ETICA SI DEONTOLOGIA PROFESIONALA

CUPRINS
I.-NOTIUNI INTRODUCTIVE
1. morala si deontologia;
2. piata, justitie si deontologie;
3. deontologie: tipuri de clauze; codurile mijloacelor de comunicare; interpretarea i
aplicarea codurilor; valori mediatice
4. rezolutia 10021!!3 si recomandarea 121"1!!" adoptate de #dunarea $arlamentara
a %onsiliului &uropei privind etica jurnalistica
". codul deontologic al ziaristului adoptat de %lu'ul (oman de $resa.
). evolutia eticii *n relatiile pu'lice
+. codul international de etica pentru relatii pu'lice , -%odul de la #tena. .
II.-FUNCTIILE MIJLOACELOR DE COMUNICARE
1. /unctia de in0ormare;
2. /unctia de interpretare;
3. /unctia de legatura;
4. /unctia de culturalizare;
". /unctia de divertisment;
). /unctia de vector ai pu'licitatii.
III.-INTRODUCERE IN TEORIILE COMUNICARII DE MASA
1. %onceptul de comunicare de masa;
2. %aracteristicile comunicarii de masa;
3. 1oul spatiu media;
4. 2odi0icarile teoriilor comunicarii de masa.
IV.-EFECTELE COMUNICARII DE MASA
1. 3eoria glontului;
2. 2odelul e0ectelor limitate;
3. 3eoria cultivarii;
4. 4pirala tacerii;
". &0ectul celei de-a treia persoana;
). &0ectele violentei din televiziune;
+. 3eoria invatarii sociale.
1
V.-LIBERTATEA DE EXPRIMARE SI LIMITELE SALE
1. 5'iectul li'ertatii de e6primare prin presa;
2. 7egislatia presei din (omania;
3. 3itularii li'ertatii de e6primare;
4. 7imitari ale li'ertatii de e6primare;
". (espectul vietii private;
). $rotectia juridica a datelor cu caracter personal8
+. 9reptul la propria imagine.
VI.-DREPTUL LA INFORMATIE
1. %ontinutul dreptului la in0ormare
2. #ccesul la in0ormatiile cu caracter pu'lic;
3. In0ormatii %u %aracter 4ecret;
4. $resa si sursele neo0iciale
2
ETICA SI DEONTOLOGIA PROFESIONALA
CAPITOLUL I
NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.-Morala si do!"olo#ia
1ecesara, distinctia dintre cele 2 notiuni se impune din perspectiva s0erei lor de cuprindere
si aplicare.
2orala, etica intima a 0iecarui individ
1
poate 0i de0inita ca simtul datoriei 'azat pe viziunea
personala asupra lumii, pe e6perienta de viata, 0iind considerata singura restrictie admisi'ila la
adresa li'ertatii unui jurnalist.
9eontologia, stiinta o'ligatiilor pro0esionale, datoreaza conceptul lui :erem; <1+4=-1=32>,
reprezentant al curentului utilitarist prin lucrarea sa -9eontologia sau stiinta moralei..
$rovenind etimologic din 2 cuvinte grecesti: deon <ceea ce e just, convena'il> si logos
<stiinta>, deontologia inseamna a cunoaste ceea ce e just, moral.
9eontologia tinde spre a 0i inteleasa ca un set de reguli pe care un pro0esionist tre'uie sa le
respecte, 0ie ca acestea isi au originea in morala, 0ie ca isi au izvorul in reglementari te?nice.
$rin modalitatile concrete de reglementare, deontologia contemporana tinde sa devina
judiciara, sa depinda de un proces de control si sanctiuni.
9eontologia prin natura sa este o parte a moralei, in mod particular este morala care se
aplica unei pro0esii, unei activitati umane, insa prin s0era de aplicare s0arseste adesea in domeniul
dreptului, 0iind liantul necesar intre dreptul pro0esional si morala pro0esionala, intr-o tendinta tot
mai accentuata de a reduce rolul moralei si de a-l trans0orma in drept.
$.-Pia"a% &'s"i"ia si d!"olo#ia
In lucrarea sa, -9entologia mijloacelor de comunicare in masa., %laude :ean @ertrand
su'liniaza importanta li'erei initiative pentru li'ertatea de in0ormare si dez'atere, necesitati
rezultate din e6perienta sovietica. 7a polul opus, 4tatele Anite unde televiziunea este controlata de
piata, a'senta unei concurente verita'ile conduce la mediocritate.
&6emplele o0erite pledeaza pentru ideea ca -piata. in sine nu este su0icienta pentru garantarea unei
'une comunicari sociale, in a'senta unei reglementari etatice lumea a0acerilor nu se preocupa de
deotologie.
(eglementarile etatice sunt reprezentate de legile edictate de stat pentru ca mijloacele de
comunicare sa asigure un serviciu pentru toate tipurile de pu'lic, 0iind de asemenea c?emate sa
impiedice anumite practici.
$e langa rolul sau coercitiv si restrictiv reglementarile statale o0era si garantiile li'ertatii de
e6primare, garantii a0irmate si aparate si la nivel international <de e6emplu: %onventia europeana a
drepturilor omului>.
%ele 2 domenii , dreptul si deontologia nu tre'uie con0undate, anumite acte 0iind
condamnate atat de drept cat si de deontologie. -7egile si reglementarile 0i6eaza un cadru in
interiorul caruia 0iecare practician.poate alege comportamente diverse. 9eontologia traseaza un
altul mai injust lasand posi'ilitatea alegerii care este 0acuta de individ con0orm parerilor sale
personale.
2
.
1
@ertrand, %-:, 9eontologia mijloacelor de comunicare, &d.Institutului &uropean, 2000, p.4"
2
@ertrand,%-:,op.cit, p.43
3
2ijloacele de comunicare pot cauza prejudicii grave 0ara a incalca legea, unele acte
autorizate de lege pot 0i contrare deontologiei si totodata deontologia poate tolera acte ilegale:
uzurparea identitatii pentru a dovedi un scandal care aduce o atingere grava interesului
general.
#plicarea legii in materie de presa atrage numeroase -pericole., - e0icacitatea legii depinde
de mediul social-politic, putand 0i utilizata in mod di0erit de cei a0lati in acel moment la putere;
toleranta poate alterna cu respectarea literei legii, ast0el incat sa reduca la tacere opinia
pu'lica;
anumite domenii <viata privata> sunt prost de0inite ast0el incat o lege prea vaga sau
prea.precisa. nu poate servi scopului pentru care a 0ost edictata;
anumite atitudini sociale <0ata de se6ualitate> evolueaza ast0el incat legea risca sa
ing?ete o norma devenita desueta.
(.-Cod'ri) "i*'ri% i!"r*r"ar si a*li+ar
(.1.-O,i+"i- si is"ori+
Indi0erent ca se numeste cod etic, al onoarei, de conduita sau c?arta a jurnalistilor, reguli de
conduita sau declaratie de principii, adoptarea acestuia nu inlatura insu0icienta si nici pericolele
nerespectarii sale, intrucat codul etic isi va dovedi utilitatea in momentul in care jurnalistul ,
su'iectului caruia i se adeseaza poseda un simt moral.
%laude :ean @ertrand su'linia importanta si o'iectivele codului deontologic: codul
in0ormeaza pu'licul asupra pro0esiei , semnaleaza 0aptul ca acesta are reguli de conduita , ii
sporeste credi'ilitatea, protejeaza clientul, creaza si solidaritatea in interiorul grupului, mentine
prestigiul pro0esiei.
$rin emiterea valorilor si principiilor unanim recunoscute %odul o0era un sentiment de
securitate, evitand totodata interventia statului.
9in punct de vedere istoric, codurile s-au multiplicat la inceputul sec.BB su' e0ectul
miscarilor progresiste care denuntau a'uzurile capitalismului sal'atic in presa.
In 1=!) jurnalistii polonezi din Calitia si-au redactat o lista de o'ligatii si au constituit un
tri'unal al onoarei.
In 1!10, o asociatie a presei din Dansas, 4.A.#. a adoptat un cod privitor la editori si
directori, urmand ca in 1!24, ) cotidiene sa ai'a propria carta.
$rimul cod national a 0ost cel 0rancez: %?arta indatoririlor apartinand sindicatului national
al jurnalistilor0rancezi adoptata in 1!1=, primul cod international 0iind cel din 1!2), cel al
#sociatiei interamericane a presei.
%odul onoarei a 0ost adoptat in 1!3! de /ederatia internationala a jurnalistilor.
40arsitul celui de-al doilea raz'oi mondial, a determinat o aparitie peste tot in lume a
codurilor deontologice. 5.1.A. a incercat adoptarea unui cod, re0uzat insa de organizatiile
pro0esionale.
Armatorul val de interes pentru normele deontologice s-a remarcat in cadrul Anesco la
inceputul anilor +0 si ulterior dupa raz'oiul din Col0 <1!!1>.
(.$.-Ti*'ri d +la'.
4
9esi codurile deontologice prin principiile enuntate vor varia in 0unctie de cultura unei
natiuni, regimul politic, ele neputand 0i identice in tarile li'erale si in tarile comuniste, musulmane
sau 'udiste, cu toate acestea in continutul acestora se vor regasi cateva reguli 0undamentale.
%ontinutul unui cod sintetic ar putea 0i rezumat la:
-Ealori 0undamentale Fsa respecti viata;
Fsa promovezi solidaritatea intre oameni;
-(eguli morale generale Fsa nu minti;
Fsa nu-ti insusesti 'unurile altuia;
Fsa nu provoci simtul su0erinta;
-$rincipii jurnalistice Fsa 0ii competent;
Fsa nu 0aci nimic care sa diminueze increderea
pu'licului 0ata de mijloacele de comunicare;
Fsa i o viziune larga si pro0unda asupra in0ormarii;
Fsa o0eri o imagine e6acta, completa si inteligi'ila
despre actualitate;
Fsa deservesti toate grupurile;
Fsa stimulezi comunicarea, intelegerea intre oameni;
Fsa acoperi si sa promovezi drepturile omului si
democratia;
Fsa contri'ui la armonia societatii.
%lasi0icarea clauzelor normelor deontologice cunoaste mai multe criterii:
I.-D'*a !a"'ra r#'lilor)
1.-r#'li idal: scopul spre care pro0esionistii tre'uie sa tinda <sa nu accepte
misiuni contrare deontologiei, sa prezinte intotdeauna mai multe puncte de vedere, sa lupte pentru
apararea drepturilor omului etc.>.
2.-r#'li #!ral: reguli vala'ile pentru toti cetatenii <sa nu 0alsi0ice in mod
voluntar o in0ormatie, sa nu accepte avantaje 0inanciare privind pu'licarea sau nepu'licarea unui
articol etc.>.
3.-r#'li *ri-i"oar la /+*"ii: reguli pe care un mijloc de comunicare le poate
neglija cand serveste interesului pu'lic, cand dezvaluie comportamente antisociale etc.>.
4.-r#'li +o!"ro-rsa": mijloacele de comunicare tre'uie sa puna in discutie tot
ceea ce vine de la nivel guvernamental <4.A.#.>sau tre'uie sa nu procedeze la atacuri nejusti0icate
la adresa inaltilor 0unctionari <%oreea>, redatorii-se0i sunt responsa'ili de actele jurnalistilor din
su'ordine sau jurnalistul nu tre'uie sa arunce responsa'ilitatea te6telor asupra superiorului.
II.-D'*a 0'!+"iil 1i&loa+lor d +o1'!i+ar
1.-sa o,sr- +a + s *"r+ i! &'r: jurnalistul nu tre'uie sa cedeze nici unei
presiuni care urmareste sa in0luenteze selectia sau prezentarea stirilor.
2.-sa o0r o i1a#i! as'*ra l'1ii: jurnalistul tre'uie sa o0ere o imagine e6acta a
acesteia, sa nu provoace 6eno0o'ie, rasism etc.
3.-sa sr-as+a dr*" 0or'1: prin intermediul media sa realizeze comunicare
sociala, ast0el incat este necesara prezentarea punctelor de vedere diverse asupra pro'lemelor de
"
actualitate, diversele grupuri tre'uind sa poata sa se e6prime sau sa raspunda atunci cand sunt
implicate.
4.-sa "ra!s1i"a +'l"'ra2sa dis"r..
".-sa -a!da: este interzisa eliminarea, destorsiunea, inventarea stirilor pentru a 0ace
pe placul o0ertantilor de pu'licitate.
III.-I! 0'!+"i d aria d a+"i'! a r#'lilor
1.-r#'li *ro*rii a!'1i"or 1i&loa+ d +o1'!i+ar: desi cele mai multe reguli
vizeaza jurnalismul scris, acestea sunt recomanda'ile tuturor categoriilor de mijloace de
comunicare in masa: radio-televiziune pu'lica, radio-televiziune comerciale, presa de tip magazin,
edituri etc.
2.-r#'li *ri-i!d '! s+"or d a+"'ali"a": anumitor categorii ce se impun un
ansam'lu de reguli speci0ice: jurnalistii 0inanciari, reporteri sportivi, reporteri care realizeaza
anc?ete.
In aceasta categorie, e6ista 3 sectoare care 0ac o'iectul unei atentii deose'ite: terorismul <sa
0ii discret, rece, prudent, in ceea ce priveste zvonurile , sa emita reportaje in direct>, 0aptele diverse
<sa nu precizeze trasaturile acuzatului, numele minorilor acuzati de in0ractiune, nu tre'uie aduse
prejudicii victimelor sau autorilor involuntari> si procesele <tre'uie respectat dreptul la un proces
ec?ita'il , jurnalistul tre'uie sa e6plice 'ine termenii juridici, sa nu pu'lice nimic din ceea ce ar
putea in0luenta un tri'unal>.
3.-r#'li s*+i0i+ a!'1i"or "ari: ce decurg din mostenirea culturala, gradul de
dezvoltare economica, structura mijloacelor de comunicare <e6.: in timpul (az'oiului rece, codul
austriac recomanda 0oarte multa prudenta in relatarile despre tarile cu regim politic totalitar pentru
a proteja persoanele care traiau acolo, in tarile scandinave se pune accent pe respectarea drepturilor
omului- tre'uie sa se evite mentionarea sinuciderilor, etc.>.
IV.-D'*a +a"#oria *ro0sio!is"ilor
1.-r#'li doar *!"r' *a"ro!i: managerul unui mijloc de comunicare in masa
tre'uie sa separe strict interesele sale jurnalistice de cele comerciale, nu tre'uie sa omita anumite
in0ormatii , nici sa dea altora o importanta indusa de un scop politic.
2.-r#'li !'1ai *!"r' &'r!alis"i: sa ramana.neutri, sa 0ie onesti, sa evite
con0lictele de interese, sa nu se 0oloseasca de calitatea de jurnalist pentru a o'tine un avantaj
personal. $entru jurnalistul 0inanciar sa nu utilizeze in pro0itul lor , in0ormatii 0inanciare primite in
cursul activitatii inainte de a 0i pu'licate, sa nu incerce in interes personal sa 0aca sa creasca sau sa
scada cursul la 'ursa prin articolele lor.
V.-I! 0'!+"i d rs*o!sa,ili"a"a s*+i0i+a
1.-0a"a d +ol#ii sai: sa lupte pentru drepturile jurnalistilor , sa 0raternizeze cu
ceilalti jusrnalisti, sa nu-si insuseasca ideile, datele apartinand altora si sa-si ajute colegii in
di0icultate.
2.-0a"a d s'rs: sa veg?eze la e6actitatea 0iecarui cuvant utilizat, sa nu pu'lice o
in0ormatie care i-a 0ost data cu conditia ca ea sa nu 0ie 0acuta pu'lica in atri'uire, sa-si e6ercite
spiritul critic 0ata de in0ormatori, sa nu se lase manipulat.
3.-0a"a d *rsoa!l +o!"ro-rsa": nu tre'uie sa se lanseze in acuzatii daca ele
nu servesc 'inelui pu'lic, nu tre'uie sa utilizeze dreptul de a in0orma in scopul de a prejudicia
persoane, grupuri din punct de vedere 0izic, moral, intelectual, etc.
)
4.-0a"a d '"ili.a"ori: jurnalistul nu tre'uie sa cauzeze prejudicii 'ene0iciarului, sa
nu soc?eze constiinta morala a grupului, sa nu satis0aca curiozitatea pu'licului in loc sa-i serveasca
interesele, sa nu cultive imoralitatea, indecenta sau vulgaritatea.
VI.-I! 0'!+"i d s"adi'l o*ra"i'!ilor
1.-o,"i!ra i!0or1a"ii: sa nu inventeze in0ormatia, sa nu utilizeze mijloace
necinstite. pentru o'tinerea in0ormatiei, sa nu plateasca in0ormatia martorilor oculari sau
criminalilor , sa nu utilizeze mijloace coercitive.
2.-sl+"ia: tre'uie inlaturate zvonurile, in0ormatiile neveri0icate, comunicatele
atasatilor de presa, nu tre'uie emisa in0ormatie prin tergiversari, su' presiuni interne sau actiune,
directe sau indirecte; selectia.tre'uie 0acuta dupa importanta, utilitatea in0ormatiei si nu de
curiozitatea unei mase su'educate.
3.-*r.!"ara: sa nu-si amestece 0aptele si comentariile , sa prezinte mai multe
puncte de vedere, sa se indice sursele, sa se semnaleze daca este vor'a de in0ormatii nesigure, de
0otogra0ii trucate, sa se puna titluri si sa se compuna rezumate care corespund continutului
articolului, sa se evite descrierile inutil socante, ale e6ecutiilor, accidentelor etc.
4.-d'*a *',li+ar: acordarea dreptului la replica, uneori reglementat legal; in cazul
e6istentei unei plangeri tre'uie e0ectuata o anc?eta si in cazul esecului tre'uie pu'licate erate si
scuzele.
(.$.-Cod'ril 1i&loa+lor d +o1'!i+ar ds"i!a" di-r"is1!"'l'i
9eontologia nu poate 0i identica cu cele 2 sectoare: jurnalism si divertisment; dialoguri
inventate, amestec de personaje, de evenimente reale si 0ictive toate accepta'ile intr-o piesa, sunt
de neconceput intr-o in0ormare asupra realitatii.
4i in acest sector al divertismentului se regasesc prescriptii asemanatoare re0eritoare la
rasism, ura, violenta .
%odul radio-televiziunii americane, 1#@ stipuleaza ca este interesul televiziunii sa inoveze,
sa stimuleze creativitatea, sa trateze marile pro'leme morale si sociale.
9ivertismentul mediatic tre'uie sa promoveze demnitatea si 0raternitatea, valorile vietii
umane, evita termenii care incita la dispret 0ata de rasa, religie, nationalitate, sa nu stimuleze
instinctele primare, sa nu prezinte o 0ictiune ca si cum ar 0i vor'a de o realitate, sa nu ridiculizeze
legea etc.
(.3.-I!"r*r"ara si a*li+ara +od'rilor.
(egasindu-se la cele 2 niveluri: 0undamental si cotidian, deontologia nu poate prevedea
toate cazurile <situatiile in care tre'uie sa actioneze jurnalistul, adesea 0acandu-se apel la 'unul simt
sau la simtul moral al 0iecaruia.
%odurile deontologice cer un complement: 0ormarea deontologica a jurnalistilor care
tre'uie antrenati in rezolvarea pro'lemelor cotidiene si sa e6perimenteze pe teren pentru a adapta
dispozitiile deontologiei la situatiile din teren.
3.-R.ol'"ia 144(2155( a Ad'!arii Parla1!"ar a Co!sili'l'i E'ro*i +' *ri-ir la
"i+a .iaris"i+a si R.ol'"ia 1$162155( +' *ri-ir la "i+a .iaris"i+a
In spatiul european, principiile eticii ziaristice au 0ost a0irmate si enuntate prin rezolutiile
10031!!3 si 121"1!!3 ale #dunarii $arlamentare a %onsiliului &uropei, adoptate pentru (omania
prin G.C.2"1!!4, pu'licate in 2.50.2)" din 20.0!.1!!4.
Crupate in ) puncte principale: In0ormatie si opinii, dreptul la in0ormatie ca un drept
0undamental al omului-editori, patroni si ziaristi, 0unctia ziaristului si activitatea sa etica, statutul
redactiei ziaristice, situatii de con0lict si cazuri de protectie speciala, etica si autocontrolul in
+
ziaristica, cele 3= de articole ale rezolutiei 10031!!3 a0irma principii ale ziaristicii recomandate a
0i aplicate de cei care practica aceasta meserie in &uropa.
(edam in continuare te6tul integral al celor 2 rezolutii.
RE7OLUTIA 144(2155(
8I!0or1a"ii si o*i!ii
1.-In a0ara drepturilor si o'ligatiilor legale, stipulate in legislatia de specialitate, mijloacele
de in0ormare in masa au o raspundere morala 0ata de cetateni si de societate, raspundere care
tre'uie scoasa in evidenta mai ales in momentul actual, cand in0ormatia si comunicarea joaca un rol
de mare importanta in ceea ce priveste ata 0ormarea atitudinii individuale a cetateanului, cat si
evolutia societatii si a vietii democratice.
2.-$ro0esia de ziarist implica drepturi si o'ligatii, li'ertati si responsa'ilitati.
3.-$rincipiul de 'aza al oricarei evaluari etice a ziaristicii este ca tre'uie 0acuta o distinctie
clara intre stiri si pareri, evitandu-se orice con0uzie intre acestea. 4tirile sunt in0ormatii , adica 0apte
si date, in timpce opiniile e6prima ganduri, idei, convingeri sau judecati de valoare ale mijloacelor
de in0ormare in masa, editorilor sau ziaristilor.
4.-4tirile tre'uie di0uzate cu respectarea adevarului, dupa ce au 0ost e0ectuate veri0icarile de
rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea 0iind 0acute intr-un mod impartial. Hvonurile nu
tre'uie con0urndate cu stirile. 3itlurile si rezumatele stirilor tre'uie sa re0lecte cat mai 0idel
continutul 0aptelor si al datelor prezentate.
".-&6primarea opiniilor poate consta in re0lectii sau comentarii asupra unor idei generale
sau in o'servatii privind in0ormatii avand legatura cu evenimente concrete. 9esi opiniile sunt
inevita'il su'iective si, prin urmare, nu pot si nu tre'uie supuse criteriului adevarului, ele tre'uie
totusi e6primate intr-o maniera onesta si scritica.
).-5piniile e6primate su' 0orma de comentarii ale unor evenimente sau actiuni cu re0erinta
la persoane sau institutii nu tre'uie sa nege sau sa ascunda in mod intentionat 0apte sau date reale.
8Dr*"'l la i!0or1a"i +a dr*" 0'!da1!"al al o1'l'i-di"ori% *a"ro!i si .iaris"i
+.-#ctivitatea mijloacelor de in0ormare in masa este una de -mediere.; ele presteaza servicii
de in0ormare si drepturile de care se 'ucura in ceea ce priveste li'ertatea in0ormatiei sunt in 0unctie
de destinatari , adica de cetateni.
=.-In0ormatia este un drept 0undamental, evidentiat in jurisprudenta %omisiei &uropene si a
%urtii &uropene pentru 9repturile 5mului in legatura cu art.10 al %onventiei europenne a
drepturilor omului si recunoscut ca atare in art.! al %onventiei europene privind canalele de
televiziune transnationale, precum si in toate constitutiile democratice. &ste un drept al
cetateanului, care are prin urmare, si dreptul de a cere ca in0ormatia 0urnizata de ziaristi sa 0ie
transmisa cu respectarea adevarului, in cazul stirilor, si in mod onest, in cazul opiniilor, 0ara nici o
interventie e6terioara, 0ie din partea autoritatilor pu'lice, 0ie din partea sectorului privat.
!.-#utoritatile pu'lice nu tre'uie sa se considere proprietari ai in0ormatiei.
(eprezentativitatea acestor organe este 'aza legala a e0orturilor vizand garantarea si dezvoltarea
pluralismului in cadrul mijloacelor de in0ormare in masa si crearea conditiilor necesare pentru
e6ercitarea li'ertatii de e6presie si a dreptului la in0ormare, cenzura 0iind e6clusa. 4unt aspecte de
care %omitetul 2inistrilor este constient, ast0el cum dovedeste 9eclaratia sa privind li'ertatea
e6presiei si in0ormatiei, adoptata la 2! aprilie 1!=2.
=
10-3re'uie avut in vedere 0aptul ca ziaristica se sprijina pe mijloacele de in0ormare in masa,
care, la randul lor, au la 'aza o structura de intreprindere in cadrul careia tre'uie 0acuta distinctia
intre editori, patroni si ziaristi. In acest sens, pe langa li'ertatea mijloacelor de in0ormare in masa,
tre'uie asigurata si protejata de presiuni interne li'ertatea in cadrul mijloacelor de in0ormare in
masa.
11.-%ompaniile care isi des0asoara activitatea in domeniul in0ormatiei tre'uie sa 0ie agenti
socio-economici cu caracter special, ale caror o'iective patronale tre'uie sa tina seama de
necesitatea de a asigura e6ercitarea unui drept 0undamental.
12.-5rganizatiile respective tre'uie sa asigure o totala transparenta in materie de proprietate
si gestiune a mijloacelor de in0ormare, ast0el incat cetatenii sa cunoasca e6act cine sunt proprietarii
si ce interese economice au in legatura cu mijloacele de in0ormare in masa.
13.-In cadrul acestor organizatii, editorii si ziaristii tre'uie sa coa'iteze, tinand seama de
0aptul ca respectul legitim 0ata de orientarea ideologica a editorilor sau patronilor este limitat de
imperativul a'solut al corectitudinii, in cazul stirilor, si al onestitatii, in cazul opiniilor. &ste un
element esential al respectarii dreptului 0undamental al cetatenilor la in0ormatie.
14.-%onsecinta acestor imperative este necesitatea dea intari garantiile li'ertatii de e6presie
a ziaristilor, pentru ca ei sunt aceia care, in ultima instanta, transmit in0ormatia. In acest sens
tre'uie precizat si dezvoltat cadrul legal al clauzei de contiinta si al secretului pro0esional 0ata de
sursele con0identiale si, in acelasi timp, puse de acord prevederile legislatiei nationale in acest
domeniu, pentru ca acestea sa poata 0i aplicate in cadrul mai larg al spatiului democratic eurpean.
1".-1ici editorii, nici patronii,nici ziaristii nu tre'uie sa considere ca in0ormatia este un 'un
personal. 5rganizatiile care se ocupa de di0uzarea in0ormatiei nu tre'uie sa o trateze ca pe o mar0a,
ci ca pe un drept 0undamental al cetateanului. In consecinta, nici calitatea in0ormatiilor sau
opiniilor, nici su'stanta acestora nu tre'uie e6ploatate in scopul de a spori numarul de cititori sau
de a largi audienta si, prin urmare, veniturile pu'licitare.
1).-5rice in0ormatie con0orma imperativelor etice necesita o tratare a 'ene0iciarilor ei ca
persoane si nu ca masa.
8F'!+"ia .iaris"'l'i si a+"i-i"a"a sa "i+a
1+.-In0ormarea si comunicarea, sarcini de care se ac?ita ziaristul prin intermediul
mijloacelor de in0ormare in masa, 'ene0iciind de sprijinul deose'it al noilor te?nologii, joaca un rol
determinant in evolutia individului si a societatii. 4unt elemente indispensa'ile ale vietii
democratice, deoarece garantarea participarii cetatenilor la viata pu'lica este o conditie a
dezvoltarii plenare a democratiei. #ceasta participare nu ar 0i posi'ila daca cetatenii nu ar primi
in0ormatiile necesare despre viata pu'licape care mijloacele de in0ormare in masa au datoria sa le
di0uzeze.
1=.-Importanta in0ormatiei, in special a stirilor transmise de radio si televiziune, in
domeniul culturii si educatiei a 0ost su'liniata in (ecomandarea nr.10)+ a #dunarii. Impactul
in0ormatiei asupra opiniei pu'lice tine de domeniul evidentei.
1!.-#r 0i gresit sa se traga de aici concluzia ca mijloacele de in0ormare in masa reprezinta
opinia pu'lica sau ca tre'uie sa inlocuiasca 0unctiile speci0ice ale autoritatilor pu'lice sau ale
institutiilor cu caracter educativ sau de cultura, cum ar 0i scolile.
20.-#cestea ar ec?ivala cu o trans0ormare a mijloacelor de in0ormare in masa si a ziaristicii
in puteri sau contraputeri <-mediocratia.>, 0ara insa ca acestea sa reprezinte sau sa 0ie supuse
controlului democratic, asa cum sunt autoritatile pu'lice, si 0ara ca sa dispuna de cunostintele de
specialitate ale institutiilor culturale sau educationale de resort.
!
21.-$rin urmare, ziaristica nu tre'uie sa denatureze in0ormatia adevarata, impartiala si
opiniile oneste, nici sa le e6ploateze in scopuri proprii, intr-o incercare de a crea sau modela opinia
pu'lica, deoarece legitimitatea sa se 'azeaza pe respectul e0ectiv al dreptului 0undamental al
cetatenilor la in0ormatie, ca parte a respectului pentru valorile democratice. In acest sens,
legitimitatea ziaristicii investigative depinde de adevarul si corectitudinea in0ormatiei si a opiniilor
e6primate si este incompati'ila cu campaniile ziaristice organizate pornind de la pozitii presta'ilite
si interese particulare.
22.-In redactarea in0ormatiilor si a opiniilor, ziaristii tre'uie sa respecte principiul
prezumtiei de nevinovatie, in mod special in cazurile in care sunt in curs de judecata, si sa se a'tina
de la 0ormularea de verdicte.
23.-3re'uie respectat drepturile cetatenilor la viata privata. $ersoanele care detin 0unctii
pu'lice au dreptul la viata lor particulara sa 0ie aparata, cu e6ceptia acelor cazuri in care viata lor
particulara are un e0ect asupra vietii pu'lice. /aptul ca o persoana detine o 0unctie pu'lica nu
inseamna ca poate 0i privata de dreptul la viata particulara.
24.-Incercarea de a realiza un ec?ili'ru intre dreptul la respectarea vietii private, consacrat
in art.= al %onventiei europene a drepturilor omului, si li'ertatea de e6presie, stipulata in art.10,
este amplu ilustrata de jurisprudenta recenta a %omisiei &uropene si a %urtii &uropene pentru
9repturile 5mului.
2".-In ziaristica scopul nu scuza mijloacele;in0ormatia tre'uie o'tinuta prin mijloace legale
si etice.
2).-7a cererea persoanelor interesate, mijloacele de in0ormare in masa tre'uie sa recti0ice,
prin mijloace in0ormative adecvate, automat si urgent, 0urnizand toate in0ormatiile si opiniile care
s-au dovedit 0alse sau eronate. 7egislatia nationala tre'uie sa prevada sanctiuni adecvate si, acolo
unde este cazul, despagu'iri.
2+.-$entru a armoniza aplicarea si e6ercitarea acestui drept in statele mem're ale
%onsiliului &uropei, tre'uie puse in aplicare (ezolutia nr.<+4>2) privind dreptul la replica-$ozitia
individului in raport cu presa-adoptata in %omitetul 2inistrilor la 2 iulie 1!+4, precum si
prevederile pertinente ale %onventiei europene privind canalele de televiziune transnationale.
2=.-$entru asigurarea calitatii muncii si independentei ziaristilor, acestia tre'uie sa ai'a un
salariu corespunzator si sa 'ene0icieze de conditii si instrumente de lucru adecvate.
2!.-In relatiile pe care ziaristii, in e6ercitarea pro0esiei, le intretin cu autoritatile pu'lice sau
cu diverse sectoare economice, acestia tre'uie sa evite orice coniventa de natura sa a0ecteze
independenta sau impartialitatea e6ercitarii pro0esiei lor.
30.-Hiaristii nu tre'uie sa con0unde su'iectele controversate sau senzationale cu su'iectele
importante din punct de vedere in0ormativ. In e6ercitarea pro0esiei lor, acestia nu tre'uie sa ai'a ca
scop principal do'andirea prestigiului si a in0luuentei personale.
31.-#vand in vedere comple6itatea procesului de di0uzare a in0ormatiei, care se 'azeaza din
ce in ce mai mult pe 0olosirea noilor te?nologii, pe rapiditate si capacitate de sintetizare, ziaristii
tre'uie sa ai'a o pregatire pro0esionala adecvata.
8S"a"'"'l rda+"ii .iaris"i+
32.-In cadrul organizatiilor care se ocupa de di0uzarea in0ormatiilor, editorii, patronii si
ziaristii tre'uie sa coa'iteze. In acest scop, tre'uie ela'orat statutul personalului ziaristic, care sa
reglementeze relatiile pro0esionale intre ziaristi, editori si patroni in cadrul mijloacelor de
in0ormare, independent de normele o'isnuite privind relatiile de serviciu. #cest statut poate
prevedea crearea de comitete de redactie.
10
8Si"'a"ii d +o!0li+" si +a.'ri d *ro"+"i s*+iala
33.-In cadrul societatii apar uneori situatii tensionate si con0lictuale ca e0ect al terorismului,
discriminarii 0ata de minoritati, 6eno0o'iei sau raz'oiului. In ast0el de situatii, mijloacele de
in0ormare in masa, au o'ligatia morala de a apara valorile democratice;respectul pentru demnitatea
umana, rezolvarea pro'lemelor prin mijloace pasnice, in spiritul tolerantei;prin urmare, au o'ligatia
sa se opuna violentei si incitarii la ura si con0runtare, respingand orice discriminare 'azata pe
criterii de cultura, se6 sau religie.
34.-1imeni nu tre'uie sa ramana neutru 0ata de apararea valorilor democratice. In acest
scop, mijloacele de in0ormare in masa tre'uie sa joace un rol major in prevenirea tensiunilor si sa
incurajezeintegerea, toleranta si increderea reciproca intre di0eritele comunitati in regiunile a0late in
con0lict, ast0el cum a procedat secretarul general al %onsiliului &uropei, incurajand adoptarea de
masuri de incredere in 0osta Iugoslavie.
3".-7uand in considerare in0luenta deose'ita a mijloacelor de in0ormare in masa si in
special, a televiziunii, asupra sensi'ilitatii copiilor si tinerilor, tre'uie sa se evite di0uzarea de
emisiuni, mesaje sau imagini care e6alta violenta, e6ploatarea se6ului sau depravarea, precum si
0olosirea deli'erata a unui lim'aj nepotrivit.
F&tica si autocontrolul in ziaristica.
3).-#vans in vedere conditiile si principiile de 'aza enumerate mai sus, mijloacele de
in0ormare in masa tre'uie sa se angajeze sa respecte in mod riguros principiile etice care garanteaza
li'ertatea e6presiei si dreptul 0undamental al cetatenilor de a primi in0ormatii adevarate si opinii
oneste.
3+.4upraveg?erea aplicarii acestor principii necesita crearea de organisme sau mecanisme
de autocontrol 0ormate din editori, ziaristi, asociatii ale utilizatorilor mijloacelor de in0ormare in
masa, specialisti din mediile universitare si judecatoresti;acestia vor avea sarcina de a ela'ora
rezolutii privind respectarea perceptelor etice de catre ziaristi, rezolutii pe care mijloacele de
in0ormare in masa se vor angaja sa le pu'lice. #ceste masuri vor ajuta cetateanul, care are dreptul
la in0ormare, sa emita judecati critice asupra activitatii ziaristului si a credi'ilitatii sale.
3=.-5rganismele sau mecanismele de autocontrol, asociatiile de utilizatori ai mijloacelor de
in0ormare in masa si departamentele universitare de resort vor pu'lica anual rezultatele cercetarilor
e0ectuate de posteriori in ceea ce priveste corectitudinea in0ormatiilor di0uzate de mijloace care va
da cetatenilor masura valorii etice a 0iecarui mijloc de in0ormare in masa sau a 0iecarei sectiuni a
unui mijloc de in0ormare, c?iar si a 0iecarui ziarist. 2asurile corective luate in considerare vor
contri'ui, in acelasi timp, la ridicarea nivelului la care este practicata pro0esia de ziarist.
(ezolutia 121"1!!3
1. #dunarea reaminteste activitatile sale in domeniul mass-media si in special (ezolutia sa
nr.42= <1!+0> privind mijloacele de comunicare in masa si drepturile omului, ca si (ecomandarea
sa nr. !)3 <1!=3> privind mijloacele culturale si de educare in vederea reducerii violente.
2. %a urmare a criticilor su0erite de mass-media in timpul raz'oiului din Col0, %omisia
pentru cultura si educatie a organizat o audiere parlamentara privind etica ziaristicii, pe data de 2)
iunie 1!!0, la GelsinIi, in cursul careia au 0ost e6primate o serie de ingrijorari.
3. Incepand din anul 1!+0, #dunarea $arlamentara, dar si alte instante ca $arlamentul
&uropean <(ezolutia din 1) septem'rie 1!!2 privind concentrarea mijloacelor de comunicare in
masa si pluralismul opiniilor>, au cerut ela'orarea unor coduri deontologice ale ziaristicii. 3otusi,
11
prevederile deja e6istente in acest domeniu nu au un ecou international indeajuns de e6tins,
e0icacitatea lor practica ramanand deci 0oarte limitata.
4. (eprezentantii di0eritelor state mem're ale %onsiliului &uropei 'ene0iciaza din ce in ce
mai mult de aceleasi surse de in0ormare in cadrul unui spatiu in0ormativ european comun.
". In consecinta, #dunarea recomanda %omitetului 2inistrilor:
sa invite guvernele statelor mem're sa veg?eze ca legile sa garanteze organizarea
mijloacelor pu'lice de in0ormare, ast0el incat sa asigure neutralitatea in0ormatiilor,
pluralismul opiniilor si egalitatea se6elor, ca si dreptul de raspuns al 0iecarui cetatean
care a 0acut o'iectul unei alegatii;
sa studieze, in cola'orare cu organizatiile nonguvernamentale, ca de e6emplu /ederatia
Internationala a Hiaristilor </.I.:.>,posi'ilitatea sta'ilirii, in cadrul %onsiliului &uropei, a
unui mecanism european de in0ormare care sa 'ene0icieze de reprezentativitatea
internationala pe care acestea o implica, care sa rezulte, daca este posi'il, din organele
si mecanismele de autocontrol nationale corespunzatoare, avand un mod de 0unctionare
si un rol similare;
sa promoveze crearea de asociatii ale 'ene0iciarilor de mijloace de in0ormare si sa
incurajeze scolile sa creeze un sistem de invatare a utilizarii mijloacelor de in0ormare;
sa adopte o declaratie privind etica ziaristicii, con0orm liniilor directoare ale (ezolutiei
nr.1003 <1!!3>,si sa promoveze aplicarea acestor principii pe 'aza in statele mem're
ale %onsiliului &uropei.
6.-Cod'l do!"olo#i+ al riaris"ilor ado*"a" d Cl','l ro1a! d *rsa
%lu'ul roman de presa, organizatie nonguvernamentala, cu personalitate juridica in0iintat in
1!!= si reprezentand peste 40 de case editoriale cuprinzand cele mai importante institutii mass-
media nationale a propus introducerea unui cod etic al ziaristilor si instituirea unui %onsiliu de
onoare care sa urmareasca respectarea normelor deontologice.
9upa de0inirea pro0esiei de ziarist in persoana celui care are drept ocupatie principala si
retri'uita.presa ,posesoare a unei carti de presa recunoscuta de una din organizatiile pro0esionale,
respectiv reporter, redactor, 0otoreporter, gra0ician de presa, secretar de redactie, se0 sectie, redactor
se0 sau adjunct cu o vec?ime minima in presa de 1 an, %odul deontologic al ziaristului enunta in
cele 10 articole ale sale drepturile si o'ligatiile ziaristului, sintetizandu-le in 'una masura pe cele
cuprinse in prevederile internationale mentionate.
%odul deontologic este insotit de o ane6a recomandare vizand neacordarea dreptului la
replicain aplicarea dispozitiilor art.10 al codului.
#rticolul 1
Hiaristul are datoria primordiala de a relata adevarul, indi0erent de consecintele ce le-ar
putea avea asupra sa, o'ligatie ce decurge din dreptul constitutional al pu'licului de a 0i corect
in0ormat.
#rtciolul 2
Hiaristul poate da pu'licitatii numai in0ormatiile de a caror veridicitate este sigur, dupa ce in
preala'il le-a veri0icat, de regula, din cel putin 2 surse credi'ile.
#rticolul 3
Hiaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept 0apte. 4tirea de presa tre'uie sa 0ie
e6acta, o'iectiva si sa nu contina pareri personale.
12
#rticolul 4
Hiaristul este o'ligat sa respecte viata privata a cetatenilor si nu se va 0olosi de metode
interzise de lege pentru a o'tine in0ormatii sau imagini despre acestea.
#tunci cand comportamentul privat al uno personalitati pu'lice poate avea urmari asupra
societatii, principiul neintruziunii in viata privata ar putea 0i eludat.
2inorii si 'olnavii a0lati in situatii di0icile si victimele unor in0ractiuni 'ene0iciaza de
pastrarea con0identialitatii identitatii.
4e va mentiona rasa, nationalitatea, apartenenta la o anumita minoritate <religioasa,
ligvistica, se6uala> numai in cazurile in care in0ormatia pu'lica se re0era la un 0apt strict legat de
respectiva pro'lema. Hiaristul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente mor'ide legate de
crime.
#rtcolul "
Hiaristul va da pu'licitatii puntele de vedere ale tuturor partilor implicate in cazul unor
pareri divergente. 1u se vor aduce acuzatii 0ara sa se o0ere posi'ilitatea celui invinuit sa-si e6prime
punctul de vedere. 4e va avea in vedere respectarea principiului prezumtiei de nevinovatie, ast0el
incat nici un individ nu va 0i catalogat drept in0ractor pana cand o instanta juridica nu se va
pronunta. 4e va evita pu'licarea comentariilor si luarilor de pozitie asupra unor cauze a0late pe rol
in justitie. #cestea nu e6clude relatarile o'iective asupra 0aptelor in evolutia lor. Hiaristul nu se
su'stituie institutiilor si puterilor pu'lice.
#rticolul )
Hiaristul va pastra secretul pro0esional privind sursele in0ormatiilor o'tinute con0idential.
&ste la latitudinea propriei sale constiinte sa respecte con0identialitatea surselor, c?iar si in 0ata
justitiei. %on0identialitatea surselor de in0ormatii este garantata de reglementarile internationale la
care (omania este parte.
#rticolul +
Hiaristul are responsa'ilitatea civica de a actiona pentru instaurarea justitiei si dreptatii
sociale. In cazurile in care are stiinta de a'uzuri sau de incalcari ale legilor, potrivit clauzei de
constiinta, ziaristul are dreptul de a re0uza orice ingerinta care sa-i in0luenteze decizia. Hiaristul are
de asemenea dreptul de a re0uza orice te6t de prezentare 0alsa a datelor si 0aptelor. Hiaristul are
dreptul de a 0i in0ormat, la angajare, asupra politicii editoriale a institutiei mass-media.
#rticolul =
In e6ercitarea pro0esiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritatile pu'lice sau cu
diverse societati comerciale, ziaristului ii sunt interzise intelegeri care ar putea a0ecta
impartialitatea sau independenta sa.
1u tre'uie acceptate nici un 0el de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau 0avoruri care
pot compromite integritatea ziaristului.
$entru a evita con0lictele de interese, se recomanda ca ziaristul sa nu 0ie mem'ru al vreunui
partid politic.
#rticolul !
Hiaristul care ditorsioneaza intentionat in0ormatia, 0ace acuzatii ne0ondate, plagiaza,
0oloseste neutorizat 0ologra0ii sau imagini tv si surse ori calomniaza savarseste a'ateri pro0esionale
de ma6ima gravitate.
#rticolul 10
Hiaristul si redactia au datoria de a 0ace corectiile necesare in cazul in care , din vina lor,
vor 0i date pu'licitatii in0ormatii ine6acte. In asemenea cazuri, institutia respectiva de presa are
13
o'ligatia de a pu'licadi0uza , in termen de " zile , pentru pu'licatiile cotidiene, agentiile de stiri,
posturile de televiziune si radio, si in pro6ima aparitie, pentru pu'licatiile periodice, dreptul la
replica al reclamantului, ca 0orma esentiala de reparare a prejudiciului adus acestuia.
In cazul in care o pu'licatie re0uza pu'licarea dreptului la replica, partea vatamata se poate
adresa %onsiliului de 5noare al %($. In 'aza acestei sesizari, %onsiliul de 5noare se va adresa
pu'licatiei, cotidianului, agentiei de stiri, postului de radio si televiziune in cauza si va cere
inperativ respectarea %odului deontologic, in cazul in care replica este intemeiata.
Ignorarea acestui demers va atrage dupa sine o delimitare pu'lica a %($ de pozitia
pu'licatiei respective.
6. E-ol'9ia "i+ii :! rla9iil *',li+
#pariJia relaJiilor pu'lice a generat numeroase pro'leme etice *n 4tatele Anite, deoarece
agenJiile de presK <:. &. Crunig L Gunt, 1!=4> o'inuiau sK *n0KJieze realitatea *ntr-un mod
e6agerat, plin de senzaJie i, prin urmare, de0ormat. &duard @erna;s, considerat MpKrintele relaJiilor
pu'liceM, a numit perioada dintre 1="0 i 1!0" .era pu'licului damnat. <%utlip et al., 200)>.
#genJii de presK o0ereau pu'licitate aproape la orice preJ, lucru care a generat o reputaJie ne0astK
relaJiilor pu'lice moderne. #'ia *n 1!0) s-a pus pro'lema eticii *n practica relaJiilor pu'lice, o datK
cu principiile 0ormulate de Iv; 7ee. 9eclaraJia sa pune accent pe necesitatea 0urnizKrii de in0ormaJii
corecte, ceea ce a dus la o nouK etapK a practicii relaJiilor pu'lice, i anume, a .pu'licului
in0ormat..
Anul dintre primii specialiti *n $( care au susJinut cK practicianul de relaJii pu'lice tre'uie
sK acJioneze aa cum o 0ace consilierul etic *n management a 0ost :o?n N. Gill <Geat? L @oOen,
2002>. $reocupKrile sale s-au centrat pe teme din zona responsa'ilitKJii sociale sau managementului
pro'lemelor i, atPt activitatea sa de consilier, cPt i cKrJile sale din domeniul relaJiilor pu'lice au la
'azK principii etice <Gill, 1!"=, 1!)3>. QnJelegerea relaJiei dintre eticK, managementul pro'lemelor
i e0ectele pe termen lung ale politicii de 'usiness <Gill, 1!"=, p. 1)>, 0ace din Gill nu doar unul
dintre cei mai de succes practicieni ai secolului sKu, ci dovedete, *n plus, o .contiinJK
corporatistK.
%on0lictele civile din anii 1!)0 au impus atPt guvernului cPt i sectorului de 'usiness un grad
mai mare de responsa'ilitate i, ast0el, relaJiile pu'lice s-au *ndreptat cKtre 0orme mai desc?ise, mai
etice i mai responsa'ile social. 9ezvoltarea managementului pro'lemelor <%?ase, 1!+)> i-a
o'ligat pe oamenii de 'usiness la decizii etice i, *n mod similar, relaJiile pu'lice <:. &. Crunig L
Gunt, 1!=4> s-au mulat pe nevoia de acurateJe a pu'licului. 9ei cercetKrile <@ivins, 1!=!; $ratt L
(entner, 1!=!> au arKtat cK *nainte te6tele de $( acordau o 0oarte micK pondere eticii, *n ultima
decadK s-a constatat o cretere a interesului *n acest sens. /KrK o pregKtire care sK le dea
posi'ilitatea de a o0eri consultanJK *n pro'leme etice, practicienii de relaJii pu'lice a0laJi la
*nceputul carierei i-ar putea limita limita activitatea.
Qn ciuda e0orturilor relaJiilor pu'lice moderne de a se *ndrepta cKtre consilierea pe
pro'leme de eticK, totui acestea au o .istorie pKtatK., dupK unii critici <$arsons, 2004, p. ">. #a
cum se petrece cu orice pro0esie a0latK la *nceput, drumul 0iresc este cKtre modele etice de
comunicare. %u toate cK *nceputurile aceste pro0esii sunt um'rite de o reputaJie negativK, se pot
constata e0orturile acesteia de a depKi stadiul de simplK diseminare a in0ormaJiilor, i de a se
implica *n crearea unui climat etic pentru comunicare.
4ituaJia actualK a practicii eticii *n $( este strict legatK de codurile etice ela'orate de cele
mai importante asociaJii de pro0esioniti. #partenenJa la ast0el de grupuri nu este o'ligatorie pentru
practicienii de relaJii pu'lice. 2em'rii asociaJiei consimt sKrespecte un cod etic conceput pentru
14
*ntregul grup. Anele coduri presupun interzicerea anumitor acJiuni, altele prezintK o serie de
principii etice care ar tre'ui respectate. %ele mai multe asociaJii pro0esionale de $( au coduri etice,
0ie cK sunt concepute *n termeni negativi sau pozitivi
&6emple de asociaJii de relaJii pu'lice importante care au adoptat coduri etice:
Clo'al #lliance 0or $u'lic (elations and %ommunication 2anagement,
International $u'lic (elations #ssociation <I$(#> au adoptat %odul de la #tena,
&uropean $u'lic (elations %on0ederation, a preluat %odul de la #tena i i-a 0ormulat
propiul cod codul de la 7isa'ona,
$u'lic (elations Institute o0 #ustralia
$u'lic (elations 4ociet; o0 #merica
International #ssociation o0 @usiness %ommunicators
%?artered Institute o0 $u'lic (elations
#ceste coduri etice o0erite ca e6emplu nu di0erK atPt de mult *n 0uncJie de JarK ci, mai
degra'K, *n 0uncJie de organizaJia care le adoptK: unele dintre acestea se a6eazK pe anumite
s0aturi de naturK pro0esionalK pentru practicienii de $( <precum $(4#>, *n timp ce altele <I$(#
sau %&($> pre0erK sK se supunK unor principii etice generale, care pornesc de la valori precum
demnitate, respect, sau drepturile omului. 2ajoritatea pro0esiilor adoptK acum coduri etice. 5
datK implementate, codurile devin 'une instrumente *n dezvoltarea culturii organizaJionale pe o
'azK eticK. %odurile etice destinate pro0esiunii de relaJii pu'lice pornesc, de regulK, de la valori
transculturale i principii universale precum onestitatea, cinstea i nevKtKmarea celorlalJi. p. 3+>.
9ei codurile etice satis0ac principii universale, totui ele nu au 0ost lipsite de critici care
susJin cK acestea se *ndepKrteazK de idealurile pe care le presupun sau, mai mult, cK ar su0eri de
contradicJii interne.
9eseori practicienii susJin cK aceste coduri sunt prea vagi ca sK poatK 0i aplica'ile *n
cariera lor sau cK nu depKesc un nivel rudimentar. #lJii susJin cK aceste coduri sunt citite cel
mult o datK, urmPnd sK sK se 0acK a'stracJie totalK de ele ulterior.
%ele mai multe coduri nu presupun metode de monitorizare sau de penalizare a *ncKlcKrii
lor, *n a0arK de simpla e6cludere a unui mem'ru din asociaJie, devenind ast0el ne0uncJionale.
#ceste pro'leme pe care codurile etice le ridicK nu sunt nici noi, nici limitate strict la domeniul
relaJiilor pu'lice. Anii teoreticieni susJin cK dacK practicienii de relaJii pu'lice se comportK etic,
atunci nu este nevoie de mKsuri restrictive. #lJii merg c?iar mai departe, a0irmPnd cK este
su0icientK 0ormularea unor principii etice, 'unele intenJii 0iind un g?id de comportament mai
e0icient decPt codurile. #ceastK dez'atere ne trimite la argumentul lui $laton, aa cum *l citeazK
$arsons <2004>: .5amenii 'uni nu au nevoie de legi pentru a acJiona responsa'il, *n timp ce
oamenii rKi vor gKsi *ntotdeauna o modalitate de a le ocoli..
9ate 0iind criticile aduse codurilor etice, teoreticienii relaJiilor pu'lice au *ncercat sK
gKseascK alte metode de a *nJelege, analiza i gestiona dilemele etice. 3oate aceste a'ordKri au la
'azK di0erite coli de gPndire 0iloso0icK i sociologicK.
Qn (omPnia s-a *n0iinJat Asociaia Romn a Profesionitilor n Relaii Publice <ARRP>
care are ca principal o'iectiv promovarea codului deontologic al specialistului *n (elaJii $u'lice i
principiile etice privitoare la activitatea de comunicare agreate prin codurile de la #tena i
7isa'ona. 4uccesul *n relatiile pu'lice este de0init de cPtigarea i menJinerea unei reputaJii 'une i
este garantat de principiile eticii deontologice.
1"
Cl ;a*" *ri!+i*ii asumate de practicianul german de relaJii pu'lice, care reprezintK un
adevKrat g?id al pro0esiei de specialist *n (elaJiile pu'lice din Cermania sunt:
1. $rin munca mea servesc interesului pu'lic. 4unt contient de 0aptul cK nu pot sK induc *n
eroare pu'licul sau sK-i in0luentez *n mod negativ comportamentul. 3re'uie sK 0iu sincer i
cinstit.
2. 2. $rin munca mea servesc interesele celui care m-a angajat. 4unt dedicat muncii mele cu
responsa'ilitate i urmresc interesul lui ca i cum ar 0i propriul meu interes.
3. 3. $rin ceea ce 0ac sunt legat de o organizaJie cKreia *i sunt loial. %unosc i *mi *nsuesc
politica i cultura organizaJionalK pe care o reprezint, atPt timp cPt acestea sunt *n
concordanJK cu demnitatea umanK, cu respectarea drepturilor 0undamentale ale omului i cu
legislaJia *n vigoare.
". 9acK organizaJia pentru care lucrez *ncalcK demnitatea umanK i drepturile 0undamentale *n
comunicare, voi 0ace tot ce *mi stK *n putinJK pentru a *ndrepta greelile i a corecta
comportamentul comunicaJional.
). Qn mod contient i intenJionat voi 0i sincer, transparent i clar cu jurnalitii i cu alte medii
de comunicare cu pu'licul. 1u le voi o0eri acestora nici un 0el de recompensK materialK sau
0inanciarK.
+. Eoi respecta li'ertatea i independenJa interlocutorilor mei. Qn acest sens nu voi apela la
nici o 0ormK de constrPngere sau coerciJie asupra lor.
=. %red cK relaJiile pu'lice reprezintK o modalitate de a genera *ncredere pu'licK, de a
armoniza di0erite interese i de a corecta anumite comportamente. #st0el, nu voi 0ace nimic
pentru a dKuna credi'ilitKJii i reputaJiei pro0esiei mele
#sociaJia (omPnK a $ro0esionitilor *n (elaJii P',li+ <ARRP= este o organizaJie non-
pro0it, care 0uncJioneazK din iunie 1!!". 9in momentul constituirii i pPnK *n prezent, #(($ a
reprezentat principalul 0or de dez'atere a pro'lemelor speci0ice pro0esiei de specialist *n (elatii
$u'lice *n (omania.
#sociaJia are ca principale o'iective: promovarea principiilor deontologice prevKzute *n
%odul de la #tena , %odul de la 7isa'ona, ela'orarea unor standarde pro0esionale pentru
des0Kurarea activitKJii de relaJii pu'lice *n (omPnia i sK asigure *ncredereadi0eritelor segmente de
pu'lic*n activitatea de relaJii pu'lice i *n specialitii care ades0KoarK.
>.- Cod'l i!"r!a9io!al d "i+? *!"r' rla9ii *',li+ @ ACod o0 A"B!sC .
La inscrierea lor, toi membrii Asociaiei Internationale de Relaii Publice se angajeaz s
respecte un cod international de etic ce se bazeaz partial pe arta !atiunilor "nite#
1. 4K contri'uie la realizarea climatului moral i cultural care sK permitK 0iinJelor umane sK
se realizeze pe deplin i sK se 'ucure de drepturile imprescripti'ile la care sunt indreptKJiJi con0orm
M9eclaraJiei Aniversale a 9repturilor 5muluiM.
$. 4K sta'ileascK modele de comunicare i canale care, prin dezvoltarea li'erei circulaJii a
in0ormaJiilor esenJiale, vor 0ace ca 0iecare mem'ru al grupului sK simtK cK este in0ormat i sK-i dea
totodata sentimentul implicKrii i responsa'ilitKJii sale personale, precum si pe cel al solidaritKJii cu
ceilalJi mem'ri;
1)
(. 4K se poarte *ntotdeauna i *n toate *mprejurKrile *n aa 0el *ncPt sK merite i sK asigure
con0idenJialitatea celor cu care vine *n contact;
3. 4K Jina minte cK, datoritK relaJiei dintre pro0esia sa i pu'lic, comportamentul sau - c?iar
i *n particular va avea un impact asupra modului *n care pro0esiunea sa *n ansam'lu este apreciatK.

2em'rii #sociaJii I!"r!a"io!al d Rla9ii P',li+ -or a+9io!a)
". $entru a respecta *n cadrul realizKrii activitKJilor pro0esionale principiile morale i
regulile cuprinse *n M9eclaratia Aniversala a 9repturilor 5muluiM;
D. $entru a respecta i a menJine demnitatea umana, precum i pentru a recunoate dreptul
0iecKrui individ de a 0ace propriile judecKJi;
>. $entru a asigura condiJii morale, psi?ologice i intelectuale pentru dialog *ntr-un sens
real, precum i pentru a recunoate dreptul parJilor implicate de a-i prezenta cazul i a-i e6prima
punctele de vedere;
E. $entru a acJiona, *n toate cazurile, *n aa 0el *ncPt sK ia *n calcul interesele parJilor
implicate: atPt interesele organizaJiei pe care o servesc, cPt i interesele pu'licului JintK;
5. $entru a realiza acJiunile i angajamentele 0olosind cuvintele ast0el *ncat sK se evite orice
ne*ntelegere i sK se mani0este loialitate i integritate *n toate cazurile, ast0el *ncPt sK se pKstreze
*ncrederea clienJilor sau angajaJilor, actuali sau din trecut, precum i a tuturor audienJelor JintK care
sunt a0ectate de acJiunile sale.
2em'rii #sociatiei Internationale d Rla"ii P',li+ NU -or)
14. 4u'ordona adevarul altor cerinJe;
11. 3ransmite in0ormaJii care nu sunt 'azate pe 0apte sta'ilite i veri0ica'ile;
1$. 7ua parte *n orice *ntreprindere sau acJiune care nu este eticK sau onestK sau care poate
aduce atingere demnitaJii i integritKJii umane;
1(. /olosi orice metode sau te?nici Mde manipulareM concepute pentru a crea motivaJii
su'contiente pe care individul nu le poate controla prin propria sa li'erK voinJa, ast0el *ncat nu
poate 0i 0Kcut rKspunzator de acJiunile *ntreprinse pe 'aza lor.
Acest od a fost adoptat de Asociatia Internationala de Relatii Publice $IPRA% la Adunarea
&enerala din mai '()*+
1+
CAPITOLUL II
FUNCTIILE MIJLOACELOR DE COMUNICARE IN MASA
$entru a aprecia asupra modului in care mijloacele de comunicare in masa isi indeplinesc in
mod corespunzator atri'utiile, tre'uie identi0icate si de0inite scopurile acestora, scopuri incadrate
su' denumirea de 0unctie, 0iecareia dintre acestea corespunzandu-i des0unctii, tinte ale
deontologiei
3
.
:.Ger'ert #ltsc?ull in cartea sa #gents o0 $oOer <1!=4> identi0ica 3 modele de presa:
modelul de piata <capitalist>; modelul comunitar <socialist>, modelul tarilor in curs de dezvoltare ,
modele rezultate din analiza crezului, scopurilor si viziunilor re0eritoare la li'ertatea presei.
#st0el dupa s+o*'ril jurnalismului,
F in tari piata aceasta vizeaza:
cautarea adevarului
responsa'ilitatea sociala
in0ormarea <educarea> nici politica, nici culturala
slujirea impartiala a populatiei si a doctrinei capitaliste
a sluji ca un -caine de paza. al democratiei
Fin tari comunitare:
investigarea adevarului
responsa'ilitatea sociala
educarea populatiei si recrutarea de aliati politici si culturali
slujirea populatiei cerand sprijin pentru doctrina corecta
a modela viziuni si comportamente
4
.
Fin tari in curs de dezvoltare
slujirea adevarului
responsa'ilitatea sociala
educarea politica si culturala
slujirea populatiei prin cautarea , in parteneriat cu guvernul unei sc?im'ari pentru
scopuri 'ene0ice
a sluji ca instrument al pacii
"
.
9aca sociologul american 7ev 3?a;er identi0ica + 0unctii ale presei-de socializare, de
identitate; de mitologizare, de compensare, de in0ormare, de divertisment, de educare.
/.@all, identi0ica doar 3 0unctii : de insertie sociala, de recreere, de puri0icare su0letesca, iar
2. 2at?ieu le grupeaza in + categorii : de evaziune, de coeziune sociala, de distri'uire a
cunostintelor, de depozitare a actualitatii, de g?id a actualitatii, de recreere si puri0icare.
9upa 2.Nile; presa indeplineste " 0unctii: de a 0urniza in0ormatii, de a analiza aceste
in0ormatii, de a o0eri un cadru general de re0erinte pentru cunoastere, de a distra, de a di0uza o
cunoastere enciclopedica.
3
@ertrand, %-:, op.cit.,p.31
4
2-4everin, N.:, 3anIard, :.Nr.jr, $erspective asupra teoriilor comunicarii de masa, &d. $olirom , Iasi, 2004, p.330
"
-%oman, 2, Introducere in sistemul mass-media, &d.$olirom, Iasi, 2004, p.=3
1=
9. 2cRuail sta'ileste 2 mari 0amilii de 0unctii:
a> pentru societate in ansam'lul ei: de in0ormare, de corelare, de asigurare a
continuitatii, de divertisment, de mo'ilizare;
'> pentru indivizi, luati in parte: de in0ormare, de sta'ilire a identitatii, de integrare in
societate, de divertisment.
1.-F'!+"ia d i!0or1ar
/unctia de in0ormare raspunde nevoii oamenilor de a controla mediul inconjurator
1
:
evaluarea importantei evenimentelor pe 'aza in0ormatiilor pe care le primesc prin mass-media,
anticiparea tendintelor vietii economice, sociale sau politice.
/unctia de in0ormare, denumita si 0unctie de supraveg?ere accentueaza, ast0el cum
apreciaza pro0esorul 2.%oman, -statutul de instrument de control al realului pe care il are presa..
#ceste in0ormatii 0ormeaza un repertoriu speci0ic, care se adauga reprezentarilor sim'olice si
sistemelor de valori do'andite prin alte canale si din alte aparente.
9in aceasta perspectiva in0ormatiile o0erite prin intermediul mijloacelor de comunicare pot
0i clasi0icate in:
a.-i!0or1a"ii #!ral: in0ormatii care desi nu au o identitate imediata, o0era un capitol
in0ormational, care poate 0i reactualizat pentru evaluarea unui eveniment si pentru sta'ilirea unei
strategii <e6.: date privind viata politica interna, cotatiile 'ursiere, evolutia in0latiei, starea
delincventei>;
'.-i!0or1a"ii i!s"r'1!"al% d sr-i+i': in0ormatii datorita carora oamenii do'andesc
instrumentele in0ormationale prin care controleaza mediul imediat si pe 'aza carora isi organizeaza
viata de zi cu zi <e6.: in0ormatii despre starea vremii, situatia circulatiei, zonele 'locate, evenimente
culturale si sportive >.
c.-i!0or1a"ia d *r-!ir : vizeaza in0ormatia perspectiva, dimensiunea anticipativa a
acesteia <e6.: datele re0eritoare la starea vremii, in0ormatiile privind prevenirea unor 'oli, noi trasee
si orare ale transportului in comun, in0ormatii vizand
prevenirea unor 'oli, noi trasee si orare ale transportului in comun, in0ormatii vizand pregatirea
pu'licului pentru con0runtarea cu o serie de evenimente neasteptate si nedorite: catastro0e naturale,
accidente, crize>.
$.-F'!+"ia d i!"r*r"ar
/unctia de interpretare priveste stirea ca pe o viziune , cultural determinata asupra unor
in0ormatii, ea sintetizand in0ormatiile respective si semni0icatiile atri'uite lor, datele concrete, cat si
intelesul ce poate 0i atri'uit evenimentelor sau stirilor prezentate.
Pri1a 0or1a de interpretare consta in decizia de a 0ace pu'lica
)
, gest ce implica atat o
judecata de valoare, cat si un proces de interpretare a realului in 0unctie de un ansam'lu de norme,
reprezentari, sim'oluri.
A do'a 0or1a in cadrul acestei 0unctii o reprezinta sta'ilirea ierar?iei evenimentelor, act ce
implica o responsa'ilitate sociala mare.
#laturi de aceste 2 0orme directe si implicite de interpretare, punerea in contact si
conectarea stirilor constitue 0orme directe de semni0icare a evenimentelor.
)
-Introducere in sistemul mass-media, p.==
1!
Importanta acestor 0orme a dus la construirea unei conventii: -separarea prezentarii
evenimentelor de opiniile persoanelor ale celor care le relateaza., idee sintetizata in 1!!2 de
4.$.4cott: -/aptele sunt sacre , comentariile sunt li'ere..
Interpretarea se concretizeaza in genuri jurnalistice 'ine determinate:editorialul care
prezenta politica ziarului intr-o anumita pro'lema si comentariul , ce reprezinta un punct de vedere
personal al autorului.
(.-F'!+"ia d l#a"'ra
%onsumarea produselor mass-media leaga milioane de oameni care, 0iind e6pusi in mod
constant acelorasi mesaje ajung sa impartasesca valori si reprezentari culturale comune, sa
gandesca prin in0ormatii, idei si sim'oluri analoage.
7egatura ast0el creata nu se mai 'azeaza pe pro6imitatea spatiala, nationala, regionala,
religioasa sau culturala ci pe cea in0ormationala.
4e considera ca cea mai importanta 0unctie a mass-media este aceea de a crea un pu'lic , o
comunicare imaginara, un ansam'lu de oameni delocalizati, nelegati prin mecanisme sociale ori
prin dependinte economice, 0unctie datorita careia presa e6ercita o actiune de coagulare a societatii,
reprezentand un adevarat eveniment social..
3.-F'!+"ia d +'l"'rali.ar
$rin aparitia si cresterea ponderii mass-media, o mare parte a activitatilor de transmitere a
valorilor si modelelor culturale, de 0ormare a gandirii si comportamentului au 0ost preluate de
presa. $resa raspunde nevoilor comunitatilor de perpetuare a valorilor
comune si de identi0icare cu acele modele pe care comunitatea le considera repere de actiune.
2ass-media are si o 0unctie de socializare e6plicit asumata: prin emisiunile sau pu'licatiile
destinate copiilor, cele de invatare a lim'ilor straine, documentare cu un continut educativ, etc.
3ransmiterea valorilor prin mass-media contri'uie la realizarea sta'ilitatii sociale, la
mentinerea structurilor culturale, o0erind un set de roluri sociale si un voca'ular sim'olic.
6.-F'!+"ia d di-r"is1!"
$rodusele media raspund nevoii oamenilor de rela6are, odi?na, evadare din grijile
cotidiene. 4caderea timpului alocat muncii si cresterea celui ramas la dispozitia individului pentru
alte activitati a dus la utilizarea mass-media ca principal 0urnizor de 'unuri destinate ocuparii
timpului li'er, evolutiile te?nologice permanente conducand la per0ectionarea instrumentelor de
di0uzare a unor mesaje de interes general.
$rin accesi'ilitate, cost si cantitate mass-media se impun drept cele mai importante
0urnizoare de divertisment in societatea moderna.
$onderea mesajelor de divertisment di0era de la un canal la altul, de la un tip de institutie la
altul.
(esursele remarca'ile ale mass-media de a o0eri un raspuns adecvat nevoilor umane de
rela6are si evadare au condus la ampli0icarea 0unctiei de divertisment in detrimentul celei de
in0ormare.
D.-F'!+"ia d -+"or al *',li+i"a"ii
$rincipalul scop al mijloacelor media este de a -seduce. un pu'lic in scopul de a-l vinde
o0ertantilor de pu'licitate, straduindu-se sa creeze un conte6t 0avora'il pu'licitatii.
(atiunile comerciale , divertismentul atrage pu'licul , dimensiunile, in crestere, ale
audientei atrag 0irmele interesate sa-si 0aca pu'licitate , veniturile mari din pu'licitate aduc pro0itul
dorit> au determinat privilegierea produselor orientate spre distractie si evaziune.
20
3uturor acestor 0unctii ale mijloacelor de comunicare in masa le corespund dis0unctiile sistemului
mass-media, analiza lor 0unctionala 0iind analizata 7ass Nell si Nrig?t
1
.
/unctii 9is0unctii
1.-4upraveg?erea: in0ormeaza si asigura
stiri
-#vertisment-pericole naturale
-Instrumentale-stiri vitale pentru economie,
pu'lic, societate
-&6punere la norme, personalitati,
evenimente
$osi'ilitatea de a crea panica, e6agerarea;
.1arcotizarea , apatie, pasivitate, prea mult de
asimilat
4uprapunere, perspective reduse
2.-%orelarea: selecteaza, interpreteaza,
critica
Impune norme sociale-consens, demasca
deviatiile.
%on0irma statut-lideri de opinie.
Impiedica amenintarile la adresa sta'ilitatii
sociale, panica.
2onitorizeaza, dirijeaza opinia pu'lica.
%ontroleaza guvernul, protejeaza.
4poreste con0ormitatea, perpetueaza
stereotipurile.
%reeaza pseudo-evenimente, imagini
-personalitati..
Impiedica sc?im'area sociala, inovatia.
3.-3ransmiterea culturii: invata .
2areste evaziunea sociala- largeste 'aza
e6perientei comune.
4ocializare continua-inaintedupa educatie,
ajutoare, integrare.
(educe varietatea su'culturilor, mareste societatea
de masa.
9epersonalizeaza, lipsa cotactului personal.
3endinte spre standardizare, impiedica evolutia
culturala.
4.-9istratie
$auze private, escapism, umple timpul li'er
%reeaza cultura de masa- arta, muzica- e6punere
de masa.
&leveaza gesturile, per0ormantele
Incurajeaza.escapismul.,preocuparea pentru timpul
li'er.
%orupe arta 0ina.
9elireaza gusturile si impiedica dezvoltarea
21
CAPITOLUL III
INTRODUCERE IN TEORIILE COMUNICARII DE MASA
1.-Co!+*"'l d +o1'!i+ar d 1asa
9upa ,+-,ig,t
.
, comunicarea de masa era de0inita prin 3 coordonate:
-era directionata catre o audienta mare, eterogenia si anonima;
-mesajele sunt transmise pu'lic, adesea plani0icate pentru a atinge majorita-
tea mem'rilor audientei;
-comunicarea tinde sa 0ie sau sa opereze intr-un sistem organizat comple6
si care presupune multe c?eltuieli.
/+Real, o'serva ca acest tip de comunicare -emana de la o sursa individuala sau
organizationala prin modalitati de codare si multiplicare electronice sau mecanice, adresandu-se
unor audiente relativ mari, eterogene si anonime, care nu au decat posi'ilitati limitate de 0eed-
'acI..
#lte de0initii ale conceptului de comunicare de masa au 0ost date de 0+123ulli4an: -practica
si produsul o0era divertisment si in0ormatii unei audiente 0ormate din persoane necunoscute; aceste
continuturi, transmise pe suporturi tiparite, sonore si audiovizuale, au statutul unor mar0uri, care
sunt produse industriale, consumate in mod personal, privat de catre pu'lic., de /+ 5ano6etz:
-suma institutiilor si a te?nicilor prin care grupuri specializate 0olosesc te?nologiile moderne
pentru a distri'ui continuturi sim'olice unor audiente largi, eterogene si dispersate..
3ermenul de mass-media cu care este sinonima in lim'ajul de specialitate comunicarea de
masa, provine din doua cuvinte: englezescul mass-care trimite la masa si latinescul media care se
re0era la suporturile pe care sunt 0acute mesajele.
%onceptul de media comporta mai multe acceptiuni:
te?nica sau ansam'lul de te?nici de producere a mesajelor sau de 0a'ricare a unor
suporturi manevra'ile si de transmitereinstantanee a mesajelor printr-un canal anume de
catre un receptor;
amsam'lul mesajelor create cu ajutorul acestei te?nici;
amsam'lul organizatiilor care produc sau trateaza aceste mesaje <dupa S.7avoine>.
%omunicarea de masa implica ideea de di0uzare a unui produs catre mai multi receptori-
-media. 0iind 0ie suportul, 0ie te?nica, 0ie suma institutiilor prin care se asigura circulatia
mesajelor, intr-un mod din ce in ce mai rapid, pe arii geogra0ice din ce in ce mai mari, catre
conglomerate din ce in ce mai nomeroase de oameni.
&lementele componente ale sistemului mass-media pot 0i clasi0icate in diverse categorii:
a> d'*a s'*or"'l pe care este transmis mesajul: media tiparite si media electronice;
'> d'*a 1od'l d a+Bi.i"io!ar : produse cumparate direct <carte, casete, %9-uri>, cele
pentru care se plateste o ta6a de acces <televiziune prin ca'lu, Internet>, cele pentru care
nu se plateste un pret direct <radioul si televiziunile comerciale>;
c> d'*a +o!"i!'" : media de in0ormare, media de divertisment si de pu'licitate;
d> d'*a 1ari1a *',li+'l'i : media de masa, media de grup <presa de intreprinderi,
a0isele de institutii, televiziunea cu circuit inc?is> si media individuale <aparatul 0oto,
OalIman-ul>.
+
$erspective asupra comunicarii teoriilor de masa, p.1)
22
e> d'*a +ara+"ris"i+il "B!i+ : media de di0uzare <transmit mesajul prin ca'lu, unde
?ertziene> si medii autonome <traduc semnalele radioul, monitorul 3E>.
0> d'*a 0'!+"i : media de in0ormare <stoc?eaza si prelucreaza datele>, media de
reprezentare <latura mesajelor> si media de distri'utie <transmit mesaje-sistemele de
telecomunicatii >.
g> d'*a 1od'l d +orlar a comunicatiilor: media o00-line, contin mesaje pe un suport
care nu permite comunicarea directa <cartea, ziarul, %9.ul> si media on-line-transmit
mesaje largi comunicatorii.
%aracteristicile noilor medii de comunicare <internetul, listele de e-mail, televiziunea prin
ca'lu, ?i'rizi de tipul cartilor care au incluse %9-uri> au 0ost rezumate la:
amestecarea unor te?nologii de tipul tiparitura si radio care erau de0inite anterior;
trecerea de la lipsa de media la o a'undenta a mijloacelor de comunicare;
trecerea de la un continut adresat masei catre un continut realizat pentru grupuri
sau indivizi;
trecerea de la media unidirectionala catre media interactive.
$.-Cara+"ris"i+il +o1'!i+arii d 1asa
Individualizarea comunicarii de masa se realizeaza prin su'linierea caracteristicilor
emitatorului <creatorul mesajului>, canalul de di0uzare, receptorului <pu'licul> si continutul
transmis.
a - Co1'!i+a"orii
In mass-media mesajele sunt produse de ec?ipe specializate in cautarea si procesarea
in0ormatiilor si conceperea si 0a'ricarea divertismentului, ec?ipe ce 0ac parte din structuri
organizationale comple6e, 'azate pe ierar?ii clare , norme si proceduri de lucru standardizate.
$roductia de mesaje mass-media este costisitoare antrenand numeroase resurse te?nice si
umane.
/inalizarea unui produs media este rezultatul contri'uirii unor numerosi si variati specialisti
<de e6. la realizarea unei singure pagini de ziar contri'uie reporteri, 0otoreporteri, editori,
gra0icieni, secretari de redactie, comentatori, editorialisti, te?nicieni etc.
#ctivitatea zilnica a jurnalistilor nu presupune o relatie de comunicare interpersonala
concreta, acestia raportandu-se la un pu'lic glo'al, la o imagine pe care si-au construit-o dupa
audienta lor.
' - Ca!al'l
2esajele transmise de comunicatori sunt distri'uite cu ajutorul unui ansam'lu de te?nologii
controlate de numeroase institutii specializate, sistemul permitand ameliorarea calitatii comunicarii,
cresterea ariei de di0uzare si vitezei de circulatie a mesajelor.
&6ista trei mari tipuri de media <dupa 3.@all>:
a> /edia autonome-suportul de transmitere poarta in el mesajul.
5 parte nu implica instalatii te?nice de decodare <carti, ziare, a0ise>, cealalta parte
presupune e6istenta unui decodor <radio, televizor, lectorul de casete sau %9-uri> datorita caruia
mesajul este modi0icat in 0orme accesi'ile simturilor umane.
'> /edia de desfacere-suportul transmite mesajele : ca'lu, satelit.
23
c> /edia de comunicare-permit dialogul la distanta: tele0onul, posta.
2edia transmit mesajul din 0orma initiala intr-o 0orma variata de caracteristici te?nice:
cuvantul vor'it devine suma de scene conventionale <scrise> sau unda electrica : imaginea reala
devine suma de puncte <alte, negre, colorate> sau unda electronica. #ceste operatii modi0ica
structura si semni0icatia initiala a mesajului imprimandu-i o seama de trasaturi noi, independente
de e6istentele originale ale comunicatorilor.
9e aceea, specialistii in comunicare de masa sunt o'ligati sa-si adecveze structura si
continutul mesajului la caracteristicile canalului de transmisie.
2odul in care pu'licul percepe mesajul transmis este a0ectat de caracteristicile di0eritelor media:
suportul tiparit permite un contact prelungit cu in0ormatiile date, suportul electronic o0era mesaje care apar
si dispar cu rapiditate.
+ - P',li+'l
7egatura care consta intre cei care percepteaza anumite mesaje mass-media si care nu traiesc in
aceeasi zona, nu au aceleasi valori si convingeri este tocmai participarea la receptarea produselor
mass-media identice, in urma unei decizii li'er asumate.
%omunicarea de masa este unidirectionata, emitatorul dominand actul de transmitere a
mesajelor, raspunsul receptorului este sla', 0ara puterea de a sc?im'a continutul comunicarii.
$ro0esorul 2.%oman
=
, o'serva ca in sistemul mass-media e6ista doua 0orme de non-
comunicare care a0ecteaza comportamentul receptorilor:
1. (eceptorii nu pot comunica direct cu emitatorul, ei pot suspenda actul de comunicare,
dar nu pot 0i in dialog permanent si continuee cu producatorii de mesaje mass-media ;
dimensiunea interactiva care se poate mani0esta <de e6.: participarea pu'licului la
dez'ateri, tele0onul telespectatorului> este selectiva, 0ara putere de in0luiente si lente.
2. (eceptorii mesajelor nu sunt legati intre ei printr-un sistem de comunicare comple6.
d - Co!"i!'"'l
50erta mass-media cuprinde mai multe categorii de 'unuri culturale.
1. In0ormatiile , pot aparea su' 0orma unor date 'rute, neprelucrate <rezultatele
sportive, cotatiile 'ursiere> sau su' 0orma unor date prelucrate si am'alate in
0ormate, genuri si stiluri jurnalistice ;
2. Idei si opinii , oamenii pot a0la parerile semenilor, a specialistilor de di0erite
domenii sau editorialistilor;
3. 9ivertisment , mass-media sunt cele mai importante surse de divertisment, atat prin
cantitate, cat si prin varietatea 0ormelor;
4. 2esaje cu continut educational , cu o pondere tot mai scazuta, dimensiunea
educativa este predominata in revistele sau canalele specializate.
#vand *n vedere su'iectii carora li se adreseaza , -omul mediu. , continutul mesajelor
mass-media va 0i unul simplu, clar, plin de a0ectivitate, trasaturi ce o0era su'iectilor un acces dorit,
simplu si rapid la intelegerea mesajelor.
( - No'l s*a"i' 1dia
5 posi'ilitate a noii 0orme pe care o va lua spatiul media o constituie -autostrazile
in0ormatiei.<in0ormation 4uper?ig?Na;>, un sistem care va transmite in0ormatii, divertisment si
servicii pentru cumparatori o0erite de corporatii care se ocupa de comunicare.
In sintagma -autostrazile in0ormatiei. sunt cuprinse modelul televiziunii prin ca'lu,
internetul, serviciul on-line, etc.
=
Introducere in sistemul mass-media, p.20
24
Internet-ul a 0ost descris ca un numar nelimitat de canale de comunicare, comert electronic si
cea mai accesata 0orma de interactivitate care sparge 'ariera intre
consumator si o0ertant, cele mai populare 3 servicii o0erite 0iind e-mail-ul, grupurile de discutie. si
Oorld Oide Oe'.
3 - Modi0i+aril "oriilor +o1'!i+arii d 1asa
4c?im'arile aparute *n media determina si modi0icari ale teoriilor de comunicare de masa,
in sensul:
a. punerii unui accent. mai mare pe utilizarea mass-media, in care rolul pu'licului
devine din ce in ce mai clar.
'. e6istentei unei mutatii catre stiinta cognitiva sau catre metodele de prelucrare a
in0ormatiilor prin deplasarea varia'ilelor de la varia'ile de persuasiune
<credi'ilitatea sursei> la concepte ca natura discursului utilizat si incadrarea acestora
<modul in care este am'alat si prezentat un produs media> prin sc?im'area
varia'ilelor dependente de la atitudini la cunoastere.
#udienta 0ragmentata sau segmentata caracteristica noilor spatii media duce la o scadere a
impactului acestuia.
2"
CAPITOLUL IV
EFECTELE COMUNICARII DE MASA
In general, se admite 0aptul ca mijloacele de comunicare in masa pot e6ercita. o in0luenta
puternica, pe termen lung, daca mesajul este omogen si mai ales, daca urmeaza calea pe care o
doresc si 'ene0iciarii.
!
In 0unctie de continut, comunicarea in masa poate determina apartitia unor e0ecte pozitive
sau negative.
&0ectele mass-media se pot resimti in zone di0erite ale societatii. 9upa 9enis 2cRuail,
mass-media pot actiona asupra:
-indivizilor
-grupurilor
-institutiilor
-intregii societati, putand a0ecta personalitatea umana in dimensiunea :
-cogniti4a <sc?im'area imaginii despre lume>;
-afecti4a <crearea sau modi0icarea unor atitudini si sentimente>
-comportamentala <sc?im'ari ale modului de actiune al indivizilor si
0enomenelor sociale>
2
.
&0ectele e6ercitate de mesajele mass-media asupra receptorilor se concretizeaza intr-o mare
varietate de 0orme. 4-au propus di0erite metode teoretice si di0erite sisteme de clasi0icare a
multiplelor 0orme de in0luentare pe care le-au detectat.
%aracteristicile atri'uite acestor e0ecte s-au modi0icat : cercetatorii au trecut de la e0ectele
glo'ale la e0ectele speci0ice ,de la cele directe, pe termen scurt, la e0ecte di0uze indirecte, pe termen
lung. 4i imaginea receptorului a su0erit modi0icari : de la un pu'lic pasiv , supus in0luentei
mesajelor s-a trecut la un pu'lic activ, care solutioneaza continuturile.
1.-Toria #lo!"'l'i
-3eoria glontului., denumita si -teoria acului ?ipodermic. sau -teoria 'enzii de transmisie.
preconizeaza e0ectele puternice, mai mult sau mai putin universale ale mesajelor de comunicare in
masa asupra tuturor mem'rilor audientei care sunt e6pusi la aceste mesaje.
%onceptia a 0ost in0luentata de puterea pe care propaganda parea sa o ai'a in primul raz'oi
mondial.
3eoria a 0ost o conceptie populara in anii dinaintea celui de-al doilea raz'oi mondial, cand
multi se temeau ca un demagog stil Gitler ar putea ajunge la putere in 4.A.#. prin 0orta comunicarii
de masa.
In esenta, acest model se reduce la urmatoarea sc?ema
1
:
4ursa


transmitere mesaj , direct
indivizi izolati
<stimul>
0ara intermediar, unic
<raspuns>
&6presia -acul ?ipodermic. vine sa su'linieze idei ca mesajele presei penetreaza constiinta
receptorului cu usurinta unui ac care strapunge pielea si ca ele genereaza un raspuns imediat, rapid
si necontrolat rational, analor celui provocat de o impunsatura.
!
Introducere in sistemul mass-media, p."1
2)
-Clontul magic. reprezentat de mass-media 0unctioneaza ca un declansator de
comportament social programat , 0iind de ajuns o companie de presa 'ine construita pentru a o'tine
imediat orientarea atitudinii si comportamentului pu'licului in directia dorita.
4e considera ca e6ista doua situatii-tip care 0avorizeaza emergenta unui e0ect -stimul-
raspuns.: dezordinea sociala <panica, terorism, violenta> si companiile de in0luentare a pu'licului.
$.-Modl'l 0+"lor li1i"a" sa' l#a +o!s+i!"lor 1i!i1al
$rin cercetarile sale despre armata, Gooland a demonstrat ca 0ilmele de orientare erau
e0icace in transmiterea in0ormatiilor dar nu si in sc?im'area atitudinilor.
:osep? Dlapper in cartea sa -3?e &00ects o0 2ass %omunication. a prezentat principiile
generale ale e0ectelor comunicarii de masa:
comunicarea de masa nu serveste ca o cauza necesara si su0icienta a e0ectelor asupra audientei,
ci 0unctioneaza mai degra'a printr-o conjugare cu alti 0actori si in0luente mediatoare.
0actorii de mediere sunt de o asemenea natura incat ei acorda de o'icei comunicarii de masa
rolul unui agent partial , dar nu de 0actor mare.
3.-Toria +'l"i-arii
3eoria cultivarii a 0ost dezvoltata de cercetarorul C.Cer'ner
In cadrul acestei teorii se argumenteaza 0aptul ca pentru telespectatorii pasionati ,
televiziunea monopolizeaza si inlocuieste toate sursele de in0ormatie, idei si constientizari..
&0ectul acestei e6puneri la aceleasi mesaje produce ceea ce cercetatorii au numit -cultivare.
sau invatarea unor conceptii , viziuni despre lume, roluri si valori comune.
%ercetatorii care s-au ocupat de cultivare au aratat ca di0erentele dintre telespectatorii
pasionati si cei moderati apar c?iar si la un numar de alte varia'ile, incluzand varsta, pregatirea,
citirea stirilor, se6ul persoanei.
$e parcursul cercetarilor, au 0ost adaugate 2 concepte suplimentare: -curentul principal. si
-rezonanta..
%urentul principal se produce cand vizionarea indelungata conduce la o convergenta de
rezultate de la un grup la altul.
(ezonanta se produce cand e0ortul de cultivare este sustinut pentru un anumit grup din
populatie.
3.-S*irala "a+rii
3eoria realizata de &lisa'et? 1oelle-1eumann, sustine in esenta ca mass-media au e0ecte
puternice asupra opiniei pu'lice, dar ca aceste e0ecte au 0ost su'estimate sau nedetectate din cauza
limitarilor in cercetare, pentru producerea acestor e0ecte puternice concurand 3 caracteristici ale
comunicarii de masa: acumularea, omniprezenta si consonanta. <redarea uni0orma a unui eveniment
sau pro'leme>.
3eoria spiralei postuleaza ca indivizii au un organ senzitiv cvasistatic prin care determina
care sunt parerile si tipurile de comportament apro'ate sau dezapro'ate in mediul in care traiesc si
care sunt opiniile si 0ormele de comportament care castiga sau pierd putere.
2ass-media joaca un rol important in spirala tacerii deoarece ele reprezinta sursa la care se
uita oamenii pentru a gasi distri'utia opiniei pu'lice. 2ass-media pot a0ecta spirala tacerii in 3
0eluri:
1. contureaza impresiile in legatura cu opiniile dominante;
2. contureaza impresiile in legatura cu opiniile care castiga teren;
3. 0i6eaza impresii in legatura cu opiniile pe care le poate e6prima unora in pul'ic 0ara
a deveni izolat.
9orinta de a vor'i despre o pro'lema este in0luentata in mare parte de climatul de opinie ,
daca acesta se indreapta impotriva unei persoane, acea persoana va ramane tacuta .
/orta de motivare pentru aceasta tacere este 0rica de izolare.
2+
6.-E0+"'l +li d-a "ria *rsoa!
Ipoteza e0ectului celei de-a treia persoana arata ca oamenii tind sa supraestimeze in0luente
pe care mesajele comunicarii de masa o au asupra atitudinilor si comportarii altora.
3eoria e0ectului celei de-a treia persoana poate 0i separata in 2 componente: una legata de
perceptie <oamenii vor percepe ca un mesaj va avea e0ecte mai mari asupra altora decat asupra lor
insisi> si cea legata de e0ecte <oamenii vor intreprinde di0erite actiuni care vor constitui un e0ect al
mesajului original>.
5 interpretare a e0ectului celei de-a treia persoana este ca oamenii pot 0i mai in0luentati de
mass-media decat cred ca sunt , oamenii ii vad pe ceilalti mai in0luentati de mass-media decat sunt
ei insisi.
D.-E0+"l -iol!"i di! "l-i.i'!
#u 0ost emise di0erite ipoteze in legatura cu e0ectele posi'ile ale violentei din televiziune:
-ipoteza cat?arsismului , sugereaza ca vizionarea violentei la televizor duce la reducerea
tendintei agresive deoarece permite o e6primare indirecta a agresiunii ;
-ipoteza de imitare sau de modelare sugereaza ca oamenii invata de la televizor
comportamente agresive si apoi ies in strada si le reproduc;
-ipoteza dezin?i'itiei sugereaza ca televiziunea reduce in?i'itia oamenilor in legatura cu
comportamentul agresiv 0ata de alti oameni.
9esi unele studii au sustinut ideea cat?atsisului, mult mai multe dintre acestea au sustinut
celelalte 2 ipoteze.
>.-Toria i!-a"arii so+ial
Atila pentru analizarea e0ectelor posi'ile ale violenteidin televiziune, teoria invatarii sociale
a 0ost 0undamentata de #l'ert @andura.
3eoria invatarii sociale arata ca invatarea are loc atunci cand un comportament este intarit
de o recompensa .
%u toate acestea, oamenii pot ocoli aceasta metoda ine0icienta de invatare si pot acumula
anumite comportamente prin o'servarea pur si simplu si stocarea o'servatiilor ca un g?id pentru un
comportament ulterior.
2ulte din e0ectele din mass-media pot avea lor printr-un proces de invatare sociala.
E.-Modl'l 0+"lor *'"r!i+
$e langa e0ectul spiralei tacerii, modelul e0ectelor puternice a 0ost realizat prin studii si de
2endelsonn <1!+3>, 2acco'; si /arTulear <1!+"> si @all-DoIeac?.<1!=4>.
4-a demonstrat 0aptul ca dependenta oamenilor de televizor este un 0actor important in
producerea e0ectelor. $ersoanele care erau mai dependende de televiziune aveau mai multe sanse ca
urmarind o emisiune sa-si sc?im'e valorile si atitudinile 0ata de valorile discutate. in acea
emisiune.
%oncluzionand asupra amplorii e0ectelor comunicarii de masa se poate o'serva ca teoria
glontului, una dintre primele si cele mai simple notiuni despre comunicarea de masa a atri'uit
e0ecte puternice comunicarii, concept ce a 0ost inlocuit de modelul e0ectelor limitate, cu toate ca
cercetarile 0acute asupra decalajului de cunoastere , e0ectelor violentei din televiziune au aratat ca
comunicarea de masa nu a avut numai e0ecte limitate, ci are e0ecte puternice.
2=
CAPITOLUL V
LIBERTATEA DE EXPRIMARE SI LIMITELE SALE
1.-O,i+"'l li,r"a"ii d /*ri1ar *ri! *rasa
9rept 0undamental al omului, li'ertatea de e6presie permite e6primarea opiniilor,
credintelor religioase, convingerilor sale, modalitatilor de mani0estare a acesteia 0iind variate: viu
grai, scris, imagini, sunete.
7i'ertatea de e6presie implica si li'ertatea presei, insa intre cele doua concepte nu poate 0i
pus semnul ec?ivalentei, cea din urma presupunand un continut comple6: atat in ceea ce priveste
activitatea spirituala, cat si pe cea a mijloacelor materiale.
5 presa li'era presupune li'ertatea tuturor activitatilor pe care le implica realizarea
dreptului de e6primare si pe cel de in0ormare.
1
5'iectul li'ertatii presei il reprezinta in0ormatiile corecte si de interes pu'lic precum si
opiniile sau comentariile cu privire la situatii sau evenimente concrete.
7i'ertatea de e6primare prin presa este su'ordonata dreptului la in0ormare ce apartine
'ene0iciarilor mesajelor mass-media , am'ele intrand in s0era de cuprindere a notiunii de interes
pu'lic.
9elimitarea neta intre stire si opinie elimina pericolul vicierii opiniei pu'lice de aprecieri
eronate asupra 0aptelor prezentate, aceste constituind un alt aspect important al li'ertatii de
e6presie prin presa si totodata al eticii ziaristice.
$.-L#isla"ia *rsi di! Ro1a!ia
/undamentul legal al li'ertatii de e6primare a presei in (omania se regaseste in principiul
constitutionalaplicat prin dispozitiile art.30: - 7i'ertatea de e6presie a gandurilor, opiniilor sau a
credintelor si li'ertatea creatiilor de orice 0el, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau
prin alte mijloace de comunicare in pu'lic, sunt inviola'ile. %enzura de orice 0el este interzisa.
7i'ertatea presei implica si li'ertatea de a in0iita pu'licatii. 1ici o pu'licatie nu poate 0i
suprimata..
3otodata prevederile constitutionale mentionate aduc si limitari ale li'ertatii a0irmate.
7i'ertatea de e6presie nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici
dreptul la propria imagine. 4unt interzise de lege de0aimarea tarii si a natiunii, indemnul la raz'oi,
de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa , incitarea la discriminare , la
separatism teritorial, contrare 'unelor moravuri..
%on0orm dispozitiilor art.30 din norma constitutionala : -9ispozitiile constitutionale privind
drepturile si li'ertatile cetatenilor vor 0i aplicate si interpretate in concordanta cu 9eclaratia
Aniversala a 9repturilor 5mului, cu pactele si cu celelalte tratate la care (omania este parte. 9aca
e6ista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile 0undamentale ale omului la
care (omania este parte si legile interne au prioritate reglementarilor internationale, cu e6ceptia
cazului in care %onstitutia sau legile interne contin dispozitii mai 0avora'ile.
#sadar, si in acest domeniu al li'ertatii de e6primare devin in mod direct si pe deplin
aplica'ile prevederilor internationale in materie:
2!
1.-9eclaratia Aniversala a 9repturilor 5mului, adoptata de #dunarea Cenerala 51A la 10
decem'rie 1!4=, desi cu caracter de recomandare, declaratia a0irma li'ertatea de e6presie drept .
cea mai inalta aspiratie a oamenilor., proclamand ca - orice om are dreptul la li'ertatea opiniilor si
e6primarii; acest drept include li'ertatea de a avea opinii, 0ara imi6tiune din a0ara, precum si
li'ertatea de a primi si raspandi in0ormatia sau idei, prin orice mijloace si independent de
0rontierele de stat..
2.-$actul international cu privire la drepturile civile si politice, adoptat de #dunarea
Cenerala 51A la 1) decem'rie 1!)), care prin dispozitiile art.1! rea0irma dreptul la li'era
e6primare proclamat prin 9eclaratie.
3.-%onventia &uropeana a drepturilor omului, intrata in vigoare la 3 septem'rie 1!"3,
prevede prin dispozitiile art.10 dreptul la e6primare si in0ormare: -5rice persoana are dreptul la
li'ertatea de e6primare. #cest drept cuprinde li'ertatea de opinie si li'ertatea de a primi sau
comunica in0ormatii ori idei 0ara sa poata e6ista vreun amestec al autoritatilor pu'lice si 0ara sa se
tina seama de 0rontiere..
4.-(ezolutiile 10031!!3 si 121"1!!3 adoptate de #dunarea $arlamentara a %onsiliului
&uropei.
9reptul la li'era e6primare nu este unul a'solut. &l cunoaste limitari si ingradiri legale care
pot viza:
asigurarea cuvenitei. recunoasterii si respectarea drepturilor si li'ertatilor altora;
satis0acerea justelor cerinte ale moralei, ordinii pu'lice si 'unastarii generale intr-o
societate democratica. <9eclaratia universala a drepturilor omului>.
interzicerea propagandei in 0avoarea raz'oiului si orice indemn la ura nationala, rasiala
sau religioasa care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau violenta <$actul
International cu privire la 9repturile %ivile si $olitice>;
masuri necesare intr-o societate democratica pentru securitate nationala , integritate
teritoriala sau siguranta pu'lica, pentru apararea ordinii si prevenirea in0ractiunilor ,
pentru protectia societatii si a moralei, pentru protectia reputatiei sau a drepturilor altuia,
pentru a impiedica divulgarea de in0ormatii con0identiale si pentru a garanta autoritatea
si impartialitatea puterii judecatoresti. <%onventia &uropeana a 9repturilor 5mului>.
(.-Ti"'larii li,r"a"ii d /*ri1ar
7i'ertatea de e6primare prin presa este su'ordonata dreptului la in0ormare.
In0ormatia de presa parcurge de la sursa la receptor etapa o'tinerii in0ormatiei, a selectarii,
veri0icarii, ela'orarii, editarii , tiparirii si des0asurarii sale.
7i'ertatea de e6primare a presei presupune e6istenta sa in toate aceste etape, con0licte si
incalcari ale acestei li'ertati putand 0i semnalate in 0iecare dintre cele + etape.
#st0el poate e6ista un con0lict, aprecieri sau viziuni di0erite intre ziaristjurnalist si sursa sa
de in0ormare, intre ziarist si editorul materialului de presa, intre editor realizator si patronul
institutiei de presa, intre jurnalisti si distri'uitorii de presa.
In scopul intaririi garantiilor li'ertatii de e6primare a jurnalistului, legislatia din mai multe
state europene au reglementat -clauze de constiinta. a jurnalismului care presupune posi'ilitatea
ziaristului asupra caruia se e6ercita presiuni in interiorul redactiei de a pune capat contractului de
munca 0ara a avea de su0erit din punct de vedere 0inanciar sau al vec?imii in munca.
30
3.-Li1i"ari al li,r"a"ii d a*arar
3.1.-Rs*+"'l -i"ii *ri-a"
Ana dintre cele mai importante si semni0icative limitari ale dreptului la li'era e6presie este
respectul vietii private si de 0amilie.
Importanta respectului vietii private rezida prin numeroasele reglementari internationale si
interne:
a.-9eclaratia Aniversala a 9repturilor 5mului <art.12>;
'.-$actul international cu privire la drepturile civile si politice <art.1+>;
c.-%onventia &uropeana a 9repturilor 5mului <art.=>;
d.-%onstitutia (omaniei.
1otiunea de viata intima, 0amiliala si privata desi se a0la intr-o relatie de interdependenta si
se e6plica unele prin altele, ele nu se con0unda, 0iind distincte.
#st0el, este intim ceea ce se re0era la viata particulara sau 0amiliala a cuiva sau ceea ce este
caracteristic unui mediu restrans, unui cadru limitat, 0amiliar si constituie viata 0amiliala relatiile pe
care le presupune 0amilia.
%on0orm (ezolutiei nr.42=, paragra0ul c, pct.2 si 3, apartinand #dunarii %onsultative a
%onsiliului &uropei: -dreptul la respectarea vietii private consta in posi'ilitatea persoanei de a-si
duce viata asa cum doreste, cu un minimum de ingerinte. #cest drept se re0era la viata privata, la
viata 0amiliala si la cea a caminului, la integritatea 0izica si morala, la onoare si reputatie, la 0aptul
de a nu 0i prezentat intr-o lumina 0alsa, la nedivulgarea unei 0apte inutile si jenante, la pu'licarea
0ara autorizatie a 0otogra0iilor private, la protectia impotriva spionajului si a indiscretiilor
nejusti0icate sau inadmisi'ile, la protectia impotriva utilizarilor a'uzive a comunicarilor private, la
protectia impotriva in0ormatiilor con0identiale comunicate sau primite de un particular.
In timp ce legislatia 0ranceza contine dispozitii care sanctioneaza atentatul la intimitatea
vietii private <#tteinte a l8intimite8 de la vie prive8> atat in domeniul dreptului penal, cat si civil,
jurisprudenta americana a consacrat -rig?t o0 privac;., legislatia penala reglementand delictul de
invazie in viata privata care consta intr-o ingerinta. injusta si nelegala in viata privata a unei
persoane din partea celorlalti indivizi sau autoritati.
#sadar, o'ligatia de a respecta dreptul la viata intima, de 0amilie si privata revine tuuror, nu
numai autoritatilor.
3.$.-Pro"+"ia &'ridi+a a da"lor +' +ara+"r *rso!al
$rotectia juridica a datelor cu caracter personal s-a realizat prin legea )++2001 pu'licata in
2onitorul 50icial +!012.12.2001.
4copul edictarii legii este declarat prin dispozitiile art.1: garantarea si protectia drepturilor
si li'ertatilor 0undamentale ale persoanelor 0izice, in special a dreptului la viata intima, 0amiliala si
privata cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
$rin dispozitiile sale, legea de0ineste domeniul de aplicare <art.2>, precum si o serie de
termeni utilizati in cuprinsul sau <art.3> : date cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter
personal, stocarea datelor, sistem de evidenta, operator, tert, destinatar, date anonime,
caracteristicul datelor cu caracter personal <art.4>, conditii de legitimitate privind prelucrarea
datelor <art.">, reguli speciale <%ap.3> drepturile persoanei vizate <%ap.4> etc.
$rin dispozitiile art.11 se prevede o importanta e6ceptie de la normele legale: care nu se
aplica in situatia in care prelucrarea datelor se 0ace e6clusiv in scopuri jurnalistice, literare sau
artistice, daca prelucrarea priveste date cu caracter personal care au 0ost 0acute pu'lice in mod
31
mani0est de catre persoana vizata sau care sunt strans legate de calitatea de persoana pu'lica a
persoanei vizate ori de caracterul pu'lic al 0aptelor in care este implicata.
3.(.-Dr*"'l la *ro*ria i1a#i!
9reptul la propria imagine comporta 0acultatea pentru individ de a se opune pu'licarii
imaginii sale 0ara consimtamantul sau.
10
1otiunea de imagine a 0ost e6tinsa de la caracteristicile e6terioare, 0izice ale persoanei la
care , ca atri'ut de personalitate.
(eglementarea normativa. a dreptului la propria imagine este realizata in cap.11 art.== din
legea =1!!) privind drepturile de autor su' titlu -protectia portretului.: di0uzarea unei opere care
contine un portret necesita autorizarea persoanei reprezentate in acel portret, autorului,
proprietarului sau posesorului operei 0iindu-i interzisa reproducerea sau comunicarea pu'lica 0ara
consimtamantul persoanei reprezentate sau al succesorilor timp de 20 de ani dupa moartea acestuia.
In categoria operelor protejate se includ si operele 0otogra0ice precum si orice alte opere
e6primate printr-un procedeu analog.
%u toate acestea, autorizarea persoanei reprezentate nu este necesara daca persoana este
model, a primit o remuneratie pentru o poza, este o persoana general cunoscuta si portretul a 0ost
e6ecutat cu ocazia activitatilor sale pu'lice, sau portretul constituie numai un detaliu al unei opere
ce reprezinta o adunare, un peisaj sau o mani0estare pu'lica.
9reptul la propria imagine are anumite particularitati care ii imprima o anumita
independenta 0ata de dreptul la viata privata, intrucat nu este e6clus ca intre imaginea reprosata si
viata privata sa nu e6iste nici o legatura.
10
-(egimul juridic, p."1
32
CAPITOLUL VI
DREPTUL LA INFORMATIE
1.-Co!"i!'"'l dr*"'l'i la i!0or1a"i
(ezolutia 10031!!3 a #dunarii $arlamentare a %onsiliului &uropei prin pct.1+ releva
importanta in0ormatiei: -in0ormarea si comunicarea sunt elemente indispensa'ile ale vietii
democratice deoarece garantarea participarii la viata pu'lica este o conditie a dezvoltarii
democratiei..
$otrivit aceleeasi (ezolutii in0ormatia este un drept al cetateanului din care rezulta si
dreptul de a cere o in0ormatie 0urnizata sa 0ie transmisa cu respectarea adevarului in cazul stirilor si
in mod onest in cazul opiniilor 0ara nici o interventie e6terioara.
In acest conte6t, statului ii revine o'ligatia evolutiva de a asigura cadrul realizarii li'erului
acces la orice in0ormatie de interes pu'lic: art.31 al.2 din %onstitutia (omaniei: -#utoritatile
pu'lice competente sunt o'ligate sa asigure in0ormarea corecta a cetatenilor asupra tre'urilor
pu'lice si asupra pro'lemelor de interes personal..
9reptul la in0ormatie are un continut comple6
11
:
-dreptul de a 0i in0ormat in mod prompt si corect;
-dreptul de a in0orma;
dreptul la acces la sursele de in0ormatie;
-dreptul la recurs in cazul re0uzului accesului la in0ormatii
-dreptul la selectivitate sau la non-in0ormare;
-dreptul la con0identialitate;
-dreptul la protectia surselor con0identiale.
#sigurarea si 0unctionarea in mod concret a li'erului acces la in0ormatii conduce la
12
:
mai putina coruptie <oamenii si institutiile devin corupti'ili daca pu'licul nu le poate
urmari activitatea>;
eradicarea 0oametei <0oametea se datoreaza inactivitatii guvernului; a0landu-se su'
constanta urmarire a presei guvernale nu indraznesc sa 0ie nepasatoare>;
o societate mai sanatoasa <lipsa in0ormatiilor cu privire la raspandiri GIE-4I9# sau a
epidemiei 4#(4 in %?ina>;
un mediu mai curat <multe dintre deciziile care a0ecteaza mediul sau se aduc la
cunostinta pu'licului>;
respectarea drepturilor omului <un guvern transparent, care ar pu'lica rezultatele
anc?etelor vizand incalcarile drepturilor omului, are sansa sa respecte drepturile
omului>;
respectarea vietii private <asigurarea drepturilor individului de a vedea in0ormatiile
detinute in legatura cu el conduce la respectarea dreptului sau la viata privata;
o societate mai sigura;
o democratie mai puternica.
#doptarea legilor cu privire la li'ertatea de in0ormare a condus la enuntarea unor principii
ale legislatiei speci0ice, cuprinse in dispozitiile din 9eclaratia Aniversala a 9repturilor 5mului:
1. 7egile vizand li'erul acces la in0ormatii tre'uie sa se g?ideze dupa principiul ma6imei
transparente;
11
%ercelescu, %, 2, op.cit., p.!+
12
$opa, 9, 3, 9reptul comunicarii, &ditura 1ova, 1!!!, p.42
13
7i'erul acces la in0ormatie-manual pentru 0unctionarii pu'lici, editat de %entrul pentru jurnalism independent, @ucuresti, 2004,
p.1"
33
2. Institutiile pu'lice tre'uie sa 0ie o'ligate sa-si pu'lice din o0iciu documentele
importante;
3. Institutiile pu'lice tre'uie sa promoveze activ guvernarea transparenta;
4. &6ceptiile tre'uie sa 0ie strict determinate si 0ormulate;
". %ererile de in0ormatii tre'uie procesate rapid si corect, orice re0uz urmand sa 0ie
reanalizat de un 0or independent;
). 5amenii nu tre'uie sa 0ie descurajati sa depuna cereri din cauza costurilor e6or'itante;
+. 4edintele institutiilor pu'lice sa 0ie desc?ise pu'licului;
=. 7egile care nu respecta principiul ma6imei transparente tre'uie amendate sau
respinse;
!. $ersoanele care o0era in0ormatii despre anumite nereguli <sau cele care le semnaleaza>
tre'uie protejate.
$.-A++s'l la i!0or1a"iil +' +ara+"r *',li+
In legislatia nationala , dreptul la in0ormatie este reglementat de 7egea "4412.10.2001
privind li'erul acces la in0ormatiile de interes pu'lic.
%on0orm dispozitiilor art.2 lit.'> prin in0ormatie de interes pu'lic se intelege orice
in0ormatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati pu'lice sau institutii
pu'lice, indi0erent de suportul ori de 0orma sau de modul de e6primare a in0ormatiei.
$e langa acestea, s0era notiunii de in0ormatii pu'lice cuprinde nu numai activitatea
autoritatilor sau institutiilor pu'lice, cu orice alta in0ormatie legata de interesele generale ale
societatii.
9reptul la in0ormare este limitat, con0orm art.12, 7egea ""42001, 0iind e6ceptate:
in0ormatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii pu'lice, daca 0ace
parte din categoriile in0ormatiilor clasi0icate;
in0ormatiile privind deli'erarile autoritatilor, cele care privesc interesele economice si
politice ale (omaniei, daca 0ac parte din categoria de in0ormatii clasi0icate;
in0ormatiile privind activitatile comerciale sau 0inanciare, daca posi'ilitatea acestora
aduce atingere principiului concurentei loiale;
in0ormatiile cu privire la datele personale;
in0ormatiile privind procedarea in timpul anc?etei penale sau disciplinare daca se
pericliteaza rezultatul ac?etei, se dezvaluie surse con0identiale ori se pune in pericol
viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane ;
in0ormatiile privind procedurile judiciare, daca pu'licitatea acestora aduce atingere
asigurarii unui proces ec?ita'il ori interesului legitim al oricareia dintre partile
implicate;
in0ormatiile a caror pu'licare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.
%on0orm art.13, 7egea 2""42001, nu sunt incluse in categoria in0ormatiilor clasi0icate,
in0ormatiile care 0avorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau institutie pu'lica.
9e asemenea, in0ormatiile cu privire la datele personale ale unei persoane devin pu'lice
<art.14> in masura in care a0ecteaza capacitatea de e6ercitare a unei 0unctii pu'lice.
In vederea asigurarii accesului oricarei persoane la in0ormatiile de interes pu'lic,
autoritatile si institutiile pu'lice au o'ligatia sa organizeze comportamente specializate de
in0ormare si relatii pu'lice sau sa desemneze persoane cu atri'utii in acest domeniu.
#sigurarea accesului la in0ormatiile de interes pu'lic se 0ace din o0iciu sau la cerere, din
o0iciu prin a0isarea la sediul autoritatii sau institutiei pu'lice, prin pu'licarea in 2onitorul 50icial,
prin mijloacele de comunicare in masa, in pu'licatii proprii, in pagina de Internet etc.
34
#utoritatile sau institutiile pu'lice au o'ligatia sa raspunda in scris la solicitarea
in0ormatiilor de interes pu'lic in 10 zile sau in cel mult 30 zile de la inregistrarea solicitarii in
0unctie de di0icultatea, comple6itatea, volumul lucrarilor si urgena solicitarii. (e0urul comunicarii
se motiveaza si se comunica in termen de " zile de la primirea petitiilor.
$entru in0ormatiile solicitate ver'al, 0unctionarii din cadrul compartimentelor de in0ormare
si relatii pu'lice au o'ligatia sa precizeze conditiile si 0ormele in care are loc accesul la in0ormatiile
de interes pu'lic.
%on0orm art.1= , legea 2"442001, atri'utiile pu'lice au o'ligatia sa acorde 0ara
discriminari acreditare ziaristilor si reprezentantilor mijloacelor de comunicare in masa , in termen
de 2 zile de la inregistrarea cererii.
Impotriva re0uzului e6plicit sau tacit al angajatului de a comunica in0ormatiile de acces
pu'lic, persoana lezata poate depune reclamatie in termen de 30 zile de la luarea la cunostinta la
conducatorul unitatii, acesta 0iind o'ligat a raspunde in 1" zile.
$ersoana vatamata se poate adresa sectiei de contencios-administrativ a tri'unalului in 30
zile de la data e6pirarii termenului prescris de lege pentru raspunsul scris, ?otararea instantei 0iind
supusa recursului la %urtea de #pel.
(.-I!0or1a"ii +' +ara+"r s+r"
4e a0irma 0aptul ca legislatia am'igua cu privire la in0ormatiile cu caracter secret poate 0i
asociata cenzurii intrucat da posi'ilitatea unor interpretari a'uzive din partea autoritatilor pu'lice
care le detin.
(eglementate anterior prin legea 231!+1 privind apararea secretului de stat, in0ormatiile cu
caracter secret clasi0icat 0ac o'iectul dispozitiilor 7egii 1=22002 privind protectia in0ormatiilor
clasi0icate.
$rin in0ormatii clasi0icate se intelege <art.1"> in0ormatiile , datele , documentele de interes
pentru securitatea nationala, care datorita nivelurilor de importanta si consecintelor care s-ar
produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, tre'uie sa 0ie protejate.
4ecretele de stat sunt in0ormatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgare
se pot prejudicia siguranta nationala si apararea tarii, iar in0ormatiile secrete de serviciu sunt
in0ormatiile prin a caror divulgare se pot prejudicia persoane juridice de drept pu'lic sau privat.
9upa de0inirea categoriilor ce intra in componenta in0ormatiilor secrete de stat <art.1+>,
legea prevede prin art.1! persoanele imputernicite sa atri'uie unul dintre nivelurile de secretizare a
in0ormatiilor cu prilejul ela'orarii lor.
4e prevede, de asemenea, posi'ilitatea oricarei persoane 0izice sau juridice de a 0ace
contestatie la autoritatile care au clasi0icat in0ormatia, impotriva clasi0icarii, a duratei acesteia,
precum si a modului in care s-a atri'uit un nivel sau altul de secretizare <art.20>.
#ccesul la in0ormatii secrete de stat este permis numai in 'aza unei autorizatii scrise,
eli'erate de conducatorul persoanei juridice care detine ast0el de in0ormatii, dupa noti0icarea
prela'ila a 50iciului (egistrului 1ational al In0ormatiilor 4ecrete de 4tat.
In ceea ce priveste in0ormatiile de serviciu, conducatorii autoritatilor si institutiilor pu'lice,
ai agentilor economici cu capital integral sau partial de stat si ai altor persoane juridice de drept
pu'lic ori privat sunt o'ligati sa sta'ileasca in0ormatiile care constituie secret de serviciu si regulile
de protectie a acestora, sa coordoneze activitatea si sa controleze masurile privitoare la pastrarea
secretului de serviciu, 0iind interzisa clasi0icarea ca secrete de serviciu a in0ormatiilor care prin
natura sau continutul lor sunt destinate sa asigure in0ormarea cetatenilor pentru 0avorizarea ori
acoperirea eludarii legii sau o'structionarea justitiei.
$e langa clasele de secretizare: secrete de stat si secrete de serviciu, legea mai prevede si
niveluri de secretizare:
4trict secret de importanta deose'ita, strict secret si secrete.
3"
3.-Prsa si s'rsl !o0i+ial
Importanta nedezvaluirii sursei de catre jurnalisti a 0ost a0irmata de (ezolutia $arlamentului
&uropean adoptata la 1=.01.1!!4, cea de-a patra %on0erinta Interministeriala &uropeana din +-
=.01.1!!4 privind secretul pro0esional cu privire la sursele de in0ormare de rang de principiu al
li'ertatii presei si al drepturilor omului.
78ceptiile privind dezvaluirea identitatii sursei vizeaza situatiile in care:
o sursa consimte;
o sursa este 'anuita in mod rezona'il de tradare, spionaj sau in0ractiuni similare;
o nedezvaluirea ar pune in pericol siguranta statului;
o dezvaluirea este necesara pentru protejarea unui interes pu'lic sau privat care are
preeminenta.
%urtea &uropeana a 9repturilor 5mului a statuat in mod constant ca o'ligarea jurnalistilor
sa divulge sursa de in0ormatii o'tinuta con0idential ingreuneaza o'tinerea acestora 0iind ast0el lezat
dreptul cetateanului de a 0i in0ormat si prin urmare se incalca dispozitiile art.10 al %onventiei
&uropene.
In legislatia nationala , protectia sursei in0ormatiei o'tinute con0idential este reglementata
prin art.!1 7egea =1!!), legea drepturilor de autor.
&ditorul sau producatorul , la cererea autorului este o'ligat sa pastreze secretul surselor de
in0ormatii 0olosite in opere si sa nu pu'lice documente re0eritoare la acestea .
9ezvaluirea secretului este permisa cu consimtamantul persoanei care l-a incredintat sau in
'aza unei ?otarari judecatoresti, de0initive si irevoca'ile.
Incalcarea dispozitiilor legale atrage raspunderea civila sau penala .
9reptul la protectia sursei este limitat doar in cazul autorilor de opere pu'licistice si
audiovizuale, majoritatea materialelor de presa ne0iind opere protejate de 7egea drepturilor de
autor, ci simple stiri , continand in0ormatii 'rute, neprelucrate prin comentarii.
3)
BIBLIOGRAFIE
1. %.:. @ertrand, 9eontologia mijloacelor de comunicare, Institutul &uropean, 2000
2. N.:.4everin, :.N.3anIard,jr., $erspective asupra teoriilor comunicarii de
masa,$olirom,2004
3. 2.%oman,Introducere in sistemul mass-media, $olirom, 2004
4. /.%.(us, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor pu'lice, Institutul &uropean 2002
". 3udor %atineanu, &lemente de etica,&d.9acia, 1!=2,
). 3.4lama-%azacu, 4tratageme comunicationale si manipularea, $olirom,2000
+. %. 2.%ercelescu, (egimul juridic al presei, 3eora, 2002
=. %onstitutia (omaniei
!. 9eclaratia universala a drepturilor omului
10. %onventia pentru apararea drepturilor omului si a li'ertatilor 0undamentale de la (oma-
7egea 301!!4 si 7egea +!1!!".
11. (ezolutia 10031!!3 si (ecomandarea 121"1!!3 privind etica jurnalistica
12. 7egea audio-vizualului "042002
3+