You are on page 1of 36

MINISTERUL EDUCAIEI) CERCETRII) TINERETULUI *I SPORTULUI

+RUP *COLAR ,SFNTA ECATERINAUR.ICENI) IALOMIA

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU SUSINEREA EXAMENULUI DE DOBNDIRE A COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3

CALIFICAREA: TEHNICIAN OPERATOR TEHNIC DE CALCUL

Candidat: DAN Va("ntin

Pr !"# r $ndr%&'t r: ORNCEANU Mari%#

2012
1

TEMA LUCRRII: PROCESORUL/ SISTEME DE RCIRE A PROCESORULUI

CUPRINS CAPITOLUL I..pag 2

Procesorul CAPITOLUL IIpag 4 Tipuri de procesoare CAPITOLUL III..pag 21 Instalarea procesorului CAPITOLUL I ..pag 2! O"ercloc#ing CAPITOLUL pag 2$ Testarea sta%ilitatii procesorului CAPITOLUL I..pag 2& Siste'e de racier CAPITOLUL IIpag 2( )ictionar PROT*CTIA +UNCII.pag !,

CAPITOLUL I Procesorul -CPU . Central Processing Unit / unitatea centrala de procesare0 este cel care coordonea1a si integrea1a totul2 de la co'ponentele instalate pe siste' pana la progra'ele cele 'ai co'ple3e. *l procesea1a date si co'en1i2 pri'ind si tri'itand in4or'atii codate in li'%a5 %inar prin i'pulsuri electrice. In 'are2 el este raspun1atorul pentru "ite1a de reactie a calculatorului nostru.

Iata cateva lucruri utile, de baza pe care ar trebui sa le stiti despre CPU: Cam ce ar trebui sa va intereseze cand mergeti sa achizitionati un procesor:

Socket6 aici tre%uie sa discuta' si despre placa de %a1a2 pentru ca soclul -soc#et0 este po1itionat pe aceasta si este cel care asigura co'pati%ilitatea dintre cele 2 co'ponente. FSB-7ront Side 8us06 prin care se reali1ea1a co'unicarea dintre procesor si placa de %a1a. Adica2 rapiditatea cu care se interactionea1a cu placa de %a1a si cu celelalte co'ponente. )eci degea%a un 'icroprocesor are 4rec"enta 'are daca "ite1a de trans4er este 'ica. Frecventa de lucru -sau de tact0 a procesorului arata capacitatea sa de prelucrare a datelor. Se 'asoara in 'ega9erti - Mhz0 dar odata cu e"olutia 'icroprocesoarelor2 aceste 4rec"ente au 4ost 'ultiplicate2 acu' 'asurandu: se in giga9erti -Ghz0. Cooler6 cu cat un procesor este 'ai 'are consu'ator de energie2 cu atat "a 4i 'ai predispus la supraincal1ire2 asta insea'na ca "a tre%ui sa ai%e un cooler pe 'asura. Cooler:ul ce "reti sa:l ac9i1itionati tre%uie sa 4ie destinat special procesorului detinut.0 Compatibiliatea cu memorii !M 6 la 4el ca la FSB2 degea%a a"eti un procesor per4or'ant daca 'e'oria RA+ este insu4icienta.

Cache Memor"6 ce tre%uie sa stiti este ca2 cu cat 'e'oria cac9e este 'ai 'are cu atat in4or'atiile "itale "or 4i 'ai usor de accesat.

Un progra' %un cu care puteti a4la in4or'atii despre procesorul du'nea"oastra "a reco'and progra'ul6 CPU#$

CAPITOLUL II

P %C&S%! & I'(&)

C% & P&'(IUM C&)& %' Procesoarele 4a%ricate de co'pania INT*L sunt de trei tipuri si anu'e Core2 Pentiu' si Celeron2 care la r;ndul lor e3ista ;n 'ai 'ulte "ariante ;n 4unctie de generatie -Core 22 Pentiu' 42 Pentiu' !2 Celeron 22 etc.02 de 4rec"enta de ceas -2 <=1> 224 <91> ! <91> etc.0 si de nu'arul de nuclee -?cores?0. @ntre aceste trei tipuri e3ista ase'anari si di4erente in ce pri"este ar9itectura 4olosita si te9nologia de productie care se re4lecta ;n per4or'anta lor glo%ala. Procesoarele Core si Pentiu' sunt destinate acelora care doresc c;t 'ai 'ulta per4or'anta de la calculator si ca ur'are s;nt dispusi sa plateasca un pret pe 'asura pentru acest lucru. Procesoarele Celeron sunt destinate acelora care doresc sa cu'pere procesoare produse de co'pania Intel2 dar sunt de acord sa sacri4ice un anu'it grad de per4or'anta ;n 4a"oarea unui pret 'ai sca1ut. Aceasta politica de 'ar#eting a co'paniei Intel 4ace ca procesoarele Celeron sa 4ie 4a%ricate si po1itionate pe piata ;n asa 4el ;nc;t sa nu intre ;n concurenta cu procesoarele Pentiu' sau Core. Ca ur'are ele au "ite1e 'ai 'ici dec;t cele 'ai noi procesoare Intel si Pentiu'2 au o 4rec"enta de 4unctionare a 'agistralei de date 'ai 'ica si de ase'enea 'ai putina 'e'orie cac9e pe pastila procesorului. )e e3e'plu la un 'o'ent dat cel 'ai puternic procesor Celeron -cu nucleu Nort9Aood0 a"ea o 4rec"enta de ceas de 22( <=12 o 4rec"enta de 4unctionare a 'agistralei de date -a procesorului2 interna0 de 4,, +=1 si o 'e'orie cac9e L2 de 12( B8. Prin co'paratie2 la acelasi 'o'ent cele 'ai puternice procesoare Pentiu' 4 o%isnuite -nu *3tre'e *dition0 a"eau o 4rec"enta de ceas de !24 <912 o 4rec"enta de 4unctionare a 'agistralei de date -a procesorului2 interna0 de (,, +=1 si o 'e'orie cac9e L2 de $12 B8 -P4 cu nucleu Nort9Aood0 sau 1,24 B8 -P4 cu nucleu Prescott0. O lista cu caracteristicile te9nice ale procesoarelor Core2 Pentiu' si Celeron se gaseste pe situl INT*L su% 4or'a de 4isier P)7. *+ C% &

Procesoarele Core au 4ost lansate pe piata la 5u'atatea anului 2,,& iar'icroar9itectura care sta la %a1a lor di4era considera%il de cea 4olosita la constructia procesoarelor Pentiu' 4 si Pentiu' ). Noile ino"atii te9nologice 4olosite in procesoarele Core per'it o%tinerea unei per4or'ante crescute in conditiile unui consu' de energie electrica sca1ut. Aceste ino"atii sunt ur'atoarele 6

*3ecutie )ina'ica pe Scara Larga -?Cide )Dna'ic *3ecution?0 E procesoarele Core e3ecuta 'ai 'ulte instructiuni pe ciclul de tact decit 6

predecesoarele lor %a1ate pe ar9itectura Net8urst. In plus anali1a 4lu3ului de date prelucrat de procesor a 4ost opti'i1ata. Prelucrare I'%unatatita a )atelor +edia )igitale -?Ad"anced )igital +edia 8oost?0 E Instructiunile SS* au 4ost 'odi4icate in asa 4el incit acu' prelucrarea datelor din aplicatiile 'ulti'edia -audio2 "ideo0 este de aproape doua ori 'ai rapida. +e'orie Cac9e Inteligenta de tip Superior -?Ad"anced S'art Cac9e?0 E +e'oria cac9e de tip L2 este parta5ata intre nucleele ce co'pun un procesor Core2 iar gradul ei de 4olosire de catre 4iecare nucleu poate 4i a5ustat dina'ic in 4unctie de ni"elul de acti"itate al nucleelor la 'o'entul respecti". Acces Inteligent la +e'orie -?S'art +e'orD Access?0 E Algorit'ii de aducere si procesare a datelor in 'e'oria cac9e de tip L1 si L2 au 4ost i'%unatatiti. Capacitate de 7olosire Inteligenta a *nergiei *lectrice -?Intelligent PoAer Capa%ilitD?0 E Raportul ?Per4or'anta per Catt consu'at? a 4ost i'%unatatit2 iar consu'ul de energie electrica si disiparea de caldura au 4ost di'inuate. Procesoarele pot sa:si de1acti"e1e in 'od dina'ic su%unitatile care sunt inacti"e2 ast4el incit energia electrica sa 4ie 4olosita nu'ai daca este ne"oie de ea la 'o'entul respecti" -e4icienti1area consu'ului de energie0.

*+* P %C&S%! & I'(&) C% & M%'%'UC)&!(& ,-sin.le core- # cu un sin.ur nucleu/ Co'pania INT*L nu produce in pre1ent procesoare 'ononucleate ce inglo%ea1a te9nologia Core.

*+0 P %C&S%! & I'(&) C% & BI'UC)&!(& ,-dual core- # cu doua nuclee/ *+0+* Intel Core 0 1uo Procesoarele Core 0 1uo sunt 4a%ricate 4olosind doua tipuri de nuclee2 anu'e Conroe si Allendale2 care di4era intre ele doar prin 'ari'ea 'e'oriei cac9e de tip L2 -2 +8 pentru Allendale si 4 +8 pentru Conroe0. *le 4olosesc instructiunile pe &4 de %iti -*+&4T0 si suporta te9nologiile de "irtuali1are -Intel irtuali1ation Tec9nologD0 si de e4icienti1are a consu'ului energetic -Intel *n9anced SpeedStep Tec9nologD02 dar nu si te9nologia =Dper:T9reading. Aceste procesoare au ne"oie de placi de %a1a cu soclu L<AFF$2 insa aceste P8 nu sint co'pati%ile cu procesoarele Pentiu' 4 sau Pentiu' ). +odelele ie4tine -*44,,2 *4!,,0 nu suporta te9nologiile de "irtuali1are si au 4rec"enta 'agistralei principale -7S80 de (,, +=12 spre deose%ire de 'odelele 'ai scu'pe la care aceasta este de 1,&& +=1. 7iecare nucleu are "ite1a speci4icata in ta%elul de 'ai 5os2 dar asta nu insea'na ca un procesor cu 2 nuclee la 4rec"enta de 12(, <=1 este ec9i"alent cu un procesor cu 7

un singur nucleu la 4rec"enta de !2& <=1. O crestere 'are de per4or'anta este "ala%ila doar atunci cind procesoarele sint 4olosite pentru so4turi opti'i1ate pentru lucrul cu 'ai 'ulte nuclee -de e3. progra'ele de gra4ica !)0. +odelele Core 0 1uo e3istente sunt ur'atoarele 6

&2344 6 22&& <=1 3 2 nuclee G 4 +8 'e'orie cac9e L2 &2244 6 224, <=1 3 2 nuclee G 4 +8 'e'orie cac9e L2 &2544 6 221! <=1 3 2 nuclee G 2 +8 'e'orie cac9e L2 &2644 6 12(& <=1 3 2 nuclee G 2 +8 'e'orie cac9e L2 &5644 6 12(, <=1 3 2 nuclee G 2 +8 'e'orie cac9e L2 :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 72844 6 22H! <=1 3 2 nuclee G 4 +8 'e'orie cac9e L2 E 1,$1,I1&21# > 4a'ilia Core 2 *3tre'e

*+6 P %C&S%! & I'(&) C% & C9!1 I'UC)&!(& ,-:uad core- # cu patru nuclee/ *+6+* Intel Core 0 ;uad Procesoarele Core 0 ;uad sunt 4a%ricate pe %a1a nucleului Bents4ield -co'pus din doua nuclee Conroe puse unul linga altul0 si au 4rec"enta 'agistralei principale -7S80 de 1,&& +=1. *le 4olosesc instructiunile pe &4 de %iti -*+&4T0 si suporta te9nologiile de "irtuali1are -?Intel irtuali1ation Tec9nologD?0 si de e4icienti1are a consu'ului energetic -?*n9anced SpeedStep Tec9nologD?02 dar nu si te9nologia =Dper:T9reading. Aceste procesoare au ne"oie de placi de %a1a cu soclu L<AFF$. +odelele Core 0 ;uad e3istente sunt ur'atoarele 6

;2244 6 224, <=1 3 4 nuclee G ( +8 'e'orie cac9e L2 -2 3 4 +80 :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: ;72344 6 22&& <=1 3 4 nuclee G ( +8 'e'orie cac9e L2 -2 3 4 +80 E 4a'ilia Core 2 *3tre'e

*+5 P %C&S%! & I'(&) C% & &7( &M& 7a'ilia Core 0 &<treme include procesoare %inucleate sau c"adrinucleate si contine 'odelele cele 'ai per4or'ante de procesoare Intel pentru calculatoarele de %irou -?des#tops?0. *le inglo%ea1a nuclee Conroe -J&(,,0 sau Bents4ield -KJ&F,,0 si se instalea1a pe placi de %a1a in 4or'at L<AFF$.

+odelele Core 0 &<treme e3istente sunt ur'atoarele 6


72844 6 22H! <=1 3 2 nuclee G 4 +8 'e'orie cac9e L2 ;72344 6 22&& <=1 3 4 nuclee G ( +8 'e'orie cac9e L2 -2 3 4 +80

0+ P&'(IUM

M%'%'UC)&!(& ,SI'G)& C% &/

BI'UC)&!(& ,1U!) C% &/

0+* Procesoare Pentium mononucleate ,-sin.le core- # cu un sin.ur nucleu/ Procesoarele Pentiu' au 4ost pina in anul 2,,& cele 'ai puternice procesoare produse de Intel si sunt indicate pentru cei care doresc sa 4oloseasca calculatorul si pentru 5ocuri de ulti'a generatie sau pentru prelucrare audio:"ideo. Procesoarele Pentiu' 4a%ricate ;n pre1ent sunt dintr:a patra generatie -Pentiu' 402 dar se 'ai gasesc ;n ";n1are la ';na a doua si siste'e cu procesoare din generatia a treia -Pentiu' !2 denu'ire scrisa de o%icei Pentiu' III0. 0+*+* Pentium 5 Procesoarele Pentium 5 -cu e3ceptia seriei P4 *3tre'e *dition0 au 4ost 4a%ricate 4olosindu:se cinci tipuri de nuclee si anu'e Cila'ette2 Nort9Aood2 Prescott2 Prescott 2+ si Cedar +ill. @ntre cele cinci tipuri de nuclee e3ista 'ulte ase'anari ;nsa e3ista si destule di4erente2 legate de procesul de 4a%ricatie sau de ar9itectura interna.Nucleul Cilla'ette a 4ost pri'ul tip de nucleu inclus in procesoarele P4 si de aceea a 4ost si cel 'ai sla%2 inglo%ind doar 2$& B8 de 'e'orie cac9e L2.Nucleul Nort9Aood are ( B8 de 'e'orie cac9e L1 si $12 B8 de 'e'orie cac9e L2. Nucleul Prescott are un nu'ar du%lu de tran1istori 4ata de nucleul Nort9Aood si are 1& B8 de 'e'orie cac9e L1 alaturi de 1,24 +8 de 'e'orie cac9e L2. @n plus procesoarele %a1ate pe nucleul Prescott au o ar9itectura ;'%unatatita si s;nt dotate cu un set nou de instructiuni2 nu'it SS*!2 care nu e3ista la procesoarele %a1ate pe nuclee 'ai "ec9i si care "a 4i pus ;n "aloare de creatorii de so4turi. Pe de alta parte nucleul Prescott are un consu' de electricitate 'ai crescut si dega5a 'ai 'ulta caldura ;n ti'pul 4unctionarii intensi"e dec;t nucleul Nort9Aood2 ceea ce repre1inta un de1a"anta5. Nucleul Prescott 2+ isi are nu'ele de la includerea a 2 +8 de 'e'orie cac9e L2 si a 4ost 4olosit pentru unele procesoare Pentiu' 4 din 4a'ilia &33 si pentru cel 'ai per4or'ant dintre procesoarele Pentiu' 4 *3tre'e *dition -P4 ** !.F!0. Nucleul Cedar +ill este ase'anator cu Prescott2 dar 4iind 4a%ricat cu o te9nologie de &$ n' are un consu' de electricitate 'ai sca1ut2 deci si o e'isie de caldura 'ai redusa.

+odelele din 4a'iliile =<< -$$,2 $4,2 $!,2 etc.0 si 2<< -&F,2 &&,2 &$,2 etc.0 sint ulti'ele repre1entante ale generatiei de procesoare 'ononucleate Pentiu' 4. Ceea ce le deose%este de 4a'iliile precedente de procesoare Pentiu' 4 este posi%ilitatea 4olosirii te9nologiei *+&4T -*n9anced +e'orD &4 Tec9nologD02 adica 4olosirea instructiunilor pe &4 de %iti. Acestea au ne"oie pentru a 4unctiona de placi de %a1a care sa suporte te9nologia *+&4T la ni"el de 8IOS2 iar la ni"el so4tAare de siste'e de operare -CindoAs JP 3&4 sau Linu30 si de aplicatii pe &4 de %iti. 0+*+0 Pentium 5 &<treme &dition Procesoarele Pentium 5 7& sunt cele 'ai per4or'ante procesoare din generatia Pentiu' 4. +a5oritatea acestor procesoare au 4ost %a1ate pe nucleul <allatin2 iar una dintre caracteristicile lui care au contri%uit din plin la sporul de per4or'anta a 4ost pre1enta unui ni"el de 'e'orie cac9e L! cu o 'ari'e de 2 +82 care se adauga 'e'oriei cac9e L2 de $12 B8. Procesoarele Pentiu' 4 *3tre'e *dition nu au ne"oie de placi de %a1a speciale2 ele put;nd 4i 'ontate pe placile de %a1a o%isnuite pentru Pentiu' 4 si anu'e ?soc#et 4F(? sau ?soc#et L<AFF$?. Ast4el2 procesorul P4 J* !.4 <=1 e3ista atit in "arianta pentru soclu 4F( cit si in "arianta pentru soclu L<AFF$. Cel 'ai puternic repre1entant al acestei 4a'ilii este procesorul Pentiu' 4 J* !.F! <=12 care a 4ost construit e3clusi" pentru 4or'atul de soclu L<AFF$2 4iind %a1at pe nucleul Prescott 2+. O parte din procesoarele Pentiu' 4 cu 4rec"enta de tact de peste 224 <=1 poseda 4acilitatea de ?=Dper:T9reading? -=T02 ceea ce ;nsea'na ca un procesor este ?"a1ut? de SO ca 4iind de 4apt co'pus din doua procesoare ?logice? -"irtuale0 care 4unctionea1a la 4rec"enta de ceas no'inala a procesorului real. Unele aplicatii s;nt opti'i1ate pentru 'odul 'ulti4ir -?'ultit9read?0 sau pentru siste'ele 'ultiprocesor si ca ur'are ele "or rula 'ai rapid pe un siste' dotat cu un procesor Pentiu' 42 c9iar daca acest siste' doar ?e'ulea1a? un siste' %iprocesor2 4ara a 4i si ;n realitate unul. )e ase'enea te9nologia =T aduce un a"anta5 ;n situatia lucrului si'ultan cu 'ai 'ulte aplicatii sau ;n ca1ul ;n care unele aplicatii rulea1a auto'at ;n 4undal. Per4or'anta unui siste' dotat cu un procesor care utili1ea1a te9nologia ?=Dper: T9reading? nu este ;nsa la 4el de 'are ca a unui siste' dotat cu doua procesoare reale -identice cu cel 4olosit ;n siste'ul 'onoprocesor02 din cau1a 4aptului ca procesoarele ?logice? tre%uie totusi sa ;'parta resursele procesorului real. Cresterea de per4or'anta este de o%icei de ordinul 1,:!, L2 dar e3ista si situatii ;n care te9nologia =T tre%uie de1acti"ata pentru ca ea ;ncetineste acti"itatea procesorului ;n anu'ite aplicatii. Pentru a putea 4olosi te9nologia =T este ne"oie de o placa de %a1a co'pati%ila si de un SO -CindoAs JP sau unele distri%utii de Linu30 opti'i1at pentru aceasta te9nologie. Acti"area sau de1acti"area te9nologiei =T se 4ace din 8IOS:ul placii de %a1a.

10

0+0 Procesoare Pentium binucleate ,-dual core- # cu doua nuclee/ 0+0+* Pentium 1 7a'ilia Pentium 1 cuprinde 'odelele Pentiu' ) (33 si Pentiu' ) H33. Procesoarele Pentiu' ) 4olosesc te9nologia *+&4T -instructiuni pe &4 de %iti02 insa nu si te9nologia =Dper:T9reading2 care a 4ost de1acti"ata.

Pentium 1 8<< sint procesoare %a1ate pe nucleul S'it94ield si au o 'e'orie cac9e L2 de 2 +8. +odelele e3istente sint 6 Pentiu' ) (,$2 (2, -22( <=102 (!, -! <=10 si (4, -!22 <=M02 a'%ele nuclee co'ponente a"ind 4rec"enta de tact speci4icata in parante1a. Acest tip de procesoare a 4ost scos din productie in anul 2,,&. Pentium 1 ><< sint procesoare %a1ate pe nucleul Presler si au o 'e'orie cac9e L2 de 4 +8. +odelele e3istente sint 6 Pentiu' ) H1$ -22( <=102 H2, -22( <=102 H!, -! <=102 H4, -!22 <=102 H4$2 H$, -!24 <=10 si H&, -!2& <=102 a'%ele nuclee co'ponente a"ind 4rec"enta de tact speci4icata in parante1a. 0+0+0 Pentium &<treme &dition -Pentiu' J*0

7a'ilia Pentium 7& contine cele 'ai puternice procesoare Pentiu' produse de co'pania Intel. *le au te9nologia =Dper:T9reading acti"ata si 4olosesc %ineinteles si instructiunile pe &4 de %iti -*+&4T0.

Pentium 7& 854 este %a1at pe nucleul S'it94ield2 are 2 +8 cac9e L22 4rec"enta de !22 <=1 si 'agistrala de date -7S80 de (,, +=1. Pentium 7& >== este %a1at pe nucleul Presler2 are 4 +8 cac9e L22 4rec"enta de !24& <=1 si 'agistrala de date -7S80 de 1,&& +=1. Pentium 7& >2= este %a1at pe nucleul Presler2 are 4 +8 cac9e L22 4rec"enta de !24& <=1 si 'agistrala de date -7S80 de 1,&& +=1.

A'%ele 4a'ilii de procesoare %inucleate 4olosesc 4or'atul de soclu L<AFF$ si au ne"oie de o placa de %a1a cu cipset Intel H$$J sau N I)IA n7orce4 SLI Intel *dition. 6+ C&)& %' Procesoarele Celeron 'oderne au nucleu de procesor Pentiu' 4 -"arianta Cila'ette2 Nort9Aood2 Prescott sau Cedar +ill02 dar ;n trecut procesoarele Celeron 4oloseau acelasi nucleu ca si procesoarele Pentiu' 'ai "ec9i cu o generatie. 7a'ilia de procesoare Celeron 1 cuprinde 'odele %a1ate pe nucleele Prescott si 11

Cedar +ill. *le au o per4or'anta nota%il crescuta 4ata de procesoarele Celeron din generatiile anterioare2 c9iar si la o 4rec"enta de tact egala. Acest lucru se datorea1a 'ai 'ultor 4actori si anu'e 6 'ari'ea 'e'oriei cac9e L2 s:a du%lat sau c"adruplat -L2 / 2$& B8 Prescott N L2 / $12 B8 Cedar +ill02 "ite1a 'agistralei principale a crescut si ea -$!! +=12 4ata de 4,, +=1 c;t a"eau cele 'ai per4or'ante procesoare Celeron cu nucleu Nort9Aood0 si a 4ost introdus setul de instructiuni SS*!. Pe de alta parte procesoarele Celeron2 indi4erent de generatie2 nu suporta te9nologia =Dper: T9reading2 aceasta ra'inind apana5ul procesoarelor Pentiu' 4. Incepind cu a doua 5u'atate a anului 2,,$ Intel a inceput sa produca si procesoare Celeron ) care 4olosesc te9nologia *+&4T -instructiuni pe &4 de %iti02 de e3e'plu 'odelele Celeron ) !2&2 !!12 !!&2 !412 !4&2 !$12 !$22 !$$2 !$&2 !&,. Acestea au 4rec"ente de tact de la 22$! la !24& <=1 si 4olosesc 4or'atul de soclu L<AFF$. Cele 'ai noi 'odele de Celeron ) -!$22 !$& si !&,0 inglo%ea1a nucleu Cedar +ill si sint 4a%ricate cu a5utorul te9nologiei de &$ n'2 ceea ce insea'na ca au un consu' de energie 'ai 'ic si deci se incal1esc 'ai putin. Procesoarele Celeron cu 4rec"enta de tact su% 2 <91 s;nt indicate pentru calculatoare 4olosite pentru aplicatii 'ai putin solicitante. Aceasta nu ;nsea'na ca ele nu pot 4i 4olosite pentru 5ocuri sau editare audio:"ideo2 ci doar ca per4or'anta lor ;n aceste ca1uri este 'ult sca1uta 4ata de procesoarele Pentiu' de ulti'a generatie2 ;n principal datorita cantitatii 'ici de 'e'orie cac9e. Procesoarele Celeron cu "ite1e de 2 <=1 sau 'ai 'ult pot 4i 4olosite ;nsa si pentru aplicatii solicitante2 desi cantitatea -relati"0 redusa de 'e'orie cac9e L2 ;si pune ;n continuare a'prenta asupra per4or'antelor procesorului2 e3ceptie 4ac;nd %ineinteles procesoarele Celeron ) cele 'ai noi. )*NU+IR*A PROC*SOAR*LOR INT*L Co'pania Intel a 4olosit pina in anul 2,,4 denu'iri pentru procesoarele Pentiu' si Celeron care includeau o%ligatoriu si 4rec"enta de ceas reala a acestora -de e3. Pentiu' 4 !.4 <=1 > Pentiu' 4 !.2* <=1 > Pentiu' 4 2.(C <=1 > Celeron 2 <=12 Celeron 2.( <=12 etc.0. Scopul era ca orice cu'parator sa poata sa aprecie1e usor per4or'anta procesoarelor si sa poata sa se decida rapid care este cel 'ai potri"it pentru ne"oile sale. Intel a co'plicat ;nsa lucrurile pe parcurs -;n special pentru cu'paratorii 'ai putin a"i1ati0 pentru ca au e3istat 4oarte 4rec"ent situatii ;n care procesoare Pentiu' 4 a";nd aceeasi 4rec"enta de ceas a"eau per4or'ante sensi%il di4erite. Acest lucru se datora ;n principal 4aptului ca unele dintre aceste procesoare 4unctionau cu o 'agistrala interna de date de (,, +=12 iar altele cu $!! +=1 sau ca unele procesoare 4oloseau te9nologia ?=Dper:T9reading? ;n ti'p ce altele nu. +ai 'ult2 inter"eneau ;n ecuatie si di4erentele legate de nucleele pe %a1a carora erau construite procesoarele. @n acest 4el nu erau rare situatiile ;n care cu'paratorii erau pusi ;n di4icultate atunci c;nd tre%uiau 12

sa aleaga procesorul adec"at dintre 'ai 'ulte procesoare a";nd aceeasi 4rec"enta de ceas dar preturi di4erite. Aceasta stare de lucruri de4a"ori1a ;n 'od e"ident cu'paratorul si ;n plus per'itea unele 'ane"re de 'ar#eting a%u1i"e din partea 4ir'elor care "indeau siste'e si co'ponente de calculator2 4ir'e care de o%icei speci4icau ;n o4ertele lor doar 4rec"enta de ceas a procesorului2 4ara a preci1a si 4rec"enta 'agistralei de date2 tipul nucleului sau co'pati%ilitatea cu te9nologia ?=Dper:T9reading?. Incepind cu anul 2,,4 Intel a 9otarit sa sc9i'%e radical 'odul de denu'ire a procesoarelor pe care le produce2 ;n asa 4el ;nc;t di4erentele de per4or'anta sa 4ie 4oarte clare. Noua 'etoda de denu'ire i'plica 4olosirea unui nu'ar -Processor Nu'%er : PN0 care sa re4lecte per4or'anta glo%ala a procesorului respecti". )enu'irea "a 4i 4or'ata din nu'ele procesorului -Pentiu' sau Celeron0 la care se adauga un nu'ar alcatuit din trei ci4re2 de 4or'a H332 (332 F332 &332 $33 sau !332 dupa linia de procesoare ;n care se incadrea1a un anu'it 'odel de procesor. or e3ista 'ai 'ulte grupuri de procesoare distincte si anu'e 6 procesoare cu per4or'ante crescute -H33 si (3302 procesoare pentru calculatoare 'o%ile -F3302 procesoare cu per4or'ante 'edii -&33 si $330 si procesoare cu per4or'ante o%isnuite -!330. Pri'ele patru grupuri cuprind procesoare de tipul Pentiu' 42 iar ulti'ul procesoarele Celeron. Procesoarele nu'ite (33 si H33 sint cu doua nuclee. Un procesor a";nd un anu'it nu'ar este 'ai puternic decit procesoarele cu nu'ere 'ai 'ici si 'ai sla% decit procesoarele cu nu'ere 'ai 'ari. )e e3e'plu un procesor Pentiu' 4 la !2& <=1 -construit pe nucleul Prescott2 a";nd 'agistrala de date de (,, +=12 1+8 'e'orie cac9e L22 co'pati%il cu te9nologia =T0 "a a"ea nu'arul $&,2 un procesor a";nd aceleasi caracteristici te9nice dar 4unctionind la 4rec"enta de !24 <=1 "a a"ea nu'arul $$,2 iar un procesor a";nd aceleasi caracteristici te9nice dar 4unctionind la 4rec"enta de !2(4 <=1 "a a"ea nu'arul $F,. @n 'od si'ilar un procesor Celeron ) la 22&& <=1 -construit pe nucleul Prescott2 a";nd 'agistrala de date de $!! +=12 2$& B8 'e'orie cac9e L20 "a a"ea nu'arul !!,2 un procesor a";nd aceleasi caracteristici te9nice dar 4unctionind la 4rec"enta de 22$! <=1 "a a"ea nu'arul !2,2 iar un procesor a";nd aceleasi caracteristici te9nice dar 4unctionind la 4rec"enta de 22( <=1 "a a"ea nu'arul !!$.

P %C&S%! & !M1

M%'%'UC)&!(& ,SI'G)&# C% &/

BI'UC)&!(& ,1U!)#C% &/

13

Procesoarele 4a%ricate de co'pania A+) s;nt de doua tipuri si anu'e At9lon si Se'pron. @ntre aceste doua tipuri e3ista ase'anari si di4erente care se re4lecta ;n per4or'anta lor glo%ala. )i4erenta ;ntre procesoarele de tip At9lon si Se'pron este legata de 4rec"enta de ceas -?"ite1a?0 a procesorului2 de 4rec"enta 'agistralei de date2 de cantitatea de 'e'orie cac9e de pe pastila procesorului si de tipul nucleului 4olosit. *+ P %C&S%! & !M1 M%'%'UC)&!(& ,-sin.le core- # cu un sin.ur nucleu/

!(?)%' 25

!(?)%' 25 F7

S&MP %'

*+* !(?)%' 25 @ !(?)%' 25 F7 Co'pania A+) a introdus in productie incepind cu anul 2,,! procesoare 4a%ricate e3clusi" pe %a1a unei ar9itecturi pe &4 de %iti -A+)&40 si anu'e 4a'iliile de procesoare At9lon &4 7J -"ersiunile $F2 $$2 $! si $10 si At9lon &4. Aceste procesoare s;nt opti'i1ate pentru a rula aplicatii pe &4 de %iti2 ;nsa ele pot rula e3tre' de %ine si aplicatii pe !2 de %iti sau c9iar pe 1& %iti. @n aplicatiile pe !2 de %iti -de e3. 5ocuri2 progra'e de %irotica2 editare audio:"ideo2 etc.0 per4or'anta procesoarelor cu ar9itectura pe &4 de %iti este c9iar considera%il 'ai %una dec;t a procesoarelor pe !2 de %iti. Puterea reala a procesoarelor pe &4 de %iti este ;nsa ?descatusata? doar de siste'ele de operare -CindoAs JP 3&42 Linu30 si aplicatiile pe &4 de %iti. Procesoarele A+) pe &4 de %iti au ar9itectura nucleului ase'anatoare cu cea a procesoarelor At9lon JP2 la care s:au adaugat ;nsa 'ai 'ulte ino"atii ;n scopul cresterii per4or'antei. Cea 'ai nota%ila ino"atie este includerea ;n nucleu a controlerului de 'e'orie2 care era p;na atunci plasat ;n cipsetul placii de %a1a. @n acest 4el lucrul cu 'e'oria ))RA+ este accelerat si ;n plus per4or'anta procesorului nu 'ai depinde de calitatea controlerului 4olosit de producatorul placii de %a1a. @n plus ele 4olosesc si instructiunile SS* 22 care nu s;nt pre1ente la procesoarele At9lon JP. Procesoarele A+) At9lon pe &4 de %iti au ne"oie de placi de %a1a speciale2 ele neputind 4i instalate pe P8 pentru procesoare At9lon JP. La inceputul productiei acestor procesoare2 P8 tre%uiau sa 4ie de tipul ?Soc#et H4,? pentru At9lon &4 7J si ?Soc#et F$4? pentru At9lon &42 ;n 4unctie de nu'arul de pini ai 4iecarui tip de procesor. Ulterior co'pania A+) a 9otarit ca a'%ele tipuri de procesoare sa ai%a acelasi nu'ar de pini2 si anu'e H!H2 iar placile de %a1a de tipul ?Soc#et H!H? sa 4ie co'pati%ile at;t cu procesoarele At9lon &4 7J2 c;t si cu procesoarele At9lon &4 construite cu acest nu'ar de pini. *+*+* !(?)%' 25 Procesoarele !thlon 25 s;nt "arianta 'ai putin per4or'anta -si ;n acelasi ti'p 'ai ie4tina0 a procesoarelor A+) 'ononucleate pe &4 de %iti2 dar ele intrec ;n per4or'anta procesoarele Se'pron sau At9lon JP cu aceeasi 4rec"enta de tact. *le s;nt construite 14

4olosind nucleele ?NeAcastle?2 ?ClaA9a''er?2 ?Cinc9ester? si ? enice. Cel 'ai puternic repre1entant al 4a'iliei At9lon &4 este procesorul At9lon &4 4,,,O -4rec"enta reala 224 <=102 care are H!H de pini. *l este construit pe %a1a nucleului ClaA9a''er -la 4el ca si At9lon &4 7J:$!2 care are aceeasi 4rec"enta de tact02 a"ind controler de 'e'orie %icanal si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de 1 +8.

Procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?ClaA9a''er? -!2,,O2 !4,,O si !F,,O0 au F$4 de pini -s;nt co'pati%ile cu P8 Soc#et F$402 poseda un controler de 'e'orie 'onocanal -?single c9annel?02 o inter4ata de lucru cu 'e'oria cac9e L2 pe &4 %iti -ceea ce le 4ace 'ai putin per4or'ante0 si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de 1,24 B8. @n ceea ce le pri"este pe procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?NeAcastle? lucrurile s;nt ce"a 'ai co'plicate. Pri'ele procesoare At9lon &4 -2(,,O2 !,,,O2 !2,,O2 !4,,O0 cu nucleu ?NeAcastle? a"eau F$4 de pini -4iind deci co'pati%ile cu placile de %a1a Soc#et F$40 posedau un controler de 'e'orie 'onocanal -?single c9annel?02 o inter4ata de lucru cu 'e'oria cac9e L2 pe &4 %iti -ceea ce le 4acea 'ai putin per4or'ante0 si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de $12 B8. Procesoarele din a doua serie At9lon &4 cu nucleu ?NeAcastle? -!$,,O2 !(,,O0 au H!H de pini -4iind deci co'pati%ile cu placile de %a1a Soc#et H!H0 poseda un controler de 'e'orie %icanal -?dual c9annel?02 o inter4ata de lucru cu 'e'oria cac9e L2 pe 12( %iti -la 4el ca procesoarele At9lon &4 7J0 si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de $12 B8. Procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?Cinc9ester? -!,,,O2 !2,,O si !$,,O0 au H!H de pini -s;nt co'pati%ile cu P8 Soc#et H!H02 poseda un controler de 'e'orie %icanal -?dual c9annel?0 si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de $12 B8. )eose%irea intre nucleele NeAcastle si Cinc9ester tine e3clusi" de procesul de 4a%ricatie2 pri'ele 4iind 4a%ricate cu te9nologie de 1!, n' -,21! 'icroni0 iar celelalte2 'ai noi2 cu te9nologie de H, n' -,2,H 'icroni0. Te9nologia de H, n' per'ite atit scaderea costurilor de productie cit si un consu' de electricitate 'ai 'ic2 ceea ce are ca e4ect o te'peratura 'ai sca1uta. Procesoarele At9lon &4 cu nucleu ? enice? -!,,,O2 !2,,O2 !4,,O2 !$,,O2 !(,,O0 sint 4a%ricate cu te9nologie de H, n'2 au F$4 sau H!H de pini -s;nt co'pati%ile cu P8 Soc#et F$4 sau H!H02 poseda instructiunile SS*!2 au un controler de 'e'orie i'%unatatit si un "olta5 'ai 'ic de 4unctionare2 ulti'a caracteristica contri%uind la 'entinerea unei te'peraturi 'ai sca1ute 4ata de nucleele precedente. Procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?San )iego? -!$,,O2 !F,,O2 4,,,O0 sint 4a%ricate cu te9nologie de H, n' si au H!H de pini -s;nt co'pati%ile cu P8 Soc#et H!H0. Procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?Orleans? -!,,,O2 !2,,O2 !$,,O2 !(,,O0 sint 4a%ricate cu te9nologie de H, n' si au H4, de pini -s;nt co'pati%ile cu P8 Soc#et A+20.

15

*+*+0 !(?)%' 25 F7 M%'%'UC)&!( Procesoarele !thlon 25 F7 -"ersiunile $F2 $$2 $! si $10 au 4ost de la inceput concepute pentru a 4i "arianta 'ai per4or'anta -si ;n acelasi ti'p 'ai scu'pa0 a procesoarelor A+) pe &4 de %iti cu un singur nucleu. *le poseda un controler de 'e'orie %icanal -?dual c9annel?02 o inter4ata de lucru cu 'e'oria cac9e L2 pe 12( %iti si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de 1,24 B8 -1 +80.

Pri'ele procesoare At9lon &4 7J:$1 si 7J:$! inglo%au nucleul ?Sledge9a''er?2 a"eau H4, de pini -4iind deci co'pati%ile cu placile de %a1a Soc#et H4,0 si2 lucru 4oarte i'portant2 a"eau ne"oie pentru a 4unctiona de o 'e'orie RA+ speciala -?Registered ))RA+?0. Co'pania A+) a decis ulterior incetarea productiei procesoarelor 7J:$1 si intrarea ;n productie a unor procesoare At9lon &4 7J:$! care inglo%ea1a nucleul ?ClaA9a''er? si au H!H de pini -4iind deci co'pati%ile cu placile de %a1a Soc#et H!H0. +ai i'portant2 A+) a 9otarit ca toate procesoarele At9lon &4 7J produse din acel 'o'ent "or 4unctiona cu 'e'orie RA+ o%isnuita2 ne'ai4iind ne"oie de 'e'oria RA+ speciala de tipul ?Registered ))RA+?. +e'oria RA+ o%isnuita are doua a"anta5e 4ata de cea speciala -?registered?0 si anu'e este 'ai rapida si 'ai ie4tina. At9lon &4 7J:$F -4rec"enta reala 22( <=10 are H!H de pini si este construit pe %a1a nucleului ?San )iego?2 %ene4iciind deci de un controler de 'e'orie i'%unatatit si de co'pati%ilitate cu setul de instructiuni SS*!. *ste ulti'ul procesor At9lon &4 7J construit cu un singur nucleu. *+0 S&MP %'

Procesoarele Sempron au 4ost construite de:a lungul ti'pului 4olosind cinci tipuri de nuclee si anu'e T9oroug9%red 82 8arton2 Paris2 Paler'o si +anila.

Pri'ele procesoare Se'pron de la 22,,O -4rec"enta reala 12$ <=10 la 2(,,O -4rec"enta reala 2 <=10 au 4ost 4a%ricate 4olosind nucleul T9oroug9%red 8 si erau con4or'e cu 4or'atul ?soc#et A? pentru placile de %a1a. Toate procesoarele Se'pron %a1ate pe nucleul T9oroug9%red 8 de la 22,,O la 2(,,O au o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de 2$& B82 ceea ce le 4ace 'ult 'ai per4or'ante decit predecesoarel lor2 )uron2 care a"eau doar &4 B8. Se'pron !,,,O -4rec"enta reala 2 <=1 : $12 B8 cac9e L20 a 4ost initial 4a%ricat 4olosind nucleul 8arton2 con4or' cu 4or'atul ?soc#et A? pentru placile de %a1a. Ulterior a 4ost 4a%ricat cu nucleul Paler'o -4rec"enta reala 12( <=1 : 12( B8 cac9e L20. Procesorul Se'pron !,,,O cu nucleu 8arton are $12 B8 'e'orie cac9e L22 la 4el ca si procesoarele At9lon JP construite pe %a1a aceluiasi nucleu. Procesorul Se'pron !1,,O cu nucleu Paris are 2$& B8 'e'orie cac9e L2. Se'pron !1,,O -4rec"enta reala 12( <=10 este 4a%ricat 4olosind nucleul Paris-si'ilar cu cel 4olosit pentru procesoarele At9lon &40 si este 16

con4or' cu 4or'atul ?soc#et F$4? pentru placile de %a1a. Toate procesoarele de 'ai sus au 4ost 4a%ricate cu o te9nologie de 1!, n'. Procesoarele Se'pron 'ai noi 4a%ricate pentru 4or'atul Soc#et F$4 au 4ost reali1ate cu a5utorul te9nologiei de H, n'2 inglo%ea1a nucleul Paler'o si au "alorile no'inale -?ratings?0 6 2&,,O -4rec". reala 12& <9102 2(,,O -12& <9102 !,,,O -12( <=102 !1,,O -12( <=102 !!,,O -2 <=10 si !4,,O -2 <=10. )i4erenta de per4or'anta dintre 'odelele !!,,O si !4,,O -sau dintre !,,,O si !1,,O0 nu este data de 4rec"enta de 4unctionare2 care este aceeasi2 ci de cantitatea de 'e'orie cac9e L2. Procesoarele construite pe %a1a nucleului Paler'o au cantitati di4erite de 'e'orie cac9e L2 si anu'e 6 2&,,O -12( B80> 2(,,O -2$& B802 !,,,O -12( B802 !1,,O -2$& B802 !!,,O -12( B802 !4,,O -2$& B80. Cele 'ai noi procesoare Se'pron -'odele de la 2(,,O la !&,,O0 sint reali1ate pe %a1a nucleului +anila si 4olosesc soclul A+2.

Procesoarele Se'pron construite cu nucleele Paris si Paler'o poseda a"anta5ele con4erite de acestea -de e3. controler de 'e'orie integrat02 dar nu pot rula aplicatii pe &4 de %iti. *"ident ca nici cele construite pe %a1a nucleelor T9oroug9%red 8 si 8arton nu pot rula aplicatii pe &4 de %iti. Incepind cu a doua 5u'atate a anului 2,,$ A+) a inceput sa produca si procesoare Se'pron care 4olosesc te9nologia A+)&4 -instructiuni pe &4 de %iti02 de e3e'plu "ersiunile 2&,,O2 2(,,O2 !,,,O2 !1,,O2 and !!,,O. *le se deose%esc de 'odelele pe !2 de %iti prin inter'ediul codului OPN. *+6 !(?)%' 7P Procesoarele !thlon 7P au 4ost 4a%ricate intre anii 2,,1:2,,$ 4olosindu:se succesi" -;n ordine cronologica0 patru tipuri de nuclee si anu'e Palo'ino -1$,,O p;na la 21,,O02 T9oroug9%red -1&,,O p;na la 2F,,O02 8arton -2$,,O p;na la !2,,O0 si T9orton -2,,,O2 22,,O2 24,,O0.

Nucleul T9oroug9%red a a"ut doua re"i1ii -"ersiuni0 si anu'e T9oroug9%red A si T9oroug9%red 82 acesta din ur'a pre1ent;nd un a"ans te9nologic considera%il 4ata de nucleele anterioare2 inclusi" "ersiunea A. )i4erentele dintre nuclee s;nt date ;n principal de opti'i1area ar9itecturii lor ;n "ederea ;'%unatatirii per4or'antei glo%ale a procesorului2 cu c;te"a e3ceptii ;n care di4erentele dintre generatiile de nuclee s;nt 'inore si tin doar de cantitatea de 'e'orie cac9e de pe pastila procesorului. Ca o regula aproape generala cu c;t nucleul este 'ai nou cu at;t procesorul este 'ai %un2 adica 'ai rapid si 'ai sta%il. )i4erenta ;ntre nucleul 8arton si cel T9oroug9%red 8 este 'ini'a d.p.d." al ar9itecturii2 deose%irea principala ;ntre ele 4iind data de adaugarea a 2$& B8 de 'e'orie cac9e L2 pe nucleul 8arton ;n asa 4el ;nc;t acesta are $12 B8 'e'orie cac9e L2 ;n ti'p ce nucleul T9oroug9%red 8 -ca si nucleele Palo'ino si T9oroug9%red A0 are doar 2$& B8. Nucleul T9orton este un nucleu 8arton care are doar 2$& B8 de 'e'orie 17

cac9e L2 si a 4ost produs doar din considerente ce tin de procesul de productie2 pentru ca era 'ai ie4tin sa se 4oloseasca aceeasi linie de 4a%ricatie ca pentru nucleele 8arton dec;t sa se pastre1e linia de 4a%ricatie a nucleelor T9oroug9%red 8. *+5 1U %' Procesoarele 1uron 'ai recente au 4ost construite succesi" cu doua tipuri de nuclee si anu'e +organ -;ntre 1 <=1 si 12! <=10 si Apple%red -124 <=1> 12& <=1 si 12( <=10. Nucleul Apple%red este ;'%unatatit considera%il 4ata de nucleele anterioare si per'ite 4unctionarea procesorului la o 4rec"enta a 'agistralei de date -7S80 de 2&& +=1. Procesoarele )uron au o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de doar &4 B82 4ata de 2$& sau $12 B8 pentru procesoarele At9lon JP2 ceea ce se ras4r;nge asupra per4or'antelor ;n aplicatiile -5ocuri2 progra'e de %irotica2 etc.0 dependente de cantitatea de 'e'orie cac9e disponi%ila. Aceasta linie de procesoare a 4ost scoasa din productie ;n 'o'entul ;n care a 4ost lansat 'odelul Se'pron. 0+ P %C&S%! & !M1 BI'UC)&!(& ,-dual core- # cu doua nuclee/

!(?)%' 25 F7

!(?)%' 25 70 0+* !(?)%' 25 F7 BI'UC)&!(

Incepind cu anul 2,,& A+) a decis ca procesoarele din 4a'ilia !thlon 25 F7 sa 4ie 4a%ricate 4olosind doua nuclee. Pri'ii repre1entanti ai acestei 4a'ilii -At9lon &4 7J:$12 $!2 $$2 $F0 a"eau un singur nucleu.

At9lon &4 7J:&, este construit pe %a1a nucleului Toledo2 a"ind 4rec"enta reala de 22& <=1. *l este co'pati%il cu placile de %a1a cu Soclu H!H si are 2 +8 'e'orie cac9e -cite 1 +8 pentru 4iecare din cele doua nuclee0. Controlerul de 'e'orie este %icanal si are o inter4ata de lucru cu 'e'oria cac9e L2 de 12( de %iti. At9lon &4 7J:&2 G 7J:F, G 7J:F2 G 7J:F4 sunt construite pe %a1a nucleului Cindsor2 a"ind 4rec"enta reala de 22( <=1 -7J:&20 G 22& <=M -7J:F,0 G 22( <=1 -7J:F20 G ! <=1 -7J:F40. Sint co'pati%ile cu placile de %a1a cu Soclu A+2 si au 2 +8 'e'orie cac9e -cite 1 +8 pentru 4iecare din cele doua nuclee0. 0+0 !(?)%' 25 70

7a'ilia de procesoare !thlon 25 70 include 'odelele 6


&,,,O 6 !2, <=1 3 2 nuclee G 2 +8 'e'orie cac9e L2 $&,,O 6 22( <=1 3 2 nuclee G 2 +8 'e'orie cac9e L2 $4,,O 6 22( <=1 3 2 nuclee G 1 +8 'e'orie cac9e L2 18

$2,,O 6 22& <=1 $,,,O 6 22& <=1 4(,,O 6 224 <=1 4&,,O 6 224 <=1 44,,O 6 222 <=1 42,,O 6 222 <=1 4,,,O 6 22, <=1 !(,,O 6 22, <=1 !&,,O 6 22, <=1

3 3 3 3 3 3 3 3 3

2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee

G G G G G G G G G

2 +8 'e'orie cac9e L2 1 +8 'e'orie cac9e L2 2 +8 'e'orie cac9e L2 1 +8 'e'orie cac9e L2 2 +8 'e'orie cac9e L2 1 +8 'e'orie cac9e L2 1 +8 'e'orie cac9e L2 1 +8 'e'orie cac9e L2 $12 B8 'e'orie cac9e L2

7iecare nucleu are "ite1a speci4icata in lista de 'ai sus2 dar asta nu insea'na ca un procesor cu 2 nuclee la 4rec"enta de 2 <=1 este ec9i"alent cu un procesor cu un singur nucleu la 4rec"enta de 4 <=1. O crestere 'are de per4or'anta este "ala%ila doar atunci cind procesoarele sint 4olosite pentru so4turi opti'i1ate pentru lucrul cu 'ai 'ulte nuclee -de e3. progra'ele de gra4ica !)0. )i4erenta de per4or'anta intre 'odelele cu aceeasi 4rec"enta de tact este data de 'ari'ea 'e'oriei cac9e L22 care este de alt4el si singura di4erenta intre cele doua tipuri de nuclee. Procesoarele At9lon &4 J2 sunt %a1ate pe nucleele Toledo -4(,,O si 44,,O02 +anc9ester -4&,,O2 42,,O2 !(,,O02 Cindsor -'odele de la !&,,O la &,,,O0 si 8ris%ane -'odele de la 4,,,O la $,,,O0. +odelele %a1ate pe nucleele Toledo si +anc9ester sunt cele 'ai "ec9i si din aceasta cau1a 4olosesc placi de %a1a de tip ?Soc#et H!H?. *le au 'agistrala de date de 1,,, +=12 sunt co'pati%ile cu setul de instructiuni SS*! si au un controler de 'e'orie i'%untatit 4ata de procesoarele At9lon &4. +odelele %a1ate pe nucleul Cindsor 4iind 'ai noi 4olosesc placi de %a1a cu soclu A+2. +odelele %a1ate pe nucleul 8ris%ane sunt cele 'ai noi si 4olosesc placi de %a1a cu soclu A+2. *le sint 4a%ricate cu o te9nologie de &$ n'2 ceea ce are ca re1ultat un consu' 'ai sca1ut de energie si deci si o incal1ire 'ai redusa. Nucleul 8ris%ane are o 'ari'e a 'e'oriei cac9e L2 de $12 B82 deci un procesor cu acest nucleu "a a"ea o 'e'orie cac9e de 1 +8 -2 3 $12 B80. Procesoarele At9lon &4 J2 ?*4iciente *nergetic? -energD e44icient0 sint 'odele %a1ate pe nucleele Cindsor sau 8ris%ane al caror consu' energetic se situea1a intre !$:&$ C2 in ti'p ce procesoarele At9lon &4 J2 o%isnuite au un consu' in 5ur de ($ C. Scaderea consu'ului se o%tine prin selectarea procesoarelor ce pot 4unctiona la o tensiune de ali'entare - core0 'ai redusa. Sunt reco'andate pentru siste'ele la care se doreste cu orice pret pastrarea unei te'peraturi sca1ute pentru a nu 4i ne"oie de o racire 1go'otoasa2 de e3e'plu siste'ele A+) Li"e2 care sint dedicate in principal redarii 'ulti'edia -?9o'e cine'a?0.

19

)*NU+IR*A PROC*SOAR*LOR A+) A+) sustine ca 4oloseste o ar9itectura pentru nucleele procesoarelor sale pe !2 de %iti -At9lon JP2 )uron2 Se'pron0 care este 'ai %una dec;t cea 4olosita de INT*L. Acest lucru ar per'ite ca un procesor At9lon JP sa ai%a la o anu'ita 4rec"enta de tact o per4or'anta egala sau 'ai %una dec;t un procesor Pentiu' 4 care 4unctionea1a la o 4rec"enta de tact superioara celei a procesorului At9lon JP. )e e3e'plu A+) sustine -;n 'od indirect0 ca un procesor At9lon JP 2(,,O -nucleu T9oroug9%red 80 care 4unctionea1a la 4rec"enta reala de 22$, +=1 -222$ <=10 are aceeasi per4or'anta ca un procesor Pentiu' 4 2.( care 4unctionea1a la 4rec"enta reala de 2(,, +=1 -22( <910. Acest lucru nu este 4ara o %a1a reala2 pentru ca procesoarele produse de A+) e3ecuta 'ai 'ulte instructiuni pe ciclu dec;t procesoarele produse de Intel. Co'pania A+) ;si nu'este procesoarele At9lon JP ;n 4unctie de per4or'anta lor -?per4or'ance rating? : PR0 si nu de 4rec"enta de tact reala2 ;n asa 4el ;nc;t un procesor At9lon JP 2,,,O are de 4apt 4rec"enta de ceas de 1&&F +=1. Introducerea nucleului 8arton a co'plicat ;ntruc;t"a lucrurile pentru ca de e3e'plu un procesor At9lon JP 2(,,O cu nucleu T9oroug9%red 8 4unctionea1a la 4rec"enta de 22$, +=1 -1&&31!2$02 iar un procesor At9lon JP 2(,,O cu nucleu 8arton 4unctionea1a la 4rec"enta de 2,(! +=1 -1&&3122$02 A+) sustin;nd ca 'e'oria cac9e L2 'ai 'are a nucelului 8arton ;l 4ace capa%il sa ai%a aceeasi per4or'anta cu nucleul T9oroug9%red 82 c9iar daca 4unctionea1a la o 4rec"enta 'ai 'ica. Cele 'ai per4or'ante procesoare At9lon JP -!,,,O si !2,,O0 s;nt ;nsa construite nu'ai 4olosind nuclee 8arton. Aparitia procesoarelor pe &4 de %iti a co'plicat si 'ai 'ult lucrurile ;n ceea ce pri"este denu'irile 4olosite de co'pania A+) pentru produsele sale. Ast4el2 'etoda PR a 4ost pastrata pentru procesoarele At9lon &4 -!2,,O2 !4,,O2 4,,,O02 ;nsa pentru procesoarele At9lon &4 7J s:a optat pentru denu'iri care nu au legatura cu 4rec"enta de 4unctionare -7J:$1 4unctionea1a la 222 <=12 7J:$! la 224 <=12 iar 7J:$$ la 22& <=10 sau cu per4or'anta co'parati"a cu procesoarele Pentiu' 4 -nu'erele $12 $! si $$ nu au nici o relatie cu per4or'anta procesoarelor produse de Intel0. )enu'irea procesoarelor Se'pron -!1,,O2 2(,,O2 2&,,O2 etc.0 este con4or'a cu 'odelul PR -?per4or'ance rating?0 e3pus 'ai sus2 dar ele nu se raportea1a la per4or'anta co'parati"a a unor procesoare Pentiu' 4. Procesoarele )uron au 4ost denu'ite ;n 4unctie de 4rec"enta de ceas e3pri'ata ;n +=1 -)uron 1&,,2 )uron 1(,,02 ele 4iind scoase insa din productie. Acuratetea 4olosirii unei denu'iri care nu se %a1ea1a pe 4rec"enta de ceas a procesorului ;n cau1a2 ci pe 4rec"enta unui procesor concurent care are per4or'ante ase'anatoare2 este pusa ;n c9estiune de unii specialisti. )in testele e4ectuate de 'ai 'ulte situri speciali1ate ;n 9ardAare re1ulta ca "aloarea no'inala -?rating?0 4olosita de A+) pentru procesoarele sale At9lon JP este adec"ata ;n special ;n legatura cu aplicatiile de %irou si cu 5ocurile pe calculator. @n ca1ul prelucrarii audio:"ideo -codare +P*<42 codare +P!0 denu'irea ;si pierde din preci1ie2 supraesti';nd ;ntr:o anu'ita

20

'asura per4or'antele procesorului A+). In ca1ul procesoarelor At9lon &4 si Se'pron2 co'pania A+) a 4ost acu1ata ca "alorile no'inale -?ratings?0 par a 4i sta%ilite uneori 4ara prea 'ulta riguro1itate logica2 din considerente care tin 'ai 'ult de strategiile de acoperire a pietei cu o ga'a cit 'ai larga de produse2 decit de per4or'antele co'parati"e ale procesoarelor. Acu1atiile nu se "eri4ica in 'a5oritatea ca1urilor2 co'pania A+) nea"ind interesul sa isi cree1e o reputatie proasta prin apelarea 'ult prea 4lagranta la trucuri ie4tine de 'ar#eting. )e e3e'plu un procesor At9lon &4 !$,,O -222 <=1 : $12 B8 cac9e L2 : inter4ata cu 'e'oria pe 12( de %iti : nucleu NeAcastle sau Cinc9ester0 este in 'a5oritatea testelor 'ai per4or'ant decit unul !4,,O -224 <=1 : $12 B8 cac9e L2 : inter4ata cu 'e'oria pe &4 de %iti : nucleu NeAcastle02 c9iar daca acesta din ur'a are o 4rec"enta de ceas 'ai 'are cu 2,, +=1. La un 'o'ent dat pe piata ro'aneasca ele costau -cu T A inclus0 2($ *UR -!$,,O0 si 2!$ *UR -!4,,O02 4iecare potential cu'parator ur'ind sa decida singur daca di4erenta de $, de *UR la pret re4lecta adec"at di4erenta de per4or'anta. Un de1a"anta5 al procedurii de nu'ire 4olosite de A+) este 4aptul ca pot e3ista procesoare cu aceeasi "aloare no'inala care 4ac parte din 4a'ilii di4erite si e"ident au si preturi di4erite. O ast4el de situatie se intilneste in ca1ul procesoarelor At9lon &4 !,,,O -2 <=1 : $12 B8 cac9e L2 : nucleu ClaA9a''er sau NeAcastle02 At9lon JP !,,,O -221 <=1 : $12 B8 cac9e L2 : nucleu 8arton0 si Se'pron !,,,O -2 <=1 : $12 B8 cac9e L2 : nucleu 8arton0. In acest ca1 alegerea procesorului cel 'ai per4or'ant tre%uie sa se 4aca dupa pretul sau. )e e3e'plu la un 'o'ent dat procesorul Se'pron !,,,O -12( <=1 : 12( B8 cac9e L2 : nucleu Paler'o0 costa in Ro'ania 11$ *UR -incl. T A02 iar procesorul At9lon &4 !,,,O -2 <=1 : $12 B8 cac9e L2 : nucleu NeAcastle0 costa 1$! *UR -incl. T A02 a'%ele 4iind destinate plat4or'elor cu soclu F$4. *ste e"ident ca "aloarea no'inala identica -!,,,O in acest ca10 nu a pus pe acelasi rang al per4or'antelor un procesor Se'pron cu unul At9lon &42 lucru re4lectat 4oarte %ine de pret. *ste deci reco'andat sa nu se 4aca co'paratii %a1ate pe "alorile no'inale intre procesoare A+) apartinind unor 4a'ilii di4erite. Pentru a a"ea rele"anta2 ast4el de co'paratii tre%uie sa se 4aca doar pe %a1a re1ultatelor o%tinute de procesoare in testele e4ectuate de siturile speciali1ate in recen1ii ale co'ponentelor 9ardAare. In s4irsit2 daca tre%uie sa ne decide' asupra a doua procesoare din aceeasi 4a'ilie -de e3. At9lon &402 care au aceeasi "aloare no'inala -de e3. !$,,O0 dar sint 4a%ricate cu te9nologii di4erite -H, n' si 1!, n'02 este reco'andat sa alege' procesorul 4a%ricat cu te9nologia 'ai noua -H, n'0. erdictul ;n pri"inta procesoarelor A+) a 4ost dat de cu'paratorii cu 'i5loace 4inanciare 'ai reduse2 care le aprecia1a at;t pentru per4or'anta2 c;t 'ai ales pentru raportul pret:per4or'anta care este 4oarte %un. *ste reco'andata cu'pararea unui procesor At9lon &4 sau At9lon JP daca 4olosi' calculatorul pentru aplicatii care necesita putere 'are de calcul -5ocuri2 prelucrare audio:"ideo0 sau un procesor 21

Se'pron daca ;l 4olosi' pentru aplicatii de intensitate 'edie -aplicatii de %irou2 internet0. La 4el ca ;n ca1ul procesoarelor Celeron2 procesoarele Se'pron pot 4i 4olosite si pentru 5ocuri sau editare audio:"ideo2 ;nsa per4or'antele lor s;nt 'ai sca1ute dec;t ale procesoarelor At9lon &4 si At9lon JP2 e"ident la "alori no'inale apropiate -a nu se co'para deci un Se'pron !1,,O cu un At9lon JP 2,,,O0. Procesoarele Se'pron cu "alori no'inale 'ari -peste 2(,,O0 pot 4i 4olosite 4ara pro%le'e si pentru 5ocurile noi2 dar 5ucatorii i'pati'iti ar tre%ui sa cu'pere 'ai degra%a procesoare At9lon &4 sau At9lon JP. Identi4icarea nucleului unui procesor At9lon JP2 At9lon &4 sau Se'pron se 4ace pe %a1a codului inscriptionat pe acesta -?Ordering Part Nu'%er? : OPN0 sau 4olosind so4turi speciale cu' s;nt CPUi)+a3 sau CPU:M -"e1i adresele de unde pot 4i descarcate ;n pagina Legaturi Progra'e0. Sa presupune' ca a"e' un procesor At9lon JP cu ur'atorul cod inscriptionat pe placuta sa 6 ?AJ)A 1F,, )UT!C?. Pentru a:l ?desci4ra? tre%uie sa ur'a' indicatiile de pe situl A+). <rupul de litere ?AJ)A? ne se'nalea1a ca a"e' de:a 4ace cu un procesor At9lon JP cu nucleu 8arton sau T9oroug9%red2 nu'arul ?1F,,? ne de1"aluie ca procesorul are o per4or'anta -?per4or'ance rating?0 de 1F,,O ceea ce la'ureste ;n plus 4aptul ca este "or%a de un nucleu T9oroug9%red2 litera ?)? se'ni4ica 4aptul ca procesorul este ?;'pac9etat? 4olosind te9nologia OP<A2 litera ?U? arata ca tensiunea de 4unctionare este de 12& 2 litera ?T? indica te'peratura 'a3i'a suportata de nucleu si anu'e H, de grade Celsius2 ci4ra ?!? se'nalea1a ca procesorul are 2$& B8 de 'e'orie cac9e L22 iar litera ?C? ne indica 4rec"enta 'agistralei principale de date -7S80 a placii de %a1a ;n care poate 4i 'ontat procesorul si anu'e 2&& +=1.

22

CAPITOLUL III Cum se instaleaza un procesor A

Instalarea unui procesor nu este o treaba atat de .rea pe cat pare la prima vedere+ Urmati pasii de mai Bos si si.ur nu o sa vi se mai para complicat:

Pentru inceput tre%uie sa "a docu'entati in pri"inta placii de %a1a. *a tre%uie sa suporte noul procesor. A"eti gri5a atunci cand de'ontati "ec9iul procesor -si il 'ontati pe cel nou2 desigur0 sa purtati la 'ana o %ratara anti: statica sau sa descarcati electricitatea statica din corpul du'nea"oastra . prin atingerea unor o%iecte 'etalice -calori4erul2 spre e3e'plu0.

23

A"eti gri5a sa instalati o placuta ter'ica intre procesor si ?radiator? . 9eat sin# -piesa din alu'iniu care sea'ana cu un radiator de 'asina . contine la'ele0. A"eti gri5a acu' la 'ontarea procesorului. Unele tipuri de procesoare se 'ontea1a prin apasare2 altele prin inter'ediul unor suru%ele. Aliniati procesorul per4ect2 inainte de a:l conecta la placa de %a1a. )e o%icei se conectea1a prin inter'ediul unor pini. Pinul nr+ * de la procesor tre%uie sa 4ie aliniat cu pinul nr+ * al socket#ului . +ulte procesoare au un colt aurit ce se potri"este cu un colt in slotul de pe placa de %a1a. )e o%icei2 placile de %a1a detectea1a "ite1a procesorului2 insa de 'ulte ori tre%uie sa con4igurati du'nea"oastra CM%S:ul sau sa puneti niste 5u'peri. )aca instalati un singur procesor intr:un siste' cu 'ai 'ulte procesoare2 a"rti gri5a sa 4olositi tran1istori ter'inali pentru celelalte.

Mare atentie la urmatoarele lucruri: a. %. c. )ocu'entati:"a 4oarte %ine inainte sa "a apucati de trea%a P Nu 4ortati niciodata procesorul in suportul acestuia P Curatati locul nu'ai cu aer co'pri'at -daca su4lati pra4ul2 dati:"a sea'a ca puteti arunca si sali"a0 d. Calculatorul nu tre%uie sa 4ie ali'entat cu curent in ti'p ce lucrati P

24

CAPITOLUL I O0"r1( 12in34%( reprezint procedeul prin care o component hardware de calculator este forat s funcioneze la frec en mai mare dec!t cea specificat de productor. "omponentele cel mai des o ercloc#ate sunt microprocesorul$ memoria %&'$ placa (rafic i cipurile de pe placa de )az. *copul este de a o)ine performane mai mari$ fr ca acest lucru s duc la insta)ilitatea sistemului. &cest procedeu poate conduce la economii$ nefiind necesar achiziionarea unei componente mai scumpe i mai rapide$ re ersul fiind posi)ilitatea de a micora durata de ia a componentei o ercloc#ate sau chiar distru(erea ei.

Ccirea Toate co'ponentele electronice dega5Q cQldurQ ;n ti'pul 4unc ionQrii2 proporionalQ cu 4rec"ena de tact. @n ca1ul unui o"ercloc#ing su%stan ial este necesarQ sc9i'%area soluiei de rQcire -coolerului0 4olositQ ;n condi iile standard. Coolerele o%inuite sunt de 4or'a unui radiator i sunt din alu'iniu2 cupru -sau o co'%inaie ;ntre cele douQ02 e"entual 4iind pre"Q1ute cu un 'ic "entilator pentru disiparea 'ai rapidQ a cQldurii. Alte solu ii de rQcire sunt 'ai co'ple3e i 'ai scu'pe2 printre acestea nu'QrRndu:se6 rQcirea cu apQ sau alte lic9ide2 dispo1iti"e ter'oelectrice -care utili1ea1Q e4ectul Peltier02 con"ecie 4oratQ2 prin sc9i'%are de 4a1Q sau utili1area de a1ot lic9id -care 4ier%e la :1H& SC02 9eliu lic9id -:2&H SC0 sau Tg9eaQ uscatQU -dio3id de car%on ;n 4or'Q solidQ0. Aceste ulti'e soluii sunt 4oarte costisitoare i pot 4i 4olosite nu'ai pe o duratQ scurtQ2 ;n general pentru o%inerea de recorduri.

25

(ensiunea de alimentare +Qrirea tensiunii de ali'entare a unei co'ponente cre te poten ialul de o"ercloc#ing al acesteia2 ;nsQ cantitatea de cQldurQ disipatQ "a cre te proporional cu pQtratul tensiunii. BS&) mod T8S*L 'odU este o 'odi4icare relati" si'plQ a procesoarelor Intel din ga'a Core22 ga'Q care are un potenial 4oarte ridicat de o"ercloc#ing. Ca re1ultat al acestei 'odi4icQri procesoarele "or 4i "Q1ute de siste' ca a"Rnd un 7S8 no'inal 'ai 'are decRt cel dat de producQtor2 4unc ionRnd ast4el la 4rec"ene 'ai 'ari2 ;n general 4QrQ sQ 4ie ne"oie de alte setQri din 8IOS. )e reinut cQ 'Qrirea 4rec"enei 7S8 nu duce la cre terea 4rec"en ei 'agistralelor PCI i PCI*. Procedeul constQ ;n conectarea anu'itor pini ai 'icroprocesorului2 acest lucru putRnd 4i 4Qcut cu o %ucatQ de sRr'Q su% ire2 poleialQ sau "opsea 'etalicQ -de o%icei cea 4olositQ pentru circuitele de de1a%urire a gea'urilor din spate la auto'o%ile0. V1W !lte consideraii OdatQ cu de1"oltarea te9nicii ;n do'eniul se'iconductorilor2 producQtorii de procesoare %loc9ea1Q posi%ilitQile utili1atorilor de a 4olosi 4rec"en e 'ai 'ari decRt cele no'inale2 ;nscrise pe procesoare> unul dintre 'ultiplele 'oti"e este di"ersi4icarea procesoarelor i a preurilor lor pe pie ele respecti"e2 care se poate reali1a ;n %unQ 'QsurQ cu unul i acela i procesor2 4QrQ c9eltuieli supli'entare de de1"oltare. Noiunea de o"ercloc# apare de 4apt ;ncQ din procesul de produc ie al procesoarelor. Pri'a treaptQ ;n 4a%ricarea unui procesor este wafer:ul -un disc 4oarte su%ire din siliciupur 'onocristalin02 pe care se aplicQ structurile care deter'inQ con4iguraia procesorului dorit. Pe un ase'enea wafer se deli'itea1Q 'ai 'ulte cipuri a cQror 4rec"enQ opti'Q nu se cunoa te decRt ;n 'o'entul ;n care sunt separate2 asa'%late i testate. Procesoarele care se a4lQ pe wafer pot rula la 4rec"ene di4erite2 4QrQ ca aceasta sQ ducQ la insta%ilitatea siste'ului. @n 'o'entul ;n care acestea sunt testate se sta%ile te 4rec"en a de lucru a 4iecQrui procesor ast4el ;ncRt acesta sQ rule1e corect c9iar i ;n condi ii ;n care nu se asigurQ o rQcire per4ectQ2 sau i atunci cRnd tensiunea de ali'entare nu este sta%ilQ. Un ase'enea procesor tre%uie sQ rule1e 4QrQ pro%le'e 'ini' 1, ani> din acest 'oti" producQtorii 'arc9ea1Q pe cip 4rec"en a la care el a 4unc ionat %ine ;n condiiile date 'ai sus. Totui se lasQ un spa iu de siguran Q pentru ca acestea sQ 4uncione1e corect i ;n condiii e3tre'e.

26

CAPITOLUL )upa depanare2 sesi1area nu se inc9eie decat daca se 4ac pro%e corespun1atoare. Indi4erent ca e "or%a de o inter"entie pentru eli'inarea unui de4ect sau o"ercloc# sau upgrade2 o%ligatoriu tre%uie testat siste'ul PC. Pe rand2 tre%uie testate procesorul2 'e'oria RA+ si placa "ideo -<PU0. */ Pro.rame pentru testarea procesorului:

Ort9os . unul dintre cele 'ai %une progra'e de test

Cu cat ti'pul alocat acestui test "a 4i 'ai 'are cu atat sta%ilitatea procesorului se "a apropia de 1,,L. Reco'and cel putin 2 ore de test

LinJ2 progra' care stresea1a procesorul

: Inter4ata si'pla si intuiti"a : ersiuni in engle1a si in rusa : Control auto'at al erorilo6 testul se opreste atunci cand sunt detectate erori : Suport pentru procesoare A+) si Intel : Suport Intel =DperT9reading -Pentiu' I 2 Ato'2 Core iF0 : +od de testare pe !2 sau &4 %iti Cu cat optiunile XProblem size U si XTimes to runU sunt setate la "alori cat 'ai ridicate cu atat acuratetea testului este 'ai 'are. Reco'and setarea Times to run = 50.

27

CAPITOLUL I Sisteme de racire PC+ Pentru a a"ea un PC per4or'ant tre%uie sa lua' in considerare 'ai 'ulte aspecte. Unul dintre ele il repre1inta racirea corecta. )aca co'ponentele nu sunt %ine "entilate2 in"estitia 4acuta a 4ost in 1adar2 iar per4or'anta pc:ului "a 4i a4ectata. Sunt 6 modalitati de a raci un PC: 1. racirea cu aer 2. racirea cu apa !. racirea cu a1ot lic9id

*+ acirea cu aer se 4ace cu a5utorul unor "entilatoare2 radiatoare si al unui 4an controller . entilatoarele tre%uie 'ontate pe carcasa in anu'ite locuri2 pentru a crea in interior un 4lu3 de aer corespun1ator si ast4el racirea sa 4ie e4icienta. In ca1ul procesorului si a placii "ideo se 'ontea1a un cooler de %una calitate -"entilator O radiator0 care sa asigure acestuia o te'peratura opti'a2 te'peratura care "a depinde 'ult de cea din interiorul carcasei. In ca1ul c9ipset: urilor2 sau a 'e'oriilor ra' ori a 9ard dis#:urilor "or 4i 'ontate radiatoare speci4ice 4iecaruia2 care "or 4i racite de 4lu3ul de aer din interior. 7an controller:ul se 4oloseste pentru a controla turatiile 'ai 'ultor "entilatoare. 28

0+ Pentru racirea cu apa -Aater cooling0 se 4oloseste un Aater%loc#2 care "ine 'ontat pe cpu2 gpu sau c9ipset2 un Aaterpu'p2 o po'pa care pune in 'iscare un 4luid2 un radiator2 care "a raci 4luidul si 4urtunuri prin care sunt transportate 4luidele. Racirea lic9idului "a 4i preluata in totalitate de radiator. )e aceea este i'portant di'ensiunea acestuia si nu'arul "entilatoarelor 'ontate pe el. Pentru un ast4el de siste' se 4oloseste o carcasa speciala pentru Aatercooling. 6+ acirea cu azot lic9id nu este accesi%ila oricui2 datorita pretului2 ec9ipa'entului si instru'entelor 4olosite. *ste adesea 4olosita pentru o"ercloc#ing e3tre' la di"erse e"eni'ente IT2 pentru di"erse teste si e3peri'ente. )in toate cele ! "ariante2 cea 'ai sigura2 4ara riscuri si 'ai putin costisitoare o repre1inta racirea cu aer. Pentru acest siste' este ne"oie de o carcasa ATJ +iddle ToAer sau ATJ 7ull ToAer2 care sa ai%a locasul pentru sursa po1itionat in partea de 5os2 si o distanta de sol de 'in.2c'. )ease'enea sa ai%a locasuri pentru & "entilatoare care "or 4i 'ontate in 4elul ur'ator6 2 sus2 2 in partea din 4ata2 1 in spate si 1 in lateral in dreptul placilor de e3tensie -placa "ideo2 placa de sunet2 t" tuner etc.0. Pe langa cele & locuri pentru "entilatoare sunt necesare si spatii pentru aerisire care sa se a4le in dreptul =)):urilor si in dreptul placii de %a1a.

29

CAPITOLUL II <losar de ter'eni pentru Procesoare


Tip procesor Soc#et 7rec"enta 8us Speed -7S80 Te9nologie de 4a%ricatie -n'0 Putere ter'ica -C0 (ip procesor *3ista doi producatori principali care se intrec pe piata procesoarelor6 A+) si Intel. A'andoua pot rula aceleasi siste'e de operare2 pot 4olosi aceleasi so4tAare:uri si aceleasi peri4erice2 c9iar daca necesita placi de %a1a di4erite si pro%a%il rulea1a cu 'e'orii di4erite. )e ase'enea e3ista acu'2 procesoare ?'o%ile? care sunt create special pentru a rula pe laptop:uri si alte siste'e 'o%ile.

Socket *3ista tipuri di4erite de soc#et:uri pentru procesoare2 cu' ar 4i6 soc#et 4F(2 soc#et T -L<A FF$02 soc#et 8 -L<A 1!&&0 pentru Intel2 si H!H2 A+2 A+2O2 A+! pentru A+). Acestea sunt niste conectori pre1enti pe placa de %a1a care 4or'ea1a o inter4ata electrica intre procesor si placa de %a1a. Soc#et:urile se conectea1a la procesoare prin inter'ediul unor pini sau grile -oricare dintre ele se poate 4olosi0.

30

Frecventa Frecventa -Processor speed0 este "ite1a cu care procesorul e3ecuta instructiunile sau cu care procesea1a datele. Aceasta este 'asurata in 'ilioane de cicluri pe secunda sau in 'ega9ert1i -+=10 si este utila pentru a 4urni1a co'paratii intre c9ip:urile procesoarelor din aceeasi clasa.

Bus Speed ,FSB/ FSB:ul -7ront:Side 8us0 repre1inta 'agistrala care asigura transportul %i: directional al in4or'atiilor dintre procesor si alte co'ponente din cadrul siste'ului. Cu cat nu'arul este 'ai 'are2 cu atat 'ai rapid "a rula siste'ul.

(ehnolo.ie de Dabricatie ,nm/ (ehnolo.ia de Dabricatie -Arc9itecture0 repre1inta te9nologia si para'etrii de proiectare de %a1a ce se 4olosesc la 4a%ricarea procesoarelor.

Putere termica ,E/ Puterea termica -T9er'al PoAer0 repre1inta cantitatea 'a3i'a de putere de care are ne"oie siste'ul de racire al unui co'puter pentru a disipa.

31

M!SU I 1& P %(&C(I! MU'CII Pentru e"itarea accidentelor prin electrocutare2 este necesara eli'inarea posi%ilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul o'ului. +asurile2 a'ena5arile si 'i5loacele de protectie tre%uie sa 4ie cunoscute de catre tot personalul din toate do'eniile de acti"itate. Principalele 'asuri de pre"enire a electrocutarii la locurile de 'unca sunt6 Asigurarea inaccesi%ilitatii ele'entelor care 4ac parte din circuitele electrice si care se reali1ea1a prin6 o a'plasarea conductelor electrice2 c9iar i1olate2 precu' si a unor ec9ipa'ente electrice2 la o inalti'e inaccesi%ila pentru o' o I1olarea electrica a conductoarelor> o 7olosirea carcaselor de protectie legate la pa'ant> o Ingradirea cu plase 'etalice sau cu ta%lii per4orate2 respectandu:se distanta i'pusa pana la ele'entele su% tensiune. 7olosirea tensiunilor reduse -de 122 242 !& 0 pentru la'pile si sculele electrice portati"e. Sculele si la'pile portati"e care 4unctionea1a la tensiune redusa se ali'entea1a la un trans4or'ator co%orator. )eoarece e3ista pericolul in"ersarii %ornelor este %ine ca atat distanta picioruselor 4iselor de 122 24 si !& 2 cat si grosi'ea acestor picioruse2 sa 4ie 'ai 'ari decat cele ale 4iselor o%isnuite de 12,2 22, si !(, in"ersarii lor. La utili1area uneltelor si la'pilor portati"e ali'entate electric2 sunt o%ligatorii6 32 2 pentru a e"ita posi%ilitatea

o "ari4icarea atenta a uneltei2 a i1olatii ai a 4i3arii sculei inainte de incperea lucrului> o e"itarea rasucirii sau a incolacirii ca%lului de ali'entare in ti'pul lucrului si a deplasarii 'uncitorului2 pentru 'entinerea %unei stari a i1olatiei> o 'ena5area ca%lului de legatura in ti'pul 'utarii uneltei dint:un loc de 'unca in altul2 pentru a 4i solicitat prin intindere sau rasucire> unealta nu "a 4i purtata tinandu:se de acest ca%lu> o e"itarea trecerii ca%lului de ali'entare peste dru'urile de acces si in locurile de depo1itare a 'aterialelor> daca acest lucru nu poate 4i e"itat2 ca%lul "a 4i prote5at prin ingropare2 acoperire2 cu scanduri sau suspendate> o inter1icerea repararii sau re'edierii de4ectelor in ti'pul 4unctionarii 'otorului sau lasarea reteua electrica. 7olosirea 'i5loacelor indi"iduale de protectie si 'i5loacelor de a"erti1are. +i5loacele de protectie indi"iduala se intre%uintea1a de catre electricieni pentru pre"enirea electrocutarii prin atingere directa si pot 4i i'partite in doua categorii6 principale si au3iliare. +i5loacele principale de protectie constau din6 ti5e electroi1olante2 clesti i1olanti si scule cu 'anere i1olante. I1olatia acestor 'i5loace suporta tensiunea de regi' a instalatiei in conditii sigure> cu a5utorul lor este per'isa atingerea partilor conductoare de curent a4late su% tensiune. +i5loacele au3iliare de protectie constau din6 ec9ipa'ent de protectie -'anusi2 ci1'e2 galosi electroi1olanti02 co"orase de cauciuc2 plat4or'e si gratare cu picioruse electroi1olante din portelan etc. Aceste 'i5loace nu pot reali1a insa singure securitatea i'potri"a electrocutarilor. Intotdeauna este necesara 4olosirea si'ultana cel putin a unui 'i5loc principal si a unuia au3iliar. +i5loacele de a"erti1are constau din placi a"erti1oare2 indicatoare de securitate -sta%ilita prin standarde si care contin indicatii de atentionare02 ingradiri 33 4ara supra"eg9ere a uneltei conectate la

pro"i1orii pre"a1ute si cu placute etc. Acestea nu i1olea1a2 ci 4olosesc nu'ai pentru a"erti1area 'uncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase. )econectarea auto'ata in ca1ul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica 'ai ales la instalatiile electrice care 4unctionea1a cu punctul neutru al sursei de ali'entare i1olat 4ata de pa'ant. Separarea de protectie se reali1ea1a cu a5utorul unui trans4or'ator de separatie. Prin acesta2 se ur'areste crearea unui circuit i1olat 4ata de pa'ant2 pentru ali'entarea ec9ipa'entelor electrice2 la care tre%uie inlaturat pericolul de electrocutare. In ca1ul uni de4ect2 intensitatea curentului care se inc9ide prin o' este 4oarte 'ica2 deoarece tre%uie sa treaca prin i1olatia care are o re1istenta 4oarte 'are. Conditiile principale care tre%uie indeplinite de o protectie prin separare sunt6 o la un trans4or'ator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur utila5> o i1olatia conductorului de ali'entare sa 4ie intotdeuna in stare %una2 pentru a 4i e3clusa posi%ilitatea aparitii unui curent de punere la pa'ant de "aloare 'are. I1olarea supli'entara de protectie consta in e3ecutarea unei i1olari supli'entare 4ata de i1olarea o%tinuta de lucru2 dar care nu tre%uie sa reduca calitatile 'ecanice si electrice i'puse i1olarii de lucru. I1olarea supli'entara de protectie se poate reali1a prin6 o aplicarea unei i1olari supli'entare intre i1olatia o%isnuita de lucru si ele'entele %une conducatoare de electricitate ale utila5ului> o aplicarea unei i1olatii e3terioare pe carcasa utila5ului electric> o i1olarea a'plasa'entului 'uncitorului 4ata de pa'ant.

Protectia prin legarea la pa'ant este 4olosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea ac9ipa'entelor si instalatiilor care nu 4ac 34

parte din circuitele de lucru2 dar care pot intra accidental su% tensiune2 din cau1a unui de4ect de i1olatie. *le'entele care se leaga la pa'ant sut ur'atoarele6 carcasele si posta'entele utila5elor2 'asinilor si ale apartelor electrice2 sc9eletele 'etalicecare sustin instaltiile electrice de distri%utie2 carcasele ta%lourilor de distri%utie si ale ta%lourilor de co'anda2 corpurile 'ansoanelor de cali%ru si 'antalele electrice ale ca%lurilor2 conductoarele de protectie ale liniilor electrice de transport etc. Instalatia de legare la pa'ant consta din conductoarele de legare la pa'ant si pri1a de pa'ant2 4or'ata din electro1i. Pri1ele de pa'an "erticale sau ori1ontale se reali1ea1a ast4el incat di4erenta de potential la care ar putea 4i e3pus 'uncitorul prin atingere directa sa nu 4ie 'ai 'are de 4, . Protectia prin legare la nul se reali1ea1a prin construirea unei retele generale de protectie care insotesc in per'anenta reteua de ali'enare cu energi electrica a utila5elor. Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la pa'ant2 legat la pri1e de pa'ant cu re1istenta su4icient de 'ica. Conductoarele de legare la pa'ant si la nul nu se "or 4olosi pentru alte scopuri -ali'entarea corpurilor de ilu'inat2 a pri1elor 'ono4a1ate etc.0. Conductoarele circuitelor electrice prin care circula curentul de lucru -conductoarele de nul2 de lucru0 nu pot 4i 4olosite drept conductoare de protectie. Pentru a nu se crea con4u1ii2 conductoarele de nul de protectie se "opsesc in culoarea rosie -sau se 4olosesc conductoare cu i1olatie rosie02 iar cele de lucru in culoare al%:cenusie. Protectia prin egali1area potentialelor este un 'i5loc secundar de protectie si consta in e4ectuarea unor legaturi2 prin conductoare2 in toate partile 'etalice ale di"erselor instalatii si ale constructiilor2 care in 'od accidental ar putea intra su% tensiune si ar 4i atinse de catre un 'uncitor ce lucrea1a sau de catre o persoana care trece prin acel loc. Prin inter'ediul legatuirlor se reali1ea1a o reducere di4erentelor de potential dintre di4erite o%iecte 'etalice sau c9iar o anulare a acestor di4erente2 o%tinandu:se ast4el egali1area potentialelor si deci eli'inarea pericolului de 35

electrocutare. )e preci1at insa ca reteua de egali1are tre%uie conectata la instalatia de legare la pa'ant sau la nul.

36