Sie sind auf Seite 1von 21

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar

a Banatului Timioara
Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare
Proiect
Tehnologia Laptelui
oordonator ! "tudent !
on#$ %r$ &ng$ 'adu (lorina 'ican %an)%orin
Lucan hristine
Timioara
2013
Tema Proiectului :
S se proiecteze din punct de vedere tehnologic o instalaie de
!a"ricare a #e!irului cu 3$% & grsime pornind de la lapte integral cu
' & grsime( )apacitatea instalaiei este de 3000 de pahare a cate
'*0 de grame(
Pierderile tehnologice a!erente procesului de !a"ricare sunt :
+ecepia materiei prime , 0$1 &
)urirea - 0$2 &
.ormalizare - 0$3 &
Pasteurizare , 0$3 &
+cire - 0$1 &
Am"alare , 0$/ &
Termostatare , 0$1 &
Adaosul de cultur starter se va !ace in raport de 1$* , * & !a
de cantitatea de materie prim
0epozitare , 0$1 &
Contents
Studii de literatur.....................................................................................................................4
Istoric.....................................................................................................................................4
Tipuri de kefir........................................................................................................................4
Codexul Alimentar.................................................................................................................5
Principalele caracteristici de calitate ale kefirului :...............................................................6
Importan nutriti pentru consumator :..............................................................................6
Te!nolo"ia de fa#ricare a kefirului :..........................................................................................$
%escrierea operatiilor te!nolo"ice........................................................................................&
Sc!ema te!nolo"ic de fa#ricare a kefirului :.....................................................................'(
)ilanul termic :.......................................................................................................................'6
)i#lio"rafie..............................................................................................................................*(
"tudii de literatur
+efirul este o #utur acid ,i alcooli-at. foarte ec!e. Se o#ine /n urma unei
fermentaii du#le 0acid: produs de #acterii lactice ,i aloolic: produs de dro1dii2. +efirul
este un extraordinar aliment pentru indii-ii cu pro#leme de intoleran a lacto-ei.care este
"lucidul predominat din lapte. Coninutul de lacto- este sc-ut /n kefir. iar nielul
"alacto-ida-ei este crescut ca urmare a procesului fermentaiei. Principiul o#inerii const /n
fermentaia su# influena dro1diilor Sac!arom3ces kefir ,i #acteriilor lactice 0Streptococcus
lactis. S. Cremoris. 4acto#acillus caucasicus2. %ro1diile ,i fermentaii lactici triesc /n
sm5nt5n ,i se "sesc /nc!ise /n mucila"iu sau "rune de c!efir. produs de ctre
streptococii lactici.
&storic
+efirul este o #autura populara. tradiionala din 6rientul 7i1lociu. Cuintul c!efir
proine din cuintul turcesc 8ke3if9 care inseamna 8sen-aie placuta9. Aceasta datorita
sentimentului de sanatate ,i de #ine pe care i:l prooaca consumul acestuia. 6ri"inile
acestuia sunt din 7unii Cauca- din fosta ;niune Soietica . in Asia Centrala ,i fiind
consumat timp de sute de ani.
+efirul este facut dupa o reeta tradiionala. astfel ca "ranulele de +efir ,i te!nolo"ia
folosita poate aria semnificati re-ultind astfel produse cu compo-iii diferite. +efirul conine
itamine. minerale ,i amino:aci-i eseniali care a1uta or"anismul la indecarea ,i meninerea
funciunilor acestuia ,i conine de asemenea proteine complexe u,or di"era#ile.
Tipuri de #e!ir
<n funcie de durata de fermentare se int5lnesc trei tipuri. ,i anume:
kefir t5nr. o#inut printr:o fermentare de o -i 0lic!id cremos. de consisten
omo"en. foarte u,or spumos. cu "ust dulce. u,or acid ,i alcoolic. cu '= acid lactic
,i (.' > (.? = alcool2@
kefir mediu. o#inut prin fermentaie reali-at /n * -ile 0are aspect ,i consisten
asemntoare cu a celui t5nr. /ns are "ust de sm5nt5n acidifiat. coninut de
'.*= acid lactic ,i (.* > (.5 = alcool2@
kefir puternic. foarte spumos. foarte aromat. cu "ust acri,or ,i cu coninut de '.4=
acid lactic ,i ?= alcool.
)ode1ul Alimentar
%efiniia produselor lactate fermentate conform codexului:
4aptele fermentat este un produs lactat. o#inut prin fermentarea laptelui
7odificarea compo-iiei ca fiind limitat. prin aciunea microor"anismelor adecate ,i
care re-ult reducerea pA:ului. cu sau fr coa"ulare.
Specificatiile kefirului :
Culturile starter preparate din "ranule de kefir: Lactobacillus Kefiri. specii ale
"enurilor Leuconostoc. Lactococcus ,iAcetobacter care se de-olt dintr:o relaie
interspecific foarte puternic.
Branulele de kefir conin at5t dro1dii din fermentaie lactica 0Kluyveromyces
marxianus2 c5t ,i dro1dii din fermentaia non:lactica 0alcoolica2: Saccharomyces
unisporus.Saccharomyces cerevisiae ,i Saccharomyces exigus.
Compo-iie:
Proteina din lapte 0= mCm2: minim *.$=
Brasime din lapte 0= mCm2: mai puin de '(=
Aciditatea titra#il exprimat /n procente de acid lactic: minim (.6=
Suma microor"anismelor consituind cultura starter 0/n total2: minim
Cantitatea de dro1dii: minim
Criteriile micro#iolo"ice 0#a-ate pe proporia de produs lactat fermentat2 sunt ala#ile p5n
la data de minim dura#ilitate. Aceast cerin nu se aplic produselor fermentate tratate
termic.
Principalele caracteristici de calitate ale #e!irului :
Proprieti
sen-oriale ale
c!efirului :
Coa"ul fin ,i omo"en. cu o consisten cremoasa dar eferescent
Culoarea este al#:"l#uie. uniform
Bustul este acri,or. plcut. u,or /neptor ,i rcoritor
7irosul de dro1die. de alcool
Proprieti
c!imice :
Brsime: '.*= sau ?.?=
Aciditatea: D(. '(5 sau ''(:'*(ET 0 funcie de tipul de c!efir:sla#.
mediu sau tare 2
Alcool: (.*@ (.5 sau (.&=0 funcie de tipul de c!efir:sla#. mediu sau
tare 2
Proprietati
micro#iolo"ice:
Bermeni pato"eni : lipsa
)acterii caliciforme 0'ml2F.'(
2mportan nutritiv pentru consumator :
*e#irul este o #autur #a-at pe lapte +ogat ,n en-ime. ,i cu multe #acterii
#enefice. +efirul este cel mai sntos dintre lactate. el conine amino:acidul:triptofan. ce are
un e#ect de calmare asupra nervilor. Calciul te a1ut sa ai un ritm cardiac normal ,i duce
la re"larea presiunii san"uine.
84apte eferescent9 > a,a a fost numit c!efirul de ctre medicii ru,i. )utura preferat
a multora. el este nu doar "ustos. dar ,i foarte sntos.
Cea mai important proprietate a acestuia sunt proprietile pro#iotice ,i impactul
asupra micro#ilor din intestine. C!efirul /mpiedic de-oltarea micro#ilor /n or"anism. <n
afar de aceasta. consumul de c!efir /m#unte,te imunitatea la #oli.
<n alimentaia copiilor rolul c!efirului nu se termin aici. Copiii mici asimilea- mai
#ine proteinele din c!efir dec5t din lapte. <n afar de aceasta. el nu cau-ea- aler"ii. spre
deose#ire de lapte.
Tehnologia de #a+ricare a .e#irului !
exist trei procedee prin care se fa#rica kefirul :
I2 procedeul tradiional 0 clasic 2 de fa#ricare a kefirului
II2 procedeul /n an cu "ranule de c!efir
III2 procedeul /n an cu cultur starter de kefir
&/ 0rocedeul tradiional 1clasic/ de #a+ricare a che#irului
6peratiile te!nolo"ice presupun urmatoarele etape:
normali-area laptelui la '.*= sau ?.?= "rsime@
tratament termic la G&5 H G&$EC timp de 5:'( minute sau la GD* H GD5EC timp de *(:
?( minute 0tratamentul termic mai seer /m#unte,te consistena produsului2@
rcirea la temperatura de termostatare 0G'( H G*(EC:ara sau G*' H G*?EC:iarna2@
/nsm5narea cu "ranule de c!efir 0*:?= ara sau *:$= iarna2@
omo"eni-area imediat a laptelui. timp de ?:5 minute@
distri#uirea /n sticle ,i /nc!iderea lor ermetic
fermentarea /n dou fa-e 0G'D H G*?EC timp de '*:'4 ore ,i respecti.G& H G'(EC
timp de '* ore2@
&&/ 0rocedeul ,n van cu granule de .e#ir
2tape de lucru:
normali-area laptelui la '.*= sau ?.?= "rsime@
pre5ncl-irea laptelui normali-at la G5( H G55
o
C@
omo"eni-area la '5( #ar@
pasteuri-area la G&5 H GD(
o
C /n pasteuri-ator cu plci. cu meninerea timp de *(
minute /n ana de fermentare@
rcirea la G*4 H G*6
o
C c!iar /n ana de fermentare@
inocularea cu 5:'(= cultur a"itarea laptelui p5n aciditatea atin"e ?5:4(
o
T 0?:4
ore2@
fermentarea /n re"im static 0temperatura de G*( H G*4
o
C timp de &:'( ore2@ se
considera /nc!eiat c5nd produsul atin"e D(
o
T@
a"itarea coa"ulului ,i rcirea lui la G'*HG'4
o
C@
fermentarea /n re"im intermitent de a"itare 0la temperatura de G'* H G'4EC. timp de
6:'* ore2@ se consider /nc!eiat c5nd produsul atin"e ''(ET@
a"itarea masei de produs /n an@
/m#utelierea /n sticle ,i /nc!iderea ermetic@
depo-itare la G6HG&
o
C timp de '* ore. pentru definitiarea maturrii.
&&&/ 0rocedeul ,n van cu cultura starter de che#ir
%up pasteuri-are se face rcirea rapid la *$EC
/nsm5nare cu o cultur starter mixt 4acto#acilus acidofilus ,i 4acto#acilus kefir.
Iermentaia I se face la *4:*$EC timp de '& :*( ore p5n c5nd pA este 4.4 0coa"ul2.
Jcire la '*EC
/nsm5narea cu cultur mixt format din 4acto#acilus #reis ,i +andiola +efir.
Iermentaia II se face la '( :'*EC timp de 4 :6 ore.
<n am#ele ca-uri cultura starter se adau"a in proportie de (.* > * 5=.
0escrierea operatiilor tehnologice
.ormalizarea laptelui
Pentru o#inerea c!efirului cu coninut de ?.?= "rsime. laptele inte"ral se
normali-ea- prin adaos de lapte sm5nt5nit.
Jeferitor la coninutul de "rsime preut al laptelui normali-at. de ?.?=. se
preci-ea- c acesta este sta#ilit de standard. dar produsul poate fi fa#ricat ,i cu un
coninut de "rsime mai redus. c!iar din lapte sm5nt5nit /n totalitate. dac este
pre-ut /n Standardul de Iirm apro#at prin licena de fa#ricaie.
Pasteurizare
6peraiunea se reali-ea- /n ane cu perei du#le sau cu canale spirale ,i const /n
/ncl-irea laptelui la temperatur de &5:&$EC ,i meninerea timp de cca. *( min.
4a seciile dotate cu instalaii de pasteuri-are cu plci. /ncl-irea laptelui poate fi fcut
,i /n aceste instalaii com#inat cu /ncl-irea /n ane. /n condiii asemntoare pentru
fa#ricarea iaurtului.
+cirea laptelui
%up pasteuri-are ,i meninere la temperatura pre-ut. laptele este rcit la
temperatura de /nsm5nare. ce difer /n funcie de se-on. fiind de '&:*(EC ara ,i **:*4EC
iarna. <n acest scop. /ntre pereii du#li sau /n canalele spirala ale anei. se introduce ap de
la reea. iar laptele se a"it pe toat durata rcirii.
3nsm4narea i !ermentarea laptelui
Pentru fermentarea laptelui ,i o#inerea produsului cu proprieti specifice. laptele se
/nsm5nea- cu o cultur liofili-at de #acterii lactice cu 8inoculare direct /n lapte9 sau cu
"ranule de c!efir
Pentru reparti-area c5t mai uniform /n toat masa a culturii liofili-ate sau a "ranulelor
adu"ate. laptele /n an este a"itat ?:4 !. timp /n care se produce o cre,tere a aciditii de
p5n la ?5:4(ET. dup care este lsat /n repaus. pentru fermentarea /ncontinuare ,i
coa"ulare.
7icroor"anismele din culturile liofili-ate sau maiaua adu"at. produc /n lapte un du#lu
proces fermentati. respecti fermentaia lactic ,i alcoolic. Astfel. #acteriile lactice
coninute. produc /n prim fa- fermentaia lactic. ce determin cre,terea aciditii ,i
coa"ularea laptelui. %e asemenea. tot /n aceast fa- se produc su#stanele aromati-ante
specifice ,i are loc ,i are loc un proces de descompunere parial a proteinelor.
Fermentarea 2 , a 5lactic6
Se face la temperatura de *(:*4EC timp de &:'* !. fiind considerat /nc!eiat atunci
c5nd se o#ine un coa"ul #ine format. a5nd aciditate de &(:D(ET. C5nd aceste condiii sunt
/ndeplinite. procesul de fermentare lactic se /ntrerupe prin rcirea laptelui coa"ulat la
temperatura de '*:'4EC. <n acest scop /ntre pereii du#lii ai anei se introduce ap de
"!ea. iar pe toat durata rciri icoa"ulului este a"itat. <ntreruperea procesului de
fermentare a laptelui /nainte ca aciditatea s a1un" la &(:D(ET imprim produsului o
consisten prea fluid. iar dac aceast operaiune se face mai t5r-iu. c5nd aciditatea
a1un"e la D(:'((ET. re-ult un coa"ul prea dens ,i se elimin -er.
%ro1diile pre-ente /n culturi fermentea- lacto-a. re-ult5nd cantiti reduse de alcool.
Fermentarea a 22 , a 5alcoolic6
Se face la temperatura de '*:'4EC ,i durea- 6:'* !. timp /n care aciditatea coa"ulului
nu tre#uie s creasc cu mai mult de 5ET. /n sc!im# condiiile sunt faora#ile pentru
actiitatea dro1diilor proenite din culturi. ce produc fermentaia alcoolic. Pe durata
fermentrii a II > a se recomand a"itarea periodic a coa"ulului.
<n funcie de temperatura ,i durata proceselor fermentatie ce se produc. se poate
modifica raportul /ntre fermentaia lactic ,i alcoolic. astfel ca produsul ce se a o#ine s
ai# mai mult caracteristicile de produs lactat acid sau de #utur lactat "a-oas cu un
coninut redus de alcool.
Schema tehnologic de !a"ricare a #e!irului :
3 456 7
3 458 7
Jecepia calitati ,i cantitati
Curire
3 458 7
Jcire
3 459 7
Kormali-are C 6mo"eni-are
Pasteuri-are
3 45: 7
Am#alare
3 458 7
<nsm5nare

3 458 7
Termostatare
%epo-itare
3 459 7
Anali-a factorilor te!nolo"ici
Compo-iia kefirului este aria#il ,i nedefinit foarte #ine. Aceasta depinde de sursa
,i de coninutul /n "rsime al laptelui. de compo-iia "ranulelor ,i culturilor ,i de procesul
te!nolo"ic deo#inere.
Produ,i ma1oritari care se formea- /n timpul fermentaiei acidul lactic. dioxidul
decar#on ,i alcoolul. 7ai sunt pre-eni ,i diacetalul ,i acetalde!ida. %iacetalul este produs
de Str.lactis su#specia diacetilactis ,i 4euconostoc. P!:ul kefirului este cuprins /ntre 4.* ,i
4.6 .Pe l5n" #acteriile ,i dro1diile cu rol #enefic. kefirul mai conine itamine. minerale ,i
aminoaci-i eseniali care a1ut or"anismul uman la i ndecarea anumi tor #oli ,i /i
menine funciile. +efirul este #o"at /n itamina )'. )'*. calciu. aminoaci-i. acid folic ,i
itamina +. Lsteo surs #un de #iotin. o itamin ) care a1ut or"anismul la asimilarea
celorlalte itamine ) . caspre exemplu acidul foli c. acidul pantotenic ,i )'*.
Printre numeroasele efecte po-itie alecomplexului de itamine ) se numr
re"larea rinic!ilor. a ficatului ,i sistemului neros pentru a a1uta la indecarea #olilor pielii.
dau ener"ie or"anismului ,i promoea- lon"eitatea.+efirul conine proteine complete care
sunt parial di"erate ,i /n acest fel este mai u,or pentru ora"anism s le asimile-e.
Triptofanul este unul din aminoaci-ii esentiali din kefir care este #ine cunoscut pentru efectul
relaxant asupra sistemului neros. de asemenea calciul ,i ma"ne-iul se "sesc din
a#unden /n kefir. minerale necesare pentru un sistem neros sntos. +efirul esteo surs
#un de fosfor. al doilea mineral ce se re"se,te pe deplin /n or"anismul nostru. a1ut la
utili-area car#o!idrailor. lipidelor ,i proteinelor /n cre,terea. meninerea ,i ener"ia celular
Procesul de fa#ricaie al kefirului
Lxist mai multe metode de o#inere a c!efirului. Se utili-ea- procesele tradiionale
c5t ,icele industriale cunoscute. %ar de asemenea cercettori din domeniul alimentar
studia- la ora actual te!nici moderne de fa#ricare a kefirului cu acelea,i caracteristici cu
ale kefirului tradiional. +efirul poate fi o#inut din orice tip de de lapte: ac. capr. oaie.
nuc de cocos . ore-sau soia. Sunt posi#ile mai multe ariante pentru laptele utili-at:
pasteuri-at. nepasteuri-at. lapte inte"ral. lapte cu procent de "rsime sc-ut. lapte
sm5nt5nit sau lapte de"resat.
Procedeul tradiional
7etoda tradiional de o#inere a kefirului se #a-ea- pe adu"area direct a
"ranulelor de kefir. 4aptele materie prim este fiert ,i rcit la *(:*5(C ,i inoculat cu *:'( =
"ranule de c!efir 0 de o#icei 5=2 . %up o perioad de fermentaie . '&:*4 de ore la *(:
*5(EC . "ranulele sunt separate din lapte prin filtrare pe o sit. Pot fi uscate la temperatura
camerei ,i pstrate la temperatursc-ut /n ederea utili-rii acestora la urmtoarea
inoculare. +efirul este pstrat la temperatura de4(C pentru un timp. apoi poate fi dat /n
consum.
M G N
M 0 ' : 2 M N (.DDD
'?5( M N (.DDD M
M '?5'.?5
M G N
Termostatare
M (.' =
Am#alare
M (.$ =
M 0 ' : 2 M N (.DD?
M M '?6(.&$
G C M G N 0 G C2
G N M '?6(.&$ G N G N N
0 'G (.(? > (.((' > (.((((?2 M '?6(.&$
N '.(*&5 M '?6(.&$
M M '?*?.'5
M G N
M 0 ': (.((' 2
<nsm5nare
M (.' =
C
Jcire
M (.' =
M N (.DDD
M '?*4.4$
M G N
M 0': (.((?2
M M M '?*&.45 M '?*&.45
G M G 0 G 2
N G N M N G 0 N G N 2
G M '?*&.45 G 0 G 2
Pasteuri-are
M (.? =
Kormali-are
M (.? =
O N G N M N '?*&.45 G N 0 N G N 2 P N '((
G M '?*&.45 G N 0 G 2
4 N G (.' N M 5(4&.'' G (.('* G (.(((?
: (.((? N G : (.((? N M '?*&.45
4 N : (.('* N G (.'N : (.(((? N M 5(4&.''
O (.DD$ N G (.DD$ N : '?*&.45 P N 0:'2
?.D&& N G (.DDD$ N M 5(4&.''
:(.DD$ N : (.DD$ N M :'?*&.45
?.D&& N G (.DDD$ N M 5(4&.''
?.((' N M ?$'D.66 M '*?D.4$
M M M M D*.D$
M G N
M
M
Curire
M (.* =
M M '*4'.D5
M G N
M 0': (.(('2
M M '*4?.'D
Kumr
curent
7ateriale intrate
;nitatea
7surat
O k" P
7ateriale
ie,ite
;nitatea 7surat
O k" P
'. 4apte inte"ral 4 = '*4?.'D kefir '?5'.'5
*. 4apte de"resat D*.D$ pierderi '4.DD
?. Branule de kefir ?D.6D : :
4.
Total material
intrate
'?6?.&5
Total
material
ie,ite
'?66.'4
Bilanul termic !
)ur ire!
Jecepie
M (.' =

?D?5.65 M (.?Na G #
M ?.& N a G #
?&5'.& M 4.? N a G #
?D?5.6 M (.? N a G #
O ?&5'.5 M 4.? N a G # P N 0 :' 2
?D?5.6 M (.? N a G #
:?&5'.& M :4.? N a > #
?D?5.6> ?&5'.& M : 4a
&?.& M : 4a a M : *(.D5
# M?D?5.6 > (.? N 0 :*(.D5 2
M ?D?5.6 G 6.*&5
M ?D4'.&&5
M ?.& N 0 : *(.D5 2 G ?D4'.&&5
M : $D.6' G ?D4'.&&5
M ?&6*.*$ M
Curire
Q pierderi
Q a". rcit

?D4&.' M (.?Na G #
M ?.& N a G #
?D(' M 4.? N a G #
?D4&.' M (.? N a G #
O ?D('M 4.? N a G # P N 0 :' 2
?D4&.' M (.? N a G #
:?D('M :4.? N a > #
4$.' M :4 N a a M : ''.$$
# M ?D4&.' > (.? N 0 :''.$$ 2
M ?D4&.'G ?.5?'
M ?D44.56
M ?.& N 0 : ''.$$2 G ?D44.56
M : 44.$* G ?D44.56
M ?&DD.&4 7
8 7 7 7 3%%1$0*

?D&5.& M (.?Na G #
M ?.& N a G #
?D*& M 4.? N a G #
O ?D&5.& M (.? N a G # P N 0 :' 2
O ?D*&M 4.? N a G # P N
: ?D&5.& M : (.? N a : #
?D*&M 4.? N a G #
: 5$.& M 4 N a a M : '4.45
# M ?D&5.& > (.? N 0 :'4.45 2
M ?DD(.'?5
M ?.& N 0 : '4.452 G ?DD(.'?
M : 54.D' G ?DD(.'?
M ?D?5.** M ?D?5.**

4(?'.& M (.?Na G #
M ?.& N a G #
?&4( M 4.? N a G #
O 4(?'.& M (.? N a G # P N 0 :' 2
O ?&4( M 4.? N a G # P N
: 4(?'.& M : (.? N a : #
?&4( M 4.? N a G #
: 'D'.& M 4 N a a M : 4$.D5
# M 4(?'.& > (.? N 0 :4$.D5 2
M 4(46.'&
M ?.& N 0 : 4$.D52 G 4(46.'&
M :'&*.*' G 4(46.'6
M ?&6?.D$ M ?&6?.D$
8 7 7 7 3%99$*9
: 7 : : 5 : 6
; ; : ; 7 ; ; : ; : 5 ; ; :
; 6
; 3%%1$0* ; 10 : '$209 ; 7 1239$'/ ; ; ** ; : 5 ;
3%%1$0* ; 10 : '$209 ; 6
; : '$209 ; 7 1*%*3<33' ; ; : 513<'0/9%23$'
: '$209 : 6
: '$209 ; 7 1*%*3<$3 ; ; <%20399$12 : 0$21 : 0$0* ;

Bi+liogra#ie
'2 Biur"iulescu.4. ..Te!nolo"ia produselor lactate9.Iacultatea de C!imie:
)iolo"ie.;niersitatea din )aia 7are
*2 Toma.C...Te!nolo"ia laptelui si a produselor lactate 9Ld.%idactica si
Peda"o"ica9)ucuresti
?2 )anu.C....7anualul In"inerului9 ol I:;niersitatea de Stiinte A"ricole si 7edicina
Reterinara. Timisoara
42 )anu.C.. ..Te!nolo"ia laptelui si a produselor lactate9Iacultatea de Te!nolo"ia Produselor
A"roalimentare. Timisoara
52 Ti#ulca.%....Te!nolo"ia produselor lactate 9Iacultatea de Te!nolo"ia Produselor
A"roalimentare9. Clu1:Kapoca
62 SSS.Sikipedia.comCkefirte!nolo"ies
$2 IarmSort!. L.J..+efir:a complex pro#iotic9:Iood Science and Te!nolo"3 )ulletin@
Iunctional Ioods ol II
&2%o"aru. %.... Te!nolo"ii animale9: Iacultatea de Te!nolo"ia Produselor A"roalimentare.
Timisoara
D2 )ensmira. 7.. Tian".).... J!eolo"ical caracteristics and nutritional facts of S!ole milk
kefir9.State +e3 4a#orator3 of Iood Science and Te!nolo"3. Tian"nam ;niersit3. C!ina
'(2 TamimeA.. U..and Jo#inson. J.+..'DDD:..Uo"!urt Science and Te!nolo"3
8*
nd
edition.KeSUork.;.S.A.

Das könnte Ihnen auch gefallen