Fecundaia este procesul de contopire a celulei sexuale masculine cu cea feminina in urma caruia rezulta oul sau zigotul. Are loc n treimea externa a trompei de unde migreaza, in mod normal, catre cavitatea uterin. Migratia reprezinta deplasarea zigotului catre cavitatea uterina datorita curentului produs de cilii vibratili ai mucoasei tubare si a contractiilor peristaltice ale trompei. Ajunge in uter dupa 8-12 zile unde ramane un timp liber, apoi se fixeaza. Nidatia sau ovoimplantatia consta in fixarea oului in cavitate, de obicei pe fundul uterin si are loc in mai multe faze - faza pregatitoare! - implantatia! - placentatia. Sarcina - dezvoltarea produsului de conceptie si starea fiziologica in care se gaseste femeia din momentul fecundarii si pana in momentul expulziei. "erioada de sarcina are o durata de 2#$-28$ de zile. Nasterea reprezinta totalitatea fenomenelor active si pasive care duc la expulzia pe ci naturale a produsului de conceptie ajuns la limita viabilitatii. Atunci cand nasterea are loc pe cai naturale, fara nici o interventie, este vorba de nastere eutocica, iar cand apar complicatii, nasterea este patologica sau distocica. %asterea produsa la sfarsitul celor 2#$-28$ zile &'( - )$ saptamani* este la termen, iar intre 28-'# saptamani este prematura. +epasirea termenului de )2 saptamani este considerata sarcina prelungita sau suprapurtata. Travaliul reprezinta totalitatea fenomenelor care contribuie la eliminarea produsului de conceptie. Falsul travaliu este caracterizat de aparitia unor contractii uterine dureroase neregulate, de scurta durata, fara modificari la nivelul colului. Adevaratul travaliu este caracterizat prin contractii involuntare, dureroase intermitente, ritmice, cu frecventa, durata si intensitate progresiv crescanda. Consultatia prenatala este un procedeu important si reprezinta un factor major in diminuarea riscului matern si fetal dar si in identificarea unei sarcini care are un risc obstetrical crescut. ,onsultatia prenatala este de trei tipuri 1. ,onsultatia prenatala "rimara - se urmareste evitarea aparitiei unei imbolnavirii! 2. ,onsultatia prenatala .ecundara - se fixeaza diagnosticul si tratamentul cat mai precoce si mai corect! '. ,onsultatia prenatala /ertiara - se urmareste evitarea complicatiilor si agravarii bolii &daca este cazul*! Obiective: 1.+epistarea si tratarea bolilor coexistente cardiopatii, tuberculoza, nefropatii, lues, .0+A, diabet, etc. 2.+epistarea si tratamentul precoce al complicatiilor sarcinii disgravidii precoce si tardive, amenintarea de avort sau nastere prematura. '.+epistarea si luarea unor masuri corespunzatoare pentru evitarea unor complicatii posibile ale travaliului disproportii cefalo-pelvice, prezentatii distocice,sarcini multiple. ).+epistarea si tratarea unor boli care pot afecta fatul incompatibilitatea 12, insuficienta placentara! 3."uericultura intrauterina pentru nasterea unui copil eutocic! 4."regatirea fizica si psi2ica pentru nastere si pentru cresterea armonioasa a copilului. Prima consultatie prenatala urmareste - verificarea diagnosticului de sarcina, stabilirea bilantului de sanatate si cunoasterea conditiilor individuale legate de locuinta, de locul de munca al femeii. Interviul urmareste: - identificarea unor boli genetice! - depistarea in antecedentele 2eredocolaterale a cazurilor de gemelaritate, a unor malformatii, boli vasculo-renale, flebite, diabet, obezitate, care pot avea in unele cazuri predispozitie familiala! - identificarea unor factori de risc casatorie5cuplu stabil, profesia, daca este fumatoare, consumatoare de alcool sau droguri, conditii la locul de munca si locuit, resurse materiale! - identificarea unor antecedente obstetricale5ginecologice sterilitate primara sau secundara tratata, numarul nasterilor, sarcinilor, modul de desfasurare a nasterii, anomalii de durata a sarcinii, avorturi, disgravidii precoce sau tardive, prezentatii vicioase, interventii obstetricale. EAMEN!" C"INIC #ENE$A" evidentiaza - tipul constitutional, modificari de postura si ale aparatului locomotor! - starea de nutritie, greutatea &in sarcina, cresterea in greutate nu trebuie sa depaseasca 12 - 12,3 6g*! - starea aparatului cardiovascular /A trebuie sa ramana sub 1'$ 5 8$ mm 7g! - vor fi cercetate minutios aparatul degestiv, urinar si respirator! - se face examen stomatologic. EAMEN!" C"INIC #ENITA" SI O%STET$ICA" identifica - modificari de forma si de volum ale uterului in raport cu sarcina! - starea colului uterin! - configuratia bazinului si a partilor moi! - anomalii ale vulvei, vaginului, ale organelor genitale interne. EAMENE &E "A%O$ATO$ SI PA$AC"INICE - determinarea 2emoglobinei si 2ematocritului in scopul depistarii unei anemii, care este des intalnita in sarcina. .e repeta in saptamanile '$ - '2 de sarcina! - determinarea grupei sanguine si a 12-ului &inclusiv pentru sot*. +aca este 12 negativ si sotul 12 pozitiv, se determina lunar titrul de anticorpi. 0n saptamanile 22-2) se face o evaluare a starii fatului prin ecografie, eventual amniocenteza si daca este cazul, se grabeste nasterea! - examenul serologic pentru sifilis &8+19 - 1"1* se face la luarea in evidenta si se repeta in saptamanile 28-'2! - examenul bacteriologic al secretiei vaginale, eventual antibiograma pentru depistarea si tratarea gonoreei! - examenul sumar urina se efectueaza la fiecare consultatie, pentru depistarea proteinuriei si glicozuriei, eventual urocultura! - determinarea glicemiei pentru depistarea diabetului! - teste serologice pentru depistarea bolilor infectioase &toxoplasmoza, rubeola, etc*! o atentie deosebita se acorda femeilor care au prezentat 2erpes genital. - /est 708 +upa bilantul de sanatate se va aprecia daca sarcina poate fi dusa la termen fara amenintarea sanatatii sau vietii mamei si a produsului de conceptie &sarcina fiziologica* sau necesita ingrijire si supraveg2ere speciala &gravida 1:,*. Modificari morfofunctionale ale organismului matern in timpul sarcinii . ;odificari generale Aparatul cardio-vascular Aparatul respirator Aparatul digestiv Aparatul urinar 00. ;odificarile tegumentare. 000. ;odificari vasculare. 08. ;odificarile pilozitatii. 8. ;odificarile peretelui abdominal. 80. ;odificari de statica la gravide. 800. ;odificarea sanilor la gravide. 8000. ;odificari a aparatului genital. MODIFICARILE IN ARCINA A A!ARA"#L#I CARDIO$%AC#LAR - :rizontalizarea si rotatia cordului din axul sau longitudinal in sens ventral &din cauza ascensionarii diafragmului*. - /A nu se modifica la gravidele sanatoase. <ste considerata patologica cresterea peste 1)$5($ mm7g. - ,reste volumul sangelui circulant &)$=-12$$-1)$$ml la o sarcina monofetala, 4$= - 1($$ml la o sarcina gemelara, 2)$$ml- in sarcina tripla*. - ,reste ritmul cardiac cu 1$-13 batai5minut. - ,reste presiunea venoasa in membrele inferioare din cauza compresiunii exercitate de uterul gravid, impiedica circulatia de intoarcere si favorizeaza aparitia varicelor la membrele inferioare si la organele genitale. INDROM#L !O"#RAL A# &I!O"ENI% DE DEC#'I"# A# INDROM#L %ENEI CA%E INFERIOARE Apare la 28 saptamani de amenoree la 1$= din gravidele cu - sarcina multipla! - fat macrosom! - 2idramnios! 1eturul venos este diminuat pana la 2$=. .e manifesta prin 2ipotensiune, vertijuri, voma sudoare rece, stare de lipotimie. MODIFICARILE IN ARCINA A I"EM#L#I RE!IRA"OR - +ilatarea tra2eobronsica! - ,resterea frecventei respiratorii &de la 14 la 18 resp5min* &>13=*! - ,resterea debitului respirator &>3$=*! - ,ongestionarea mucoasei cailor respiratorii &sc2imbari a tonalitatii vocii, dificultati in respiratia nazala*. MODIFICARILE IN ARCINA A A!ARA"#L#I DI(E"I% I &E!A"IC - ,reste apetitul pe parcursul primelor luni de sarcina ! - 7ipertrofia gingiilor, gingivite de sarcina & tulburari care dispar dupa nastere*! - .ialoreea &dispare noaptea*! - +ureri epigastrice si arsuri retrosternale! - :rizontalizarea stomacului! - ,reste secretia de mucus! - ?icatul este mai solicitat- cresc transaminazele! & transforma si substantele toxice venite de la fat! nu sufer modificri anatomice si nici 2istologice pe parcursul gestatiei *. - ,reste timpul de golire a stomacului - .caderea tranzitului in intestinul subtire &faciliteaza resorbtia*! - .cade tranzitul in intestinul gros @ constipatii. MODIFICARILE IN ARCINA A A!ARA"#L#I #RINAR - 1inic2ii sunt supusi unei munci suplimentare, deoarece elimina atat substantele provenite de la mama, cat si pe cele de la fat! - .unt putin mariti de volum, au circulatia mai activa ! - ,reste diureza la 13$$- 18$$ ml52)ore! - "olaAiurie si disurie! - "resiunea exercitata de uterul gravid dupa luna a cincea de sarcina produce staza urinara si favorizeaza infectia urinara. MODIFICARILE "E(#MEN"ARE IN ARCINA 0n conditiile 2ipervascularizatiei din sarcina si a activitatii crescute a glandelor anexe, pielea este mai destinsa si devine mai lucioasa. - "igmentatia prezinta o serie de particularitti de distributie - pe tample, frunte, obraji apar pete brune, cu contur neregulat relativ simetrice &mai accentuata la femeile brunete* - cloasma sau masca de sarcina! - mameloanele si areolele sunt 2iperpigmentate! - ombilicul, linia alb se pigmenteaz mai mult sau mai putin intens! - cicatricele postoperatorii pot sa se pigmenteze si ele la randul lor. %ergeturile sunt intalnite la ($-(3= din gravide. <le intereseaza mai ales tegumentele abdomenului, iradiind dinspre ombilic, pot aparea si la nivelul coapselor, sanilor, cefei. ,uloarea vergeturilor recente este violacee. Abundenta vergeturilor, la unele gravide, probeaza o rezistenta individuala mai acuzata a tesutului conjunctiv. MODIFICARILE IN ARCINA A I"EM#L#I NER%O ;odificarile nervoase si psi2ice in timpul sarcinii sunt usoare si trecatoare -creste tonusul vagal, ceea ce explica aparitia greturilor, varsaturilor, salivatiei si modificarea gustului si mirosului! -anxietatea, tulburarea somnului sunt manifestari destul de frecvente! /ulburari nervoase serioase in cursul sarcinii se produc la femeile predispuse spre anumite afectiuni sau din cauza profesiei care produce un surmenaj nervos. MODIFICARILE IN ARCINA A I"EM#L#I ENDOCRIN (landa tiroida - ii revine un rol important in metabolismul apei, in metabolismul bazal si in marirea continutului de iod in sange ce participa la declansarea nasterii. !ancreasul si timusul - sufera modificari neinsemnate. (landele suprarenale - apare 2ipertrofia cortexului in care se produce multiplicarea celulelor si acumularea lipidelor, in special a colesterolului. ,resterea cantitatii de lipide in singe si 2iperpigmentarea pielii sunt legate de activitatea cortexului suprarenal. !ERE"ELE A'DOMINAL IN ARCINA 7erniile ombilicale sunt mai frecvente si se accentueaza in sarcina. CRE"EREA IN (RE#"A"E 9a sfarsitul sarcinii greutatea corporala a gravidei va fi cu 1$-12 Ag mai mare decat inainte de sarcina. MODIFICARILE #"ER#L#I IN ARCINA 0n sarcina cele mai importante sc2imbari au loc la nivelul uterului, ce serveste ca organ de adapost, protectie si nutritie. CARAC"ERI"ICA MODIFICARILOR #"ERINE 7ipertrofia si 2iperplazia fibrelor musculare determina cresterea uterului. ?iecare fibra musculara se lungeste de 1$ ori si se ingroasa de )-3 ori, simultan se formeaza noi fibre musculare. "ozitia uterului se sc2imba in raport cu cresterea lui, uterul ia o pozitie deseori usor inclinata in dreapta, rotindu-se usor cu marginea stanga inainte si cu cea dreapta inapoi. 9igamentele uterului se lungesc si se ingroasa, trompele uterine capata o pozitie verticala, iar la sfarsitul sarcinii atarna in jos la marginile uterului. 0n primele sase luni uterul este organ intrapelvin -in luna a treia se afla la mijlocul distantei dintre ombilic si simfiza pubiana! - in luna a cincea se afla la nivelul ombilicului! - in luna a saptea se afla la mijlocul distantei dintre apendicele xifoid si ombilic! - in luna a opta se afla la nivelul apendicelui xifoid! - in luna a noua este la doua laturi de deget sub apendicele xifoid. CARAC"ERI"ICA MODIFICARILOR %A(INALE - creste irigarea peretilor vaginali cu sange, se produce imbibitia seroasa a tuturor straturilor! - peretii devin suculenti si extensibili! - mucoasa vaginului capata o coloratie violacee! - are loc 2ipertrofia elementelor musculare si conjuctive, ca urmare vaginul se lungete, se largete, pliurile mucoasei devin mai pronuntate. MODIFICARILE COL#L#I #"ERIN - isi sc2imba consistenta! - cresc dimensiunile! - orificiile raman inc2ise! - se formeaza dopul gelatinos, care are rol de bariera in calea invaziei bacteriene! MODIFICARILE (LANDEI MAMARE - senzatie de greutate, uneori dureri si intepaturi! - sanii cresc in volum, se dezvolta reteaua venoasa 7aller, areola mamara se mareste, se bombeaza ca o sticla de ceasornic, este mai pigmentata si prezinta proeminente de marimea unui bob de mei &tuberculii ;ontgomerB*! - mamelonul se mareste, devine turgescent si capata o coloratie brun inc2isa! - apare secretia de colostru.
IN%E"I(A"II !ARACLINICE IN ARCINA +aca, in urma interviului luat gravidei si examenului clinic, gravida a fost incadrata in categoria 1:,, medicul in fuctie de informatiile pe care doreste sa le obtina indica examene paraclinice complexe. Teste imunologice 'eta &C( - este o gonadotrofina corionica umana, produsa in mod normal de celulele trofoblastice ale placentei in timpul sarcinii! - valorile crescute ale acestui parametru se asociaza cu mentinerea si monitorizarea evolutiei sarcinii! - in cazul sarcinilor ectopice &extrauterine* se inregistreaza valori reduse ale 7,C, neconcordante cu varsta gestationara! - se recolteaza pe vacutainer rosu, dimineata pe nemancate. IN%E"I(A"II #L"RAONICE Auscultatia Doppler - pentru depistarea activitatii cardiace fetale! Ecografia- este netraumatizanta si furnizeaza informatii pe tot parcursul sarcinii! 0n trimestrul I evidentiaza - sacul ovular dupa a 08a saptamana! - prezenta embrionului dupa a 800a saptamana! - stabileste varsta sarcinii! - dupa a 8000a saptamana confirma viata embrionului prin activitate cardiaca sau orpirea in evolutie a sarcinii! - confirma existenta unei sarcini extrauterine sau a unei sarcini multiple! Atunci cand examenul se face in primele patru saptamani, gravida consuma inaintea acestuia o cantitate mai mare de lic2ide, pentru a umple vezica urinara. 0n timestrul al II$lea - stabileste varsta gestaionala! +episteaza - placenta praevia! - sarcini multiple! - intarzieri de crestere intrauterina! - anomalii congenitale. 0n trimestrul al III$lea - stabileste varsta fetala cu aproximatie de trei saptamani! - masaoara diametrul biparietal, lungimea femurului! - apreciaza greutatea, diametrul toracic si adominal! - localizeza placenta! - determina sarcinile gemelare, sexul fetal, malformatii congenitale! - stabileste prezenta oligamniosului sau 2idramniosului. E)AMENE RADIOLO(ICE - sunt contraindicate din cauza riscului iradierii! - se fac in cazuri exceptionale dupa luna a 80-a5a 800-a de sarcina si se pot aprecia dimensiunile micului bazin. E)AMEN#L LIC&ID#L#I AMNIO"0, Amnioscopia * nu se face inainte de a '4-a saptamana de sarcina, deoarece poate declansa travaliul! - "resupune col premeabil! - .e apreciaza culoarea lic2idului amniotic care, in mod normal, este clar, transparent cu flocoane de vernix! "atologic, lic2idul amniotic, poate fi - galben sau verde in suferinta fetala! - brun-roscat cant fatul este mort, macerat. Amniocente+a * este indicata in supraveg2erea sarcinii cu 17 negativ si pentru depistarea semnelor de suferinta fetala in sarcina patologica #!RA%E(&EREA (RA%IDEI C# ARCINA NORMALAIN !RIM#L "RIME"R# C#LE(EREA DA"ELOR , semne si simptome - +ata ultimei menstruatii & semn nesigur *! .emne digestive & greturi, sialoree, pirozis, pervertirea gustului! Creutate si intepaturi la nivelul sanilor, prezenta retelei venoase 7aller! ;odificari tegumentare specifice ;odificari neuro-psi2ice, se observa reactiile emotionale. !robleme. -:boseala, lipsa de energie,nevoia de somn - Alterarea confortului datorita greturilor si varsaturilor matinale! - +eficit de cunostinte & autoingrijirea in sarcina,calculul datei probabile a nasterii,etc *. - Alterarea confortului sexual 0nsomnia in timpul primului trimestru de sarcina este destul de obisnuita si apare ca rezultat al modificarilor 2ormonale. Dna dintre cauzele principale ale insomniei este data de progesteronul eliberat. "rogesteronul este un sedativ natural, care face femeile sa se simta obosite si adesea sa adoarma la ore care nu fac parte din programul lor normal de somn si care le tine treze atunci cand ar trebui sa doarma. Aceasta explica de ce unul din primele semne de sarcina este oboseala. Lucruri de e/itat cand esti insarcinata - N# fuma0 nici acti/0 nici pasi/ - ?umatul afecteaza circulatia si dezvoltarea fatului &provoaca ingustarea vaselor de sange si reduce cantitatea de oxigen care ajunge la placenta si respectiv la fat*. <xista studii care demonstreaza ca nou-nascutii mamelor fumatoare cantaresc in medie cu 2$$ de grame mai putin decat cei ai mamelor nefumatoare, iar copiii subponderali sunt mai predispusi la boli si infectii. +e aceea, spune-i medicului ca esti fumatoare, renunta la fumat cand afli ca esti insarcinata si nu sta in fumul de tigara al altora. $ N# consuma alcool . Alcoolul trece prin placenta si este foarte probabil sa afecteze dezvoltarea fatului! N# lua medicamente, decat daca isi sunt prescrise de medicul tau . Aproape orice medicament luat in timpul sarcinii trece prin placenta putand influenta copilul. +aca femeia este insarcinata sau intentioneaza sa ramana gravida se recomanda sa nu ia nici un medicament decat daca este aprobat special de medic pentru sarcina. N# consuma cafea0 ceai0 bauturi energi+ante ,afeina, consumata cu moderatie de o persoana sanatoasa, nu are efecte adverse. : gasim in cafea, ceaiul negru si verde, unele racoritoare si energizante. +ar in timpul sarcinii, daca aveti arsuri epigastrice &una dintre cele mai intalnite neplaceri ale sarcinii*, consumul de cafea s-ar putea sa inrautateasca disconfortul! in plus, iti poate provoca ta2icardie si cresterea tensiunii arteriale, care nu sunt dorite in sarcina. N# manca legume sau fructe nespalate Obiecti/e . - Cravida sa cunoasca modificarile care survin in timpul sarcinii si sa inteleaga ca acestea sunt normale! - .a poata diferentia manifestarile normele de cele patologice Inter/entii . - 0nterviu amanuntit pentru a stabili starea de sanatate anterioara sarcinii! - ,onfirmarea sarcinii! - Aprecierea starii de nutritie - .faturi alimentare! - .tabilirea ritmului consultatiilor - ,antarirea, masurarea /A, - Analize de laborator. - 0nstruirea gravidei privind semnele de avort. Amenintarea de avort este etapa premergatoare a avortului spontan. 0n aceasta etapa,daca se intervine terapeutic, poate fi prevenit avortul. 0n primul trimestru de sarcina amenintarea de avort se manifesta prin sangerare pe cale vaginala insotita sau nu de dureri colicative in etajul abdominal inferior. 0n amenintarea de avort, colul uterin ramane inc2is, iar sangerarile sunt datorate nidatiei. 0minenta de avort se manifesta prin sangerari vaginale, uterul se contracta si colul este dilatat. !RO'LEME MINORE DE DICONFOR" IN ARCINA. IN"R#IRE0 CONILIERE I #!OR" !I&OEMO"IONAL IN ARCINA I NA"ERE (eneralit1i. .arcina este o stare fiziologic n viaa femeii, perioad n care ciclul menstrual de 28 zile este nlocuit cu un ciclu lung gestaional de 28$ zile. +iagnosticul de sarcin n viaa femeilor este extrem de important, creEnd stri de la euforie la depresie, atunci cEnd sarcina nu este dorit. "entru fiecare medic este foarte important cunoaterea sc2imbrilor ce au loc n organismul femeii gravide, inclusiv i problemele minore care apar n timpul sarcinii. "entru a reduce riscurile este strict necesar de a urma urmtoarele recomandari 1. <vitarea unei sarcini nedorite prin aplicarea metodelor de contracepie. 2. 1espectatrea unui interval nu mai mic de 2 ani ntre sarcini. '. <fectuarea unui control medical pentru a exclude o maladie extragenital sau ginecologic. 4. Fn cazul unui anamnestic obstetrical complicat &avort spontan52abitual, natere prematur, moarte perinatal* se recomand un control detaliat pentru identificarea factorilor ce determin patologia identificat. 5. <xcluderea riscului de a avea o maladie cu transmitere sexual &2erpes, sifilis, gonoree, c2lamidie, 7085.0+A*, prin efectuarea investigaiilor corespunztoare. 6. <ste exclus consumul de alcool i fumatul la etapa preconcepional i pe parcursul sarcinii. ?olosirea lor poate cauza anomalii de dezvoltare a ftului, ntreruperea sarcinii. 7. <ste necesar o alimentare corect, evitarea surplusului i deficitului de greutate. .arcina trebuie s survin ntr-un cuplu sntos, obligator copilul s fie doritG 9a eviden cu sarcina gravida trebuie s fie luat pEn la 12 sptmEni de gestaieG !roblemele minore 2n sarcin1 Febra - la nceputul graviditii temperatura crete puin, ns nu necesit tratament &cauza - 2ormonal* Oboseala - poate fi prezent n primele luni - necesitatea mai mare n odi2n - evitarea activitilor nu neaprat necesare - alimentaia corect i regulat - acceptarea ajutorului soului, prietenilor - poate fi un simptom al anemiei Mic iunea frec/ent1 - este un lucru obinuit n primele i ultimele luni, ce se datoreaz presiunii uterului asupra vezicii urinare - necesit excluderea unui proces inflamator. Elimin1ri din /agin - de obicei devin mai abundente - este necesar igiena personal riguroas - nu se recomand introducerea n vagin a lic2idelor, poate provoca natere prematur - n caz de prurit sau miros fetid - de examinat suplimentar Elimin1ri sang/inalente - pot aprea n primele sptmEni n zilele menstruaiei - prezint simptom alarmant i necesit adresare la medic (re urile i /oma de diminea 1 - sunt prezente la 3$ = din gravide - de obicei apar pe stomacul gol - recomandri de a lua o can de ceai i un biscuit naintea sculrii din pat! a lua gustri mici la fiecare 2-' ore, buturi gazoase! de a evita sucurile de citrice, cafeaua! evitarea pregtirii mEncrii cu arome puternice! evitarea mirosurilor neplcute. - voma puternic nu este normal indiferent de termenul sarcinii i necesit adresarea la medic. Le inul - apare mai frecvent n primele luni i e provocat de tensiunea arterial joas - recomandri gravida s se aeze sau s se culce lEng un geam desc2is, s se relaxeze, s ia o gustare bogat n proteine i carbo2idrai, dimineaa - scularea lent din pat emne de alarm1 1. .Engerare vaginal 2. 8om, diaree frecvent '. /emperatur '8 H, (landele mamare - se mresc n volum, devin sensibile - nu se recomand splarea cu ap rece din cauza riscului rcirii - este binevenit aplicarea unei creme speciale pe mameloane i pregtirea lor pentru lactaie %ergeturile0 pigmentarea pielii - poate fi aplicat o crem de baz pe abdomen sau glandele mamare pentru ameliorarea troficii pielii - tratament special nu exist Edemele- un anumit grad de edem a degetelor i gleznelor e normal, se datoreaz reinerii apei i nu necesit tratament - un adaos ponderal patologic & mai mare de 3$$ g5spt.* i edeme pronunate necesit adresare la medic Constipa ia i 3emoroi+ii - constipaiile pot fi reduse prin consumarea fibrelor alimentare &cereale neprelucrate, fructe, legume*, a sucurilor, lic2ide n cantitate suficient, poate fi recomandat un laxativ blEnd - dup defecare - splarea cu ap rece i folosirea unui unguent sau globulelor 2emoroidale . %aricele - recomandri odi2na cu picioarele ridicate, purtarea ciorapilor elastici, bandajelor, nclmintei comode fr tocuri nalte Crampe musculare - pot fi determinate de lipsa de calciu, de obicei apar n regiunea gambelor, n special n timpul nopii - recomandri masarea picioarelor, folosirea unui supliment de calciu Durerile de spate - mrirea abdomenului provoac creterea efortului din partea muc2ilor abdominali - o inut corect, dreapt, contribuie la diminuarea durerilor - se recomand purtarea mbrcmintei comode, bandajului, nclmintei pe toc jos, dormitul pe saltea ce susine spatele - recomandri seciale, exerciii fizice. (imnastica - cele mai bune exerciii sunt plimbrile linitite, trebuie evitate sporturile, dansurile cu srituri, micri brute, lucrul fizic greu - nu se recomand cltoriile la distane mari cu autoturismul sau motocicleta. <ste necesar purtatrea centurii de siguran. Iborurile aeriene pot provoca 2ipoxia ftului. - se recomand exerciii fizice speciale Contactele se4uale - sunt permise n timpul sarcinii dac nu exist contraindicaii &iminen de avort, infecie etc.* - contactul sexual n sarcin aduce mai multe emoii pozitive din momentul lipsei necesitii de contracepie - n termeni avansai ai sarcinii sunt recomandate poziiile ce exclud comprimarea uterului Fumatul - provoac greuri -e de dorit abandonarea fumatului de ctre gravid, sau cel puin diminuarea numrului de igri, dar i de ctre ali membri de familie - nicotina i oxidul de carbon ptrund prin placent i deregleaz funcia ei - copiii la fumtoare se nasc cu retard de cretere intrauterin, sunt mai dese decolri de placent. Alcoolul - c2iar i dozele mici duneaz mamei i ftului - medicina nu cunoate limita cantitii de alcool care este inofensiv - se recomand renunarea la alcool !ericolul legat de acti/itatea profesional1 - crearea unor condiii favorabile de munc - n caz de condiii nocive - transferarea la alt loc de munc - este contraindicat munca n serviciile de iradiere 1oentgen - aparatele fizioterapeutice i calculatoarele moderne nu prezint pericol - trebuie evitat contactul cu substanele care conin plumb, mercur, gaze estetice, solveni organici, citostatice, oxid de carbon i substane cancerogene 'oli infec ioase - este important evitarea contactului cu bolnavi cu maladii infecioase - purttorii de toxoplasmoz pot fi pisicile, animalele de laborator - atenie la contactul cu rujeola &coli, grdinie*, variol - lucrtorii medicali sunt expui riscului contaminrii cu 2epatita viral, 7085.0+A, citomegalovirus. .e recomand transferul acestor gravide la alt loc de lucru. (ra/ida cu sarcina normala in trimestrul III Manifestari legate de sarcina #terul gra/id la termen 9a termen, uterul ajunge de la o greutate de 3$ g pe care o are inainte de graviditate, la 12$$-13$$ g, cu o capacitate de 3 litri. <l creste considerabil, pana la apendicele xifoid, formand un mic sac cu peretii musculosi, subtiri &8 mm la nivelul corpului si ) mm la nivelul segmentului inferior, situat intre col si corp*. 0naltimea fundului uterin &0?D* 28 cm la # luni, '$ cm la 8 luni, '2-') cm la termen. Axul uterin longitudinal sau transversal in functie de asezarea fatului. e urmareste . - cresterea in greutate cu maxim 12 Ag! - J,? prezente! - miscari active fetale prezente! Manifestari determinate de adaptarea organismului la sarcina - dispneea! - constipatia! - insomnie din cauza miscarilor fetale, a cresterii frecventei mictiunilor! - anxietate &teama de nastere*! - gingivita! - dureri articulare, pelvine, lombare! - edeme! - modificari de postura si mers. !robleme - deficit de cunostinte privind nasterea prematura si ruperea spontana a embranelor! - intoleranta la activitatile fizice! - alterarea somnului! - alterarea eliminarilor intestinale &constipatie*! - alterarea eliminarilor urinare &polaAiuria*! - durerea care determina alterarea confortului! - deficit de cunostinte legat de declansarea travaliului. Obiecti/e - sa cunoasca semnele nasterii premature! - sa cunoasca semnele rupturii premature a membranelor! - sa diminueze anxietatea! - sa isi dozeze efortul fizic, sa doarma! - sa pastreze o postura corecta, sa poarte incaltaminte adecvata! - sa accepte restrictiile privind comportamentul sexual, cuplul sa inteleaga necesitatea acestor sc2imbari in relatiile sexuale! - sa faca exercitii respiratorii care o vor ajuta si in timpul nasterii! - sa foloseasca te2nici de combatere5reducere a edemelor. Inter/entii Asistenta informeaza gravida despre - semnele declansarii travaliului precoce, caracterul ritmic al contractiilor! - cauzele care pot declansa travaliul! - semnele ruperii membranelor scurgere apoasa, in cantitate mai mare, cu miros fad carcteristic! - importanta prezentarii la medic daca nu mai percepe miscari fetale! - cum sa se odi2neasca, sa isi gaseasca o pozitie buna pentru somn, in care sa respire mai bine, la nevoie sprijinita pe perne, picioarele asezate mai sus, sa reduca sarea din alimentatie si sa reduca cantitatea de lic2ide consumate seara! - reducerea raporturilor sexuale in ultimile doua luni de sarcina! - semnele premergatoare declansarii travaliului. E4amenul obstetrical la internare 5.Inspectie. - sani 2ipertrofici, 2iperpigmentarea areolei mamare,prezenta tuberculilor ;ontgomerB si a retelei venoase 7aller! - abdomen forma ovoidala, asezat longitudinal, 2iperpigmentarea liniei albe, prezenta vergeturilor &roz la primipare, albe sidefii la mutipare*, eventuale cicatrici post-operatorii. 6. !alparea - pre+entatia este partea cu care fatul ia contact cu stramtoarea superioara! - prezentatia poate fi a. cefalica b. pel/ina c. trans/ersa MANE%RELE LEO!OLD K 1eprezintL o te2nicL de examinare prin palpare abdominala a uterului gravid Mi a fatului prin care se pot aprecia K prezentaNia! K gradul de angajare al prezentatiei! K greutatea fetala! K prezentaNia celui de-al doilea fat n sarcina gemelara! K starea segmentului n timpul travaliului. K Dificult78ile de e4aminare pot fi determinate de K obezitate! K fibroame uterine! K sarcini multiple! K poli2idramnios! K placentL inseratL anterioar. Mane/ra I. examinatorul, la marginea patului Mi cu faNa spre pacient releveaza conturul uterin Mi palpeaza cu ambele maini fundul uterin pentru identificarea polului fetal situat la acest nivel. "elvisul este mare, neregulat! craniul este dur, rotund, mai uMor mobilizabil Mi balotabil. Mane/ra II cu mEinile plasate de o parte Mi cealalta a abdomenului matern se apreciazO poziNia spatelui fetal structura, dura, rezistenta, unind cei doi poli fetali. +e partea opusa se palpeaza parNile mici fetale - mai multe, neregulate Mi mobile . Mane/ra III cu o mana examinatorul PprindeQ, ntre police Mi restul degetelor, abdomenul inferior deasupra pubisului Mi identifica prezentaNia &ca la manevra 0*, apreciind gradul sau de angajare. Fn cazul prezentaNiei craniene neangajate, flectate, proeminenNa cefalica este de aceeaMi parte cu parNile mici fetale! n cazul prezentaNiei deflectate, ea este de aceeaMi parte cu spatele fetal. Fn cazul prezentaNiei craniene angajate se palpeazO umarul anterior. Mane/ra I%. cu faNa spre pelvisul &picioarele* pacientei Mi marginile cubitale &palmele* ambelor maini de o parte Mi de alta a abdomenului inferior, cu vErfurile degetelor orientate catre strEmtoarea superioara, se identificO polul fetal de la acest nivel. Auscultatia - cu stetoscopul obstetrical, simultan se palpeaza pulsul radial matern! - bataile cordului fetal nu sunt sincrone cu pulsul mamei &12$-14$ batai5min, ritmice*! - focarul de auscultatie este in functie de prezentatie! Masuratori Inaltimea fundului uterin &0?D* este distanta dintre simfiza pubiana si apendicele xifoid &'2-') cm la termen*. Circumferinta abdominala &,A* se determina la nivelul ombilicului. 8ariaza de la pacienta la pacienta. ,reste in obezitate, 2idramnios si sarcina multipla. .e face pel/imetria e4terna cu pelvimetru. !el/imetria interna se face prin tuseu vaginal. E4amenul cu /al/e - se examineaza organele genitale externe! %aginul. - se observa aspectul peretilor vaginali &daca sunt reactii inflamatorii*! - modificari patologice &malformatii*! - continut vaginal K leucoree &cantitate, caracteristici*! K dop gelatinos! K lic2id amniotic &9A* - clar5sang2inolent5meconial5opalescent! K sange &cantitate, aspect fliud5c2eaguri*. Colul. - pozitie! - lungime! - dilatare! - starea membranelor! - prezentatiea - vizibila la un grad mare de dilatatie! "impii si perioadele nasterii !erioadele nasterii . 1.+ilatatia colului 2.<xpulzia fatului '.<xpulzia anexelor fetale & delivrenta * ).9auzia imediata Fenomele acti/e si passi/e in tra/aliu . - fenomene acti/e contractiile uterine contractiile musculaturii abdominale - fenomene pasi/e definitivarea formarii segmentului inferior scurtarea si stergerea colului dilatatia colului formarea pungii apelor si ruperea membranelor formarea filierei pelvigenitale dilatarea vaginului, planseului pelvi- perineal si vulvei Dilatatia . "recedata de faza de latenta +e la debutul travaliului @ dilatatie completa +ebutul travaliului - col sters - dilatatie 2 cm - contractii uterine cu caracterele celor de travaliu "arametrii de urmarit - contractiile uterine dureroase - stergerea colului si dilatatia - curba progresiunii prezentatiei in excavatie - starea membranelor amniotice - aspectul 9A - monitorizarea cordului fetal - monitorizarea starii materne .< A"1<,0AIA "10% /D.<D 8AC0%A9 .0 .< ;A.:A1A 0% ,<%/0;</10. COND#I"A IN !ERIOADA I 5. ;onitorizarea materna 6. ;onitorizarea fetala 9. ;onitorizarea progresiunii travaliului ,D+, starea colului, starea membranelor, progresiune prezentatiei. Monitori+area materna - puls, /A la 1 - 2 ore & /A se masoara in afara contractiei deoarece in timpul ,D+ esta de obicei crescuta * - temperatura la 1 - 2 ore sau mai des atunci cand membranele sunt rupte de peste 12 ore &se adauga si antibioterapia pentru profilaxia corioamniotitei* - diureza &se evita supradistensia vezicii urinare. Monitori+area fetala $ cu stetoscopul obstetrical la interval de '$ min - monitorizare cardiotocografica ;odificari ale J,? a- ta3icardia R frecventa cordului fetal S 14$ b5min cu o durata S 1$ min usoara 14$ - 18$ b 5 min severa 18$ - 2$$ b 5 min extrema S 2$$ b 5 min b- bradicardia R frecventa cordului fetal T 12$ b5min cu o durata S ' min usoara 12$ - 1$$ b 5 min severa T 1$$ b 5 min Aspectul lichidului amniotic : - culoare galbena suferinta fetala cronica - culoare verde inc2is Pin piure de mazareQ suferinta fetala acuta - cand membranele sunt intacte si exista suspiciunea unei suferinte fetale este indicata amnioscopia pt. vizualizarea 9A. COND#I"A IN !ERIOADA A II 0ncepe in momentul cand dilatatia colului este completa si se termina cu expulzia fatului. +urata medie - la primipare '$ -)$ min - la multipare 13 - 2$ min ,D+ se succed la 1-2 minute si dureaza 3$-4$ secunde. J,?-urile trebuie monitorizate in expulzie dupa fiecare contractie. Jradicardia este normala daca J,?-uri revin la normal dupa contractie. Atitudinea cadrelor medicale . - sa corecteze dinamica uterina prin perfuzie ocitocica atunci cand contractile uterine devin ineficiente - sa se pregateasca pt. asistarea nasterii ca pentru o interventie c2irurgicala & spalarea mainilor, manusi si 2alat sterile, masca, boneta * - sa urmareasca asigurarea campului steril & toaleta vulvo-vaginala cu solutii dezinfectante > coapse in U sup., suprapubian si reg. anala * - sa invete parturienta sa foloseasca eficient fiecare contractie prin asocierea concomitenta a efortului de screamat - sa efectueze anestezia loco-regionala si , in momentul destinderii maxime a perineului posterior, sa execute perineotomia 5 epiziotomia. - dupa expulzia capului sa verifice prezenta unei eventuale circulare pericervicale de cordon ombilical si apoi sa stearga gura si nasul nou-nascutului de mucozitati cu un tampon si sa aspire nasul, gura si orofaringele - sa prinda craniul fetal cu ambele maini ca 2 linguri fixate pe regiunile parieto-zigo- malare si sa tractioneze in jos pana la nasterea umarului anterior, apoi in sus pana la degajarea celui posterior iar apoi sa sc2imbe priza si directia de tractiune pentru extragerea trunc2iului si pelvisului fetal - sa penseze, sectioneze si ligatureze cordonul ombilical - sa arate nou-nascutul mamei & sexul, eventuale malformatii * - sa predea nou-nascutul medicului neonatolog.
III DELI%REN"A -Deli/renta spontana R decolarea si expulzia placentei si anexelor in totalitate fara nici o interventie din partea operatorului - Deli/renta naturala R expulzia placentei pana la nivelul regiunii cervico-vaginale de unde sunt extrase prin interventia obstetricianului - Deli/renta dirijata R expulzia placentei cu ajutorul ocitocicelor - Deli/renta artificiala R placenta si anexele sunt decolate si extrase manual Cadrele medicale urmaresc . $ descensul cordonului ombilical la nivelul introitului vulvar - sangerarea - intervin prin extragerea manuala a placentei in caz de sangerare abundenta sau in cazul in care placenta nu s-a decolat in '$ - )3 min - controleza integritatea placentei dupa expulzie si sa efectueze controlul manual al cavitatii uterine cu extragerea resturilor de membrane si5sau cotiledoane in cazul in care placenta prezinta lipsuri de substanta - constata si sutureaza toate solutiile de continuitate de la nivelul filierei pelvi- genitale materne si sutureaza transa de epiziotomie sau perineotomie. - <xecuta - toaleta regiunii vulvo-perineale - sondajul vezical si golirea vezicii urinare - pansament steril la nivelul plagii perineale - starea lauzei in postpartumul imediat & primele 2 ore * puls /A sangerare vaginala ce trebuie sa fie redusa si cu sange rosu inc2is prezenta Pglobului de sigurantaQ al lui "inard si mentinerea acestuia cu ajutorul masajului extern - transa de epiziotomie si eventualele solutii de continuitate ale vaginului pt. ca la acest nivel se pot dezvolta 2ematoame "R#A DE AI"EN"A LA NA"ERE . 0nstrumentar steril foarfece 2 pense 6oc2er o pensa port - tampon 2 valve obstetricale un port - ac 2 pense pt. prinderea colului & ;useaux * o sonda urinara cureta 2. ;aterial moale steril campuri mari sterile comprese sterile '. ;aterial de sutura neresorbabil resorbabil