SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF.

LUCA
TULCEA
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
FRACTURA DE FEMUR
ELEV:
INDRUMATOR: As.Med.Prof. Simiono Adri!n!
Promo"i! #$%#
CUPRINS
Mo"i!"i! &'(r!rii .......................................................................... )
C!*i"o&'& I
No"i'ni de !n!"omie si fi+io&o,ie------------... .
C!*i"o&'& II
Fr!("'ri.Gener!&i"!"i.Defini"ie.C&!sifi(!re.Sim*"om!"o&o,ie.....%/
C!*i"o&'& III
C!+'& I--------------------..--..)%
C!*i"o&'& IV
C!+'& II----------------------....$
C!*i"o&'& V
C!+'& III----------------------...0
C!*i"o&'& VI
Ro&'& !sis"en"ei in inde(!re! fr!("'rii de fem'r------.1)
C!*i"o&'& VII
Te2ni(i de n'rsin,------------------..0%
Bi3&io,r!fie---------------------.0)
2
MOTIVATIA LUCRARII

Fractura de femur este o afectiune a carei frecventa este in crestere si
afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere si mai ales varstnice. Avand
in vedere ca este o urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc cat mai
multe lucruri despre cauze, simptomatologie, etiopatogenie, tratament si
mai ales profilaxie.
"Executia prescriptiilor medicale cu competenta si constiinciozitate ramne
doar o parte a activitatii asistentei medicale. Esentiala ramne Cunoasterea
bolnavului, a problemelor si nevoilor sale. "
Lucretia Clocotici
3
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FI4IOLOGIE
I.%. NOTIUNI DE ANATOMIE
%. As*e("e ,ener!&e *riind sis"em'& osos
Aparatul locomotor este constituit din sistemul osos si sistemul muscular, amele
asigurand sustinerea corpului si posiilitatea de deplasare.
!istemul osos reprezinta totalitatea oaselor din corp "aproximativ 2## la numar$
legate intre ele prin articulatii. %l reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor.
Forma, structura si modul de legatura al oaselor pentru a forma scheletul corpului
uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea ipeda si locomotoare.
&atorita compozitiei chimice si arhitecturii sustantei osoase, ele au proprietatea de a
rezista la'
presiune
tractiune
torsiune
Ro&'& o!se&or in or,!nism
(. determina forma corpului, iar impreuna cu articulatiile dintre ele, asigura suportul
partilor moi)
2. participa la formarea cavitatilor de protectie a unor organe "cutia craniana, canalul
verteeral, cutia toracica, azinul $)
3. sunt organe ale miscarii pentru ca pentru ca participa la formarea articulatiilor si
servesc ca punct de insertie pentru muschi)
*. maduva rosie "din epifizele oaselor lungi, din oasele late si scurte$ are rol in
hematopoeza)
+. depozit de sustante fosfocalcice, pe care organismul le poate moiliza la nevoie
"sarcina$.
#. S"r'("'r! o!se&or
,asele sunt organe tari si elastice. -n structura lor predomina tesutul osos.
.esutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic con/unctiv. .esutul osos este
un tesut con/unctiv metaplaziat.
.%!0.0L ,!,! %!.% F,12A. &-3'
- celule osoase
- sustanta fundamentala
*
- sustanta osoasa
CELULA OSOASA 4 numita in stadiul tanar osteolast, iar in stadiul adult osteocit,
deriva din celula mezenchimala.
,steocitele au forma ovala, turtita, cu numeroase prelungiri.
%le sunt adapostite in mici cavitati stelate "fiziforme$ sapate in sustanta
fundamentala, numita osteoplasta.
&in peretii osteoplastelor pleaca numeroase canalicule sutiri care se anostomazeaza
cu canaliculele osteoplastelor vecine.
,stelastii au o ogata activitate secretorie, participand la formarea oscinei si a unei
fosfatoze. ,steolastul se poate forma in osteoclast si invers.
,steoclastul este o celula care intervine in procesul de formare a osului, indeplinind
rolul de distrugere si limitare a formarii tesutului, in functie de necesitatile fiziologice.
5e masura ce osteocitul imatraneste, activitatea lui secretorie scade ca si volumul
sau.
SUBSTANTA FUNDAMENTALA 4 a osului se compune din'
- o parte organica
- o parte minerala 6 anorganica
Componenta organica reprezinta 3*7 si este formata din oseina "sustanta secretata
de osteolaste$.
Componenta minerala reprezinta 887 din sustanta fundamentala si este formata din
minicristale de fosfat tricalcic la surafata caruia sunt asorite cristale foarte fine de
caronat de 2g si caronat 3a.
TESUTUL OSOS 4formeaza scheletul corpului si reprezinta aparatul de sustinere a
partilor moi ale organismului) este totodata un important rezervor de sustante fosfocalcice.
-n functie de structura si arhitectura sa, exista doua varietati de tesut osos'
- .%!0.0L ,!,! C,25AC.
- .%!0. ,!,! !5,39-,!
TESUTUL OSOS COM!CT 4 formeaza diafiza vaselor lungi, portiunea externa a
epifizelor si oselor scurte, lama externa si interna a oaselor late.
5e sectiunea transversala, diafiza osului lung este formata'
- in portiunea centrala de canalul medular
- la exterior de periost.
2icroscopic, sustanta osoasa a diafizei, prezinta o serie de canale numite canalele
:avers, si contin'
- capilare sanguine
- terminatii nervoase
- tesut con/unctiv lax in cantitate redusa.
-n /urul canalelor :avers, sustanta ososa este dispusa in lamele osoase concentrice, in
grosimea carora se gasesc osteolaste ce contin osteocitele.
!cheletul lamelelor este format din oseina si fire de calogen paralele intre ele.
Firele de calogen din lamelele vecine au directii olice, spiralate sau circulare.
Aceasta structura asigura o deoseita rezistenta a osului.
+
0n canal :avers impreuna cu lamelele din /ur formeaza osteonul 6 sistemul :avers
unitatea morfofunctionala a osului.
-ntre sistemele haversiene se gasesc arcuri de lamele osoase, resturi de osteoane
rezultate in urma remanierii osoase, formand sistemele internaversiene.
TESUTUL OSOS SO"#$OS 4 formeaza epifizele oaselor lungi, scurte si late. %ste
format din lame osoase numite traecule, alcatuite la randul lor din mai multe lamele.
Lamelele osoase delimiteaza cavitati cu aspecte si marimi diferite, numite areole, care
dau osului aspect de urete.
Areolele si lamelele osoase sunt sisteme haversiene incomplete.
Areolele comunica intre ele si contin maduva osoasa.
). Os"eo,ene+!
5rocesul de formare a osului se numeste osteogeneza.
Formarea scheletului osos caracteristic adultului, din scheletul cartilaginos al
emrionului si fatului, presupune un lung proces care se incheie in /urul varstei de 2+ ani.
,steogeneza este de doua tipuri'
(. ,!-F-CA1% &% 2%2;1A3A 6 &%!2ALA, prin care in modelul con/unctiv al
osului, apar puncte de osificare care se intind in pete de ulei.
Celulele con/unctive se transforma in osteolasti si secreta oseina. 5rin impregnare cu
saruri de Ca, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza osul primar.
-n faza urmatoare acesta va fi modelat prin procese de distrugere, de remaniere
osoasa su actiunea osteoplastelor si a fostfatazei acide formandu-se osul definitiv.
Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene, oaselor fetei) prin
osificare de memrana se face cresterea in grosime a osului si se formeaza calusul dupa
fracturi.
2. ,!-F-CA1% &% CA1.-LA< 6 %C,3&1ALA, prin care celulele cartilaginoase se
hipertrofiaza si degenereaza. !ustanta fundamentala a carila/ului se distruge partial iar
restul se va impregna cu Ca.
-n faza urmatoare, memrana care inveleste matricea cartilaginoasa a osului
"pericondru$, pleaca muguri con/uctivi vasculari spre celulele cartilaginoase distruse de
osteogeneza.
Celulele acestui tesut devin osteolasti si secreta oseina care se impregneaza saruri de
Ca si formeaza osul primar.
-n oasele lungi, mugurii con/unctivi vasculari formeaza canalul medular.
-n ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa, su actiunea osteolastelor si
se formeaza osul definitiv.
Acest tip de osificare este caracteristica ma/oritatii tipurilor oaselor corpului si
totodata se face cresterea in lungime a osului, la nivelul cartila/elor de crestere "diafiza 4
epifizari$.
%ste un proces general al organismului controlat de sistemul nervos care coordoneaza
activitatea mai multor factori'
- mecanici)
8
- endocrini "hormoni hipofizari, tiroidieni, sexuali$)
- vitamine "vitamina &$)
- enzimatici "fosfatazele alcalina si acida$)
- factori metaolici.
.. Morfo&o,i! o!se&or
Formarea oaselor este adaptatata functiilor pe care le indeplinesc in organism. !e
impart in trei categorii'
- oase lungi "humerus, radius, femur, tiie$
- oase late "oasele calotei craniene, omoplatul$
- oase scurte "oasele carpiene, tarsiene, verterele$
-n canalul medular si canalele tesutului spongios se gaseste maduva oaselor care se
prezinta su trei varietati'
a$ maduva rosie 6 hematopietica se gaseste in ma/oritatea oaselor
fatului si in oasele scurte ale adultului. Au rol in formarea
goulelor sangelui in perioada de dezvoltare a osului, maduva
rosie participa la procesul de osteogeneza prin osteolastii si
osteoclastii diferentiati din celulele con/unctive medulare. -n
fracturi intervine formarea calusului.
$ maduva galena se afla in toate oasele adultului, exceptie
facand oasele late si scurte. !e caracterizeaza prin continutul
de celule adipoase, care ii dau culorea galena. %ste un
depozit al organismului.
c$ maduva cenusie se gaseste in oasele varstnicului. %ste
formata preponderent din tesut con/unctiv si are rol de
umplutura.
2aduva oaselor alcatuieste cu osul un intreg morfofunctional, avand aceeasi inervatie
si vascularizatie.
5eriostul este o memrana con/unctiva care inveleste osul cu exceptia suprafetelor
articulare. %ste ogat inervat si vascularizat. 5rin stratul extern, periostul participa la
formarea osului, celulele sale transformandu-se in osteolasti atat in procesul de dezvoltare
a osului cat si in cazul de fracturi, formand calusul.
=ascularizatia osului este asigurata de artere si vene.
1olurile importante ale maduvei sunt'
(. participa la formarea tesutului osos in timpul osificarii, rol osteogen)
2. rol hematopoietic, contriuie la formarea elementelor figurate ale sangelui)
3. constituie un factor mecanic, diminuand greutatea oaselor)
*. ca orice tesut adipos serveste ca sustanta de rezerva.
1. S(2e&e"'& 5 *re+en"!re ,ener!&!
>
SC%ELETUL este alcatuit din vase grupate pe regiuni, formand elementul de
sustinere si de protectie ale diverselor aparate'
!cheletul axial "format din craniu, coloana verterala$ si scheletul toracelui
memrelor "superioare si inferioare$.
SC%ELETUL C!ULU$ este format din oasele cutiei craniene "neurocraniu$ si oasele
masivului facial "crescerocraniu$.
"EU&OC&!"$UL "craniul cereral$ este alcatuit din opt oase' patru neperechi
"frontal, etmoid, sfenoid si occipital$ si patru perechi "doua parietale si doua temporale
fiecare cu detalii caracteristice$.
'$SCE&OC&!"$UL "splahnocraniu$ este alcatuit din (* oase diverse dintre care doua
neperechi' vomerul si mandiula si sase perechi' maxilar, zigomatic, nazal, lacrimal,
palatin si conca nazala inferioara.
SC%ELETUL T&U"C%$ULU$ este format din piesele osoase ale coloanei verterale,
toracelui si azinului osos.
COLO!"! 'E&TE(&!L!' formata din 33 4 3* vertere suprapuse, avand fiecare
caracteristici speciale. 5e regiuni se disting > vertere cervicale, (2 toracale, + vertere
lomare, + vertere sacrale sudate intr-un singur os, osul sacru si * sau + vertere invaluate
si sudate intre ele formend osul coccis.
SC%ELETUL TO&!CELU$ 4 o componeta a scheletului trunchiului este format din
coloana toracala, de care se prind cele (2 perechi de coaste' primele > perechi de coaste
adevarate, + perechi de coaste false, dintre care 2 perechi sunt coaste flotante.
Acestea la randul lor se articuleaza pe resa anterioara si mediana 4 sternul 4 prin
intermediul cartila/elor costale exceptand coastele flotante "((-(2$.
SC%ELETUL (!)$"ULU$ cuprinde centura pelviana formata din cele doua oase
coxale, articulate posterior cu osul sacru "articulatia sacroiliaca$, iar anterior articulate intre
ele prin semifiza pelviana. ;azinul "pelvisul$ incheie terminal cavitatea trunchiului. ,sul
coxal este format, prin sudarea la puertate a 3 oase' ilium, ischium, puis unite prin
cartila/ul in ?, mena/and intre ele si gaura oturata, inchisa de memrana oturatoare. 5rin
fata lor interna contriuie la constituirea foselor iliace si a stramtorii superioare a azinului
care formeaza limita intre azinul mare si azinul mic, pe fata lor externa si central
aflandu-se o cavitate scoita prin care se face articulatia cu capul femural.
SC%ELETUL MEM(&ULU$ SUE&$O& este alcatuit din osoase proprii fiecarui
segment.
0marul este format din oasele centurii toracale "scapulare$, clavicula care fixeaza
memrul superior de torace "articulatia sternoclaviculara$ si scapula "omoplatul$ os plat de
forma triungiulara.
@
!capula se muleaza cu fata sa anterioara pe fata posterioara si superioara a toracelui
"unghiul sau inferior corespunde coastei a (24a si se articuleaza cu capul humeral prin
intermediul cavitatii glenoide.
;ratul 4 prin osul humerus, se leaga prin extremitatea sa distala cu anteratul care
prezinta osul radius, iar medial vena in pozitia de sustinere a mainii. Acestea, prin
extremitatea distala se articuleaza cu oasele mainii' oase carpiene "@$, metacarpiene "+$ si
falange.
SC%ELETUL MEM(&ULU$ $"*E&$O&
2emrul inferior are trei segmente'
A
- coapsa, al carui schelet este format din femur)
- gama, al carui schelet este format din tiie si fiula)
- piciorul, in scheletul caruia gasim tarsul, metatarsul si falangele
F%2010L' este cel mai lung os din intregul schelet. %l are un corp si doua
extremitati. %xtremitatea superioara este formata din cap, gat si trohantere.
- capul femurului are forma sferica si este orientat in sus si medial, se
articuleaza cu cavitatea cotiloida)
- gatul femurului este aproape cilindric, lung de 8 cm si orientat de pas in pas)
- trohanterele sunt doua proeminente asezate la locul de unire a gatului cu
corpul.
La marginea superioara a gatului exista o proeminenta mare cu contur patrulater care
prezinta trohanterul mare) pe parte dorsala a limitei dintre gat si corp se gaseste o
proeminenta mai mica care prezinta trohanterul mic. &e la trohanterul mare porneste spre
trohanterul mic, creasta intrahanterica. .rohanterele si creasta intrahanterica servesc pentru
insertii musculare.
Corpul femurului are forma de prisma triungiulara si prezinta o curura cu
concavitatea indreptata posterior. Cele trei fete sunt convexe si netede. &intre muchii
numai cea posterioara prezinta caractere particulare si poarta denumirea de linie aspra.
-n partea mi/locie, linia aspra se prezinta ca o creasta groasa) extremitatea superioara
este trifurcata, iar extremitatea inferioara este ifurcata.
5e linia aspra se insereaza muschi ai coapsei. %xtremitatea inferioara este alcatuita
din doua mase voluminoase ovoide, numite codili, un codil intern si unul extern.
5e fata anterioara, codilii se unesc si formeaza o suprafata articulara forma de
scripete, trahela femurala care se articuleaza cu rahela iar pe fata posterioara, ei sunt
despartiti printr-o mare scoitura, incizura intercondiliana. !uprafata condililor serveste
pentru articularea cu oasele gamei.
Cand calcaiele sunt alipite, cele doua femure se ating prin epifizele lor inferioare.
Aceasta olicitate este mai accentuata la femei, deoarece pelvisul este mai larg decat la
arate.
O&$E"T!&E - se aseaza in sus extremitatea cotita, medial suprafata sferica si articulara
a acestei extremitati posterior marginea cea mai aspra a osului.
CO&UL + prezinta o usoara curura cu concavitate posterioara. Corpul este prismatic
triunghiular si vom avea de descris trei fete si trei margini.
*!T! !"TE&$O!&! - concava si neteda, este acoperita de muschiul vast intermediar,
fata laterala da insertie muschiului vast intermediar, fata mediala nu are nici o
particularitate.
M!&#$"E! OSTE&$O!&! - este rugoasa, groasa, proeminenta si se numeste linia
aspra. %a straate de sus in /os corpul femurului si ne-a servit la orientarea lui. Linia aspra
prezinta o uza laterala si o uza mediala. Cele doua uze si interstitial dintre ele dau
insertii unei serii de muschi' vartual lateral, vartual medial, adductorul mare, adductorul
lung, adductorul scurt si icepsul femural.
(#
-n portiunea superioara linia aspra se trifurca dand'
(., ramura laterala, numita tueroritatea gluteala pentru muschiul gluteu mare, r amura
se termina la nivelul epifizei superioare a osului langa trohanterul mare transformandu- se
la acest nivel uneori intr-un adevarat tuercul numit trohanterul al treilea.
2.&amura mediala, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superioara) pe ea
se insira muschiul vast medial.
3.&amura mi,locie pe care se insera muschiul pectineu. -n portiune inferioara linia se
ifurca delimitand o suprafata triunghiulara numita fata poplitee.
E$*$)! SUE&$O!&! prezinta capul, colul si doua tueroritati numite marele si micul
trohanter.
%pifiza superioara este legata de corp printr-un col chirurgical.
COLUL *EMU&!L-intra in constitutia anatomica a epifizei proximale sau a extremitatii
superioare a osului femur, purtand inca numele de gat femural.
COLUL -COLLUM *EMO&$S.. este o coloana osoasa puternica, turtita anteroposterior,
care uneste capul femurului cu restul osului.
&irectia osului e olica de sus in /os dinauntru si afara formeaza cu corpul osului
un unghi de ((>
o
- (3#
o
.
&in punct de vedere descriptiv colul femurului prezinta'
((
a. /ata anterioara care este limitata in afara de linia intertrohanteriana pe care se insera
capsula anterioara
. /ata posterioara concava transversal convexa de sus in /os, limita ei externa fiind
formata de linia intertrohanteriana posterioara. 5e linia intertrohanteriana posterioara nu se
insera capsula articulara, insertia facandu-se inauntrul acestei linii, nu toata fata posterioara
a colului este in raport cu capsula articulara.
c. mar0inea interioara mai lunga si olic indreptata spre trohanterul mic. %xtremitatea
interna este ingusta, cilindrica si se uneste cu capul. %xtremitatea externa se confunda cu
corpul osului si cu trohanterii.
Axul colului cu axul transversal al extremitatii inferioare ce trece prin cei doi
condili determina unghiul de declinatie, de (2
o
in mediu. Aceasta impreuna cu unghiul de
inclinatie au mare rol in determinarea atitudini memrului inferior.
2arirea unghiului de inclinatie duce memru in aductie, deformatie ce se numeste
coxa valga.
2icsorarea lui va da adductia, ce se numeste coxa vara.
2arirea unghiului de declinatie imprima memrului o rotatiune interna, iar
micsorarea sau reducerea lui la #
o
il duce la rotatia externa.

STRUCTURA INTERIOARA A COLULUI FEMURAL
%xtremitatea superioara este formata din tesut spongios. .raeculele osoase
constitutive, plecate de pe cilindrul epifizor, cu origine interna si externa, prin incrucisarea
lor dau nastere la un sistem de olti cu o mare importanta arhitectonica.
.raeculele interne plecand de pe partea interna a cilindrului diafizar, sunt depuse
in doua grupe'
(.0rupul in/erior ce formeaza fascicolul, trohanterian mergand in afara, descrie niste arcade
cu concavitatea in /os si in afara in drumul lui spre marele trahanter unde a/unge
2.0rupul superior ce se indreapta inauntru catre cap, fiind numit de catre &elet si ;asset
"evantaiul de sustinere"

.raeculele externe pleaca de pe partea externa a cilindruli diafizar, su marele
trohanter, de unde mergand spre cap, descrie o cura cu concavitatea in /os si inauntru.
Aceste traecule au fost numite de 9allois si ;osBuette "fascicol arciform".
(2
&in incrucisarea traeculelor externe cu grupul inferior al traeculelor interne
rezulta un sistem de olte numit sistem ogival de catre &elet si ;asset.
%xtremitatea superioara a femurului este invelita de un tesut compact care prezinta
la partea inferioara a colului o ingrosare consideraila ce apare ca o continuare a peretelui
intern al diafizei. Aceasta ingrosare poarta numele de arcul lui Adams.
Aceasta lama de la nivelul peretelui inferior al colului pleaca perpendicular in sus
si se pierde in plin tesut al fetei posterioare a colului.
5ortiunea de la nivelul sutrohanterian a acestei lame poarta numele de eperonul
lui 2erccel.
Ca puncte de osificare, femurul are unul pentru corp si patru complimentare pentru
extremitatii dintre care trei pentru extremitatea superioara.
&e la varsta de +# de ani, in extremitatea superioara a femurului, se incepe un
fenomen de resortie care distruge traeculi si are ca rezultat formarea de cavitati in
interiorul lor. Acest fenomen de resortie /oaca un rol important in producerea fracturilor si
explica frecventa lor la o varsta mai inaintata.
-n primul rand aceasta rarefractie intereseaza sistemul ogival si tesutul spongios al
trohanterului.Cercetarile anatomice ale lui .uvar "(A*A$ .rueta si :arrison "(A+3$, <udet
1, <udet <, &unoCer si Lagrance "(A+*$ au precizat modalitatile de vascularizare a gatului
si a capului femural.
=ascularizarea capului femural este asigurata prin artera ligamentului rotund si prin
pediculii care nasc din arterele circumflexe.
!&TE&! L$#!ME"TULU$ &OTU"1 Artera ligamentului rotund, ramura din
artera acetaulara, patrunde in ligamentul rotund si la nivelul capului femoral se divide in
3-* arteriole care se anastomoreaza cu celelalte sisteme vasculare.
Aceasta artera iriga numai (6* sau (6+ din capul femoral si aportul sanguin pare sa
creasca cu varsta intru-cat artera nu exista la copii decat in 337 din cazuri, dar la adult este
prezenta in >#7 din cazuri.
!&TE&ELE C!SUL!&E !unt numeroase si se grupeaza in patru
pediculii'5ediculul superior este cel mai important si el ia nastere din artera circumflexa
posterioara. Acest pedicul alcatuit din 3-* vase, merge pe fata posterioara a colului intr-un
repliu sinovial si patrunde in capul femural la marginea cartila/ului articular.
Acest pedicul superior asigura *6+ din irigarea capului femoral. -n traiectul
intraosos, acest pedicul se ramifica intr-un manuchi de arteriole care se anastomoreaza cu
acelea ale ligamentului rotund si cu vasele pedicului inferior si intern. 5ediculii inferiori
sunt reprezentati de pediculul inferoextern care iriga colul si pintenul 2erval si pediculul
(3
inferointern care patrunde in capul femoral anastomozandu-se cu ramurile pedicului
superior.
Arterele fetelor sunt mai putin importante si ele se distriuie la carticala anterioara
si cea posterioara a gatului femoral.
&intre toate aceste surse vasculare, arterele pedicului superior sunt cele mai
importante si totodata cele mai frecvent lezate in cursul fracturilor gatului femoral.
3ecroza capului femoral este consecinta directa a lezarii acestui pedicul si ea se
intalneste intr-o proportie ce poate sa mearga pana la *#7 din cazuri.
M's('&!"'r! (o!*sei se imparte in trei grupe functionale' extensori, /lexori si
aductori.
M's(2ii e6"ensori:
a. m's(2i'& (roi"or es"e f&e6or si s&!3 !d'("or !& !r"i('&!"iei coxofemurale in
locomotie, flexor al gamei pe coapsa si rotator intern al genunchiului "cand gama
este partial flexata$.
. m's(2i'& (!dri(e*s fem'r!&, este extensor al articulatiei genunchiului.
M's(2ii f&e6ori
a. m's(2i'& semi"endinos situat pe partea mediala a fetei posterioara a coapsei, este
flexor al genunchiului, efectueaza o rotatie interioara daca genunchiul se afla in
flexie.
. m's(2i'& semimem3r!nos situat su muschiul precedent si are aceasi actiune ca si
muschiul semitendios.
c. m's(2i'& 3i(e*" fem'r!& actioneaza ca flexor al genunchiului, efectueaza si o
rotatie laterala, daca genunchiul se afla in flexie.
M's(2ii !d'("ori sunt situati in partea mediala a coapsei'
a. m's(2i'& *e("ine' are o slaa actiune de aductie, este mai mult un flexor si un
rotor exterior al coapsei.
. m's(2i'& !d'("or &'n, are actiune de aductie, flexie si rotatie a coapsei.
c. m's(2i'& !d'("or s('r", similar cu muschiul aductor lung.
d. m's(2i'& ,r!(i&is, situat pe partea mediana a coapsei. Ca actiune are o componenta
de aductie si de rotatie interna a gamei, daca genunchiul se afla in flexie.
e. m's(2i'& !d'("or m!re, muschi profund, situat in partea mediala a coapsei, este
cel mai puternic aductor al coapsei, avand insa o actiune de rotatie interna. 0n mic
fascicol cu origine pe pulei, face flexia coapsei.
,A!%L% 9A2;%-'
(*
!cheletul gamei este format din doua oase asezate paralel' tiia si fiula.
T$($! - os lung situat in partea interna a gamei) este mai voluminoasa decat fiula.
5rezinta un corp si doua extremitati.
%xtremitatea superioara 4 este mai columnioasa decat cea inferioara, este formata din
doua tuerozitati, care sunt niste condili' condilul lateral si condilul mediu.
5e fata lor superioara condilii au suprafete articulare, cavitatile glenoide ale tiiei
care se articuleaza cu condili femurali.
5e partea anterioara a acestei extremitati exista o proeminenta, tuerozitatea
anterioara, pe care fixeaza tendonul radelei. Corpul tiiei are forma de prisma triungiulara.
5e fata posterioara prezinta o creasta care porneste din dreptul condilului lateral si merge in
/os si medial) ea se numeste linia olica a tiiei si serveste pentru insertia muschiului soar
si tiial posterior. 5e fata inferioara are o creasta foarte ascutita in partea ei mi/locie,
creasta anterioara.
%xtremitatea inferioara este mai putin voluminoasa decat cea superioara. %a prezinta
o fata articulara pentru trahelea astrogalului.
La partea interna, extremitatea inferioara se prelungeste su forma unei apofize
numita maleola mediala, care se articuleaza tot cu astrogalul. 5e fata laterala a acestei
extremitati se gaseste o fateta articulara, fiula.
*$(UL! 4 este cunoscuta si su denumirea veche de peroneu. %ste un os lung, mai
sutire decat tiia, asezat pe partea laterala a gamei. 5rezinta un corp si doua extremitati
prin care se articuleaza cu tiia.
%xtremitatea superioara se prezinta ca o ingrosare numita capul fiulei. 5e fata
superioara are o articulatie pentru condilul lateral al tiiei, iar lateral de acesta este apofiza
piramidala, apofiza tiiala. Corpul fiulei este sutire si are forma de prisma triunghiulara
cu suprafete neregulate, pentru insertia muschilor.
%xtremitatea inferioara formeaza maleola laterala si se prezinta ca o ingrosare ovala,
turtita lateral, care cooara su nivelul extremitatii inferioare a tiiei. 5e fata mediala are
suprafete articulare pentru tiie si pentru astrogal.
&OTUL! 4 os scurt, turtit, antero-posterior, "patela$ asezat in partea anterioara a
genunchiului. Are forma aproximativ triunghiulara, prezentand o aza si un varf. 5e
suprafetele articulare de pe fata posterioara se articuleaza cu condilii femurului iar pe ea se
insera muschi si ligamente. %ste cuprinsa in grosimea tendonului, muschiul cvadicepsla
nivelul genunchiului, din care cauza este considerata un os sesanoid.
O!SELE $C$O&ULU$
5iciorul este ultimul segment al memrului inferior, format din 28 de oase. Ca si la
mana, oasele sunt asezate in trei grupe' tarsul, metatarsul si falangele.
.A1!0L 4 format din > oase scurte, numite oase tarsiene, aceste oase sunt mai mari
si mai puternice decat oasele corpului datorita rolului pe care il au in sustinerea greutatii
corpului. ,asele tarsiene sunt dispuse pe doua randuri'
(. -n randul ( "proximal$ sunt doua oase cele mai mari suprapuse'
astrogalul si calcaneul.
(+
- Astrogalul "talus$ are forma neregulata si este asezat su extremitatile
inferioare ale tiiei si fiulei deasupra calcaneului. %l are fete articulare pentru aceste
oase si pentru osul scafoid. 5entru articularea cu tiia, pe fata superioara se afla o parte
lomata trahea astrogalului.
- Calcaneul "calcanus$ este cel mai mare os tarsian, este asezat su astrogal si
are forma cuoida alongit antero-posterior. 5e fata superioara are o fateta articulara
pentru astrogal, iar prin fata anterioara se articuleaza cu osul cuoid. 5e fata
posterioara prezinta o ingrosare, tuerculul calcaneului, pe care se insereaza tendonul
lui Ahile
2. -n randul al ---lea "distal$, se afla cuidul, la exterior scofoidul, la
interior inaintea scofoidului se afla trei oase cumiforme "-, --, ---$
2%.A.A1!0L 4 este format din + oase metatarsiene. 0n os metatarsian prezinta'
aza, corp si cap. 5rin aza se articuleaza cu osul tarsian corespunzator, iar prin cap cu falanga
corespunzatoare. ,asele metatarsiene se numeroteaza de la - la =, incepand din interior spre
exterior, astfel ca primul metatarsian este cel intern corespunzator, iar al =-lea cel extern.
Considerate in totalitatea lor tarsul si metatarsul alcatuiesc o olta, cu o fata dorsala,
convexa si una plantara, concava.
SC%ELETUL 1E#ETULU$ $C$O&ULU$ 4 este format din falange. %le sunt oase
lungi, turtite dorso-plantar. Fiecare falanga are o aza, un corp si un cap. Falangele se
numeroteaza incepand de la aza degetelor, degetul mare de doua falange "(,2,3$. -n general
falangele degetelor de la picioare sunt mai putin dezvoltate decat falangele degetelor mainii.
;aza primelor falange "($ se articuleaza cu metatarsienele, corespunzatoare.
CAPITOLUL II
FRACTURI. GENERALITATI. DEFINITIE. CLASIFICARE.
SIMPTOMATOLOGIE
Defini"ie
(8
Clasic, fractura se defineste ca o discontinuitate a osului, produsa in urma unui
traumatism de mica importanta, care actioneaza asupra unui os fragilizat printr-o suferinta
anterioara "osteoporoza, tumoare osoasa, osteotita, etc.$. &e aceea aste foarte important sa
se studieze terenul pe care se produce fractura, in aparenta anala, introducand astfel
numeroase erori in pronosticul si tratarea leziunii.
&upa cum arata 1adulescu, putem vori de fracturi a oaselor sanatoase si fracturi
ale oaselor olnave, impropriu denumite fracturi patologice.
Fractura nu este numai un simplu accident traumatic cu repercusiuni locale, ci un
proces de patologie complex care antreneaza intreg organismul. Fractura este deci o oala
generalizata "dereglari post-traumatice generale$ declansate mai ales prin intermediul !.3.
C&!sifi(!re:
(. Fr!("'r! dire("! se produce la nivelul la care actioneaza forta reprezentata prin
zdroire, compresiune sau soc violent. Acestea sunt fracturi aparute la marile
accidente, care se asociaza cu leziuni mai mult sau mai putin grave a partilor moi.
2. Fr!("'r! indire("! se produce in alt loc decat acolo unde a actionat agentul
traumatic. Aceste fracturi sunt cele mai numeroase si dupa modul de aplicare a
traumatismului, se pot produce diferite tipuri anatomo-patologice de fracturi.
-n fracturile indirecte traumatismele pot actiona prin unul din urmatoarele *
mecanisme'
f&e6i'ne, cand forta se exercita asupra unei cururi osoase care depasind
elasticitatea normala rupe osul la maximum de curura)
"r!("i'ne!, in urma tractiilor musculare violente care duc la smulgerea unor
fragmente osoase, ce prezinta zone de insertie tendinoase sau fracturi parcelare ale
epifizelor prin tractiune ligamentoasa)
(om*resi'ne, in lungul axului osului, ducand la fractura epifizei, ca in fracturile de
astragal sau pilon tiial in urma caderii de la inaltime)
"orsi'ne!, cand forta vulneranta produce o rasucire a memrului determinand
totdeauna o fractura spinoida sau helicoidala.
3. Fr!("'ri in(om*&e"e se oserva mai ales la copii si se prezinta su urmatoarele
forme'
deform!re! os'&'i in ,rosime, care are loc printr-un mecanism de presiune in
lungul osului. -n aceste conditii se produce mai mult o dislocare traeculara in
regiunea metadiafizara, care se traduce radiografic printr-o usoara ingrosare
fusiforma sau in inel)
r'*ere! in(om*&e"! s!' in f&e6i'ne, care se oserva la copii cand datorita
elasticitatii si grosimii periostului se produce un traiect de fractura care, intereseaza
numai corticala dinspre conconvexitatea osului. %ste clasica fractura 7en 3ois er"8
"in lemn verde$)
(>
inf'nd!re! , se oserva mai ales la oasele late ale craniului)
fis'ri&e, se intalnesc mai ales la adulti si mai rar la copii, integritatea formala a
osului este pastrata si numai radiografii din incidente diferite, pot sa arate traectul
de fractura.
.. Fr!("'ri (om*&e"e cu situatiile'
a. "r!ie("'& de fr!("'r! *o!"e s! !i3! sedi'& !ri!3i&, in caz de fractura directa si
dimpotriva, sa se situeze la nivelul punctelor slae ale osului daca fractura este
indirecta. .raiectul poate fi transversal, oblic, spiroid, lon0itudinal, in var/ de
clarinet si in /arina de /luture.
. fr!,men"e&e s'n" in ,ener!& in n'm!r de do'!9 'neori 'n "r!ie(" de fr!("'r!
!((esori' se*!r! 'n !& "rei&e! fr!,men". Cand exista mai multe traiecte fractura
este cominutiva, fragmentele osoase purtand numele de eschile)
c. de*&!s!re! fr!,men"e&or es"e !ri!3i&! 'neori minor!9 !&"eori es"e (!m*&e6!.
Aceasta deplasare se poate face'
*rin "r!ns&!"ie cand unul din fragmente este deplasat inainte, inapoi, intern sau
extern, fata de celelalte fragmente, producand incalecarea lor)
*rin ro"!"ie, cand un fragment se roteste in /urul axului sau longitudinal, in vreme
ce celalalt ramane imoil sau amele fragmente se rotesc unele fata de celalalt, in
aceste cazuri exista decala/ul fragmentelor)
*rin 'n,2i'&!re! 'n'i fr!,men" f!"! de (e&!&!&". &e oicei, fragmentele sufera
deplasari complexe, cand se asociaza unghiularea cu incalecarea sau deplasarea
laterala cu decala/.
1. Le+i'ni&e *!r"i&or moi.
-n timpul sau dupa fracturarea unor oase, se produc leziuni ale partilor moi, fie
prin agentul cauzal, fie prin fragmentele ascutite ale oaselor fracturate. 5ot fi lezati muschii
tendoanelor, vasele, nervii, pielea. Lezarea muschilor si a tendoanelor duce la tulurari de
miscare.
Lezarea oaselor poate determina tulurari extrem de rare, intrucat daca sunt lezate
oase mari, se pot produce hematoame locale, uneori pot lua nastere chiar necroze si
cangrene, prin neirigarea tendonului asigurata de vasul respectiv. Leziunile nervoase pot
provoca aparitia unor paralizii sau tulurari senzoriale in zona respectiva. Lezarea pielii
creaza a fractura deschisa.
0. Fr!("'ri in(2ise cand segmentele osoase sunt acoperite cel putin de piele.
/. Fr!("'ri des(2ise in care pielea a fost lezata si osul a/unge in contact cu
exteriorul. -n acest caz se poate infecta, poate apare un proces septic de osteita sau chiar
osteomielita care intarzie vindecarea sau poate da nastere unor complicatii, distrugeri
osoase, calus vicios, pseudoartroze.
(@

Sim*"om!"o&o,ie
Fractura, impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi, inclusiv hematomul
local sau difuz - la distanta - constituie focarul de fractura. Acest focar de fractura este
centrul de unde pleaca toate tulurarile care dau taloul clinic al fracturii. &eoseim in
acest talou semne generale si locale'
a. Semne ,ener!&e. ;olnavul traumatizat cu fractura, are stare generala mult mai
putin alterata, de oicei indispozitie generala, frisoane si temperatura ce poate
a/unge chiar la valori ridicate "3ADC$. 0neori poate fi suferil de tip aseptic.
Aceste fenomene dispar in scurt timp fara sa fie necesar un tratament special.
.ulurarea starii generale este urmarea resortiei din focarul de fractura)
. Semne &o(!&e. 5ot fi de proailitate si de certitudine. Cele de proailitate sunt
importante si treuie cercetate atent.
D'rere! este un semn constant si valoros. %a poate sa apara si dupa un traumatism
care nu a produs fractura, se datoreaza excitarii proprietatilor existenti in focarul de
fractura. La examinarea olnavului durerea poate localiza destul de exact sediul
fracturii. &urerea pate fi un element socogen important care sa declanseze prin ea
insasi socul traumatic.
E(2imo+!, apare la scurt timp dupa ce s-a produs fractura in cazul fracturii oaselor
superficiale si mai tarziu atunci cand fractura se gaseste intr-un segment de os
acoperit de mase musculare puternice "difuzarea sangelui spre suprafata se face mai
greu$.
:em!"om'&, este redus daca nu s-a produs ruperea unui vas mare. 5oate fi insa
extrem de voluminos declansand un soc hemoragic.
Astfel'
deform!re! re,i'nii este un semn extrem de important care arata lipsa de
continuitate normala a celor doua fragmente. &eformarile iau uneori aspecte tipice
pe aza carora se pune cu usurinta diagnostic de fractura. 5rezenta unei fracturi
determinata de traumatism sau de luxatie articulara, poate provoca de asemenea o
deformare locala astfel incat este indicat sa se efectueze un examen atent pentru a
face distinctie intre aceste afectiuni si fractura.
s('r"!re! re,i'nii este de cele mai mule ori insesizaila. 5entru unele oase lungi
unice, cum ar fi femurul, daca se produce o fractura olica, scurtarea poate fi
evidenta. .reuie sa stim ca exista scurtare si in cazul unei luxatii, ceea ce impune
un examen atent pentru evidentierea sigura a acestui simptom.
im*o"en"! f'n("ion!&! se datoreaza lipsei de continuitate a parghiei osoase. 0neori
impotenta functionala este determinata numai de durere, dupa cum in cazul
fracturilor cu fragmente ine angrenate, este mai putin evidenta. .reuie cunoscut
ine aspectul, pentru ca un accidentat cu fractura angrenata, "fractura care are
sansele sa se evidentieze repede si corect$, sa nu mai fie lasat sa faca miscari care
(A
pot dezangrena fragmentele osoase, in cansecinta sa inrautateasca starea fracturii
punand su semnul intrearii sansele de insanatosire.
Semne&e de (er"i"'dine "si,'r!n"!$ au valoare mai mare pentru diagnostic insa ele
treuie cautate cu gri/a pentru a nu agrava leziunea.
Mo3i&i"!"e! !norm!&! se manifesta atunci cand executand manevre asupra oaselor
pe care le anuim fracturate, constatam moilitatea anormala a acestora si avem
certitudinea de fractura a acestora. 2anevrele pentru depistarea fracturilor pe
aceasta cale treuie sa fie extrem de lande deoarece moilizarea segmentelor
fracturate este extrem de dureroasa. !emnul acestora este uneori greu de pus in
evidenta "in cazul fragmentelor angrenate sau al oaselor invelite de mase mari
musculare$, si de cele mai multe ori neindicat.
Cre*i"!"i! oso!s! se percepe o data cu ailitatea normala. %a nu treuie
confundata cu crepitatia fina a cheagurilor hematomului.
In"rer'*ere! (on"in'i"!"ii oso!se apreciata prin palpare, constituie un semn
pretios.
Ne"r!nsmi"ere! mis(!rii de;! &'n,'& 'n'i os este un semn de fractura complexa.
%xamenul radiologic este mi/locul cel mai sigur pentru a pune in evidenta o
fractura, cu conditia unei une executii tehnice. %l treuie facut sistematic, mai
inainte de orice tentativa de reducere, si pentru a putea fi completa in aprecierea
impotentei deplasarilor, el treuie sa fie efectuat de cel putin doua incidente.
Alte semne'
F&i("eme&e provin prin decalarea epidermei de catre plasma sau sange care provine
din focarul de fractura. Constituie un semn aproape constant dar tardiv.
Tem*er!"'r! ridi(!"! &o(!&!. .egumentele din /urul focarului de fractura locala
au temperatura mai ridicata semn al responsailitatii crescute.
Edem'& &o(!& se explica tot printr-o vasodilatatie locala ca si prin tulurari locale
care apar fie reflex, fie determinata de modificari patologice locale, compresiune pe
vasele de intoarcere.
&intre cele mai frecvente tipuri de fracturi Ei luxaFii amintim'
%. Fr!("'ri&e ,<"'&'i fem'r!& sunt cele mai frecvente leziuni traumatice ale
femurului Ei se produc fie ca urmare a unor Eocuri aplicate direct asupra trohanterului, fie
ca urmare a unor Eocuri indirecte pe care le suferG gHtul femurului.
!emne 4 ca orice facturG, leziunea colului femural se InsoFeEte de o durere vie Ei de
impotenFa funcFionalG. .ratamentul are drept scop Impiedicarea apariFiei complicaFiilor,
reducerea fracturii Ei imoilizarea acesteia Intr-o poziFie corectG.
-moilizarea se face Intr-un aparat gipsat pelvipedios, care fixeazG memrul
inferior In aducFie Ei rotaFie internG.
2#
#. Fr!("'r! de fem'r consta in ruptura portiunii superioare a memrului inferior
"osul coapsei$. 2a/oritatea fracturilor de femur intervin la nivelul colului femural si in
regiunea trohanteriana, chiar su colul femural.
Fracturile de femur sunt frecvente si pot fi foarte grave deoarece intervin adesea la
atrani si de oicei este nevoie de corectie chirurgicala care este urmata de o recuperare
lenta. !tudiile arata ca adultii care isi fractureaza femurul si nu sunt de/a internati intr-un
azil sau spital, pot avea nevoie de ingri/iri speciale pentru un an, in proportie de 2+7 din
cazuri.
&eoarece atranii au adesea oasele fragile si asociaza alte afectiuni ei pot avea risc
crescut pentru complicatii ca infectiile, tromofleita profunda "formarea unui cheag intr-o
vena profunda$ sau emolie pulmonara "cheaguri in plamani$, pneumonie si dureri datorita
presiunii exercitate de fractura. Aproape 3#7 din atranii cu fractura de femur decedeaza
in timpul primului an de la fractura.
CAU4E:
La copii si adultii tineri, accidentele severe ca cele de icicleta sau masina, cele din
sport si cele de la inaltime, sunt cauzele cele mai frecvente.
La atrani, fracturile de femur sunt ma/oritatea date de caderi. Chiar si o cadere
usoara poate duce la fractura a unui femur demineralizat.
2otivul pentru care caderile sunt cauza ma/oritatii fracturilor, incluzand cele de
femur, pe masura ce oamenii inainteaza in varsta este faptul ca oasele devin mai fragile si
se rup mai usor o data cu inaintarea in varsta. -ncepand cu varsta de 3# de ani, elementele
osului incep sa fie resorite de organism mai rapid decat sunt inlocuite, astfel osul devine
mai sutire si mai hipodens. &aca oasele a/ung la o anumita densitate ne putem gandi la
osteoporoza.
,steoporoza si fractura de femur afecteaza femeile mai mult decat aratii,
deoarece aratii au densitatea osului mai mare decat femeile si datorita scaderii cantitatii
de hormoni estrogeni a femeii in menopauza.
3ivelele mai mici de estrogen duc la oasele fragile. 3ivelele scazute de testosteron
pot, de asemenea, sa accelereze demineralizarea oaselor la arati. -n timp ce aratii au o
crestere a riscului de fractura de femur pe masura ce inainteaza in varsta, femeile au din
start o densitate osoasa mai mica, demineralizari mai mari ale oaselor dupa varsta mi/locie
2(
si traiesc mai mult ca aratii. Ca rezultat, mai mult de >+7 din toate fracturile apar la
femei.
A&"i f!("ori (!re d'( &! fr!("'ri de fem'r s'n":
- unele oli ca oala 2eniere sau artrita
- ereditatea - talia inalta si greutatea mica sau memrii de familie care au avut
fracturi o data cu inaintarea in varsta sunt factori de risc pentru fracturi
- carentele alimentare - in principiu, factorii nutritionali cu Ca si vitamina & sunt
importante pentru rezistenta osului
- fumatul
- sedentarismul - exercitii moderate de miscare cu modificarea pozitiei corpului, ca
mersul si dansul pot mentine densitatea oaselor.
SIMPTOME:
Cel mai frecvent simptom al fracturii de femur este durerea severa in femur sau in
regiunea adominala inferioara. 5iciorul afectat poate fi orientat spre exterior, poate fi mai
confortaila indepartarea lui de celalalt memru si se poate oserva faptul ca este mai scurt
decat memrul neafectat. &e oicei este imposiila folosirea memrului la mers sau chiar
pentru spri/in.
-n multe cazuri se poate mentiona doar durere in coapsa sau genunchi. 2ersul poate
fi posiil, desi foarte dureros, in fracturi prin tasare.
!imptomele se evidentiaza dupa o cadere, dar o fractura se poate produce fara un
astfel de eveniment, in special in cazul in care osul a fost afectat de osteoporoza sau alte
oli.
INVESTIGATII:
Fracturile de femur sunt diagnosticate de oicei pe aza unui examen oiectiv si a
unei radiografii osoase. !emnele de fractura de femur includ durerea puternica, memrul
inferior mai scurt decat cel neafectat si rotatie externa a acestuia.
0neori fractura nu este viziila pe radiografia initiala "fractura oculta$, dar medicul
va suspecta in continuare o fractura de femur datorita durerii de femur sau unui accident
recent. -n aceste cazuri, un 123 "scanare prin rezonanta magnetica nucleara care ne ofera
imaginile cele mai une ale osului si a tesutului moale$, un C. "computer tomografia, alta
metoda de a otine imagini mai une decat radiografia$ sau scanarea osului "ce presupune
in/ectarea de sustanta de contrast si apoi otinerea unor imagini amanuntite ale fracturilor$
pot fi facute. Fracturile care nu se pot vizualiza pe o radiografie simpla, pot fi oservate pe
un 123 sau C..
Femeile care sunt la menopauza si au o fractura de femur, pot prezenta osteoporoza
sau risc crescut pentru osteoporoza. , osteodensitometrie "examinare ce masoara
densitatea osului$ este un test pentru osteoporoza si o poate detecta precoce.
.ratamentul osteoporozei poate preveni fracturile.
3ivelul in sange al unei sustante chimice, numita homocisteina, s-a considerat ca
anticipeaza aparitia unei fracturi asociate cu osteoporoza. Aceasta sustanta se poate
detecta in sange si poate fi scazuta prin administrarea de acid folic.
5entru prevenirea fracturii de femur, medicul treuie sa intree persoanele in varsta
cel putin o data pe an daca au cazut. 5entru un raspuns afirmativ se poate face un test
22
simplu pentru a aprecia riscul unor caderi viitoare. 2edicul va oserva daca pacientul se
poate ridica de pe scaun fara sa foloseasca mainile, daca poate face cativa pasi si daca se
poate intoarce.
&aca se oserva dificultati in miscare sau dezechiliru, este nevoie de o investigare
mai amanuntita. Aceasta include o anamneza, o reevaluare a tratamentului si un examen
oftalmologic, o examinare a echilirului sau masurarea fortei musculare.
TRATAMENT:
Tr!"!men" 5 ,ener!&i"!"i
!copul tratamentului este de a permite pacientului sa faca ma/oritatea miscarilor pe
care le putea face inainte de fracturare, fara durere.
Cel mai utilizat si aproape intotdeauna cel mai un tratament este cel prin corectie
chirurgicala. -nterventia chirurgicala asigura alinierea oaselor in pozitia fiziologica pentru o
vindecare corecta.
23
&upa fracturare este posiil sa fie nevoie de o reducere a oaselor prin tractiune
continua pana la interventia chirurgicala..ractiunea se face cu greutati atarnate de picior cu
enzi, panglici sau ghete speciale care furnizeaza o tractiune constanta asupra piciorului.
-deea ar fi sa se manevreze usor locul fracturii, cu scopul de a scadea durerea si
spasmele musculare. A/uta, de asemenea, la pastrarea osului in pozitie fiziologica pana la
operatie.
, fractura de femur se opereaza cat mai repede posiil dupa pronuntarea
diagnosticului, de oicei in urmatoarele 2* de ore. -n unele cazuri poate fi amanata pentru o
zi sau doua pentru rezolvarea altor proleme medicale "ex. deshidratarea$ si pentru
reducerea complicatiilor ce pot interveni in timpul operatiei.
!unt mai multe tipuri de operatii pentru fractura de femur si depind de localizarea
fracturii, de gradul de fragmentare "fracturile cominutive$ si de varsta.
O*er!"i! fr!("'rii de fem'r *o!"e fi !3ord!"! !s"fe&:
- fixarea interna implica stailizarea oaselor fracturate prin suruuri, placute si ti/e.
Aceasta metoda se foloseste la persoanele care au fracturi cu oase care pot fi aliniate
- artroplastia consta in inlocuirea partiala sau totala a articulatiei cu parti artificiale,
de oicei din metal. , artroplastie partiala se poate face pentru inlocuirea portiunii
superioare a femurului. , artroplastie totala se poate face in cazul articulatiilor de femur
care erau de/a afectate inainte de fractura de artrita sau alte leziuni si femurul nu functiona
normal. -n general, artroplastia se aplica in situatia in care este implicat colul femural si
oasele nu pot fi reduse la pozitia normala.
0nii chirurgi practica inlocuirea de femur minimal invaziva. !e face o incizie mica
pentru a minimaliza pierderile de sange, pentru scurtarea timpului de vindecare si pentru o
cicatrice mai mica. .otusi, aceasta procedura se poate solda cu mai multe complicatii de
genul infectiilor, lezarii de nervi si pozitionarii incorecte a componentelor articulatiei
femurului.
, astfel de operatie promite mult, dar necesita un chirurg cu multa experienta si in
momentul actual exista putine studii care compara acest tip de operatie cu cea clasica.
5ana cand riscurile si eneficiile pe termen lung nu vor fi studiate, poate exista un
risc mai mare in alegerea unei proceduri minimal invazive executate de un chirurg cu mai
putina experienta care ar lasa o cicatrice mica, decat unul cu mai multa experienta care ar
aplica o artroplastie clasica.
1educerea "alinierea corecta a osului$ si fixarea interna "stailizarea osului rupt$
sunt proceduri utilizate in cazul persoanelor tinere, active, in timp ce artroplastia
"inlocuirea articulatiei femurului$ este efectuata la persoanele in varsta, mai putin active.
&ecizia in privinta tipului de interventie va fi luata de chirurg care va lua in
considerare tipul fracturii, varsta, activitatea si optiunea pacientului.
!tudiile pe cazurile de fractura de femur dezaxate, arata ca, pe termen lung
artroplastia totala treuie refacuta in mai putine cazuri decat cea partiala, dar operatia
necesita mai mult timp si sanse mai mari de infectie precum si de deces.
,peratia este de oicei cea mai eficienta pentru fractura de femur, desi in
ma/oritatea cazurilor, e posiil sa nu-si recapete functia integrala dinainte de fractura. -n
general, daca pacientul era activ si sanatos inainte de fracturare este recuperat mai repede
dupa interventia chirurgicala.
2*
&aca a avut alte proleme de sanatate si a dus o viata sedentara exista sanse
crescute de complicatii dupa tratamentul chirurgical.
!unt putine cazuri in care nu se intervine chirurgical, de exemplu la oamenii care au
risc crescut pentru complicatii in timpul interventiei sau dupa si care nu ar eneficia de
rezultate une dupa interventie, de exemplu cei care nu puteau merge inainte de operatie
sau care aveau dureri mici. -n aceste cazuri se foloseste medicatia antialgica "pentru
durere$.
Tr!"!men" &! domi(i&i'
5entru recuperarea in urma unei interventii chirurgicale medicul va recomanda un
program de reailitare in functie de partea de femur fracturata si tipul interventiei. Acest
program va include exercitii pentru tonusul muscular si pentru o moilizare cat mai una
prin activitati de rutina si comportament activ.
Medi('& *o!"e re(om!nd!:
- exercitii de echiliru "cu un fizioterapeut de la spital sau unul voluntar$
2+
- evitarea miscarilor care pot surmena articulatia femurului sau partile artificiale din
articulatie.
&upa o interventie pe femur persoana poate invata metode noi pentru a desfasura
aceleasi activitati simple de fiecare zi'
- este posiil sa aia nevoie de un cadru sau un aston pentru cateva luni.
- gatitul si alte activitati zilnice, ca dusul zilnic, pot fi dificile de unul singur. !unt
tot felul de aparaturi de sustinere care pot a/uta persoana.
- se pot face unele a/ustari la domiciliu pentru a reduce accidentele casnice.
Ei"!re! !(es"ei (!"e,orii de *ro3&eme se *o!"e f!(e *rin:
- viata activa si exercitii zilnice
- alimentatie corespunzatoare
- evitarea alcoolului
- evitarea fumatului
- urmarea unui tratament corespunzator nevoilor personale si respectarea regulilor
de administrare
- control oftalmologic regulat.
PROFILA=IE:
!unt pasi pe care-i putem urma pentru a preveni fractura de femur.
Pen"r' in"re"inere! sis"em'&'i osos se re(om!nd!:
- o dieta echilirata, care sa contina cantitatea necesara de calciu si vitamina & a/uta
la intarirea oaselor.
Cantitatea de calciu recomandata pentru adulti femei si arati este intre (.### mg
si (.2## mg pe zi. .oate femeile de peste 8+ de ani precum si femeile peste +( de ani care
nu iau suplimente hormonale "estrogeni$ au nevoie de (.+## mg de calciu pe zi. Femeile
care nu-si pot asigura cantitatea de calciu zilnica din alimente pot lua suplimente de calciu.
Calciul poate fi gasit in lactate de exemplu laptele, ranza, iaurtul, legumele de culoare
verde inchis, cu multe frunze ca roccoli si alte alimente.
Fundatia nationala de osteoporoza recomanda *## pana la @## unitati internationale
"0-$ de vitamina & pe zi. A nu se administra mai mult de @## 0- de vitamina & pe zi decat
daca doza este prescrisa de medic, deoarece poate fi daunatoare.
&oza zilnica de vitamina & poate fi luata dintr-un pahar de lapte sau alte produse cu
adaos de vitamina &. &e asemenea, o alta sursa de vitamina & este lumina soarelui pentru
cel putin (+ minute pe zi.
!tudii recente au aratat ca suplimentele de calciu si vitamina & nu vor preveni
fracturile de femur la oamenii care de/a au risc crescut pentru fracturi de femur prin
28
greutate mica sau fracturi in antecedente. ,ricum, o alimentatie ogata in calciu si vitamina
& de-a lungul vietii va a/uta la pastrarea unui sistem osos mai puternic.
%xercitiul fizic si activitatea zilnica a/uta la mentinerea rezistentei osoase.
%xercitiile ca mersul, alergatul, ridicatul de greutati mai mici a/uta la minimalizarea
pierderilor osoase. 2edicul va recomanda exercitiul fizic corespunzator. -nceputul
programului de exercitii se face usor, in special daca pacientul a fost sedentar. 0n studiu
recent a aratat ca exercitiul fizic moderat ca mersul, a fost asociat cu un numar mic de
fracturi la menopauza.
5acienta treuie sa consulte un medic pentru o sustitutie hormonala sau alt
tratament daca are risc crescut pentru osteoporoza.
0nii medici recomanda tratament hormonal, dar treuie studiat raportul risc-
eneficiu. Alte medicamente ca ifosfonatii incluzand alendronatul "Fosamax$ si
risendronatul "Actonel$, raloxifenul "%vista$, calcitonina "Calcimar sau 2iacalcin$ sunt, de
asemenea, folosite pentru prevenirea sau tratamentul osteoporozei.
!tudiile arata ca in general, aceste medicamente, in special ifosfonatii, reduc
semnificativ riscul unei fracturi de femur la femeile in varsta.
A nu se consuma mai mult de o autura alcoolica pe ziJ ,amenii care consuma mai
mult au risc crescut pentru osteoporoza. Auzul de alcool creste riscul de accidente si
fracturi.
A nu se fumaJ Fumatul implica un risc crescut pentru dezvoltarea osteoporozei si
creste rata de demineralizare a oaselor.
Ei"!re! !((iden"e&or
2a/oritatea fracturilor de femur au loc la o cadere. Factori care cresc riscul sunt'
- echilirul si coordonarea scazute
- nesiguranta pe un memru sau pe amele
- tratamentul cu medicamente care au ca efecte secundare somnolenta, ameteli sau
astenia
- tulurarile de vedere
- auzul de alcool
- confuzia sau rationamentul alterat "datorat varstei sau olilor ca dementa$.
Se *o!"e minim!&i+! ris('& (!deri&or *rin:
2>
- eliminarea ostacolelor din casa care ar putea conduce la un astfel de accident ca
podele alunecoase, lumina slaa, holuri aglomerate, moila multa care nu permite o trecere
fara dificultati si carpete inghesuite
- utilizarea unor presuri speciale in aie si a arelor
- scari cu margine pentru maini
- lumina corespunzatoare in casa pentru a vedea ostacolele sau animalele de
companie
- exercitiul pentru mentinerea tonusului muscular si a echilirului
- administrarea tratamentului doar la sfatul medicului si reevaluarea acestuia de
catre medicul curant, in special daca pesoana are mai multi medici curanti.
0nele medicamente ca cele pentru somn sau cele pentru durere pot creste riscul
accidentelor
- incaltamintea cu toc /os si comoda
- folosirea corecta a aparaturii de sustinere
- protezele de femur - 5rotezele de femur arata ca un corset cu captuseala pe amele
femururi pentru a reduce impactul caderii. !tudii recente au demonstrat ca protezele de
femur reduc accidentele ce se soldeaza cu fracturi de femur cu aproximativ +*7 la
persoanele peste ># de ani, care au unul sau mai multi factori de risc pentru fractura de
femur. 2ulte persoane din studiu au refuzat sa le poarte.
Alte studii au concluzionat prin faptul ca protezele de femur nu previn fracturile
prin cadere. 5ot fi de a/utor in mod special oamenilor din azile sau din alte institutii de
asistenta sociala.
PROGNOSTIC:
-mediat dupa interventie se vor administra medicamente care controleaza durerea
si, daca este cazul, anticoagulante. 5acientul poate avea o sonda urinara pentru a nu fi
nevoie sa se ridice din pat pentru a mictiona.
&e asemenea, se pot folosi pompe compresive ale memrului pentru circulatia
sangvina sau pentru a preveni tromemoliile si o perna intre picioare pentru mentinerea
femurului operat intr-o pozitie corecta. -n cazul unei tulurari de tranzit intestinal, se
solicita interventia asistentei sau a medicului.
2edicul poate invata pacientul sa faca exercitii simple respiratorii pentru
prevenirea congestiei pulmonare in timpul repausului. 5acientul poate sa inceapa perioada
2@
de recuperare cu miscari de ridicare si coorare, de flexie a memrelor "astfel incat sa
mentina o circulatie una a sangelui$ si sa pastreze o pozitie corecta a femurului in timpul
miscarilor.
2oilizarea precoce este esentiala dupa interventie. =a grai recuperarea si va
reduce complicatiile. -n prima zi dupa operatie, pacientul va fi mutat din pat pe un scaun,
pe o durata scurta de timp si va incepe sa faca exercitii usoare incepand cu a doua zi dupa
operatie.
&e oicei, spitalizarea dureaza o saptamana dupa operatie. -n multe cazuri
pacientul, este transferat intr-o clinica de recuperare inainte de a merge acasa. =a fi
proail nevoie de un cadru sau un aston pentru cateva luni si recuperarea completa va
tine pana la un an de zile.
!unt multe aspecte de luat in considerare dupa o operatie pe femur. ;atranii au
adesea nevoie de ingri/iri speciale incluzand fizioterapie, asistenta la ucatarie, tratament
asistat si igiena personala.
2edicamentele anticoagulante sunt prescrise pentru a reduce riscul
tromemoliilor si accidentului vascular cereral asociat acestora, emolia pulmonara sau
tromofleita. 5acientul va lua acest tratament pentru cel putin 3 saptamani, pana se va
moiliza complet si va avea o activitate normala.
&upa interventie, medicul va incura/a pacientii sa participe la un program de
reailitare. !tudii recente au demonstrat ca 8 luni de reailitare care include exercitii pentru
tonusul muscular, pot imunatati calitatea vietii si ameliora incapacitatea functionala. 0n
program de reailitare este foarte important, va grai recuperarea si va permite intoarcerea
la activitatile zilnice normale mai rapid.
). Fr!("'ri&e ro"'&ei se produc cel mai adesea consecutiv unui Eoc direct sau unui
Eoc indirect creat de contracFia ruscG a muEchiului cvadriceps care turteEte rotula pe
trohleea femuralG, fracturHnd-o prin flectarea ei.
.ratamentul urmGreEte evacuarea hemartrozei, reducerea fracturii Ei refacerea inserFiei
muEchiului cvadriceps "chirurgical$.
.. Fr!("'r! de menis( este o leziune traumaticG a aparatului meniscal al
genunchiului care afecteazG In special meniscul intern. %ste accidentul tip al fotaliEtilor.
1. Fr!("'ri&e o!se&or ,!m3ei reprezintG aproximativ un sfert din totalul fracturilor
Ei se produc ca urmare a unor mecanisme variate' Eoc direct flexei, compresiune sau
torsiune.
Fractura poate interesa unul sau amele oase ale gamei Ei poate avea aspecte
variate'
-transversal
-olic
2A
-spiroid
.ratamentul fracturilor oaselor gamei se Incepe chiar de la locul accidentului, prin
efectuarea moilizGrii provizorii. ,rice manevrG de imoilizare a memrului fracturat
treuie fGcutG cu cea mai mare lHndeFe pentru a evita eventuala deschidere a fracturii,
deoseit de frecventG In fractura de tiie.
-moilizarea se face Intr-o gutierG gipsatG. &upG 3# de zile de imoilizare, aparatul
gipsat poate fi Inlocuit cu un aparat de mers.
CAPITOLUL III
CA4UL I
3ume si prenume' 2.2.
&ata nasterii' 2+ august (A++.
3#
=arsta' +8 ani.
,cupatia' muncitor constructor.
&omiciliul' comuna !omova, /udetul .ulcea.
&ata intrenarii' 23.#8.2#((. ora (*.3#.
&iagnostic la internare' fractura spiroida cominutiva mediodiafizara a femurului
stang, cu deplasare.
9rup sanguine' ,-, 1h' K "pozitiv$.
A:C' fara contact .;C, neaga sifilis, diaet zaharat, !-&A in familie.
A5F' pacient de sex masculin, in varsta de +8 ani, muncitor constructor, casatorit,
tata a doi copii, clinic sanatos. -n copilarie a prezentat eruptii infecto-contagioase oisnuite.
-storicul olii
Culegerea informatiilor s-a efectuat de la pacient si de la insotitorul acestuia "unul
dintre colegii de serviciu$.
-n ziua de 23 iunie, in /urul orei (2.3#, pacientul se afla pe schela exterioara a unui
imoil, executand lucrari de finisare exterioara. -n urma unei miscari efectuate fara sa se
asigure, pacientul s-a dezechilirat si a cazut printre schele de la o inaltime de 8 m,
aterizand cu viteza, cu memrul inferior stang pe o ara de metal. -n urma acestei cazaturi,
pacientul acuza imediat imposiilitatea moilizarii memrului inferior stang, insotita de
durere puternica si de semen ale unei fracture ale osului femural .
-n urma acestui accident, pacientul a fost transportat de urgenta la !pitalul &e
0rgenta .ulcea unde, in urma examenului radiologic si oiectiv i se precizeaza
diagnosticul. %ste internat in sectia de ortopedie pentru tratament si ingri/iri.
!tailirea diagnosticului
3(
La examinarea olnavului, care este asezat in decuit dorsal pe planul patului, se
oserva deformarea in cura a coapsei stangi cu intreruperea reliefului osos al coapsei,
moilitate anormala, crepitatii osoase extrem de dureroase. ;olnavul nu poate moiliza
coapsa, nu poate pastra pozitia ortostatica cu spri/inire ilaterala, iar miscarile memrului
inferior stang nu se transmit in axul coapsei. 5ozitia memrului inferior stang in rotatie
externa pronuntata. 3u prezinta tulurari vascular-nervoase la nivelul memrului afectat.
-n urma controlului radiologic efectuat in serie traumatica, se constata prezenta unei
fracturi in spirala, cu multe fragmente de cominutie la nivelul ei.
!tarea prezenta
5acient in varsat de +8 ani, sex masculin, stare generala relativ alterata, aferil,
tegumente si mucoase usor palide, curate, calde, tesut celular sucutanat si adipos ine
reprezentat, ganglioni periferici nepalpaili.
!parat respirator' torace normal conformat, murmur vezicular prezent ilateral,
raluri prezente ilateral, F.1.L (Ar6min
!parat cardio+vascular' soc apexian in spatial = intrecostal stang pe linia
medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice, ine atute, nu se percep sufluri, A.=.L
>#6min, .A L (3#68#mm6:g.
!parat di0estiv' adomen nedureros la palpare si percutie, moale, cu tesut adipos
destul de ine reprezentat, ficat (cm. !u reordul costal, splina nepalpaila, nepercutaila,
tranzit intestinal prezent, scaune normale.
!parat uro+0enital' rinichi nepalpaili, mictiuni fiziologice, motricitate normala.
Sistem nervos2 orientat temporo-spatial, stare de constienta prezenta, cooperant,
motilitate normala, 1,. cutanate prezente ilateral.
Sistem osteo+articular2 moilitate anormala, crepitatii osoase extrem de dureroase,
deformarea in cura a coapsei stangi cu intreruperea reliefului osos al coapsei.
32
Sistem endocrin2 glande endocrine in limite normale.
Culegerea datelor privind cele (* nevoi fundamentale'
"evoia de a respira si a avea o buna circulatie - pacientul prezinta cai
respiratorii superioare liere, torace normal conformat, miscari respiratorii
simetrice, respiratia este de tip costal superior cu o frecventa de (A respiratii pe
min. ..A.(3#68# mm:g, prezinta puls perceptiil tahicardic ># pulsatii6min.
"evoia de a se alimenta si 3idrata - pacientul se alimenteaza singura, are un orar
regulat de trei mese pe zi plus doua gustari, evita grasimile animale preferand
fructele si legumele. &entitia este una, masticatia si reflexul de deglutitie sunt
prezente si nu prezinta semne de dezhidratare.
La internare prezenta >+ de Mg. la inaltimea de (.8+m.
"evoia de a elimina - eliminarea urinii se face fiziologic, spontan, nedureros cu o
frecventa de 2-* mictiuni 6 2*h , cu o diureza de (2##ml62*h, culoare si aspect
normal..ranzitul intestinal este prezent, scaunele sunt in numar de (6zi, dimineata.
"evoia de a se misca si a avea o buna postura- 5acientul prezinta o deficienta a
aparatului locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se moiliza, miscarile
fiind limitate din cauza durerii, postura fiind inadecvata. 5acientul se deplaseaza
singur dar incet si cu a/utorul unui cadru.
"evoia de a dormi si odi3ni - 5acientul doarme putin din cauza durerii, somnul
este agitat din cauza anxietatii.
"evoia de a se imbraca si dezbraca - Are dificultati in a se imraca si dezraca
datorita dificultatii de a se moiliza. -n satisfacerea acestei nevoi pacientul necesita
a/utorul cadrului medical.
"evoia de a-si mentine temperatura corpului - 5acientul prezinta suferilitate
38,@ C .
"evoia de a+si mentine te0umentele curate si inte0re + 5acientul necesita a/utor la
efectuarea toaletei.
"evoia de a evita pericolele + 5acientul accepta ingri/irile medicale acordate , este
nelinistit de starea sa , dar este increzator ca va depasi acest moment.
"evoia de a comunica + 5acientul este o persoana comunicativa reusind sa lege
relatii cu pacientii din salon si nu numai. %ste lucid, orientat in timp si spatiu ,
raspunde coerent si precis la intrearile puse.
33
"evoia de a invata +%ste interesat de evolutia starii sale de sanatate.!e implica in
adaptarea noului mod de viata pe care il respecta cu strictete.
"evoia de a se realiza + 5acientul este multumit de ceea ce a realizat pana acum,
atingandu-si mai mereu scopurile propuse. Are o situatie materiala si sociala una.
"evoia de a se recrea + 5acientul citeste reviste, carti, urmareste emisiuni ..=, de
cand este internat asculta radioul.
"evoia de a actiona con/orm propriilor credinte + 5acientul citeste carti religioase
si se roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii' respectarea
uneicuviinte, a politetii si a unui comportament moral in societate.
-n urma culegerii datelor privind cele (* nevoi fundamentale am constatat ca pacientul
prezinta manifestari de dependenta la urmatoarele nevoi '
3evoia de a se misca si a avea o una postura
3evoia de a dormi si odihni
3evoia de a se imraca si dezraca
3evoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
3%=,- AF%C.A.%
3evoia afectata 5rolema pacientului !ursa de dificultate
3evoia de se misca si a avea
o una postura
-imoilizare si alterarea
confortului fizic si psihic din
cauza durerii
-surse de ordin fizic, alterarea
integritatii aparatului
locomotor "fractura de col
femural $
3evoia de a dormi si odihni -insomnie si ooseala -surse de ordin fizic si psihic
3evoia de a se imraca si
dezraca
-incapacitate de a se imraca si
dezraca
-surse de ordin fizic
3evoia de a-si mentine
tegumentele curate si
integre.
-dificultate de a urma
prescriptiile de igiena
-surse de ordin fizic

3*
.ratament prescris de medic pentru olnav
Denumire
medicament
Calea de
administrar
e
Doze pe zi Orarul erioada administrarii
Algocalmin i.m. 2f La nevoie 23.#8-#3.#>.2#((
Fenoarital i.m. (f La nevoie 23.#8-#3.#>.2#((
,xacilina i.m. 2gr +##mg68h 2A.#8-#3.#>.2#((
Fraxiparine #,* s.c. (f Nilnic6(#zile 2A.#8.2#((-#@.#>.2#((
9lucoza +7 i.v. 2+#mlx* 5ostoperator 2A.#8.2#((
Ser fi+io&o,i( i.v. +##ml 5ostoperator 2A.#8.2#((
%xamene paraclinice
23.#8.2#((
-radiografie in serie traumatica, de os femural' evidentiaza fractura spiroida
cominutiva femur stang cu deplasare.
-radioscopie pulmonara' pulmonar clinic normal.
-nvestigatii paraclinice conform prescriptiei medicului
%xplorarea sangelui
1enumirea analizei 'alori constatate 'alori normale
9licemia @+ mg6dl >+-((# mg6dl
0ree (@ mg6dl (+-*2.A mg6dl
3+
Creatinina #.+mg6dl #.+-(.2mg6dl
Fier A# mg6dl *#-(>+ mg6dl
Calciu A.2 mg6dl @.@-(#.( mg6dl
.9, (* 0.- 2-2* 0.-
.95 (8 0.-. 2-2# 0.-.
1;C *.(A mil6mmO sange *+ mil6mmO sange
:9; ((.A gr6(##ml (3-(+ gr6(##ml
:C. *+7 3@-+(7
=!: P >mm6(h (-(#mm6(h
.imp QuicM (3RR "(##7 fata de martor$ (2-(*RR "(##7 fata de
martor$
.imp :oSell (R8#RR (R3#-2R3#RR
T;C +*##6mmO sange *2##-@###6mmO sange
PLT 2A####6mmO sange (+####-3#####6mmO sange
%xplorarea urinii' sumar si sediment
1enumirea analizei 'alori constatate 'alori
normale
&ensitatea urinii (#22 (#(+-(#3#
p: +.A +.+-8.+
Alumina Asenta Asenta
0roilinogen Asent 0rme sau
asent
5igmenti iliari Asenti Asenti
%pitelii 1are 1are
Leucocite Frecvente 1are
Uro('&"'r! sterila sterila
38
1ecomandari la externare'
D!"! M!nifes"!ri de de*enden"!
OBIECTIV
E
INTERVENTII EVALUARE
#).$0.#$%% U constrangeri
fizice, /ena
U imoilitate)
U insomnie)
U agitatie)
U stare de
disconfort,
neliniste)
U durere
U greutate in
a se alimenta
singur,
datorita
constrangeril
or fizice.
Uincapacitate
de a-si acorda
ingri/iri de
igiena.
Udificultate
in actiunile
de imracare
si dezracare.
U pacientul
sa
eneficieze
de o una
respiratie si
circulatie)
U pacientul
sa fie
echilirat
multifunction
al si
hidroelectroli
tic)
U sa respecte
regimul
prescris de
medic.
U pacientul
sa prezinte
mictiuni si
transit
intestinal
normal
calitativ si
cantitativ.
U masurarea
functiilor vitale si
notarea valorilor
otinute in foaia de
temperature)
U aerisirea camerei.
U transportul
pacientului la
radiologC pentru
efectuarea unei
radioscopii
pulmonare.
U pregatesc
materialele necesare
pentru recoltare)
U efectuez
recoltarea
produselor
patologice)
U duc epruetele
U administrez
tratamentul prescris
de medic si
supraveghez
regimul)
U regim
hidrozaharat
preoperator A7
+##ml postoperator.
U recoltez urina
pentru sumarul de
urina si transport
eprueta la
laoratorR
U pregatesc
materialul pentru
efectuarea clismei.
U efectuez clisma
evacuatoare la
indicatia medicului.
U pacientul prezinta functii vitale in
parametrii normali)
U F1 L (Ar6min
U A= L A#6min
U .A L U 2@.#8.2#(( pranz mai putin
consistent)
seara ceai)
U 2A.#8.2#((
masa oprita pentru interventie
chirurgicala.)
U regim hidrozaharat)
U pacient echilirat multifunctional si
hidroelectrolitic.
3>
;olnavul se externeaza pe data de #3.#>.2#((, la recomandarea medicului, in curs
de ameliorare, cu urmatoarele recomandari'
Uva pastra igiena gipsului si integritatea acestuia)
Unu va utiliza spri/in pe memrul inferior stang fara aviz medical)
Urevine la control peste > zile sau la nevoie)
Uva reveni peste + saptamani pentru scoaterea gipsului)
Uva face tratament de recuperare medicala dupa indepartarea ghipsului.
!.A.-!.-CA
(. A37 din pacientii cu ti/a centromedulara nu au necesitat reinterventie,
au avut o evolutie foarte una si au fost recuperati functional. *+7 au prezentat infectii
superficiale care au fost rezolvate fara reinterventie. 0n pacient a prezentat o scurtare de
memru de ( cm si un alt pacient a prezentat o usoara rotire externa.
2. 5acientii cu fixator extern au avut nevoie de o perioada mai lunga de
ingri/iri medicale, >+7 dintre ei necesitand reinterventie " s-au aplicat ti/e centromedulare$
dupa ce riscul de infectie s-a diminuat foarte mult sau a disparut si starea lor generala a
permis acest lucru. (#7 au prezentat infectii severe care au determinat prelungirea
perioadei de ingri/ire si au avut nevoie de mai multe reinterventii chirurgicale. &oi pacienti
au decedat datorita complicatiilor aparute si afectiunilor asociate " traumatisme craniene
severe, alte fracturi, suferinta organica, oli cronice existente$.
3. &e acest tratament au eneficiat copiii cu varste cuprinse intre >-(2 ani
la care ti/a centromedulara ar fi afectat integritatea cartila/ului de crestere si adulti la care
pozitionarea focarului de fractura nu permitea aplicarea ti/ei centromedulara " la
extremitati$. 3 pacienti au avut nevoie de transfuzie sanguina postoperator datorita
sangerarilor mai mari aparute in timpul operator.
*. -nterventia chirurgicala nu a avut loc deoarece la acesti pacienti riscul
operator este marit semnificativ si pune in pericol viata acestora.
-n concluzie cea mai eficienta metoda de tratament, atunci cand starea de sanatate a
pacientului o permite, este aplicarea de ti/a centromedulara "elastice, fixate, retrograde etc$.
5rin aceasta metoda durata de ingri/ire scade semnificativ, riscurile de complicatii
postoperatorii scad, tratamentul recuperator putand incepe intrun timp relativ scurt.
3@
CAPITOLUL IV
CA4UL II
3ume' ,.
5renume' 9.
=arsta' 8+ ani
Adresa' Comuna Luncavita, <udetul .ulcea
,cupatia' 5ensionara
&ata internarii' *.#2.2#(2
&iagnosticul la internare' fractura de col femural stang
2otivele internarii' 5acienta in varsta de 8+ de ani acuza dureri puternice, impotenta
functionala
-storicul olii' 5acienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in urma cu > zile.
5e data de +.#2.2#(2 i se recolteaza analizele care demonstreaza'
:emogloina ((,*+7,
:ematocritul *(7
Analizele iochimice arata'
9licemia L @Amg7
3A
0ree L *#mg7
.ransaminazele .9, L 33u.i.6.l
.95 L 22 u.i.6.l
5roele de coagulare' .imp QuicM L (* secunde
.imp :oSell L (22 secunde
.ot pe data de +.#2.2#(2 se noteaza o stare generala una, durere acuta la palparea soldului
rotatia externa a memrului aferilitat.
5e data de 8.#2.2#(2 se face radiografia si %V9.
Aceste examene impreuna cu diagnosticul duc la decizia de a interveni chirurgical.
-nterventia chirurgicala va avea loc pe data de A.#2.2#(2.
Tr!"!men"'& postoperator'
A.#2.2#(2 ,xacilina @g
9entamicina 2f
Algocalmin *f
&iazepam (f
Fragmin +### u.i. (f

(#.#2.2#(2 ,xacilina 2f
9entamicina 2f
Algocalmin 2f
&iazepam (t
Fragmin +### u.i. (f

((.#2.2#(2 &iclofenac (t6zi
*#
Agocalmin la nevoie
&iazepam (t6zi
Fragmin +### u.i. (f6zi

.ratamentul cu Fragmin +### u.i (fiola 6zi se continua 3+ de zile de la operatie.


Culegerea datelor privind cele (* nevoi fundamentale'
"evoia de a respira si a avea o buna circulatie - pacienta prezinta cai respiratorii
superioare liere, torace normal conformat, miscari respiratorii simetrice, respiratia
este de tip costal superior cu o frecventa de 2# respiratii pe min. ..A.(*#6A#
mm:g, prezinta puls perceptiil tahicardic @# pulsatii6min.
"evoia de a se alimenta si 3idrata - pacienta se alimenteaza singura ,are un orar
regulat de trei mese pe zi plus doua gustari, evita grasimile animale preferand
fructele si legumele.&entitia este una ,masticatia si reflexul de deglutitie sunt
prezente si nu prezinta semne de dezhidratare.
La internare prezenta 8+ de Mg.la inaltimea de (.8+m.
"evoia de a elimina - eliminarea urinii se face fiziologic , spontan , nedureros cu o
frecventa de 2-* mictiuni 6 2*h , cu o diureza de (2##ml62*h, culoare si aspect
normal..ranzitul intestinal este prezent , scaunele sunt in numar de (6zi , dimineata.
"evoia de a se misca si a avea o buna postura- 5acienta prezinta o deficienta a
aparatului locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se moiliza, miscarile
fiind limitate din cauza durerii, postura fiind inadecvata. 5acienta se deplaseaza
singura dar incet si cu a/utorul unui cadru.
"evoia de a dormi si odi3ni - 5acienta doarme putin din cauza durerii , somnul
este agitat din cauza anxietatii.
"evoia de a se imbraca si dezbraca - Are dificultati in a se imraca si dezraca
datorita dificultatii de a se moiliza.-n satisfacerea acestei nevoi pacienta necesita
a/utorul cadrului medical.
"evoia de a-si mentine temperatura corpului - 5acienta prezinta suferilitate
38,@ C .
*(
"evoia de a+si mentine te0umentele curate si inte0re + 5acienta necesita a/utor la
efectuarea toaletei.
"evoia de a evita pericolele + 5acienta accepta ingri/irile medicale acordate , este
nelinistita de starea sa , dar este increzatoare ca va depasi acest moment.
"evoia de a comunica + 5acienta este o persoana comunicativa reusind sa lege
relatii cu pacientii din salon si nu numai. %ste lucida, orientata in timp si spatiu ,
raspunde coerent si precis la intrearile puse.
"evoia de a invata +%ste interesata de evolutia starii sale de sanatate.!e implica in
adaptarea noului mod de viata pe acre il respecta cu strictete.
"evoia de a se realiza + 5acienta este multumita de ceea ce a realizat pana acum ,
atingandu-si mai mereu scopurile propuse.Are o situatie materiala si sociala una.
"evoia de a se recrea + 5acienta citeste reviste carti , urmareste emisiuni ..= , de
cand este internata asculta radioul.
"evoia de a actiona con/orm propriilor credinte + 5acienta citeste carti religioase
si se roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii' respectarea
uneicuviinte, a politetii si a unui comportament moral in societate.
-n urma culegerii datelor privind cele (* nevoi fundamentale am constatat ca pacientul
prezinta manifestari de dependenta la urmatoarele nevoi '
3evoia de a se misca si a avea o una postura
3evoia de a dormi si odihni
3evoia de a se imraca si dezraca
3evoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

3%=,- AF%C.A.%
3evoia afectata 5rolema pacientei !ursa de dificultate
3evoia de se misca si a avea
o una postura
-imoilizare si alterarea
confortului fizic si psihic din
cauza durerii
-surse de ordin fizic, alterarea
integritatii aparatului
locomotor " fractura de col
femural $
3evoia de a dormi si odihni -insomnie si ooseala -surse de ordin fizic si psihic
3evoia de a se imraca si
dezraca
-incapacitate de a se imraca si
dezraca
-surse de ordin fizic
*2
3evoia de a-si mentine
tegumentele curate si
integre.
-dificultate de a urma
prescriptiile de igiena
-surse de ordin fizic

5LA3 &% -391-<-1%
3r.
crt.
&-A93,!.-C
301!-39
,;-%C.-=% -3.%1=%3.-- %=AL0A1%
(. -moilizare si
alterarea
confortului fizic si
psihic din cauza
durerii
&upa 2* h
pacienta va
avea o stare de
confort fizic si
psihic
-nterventii autonome
-in perioada dureroasa am asigurat
pacientei repaos la pat fizic si
psihic
-i-am asigurat pacientei pozitia
antalgica
-nterventii delegate'
Am administrat '
-medicatie antialgica' Algocalmin
si &iclofenac
- Fragmin +### u.i. "pre si
postoperator$

&upa 2* h
pacienta
prezinta o stare
de confort fizic
acceptail in
urma
administrarii
tratamentului.
2. -nsomnie si
ooseala
5acienta va fi
capaila sa
-nterventii autonome 5acienta a
dormit > ore si
*3
doarma in
timpul noptii ,
avand un somn
linistitor si
odihnitor.
-i-am asigurat un confort minim
necesar ' len/erie de pat curata ,
temperatura optima (@ C , aerisirea
salonului inainte de culcare
-nterventii delegate'
-i-am administrat algocalmin f(
i.m. K diazapam f( i.m.
s-a trezit
odihnita.
3. -ncapacitate de a
se imraca si
dezraca
5acienta isi va
recastiga
moilitatea
articulara si
capacitatea de
a se imraca si
dezraca fara
a/utor.
-nterventii autonome si delegate
-incura/eaza pacientul
-face zilnic exercitii de motricitate
fina cu pacientul descriindu-i
gestica necesara imracarii.
-supravegheaza pacientul in timpul
imracarii si dezracarii
5acientul
reuseste sa se
imrace si
dezrace singur.
*. &ificultate de a
urma prescriptiile
de igiena
5acienta isi va
putea lua toate
masurile de
igiena necesare
pentru
pastrarea
intacta a
tegumentelor si
mucoaselor
Activitati autonome si delegate
-a/uta pacientul sa isi faca aie sau
dus.
-a/uta pacientul sa isi faca toaleta
cavitatii ucale si sa isi taie
unghiile

5acientul este
capail sa se
spele singur
**
CAPITOLUL V
CA4UL III

3ume' 5.
5renumele' &.
=arsta' @8 ani
Adresa' Comuna !omova, /udetul .ulcea
,cupatia' 5ensionara
&iagnosticul' Fractura de col femural
2otivele internarii ' durere la nivelul soldului drept. -mpotenta functionala
-storicul oli' 5acienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe soldul drept in
urma cu 8# de zile.
Antecedentele personale ' -operatie plasa gastrica
-operatie pentru retroragie interna
5acienta se prezinta la camera de garda a !pitalului de 0rgenta .ulcea, sectia ortopedie,
nemaisuportand durerile . 5acienta este internata pe sectia ortopedie.
!e efectueaza in urma internarii examene paraclinice.
!e efectueaza examene de laorator, %V9, examene radiologice
5roele de coagulare' .imp QuicM L (+,+ secunde
.impul :oSell L @+ secunde
:emoleucograma' hemogloina L @ gr.7, hematocrit 32 gr7
*+
.romocite L (2####
.ransaminaze
.9, L (> u.i.6.l
.95 L (3 u.i.6.l
01%% L (# mg6dl
C1%A.-3A L #,** mg6dl
CALC-0 .,.AL L >,## mg6dl
C15 *8oax*8al*8
-mediat dupa operatie'
..A. L (*#6@# mm:g si . L 3>
o
C
!e administreaza urmatorul tratament'
- Algocalmin 3f
&iclofenac (t
Fragmin +### u.i. (f
&iazepam ( cp

- &iclofenac (t
Fragmin +### u.i. (f
&iazepam (cp

- Fragmin +### u.i. (f
&iazepam ( cp
&iclofenac (t
*8
Algocalmin 3f

- Fragmin +### u.i. (f
&iclofenac (t
Algocalmin (t
&iazepam (tp
.ratamentul cu Fragmin +### u.i. se continua 3+ de zile postoperator ( fiola pe zi
sucutanat.
Culegerea datelor privind cele (* nevoi fundamentale
- "evoia de a respira si a avea o buna circulatie 4 5acienta prezinta cai
aeriene respiratorii superioare liere, miscari respiratorii simetrice.
1espiratia este de tip costal superior cu o frecventa de (@ resp6min..
.oarcele este normal conformat si participa simetric la miscarile
respiratorii. =aloarea pulsului ">#puls6min$ este normala, la fel si cea a
tensiunii arteriale "(*#6@# mm:g $.
- "evoia de a se alimenta si 3idrata 4 5acienta se alimenteaza singura , avand
un orar regulat. 5acienta prezinta cavitate ucala fara leziuni, masticatia si
reflexul de deglutitie sunt prezente si nu prezinta semne de dezhidratare.
- "evoia de a elimina 4 eliminarea urinii se face fiziologic , spontan ,
nedureros cu o frecventa de 2-* mictiuni 6 2*h , cu o diureza de
(2##ml62*h, culoare si aspect normal..ranzitul intestinal este prezent ,
scaunele sunt in numar de (6zi , dimineata.
- "evoia de a se misca si a avea o buna postura- 5acienta prezinta o
deficienta a aparatului locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se
moiliza, miscarile fiind limitate din cauza durerii, postura fiind inadecvata.
5acienta se deplaseaza singura dar incet si cu a/utorul unui cadru.
- "evoia de a dormi si odi3ni 4 5acienta doarme putin din cauza durerii ,
somnul este agitat din cauza anxietatii.
- "evoia de a se imbraca si dezbraca 4 Are dificultati in a se imraca si
dezraca datorita dificultatii de a se moiliza.-n satisfacerea acestei nevoi
pacienta necesita a/utorul cadrului medical.
- "evoia de a+si mentine temperatura corpului 4 5acienta prezinta
suferilitate 38,@ C .
- "evoia de a+si mentine te0umentele curate si inte0re 4 5acienta necesita
a/utor la efectuarea toaletei.
- "evoia de a evita pericolele 4 5acienta accepta ingri/irile medicale acordate
, este nelinistita de starea sa , dar este increzatoare ca va depasi acest
moment.
*>
- "evoia de a comunica 4 5acienta este o persoana comunicativa reusind sa
lege relatii cu pacientii din salon si nu numai. %ste lucida, orientata in timp
si spatiu , raspunde coerent si precis la intrearile puse.
- "evoia de a invata 4%ste interesata de evolutia starii sale de sanatate.!e
implica in adaptarea noului mod de viata pe acre il respecta cu strictete.
- "evoia de a se realiza 4 5acienta este multumita de ceea ce a realizat pana
acum, atingandu-si mai mereu scopurile propuse.Are o situatie materiala si
sociala una.
- "evoia de a se recrea 4 5acienta citeste reviste carti , urmareste emisiuni
..= , de cand este internata asculta radioul.
- "evoia de a actiona con/orm propriilor credinte 4 5acienta citeste carti
religioase si se roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii'
respectarea uneicuviinte, a politetii si a unui comportament moral in
societate.
-n urma culegerii datelor privind cele (* nevoi fundamentale am constatat ca pacientul
prezinta manifestari de dependenta la urmatoarele nevoi '
- 3evoia de a se misca si a avea o una postura
- 3evoia de a dormi si odihni
- 3evoia de a se imraca si dezraca
- 3evoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
3%=,- AF%C.A.%
3evoia afectata &iagnostic nursing !ursa de dificultate
3evoia de se misca si a avea
o una postura
-imoilizare si alterarea
confortului fizic si psihic din
cauza durerii
-surse de ordin fizic, alterarea
integritatii aparatului
locomotor "fractura de col
femural $
3evoia de a dormi si odihni -insomnie si ooseala -surse de ordin fizic si psihic
3evoia de a se imraca si
dezraca
-incapacitate de a se imraca si
dezraca
-surse de ordin fizic
3evoia de a-si mentine
tegumentele curate si
integre.
-dificultate de a urma
prescriptiile de igiena
-surse de ordin fizic
*@
5LA3 &% -391-<-1%
3r.
Crt.
&-A93,!.-C
301!-39
,;-%C.-=% -3.%1=%3.-- %=AL0A1%
(. -moilizare si
alterarea
confortului fizic si
psihic din cauza
durerii
&upa 2* h
pacienta va avea
o stare de confort
fizic si psihic
-nterventii autonome
-in perioada dureroasa am
asigurat pacientei repaos la pat
fizic si psihic
-i-am asigurat pacientei pozitia
antalgica
-nterventii delegate'
Am administrat '
-medicatie antialgica' Algocalmin
si &iclofenac
- Fragmin +### u.i. "pre si
postoperator$
-


&upa 2* h
pacienta
prezinta o stare
de confort fizic
acceptail in
urma
administrarii
tratamentului.
2. -nsomnie si
ooseala
5acienta va fi
capaila sa
doarma in timpul
noptii , avand un
somn linistitor si
odihnitor.
-nterventii autonome
-i-am asigurat un confort minim
necesar ' len/erie de pat curata ,
temperatura optima (@ C ,
aerisirea salonului inainte de
culcare
-nterventii delegate'
-i-am administrat algocalmin f(
i.m. K diazapam f( i.m.
5acienta a
dormit > ore si
s-a trezit
odihnita.
3. -ncapacitate de a
se imraca si
dezraca
5acienta isi va
recastiga
moilitatea
articulara si
capacitatea de a
-nterventii autonome si delegate
-incura/eaza pacientul
-face zilnic exercitii de motricitate
5acientul
reuseste sa se
imrace si
dezrace singur.
*A
se imraca si
dezraca fara
a/utor.
fina cu pacientul descriindu-i
gestica necesara imracarii.
-supravegheaza pacientul in
timpul imracarii si dezracarii
*. &ificultate de a
urma prescriptiile
de igiena
5acienta isi va
putea lua toate
masurile de
igiena necesare
pentru pastrarea
intacta a
tegumentelor si
mucoaselor
Activitati autonome si delegate
-a/uta pacientul sa isi faca aie
sau dus.
-a/uta pacientul sa isi faca toaleta
cavitatii ucale si sa isi taie
unghiile

5acientul este
capail sa se
spele singur
CONCLU4II
Ceea ce caracterizeaza fracturile colului femural este tocmai faptul ca tratamentul
lor este dificil si se soldeaza adesea cu tulurari de consolidare care duc la pseudoartroza.
Aceste rezultate precare se datoreaza intr-o una masura deficientelor de tratament,
dar si particularitatilor arhitecturale "structurale$ si de vascularizatii ale capului si ale
colului femural. !-a vazut ca in sistemul traecular al colului femural exista doua zone de
rezistenta scazuta si la aceste niveluri, fracturile sunt frecvente.
,data cu producerea fracturii, vasele care iriga gatul si capul femural pot sa fie
rupte ceea ce expune capul femural la necroza ischemica.
!au duce nefavorail consolidarii il constituie suprafata mica de contact intre
fragmentele fracturate, ceea ce necesita o reducere anatomica a fragmentelor, lucru dificil
de realizat in practica. -n sfarsit fortele de forfecare care iau nastere la nivelul fracturii
impiedica si ele formarea calusului.
Fracturile colului femural cu angrenarea fragmentelor "fracturile sucapitale si
mediocervicale prin aductie sau de gradul -$ pot sa fie tratate prin mi/loace ortopedice) in
aceste cazuri treuie evitata tractiunea in ax a memrului.
-moilizarea simpla la pat, pentru 8-@ saptamani, evitand rotatia externa printr-o
gheata sau otina gipsat cu o sipca antirotationala este suficenta pentru Tatson <ones. Alti
autori ";ohler, de 2aurgues, 1adulescu$ prefera imoilizarea intr-un aparat gipsat.
&ucBoBuet, la care imoilizarea fracturii se otine prin solidarizarea in gips a celor doua
memer pelvine, olnavul avand posiilitatea pozitiei sezand pentru a preveni complicatiile
pulmonare.
+#
.otusi, in ultima vreme s-au semnalat cazuri de deplasare secundara dupa
tratamentul ortopedic ceea ce a determinat pe unii autori sa foloseasca osteosinteza, fara
reducere a acestor fracturi.
Astfel ;oCd si mai cu seama ;anMs, folosesc sistemic osteosinteza fara reducere, cu
a/utorul a doua suruuri de vitalium.Aceasta osteosinteza Wde securitateX fara a deveni o
metoda de rutina, poate sa fie indicata, tinand seama de inconvenientul pe care il reprezinta
aparatul gipsat la atranii de peste ># de ani si la unele persoane nervoase.
Fracturile prin adductie "de gradele al ----lea si al -=-lea dupa 9arden cu deplasarea
fragmentelor$ impugn reducerea deplasarii si mentinerea reducerii pana la consolidarea
fracturii.
!unt cazuri la care tratamentul chirurgical este contraindicat, dat fiind riscul vital
ma/or la olnavii senili imoilizati la pat. -n astfel de situatii se procedeaza la aandonarea
delierate a orcarui tratament al fracturii, preocuparea principala fiind profilaxia
complicatiilor generale si locale legate de imoilizare.-n acest scop vechea metoda a lui
Lucas Champianiere a fost actualizata si modernizata.
;olnavul dupa ce a trecut faza initiala dureroasa este asezat pe fotoliu si incura/at
sa-si reia precoce spri/inul pe picior si mersul.-n continuare, al 2-3 saptamani de la accident
cand durerile au diminuat olnavul se moilizeaza cu car/e.5ractic se merge in mod
delierat la pseudartroza dupa principiul ca treuie sa salvam viata.
2etoda este aplicat cu totul exceptional la atranii foarte tarati, la olnavii
irecuperaili si care nu pot suporta anestezia..ratamentul fracturilor gatului +(oax+(al la
copii urmeaza aceleasi norme ca si la adulti.
5rognosticul este dominat de frecventa lezarilor vasculare si de pericolul
pseudartozelor si al consolidarilor vicioase in +(oax vara.
1educerea fracturii poate fi dificila si treuie facuta cu landete si metoda contentia
reducerii se poate asigura prin aparatul gipsat, dar exista riscul deplasarilor secundare.
-moilizarea gipsata se foloseste numai in fracturile fara deplasare. -n fracturile cu
deplasarea fragmentelor pentru contentia reducerii se recurge la osteosinteza cu suru sau
mai simplu, cu rose Virschner.
CAPITOLUL VI
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL >N >NGRIJIREA
BOLNAVILOR CU PROBLEME DE MOBILI4AREA
+(
5acientii sunt internati in saloane cu *-8 paturi. !aloanele au faianta pe /umatate
din perete, gresie pe /os care treuie spalata si dezinfectata de cate ori este necesar) paturile
sunt rulante si prevazute cu dispozitive de ridicare si coorare) stative pentru perfuzii.
5rocesul de Ingri/ire reprezintG un set de acFiuni prin care se Indeplinesc Ingri/iri de
nursing de care pacientul are nevoie.
5rocesul nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic
coordonate avHnd ca scop oFinerea unei stGri mai une a pacientului. Acesta permite
acordarea de Ingri/iri individualizate adaptate fiecGrui pacient.
A(es"e e"!*e s'n":
(. Culegerea de date
2. Analiza Ei sinteza datelor
3. 5lanificarea Ingri/irilor
*. -mplementarea Ingri/irilor
+. %valuare
(. Culegerea de date este etapa iniFialG a procesului de Ingri/ire, aceasta reuneEte toate
informaFiile necesare Ingri/irii unui pacient. !e Incepe de la internarea olnavului Ei
reprezintG primul contact cu olnavul care este foarte important pentru oFinerea acceptului
colaorGrii acestuia.
2. Analiza Ei sinteza datelor presupune'examinarea datelor, clasificarea datelor In
independente Ei dependente, identificarea resurselor pacientului, stailirea prolemelor de
Ingri/ire Ei a prioritGFilor Ei stailirea cauzelor sau a surselor de dificultate.
Asistentul medical prin comportamentul sGu treuie sG-i creeze olnavului imaginea
unei persoane competente Ei sG contriuie la Ingri/irea sa.
-n ingri/irea olnavului asistenta medicala este oligate sa-l supravegheze pentru a
culege toate datele privind starea generala si evolutia olii acestuia comunicand medicului
tot ce a oservat la olnav, in cursul zilei sau noptii.
=a sta cat mai mult la patul olnavului si va urmari comportamentul olnavului "faciesul
starea psihica, reactivitatea generala, somnul$) functiile olnavului, vitale si vegetative ale
organismului) aparitia unor manifestari patologice.
&atele culese de asistenta medicala din supravegherea olnavului vor fi notate graphic in
foaia de oservatie.
,servarea faciesului, a starii psihice, a somnului olnavului si reactivitatii generale este
importanta pentru stailirea diagnosticului si aprecierea evolutiei olii.
-n supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom urmari'
+2
temperatura
respiratia
pulsul
tensiunea arteriala
diureza
Asistentul medical treuie sG cunoascG exact cauza prolemei ca prin acFiunile
proprii sG acFioneze asupra acestei cauze.
3. 5lanificare Ingri/irilor se face prin stailirea unui plan de acFiune a etapelor,
mi/loacelor ce se impun In Ingri/ire, adicG organizarea Ingri/irilor conform unei strategii
ine definite FinHnd cont In mod deoseit de Ingri/irile Ei tratamentele prescrise de medic.
Asistenta medicala va administra medicatia olnavului su indrumarea medicului
respectand anumite reguli. 3u va inlocui niciodata medicamentul prescris cu un alt
medicament cu efect asemanator. =a verifica eticheta medicamentului inainte de
administrare ca acesta san u fie alterat, degradat sa nu aia culoarea schimata. 1espectarea
caii de administrare este oligatorie, deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave)
a orarului de administrare si a ritmului prescris de medic deoarece unele sustante se
descompun sau se elimina din organe intr-un anumit timp.
,rarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia olnavului.
Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al olnavului. =a evita
incompatiilitatea dintre medicamente.
&e exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi timp se va
administra prin in/ectii separate deoarece cele doua cominate precipita.
&aca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat medicul.=a
avea gri/a sa administreze imediat medicamentele deschise deoarece se altreaza repede si
va preveni infectiile intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru
fiecare cale de administrare.
*. -mplementarea sau aplicarea Ingri/irilor constituie momentul realizGrii
intervenFiilor. !copul este aducerea pacientului Intr-o stare optimG de independenFG, de
satisfacerea nevoilor.

+3
+. %valuarea constituie aprecierea muncii asistentului medical In funcFie de
rezultatele oFinute. !e face evaluarea dupG o anumitG perioadG) In general un oiectiv
indicG In ce ritm treuie fGcutG evaluarea.
Scopul mobiliz5rii este miEcarea pacientului pentru a prevenii complicaFiile ce pot
apGrea din cauza imoilizGrii Ei pentru recHEtigarea independenFei.
,iectivele urmGrite'
normalizarea tonusului muscular
menFinerea moilitGFii articulare
asigurarea stGrii de ine Ei independenFa pacientului
stimularea metaolismului
favorizarea eliminGrii de urinG Ei fecale "pacientul poate sG urineze Ei sG-Ei evacueze
scaunul mai ine In afara patului decHt In prezenFa altora sau In poziFia culcatG pe
azinet$
Y stimularea circulaFiei sanguine pentru' profilaxia tromozelor, pneumoniilor, escarelor,
contracturilor.
2oilizarea face parte din terapia prescrisG de medic, In funcFie de afecFiune sau
starea pacientului, moilizarea se face progresiv crescHnd treptat gama de miEcGri.

(. Pre,!"ire! *si2o&o,i(! se incepe din momentul in care se decide operatia.
&eoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de diagnostic, de perioada de
inconstienta din timpul anesteziei si dupa anestezie, durere, despartire de familie, de
moarte, asistenta medicala are rolul sa-l a/ute pe olnav sa-si exprime gandurile,
gri/ile si teama, ii da incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va
sustine, ii explica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii
in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.
#. Pre,!"ire! ,ener!&!
a$ (ilantul clinic cuprinde'
- antecedentele' heredocolaterale sau familiare "ne intereseaza oli ca'
tuerculoza, hipertensiunea arteriala, diaet, neoplasme, cardiopatii$
- starea generala'
varsta
+*
greutatea
slaire asociata cu deshidratare
- aparatul respirator
se cauta afectiuni pleuropulmonare prin inspectie
se caracterizeaza semnele functionale' frecventa, amplitudinea,
ritmul respiratiei ce se trece pe foaia de temperature de catre
asistenta medicala
oligatoriu se completeaza cu radiografia pulmonara.
- aparatul cardio-vascular
!e face prin conscultatie, palpare, puls, frecventa
amplitudinea.
.ensiunea arteriala se masoara cu sfingomanametrul.
Cantitatea de lichide tolerate de sistemul cardiovascular
%.V.9 "electrocardiograma$ oligatoriu la persoanele de
peste *+ de ani.

$ (ilantul paraclinic cuprinde'
- examenele de rutina asolut oligatorii'
&eterminarea de grup sanguine si factor 1: "se recolteaza
2 ml se sange intravenous pe nitrat de sodiu$
9licemie, uree, creatina, fosfataza alcalina
- examene complete
:L9 "hemoleucograma$ cu formula leucocitara - se
recolteaza prin punctie venoasa 2 ml de sange pe %.&...A.
=.!.:. "viteza de sedimentare a hematular$ se recolteaza
prin punctie venoasa fara staza venosa (.8 ml sange pe #.*
ml de nitrat de sodium @
++
=alori normale la ( ora 2-+ mm
la 2 ore +-(# mm
la 2* ore 2#-+# mm
5roe de coagulare' se recolteaza *,+ ml sange prin punctie
venoasa pe #,+ ml oxalate de sodium 3,@ 7
- timp QuicM - valori normale L 8-(2 secunde
- timp :ovell - valori normaleL 8#-(2# secunde
;ilantul electronic
%xamenul sumar de urina

). Pre,!"ire! &o(!&!
-n ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regim alimentar usor digerail care
sa contina multe lichide pentru a creste diureza, pentru diminuarea setei postoperatorii,
pentru hidratare si pentru ca prin diureza are actiune dexzintoxicanta a organismului.!e va
efectua clisma seara, iar la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.
!e va efectua aia, dus sau aie pe regiuni la pat, verificandu-se regiunea inghinala,
omilcul, unghiile sa fie taiate si sa nu aia o/a.
Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai larg posiil,
dupa care se adi/oneaza regiunea rasa cu tinctura de iod pesste care se pune un pansament
antiseptic uscat.
-n dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza i/uteriile de pe pacient si toate
lucrurile inutile, se indeparteaza proteza dentara moila, se imraca olnavul cu pi/amaua
curata si se pregatesc documentele "foaia de oservatie, analize, radiografii$care insotesc
olnavul la sala.
.ransportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat confortail
si invelit.
-n sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are ecoriatii si este rasa corect.
!e verica starea de curatenie si daca s-a indepartat proteza dentara moila.
!e pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii de asepsie
dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.
+8
-n sala de operatie - felurile de anestezie generala sau rahianestezie.
&upa interventia chirurgicala care dureaza in /ur de (## min se aplica fese elastice.

..1.# In,ri?iri&e *os"o*er!"orii

-ncep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la vindecarea completa a
olnavului. -ngri/irile postoperatorii se acorda pentru restailirea functiilor organismului,
asigurara cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor.
Asistenta medicala va supraveghea cu atentie operatul in salon, va a/uta sa fie transportat
la pat, se va ingri/i sa fie plasat comod si acoperit.=a controla frecvent starea
pansamentului. =a administa medicatia prescrisa postoperator, medicatia calmanta numai
in limita prescrisa de medic.
=a masura si nota functiile vitale "temperatura, puls, respiratie, tensiune arteriala$. =a
controla si nota diureza, cantitatea de secretii care se evacueaza prin tuurile de dren si
cantitatea acestora. =a supraveghea faciesul olnavului si revenirea la culoarea normala a
facusului indica o evolutie una.
La 2* de ore se panseaza in salon, se extrage tuul de drena/ aspirativ intraarticular si
incep contractile izometrice. La *@ de ore va extrage si tuul de drena/ aspirativ din
tesuturile moi si se inalta speteaza patului.
Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin indulcit sau de preferail
neindulcit, zeama de compot facut in casa si suc de lamie.A doua zi, supa strecurata care
excita peristaltismul intestinal, apoi treptat lapte, piureuri, udinca, rasol, carne fiarta.
Alimentatia se va face treptat pana se a/unge la necesarul zilnic. 3u se recomanda un
regim special.;olnavul "supravegheat$ operat cu anestezie generala treuie supravegheat cu
atentie pana la aparitia reflexelor de deglutitie, faringian, cornea si tuse si pana la revenirea
completa a starii de constiinta.
(. S'*r!e,2ere! f!(ies'&'i - urmarirea aparitiei palorii insotita de traspiratie rece si
racirea extremitatilor, aparitia cianozei.
2. S'*r!e,2ere! (om*or"!men"'&'i deoarece la trezire operatorul poate prezenta o
stare de agitatie putand sa-si smulga pansamentul, drenurile, perfuzia sau sa plece din
pat, in acest caza va fi imoilizat.
3. S'*r!e,2ere! res*ir!"iei - treuie sa fie ritmica si se amplitudine normala.
Accidente' caderea limii in fundul gurii se previne prin mentinerea pipei 9ueddel
+>
incarcarea ronsica cu mucozitati " se face aparitie uco-faringiana$ infundarea cailor
respiratorii cu vomismente se previne prin pozitionarea capului intr-o parte, eventul
aspiratia gastrica.
*. S'*r!e,2ere! *'&s'&'i care treuie sa fie regulat si ine atut. 5uls filiform este
semn de hemoragie.
+. S'*r!e,2ere! "ensi'nii !r"eri!&e se face la fel ca si in cazul pulsului ritmic la (+
minute in primele doua ore, apoi la 3# de minute din ora in ora pana a doua zi.
8. S'*r!e,2ere! *!ns!men"'&'i care treuie sa ramana uscat, sa nu se imie cu
sange, va fi anuntat imediat medicul.
>. S'*r!e,2ere! *o+i"iei olnavului se face dupa trezirea completa.
@. In,ri?ire! m'(o!sei 3'(!&e - se vor umezi uzele cu comprese imiate cu apa.
2ucoasa ucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii diluate de icaronate de
sodium, acid oric. !e pot sterge uzele si mucoasa cu glicerina oraxata.
A. Preenire! es(!re&or' schimarea len/eriei, a pozitiei pacientului si mascarea
zonelor predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cu alcool.
(#. E!('!re! e+i(ii 'rin!re prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a dat
rezultat, se practica sonda/ vezical.
((. Asi,'r!re! somn'&'i prin administrarea de calmante si un sinoptic la indicatia
medicului. La olnavul cu rahianestezie treuie supravegheate'
a$ transportul se efectueaza in pozitia orizontala
$ olnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele doua zile
fara perna
c$ supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi usor radicardic)
tensiunea arteriala poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin
paralizia nervilor motori
d$ supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan
e$ revenirea sensiilitatii in memrele inferioare reapare treptat de la radacina
spre extremitati notandu-se ora reaparitiei sensiilitatii in haluce
f$ depistarea incidentelor' aparitia cefaleei se comate prin aplicarea pungii cu
gheata pe cap sau a compreselor reci si prin administrarea antialgicelor)
aparitia greturilor redarii cefei treuie anuntate medicului.
+@


In,ri?iri&e si s'*r!e,2eri&e !(ord!"e in *rime&e do'! +i&e


(. !upravegherea functiilor vitale si vegetative' temperature in prima zi poate sa aia
fera de rezortie "3>,@
o
- 3@
o
$ se masoara dimineata si seara, pulsul, tensiunea
arteriala, se urmareste diureza si se staileste ilantul hidric.
2. -ngri/irile igenice si prevenirea escarelor - toaleta, schimarea len/eriei de pat si
corp, a pozitiei, masa/ si frectii in zonele predispose escarelor.
3. %xercitii respiratorii' sulfa intr-un tu, umfla un alon, tuseste pentru eliminarea
secretiilor.
*. 2oilizarea olnavului se face inca din prima zi pentru a preveni aparitia escarelor
si a fleitei.
+. -n caza de meteorism se introduce tuul de gaze
8. Alimentatia in prima zi va fi usoara' ceai neindulcit dupa evacuarea gazelor va
primi ceai indulcit, zeama de legume, zeama de compot, lapte. -n a treia zi
supravegherea temperaturii se va face dimineata si seara, pulsul se va supraveghea
tot dimineata si seara. !e va supraveghea tranzitul intestinal, iar daca in primele patru
zile nu apare scaunul se va anunta medical. .ot din a treia zi se incep miscarile
respiratorii si gimnastica cu amele memer inferioare. -n cazurile cu risc venos
mare si predispozitie spre fleotronare se incepe tratamentul preventive cu
anticoagulante. -n a saptea zi olnavul poate fi ridicat in pozitie sezanda si ortostatica
in car/e si fara spri/in pe memrul inferior operat si incepe mersul.
-n a 2(-a zi se scot firele se sutura la tegumente. -n cazul aparitiei vreunui hematom
postoperator etapele se vor prelungi de la caz la caz.
CAPITOLUL VII
TE:NICI DE NURSING
EFECTUAREA PANSAMENTULUI PROTECTOR
COMPRESIV9 ABSORBANT
+A
S(o* 5 pansamentul prote/azG plaga de factori nocivi"mecanici, termici, climaterici Ei
infecFioEi ai mediului incon/urGtor$, asigurGo unG asorFie a secreFiilor, un repaus perfect
al regiunii lezate Ei favorizeazG cicatrizarea.
MATERALE NECESARE
tava medicalG sau mGsuFa de instrumente' trusa de instrumente sterilizate) (-2
foarfece) casoleta cu comprese Ei tampoane de tifon Ei vatG sterilG) vatG hidroficG
sterilG In dreptunghiuri) tGviFG renalG) muEama Ei alezG"in funcFie de regiune$)
soluFii antiseptice) alcool ># de grade) tincturG de iod sau alcool iodat 27,
pergament de potasiu (6*###, nitrat de argint (-27, acid oric *7, romocet (7,
rivanol (7apG oxigenatG ) unguente Ei puleri cu antiiotice, sulfamide) fesi de
diferite mGrimi) galifix sau leucoplast
TE!NCA
se explicG olnavului necesitatea efectuGrii pansamentului
se aEeazG In poziFie cHt mai comodG , EezHndG sau In decuit dorsal, In funcFie de
regiunea unde este plaga
spGlarea pe mHini cu apGsi sGpun, dezinfectare cu alcool medicinal
examinarea plGgii Ei a tegumentelor din /ur. &acG plaga a fost pansatG se desface
faEa Ei se ridicG pansamentul vechi cu multG lHndeFe, pentru a nu produce dureri
prin dezlipire rutalG) dacG nu se desprinde se Inmoaie ccu apG oxigenatG si apoi se
ridicG pansamentul
se indepGrteazG din plagG eventualele secreEii prin tamponare cu comprese sterile
uscate Ei se aruncG fiecare compresG utilizatG In tGviFG renalG
se folosesc douG pense anatomice din trusa sterilG de instrumente pentru
IndepGrtarea pansamentului vechi
cu o pensG porttampon se ia o compresG sterilG Ei cu a/utorul celei de-a doua se
efectueazG un tampon care se inhiG cu apG cu apG oxigenatG, turnHnd-o din sticlG
se toarnG In plagG apa oxigenatG, avHnd rol dezinfectant hemostatic Ei de
IndepGrtare a impuritaFilor Ei secreFiilor"prin efervescenFa produsG$.!e curGFG
marginile plGgii periferic, de cHteva ori, la fiecare Etregere folosind un alt
tampon"cel utilizat fiind aruncat In tGviFa renalG$
se Eterg marginile plGgii cu un tampon uscat
se dezinfecteazG tegumentele sGnGtoase din /urul plGgii cu alcool iodat (7) tincturG
de iod sau alcool de ># grade
se curGFG plaga prin tamponare
se acoperG plaga cu 2-3 comprese sterile care sG depGEeascG marginile plGgii cu cel
puFin (-2 cm, sau Imiate cu soluFii antiseptice
peste pansament se aEeazG un strat de vatG sterilG hidrofilG, cu rol asorant
se fixeazG pansamentul cu leucoplast sau prin anda/are cu o fasG In funcFie de
regiune
spGlarea pe mHini cu apGcurentG Ei sGpun Ei se dezinfecteazG cu alcool.

8#
OBSER"A#E
In plGgile mai tGiate, uzele plGgii se prind cu agrafe 2ichel
olnavul se aEeazG In poziFie cHt mai comodG
regiunea lezatG se pune In repaus pentru a se reduce durerea Ei a asigura
vindecarea cHt mai rapidG
se acoperG olnavul cu o Invelitoare de flanelG
ATEN#E
.oaleta plGgii Ei a tegumentelor din /ur se face In condiFiile unei asepsiiperfecte
!unt categoric interzise apGsarea, stoarcerea sau masa/ul plGgii sau a regiunilor
Invecinate) prin aceasta s-ar putea provoca o diseminare a germenilor din plagG
determinHndu-se o septicemie
3u se introduc In casoletG instrumentele cu care se lucreazG In plagG.5enrtu
pGstrarea asepsiei se poate IntreuinFa o pensG numai pentru servirea materialului
necesar"alta la fiecare pansament$
Zn cazul pansamentelor care produc dureri se administreazG sedative ale sistemului
nervos
BIBLIOGRAFIE
51,CA, % .ratat de patologie chirurgicala vol ---
%ditura 2edicala (A@@
.:. ;019:%L% 5atologie chirurgicala
8(
1ed. Acad. .h. ;urghele
Autori prof.dr. doc. A.-onescu
Conf. dr.doc. ,. 2edrea
5rof. dr. doc. ,. .reianescu
5rof. dr. doc. &. =ereanu
3-1%!, C .ehnici de ingri/ire, ;iciresti - vol - si --
%ditura 2edicala (A>@
L0C1%.-A, .-.-1CA 0rgentele 2edico Chirurgicale !inteze
%ditura 2edicala 2##2
:A:,-0, NA:A1-% Fracturile colului femural
%ditura 2edicala (AA#
2,9,!, 9:%,19:% Compediu de anatomie si fiziologie a omului
-=A!C0, AL%[A3&10
82