POLITICA BUGETAR-FISCAL Politica fiscala in esenta inseamna utilizarea cheltuelile guvernamentale si a instrumentelor fiscale pentru a influenta cerere agregata.

Politica fiscala reprezinta activitatea de influentare a proceselor social-economice prin utilizarea pirghiei financiare(impozite, taxe, chelt guvernamentale) pentu a stimula oferta agregata in vederea realizarii principalelor obictive macroeconomice. Aplicarea unei politici fiscale determina efecte imediata asupra bugetului de stat. Cresterea cheltuelilor guvernamentale sau a pltilor transferabile duc la cresterea deficitului bugetar, in timp ce cresterea ratei fiscalitatii pin la o anumita limita contribuie la sporirea venitului i la reducerea deficitului bugetar. Din aceste considerente proiectarea unei politici fiscale tre sa se bazze pe o analiza ampla a efectelor acestora asupra deficitului bugetar si a datoriilor publice. Efectele politicii fiscale pe termen scurt se deosebesc de efectele politicii fiscale pe termen lung. Cauzele: 1) Orice schimbare in cheltuelile guvernamentale sau taxe trebuie sa fie finantat, dar acest aspect al finanrii are importante efecte asupra economiei care se pot suprapune pe efectele determinate de politica fiscala propriu zisa; 2) Modificarea produsa in structura cheltuelilor guvernamentale si a taxelor poate avea influene importante asupra diferitor sectoare ale economiei atit pe termen scurt cit si petermen lung. Principalele instrumente ale politicii bugetar fiscale: Cheltuelile guvernamentale; Plati transferabile; Taxele.

Cheltuelile guvernamentale includ: Platile de salariu catre sectorul bugetar; Achizitiile de produse necesare sectorului de aparare; Achizitiile de produse destinate infrastructurii economiei nationale; Alte achizitii de bunuri si servicii;

Cumpararile de bunuri i servicii efectuate de guvern afecteaz direct cererea agregat pe piata bunurilor i serviciilor. Orice achizitie guvernamental amplific cererea agregat la nivelul intregii economii. Cresterea preurilor se explic prin faptul existenei unei cerere agregate in exces nu va fi imediat acoperit de o oferta agregata la acelasi nivel. Producia are nevoie de un anumit timp pentru a se

adapta la cresterea cererii agregate, drept urmare preturile bunurilor i serviciilor pentru care exista o anumita cerere mai mare vor creste. Cresterea salariilor pe piata fortei de munca este datorata de crestere cererii de fora de munca, cererea pe care sectorul productiv al economiei o formuleaza ca urmare a dorintei sale de a mari oferta pentru a raspunde la sporirea cererii agregate. Astfel ocuparea intr-un grad mai mare a forei de munca va conduce pe de o parte la reducerea omajului, iar pe de alta parte la cresterea venitului disponibil => cresterea cererii agregate. Politicile bugetar-fiscale sunt, n primul rnd, instrumente ale guvernului n influenarea economiei, deci ele reflecta masura n care un guvernul se implica n orientarea proceselor macroeconomice. Aplicarea politicilor bugetar-fiscale const, n esena, n determinarea marimii cheltuielilor guvernamentale si a impozitelor si taxelor, a plailor transferabile sau a unei combinaii a acestora care sa duca la realizarea scopurilor stabilite. n alegerea politicii bugetar-fiscale adecvate este importanta eficiena acesteia, altfel spus marimea efectului ce se obine n condiiile date. Msurarea acestor efecte se face utiliznd multiplicatorii politicii bugetari- fiscali, definii ca acele marimi care arata cu ct se modifica marimea venitului atunci cnd unul dintre instrumentele politicii bugetare-fiscale se modifica cu o unitate valorica. Aplicarea unei politici fiscale determina efecte imediate asupra bugetului guvernamental. Cresterea cheltuielilor guvernamentale sau a plailor transferabile duce la sporirea deficitului guvernamental, n timp ce cresterea ratei fiscalitaii duce la reducerea acestuia. Din aceasta cauza, proiectarea unei politici fiscale trebuie ntotdeauna nsoit de o analiza a efectelor acesteia asupra deficitului bugetar, a datoriei publice, n general.

INSTRUMENTELE I SCOPURILE POLITICII FISCALE Orice analiza a unei politici macroeconomice are la baza precizarea scopurilor acesteia, precum si a instrumentelor utilizate pentru atingerea acestora. Politica bugetar-fiscala nseamna, n esen, utilizarea cheltuielilor guvernamentale i a mijloacelor fiscale pentru a afecta cererea agregat. Dei, la prima vedere, politica bugetarfiscala pare relativ simpl, presupunnd luarea unor decizii privind marimea cheltuielilor guvernamentale, a transferurilor i/sau a taxelor percepute ntr-o anumita perioad, n realitate ea este deosebit de complex. Astfel, efectele politicii bugetar -fiscale pe termen scurt difer de efectele pe termen lung. Chiar i pe termen scurt, politici care se includ n aceeai categorie pot afecta economia n moduri foarte diferite. Aceasta complexitate deosebita se datoreaz urmatoarelor doua cauze: n primul rnd, orice schimbare n cheltuielile guvernamentale sau n taxe trebuie sa fie finanat, deci trebuie sa aiba o sursa din care provin fondurile prevazute n bugetul de stat. Dar acest aspect al finanarii are si el efecte importante asupra economiei care se pot

suprapune, amplificndu-le sau diminundu-le, peste efectele determinate de politica bugetar-fiscala propriu-zisa. n al doilea rnd, nsasi structura cheltuielilor guvernamentale si a taxelor poate exercita efecte importante asupra restului economiei. Astfel, la nivelul fiecarui an, sumele alocate de la bugetul de stat pentru diferite capitole de cheltuieli se modific, uneori substanial, n acord cu viziunea guvernului privind ncurajarea sau descurajarea anumitor sectoare ale economiei. Aceste modificari se observa si n sistemul de impozite si taxe, atunci cnd fiscalitatea creste sau scade n anumite sectoare. Schimbarile respective au repercusiuni nsemnate, att pe termen scurt, ct si pe termen lung.

n forma sa iniiala, teoria politicilor fiscale a fost dezvoltata de J.M.Keynes n anii '30 pentru a arata modul n care guvernul poate influena, prin cheltuieli guvernamentale si politici de taxare, atingerea utilizarii complete a forei de munc. n aceasta etapa de dezvoltare, teoria nu spunea nimic despre efectele derivate ale politicilor bugetar-fiscale, efecte care pot conduce la schimbari dramatice n comportamentul consumatorilor si al investitorilor. Principalul instrument al politicii bugetar-fiscale, cheltuielile guvernamentale, se poate mpri n dou mari categorii: cumparari guvernamentale de bunuri si servicii i plai transferabile. Prima categorie, cumpararile de bunuri si servicii, include achiziiile de produse destinate refacerii soselelor naionale, plaile de salarii ctre sectorul bugetar, achiziia de produse intermediare si finale necesare sectorului de aparare. A doua categorie de cheltuieli guvernamentale o reprezint transferurile de venit pentru care guvernul nu primeste nimic n schimb, transferuri denumite plai transferabile. Astfel, familiile cu venituri mici primesc ajutoare sociale, elevii si studenii primesc burse de stat, veteranii de razboi primesc pensii s.a. Toate aceste plai transferabile, prin care se redistribuie venitul naional, nu au o contribuie direct asupra restului economiei (sectorului privat) dar l pot influena indirect datorita efectului lor asupra cheltuielilor de consum. Pe lnga aceste doua instrumente, politica bugetar-fiscal mai utilizeaz i impozitele si taxele datorit influenei acestora n formarea venitului disponibil i, de aici, n determinarea cheltuielilor de consum si a cererii agregate. Sa analizam, pe rnd, aceste trei instrumente, precum si efectul lor asupra economiei. Cumpararile guvernamentale de bunuri si servicii Cumpararile de bunuri si servicii efectuate de guvern pot afecta direct cererea agregat pe pia bunurilor si serviciilor. Orice achiziie guvernamental de bunuri se adauga cererii de bunuri si servicii, deci cererea agregata la nivelul ntregii economii se amplifica. Plaile transferabile Prin plaile transferabile are loc o redistribuire a veniturilor n cadrul economiei, de la indivizi cu venituri mai mari la indivizi cu venituri mai mici sau fara venituri. De aceea, o schimbare n

plaile transferabile nu va afecta direct cererea agregata, ci o va afecta indirect prin intermediul venitului disponibil si, mai apoi, al cheltuielilor de consum. Deci efectul plailor transferabile asupra cererii agregate depinde, n principal, de efectul schimbarii cheltuielilor de consum ale gospodariilor cu venituri reduse. De aceea, eficiena acestui instrument depinde de alocarea plailor transferabile, n sensul ca cu ct acestea sunt orientate mai mult catre gospodariile cu venituri mici sau far venituri, cu att modificarile n cheltuielile de consum, deci n cererea agregat de bunuri si servicii, vor fi mai mari. Ca si cumpararile guvernamentale de bunuri si servicii, plaile transferabile pot genera efecte multiplicator. Datorita cauzelor expuse mai sus, multiplicatorul plailor transferabile are valoarea mai mica dect multiplicatorul cumpararilor guvernamentale de bunuri si servicii, deoarece primele nu afecteaza n mod direct cererea agregata, ci prin intermediul efectului lor asupra cheltuielilor de consum care, la rndul lor, influeneaza cererea agregata. Taxele Taxele afecteaza cererea agregata pe doua cai principale. Prima cale este legata de efectul acestora asupra venitului disponibil al gospodariilor, n timp ce a doua priveste efectul lor asupra profitului si costului bunurilor capitale ale firmelor. Deoarece mecanismele declansate de cele doua cai sunt oarecum diferite, sa analizam separat efectul taxelor mai nti asupra indivizilor si apoi asupra firmelor. Taxele individuale Taxele suportate de indivizii de la nivelul gospodariilor le vom numi, n continuare, taxe individuale. Ele sunt, de regula, formate din impozitele pe venit, plaile pentru asigurari sociale, somaj i contribuii. Plaile pentru asigurari sociale sunt utilizate pentru pensii si ele nu sunt considerate instrumente ale politicii fiscale. Cea mai importanta sursa de venituri guvernamentale o constituie impozitele pe venit (salarii, dividende, alte venituri). Aceste impozite, de regula, sunt progresive, deci rata de impozitare creste pe masura ce individul realizeaza venituri mai mari. Exista, nsa, att un interval de venituri care nu sunt impozitate, ct si o limita superioara pna la care rata impozitului pe venit poate sa creasca. Schimbarile n impozitul pe venit acioneaz prin efectele pe care le au asupra venitului disponibil. Deci, i n acest caz, este importanta distincia dintre venitul curent si venitul disponibil, precum si dintre schimbarile temporare si cele permanente n marimea venitului. Taxele impuse firmelor Daca taxele individuale, dupa cum am vazut mai sus, afecteaza cheltuielile de consum ale gospodariilor, taxele impuse firmelor afecteaza cheltuielile cu bunurile de investiii. n general, aceste taxe se mpart n doua mari categorii: impozitul pe profit si facilitai (scutiri) de impozite pentru investiii. Impozitul pe profitul firmei se aplica profitului ramas dupa ce firmele si-au dedus costurile de producie din veniturile totale obinute din vnzari. El influeneaz cheltuielile de investiii care

au ca surs principal profitul obinut de ctre firme. Multe firme cred ca este mai puin costisitor sa finaneze propriile investiii utiliznd o parte din profitul obinut, dect sa apeleze la credite bancare. Deci, cu ct profitul ramas la dispoziia firmelor este mai mare cu att cheltuielile de investiii vor fi mai mari. Desigur ca o parte din profit va merge la acionari sub forma de dividende, dar acestia pot reinvesti acest profit sau utiliza pentru a-si spori cheltuielile de consum. Cheltuieli de investiii mai mari nseamn, ns, cumparari sporite de bunuri de investiii, deci o cerere agregata mai mare. nca o data apare deci importana distinciei dintre carcterul temporar si permanent al schimbarilor n ratele impozitelor si taxelor. De exemplu, daca guvernul decide sa acorde facilitai investitorilor straini doar pentru un an, acest lucru va determina o crestere a cererii agregate, dar de dimensiuni mai mici. Cum anul urmator aceste facilitai expira, firmele mixte sau straine si vor restrnge cheltuielile de investiii, deci cererea agregata va reveni la nivelul iniial. Din aceasta cauza se spune ca o reducere temporara a ratei de impozitare poate ncuraja cheltuielile de investiii curente i descuraja cheltuielile de investiii viitoare, n timp ce o reducere permanenta a acestei rate ncurajeaz cheltuielile de investiii viitoare i descurajeaz cheltuielile de investiii curente. MULTIPLICATORI I EFECTE DE TRANSMISIE ALE POLITICII FISCALE Dupa ce am prezentat instrumentele politicii fiscale si efectele ei asupra scopului principal si anume schimbarea cererii agregate, sa analizam mai detaliat mecanismele economice prin intermediul carora aceste instrumente si transmit efectele. Se poate spune ca fiecarui instrument i corespunde un anumit mecanism, care se pune n miscare n momentul n care economia percepe o schimbare n marimea instrumentului respectiv.

Multiplicatori ai politicii fiscale Efectul de ansamblu ce se obine n urma schimbarii marimii unui anumit instrument de politica bugetar-fiscal se masoar cu ajutorul multiplicatorului asociat instrumentului respectiv, n timp ce influenele care au loc la nivelul principalelor variabile macroeconomice si care sunt declansate de modificarea valorii unui anumit instrument politic sunt reprezentate prin intermediul efectului de transmisie asociat instrumentului respectiv.. n teoria politicilor macroeconomice, reprezentarea efectelor de transmisie are rolul de a arata, n mod sugestiv, modul n care se deplaseaza n economie un efect determi nat de o variaie a valorii unui instrument politic. Orice aciune sau decizie guvernamentala de schimbare a valorilor acestor instrumente constituie o implementare de politici fiscale. Evident, guvernul poate schimba oricare dintre aceste instrumente sau pe toate n orice combinaie posibila (mix politic). Alegerea depinde de scopurile stabilite la nivel guvernamental.

EFICIENA I FLEXIBILITATEA POLITICILOR BUGETAR-FISCALE Diferitele instrumente ale politicilor bugetar-fiscale, prezentate anterior, se deosebesc nu numai prin caracterul temporar sau permanent al aciunilor sau prin efectele de transmisie pe care le declanseaz, dar si prin eficiena si flexibilitatea pe care o au n aplicarea lor n practic. Eficiena unui instrument de politica macroeconomica reprezint, n esena, masura efectului determinat n scopul sau scopurile urmarite, raportat la marimea schimbarii ce are loc n instrumentul sau instrumentele politice utilizate. Pentru a determina eficiena instrumentelor politicilor fiscale vom utiliza, n principal, modelul IS-LM si legatura care exista ntre schimbarile n cererea agregata si deplasarile curbei IS. Se stie faptul ca curba IS reprezinta locul geometric al punctelor (Y, r) pentru care piaa bunurilor si serviciilor se afla la echilibru, deci pentru care cererea agregata este egala cu oferta agregata . Schimbarile care au loc n cererea agregata datorita influenei politicii bugetar-fiscale fac ca echilibrul macroeconomic iniial sa fie perturbat, aparnd un nou echilibru, catre care economia va avea tendina sa se deplaseze. Aceasta nseamna ca si venitul se deplaseaza n direcia noului venit de echilibru. Drept urmare, n condiiile n care masa monetara reala ramne neschimbat, curba IS se va deplasa de-a lungul curbei LM pentru a restabili echilibrul pe piaa bunurilor si serviciilor. n condiiile unei politici fiscale expansioniste, deci ale unor schimbari n instrumentele politicii bugetar-fiscale care determina cresterea cererii agregate, deplasarea curbei IS se va face catre dreapta sus, n timp ce n condiiile unei politici fiscale restrictive, deci ale unor schimbari n instrumentul politicii bugetar-fiscale care determina restrngerea cererii agregate, deplasarea curbei respective va fi catre stnga jos. Se observa ca, n condiiile unei politici fiscale expansioniste, cresterea venitului este nsoit de o crestere a ratei dobnzii, n timp ce n condiiile unei politici fiscale restrictive, scadereavenitului are loc mpreun cu o scadere a ratei dobnzii.

Obectivele i instrumentele politicii bugetar-fiscale n promovare creterii economice n Frana,Marea Britanie i SUA. Obectivele politicii bugetar-fiscale n vederea creterii economice Minimizarea posibilitilor de evaluare i evitarea dublei impuneri; Stabilitatea ritmului de crestere economic; Asigurarea unui nivel optim de ocupare a forei de munc; Asigurarea unui inflaii reduse;

 Reglarea conjunctural i relansarea economiei; Minimizarea fluctuaiilor ciclului economice; Reducerea deficitului bugetar. Politica bugetar-fiscal: Un instrument al actiunilor de derijare-reglementare a economiei prin intermediul unui anasamblu de decizii,tehnici,instrumente de intervenie ale statului/guvernului; nglobeaz procesele de mobilizare a veniturilor bugetare prin impozite i taxe,alocarea cheltuelilor pe anumite destinaii precum i asigurarea echilibrului bugetar; Actiuni orientate spre realizarea obectibelor de stabilitate i dezvoltarea economica a rii. Tipuri de sisteme bugetare: Sistemul unitar: Bugetul de stat; Bugetul asigurrilor sociale de stat; Bugetele locale; Bugetele fondurilor speciale; Bugetul trezoreriei statului; Bugetul altor instruciuni cu caracter autonom.

Sistem federal: Bugetul federaiei; Bugetele statelor Bugetul provinciilor sau regiunilor membre ale federaiei Bugetele locale.

Caracteristica ale politici bugetar-fiscale: Marea Britanie fiscalitatea in Marea Britanie implica cel puin dou niveluri de guvernare:guvernul central i guvenele locale.Venitul guvernului central provin din impozitul pe venit,contribuiilor de asigurri sociale,taxa pe valoarea adaugat,impozitul pe profit i taxa de combustibil.Veniturile administraiei publice locale provin n special din subvenii din fonduri guvernamentale centrale,ratele de afacere n Anglia i ara Galilor i taxele cum ar fi taxele de parcare,etc. Obective: Stabilirea preurilor(reducerea inflaiei); Echilibrarea balanei de plai; Deminuarea deficitului bugetar; Reducerea fraudelor fiscale;

Protejarea categoriilor de populaie afactate grav de criza economic.

Instrumente: Reducerea ratei dobnzii de la 1 la 0,5%; Stimularea exportului; Reducerea cheltuelilor pubilce cu 6,2 mlrd lire sterline(7,2 mlrd euro) prin reducerea efectivelor de angajai din sectorul pubilc cu aproape 20% cu ncepere de la 1 ianuarie 2011; Reducerea poverii fiscale din domeniul muncii pn la nivelul nregistrat n 2000(mai mic de 28 %); Majorarea taxelor universitare.

Frana-Fiscalitatea Francez este favorabil salariailor cstorii i cu copii.n schimb, ea este mai puin avantajoas celibatarilor fr copii i celor care au venituri foarte nalte(cadrelor de conducere din ntreprindere). n ce priveste fiscalitatea ntreprinderilor, Frana este una din rile cu o rat nominal de impozitare a beneficiilor cea mai ridicat (locul 7 , cu un procent de 34,7%). Sistemul francez se mai distinge prin cotizaii sociale foarte ridicate, acestea atingnd 38% din costurile pentru fora de munc. Obectivele: Obectivul principal al proectului francez este reducerea deficitului bugetar la 6% din PIB n 2011, de la 7,7% n anul 2010, n prima faz a planului care prevede restrngera indicatorului la 3% din PIB n 2013 i 2% n 2014; Minimizarea posibilitilor de evaziune i evitarea dublei impuneri; Reducerea omajului.

Instrumente: nlturarea diferenelor n ceea ce privete cotele i metodele de aplicare a impizitelor indirecte; Reducerea cheltuelior pubilice i eliminarea scutirilor fiscale; Investirea n capitalui uman prin wficientizarea programelor de studii; Orientarea ctre proecte de investiii publice care vor atrage o parte a forei de munc eliberate ca urmare a efectelor adverse ale crizei economice.

SUA-Fiecare stat are i ststemul fiscal propriu. Impozitul pe venit pltit de fiecare american este de dou tipuri:federal si de stat.unele stat aleg sa nu perceap impozitul pe venit, prefernd s aduc la buget banii din impozitul pe vnzri.n SUA nu exist TVA. Obective: Modernizarea i mbuntirea competitivitii internaionale prin sistemul de impozitare. Distribuirea eficient a cheltuielilor publice; Aplicarea politicii fiscale expansioniste; Acoradarea stimulentelor fiscale de 858 miliarde de dolari; nlocuirea actualului impoyit corporatist cu o tax pe activitatea economic.

Concluzie:Astfel a ales un drum diferit fa de cel al rilor europene ntruct au implimentat noi msuri de stimulare economic,n timp ce statele din Europa au preferat sa reduc deficitele bugetare.marea Britanie i SUA au nregistrat cele mai mari cresteri ale datoriilor guvernamentale, din cauza crizei economice.Consider ca toate cele trei ri trebuie s aduc sub control cheltuelile legate de pensii i sntate dac vor s pstreze stabil retingul datoriilor.

Direciile politici bugetar-fiscale pentru urmatorii anii:

Republica Moldova, care n 2008 a introdus cota zero a impozitului pe venitul nedistribuit, a hotrt s reintroduc de la 1 ianuarie 2012 impozitul pe venitul agenilor economici n mrime de 12%. Cota zero a fost introdus de la 1 ianuarie 2008, pn la aceast dat profitul corporativ fiind impozitat cu 15%. Criza a compromis ns scopurile urmrite prin aceast reform", reinvestirea profitului. Nu prea muli au avut posibilitatea s fac acest lucru", sunt de prere att o parte din antreprenori, ct i economitii, iar unii dintre ei consider c introducerea cotei zero a fost o greeal.. i dac din anul 2009 pn nu demult despre reintroducerea impozitului se vorbea doar ca despre o intenie, aceasta figureaz deja n proiectul Obiectivele politicii fiscale i vamale pentru anii 2012-2014, prezentat la 24 mai de Ministerul Finanelor spre dezbatere public. Schimbarea politicii fiscale este, probabil, cea mai vehement contestat de ctre asociaiile de antreprenori. Mai ales c revenirea la impozitul pe profitul corporativ va fi acompaniat de anularea tuturor facilitilor fiscale generale i individuale, cu excepia celor oferite pentru o perioad limitat zonelor economice libere. Vor fi pstrate i facilitile la dobnzile la depozite bancare i valori mobiliare corporative sub form de obligaiuni, ce nu sunt impozitate. O alt propunere de modificare a politicilor, la fel de nevralgic, pare a fi introducerea cotei standard TVA de 20% la zahr, dup ce mai muli ani productorii de zahr au beneficiat de o cot redus de 8%, dar i de o tax de salvgardare. Patronatele i asociaiile de productori au fost primii care s-au artat nespus de nemulmii de schimbrile anunate pe care le apreciat drept o nsprire a politicii fiscale". Federaia Asociaiilor Productorilor Agricoli Uniagroprotect" consider, bunoar c dup reintroducerea din anul 2012 a impozitului pe venit, situaia nu se va mbunti, ci din contra se va agrava". Pe de alt parte, cota standard a TVA de 20%, ce se propune a fi aplicat din 2012 la comercializarea zahrului de sfecl n locul taxei reduse de 8%, va duce la prbuirea ramurii sfeclei de zahr, n condiiile n care n august 2011 expir termenul de aciune a taxelor de salvgardare, este de prere Uniagroprotect". Zahrul din sfecl se va scumpi i nu va mai fi competitiv, iar ca urmare vor crete considerabil importurile de zahr din trestie care este mai ieften. Este pus la ndoial de unii analiti economici meninerea regimului de protejare excesiv" a pieei zahrului. Republica Moldova ar putea s aib probleme la negocierea acordului de liber schimb cu Uniunea European dac nu va readuce productorii de zahr n regim normal de activitate", spun ei. n replic, Uniunea productorilor de zahr afirm c facilitile de care beneficiaz sunt conforme normelor europene. Asociaia Micului Business a apreciat drept o povar foarte mare" impozitul pe cifra de afaceri pe care va trebui s-l plteasc ntreprinderile mici. Potrivit statisticilor oficiale, n Republica Moldova circa 40 la sut din ntreprinderile mici nu au profit. Ministerul Finanelor propune s fie introdus un impozit simplificat unic pe venitul obinut de ctre agenii micului business, n mrime de 4% din cifra de afaceri anual de pn la 600 000 lei, determinat prin metode i surse directe i indirecte. Probabil statul

ncearc s scoat din umbr multe afaceri mici, care sunt nevoite s-i doseasc veniturile i aa mici, care le ajung doar pentru a-i menine existena. Majorarea cotelor impozitului pe bunurile imobiliare locative de la 0,02% (cota minim) i 0,25% (cota maxim) la 0,05% i 0,3% ar putea s duc la scumpirea imobilului. Ministerul Finanelor propune s fie majorate accizele la igaretele cu filtru, de la 40 lei + 27% pentru 1000 de buci n 2012 la 120 lei + 50% din valoarea mrfii n anul 2014. De asemenea, se prevede majorarea cu aproape 50% a accizului la buturile tari, precum i a cotelor accizelor la autoturisme. Astfel, n urmtorii trei ani s-ar putea repeta situaia din anul 2010, cnd majorarea accizelor a dus la o cretere a preurilor n lan. Vestea bun e c sistemul progresiv de impozitare a veniturilor cetenilor i cotele de impozit vor fi meninute n anii 2012-2014 la nivelul actual, n timp ce scutirea anual personal, scutirile personale majore i scutirea pentru persoanele ntreinute vor fi majorate n funcie de rata prognozat a inflaiei. n anii urmtori persoanele fizice vor plti acelai impozit de 7% pe veniturile de pn la 25 200 de lei anual i, respectiv, 18% pe veniturile ce depesc aceast sum. Contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii i primele de asigurare obligatorie de asisten medical la fel se prevede s fie meninute n anii 2012 - 2014 la nivelul actual de respectiv 29% i 7%. Dup dezbaterile publice, Obiectivele politicii fiscale i vamale pentru anii 2012-2014 i modificrile respective la legislaie urmeaz s fie aprobate de Guvern, apoi adoptate de ctre Parlament. Evident c vor fi fcute propuneri asupra documentului, ns spaiul de manevr al Guvernului este foarte limitat, multe din aceste politici au fost convenite cu Fondul Monetar Internaional n timpul recentei misiuni