BUCURETI 2010 2 1. Sinteza Planului de Afaceri ...................................................................................... 4 Istoricul firmei si activitatea curent ....................................................................... 4 Conceptul si oportunitatea afacerii ........................................................................... 4 Descrierea produselor si serviciilor ........................................................................... 4 Piaa ...................................................................................................................................... 5 Echipa manageriala ......................................................................................................... 6 2. Descrierea Afacerii ...................................................................................................... 6 Misiunea, scopurile si obiectivele afacerii .............................................................. 6 Descrierea afacerii ........................................................................................................... 6 Descrierea produselor si serviciilor ........................................................................... 6 Tehnologia actuala si poziionarea produsului pe piaa ................................... 7 Dezvoltarea ulterioara ................................................................................................... 7 Planul de producie ......................................................................................................... 7 Asigurarea calitii........................................................................................................... 8 Localizarea afacerii .......................................................................................................... 8 Descrierea mediului in care va opera afacerea ................................................... 9 3. Planul de Marketing .................................................................................................... 9 Descrierea Pieei .............................................................................................................. 9 Date generale asupra pieei din Europa si din Romnia .............................. 9 Descrierea Industriei ................................................................................................ 10 Piaa cafenelelor din Romnia .............................................................................. 10 Profilul consumatorului roman de cafea ........................................................... 11 Profilul clientului de cafenea ................................................................................. 11 Furnizori si distribuitori de cafea ......................................................................... 12 Segmentul inta .............................................................................................................. 13 Concurenta ....................................................................................................................... 13 Turabo Cafe.................................................................................................................. 14 Starbucks ...................................................................................................................... 14 Cafepedia ...................................................................................................................... 15 Franciza Costa Coffee .............................................................................................. 15 Bourbon Cocktails & Coffee ................................................................................... 15 Franciza Testa Rossa ................................................................................................ 16 Franciza Pascucci ....................................................................................................... 16 Franciza Cup&Cino .................................................................................................... 16 Franciza Gloria Jeans Coffees .............................................................................. 16 Cafenele cu specific .................................................................................................. 17 Cafenele deschise de productorii de cafea .................................................... 17 Cafenele care au ieit de pe piaa ....................................................................... 17 Obiectivele de marketing si definirea strategiei ................................................ 18 Analiza SWOT .................................................................................................................. 18 Politica de produs .......................................................................................................... 19 Politica de pre ................................................................................................................ 19 Politica de distribuie .................................................................................................... 19 Politica de promovare .................................................................................................. 20 Previzionarea vnzrilor .............................................................................................. 20 4. Planul operaional ...................................................................................................... 20 Personalul ......................................................................................................................... 22 3 Protecia mpotriva riscurilor ..................................................................................... 22 5. Management si organizarea afacerii .................................................................. 23 Organizarea afacerii ...................................................................................................... 23 Politica de management a resurselor umane ..................................................... 23 Directorii ............................................................................................................................ 23 Corpul consilierilor ......................................................................................................... 23 6. Planul financiar ........................................................................................................... 24 Cheltuieli lunare ............................................................................................................. 24 Cifra de afaceri ............................................................................................................... 25 Fond iniial necesar ....................................................................................................... 25 Profit lunar ........................................................................................................................ 25
4
1. Sinteza Planului de Afaceri Istoricul firmei si activitatea curent Societatea comerciala TONCAFFE.SRL si-a nceput activitatea n anul 2008 cu un capital social de 2100 RON (echivalentul a 500 EUR) n prezent, capitalul social subscris si vrsat de 1000 RON, echivalentul a .238.095 EUR, este mprit n 2 pri sociale cu valoarea de 500 RON fiecare. Din totalul capitalului social, 1500 RON reprezint aport n natura, iar diferena de 600 RON aport n numerar. Obiectiv pe termen lung - Crearea unui lan de cafenele extins in Bucureti si in alte orae ale tarii Obiective pe termen mediu si scurt - Crearea unei afaceri profitabile - Recuperarea invenstitiilor fcute intr-un orizont de timp de maxim 2 ani Conceptul si oportunitatea afacerii Piaa cafenelelor din Bucureti are in continuare un imens potenial, in condiiile in care numrul actual de cafenele si baruri este insuficient pentru populaia existenta (o cafenea la 7.000 de bucureteni). In Bucureti exista o varietate mare de cafenele, de la cele de renume internaional, pana la cafenele romaneti cu un renume mai mult sau mai puin cunoscut. Majoritatea cafenelelor practica preturi destul de ridicate, chiar si cele orientate ctre segmentul mediu. Marja aplicata este considerabil mai mare pentru o cafenea premium. Societatea urmrete deschiderea unei cafenele care sa ofere produse si servicii de calitate la preturi medii, reuind sa-si creeze astfel o clientela stabila care va recomanda cafeneaua si altor clieni. Descrierea produselor si serviciilor Oferta cafenelei este centrata pe cafea: de la cafele clasice (espresso, cappuccino, cafe latte, marocchino, etc), pana la cocktailuri originale, precum Confort Coffee, Frozen Irish Coffee, Hot Dylan, Scrump Coffee, Boston Carribean Coffee etc. Oferta este completata de un meniu cuprinztor de ceaiuri aromate calde si reci, de buturi alcoolice si non-alcoolice. Nu in ultimul rnd, alturi de o ceaca de cafea, clienii cafenelei pot degusta produse de patiserie, prjituri, sandwich-uri sau ngheata. Se va lucra in mod exclusiv cu anumii furnizori de cafea, buturi, ngheata, astfel inct sa se asigure un nalt standard de calitate. Produsele de patiserie, prjiturile si sandwich-urile vor fi procurate de la un laborator de prjituri binecunoscut din Bucureti si de la un magazin specializat in prepararea de sandwich-uri. Pe lng aceste produse, cafeneaua va oferi acces gratuit la internet wireless si la anumite ziare si reviste mondene. In plus, in timpul sptmnii, cafeneaua va organiza seri tematice (karaoke, muzica live, etc.). Spaiul cafenelei va putea fi nchiriat pentru petreceri private, parial sau in ntregime. 5 Piaa Romnia este in momentul de fata afectata de criza economica financiara, observndu-se o scdere a pieei anumitor produse. Previziunile privind evoluia economiei romaneti sunt in continuare incerte, chiar contradictorii. Daca unii specialiti considera ca economia Romniei va avea o cretere semnificativ redusa in 2009 fata de 2008, alii sunt convini ca evoluia Romniei in 2009 va fi negativa. Condiiile economice actuale, incertitudinea locului de munca, precum si ngreunarea accesului la creditare vor duce la o scdere a consumului, romanii orientndu-se in aceasta perioada ctre cheltuielile de baza. Totui, comparativ cu alte industrii, industria Horeca a fost mai puin afectata in ultima perioada, romanii prefernd in continuare socializarea in afara casei ca metoda de relaxare si ieire din stresul zilnic. Consumul alimentelor si al buturilor, acas sau in afara casei, este previzionat sa fie mai puin afectat de turbulenele economice si in perioada urmtoare. In plus, in Bucureti, numrul de cafenele si baruri este in continuare redus comparativ cu media europeana si cu numrul de consumatori. In prezent, Capitala deine mai puin de 500 de cafenele, ceea ce presupune o cafenea la 7000 de bucureteni, in condiiile in care in Praga sunt peste 1000 de locaii, iar in Paris si Londra numrul lor depaete 3000. Acest lucru denota o piaa cu potenial, capabila sa absoarb noi concureni. Piaa de cafenele din Bucureti este fragmentata intre lanuri mari de cafenele, care respecta invariabil acelai ablon in toate locaiile, si cafenele mici, mai mult sau mai puin specializate pe o anumita tema. Cafenelele de renume internaional intrate pe piaa in sistem de franciza se adreseaz in principal segmentului premium, avnd preturi foarte ridicate. Nici cafenelele celelalte nu practica preturi foarte mici, preul mediu pentru o cafea fiind de minimum 4 lei. Consumul prin cafenele a crescut in ultima perioada, mpreuna cu o scdere a timpului petrecut la masa, dup modelul occidental. Romanii au nceput sa ias mai mult in ora, sa socializeze intr-un bar, restaurant sau cafenea. Clientul obinuit al unei cafenele are vrsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani, este educat si apreciaz produsele si serviciile de calitate. In funcie de locaia cafenelei, oamenii de afaceri pot reprezenta intre 50% si 70% din clieni. Criza economica actuala va duce cel mai probabil la o scdere a valorii notei de plata cu 10%- 15% si mai puin a numrului de clieni. Focusul unitatilor de profil va fi atragerea si mai ales pstrarea clienilor existeni prin produse si servicii de calitate oferite intr-o atmosfera plcuta care sa ii fac sa uite de stresul cotidian.
6 Echipa manageriala
Conducerea cafenelei este asigurat de Directorul General Ciurea Felicia-Martha si de Responsabilul de Cafenea Cretu Denisa Gabriela. Responsabilul de cafenea este o persoan dinamic, flexibil i cu o experien bogat in acest domeniu, acumulat n 5 ani de activitate. El va fi responsabil de conducerea operaionala a cafenelei avnd in subordine toi angajaii. . 2. Descrierea Afacerii Misiunea, scopurile si obiectivele afacerii Telul cafenelei este de a oferi un meniu special de cafea, ceai si ciocolata de cea mai buna calitate intr-o atmosfera vesela si relaxanta. Obiective: Deschiderea unei cafenele de succes, avnd ca segment tineri bucureteni din clasa de mijloc Adaptarea permanenta la mediul de afaceri din Bucureti prin oferirea de noi produse si modaliti de petrecere a timpului liber Un numr minim de 100 de clieni / zi in primul an de afaceri Dezvoltarea unei relaii de ncredere cu clienii, astfel nct promovarea cafenelei sa se realizeze in primul rnd prin recomandri Descrierea afacerii Societatea Comerciala TONCAFFE. SRL, persoana juridica romana, a fost nfiinata pe data de 23. 03. 2008, avnd ca obiect principal de activitate vnzarea de buturi, cu consumarea n local, cu sau fr program distractiv (CAEN 554). Societatea este nregistrata la Registrul Comerului sub nr. 283597 si ii are sediul in Bucureti. In prezent, capitalul social al firmei este de 6300 lei, fiind compus din 3 pari sociale cu valoare unitara de 2100 lei. Descrierea produselor si serviciilor Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, buturi alcoolice si rcoritoare, produse de patiserie, prjituri si ngheata, clienii principali fiind tineri cu vrsta cuprinsa intre 20 si 35 de ani din clasa de mijloc din Bucureti. Pe lng aceste produse, cafeneaua va organiza si seri tematice (karaoke, muzica live, etc.). De asemenea, se va oferi acces gratuit la internet wireless si la o serie de ziare si reviste mondene. Conform studiilor realizate, interesul principal al segmentului nostru inta este axat pe calitatea produselor si a servirii, in concordanta cu o atmosfera plcuta si cu preturi moderate. 7 Consideram ca putem oferi produse la un pre mediu fr a sacrifica astfel calitatea acestora sau calitatea servirii. Tehnologia actuala si poziionarea produsului pe piaa Aparatura necesara (pentru prepararea produselor pe baza de cafea, ceai si ciocolata si pentru pstrarea buturilor si a produselor de patiserie) va fi obinuta direct de la furnizori, pe baza unui contract gratuit de comodat. In felul acesta, firma va deine aparatura moderna, fr costuri suplimentare. In plus, furnizorii de cafea vor asigura si training-ul salariailor privind utilizarea aparatelor dar si modalitatea de servire a produselor. Dezvoltarea ulterioara Managementul societii este contient de evoluia rapid a tendinelor si nevoilor segmentului sau inta. Studiile periodice de piaa si analiza concurentei vor ajuta firma sa anticipeze dorinele clienilor si si sa lanseze produse si servicii noi, astfel nct sa rmn in topul preferinelor acestora. In funcie de sugestiile clienilor se vor lansa noi produse pe baza de cafea sau cocktailuri, se vor organiza concursuri pentru clieni (ex. propunerea / crearea unui produs nou), se vor oferi produse deschise clientul i creaz propria butura prin comandarea dintr-un set de ingrediente, etc. Serile tematice vor fi de asemenea adaptate in funcie de popularitatea observata si de sugestiile clienilor. In funcie de rezultatele primei cafenele si de evoluia pieei, managementul dorete deschiderea unor noi locaii att in Bucureti, cat si in alte orae ale tarii, sub acelai nume, pentru a crea un lan de cafenele. Se are in vedere si posibilitatea fracizarii know-how-ului pentru dezvoltarea lanului de cafenele. Planul de producie Cafeneaua va ncheia contracte cu urmtorii furnizori: Cafea: Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl), Strauss Romnia (Doncafe si Lavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle Romnia (Nescafe), Pro Brands Distribution (Illy); Buturi rcoritoare: Coca Cola Hellenic, American Pepsi; Bere: Heineken Romnia, Ursus Breweries, InBev Romnia, United Romanian Breweries Bereprod; Produse de patiserie si prjituri: laboratorul de cofetrie S.C. Mona S.A.; Sandwich-uri: Snack-Attack, Toscana; ngheata: Betty Ice, Delta.
Managementul prefer parteneriatul cu furnizorii in locul aprovizionrii din magazine gen Metro sau Selgross datorita economiei de timp (furnizorii vor aduce marfa direct la punctul de lucru) dar si datorita faptului ca astfel cafeneaua va beneficia in mod gratuit de aparate si materiale promoionale. 8 Aprovizionarea se va realiza o data la 2 sptmni in cazul buturilor si a ngheatei si o zilnic in cazul produselor de patiserie, prjituri si sandwichuri. In acest fel nu va fi necesar un spaiu mare de depozitare. Buturile, cafeaua si ceaiul vor fi depozitate la punctul de lucru intr-o camera special amenajata. Seful de cafenea va fi responsabil de gestiunea stocurilor. Asigurarea calitii Societatea este contienta ca pentru a crea o relaie de lunga durata cu clienii si, calitatea produselor si a serviciilor este un punct critic. Pentru a asigura calitatea produselor finale, compania se bazeaz pe calitatea input-urilor si a proceselor. Astfel, furnizorii companiei sunt recunoscui pe plan naional (si chiar internaional) pentru calitatea produselor oferite. Procesul de preparare al produselor pe baza de cafea si ceai si al cocktailurilor va respecta ntocmai parametrii stabilii, pentru a obine calitate maxima. Astfel, cafeneaua va respecta cu strictee standardele de calitate, cernd aceeai atitudine si din partea furnizorilor si colaboratorilor si. De asemenea, societatea va permite o comunicare directa cu clienii, prin intermediul unei cutii de sugestii / reclamaii existente in cafenea dar si prin publicarea numrului de telefon al responsabilului de cafenea intr-un loc vizibil. Cutia de sugestii/reclamaii va fi consultata in mod periodic, nemulumirile si sugestiile clienilor fiind atent analizate si soluionate. Localizarea afacerii Managementul este contient ca locaia unei cafenele este la fel de importanta ca si calitatea produselor si a servirii. Astfel, cafeneaua dispune de un vad comercial deosebit, fiind amplasat la adresa Str. Lipscani. Nr. 20. Accesul la amplasament se poate face uor cu mijloacele de transport in comun, existnd insa si posibilitatea de a parca in apropiere. Reprezentnd un amnunt critic in acest tip de afacere, s-a acordat maxima atenie alegerii locaiei optime.
9 Descrierea mediului in care va opera afacerea Piaa de larg consum a fost mai puin afectata de turbulentele economice din ultima perioada, comparativ cu alte piee. In plus, capitala in sine a fost mai puin afectata de criza financiara fata de alte orae ale tarii. Este posibil ca in situaia economica actuala sa existe o tendina de scdere a consumului prin canalele Horeca (ca frecventa si cantitate). Totui, nota de plata dintr-o cafenea nu este foarte ridicata, ceea ce transforma ieitul la o cafenea intr-un mod de recreare puin costisitor pentru consumatori. Provocarea va fi atragerea de clieni si mai ales fidelizarea acestora prin oferirea de produse de calitate la preturi rezonabile si prin Numrul de cafenele este in continuare redus in Bucureti, specificul afacerii permind exploatarea unor nise. Piaa cafenelelor este in continuare permisibil, permind accesul facil al concurenilor pe piaa, dar si uor de imitat, Afacerea nu este supusa vreunei influente majore din punct de vedere politic, macroeconomic sau juridic. Ceea ce conteaz cel mai mult sunt abilitatule managementului de a anticipa si percepe tendinele pieei, de a satisface dorinele clienilor si de a-i fideliza.
3. Planul de Marketing Descrierea Pieei Date generale asupra pieei din Europa si din Romnia Economia Uniunii Europene este estimata sa scad cu 2% in 2009 pe fondul crizei economice financiare care a cuprins ntreaga lume. PIB-ul Europei de Est se va contracta cu aproximativ 6%, aceasta zona fiind considerata mai vulnerabila in fata in fata turbulentelor financiare prezente. In primele 3 semestre ale anului 2008, economia Romniei a nregistrat cea mai mare cretere din Uniunea Europeana, si anume 8,9%. ncepnd cu trimestrul al patrulea, economia a intrat insa pe o panta descendenta, PIB-ul avnd o cretere de doar 2,9% comparativ cu aceeai perioada din 2007. Creterea economica a Romniei in 2009 va fi semnificativ mai mica fata de 2008, unii specialiti considernd ca ar putea fi chiar negativa in contextul scderii exporturilor, nspririi condiiilor de creditare pentru firme si gospodarii si al perspectivelor privind declinul consumului si investiiilor. La 1 ianuarie 2008 populaia Romniei era de 21,5 milioane de locuitori, din care 55% locuiete in mediul urban, potrivit datelor publicate de Institutul Naional de Statistica. Din totalul locuitorilor, 48,8% sunt barbati. Populaia tnra (0-14 ani) reprezenta 15,2% din totalul populaiei, populaia adulta 70,41%, iar cea vrstnica (65 ani si peste) 14,9%;
10 Descrierea Industriei Segmentul Horeca a fost cel mai dinamic sector de consum in Romnia, avnd o cretere de peste 70% in ultimii 6 ani. Numrul persoanelor care prefera sa ias in ora a fost din ce in ce mai mare in ultimii ani. Romanii au nceput sa aib o viata sociala mai activa, prefernd sa se intalneasca cu prietenii in afara casei, insa a crescut si numrul ntlnirilor de afaceri care s-au mutat din birouri in cafenele si restaurante. Peste 34.000 de restaurante si baruri erau prezente la nceputul lui 2009 pe piaa din Romnia, estimata la 2,5 miliarde de euro, in cretere cu 12% fata de aceeai perioada a anului trecut, potrivit Oficiului Naional al Registrului Comerului. La nivel naional sunt nregistrate in prezent 21.333 de baruri si 12.900 de restaurante, capitala fiind lider de piaa cu o cota de 10,4% (peste 1.000 de baruri si aproape 2.450 de restaurante). Printre judeele cu cele mai multe unitati de profil se pot numra si Constanta, Timi, Cluj si Iai care, mpreuna cu Bucureti, dein 30% din numrul total de restaurante si baruri. Pe ultimele locuri sunt judeele Giurgiu (doar 230 de restaurante si cafenele), Ialomia si Covasna (fiecare cu puin peste 300 de unitati de profil). In aceasta perioada nesigura economic, piaa Horeca a simit mai puin turbulentele financiare comparativ cu alte domenii. Piaa cafenelelor din Romnia Cafeneaua este considerata de muli cel mai profitabil business din industria Horeca, datorita marjelor de profit mari. Aceasta piaa este caracterizata de un trend ascendent, avnd chiar si in condiiile actuale potenial cu o abordare corecta. Numrul de cafenele este in continuare sczut comparativ cu alte tari europene. Media europeana indica o cafenea la 2.000 de locuitori, in timp ce in Bucureti este o cafenea la 7.000 de locuitori. Capitala numra in prezent mai puin de 500 de cafenele, in condiiile in care in Praga numrul lor depaseste 1.000, iar in alte capitale europene precum Parisul sau Londra exista peste 3.000 de astfel de locaii. In ultima perioada numrul cafenelelor a crescut foarte mult, att in Bucureti, cat si in oraele de provincie. Au aprut branduri noi de cafea si lanuri de cafenele care s-au extins la nivel local sau naional, individual sau prin franciza. Numrul cafenelelor a crescut datorita cererii vizibile, dar si datorita creterii numrului de spatii comerciale de tip mall, a spatiilor de birouri etc. Cafenelele stradale cresc mai ncet datorita lipsei de spatii cu vad si a nivelului chiriilor. Astfel, in 2008, in Bucureti se nregistra un consum de 450 de ceti de cafea pe zi. Ca si trend al clienilor, in cursul saptamanii fluxul de clieni este mai ridicat dimineaa - oameni de afaceri care isi ncep ziua cu o cafea la pachet, la prnz pentru pauzele de masa si seara cnd clienii ies cu prietenii. Bineneles in weekend numrul de clieni este considerabil mai mare. Preturile practicate in cafenele sunt destul de ridicate, astfel incat majoritatea consumatorilor nu isi permit sa ias in ora in mod frecvent. Acest lucru inhiba intr-o oarecare msura creterea consumului. Daca in Italia un espresso costa intre 0,80 - 1,20 euro, in Germania 1,2 - 1,8 euro, in Frana 1,2 - 2,00 euro, in Romnia, un espresso costa intre 1,1 si 1,7 euro. Preul este aliniat la Europa dar puterea de cumprare este mult mai mica. O cafenea in Italia vinde 3-6 kg/zi, produsul cel mai vndut fiind cafeaua. In Romnia, locaiile cu mai mult de 1 kg / zi sunt foarte rare si in majoritatea cafenelelor, cel mai vndute produse sunt, paradoxal, apa sau berea. 11 Legea privind fumatul in locurile publice nchise, intrata in vigoare de la 1 ianuarie, a dus la creterea numrului de locaii exclusiv destinate fumtorilor si nu a diminuat consumul de tutun aa cum estimau autoritile. In urma modificrilor fcute la aceasta lege, de la 1 ianuarie fumatul este permis in locaii publice doar in jumtate din suprafaa utila si doar daca aceasta este izolata complet de restul spaiului public. Patronii restaurantelor sau cafenelelor cu suprafee sub 100 de metri ptrai pot opta daca localul este destinat fumtorilor sau nefumtorilor. In cele mai multe cazuri se opteaz ca locaia sa fie dedicata fumtorilor, avnd in vedere ca majoritatea celor care ies sa consume cafeaua in ora sunt fumtori. O interzicere a fumatului ar putea diminua afacerea unui restaurant sau cafenea cu pana la 30%. Profilul consumatorului roman de cafea Conform ultimelor statistici realizate de Organizaia Internaionala a Cafelei consumul mediu anual de cafea in Romnia este de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, jumtate din media europeana, unde consumul de cafea este de aproximativ 5 kg pe cap de locuitor. Consumatorul tipic de cafea pentru Romnia este in 60% din cazuri femeie, in majoritate intelectuala, realizeaz venituri de la mediu in sus, bea o ceaca de cafea dimineaa si, eventual, una dup-amiaza si o prefera amara. Procentul romanilor care cumpra cafea de mai mult de doua ori pe saptamana a crescut in ultimii ani, dar nu intr-un ritm considerabil. La fel a crescut si cantitatea de cafea consumata zilnic. Romanii au nceput sa bea mai mult de o ceaca de cafea pe zi, cum erau obinuii din trecut, insa tot sunt in urma celorlali ceteni ai Europei. In 80% din ocaziile de consum, cafeaua este preparata in casa, de preferabil la ibric. Cafenelele, restaurantele sau fast-food-urile au o pondere de doar 10% din ocaziile de consum, la fel ca automatele de cafea. Butul cafelei face parte dintr-un ritual zilnic, care prevede de cele mai multe ori ca aceasta butura sa fie consumata dimineaa, nainte de a pleca la serviciu. Profilul clientului de cafenea Potrivit proprietarilor de cafenele, clienii obinuii sunt persoane cu vrsta intre 18 si 40 de ani, educai, care apreciaz produse si servicii de calitate. Oamenii de afaceri reprezint 50% din clienii cafenelelor. Procentajul ajunge chiar la 70%, in cazul anumitor cafenele care sunt localizate in apropierea centrelor de afaceri. In cazul acestora, fluxul clienilor este cel mai ridicat dimineaa devreme sau seara trziu. Consumul de cafea in cafenele a crescut in Romnia considerabil in ultimii ani, mpreuna cu o cretere semnificativa a numrului de clieni. Aceste creteri au fost acompaniate de o scdere a timpului petrecut la masa, dup modelul occidental. Totui, suntem in continuare mult in spatele vecinilor europeni. Spre deosebire de Romnia, alte piee din Europa sunt chiar dominate de canalul HoReCa. De exemplu, in Belgia, 58% din piaa cafelei este reprezentata de cafenele, restaurante si fast- food-uri. 12 Criza economica nu a afectat in acest moment foarte puternic piaa cafenelelor. Faptul ca aceasta afacere se adreseaz in primul rnd segmentului middle-upper class face ca piaa de cafenele sa fie mai protejata de efectele crizei economice in comparaie cu alte piee. In plus, nevoia de relaxare, de detaare de problemele zilnice face din cafenea o locaie perfecta pentru o clasa socio-economica din ce in ce mai stresata. Schimbrile cele mai probabile datorate crizei se vor vedea in notele de plata ale cafenelelor, care vor scdea cu 10% 15%, chiar daca numrul clienilor va ramane aproximativ acelai. Provocarea va fi de a atrage clieni noi si de a-i pstra pe cei existeni, convingndu-i in acelai timp sa consume printr-o varietate de produse noi si printr-un serviciu de calitate. Furnizori si distribuitori de cafea Pe piaa din Romnia activeaz aproximativ 10 productori si importatori importani de cafea. Dintre acetia, Strauss Romnia, Kraft Foods Romnia, Supreme Imex, Nestl, Alca Co si Panfoods dein mpreuna aproximativ 90% din piaa locala oficiala a cafelei. Strauss Romnia este lider de piaa, cu o cota totala de aproximativ 50% din piaa, urmata de Kraft Foods, cu aproape 25% din piaa si Tchibo Romnia, filiala a grupului german Tchibo, cu o cota de piaa de 10%. In timp ce companiile multinaionale se orienteaz ctre dezvoltarea segmentului premium, productorul roman Cafea Fortuna se orienteaz ctre vnzrile de cafea vrac, fiind lider de piaa pe acest segment care la rndul lui reprezint aproximativ 50% din volumul pieei de cafea la nivelul anului 2008. Top 5 productori de cafea mcinata si brand-urile din portofoliu Strauss Romnia, are in portofoliu brandul Doncafe Kraft Foods, companie care deine brandurile Jacobs si Nova Brasilia Tchibo Romnia, compania germana care deine brandul Tchibo Cafea Fortuna, singura companie romneasca de pe piaa Lavazza - compania italiana isi distribuie cafeaua in Romnia in parteneriat cu Strauss Printre furnizorii de cafea cu care firma colaboreaz enumerm: Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl); Divizia HoReCa din cadrul Strauss Romnia (Doncafe si Lavazza); Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose); Nestle Romnia (Nescafe); Pro Brands Distribution (Illy). 13
Segmentul inta Piaa romneasca a cafenelelor tinde sa transforme consumatorul intr-un client tot mai pretenios. Gusturile si preferinele romanilor au evoluat att din perspectiva produselor pe baza de cafea consumate, cat si din perspectiva aprecierii serviciului primit si a locaiei frecventate. Consumatorii au nceput sa fie mai selectivi, sa treac de la cafeaua la filtru si cappuccino la plic ctre preparate pregatire profesionist, sa recunoasc o cafea buna si chiar sa dezvolte preferine pentru un anumit brand. Designul interior si serviciile conexe au nceput sa conteze de asemenea in alegerea unei cafenele. Clienii Cafenelei S.C. TONCAFFE. SRL sunt locuitori ai Bucurestiului, fac parte din categoria middle class, cu vrsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani, sunt educai, le place sa socializeze si apreciaz un serviciu de calitate. Dintre acetia, 80% sunt fumtori. Cel mai mare trafic de clieni se va nregistra in weekend. In cursul saptamanii cele mai mare vnzri se vor realiza intre orele 17 24, insa vor exista foarte muli clieni care isi vor cumpra cafea la primele ore ale dimineii. Cafeneaua nu va fi doar un mod de relaxare dup serviciu, ci si un loc de unde se poate procura cafeaua de dimineaa sau unde se poate servi prnzul in pauza de masa. In ultima perioada preferinele clienilor de cafenele se ndreapt ctre specialitile de cafea pe baza de espresso, cum ar fi espresso con panna (espresso cu un vrf de spuma de lapte), latte machiatto (espresso cu lapte si spuma de lapte), triestino (espresso dublu cu spuma de lapte), cafe con panna (espresso lung cu frica), dar si affogato cafe (espresso cu ngheata), ciocolata italiana sau trieste moca (ciocolata, espresso, lapte si frica). Un alt semn al rafinrii gustului consumatorului roman este si creterea cererii pentru cafelele aromate.7 Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de cafea, astfel incat sa poat satisface gusturile cat mai pretenioase ale clienilor si. Concurenta Piaa cafenelelor din Romnia este impartita intre lanuri naionale si internaionale mari, orientate ctre segmentul premium, si cafenele mici, mai mult sau mai puin personalizate, centrate in majoritatea cazurilor pe clasa medie. O clasificare a tipurilor cafenelelor din Bucureti ar include: cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cteva preparate culinare si, deseori, concerte sau alte evenimente): Turabo Cafe, Cremcaffe sau ViaCafe; cafenele self-service (cu autoservire) - Coffeeright (din locaiile Gregory's); cafenele bancare - BT Cafe; cafenele din cldiri de birouri - City Cafe; cafenele din centre comerciale - Gloria Jean's Coffees (si cu autoservire); cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucureti) cafenele din benzinarii - Vienna Cafe (din staiile OMV). Locaiile cele mai agreate de proprietarii de cafenele din Bucureti sunt urmtoarele: 14 Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe; Turabo Cafe; Jos Plria; Coyote Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe Deko; Cooffe Grind; Studio Cafe; Market 8 Cimigiu: Caff Latte; Planter's Cafe; Salzburg; Pardon Cafe; Your Cafe Piaa Romana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee Right; Centro Cafe; Episcopiei; Turabo Cafe; Molinari Dorobani: BT Cafe; BRD Caf; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro Cafe; High Heels; Mon Chery; Noblesse Cafe;Rouge Cafe Alba Iulia Unirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia; Asimo Turabo Cafe Turabo Cafe este in prezent lider de piaa, fiind prima cafenea romneasca al crei concept a fost francizat. Cu o cifra de afaceri de aproximativ 15 milioane EUR in 2008 si o reea de 40 de unitati, Turabo Cafe previzioneaz pentru 2009 deschiderea a inca 20 de cafenele, dintre care 5 in afara tarii. Conform oficialilor Turabo o cafenea aduce venituri anuale intre 200.000 de euro si 800.000 de euro, in funcie de zona in care este amplasata sau de locurile de care dispune.
Starbucks Starbucks a intrat pe piaa din Romnia in 2007 ca rezultat al unui joint-venture dintre Starbucks Coffee Company si partenerul sau european Marinopoulos Holding. Aceasta a fost prima cafenea din Europa Centrala si de Est. Marele avantaj al acestei cafenele este renumele care a devenit cunoscut in Romnia nainte chiar de a fi deschisa cafeneaua propriu-zisa. In prezent, compania opereaz sase cafenele in Romnia, dintre care cinci in Bucureti (Plaza Romnia, Bucureti Mall, Bneasa Shopping City, Liberty Center, America House Center) si una in Cluj-Napoca (Iulius Mall). Pentru 2009 Starbucks intenioneaz sa-si extind operaiunile si sa deschid mai multe cafenele. De altfel, reeaua americana anunat deschiderea un nou segment de business, destinat exclusiv proiectelor din mediul online, Digital Venture. Decizia de a investi in tehnologia digitala face parte din strategia anticriz a companiei. 15
Cafepedia Compania Trotter Restaurant deine brandul de cafenele Cafepedia si lanul de restaurante romaneti La Mama. Prima cafenea s-a lansat in 2005 la parterul restaurantului La Mama din Piaa Alba Iulia. In prezent exista 4 cafenele, dintre care 3 in Bucureti si una in Mamaia.
Franciza Costa Coffee Franciza Costa Coffee a fost preluata n Romnia pe o perioada de 15 ani de compania Coffee Management cu intenia de a deschide 60 de cafenele n Romnia pentru urmtorii sase ani, cu o medie de 10 locaii anual. n prezent, sub acest brand funcioneaz sase cafenele, 2009 urmnd sa aduc inca 10 12 unitati. Toate vor fi operate direct, Coffee Management excluznd n acest moment subfrancizarea. Anul trecut, Costa Coffee a derulat afaceri de aproximativ un milion de euro, iar pentru anul 2009 estimeaz trei milioane de euro. Exceptnd cafenelele din Otopeni, Costa are n medie 200-250 de clieni zilnic. Aproximativ un sfert din acetia sunt clieni fideli. Conform oficialilor, in prezent segmentul take-away reprezint 25%-30% din vnzrile Costa din Romnia. Bourbon Cocktails & Coffee
Lanul de cafenele Bourbon Cocktails & Coffee deine in prezent 13 locaii in cinci orae din Romnia, att in sistem propriu de administrare, cat si in sistem de franciza. Reeaua urmeaz a fi dezvoltata in continuare, ajungnd la 22 de locaii pana la sfritul anului 2009. Grupul de firme Bourbon a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 4 milioane EUR, estimnd o cretere de 40% fata pentru 2009.
16 Franciza Testa Rossa Prima cafenea Testa Rossa a fost deschisa in incinta centrului comercial Liberty Center din Bucureti de ctre compania Italian Coffee Concept printr-un contract de franciza semnat cu grupul Wedl. Investiia necesara s-a ridicat la 250.000 EUR, compania avnd intenia de a deschide inca 3 cafenele in 2009 in urma unei investiii de 700.000 750.000 EUR. Din 2010, compania intenioneaz sa extind lanul de cafenele si in alte orae din tara, ajungnd in 2011-2012 la o reea de 10 cafenele.
Franciza Pascucci Prima cafenea Pascucci a fost deschisa in noiembrie 2008 in zona Dorobani de ctre compania Velvet Cafe care deine master-franciza brandului din Italia. Investiia s-a ridicat la suma de 600.000 EUR pentru o suprafaa de 250 mp. Velvet Cafe intenioneaz sa deschid 12 locaii Pascucci pana in 2011 in urma unei investiii estimate de 3 milioane EUR pe an. Pentru extinderea reelei, compania vizeaz att spatiile comerciale cat si locaiile stradale. Franciza Cup&Cino Lanul de cafenele Cup&Cino a fost adus in Romnia de grupul RTC prin contract de franciza. Oficialii RTC previzioneaz o triplare a numrului de locaii in 2009 deschiznd 8 cafenele noi in Bucureti si in oraele mari ale tarii. Investiia medie este de 2.000 EUR / mp. Pentru 2009 vnzrile sunt estimate la aproximativ 1.5 mil. EUR si 500 600 de vizitatori pe zi. Franciza Gloria Jeans Coffees Compania Gourmet Products Servicii deine master-franciza Gloria Jean's Coffees, lan internaional, originar din SUA, deinut in prezent de o companie australiana. In Romnia au fost deschise, ncepnd din ianuarie 2005, sase cafenele sub acest brand, dintre care 5 amplasate in centre comerciale de tip mall - unul in Timioara si restul in Bucureti.
17
Cafenele cu specific Exista cafenele care se orienteaz ctre o anumita tema dincolo de ideea simpla a savurrii unei ceti de cafea pentru a se diferenia de concurenta. Astfel, se observa cafenele care promoveaz specificul unei tari (cafenea egipteana, indiana, etc.) sau chiar o activitate (cititul, arta, make-up, achiziionarea de haine, etc.). Specificul ales va fi un criteriu de selecie a clientelei, devenind un puternic instrument de marketing. Cafenele cu specificul unei tari: Valea regilor, Krishna Cafe Cafenele cu specificul unei activitati: Carturesti cititul, Dada achiziionarea de haine, H2O articole sport, Studio Cafe studio foto si make-up. Cafenele deschise de productorii de cafea Pentru o mai buna reprezentare, productorii de cafea Strauss Romnia si Kraft Foods si-au deschis si ei propriile cafenele. Kraft Foods Kraft a deschis doua cafenele Jacobs in centrele comerciale Bucureti Mall si Plaza Romnia cu o capacitate de 206 si respectiv 118 locuri. Aceste locaii vor fi operate in parteneriat cu diveri investitori, cu o participare solida din partea Kraft Foods. Strauss Romnia Strauss Romnia a deschis in 2007 prima cafenea Doncafe Brasserie & Expresso Bar in parteneriat cu un operator de cafenele si restaurante. Planurile companiei israeliene vizeaz extinderea Doncafe Brasserie & Espresso Bar in trei locaii noi, pe termen scurt. Tchibo Tchibo si-ar putea face de asemenea intrarea pe segmentul cafenelelor. In luna martie 2008, productorul german a anunat ca isi va concentra strategia de extindere in HoReCa in Europa de Est, inclusiv Romnia. Planurile sale nu s-au concretizat pana in prezent. Cafenele care au ieit de pe piaa Romaqua Group, mbuteliatorul apei minerale Borsec, a decis sa nchid cafeneaua Metropolitan din Bucureti inaugurata in iunie 2008 in urma unei investiii de 80.000 EUR. Nestle a ieit de pe piaa cafenelelor in 2008, pe locul celor doua cafenele fiind deschise alte cafenele care aparin Kraft Foods. CoffeeHeaven a anunat ca se va retrage din Romnia, piaa pe care a ptruns odat cu deschiderea centrului comercial Bneasa Shopping City, din cauza rezultatelor sub ateptri obinute in aceasta perioada. Brandul polonez a fost adus in Romnia prin intermediul Snack Attack, in urma unui joint-venture intre cele doua companii si urma sa fie extins in alte trei locaii in 2009. 18 Privind politica concurentei, se observa o tendina clara de cretere a numrului de cafenele, att in Bucureti, cat si in alte orae din tara. Din punctul de vedere al gamei de produse si servicii, majoritatea cafenelelor existente ofer o gama variata de produse bazate pe cafea, mpreuna cu produse auxiliare (buturi sau mncare), precum si servicii menite sa fidelizeze clienii (internet wireless gratuit, ziare sau reviste existente in cafenea, etc.). Pentru a putea face fata concurentei, Cafeneaua... va trebui sa aib de asemenea un meniu variat in specialitati de cafea, buturi rcoritoare sau alcoolice si preparate culinare. In plus, atmosfera plcuta si serviciile de calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clienilor. Un dezavantaj pe care Cafeneaua... l are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piaa. Consumatorul roman este intr-o anumita proporie snob, fiind atras de nume mari, de cafenele, pe care mai intai le-a cunoscut din surse externe (televizor, reviste, excursii in strintate) si ulterior le-a descoperit si in Romnia. Totui, Cafeneaua.... va ncerca sa creeze o atmosfera prietenoasa, sa construiasc o clientela fidela care apreciaz calitatea, demonstrnd ca renumele se poate construi. Obiectivele de marketing si definirea strategiei Societatea urmrete intrarea pe piaa cafenelelor, o piaa cu un vizibil potenial de exploatat chiar si in condiiile economice actuale. Intenia conducerii este de a atrage si mai ales fideliza clieni din clasa de mijloc, oferind produse de calitate la un pre corect si cu un serviciu impecabil. Cafeneaua... va fi perceputa ca un spaiu cald si primitor, unde personalul se mprietenete cu clienii si creaza o relaie de ncredere. Se dorete ca baza promovrii cafenelei sa fie recomandrile clienilor mulumii, alocndu-se un buget mic (nu mai mult de 2% din vnzri) pentru promovare. Analiza SWOT Puncte Tari - asocierea cu un productor binecunoscut de cafea (Julius Meinl, Illy, etc.); - originalitate (organizare seri tematice, programe de fidelitate, servicii conexe); - calitatea produselor si a servirii; - experiena responsabilului de cafenea; - marja de profit; - locaia. Oportunitati - o ieire la cafenea presupune un cost mai mic dect o ieire la restaurant; - o mai mare deschidere a consumatorilor romani / bucureteni ctre socializare in afara casei; - creterea consumului zilnic de cafea (mai mult de o ceaca pe zi); - gusturile consumatorilor de cafea au evoluat, acetia apreciind acum o cafea si un serviciu de calitate; - scderea timpului petrecut intr-o cafenea; - creterea ponderii clienilor care iau cafeaua la pachet; - scderea chiriei pentru spatiile comerciale; - o mai mare uurina de a gsi un spaiu comercial comparativ cu anii precedeni. Puncte Slabe - lipsa unui renume pe piaa cafenelelor din Romnia; - lipsa de experiena a acionarilor Ameninri - o posibila scdere a consumului ca frecventa si cantitate; - condiii de creditare mai aspre; 19 - fonduri proprii iniiale insuficiente
- lichiditate redusa pe piaa; - creterea costului cu materia prima; - devalorizarea monedei naionale. Politica de produs Cafeneaua va oferi o varietate de buturi pe baza de cafea, de la cappuccino, caffe latte, americano, mocha, mocha flake, la espresso, ristretto, macchiato, etc., dar si un meniu cuprinztor de ceai si ciocolata calda. Aceasta gama va fi completata de cocktailuri originale, buturi rcoritoare si alcoolice. Se va stabili si un parteneriat cu o cofetrie si un magazin de sandwich-uri (ex. Snack Attack) care sa livreze prjituri si sandviuri ce vor fi inute intr-o vitrina frigorifica si servite clienilor. Cafeaua va fi procurata direct de la un distribuitor de cafea pentru segmentul HoReCa (Julius Meinl, Pro Brands Distribution, Strauss Romnia, Nordic Import Export Co SRL). Acest lucru va garanta calitatea ridicata a cafelei, dar si o reducere a cheltuielilor cu achiziionarea aparatelor de cafea (pot fi luate in custodie) si a elementelor necesare servirii (ceti, meniuri, tvi, ervetele, etc.) care de asemenea sunt oferite in mod gratuit de partenerul ales. Pe langa produsele sale, Cafeneaua va oferi si acces gratuit la internet wireless si o serie de reviste si ziare mondene. In plus, pentru a creste traficul de clieni in timpul saptamanii, se vor organiza seri tematice (muzica de camera live, karaoke, srbtori naionale sau internaionale, stand-up comedy, etc.). Cafeneaua va oferi si posibilitatea nchirierii spaiului pentru petreceri private in msura in care acest lucru va fi solicitat. Politica de pre Preturile practicate vor ncadra Cafeneaua in categoria medie. In funcie de produs, Cafeneaua va practica un ados comercial de la 30% (buturile alcoolice si non-alcoolice) pana la 300% (produsele pe baza de cafea si ceaiurile). Astfel, o cafea va costa intre 5 si 15 lei, o ciocolata calda intre 7 si 10 lei, buturile non- alcoolice intre 5 si 8 lei, berea intre 6 si 12 lei. In cursul saptamanii, intre orele 15.00 si 18.00, Cafeneaua va practica preturi reduse cu 20% pentru a atrage clientela. Clienii fideli vor fi rasplatiti periodic prin oferirea unor buturi sau chiar a ntregii consumaii din partea casei (in funcie de frecventa si volumul lor de consum). Politica de distribuie Cafeneaua isi va ncepe activitatea cu o locaie de 100 mp. Se va urmri nchirierea unui spaiu intr-o zona cu trafic pietonal ridicat (in centru, in apropierea unei universitati sau a unor cldiri de birouri, intr-un spaiu comercial). Doua aspecte de urmrit vor fi posibilitatea deschiderii unei terase in timpul verii si locurile de parcare in apropiere. Spaiul cafenelei va fi amenajat astfel incat sa poat fi separat in doua sau trei saloane. Acest lucru va permite att gzduirea de petreceri private, cat si amenajarea unui spaiu pentru nefumtori in conformitate cu noua lege anti-fumat. Programul de lucru va fi: Luni Vineri 8.00 23.00, Smbta si Duminica: 10.00 24.00. 20 Clienii care nu si-au terminat cafeaua dar trebuie sa plece vor putea sa o ia cu ei prin ambalaje, capace si paie speciale pentru aceasta alternativa. In funcie de rezultatele primei cafenele, managementul va decide momentul deschideri unei noi locaii. Politica de promovare Managementul dorete ca mecanismul cel mai puternic de promovare al cafenelei sa fie recomandarea clienilor mulumii. Cafeneaua va fi promovata constant prin ghidurile de petrecere a timpului liber att in format hrtie, cat si in format on-line (ex. revista apte seri, www.localuri.ro, bucharest-guide.ro, www.afterhours.ro). Prin aceste canale, se va prezenta o scurta descriere a cafenelei, a serviciilor oferite si a serilor tematice, propria pagina de internet si un numr de telefon pentru rezervri. Managementul cafenelei va opta si pentru o pagina proprie de internet prin care sa ofere informaii despre produsele oferite si posibilitatea de a face rezervri on-line sau prin telefon. Previzionarea vnzrilor Managementul societatii a decis abordarea unei strategii moderate de previzionare a vnzrilor, dat fiind contextul economic general din Romnia (si nu numai). Intr-adevr, piaa cafenelelor a cunoscut o cretere considerabila in ultimii ani, insa, in condiiile actuale de piaa se previzioneaz o evoluie mai modesta. Astfel, pentru urmtorii 3 ani, societatea prognozeaz o cretere anuala de 25%. In condiiile in care cafeneaua va fi prevzuta cu terasa, managementul nu considera ca vor fi fluctuaii importante in funcie de anotimp. Intr-adevr, produsele servite intr-o cafenea sunt in general mai apreciate in anotimpul rece, insa prezenta terasei va atrage clieni si primvara sau vara.
4. Planul operaional Autorizaiile de funcionare necesare pentru deschiderea cafenelei se obin de la Ministerul Alimentaiei Publice, Primrie, Sanepid si Pompieri. Locaia Un punct cheie in demararea acestei afaceri este gsirea locaiei potrivite, care sa asigure vizibilitate si traficul necesar de clieni. Locaia aleasa va ajuta sau va pune piedici dezvoltrii afacerii. In cazul unei cafenele locaia, stilul si ambianta vor crea imaginea acesteia si vor selecta invariabil clientela. Cafeneaua va fi localizata intr-o zona centrala a Bucurestiului, avnd un spaiu de 100 mp si o deschidere de minim 7 metri. Spaiul va fi renovat si amenajat, astfel incat sa inspire o atmosfera primitoare. O atenie speciala va fi acordata utilitaiilor, finisajelor superioare i elementelor de decor si iluminat indirect, instalaie de climatizare, etc. Cafeneaua va cuprinde 15 mese (separate in doua sau 3 saloane), un bar, 2 grupuri sanitare, un vestiar pentru salariai, un birou si o camera care va servi drept depozit. Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, ciocolata calda, buturi rcoritoare, buturi alcoolice, produse de patiserie, prjituri, sandviuri si ngheata. 21 Posibili furnizori: Cafea: Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl), Strauss Romnia (Doncafe si Lavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle Romnia (Nescafe), Pro Brands Distribution (Illy);
Buturi rcoritoare: Coca Cola Hellenic, American Pepsi;
Bere: Heineken Romnia, Ursus Breweries, InBev Romnia, United Romanian Breweries Bereprod;
Produse de patiserie si prjituri: laboratorul de cofetrie ...... Sandwich-uri: Snack-Attack, Toscana; ngheata: Betty Ice, Delta. Aparatele necesare (pentru prepararea cafelei, pstrarea buturilor alcoolice si rcoritoare si a ngheatei) pot fi achiziionate sau luate in comodat de la furnizorii de cafea si buturi. In al doilea caz (cel pentru care se opteaz in cadrul acestei afaceri), managementul se obliga sa 22 achiziioneze produsele doar de la acel furnizor, care poate impune un target lunar obligatoriu (ex. 12 kg. de cafea / luna pentru un grup de aparate oferit, acest grup fiind format dintr-un macinator, un expressor si un dedurizator). Avantajele de a lucra in parteneriat cu furnizori in loc de a achiziiona produsele dintr-un hipermarket precum Metro / Selgros / Carrefour / Cora: economia de timp - furnizorul va aduce necesarul de cafea / buturi la intervale de timp stabilite; costuri reduse - aparatele sunt luate in custodie in mod gratuit, nu achiziionate sau nchiriate, iar service-ul este gratuit; se primesc de asemenea si toate materialele necesare servirii in mod gratuit (ceti, tav, meniuri, pahare, ervetele, etc.); personalul este instruit de ctre furnizorul de cafea cum sa utilizeze aparatele de cafea si cum sa serveasc preparatele. Numrul si tipul de aparate necesare sunt detaliate in seciunea financiara a acestui plan de afaceri, unde este prezentata investiia iniiala. Personalul Personalul cafenelei va fi format din: un responsabil de cafenea, 4 chelneri, 2 barmani si 2 persoane responsabile cu curatenia care vor lucra in ture. Cu excepia responsabilului de cafenea care va avea o experiena considerabila in domeniu, recrutarea celorlalte persoane va tine cont in primul rnd de caracteristicile personale si dorina de a invata si mai puin de experiena acumulata in domeniu. Acetia vor fi in subordinea responsabilului de cafenea, care va avea obligatoriu experiena in conducerea unei cafenele. Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei, de relaia cu furnizorii si clienii parteneri, dar va lucra si in mod direct cu managementul societatii pentru a stabili si respecta metodele de promovare ale cafenelei si bonsurile de performanta acordate salariailor. Chelnerii si barmanii vor fi instruii de ctre responsabilul de cafenea si de ctre furnizorii de cafea si buturi alcoolice cu privire la modul de utilizare al aparatelor, dar si privind modalitatea de servire a diferitelor buturi. Trainingul privind comportamenul in relaia cu clienii va fi realizat de ctre responsabilul de cafenea. Pe langa servirea clienilor, se dorete ca toi chelnerii sa prezinte produsele intr-o maniera atrgtoare pentru clieni, astfel incat sa genereze vnzare ncruciata (ex. produse de patiserie pe langa ceaiul sau cafeaua comandate). Clienii nemulumii vor avea la dispoziie att o cutie de reclamaii (care va putea fi deschisa doar de ctre responsabilul de cafenea), cat si un numr de telefon mobil (de asemenea al responsabilului de cafenea). Toate reclamaiile vor fi soluionate de ctre responsabilul de cafenea, care va lua masuri pentru a minimiza nemulumirea clienilor (schimbarea produsului, oferirea unor produse din partea casei, etc.). Protecia mpotriva riscurilor Managementul a hotrt ncheierea unei polie de asigurare mpotriva incendiilor, precum si instalarea unui sistem de alarma si a unor camere de supraveghere. Managementul dorete un control strict al costurilor si asigurarea unui cash-flow stabil, astfel incat sa poat reaciona la evenimente neprevzute care ar putea afecta activitatea firmei. 23 Contractul de nchiriere este realizat pe un an, cu clauza de rennoire automata. Pe parcursul acestui an, proprietarul nu poate mari chiria. S-a dorit stipularea acestei clauze in contract, pentru ca o eventuala mrire de chirie sa aib loc ncepnd cu al doilea an, cnd cafeneaua va avea un flux de clieni constant si o afacere mai stabila. ncepnd cu al doilea an, societatea dorete ncheierea contractului de nchiriere pe mai muli ani. Apariia unor noi concureni in zona cafenelei ar putea diminua traficul de clieni. Managementul dorete sa se pregteasc pentru aceasta posibilitate prin fidelizarea clienilor, prin programe speciale (carduri de fidelitate, consumaii ocazionale gratuite, calitatea servirii si a produselor, seri tematice). Managementul nu dorete o rotaie mare a personalului. Pe langa salariile fixe, salariaii vor beneficia si de bonusuri in funcie de performanta sau evenimente speciale. Responsabilul de cafenea va crea programe de motivare (implicarea tuturor salariailor in activitatea firmei, responsabilizarea lor, bonusarea lor). Responsabilul de cafenea va beneficia trimestrial de un bonus format dintr-un procentaj din vnzrile realizate peste un anumit target. In cazul in care cafeneaua nu prezint rentabilitatea previzionata in primele 6 luni, managementul va obine autorizaiile necesare pentru transformarea locaiei in bar cu program prelungit.
5. Management si organizarea afacerii Organizarea afacerii Directorii Generali vor fi Ciurea Felicia Martha si Cristea Daniela si vor avea in subordine ierarhica ntreg personalul cafenelei, mpreuna cu Responsabilul de cafenea. Responsabilul de cafenea va avea in subordine ierarhica si funcionala chelnerii, barmanii si persoanele responsabile cu curatenia. Politica de management a resurselor umane Programul de recrutare si verificare a personalului se va derula conform precizrilor din planul operaional. Recrutarea personalului se va efectua direct de ctre societate. Prima persoana angajata va fi Responsabilul de cafenea care se va implica ulterior in angajarea personalului operaional. ntregul personal va fi angajat cu carte de munca, pe durata nedeterminata. Remunerarea se va face prin salariu fix si se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente. Responsabilul de cafenea va avea si un telefon mobil cu abonament pltit de societate. Directorii Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei. El va avea in subordine toi angajaii, va menine legtura cu furnizorii si partenerii cafenelei. Responsabilul de cafenea va rspunde direct in fata acionarilor. Corpul consilierilor Acionarii societatii vor menine legtura cu un avocat care sa le ofere sfaturi juridice atunci cnd au nevoie. De asemenea vor ncheia un contract de prestri servicii cu un contabil.
24
6. Planul financiar Pentru toate cheltuielile s-a folosit un curs mediu de 4.3 Lei / EUR Cheltuieli lunare Cheltuieli cu personalul Poziie Numr Salariul individual net - Lei Cost Total pentru firma - Lei ef cafenea / Responsabil 1 3000 5504 Barman 2 1500 2719 Chelner 4 1000 1775 Personal de curaenie 2 700 1213 Total 9 11.400 15.143 Abonamentul lunar de telefon mobil al responsabilului de cafenea: 30 EUR / luna Cost total lunar cu salarizarea: 15143 LEI / 4.3 EUR = 3522 EUR + 30 EUR = 3552 EUR Cheltuieli cu chiria Chiria reprezint in general costul lunar cel mai mare. Chiriile cele mai mari se regsesc in special in spatiile comerciale de tip mall. In situaia economica actuala, in condiiile in care mall-urile au nregistrat o scdere drastica a numrului de vizitatori, este probabil ca si chiriile sa mai scad, insa nu considerabil. S-a luat in calcul o chirie de 40 EUR / mp. 40 eur / mp * 100 mp = 4000 EUR / lunar Cheltuieli cu utilitile (medie / luna): 260 EUR Electricitate si apa: 250 EUR Abonament RDS: 10 EUR Cheltuielile cu aprovizionarea Consumul dintr-o cafenea se mparte in medie astfel: Produse pe baza de cafea sau ceai 40%; Buturi rcoritoare 15%; Bere 25%; Produse de patiserie, prjituri, ngheata 20% Un client consuma in medie 2 - 3 produse. Un kg de cafea de calitate (ex. Julius Meinl) costa intre 100 si 119 RON iar prepararea unei cafele necesita 8 g de pulbere de cafea, ceea ce rezulta ca dintr-un kilogram de cafea se pot prepara pana la 125 de cafele. 25
Cheltuielile cu promovarea: 1% din vnzri = 160 eur / luna in primul an
Cifra de afaceri Nota de plata pentru o persoana intr-o cafenea conine 2 sau 3 produse. Flux de clieni: in primul an se estimeaz un flux de 100 de clieni zilnic, afacerea urmnd sa creasc cu 25% pe an si sa ajung in al doilea an la 125 de clieni zilnic, iar in al III-lea la 150 de clieni zilnic In primul an 100 de clieni zilnic 3000 de clieni lunar Cifra de afaceri lunara in eur (4.3 lei / eur) = 68.500 RON = 15.930 EUR lunar in primul an = 191.160 EUR ANUAL Produse de cafea si ceai (40%) = 3000 produse, dintre care 1000 ceaiuri = 28.000 RON - Pre mediu cafea: 2000* 10 RON = 20.000 RON - Pre mediu ceai: 1000 * 8 RON = 8000 RON Buturi rcoritoare (15%): 1125 produse lunar * 5 RON = 5.625 RON Buturi alcoolice (25%): 1875 produse lunar * 9 RON = 16.875 RON Produse de patiserie, prjituri si ngheata: (20%): 1500 produse lunar * 12 RON = 18.000 RON In al II-lea an cretere cu 25% - 1.027.500 RON ANUAL In al III-lea an cretere cu 25% fata de anul II 1.284.375 RON ANUAL