De-a lungul istoriei recente a lumii, mai exact incepnd cu secolul al XVIII-lea, s-a impus, impreun cu alte mari

institutii de baz create in scopul de a exprima prefacerile structurale politice, economice sau juridice, si constitutia, ca lege fundamentala a oricarui stat. Adoptarea constitutiei a de enit astfel un e eniment capital in cadrul societatii omenesti, ea reprezentnd implinirea unor dorinte si trairi sociale si morale. In perioada contemporana, adoptarea !onstitu"iei este un important e eniment politic, social si juridic in iata unui stat.Acest fapt se datoreaza principiilor fundamentale ale intregii ieti economice, sociale si juridice, cuprinse in !onstitutie, principii aflate in conformitate cu alorile fundamentale pe care statul le promo eaza si le apara. #egel afirma ca poporul trebuie sa aiba fata de !onstitutia lui sentimentul dreptului sau si al starii de fapt$ altfel, ea poate exista e drept, in c%ip exterior, dar nu are nicio semnificatie si nicio aloare, subliniind ca &fiecare popor isi are !onstitutia care i se ptri este si care i se cu ine'. In conceperea acestei teme, &(uprematia !onstitutiei', am incercat o abordare de la general la particular in consideratia faptului ca nu putem orbi despre suprematia constitutiei fara a a ea o iziune de ansamblu asupra notiunii de constitutie. Dar pentru stabilirea acestui concept este necesar a face doua precizari prealabile) in primul rand, ca intre constitutie si lege nu se pune semnul egalitatii, deci este simplu de obser at ca , sub aspect juridic, constitutia este si ea o lege, adica un act normati $ in al doilea rand, precizarea ca o constitutie este o categorie istorica, ea aparnd pe o anumita treapta de dez oltare a societatii umane. A fost creata pentru a exprima o noua abordare politica si juridica, abordare determinata, desigur, de transformarile economice si sociale ce s-au conturat puternic incepand cu secolul al XVIII-lea.

In zilele noastre asistam la o re igorare a conceptului de constitutie si la o imbinare a sensului formal cu cel material. Analiza unora dintre definitiile formulate in literatura juridica prezinta, desigur, interes.Astfel, !onstantin Dissescu, plecnd de la ideea ca obiectul dreptului constitu"ional este format din organizarea su eranit"ii, define*te constitu"ia ca fiind &organizarea exerci"iului su eranit"ii'. +entru ca apoi s adauge) &,i fiiindc exerci"iul su eranit"ii se nume*te -u ern, luat acest cu nt in sensul cel mai generic, putem zice c, !onstitu"ia e organizarea formei de gu ern pe care poporul su eran *i-o d.' Iar +aul .egulescu a definitit !onstitu"ia ca fiind &o norm care cuprinde principiile referitoare la organizarea statului *i la raporturile de ec%ilibru intre diferitele puteri ale statului', precum *i drepturile omului /drepturile publice0. In definitiile mai recente se consider c scopul constitu"iei este de a organiza &exerci"iul puterii'. Dez oltandu-se no"iunea de constitu"ie, se arat c aceasta determin statutul gu ernana"ilor *i, paralel, se precizeaz natura *i finalita"ile acti it"ii lor.(copul constitu"iei este deci dublu) pe de o parte ea desemneaz personalit"ile sau colegiile care or decide *i fixeaz competen"a *i modalit"ile de exercitare$ pe de alt parte, ea indic ce doctrin de organizare social *i politic reprezint gu ernan"ii ei *i prin aceasta ea identific ideea de drept care a fi ideea institu"iei statale. In concep"ia lui Andre #auriou, intr-un sens foarte general, prin constitu"ie se intelege ansamblul regulilor care administreaz organizarea *ifunc"ionarea statului.In acest sens, orice stat, prin faptul c exist, are o constitu"ie, un numr de dispozi"ii care reglementeaz organizarea *i raporturile dintre puterile publice *i fixeaz, printre altele, rela"iile de principiu intre stat *i cet"ean. Dintre defini"iile formulate in literatura de specialitate om re"ine pe cele formulate in manualele uni ersitare.Astfel, 1udor Drganu, precum *i Ioan Deleanu definesc constitu"ia ca fiind acea lege care, a nd for" juridic superioar celorlalte legi, reglementeaz in mod sistematic att principiile structurrii social- economice, ct *i cele ale organizrii *i func"ionrii statului bazat pe aceasta, garanteaz material drepturile fundamentale cet"ene*ti *i stabile*te datoriile corespunztoare acestor drepturi.Desigur, s-ar putea cita inc mul"i autori *i multe defini"ii, pentru c literatura juridic este destul de bogat in acest sens, dar in general defini"iile se aseamn.2xaminandu-le om consta c elemental comun, surprins in toate defini"iile este elemental stat sau putere de stat. Acest element este definitoriu in ce pri e*te aloarea juridic a normelor ce-l consfin"esc *i reglementeaz rela"iile sociale care se nasc in acest domeniu.

!on"inutul constitu"iei este unul de natur complex, el cuprinzand principiile fundamentale pentru toate domeniile ie"ii politice, economice, sociale, culturale, juridice. Datorit acestui fapt, adeseori constitu"ia este caracterizat ca fiind legea fundamental, suprem care st la temelia organizrii statale *i este baza juridic a intregii legisla"ii. 3 problem mai delicat a dreptului constitu"ional, e itat a fi abordat in mod direct, o reprezint fundamentarea stiin"ific a suprema"iei constitu"iei, deoarece ea "ine de locul constitu"iei in sistemul normati , de iera%izarea actelor normati e, a sistemului de drept *i, in orice caz, de locul dreptului constitu"ional in sistemul de drept. !e este interesant ins este faptul c suprema"ia constitu"iei apare ca un lucru *tiut, firesc, de necontestat, *i de aici lipsa unor preocupri directe pentru moti area, justificarea acestei suprema"ii. In general *i intotdeauna s-a afirmat *i se afirm caracterul de lege suprem a constitu"iei, iar aceast afirma"ie este acceptat ca o axiom, ce nu mai trebuie demonstrat, ca un lucru de cert *i incontestabil notorietate. 1oate opiniile exprimate con erg ctre caracterul suprem al constitu"iei. !e este, deci, aceast suprema"ie4 3 scurt incursiune in literatura de specialitate este edificatoare.Astfel, unii autori explic suprema"ia constitu"iei prin faptul c aceasta este &legea legilor, legea suprem'. Al"ii consider c suprema"ia constitu"iei pe plan juridic este o rezultant a faptului c modificarea ei trebuie adoptat de ctre parlament cu majoritate calificat de doua treimi din numrul total al deputa"ilor, spre deosebire de legile ordinare, care pot fi adoptate, modificate, suspendate sau abrogate de acela*i organ, cu majoritatea de jumtate plus unu din numarul total al deputa"ilor care il alctuiesc. Intr-o alt opinie, suprema"ia constitu"iei se explic prin faptul c aceasta ocup un loc principal, fiind o lege fundamental, care st la temelia organizrii statale *i este baza juridic a intregii legisla"ii, sbliniindu-se totodat faptul c suprema"ia se exprim fa" de legile ordinare in deosebiri de con"inut, form *i putere juridic. In literatura de specialitate, intlnim *i unele explica"ii mai nuan"ate, care arat c fie scris, fie cutumiar, constitu"ia este legea suprem a statului, pentru ca apoi s se arate c suprema"ia constitu"iei rezult din con"inutul acesteia /suprema"ia material0 *i uneori din forma in care este edictat /suprema"ia formal0. Al"i autori consider c &suprema"ia constitu"iei decurge din caracterul normelor acesteia, precum *i din procedura solemn pentru adoptarea ei'. (uprema"ia constitu"iei este deci o no"iune complex, in con"inutul creia se cuprind trsturi *i elemente / alori0 politice *i juridice, care exprim pozi"ia supraordonat a constitu"iei nu numai in sistemul de drept, ci *i in intregul sistem social-politic al unei "ri.
3

A*a cum am artat anterior, pozi"ia pe care o are constitu"ia determin numeroase efecte juridice, politice *i sociale, care or fi prezentate incele ce urmeaz. Aceasta situa"ie a determinat in literatura juridic apari"ia unor intrebri referitoare la iz orul alorilor morale, politice, *i juridice ale constitu"iei. 1rebuie deci s cutm moti a"ia stiin"ific a suprema"iei constitu"iei, semnifica"ia, finalitatea *i consecin"ele acesteia. +ozi"ia pri ilegiat a constitu"iei in sistemul de drept implic firesc o multitudine de consecin"e juridice, unele care pri esc c%iar constitu"ia, altele care pri esc restul dreptului. Deocamdat, om cerceta unele dintre consecin"ele ce pri esc ins*i constitu"ia, consecin"e ce e iden"iaz c suprema"ia constitu"iei este o realitate juridic, nu o simpl teorie, c practic ea este realizat printr-un sistem de reguli *i practici iabile. In legatur cu intregul ansamblu constitu"ional, din totdeauna s-a pus problema unor forme speciale /proceduri0 de adoptare, care s pun in aloare suprema"ia acesteia *i deosebirile fa" de restul dreptului, dar mai ales fa" de legile ordinare.Adoptarea constitu"iei trebuie zut ca un process complex, cu profunde semnifica"ii politico-juridice, proces in care se deta*eaz clar, a*a cum de altfel am artat, cel putin trei elemente, *i anume) ini"iati a adoptrii constitu"iei, organul competent /constituantul sau puterea constituant0, modurile de adoptare. !onstitu"ia ca lege fundamental a statului de drept nu poate rmne in afara sistemului social, nu poate rmne imun la transformrile ce au loc in societate. 2a sufer in mod firesc unele modificri ca urmare a corela"iei ce exist *i ce trebuie s existe intre drept *i dinamica economic *i social. In legtura cu modificarea constitu"iei, situa"ie prezentat anterior, considerm c pre ederile constitu"ionale trebuie s se caracterizeze stabilitate sporit, dar aceast stabilitate trebuie s fie in primul rand rodul realismului constitu"iei, *i nu al unor proceduri de modificare exagerate. .u se poate pierde din edere c ia"a economic *i social, creia pre ederile constitu"ionale se adreseaz, cunoa*te o permanent e olu"ie. In mod firesc, *i constitu"ia trebuie s "in pasul cu dinamica social *i economic. Astfel, pre ederile constitu"ionale pot de eni o frn in dez oltarea societ"ii la al crei progres trebuie s concure. In strns legatur cu adoptarea *i modificarea constitu"iei se afl suspendarea, precum *i abrogarea constitu"iei, care, de asemenea, trebuie s pun in aloare suprema"ia constitu"iei. (trict juridic orbind *i extrapolnd conceptul de lege, constitu"ia este *i ea o lege.!%iar *i a*a pozi"ia supraordonat a constitu"iei se manifest *i in ce pri e*te legea, fa"a de care exist trei mari deosebiri, *i anume de con"inut, de form *i de putere juridic.Aceste deosebiri pot
4

fi fcute ins numai dup ace om cerceta *i legea ca act juridic al +arlamentului. !onstitu"ia, ca iz or principal al dreptului, este deci parte integrant a cestuia. +rin con"inutul *i pozi"ia in sistemul de drept, constitu"ia comand ins intregul sistem de drept, reglementnd rela"iile sociale care sunt esen"ialepentru popor, rela"ii din toate domeniile ie"ii economice, politice, sociale *i culturale. 1oate celelalte ramuri ale dreptului i*i gsesc punctul de plecare la ni elul celor mai inalte principii in *i numai in pre ederile constitu"iei.!elelalte ramuri ale dreptului dez olt aceste dispozi"ii de principiu, dar normele lor trebuie s fie in perfect concordan" cu litera *i spiritul constitu"iei. 3rice abatere de la aceast concordan" este considerat o inclcare a constitu"iei, ea ducnd la nulitatea dispozi"iilor legate in cauz, constatarea acestor abateri fcndu-se prin controlul de constitu"ionalitate. Din aceast regul a conformit"ii rezult *i o a doua consecin". Astfel, in cazul in care o dispozi"ie constitu"ional este modificat, in mod obligatoriu trebuie s se modifice *i normele din ramurile de drept corespondente. Aceast modificare se impune pentru c in permanen" treebuie respectat concordan"a intregului drept cu constitu"ia. Dac modificrile sunt obligatorii, ele nu se realizeaz automat, imediat, ci aceasta depinde de faptul dac norma constitu"ional nou este de aplica"ie mijlocit sau nemijlocit, problem de mare interes practic. (uprema"ia constitu"iei este o realitate incontestabil, nu reprezint o simpl afirma"ie. 2a implic o serie de consecin"e juridice, dar care se bucur in acela*i timp *i de garan"ii. Desigur, garan"iile suprema"iei constitu"iei pot fi formulate in di erse forme.Vom re"ine ins cea mai important constatare ce se poate face, *i anume c suprema"ia constitu"iei beneficiaz de garan"iile specifice intregului drept /care fac ca sistemul normati s se aplice *i s fie respectat0, dar, totodat, de unele garan"ii juridice specifice. Astfel, apreciem c aceste garan"ii sunt in numar de trei, *i anume) controlul general al aplicrii constitu"iei, controlul constitu"ionalit"ii legilor, indatorirea fundamental de a respecta constitu"ia. Controlul general al aplicrii constituiei este rezultatul faptului c intreaga acti itate de organizare statal este stabilit prin constitu"ie. !onstitu"ia fixeaz cadrul realizrii puterii de stat, categoriile de organe ale statului. 1otodat, constitu"ia stabile*te *i competen"a organelor de stat. Acest lucru se face a nd in edere c puterea poporului nu exclude , ci dimpotri , implic, presupune o di iziune a competen"elor *i o autonomie a organelor de stat. 1oate organele statului trebuie s-*i desf*oare acti itatea in conformitate *i in limitele stabilite prin constitu"ie. +entru ca acest lucru s nu rmn o simpl cerin", orice constitu"ie organizeaz un sistem complex *i eficient de control al
5

aplicrii constitu"iei. Acest control general este *i prima garan"ie juridic a suprema"iei constitu"iei, el realizndu-se prin formele *i cile de control statornicite. Controlul constituionalitii legilor este o alt garan"ie a suprema"iei constitu"iei. !ontrolul constitu"ionalit"ii legilor este acti itatea organizat de erificare a conformit"ii legii cu constitu"ia, iar ca institu"ie a dreptului constitu"ional, cuprinde regulile pri itoare la organele competente a face aceast erificare, procedura de urmat, precum *i msurile ce pot fi luate dup realizarea acestei proceduri. In general, controlul constitu"ionalit"ii legilor este considerat o garan"ie a suprema"iei constitu"iei, folosindu-se desigur formulri diferite, precum sanc"iunea suprema"iei, garan"ia caracterului de suprema"ie a constitu"iei, sanc"iunea iolrii regulilor constitu"ionale, etc. In ce-l pri e*te pe 1udor Drganu, el arat c ) &In scopul de a consolida suprema"ia constitu"iei apoi s se gaseasc un mijloc pentru a se asigura respectarea ei, nu numai de administra"ie *i justi"ie, dar *i de puterea legiuitoare. Acest mijloc a fost instruirea unui organ cruia i s-a recunoscut competen"a de a face inaplicabile legile contrare unui principiu constitu"ional'. Indatorirea fundamental de a respecta constituia se inscrie in cadrul garan"iilor suprema"iei constitu"iei, reprezentnd a treia garan"ie. 2a presupune c pre ederile din constitu"ie s fie aplicate *i respectate de ctre to"i cet"enii. Iz orul acestei obliga"ii fundamentale trebuie cutat in c%iar con"inutul *i pozi"ia constitu"iei, in faptul c aducerea la indeplinire a pre ederilor constitu"ionale inseamn tocmai realizarea msurilor pe care statul le ia in ederea dez oltrii materiale *i culturale a societ"ii. In concluzie, suntem indrept"i"i a aprecia c suprema"ia constitutiei, asigurat prin con"inutul su *i prin for"a sa juridic superioar tuturor celorlalte acte normati e *i implicnd abrogarea oricror cutume sau legiuiri mai ec%i incompatibile cu dispozi"iile acesteia, precum *i lipsirea de efect a oricrui act normati ulterior care contra ine dispozitiilor respecti e, este o component esen"ial a no"iunii moderne de constitu"ie. In definiti , o constitu"ie este cea care d ade rata msur a ordinii sociale.