cu peretele intern .e culoare #al7en&6portocalie, c$teo.at& #al7en&6cltrin 3iu, iar peretele e5tern .e culoare #&l7uie6al7icioas& -i to*entos la

7a2& un.e se ter*in& cu un scurt picior) Aceast& cup& se rulea2& $n cornet luin. for*a .e urec e) 8tratul i*enial care c&ptu-e-te peretele intern este alc&tuit .in asce cu ascospori elipsoi.ali, .e 9E; 9C5C ; G 1i), ialini) Cre-te $n #rupuri, *ai rar i2olat&, $n p&.uri .e foioase -i .e conifere) :ara;toa*na) Co*esti7il&, .ar f&r& o 3aloare .eose7it&) 'a*) PE=I=ACEAE 9@) 8arcosp aera crassa (8anti e5 8teu.)" Pou2) 8!n)/ 8arcosp aera coronaria (SacT)" A.U) 8) e5i*ia Dur) ; Le3) Apoteciile scufun.ate $n sol, *ai *ult sau *ai pu+in acoperite cu p&*$nt, la $nceput sunt sferice, apoi cu cr&p&turi ra.iare, astfel $nc$t la *aturitate apar ca ni-te cupe .e C;9? c* $n .ia*etru, cu *ar#inea lo7at&, cu @ ; H lo7i triun# iulari, ascu+i+i) Mai t$r2iu lo7ii se r&sfrin# $n afar&, incit ciuperca apare ca o-tea, pe 1u*&tate $*pl$ntat& $n sol) Re#iunea i*enial& se afl& pe fa+a intern& a apoteciei -i are culoarea ro263iolacee p$n& la 7run&63iolacee) La e5terior, apo6 tecia este al7icioas&, catifelat& sau sol2os6$ncre+it&) Carnea este al7&63iolacee, casant&, f&r& un *iros sau #ust special) 8porii elipsoi.ali, ialini, nete2i, .e 9D;9J 5 H;K (1,, au .e o7icei o pic&tur& *are .e ulei $nso+it& .e c$te3a #ranula+ii) Cre-te pe sol $n p&.uri .e conifere, *ai ales su7 pini) Pri*&3ara .e3re*e, rar la $nceputul 3erii) Nu se reco*an.& a fi consu*at&, .eoarece la unele persoane pro.uce tul7ur&ri #astrointestinale) 'a*) GEOGLO88ACEAE 9C) 8pat ularia fla3i.a Pers) e5 'r)

8!n)/ 8pat ularia cla3ata (8c aeff)" 8acc) Corpul .e fructificare are for*& .e spatul&, .e D;9E c* $n&l6 +i*e, cu o parte fertil& l&+it& -i un picior) Partea fertil&, lat& .e 9 ; 9,D c*, are culoarea #al7en&6ocru, este turtit&, cu *ar#inea on.ulat& -i nere#ulat&) Piciorul al7icios6#&l7ui, .e ?;@ c* lun#i*e, are partea 7a2al& *&ciucat&, partea superioar& $n#ustat& -i aplati2at&) Ascele, .e 9?E 5 9C PV), cu opt spori iaiini, cilin.rici, *&ciuca+i, .ispu-i paralel $n asc&, la *aturitate *ultisepta+i, .e @E;CD > > ?;@ 1i) Cre-te pe sol $n p&.uri .e conifere, a.esea Wn #rupuri nu*e6 roase) Toa*na, .estul .e rar&) Co*esti7il&, f&r& 3aloare .eose7it&) 9D) Mitrula a7ietis 'r) 8!n)/ Mitrula cuculata 0atsc ) e5 'r) Corpul .e fructificare este .iferen+iat intr6o parte superioar& fertil& ca un cap, -i una inferioar& steril& ; piciorul) Capul este o3al6conic, #al7en67run6ro-cat, #ol $n interior, .e 9 ; ? **, cu 3$rful ascu+it sau rotun1it) Piciorul, al76#&l7ui, are 9 ; ? c* lun#i*e -i 9 ** $n .ia*etru) Ascele, .e DE;HE 5 G;J f5, au opt spori cilin.rici fu2ifor*i, ialini, nesepta+i, .e 9?;9D 5 ?;@ 15) Cre-te $n #rupuri foarte nu*eroase pe frun2e c&2ute .e *oli. -i 7ra.) Toa*na) Nu are 3aloare ali*entar&) 9G) Cu.onia circinans (Pers)" 'r) 8!n)/ Leotia circinans Pers) Corpul .e fructificare este, .e ase*enea, alc&tuit .in .ou&

p&r+i/ capul -i piciorul) Capul este nere#ulat6sferic, cu *ar#inea r&sfr$nt& peste picior, #al7en67runiu, atin#$n. 9 ; 9,D c* $n .ia6 *etru) Piciorul, al7icios6cenu-iu p$n& la 7run6f&inos, are 9 ; @ c* lun#i*e -i D;H ** $n .ia*etru) Ascele, .e 9DE 5 9E+i, au opt spori cilin.rici6cla3a+i, .e @E; CD5 > ? (i) Cre-te pe frun2e c&2ute .e *oli. -i 7ra.) :ara;toa*na) '&r& 3aloare ali*entar&) 9H) >!losp aera pol!*orp a (Pers) e5 Mer)" Du*ortier 8!n)/ 8p aeria pol!*orp a Pers) >!laria pol!*orp a (Pers)" Gre3) Corpul .e fructificare ; nu*it la acest #en -i stro*& ; este ne#ru $n $ntre#i*e, are for*e -i .i*ensiuni foarte 3ariate, .eseori fiin. su7 for*& .e *&ciuc&, lun# .e @;9E c* -i #ros .e 9 ; @ c*) Uneori este turtit) Partea superioar&, *ai .e23oltat&, este fertil& -i se continu& cu un picior cilin.ric sau turtit) Carnea este al7& -i con+ine $n stratul periferic un rin. .e peri6 tecii ne#re, .ispuse or.onat -i 3i2i7ile $n sec+iune, cu oc iul li7er) 8porii sunt 7runi $ntuneca+i, elipsoi.ali, uneori u-or cur7a+i, .e ?E6@? 5 G69E 1F) Cre-te, .e o7icei, pe 7utuci putre2i, *ai a.esea .e fa#, .ar -i pe alte specii) 9J) >!losp aera !po5!lon (L)" Du*ortier 8!n)/ Cla3aria !po5!lon L) >!laria !po5!lon (L)" Gre3) Corpul .e fructificare ; stro*a ; , .e ?;J 5E)D c*, tareX cilin.ric sau turtit, uneori ra*ificat, ne#ricios -i +epos la 7a2&, al7icios -i nete. spre 3$rf) Uneori, 3$rfurile sunt acoperite .e un praf al7icios, alc&tuit .in coni.ii)

Carnea este al7&, foarte tare, elastic& -i fi7roas&) 8porii ne#ricio-i, fu2ifor*i, au 9?;9G > D;D Y5) Cre-te pe 7utuci putre2i .e fa#, .ar -i .e alte specii foioase) 9K) Tu7er aesti3u* :itt) ; trufa .e 3ar&, trufa 3&ratic&) Corpurile fructifere, a3in. D;9E c* $n .ia*etru, sunt sferice, acoperite cu 3eruci *ari pira*i.ale, .e D;9E ** 5 9,D ;?,D **, .e culoare 7run&6$nc is ;al7&struie sau ne#ricioas&) Carnea este al7icioas& la $nceput, 7run& $n cele .in ur*&, cu 3ine al7icioase, ra*ificate -i orientate c&tre 7a2&, care .eli*i6 tea2& 2onele c&ptu-ite cu stratul i*enial constituit .in asce cu ascospori) 'ructifica+iile au *iros aro*atic -i #ust pl&cut) 8porii sunt 7runi6#&l7ui, elipsoi.ali, .e ?9 ;?D > ?D;@D (1)) Cre-te $n #rupuri nu*eroase su7 p&*$nt $n p&.uri .e foioase -i .e conifere) :ara) Co*esti7il&, foarte 7un&) ?E) Tu7er *elanosporu* :itt) ; trufe, trufa nea#r&, trufa .e iarn&) Corpurile fructifere au ?;9E c* .ia*etru, culoare 7run&6 3io6 lacee6ne#ricioas&, sunt sferice sau alun#ite, cu peri.ia acoperit& cu 3eruci poli#onale, #roase .e @ ; D **) Carnea este cenu-ie6ro-ietic&, 3iolacee sau nea#r&, str&7&tut& .e 3ine al7icioase ra*ificate, care .eli*itea2& 2onele c&ptu-ite cu stratul i*enial, alc&tuit .in asce cu cite @ ; C ascospori) 'ruc6 tifica+ia are un *iros aro*atic -i #ust foarte pl&cut) 8porii sunt 7runi6$nc i-i, elipsoi.ali, .e ??;?D 5 @E;@D Pi, ec inula+i) Cre-te $n #rupuri nu*eroase su7 p&*$nt $n u*usul p&.urii) Toa*na; pri*&3ara) Co*esti7il&, foarte 7un&)

?9) H!* enoc aete ru7i#inosa ('r) e5 DicOs)" Le3) Corpurile fructifere sunt asociate, suprapuse, se*i$ntinse sau .e for*a unor coc ilii, su7+iri, casante) Partea superioar& a lor este .e culoare cafenie6$nc is, catifelat& la $nceput apoi nete.&, cu -an+uri $n#uste, concentrice, *ar#inea su7+ire, on.ulat&) Hi*eno6 forul este nete., .e culoare cafenie6ru#inie) 8porii .e D,D;H 5 5 @ ; @,D sunt cilin.rici) 8e .e23olt& ca saprofit& pe trunc iuri t&iate .e ste1ar pro3oc$n. un putre#ai al3eolar) Poate fi #&sit& pe fa# -i pe castan) Tot ti*pul anului) ??) 8tereu* irsutu* (Zill.)" Pers) ; 7r$nc&) Corpurile .e fructificare sunt coriacee, $ntinse pe su7strat, crustifor*e sau cu o *ar#ine r&sfrint&, #rupate, i*7ricate) Partea superioar& a lor este cenu-ie6#&l7uie, p&roas&, cu 2one concen6 trice) Hi*enoforul este nete., .e culoare #al7en& sau ocracee) 8porii sunt cilin.rici, .e G;J > ?,D;@ [l) 8e .e23olt& ca saprofit& pe ra*urile c&2ute $n p&.ure .e la ar7orii foio-i pro.uc$n. putre2irea acestora) 'rec3ent se int$l6 ne-te pe ste1ar, anin, carpen, *esteac&n, alun, castan, fa#, platan, frasin, pe plopii ne#ri i7ri2i) Poate ataca 3i+a .e 3ie la care pro.uce 7oala nu*it& AescaI) Tot ti*pul anului) 'a*) MERULIACEAE ?@) Merulius lacr!*ans Zulf) e5 'r) 8!n)/ G!rop ana lacr!*ans (Zulf) e5 'r)" Pat) ; 7uretele .e cas&, ciuperca .e pi3ni+& Corpurile fructifere sunt la $nceput rotun.e, al7e, apoi cap&t& for*e .iferite ; a.esea .e palet& ; $ntinse pe su7strat, pufoase,

.e circa 9 c* #rosi*e) Partea central& ; i*enoforul ; este resupinat&, .e culoare #al7en6ru#inie, *a*elonat&, cu $ncre+ituri al3eolare .e for*a unor pori *ai lar#i, cu pic&turi *ari .e ap&) Masa sporifer&, e3i6 .ent&, su7 for*& .e praf .e culoare 7run&) Mar#inea fructifica+iei ; steril& ; este al7& sau #&l7uie6.es6 c is&, pufoas&) 8porii sunt #&l7ui, elipsoi.ali, nete2i, .e K;995D;G(5) 8e .e23olt& pe le*nul .in construc+ii, .u-u*ele, tocurile u-i6 lor, cerce3elele ferestrelor, sc&ri, ta3ane .in le*n, c&priorii aco6 peri-urilor, $n special pe le*nul .e r&-inoase -i .e fa# ($n *&sur& *ai *ic& pe cel .e ste1ar", pro.uc$n. o putre2ire ro-ie a le*nului, uneori put$n. cau2a c iar pr&7u-irea caselor) Le*nul putre2it se crap& paralel -i perpen.icular cu fi7rele, .esf&c$n.u6 se $n cu7uri sau pris*e) ?C) H!.n u* repan.u* (L)" 'r) ; 7ure te +epos, floco-el, 7urete spinos) P&l&ria, .e D;9D c* .ia*etru, .e culoare #al7en&6al7icioas& sau cre*6ro2ee, sferic&, se*isferic& apoi $ntins&, are *ar#inea on.ulat&, nete.&, c&rnoas&) Partea inferioar& a p&l&riei pre2int& i*enoforul su7 for*& .e .in+i, al7icio-i6#al7eni sau .e aceea-i culoare cu p&l&ria, ine#ali, fra#ili, .ecuren+i -i u-or separa7ili, str$n-i unul $n altul) Piciorul este plin, #ros, .ispus pu+in e5centric, .e ?,C c* .ia6 *etru -i @;9? c* $n&l+i*e, al7 sau .e aceea-i culoare cu p&l&ria, cilin.ric, pu+in $n#ustat c,tRre 7a2&, c&rnos, tare, nete.) Carnea este al7&6#&l7uie, tare -i casant&, cu *iros pl&cut -i #ust .ulce la $nceput, apoi a*ar -i piperat) 8porii, .e G;H5H ;K p), sunt o3oi2i, ialini, al7i sau cre* $n *as&, nete2i, #utula+i) Cre-te pe p&*$nt $n #rupuri nu*eroase, $n p&.uri .e conifere -i .e ar7ori foio-i)

:ara ; toa*na) Co*esti7il&, *ai ales $n sta.iu t$n&r) O7ser3a+ii/ se reco*an.& s& se pre#&teasc& 7ine, .eoarece atlt p&l&ria, .ar *ai ales piciorul, are carnea pu+in fi7roas&) Apa $n care se fier7e la $nceput este 7ine s, se arunce, .eoarece are un #ust pu+in a*ar) 'a*) H<DNACEAE ?D) 8arco.on i*7ricatus ('r)" Narst) 8!n)/ H!.nu* i*7ricatu* L) ; porcan, 7uretele uliului, 7urete sol2os, 7uretele cer7ilor, 7ar7a +apului, ciuperca .e p$ine) P&l&ria *&soar& G;@E c*, are culoarea 7run&6cenu-ie, acoperit& cu nu*ero-i sol2i i*7rica+i, .e culoare 7run&63iolet6 ne#ri6 cioas&, .ispu-i $n cercuri concentrice, *ai nu*ero-i la centru, un.e p&l&ria este pu+in .epri*at&) Mar#inea p&l&riei este on.ulat&, r&sucit& spre fa+a inferioar&) Deseori se o7ser3& e5e*plare concrescute) Partea inferioar& a p&l&riei pre2int& .in+i nu*ero-i, al7i6cenu-ii apoi 7runi, foarteVapropia+i unul .e altul, fra#ili, .ecu6 ren+i -i u-or separa7ili .e p&l&rie) Piciorul este .e @;D c* .ia*etru -i @ ; J c* $n&l+i*e, pu+in *ai .esc is la culoare .ecit p&l&ria, #ros, cilin.ric, nete., plin, c&rnos, tare) Carnea este al7& sau cenu-ie67run&, cu *iros pl&cut -i #ust a*&rui) 8porii sunt #&l7ui, 7runi $n *as&, sferici, 3eruco-i, .e C; D5 D6H n) Cre-te $n #rupuri, $n p&.uri .e conifere) Uneori for*ea2& ore .e 3r&1itoare $n 1urul ar7orilor) Toa*na) Co*esti7il&, $n sta.iu t$n&r4 cu 3$rsta .e3ine .ur& -i a*ar&) ?G) Hericiu* coralloi.es ('r)" Pers)

8!n)/ H!.nu* coralloi.es 'r) Dr!o.on coralloi.es \uil) Corpul .e fructificare, foarte *are, uneori .e @E c* $n .ia*etru, coralifor* ra*ificat, la 7a2& cu un pi.or foarte scurt) Ra*urile sunt i*pletite, a.esea concrescute $ntre ele -i au pe fa+a inferioar& re#iunea i*eniai& .ispusQ pe .in+i su7+iri (E,D **", fra#ili, la $nceput .e culoare al7i, apoi cre*) Carnea este ai7&, cu #ust +i *iros pl&cut) Cln. ciuperca este 7&tr$n& are un #ust u-or a*ar) 8porii rotun2i sunt pu+in elipsoi.ali, al7i, fin ec inula+l, .e @,D ;D5@;C 1i) Cre-te pe trunc iuri 3ii sau t&iate, pro.ucin. putre2irea .es6 tul .e intens& a le*nului) Co*esti7il& nu*ai $n sta.iu tin&r) Cu 3$rsta se $nt&re-te -l caplti un #ust a*ar) 'a*) POL<PORACEAE ?H) Laetiporus sulp ureus (0ull) e5 'r)" 0on.) et 8in#) 8!n)/ Grifola sulp urea (0ull)" Pil) Pol!porus sulp ureus (0ull)" 'r) ; iasca #al7en& a foioaselor, 7a7i+a norocului) Corpurile fructifere au for*a unor console, sunt sesile, se*i6 circulare sau nere#ulate, i*7ricate, su.ate $n partea 7a2al&, .e 9E ;CE c* .ia*etru, cu fa+a superioar& on.ulat&, ri.at&, .e culoare portocalie6.esc is, cu nuan+e ro2, se .ecolorea2& cu 3$rsta sau prin uscare .e3enin. #al7en&6al7icioas&) Uscate sunt foarte casante) Tu7urile sporifere, .e 9,D;C **, au culoare #al7en& ca sulful) Porii sunt *ici, .e E,@ ;E,J ** .ia*etru, circulari, .e culoare #al7en& ca sulful) Tra*a este *oale $n sta.iu t$n&r, foarte fra#il& -i fria7il& prin uscare, al7& sau cre*6#&l7uie, cu *iros pl&cut -i #ustul pu+in

acri-or) 8porii sunt o3oi2i sau elipsoi.ali, .e D;H 5 @,D;C,D ]F, #&l7ui, uni#utula+i) Cre-te pe trunc iuri 3ii -i *oarte .e la .iferi+i ar7ori foio-i, po*i fructiferi, foarte rar pe conifere, pro.uc$n. un putre#ai ro-u al le*nului) Pri*&3ara ; 3ara) Co*esti7il&, $n sta.iu foarte t$n&r) 'a*) POL<PORACEAE ?J) Piptoporus 7etulinus (0ull) e5 'r)" Narst) 8!n)/ Pol!porus 7etulinus (0ull)" 'r) ; iasca *esteac&nului, 3,c,lle .e *esteac&n, 7ure+i .e *esteac&n) Corpurile fructifere sunt ses$le sau lateral scurt pe.unculate, .e J;?E c* .ia*etru -i ?;G c* #rosi*e, sferice sau renifor*e, con3e5e apoi plane, ete.e, acoperite pe suprafa+& cu o crust& su7+ire ce se .esprin.e cu u-urin+& $n f$-iiF 7ru a^cenu-le, nete.&, cu I*ar#inea rotun1ii Tu7urile sporifere sunt lun#i .e ?;J *rrt, ,l76#&i7ui p$n& la 7rUn, pe un sin#ur 8trat -i se .esprin. u-of .e tra*&) Porii sunt rotun. fini,R .e E,9;E,@ *ffl .ia*etru) Partea inferioar& a p&l&riei este al7icioas&, al7& sati U-or cenu-ie) Tra*a este su7ere,s&, uscat&, al7& sau pu+in #&l7uie, cu *iros -i #ust aci.) 8porii sunt elipsoi.ali, alun#i+i, arcua+i, ialini, nete2i, .e C,D ; 6G,D59,?D69,HD (St) Cre-te pe trunc iuri 3ii .e *esteac&n) Poate s& se .e23olte +i pe trunc iurile c&2ute $n p&.ure, pro.uc$n. un putre#ai ro-ietiC intens al le*nului) :ara;to, (Tin&/ 'a*) POL<PORACEAE

?K) 'o*es fo*entarius (L) e5 'r)" Gill) ; iasc&, 3&c&lie, iasca fa#ului, copita calului, 7a7i+&, 7urete .e iasc&, copit&, 3&c&lie .e fa#) Corpurile fructifere perene, i2olate sau eta1ate, sunt *ari, .e 9E;CE c* .ia*etru, #roase .e G;?D c*, $n for*& .e poli+& sau .e copit&, cu suprafa+a concentric 2onat&, nete.&, .e culoare cenu-ie, 7run&6$nc is sau nea#r& str&lucitoare) Tu7urile sporifere sunt stratificate, fiecare strat are ?;G **) Porii sunt sferici, *ici .e E,?;E,C ** .ia*etru) La $nceput, partea inferioar& a p&l&riei este al7icioas&, apoi 7runie) Tra*a este su7eroas&, .ur&, co*pact&, .e culoare 7run&6 ro-cat&, fi7roas&) 8porii sunt ialini, o7lon#i6elipsoi.ali, .e 9C;9J5D;H 8e .e23olt& pe trunc iuri 3ii sau *oarte .e la .iferi+i ar7ori foio-i, *ai ales .e fa#, ul*, carpen, frasin, ste1ar, plop, salci*, castan, la care pro.uce un putre#ai al7 al le*nului) Tot ti*pul anului) O7ser3a+ii/ $n unele re#iuni ale +,rii, .in tra*&, $n ur*a unui trata*ent special (fier7ere $n lapte etc)" se o7+ine un *aterial *oale .in care se confec+ionea2& -epci, po-ete -i o7iecte .e arti2anat) $n trecut, tot .in tra*&, se prepara iasca, utili2at& ta aprins focul cu a*narul, $nlocuin. c i7riturile) 'a*) POL<PORACEAE @E) 'o*itopsis pinicola (8oU) e5 'r)" Narst) 8!n)/ 'o*es *ar#inatus ('r)" Gill) Un#ulina *ar#inata ('r)" Pat) ; Vfl$co _Ve cioat& a r&-inoaselor) Corpurile fructifere stnt i2olate sau eta1ate, sesile, se*icircu6 lare, .e 9E;@E c* .ia*etru, cu suprafa+a 2onat& -i cu -an+uri concentrice, la $nceput .e culoare al7icioas&, cur$n. #&l7uie6 7runle, se acoper& cu o crust& ro-ietic&6portocalie, str&lucitoare,

care CU ti*pul cap&t& culoarea 7run&6ro-cat&) Mar#inea fructifi6 ea+iei este .e culoare .esc is&) Tu7urile sporifere sunt stratificate, #&l7ui6al7icioase, fiecare -+rat .e @;J **) PerlQ circulari, .e E,?;E,@ ** .ia*etru, sunt al7i apoi al7i6 clo-i6#&l7uQ -i se eolerea2i $n 7run6ro-cat la atin#ere) Tra*a este su7eroas8, al7&, uneori #al7en& ca sulful) 8porii sunt elipsoi.ali, .e G;J5C,D 1i, lalinl, al7i $n *as&) 8e .e23olt& pe trunc iurile 3ii -i *oarte .e la .iferite conifere, *ai rar ar7ori folo-l, eau``n. un putre#ai ro-u uscat al le*nului) A.esea apare $n re#iunea .e *unte) Pri*&3ara;toa*na) 'a*) POL<PORACEAE @9) Inonotus ispi.us (0ull) e5 'r)" Narst) 8!n)/ Pol!porus ispi.us (0ull)" 'r) >ant oc rous ispi.us (0ull) e5 'r)" Pat) Corpurile fructifere sunt anuale, se*icirculare, sesile, i2olate, .e J;@D c* .ia*etru, #roase, #al7ene6ru#inii sau portocalii6 ro-ietice, apoi) 7rune6ro-ietice -i $n cele .in ur*& ne#ricioase, cu suprafa+a foarte p&roas&) Tu7urile sporifere, .e ?;@,D ** lun#i*e, sunt .ispuse pe un sin#ur strat) Porii *ici, .e E,9 ;E,@ **, circulari, #al7eni67runi sau 7runi6 ro-ietici, foarte a.esea cu pic&turi .e lic i. 7run6ro-cat, secretat .e tra*&) Tra*a este suculent&, #al7en&67run& sau 7run&6ro-ietic&4 c$n. este uscat& .e3ine foarte fra#il&) 8porii sunt elipsoi.ali, nete2i, #al7eni sau 7runi, .e K ; 9?5 >H,D;9E (5) Cisti.ele sunt #&l7ui) Cre-te pe ar7orii foio-i -i pe po*ii fructiferi, pro.uc$n. un aputre#ai al7 care .istru#e .ura*enul tulpinilor, pro.uc$n. scor6

7uri caracteristice) Desi corpurile fructifere sunt anuale, *iceliul este peren) O7ser3a+ii/ .in corpurile fructifere se e5tra#e o su7stan+& colorant& #al7en&, utili2at& $n trecut $n pictur& -i pentru 3opsirea +es&turilor) 'a*) POL<PORACiAU @?) P ellinus i#niarius (L, e5 'r)" \uel) 8!n)/ 'o*es i#niarius (L)" Gill) Pol!porus i#niarius L) e5 'pt r; 3&c&lie, copit&, iasc&) Corpurile fructifere sunt *ultianuaie, $n fer*& .e copit&, se*i6 +lr+ulare, .e H;?E c* .ia*etru, con3e5e, cT -an+uri 2onate, .e culoare 7run& la $nceput, apoi cenu-ie6ne#rieioas&, cr&pate, +! rnar#inea #roas&) Tu7urile sporifere, stratificate, 7rune6ro-ietlce, Perii b$nt fini, .e E,EG;E,9 ** .ia*etru, circulari, .e culoare 7runi6ro-letlc&) Tra*a cste .ur&, le*noas&, coriacee, 7run&6rp-letic&r+nc is) bpprii su7#lo7ulo-i, ialini, .e D;G5C;D 11l, uni#utula+l) Cre-te pe trunc iuri 3ii .e ar7ori foio-i -i po*i fructiferi, pro6 .ucin. un putre#ai al7icios al ini*ii le*nului) Tot ti*pul anului) 'a*) POL<PORACEAE @@) P el1inus ro7ustus (Narst)" 0our.) et ) Gal2) 8!n)/ 'o*es ro7ustus Narst) Pol!porus ro7ustus Lun.) et Nannf) ; )iasca 7ra.ului) Corpurile fructifere sunt *ultianuale, sesiie, eta1ate, .e D;@E c* .ia*etru, $n for*& .e copit&, cu 2one lar#i, suprafa+a cenu-ie6 7run&, $n cele .in ur*& aproape nea#r&, cr&pat&) Mar#inea fruc6 tifica+iei este 7run&) Tu7urile sporifere sunt stratificate, a.eseori cite ?E .e

straturi, .e @ ; D ** #rosi*e fiecare strat, 7rune) Porii fini, .e E,EH;E,9 **, au culoare 7run&6.esc is) Tra*a este #al7en&67runie, foarte .ur&, le*noas&) 8porii sferici, ialini, .e G;J5D,D;H 1F) Cre-te pe conifere -i pe ar7orii foio-i, pro.uc$n. un putre#ai #&l7ui6cenu-iu) Tot ti*pul anului) 'a*) POL<PORACEAE @C) Gano.er*a applanatu* (Pers) e5 Zallr)" Pat) 8!n)/ 'o*es applanatus (Pers)" Gill) ; iasc&, 3&c&lie) Corpurile fructifere sunt perene, i2olate, rar asociate, supra6 puse) P&l&ria este sesil&, .e 9E;9C c* -i c iar GE c* .ia*etru, tur6 tit&, .e ?;H c* #rosi*e, fa+a superioar& cu -an+uri, 2onat&, a3in. o crust& nete.&, cenu-ie67run& p$n& la 7run&6ro-ietic&, uneori acoperit& cu pul7ere sporifer& ca -i c$n. ar fi pu.rat& cu cacao) Mar#inea fructifica+iei este al7&6cenu-ie, rotun1it&, su7+ire) Tu7urile sporifere sunt 7rune, stratificate, fiecare strat a3$n. J ;?D **, Porii sunt *ici, .e E,9D;E,?D ** .ia*etru, al7i sau #&l7ui la $nceput, apoi 7runi cu 3$rsta sau la atin#ere) Tra*a este al7& la $nceput, apoi 7run&, .ur&) 8porii sunt o3oi2i, .e H;9?5G;H,D(9), 7runi6.esc is, cu en.o6 sporul reticulat -i episporul nete., #utula+i) 8e .e23olt& pe trunc iurile *oarte c&2ute $n p&.ure, *ai rar pe ar7orii 3ii, .e la .iferite esen+e foioase, rar conifere) Tot ti*pul anului) 'a*) POL<PORACEAE @D) Gano.er*a luci.u* (Le!ss)" Narst) 8!n)/ 'o*es luci.us (Le!ss)" 'r)

; lin#uri+a 2$nei, lin#ura 2$nei) Corpuri fructifere pre3&2ute cu un picior lateral) P&l&ria .e G;9E c*, circular& sau renifor*&, con3e5&, cu suprafa+a .e culoare ro-ie67run& sau ro-ie6nea#r&, str&lucitoare, 2onat&, cu *ar#inea al7& $n sta.iu foarte t$n&r) Piciorul lateral, e5centric sau central, scurt, .e D;J c* lun6 #i*e, .e aceea-i culoare cu p&l&ria, cilin.ric) Tu7urile sporifere sunt lun#i .e E,D;? **, cenu-ii67rune) Porii, *ici .e E,9 ;E,? ** .ia*etru, sunt circulari, al76 cenu-ii $n sta.iu t$n&r, 7runi la *aturitate) Tra*a este spon#ioas&6su7eroas&, #&l7uie67run&, apoi 7run&) 8porii o3oi2i, .e H;9?5G ; J (5, 7runi, cu un en.ospor 7run, 3erucos6reticulat -i un eYispor ialin, nete.) Cresc *ai *ulte la un loc, pe ste1ar, pe r&.&cini -i la 7a2a lor -i pe cioturi) 8e pot $nt$lni -i pe alte esen+e foioase, iar unele su7specii c iar pe conifere, pro.uc$n. un putre#ai al7 al r&.&ci6 nilor) Uneori .& i*presia c& se .e23olt& pe sol, .ar $n realitate *iceliul se for*ea2& pe r&.&cinile ar7orilor) Tot ti*pul anului) 'a*) POL<PORACEAE @)G) Pol!porus sTua*osus (Hu.s)" 'r) 8!n)/ Pol!porellus sTua*osus (Hu.s)" Narst) ; ciuperc& p&str&3, 7urete p&str&3, 7uretele nucului, p&str&3 .e nuc, p&str&3, urec ea nucului) Corpurile fructifere sunt c&rnoase, i2olate sau $n #rupuri, uneori concrescute4 au for*a .e p&l&rie cu picior) P&l&ria *&soar& 9E; ; GE c* .ia*etru, la $nceput con3e5&, apoi se .esface $n e3antai ; renifor*&, #&l7uie, cu nu*eroase sc3a*e triun# iulare, 7rune, turtite, *ai nu*eroase $n centrul p&l&riei, un.e este pu+in .epri*at&)

Tu7urile sporifere au p$n& la 9 ** lun#i*e) Porii .e pe partea inferioar& a p&l&riei sunt *ari .e 9 ; ? **, rotun2i, al7i, apoi #&l7ui, .ecuren+i, poli#onali pe picior) Piciorul este #ros, scurt, p$n& la J c* lun#i*e, lateral, cati6 felat -i .e culoare 7run& $ntunecat& la 7a2&, cre*6#&l7uie -i reti6 culat $n partea superioar&) Carnea este al7&, suculent&, tare, cu *iros -i #ust caracteristic .e f&in&) 8porii sunt alun#it6elipsoi.ali, .e 9E;9?5C;D Y5) Cre-te i2olat& sau $n #rupuri pe .iferi+i ar7ori foio-i, 3ii sau *or+i, cau2$n. putre2irea al7& a le*nului) :ara6toa*na) Co*esti7il&, foarte 7un&, .ar nu*ai $n sta.iu t$n&r) 'a*) POL<PORACEAE @H) Coriolus 3ersicolor (L) e5 'r)" \uel) 8!n) / Tra*etes 3ersicolor (L) e5" Pil) Pol!stictus 3ersicolor (L) e5 'r)" 8acc) ; iasca .e cioat& a foioaselor) Corpurile fructifere sunt asociate, suprapuse, sesile, su7+iri .e 9 ; @ ** -i 9 ; G c* .ia*etru, coriacee, cu 2one concentrice 7rune, cafenii, ro-letice, cenu-ii, #&l7ui, p&ros catifelate pe suprafa+&) Tu7urile sporifere au 9 ; ? **, sunt al7e sau al7icioase) Porii sunt al7i sau #&l7ui, circulari sau un# iulo-i) Carnea este al7&, coriacee) Tu7urile sunt lun#i .e 9 ; @ **, iar porii *ici, rotun1i+i, la $nceput al7i, apoi *ai *ult sau *ai pu+in #&l7ui6ro-ietici) 8porii sunt cilin.rici, u-or arcua+i, .e D;H5D;?,D (1t, ialini) 8e .e23olt& ca saprofit& pe trunc iurile t&iate, ar7orii -i ra*urile c&2ute $n p&.ure, pe aproape toate esen+ele foioase, pro.uc$n. un putre#ai al7 al le*nului) Tot ti*pul anului)