Portofoliu Dirigentie Cls. Viiviii

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu
COALA ............................................................ Localitatea .........................................
PORTOFOLIU MUNC EDUCATIV LA CLAS CONSILIERE SI ORIENTARE -ORELE DE DIRIGENIEPENTRU CLASELE A VII-A I A VIII-A
Profesor diriginte .................................................. Clasa ......................
CUPRINS
PROGRAM ORE DIRIGENIE MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENT MODULUL 2. NEGOCIEREA CONFLICTELOR Pg. 3 Pg. 7 Pg. 15 Pg. 32 Pg. 41 Pg. 52 Pg. 66
MODULUL 3. NVARE EFICIENT MODULUL 4. CREATIVITATE MODULUL 5. CUNOATEREA DE SNINE I DESVOLTARE PERSONAL MODULUL 6. STIL DE VIA SNTOAS
ANEXE
HARTA PSIHOPEDAGOGIC A ELEVILOR CLASEI PLANIFICARE ORE DE DIRIGENTIE
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu PROGRAM

Obiective cadru
1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine 2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare n contexte variate 3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor n procesul de nvatare 4. Dobndirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei 5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate
Clasa a VII-a Obiective de referinta si exemple de activitati de nvatare
1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine Obiective de referinta Exemple de activitati de nvatare La sfrsitul clasei a VII-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomanda urmatoarele capabili: activitati: 1.1 sa dovedeasca ncredere n sine, n - compuneri pe tema ncrederii n sine si a reusitei; diferite situatii - analiza unor personaje celebre, din diferite domenii, prin prisma ncrederii n sine; - interviuri, desene, fotografii cu tema: Povestea unei reusite. 2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare n contexte variate La sfrsitul clasei a VII-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomanda urmatoarele capabili: activitati: 2.1 sa analizeze caracteristicile - scenarii aplicate n clasa/ n afara clasei, pentru comportamentului de lider, n cadrul exersarea rolurilor de conducere, n cadrul grupului; grupurilor de apartenenta - jocuri de rol, cu asumarea formala/ informala a rolului de lider; 2.2 sa exerseze tehnici de comunicare - tehnici de ascultare activa, a oferirii de feedback, de eficienta, n contexte variate din punct adresare a ntrebarilor aplicate n perechi/ grup; de vedere social si cultural - promovarea prin materiale informative (poster, pliant etc.) a relatiilor pozitive ntre copii si parinti; - realizarea unor postere, pliante despre diversitate si diferentele culturale. 3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor n procesul de nvatare Obiective de referinta Exemple de activitati de nvatare La sfrsitul clasei a VII-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomanda urmatoarele capabili: activitati: 3.1. sa foloseasca eficient timpul, ca - fise de lucru individual sau pe echipe, realizarea resursa, pentru a obtine succes n planului individual de lucru si al clasei, elaborarea nvatare orarului zilei, saptamnal sau semestrial, pentru toate tipurile de activitati; 3.2. sa aplice tehnici de stimulare a - exercitii de stimulare a creativitatii. creativitatii n propria activitate de 3
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu nvatare 4. Dobndirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei Obiective de referinta Exemple de activitati de nvatare La sfrsitul clasei a VII-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomanda urmatoarele capabili: activitati: 4.1. sa analizeze diferite meserii si - vizite n institutii de nvatamnt si n alte institutii/ ocupatii din perspectiva cerintelor companii pentru familiarizarea cu diferite trasee educationale educationale si cu locuri de munca/ ocupatii alternative de insertie pe piata muncii; 4.2. sa si analizeze propriile optiuni - studii de caz, pentru identificarea criteriilor de alegere a privind diferite meserii/ ocupatii, unei meserii; utiliznd diferite criterii - discutii cu membrii comunitatii, cu privire la criterii de alegere a traseului educational, a meseriei/ ocupatiei. 5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate Obiective de referinta Exemple de activitati de nvatare La sfrsitul clasei a VII-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a VII-a se recomanda urmatoarele capabili: activitati: 5.1. sa evalueze impactul factorilor - dezbateri, problematizari, studii de caz pe tema sociali, culturali, economici si de influentelor factorilor sociali, culturali, economici si de mediu asupra propriilor optiuni mediu asupra evolutiei n cariera; profesionale si asupra evolutiei n - discutii de grup, pe tema problematicii de gen n cariera dezvoltarea carierei.
Continuturile nvatarii 1. Autocunoastere si dezvoltare personala 1.1 Autocunoastere: ncredere n sine, reusita personala. 2. Comunicare si abilitati sociale 2.1 Abilitati sociale: Cum recunoastem un lider? 2.2 Comunicarea: Ce nseamna comunicare eficienta? Abilitati de comunicare: ascultare, feedback pozitiv, adresarea ntrebarilor Grija si sprijin n familie Diversitatea culturala si etnica. Interculturalitate 3. Managementul informatiilor si al nvatarii 3.1 Elemente de management al timpului 3.2 nvatare eficienta Tehnici de stimulare a creativitatii 4. Planificarea carierei 4.1 Explorarea carierei: Pregatirea educationala necesara unei ocupatii/ angajarii Criterii de analiza si de alegere a unei meserii. Decizie personala, informata si responsabila cu privire la alegerea meseriei. 5. Calitatea stilului de viata 5.1 Calitatea relatiilor sociale si a mediului de munca: Factorii sociali, culturali, economici n formularea unor optiuni profesionale si n dezvoltarea carierei Stereotipurile de gen si planificarea carierei
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Clasa a VIII-a Obiective de referinta si exemple de activitati de nvatare
1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine Obiective de referinta Exemple de activitati de nvatare La sfrsitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele activitati: 1.1. sa si autoevalueze punctele tari si pe - chestionare si fise de autoevaluare pentru identificarea cele slabe, n raport cu propriile punctelor tari, a celor slabe si a intereselor; interese privind evolutia personala - portofoliul resurselor personale. 2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare n contexte variate La sfrsitul clasei a VIII-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele activitati: capabili: 2.1. sa explice importanta responsabilitatii - exercitii de identificare a situatiilor n care este individuale si sociale, n diferite necesara asumarea responsabilitatii individuale si contexte sociale; 2.2. sa analizeze influenta stereotipurilor - exercitii de exprimare a opiniilor pro-/ contra, n si a prejudecatilor asupra comunicarii contexte marcate de prejudecati/ stereotipuri; interpersonale - monitorizarea unor stereotipuri/ prejudecati, n diferite tipuri de discurs. 3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor n procesul de nvatare Obiective de referinta Exemple de activitati de nvatare La sfrsitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele activitati: 3.1. sa se documenteze n privinta - selectarea informatiilor utile pentru decizia privind optiunilor pentru clasa a IX-a, traseul educational, accesnd portalurile www.edu.ro, utiliznd TIC (tehnologii informatice www.admitere.edu.ro; si de comunicare) - discutii de grup privind avantajele si limitele utilizarii TIC, pentru informarea cu privire la optiunile pentru clasa a IX-a; 3.2. sa analizeze informatiile cu privire la - discutii de grup despre utilitatea informatiilor cu ofertele educationale dupa finalizarea privire clasei a VIII-a la ofertele educationale care pot fi alese dupa finalizarea clasei a VIII-a; - vizite de documentare, n vederea completarii informatiilor despre ofertele educationale dobndite din diverse surse. 4. Dobndirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei Obiective de referinta Exemple de activitati de nvatare La sfrsitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele activitati: 4.1. sa elaboreze portofoliul personal, - portofoliul personal pentru clasele a V-a a VIII-a; pentru conturarea unui traseu - discutii de grup privind traseele educationale posibile educational si profesional dupa terminarea clasei a VIII-a; - simulare: completarea formularelor cu optiunile posibile pentru clasa a IX-a. 5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate Obiective de referinta Exemple de activitati de nvatare La sfrsitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele activitati: 5.1. sa si autoevalueze convingerile, - dezbateri, studii de caz, problematizari, pe tema atitudinile si comportamentele optiunilor educationale si de viata; definitorii pentru dezvoltarea - proiecte individuale de dezvoltare, cu identificarea

personala. 5.2. sa analizeze mecanismele eficiente de adaptare n situatii de stres sau de criza. optiunilor educationale si profesionale; - discutii de grup cu tema: Cum facem fata stresului? - exercitii de identificare a modalitatilor de adaptare n diverse situatii potential stresante - proiect de grup de promovare a sprijinului social, n situatii de criza (catastrofe naturale, violenta, accidente etc.).
Continuturile nvatarii 1. Autocunoastere si dezvoltare personala 1.1 Autocunoastere: autoevaluare: interese, puncte tari, puncte slabe, caracteristici personale 2. Comunicare si abilitati sociale 2.1 Abilitati sociale: responsabilitate individuala si sociala n scoala, n familie si n comunitate 2.2 Comunicarea: prejudecati si stereotipuri: impact asupra comunicarii 3. Managementul informatiilor si al nvatarii 3.1 Managementul informatiilor: surse de informare cu privire la filierele, profilurile si specializarile de actualitate din nvatamntul liceal/ scoala de arte si meserii (publicatii, site-uri web, baze de date, trguri de oferte educationale); avantaje si limite ale utilizarii TIC pentru informarea cu privire la optiunile pentru clasa a IX-a criterii de analiza a informatiilor referitoare la ofertele educationale: relevanta, actualitatea, completitudinea, corectitudinea etc. 4. Planificarea carierei 4.1 Planificarea carierei: Portofoliul personal pentru clasele V-VIII: desene, rezultate ale aplicarii chestionarelor si a fiselor de autoevaluare a intereselor si abilitatilor, diplome si certificate obtinute, rezultatele diferitelor concursuri si ale activitatilor de voluntariat, sugestii, recomandari Formularele cu optiuni pentru clasa a IX-a modalitati de completare 5. Calitatea stilului de viata 5.1 Calitatea vietii personale: factori determinanti ai dezvoltarii personale adaptarea eficienta la stres; surse de sprijin n situatii de stres; managementul stresului n situatii de examinare situatii de criza; reactii emotionale si comportamentale n situatii de criza (catastrofe naturale, violenta, accidente etc.) si modalitati de reactie; traficul de fiinte umane.
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu MODULUL 1
COMUNICAREA EFICIENT
Activitatea 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Asculta ceea ce spun Exersarea deprinderilor necesare unei comunicari eficiente 70 min Articole din ziare Exercitiu de energizare (3-5 min) - Reclama personal Li se cere participanilor s creeze n 3-5 minute o reclam a propriei persoane prin care s ncerce s se vnd ct mai bine. Fiecare juctor va prezenta aceast reclam n faa grupului. Desfasurare Se aleg doua articole scurte din ziar pentru a fi citite in clasa. Elevii vor fi anuntati ca li se vor citi doua articole din ziar si apoi, fara nicio introducere, se va incepe citirea primului articol. Dupa citirea primului articol li se vor adresa elevilor intrebari specifice referitoare la continutul acestuia. (probabil putini elevi vor putea raspunde corect si cu amanunte). Se vor anunta din nou elevii ca li se va citi si cel de-al doilea articol, iar la sfarsit se vor pune intrebari specifice referitoare la continutul acestuia. Se va desemna impreuna cu elevii cel care a fost castigator (cel care a raspuns cel mai bine) iar apoi se vor purta discutiipe sugestiile din fisa de lucru. Elevii vor trebui sa identifice care sunt comportamentele implicate in transmiterea si ascultarea unui mesaj si ce inseamna o comunicare eficienta.
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 2 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Comunicare asertiva, pasiva, agresiva Intelegerea caracteristicilor si a consecintelor comunicarii asertive, pasive sau agresive 70 min Fisa de lucru Comunicare asertiva, pasiva, agresiva Exercitiu de energizare (3-5 min) - Animalul Elevilor li se cere s se prezinte ca i animal, alegnd animalul care are cele mai multe caracteristici cu ale lui. Ex: Eu sunt Mia i sunt o cprioar pentru c sunt dinamic i graioas. Desfasurare Li se va explica elevilor ca vor face un exercitiu in cadrul caruia vor invata sa diferentieze comunicarea pasiva, agresiva si asertiva precum si relatia dintre ele. Fiecare elev isi va imagina urmatoarea situatie:Un prieten apropiat iti inseala increderea spunand lucruri neadevarate despre tine intr-un cerc de cunoscuti. Elevii vor detalia care ar fi reactiile lor intr-o astfel de situatie, iar aceste reactii vor fi trecute pe tabla. Se vor prezenta succint in fata clasei caracteristicile comportamentelor pasiv, agresiv si asertiv. Elevii vor trebui sa clasifice reactiile notate anterior in cele trei categorii, folosind fisa de lucru. Elevii pot lucra in perechi. Dupa terminarea sarcinii elevii vor prezenta in fata clasei clasificarile realizate, justificand includerea fiecarei reactii in una din cele trei categorii. Comunicare asertiva, pasiva, agresiva
Fisa de lucru
Numele............................................................................................................................. Reactii posibile la situatia negativa:
Comunicare pasiva
Comunicare asertiva
Comunicare agresiva
Consecinte ale comunicarii pasive
Consecinte ale comunicarii asertive
Consecinte ale comunicarii agresive
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 3 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Reguli de comunicare Constientizarea rolului pe care il au regulile de comunicare in relatiile interumane 70 min Cate un joc de societatea pentru fiecare grupa de cate 4 elevi Exercitiu de energizare (3-5 min) - Maina oarb Elevii sunt mprii n perechi A B. A este oferul mainii B. B st cu spatele la A, cu ochii nchii. B se mic dup urmtoarele comenzi pe care i le d A: merge nainte cnd este atins pe mijlocul spatelui; merge la dreapta cnd este atins pe umrul drept; merge la stnga cnd este atins pe umrul stng; se oprete cnd este atins pe ambii umeri simultan. Desfasurare Elevii vor fi impartiti in grupe de cate 4. Fiecarei grupe i se pune la dispozitie un joc de societate (Nu te supara frate, Cine stie castiga, 50 de jocuri intr-unul singur, Tom si Jery etc.). Inainte de a incepe jocul elevii sunt rugati sa stabileasca anumite reguli de comunicare: Nu tipam la partener, nu il jignim, multumim de fiecare data cand ne ajuta, cerem politicos ajutorul etc. Li se permite apoi elevilor sa joace timp de 20-25 min. jocul pus la dispozitie. Discutii In ce masura ati reusit sa recurgeti la regulile de comunicare stabilite la inceput? Ce efect a avut punerea in aplicare a acestor reguli? Cum putem utiliza timpul de joc pentru a dezvolta relatii de prietenie cu ceilalti? Ce dificultati ati intampinat in punerea in aplicare a acestor reguli?
Activitatea 4 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Limbajul trupului Descrierea si exemplificarea rolului limbajului corporal in comunicarea eficienta 70 min Fisa de lucru. Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge punctele Elevii stau n cerc. Instructorul numete cteva repere care vor trebui atinse: perete, genunchiul unui coleg, umrul unui coleg, ntreruptor, tricou rou, nasul unui partener. La semnal, elevii pornesc i trebuie s sting toate reperele n ordinea dat. La nceputul jocului este recomandat s dm doar 3 repere ca apoi numrul acestora s creasc. Desfasurare Se va purta o discutie cu elevii despre importanta limbajului corporal pozitv, apoi elevii vor trebui sa completeze fisa de lucru, dand exemplu de limbaj corporal pozitiv si negativ. Elevii vor fi impartiti in perechi. In cadrul fiecarei perechi, unul dintre elevi vorbitorul urmeaza sa vorbeasca despre un conflict pe care l-a avut recent. Celalalt 9
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu elev ascultatorul face apel la elementele de limbaj corporal negtiv. Dupa cateva minute ascultatorul va trebui sa faca uz de elemente de limbaj cororal pozitiv. Se vor purta discutii referitoare la modul in care s-au simtit atunci cand s-au folosit elemente de limbaj pozitiv si elemente de limbaj negativ. Ulterior se vor inversa rolurile intre cei doi Fisa de lucru Limbajul trupului
Numele............................................................................................................................. Limbajul corporal pozitiv Faceti o lista cu cateva modalitati prin care le puteti arata celorlalti ca ii ascultati Limbajul corporal negativ Faceti o lista cu cateva modalitati prin care le puteti arata celorlalti ca nu ii ascultati
Activitatea 5 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Reporter pentru o zi Identificarea comportamentelor specifice unei ascultari eficiente/deficitare si a consecintelor acestora asupra comunicarii 70 min Hartie, pixuri, creioane dupa caz Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge spatele partenerului Elevii merg prin ncpere n ritm normal i n direcii aleatorii. Cnd coordonatorul jocului d semnalul STOP, elevii trebuie s ating cu mna spatele unui partener. Exerciiul va fi reluat de mai multe ori. Alta varianta: elevii merg prin ncpere i la semnalul STOP fiecare trebuie s ating cu palma dreapt spatele unui partener i cu palma stng spatele altui partener. Desfasurare Se discuta cu elevii la inceputul activitatii ce presupune un comportament verbal si ce presupune un comportament nonverbal. Se aleg impreuna cu elevii, sau in mod voluntar 2 elevi care vor juca rolul de reporter si intervievat, pe o tema alesa de ei. Ulterior rolurile se pot schimba. Restul clasei, va trebui sa observe comportamentele celor doi si sa-si noteze observatiile pe o coala, intr-o coloana cele nonverbale iar pe o alta coloana 10
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu comportamentele verbale. Discutii Care sunt comportamentele care dau impresia de ascultare? Dar cele care dau impresia ca nu esti ascultat? Cum pot fi imbunatatite aceste comportamente? etc. MODULUL 2 NEGOCIEREA CONFLICTELOR ACTIVITATEA 6 Activitatea 6 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Descriere
Suresele de sprijin care m pot ajuta 70 minute Activitatea are la baz urmtoarele exerciii: exerciiul de spargere a gheii De ce mam prins?, exerciiul Autoeducarea, exerciiul Sprijinul personal, exerciiul Alte surse de sprijin
Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere
De ce m-am prins?
3-5 minute Desfurarea jocului: se aeaz grupul n form de cerc. Instructorul va porni jocul. Acesta se va prinde de o parte a corpului i va spune alta (Ex: te prinzi de ureche i spui genunchi). La rndul su cel chemat va trebui s se prind de acea parte a corpului i s zic o alta (Ex: se prinde de genunchi i zice nas). Jocul va continua din ce n ce mai repede. n momentul cnd se greete, cel care a greit va iesi din joc.
Exerciiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Autoeducarea Identificarea cilor de autoeducare. 15 minute Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl. Introducere: autoeducarea este un mod de a dovedi o nalt autoapreciere. Ea presupune s avem grij de respectarea regulilor zilnice ale vieii noastre. Desfurarea activitii se distribuie foaia de -Activitate intitulat "autoeducarea". 11
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Participanii identific moduri de autoeducare. n final, se discut pe marginea urmtoarelor ntrebri: cum v-ai autoeducat n copilrie? Ce prere avei despre autoeducare? Cum s-ar schimba viaa dvs. dac v-ai autoeduca potrivit unor reguli bine stabilite? Ce angajament putei face privind autoeducarea dvs. viitoare?
Fi de activitate Autoeducarea n prezent m autoeduc n urmtoarele moduri: n viitor vreau s m autoeduc n urmtoarele privine:
12
Exerciiul 2 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere
Sprijinul personal Participanii vor identifica posibilitile de a primi sprijin. 30 minute Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl. Se distribuie foaia de informaii intitulat "Sprijinul personal". Se distribuie foaia de -Activitate intitulat "Sprijinul personal". Li se solicit s identifice alte surse de sprijin. Dac ntmpin dificulti, formatorul le va acorda ajutor sugerndu-le alte surse.
Foaia de informaii - Sprijinul personal Cnd au loc schimbri n viaa noastr, este bine s fim nconjurai de oameni care s ne ncurajeze. Cnd oamenii cred n ceea ce facem, avem sprijinul lor. Acesta ne motiveaz s continum. Eti pe cale s faci o mare schimbare n viaa ta, care va afecta cursul ei i pe oamenii apropiai de aceea ai nevoie de sprijinul lor. Cum poi primi sprijin de la oamenii apropiai? Spune-le despre planurile tale i de ce ai ales s faci asta Spune-le cum i va afecta pe ei i ce schimbri vor avea loc Implic-I n planurile tale nc de la nceput Cere-le sfatul ntreab-I ce i preocup i discut despre asta Las-I s neleag c timpul pe care l vei petrece cu ei va fi mai scurt ca pn acum ine-I la curent cu evoluia evenimentelor Cere-le sprijinul: nu te atepta s i-l acorde singuri. Mai exist cineva de la care poi primi sprijin? Dac nu ai persoane apropiate care s te ajute, cine ar mai putea s o fac? Ia n considerare alte persoane cu care vii n contact: colegi de munc, colegi de cursuri, profesori, alte rude, medicul, consilierul, preotul. Dar agenii sau alte grupuri? Cteva idei: nscrie-te ntr-un grup de studiu la coal, ntr-o echip sportiv sau de alt gen; nscrie-te n cluburi sau organizaii a cror tematic te preocup.
13
Foaia de Activitate Sprijinul personal Gndii-v acum la sursele dvs. de unde ai putea primi sprijin. Mai nti facei o list cu toi oamenii apropiai care v-ar putea ajuta (rude sau prieteni apropiai). .. ... .... .. v rugm s facei o list cu persoanele care v-ar putea ajuta dac cei de pe prima list nu sunt disponibili (colegi, profesori, consilieri). .. .. .. .. acum completai o list cu organizaiile care v-ar putea ajuta. .... .... ... ... V rugm s mai citii o dat lista. n ce fel v-ar putea ajuta aceste persoane sau organizaii ? v-ai sim i mai bine dac v-ai adresa lor? Nu intrai n panic dac avei o singur persoan pe list. Dect 20 de persoane care s nu fac nimic, mai bine una de ncredere. Dac avei nevoie de sprijin suplimentar n identificarea resurselor, cerei sfatul formatorului. 14
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Exerciiul 3 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Alte surse de sprijin Participanii vor contientiza tipurile i sursele de sprijin de care pot beneficia. 15 minute Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl. Se distribuie foaia de informaii intitulat "Alte surse de sprijin". Se citesc informaiile i se solicit grupului alte idei. Formatorul i ntreab pe participani dac au nevoie i de alt gen de sprijin , de exemplu, transport. Ce fac dac nu au bani s cumpere abonament de autobuz?
Foaie cu informaii Sprijinul personal Uneori sprijinul altora poate s nu fie de ajuns. Pot fi situaii n care acetia nu au cum s ne ajute. Deci, la cine apelm? Catalogul "Pagini aurii" Consilier n probleme de carier Asisten juridic (jurist, avocat, notar) Consilier pe probleme personale
Activitatea 7 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Descriere Ce tim despre stres ? Elevii vor nva ce este stresul, efectele acestuia, i crae sunt factorii de stres 70 minute Activitatea are la baz urmtoarele exerciii: exerciiul de spargere a gheii Una spun i alta fac, exerciiul Crea sunt cauzele apariiei stresului?, exerciiul Identificarea factorilor de stres
Una spun i alta fac

3-5 minute Desfurarea jocului: elevii stau n cerc. Un participant st n interiorul cercului i mimeaz o aciune. Urmtorul participant l ntreab: Ce faci ? Primul participant va rspunde, numind o alt aciune dect cea mimat (Ex: mimeaz tiatul lemnelor i spune c scrie). Participantul care a intrebat Ce faci ? rmne n cerc i va mima ce a spus cellalt c face ( va mima c scrie). 15
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Exerciiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Care sunt cauzele apariiei stresului? participanii vor identifica factorii de stres din viaa personal precum i metode de a reduce stresul. 30 minute Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl. Introducere: stresul face parte din viaa noastr. Stresul poate fi un factor pozitiv sau negativ depinde cum tim s-l stpnim. Avem de ales ntre a face stresul s lucreze pentru noi sau mpotriva noastr. Factorii care cauzeaz stresul pot fi plcui sau neplcui. Lumea nconjurtoare este plin de factori stresani. Exist dou mari categorii de factori stresani: externi, care nu sunt sub controlul nostru direct (de ex., un accident de main) i interni, adic sentimentele valorile i obinuinele individuale (de ex., sentimentul de vinovie c nu i-ai sunt prinii). Se enumer cu grupul factorii generatori de stres (brainstorming). Se nregistreaz rspunsurile pe o list. Li se reamintete c ceea ce este stresant pentru o persoan poate s nu fie pentru o alta. Se distribuie foaia de # #Activitate intitulat Ce cauzeaz stresul? . participanii o vor completa cu proprii lor factori stresani pe care vor trebui s-I identifice ca fiind interni sau externi. Cu grupul se discut ce urmri ar putea avea stresul atunci cnd nu poate fi controlat . Cum se comport oameni n condiii extrem de stresante? Se discut pornind de la modul specific al fiecruia de a face fa stresului. Participanii sunt invitai s reflecteze asupra modului n care sunt afectai de stres. Odat ce ai identificat ce v streseaz, putei s v gndii cum ai putea nltura aceste efecte.
Fi cu informaii Simptoamele specifice stresului Simptom specifice stresului de lung durat: cefalee, tensiune nervoas, oboseal, ngrijorare, nesiguran, insomnii, supraalimentaie, constipaie, tendina de a uita uor, dureri de spate, alergii, depresie, hipertensiune, gura uscat, grea, migrene, atitudine critic fa de alii, diaree, senzaia c eti depit de evenimente, accidente minore, plnsul fr motive seriase, ticuri, folosirea excesiv a medicamentelor, picioare i mini reci, preocupare permanent, dureri ale muchilor gtului i spatelui, dificult i de respiraie, palpitaii, mbolnviri frecvente, nerbdare, igien precar, izolare, pierderea prietenilor, consum excesiv de alcool, consum de droguri, senzaia de cldur n jurul inimii, spasme musculare, probleme sexuale, sentimentul de singurtate. Simptomele stresului de scurt durat: bti rapide ale inimii (tahicardie)., respiraie rapid, suprancrcare energetic, tensiune, mini i picioare reci, nevoia de a fuma i de amesteca gum, Frisoane i tremurtori, ameeli, crampe la stomac, vorbire excesiv de rapid, ticuri.
16
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Fi de activitate Care sunt cauzele stresului? Factori care m streseaz .. .. .. .. .. .. .. .. .. Modul meu de a reaciona la stres: .. .. .. .. .. .. .. ..
17
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Exerciiul 2 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Identificarea factorilor de stres Participanii vor examina factorii de stres i strategiile de a le face fa. 35 minute Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl. Se distribuie fia de activitate intitulat Factorii de stres care acioneaz asupra mea pe care participanii o vor completa. Se distribuie fia de informaii intitulat Factori de stres i managementul stresului. Se discut cu grupul: dac vrei s schimbai situaia stresant, va trebui s facei fa factorilor de stres att prin reducerea lor ct i prin elaborarea unor strategii de a le face fa. Dac nu poate fi redus stresul, atunci vor trezi exersate cteva tehnici de management al stresului Participanii vor identifica din listata completat anterior ce factori de stres pot controla sau nu pot controla i vor enumera modalitile de control de care dispun (le pot scrie n partea dreapt a listei). Participanii vor ine aceast list la ndemn astfel nct, atunci cnd formatorul va prezenta tehnicile de management al stresului, s decid care li se potrivesc cel mai bine.
18
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Fi de activitate Factorii de stres ca re acioneaz asupra mea Enumerai toate situaiile care v streseaz: .. .. .. .. .. .. Le putei controla? Cum le facei fa? .. .. .. .. .. .. .. .. ..
19
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 8 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Descriere FURIA !!!!! Elevii vor nva ce nseamn furia i cum o putem controla 70 minute Activitatea are la baz urmtoarele exerciii: exerciiul de spargere a gheii Maina oarb, exerciiul Cum reacion,m la furie, exerciiul Controlul furiei
Maina oarb
3-5 minute Desfurarea jocului: elevii sunt mprii n perechi A B. A este oferul mainii B. B st cu spatele la A, cu ochii nchii. B se mic dup urmtoarele comenzi pe care i le d A: merge nainte cnd este atins pe mijlocul spatelui; merge la dreapta cnd este atins pe umrul drept; merge la stnga cnd este atins pe umrul stng; se oprete cnd este atins pe ambii umeri simultan.
Exerciiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Cum reacionm la furie Participanii vor recunoate cum reacioneaz la furie. 30 minute Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl. Introducere: furia este o emoie puternic normal. Ea este un rspuns emoional la situaii pe care le percepem ca fiind amenintoare, frustrante, periculoase. De asemenea, ne poate ajuta s muncim mai mult pentru atingerea unui scop. n situaii de urgen, furia ne d energia necesar de a aciona rapid. Agresivitatea poate fi ns o problem atunci cnd se manifest necontrolat i ne afecteaz relaiile cu ceilali. Desfurarea activitii: Grupul face o list cu modurile n care reacioneaz oamenii la furie. Ce se ntmpl cu omul atunci? Se mparte foaia de Activitate numit "cum reacioneaz corpul tu la furie". Fiecare se va gndi la modul n care reacioneaz la furie. Fia cu informaii Cum reacionezi la furie? Se elibereaz mai mult glucoz i adrenalin n snge Inima bate mai repede Crete presiunea sngelui Crete fluxul sanguin 20 Crete tensiunea muscular
Fi de lucru Fratele tu este gate de aciune! Exprimarea furiei ntr-un mod pozitiv este un lucru bun pentru sntatea ta. Furia intens poate fi un lucru negativ i pentru tine i pentru ceilali. Este important s nvei cum s-i eliberezi furia fr s-i afectezi pe ceilali sau pe tine nsui. Dac nu i controlezi furia, acest fapt ar putea avea urmtoarele consecine: Probleme de sntate: tensiune, probleme cardiace, ulcer, obezitate, dureri de cap Probleme psihice, ca depresia Accidente Probleme de relaionare cu ceilali Delicven Cum reacionezi la furie? .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..
21
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Exerciiul 2 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Controlul furiei Participanii vor afla ct de bine pot s-i controleze furia 30 minute Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl. Se distribuie foaia de # #Activitate intitulat "Controlul furiei". Fiecare va stabili din perspectiv proprie adevrul sau falsitatea expresiilor de pe foaie. Trebuie s se rspund sincer. La sfrit, se face suma punctelor i se discut fiecare punctaj cu ntregul grup i se solicit fiecruia s spun ce prere are despre punctajul acumulat. Foaie de Activitate controlul furiei Instructaj: pentru fiecare fraz de mai jos rspundei cu A pentru adevrat i cu F pentru fals. 1. nu recunosc c sunt furios atunci cnd sunt ntrebat. A / F 2. de obicei, mi vrs furia pe alt persoan dect pe cea care m-a nfuriat. A / F 3. de obicei, in probleme ascunse pn cnd explodez. . A / F 4. i lovesc pe ceilali cnd m nfurii. A / F 5. m nfurii cnd cineva nu e de acord cu mine. A / F 6. sunt foarte critic cu ceilali. A / F 7. m deprim foarte repede. A / F 8. am dificulti s discut o problem fr s-mi pierd controlul emoional. A / F 9. se pare c tot timpul m contrazic cu ceilali. A / F 10. de regul, nu m confrunt cu persoana pe ca m-am nfuriat. A / F 11. cteodat nici nu sunt contient c sunt furios. A / F 12. furia nu e o emoie normal. A / F Interpretare: numrai rspunsurile notate cu A. cu ct numrul este mai mic, cu att v controlai mai bine furia. Revedei rspunsurile la fiecare fraz pentru da descoperi dac exist vreun tipar-model.
22
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 9 Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere
Stai sobru/Nu rde

3-5 minute Desfurarea jocului: elevii formeaza 2 echipe, fiecare stnd cu faa la cellalt. Elevii din prima echipa au la dispoziie un minut pentru a face oricare din membrii echipei opuse sa rd. Elevii din prima echipa au voie sa se strmbe, s fac gesturi caraghioase, s spun glume, ns nu au voie s-i atinga pe elevii echipei adverse. Echipele schimb rolurile. Orice juctor care rde trebuie s ias din rnd. Echipa cu cei mai multi juctori rmai n joc va cstiga.
Exerciiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Controlul furiei Participanii nva s-i controleze furia. 60 minute Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl. Se distribuie fia cu informaii intitulat "ce s faci i ce s nu faci la furie". Se citesc informaiile. Civa voluntari vor interpreta rolurile descrise pe foaia "Jocuri de rezolvare a conflictelor" Juctorii vor primi feedback dup fiecare interpretare.
23
Fia cu informaii ce s faci i ce s nu faci la furie" NU Nu da vina pe alii pentru ceea ce simi Nu face din nar armsar. Nu folosi fraze la persoana a doua Nu te imagina gata s te nfurii. Nu-i exprima resentimentele. Nu amenina. Nu folosi cuvinte care rnesc. Nu nega c eti furios. Nu spumega de furie, Nu-vrsa furia aspra altora. DA Amintete-i c tu decizi dac te nfurii sau nu. Evit situaiile care te nfurie. Folosete fraze la persoana I. Concentreaz-te pe comportamentul persoanei i nu pe persoan. Fii cinstit i direct. Fii specific i nu schimba subiectul. Privete-l pe cellalt direct n ochi. Ascult-i i pe ceilali. Fia de Activitate Jocuri de rezolvare a conflictelor 1. De cteva sptmni ncerci s contactezi o persoan. Nu i-a rspuns pn acum. 2. Joci tenis cu un prieten i i spune tot timpul cum ar trebui s joci. 3. Ai gsit butur ascuns n camera fratelui tu mai mic. 4. Un profesor parc ar avea ceva cu tine i te ciclete tot timpul. 5. Un amic face mereu remarci rutcioase pe seama prietenei/prietenului tale. 6. Un coleg de joac nu vrea s-i napoeze mingea de fotbal care este a ta. 7. Bunicii ti te ateapt s vii n fiecare sear s iei masa cu ei. 8. i sa cerut s prseti magazinul deoarece fraiorul tu plnge. 9. Un prieten i-a cerut nite bani pn la sfritul lunii i acum i spune c nu are de unde s- i dea napoi. Acasa, fraiorul mai mic, nu vrea s te lase la calculator, deii timpul de joac cu calculatorul alocat lui a fost depsit.
24
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Fia de Activitate Jocuri de rezolvare a conflictelor De cteva sptmni ncerci s contactezi o persoan. Nu i-a rspuns pn acum. Joci tenis cu un prieten i i spune tot timpul cum ar trebui s joci. Ai gsit butur ascuns n camera fratelui tu mai mic. Un profesor parc ar avea ceva cu tine i te ciclete tot timpul. Un amic face mereu remarci rutcioase pe seama prietenei/prietenului tale. Un coleg de joac nu vrea s-i napoeze mingea de fotbal care este a ta. Bunicii ti te ateapt s vii n fiecare sear s iei masa cu ei. i sa cerut s prseti magazinul deoarece fraiorul tu plnge. Un prieten i-a cerut nite bani pn la sfritul lunii i acum i spune c nu are de unde si dea napoi.
Acasa, fraiorul mai mic, nu vrea s te lase la calculator, deii timpul de joac cu calculatorul alocat lui a fost depsit.
25
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 10 Exercitiul de spergerea ghetii Tema Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi ( numele activitatii ) 3-5 minute Durata Desfurarea jocului: fiecare elev trebuie s aleag un obiect pe care s-l Descriere studieze i s inventeze o poveste despre el. Povestea nu trebuie s fie tipic, ea trebuie s scoat n eviden o nou folosin pentru respectivul obiect. Ex: cu toate c acesta pare c este un pieptn, de fapt este o perie de dini pentru un uria. Deoarece nu mai exist uriai n lume i nici nu au mai fost n ultimul timp, mai exist doar cteva perii de dini din acest fel. Exerciiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Controlul furiei nsuirea metodelor d controlare a furiei. 60 minute Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl. Se distribuie foaia de informaii intitulat "Controlul furiei" i se citete. Participanilor s dea i alte soluii de control al furiei. Se concluzioneaz cu o discuie.: Furia poate fi necontrolabil dar este o parte din ceea ce suntem. Dect s ne sim im vinovai de furia noastr, mai bine s ne concentrm asupra modului de a ne exprima eficient acest sentiment. Este important s recunoatem c efectul pozitv sau negativ al furiei depinde de modul n care alegem s o folosim. Furia nu trebuie s ne ia n stpnire.
26
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Fia de informaii Controlul furiei
1. nva s recunoti cnd te nfurii innd un mic jurnal ln care i notezi "momentele fierbini." Cnd te simi tensionat, f o activitate plcut. 2. ndeprteaz-te de situaie. Dup ce a trecut explozia, ntoarce-te i rezolv situaia. 3. Vorbete-i cu voce joas. 4. Gndete-te dac ceea ce simi este furie sau o dezamgire, tristee sau durere. 5. Scriei gndurile iraionale i ncerc s le transformi n gnduri raionale. 6. Odat ce eti contient de situaiile care te enerveaz, planificai modul n care le vei "ataca" n viitor. 7. Pune-te n pielea altuia. 8. Gsete o rezolvare de compromis evit situaiile "ctig sau pierzi". 9. F activitate fizic. Elibereaz tensiunea din muchi. 10. Mnnc corect. Evit cafeaua, ceaiul, ciocolata.
27
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu MODULUL 3 NVAREA EFICIENT Activitatea 11 Tema (numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Ce stil de invatare am? Identificarea de catre elevi a stilului de invatare dominant 70 min Fisa de lucru Inventarul stilurilor de invatare Exercitiu de energizare (3-5 min) - Salata de fructe Participantilor li se dau denumiri de fructe (para, pruna, pepene). Participantul din mijloc numeste un fruct si participantii care sunt acel fruct trebuie sa-si schimbe locul intre ei. La semnalul "salata de fructe", toti participantii trebuie sa-si schimbe locul, ramanand mereu un participant fara loc, spre hazul tuturor. Desfasurare Li se cere elevilor sa descrie aspecte ale stilului propriu de a invata. Se imparte fisa de lucru si li se cre sa noteze cu X in casuta corespunzatoare dupa care fiecare elev va trebui sa-si caluleze scorul pentru fiecare domeniu astfel: Intrebari care corepund stilurilor de invatare Vizual: 3,4,6,7,9,13,16,20,22,32,39,43,44,48,49,51,52,54 Auditiv: 1,2,8,10,11,12,14,24,26,28,34,35,36,40,41,45,47,50 Kinestezic: 5,15,17,18,19,21,23,25,27,29,30,31,33,37,38,42,46,53. Se identifica stilul de invatare astfl: -punctajul cel mai ridicat indica stilul de invatare preferat -pnctajul cel mai scazut indica stilul de invatare cel mai putin dezvoltat Scorurile de 10 sau mai mari indica faptul ca stilul respectiv este frecvent utilizat. Se analizeaza impreuna cu elevii rezultatele obtinute si se discuta in ce masura stilul de invatare le influenteaza performanta si importanta cunoasterii stilului propriu de invatare. Inventarul stilurilor de invatare
Fisa de lucru
Numele............................................................................................................................. Afirmatii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Imi place sa discut materialul de invata cu un coleg Invat auzindu-mi propria voce pe caseta Prefer sa invat ceva nou citind despre acel subiect Adesea notez observatiile pe care mi le face cineva pentru a nu le uita Prefer exercitiile fizice si sportul Invat mai bine cand vad noua informative sub forma de imagine Sunt capabil sa vizualizez usor Invat mai bine cand cineva imi explica materialul De obicei imi scriu anumite informatii pentru a putea reveni asupra lor Cand cineva spune un cuvant lung pot numara silabele pe care le aud Am o memorie buna pentru cantece si muzica
Da
Nu
28

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. Imi plac discutiile in grupuri mici Imi amintesc usor marimea,forma si culoarea obiectelor Repet adesea instructiunile pe care cineva mi le-a dat Imi place sa lucrez cu mainile Imi amintesc usor fetele actorilor,locurile,alte detalii vizuale ale unui film pe care l-am vazut Utilizez mainile si miscarile corporale cand explic ceva Prefer sa redesenez diagrame pe tabla,nu pe foaie Invat mai bine daca ma ridic si ma misc in timpul studilui Daca vreau sa asamblez o bicicleta,am nevoie de imagini sau diagrame care sa ma ghideze la fiecare pas Imi amintesc obiectele mai bine cand le ating sau le manevrez Invat mai bine privind la altcineva Bat mult din degete sau maini cand sunt asezat Imi place sa construiesc lucruri Vorbesc cu usurinta o limba straina Pot urmari subiectul unei povesti ascultata la radio Imi place sa repar lucruri acasa Pot intelege o povestire cand o aud inregistrata pe caseta Utilizez cu usurinta uneltele si aparatura Gasesc ca este foarte dificil sa stai mult timp linistit Imi place sa joc sau sa fac pantonima Observ usor caracteristicile unor modele prezentate Am nevoie de pause dese in timpul studiului pentru a ma misca Imi place sa recit si sa scriu poezii De obicei inteleg oamenii cu un accent deosebit Diferentiez linii melodic asemanatoare Imi place sa dansez sis a creez noi miscari sau pasi de dans Imi plac activitatile care necesita coordonare motrica Urmaresc mai usor indicatiile scrise decat pe cele orale Recunosc usor diferentele dintre sunetele asemanatoare Imi place sa creez sau sa utilizez rime pentru a invata anumite material As dori sa particip la ore in care sa se realizeze experimente Pot spune repede daca doua forme geometrice sunt identice Continuturile pe care mi le amintesc cel mai usor sunt cele prezentate in imagini Urmaresc mai usor instructiunile orale decat pe cele scrise Invat mult mai usor numele instrumentelor musicale daca le ating sau le examinez Trebuie sa spun cu voce tare unele continuturi pentru a le tine minte Pot sa redau cu usurinta pe hartie o forma pe care am vazut-o Pot urmari cu usurinta o harta Pot sa-mi reamintesc cu exactitate cuvintele unei personae si tonul vocii ei cateva zile dupa discutie Imi amintesc mai repede directia daca cineva imi ofera indicia specific(anumite cladiri,copaci) Observ usor culorile si combinatiile de culori Imi place sa pictez,sa desenez,sa sculptez Cand ma gandesc la ceva ce am facut in trecut,imi pot reactualiza usor experientele traite
29
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 12 Tema (numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Strategiile mele de invatare Identificarea strategiilor utilizate in cadrul stilurilor de comunicare 70 min Fisa de lucru Strategiile mele de invatare Exercitiu de energizare (3-5 min) - Numele si animalul rostit ! Elevii se aseaza in cerc. Pe rand, fiecare isi spune numele insotit de un nume de animal care incepe cu aceeasi litera ca si numele sau. (ex: Petronela-pescarus, Viorelvaca, Cornelia-cal...etc). Atentie! Al doilea elev din joc va spune mai intai numele si animalul primului, apoi pe ale sale. Al treilea, va spune numele si animalul primului, apoi ale celui de-al doilea, apoi pe ale sale.... si tot asa pana la ultimul care va trebui sa spuna numele si animalele tuturor celor din grup. Succes! Desfasurare Se vor grupa elevii in functie de stilul de invatare dominant (identificat la activitatea trecuta) si li se va cere sa sa descrie strategiile concrete pe care le folosesc in invatare. Elevii vor trebui sa realizeze o lista cat mai cuprinzatoare cu strategii si sa le noteze in fisa de lucru. Fiecare elev va prezenta strategiile utilizate in cadrul stilului lor de invatare cu oferirea de exemple. Se vor compara strategiile utilizate in cadrul stilurilor de invatare dominante (vizual, auditiv, kinestezic) si se va discuta eficienta lor.
Fisa de lucru
Strategiile mele de invatare
Numele............................................................................................................................. Stil de invatare Vizual Strategii de invatare utilizate Auditiv kinestezic
30
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 13 Tema (numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Cum imi valorific stilul de invatare? Identificarea strategiilor utilizate pentru valorificarea stilului de invatare dominant? 70 min Fisa de lucru Stilul meu de invatare Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge ceva! Rugati toti elevii sa se ridice in picioare. Explicati-le ca trebuie sa caute un obiect albastru in jurul lor si cand il gasesc trebuie sa il atinga. Obiectul albastru poate fi o bluza, o esarfa sau un pantof al unui participant. Se continua cautarea cu alte culori. Timp de un minut cel care a atins cat mai multe obiecte de diferite culori, va fi declarat castigator. Desfasurare Se imparte elevilor fisa de lucru cu urmatoarea instructiune: Listele primite contin activitati si strategii care pot fi utilizate pentru valorificarea stilului vostru de invatare dominant. Bifati strategiile pe care le utilizati. Se grupeaza elevii in functie de stiul de invatare dominant si li se cere sa discute asemanari si deosebiri in ceea ce priveste utilizarea strategiilor in cadrul aceluiasi stil de invatare. Elevii vor prezenta cateva cateva din concluziile discutiilor de grup si vor da exemple de situatii in care strategiile au fost eficiente sau ineficiente. Se identifica impreuna cu elevii modalitati de adaptare a stilului de invatare la situatii specifice de invatare.
31
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Stilul meu de invatare Fisa de lucru . Numele............................................................................................................................. Stil de invatare A. Stil de invatare vizual 1. Caut imagini relevante pentru informatiile pe care trebuie sa le retin 2. Realizez desene sau pictograme si utilizez informatiile pentru a le retine mai bine 3. Subiliniez datele importante si informatiile esentiale pe care doresc sa le invat 4. Utilizez culori pentru ideile importante ale materialului 5. Imi realizez propriile benzi desenate 6. Creez postere pentru a retine mai usorinformatiile 7. Vizionez filme si reportaje tv pentru subiscte care ma intereseaza 8. Proiectez harti mentale pentru informatiile care trebuie retinute 9. Scriu informatia esentiala pe cartonase pe care le pun in locuri vizibile B. Stil de invatare auditiv 1. Citesc cu voce tare materialul de invata 2. Cand citesc materialul de invata in minte, ma asud vorbind 3. Inregistrez anumte texte, dialoguri, liste de cuvinte si ascult inregistrarile de mai multe ori 4. Vorbesc cu cineva despre materialul pe care trebuie sa il invat 5. Rog pe cineva sa imi puna intrebari despre materialul invatat 6. Adresez celorlalti intrebari despre materialul pe care l-am invata 7. Repet informatiile invatate batand ritmul 8. Creez rime si ritmuri pentru a invata mai repede anumirte informatii 9. Invat in timpce ascult muzica 10. Elimin zgomotele care mi-ar putea distrage atentia de la invatat 11. Ascult la radio abordarea unor teme care constituie subiectul meu de studiu C. Stil de invatare kinestezic 1. Scriu cuvintele sau regulile ce trebuie invatate cu degetele in aer 2. Ma plimb prin camera in timp ce invat 3. Ascult si privesc la modul in care ceilalti utiizeaza gesturi pentru a semnala reactiile lor 4. Ma misc in jurul unor obiecte in mod regulat sau continu 5. Imi reorganizez locul de munca 6. In timp ce citesc, evit poziti tipica de citit 7. Reactionez la ceea ce citesc: indic cuvinte cheie, dau din cap cand sut de acord, ma incrunt, zambesc, fac comentarii pe marginea textului etc. Stilul meu
32
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 14 Tema (numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Invat pentru mine? Constientizarea factorilor care motiveaza studiul 70 min * Exercitiu de energizare (3-5 min) - Sa ne cunoastem mai bine Elevii trebuie sa se grupeze doi cate doi (preferabil cu persoane pe care nu le cunosc prea bine) si sa discute unul cu altul despre ei timp de 5 minute. La final, se reunesc in cercul mare si fiecare elev va lua cuvantul pentru a vorbi despre celalalt cu care a stat de vorba mai devreme. Ex: "Eu am discutat mai devreme cu Maria. Are 12 ani, e in zodia gemeni, ii plac calatoriile, etc." Desfasurare Se identifica impreuna cu elevii motivele care ii determina sa invete si se noteaza pe tabla. Exemplu: - vreau sa stiu cat mai multe lucruri - imi doresc sa fiu cel mai bun in clasa - pentru a obtine numai note mari - pentru a-i face fericiti pe parinti - pentru a primi recompense (bani, dulciuri) - pentru a fi pe placul profesorului Li se explica elevilor ca motivatia pentru invatare este detreminata de mai multi factori, nu doar de unul singur, iar actiunea lor este conjugata (sociali, contextuali si personali care determina motivatia). Se cere elevilor sa evaluaze importanta pentru ei a motivelor notate pe tabla. Se realizeaza impreuna cu elevii o ierarhie proprie a motivelor. Se impart in perechi si au ca sarcina sa discute aceasta ierarhie cu colegul de banca. Se analizeaza impreuna cu elevii ierarhiile de motive incurajandu-i sa impartaseasca cu colegii ideile discutate in perechi. Discutii Care sunt cele mai importante motive pentru care invata elevii? De ce este importanta identificarea motivelor care determina elevii sa invate? De ce difera motivele de la un elev la altul?
33
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 15 Tema (numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere De ce sa invat? De ce sa invat cum sa invat? Constientizarea importantei invatarii si a invatarii cum sa invete 70 min Flip-chart sau tabl Markere sau cret Exercitiu de energizare (3-5 min) -"Eu ma mandresc" I "mi-e rusine" Elevii trebuie s scrie pe o foaie pe care nu o semneaz cel puin 3 caliti care le trezesc sentimentul de mndrie pentru apartenena lor naional i 3 motive pentru care se simt jenai de apartenena lor naional. Instructorul noteaz pe o coal mare calitile i motivele aprute pe hrtiile individuale i elevii le comenteaz (aparin ele neamului respectiv sau unor persoane care fac parte din acel popor/acea etnie; sunt ele pozitive respectiv negative indiferent de circumstane. Desfasurare Incepei prin a spune participanilor c vei discuta ntr-un mod foarte deschis despre nvare. Punctul de vedere al fiecruia este bine venit i ncurajat, participanii sunt liberi s i exprime satisfacia sau lipsa de satisfacie fa de nvare sau educaie n general. Imprii tabla n dou coloane ntrebai participanii de ce cred c exist coala n societate. Care este folosul ei? Rugai-i s i mprteasc punctele de vedere i notai-le n prima coloan. Printre rspunsuri ar fi bine s apar indici ai relaiei dintre coal i viaa adult de ex. coala ca pregtire pentru via. Dac nu apar astfel de meniuni, asigurai-v c le include i pe list. Opional Rugai participanii s i imagineze cum ar arta o societate fr coal/ educaie. Ar fi foarte diferit de cea actual? Mai bun? Mai rea? Rugai participanii s se gndeasc la motivele lor personale pentru care frecventeaz coala i pentru care nva i notai-le n a doua coloan. Este foarte probabil s apar un amestec de motive unele provenind din exterior (ex. pentru a face pe plac prinilor), altele din interior (ex. pentru c vreau s am succes n via, pentru c mi place s nv). Evideniai faptul c motivele care i dau mai mult putere i perseveren n nvare sunt cele care vin din interior. Intrebai participanii dac cunosc conceptul de a nva s nvei. Invitai-i s descrie ce nseamn acesta. Evideniai c a nva s nvei se refer la dou mari categorii: a dori s nvei (a fi motivat) i a ti cum s nvei (strategii de nvare). Insistai pe faptul c se poate nva cum s nvei, deci dac nu eti foarte bun la coal acum, poi s i mbunteti performanele depunnd efort i folosind strategii adecvate. Invitai participanii s reflecteze asupra strategiilor lor de nvare. n ce mod nva? Au anumite metode preferate? Studiaz n mod diferit la materii diferite (ex. la limba romn fa de matematic)? Folosesc strategii de nvare n mod contient sau pur i simplu le folosesc fr a-i da seama de ele? Aceast parte a activitii v va oferi indicii asupra activitilor pe care s le alegei pentru sesiunile urmtoare, n funcie de ceea ce tiu deja participanii i de ceea ce au nevoie s tie. 34
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu MODULUL 4 CREATIVITATEA
Activitatea 16
Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Acomodeaz-te Elevii vor nva s se acomodeze diferitelor situaii prin creativitate i s-i dezvolte capacitile de nelegere i comunicare. 70 minute Activitatea este format din exerciiile: exercuiul de spargerea gheii Ghicete n ce lun m-am nscut , exerciiul Trei lumi ntr-una singur i exerciiul Un extraterestru pe pmnt
Durata Descriere
Ghiceste in ce luna m-am nascut ..

3-5 minute Desfurarea jocului: elevii formeaz un cerc. Pe rand, fiecare, timp de 1 minut folosindu-se de propria imaginatie va incerca sa exprime prin semne luna in care s-au nascut. Cel care va reusi sa o ghiceasca primul, va fi urmatorul care isi va mina luna in care s-a nascut.
Exerciiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Acomodarea: ,,Trei lumi ntr-una singura Elevii i vor exersa abilitile de acomodare la diverse situaii. 25 minute F de lucru, creion / pix,
Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte, ntre care se poate face mai greu legatura. Cu ct aceasta legatura este mai dificil de facut, cu att mai interesante sunt asocierile facute de copii. Ei vor avea de alcatuit un text scurt, din minim trei enunturi, prin care sa realizeze o situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date. Exemplu: albina, tren, medic. Posibil raspuns: ,,Un tren se opri ntr-o gara mica. O albina intra, din greseala, n tren, pe o fereastra deschisa. Un medic, ce calatorea cu trenul, a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren. Se prezint i se analizeaz toate situaiile create de elvi. Cuvintele de lucru: stilou, coco, rachet
35
Fi de lucru Acomodarea: ,,Trei lumi ntr-una singura
Alctuii un text scurt, din minim trei enunuri, prin care s realizai o situaie care s cuptind cele trei noinui/accepiuni ale cuvintelor : stilou, coco i rachet. . .. . .. . .. ... .. .. . ... .. . .. . .. ... . ... .. ..
36
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Exerciiul 2 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere ,,Un extraterestru pe Pamnt Elevii ii vor exersa abilitile de cunoater, nelegere i comunicare, 25 minute
Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru (daca este nevoie), dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe ntrebari si raspunsuri. Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe Pamnt, unde toate lucrurile i sunt necunoscute si ciudate. El se ntlneste cu un grup de copii pamnteni ( ceilalti copii), pe care i ntreba diverse lucruri despre viata de pe pamnt, de exemplu. - De ce ploua? De ce mannca oamenii? De ce citesc n carti copiii? De ce danseaza etc. ,,Pamntenii i raspund extraterestrului si imediat i pun ei o ntrebare de tipul: ,,dar pe planeta ta de unde vine apa? cum traiti fara sa mncati?. Pe rnd, n rolul ,,extraterestrului intra si ceilalti copii.
Activitatea 17
Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Descriere A visa si a lucra n grup Elevii vor nva importana viselor i a lucrului n echip, activiti de creaie importante n viaa noastr. 70 minute Activitatea este format din exerciiile: exercuiul de spargerea gheii Cele trei schimbri din jurul meu , exerciiul Visul Meu i exerciiul Poeii veseli
Cele trei schimbari din jurul meu

3- 5 minute Desfurarea jocului se aeaz toi copii pe scaune, n form de cerc. Fiecare elev va primi cate un biletel pe care este scris numele unuia din colegii sai precum si urmatoarea intrebare: Care sunt cele trei schmbari pe care le-ai face la mine? De ce? Timp de 2 minute, fiecare elev se gandeste la raspuns in functie de biletelul pe care l-a primit. Parerile vor fi prezentate, ulterior grupului care va spune daca este de acord cu afirmatiile prezentate de catre colegul lor. 37
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Exerciiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere
Visul meu
Elevii ii vor constientiza importanta visului de reverie in proiectarea si planificarea pregatirii profesionala de timpuriu. 25 minute F de lucru, creion / pix, Elevii vor primii o fis de lucru. Profesorul le explica folosind un exemplu sarcinile ce le au de facut. La final se prezinta, se discuta si se analizeaza raspunsurile date de fiecare elev din grupa. Fisa de lucru Visul meu
nchipuii-v c ai putea lua autobuzul visului. a) Unde ai merge? De ce?
.. ... . .. . .. . .. . ... ..
b) Ct timp ai vrea s stai acolo?
.. . . . .
38
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Exerciiul 2 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Poeii veseli Elevii vor intelege rolul grupului in creativitate. 25 minute Coli de scris, creion / pix, Fiecare juctor scrie pe o foaie de hrtie titlul unei poezii inventate i primul ei vers. Foile se trec mai departe la juctorii urmtori. Acetia completeaz strofa cu al doilea vers, care s rimeze cu primul i ncep o strof nou, din care scriu primul vers. Atenie ca numrul silabelor din versuri s fie ct mai apropiate. Versurile pot fi hazlii. La sfrit se citesc poeziile i se premiaz cea mai hazlie sau cea mai frumoas.
Activitatea 18
Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Descriere Matematica este literatura ?????? Elevii vor nva actul creativ, un act fara frontiere 70 minute Activitatea este format din exerciiile: exercuiul de spargerea gheii Atinge ceva!, exerciiul Cum s crem o problem haioas de matematic i exerciiul De ce se aprind stelele noaptea
Atinge ceva!
3-5 minute Desfurarea jocului: Rugati toti elevii sa se ridice in picioare. Explicati-le ca trebuie sa caute un obiect albastru in jurul lor si cand il gasesc trebuie sa il atinga. Obiectul albastru poate fi o bluza, o esarfa sau un pantof al unui participant. Se continua cautarea cu alte culori. Timp de un minut cel care a atins cat mai multe obiecte de diferite culori, va fi declarat castigator.
39
Cum s crem o problema haioas de matematic

Elevii ii vor forma deprinderea literar efectund corelaie cu raionamentul matematic. 35 minute Fisa de lucru, creion / pix, Elevii vor primii fisa de lucru. Profesorul le va explica sarcina de lucru. Se va arata c este foarte important s in seama de operaiile matematice (adunare) dar si corelatiile date de tipurile de paranteze. Fiecare cifra reprezentand unul si acelasi animal. Fisa de lucru
Problema haioas de matematic

Compunei o problem dup urmtoarea formul literal, despre animalele pdurii: a+(a+b)+cx[a+(a+b)]=?
.. . .. .. .. .. .. . . .. .. .. ... .
40
De ce se aprind stelele noaptea?

Stimularea creativitii 10 minute Coli de scris, creion / pix, Elevii vor trebui s inventeze un rspuns neobinuit la ntrebarea: De ce se aprind stelele noaptea?
Activitatea 19
Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Descriere S crem in preun Stimularea creativitii i a competenelor de comunicare 50 minute Activitatea este format din exerciiile: exercuiul de spargerea gheii Depre cine este vorba ?, exerciiul tafeta Povestirii i exerciiul Interviu cu un personaj
Despre cine este vorba ?

3-5 minute Desfurarea jocului: Fiecare membru al grupului primeste cate o bucata de hartie pe care va scrie cateva lucruri despre el: inaltimea, culoarea ochilor, culoarea parului, varsta, etc. Atentie!!! Nimeni nu trebuie sa-si scrie numele sau sa dezvaluie un detaliu evident despre sine. De ce? Pentru ca, dupa ce au scris toti, instructorul grupului va
strange toate foile. Apoi fiecare participant va extrage dintr-o "palarie" un alt bilet (aveti grija sa nu fie tot persoana sa). Pe rand se vor citi toate biletele si cu totii vor fi atenti sa ghiceasca despre cine este vorba. La final, fie ca a fost descoperit, fie ca nu, fiecare isi va spune numele si alte caracteristici, de data aceasta, despre personalitatea sa. Succes!
41
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Exerciiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere tafeta povestirii Stimularea creativitii, imaginaiei i comunicrii 15 minute Cartonase numerotate Fiecare copil extrage un cartona pe care se afl scris un numr. Cel care are numrul 1 ncepe s creeze o povestire pe care o ntrerupe dup cteva fraze, ultimul cuvnt fiind: i, atunci sau cnd . Povestea este continuat de copilul care are nr. 2 .a.m.d.
Exerciiul 2 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Interviu cu un personaj Stimularea creativitii i competenelor de comunicare 35 minute Coli de scris, creion / pix, Jod de rol. Un elev este reporterul, iar altul este un personaj din povestea Harap Alb. Se poart o discuie imaginar, n care se mbin elementele cunoscute din poveste cu elemente din realitate. Se repet jocul pentru Povestea porcului cu alti doi elevi, pentru povestea Cenusreasa cu alti doi elevi. In final se poart discutii pe seama relatiilor din poveste si realitate.
42
Activitatea 20
Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Descriere Furtuna de idei Stimularea creativitii 50 minute Activitatea este format din exerciiile: exercuiul de spargerea gheii , exerciiul i exerciiul
Salata de oameni
3-5 minute Desfurarea jocului: elevii stau asezati pe scaune in cerc. Instructorul , care nu are un loc pe scaun, spune : "Sa-si schimbe locul toate fetele/ baietii / cei cu pantaloni/ cei care s-au spalat pe dinti de dimineata/ cei care s-au rugat aseara. Elevii vizati incep sa-si schimbe locurile, un scaun fiind ocupat in acest timp de animator. Cel ce va ramane in picioare va da tonul unui nou schimb de locuri. Se continua pana ce instructorul ajungand in fata, spune: "Salata de oameni" si toata lumea isi schimba locurile.
Exerciiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Da jos pisicua ta din copac. Stimularea creativitii 10 minute F de lucru, creion / pix, Elevii vor primii fisa de lucru. Profesorul le explica sarcina.
43
Fisa de lucru Da jos pisicua ta din copac Pisicua ta s-a urcat n copac. Ce faci ca s-o dai jos de acolo? Gsete ct mai multe variante
. .. . .. .. ... . . . . . . . . . . .. . ... . ..
44
Cel mai haios joc

Stimularea creativitii n grup 35 minute Coli de scris, creion / pix, Elevii sunt impriti n grupe de cate 5 elevi. Sarcin de lucru: Inventai un joc n care copiii s fie urmtoarele fructele: cais, pepene, pruna, mr, strugure. Scriei, n caiete, cel mult 4 reguli ale jocului. Prezentai jocul n faa clasei.
45
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu MODULUL 5 CUNOSTEREA DE SINE SI DEZVOLTARE PERSONAL
Activitatea 21
Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Descriere Acceptarea de sine Elevii vor nva s se sccepte 70 minute Activitatea este format sin urmtoarele exerciii: exerciiu de spargerea gheii Cum te descriuceilali?, exerciiul Creterea stimei de sine, exerciiul Autocunoatere i acceptare de sine.
Cum te descriu ceilalti?

3-5 minute Desfurarea jocului: se va incepe jocul prin a ruga elevii sa se gandeasca cum iar descrie intr-o propozitie pe restul colegilor sai. Se va rosti un nume de exemplu: Cristina. Timp de 10 secunde toti elevii se gindesc cum sa o descrie pe Cristina. Va fi numit George sa spuna la ce s-a gandit. Mai departe se va cere caracterizare pentru George. Exercitiu se va termina pana vor fi caracterizati toti elevii din grupa. Cresterea stimei de sine Elewvii vor fi capabili s identifice caliti ale colegilor si s formuleze complimente celorlali 30 minute Creion / pix, foaie de scris 1. Aezai elevii n cerc. Pentru aceast activitate i dvs. facei parte din grup. Spunei-le elevilor c scopul activitii este de a-i identifica propriile caliti i de a nva s fac i s accepte complimente. 2. Cerei elevilor s se gndeasc la o calitate pe care o apreciaz la colegul din stnga. Aceasta trebuie s se refere la caracteristici i atribute personale, i nu la trsturi externe ca :zmbetul, prul, ochii. Rugai elevii s transmit colegului din stnga ceea ce apreciaz la el. Cel care primete complimentul, rspunde simplu Mulumesc. 3. Discutai cu elevii importana formulrii i acceptrii complimentelor. ncheiai Exercitiul prin abordarea temelor prezentate la Discuii Discutii: o Ce a fost mai dificil: s identifici o calitate sau s primii un compliment? o Cum v simii atunci cnd suntei n postura de a face un compliment? o De ce credei c este important s ne identificm propriile caliti? 46
Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Exercitiul 2 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv
Autocunoastere si acceptare de sine
Elevii for fgi capabili :-sa identifice aspectele
fizice,intelectuale,spirituale,emotionale si sociale ale sinelui -sa inteleaga relatia dintre acceptarea de sine,comportament si sentimente -sa creasca sentimentul puterii interioare a copilului -sa isi dezvolte capacitatea de a utiliza limbajul pozitiv(pentru a face fata autoinvinovatirilor). Durata Materiale Descriere
35 minute
Creion / pix, foaie de scris Se explica elevilor ca Exercitiul va fi centrata pe problema identitatii apoi Li se cere sa se descrie prin identificarea a trei cuvinte sau fraze pentru fiecare dintre categorii; in ce fel v-ati descrie cuiva ..? Discutie : Cat de dificil a fost sa va descrieti ; exista vreo relatie intre aceste categorii ; in ce fel v-ati descrie cuiva ? Concluzie ; aceste aspecte compun identitatea, iar faptul ca se simt puternici sau slabi intr-un domeniu ,nu inseamna ca sunt la fel in toate.
Activitatea 22
Din fericire/ din nefericire

3-5 minute Desfurarea jocului: acest joc poate fi jucat pe perechi sau n cerc. Primul juctor ncepe povestirea cu: din fericire cnd m-am trezit azi diminea era frumos.... Al doilea continu din nefericire, linitea gndurilor mi-a fost tulburat de.... Al treilea continu din fericire... i tot aa procedeaz i restul grupului.
Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Emotii
Durata Materiale
Elevii vor fi capabili .-sa invete ca ceilalti nu ne controleaza sentimentele sau emotiile si nu sunt responsabili pentru nefericirea noastra -sa invete ca unele emotii ne ajuta ,iar altele nu(utilizarea dialogului cu sine pentru obtinerea controlului emotional) -sa inteleaga faptul ca furia poate fi evitata si controlata(efectul de reactie in lant al emotiilor negative,exprimarea,,sanatoasa si mai ,,putin sanatoasa a emotii -sa identifice emotiile celorlalti,sa analizeze consecintele emotionale, 60 minute fise individuale de hartie pe care sunt trecute cuvinte care desemneaza 47
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu emotii. Descriere Treceti pe fisele individuale urmatoarele cuvinte care desemneaza emotii: iubit, speriat, ingrijorat, trist, rabdator, confuz, nervos,jignit, jenat,gelos, speriat, schimbator, descurajat, frustrat, inspaimantat, fericit, vinovat, rau, confortabil, schimbator, curajos, groaznic, sensibil, teribil, mahnit, neajutorat, diferit, bucuros, plin de ura, deprimat Discutam conceptul de emotie care ne ajuta, ne conduce la lucruri pozitive, ne fac placere sau ne dau energie, dar si emotiile care nu ne ajuta, ne conduc spre relatii negative, spre sentimente negative fata de noi insine, proasta dispozitie, comportamente nepotrivite. Se cere grupului sa sorteze cuvintele in Ajuta si Impiedica. Elevii sunt incurajati sa-si impartaseasca experientele pe masura ce sorteaza cuvintele. Discutii ; Intrebari referitoare la continut; care lista are mai multe cuvinte, ce credeti ca diferentiaza emotiile care ne ajuta de cele care nu ajuta ? Intrebari de personalitate; ce fel de emotii ai de obicei, ce fel de emotii tiar placea sa ai, ce poti face sa nu ai emotii care nu te ajuta ? Concluzie- elevii sunt ajutati sa faca deosebirea intre diferitele tipuri de emotii, sa constientizeze ca pot evita emotiile care nu i ajuta sau nu le pot face fata.
Activitatea 23 Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere
Sa ne cunoastem mai bine

3-5 minute Desfurarea jocului: Elevii trebuie sa se grupeze doi cate doi (preferabil cu persoane pe care nu le cunosc prea bine) si sa discute unul cu altul despre ei timp de 5 minute. La final, se reunesc in cercul mare si fiecare elev va lua cuvantul pentru a vorbi despre celalalt cu care a stat de vorba mai devreme. Ex: "Eu am discutat mai devreme cu Maria. Are 12 ani, e in zodia gemeni, ii plac calatoriile, etc."
Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv
Cunoastere si autocunoastere prin intermediul colegilor
elaborarea profilului personal al elevilor prin identificarea trasaturilor de personalitate specifice 48
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Durata Materiale Descriere
60 min coli
Desfasurarea activitatii: Se explica elevilor ca vor sustine o proba de autocunoastere prin intermediul colegilor. Se scrie pe tabla o lista cu mai multe trasaturi personalizate pozitive si negative, care pot caracteriza pe orice tanar. Elevii o vor scrie pe coli: - prietenos dusmanos; - inteligent mediocru; - vesel trist; - politicos nepoliticos; - glumet sobru; - harnic lenes; - apropiat retras; - atragator respingator; - talentat netalentat; - discret iscoditor; - celebru obscur; - distins grosolan; - bland aspru; - fericit nefericit. Fiecare elev trebuie sa-si aleaga trei trasaturi pozitive si negative care considera ca i se potrivesc. Acestea vor fi subliniate. Instructorul citeste numele elevilor din grupa si ei noteaza pe o foaie de hartie cate trei trasaturi pozitive si trei negative care considera ca se potrivesc cel mai bine fiecarui coleg. Biletele sunt anonime. Dupa ce au fost stranse toate biletele, se trece la totalizarea atributelor si la ierarhizarea lor, de la cele cu frecventa mare la cele cu frecventa redusa. Parerile care reprezinta totalitatea vor fi considerate semnificative. Apoi se compara cu lista pe care a facut-o fiecare elev despre sine, la inceputul orei. Fiecare elev are posibilitatea sa constate concordanta sau discordanta dintre parerea lui si aprecierile colegilor. Instructorul va comenta cateva situatii care pot aparea si va spune elevilor ca proba nu s-a incheiat aici, ea conduce spre interpretari si analize mult mai profunde din partea fiecarui elev. Fiecare elev isi va analiza propriile aprecieri si pe cele ale colegilor, iar daca discordanta este prea mare, el trebuie sa-si puna intrebarea: Ma cunosc suficient? Va realiza ca este cazul sa tina cont si de parerile colegilor si sa se autoanalizeze mai mult. Elevul trebuie sa-si analizeze comportamentul pe care l-a avut pana in acel moment si sa-si dea seama cand si unde a gresit. Daca se obtin prea multe biletele necompletate, elevul in cauza trebuie sa-si puna intrebarea daca nu cumva este o fire prea inchisa, nu s-a lasat cunoscut, inteles suficient de colegi. Trebuie sa ia masurile de rigoare. In final instructorul le poate cere elevilor, pentru a verifica notabilitatea probei, dar si capacitatea de auto- si inter-cunoastere a elevilor, sa ridice mana cei care au fost in concordanta cu colegii si cei care nu au fost. Concluzia va fi: elevii se cunosc sau nu se cunosc suficient. 49
Activitatea 24
Salata de fructe
3-5 minute Desfurarea jocului: Participantilor li se dau denumiri de fructe (para, pruna, pepene). Participantul din mijloc numeste un fruct si participantii care sunt acel fruct trebuie sa-si schimbe locul intre ei. La semnalul "salata de fructe", toti participantii trebuie sa-si schimbe locul, ramanand mereu un participant fara loc, spre hazul tuturor.
Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Harta inimii
Cunoasterea si discutarea caracteristicilor comune si a diferentelor dintre indivizi in cadrul grupului.
Durata Materiale Descriere
60 min.
Fise de lucru "Cunoaste-te pe tine - Harta inimii". Exercitiu joc 1: Impartiti fiecarui participant cate o copie a formularului "Cunoaste-te pe tine -Harta inimii". Rugati participantii sa completeze formularele. Cele patru zone trebuie completate astfel: A. trei calitati personale; B. trei lucruri din viata pe care fiecare ar dori sa le schimbe; C. trei lucruri pe care fiecare le face bine; D. trei cuvinte care i-ar placea fiecaruia sa fie rostite despre sine. Rugati-i sa se grupeze cate cinci pentru a discuta cele scrise. Incurajati-i sa iasa din cercul obisnuit de prieteni si sa stabileasca noi contacte cu alti colegi. Lasati-le foile la indemana (eventual lipite pe un perete) pentru a avea posibilitatea sa isi impartaseasca parerile in continuare. La sfarsit intrebati elevii ce au invatat in timpul acestei activitati. De obicei, participantii discuta probleme comune. Instructorul poate sa sublinieze importana impartasirii ideilor pozitive pentru o buna comunicare dar si a diferentelor care pot aparea intre membrii grupului. 50
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu lat ce intrebari pot fi puse: - Ce ati invatat despre voi insiva? - V-a surprins vreun raspuns de pe vreun formular? - Ati descoperit ceva nou despre cei din grupul vostru? - Puteti face consideratii generale despre cei de aceeasi varsta cu voi numai privind formularele celor din grupul vostru?
CUNOASTE-TE PE TINE - HARTA INIMII
NUME
Completeaza spatiile inimii notate de la A la D dupa cum urmeaza: 1. Scrie trei calitati la personale care ti plac cel mai mult. 2. Scrie trei lucruri din viata ta pe care ti-ar placea sa le schimbi. 3. Scrie trei lucruri pe care le faci bine. Scrie trei cuvinte careti-ar placea sa fie spuse despre tine. 51
Activitatea 25
Transmite impulsul
3-5 minute Desfurarea jocului: elevii stau n cerc i se in de mini. Conductorul jocului va transmite un impuls (1, 2, 3 strgeri de mn) ctre partenerul din dreapta. Acesta va trebui s transmit impulsul mai departe, spre dreapta. Jocul se ncheie cnd conductorul de joc primete impulsul pe care l-a transmis la mna opus.
Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv CUM MI-AR PLACEA SA FIU
-explorarea unor noi cai de comunicare in legatura cu personalitatea lor

si a celorlalti; -experimentarea unor modalitati noi, creative de autoexprimare; - sa isi clarifice propria imagine si sa isi edifice increderea in sine;
Durata Materiale
60 min. fise individuale de lucru Exercitiu joc 1:Daca as fi..... Imagineaza-ti ca esti o floare.Ce floare ai vrea sa fii?Povesteste-ne desprea aceasta floare.Spune de ce ai ales-o? Exercitiu joc 2: Se cere ellevilor sa-si imagineze ca a venit Zana cea buna care vrea sa-i ajute indeplinindu-le drei dorinte: Prima dorinta: daca ar fi sa-i ceri zanei sa te inzestreze cu trei calitati pe care nu le ai,ce i-ai cere?(exemplu: Eu as vrea sa fiu mai cuminte.) A doua dorinta: daca ar fi sa-i ceri zanei sa te ajute sa te schimbi in bine ,ce defecte i-ai cere ca printr-o vraja sa le faca sa dispara ?(exemplu :Eu as vrea sa nu mai fiu........) A treia dorinta: pentru cea de-a treia dorinta cere-i zanei ce vrei tu. Se discuta despre: Ce ti-ar placea sa spuna despre tine domni profesori? Ce ti-ar placea sa spuna despre tine parintii tai? Exercitiu joc 3: Scrie in fiecare balonon dorinte care speri sa se indeplineasca in viitor si numeroteazale in ordinea importantei. Se discuta despre: De cine depinde indeplinirea fiecarei dorinte in parte? Ce crezi ca trebuie sa faci pentru ca dorintele sa devina realitate? Sunt usor sau greu de realizat? 52
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Fi de lucri exerciiul 3
53
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu MODULUL 6 STIL DE VIATA SANATOASA Activitatea 26 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Personalitatea hainelor - form de exprimare
Cunoasterea modului de exprimare al hainelor - cunoasterea a cteva stari evocate de haine: aroganta sau apartenenta, acceptare sau nonconformism, pasiune sau doliu, renuntare sau iubire, veselie, respect 70 minute Cartonae, aparat foto Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea gheti.
Cele trei schimbari din jurul meu

Desfurarea jocului se aeaz toi copii pe scaune, n form de cerc. Fiecare elev va primi cate un biletel pe care este scris numele unuia din colegii sai precum si urmatoarea intrebare: Care sunt cele trei schmbari pe care le-ai face la mine? De ce? Timp de 2 minute, fiecare elev se gandeste la raspuns in functie de biletelul pe care l-a primit. Parerile vor fi prezentate, ulterior grupului care va spune daca este de acord cu afirmatiile prezentate de catre colegul lor. Se formeaz doua grupe. Fiecare grup se consult si stabilesc cum s se mbrace a doua zi cand se organizeaz o prezentare de mod intitulat Cum ar trebui sa te mbraci la scoal. Vor fi stabilite temele de prezentare ale hainelor iar aici copii sunt lsati sa aleag stilul vestimentar pe care vor s-l reprezinte. - Trist - Arogant - Fericit - Nonconformist - Furios - Iubire - ndrgostit - Respect - Prsit - Anxios Vor fi invitat parinti, profesori, prieteni ca spectatori. Va fi numit un juriu alcatuit din parinti si profesori cu un presedinte de preferat o persoan din domeniul modei care vor primi cartonase cu numerele de la 1-10 si vor juriza fiecare stil vestimentar. Se construieste temporar un podium chiar si imaginar sau se folosesc spatiile dintre bnci ca si cum ar fi un podium pe care vor defila copii pe ritmuri special alese pentru fiecare tema. n urma jurizrii se va stabili grupa castigatoare care va fi premiat. 54
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 27 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere Puterea e n tine? Crearea unor deprinderi practice privitoare la combaterea stresului 80 de minute Carti, reviste, cartonase cu imagini Exercitiul de energizare: Descriere joc: Daca vesel se traieste fa asa: * Daca vesel se traieste fa asa: * Daca vesel se traieste Unul altuia-i zambeste Daca vesel se traieste fa asa: * La fiecare strofa, in loc de : - se bate din palme; - se bate din picioare; -se pocneste din degete; - se fac toate miscarile 1. Tot mai multi copii au dificultti de adaptare, stresul fiind numit si boala secolului. Principalele cauze ale afectiunilor de acest fel la copii sunt lipsa ndelungat a parintilor de acas, cei mai afectasi fiind cei ce au parintii plecati la munc n strintate ori care muncesc foarte mult. O alt cauz ce creeaz dificultti copiilor este divortul parintilor, lucru care le d probleme de comportament, dificultti de concentrare, de nvtare, de adaptare. 2. Copii vor nvta unele tehnici de relaxare, cum s se alimenteze si cum s triasc sntos. Vor fi nvtati cum s se fereasc de factorii de stres precum alcoolul si tutunul, dar si ce activitti s fac pentru a se relaxa.
Tehnica imaginatiei (imageria dirijat) - Stim cu totii faptul c cei mici au o imaginatie bogat.Pentru a-i ajuta s se relaxeze vorbim cu ei si crem mpreun o mic poveste. Se vor vedea n unul din personajele gndite de ei.Pe lng divertisment vor cpta mai mult ncredere, pentru c , dup cum stim eroii din poveste nicodat nu dau gres. 55
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu o Rsul nu putem ignora faptul c stresul afecteaz un copil atat fizic , ct si psihic. Pe lng bucurie, relaxare si detasare, rsul reduce teama si tensiunea. Aici putem folosi cartonaje cu bancuri si povesti haioase, cartonase cu imagini haioase, cartii cu bancuri sau povesti. o Terapia prin muzic este cunoscut faptul c muzica poate alina orice tip de stres sau de ncordare. Punem n surdin muzica, de preferat instrumental. Relaxarea prin muzica poate fi combinat cu exercitiile fizice sau cu dansul. o Binemeritata pauz - fie c si scrie temele, fie ca deseneaz vom determina copii s ia o pauz n care s fac altceva: plimbare prin parc. Reguli: Participantii nu vor avea voie s se judece ntre ei sau s rd unii de altii Exercitii Exercitiul 1: Numiti trei calitati pe care le vedeti la partenerul vostru. Calitatile trebuie sa fie strict legate de dans si cat se poate de specifice. Spuneti-i-le ca sa le stie. Ex: va conduce bine la standard, are o pozitie frumoasa sau ramane calm atunci cand tu te enervezi in cazul in care ai gresit. S-ar putea sa fiti surprinsi de calitatile pe care partenerul le apreciaza la voi. In saptamana aleasa pentru exercitiu puteti sa hotarati spre exemplu sa dati feed-backul la sfarsitul antrenamentului si sa-i spuneti spre exemplu la care dans/ figura v-a condus foarte bine. Exercitiul 2: Numiti trei aspecte pe care vedeti ca partenerul de dans ar trebui sa si le imbunateasca. Amintiti-va e doar un exercitiu. Spuneti calm si fara repros ce aveti de spus. La fel ascultati ceea ce partenerul are de spus despre voi. Chiar daca uneori pare ca celalalt te pune la zid cu critica lui, gandeste-te ca acela este punctul lui de vedere. Indiferent ca tu vezi altfel lucrurile. Aici puteti da feed-back-ul dupa dansul in care ati observat ca partenerul face ceea ce voua nu va place sa faca. Nu incepeti discutii care pot degenera in cearta. Doar spuneti ce aveti de spus, plus eventual dati o replica/ explicatie.
56
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 28 Tema ( numele activitatii) Obiectiv Sa vorbim despre drepturi Sa-i facem pe elevi sa inteleaga diferenta intre dorinte si nevoi; Sa introducem ideea ca nevoile bazale pot fi considerate drepturi. Activitatea da posibilitatea elevilor sa vada de ce anume au nevoie pentru a supravetui si a creste sanatosi si sa realizeze ca drepturile sunt diferite de impliniri personale si materiale. 50 minute Un set de carduri Dorinte si nevoi pentru fiecare grupa de elevi. Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.
Despre cine este vorba ?

Desfurarea jocului: Fiecare membru al grupului primeste cate o bucata de hartie pe care va scrie cateva lucruri despre el: inaltimea, culoarea ochilor, culoarea parului, varsta, etc. Atentie!!! Nimeni nu trebuie sa-si scrie numele sau sa dezvaluie un detaliu evident despre sine. De ce? Pentru ca, dupa ce au scris toti, instructorul grupului va strange toate foile. Apoi fiecare participant va extrage dintr-o "palarie" un alt bilet (aveti grija sa nu fie tot persoana sa). Pe rand se vor citi toate biletele si cu totii vor fi atenti sa ghiceasca despre cine este vorba. La final, fie ca a fost descoperit, fie ca nu, fiecare isi va spune numele si alte caracteristici, de data aceasta, despre personalitatea sa. Succes!
1. Elevii vor fi impartiti in grupe de cate 4 membri si fiecare grupa va primi un set de carduri Dorinte si nevoi. 2. Cerinta este urmatoarea: Trebuie sa-si imagineze ca oficialii din guvern se asigura sa indeplineasca tinerilor lucrurile de baza de care ei au nevoie sau si le doresc. Cardurile reprezinta lista de dorinte si nevoi pe care oficialii au realizat-o. Acestia doresc ca si tinerii sa adauge inca 4 itemi care lipsesc.; intreaba perechile care ar fi itemii care ar completa lista si sa ii scrie pe cardurile goale. 3. Anunta grupurile ca guvernul din motive politice si economice trebuie sa indeplineasca doar 16 itemi in loc de 24 cati sunt pe carduri. Sarcina grupurilor este sa decida asupra a 8 carduri care vor trebui returnate. 4. Dupa ce sarcina 3 a fost indeplinita anunta grupurile ca vor trebui sa mai returneze 8 carduri. Discutii: Care itemi au fost eliminate mai usor in prima runda ? A fost a doua runda mai dificila decat prima ? De ce ? Ati intampinat neintelegeri in grup ? Care este diferenta intre dorinta si nevoi ? Care itemi reprezinta nevoi si care dorinte? Aceste dorinte si nevoi sunt aceleasi pentru toti oamenii ? 57
Alimente
Apa
Televizor
Bicicleta
Oportunitatea de ati exprima parerea
Ingrijire medicala atunci cand ai nevoie
Propriul dormitor
Fast food
58
Protectie impotriva discriminarii
Educatie
Bani de buzunar Vacanta
Adapost
Oportunitatea de a practica propria religie
Calculator personal
Haine dupa ultima moda
59
Aer curat
Protectie impotriva abuzului si neglijarii
Un walkman personal
Centre de joaca si recreere
60
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 29 Tema ( numele activitatii)9 Obiective Durata Materiale Descriere Cum ne petrecem timpul liber? - Sa identifice resursele timpului liber; - Sa aprecieze timpul liber ca prieten sau dusman; - Sa-si imbunatateasca organizarea si folosirea timpului liber. 70 minute Coli, pixuri/creioane Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.
Ghiceste litera !
Desfurarea jocului: Participantii sunt impartiti in doua echipe. Fiecare participant extrage cate un biletel dintr-un bol, pe fiecare biletel fiind scrisa cate o litera diferita. Dupa ce au primit biletelele, la semnalul instructorului, fiecare va mima cu ajutorul corpului, litera sa si fara a comunica verbal sau prin semne explicite, acestia vor trebui sa se aseze cat mai repede in ordine alfabetica . Sirul care termina primul corect castiga. Atentie: instructorul trebuie sa pregateasca doua boluri cu aceleasi litere inauntru pentru ca echipele sa aiba sanse egale de a castiga. Biletelele vor fi scrise din timp util, anterior jocului . Elevilor li s-a solicitat anterior orei sa caute semnificatia unor cuvinte legate de timp liber: cei trei D: destindere, divertisment, dezvoltare . Se verifica definitiile gasite de elevi. Prezentarea notiunii de timp liber elevilor Timpul pe care il avem la dispozitie se divide in timpul necesar pentru scoala si munca independenta de acasa, pentru pregatirea temelor, dar si timp liber, utilizat pentru joc, distractii, plimbari,si timp de odihna, consacrat in special somnului. Ce intelegem prin timp liber? O perioada din viata omului( zilnic, saptamanal, anual) in care se poate conduce dupa propriile imbolduri, alegand acele activitati si preocupari care corespund cel mai multinclinatiilor si dorintelor proprii. Un ansamblu de activitati in care individul poate sa se dedice din plin, dupa preferinte fie pentru a se reface, fie pentru a se distra, dupa incheierea activitatilor obligatorii. Timpul in care trebuie sa faci ceva util, aducator de castig si succes, in care sa inveti ceva care iti va folosi in viitor, din care iese ceva. Iata deci care sunt cele trei functii de baza ale timpului liber (cei trei D): DESTINDERE (odihna), DIVERTISMENT (distractie),DEZVOLTARE (cultura). Daca intre aceste trei functii se realizeaza un echilibru, personalitatea se dezvolta armonios. Impreuna cu elevii se discuta despre diferitele modalitati in care ei isi petrec timpul liber si daca au suficient timp liber dupa rezolvarea temelor pentru acasa si pregatirea lectiilor pentru a doua zi. Daca analizam activitatile de destindere, divertisment si cele de dezvoltare, observam ca ele nu se exclud, ci au multe puncte comun.
61
Se vor prezenta elevilor activitati care servesc tuturor celor trei componente de timp liber. Exemplu pentru divertisment am ales televizorul, pentru destindere excursiile, pentru dezvoltare jocul. In cadrul fiecarei activitati prezentate, elevii vor povesti cate o intamplare reala. Activitatile de timp liber trebuie sa se incadreze in regimul zilnic ca sa nu iroseasca si sa nu stanjeneasca timpul si fortele necesare invatarii ( apar cazuri de practicare in abuz a unor activitati distractive ca vizionarea TV, unele jocuri sportive sau chiar jocurile pe calculator). Activitatile, chiar daca au un continut folositor si placut, daca sunt practicate abuziv, fie ca supraincarca timpul, fie il irosesc. Astfel, bogatia timpului se poate pierde , indreptandu spre oboseala, superficialitate si pasivitate. Deci, timpul liber poate deveni un bun prieten sau un dusman al omului. Se prezinta in continuare proverbe si zicatori pe aceasta tema. Un tanar isi poate risipi ziua, dar anii pretul clipei il vor invata(Goethe). Ce poi face astzi nu lsa pe mine. Gndete astzi i pentru mine. Lucru cel mai dificil pentru om este sa-si organizeze timpul liber (Goethe). Muncim ca sa ne castigam timpul nostru liber (Aristotel)
62
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Activitatea 30 Tema ( numele activitatii )10 Obiectiv Durata Materiale Descriere O zi obisnuita din viata mea - evaluare Incurajarea elevilor privind dezvoltarea unui stil de viata ordonat, eficient, civilizat 50 minute Coli, creioane/pixuri Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii. Animalul Desfurarea jocului: elevilor li se cere s se prezinte ca i animal, alegnd animalul care are cele mai multe caracteristici cu ale lui. Ex: Eu sunt Mia i sunt o cprioar pentru c sunt dinamic i graioas. Activitatea de evaluare de astazi consta intr-o recapitulare a insusirilor invatate pe parcursul activitatilor anterioare. Se va distribui elevilor o fisa de lucru individuala. Acestia vor fi ajutati de catre instructorul de educatie atunci cand va fi solicitat.
63
Fisa de lucru Reguli de comportament pentru micii pietoni Decizia Este corect ? De ce ? Am ntrziat la coal i autobuzul tocmai a sosit n staie. Alerg dup acesta i m urc din mers. Este cea i, din cauza aceasta, carosabilul, umed. Sunt mult mai atent la maini i la asfalt. Am cobort din autobuz i vreau s traversez. Trec prin spatele acestuia, ca s pot vedea mainile care vin. Pietonii merg pe trotuare. Copiii se joac pe strad.
Reguli de igiena alimentara Decizia Pt. a fi sntos trebuie s mnnci: carne, brnz, ou, legume, fructe La ore fixe. Ct i trebuie Alimentele trebuie s fie ct mai proaspete. Este necesar ca n buctrie aerul s fie curat, fr praf, fum sau mirosuri caracteristica Coul de gunoi indispensabil n ori ce buctrie trebuie golit n fiecare zi, iar din cnd n cnd trebuie splat. Prosoapele de vase sau de buctrie au un rol nsemnat pt meninerea igienei. Toate alimentele ca: pinea, untul, brnza, carnea etc, precum i toate cratiele i oalele cu mncare se in totdeauna acoperite. Este corect ? De ce ?
64
Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu Programul meu cele mai importante aspecte Activitatea Ora Durata Persoana de sprijin/ care rspunde/controleaz Mama/ tata/ alt pers (care?)
Ma trezesc de dimineata la ora Mananc de dimineata la ora Plec la scoala la ora ntoarcerea de la coal la ora Somnul de amiaz la ora Efectuarea temelor (scrise i orale)
Jocuri, activiti recreative, alte activiti n familie ........................................................ .........................................................
Activiti educative suplimentare...................................... ...........................................................
Culcarea la ora
65

Portofoliu Dirigentie Cls. Viiviii

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Portofoliu Dirigentie Cls. Viiviii

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

COALA ............................................................ Localitatea .........................................

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu PROGRAM

Clasa a VII-a Obiective de referinta si exemple de activitati de nvatare

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu MODULUL 1

Numele............................................................................................................................. Reactii posibile la situatia negativa:

Consecinte ale comunicarii pasive

Consecinte ale comunicarii asertive

Consecinte ale comunicarii agresive

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Exerciiul 2 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere

Una spun i alta fac

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Stai sobru/Nu rde

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Strategiile mele de invatare

Numele............................................................................................................................. Stil de invatare Vizual Strategii de invatare utilizate Auditiv kinestezic

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere

Ghiceste in ce luna m-am nascut ..

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Fi de lucru Acomodarea: ,,Trei lumi ntr-una singura

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere

Cele trei schimbari din jurul meu

nchipuii-v c ai putea lua autobuzul visului. a) Unde ai merge? De ce?

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere

Cum s crem o problema haioas de matematic

Problema haioas de matematic

De ce se aprind stelele noaptea?

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere

Despre cine este vorba ?

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Cel mai haios joc

Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere

Cum te descriu ceilalti?

Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Durata Materiale Descriere

Autocunoastere si acceptare de sine

Elevii for fgi capabili :-sa identifice aspectele

Din fericire/ din nefericire

Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Emotii

Activitatea 23 Exercitiul de spergerea ghetii Tema ( numele activitatii ) Durata Descriere

Sa ne cunoastem mai bine

Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv

Cunoastere si autocunoastere prin intermediul colegilor

elaborarea profilului personal al elevilor prin identificarea trasaturilor de personalitate specifice 48

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv Harta inimii

Cunoasterea si discutarea caracteristicilor comune si a diferentelor dintre indivizi in cadrul grupului.

Durata Materiale Descriere

CUNOASTE-TE PE TINE - HARTA INIMII

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Exercitiul 1 Tema ( numele activitatii ) Obiectiv CUM MI-AR PLACEA SA FIU

-explorarea unor noi cai de comunicare in legatura cu personalitatea lor

Durata Materiale Descriere

Cele trei schimbari din jurul meu