Cap.

2 Caracterizarea general a speciei Escherichia coli ncadrare taxonomic

2.1.

Escherichia coli este specia tip a genului Escherichia care la rndul su face parte din clasa familie Enterobacteriaceae. E. coli a fost izolat pentru prima dat n 1885 de ctre Theodor Von Escheric, fcnd de atunci obiectul a numeroase studii i fiind responsabil mpreun cu Klebsiella pneumoniae i Proteus mirabilis de circa 80-90% din infeciile umane (Borielo S.P. i colab., 2005).

Fig.5 Escherichia coli (http://www.knowabouthealth.com/fda-nestle-cookie-dough-causes-food-poisoning/1325/ecloi/) (http://www.lbl.gov/Publications/Currents/Archive/view-assets/Mar-05-2004/E-coli.jpg )

2.2 Habitat
Habitatul natural al E. coli este tractul gastrointestinal al animalelor cu snge cald i al oamenilor. E. coli este implicat ntr-un numar mare de infecii la om care pot fii cauzate de patovaruri particulare capabile s colonizeze mucoasele cu sau far invazie tisular, de a produce toxine sau de a da natere la supuraii masive i/sau diseminri sistemice ( Holmes B. 1998). n intestinul omului, E. coli reprezint microbiota dominant a intestinului gros avnd un rol important n meninerea unei fiziologii normale a acestuia i n sinteza unor proteine din grupul B i K.

Genul Escherichia cuprinde germeni comensali, constitueni obinuii ai microbiotei normale intestinale la om i animale, dar care n anumite condiii pot manifesta evidente caractere de patogenitate; se gsesc ubicuitar rspndii n mediu extern (aer , ap, sol, etc.). n intestinul omului bacteriile joac un rol important n sinteza unor vitamine din grupul B. Genul Escherichia este alcatuit din bacili Gram negativi mobili sau imobili, care pot s utilizeze acetatul, dar nu pot s utilizeze citratul, ca surs unic de carbon; glucoza i ali carbohidrai sunt fermentai cu producere de piruvat, ulterior convertit n acid lactic, acid acetic i acid formic; parte din acidul formic e desfcut de un sistem enzimatic complex hidrogenliaza- n cantiti egale de CO2 i H2 (Allen i colab., 2007). Unele tulpini sunt anaerogene, lactoza e fermentat de majoritatea tulpinilor, dar reacia poate fi ntrziat sau absent. Coninutul n G i C al ADN variaz intre 50-51 moli %. E. coli are habitatul primar n intestinul organismelor cu snge cald, mpreun cu alte sute de specii bacteriene.