INTRODUCERE

Milioanele de turiti care viziteaz Frana n fiecare an nu sunt atrai ns numai de frumuseea
monumentele ei arhitectonice. Iubitorii de vinuri bune se vor simi n elementul lor n
regiuni viticole faimoase cum ar fi Burgundia sau Bordeaux, asionaii de aventuri n
s!nul nauturii vor fi nc!ntai de rastiile din Masivul "entral, iar cei care i doresc n
rimul r!nd o vacan de lux la malul mrii au la disoziie minunata "oast de #zur din
sudul extrem al rii, devenit de$a un simbol al vacanelor de vis. %e valurile mrii v
utei bucura, de asemenea, n eninsula Bretania sau n &ormandia. 'e coii i ateat
lumea de oveste a rimului %isne(land euroean, construit e valea r!ului Marna. )ona
de sud*est, dintre +oara i Munii 'irinei, n care se gsesc o serie de orae istorice ca
,oulouse sau Montellier, este de multe ori descris ca -inima Franei-. 'rimele aezri
umane au arut aici n vremuri foarte ndertate, ale cror mrturii sunt n ziua de astzi
multele eteri cu ereii modobii cu icturi ruestre, recum i rmiele unor sate i
cimitire reistorice din zon.
"e se oate sune desre mentalitatea francezilor. Mai nt!i fatul c areciaz arta
comunicrii, cu care se familiarizeaz nc de la coala rimar. %e asemenea, la mare
cinste se afl democraia i oliteea, aceasta din urm fiind atetat i din artea
strinilor n relaiile cu localnicii. %e aceea, nu uitai s avei ntotdeauna un
comortament civilizat, care va st!rni reacii ozitive. #bordarea unor teme de olitic
sau comentariile asura situaiei sociale din Frana oate duce la conflicte.
-/ara cocoului galic- s*a ntirit de*a lungul istoriei n contiina lumii ca un tr!m al
modei, al vinurilor bune, al br!nzeturilor, gastronomiei rafinate i al frumuseilor naturale.
0randoarea i atriotismul francezilor sunt bine*cunoscute n ntreaga lume, iar locuitorii
acestei reafrumoase ri au e bun dretate cu ce s se m!ndreasc.
3
CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERAL A FRANEI
1.1 Date generale privin Fran!a
Capital" # Pari$ %&'(1.%)N *+'+1.*()E
Li,-i ./i0iale# Fran0e1a
Moneda# face arte din zona euro din 1222 345
6aiul 6chengen7 face arte din saiul 6chengen din 1289
6istem olitic 7 :eublic 'resedinte 7 Fran;ois <ollande
'rimul*Ministru 7 Manuel "arlos =alls Indeendent * anul 8>?
6urafat * ,otal @A>,8>? BmC 3locul >C5 # 3D5 * E,C>D
'oulatie estimare CE1> 7 @@.8C1.889 3locul CE5 %ensitate 7 2@,8> locFBmC Fus orar G,"H1
Fran a , Rep2-li0a Fran0e1" este o reublic constitu ional unitar av!nd unregim
arlamentar cu tendin e reziden iale , mare arte din teritoriul su i din oula ie fiind situat
n Iuroa de =est, dar care curinde i mai multe regiuni i teritorii rs!ndite n toat lumea.
"aitala sa este ora ul 'aris, limba oficial este franceza iar moneda este euro. %eviza na ional
este J3Libertate, Egalitate, Fraternitate)K , iar %raelul Fran ei este format din trei benzi
verticale colorate resectiv n albastru, alb, ro u. Imnul na ional este La Marseillaise.
Fran a este o ar veche, format n Ivul Mediu feudal, i i trage numele de la oorul franc.
%e la nceutul secolului al L=II*lea i !n n rima $umtate a secolului al LL*lea, a osedat
un vast imeriu colonial. Mnce!nd cu anii 129E, s*a angrenat n construc ia Gniunii Iuroene .
Iste o utere nuclear i este unul dintre cei cinci membri ermanen i ai "onsiliului de
6ecuritate al &a iunilor Gnite . Fran a $oac un rol imortant n istoria mondial rin intermediul
influen ei exercitate de cultura sa, de limba sa i de valorile democratice, seculare i reublicane.
Mn CE1C, Fran a ocua al cincilea loc n lume du rodusul intern brut. Iconomia sa, de
ti caitalist o face s fie unul dintre liderii mondiali n sectoarele agroalimentar, aeronautic,
al automobilelor, al roduselor de lux , al turismului i n cel al energiei nucleare, aceasta n
ciuda unor olitici de interven ionism destul de uternice.
"u @@,> milioane de locuitori la 1 ianuarie CE1?, Fran a este o ar dezvoltat, cu un indice al
dezvoltrii umane 3en5 foarte ridicat.
4
Fran!a, cea mai mare ar a Gniunii Iuroene, se ntinde de la Marea &ordului !n la Marea
Mediteran. 'eisa$ul su este foarte variat. )onele de est i de sud se caracterizeaz rintr*un
relief muntos, incluz!nd Mont Blanc, cel mai nalt v!rf din #li i din Iuroa de vest 3>81Em5.
/inuturile de c!mie se desfoar de*a lungul a atru bazine hidrografice7 6ena n nord, +oara i
0aronne, care curg nsre vest i :hNne, care izvorte din lacul 0eneva i se vars n Marea
Mediteran.
6tatele vecine sunt 6ania, #ndorra, Monaco, Italia, Ilvetia, 0ermania, marele ducat al
+uxemburgului si Belgia. %eoarece 0u(ana Franceza din #merica de 6ud, un teritoriu de dincolo
de ocean 3%Oartements dPoutre*mer5, este in sens restrans tot teritoriu francez, 6urinamul si
Brazilia sunt si ele considerate state invecinate cu Franta.
T2ri$, # Frana disune de un mare otential turistic sri$init de o infrastructura
coresunzatoare. "ei este @E milioane de turisti, anga$ati in racticarea diferitelor forme de
turism se indreata catre numeroase zone sau obiective turistice dintre care7 :egiunea 'ariziana,
"astelele de e =alea +oirei, +itoralul Qceanului #tlantic, +itoralul Marii Mediterane cu "oasta
de #zur, #lii, Muntii 'irinei, #lsacia. Franta este tara unde cultura si realitatile zilnice se
intreatrund. "ele mai faimoaselocuri sunt caitala, 'aris, statiunile de e coasta, ortiunile cu
vita de vie. In afara deRorasul iubiriiK, 'arisul, rintre destinatiile cativante, se numara +(onul,
"oasta de#zur S de asemenea, si 6trasbourgul cu institutiile euroene, +oire cu imozantele
castele. Franta este tara samaniei, a secialitatilor de branza, a vinurilor fine.'aris*
%e secole 'arisul este considerat rincialul centru de utere culturala al lumii vestice, un magnet
entru artisti si intelectuali, un loc unde aar noi idei, iar arta este uterea surema. %esi unii
oameni considera ca acum viata sa culturala este mai mult o roblema de sectacol si de
stralucire decat de adevarata creativitate, viata culturala este inca foarte activa si distinctive.
,urismul rerezint A,?D din 'IB n CE1C. %estina ia Fran a rm!ne liderul mondial n CE1C, cu
8? de milioane de sosiri de turi ti interna ionali, i al treilea cel mai mare din unct de vedere al
veniturilor 3>1.A miliarde 45 . :atele nce!nd excursie n limba francez este de A9,1D n
CE1C. Ii au realizat CE?.C milioane de excursii din motive ersonale, 82D n Fran a.
In/ra$tr20t2ra t2ri$ti0" #
Fiind o ar foarte dezvoltat, cile de acces sunt numeroase 3aeroorturi, gri, orturi,
autostrzi5. :eeaua de ci de transort este diversificat i modern, dar olarizat
ndeosebi din caitala rii. Frana a avut n ultimele decenii ale secolului al LL*lea,
realizri remarcabile n domeniul transortului feroviar de mare vitez, aa*numitul ,0=.
%isune totodat de o nsemnat reea de autostrzi i alte ci rutiere modernizate.
,ransorturile e aa at!t fluviale, c!t i maritime, sunt de asemenea bine dezvoltate.
%isune totodat de o imortant flota comercial maritim i de unele dintre cele mai
mari orturi de e glob7 Marsille i +e <!vre. #eroorturile 'arisului 3"harles de 0aulle
si Qrl(5 se nscriu rintre cele mai mari din lume. Mn tehnologia transorturilor , Frana
este conductoare mondial, e l!ng ca deine recordul vitezei e cale ferat 3?CEBmFh5
,0=, modul de confort i eficien.
:eteaua rutiera are este 82E.EEE Bm drumuri ublice, ma$oritatea asfaltate, din care reteaua de
autostrazi are este 1E.EEE Bm, ma$oritatea fiind cu taxa si unele sunt oerate de comanii
5
rivate.:eteaua de cale ferata are este ?E.EEE Bm cu encartament standard de 1.>?9 mm
din care este 1>.EEE Bm sunt electrificati.
#I:Q'Q:,G:I7
#eroortul Internaional "harles de 0aulle 3#Oroort de :oiss(*"harles de 0aulle5 este
cel mai mare aeroort a Franei i rintre cele mai mari din Iuroa. Iste situat n
localitatea :oiss(*en*France, C9 Bm de la 'aris, i este numit du generalul i fostul
reedinte francez "harles de 0aulle 3182E*12AE5. #eroortul a fost deschis n anul
12A>.
#eroortul 'aris * "harles %e 0aulle este utilizat de comaniile aeriene loT cost entru
zboruri interne, internaionale i transcontinentale. "ea mai imortant comanie aerian
loT cost este =ueling, care are un hub e acest aeroort. #lte comanii aeriene care
zboar ctre "%0 sunt #er +ingus, #ir #rabia, #ir Berlin, #ir ,ransat, #tlas Blue,
Blue1, bmibab( i altele. Mn total sunt 18 comanii aeriene loT cost care zboar ctre
"%0. 'e aeroortul 'aris * "harles %e 0aulle se afl trei terminale entru asageri.
#eroortul Bordeaux se afl n Frana i se numr rintre aeroorturile de dimensiuni medii.
#eroortul este utilizat de asagerii care cltoresc ctre oraul Bordeaux, i are un singur
terminal. Bordeaux este o destinaie ndrgit entru o escaad la sf!ritul stm!nii.
#eroortul Bordeaux ofer zboruri interne n Frana, zboruri internaionale i zboruri
transcontinentale. "omaniile #er +ingus, #ir ,ransat, Baboo, bmibab(, eas(Uet i
:(anair ofer zboruri cu destinaia BQ%. Ixist @ comanii aeriene loT cost cu conexiuni
ctre BQ%.
#eroortul +(on 6aint IxuOr( este un aeroort de dimensiuni moderate din Frana. +a CE Bm de
aeroort se afl +(on. +(on 6aint IxuOr( este o destinaie excelent entru vizitarea
obiectivelor turistice. "odul I#,# al acestui aeroort este +V6. 'e aeroortul +(on 6aint
IxuOr( se afl trei terminale entru asageri, nu uitai s verificai unde trebuie s v
nregistrai la checB*in.
"omaniile aeriene loT cost utilizeaz acest aeroort entru zboruri interne,
internaionale i transcontinentale. 'utei a$unge la +V6 cltorind cu #er +ingus, #ir
#rabia, #ir ,ransat, #tlas Blue, Blue #ir, Brussels #irlines, "ondor i altele. Mn baza
noastr de date exist 1E comanii aeriene loT cost cu conexiuni ctre acest aeroort.
#eroortul &ice este un aeroort de dimensiuni moderate din Frana. #eroortul este utilizat de
asagerii care cltoresc ctre &isa, care se afl la @ Bm distan. &ice este o destinaie
ndrgit entru etrecerea vacanei de var, dar i entru se$ururi scurte e tot timul
anului. "odul I#,# folosit entru a desemna acest aeroort este &"I. 'e aeroortul &ice
se afl dou terminale.#eroortul &ice ofer zboruri interne n Frana, zboruri
internaionale i zboruri transcontinentale.
1.+ 3ei2l e0.n.,i04 p.liti0 5i 02lt2ral al Fran!ei
6
E0.n.,ia #
Frana are o economie industrial avansat i un sector agricol eficient. 'rincialele activiti
economice sunt7 roducia de automobile, industria aeronautic, tehnologia informaiei,
electronica, industria chimic i farmaceutic i moda.
'ersectiva entru Frana este mult mai ngri$ortoare dec!t ersectivele entru Italia, 6ania
sau 0ermania, au areciat @1D din cei care au articiat la sonda$. "!teva sute de bancheri,
rerezentani ai autoritilor de reglementare, directori de cororaii i oliticieni au articiat la
FranBfurt la WIuro Finance XeeBW cea mai mare conferin financiar ce se desfoar n acest
ora.WFrana are o nevoie diserat de autoritateW, a declarat ,imoth( #dams, directorul general al
Institutului Internaional entru Finane 3IIF5, cel mai mare gru de lobb( al sectorului financiar.
WIxist temeri rivind cometitivitatea n FranaW, susine economistul #ndre 6air, de la Bruegel,
un institut cu sediul n Bruxelles. 'rodusul Intern Brut al Franei, a doua mare economie din zona
euro, a nregistrat o scdere de E,1D n trimestrul al treilea comarativ cu trimestrul recedent,
du o revenire de E,9D n trimestrul al doilea care a scos Frana din recesiune, arat cifrele
oficiale ublicate stm!na trecut de Institutul &aional de 6tatistic 3Insee5.
Qficiul Iuroean entru 6tatistic 3Iurostat5 a anunat stm!na trecut c ritmul de cretere a
economiei zonei euro a ncetinit n trimestrul trei la E,1D du un avans de E,?D n recedentele
trei luni, iar Gniunea Iuroean a nregistrat un avans de E,CD, du o cretere de E,?D n
trimestrul doi.
'reedintele Franei, Francois <ollande, nu reuete s renvie investiiile cororaiilor, n una din
rile cu cea mai grea ovar fiscal din lume.WMn Frana, cred c accetarea necesitii c trebuie
fcut ceva este cel uin n cretereW, susine Martin Blessing, directorul general al "ommerzbanB
#0. Mn 8 noiembrie, agenia de evaluare financiar 6tandard Y 'oorWs a retrogradat ratingul
suveran al Franei de la W## lusW la W##W. 6Y' se ateat ca datoria general guvernamental
net s a$ung la nivelul record de 8@D din 'IB n CE19, iar rata oma$ului s rm!n este
nivelul de 1ED !n n CE1@.
%e asemenea, agenia a revizuit n cretere ersectiva ratingului Franei, de la negativ la
stabil, ceea ce indic c viitoare aciuni de rating sunt uin robabile n urmtorii doi ani.
#genia de evaluare financiar areciaz c avansul mai lent al economiei va constr!nge
caacitatea 0uvernului de a mbunti situaia finanelor ublice i va minimaliza imactul
reformelor reedintelui Francois <ollande.
Mn ianuarie CE1C, Frana a ierdut ratingul de to W###W atribuit de 6Y', aoi celelalte agenii
imortante de evaluare financiar, Mood(Ws Investors 6ervice i Fitch :atings, au adotat decizii
similare.
De1v.ltare 6 'rima misiune este de a men ine Fran a un sistem solid i ermanent de
monitorizare i analiz a ie ei turistice interna ionale.
#ceast cunoa tere dubl de cerere i ofert ermite agen iei s aib o viziune c!t mai exact
osibil a strii de ie e turistice i rin urmare, ofer orientare olitic larg necesar entru
dezvoltarea turismului francez.
7
P.liti0a #
'reedintele reublicii are un rol olitic imortant. Il conduce reuniunile "onsiliului de Minitri
3cabinetul5 i rsunde integral de domenii eseniale cum ar fi afacerile externe i ararea.
0uvernarea de zi cu zi a rii intr n cometena rimului ministru. 'reedintele este ales rin vot
oular direct, e o erioad de cinci ani. 'arlamentul curinde #dunarea &aional, ai crei
membri sunt alei rin vot direct o dat la cinci ani, i 6enatul, ai crui membri sunt desemnai de
ctre un colegiu electoral.
C2lt2ra #
C2lt2ra /ran0e1" este unul dintre rincialele liante ale Qrganiza iei Interna ionale a
Francofoniei care reune te diversele ri care au afinit i culturale i care au fost uternic
influen ate, de*a lungul timului, de cultura francez. "ultura francez este rerezentat de7
scultur7
ictur7
arhitectur"
muzic
literatur7
cinema7
buctrie
"ultura francez este bogat, diversificat i veche, i reflect culturile sale regionale i
influen a numeroaselor valuri de imigra ie de*a lungul timului. 'arisul, caitala sa, numit
i Ora ul Luminilor 3n francez la Ville lumire5, a fost de*a lungul timului un imortant
centru cultural, gzduind arti ti de diverse origini, fiind actualmente ora ul care adun cel mai
mare numr de situri cu un caracter cultural din lume 3muzee, alate, cldiri i altele5. Mn lus,
aceste situri sunt consacrate unei mari variet i de teme.
+ocul de na tere al cartezianismului i al 6ecolului +uminilor, cultura francez a lsat mo tenire
lumii limba diloma ilor, o anumit conce ie universal asura omului 3uneori considerat
franco*centrist5, numeroase realizri tehnice i medicale i o art de a tri ancestral. +ocul de
na tere al cinematografiei i un sus intor fervent al exce iei culturale , Fran a a dezvoltat
o industrie cinematografic de calitate, una dintre u inele industrii cinematografice euroene ce
ot rezista ma inii holl(Toodiene. 'rincialele teatre de stat sunt "omedia Franceza, ,eatrul
QdOon si ,eatrul&ational "haillot, care ofera un reertoriu de clasici francezi sau iese
modernestraine.Ixista mai mult de 19E de teatre mai mici, multe dintre ele sri$inite de stat,care
rezinta un rogram amestecat de sectacole exerimentale, cabaret etc.
Gnii din cei mai influeni scriitori i g!nditori ai Iuroei sunt francezi7 %escartes i 'ascal 3sec.
al L=II*lea5, :ousseau i =oltaire 3sec. al L=III*lea5, Balzac, Baudelaire i Flaubert 3sec. al IL*
8
lea5, 6artre i "amus 3sec. al LL*lea5. +umea artistic a fost mbogit, n ultimele dou secole,
cu oerele ictorilor :enoir, Monet, "ezanne, 0auguin, Matisse i BraZue * entru a meniona
doar c!teva dintre numele imortante.
'rincialele festivaluri anuale care un accentul e muzica si drama sunt Festivalul Marais, tinut
in iunie si iulie si Festivalul de ,oamna, care se tine de la $umatatea lui setembrie ana in
decembrie. 'rincialele edituri si librarii suntsituate in "artierul +atin si 6aint*0ermain*des*'res.
Ga$tr.n.,ia # francez este una dintre cele mai rafinate din IuroaS arta de a gti i m!nca face
arte din cultura i stilul de via al francezilor.
CAPITOLUL + POTENIALUL TURI7TIC AL FRANEI
+.1 A$pe0te te.reti0e privin p.ten!ial2l t2ri$ti0
:esurse naturale
Fran!a are 2n i,en$ p.ten!ial t2ri$ti0 atat nat2ral 0at $i antr.pi0 at.rit" #
* reliefului variatS
* abundentei castelelor 3chateau5S
* multelor orase medievale si istorice 3Qrleans, ,oulouse, :ennes, Marsilia...5.
Muntii 'irinei, , se afla in sud*vestul tarii3 cu altitudinea maxima de ?.>E> m in 'ic dW #neto si
?.?99 m e Mont 'erdu5 formand un fel de zid intre Franta si 6ania, au o masivitate accentuata.
Muntii Uura, la granita cu Ilvetia, in nordul lacului 0eneva, avand e varful "ret de la &eige
altitudinea de 1.AC? m. Muntii =osgi, situati in estul tarii, au caracter disimetric,mai abruti sre
camia #lsaciei, avand altitudinea maxima de1.>C> m e Ballon de 0uebTiler.
"oasta de #zur 3sau :iviera franceza, francez Cte d'Azur5 este regiunea de coast a Fran ei la
Marea ,irenian. Gna dintre cele mai cunoscute zone de litoral din lume, "oasta de #zur, se
continu n est cu :iviera Italian rin Monaco.
"oasta de #zur se ntinde e teritoriul deartamentelor mediteraneene #les*Maritimes i =ar, n
aroierea deartamentelor #les*de*<aute*'rovence, Bouches*du*:hone i =aucluse. Iste unul
din cele mai exotice i mai cutate locuri. Franta este dezvoltata e structuri hercinice 3 unde
exista odisuri, munti, $osi* care sunt erodati* si camii5 si aline 3#lii si 'irineii5. ,reata
odisurilor si camiilor situata in $umatatea nordica a Frantei * curinde, rintre altele7 Masivul
"entral 3Massif "entral5 cu inaltimi vulcanice 3 'u( de 6anc( 1.88@ m, 'lomb du "antal 1.898
m, 'u( de %ome 1.>89 m5, incon$urat de surafete mai $oase, sub 1.EEE m, larg valurite
3Marche, +imou*sin5 si continuate sre 6*I de culmile "evennes 3 altitudine maxima 1.AEC m5 ce
domina valea larga a fluviului :hone. Masivul #rmonican 3 Massif #rmonicain5 hercinic in
artea de &*= 3 Bretagne, &ormandie5.'odisul #rdeni 3 #rdennes5 situat in artea de &*I, la
granita cu Belgia.
9
Bazinul arizian 3 Bassin arisien 5 in artea central*nordica, cea mai mare unitate naturala a
Frantei, cu relief tiic de cueste, deresiuni si surafete structurale in est, cu o zona $oasa, drenata
de +oire si afluentii sai in sud si surafate din creta acoerite de loess si argila in nord.
Bazinul aZuitanian 3 Bassin aZuitain 5 in sud*vest, cu odisuri calcaroase in est si nord 3'erigord,
[uerc(, "harente 5 si o camie nisioasa 3+andes de 0ascogne5 in vest, de*a lungul tarmului
golfului Bisca(a.
,reata muntoasa include7 Muntii #li 3altitudinea maxima de >81E m e varful Mont
Blanc,aflat e granita cu Italia5, cu vai adanci si relief glaciar tiic 3 ghetari, lacuri, creste
ascutite,vai5, situati in artea de 6*I a tarii. #ceasta este cea mai mare inaltime de e continentul
euroean, cu excetia Muntilor "aucaz, de la granita cu #sia.
"orsica, insula a Marii Mediterane, a devenit arte integranta a Frantei in 1.A@8. #re o surafata
de 8.@8E Bm si C9E.EEE locuitori. 6ituata la 18E Bm in sud*estul orasului &isa, "orsica are un
relief accidentat, mai inalt in &*=, unde inaltimea maxima a$unge la C.A1E m e varful Monte
"into, iar in artea estica se afla o camie litorala fertila 3'laine dW#leria5. &umai aceasta arte,
ce rerezinta CD din surafata insulei, se cultiva cu maslini, ortocali, vita*de*vie, restul fiind
acoerita de aduri. "el mai mare oras, rincial ort, este Bastia cu 2E.EEE locuitori, dar caitala
traditionala se afla e coasta sud*vestica a insulei in orasul #$accio. "orsica este cea mai intinsa
insula a Frantei si cea de*a atra ca intindere din Marea Mediterana. 0eografic si cultural este
mult mai aroae de Italia decat de Franta. Micul oras 0irolata este situat intr*un golf stramt
aartinand vestului insulei.
In nord*estul tarii se extrage si azi carbune si minereu de fier.Ixista rezerve de bauxita, uraniu si
sare. +anga +es Baux se extragea candva bauxita, minereu care a luat numele localitatii
resective.+anga Muntii 'irinei sunt zacaminte mai mici de titei si gaze naturale.Ma$oritatea
energiei electrice este rodusa in centrale atomo*electrice.'roortia energiei nucleare 3AED5 din
totalul energiei electrice roduse este cea mai mare din lume.
Re$2r$e antr.pi0e
321e2l Or$a8 9Pari$:
Muzeul este situat e strada +ille 3:ue de +ille5, candva aleea centrala a gradinii reginei
Marguerite de =alois. 'rorietatea a fost vanduta dua moartea reginei, e locul fostei gradini
fiind construite conace aartinand aristocratiei vremii. In 1AE8 e locul actualului muzeu a fost
construita cladirea Ministerului de Ixterne Francez. In timul secolului al 12 lea e aceasta
locatie s*a aflat 'alatul dWQrsa(, in care au functionat "urtea de "onturi si "onsiliul de 6tat. In
12EE guvernul francez cedeaza rorietatea "ailor ferate Qrleans iar e locul 'alatului dWQrsa(
aflat in ruine, este construita 0ara dWQrsa(. #ceasta gara cunoaste o erioada infloritoare in
erioada 12EE*12?2 dua care incee sa decada. %ecizia transformarii 0arii dWQrsa( in muzeu
este luata in anul 12AA. Muzeul este dedicat celei de*a doua $umatati a secolului al 12 lea 318>8*
10
121>5 rezentand in cele 8E de galerii7 colectii de ictura aartinand curentelor imresionism,
simbolism, ointillism, realism, romantism tarziu, cu oere aartinand lui %elacroix, "ourbet,
%aumier, Manet, Monet, "ezanne, van 0ogh, :enoir, Matisse, %egas, 0augain, "orotS fotografiiS
obiecte de artaS mobila in stil Belle IoZue. 'rintre atractii se numara icturile lui Manet7 -Mic
de$un in iarba- si -Ql(mia- sau lucrarea lui Monet * -"atedrala :ouen-.
Centr2l Nati.nal e Arta P.,pi.2 9Pari$:
6ituat in vechiul cartier Beaubourg, "entrul 0eorges 'omidou a marcat arhitectura anilor WAE cu
asectul sau high*tech, contrastand indraznet cu cladirile aflate in $urul sau.In rezent cladirea
gazduieste Muzeul &ational de #rta Moderna, ce exune colectii de arta moderna 3inceand din
12E9 si ana in rezent57 Miro, %ubuffet, 'icasso, +eger, "hagall, \andinsB(, 0iacometti,
Matisse. Q alta atractie este atelierul Brancusi, cu o exozitie a oerelor celebrului scultor.
T2rn2l Ei//el 9Pari$:
,urnul Iiffel este simbolul Frantei cel mai rasandit la nivel mondial. &umit dua arhiectul sau,
0ustave Iiffel, este una dintre rincialele destinatii turistice, cu mai mult de 9,9 milioane de
vizitatori anual. ,urnul are ?EEm inaltime si cantareste este 1E.EEE de tone. "onstructia are ?
nivele7 accesul ublicului la rimul si al doilea nivel se oate face atat e scari, cat si cu liftul, in
schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul.
Piata C.n0.re Pla0e e la C.n0.re 9Pari$:
'lace de la "oncorde, cea mai mare iata a 'arisului, este situata de*a lungul 6enei, intre
0radinile ,uilerie si "hams*Il(see si a fost construita intre 1A9>*1A@? de arhitectul regelui
+ouis al L= lea, UacZues #nge 0abriel, motiv entru care iata a urtat in trecut numele regelui
si a gazduit statuia ecvestra a acestuia. In timul :evolutiei franceze iata a caatat numele de
'iata :evolutiei 3'lace de la :evolution5. In aceasta iata a fost instalata celebra ghilotina unde
intre 1A2?*1A29 au fost decaitati rintre altii7 +ouis al L=I lea, Maria*#ntoaneta, :obesierre,
%anton. 'iata isi astreaza asectul de secol al 18 lea. In 18?@, in locul statuii ecvestre a lui +ouis
al L= lea, inlaturata in timul :evolutiei franceze, a fost instalat Qbeliscul din +uxor, rimit de
regele +ouis 'hilie de la guvernatorulIgitului, Mohamed #li.
P.2l P.nt e Pierre 9;.rea2<:
P.nt e Pierre, numit si R'odul de 'iatraKeste unul dintre cele mai frumoase oduri din
Bordeaux. "onstruit intre 181E si 18CC, din ordinul lui &aoleon I, odul face legatura intre
malul stang al raului 0aronne si cartierul #venue.
321e2l e Arta 9;.rea2<:
321e2l e Arta in ;.rea2<, ridicat intre anii 18A9*1881, este unul dintre cele mai mari din
Franta. "ladirea este o constructie imozanta, cu ? arii, in stil francez. Ia formeaza un comlex
arhitectural inchegat, imreuna cu 'rimaria, fosta abatie, si cu catedrala in stil gotic tarziu 6f.
#ndrei, comlex situat in orasul vechi, nu dearte de malurile raului 0aronne.
11
N.r,an8=$ D6Da8 9>a2te6N.r,anie:
'e data de @ Iunie, 12>>, "orurile Ixeditionare Gnite 3#llied Ixeditionar( Forces5 au lansat
Qeration Qverload, cea mai mare oeratiune militara din istorie, cu este 9 EEE de vaoare si
trenuri de aterizare, 9E EEE vehicule, si 11 EEE avioane asezate de*a curmezisul "analului Inglez
cu ae involburate, inceand invazia si luandu*i e &azisti comlet rin surrindere, si eventual
conducand sre infrangerea lor. %evastarea e la$ele cu denumiri codificate recum Qmaha,
Gtah, 0old, Uuno si 6Tord a costat viata a > 2EE de soldati #llied doar in rima zi ramasi singuri,
cu un total al celor doua satamani a invaziei.
L.2re$ 93ii6P8renee$:
In fiecare an, milioane de credinciosi se aduna in acest oras de la oalele 'irineilor, in locul unde
in anul 1898, o adolescenta e nume Bernadette a avut 18 viziuni cu Fecioara Maria intr*o grota
de la marginea unui rau. %ua 'aris, +ourdes este cel mai vizitat oras al Frantei. 'este 1>E de tari
3ca Uaonia si #rabia 6audita, nu sunt cunoscute entru oulatia crestina5 sunt rerezentate de
vizitatori, care vin aici in secial entru aa desre care se sune ca are uteri de vindecare
miraculoaseS dua vizitele Fecioarei Maria 3nemaivazuta de nimeni in afara de Bernadette5, din
grota a inceut sa curga aa unui izvor, 3existand si in ziua de astazi5 iar Fecioara a insarcinat*o
e Bernadette 6oubrious sa intemeieze in acel loc o biserica. #zi, biserica este unul dintre cele
mai imortante locuri de elerina$, iar aa izvorului a facut este C9EE de tamaduiri inexlicabile,
dintre care biserica a recunoscut doar @9 de la moartea adolescentei in anul 18A2 3ea fiind
canonizata la data de 8 decembrie 12??5. In fiecare an au loc aroximativ ?E de vindecari
inexlicabile.
Pla0e 7tani$la$ 9Nan084 L.rraine:
&anc( este unul din cele mai frumoase orase ale Iuroei, cu remarcabila iata centrala*cel mai
frumos monument urban al lumii. %esi &anc( este cunoscut entru arhitectura #rt &ouveau,
'lace 6tanislas este mostenirea sa fara recedent. &umita dua al doilea rege detronat al 'oloniei,
care imreuna cu ginerele sau , +ouis al L=*lea, au inceut constructia in anul 1A91*@E,
consectul finetei rococo, care oate fi observata la ortile din fier aurite si la arhitectua integrata
a hotelului de =ille 3rimaria orasului5, in arcade si cladirile din $ur. &anc( a inflorit ca si caitala
a ducatului +orraine din secolul 1C ana in secolul 18. 'iata si imre$urimile au fost atractia
rinciala entru multi duci de +orraine, si a ramas ana in ziua de astazi inima simbolica a
orasului.
?er$aille$ 9Pari$:
"unoscut n ntreaga lume, alatul =ersailles atrage @,9 milioane de vizitatori de toate
na ionalit ile n fiecare an. Istoria de la =ersailles este n rimul r!nd legat de celebrul rege
+udovic al LI=*lea, un monarh crui simbol ereferat era soarele, existent e roria emblem.
In secolele 1A si 18, =ersailles a fost un centru de cercetare tiin ific euroean. &oile
tehnologii de gosodrire a aelor, cercetri n domeniul botanicii i de fertilizare a terenurilor au
fost toate dezvoltate la =ersailles.
,im de este dou secole, numele de =ersailles a fost asociat cu emanciarea i dezvoltarea. +a
=ersailles s*a semnat, n 1A82, %eclara ia %returilor Qmului i ale "et eanului. %e asemenea,
12
tot aici s*a convenit declara ia sf!r itului :zboiului american de Indeenden , n 1A8?. #cestea
sunt evenimente ma$ore care i*au lasat amrenta e istoria alatului. #cum n rim*lanul
=ersaillesului este rogresul n domeniul construc iilor durabile.
#stzi, Gniversitatea din =ersailles 6aint [uentin este varful de lance in cercetarea ecologia, iar
de asemenea =erasilles gzduie te coala &a ional de #rhitectura 'eisa$ului i Institutul
&a ional de "ercetari #gronomice.
C.C Z.nele t2ri$ti0e ale Fran!ei
"a i multe alte ri euroene Frana disune de un mare otenial turistic dar i o infrastructur
coresunztoare. "ei este @E mil. turiti, anga$ai n racticarea diferitelor forme de turism se
ndreat ctre numeroase zone sau obiective turistice dintre care 7 :egiunea arizian, castelele
de e valea L.arei, litoralul Q. #tlantic, litoralul Mrii Mediterane cu "oasta de #zur, #lii,
Munii 'irinei, #lsacia.
"omerul exterior rerezint o activitate foarte dinamic, Frana realiz!nd schimburi comerciale
cu un numr foarte mare de ri. Mn 122@, volumul comerului exterior a rerezentat 9@? md.
dolari, din care este C8E md. dolari la exort.
6unt exortate7 semifabricate 3C?D5, bunuri de consum, mi$loace de transort, roduse agricole
etc. 6e imort semifabricate 3C9D5, bunuri de consum, mi$loace de transort etc. "omerul
exterior este orientat mai ales ctre rile 'ieei "omune, 0ermania 1AD, Italia 2D, marea
Britanie 2D, Belgia, +uxemburg, 6ania, 6G#, Uaonia.
Di/eren!e regi.nale
0radul de asociere funcional n limite determinate e seama resurselor, a extraciei i
relucrrii lor, a legturilor i schimburilor interregionale au individualizat n saiul francez
urmtoarele regiuni rerezentative7
1. Regi2nea pari1ian" este dominat de rezena oraului 'aris, o aglomerare urban cu este
2,? mil. locuitori, situat n artea central a Bazinului 'arisului, e fluviul 6eine. Pari$2l
curinde aglomeraia restr!ns sau oraul roriu zis i aglomeraia extins care include i
aglomeraia recedent lus a doua coroan de banlieue. Grbanizarea are caracter discontinuu.
Pari$2l este caitala si cel mai vizitat oras din Franta. Qrasul este unul dintre utinele orase din
lume unde nu trebuie sa mergi intr*un loc anume entru a*ti face cumaraturile, deoarece
oortunitati intilnesti la orice as. =itrinele magazinelor sint line de energie, creativitate si
exresivitate, asa cum utine gasesti in alte orase ale lumii.
'aris este cunoscut dret JQrasul luminilor- si isi merita e delin numele. 'arisul este insa mult
mai mult decat atat, este una dintre cele mai bune destinatii turistice, oferindu*i turistului tot ceea
ce isi oate dori. Gn se$ur la 'aris ar trebui sa includa cel utin o vizita la +uvru, unul dintre cele
mai imresionante si mai cunoscute muzee din lumeS trebuie sa urcati in turnul Iiffel si in varful
"atedralei &otre %ame.
13
#r trebui sa urcati tretele catre 6acre "oeur in Montmartre, sa va limbati rin 'iata ,ertre din
fata bazilicii, sa vizitati districtul 'igalle, sa va limbati rin cartierul +atin 36aint 0ermain,
Bulevardul 6aint Michel5 si sa simtiti atmosfera cantaretilor de e strada din fata "entrului
'omidou. In aroiere de 'aris uteti vizita Fointainbleu, =ersailles cu alatul magnific al
regelui +ouis al LI=*lea, =aux*le*=icomte si insiratia entru =ersailles. ,oate acestea
constituie excursii excelente de o zi. Q alta atractie e care nu trebuie sa o ratati atunci cand
vizitati orasul 'aris este muzeul 'icasso, locul unde uteti vedea arta caodoerelor marelui
artist. =eti adora ur si simlu arta dua ce veti vedea cele mai mari creatii ale lui 'icasso.
'arisul este lin de surrise S ur si simlu bucurati*va de cafea si croisante. Gn alt loc ce merita
vizitat in Franta sunt #lii Francezi. #cestia se situeaza e teritoriul regiunilor :on*#li si
'rovence*#li*"oasta de #zur. "el mai mare oras din acestia este 0renoble.
"inci centre mari "erg(*'ontoise, Marne*+a*=alee, 6aint*[uentin, Ivr(, Melun*6enart, reiau o
serie de activiti ce aarineau nsi caitalei stabiliz!nd oulaia. +a circa 1EE*CEE Bm se
nt!lnete de asemenea o alt centur de orae7 Qrleans, ,ours, #miens, :ouen, :eims cu care
'arisul menine legturi funcionale. "ea mai dinamic zon este 6ena inferioar 3Bass 6eine5 cu
activiti industriale multile 3etrochimie, siderurgie, industria automobilelor i avioanelor,
industria textil, chimic5. #ctivitile ortuare av!nd n vedere rezena celor dou orturi +e
<avre i :ouen 3?8E.EEE loc5 au un loc deosebit n structura economiei.
+. Regi2nea n.ri0" ] uternic regiune industrial 3industria extractiv, constructoare de
maini, chimic, alimentar5 cu industrie textil i carbonifer tradiional. 'rezena conurbaiei
triolare +ille*:oubaix*,ourcoing se altur activitilor ortuar*industriale din erimetrul
oraelor D2n@erA2e4 Calai$4 ;.2l.gne. Mntre orturile %unBerZue, ort de nivel euroean i
"alais n care funcia industrial este recumnitoare exist c!teva zone urbane i industriale
rintre care Malo*les Bains*0ravelines*"alais, aoi zone rezideniale i zone cu alte activiti.
#ceast regiune cu o desfurare linear este strbtut de autostrzi, ci ferate raide, canale.
'rin urmare o mare densitate a cilor de comunicaie care ermit o legtura foarte eficient ntre
centrul Franei i regiunile vecine.
B. Regi2nea e$ti0"4 n.r6e$ti0" ] este vorba de +orena i #lsacia regiuni ce se constituie ntr*o
uternic arie industrial,cu o ondere susinut a industriei extractive 3crbuni, fier, sruri5 i a
celei relucrtoare 3siderurgia, chimic i etrochimic a industriei construciilor mecanice5. Mn
lungul celor dou axe industriale Moselle i Meurthe, adevrate bulevarde industriale, se gsesc
uternice centre urban*industriale, cum sunt &anc(, Metz, ,hionville e Moselle i 6aint*%ie,
:aon l^Itoe, +uneville e Meurthe. %e altfel &anc(, Metz i ,hionville formeaz o concentrare
urban triolar, linear, cu mare raz de influen iar oraul &anc( are i funcie de metrool
de echilibru.
Al$a0ia este dominat de rezena oraului 6trasbourg, ora cu este ?8E.EEE locuitori. "urinde
zona industrial de*a lungul canalului care nsoete :hinul, zona de antreozite, rezervoare de
etrol, deozite de crbune, zona antierului naval. +a sud i nord de 6trasbourg, e :hin, se
gsesc multe centrale hidroelectrice. Ora52l 7tra$-.2rg, metrool regional, este ncadrat ntre
canalul :hNne*:hin n sud i Marne*:hin n nord. Il s*a dezvoltat teritorial mai ales ctre est.
14
Iste strbtut de imortante ci rutiere i feroviare. "ellalt ora, Mulhouse , centru al
construciilor mecanice, industriei textile i chimice, asigur cu roduse industriale economia
regiunii.
%. Regi2nea RCDne6Alpi * cu imortante resurse higroenergetice n #li, carbonifere, forestiere,
i astorale n Masivul "entral Francez 36t. Itienne5 i o intens activitate industrial 3construcii
de maini*+(on* 6t. Itienne5S electrometalurgie, industria lemnului dar mai ales textil* gruarea
+(onez*i chimic regiunea constituie un alt ol economic al rii. Ixist i o agricultur foarte
diversificat n culoarul :hNne i e vile cu care conflueaz i oactivitate turistic. Ora52l
L8.n, imortant metrool de echilibru are o oulaie de este 1 milion locuitori. Mmreun cu
0renoble, caital regional, centru industrial, turistic i universitar i cu 6t. Itienne de asemenea
caital regional i centrul conurbaiei cu acelai nume, alctuiesc un areal economic uternic.
(. Regi2nea 72i0" ] curinde dou seciuni i anume 7 mediteranean i sud*vestic.
Cea mediteranean foarte dezvoltat cu o agricultur omicultur, viticultur cu activiti
ortuare i industriale recum i turistice*balneare. "!teva orae au o foarte mare influen n
saiul economic de aici i anume7 3ar$eille cu o oulaie de este 1 milion locuitori cu o
activitate comlex 3ortuar, industrial, comercial, turistic etc.5 cu c!teva centre din $urul su
Fos, +a Bere, +avera, care au reluat activiti din zona ortuar*industrial dezvolt!ndu*
leS T.2l.n 3este >EE.EEE loc5 ort cu un antier naval activS Ni0e 3este 9EE.EEE loc.5
rincialul centru al "oastei de #zur, Montellier 3este CEE.EEE loc.5 centru industrial i
universitar, refectur, imortant ol de atracie. Mn afara oraului Montellier n regiunea
+anguedoc*:oussillon mai sunt c!teva centre 'erignan, &imes, Beziers, #rles cu activiti n
industria construciilor de maini, industria textil, etrochimie 3Frontignan5, latforme de
distribuire a legumelor ifructelor.
+a est de :hNne n regiunea 'rovence*#les*"Nte d^#zur mreun cu oraele Marseille, &ice,
,oulon i altele cum sunt 0rasse, Canne$ #ntibes alctuiesc unul din tehnoolii rii care
asociaz numeroase ntrerinderi industriale, institute tehnologice, de nvm!nt i cercetare.
'rin urmare e "oasta de #zur se oate vorbi n aceeai msur de rezena turismului i
industriei.
Subregiunea sud-vestic are unele resurse energetice 3etrol, gaze5 industria construciilor de
maini 3avioane]Bordeaux, ,oulouse5 rerezentativ entru Frana, industria etrochimic,
activiti ortuare. "ele dou centre ;.rea2< 3este @2E.EEE loc.5 iT.2l.2$e 9este
@9E.EEEloc.5 rin funciile lor dezvolt un mare hinterland de influen.
E. Regi2nea ?e$ti0" de fat continuarea sre nord a celei sud*vestice, se remarc rin activiti
agricole, ortuare i industriale. Qraele orturi Nante$, 6t. &azarie, +a :ochelle i Brest, sunt i
centre active ce i*au asumat funciile amintite dar mai ales funcia ortuar*comercial. Iste o
regiune de intens trafic al etrolului, lemnului, cerealelor i a multor roduse alimentare i
industriale, o regiune activ entru creterea animalelor 3Bretagne, &ormandie, +oire5.
:egiuni viticole din Fran!a 7
1. Burgundia 6 #ceasta regiune estica din centrul Frantei ofera eisa$e naturale incredibil de
frumoase asura odgoriilor, dealurilor, vailor fluviale si alatelor medievale care merita
15
sa fie exloatate. Burgundia este rintre cele mai cunoscute 3daca nu cea mai cunoscuta5
regiuni viticole din lume. ,ermenii -Thite burgund(- si -red burgund(- sunt adesea
folositi entru a descrie un vin de calitate ca vinurile Burgundia incomarabile ca gust si
miros cu orice alt ti de vin la nivel mondial. #dmiratorii numesc elixirul rodus acolo
-Monseigneur le =in de Bourgogne- si sun ca, daca Franta are inca o frumusete reala si
un miracol modern acesta este, fara indoiala vinul de Burgundia_
+. ;.rea2< * Bordeaux * caitala regiunii 0astonia, este al atrulea mare oras din Franta,
situat la gura de varsare a raului 0aronne, un imortant centru comercial si maritim. "u
bulevarde largi, case elegante, arcuri si cladiri ublice orasul are un asect imresionant.
'uteti admira "atedrala 6an Michele, ,urnul Berlot, oduri sectaculoase si fantani, toate
contribuind la asectul aristocratic al orasului. 6i cu siguranta nu se oate termina
ovestea numita Bordeaux, fara a scrie utin si desre emblema orasului * vinul cu o
aroma deosebita. #cesta este rodus e doua domenii rinciale de vinificatie * MedoB si
0raves. In $urul orasului exista mai multe castele ce ascund in ivnite acest elixir
miraculos si sunt gata sa imarta un ahar cu vizitatorii curiosi.
+.B Cir02la!ia t2ri$ti0" a Fran!ei
'otrivit statisticilor ntocmite de Ministerul ,urismului din Frana, cei mai muli dintre turiti
rovin din Qlanda, Ilveia, 6ania i Iuroa de Ist. %ar a crescut i numrul turitilor
chinezi, de exemlu, circa @EE.EEE vizit!nd Franta n CEE@.
Mn toul celor mai interesante destinaii turistice, e locul doi se situeaz 6ania, iar e locul
trei "hina. Mns secialitii estimeaz c !n n CE1E "hina va a$unge e oziia secund, iar
!n n CECE ar utea dei Franta rin numrul turitilor, devenind cea mai oular
destinaie turistic din lume. #a c Frana, dei marele nvingtor al lui CEE@, trebuie s se
regteasc entru o concurent serioas.
Gn sonda$ din CEEA a artat c doar CE la sut din turiti internaionali care viziteaz Frana au
fost mulumii de ositalitate, n comaraie cu ??D n Italia, sau ?ED n 6ania. #u fost
identificate trei robleme7 deteriorarea n domeniul ositalitii e fondul concurenei
internaionale n cretere, dezechilibrul de dezvoltare ntre regiuni i lisa roduselor turistice
noi. "a rsuns, guvernul francez a anunat noua sa olitic, -%estination France CECE- de a
susine sectorul turismului.
#stfel, modernizarea economiei turistice n Franta a devenit o rioritate nc din rima
$umtate a anului CEE8. Mn conformitate cu lanul entru turism R%estination France CECEK,
guvernul francez entru a stimula n continuare sosirea turitilor i entru a se adata la
transformrile mondiale s*a anga$at ntr*un exerciiu de rebranding.
+a 12 iunie CEE8, n discursul cu rivire la asectele legate de turism susinut de "hristine
+agarde, ministrul de finane al rii, sau fcut ublice anumite uncte ale camaniei. #t!t
tim c!t turismul aduce mai mult din @D din 'IB*ul rii i asigur locuri de munc entru
1,8 milioane de ceteni, s*a subliniat rioritatea reformrii acestuia.
16
"u un ic este A> de milioane de vizitatori strini anul trecut, Frana continu s revendice
titlul de rima destinaie turistic n lume, conform Qrganizaiei &aiunilor Gnite Qrganizaiei
Mondiale a ,urismului. "riz economic a determinat o scdere cu @ rocente fa de anul
CEE8, iar cltoriile de afaceri au sczut cu 1E la sut. %ar cltoriile de agrement au rmas
uternice. Mn CEE2, ?,C milioane de americani au vizitat ara. Qficialii francezi sunt otimiti
c turitii americani vor crete cu >*9 la sut n CE1E.
Ini0i ai 0ir02la!iei t2ri$ti0e #
Gra2l e .02pare
'rocentul de disonibile camere ocuate entru o anumit erioad de tim consecutive.
#ceast cifr se calculeaz rin mrirea numrului de camere ocuat entru o erioad de
numrul de camere disonibile entru aceeai erioad i este exrimat ca rocent.
N1t < 1**FNl < BE( G %*(.(**.%(1 < 1**F< BE( < EHH.1(E G (&4H I
Gnde 7 &zt ] num"r zile*turist,
&l ] num"r locuri de cazare
D2rata ,eie a $eJ2r2l2i
#cest indicator arata timul mediu 3zile5 de ramanere a turistilor in satiile de cazare si
reflecta astfel osibilitatea ofertei de a retine turistul intr*o anumita zona, regiune etc.
N1t F Nt G %*(.(**.%(1 F &B.***.1(K G %4&& 1ile6t2ri$t
Gnde 7 &t ] num"r sosiri t2riti
Den$itatea t2ri$ti0
%ensitatea circulatiei turistice une in legatura directa circulatia turistica cu oulatia
rezidenta a tarii 3zonei, regiunii5 recetoare. #cest indicator se calculeaza ca raort intre
numarul turistilor sositi in zona L 3,5 si oulatia rezidenta a zonei L.
a: Dt G n2,"r $.$iri e t2riti 9Nt: F P.p2laia re1ient" 9P:
Dt
+*1B
G &B.***.1(K F EE.&+1.&&( G 14+% t2ritiFl.02it.r
-: Dt G n2,"r $.$iri e t2riti 9Nt: F 72pra/aa terit.ri2l2i 97:
Dt
+*1B
G &B.***.1(K F EK%.&%B G 1++4H t2riti F @,
+
17
T.p 1e0e e$tina!ii 2p" $.$iri e t2ri5ti interna!i.nali
0 20 40 60 80 100
Franta
S.U.A
China
Spania
Italia
Turcia
Germania
area "ritanie
#u$ia
alae%ia
#ata $chim&arii 2012' 2011
S($iri )mil.*
In tabelul de deasura se observa ca turistii din toata lumea refera Franta ca fiind destinatia lor
turistica cea mai areciata. %e exemlu, in ultimul an analizat 3CE1C5, turistii in Franta au
rerezentat un numar de 8? mil. , iar cea mai utin vizitata din to 1E este Malaezia cu un numar
de C9 milioane.
T.p 1e0e e$tina!ii 2p" aeverin!ele t2ri5til.r interna!i.nali
18
7e .-$erva 0a in peri.aa +*116+*1+ 7tatele Unite ale A,eri0ii a inregi$trat in aeverinte
. $2,a e apr.ape 1** ,il. e2r. in ti,p 0e A2$tralia e apr.<i,ativ +( ,il. e2r..
72r$a# Organi1a!ia 3.nial" e T2ri$,
CAPITOLUL B 7TRATEGII DE DEZ?OLTARE A TURI73ULUI IN FRANA
B.1 3ini$ter2l T2ri$,2l2i Ln Fran!a
3i$i2ni #
3ini$ter2l e ,e$erii4 0.,er i t2ri$, preg"te te i i,ple,entea1" p.liti0a g2vern2l2i.
El $2pravegCea1" e1v.ltarea $e0t.r2l2i e -re$le i 0.,er . E<er0i ii re ea e t2tel" a
0a,erel.r e 0.,er i e ,e$erii i4 Ln 0.la-.rare 02 3ini$ter2l e re02perare
pr.20tiv"4 retea2a Ca,erel.r e C.,er i In2$trie. A0e$ta e$te a$.0iat 02
e/inirea p.liti0ii e Lntreprineri ,i0i i ,iJl.0ii. T.t.ata e$te re$p.n$a-il pentr2
,.nit.ri1area i $2$ inerea a0tivit" il.r e $ervi0ii per$.nale.
A0e$ta e$te re$p.n$a-il pentr2 ,.nit.ri1area i $2$ inerea a0tivit" il.r e t2ri$,4 pre02,
i pentr2 pr.,.varea patri,.ni2l2i t2ri$ti0 Ln Fran a. El pr.,.vea1" p.liti0a
t2ri$,2l2i $.0ial4 pentr2 a per,ite a00e$2l la t.ate $"r-"t.rile.
19
Fig. ?.1 6tructura organizatoric" a 3ini$ter2l2i T2ri$,2l2i in Frana
72r$a # Cttp#FFMMM.arti$anat60.,,er0e6t.2ri$,e.g.2v./rFle6,ini$tereF.rganigra,,e6
,ini$tere6larti$anat60.,,er0e6et6t.2ri$,e
1 6 Nn 0.la-.rare 02 3ini$tr2l e Re02perare Pr.20tivitatii.
+ 6 Nn 0.la-.rare 02 3ini$ter2l E0.n.,iei i Finan el.r4 3ini$tr2l C.,er 2l2i E<teri.r4
3ini$tr2l e Re02perare a Pr.20tivitatii i 3ini$tr2l e 7tat e Re/.r,"4
De$0entrali1are i 7ervi0i2l P2-li0.
B 6 Nn 0.la-.rare 02 3ini$tr2l E0.n.,iei i Finan el.r4 3ini$tr2l C.,er 2l2i E<teri.r i
3ini$tr2l e Re02perare a Pr.20tivitatii.
'e langa Ministerul ,urismului, in vederea dezvoltarii in continuare a turismului francez s*a
nfiinat i "onsiliul 6uerior al ,urismului.
CON7ILIUL 7UPERIOR
Mnfiin at n martie CEE2 la ini iativa Ministerului ,urismului i ministrului resonsabil entru
agricultur, "onsiliul 6uerior al ,urismului este rezidat de 'aul %ubrule.
#cesta este un forum de discu ii i rouneri, care reune te actori din viticultur i turism entru
a dezvolta un turism dinamic al vinului n Fran a.
3i$i2nile C.n$ili2l2i 72peri.r al T2ri$,2l2i #

* "ontribuie la coordonarea rocedurilor care imlic vinulS
* fie rouneri roactive cu rivire la olitica turismului vitivinicolS
* fie imlica i n ilotarea i imlementarea 'remiul &a ional de ,urism, n conformitate cu
reglementrile relevanteS
* fie asociat cu eticheta de direc ie =ine(ards Y %ecouverts i declara ia roblem du #tu
Fran a, oinii ca un exert cu rivire la cererile n conformitate cu reglementrile etichetei de
folosire a mrcii =ine(ards Y %ecouverts.
20
;ir.2 i ,e,-rii#

Birou7
're edintele "6Q7 'aul %ubrule.
6ecretar general7 "hristian Mantei * "IQ al #tu Fran a
,rezorier7 'hilie BlancB * =ice*'resedinte al =iticulturii Indeendente din Fran a, resonsabil
de vin.

"omozi ia asocia iei7
* Membrii fondatori activi de la instalarea "onsiliului 6uerior de ,urism i men ionate n acest
articolS
* Membri asocia i numi i n conformitate cu rocedura revzut n articolul = din statutS
* Membri de onoare i binefctori men iona i n #rticolul =I din statut.
B.+ A$pe0te te.reti0e privin $trategia Ln e1v.ltarea a0tivit"!ii t2ri$ti0e
%ou misiuni comlementare
A$i$ten " pentr2 e1v.ltare

#tu Fran a aduce exertiza sa de inginerie entru a mbunt i cometitivitatea ntrerinderilor
i a atractivit ii destina iilor 3francez i interna ional5.

A$i$ten " e ,ar@eting
#gen ia sri$in artenerii din 11EE, laci turistice regionale, "omitetul deartamental de
,urism, turismul din marile ora e i mai mult de 8EE de comanii rivate din marBeting i
romovare a turismului n Fran a i n strintate. Pe$te +*** 0a,panii e pr.,.vare care
vizeaz ublicul larg, rofesioni tii i resa sunt introduse n fiecare an.
%ezvolt misiunile sale n strintate rintr* . re ea e B( e -ir.2ri n ?C de ri. #ceast
organiza ie unica, care mobilizeaz mai mult de C9E de ersoane, ermi !ndu*i s
arofundeze continuu cuno tin ele sale de ie e i clien i interna ionali entru a viza i
transmite cea mai bun romovare a artenerilor si. "u cometen ele sale, #gen ia este
caabila de a a$uta rofesionistii de la fiecare eta de roduc ie de turism. de roiectare, si
de dezvoltare si introducere e ia . At2 Fran a l20rea1" Lntr62n ,.el e parteneriat
21
2ni0 i .riginal 4 02 t.ate p"r ile intere$ate e t2ri$, 0are $2nt 0.,panii private $a2
.rgani1a ii 0.,2nitare in$tit2 i.nale.
Are . ga," e in$tr2,ente e .-$ervare a turismului, regionalizate, entru a mbog i
informa iile disonibile din alte surse7 sonda$e de oinie rivind erce ia situa iei de ctre
structurile institu ionale locale de turism, colectarand frecventa de articiare a atrac iilor
rerezentative, estimrile din diferite surse entru rezen a de clienti straini la nivel
local. Monitorizarea activitatii anumitor sectoare cheie 3nt!lniri rofesionale i evenimente, de
distribu ie de cltorie5, sau de imactul economic al activit ilor secifice 3terenuri de golf,
cazinouri5, sunt, de asemenea furnizate. Mn cele din urm, abordri eco*economice sunt dezvoltate
n ceea ce rive te investi iile i, mai recent, beneficiile economice.
In$tr2,entele e ,.nit.ri1are elaborate de ctre ,rum Fran a ermite monitorizarea
continu de e ie ele externe, transversal entru toate ie ele din cadrul - $0ri$.area e
,.nit.ri1are interna i.nal" -, i ara entru cele mai imortante ie e.
Qbservarea turismului, care include at!t o analiz structural i ciclic este comletat de studii
secifice de ie e sau segmente de clienti considerate deosebit de romi toare n 7trategia
ODe$tina ia Franta +*1*6+*+*P .
Pr.,.varea interna i.nal"
#tu Fran a, cu re eaua sa de ?9 de birouri n strintate, asista membrii sai la toate -romovarile
interna ionale-, entru a maximiza rezen a lor e ie ele int, rin diferite tiuri de ac iuni.
#tu Fran a ofer o cunoa tere detaliat a ie elor i culturii, care ermite s desf oare activit i
de romovare bine orientate, si de asemenea, s i adateze rodusele la cerin ele clien ilor i a
celor de distribu ie.
'este C.EEE de oera iuni de dezvoltare se desf oar n fiecare an n Fran a i n strintate
entru ublicul larg, a resei i a rofesioni tilor7 camanii de comunicare, relatii cu media,
oera iunile de a face e*marBeting, organizarea de evenimente, actiuni BtoB ...

Mn conformitate cu strategia de destina ie Fran a CE1E*CECE, versatil Fran a consta n dezvoltarea
unei strategii de romovare diferen iate n fiecare ia . #ceasta define te clientul nostru int,
determin rodusele titularilor i ac iuni fixe care trebuie luate7 ublice, romo ii comerciale,
rela ii ublice, rofesioni ti de loialitate.
#gen ia sri$in membrii si7
` Mn g!ndirea lor de marBeting i ofer chei i instrumente de ozi ionare eficient S
` Mn marBeting i romovarea turismului n strintate.
"lusterele de romovare i de lucru, 1C la numr, n CE1C * curinde membri ai 0II, dornici de a
se romova e lan interna ional rintr*o abordare colectiv entru o destina ie, un lan de marf
sau clien i int i, n conformitate cu strategia de destina ie Fran a CE1E*CECE, rin unerea n
alicare a lanurilor de ac iune secifice. Mai mult dec!t at!t, clusterele, adevarate -locuri de
22
business intelligence- au obiectivele entru a dezvolta observarea, cunoa terea ie elor, a
clien ilor i de arovizionare entru a adata lanurile de romovare, consolidarea inovrii n
toate domeniile 3n roduse i ac iuni de romovare5 entru a ermite schimbul de informa ii i
exerien e ntre membrii lor.
%estinatii * 'roduse
K p.li e e$tina ii sunt conduse de manageri de rodus al cror rol este de a defini o strategie
entru dezvoltarea i romovarea de -destina ii- n servicii 0II i industrie rofesioni ti,
inclusiv toate asectele legate de industria 3 ozi ionare, unctele forte i unctele slabe, i
ofer de calificare, modificri ale cererii, concuren , intelligence cometitiv,
observare ....5 Qbiectivul este de a roune o abordare n concordan cu 6trategia
destina ie Fran a CE1E*CECE, entru a genera $inergii la nivel de ac iuni n cadrul de
romovare a clusterelor, entru a evita disersia de resurse entru a romova i de a cre te
vizibilitatea brandului -#tu Fran a.- :erezentantul sectorului, rocesul de romovare i
gruul de lucru clusterele ot pr.,.va iver$itatea ./ertei t2ri$ti0e /ran0e1 . #cestea
sunt locuri erene e $0Ci,- e pr.2$e4 $0Ci,- e e<perien " i e -2ne pra0ti0i ,
nivelul de cuno tin e de arovizionare i de reflec ie cu rivire la necesitatea de a adata
rodusele la schimbarea a tetrilor diferitelor segmente de clienti. 'romovarea de cluburi,
de NntQlniri pr./e$i.nale i eveni,ente pre02, i Cl2$ter e T2ri$, e a/a0eri
, elaboreaza strategii i ac iuni care ermit alte industrii entru a se localiza n acest domeniu.
"luster ,urism de afaceri reune te rofesioni ti n seminarii, stimulente, t!rguri i congrese.
#gen ia de %ezvoltare a ,urismului din Fran a une diferitele sale domenii de exertiz la
disozi ia dumneavoastr entru a v a$uta n dezvoltarea afacerii dvs. i de a contribui la
cometitivitatea turismului francez.
'romovarea i dezvoltarea brandului e lan interna ional
#datarea francez ofer cerere turistic na ional i interna ional
Mnso im fiecare dintre artenerii no tri, riva i i ublici, n scoul de a sori
cometitivit ile lor economice.
At2 Fran a l20rea1" Lntr62n ,.el e parteneriat 2ni0 i .riginal4 cu 11EE de membri,
r ile interesate de turism, fie institu ionale 3locale, ":,, "%, ...5, fie asocia ii sau riva i.

3e,-rii n.tri#
>ED dintre membri sunt institu ionale,
>>D dintre membri sunt direct imlica i n turism 3cazare, catering, transort, agen iilor
de turism i tour*oeratori5,
1@D dintre membri sunt activit i de descoerire, cultur i etrecere a timului liber.
6loganul 7
#ltura i*v nou i ve i beneficia 7
* o plat/.r," e vi1i.nare a in/.r,a iil.r strategice,
* o re ea e e<per i care ac ioneaz n Fran a i n strintate,
* un $2p.rt per$.nali1at de la designul de roiect la comercializarea sa,
23
* pr.,.varea e in$tr2,ente in.vat.are e lan interna ional entru a cre te vizibilitatea e
ie ele int. CEEE oera iuni de romovare n fiecare an, n Fran a i n strintate7 excursii
educa ionale, exozi ii, marBeting, lan de marBeting.
#ltura i*v re elei 7
#tu Fran a ofer membrilor si un acomaniament la ?@E a i a$ut la roducerea i
comercializarea roiectelor acestora.
At2 Fran a4 Ln /ie0are etap" a pr.ie0t2l2i #
Pr.ie0t 3ar@eting
24
Prin De1v.ltare De Pr.,.vare
Mn oferta sa, misiunea de calificare #tu Fran a este de asemenea, imlicata n dezvoltarea
turismului de vin n Fran a i, n secial, asigurand monitorizarea i dezvoltarea +Itichetei
'odgoriilor si %escoeririlorK de la lansarea sa in CE1E. Iticheta este un semn de stat dat de
ctre mini trii resonsabili entru turism i agricultur.
B.B TURI73 CALITATI?
Pentr2 a .- ine . L,-2n"t" ire a 0alit" ii $ervi0iil.r t2ri$ti0e Ln Fran a4 $tat2l a 0reat
-ran2l T2ri$, Calitativ R.
#cest brand $ele0tea1" i re2ne te sub un singur simbol ini iativele Lntreprin$e e 0alitate
pentr2 $ati$/a0 ia 2,neav.a$tr" n hoteluri, case turistice, sate de vacan , caminguri,
restaurante, cafenele i braserii, agen ii de nchirieri, birouri de turism, locuri de vizite i
activit i n aer liber. #cesta este un semn entru recunoa terea de institu ii care ofer servicii
de calitate entru dvs., e care*l ute i alege cu ncredere.
Ce angaJa,ente a2 pr./e$i.ni tii in .,eni2l t2ri$,2l2i /ran0e1 S
Calitatea e re0ep ie i $ervi0ii4 pr./e$i.nali$,4 2tili1area re$2r$el.r l.0ale4 aceste sunt
rintre valorile de baz ale brandului.
'rofesioni tii care afi eaz marca ,urism "alitativ b se anga$eaz s v ofere 7
* Gn bun venit ersonalizatS
* informa ii clare i reciseS
* ersonal cometent la disozitia turi tilorS
* un loc confortabilS
* informa ii turistice locale adatate la nevoile dumneavoastr.
25
B.% 7trategii e e1v.ltare a t2ri$,2l2i /ran0e1
Itae in elaborarea unor strategii de dezvoltare a turismului
a: Ce 0.n$tit2ie pr.ie0t2l t2ri$ti0 S
"u bog ia sa de destina ii turistice i sucursale, Fran a creeaz un numr infinit de strategii de
turism.
"u toate acestea, vom resuune c roiectul oate fi 7
* Q crea ie S
* Q extensie F schimbare S
* Q recuerare.
-: Prin0ipalele pr.ie0te e t2ri$, $2nt #
* "azare turistic7 hoteluri, cazare in aer liber, at, vile, case S
* =izita site*ul7 cultural, natural, atrimoniu S
* #ctivit i sau servicii7 conferinte si exozitii, arcuri, terenuri de golf, Tellness, roduse
alimentare, sort, ...S
* #ran$amentele7 satii ublice, zone de rece ie ...S
* Ivenimente7 evenimente culturale, sortive ...
* %isozitive de mobilitate S
* 'roiecte digitale.
Mn fiecare dintre aceste domenii, unele roiecte ot fi considerate mai mult sau la fel de
inovatoare ca fr recedent referin economic sau fr reglementare.
0: % ire0 ii $trategi0e ,aJ.re ienti/i0ate #
1. 7tapanirea $eg,entel.r e 0re$tere
* 6eniori de Fran a i Iuroa de =est S
* "hina, India, Brazilia, Mexic S
* :usia i Iuroa de Ist 3vizate5 .
+. Cre$terea 0Celt2ielil.r e t2ri$t
* %ezvoltarea de elemente calitative a ofertei 3con inut i comunicare5 S
26
* Mai multe oortunit i entru revenirea sau extinderea duratei de edere n Fran a
3activitati, evenimente etc.5 S
* %ezvoltarea turismului de afaceri .
B. De1v.lt" 2n t2ri$, 2ra-il re$pe0tan e0Cili-r2l nat2ral i ,ei2l e via " /ran0e1
* Infrastructur adatat S
* Q mai bun distribuire a fluxurilor de e teritoriul i ora
%. 3.-ili1ati $i p2neti t2ri$,2l in 0entr2l t2t2r.r pri.ritatil.r
* "on tientizarea de ctre ublic a imortan ei turismului S
* Mobilizarea tuturor actorilor, ublici i riva i .
: E linii e l20r2 e<tin$e e gr2p2ri e l20r2 #
1. C2, $a pr.,.v", ./erta /ran0e1" Ln $tr"in"tate #
* sorirea vizibilitatii destina iei Fran a ntr*un mediu tot mai cometitiv S
* identificarea obiectivelor noastre tinta rioritare si segmentarea strategiilor de
comunicare i romovare S
* adatarea instrumentelor i structurilor de romovare.
+. De 0e a0 i2ni $2nt nev.ie pentr2 a /a0ilita a00e$2l t2ri til.r Ln Fran a i regi2nile
ei #
* facilitarea accesibilitatii in Fran a entru turi tii strini 3vize, traficul interna ional din
Fran a5 S
* asigurarea de servicii romte i de incura$are la descoerirea de regiuni noi S
* mbunt irea accesibilitatii la centrele din metroole.
B. C2, $a i,-2natati, 0alitatea $ervi0iil.r e .$pitalitate #
* dezvoltarea imaginii de meserii turism i ositalitate S
* ncura$area tinerelor talente entru a lua un interes n sectorul turismului S
27
* mbunt irea fluiditatii la unctul de sosiri.
%. C2, $a i$tri-2i, ./erta /ran0e1a pentr2 a $ati$/a0e n.ile 0erin e T
* mbunt irea coerenta a tuturor ac iunilor de marBeting S
* consolidarea si segmentarea ofertei n func ie de a tetrile int rioritare S
* facilitarea achetului de diversitate a ofertei de turism din Fran a S
* romovarea aaritiilor unor locuin e de e ntreg teritoriul.
(. C2, $a i,-2natati, ./erta e 0a1are pentr2 a . aapta la 0ererea a0t2al" i 0ea
viit.are T
* renovarea arcului existent i dezvoltarea ofertei de cazare S
* ncura$area investi iilor n diferite tiuri de cazare S
* dezvoltarea unei oferte destina ii regionale integrate ofertei turistice atractive i n
$urul.
E. C2, $" $p.ri, vi1itele t2ri til.r $tr"ini Ln Fran a T
* regtirea de evenimente tematice 3culturale, de binefacere, limbare cu barcac5 S
* unerea in evident a diferitelor uncte forte ale ofertei franceze 3atrimoniu,
cumrturi, gastronomie ...5 S
* rin sri$inirea atrimoniului.
e: 3.-ili1area e /.r e 0.le0tive e$te e$en ial" #
a. ,urismul afecteaz ntreaga societate, dar in mod difuz acestea
* 1 diversitatea i fragmentarea restatorilor de servicii S
* C multitudinea de artide interesate S
b. #nga$amentul colectivului este esen ial entru asigurarea unei cre teri
28
* 1 un ghid clar i de ansamblu a obiectivelor linie de imlicarea tuturor r ilor
interesate S
* C mobilizarea i coordonarea diferi ilor executanti S
c. "rearea i romovarea turismului durabil sunt esen iale
* 1 st!nirea externalit ilor negative S
* C turism de m!ine trebuie s ndelineasc a tetrile tuturor artidelor interesate.
Franta 0a e$tinatie r2rala 02 ve0Ci traitii in pra0ti0area t2ri$,2l2i r2ral
A0ea$ta /.r,a e t2ri$, a fost considerata o solutie a roblemelor din agricultura,
dezvoltarea ei fiind osibila urmare a tendintei cetatenilor de a mai avea o resedinta a familiei la
tara si a manifestarii fenomenului de fragmentare a vacantelor ermitand etrecerea timului
liber in mai multe locuri.
,urismul rural, in Franta, este racticat in secial de familistii care se ot bucura de
fragmentarea vacantei, facand osibila etrecerea timului liber in mai multe asezari rurale de la
<aute*6avoie, <erault, 6aone si +oire, "otes d^#rmor, Bas*:hin ana la Bourgogne, Bretagne
sau #lsace. %in 12@9 se intalneste concetul de statiune verde 3station vert) ca rodus
turistic comlet din cazare si alimentatie, echiamente de agrement si mi$loace rorii de
comercializare. #nul 12A9 aduce imbunatatiri activitatii turismului rural rin organizarea
circuitelor turistice si romovarea turismului ecvestru, fluvial si edestru RrandoneeK in asezarile
rurale.

Qferta turismului rural francez se bazeaza in rimul rand e casele de vacanta cunoscute
sub denumire de Oles Gates de France, desemnand adaosturile rurale, articulare sau
individuale ale roducatorilor agricoli si meseriasi, cele comunale amena$ate recum si cele
familiale sub forma bungaloT*urilor sau avilioanelor mari cu aartamente de 1*9 camere. Ile
sunt construite si amena$ate dua criteriile unei "arte de calitate, iar clasificarea lor in functie de
gradul de confort 3!, " sau # stele) si situarea lor fiind stabilita dua un barem al organizatiei
generale.
A0e$te $tr20t2ri e pri,ire t2ri$ti0a le intalni, $2- iver$e /.r,e#
OGate$P pentr2 0.pii unde sunt cazati intre C si 11 coii cu varsta curinsa intre > si 1?
aniS
OGate$P pentr2 a.le$0enti, ce ofera cazarea entru 1C*?9 coii cu varste intre 11*1@
aniS
OGate$P e etapa 3tranzit5, unde sunt cazati cu ziua maxim 18 turisti in tranzit 3drumeti,
$i$listi, $alareti)%
Fer,a6Can cu secificul degustarii roduselor gastronomice si a bauturilor traditionaleS
Ca,ping la /er,a sau ensiuni.

29
%in 12AE asociatia ,I:* Tourisme en espace ruralK isi desfasoara activitatea in >EEE
sate turistice care disun de 19E EEE aturi, disersate in 8E deartamente, fiind reocuata
entru romovarea turismului rural oferind turistilor servicii comlexe, diversificate si de calitate,
entru a accentua rocesul de rentabilizare a echiamentelor turistice.
6ub atronatul A$.0iatiei Nati.nale a 7atel.r e ?a0anta se afla alte 99E comune dintre care au
fost omologate numai ?AE care ofera turistilor C9EEEE locuri.

,urismul rural este romovat si dezvoltat rin activitatea diverselor asociatii7 R&ates de
Fran$e, RLogis et Auberges de Fran$eK, 'tation vertes de va$an$es, (elais du 'ilen$eK,
RCam)ing et CaravaningK, care sunt reocuate in oferirea unor servicii cat mai comlexe si
comlete turistilor ce oosesc in satiile rurale. In AA sate selectionate se romoveaza rogramul
RVa$anta Varstei a *reia in 'atele *uristi$e cu ecou dezvoltata atat e lan intern cat si
international.

6ecific turismului rural francez, sistemul Cle$on+ortK disune de o retea rorie de organizare
si omologare a locuintelor el oferind un loc de gazduire fie sub forma unei case, fie a unui
aartament intr*o casa, imobil sau resedinta intr*o statiune sau zona turistica din mediul rural de
la munte sau mare.
In Franta @ED din turistii care isi etrec vacantele in mediul rural refera se$ururile lungi
de atru satamani si doar 8D e cele foarte lungi de este C luni.

,uristii din toate R$olturileK lumii sunt atrasi de rearatele secifice bucatariei frantuzesti, de
bauturile cu renume mondial 3vinuri, sam)anii5, oferite intr*o ambianta deosebit a gates*ului,
comletate cu inegalabilul farmec frantuzesc al gazdelor.
In tim ce in Franta alaturi de Qlanda si 0ermania este conturata recis camingul in ferma, ca
forma de cazare in gosodariile agricultorilor, in alte tari din GI este aroae inexistenta.
Diagra,a prin0ipalel.r $trategii i ,i$i2ni e inginerie Agre,ent6C2lt2r"6T2ri$,
30
CONCLUZII
31
Ministrul francez al ,urismului 6(lv(a 'inel a anunat c veniturile Franei din turism, n CE1C,
vor fi de cel uin AA mld. euro. Gn nivel bun entru actuala situaie economic, chiar i entru
rima destinaie turistic a lumii Frana care caut i mai muli turiti, n secial din rile
emergente. ,urismul ar utea raorta venituri de este AA mld. euro, a declarat 6(lv(a 'inel,
ministrul turismului, ntr*un interviu entru ublicaia economic +es Ichos . Gltimul trimestru
al lui CE1C nu este rins n statistici, ns Ministerul ,urismului a anticiat un grad de ocuare a
caacitilor de cazare, n ultimele trei luni ale anului, ntre 8E*1EED i rm!ne de vzut dac
aceast situaie va comensa scderea cu ?,>D a rezervrilor hoteliere nregistrat n iulie i
august. ,urismul contribuie la 'IB*ul Franei cu AD i ofer slu$be entru C milioane de oameni.
'otrivit 6(lvianei 'inel, con$unctura economic i vremea i*a fcut e francezi s lece n
vacane entru erioade mai scurte, dar strinii au continuat s aleag, n numr mare, Frana ca
destinaie de vacan. %e altfel, Frana mizeaz chiar e acetia entru redinamizarea sectorului.
Qbiectivul rincial al autoritilor de resort, otrivit oficialului francez7 s atrag mai muli
turiti rovenind din rile emergente, mai ales din "hina, India i #merica latin. 6(lvia 'inel
susine c i dorete o coordonare cu alte ri euroene entru atragerea strinilor. 'otrivit
Qrganizaiei Mondiale a ,urismului, Iuroa este rima destinaie turistic a lumii.
;i-li.gra/ie
1. 6oare, I., 3CE1C5, 0eografie economic, Gniversitatea R%unarea de UosK,0alai S
32
C. Baile(, :., 3CE1E5, &ational 0eograhic ,raveler, #devarul <olding S
3. htt7FFint.rendezvousenfrance.comF ,
4. htt7FFabout*france.comFtourism.htm ,
5. htt7FFTTT.atout*france.frF ,
6. htt7FFdgcis.redressement*roductif.gouv.frFetudes*et*statistiZues ,
A. %estination France CECE.df S
8. htt7FFTTT.gazetadeagricultura.infoFturism*rural*agroturismFC>99*turismul*rural*in*
franta.html S
2. htt7FFTTT.satiulconstruit.roFarticolFobiectiv*turistic*CE1>*versailles*si*dezvoltarea*
durabila*ob$ectdide199C9 S
1E. htt7FFTTT.vacationhomes.netFblogFCE11F11FC1Fto*1E*Tine*regions*around*the*TorldF S
11. htt7FFgeografieractica.blogsot.roFCE1CFECFturismul*in*franta.html S
1C. htt7FFbesttravelsaroundtheTorld.Tordress.comFCE1CFE>F12Fturism*comert*diferente*
regionale*in*frantaF S
1?. htt7FFTTT.infoturism.roFatractii*turisticeFto*1E*regiuni*viticole*in*lumeF S
1>. #F au service des orteurs de 'ro$etddef EC1C1?.df S
19. htt7FFTTT.artisanat*commerce*tourisme.gouv.frFle*ministereForganigramme*ministere*
lartisanat*commerce*et*tourisme S
33