Argument

I.Rolul dispozitivelor periferice

II.Mod de conectare
III.Dispozitive periferice
III.1Monitorul si videoproiectorul
III.1.1 Instalarea
III.1.2 Caracteristici de functionare
III.2Imprimanta si ploterul
III.2.1 Instalarea
III.2.2 Caracteristici de functionare
III.3 Boxe
Argument
Am ales aceasta tema deoarece pentru a vedeafolosi informatiile o!tinute in
urma prelucrarii datelor de catre un calculator este nevoie de dispozitive
periferice de iesire.
In lucrare am prezentat informatii despre "
Monitorul# care permite vizualizarea pe ecran a rezultatelor execu$iei
programelor.
Imprimanta % este dispozitivul ce realizeaz& afi'area informa$iilor pe ()rtie.
*lotter % dispozitiv asem&n&tor imprimantei dar ()rtia poate fi parcurs& +n
am!ele
sensuri, accept& formate mari de ()rtie 'i precizia desenelor este foarte mare.
-ste folosit&
pentru sc(i$e, grafice, desene etc.
Difuzor % dispozitiv de ie'ire audio.
-xtragerea datelor se face prin utilizarea unor dispozitive de ie'ire
specializate care pot prezenta rezultatele +ntr#o form& inteligi!il&, pe suport
de ()rtie sau acustic, agreat& de !eneficiar.
I.Rolul perifericelor de iesire
.n periferic este o unitate /aparat0 de (ard1are ce este inclus sau se adaug&
unui sistem de calcul pentru a#i extinde func$ionalitatea. .n periferic
reprezint& un dispozitiv localizat +n afara unit&$ii centrale.
-xemple de
periferice" monitor, mouse, tastatur&, modem, imprimant&, unitate de disc.
2unt trei tipuri de unit&$i periferice " de intrare, de ie'ire 'i de intrareie'ire.
Iat& c)teva exemple"
unit&$i periferice de ie'ire" Monitor, Imprimant&, !oxe, plac& grafic& ,
c&'ti etc.
periferice de intrareie'ire" touc(screen, fdd, (ard#disc, memorie flas(,
streamer, CD#R3/CD#Re3rita!le0, D4D#R3/D4D#Re3rita!le0, M5#
dis6, RAMstatic#drive, etc, plac& de re$ea, router, s1itc( /comutator0.
II. Mod de conectare
*utem conecta ma7oritatea monitoarelor i proiectoarelor cu ca!luri D4I,
48A sau 9DMI. /.nele dispozitive se pot conecta c(iar i 1ireless.
III.Dispozitive periferice
#Monitorul
#Imprimanta
#*lotter#ul
#Difuzorul
Instalarea monitorului
Instalarea monitorului este foarte simpl&. 2e scoate monitorul din cutie 'i
+ndep&rta$i toate am!ala7ele. Apoi pune$i monitorul pe
!irou cu aten$ie: desface$i !aza monitorului, astfel +nc)t acesta s& stea corect
pe !irou. Apoi regla$i monitorul potrivit locului .
de utilizare 'i altor factori.
III.1 Monitorul
-ste dispozitivul care permite vizualizarea rapida a rezultatelor executarii
unei explicatii.*rincipalele caracteristici ale unui monitor sunt " claritatea
imagini , numarul de culori permis pentru afisare si nivelul de
radiatii.Imaginea este formata din puncte individuale numite pixeli.Calitatea
imginii este data in principal de rezolutie,care reprezinta numarul de pixeli ai
ecranului.
Constituie componenta de !aza in interfata cu utilizatorul. -l reda su! forma
de imagini sau text informatii sau rezultate furnizate de procesor.
Monitoarele se pot clasifica dupa mai multe criterii. .nul dintre acestea ar fi
dupa numarul de culori pe care este capa!il sa le redea. Astfel exista"
monitoare monocrom, care pot afisa doar doua culori, negru in com!inatie
cu verde, al! sau gal!en, monitoare cu nuante de gri care redau imaginea cu
a7utorul nuantelor de gri, si monitoare color, care pe !aza com!inatiei R8B
/red, green, !lue0 si a variatiei de intensitate formeaza imagini color.
Dupa un alt criteriu de clasificare monitoarele pot fi de doua feluri"
Monitoare CRT
/Cat(ode % Ra; <u!e0, monitoare ce folosesc o
te(nologie mai vec(e, dar care se utilizeaza si astazi.
Imaginile se o!tin prin diri7area unui fascicol de
electroni intr#un tu!, care contine gaz inert aflat la o
presiune foarte scazuta, catre un dispozitiv cu sarcina
pozitiva. In drumul lor acestia se lovesc de o placa
fosforescenta care produce imaginea.
Monitoare LCD /=i>uid Cr;stal Displa;0
,
ce au la !aza o te(nologie !azata pe cristale lic(ide.
-le ec(ipeaza laptop#urile.
Cristalele lic(ide nu mai reprezinta un lux
*ana la sfarsitul anului, un monitor cu cristale lic(ide
se va ieftini cu 2?#2@A. Acum cativa ani ne uitam la
monitoarele cu cristale lic(ide /=CD0 ca la niste
accesorii exclusiviste. *returile insa au scazut mult. 2pecialistii estimeaza
ca, anul viitor, in 2.A, vanzarile monitoarelor clasice vor fi depalsite de
vanzarile de =CD#uri.
In ceea ce priveste piata romaneasca, este clar ca o sa mai treaca ceva timp
pana cand sa se intample acest lucru. *entru un roman, 2@? de euro /fara
<4A0, cat costa in medie un monitor =CD de 1@ inci, reprezinta inca o suma
destul de mare. *returile insa se afla intr#o continua scadere. 5amenii din
industrie estimeaza ca, pana la sfarsitul anului, un monitor =CD de 1@ inci
va costa aproximativ 2?? de euro /fara <4A0.
,,In mod clar, tendinta pe piata este de inlocuire a monitoarelor clasice /CR<
# Cat(ode#Ra; <u!e0 cu cele =CD. Daca in 2??? =CD#urile reprezentau 1 la
1 ??? din piata de monitoare, acum au a7uns la 1?A, preconizandu#se sa
a7unga la 1@AB, spune Radu Ciculescu, director de mar6eting la .ltra *ro.
Interesant este ca marii fa!ricanti de monitoare au oprit complet productia de
CR<#uri cu diagonala de 1@ inci, lasand astfel si mai mult loc monitoarelor
=CD. Banii platiti in plus pentru un monitor cu cristale lic(ide se 7ustifica
mai ales datorita designului. .n monitor =CD este foarte compact si ocupa
un spatiu mult mai mic pe !iroul tau in comparatie cu un monitor CR<.
Datorita formei ecranului, un =CD de 1@ inci ofera o suprafata de lucru reala
aproape ec(ivalenta cu cea a unui monitor clasic de 1D inci. .n displa; !azat
pe cristale lic(ide se va dovedi cu adevarat folositor intr#un !irou. Cand vine
vor!a de editare de text, =CD iti ofera o imagine mult mai clara. De
asemenea,poti sta ore intregi cu oc(ii in monitor fara sa te doara capul,
datorita faptului ca nu emite radiatii electromagnetice, asa cum face un
dipla; clasic. Monitoarele cu cristale lic(ide au si nea7unsuri, deocamdata
nerezolvate" de pilda, rata de reimprospatare a imaginii /refres( rate0 este
foarte mica in comparatie cu cele clasice, ceea ce creeaza un efect de du!lare
/um!ra0 a imaginii.
In plus, daca privesti monitorul din ung(i, luminozitatea scade si nu mai poti
sesiza nuantele culorilor. *ro!leme apar atunci cand este vor!a de grafica.
Daca iti folosesti calculatorul in special pentru 7ocuri sau pentru editarea
imaginii, este mai !ine sa apelezi la un monitor clasic. =a unele monitoare
=CD de generatie mai vec(e, rata scazuta de reimprospatare a imaginii este
sesiza!ila si in timpul vizionarii unui film.
Alegerea monitorului potrivit
Cand este necesara ac(zitionarea unui monitor =CD, este !ine sa se tina
seama de urmatoarele caracteristici" diagonala, rezolutie maxima, contrast,
luminozitate sau rata de reimprospatare. <otusi, este destul de dificil sa iti
dai seama ce monitor iti tre!uie, prin simpla comparare a unor cifre. De
aceea cel mai !ine este sa testezi personal monitorul, inainte de a#l cumpara,
in aplicatiile pe care le folosesti cel mai des. In general, pretul este direct
proportional cu diagonala ecranului. Astfel, un monitor mare, cum ar fi unul
de 1E inci, poate a7unge sa coste c(iar si 1??? de euro. Categoric mai este
destul loc pentru im!unatatirea raportului calitate#pret al =CD#urilor. Dar
dupa cum evolueaza domeniul I<, pro!a!il ca peste cativa ani nu vom mai
sta pe ganduri atunci cand tre!uie sa alegem intre un monitor =CD si unul
CR<.
*entru multi dintre noi, design#ul monitorului va fi definitor pentru aspectul
intregului calculator, in masura mult mai mare decat carcasa, tastatura si
mouse#ul. Intotdeauna monitorul este cel care va smulge primul aplauzele
sau cel care va dezamagi primul. Insa acest FperifericB are o proprietate cu
mult mai importanta decat design#ul si anume calitatea tu!ului, care tre!uie
sa fie intotdeauna pe locul intai, lasand su!iectivismul design#ului in spate.
Calitatea tu!ului va avea un impact ma7or asupra confortului lucrului pe
calculator, el va fi acela care va decide cat de o!ositi vor fi oc(ii nostri sau
cat de afectati, in termeni medicali.
Caracteristicile principale ale unui monitor sunt" marca tu!ului, diagonala,
rezolutiile suportate, frecventa de functionare, marimea dot pitc(#ului.
<u!urile monitoarelor se impart in mai multe categorii dupa te(nologia
folosita in o!tinerea imaginii. *e langa clasicele tu!uri FGlat 2>uareB si
F4isual GlatB /suprafata acestora din urma fiind perfect plana0, merita
mentionate modelele consacrate fa!ricate de producatori cu renume"
GlatGace /9itac(i0, Glatron /=80, Diamondtron Caturall; Glat /Mitsu!is(i0,
D;naGlat /2amsung0 si GD#<rinitron /2on;0. Giecare din acestia foloseste o
te(nologie proprietara pentru o!tinerea unei imagini cu mult peste medie,
tu!urile fiind toate perfect plane.
Din nou, nu e recomanda!ila alegerea celui mai ieftin produs posi!il, ci
ac(izitia unui monitor cel putin din gama medie. Deoarece in acest caz
fia!ilitatea poate avea un impact important asupra sanatatii oc(ilor,
monitorul tre!uie sa fie ultimul pe lista de compromisuri.
Dilema cea mai comuna la ac(izitionarea unui monitor consta din alegerea
unuia cu diagonala mai mica dar cu performante crescute, produs de catre un
fa!ricant de renume, sau a altuia cu diagonala mai mare dar dintr#o categorie
inferioara primului, am!ele avand aproximativ acelasi pret. Giecare optiune
are avanta7ele si dezavanta7ele sale, insa importanta calitatii imaginii cu
orice pret ar tre!ui sa transeze dilema. Diagonala monitorului cel mai vandut
la noi a evoluat treptat de la 1HB la 1@B, in prezent facandu#se trecerea la
diagonala de 1DB, dar nu din cauza cresterii puterii de cumparare a
populatiei, ci datorita iesirii modelelor de 1HB si mai nou de 1@B din
fa!ricatie. Modelele de 1@B mai pot fi inca gasite la importurile de
calculatoare second#(and sau noi, de la producatori modesti, fa!ricantii
consacrati renuntand la aceasta gama in urma cu mai mult de un an.
Diferenta actuala dintre un 1@B si un 1DB fiind minima, puteti alege un model
de 1DB dintr#o gama mai larga de producatori, fiind mereu atent la raportul
calitatepret.
Din cauze te(nice la care se adauga mar6eting#ul, diagonala reala a unui tu!
va fi mai mica decat cea afisata in lista de caracteristici te(nice, astfel un
monitor de 1HB va avea o diagonala vizi!ila de 13#13.3B, monitorul de 1@
numai 13.E#1HB vizi!ili, cel de 1DB are 1@.E#1IB reali, cel de 1JB numai 1E,
iar monitorul de 21B va avea diagonala vizi!ila de 2?B. -xplicatiile
producatorilor se refera la dimensiunea exterioara a tu!ului, care este
declarata oficial, suprafata de afisare fiind evident inferioara acesteia.
In principiu, rezolutia maxima a unui monitor creste odata cu diagonala
tu!ului. Rezolutiile standard sunt IH?xHE? /48A0, E??xI?? /248A0,
1?2HxDIE /K8A0, 11@2xEIH, 12E?xJI?, 1I??x12??, 1J2?x1HH?,
2?HEx1@3I. <re!uie precizat ca rezolutia intermediara standard de
12E?x1?2H nu asigura o proportionalitate de H3 a imaginii, un cerc perfect
aparand usor oval in acest caz, fiind recomandata folosirea rezolutiei
alternative de 12E?xJI?.
.n detaliu de multe ori ignorat este frecventa de functionare a tu!ului,
masurata in 69z. Cu cat aceasta va fi mai mare, va creste frecventa
!aleia7ului /refres(#ului0 la o rezolutie data, imaginea fiind mai odi(nitoare
pentru oc(i. Monitorul nu poate functiona la un refres( mai mare decat
refres(#ul permis de placa video, dar marea ma7oritate a placilor video
actuale asigura un refres( cu mult superior oricarui tip de monitor
performant. Atentie, cel mai mic refres( inca sanatos pentru oc(iul uman
este E@ 9z, su! nici o forma nu tre!uie acceptat un refres( inferiorL *e
masura cresterii rezolutiei, rata de refres( scade, de aceea cine intrevede
utilizarea unui monitor cu diagonala mare la rezolutie ridicata, tre!uie sa se
asigure ca frecventa de functionare a tunului de electroni este suficient de
mare pentru a asigura un refres( minim de E@ 9z. Desi nu pare logic, s#a
demonstrat ca refres(#ul mai mare de 12? 9z dauneaza din nou oc(iului
uman, de aceea oftalmologii recomanda setarea unui refres( numai intre E@
si 12? 9z, c(iar daca placa video si monitorul permite mai mult.
Dot pitc(#ul reprezinta marimea celui mai mic element fizic vizual al
ecranului, fiind distanta dintre doua gauri alaturate din grila tu!ului. In
comparatie, pixelul este cel mai mic element vizual programa!il, si se
suprapune cu dot#ul in cazul setarii rezolutiei maxime. =a rezolutii mai mici,
un pixel poate cuprinde mai multe dot#uri. Cu cat acesta va fi mai mic,
finetea imaginii va creste, deci va tre!ui sa tineti seama si de acest lucru la
alegerea unui anumit tip de monitor din mai multe oferte. Dot#pitc(#ul
mediu este in prezent ?.2I mm. Ideala ar fi testarea monitorului inainte de
ac(izitie.
Daca acest lucru este posi!il, va tre!ui sa urmariti cu atentie urmatoarele
aspecte" geometria, convergenta, focalizarea, contrastul si luminozitatea,
culorile si reactia la alternanta fondului al!#negru.
Geometria:
#corectitudinea afisarii unui cerc sau a unui patrat in toate zonele ecranului,
colturile fiind predispuse la deformari.
#Convergenta" alinierea perfecta a celor trei culori fundamentale.
Focalizarea:
- finetea detaliului in diferite zone ale ecranului, colturile fiind din nou
predispuse la erori.
#Contrastul este dat de claritatea delimitarii intre diferite culori, iar
luminozitatea tre!uie sa fie cat mai mare fara a aparea distorsiuni ale
culorilor
#Culorile tre!uie sa fie stralucitoare si perfect uniforme, a se urmari in mod
expres eventualele pete pe fond al!.
#Reactia la alternanta fondului al!#negru" sc(im!area dimensiunii imaginii la
o alternanta !rusca a culorilor al!#negru reprezinta un defect al tu!ului de
electroni, cu volta7 inadecvat: se spune ca acest fenomen prezice durata de
viata a tu!ului.
*entru a testa toate elementele descrise mai sus, ar fi de preferat sa mergeti
la firma cu o disc(eta cu programul Co6ia Monitor <est, care va raporta
o!iectiv calitatea imaginii monitorului testat. <re!uie mentionat ca placa
video are si ea un rol ma7or in calitatea imaginii afisate pe ecran, fiind
cunoscut faptul ca placile A<I ofera culori mai vii. De asemenea va
atentionam ca in cazul monitoarelor !azate pe tu! 2on; GD#<rinitron si
Mitsu!is(i Diamondtron CG /Catural Glat0, sunt prezente doua fire su!tiri
orizontale, paralele, la nivelul treimilor verticale ale ecranului.
Acestea au rol de a sustine grila7ul fin vertical al tu!ului, grila7 care prin
aceasta constructie asigura un contrast maxim specific tu!urilor
<rinitronDiamondtron. Aceste fire sunt vizi!ile numai pe fond al! si la
focalizarea intentionata a oc(ilor asupra lor, dupa o scurta perioada de
adaptare utilizatorul nemaifiind deran7at de acestea.
Cu in ultimul rand conteaza certificarea ergonomiei si a emisiei de radiatii a
tu!ului. -xista mai multe standarde internationale, de generatii diferite /cele
mai cunoscute fiind M*R#II, <C5#J2, <C5#J@, <C5#JJ0, fiecare aducand
noi cerinte minime si exigente de calitate. Astfel, cel mai nou standard,
<C5#JJ, de origine suedeza, ar tre!ui sa fie o!ligatoriu pentru monitorul pe
care doriti sa#l ac(izitionati. <C5#JJ atesta confortul vizual, electro#
securitatea, recicla!ilitatea, minimizarea reflexiilor date de lumina externa,
contrastul, luminozitatea, si rata de refres( /minim E@ 9z, recomandat 1??
9z0.
.neori putem intalni in oferte asa#numitele Fmonitoare multimediaB, care
incorporeaza in carcasa un set de difuzoare si un microfon. -le sunt potrivite
pentru un *C ieftin, sau in cazul in care nu dispuneti de suficient spatiu pe
!irou /pentru o perec(e de !oxe externe0. Atentie insa, calitatea difuzoarelor
nu trece de medie, iar setarea
volumului maxim /in special al !asilor0 va duce la aparitia efectelor de
!ruia7 pe ecranul monitorului, depasindu#se capacitatea de ecranare a
undelor electromagnetice implementata de fa!ricant.
De aceea, daca stiti ca veti folosi un volum ridicat al sunetului si veti dori si
o calitate ridicata a auditiei, nu va incurcati cu un monitor multimedia, oricat
de tentant ar fi.
In concluzie, design#ul monitorului tre!uie sa ocupe intotdeauna locul II,
dupa calitatea tu!ului, in cerintele alegerii unui monitor.
Monitoarele LCD avantaje si dezavantaje
.ltimii doi ani au fost marcati de o scadere dramatica a pretului
monitoarelor =CD /=i>uid Cristal Displa;s0, asa#numitele Fecrane plateB,
!azate pe te(nologie <G< /<(in Gilm <ransistor0. Daca in trecut acestea
sufereau de o sla!a luminozitate si un contrast redus, modelele actuale /din
gama medie#scumpa0 au eliminat aceste nea7unsuri. Astfel, cu reducerea
timpului de latenta al raspunsului cristalelor lic(ide, ecranele =CD au intrat
si in atentia gamerilor pretentiosi.
Avantajele monitoarelor LCD:
spatiul redus ocupat pe !irou :
a!senta radiatiilor nocive pentru oc(i :
ergonomia imaginii nu mai depinde de rata de refres(, datorita latentei mai
mari a cristalelor lic(ide :
consum redus de energie :
diagonala relativ mai mare a ecranului decat in cazul unui monitor clasic
CR< /Cat(od Ra; <u!e0, deoarece marimea declarata a diagonalei
corespunde cu cea reala, vizi!ila nu in ultimul rand un astfel de dispozitiv da
o nota M9ig(#tec(B incaperii si stilului proprietarului
Dezavantajele ecranelor LCD ar fi:
-in primul rand pretul lor inca pro(i!itiv pentru marea ma7oritate a
populatiei, pret care se du!leaza pentru modelele de top :
luminozitate si contrast mai scazute in functie de model :
#ung(i restrans de vizi!ilitate :
#latenta mai mare a elementelor cromatofore , ceea ce se traduce prin
distorsionarea imaginilor aflate in miscare rapida :
#restrangerea rezolutiilor folosite la o singura optiune, cea recomandata de
fa!ricant, altfel imaginea capata granularitate acentuata :
Ac(izitionarea unui ecran <G< este deose!it de tentanta la prima vedere,
insa faptul ca un =CD ieftin de 1@B are acelasi pret cu un monitor CR< de
1JB din gama (ig(#end va da mult de gandit cumparatorului.
Caracteristicile tehnice sunt:
- diagonala ecranului, rezolutia recomandata, frecventa de lucru,
dimensiunea pixel#ului, contrastul si luminozitatea, tipul intrarii video,
caracteristici multimedia.
#Modelele (ig(#end detin o intrare video de tip D4I /Digital 4ideo
Interface0, care necesita o iesire ec(ivalenta a placii video, tot de tip D4I
/prezenta pe ma7oritatea placilor grafice de top0. Avanta7ul acesteia este o
calitate superioara a imaginii, semnalul digital din placa video
nemaitre!uind sa fie convertit in semnal analogic /necesar unui monitor
CR<0 si apoi din nou convertit in semnal digital pentru =CD.
.n monitor =CD mediu dispune de peste un milion de pixeli, iar sansa ca
unul sau mai multi pixeli sa nu functioneze din fa!rica este relativ crescuta.
Deoarece un pixel defect nu se poate inlocui iar magazinul nu garanteaza
inlocuirea monitorului su! un procent oarecare de pixeli morti per total, este
recomanda!il sa verificati in magazin ecranul =CD prin alternanta fondului
al! cu cel negru, si incercarea de a gasi puncte negre, respectiv al!e.
-crane cu nano#emisie
=a!oratoarele Motorola, divizia de cercetare aplicata din cadrul companiei
Motorola, si#au anuntat rezultatele cu privire la cercetarile nanote(nologiei
de car!on.
Denumita nano emissive displa; # ecran cu nano#emisie /C-D0, aceasta
te(nologie le permite producatorilor de profil sa creeze ecrane plate de mari
dimensiuni ale caror caracteristici sunt superioare ecranelor de plasma si
=CD, pentru costuri c(iar mai mici. In prezent, Motorola se afla in negocieri
cu producatori de aparatura electronica din -uropa si Asia in scopul
comercializarii acestei te(nologii.
Descoperirile Motorola in te(nologia C-D ar putea face ca ecranele plate cu
diagonala peste @? si grosimea su! 3 cm sa devina realitate in viitorul nu
prea indepartat. Aceasta te(nologie ar putea, de asemenea, sa fie utilizata
pentru ecrane mult mai mari, in genul celor folosite pentru evenimentele
sportive sau pentru panourile pu!licitare. Canotu!urile pe !aza de car!on
/CC<#uri0 sunt tu!uri din atomi de car!on cu diametru mai mic de un
nanometru # o miliardime de metru. CC<#urile poseda o com!inatie unica de
proprietati ce permit folosirea lor intr#o varietate de scopuri, inclusiv in
productia de ecrane plate.
Motorola a dezvoltat un proces special ce permite utilizarea CC<#urilor la
temperaturi 7oase # o capa!ilitate foarte importanta avand in vedere faptul ca
materialele folosite in acest scop /cum ar fi sticla sau tranzistorii0 sunt
sensi!ile la caldura. In plus, Motorola a creat o metoda speciala pentru
aplicarea individuala a CC<#urilor pe materiale de suprafata, o inovatie care
le permite producatorilor sa creeze produse de design si sa im!unatateasca
caracteristicile specifice. A!ilitatea de a pozitiona CC<#urile direct pe un
su!strat si de a le controla, in acelasi timp, amplasarea si dimensiunea,
asigura o imagine de o calitate superioara si emisii optime de electroni, dar
si claritate, culoare fidela si rezolutie !una pentru ecranele plate.
III.2 IMPRIMANTA
-ste dispozitivul care afiseaza informatiile din calculator pe suport de
(artie.*rincipalele caracteristici ale unei imprimante sunt viteza de tiparire
/in pagini pe minut0 si rezolutia.
Tipuri de imprimante:
Cu jet de cerneala Laser Termice
Matriciale

un mecanism pentru tiparirea caracterelor:

un mecanism pentru antrenarea (artiei:
un panou de comanda cu !utoane si leduri:
doua ca!luri" unul de alimentare la retea si unul de conectare la
calculator.
Imprimanta este caracterizata de urmatoarele elemente"
rezolutie care reprezinta numarul de puncte pe inc( afisate:
viteza de imprimare care se masoara in caractere pe secunda /cps0 sau
pagini pe minut /ppm0:
dimensiunea maxima a (artiei este data de formatul pe care poate sa scrie
imprimanta" AH, A3, etc:
memoria proprie reprezinta capacitatea de memorare proprie imprimantei
in care sunt transferate informatiile ce urmeaza a fi tiparite
4iteza de prelucrare a procesorului este mult mai mare decat viteza de
imprimare. Memoria imprimantei permite stocarea informatiilor pana in
momentul in cere vor fi tiparite, evitand !locarea magistralei de date.
=a fel ca si caracterele de pe tastatura alfanumerica, caracterele tiparite
de imprimanta formeaza set standard care nu cuprinde caracterele
specifice fiecarei tari / de exemplu pentru Romania" a, a, i, s, t 0. 2etul de
caractere poate fi extins prin metode soft1are / incarcare 0 si prin metode
(ard1are / dispozitive atasate %cartridge# care contin seturi suplimentare
de caractere 0.
Imprimantele sunt fa!ricate de diverse firme, intr#o gama larga, pe
diverse principii functionale. Din acest punct de vedere exista mai multe
tipuri de imprimante"
imprimante cu tam!ur sau panglica metalica:
imprimante matriceale:
imprimante laser:
imprimante cu 7et de cerneala:
imprimante termice.
Imprimante cu tam!ur sau panglica metalica au caracterele imprimate pe
un tam!ur sau o !anda metalica. Acestea nu permit generarea
caracterelor su! o alta forma decat cea existenta pe tam!ur sau !anda.
Acest tip de imprimanta nu mai este folosit.
Imprimante matriceale /Dot Matrix *rinter0. Acestea au un cap de serie
format din mai multe ace care apasa o !anda tusata, generand caracterul
printr#o matrice de puncte. Capul de imprimare poate contine J,1E sau 2H
ace, iar caracterele pot fi generate su! diverse forme. Rezolutia acestor
imprimante este de 1E?N3I? dpi, iar viteza variaza intre 1@? cps si E??
cps.
Imprimantele laser se !azeaza pe principiul copiatoarelor. Razele laser
polarizeaza electrostatic un cilindru care atrage o su!stanta numita toner.
Acesta se depune pe cilindru in conformitate cu informatia care tre!uie
tiparita. <onerul de pe cilindru este transferat apoi pe (artie. Aceasta
te(nologie asigura o calitate ridicata a tiparirii cu o rezolutie de pana la
1??? dpi si o viteza de H#E ppm. Acestea dispun de o memorie proprie de
1#I M! care face posi!ila imprimarea unor imagini complexe.
Imprimante cu 7et de cerneala scriu pe (artie trimitand un 7et de tus cu o
anumita intensitate. 2e pot o!tine imagini color, cu o rezolutie de pana la
3?? sau I?? monocrom. 2unt cele mai rapide imprimante, cu o viteza de
3#1I ppm.
Imprimante termice. Acestea tiparesc informatia prin fixare termica a
vaporilor de cerneala pe o (artie speciala /principiul Gax#ului0. 2unt mai
lente decat cele in67et sau laser.
*lotere. *loterul este un dispozitiv de iesire prin care calculatorul
deseneaza pe (artie imagini de mare precizie" (arti, desene te(nice, etc.

Cateva caracteristici functionale ale ploterului sunt"
(artia poate fi parcursa in am!ele sensuri:
accepta formate mai mari de (artie:
precizia desenelor este mult mai mare, avand o rezolutie de 3??#E?? dpi.
Repere ce au marcat evolutia companiei in domeniul imprimantelor in
ultimii 22 de ani
1JDJ # 9* inventeaza te(nologia imprimarii termice cu cerneala:
1JEH # 9* a introdus prima imprimanta laser la C5MD-K, revolutionand
domeniul prin calitate, cost si tiparire silentioasa:
1JEH # 9* <(in6Oet # prima imprimanta in67et accesi!ila consumatorilor,
care permite tiparirea alternativa negru, rosu, verde sau al!astru:
1JE@ # aparitia te(nologiei *C= H, care a facut posi!ila tiparirea cu caractere
!old si italice, precum si selectia de fonturi diferite:
1JED # 9* *rintOet # prima imprimanta 9* cu doua cartuse, unul cu cerneala
neagra pigmentata si celalalt cu patru culori # c;an, magenta, ;ello1, !lac6:
1JED # primul scanner 9*:
1JEE # =O IID # prima imprimanta laser cu duplex, care permite imprimarea
automata pe am!ele fete ale (artiei:
1JEJ # 9* *aintOet K=, cu H cartuse separate, tiparind text si grafica color:
1JJ? # te(nologiile Ret P *C=@ sporesc considera!il calitatea tiparirii si fac
posi!ila tiparirea cu fonturi de orice dimensiune:
1JJ1 # 9* DesignOet # primul plotter cu cerneala cu latime de J? cm:
1JJ1 # =O III2i # prima imprimanta care permite tiparirea in retea:
1JJ2 # =O H # prima imprimanta care permite comunicarea !idirectionala cu
*C#ul:
1JJ2 # 9* DO porta!le # prima imprimanta 9* mo!ila cu greutate de
aproximativ 2 6g:
1JJ3 # =O H2i # inglo!eaza soft1are de administrare de tiparire OetAdmin,
care permite conectarea simultana si procesarea 7o!#urilor de imprimare din
retele, de pe platforme *C, Mac si .CIK:
1JJ3 # =O H= # aparitia te(nologiei M-t /memor; en(ancement tec(nolog;0
P po1er#save, care permite stocarea mai multor informatii in mai putina
memorie si realizarea de economie de energie:
1JJH # =O H4 # prima imprimanta laser A3:
1JJ@ # =O @* # prima imprimanta care permite tiparirea pe port infrarosu:
1JJI # =O @2i Mopier # prima imprimanta de retea care permite QmopiesQ
/multiple original prints0 reducand traficul in retea si micsorand timpul de
intoarcere in aplicatie:
1JJI # 9* DO IJ? c # prima imprimanta foto:
1JJD # =O H??? cu Oet2ent, protocol de comunicare directa intre imprimante,
scannere si orice alte dispozitive continand acelasi protocol:
1JJE # =O 31?? # primul ec(ipament laser all#in#one /imprimanta, copiator,
scanner si fax0:
1JJE # =O 11??A inglo!eaza te(nologia Oet*at(, care elimina degradarea
calitatii si vitezei specifice copierii:
1JJE # =O H@?? P =O E@?? #primele imprimante laser color cu duplex, care
permit tiparirea fata#verso color:
1JJE # 9* *(oto2mart C2? # prima camera digitala 9*:
1JJJ # aparitia te(nologiei 9* *(otoRet III menita sa sporeasca naturaletea
culorii:
2??1 # 9* DO JJ?cxi # !eneficiaza de 9ig( *erformance Arc(itecture, prin
care imprimanta preia din sarcina calculatorului, continand ea insasi
microprocesor:
2??1 # 9* *(oto2mart 131@ # imprimanta cu tiparire directa de pe card de
memorie din camera digitala:
2??2 # aparitia te(nologiei 9* *(otoRet I4, care foloseste sistem de
imprimare cu sase culori:
2??2 # aparitia te(nologiei 9* instant s(are, menita sa faca accesi!ila oricui
utilizarea ec(ipamentelor digitale prin trimiterea instant a imaginilor la
imprimante sau adrese de e#mail.
Gara intentia de a patrunde mult prea adanc in te(nologiile care stau la !aza
imprimantelor laser monocrom, vom puncta totusi cateva caracteristici
importante, esentiale in procesul de luare a deciziei de cumparare.
Rezolutia
Dupa cum stim, rezolutia reprezinta numarul de puncte care pot fi tiparite pe
o unitate de suprafata si se exprima in puncte pe inci /dpi # dot per inc(0.
-vident, cu cat rezolutia este mai mare, cu atat calitatea imaginii tiparite va
fi mai !una. In mod normal, rezolutia folosita in cazul unei imprimante laser
monocrom este I?? dpi, insa pot exista anumite documente care sa necesite
12?? dpi. De asemenea, posi!ilitatea de a tipari la 3?? dpi poate constitui un
avanta7 atunci cand o serie de documente sunt tiparite su! forma de sc(ite de
lucru, realizandu#se astfel economie de toner.
Lima!ele de tiparire
Cel mai raspandit lim!a7 in momentul de fata este *C= /*rinter Control
=anguage0, acesta fiind folosit initial in cazul imprimantelor matriciale.
*rima versiune de larga raspandire a fost versiunea 3, care oferea suport doar
pentru anumite sarcini simple, iar *C=H a adus o im!unatatire a suportului
pentru tiparirea graficelor. *C=@ oferea facilitati precum scalarea fonturilor
si suportul formatelor vectoriale. De asemenea, *C=@ folosea diferite tipuri
de compresie astfel incat se o!tinea o crestere considera!ila a vitezei de
tiparire. *C=@e a adus odata cu el comunicatia !idirectionala, pentru
raportarea informatiilor de stare ale imprimantei, insa nu a adus
im!unatatirea calitatii de tiparire. *C=I a fost introdus in anul 1JJI si este
un lim!a7 complet rescris. 5rientarea pe lucrul cu o!iecte a adus o
im!unatatire a flexi!ilitatii si o crestere semnificativa a vitezei de prelucrare
a documentelor grafice.
=im!a7ul *ost2cript realizeaza o descriere a paginilor in mod vectorial, apoi
trimite datele catre imprimanta pentru a fi rasterizate /convertite in puncte0.
*ost2cript 1 era un lim!a7 folosit de editurile mari datorita faptului ca puteau
transforma imagini la 3?? dpi in imagini la 2H?? dpi, folosite de masinile de
tiparit. Marele avanta7 al lim!a7ului *ost2cript era porta!ilitatea, orice
platforma fiind capa!ila de a lucra cu el. In acest fel, tot ce aveati nevoie era
un driver pentru a transforma informatia in format *ost2cript, care putea
apoi fi inteles de orice imprimanta *ost2cript. Marele dezavanta7 al
lim!a7ului consta in faptul ca apartine unei companii si pentru a fi folosit
necesita licentiere, ceea ce duce la cresterea pretului imprimantelor care il
folosesc.
*ost2cript 2 a adus o compresie superioara, conducand la cresterea vitezei
de tiparire, a im!unatatit algoritmii de (alftoning si modul de administrare a
memoriei. .ltima versiune de *ost2cript, a treia, include im!unatatiri
semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru afectand in mod
direct si pozitiv calitatea, siguranta, eficienta si productivitatea.
8DI /8rap(ical Device Interface0 reprezinta o alternativa in fata
imprimantelor care folosesc *ost2cript sau *C=. =im!a7ul foloseste
resursele *C#ului pentru a efectua toate prelucrarile asupra documentului ce
urmeaza a fi tiparit su! mediul 3indo1s, trimitand apoi informatia direct in
format !itmap pentru a fi tiparita. In consecinta, nu mai este nevoie de un
procesor puternic si multa memorie la nivelul imprimantei, acest fapt
conducand la scaderea pretului de ac(izitie. *e de alta parte, prelucrarea
documentului la nivelul sistemului conduce la incarcarea acestuia, lucru
simtit foarte clar in cazul sistemelor mai sla!e.
"iteza de tiparire
2pre deose!ire de modelele cu 7et de cerneala, in cazul imprimantelor laser
viteza de tiparire reala se apropie foarte mult de cea specificata de
producator. In unele cazuri, viteza specificata reprezinta viteza
mecanismului de tractare a (artiei, respectiv numarul de pagini goale pe care
imprimanta este capa!ila sa le transporte intr#un minut din tava de
alimentare in tava de colectare. Insa aceasta viteza nu implica timpul de
prelucrare care apare in cazul 7o!#urilor din viata reala. De asemenea, unii
producatori specifica viteza de tiparire in format =etter si nu AH, lungimea
unei coli de format =etter fiind mai mica si implicit viteza mai mare.
Mecanismul de manipulare a #artiei
Alaturi de formatul maxim suportat un element important este constituit si
de varietatea tipurilor de media suportate de imprimanta /transparente, calc,
plicuri, carton0. Daca urmeaza sa tipariti pe carton, verificati daca modelul
de imprimanta ales suporta astfel de mediu de tiparire.
De asemenea, foarte importanta se poate dovedi facilitatea de tiparire
duplex, adica de tiparire pe am!ele fete ale colii de (artie, scazand astfel
costurile consuma!ilelor. Multe imprimante disponi!ile astazi folosesc asa#
numitul duplex manual, ceea ce presupune tiparirea paginilor fara sot,
urmata de reasezarea (artiei in tava de alimentare si tiparirea paginilor cu
sot.
Capacitatea de alimentare totala /care include tava standard, tava manuala,
cat si pe cele eventual optional existente0 este un alt element important, fiind
recomanda!ila o corelare a acesteia cu nevoile reale. Daca in firma
dumneavoastra se tiparesc zilnic 2?.??? de coli, alegerea unei imprimante cu
o singura tava de alimentare de 2@? de coli ar fi o greseala. In acelasi timp,
un sistem de trei tavi cu capacitate totala de 1?.??? de coli va reprezenta o
risipa de !ani, in cazul in care necesitatile zilnice de tiparire se ridica la
cateva sute de exemplare.
Interfata
Calea de comunicare dintre *C si imprimanta reprezinta un element extrem
de important atunci cand timpul de asteptare este pretios. Daca folositi
imprimanta pentru tiparirea documentelor conta!ile de su! D52, existenta
unui port paralel reprezinta o necesitate. *osi!ilitatea de conectare in retea
devine o!ligatorie atunci cand ec(ipamentul urmeaza sa fie folosit de mai
multi utilizatori, din mai multe !irouri eventual, in cadrul unei firme. *entru
cei care vor folosi imprimanta acasa sau intr#un !irou de 2#3 persoane,
conectarea .2B este suficienta, cu conditia ca in cazul parta7arii, sistemul pe
care aceasta este instalata sa fie pornit in permanenta.
Memoria
Asa cum spuneam, modelele care folosesc lim!a7 8DI nu necesita prea
multa memorie, toata prelucrarea cazand in sarcina *C#ului. Celelalte
modele, mai ales cele de retea, folosite in paralel de mai multi utilizatori vor
avea nevoie de o cantitate semnificativa de memorie instalata pentru a putea
duce la !un sfarsit toate sarcinile primite. Daca estimati ca imprimanta va fi
folosita in paralel de mai multi utilizatori, nera!daori sa primeasca
documentele tiparite, asigurati#va ca modelul ales !eneficiaza de suficienta
memorie.
-pson 2t;lus *(oto J1@, 2t;lus *(oto J2@ si 2t;lus *(oto J@?
Cele trei modele -pson de la aceasta categorie au fost concepute pentru a
acoperi cat se poate de mult din gama acelor utilizatori pasionati sau
profesionisti ai fotografiei digitale, care doresc sa tipareasca imaginile
capturate la cea mai inalta calitate.
Modelele J1@ si J2@ sunt dotate cu un singur cartus color, continand cinci
culori, in timp ce modelul J@? permite sc(im!area individuala a cartuselor
de cerneala. Din punctul de vedere al costurilor de tiparire, primele doua
modele se situeaza mult mai !ine atunci cand vine vor!a de tiparire color,
oferind un cost aproape de 7umatatea celui oferit de modelul J@?. 2t;lus
*(oto J@? !eneficiaza de doua cartuse de cerneala neagra, costul tiparirii pe
negru fiind de doar 3 eurocenti pe pagina. *entru a veni in spri7inul celor
care doresc tiparirea unui volum mai mare de poze, toate cele trei modele
sunt insotite de aplicatia -pson *(oto Ruic6er.
2pre deose!ire de modelul J@?, primele doua variante prezinta adaptoare
pentru carduri externe de memorie. Astfel, puteti utiliza carduri
CompactGlas(, 2martMedia sau Memor; 2tic6. Cardurile de tip 2ecure
Digital Multimedia Card sunt suportate standard doar de modelul J1@, fiind
optionale prin adaugarea unui adaptor suplimentar la modelul J2@. De
asemenea optional, pentru modelul J1@ se poate adauga un adaptor pentru
IBM Microdrive.
5 alta facilitate comuna primelor doua modele este optiunea de instalare a
unui ecran =CD pentru vizualizarea imaginilor ce urmeaza a fi tiparite. De
asemenea se pot alege optiuni complexe, cum ar fi" luminozitate, saturatie,
sau decupare. <ot prin intermediul ecranului aveti acces la informatii despre
nivelul cernelii sau despre prezentaa!senta (artiei din tava de alimentare.
Modelele 2t;lus *(oto J2@ si J@? vin ec(ipate cu suport pentru rola de
(artie foto. Astfel, se pot tipari mai multe poze de format 1?x1@ cm, fara a
mai fi necesara introducerea manuala a fiecarei foi de (artie. Gacilitatea de
taiere automata a pozelor creste productivitatea si scade timpul necesar
pentru finalizarea tiparirii.
Modelul -pson 2t;lus *(oto J@? prezinta o facilitate de care nu mai
!eneficiaza nici unul dintre celelalte modele. Capa!ilitatea de a tipari direct
pe CD#uri se poate dovedi foarte utila pentru o anume categorie de
utilizatori, pentru aceasta fiind insa nevoie de procurarea unur medii CD
acoperite cu o suprafata de tiparire speciala.
Cevoia de culoare # Imprimante foto
9* *(oto2mart D1@? si *(oto2mart D@@?
Reprezentantele 9* la aceasta categorie au prezentat o serie de caracteristici
similare si o serie de diferente. Concluzia finala a fost ca, in ciuda
facilitatilor suplimentare oferite de modelul *(oto2mart D@@?, diferenta de
pret isi poate gasi 7ustificarea doar pentru o mica parte din utilizatori.
Am!ele modele prezinta senzor de detectie automata a tipului de (artie si
optiune de instalare a unei unitati duplex, fiind capa!ile sa tipareasca fara
margini pe (artie format 1?x1@ cm. Costurile consuma!ilelor se situeaza la
un nivel mai !un decat al celui oferit de modelele -pson, diferentele
calitative fiind de7a de domeniul microscopului.
Asa cum spuneam, modelul D@@? prezinta cateva dotari suplimentare, pentru
aceasta pretul de ac(izitie fiind mai mult decat du!lu fata de versiunea D1@?.
In primul rand, *(oto2mart D@@? este ec(ipat cu trei cartuse de cerneala"
unul negru, unul color standard si unul color foto. *entru tiparirea normala
sunt folosite doar primele doua cartuse, cel foto fiind utilizat atunci cand se
tiparesc imagini pe (artie speciala. In ta!elul cu caractersitici au fost trecute
doar datele legate de primele doua cartuse, cartusul foto fiind capa!il de a
tipari pana la 12@ de poze format 1?x1@ cm si costa 22,D -uro /fara <4A0.
*entru cei care doresc sa tipareasca poze fara a mai apela la *C, exista
disponi!ile adaptoare pentru carduri de memorie CompactGlas(,
2martMedia, 2on; Memor;2tic6, 2ecure Digital si MultimediaCard. *rin
intermediul ecranului =CD color, in com!inatie cu tastele functionale
plasate frontal, se pot efectua o serie de operatiuni primare asupra imaginii
ce urmeaza a fi tiparita" rotire, marire micsorare, decupare.
Instalarea unei imprimante
Atunci c)nd conectai o imprimant& la *C sau ad&ugai o nou& imprimant& la
reeaua dvs. de domiciliu, de o!icei, putei +ncepe s& imprimai imediat.
3indo1s accept& ma7oritatea imprimantelor i pro!a!il c& nu va tre!ui s&
facei eforturi pentru a instala soft1are special de imprimare. Dac&
utilizai 3indo1s E.1 sau 3indo1s R< E.1, driverele i asistena
suplimentar& pentru imprimant& sunt disponi!ile prin 3indo1s .pdate.
Pentru a instala o imprimant$
Sn ma7oritatea cazurilor, tot ce tre!uie s& facei pentru a instala o imprimant&
este s& o conectai la *C. Doar conectai ca!lul .2B de la imprimant& la un
port .2B disponi!il al *C#ului i pornii imprimanta.
Pentru a vedea dac$ o imprimant$ este instalat$
1. <ragei cu degetul din marginea din dreapta a ecranului,
atingei %et$ri, apoi atingei Modificare set$ri pentru P&.
/Dac& utilizai un mouse, indicai spre colul din dreapta 7os al
ecranului, micai +n sus indicatorul mouse#ului, facei clic pe %et$ri,
apoi facei clic pe Modificare set$ri pentru P&.0
2. Atingei sau facei clic pe P& i dispozitive, apoi pe Dispozitive.
Dac& imprimanta dvs. este instalat&, ar tre!ui s& apar&
su! Imprimante.
3. Dac& imprimanta dvs. nu este listat&, atingei sau facei clic
pe Ad$ugare dispozitiv, apoi selectai imprimanta pentru a o instala.
III.' PL(TT)R*+L
-ste un dispozitiv asemanator cu imprimanta,dar de dimensiuni mult mai
mari.-ste folosit pentru tiparirea graficelor si a sc(itelor din domenii cum ar
fi ingineria,ar(itectura,proiectarea etc.
*loterul este format dintr#o sursa pentru desenare si un corp de desenare
ce se poate deplasa intr#un spatiu plan. <e(nologiile de imprimare sunt cu
seturi de tocuri, cu 7et de cerneala, cu laser sau electronic.
"ID)(*PR(I)&T(R
*roiectie pe perete
*e perete sau pe panza, imaginea generata
de un proiector poate face ca prezentarea
voastra sa fie mult mai atragatoare, mai
interectiva si cu un impact mai puternic asupra auditoriului. 5ri cel mai
important fapt in cadrul unei prezentari este sa il faci pe cel care asculta sa te
inteleaga.
InGocus K1 este un proiector nu foarte scump, care ofera o rezolutie de
E??xI?? si o luminozitate de 11?? lumeni. <elecomanda prezinta 1I
!utoane, ma7oritatea fiind iluminate din spate, pentru o mai !una vizi!ilitate
in spatiile intunecoase. <ot din telecomanda pot fi controlate si functiile
mouse#ului /cu pointing stic60, in acest mod conectarea realizandu#se tip
.2B. Ca!lul .2B tre!uie insa sa il ac(izitionati separat pentru ca nu este
livrat in pac(et. Meniul este in 12 lim!i, nu si in romana, usor insa de
utilizat. -c(ipamentul soseste cu o multime de ca!luri si adaptoare. =a
pretul de ac(izitie pe care il afiseaza, InGocus K1 se poate preta si la
utilizatorii de acasa, c(iar daca pe piata exista in acest moment si modele
ceva mai ieftine, modele ce pot satisface nevoile acestor tipuri de utilizatori.
InGocus K1
2pecificatii" greutate 3,1 6g, 248A E??xI??, 11?? lumeni, contrast 2???"1,
te(nologie D=*, intrare C<2C, *A=, 2-CAM, -D<4, 9D<4, iesire video,
intrare audio, telecomanda, diagonala imaginii ?,Em#I,@ m.
III.' Difuzorul
Difuzorul este un dispozitiv +n care energia electric& de audiofrecven&
de la ieirea receptorului radio, <4 sau amplificatorului se transform& +n
sunet. Aceast& transformare se face prin mai multe sisteme i
anume"electromagnetic, electrodinamic, piezoelectric i electrostatic.
Constructiv, difuzorul are o parte fix&, carcasa, care susine
partea mo!il&. Descriu mai 7os cum funcioneaz& fiecare sistem de
difuzor.
Difuzorul !azat pe acest sistem este o construcie simpl& care se !azeaz&
pe aciunea c)mpului magnetic alternativ. 2e compune dintr#
un magnet permanent care +ntre cei doi poli are montat& o !o!in& prin
care circul& un curent de audiofrecven& emis de amplificator. *rin
mi7locul !o!ine se g&sete montat&, circul)nd li!er, o lamel& elastic& de
oel care la un cap&t este cuplat& de o mem!ran& +n form& de p)lnie
/poate pentru anumite cerine s& fie i plan&0. Datorit& curentului de
audiofrecven& i su! aciunea c)mpului magnetic alternativ, lamela
vi!reaz& antren)nd mem!rana difuzorului emi)nd sunete. Cu toate c&
acest tip de difuzor are o sensi!ilitate !un&, caracteristica de redare a
frecvenelor este foarte proast& i cu distorsiuni mari. Cu se mai
foloseste, el a fost difuzorul +nceputurilor.
%istemul electrodinamic
Sn acest sistem g&sim dou& tipuri constructive" cu magnet permanent i
cu electromagnet sau cu excita$ie /necesit& un monta7 care s& asigure o
tensiune de c.c. pentru !o!ina electromagnetului0.
Constructiv sunt asem&n&toare. Magnetul permanent sau electromagnetul
dezvolt& un c)mp magnetic circular +n care se monteaz& o !o!in& legat&
rigid de o mem!ran& fixat& +n parte de sus a carcasei metalice, iar la
nivelul leg&turii cu !o!ina de un element numit fluture, care stopeaz&
ieire complet& din c)mp a !o!inei.
Curentul electric de audiofrecven& care trece prin !o!in&, creeaz& +n
7urul acesteia un c)mp magnetic alternativ care prin interaciune cu
c)mpul magnetic permanent al magnetului sau electromagnetului
produce o for& ce deplaseaz& !o!ina pe vertical&.
Acest tip de difuzor se caracterizeaz& printr#o caracteristic& de frecven&
!un& i larg& i o gam& larg& a puteriilor radiate. *uterea lor este de la
c)iva fraciuni de 1att i zeci i sute de 1ai.
GI8.1
%istemul electrostatic
Acest tip de difuzor se poate compara cu un condensator. -ste constructiv
compus dintr#un electrod fix i un electrod mo!il /se pot numi fiecare i
arm&tur&0. 2unt confecionai dintr#o pelicul& dielectric& foarte su!ire,
metalizat& pe una din p&ri. Sntre cei doi electrozi se aplic& o tensiune
continu& care creeaz& c)mpul electric iniial. =a aplicarea tensiunii
alternative de audiofrecven&, arm&tura mo!il& va vi!ra, produc)nd
sunete.
Calitatea red&rii +n domeniul frecvenelor +nalte este mult mai !un& fa&
de sistemul electrodinamic, a7ung)nd s& redea sunete p)n& la 2? 69z.
*entru o !un& sonorizare difuzorul tre!uie montat +ntr#un sistem acustic.
*entru a o!ine o deplasare liniar& a arm&turii mo!ile /+n funcie de
tensiunea aplicat&0 se pot folosi doi electrozi fici +n loc de unul singur,
ca +n figura al&turat&. Sn acest caz, pentru a putea emite sunete efectiv,
electrozii fici tre!uie s& fie nite pl&ci perforate sau grile de s)rm&.
.
,recventa proprie
Grecvena proprie a unui difuzor este cea mai 7oas& frecven & pe care
acesta poate s& o reproduc&. -a este cu at)t mai mic& cu c)t suprafaa
mem!ranei este mai mare si cu c)t este mai mare amplitudinea
/ondulaia0 ei /a mem!ranei0.