1

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC

Infarctul miocardic acut( IMA) se caracterizeaza printr-o zona de necroza ischemica
in miocard, determinata de o obstructie coronariana prin tromboza.
90-95 % dintre cazurile de IMA sunt produse de ateroscleroza coronariana.
actorii care fa!orizeaza aparitia IMA sunt cunoscuti sub numele de factori de risc
si acestia sunt" !arsta, se#ul, fumatul, stresurile, sedentarismul, obezitatea, hipertensiunea
arteriala, diabetul zaharat, hiperlipemia, etc.
Factorii care declanseaza IMA sunt" efortul intens, mesele copioase, stress-ul,
factorii meteorolo$ici ( in special, e#punerea la fri$), infectii ale tractului respirator, etc.
Manifestarile de dependenta se!ne sa" si!pto!e# " durerea, hipotensiunea
arteriala, hipertermia, alte semne.
%. D"rerea an$inoasa, intensa, !iolenta, insuportabila care nu cedeaza la
nitro$licerina sau repaus.
Caracter"l d"rerii !ariaza de la un bolna! la altul si este descris ca"
& senzatie de constrictie sau ''in $heara''
& senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia
(neori ca o simpla )ena retrosternala, o senzatie de arsura, de $reutate
sau apasare suportabila.
*urerea poate fi tipica (cu localizare retrosternala sau precordiala cu sau fara
iradieri, instalata brusc si de intensitate mare) sa" atipica (cu localizare
e#tratoracica" in epi$astru, abdomen, brate, antebrate, coate , pumni).
*urerea poate iradia in umarul si bratul stan$, in re$iunea cer!icala, in mandibula.
*urata durerii poate de la +0 de minute, pana la cate!a ore( ,- de ore), nu cedeaza
la nitriti, apare de obicei in repaus si determina a$itatia bolna!ului.
*urerea este insotita de "
2
- An#ietate marcata
- .enzatie de moarte iminenta
- *ispnee
- /ranspiratii reci
- .u$hit
- 0returi si !arsaturi
- .tare de slabiciune
- Ameteli
- *istensie abdominala
- .enzatie de plenitudine epi$astrica
1. 2ipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cate!a ore, este
precedata , din cauza actiunii stresante a durerii, de o usoara crestere a /A.
3and /A scade brusc,este iminent pericolul socului cardio$en. *e re$ula,
hipotensiunea arteriala este insotita de tahicardie.
+. ebra, este la inceput absenta, dar apare la %1- 1, de ore de la debut ( in )ur de
+- $rade).
,. Alte semne" uneori tabloul clinic este dominat de la inceput de starea de soc ,
manifestata prin " paloare, te$ument rece si umed, puls rapid si filiform,alterarea
starii $enerale, oli$urie $ra!a
*ebutul atipic este frec!ent indeosebi la !arstnici cu debut nedureros, mascat de unele din
semnele si simptomele mentionate anterior, care apartin complicatiilor infarctului miocardic
acut.
IMA este una dintre afectiunile in care e!olutia poate sa duca la moarte.
In$ri)irea acestor bolna!i constituie o ur$enta medicala.
3
4#aminarile care se fac in IMA sunt"
- 4lectrocardio$rama
- 4#aminari de laborator din san$e" 5.2- crescuta, fibrino$en- crescut, /.0.&. 6
crescuta, leucocitoza, creatinfosfo7inaza- crescuta.
- 3oronaro$rafie
- 3ateterism cardiac
- 5entriculo$rafie radioizotopica
4
In faza de prespitalizare, care este inter!alul de la debutul infarctului miocardic si pana in
momentul sosirii bolna!ului in spital, asistentul medical trebuie sa rezol!e principalele
probleme din aceasta perioada.
8re!enirea mortii subite consta in asezarea bolna!ului in decubit dorsal si interzicerea
efectuarii oricarei miscari. 8sihoterapia este, de asemenea, foarte importanta.
8entru a se preinta!pina alte co!plicatii se face "
a. sedarea d"rerii la indicatia medicului"
- !orfina 0,0%$- 0,01 $ (% fiola9 0,01 $) intramuscular sau subcutanat, e!entual
intra!enos ( incet, diluat in ser fiziolo$ic, sub controlul respiratiei)
- !ial$in 0,%0$ subcutanat sau intramuscular, e!entual intra!enos, diluat in %0 ml
de ser fiziolo$ic sau $lucoza %0%.
- Fortral +0 m$ intra!enos sau intramuscular
*eoarece morfina poate pro!oca hipotensiune arteriala si deprimarea !entilatiei pulmonare,
este indicata asocierea morfinei cu atropina 0,5- % m$ pentru a pre!eni aceste fenomene.
*aca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea lor cu al$ocalmin,
fenobarbital, codeina.
b. Ur!arirea T%A% si p"ls"l"i.
- Mentinerea /.A. cu perfuzii de $lucoza 5%, de#tran, marisan$ si 2.2.3.
- (rmarirea pulsului si corectarea e#trasistolelor cu #ilina de uz cardiolo$ic.
- .e mentine permeabilitatea cailor aeriene prin aspiratie.
c% O&i$enoterapie
/ransportul de ur$enta intr-o unitate spitaliceasca se face obli$atoriu cu tar$a.
5
In$ri'irea in spital inter(entii#
Instalarea )olna("l"i in pat" Mutarea bolna!ului de pe tar$a in pat face personalul sanitar
fa sa permita bolna!uluinici o miscar, pentru a nu i se a$ra!a situatia.
.alonul !a fi linistit, incalzit si bine aerisit.
8ozitia bolna!ului in pat !a fi cat mai comoda.
.e !or aplica in contin"are !as"rile de pri! a'"tor prin administrarea la indicatia
medicului a sedati!elor ( pentru combaterea an#ietatii), a calmantelor, si o#i$enoterapiei.
*"pra(e$+erea f"nctiilor (itale" (rmarirea infarctului consta in monitorizarea cu
supra!e$herea permanenta in primele zile a 4:0, /.A., a ritmului cardiac si a respiratiei.
Recoltarea pro)elor de la)orator" Asistentul medical !a recolta san$e pentru probe
de laborator indicate de medic( pentru dozarile enzimatice, a fibrino$enului, $licemiei,
determinarea leucocitozei, a 5.2, colesterolului, acidului uric).
Pentr" pre(enirea co!plicatiilor tro!)oe!)olice se administreaza
anticoa$ulante" heparina si trombostop ( se !a !erifica timpul ;uic7), iar pentru
preintampinarea hipere#citabilitatii miocardului, se administreaza #ilina 100m$ im sau i!
sau in perfuzie.
Ad!inistrarea !edicatiei se !a face cu mare punctualitate, deoarece intarzierile
pot pro!oca bolna!ului emotii inutile.
/ratamentul medicamentos se !a face la pat in pozitie orizontala.
Asistentul medical !a a!ea pre$atite medicamente pentru e!entuale complicatii.
*esi medicamentele se administreaza strict la indicatia medicului,in caz de ur$enta,
cadrul mediu poate inter!eni cu unele medicamente( nitro$licerina) si o#i$en.
Ali!entatia )olna("l"i c" IMA este pasi!a la pat, in primele zile, in decubit dorsal.
/reptat, se !a trece la alimentatia acti!a la pat( numai la recomandarea medicului in pozitie
sezanda). *upa mobilizarea bolna!ului, acesta poate ser!i masa in sala de mese.
Mesele !or fi fractionate pentru a se e!ita consumul de cantitati mari la o masa.
<e$imul alimentar !a fi hiposodat si hipocaloric.
6
In primele zile, re$imul alimentar este alcatuit din" pireuri si lichide date lent cu
lin$ura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi.
.e interzice total fumatul.
Ur!arirea e(ac"arilor de "rina si fecale" .e !a ser!i bolna!ul cu urinar si bazinet
fara ca acesta sa fie ridicat in pozitie sezanda. 3onstipatia trebuie combatuta cu
clisme uleioase sau la#ati!e usoare.
*iureza si scaunul se noteaza pe foaia de obser!atie.
I$iena )olna("l"i" =aia $enerala sau partiala se face la pat fara sa oboseasca
bolna!ul( in primele zile fara sa fie ridicat).
Mo)ilizarea )olna("l"i" In prima saptamana se recomanda repaus absolut la pat,
iar daca bolna!ul nu are dureri, febra sau alte complicatii, incepand chiar din primele
zile se pot face miscari pasi!e ale de$etelor de la maini si picioare.
/reptat, se permit" schimbarea pozitiei in pat, miscari acti!e ale membrelor.
Mobilizarea se face pro$resi! ( sederea pe mar$inea patului, sederea in fotoliu,
ridicarea din pat), sub controlul pulsului si a /A, initial in prezenta medicului.
Crearea "n"i !edi" psi+olo$ic fa(ora)il prin"
4!itarea discutiilor cu !oce tare
Interzicerea !izitelor in $rup
4!itarea !izitelor lun$i
Interzicerea comunicarii !estilor neplacute
acilitarea contactului cu bolna!ii restabiliti, pentru un bun efect
psihic .
*e (a face ed"catia sanitara a pacient"l"i pri(ind re$i!"l de (iata postinfarct%
Acesta cuprinde "
- Modul in care trebuie luate medicamentele
7
- Alimentatie echilibrata
- <eluarea treptata si pro$resi!a a efortului fizic
- 8rezentarea la control periodic
- .e !a incerca restabilirea increderii in sine si in capacitatea de munca anterioara
imbolna!irii.

=I=>I&0<AI4 "
%. /itirca >ucretia, =re!iar de 4#plorari functionale si de in$ri)iri speciale acordate
bolna!ului, 4*. 5iata Medicala <omaneasca, 100?