Sie sind auf Seite 1von 82

Revistă de analiză a politicii internaţionale est-europene editată de

Asociaţia de Studii Internaţionale „PRO EST”


Nr. 2/2007

Editura EUROPA
Craiova
2007
2
Cuprins

Revistă de analiză a politicii internaţionale est-europene EDITORIAL:


editată de Asociaţia de Studii Internaţionale „PRO Estul… Timpul retulburării, timpul
EST” limpezirii 3
(Mihai Ghiţulescu)
Nr. 2/2007
Rusia şi binomul puterii
6
(Ion Deaconescu)

Interesele Rusiei asupra Mării Negre


8
Colegiul de redacţie (Ermelinda Durmishi)

Federaţia Rusă – Un actor important pe


Director:
Director
scena energetică a lumii 14
Prof. univ. dr. Ion Deaconescu
(Ioana Ciobanu)
Redactor-şef:
Redactor-şef Au câştigat oare Statele Unite Războiul
Prof. univ. dr. Cezar Avram Rece? 18
(David D. Newson)
Redactor-şef adjunct:
adjunct
Prof. univ. dr. Bianca Maria Carmen Moldova: traiectoria integrării
Predescu 25
(George Bălaşa)

Secretar de redacţie:
redacţie O retrospectivă a situaţiei Irakului
27
Prep. univ. drd. Mihai Ghiţulescu (William J. Crowe Jr.)

Redactori:
Redactori Turkmenistan – o nouă dispută
Prof. univ. dr. Ion Roşu Hamzescu geopolitică între Rusia şi SUA 34
Conf. univ. dr. Dan Spânu (Ion Deaconescu)
Conf. univ. dr. Mihai-Radu Costescu
Lect. univ. dr. Cătălin Stănciulescu Eroziunea suveranităţii, legalităţii, şi
stabilităţii în Balcani 37
(Cezar Avram, Roxana Radu)

Războiul din fosta Iugoslavie. Conflict


etnic sau luptă pentru putere? 51
(Cristina Avram)

Muntenegru: stat şi naţiune


65
(Mihai Ghiţulescu)

© 2007 – Editura Europa


Toate drepturile sunt rezervate. Orice reproducere integrală sau
parţială fără permisiunea autorului este interzisă.
ISSN: 1842-5984
EDITORIAL 3

Estul...
Timpul retulburării, timpul
limpezirii

A fost mai întâi naţionalismul.


Mihai Ghiţulescu Dorinţa sa de a crea zone omogene
şi ferm separate a avut efecte per-
verse. Liniile de demarcaţie s-au

A
dovedit atât de groase şi de întor-
re rost să mai spunem că tocheate încât zonele de separat au
estul nu-i ca vestul? Da. devenit aproape inobservabile. O fi
Măcar pentru a putea vina locului sau a localnicilor!
întreba apoi de ce. Chestiunea rămâne în suspensie...
N-are rost să Cu siguranţă însă
cădem în primor- Estul pare să fie locul unde e vina ideologiei:
dialisme, să căutăm s-au încercat toate ideologiile foarte fermă în do-
cauze structurale ale şi unde toate şi-au dovedit rinţa sa de a im-
acestei alterităţi atât pune lumii un
şubrezimea. Toate clivajele
de evidente. Totul mo-del, a omis –
vine din istorie sau, lumii au căpătat aici sau, pur şi simplu,
pentru a fi în ton dimensiuni rabelaisiene. nu a putut – să îl
cu dulcele catastro- de-seneze. Ceea
fism local, din anis- ce a adus în prim-
torie. Dar să recunoaştem că tot plan era, de fapt,
trecutul nebulos al Estului nu ar fi o schiţă în creion, cu marginile mai
contat mai deloc, dacă peste el nu s- curând punctate.
ar fi abătut valurile ideologice ale Nu mai contează cum a arătat
Vestului. Estul înainte de „marea epidemie
Estul pare să fie locul unde s-au naţionalistă”; cert este că, după
încercat toate ideologiile şi unde aceasta, diferenţele faţă de Vest au
toate şi-au dovedit şubrezimea. devenit izbitoare. Culmea, în urma
Toate clivajele lumii au căpătat aici semănării aceloraşi idei. Ceea ce
dimensiuni rabelaisiene. într-o parte a dus la crearea unor
4

vaste zone compacte, în cealaltă a Mai avem... mirajul Occidentului.


fărâmiţat până la haos. Astfel, văzut El există de mult şi este notoriu
de pe lună, Estul arată politic la fel conflictul său cu diversele autoh-
cum arată agricol. Un uriaş puzzle tonisme, ce se vor port-drapelele
în dezordine! unor tradiţii locale, mai mult sau
Soluţiile lui 1918 au fost – să mai puţin reale. Ce este nou astăzi?
recunoaştem, acum când fantomele Dacă multă vreme cuvinte precum
lor au reînceput să ne bântuie – „Occident” sau „Europa” aveau un
catastrofale. Intermezzo-ul comunist, conţinut mai degrabă evanescent,
care aici s-a vrut o scurtătură spre acum au căpătat o materialitate
sfârşitul istoriei, a încercat să omo- grea, apăsătoare. Marile valori occi-
genizeze zona. Am sărit dintr-un sfârşit al dentale, care
Dar şi de data altădată păreau
aceasta, ideolo- istoriei în altul. Din nou timpul nu să în-temeieze
gia a dat-o în a mai avut răbdare esticii. Vechile nouă religie,
bară, exact în probleme de identitate au sunt azi reduse
punctul pe care reapărut, în forme de o la sta-tutul de
îl credea cel mai vorbe emfatice
complexitate şi violenţă fără
tare: cheagul co- şi aga-sante
munist, s-a văzut precedent. Cauzele... sunt, ca de şi/sau sche-
bine, nu a avut obicei, multiple... matizate şi
termen de vala- secu-larizate în
bilitate nelimitat. Şi nici nu a oprit norme juridice. Euro-pa este de acum
fierberea. A reuşit doar să o re- Uniunea Euro-peană, Occidentul,
fuleze o vreme, până când a re- „structurile euro-atlantice”. Nu
izbucnit. Şi iată-ne... din nou... analizăm şi, cu atât mai puţin, nu
... într-un Est făcut ţăndări. Am judecăm fenomenul. Ne limităm să
sărit dintr-un sfârşit al istoriei în constatăm că el nu face decât să
altul. Din nou timpul nu a mai avut accentueze deruta esticilor.
răbdare esticii. Vechile probleme Neîncălziţi, nefamiliarizaţi pe
de identitate au reapărut în forme deplin cu „vechile valori occi-
de o complexitate şi violenţă fără dentale”, ei îşi văd condiţionată
precedent. Cauzele... sunt, ca de şansa salvării din haos tocmai de
obicei, multiple... Avem, în primul aplicarea strictă proiecţiilor con-
tensiunile înăbuşite prea mult timp crete ale acestor valori. Cel puţin
şi pe care, deşi toţi le simţeau, toţi într-o primă fază, rezultatul nu
aproape că le uitaseră! Cuvinte pre- poate fi decât o şi mai acută criză
cum sovietic, cehoslovac sau iugo- identitară, care se va manifesta,
slav se banalizaseră şi nimeni nu se vai!, în două trepte.
mai întreba ce se ascunde în spatele În sfârşit, avem o criză a mo-
lor. Până când cuvintele au explo- delului alternativ sau a contra-
dat şi au pârlit totul în jurul lor. Şi modelului. Este vorba, bineînţeles,
din foc au apărut mai multe cu- de Rusia, căreia îi vom dedica diva-
vinte, nu la fel de cuprinzătoare, dar gaţiile finale ale acestui text. Toată
pretenţioase şi conflictuale. lumea recunoaşte – e adevărat, unii
par să o facă doar inerţial sau de
EDITORIAL 5

complezenţă – că Rusia rămâne un Nu putem spune că această


reper, cel puţin în zona noastră. imagine este complet falsă, dar ea
Pentru unii, este părintele de care este categoric deformată de obtu-
trebuie să se rupă, pentru alţii este rarea anumitor aspecte şi de exa-
protectorul de care trebuie să se gerarea altora. Nu este cazul să
apropie. Pentru cineva, este uriaşul cercetăm aici dacă există interese în
în care trebuie să lovească pentru a crearea şi menţinerea ei sau este pur
se face remarcaţi pe scena inter- şi simplu un rezultat al tendinţei
naţională. Cu toţii au o problemă de mediatice de simplificare şi spec-
raportare la Rusia. Şi nu e vina lor, tacularizare a politicului.
ci chiar a Rusiei, care la un alt ni- Din tot ceea ce a întreprins
vel, se află, asemenea celorlalte state Rusia de la prăbuşirea URSS
estice, într-o lungă căutare de sine. încoace, nu putem trage decât con-
Raporturile politice, economice cluzia că ea nu pare să-şi fi stabilit
şi militare dintre clar un drum
Din tot ceea ce a întreprins Rusia
statelor ex-so- pentru viitor.
vietice sunt mult de la prăbuşirea URSS încoace, nu Este evident ea
mai complexe putem trage decât concluzia că ea nu va putea juca
decât s-ar părea nu pare să-şi fi stabilit clar un un rol comun,
la prima vede- drum pentru viitor. Este evident nu ci va trebui să
re, din prezen- devină fie o al-
va putea juca un rol comun, ci va
tarea lor de către ternativă la mo-
mass-media trebui să devină fie o alternativă la delul cultural-
occidentale, modelul cultural-politic occidental, politic occiden-
incluzându-le fie unul dintre „vârfurile de lance” tal, fie unul din-
aici – ironia ale acestuia. tre „vârfurile
geografiei! – de lance” ale
şi pe cele ro- acestuia. Ar fi
mâneşti. Imaginea generală este bine să opteze cât mai repede,
aceea a unei Rusii atotputernice, întrucât deruta sa are bătaie lungă;
care domină sub toate aspectele şi creează sau măcar sporeşte deruta
controlează strict acţiunile din într-un spaţiu mult mai larg.
întreg spaţiul fostului imperiu, în Nu am dorit să creăm o ima-
ciuda independenţei sau măcar a gine apocaliptică a Estului euro-
autonomiei formale a diverselor pean. Dimpotrivă, credem că, de
zone. Reacţiile de respingere, unele această dată, esticii chiar au o şansă
devenite deja „tradiţionale”, cum reală a limpezirii, a „împăcării cu
este cazul cecen, sunt învăluite într- sine”, a „intrării în rândul lumii”. Ea
o aură de exotism, nu par a fi prea s-a mai întrezărit de-a lungul isto-
luate în serios, nu li se caută sem- riei, dar a apus repede, din cauze,
nificaţiile reale, sunt tratate mai până la urmă, independente de vo-
degrabă ca „fapt divers” al relaţiilor inţa esticilor. Totul e, ca de această
internaţionale şi astfel întăresc per- dată, timpul să aibă răbdare. Totul e
cepţia atotputerniciei Rusiei. să nu se întâmple, ca în trecut, peste
6

capul lor, o mutaţie defavorabilă în


politica internaţională.

Rusia şi binomul puterii

factor real de putere în sistemul


Ion Deaconescu internaţional.
Rusia a pierdut cel mai mult în
urma imploziei sistemului comunist şi
E a încheierii Războiului Rece, situaţie
ste din ce în ce mai evident că Rusia a de care a profitat la maximum SUA,
început deja să îşi pună în practică devenite superputere mondială. În
planul de recucerire a unei poziţii clare prezent.
în sistemul relaţiilor internaţionale şi Dar rolul de leadership impune
de redobândire a ro-lului deţinut acum un tip nou de comportament pe
altădată în balanţa puterii planetare. arena relaţiilor internaţionale, iar Rusia
Faza de tranziţie de după 1990 a este tot mai activă printr-o altfel de
provocat altfel de echilibre în lume, politică, îndeosebi energetică şi mili-
dar şi o omogenizări evidente ale tară, urmărind să retraseze coordonate
raporturilor dintre state, cândva extrem favorabile pe arii geografice cât mai
de complicate, în vaste. Câteva demersuri
Moscova întreprinde eforturi recente de-monstrează
geo-politica
mondială ce au considerabile pentru a această viziune. Expediţia
facilitat recupera decalajul şi a condusă de doi
mondializa-rea restabili binomul de altădată parlamentari ruşi, Arthur
economică, Cilingarov şi Vladimir
SUA-URSS, precum şi
precum şi Gruzdev, în Oceanul Arctic,
monopolul „agendei politice”, a avut ca scop susţine-rea
schimbarea
„sensului” istoriei prin care să determine noi pretenţiei Moscovei asupra
actuale (autostră- subiecte şi acţiuni în viaţa petrolului, gazelor şi
zile informaţiei, politică internaţională minerale-lor din această
pieţele zonă, în virtutea ideii că
actuală. Fâşia Lomonosov, o
financiare,
exacerba-rea formaţiune subacva-ică de
terorismului, extre-mismul religios peste 1800 km, ce leagă Siberia de
etc.). Canada, reprezintă pre-lungirea platformei
Se cunoaşte faptul că puterea con-tinentale a Rusiei şi, drept urmare,
economică o impune pe cea mili-tară, acesteia îi revine o suprafaţă mult mai
care poate deveni, în anumite condiţii, un mare din Oceanul Arctic, iar
EDITORIAL 7

implantarea unui steag rusesc din titan semnal politic clar şi hotărât în relaţiile
la 4 kim sub Polul Nord a fost nu Rusiei cu SUA şi cu UE, consolidând
numai un gest simbolic, ci unul cu poziţia dură a lui Putin în timpul con-
semnificaţii complexe şi cu posibile vorbirilor avute cu Bush la Maine, fără
semnificaţii imprevizibile în viitorul a se întrevede vreo rezolvare parţială a
apropiat. disputei dintre Moscova şi Washington.
Politica de expansiune a Rusiei a Analiştii politici occidentali au evitat
este cunoscută de secole, iar actuala să considere că Putin îşi face campanie
viziune de forţă a Rusiei, sub condu- electorală prin abordarea unei cam-
cerea preşedintelui Vladimir Putin, de panii de forţă în relaţia cu SUA, aver-
recuperare a poziţiei de superputere tizând însă că riscul unor deteriorări
mondială, trebuie să dea de gândit evidente ale raporturilor dintre Rusia şi
conducătorilor lumii. SUA, mai ales în condiţiile în care
Recenta decizie a Moscovei de a-şi Moscova va instala, în contrareplică,
suspenda participarea la Tratatul cu un sistem antirachetă S-400 TRIUMF,
privire la limitarea forţelor conven- cu o rază de acţiune de două ori mai
ţionale în Europa (CFE) se constituie mare decât rachetele americane
într-o altă dovadă că politica rusească PATRIOT, putând să distrugă ţinte
şi-a schimbat substanţa şi efectele ţinte aflate la 400 km de baza de
urmărite. lansare.
Cauzele acestui de- Politica de expansiune a Dacă se mai adaugă şi
mers rezidă, în primul Rusiei a este cunoscută de problema energetică,
rând, în retragerea uni- secole, iar actuala viziune extrem de acută, pe care
laterală a SUA din Rusia o gestionează
de forţă a Rusiei, sub
Tratatul privind rache- aproape cu dezinvoltu-
tele antibalistice (ABM), conducerea preşedintelui ră şi pragmatism în re-
semnat în 1972 de Vladimir Putin, de laţiile cu partenerii din
Richard Nixon şi Leonid recuperare a poziţiei de UE., avertizaţi încă de
Brejnev, document prin superputere mondială, anul trecut de intenţiile
care se limita utiliza- deloc calme ale Rusiei
trebuie să dea de gândit
rea sistemelor antiba- în ceea ce priveşte noua
listice de către cele conducătorilor lumii. armă a combustibililor,
două superputeri mili- vom asista, cu siguranţă,
tare. Dar motivul cel nu peste mult timp, la o
mai important al poziţiei Rusiei îl altfel de prefigurare a politicii ruseşti
reprezintă apropierea de graniţele ei a putiniene, căci, parafrazând titlul unui
prezenţei militare americane, pe spaţii film de succes, „Moscova nu crede în
tot mai întinse: înfiinţarea bazelor mili- lacrimile” consumatorilor de gaz ori
tare în România şi Bulgaria, precum şi petrol, abonaţi la robinetul rusesc.
activarea planului de amplasare în
Europa a unui scut antirachetă.
În aceste circumstanţe, decizia
Kremlinului de a suspenda aplicarea
Tratatului CFE trebuie înţeleasă ca un
8

Interesele Rusiei asupra Mării


Negre

si este un pivot startegic al drumului


Ermelinda Durmishi comercial.
Astăzi, regiunea marelui bazin al
Mării Negre a devenit unul dintre cen-
trele politicii europene şi mondiale. O
T
parte din pionii mondiali, în primul
oate evenimentele geopolitice
rând, SUA, privesc această regiune
semnificative – evoluţii sau stagnări –
drept „coridor strategic”, care deschide
derulate in jurul Mării Negre poartă,
calea către zonele cuprinse de crize pu-
mai mult sau mai puţin, amprenta unor
ternice, Orientul Mijlociu şi care cons-
evoluţii geopolitice globale1.
tituie, în acelaşi timp, un fel de „barieră
Evenimentele furtunoase din ultimii
între civilizaţii”. UE, lărgindu-şi pozi-
ani au condus la modificarea multor
ţiile în Bazinul Mării Negre după intra-
realităţi geopolitice mondiale2. Analiza
rea României şi Bulgariei, şi-a extins
trebuie sa vizeze ansamblul de carac-
politica „noii vecinătăţi europene”
teristici ale spaţiului care se regăsesc
asupra tuturor statelor din Caucazul de
în maturizarea interesului economic,
Sud şi din Balcani. În sfârşit, Rusia şi
politic, militar sau chiar ideologic.
Turcia sunt interesate de restabilirea
Valoarea geopolitică a unui spaţiu va fi
poziţiilor lor, ştirbite, într-o oarecare mă-
dată de caracteristica sa dominanta.
sură, în prezent, şi de dezvoltarea cola-
Spaţiul geografic în centrul căruia se
borării regionale pe toate segmentele
găseşte bazinul Mării Caspice nu are
de activitate4.
aceeaşi valoare cu cel circumscris Mării
Prăbuşirea URSS-ului a produs o
Mediterane. Deosebirea este dată de
confuzie geopolitică enormă. Pierderea
caracteristica dominantă pentru fiecare
Caucazului a reînviat temerile strate-
din cele două spaţii luate în discuţie. În
gice faţă de reapariţia influenţei Turciei.
primul caz, este vorba despre resursele
Pierderea Asiei Centrale a generat un
naturale uriaşe. În cel de al doilea, do-
sentiment de sărăcire având în vedere
minanta este preponderent strategică,
enormele resurse energetice şi de
datorita drumului comercial care leagă
minereuri ale regiunii, ca şi teama faţă
două zone complementare economic,
de o posibila provocare islamiste5.
Europa şi Asia3. Intre timp asa cum
stim Marea Neagra este im mijlocul lor
EDITORIAL 9

Aflându-se în interiorul triunghiu- politicii externe, dar nu reuşesc să se


lui dintre lumea islamică, Rusia şi debaraseze definitiv şi de tradiţionala
Europa, majoritatea ţărilor bazinului ei esenţă „eurasiatică”, la care face
Mării Negre aleg vectorul european al referire Brzezinski6.
După prăbuşirea şi destrămarea filiera comună forţele coaliţiei anti-
Uniunii Sovietice, dar şi după recen- irakiene în regiune, ca o armă a Occi-
tele evenimente din Orientul Apropiat, dentului de pătrundere în ţările C.S.I.,
întreaga regiune, având în centru inclusiv în scopul ruperii continue a
Marea Neagră, a recăpătat dintr-o dată rămăşiţelor influenţei ruse. Vectorii
interesul geostrategic şi economic pe tendinţelor geopolitice în prezent sunt
care îl avusese, înainte de cucerirea în primul rând teritoriile CSI din
7
otomană . vecinătatea Marii Negre, Caucaz, Asia
Astăzi, harta politică a zonei Mării Centrala, Transcaucazia9.
Negre este influenţată de Rusia şi alte Spre vest, Rusia a pierdut porturile
două puteri regionale, Ucraina şi Riga şi Tallin, ceea ce a făcut ca
Turcia. Concepţia neo-imperialistă a accesul Rusiei la Marea Baltică. Cea
Rusiei în Marea Neagră îşi are orginea mai îngrijorătoare a fost pierderea
în epocile ţaristă şi sovietică, dar mai Ucrainei. Independenţa acesteia a de-
ales în nevoia de a contracara expan- posedat, de asemenea, Rusia de poziţia
siunea în regiune a SUA şi a UE. În sa dominantă în Marea Neagră, unde
acest sens, preşedintele rus Vladimir Odessa îi servea de poartă vitală pentru
Putin a manifestat per- După prăbuşirea şi comerţul din
manent un interes sporit Mediterana şi cu lumea
destrămarea Uniunii
pentru flota rusă din de dincolo de ea.
Marea Neagră, care, în Sovietice, dar şi după Pierderea Ucrainei era
pofida uzurii morale din recentele evenimente din o pierdere de pivot
ultimii 15 ani, reprezin- Orientul Apropiat, geopolitic, deoarece a
tă o forţă semnificativă întreaga regiune, având în limitat drastic opţiunile
de care trebuie să se ţină geostrategice ale
centru Marea Neagră, a
seama. Marea Neagră oferă Rusiei. Pierderea ei a
Rusiei acces direct la recăpătat dintr-o dată avut efect nu numai de
cele mai importante reţele interesul geostrategic şi pivot, ci şi de
globale de transport8. economic pe care îl catalizator geopolitic10.
O mare importanţă avusese, înainte de Proaspăt ieşită din
a dobândit Turcia, în revoluţia portocalie, după
timpul prăbuşirii URSS, cucerirea otomană. cele mai multe opinii,
odată cu creşterea po- subsidiată puternic din
tenţelor sale politico- Occident, Ucraina
militare şi umplerea vacuumului geo- devine un avanpost vestic la
politic în câmpul sudic de acţiune al întretăierea a trei mase geopolitice: euro-
Rusiei. Nu demult, raporturile Occi- atlantică, euro-asiatică şi islamică. Deşi
dentului cu Turcia păreau fără nori. nesemnificativă ca forţă navală în
Turcia era privită ca unul din prin- Marea Neagră (comparativ cu Rusia şi
cipalele centre de bază care adunau pe chiar cu Turcia), Ucraina este o piesa
10

importantă în puzzle-ul occidental al Accentul pus pe „străinătatea apro-


traseelor energetice11. piată” nu era doar o doctrină politică
Pierderea de către Rusia a poziţiei benignă de cooperare economică re-
sale dominante la Marea Neagră nu gională. Conţinutul ei geopolitic avea
numai din cauza independenţei Ucrainei, ci conotaţii imperiale. Chiar şi relativ
şi din cauză că proaspăt indepen- moderatul raport din 1992 vorbea de o
dentele state caucaziane – Georgia, Rusie refăcută care ar avea rolul de
Armenia, Azerbaidjan – au întărit „moderator” în situaţia din Europa de
şansele Turciei de a-şi restabili de mult Est, Asia Centrală şi Extremul Orient16.
pierduta influenţă în regiune12. Unii politicieni americani au ajuns
În raporturile geopolitice, Turcia şi ei să descrie relaţia dintre America şi
se arată a fi un adversar tradiţional în Ucraina ca pe un „parteneriat stra-
zona Balcanică, a Marii Negre, şi în tegic”. Un imperiu fără Ucraina ar
Transcaucazia. Mai ales că Turcia dobân- însemna în cele din urmă o Rusie care
deşte acum o semnificaţie geo-politică ar deveni mai „asiatizata” şi mai înde-
independentă în calitate de centru de părtată de Europa17.
putere în regiune. S-au învechit înfăţi- Unica opţiune geostrategică reală
şările despre aceasta ţară ca despre pentru Rusia este, până la urmă,
„flancul sudic” al N.A.T.O., ceea ce, în Europa. Dar nu orice Europă, ci cea
esenţă, era corect în perioada lumii transatlantica a UE şi a NATO în
bipolare. Astăzi, Turcia este un puter- extindere. Aceasta este Europa cu care
nic centru economic, militar şi – cel Rusia va trebui să stabilească raporturi
mai important – ideologic al regiunii. dacă vrea să evite o periculoasă izolare
În afară de aceasta, Turcia este un nod geopolitică18.
geopolitic care leagă (sau dezleagă) regi- Marea Neagră este astăzi, geo-
unile Europei de Sud, Orientul Apropiat şi politic vorbind, un spaţiu de frontieră
îndepărtat, spaţiul post-sovietic13. euro-atlantic.
Cele trei mari opţiuni strategice ale
Rusiei, apărute după prăbuşirea URSS, Două axe: Est-Vest şi Nord-Sud
sunt: Semnificaţia geopolitică a axei de-
- Prioritat curge din înaintarea spre est a fron-
ea „parteneriatului strategic tierei euro-atlantice, care a structurat
avansat” cu America. spaţiul geopolitic în doua axe geo-
- Accentul politice (strategige, economice etc.)
pe “străinătatea apropiată”. majore, respectiv axa nord-sud (Rusia
- O – Armenia – Iran) şi cea est-vest care
contra-alianţă însemnând un fel de include, via Caucaz şi Marea Neagră,
coaliţie euroasiatică anti-SUA, caile de transport ale resurselor ener-
menită să reducă predominarea getice esenţiale din Marea Caspică.
americană în Europa14. Axele invocate nu fac decât să
O parte din elita politicii externe a delimiteze la intersecţia lor – al cărei
Rusiei perseverează în vechea concep- punct putea fi Azerbajdjanul – o re-
ţie geostrategică conform căreia în Europa giune de securitate fundamentală aflată
nu este loc pentru America, iar extin- pe agenda marilor cancelarii cu inte-
derea NATO e condusă de dorinţa aces- rese şi influenţe în zonă. Această
teia de a-şi lărgi sfera de influenţă15. regiune trebuie să includă toate cele
EDITORIAL 11

trei state din Caucaz (Georgia, Arme- varea intereselor naţionale americane
nia şi Azerbajdjanul), coridorul ener- pornind de la premisa „ prezenţei SUA
getic euro-asiatic care leagă sistemul în regiuni de importanţă strategică ale
euro-atlantic la rezervele energetice lumii”. Conform materialelor audie-
din zona Mării Caspice şi din statele rilor care au avut loc după 11 septem-
Asiei Centrale. brie 2001 în Congres, interesele stra-
Conflictele energetice dintre Rusia tegice americane presupun diversifi-
şi Uniunea Europeană aduc în actua- carea surselor energetice din Golful
litatea cancelariilor occidentale proble- Persic cu cele provenind din ţări care
ma Mării Negre şi a rutelor alternative nu sunt membre OPEC; stabilirea de
pentru transportul hidrocarburilor. Presa legături cu ţări cu populaţie prepon-
internaţională începe să realizeze im- derent mulsulmană în contrapondere la
portanţa acestei zone şi acordă ample islamismul radical; susţinerea indepen-
analize dedicate Mării Negre şi nece- denţei ţărilor Caucazului de Sud (şi
sităţii prezenţei UE în această zonă. bazinului Mării Negre) şi promovarea
lor pe drumul democraţiei20.
Două concepte pentru Pontul Euxin Rusia continua să domine în repar-
„Regiunea Mării Negre a devenit tizarea de conducte din Marea Neagră
în realitate o zonă a confruntării între şi în plan energetic, confirmând vechea
două concepte opuse: cel promovat în denumire a Mării Negre – Marea Rusă21.
SUA prin lobby-ul făcut de Bruce Interesele de tot felul din regiunea
Jackson, care are relaţiile sale în Ad- Marii Negre întreţin un continuu
ministraţia Bush, şi cel prorus sau des- război, mai puţin cu arme conven-
făşurat la Moscova de partizanii unei ţionale şi mai ales prin atacuri eco-
puteri naţionaliste, care uzează de ga- nomice, între ţările riverane, ţările UE
zele naturale ca de un mijloc de si SUA pentru obţinerea poziţiei
presiune”, arăta Le Monde. „Fără să-şi dominante. Miza cea mai importantă
dorească prea mult o dezechilibrare a este energia. Moscova este principalul
situaţiei, europenii nu fac decât să furnizor de gaze al Europei. Practic,
asiste la aceasta confruntare. Preşe- prin „arma energetică”, Moscova îşi
dinţia germană a UE a anunţat că continuă tendinţele hegemonice în
Marea Neagră va fi una dintre priori- Europa. La începutul anului, toată
tăţile sale în timpul viitoarelor luni, Europa a suferit de frig pentru că Rusia
precum şi relaţiile cu Asia Centrală, o (furnizorul de gaze) s-a „certat” cu
sursa de energie alternativă la Rusia. Ucraina (transportatorul de gaze în
Berlinul doreşte o reflecţie pe tema Europa). Rusia a hotărât să elimine
politicii de vecinătate a Europei faţă de cvasi-total Ucraina din afacerea ga-
Marea Neagră”19. zelor, aşa că a demarat construirea
Administraţia preşedintelui Bush a unui gazoduct prin Marea Baltică,
adunat laolaltă toate demersurile între- astfel încât să ocolească Ucraina. Nu
prinse anterior în cadrul „Marelui pro- este prima astfel de „ocolire” pe care o
gram” de stabilire a „unităţii regio- face Moscova. Cu câţiva ani în urmă, a
nale”, după schema SUA – Turcia – hotarât că gazele pot ajunge în Turcia
Marele Caucaz, care presupune promo- şi prin Marea Neagră, nu numai prin
12

Ucraina, aşa că a construit gazoductul Croaţia şi Slovenia până în portul


Blue Stream. italian Trieste (1300 km).
Un lucru este cert: în prezent, În sfârşit, al patrulea proiect pre-
Europa depinde de gazele ruseşti în supune realizarea unui oleoduct pe
proporţie de 50% şi va ajunge, în teritoriul turcesc: din portul Samsun, la
câţiva ani, la 70%. Dar aceasta sub- Marea Neagră, la Ceyhan (acolo unde
jugare termică şi energetică rusească deja ajunge conducta din Baku).
va dura maximum 20-30 de ani. Pâna Turcia, care doreşte să devină una din
atunci ne vom zbate să găsim soluţii cele mai importante verigi din lanţul
pentru ieşirea onorabilă de sub chinga de aprovizionare a Europei cu petrol şi
rusească. Frontiera geopolitică euxini- gaze naturale, sprijină activ această
ană răzbate spre o alta etapă în variantă. În contextul acestei strategii,
abordarea geopolitică22. se intenţionează transformarea portului
În sud-estul Europei s-a acutizat Ceyhan în principalul port petrolier al
concurenţa „conductelor”. Câteva pro- ţării (şi în acelaşi timp al Asiei). Dar
iecte se luptă pentru petrolul care tra- toate proiectele, cu excepţia celui la
versează Marea Neagră, competiţia care participă Rusia, au o mare pro-
vizând tranzitul gazelor prin Caucaz şi blemă – cea a aprovizionării cu petrol23.
Peninsula Balcanica. Cel puţin patru Preşedinţia germană a UE a anun-
proiecte au fost elaborate pentru a de- ţat că Marea Neagră va fi una dintre
congestiona strâmtorile turceşti de pe- priorităţile sale în timpul viitoarelor
trolul rusesc şi caspic, adus în Europa luni (...) Berlinul doreşte o reflecţie pe
cu petrolierele prin Marile Neagră şi tema politicii de vecinătate a Europei
Mediterana. Doua proiecte presupun faţă de Marea Neagră. Dacă în pri-
construirea de oleoducte începând de vinţa Ucrainei şi a Georgiei ordinul lui
pe litoralul bulgăresc, dar unul merge Putin de mărire a preţului a avut scopul
în Grecia, altul în Albania. În prin- de a le tăia avântul pro-occidental şi de
cipiu, primul (Burgas – Alexandroupolis) a le menţine în trena Moscovei, în
este mai aproape de varianta optimă: cazul Belarus, condus de o marionetă a
este cel mai scurt (280km) şi cel mai Kremlinului, scopul e altul: Putin
ieftin; în plus, traversează în totalitate doreşte revenirea a ceea ce se numeşte
ţări membre ale UE şi de aceea este „Rusia alba” la statutul de provincie
susţinut de Bruxelles. Ce îi deranjeaza rusă. Folosirea armelor petrolului şi
pe europeni: la acest proiect participă gazului împreună cu propaganda împo-
companii ruseşti. Concurenţii nu dorm triva unor republici foste sovietice ca
însă. Din acelasi port bulgăresc Burgas Georgia, Letonia, Moldova, Kargazstan,
se planifică construirea altei conducte dar şi Belarus sau Ucraina este pur
prin Macedonia până în portul albanez neoimperialism, susţin analiştii. Convine
Vlora. Acest traseu este mai lung (860 sau nu, adevărul este că, sub preşe-
km) si, prin urmare, mai scump. Dar în dintele Vladimir Putin, energia ruseas-
spatele lui sunt americanii, gata, se că redesenează harta geopolitică a lumii.
pare, să cheltuiască oricât pentru a Aderarea României şi a Bulgariei
obţine controlul asupra fluxurilor de la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie
petrol din sudul Europei. Tot ameri- 2007, a adus în centrul atenţiei zona
canii susţin şi un al treilea proiect – din Mării Negre, spaţiu strategic unde se
portul românesc Constanţa, prin Serbia, concentrează numeroase jocuri de
EDITORIAL 13

interese din relaţia dintre Europa şi unea americană a unei „Mări Negre
Rusia, mai ales viitoarele drumuri ale mari”, unde promovarea democraţiei va
hidrocarburilor, după cum nota recent contracara „ambiţiile revanşarde ale
prestigiosul cotidian francez de stânga Moscovei”, deoarece aici, „pentru prima
Le Monde. „Odată cu obţinerea acce- dată în ultimii 150 de ani, relaţiile dintre
sului la Marea Neagră, UE va fi obli- Rusia şi Europa se vor defini pentru
gată să privească mai de aproape ten- primele decenii ale secolului XXI”25.
siunile care traversează această zonă,
după ce a lăsat SUA să îşi asume rolul Note
de ‹‹protector››”, insista cotidianul. Dan Dungaciu, “Geopolitică şi securitate
După ce, în timpul războiului rece, la Marea Neagră – opţiunile strategice ale
controlul zonei era împărţit între URSS, României şi Moldovei”, http://www.studii
cu sateliţii ei, şi Turcia, ţară membră desecuritate.ro/pdf/c1.pdf.
2
Agenţia de ştiri, informaţii şi comen-
NATO, porţiunea controlată astăzi de
tarii « Rusia la zi », săptămâna 15-21 mai 2007.
Moscova se limitează la o fâşie îngustă 3
Visarion Neagoe, R. I. Tomescu,
între Soci şi Marea Azov, la frontiera cu Geopolitică şi strategii de securitate,
Ucraina. Flota rusă de la Sevastopol, port Editura Universităţii naţionale de apărare,
ucrainean, are dreptul să rămână aici Bucureşti, 2005, p. 207.
până în 2017. România şi Bulgaria, 4
Agenţia de ştiri, informaţii şi comen-
membre NATO, vor găzdui baze mili- tarii « Rusia la zi », săptămâna 15-21 mai
tare americane. Georgia vrea să adere 2007.
5
la NATO, iar Ucraina, deşi şi-a stopat Zbigniew Brezezinski, Marea tablă de
procesul de aderare la Alianta Nord- şah, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti,
Atlantică, este un partener mai slab 2000, pp. 103-104.
6
Agenţia de ştiri, informaţii şi comen-
pentru Moscova şi ceea ce Le Monde
tarii « Rusia la zi », săptămâna 15-21 mai 2007.
numeşte „un stat pivot pentru Europa”. 7
Stefan Andrescu, Izvoare noi cu privire
Ziarul subliniază că zona Mării Negre la istoria Mării Negre, Editura Institutului
este un spaţiu al multor „conflicte în- cultural Român, Bucureşti, 2005, p. 7.
gheţate” (Abhazia, Osetia de Sud, Trans- 8
Costin Ionescu, „Marea Neagră – un
nistria, regiuni separatiste sprijinite de pivot geopolitic în dispută”, http://www.
Moscova), „în a căror soluţionare UE geopolitica.ro/ revista/5/rev_05_005.pdf,
9
joacă, deocamdată, un rol marginal”. http://www.rostonline.org/rost/ian-feb2007
Astăzi, notează jurnalul, regiunea a /marea-neagra.shtml
10
devenit „o zonă a confruntării între două Zbigniew Brezezinski, op. cit., p. 106
11
Costin Ionescu, op. cit.
concepte opuse: cel ‹‹euro-atlantic››, 12
Zbigniew Brezezinski, op. cit., p. 108
promovat de SUA, şi cel pro-rus sau 13
http://www.rostonline.org/rost/ian-feb
‹‹euro-asiatic››, desfăşurat la Moscova 2007/marea-neagra.shtml
de partizanii unei puteri naţionaliste 14
Zbigniew Brezezinski, op. cit., p. 113
care uzează de gazele naturale ca de un 15
Ibidem, p. 117.
mijloc de presiune”24. 16
Ibidem, p. 122.
În iulie, americanul Bruce Jackson, 17
Ibidem, p. 127.
18
care a expus, în articolul intitulat „The Ibidem, p. 134.
19
Soft War for Europe's East” (Războiul Vezi articolul „Marea Neagră, zona crepus-
de catifea pentru estul Europei), vizi- culară a UE”, integral in Ziua, 16 ianuarie 2007.
14

20 23
Agenţia de ştiri, informaţii şi coment- http://www.epochtimes-romania.com/
arii « Rusia la zi », săptămâna 15-21 mai 2007. articles/article_8612.html
21 24
http://www.epochtimes-romania.com/ http://www.epochtimes-romania.com
articles/article_8612.html /articles/article_8612.html
22 25
http://www.rostonline.org/rost/ian-feb http://www.conflict.md/comentarii. php?
2007/marea-neagra.shtml ID=2178

Federaţia Rusă – Un actor


important pe scena
energetică a lumii

Problemele secundare din perioada


Ioana Ciobanu Războiului Rece, fie că este vorba de
creşterea demografică necontrolată şi
imbătrânirea populaţiei din unele zone,
S fie că este vorba de reducerea rezer-
fârşitul mileniului II a fost mar-cat de velor de apă, hrană şi resurse ener-
prăbuşirea regimurilor comuniste din getice sau de degradarea mediului, s-
anii 1989-1991. Acest lucru a au impus cu putere pe agenda inter-
modificat decisiv balanţa de putere pe natională. Între acestea se detaşează
plan mondial, reconfi-gurând actorii şi problema resurselor energetice tocmai
temele in jurul cărora se desfăşoară datorită specificului lumii contem-
noul joc de putere pla-netar. Dacă până porane, în care dispariţia ameninţărilor
in anii ’90 lupta se ducea intre două militare globale a impus ca etalon al
ideologii antagonice, capitalismul şi puterii statelor sau grupărilor de state
comunismul, iar cele-lalte subiecte cu forţa lor economică şi tehnologică. Iar
impact global erau astfel eclipsate, o economie performantă, care implicit
sfârşitul Războiului Rece a propulsat este şi în creştere, devine strâns de-
aceste probleme aparent se-cundare în pendentă de resursele energetice pe
prim-plan. Democraţia libe-rală, sau care le are la dispozitie. Din această
cel puţin unele din principiile sale, a cauză controlul şi asigurarea necesa-
triumfat la nivel aproape global, rului constant de energie a devenit una
majoritatea tărilor lumii conştientizând din marile mize geopolitice ale se-
că este singura cale viabilă spre pro- colului al XXI-lea. Tot acest lanţ
gresul individual şi colectiv. Mai mult cauzal este intărit şi pus in mişcare de
ca orice, principiile economice ale aces- o axiomă ce are la bază caracterul
teia au fost identificate drept modelul strict limitat al resurselor şi care spune
optim de dezvoltare „sănătoasă”, care că structura şi calitatea acestora, mai
poate asigura combinaţia cea mai bună ales a celor energetice, se modifică mai
de libertate şi prosperitate. incet decât volumul, structura şi
EDITORIAL 15

intensitatea nevoilor umane. Astfel că mat de un atu foarte important in


statele care deţin controlul acestor relaţiile cu celelalte state.
resurse au o pozitie privilegiată pe Energia este motorul economiilor
scena internatională, beneficiind auto- secolului al XXI-lea, iar Rusia este cel mai
mare deţinător de resurse energetice de antracit; Kuzneţk – tot pentru huilă;
pe Glob. Industria energetică dispune Karaganda (huilă şi cărbune brun);
de resurse deosebite, are în prezent o Moscova – cărbuni energetici, iar în
dezvoltare semnificativă datorită unor partea asiatică Irkutsk şi Ceremhovo
cereri constante de produse energetice de pe râul Angara şi altele.
pe piaţa mondială. Construirea conduc- În privinţa extracţiei cărbunelui
telor petroliere şi de gaz metan din cocsificabil, s-a observat o diminuare a
Siberia Occidentală şi zona Volga – producţiei corespunzător cererii, dar
Ural facilitează transportul acestor exploatarea cărbunilor energetici (inferiori)
produse spre ţări din centrul şi vestul s-a păstrat la un mod constant, datorită
Europei. utilizării lor în termo-energie.
Producţia actuală de petrol pla- În producţia de energie electrică,
sează Federaţia Rusă pe poziţia a III – Federaţia Rusă ocupă locul II pe Glob
a pe Glob dar rezervele sunt în scă- după SUA cu o structură care are
dere. Cele mai importante sunt în zona proporţii comparabile, apropiate pentru
Volga-Ural, în Siberia de Vest, unde cele 3 componente de bază: hidro-
exploatarea şi transportul întâmpină energie, atomoenergie, termoenergie.
dificultăţi datorită condiţiilor climatice Trebuie subliniat că Federaţia Rusă
excesive şi terenurilor mlăştinoase, în dispune de un număr mare de hidro-
nordul Mării Caspice, iar recent, s-au centrale construite pe Volga, Obi,
pus în exploatare rezerve situate în Enisei şi afluenţii acestora. Atomo-
platforma continentală a Oceanului centralele au la bază resurse impor-
Arctic. tante de uraniu şi întreprinderi proprii
Gazele naturale plasează Federaţia de îmbogăţire.
Rusă pe primul loc în lume. Ele se Din toate punctele de vedere,
exploatează de la un loc cu petrolul şi Federaţia Rusă deţine poziţia cea mai
din rezerve separate. Cele mai impor- solidă pe piaţa mondială a energiei,
tante resurse sunt in bazinele Volga- atât datorită rezervelor existente şi
Ural, Peciora, nordul Caucazului. exploatate, cât şi preconizării evoluţiei
Gradul de asigurare în viitor este mult a pieţei de energie. Deocamdată, pe-
mai mare decât în cazul petrolului. trolul deţine încă o poziţie importantă
Federaţia Rusă deţine aproape o treime în ce priveşte consumul global de
din rezervele mondiale ale acestei energie, însă tendinţa este de scădere a
resurse energetice. ponderii acestuia in defavoarea gazelor
Rezervele de cărbune impun Federaţia naturale, a energiei nucleare şi a resur-
Rusă pe locul II în lume. Cele mai selor alternative. Dintre acestea din
importante bazine carbonifere sunt: urmă, gazul natural are cea mai spec-
Doneţk (Dombas), cel mai mare bazin taculoasă evoluţie, de la 23% cât este
huilifer din Europa unde există toate în prezent preconizându-se o creştere
categoriile de cărbuni de la cel brun la până la mai mult de 30% din consumul
16

global de energie până in anul 2020. ţine de caracterul şubred al democraţiei


Avantajul Federaţiei Ruse este că ruseşti care face din aceasta un
raspunde foarte bine ambelor situaţii. partener nesigur.
Pe de o parte, ţara este cel mai mare Un alt atu al Federaţiei Ruse ţine
exportator mondial de gaze naturale, de dinamica dezvoltării economice in
deţinând aproximativ 30% din sine şi poate fi considerat unul moral-
rezervele globale cunoscute, iar pe de mente corect. In marea lor majoritate,
altă parte, prospecţiunile au aratat ca în resursele energetice, deci şi gazul, sunt
Siberia de Vest s-ar putea afla cel mai dispuse in zone slab dezvoltate şi
mare depozit natural de petrol (peste instabile politic, astfel incât politica
160 miliarde barili). La acestea se inţelegerilor energetice s-a dezvoltat
adaugă şi faptul că este al doilea mare într-o direcţie ce favorizează marii
producător de cărbune pe plan consumatori, care sunt ţările puternic
mondial. industrializate.
Deocamdată, acest joc de putere al Federaţia Rusă are mai multe şanse
Federaţiei Ruse este la început şi se să dezvolte într-un timp mai scurt un
manifestă mai ales pe plan regional, proiect de reorientare a producţiei sale
unde are interese imediate şi directe de gaze către zona Asia – Pacific, ce se
(Europa de Est, zona Mării Negre, anunţă cel mai mare consumator al viito-
Caucaz şi Asia Centrală). Aici este rului, decât are şanse Uniunea Europeană
miza primordială, să găsească surse
deşi Federaţia Rusă Cum este şi normal, oficialii ruşi alternative de energie,
se implică şi in alte nu pierd nici o ocazie de a linişti pentru simplul fapt
zone fierbinţi de pe că acestea sunt foarte
opinia publică internaţională cu
glob. Acestea din puţine. Cel de-al doilea
urmă sunt însă inter- privire la intenţiile onorabile ale front este legat de
venţii mai degrabă ţării lor cu privire la subiectul coordonarea şi cen-
declarative, pe care livrărilor de gaze, deşi folosirea tralizarea acţiunii fie-
le manifestă mai acestui atu în scopuri politice de căruia dintre cei doi
ales în virtutea iner- actori în această
ţiei istorice rămase către Federaţia Rusă este mai dispută şi aici avan-
de pe vremea URSS. mult decât evidentă. tajul pare a fi tot de
Cum este şi normal, partea Rusiei. Pro-
oficialii ruşi nu pierd blema cea mai
nici o ocazie de a linişti opinia publică mare pentru europeni este că integrarea
internaţională cu privire la intenţiile europeană nu a ajuns intr-un stadiu aşa
onorabile ale ţării lor cu privire la de avansat încât să permită o acţiune
subiectul livrărilor de gaze, deşi comună în domeniul energiei. Spre
folosirea acestui atu în scopuri politice deosebire de europeni, Federaţia Rusă
de către Federaţia Rusă este mai mult este un stat unitar şi centralizat care
decât evidentă. prin natura să întreprindă o acţiune
De altfel, preşedintele Putin a coerentă in acest domeniu. De altfel,
afirmat deschis ca unele state europene miza pentru Rusia este nu propria sa
depind în proporţie de peste 80% de coerenţă de acţiune ci crearea unui
gazul rusesc. Teama clamată de toată adevărat cartel al gazului natural pe
lumea şi mai ales de oficialii europeni modelul OPEC, controlat de ea şi din
EDITORIAL 17

care să mai facă parte Algeria, Qatar, Comisiei Mixte de colaborare econo-
Libia, ţările Asiei Centrale şi Iranul. mică şi tehnico-ştiinţifică.
Un astfel de cartel ar avea puteri Interesele obiective, de bună veci-
discreţionare in stabilirea preţurilor la nătate şi colaborare economică, îşi
gaz şi ar fi un răspuns pe măsură dat pastrează importanţa lor, consideră
europenilor. Moscova. Acest lucru este înţeles şi de
Concluzia şi salvarea pentru euro- România.
peni poate veni din însăşi natura În secolul XXI, resursele ener-
economiilor din cele doua zone. In getice convenţionale care sunt epui-
timp ce Rusia are o economie puternic zabile şi poluante vor fi treptat înlo-
centralizată, care pune un accent foarte cuite cu altele: energia solară, energia
puternic pe rezervele sale de hidro- eoliană, energia mareo-motrică, etc.
carburi şi astfel este vulnerabilă la inepuizabile şi mai puţin poluante.
provocările pe termen lung (cazul
ţărilor arabe care au cheltuit necum- Bibliografie
pătat banii caştigaţi din petrol şi au Chiţu Maria, Geografia resurselor
probleme odată cu impuţinarea resur- naturale, Bucureşti 1979.
selor), statele europene au economii Herbst C., Leţea I., Resursele energetice
funcţionale, mult mai suple decât cea ale Pământului, Editura Ştiinţifică,
rusească şi se pot adapta mai uşor Bucureşti 1974.
schimbărilor inerente de situaţie. Herbst C., Leţea I., Geografia economică
Pentru procesul de înviorare a re- a ţărilor socialiste, Editura Didactică şi
laţiilor româno-ruse, participarea Rusiei Pedagogică, Bucureşti 1976.
participă la procesul de privatizare din Mândruţ O., Neguţ S., Geografia
României. Asfel, concernul rusesc continentelor, Editura Corint, Bucureşti
LUKOIL a preluat 51% din acţiunile 1996.
marilor rafinării PETROTEL de la http://www.copy-paste.ro/index-165/
Ploieşti. Uzina lucrează acum cu pe- Federatia%20Rusa%20si
trolul rusesc. LUKOIL s-a angajat să %20geopolitica%20gazului.
achiziţioneze în fiecare an pentru între-
prinderile ei utilaje româneşti de pre-
lucrare a ţiţeiului în valoare de 10 milioane
dolari. De LUKOIL sunt legate şi
calculele României privind trasportul
petrolului din Marea Caspică, prin
portul Constanţa, către Vestul Europei.
Este în curs de realizare coo-
perarea între GAZPROM din Rusia şi
ROMGAZ din România şi compania
americană GOWARD ENERGY, în
scopul sporirii capacităţii de transport
a gazelor naturale prin România.
Ambele părţi lucrează la o serie de
proiecte reciproc avantajoase, în cadrul
18

Au câştigat oare Statele Unite


Războiul Rece?

* Profesor de relaţii internaţionale la


David D. Newsom* University of Virginia. Fost reprezentant
diplomatic al SUA în Libia, Indonezia şi
Filipine.
L
a începutul secolului XXI,Statele Unite În lumina recentelor ameninţări la
se confruntă cu amenin-ţările adresa intereselor americane, nu s-ar
terorismului, cu antagonis-mul din putea oare ca victoria în Războiul Rece
lumea musulmană şi cu sus-piciunile să fi fost una a la Pyrrhus? Oare
privind motivele lor în cea mai mare consecinţele neintenţionate ale efor-
parte a Asiei, Africii şi Americii turilor antisovietice au contribuit la
Latine. Multe dintre rădă-cinile unor problemele cu care se confruntă
astfel de probleme se regă-sesc în Washingtonul astăzi?
acţiunile şi politicile americane din Confruntarea cu Uniunea Sovietică
ultima jumătate a secolului XX în a avut loc cel mai întâi în spaţiile
consecinţele neintenţionate ale Războ- statelor asiatice şi africane ieşite din
iului Rece. colonialism şi în ţările Americii Latine
În mod convenţional se consideră că care s-au opus oligarhilor. Politicile
Statele Unite au câştigat Războiul Rece. americane au susţinut mult din ceea ce
Odată cu colapsul Uniunii Sovietice, era pozitiv în aceste zone, promovând
comunismul internaţional nu a mai re- dezvoltarea economică, drepturile
prezentat o ameninţare şi Statele Unite omului, soluţionarea conflictelor şi
au devenit „singura superputere mondială”. cooperarea multilaterală.De la căderea
Dar această „înţelepciune” este înso- Zidului Berlinului în 1989, viitorul
ţită de nesiguranţa legată de viitorul alegerilor făcute pare mai strălucit
lumii şi, în Statele Unite, există între- decât ne-am imaginat la început.Cu
bările legate de motivele pentru care o toate acestea, în regiuni importante
ţară atât de puternică şi de „bună” pentru interesele americanilor,Statele
întâmpină asemenea dificultăţi în exer- Unite au fost percepute deseori ca un
citarea influenţei sale în lume. instrument al neocolonialismului,mai
curând decât ca un apărător al lumii
libere.În regiunile unde istoria trezeşte
EDITORIAL 19

emoţii.efectele continuă să-şi facă niste din Europa Occidentală au re-


simtită influenţa. prezentat o ameninţare politică şi
Imediat după încheierea celui de-al
doilea război mondial, partidele comu-
militară, beneficiind de sprijinul unei regiune. Un astfel de sprijin a contat
Uniuni Sovietice ambiţioase şi dotate când, în 1978, militanţii islamici l-au
cu armament nuclear.Ocupaţia Europei răsturnat pe şah şi au luat ostatici 53 de
de Est a avut un efect profund asupra diplomaţi americani. Înlăturarea ante-
opiniei publice din Statele Unite.Nici o rioară de la putere a lui Mossadeq a
administraţie nu ar fi putut să nu jucat un rol important în retorică anti-
reacţioneze.Acţiunile ţărilor membre americană a revoluţiei islamice şi este
ale Alianţei Nord-Atlantice de iniţiere ţinută minte şi astăzi în politica
şi susţinere a politicilor antisovietice iraniană.
au fost justificate. La sfârşitul războiului din Coreea
Războiul din Coreea a oferit un şi după experienţa cu Mossadeq în
nou stimul temerilor faţă de ambiţiile Iran, secretarul de stat John Foster
comuniste.Retorica stângistă a liderilor Dulles a iniţiat în 1954 un efort pentru
noilor state şi asistenţa acordată lor de încheierea unei serii de tratate care ar
Uniunea Sovietică au fost percepute bloca accesul Uniunii Sovietice în
drepr dovezi ale avansării comuniste Asia. Pornind de la semnarea Tratatului
continue; în viziunea americanilor, Asiei de Sud-Est (SEATO) din 1954,
naţionalismul se îmbina cu ambiţiile alianţele îşi propuneau să închidă
sovietice. cercul dintre NATO şi poziţiile stra-
Pentru a rezista acestei ameninţări tegice antiamericane din Japonia.
în anii ’50, filosofia îndiguirii, a Populară printre noile state, pentru
Tratatului Atlanticului de Nord şi a secretarul Dulles „nealinierea” nu era o
doctrinei Truman a fost extinsă spre opţiune pentru naţiunile libere.
est, în Asia, şi spre sud, în Africa şi La jumătatea anilor ’50, Statele
America Latină. Încercuirea a devenit Unite se confruntau cu două amenin-
scopul politicii mondiale. Pentru stra- ţări serioase la adresa intereselor lor în
tegii epocii, lumea a devenit un joc gi- regiune: acţiunile sovietice mai agre-
gantic de tip Risc, cu o apreciere insu- sive şi puternicele influenţe naţiona-
ficientă a terenului de joc. Rezultatele liste pornite din Egipt de la Gamal
încă ne afectează şi astăzi. Abdul Nasser. Cele două aveau legă-
Prima manifestare a apărut in 1953, în tură. Două iniţiative americane şi-au
Iran. Alarmată de creşterea influenţei propus să le contracareze, dar ele au
partidului de stînga Tudeh în timpul condus atât la eşec, cât şi la deterio-
mandatului premierului Muhammad rarea poziţiei în regiune. Opoziţia SUA
Mossadeq, administraţia Eisenhower a faţă de atacul franco-anglo-israelian
cooperat cu englezii pentru a-l răsturna asupra Suezului în 1956 a inversat
pe primul ministru şi a-l readuce pe numai temporar această tendinţă.
şah la putere. Administraţiile ulterioare În 1955, Washingtonul a sponso-
au investit în puterea şahului ca rizat organizarea Pactului de la Bagdad,
surogat pentru anticomunismul din incluzând Marea Britanie, Irakul,
20

Turcia, Pakistanul şi Iranul. Secretarul internaţional. În esenţă, guvernul a


Dulles l-a considerat o ocazie nu dorit un mijloc de a ocoli limitele
numai de a limita influenţa sovieticilor stricte impuse de Congres în ceea ce
ci şi de a redirecţiona atenţia arabilor, priveste administrarea fondurilor de
în special a Irakului, dinspre Israel ajutor: era adevărat că în timpul
către ameninţarea comunistă. Dimpotrivă, Războiului Rece orice iniţiativă trebuia
Irakul a considerat aderarea o posibi- prezentată în termeni antisovietici
litate de a obţine un sprijin american pentru a se bucura de succes. Un fost
mai mare pentru poziţia arabă. Oficial, membru al Congresului, James P.
Statele Unite nu s-au alăturat tratatului, Richards, a fost trimis Orientul
dar l-au sprijinit financiar şi militar. Mijlociu pentru a „vinde” doctrina şi a
Naţionaliştii arabi au atacat Pactul, obţine angajamente. Naţiunile din
considerat un for care continua domi- regiune nu doreau însă „să ia poziţie de
naţia „colonială” a epocii mandatelor drepţi”, în special după sprijinul
britanice şi franceze anterioare. american acordat creării statului Israel
Pactul a avut două consecinţe cu şapte ani mai devreme.
importante pentru politica americană. Doar două ţării s-au aliniat, Irakul
Din cauza disputei cu India asupra şi Libanul. Revoluţia din Irak a avut
Kashmirului, aderarea Pakistanului a loc un an mai tărziu. Libanul a fost
trezit suspiciuni la New Delhi în salvat de haos numai prin intervenţia
legătură cu motivele americane, care infanteriei marine a SUA.
au persistat pînă în anii 70 şi în timpul Pe continentul asiatic în Indochina,
primului mandat al Indirei Gandhi. francezii şi-au pierdut poziţia din
În Bagdad, acordul a trezit opoziţia Vietnam: la Conferinţa de la Geneva
puternică a naţionaliştilor arabi şi a fot din 1954, acesta a fost împărţit între
privit ca o continuare a nepopularei Nord şi Sud. Administraţia Kennedy a
alianţe cu Marea Britanie. Decizia considerat că ameninţarea tot mai mare
autoritarului premier Nuri al Said de a pe care o reprezenta Vietnamul de
se alătura pactului a reprezentat cel Nord pentru Sudul anticomunist avea
puţin unul dintre factorii care au să afecteze şi celelalte naţiuni din
subminat monarhia haşemită şi au regiune. Temându-se de „dominouri”,
condus la revoluţia din 1958. Seria administraţia a decis implicarea Sta-
loviturilor militare ulterioare a condus telor Unite, ceea ce a dus până la urmă
în cele din urmă la venirea la putere a la un adevărat razboi. Intervenţia SUA
lui Saddam Hussein, cu consecinţe în Vietnam a fost privită la
vizibile şi astăzi. Washington drept o acţiune esenţială
Încercând să obţină o mai mare în lupta pentru prevenirea alunecării
flexibilitate în administrarea ajutorului pieselor de domino asiatice în mâinile
economic şi militar pentru a se comuniştilor. Dar în multe zone ale
confrunta cu ameninţarea comunis- Asiei, ea a fost percepută ca un efort de
mului în Orientul Mijlociu, Congresul perpetuare a colonialismului francez.
american a adoptat o hotărâre în 1957, Unul dintre punctele de interes era
care promulga doctrina Eisenhower. şi Indonezia. Administraţia Eisenhower şi
Un ajutor de doua sute de milioane de în deosebi secretarul de stat John
dolari urma să fie oferit ţărilor care se Foster Dulles şi fratele său, directorul
angajau să se opună comunismului CIA, Allen Dulles, îşi făceau griji din
EDITORIAL 21

cauza politicilor preşedintelui Sukarno. Joseph Savimbi în Angola şi lungul


Ei au căutat mişcări disidente în insu- război civil care a urmat în numele
lele exterioare ce ar fi putut fi sprijinite combaterii comunismului au devastat o
pentru a slăbi sau înlătura regimul lui mare parte din africa.
Sukarno. Ocazia a venit în 1957, când În toată această perioadă, imaginea
coloneii disidenţi din Sumatra au Statelor Unite a avut de suferit din
organizat o rebeliune, ei primind arme cauza poziţiilor susţinute în cadrul
de la CIA. Dar revolta a eşuat, iar rolul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor
CIA a fost ulterior făcut public, Unite în legătură cu probleme cum ar fi
afectând şi mai mult imaginea Statelor colonialismul, apartheidul şi Palestina. Deşi
Unite în Indonezia şi în regiune. Paul hotărârile Adunării nu erau obligatorii,
Gardner a scris după eveniment, în poziţia Statelor Unite a fost frecvent
Shared Hope, Separate Fears : „Deşi privită în Africa şi în Asia ca o
negarea de către Statele Unite a reflecţie a opoziţiei faţă de atitudinile
implicării în rebeliune PRRI/Permesta naţionaliste şi rasiste din noile ţări.
a evitat o situaţie în care guvernul Administraţia Reagan a înrăutăţit lu-
indonzian s-ar fi simţit obligat să rupă crurile, încercând să condiţioneze aju-
relaţiile diplomatice, a determinat apoi torul de voturile favorabile ale ţărilor
Indonezia să respingă negarea infor- africane şi asiatice referitor la aceste
maţiilor ulterioare despre complicitatea aspecte.
SUA la desfăşurarea unor activităţi Reacţia faţă de aşa-zisele amenin-
antiindoneziene”. ţări comuniste nu s-au limitat la Asia şi
În anii ’60, Washington-ul a fost Africa. În 1954, alarmate de tendinţele
obsedat de aşa – zisele ameninţări stângiste ale preşedintelui Guatemalei,
sovietice şi chineze la adresa noilor Jacobo Arbenz Guzman, Statele Unite
state din Africa. Prin acţiuni clan- au contribuit la răsturnarea guvernului
destine şi războaie prin intermediari, său. În 1973, SUA au fost implicate în
Statele Unite au combătut grupările răsturnarea şi asasinarea preşedintelui
considerate procomuniste, dar iden- din Chile, Salvador Allende Gossens,
tificate de africani ca fiind proinde- un alt lider latino-american cu tendinţe
pendenţă. Asasinarea lui Patrice de stânga. Administraţia Reagan a
Lumumba în 1960, un erou naţionalist considerat că mişcările de stânga din
în Congo, le este încă atribuită ameri- America Centrală reprezintă o amenin-
canilor. Ascensiunea lui Mobutu Sese- ţare la adresa Statelor Unite şi a
Seko la putere în Kinshasa a devenit sprijinit elemente anticomuniste din El
un prim exemplu al disponibilităţii Salvador, Honduras şi Guatemala.
americane de a sprijini autocraţi Pentru mulţi din ţările mai sărace din
corupţi şi nedemocratici în numele America Latină, astfel de activităţi nu
combaterii comunismului. erau decât dovezi în plus ale doctrinei
Opoziţia Statelor Unite faţă de destinului manifest care îi inspira pe
independenţa coloniilor portugheze din „gringo”.
Africa a fost percepută ca un efeort de Fără îndoială, cea mai gravă dintre
menţinere a colonialismului. Sprijinul consecinţele neprevăzute ale Războ-
neoficial acordat mişcării UNITA a lui iului Rece a rezultat din ajutorul acor-
22

dat mujahedinilor, luptători musul- creatorii politicilor care au produs


mani care au rezistat forţelor sovietice consecinţe neprevăzute. În principal,
în Afganistan, după invazia din 1978. stategii raspundeau temerilor opiniilor
Invazia sovietică a alertat administraţia publice, ale presei şi ale Congresului,
Carter în legătura cu posibilitatea ca care au prevalat în faţa părerlor opuse,
Moscova să-şi realizeze visul de a ce au fost înlăturate.
obţine acces la Golful Persic. Statele În toată această perioadă, o
Unite au găsit o oazie de a-i face pe dihotomie constantă a apărut între o
sovietici să plătească scump pentru viziune asupra lumii împărtăşită de
această invazie, oferind armament şi mulţi strategi de vârf şi membrii ai
asistenţă rezistenţei, în cooperare cu Congresului, pe de o parte, şi părerile
Arabia Saudită şi Pakistanul. Luptă- multor persoane care fuseseră în re-
torii musulmani din ţările arabe şi din giunile vizate, fie ei diplomaţi, cerce-
alte regiuni islamice au fost acceptaţi tători, jurnalişti sau observatori străini.
şi antrenaţi pentru jihadul împotriva Funcţionarii ambasadei din Bagdad au
invadatorilor. Militantismul musulman pus la îndoială, în 1955, înţelepciune
servit luptei împotriva sovieticilor, dar, exercitării unor presiuni asupra guver-
după retragerea lor în 1989, ei au nului irakian pentru aderarea la pactul
căutat noi ţinte. Din acest efort – de a anticomunist. Cei care lucrau la Tehe-
instrui şi a încuraja forţele musulmane ran şi-au expreimat în anii următori
militante să lupte contra sovieticilor –, îndoielile în ceea ce priveşte stabi-
cu un ajutor substanţial din partea CIA, litatea Iranului sub conducerea şahului.
a crescut influenţa lui Osama Ben Dar ideile lor nu au fost luate în seamă
Laden şi a mişcării Al-Qaeda, cu sigu- de către factorii de decizie de la
ranţă una dintre cele mai grave con- Washington care nu doreau să audă
secinţe neintenţionate ale competiţiei critici la adresa politicii oficiale.
bipolare. Dezbaterea despre strategia din
Temerile tipice Războiului Rece Vietnam este bine documentată. Într-o
legate de înaintarea omunismului au recentă biografie a lui Ellsworth
fost înlocuite în anii ’90 de îngrijorarea Bunker, ambasador în Vietnam între
legată de riscul ca Saddam Hussein să 1967 şi 1973, Howard Schaffer scria:
domine regiunea bogată în petrol a Dezvoltând o relaţie consolidată, de
Golfului Persic. Însă o consecinţă a încredere reciprocă cu (preşedintele)
Primului Război din Golf a repre- Thieu în anii Nixon-Kissinger, depeşele
zentat-o consolidarea Al-Qaeda, hră- sale prezentau imaginea unui progres
nindu-se din resentimentele faţă de important, deşi inegal, către stabilitate,
prezenţa trupelor americane în Arabia securitate şi un anumit grad de pros-
Saudită. peritate în Vietnamul de Sud.
Opoziţia din Orientul Mijlociu faţă Unii dintre funcţionarii ambasadei nu
de invazia Statelor Unite în Irak este, erau deloc de acord cu evaluările sale,
fără îndoială, o reflectare a ideilor mai ales cei din secţia politică, dar şi alţii,
apărute în timpul Razboiului Rece înde-osebi cei tineri. Aceste păreri
conform cărora America este anti- negative despre viitorul Vietnamului erau
musulmană şi a încercat să domine împăr-tăşite de mulţi dintre corespondenţii
regiunea bogată în petrol urmărindu-şi ameri-cani cu care îşi comparau regulat
propriile interese. Nu trebuie blamaţi notiţele. Acest tipar, al oficialilor de rang
EDITORIAL 23

înalt cu o viziune optimistă asupra ambasadelor americane din Nairobi şi


evoluţiei eveni-mentelor, majoritatea celor Dar es Salaam din 1998 şi aupra
cu funcţii mai mici şi a jurnaliştilor fiind distrugătorului USS Cole în 2000 s-au
mai sceptici, a fost des întâlnit în timpul realizat adevărata implicare a lui Ben
războiului . Laden şi gravitatea ameninţării Al-
Aceeaşi neîncredere se întâlnea şi Qaeda. Dar chiar şi aşa cele mai grave
în rândul observatorilor străini. Indo- consecinţe neprevăzute ale războiului
nezienii făceau parte dintr-o comisie SUA împotriva sovieticilor din
internaţională prezentă în Vietnam şi Afganistan nu se manifestaseră încă.
au călătorit în toată ţara. În ianuarie Acest tipar al ambasadorilor ame-
1975 (cu patru luni înainte de căderea ricani care aplică loial politicile con-
Saigonului), ambasadorul american, cepute la Washington s-a repetat în
Graham Martin, a venit la Jakarta fiecare dintre crizele Războiului Rece
pentru o informare. El a prezentat o din Asia, Africa şi America Latină.
imagine roz a progreelor şi i-a denigrat Ar fi trebuit oare ca Statele Unite
pe criticii americani ai războiului. să stea cu mâinile în sân în faţa
Unul dintre observatorii indonezieni i- ameninţărilor la adresa guvernelor pro-
a spus ulterior unui funcţionar al occidentale şi anticomuniste din afara
reprezentanţei diplomatice a SUA: Europei? Ar fi deţinut SUA o poziţie
„Am fost foarte interesaţi de ceea ce a mai bună astăzi dacă nu ar fi intervenit
spus ambasadorul Martin. Probabil în ţările din Orientul Mijlociu şi în
lucrează într-o altă ţară decât noi”. Indonezia, Vietnam, Angola şi Nicaragua?
Referitor la dezvoltarea operaţiilor Cu siguranţă, multe dintre evaluă-
Al-Qaeda în Afganistan, există puţine rile pe termen lung care au inspirat po-
dovezi că ar fi exeistat îndoieli privind litica americană erau greşite. Piesele de
posibilul risc domino nu s-
Este greu de prezis ce s-ar fi întâmplat în au prăbuşit în
pe termen
lung al spri- Iran şi Irak astăzi. Este greu de presupus Asia de Sud-
jinirii gru- că, dacă ar fi continuat guvernarea lui Est. Statele
purilor isla- Mossadeq la Teheran, poziţia SUA ar fi fost Unite întreţin
mice în rezis- astăzi relaţii
mai dezavantajoasă astăzi. Cu singuranţă,
tenţa faţă de prieteneşti cu
sovietici. rezultatul final al costurilor umane şi Vietnamul. În
Dezbaterile materiale în Irak este greu de anticipat, dar Indonezia au
din perioa- visul american al unui Irak de-mocratic si loc primele
da mujahe- proamerican este încă departe de a fi ale-geri
dinilor pă- democratice.
realizat.
reau să se Informaţiile
învârtească mai ales în jurul cola- despre origini-le intervenţiei sovietice în
borării cu serviciile de spionaj pakis- Afganistan sugerează că acţiunea nu a
taneze şi cu diferite căpetenii afgane. fot parte a unui efort de a cuceri un cap
Numai după trei mari atacuri teroriste de pod în Golful bogat în petrol, ci mai
– cel de la World Trade Center din curând îsi propunea să blocheze
New York în 1993, cel împotriva creşterea influenţei militantismului
24

islamic în Asia Centrală sovietică. S-ar


fi bucurat Uniunea Sovietică de un
succes mai mare în stabilizarea ţării
decăt americanii în zilele noastre şi
britanicii înaintea lor?
Este greu de prezis ce s-ar fi
întâmplat în Iran şi Irak astăzi. Este
greu de presupus că, dacă ar fi conti-
nuat guvernarea lui Mossadeq la Astfel de temeri legate de o noua
Teheran, poziţia SUA ar fi fost mai ocupaţie existau în fundal în toată re-
dezavantajoasă astăzi. Cu singuranţă, giune, fiind exploatate de demagogi şi dictatori.
rezultatul final al costurilor umane şi În Orientul Mijlociu, identificarea
materiale în Irak este greu de anticipat continuă a SUA cu problema nere-
dar visul american al unui Irak de- zolvată israeliano-palestiniană face ca
mocratic şi proamerican este încă posibilitatea exploatării temerilor să fie
departe de a fi realizat. foarte reală. Confruntarea dntre modul
Colapsul Uniunii Sovietice a de- în care percepe Washingtonul o pro-
monstrat slăbiciunea inerentă a acestei blemă, creată de inevitabila interac-
naţiuni şi cu siguranţă a ridicat semne ţiune dintre politică, presiuni şi inte-
de întrebare în legătură cu capacitatea rese, tipică sistemului american de
sa pe termen lung de a influenţa strategie externă, şi realitatea diferită
societăţile din Asia, Africa şi America remarcată de observatorii de pe teren
Latină. Nesfârşitele ore petrecute de nu va lua niciodată sfârşit. Consecin-
funcţionarii americani pentru a bloca ţele strategiilor Războiului Rece nu pot
ofertele de asistenţă sovietice şi chi- fi inversate, dar prezentarea conse-
neze păreau justificate la vremea lor, cinţelor poate conduce uneori la o mai
dar, retrospectiv, ele nu mai apar aşa. bună întelegere a limitelor capacităţii
Intervenţiile Statelor Unite în afara unei superputeri de a contola eveni-
Europei în timpul Războiului Rece nu mentele globale.
au creata actuală ameninţare teroristă. Această cunoaştere poate de-
Ele au provocat temeri faţă de acţiunile monstra şi cât de greu este sub pre-
occidentale şi antipatii în regiunile care siunea acţiunilor curente, să se prevadă
au trecut prin experienţa colonială şi a consecinţele lor pe termen lung.
altor forme ale dominaţiei europene.
EDITORIAL 25

Moldova: traiectoria
integrării

investitori. Acest lucru a dus, începând


George Bălaşa cu anul 2005, la o creştere a produsului
intern brut cu 7,1%. O creştere mai
mică a PIB (4,5%) s-a înregistrat în
R cursul anului 2006-2007 din cauza
epublica Moldova este statul cu cele deprecierii vinului cu 40% şi creşterii
mai multe şanse dintre ţă-rile CSI de a preţului la gaze. Coordonarea dintre
accede în struc-turile europene, deşi preşedintele Voronin, premierul Vasile
este măcinată de un conflict îngheţat Tarlev şi Parlament a făcut ca Repu-
aflat pe agenda or-ganizaţiilor blica Moldova să aprobe, în strânsă
internaţionale. Ultimii ani au colaborare cu instituţiile financiare inter-
înregistrat în tânăra republică o serie naţionale, Strategia de Creştere Eco-
întreagă de evoluţii pozitive me-nite să nomică şi Reducere Sărăciei, oferind
susţină solicitările de integrare in UE. astfel un cadru general bine determinat
Dacă la începutul anului 2001 ce are ca scop reducerea sărăciei,
Republica Moldova se află printre cele perfecţionarea sistemului de asistenţă
mai corupte ţări din lume, astăzi, socială pe categorii şi promovarea
putem spune că eforturile administra- reformelor economice, inclusiv o abor-
ţiei centrale conduse de Vladimir Voronin dare mai activă în vederea prevenirii
au reuşit să aducă flagelul corupţiei la şomajului. De altfel, de numele preşe-
un nivel relativ scăzut similar celor- dintelui Voronin se leagă şi primul
lalte ţări din sud-estul Europei inclusiv program pe termen lung de dezvoltare
al unora care s-au integrat de curând în social-economică durabilă structurat în
Uniunea Europeană. strategia naţională pentru dezvoltare.
Deşi situaţia financiară a Repu- Această strategie este structurată pe
blicii Moldova este încă dificilă, înce- următoarele principii:
pând cu anul 2004 economia a cunos- - dezolvar
cut o creştere continuă paralel cu un ea economiei de piaţă cu orientare
trend pozitiv în atragerea investiţiilor socială;
străine directe ce sunt stimulate de o - creearea
legislaţie fiscală avantajoasă pentru unei societăţi civile des-chise;
26

- dezvolta tăţilor de la Tiraspol un set de pro-


re cu un accent pe îmbu-nătăţirea puneri de colaborare în domeniul so-
vieţii şi pormovarea unui concept cial economic şi al infrastructurii menit
noul al siguranţei prin corelarea să creasca nivelul de interdependenţă
problemelor economice, sociale, dintre cele două maluri ale Nistrului.
alimentare şi de mediu înconjurător. Din păcate, şi aceste propuneri, consi-
Toate aceste evoluţii pozitive şi derate atât de UE cât şi de SUA extrem
altele, pe care spaţiul nu ne permite să de utile şi benefice în economia nego-
le menţionăm, au fost realizate în cierilor, au fost respinse de guvernul
contextul planului de acţiune UE – transnistrean.
Republica Moldova, plan considerat a În concluzie, putem spune că înca-
fi o adevarată piatră de hotar în drarea Republicii pe traiectoria inte-
parcusul european al Moldovei. Pe grării europene este ireversibilă. Acest
lângă îndeplinirea planului mai sus efort însă trebuie sprijinit de Uniunea
menţionat, preşedintele Voronin, pentru Europeană care va trebui să ofere
care integrarea europeană a devenit Moldovei o foaie de parcus şi o dată
principalul interes naţional, a reuşit să clară a aderării. Cu sprijinul Uniunii
convingă UE să semneze două acor- Europene, Republica de la est de Prut
duri importante pentru Moldova, res- are toate şansele să devină o mică
pectiv acordul de readmisie şi acordul Elveţie a Estului şi mai ales o punte de
pentru facilitarea părocesului de obţi- legătură dintre est şi vest. Dacă în anul
nere a vizelor, ca prim pas către acce- 2000, Republica Moldova era un stat
sul cetăţenilor Moldovei la cele patru aproape falimentar, ignorat de mai
libertăţi europene. Totodată, la înce- toate ţările, astăzi ea joacă un rol im-
putul anului 2008, probabil luma portant în stabilitatea sud-estului euro-
martie, Moldova va beneficia de un pean, iar eforturile ei de modernizare şi
acord asimetric cu UE ce-i va permite integrare merită sprijinită pentru că
să exporte în piaţa europeană peste fără această mică formaţiune statală,
9.000 de tipuri de produse fără taxe Modova este incompletă şi mai săracă.
vamale. Acest nou acord are o valoare
politiocă şi economică deosebită întru-
cât va permite Moldovei să-şi diver-
sifice pieţele de desfacere reducând astfel Încadrarea Republicii
dependenţa acestei ţări de piaţa rusă. pe traiectoria
În ceea ce priveşte reglementare integrării europene
conflictului transnistrean, preşedintele
Modovei asistat de premierul Vasile este ireversibilă.
Tarlev au întreprins o serie de acţiuni Acest efort însă
care sa sprijine dialogul politic cu trebuie sprijinit de
separatiştii. Deşi, numeroasele propu-
neri de reluare a dialogului aveau atat Uniunea Europeană
girul UE cât şi al OSCE, partea trans- care va trebui să
nistreană a refuzat permanent reve- ofere Moldovei o
nirea la masa negocierilor. Mai mult,
în luna noiembrie a anului 2007, foaie de parcus şi o
Vladimir Voronon a transmis autori- dată clară a
aderării.
EDITORIAL 27

O retrospectivă a situaţiei
Irakului

University of Oklahoma, a deţinut


William J. Crowe Jr.* funcţiile de consilier la Institute of
Strategic and International Studies
Center, de la Georgetown University din
I Washington DC, şi de ambasador în
Marea Britanie. Această lucrare a fost
ntervenţia din Irak ar putea avea un
prezentată la Centrul Miller din
impact mai profund asupra republicii
Charlotesville.
noastre decât atacurile din 11
septembrie. Toate serviciile noastre Victoria rapidă din Irak a de-
militare au tras multe învăţăminte pro- monstrat din nou abilitatea, flexibi-
fesionale din campanie,dar nu-mi pro- litatea şi superioritatea tehnologică
pun să mă refer la ele aici. În schimb, remarcabile ale armatei americane.
vreau să ating ceea ce consider a fi Acest lucru nu este o surpriză, cel
unele dintre învăţămintele mai gene- puţin pentru profesionişti. În acelaşi
rale de care ar trebui să fie mai con- timp, pentru a avea o anumită pers-
ştienţi cetăţenii, confruntându-se cu vi- pectivă, trebuie să înţelegem că arma-
itoarele provocări din Lumea a Treia. tele lui Saddam Hussein erau inca-
Există unele indicaţii că vom avea de-a pabile. El nu a profitat de perioada de
face cu un număr de provocări (cau- dinaintea invaziei, iar armata sa nu a
zate) în special de noua noastră poli- fost în stare să participe la o manevră
tică de preempţiune, care cere ca gu- de război. Desigur, victoria a demons-
vernul să anticipeze noile ameninţări şi trat, încă o dată (şi nu sunt sigur că
să întreprindă acţiuni militare prompte lecţia a pătruns în toată Lumea a Treia),
împotriva lor. inutilitatea unei confruntări directe între
armata unui stat subdezvoltat şi cea a
Statelor Unite. Această simplă realitate
*Amiralul Crowe,fost Şef al Statului-
îi determină pe oponenţii noştri să se
Major Interarme, a predat geopolitică la
orienteze spre terorism sau, după cum
28

se exprimă unii profesionişti din do- Şeful Statului-Major Interarme, generalul


meni, către conflictul asimetric. Richard Meyers, susţine că trupele
Capitularea rapidă a ascuns însă noastre nu sunt antrenate pentru o
unele erori şi presupuneri greşite re- misiune de menţi-nere a ordinii şi de
lativ importante. Pentagonul a prezis reconstrucţie a statu-lui, iar timpul a
că ocupaţia va costa puţin şi că popu- dovedit că avea dreptate.
laţia irakiană îi va întâmpina pe învin- Acum, atât forţele terestre ameri-
gători ca pe nişte eliberatori. Ambele cane, cât şi infanteria marină şi-au
idei s-au dovedit a fi departe de reali- schimbat drastic programele de ins-
tate,deşi Departamentul Apărării nu şi- trucţie şi s-au implicat într-un efort
a recunoscut încă greşeala.Deşi pacea intens de remediere a acestei defi-
şi democraţia s-ar putea instaura în cienţe. În schimb,a izbugnit o dispută
Irak, exită unele semne că atingerea aprinsă între armată şi marină în
acestor scopuri nu este deloc garan- legătură cu cele mai bune tactici pentru
tată. Populaţia ne-a întâmpinat cu a derula un program de pacificare
căldură la început, ceva normal într-o prelungită. Urmările au fost şi mai rele.
ţară oprimată, dar popularitatea noastră Testăm această dispută dintre for-
s-a erodat repede şi trupele noastre au ţele terestre şi marină. Acum vom
fost tratate din ce în ce mai mult ca riposta împotriva agresorilor,dar nu în
nişte ocupanţi coloniali mai degrabă grabă. O vom face într-un mod bine
decât ca eliberatori. Intenţia Penta- gândit. Aici trbuie să menţionez una
gonului era de a retrage grosul trupelor dintre cele mai îngrijorătoare conse-
după colapsul armatei irakiene, lucru cinţe neintenţionate ale ocupaţiei. Tre-
care s-a dovedit imposibil. În acelaşi buind să menţinem în Irak forţe de
timp, unii arabişti, mulţi din Depar- mari dimensiuni pe o perioadă extrem
tamentul de Stat, au prezis aceste pro- de lungă, armata şi marina s-au „sub-
bleme şi au făcut rocomandări bine gân- ţiat”. De exemplu, pentru a menţine o
dite, dar au fost ignoraţi de superiori. forţă de 120.000 de militari, trebuie ca
Situaţia a fost exacerbată de faptul trupele terestre să servească un an din
că nu au fost trimise mai multe trupe. trei fie în ţară, fie în facilităţile logis-
Şeful statului-major al forţelor terestre tice din Golf. Capacitatea noastră de a
americane, generalul Eric Shinseki, a respecta alte angajamente de peste mări a
declarat atunci în faţa Congresului că fost serios ameninţată sau cel puţin
ar fi necesare mai multe trupe decât a slăbită. De pildă, până când nu eliberă,
fost planificat pentru etapa pacificării o parte dintre aceste unităţi din Irak, nu
şi reconstrucţiei. Dar cei de la Penta- putem ataca Iranul, iar purtarea unui
gon au criticat public afirmaţiile sale şi război în Coreea e problematică.
generalul s-a retras în scurt timp fără Uzarea neanticipată a echipa-
prea mult tam-tam. Fără îndoială că mentului în deşert a afectat serios
mai multe trupe, mai ales cele special bugetul militar, ca şi capacitatea de
instruite, destinate apărării liniilor lo- luptă în general. Diviziile întoarse în
gistice şi acţiunilor în interiorul comu- Statele Unite se află sub standardul mi-
nităţilor, mai curând decât în veci- nim de pregătire şi au nevoie de timp
nătatea lor, ar fi atenuat o parte din ha- pentru a se reface. Mai mult, Garda
osul ce a urmat şi unele dintre pro- Naţională şi rezervele au fost exploa-
blemele de securitate. Mai important, tate la maxim, cu desfăşurări de forţe
EDITORIAL 29

neaşteptat de îndelungate în alte ţări. Retrospectiv, conducerea civilă a


Când situaţia se va stabiliza, Congresul adus unele contribuţii pozitive la des-
probabil că va întreprinde o reformă făşurarea operaţiunilor de campanie,
majoră în structura acestora. supravegheate îndeaproape şi evaluate
De asemenea,există o tendinţă în de Pentagon. Dar ea a acordat mai
Congres către cererea unor forţe per- puţină atenţie condiţiilor ulterioare. Un
manente mai mari căreia conducerea şef de stat-major al forţelor terestre
Pentagonului i se opune din motive americane obişnuia să spună: „Când se
necunoscute. Militarii şi civilii ameri- implică în operaţii militare,ei nu vor să
cani din Irak sunt ţinte pentru tot felul aibă de-a face cu alte probleme.” Con-
de persoane şi organizaţii rău-inten- ducerea nu a reuşit să evalueze corect
ţionate: baathişti, naţionalişti, criminali nu numai atitudinile populaţiei şi poli-
şi antiamericani din exterior. Conform tica arabă, ci şi situaţia economică extrem
informaţiilor de pe teren, mai ales de complicată din acea parte a lumii.
furnizate de forţele terestre, majori- Este fascinant să ne amintim unele
tatea opoziţiei este internă,mai curând din proiectele iniţiale. În aprilie 2003,
decât susţinută din exterior, deşi acest Agenţia de Dezvoltare Internaţională
lucru poate contrazice reportajele din estima ca reconstrucţia Irakului va
presă. Din nefericire, securitatea fra- costa 1,7 miliarde de dolari. Oficiul
gilă reduce şansele ca aliaţii noştrii să pentru Management şi Buget anunţa că
ni se alăture, ceea ce elimină o altă Irakul nu va necesita asistenţă susţinută.
presupunere: că, odată Irakul cucerit, Secretarul adjunct al Apărării. Paul
rezistenţa teroristă din lumea arabă se Wolfowitz, a ignorat planificarea Pen-
va prăbuşi. Este greu de crezut că tagonului, care evalua costul în primul
persoanele mai sofisticate chiar sub- an la 60 de miliarde de dolari, o apre-
scriu la această părere. ciere relativ corectă.Ulterior el a spus
De asemenea, nu este clar dece un că Irakul îşi poate finanţa singur recon-
atac timpuriu asupra Irakului era atât strucţia. A existat un optimism asemă-
de necesar.Capacităţile noastre militare nător şi în legătură cu producţia ira-
se îmbunătăţeau în fiecare zi,mult mai kiană de petrol; acum se pare că va
mult decât cele ale lui Saddam Hussein. dura între trei şi cinci ani pentru ca
Cu superioritatea noastră evidentă, cli- infrastructura să devină pe deplin
ma sau chiar elementul-surpriză nu mai funcţională, dacă nu se vor produce noi
erau deloc importante. O abordare mai distrugeri. Administraţia a încercat
precaută le-ar fi acordat timp inspec- deja să obţină numai pentru acest an
torilor pentru dezarmare să-şi defini- 150 de miliarde de dolari;suma nu
tiveze investigaţiile, guvernului turc să se include cele 4 miliarde cheltuite în
răzgândească în ceea ce priveşte folo- fiecare lună pentru armată şi alte 25 de
sirea bazelor americane, iar diploma- miliarde pentru a acoperi pierderile
ţilor, un răgaz pentru a face rost de ali- produse de luptele din Fallujah din
aţi. Ne-am subestimat capacitatea şi flexi- primăvara anului 2004.
bilitatea, ceea ce ne-a lăsat mai puţin Controlul civil asupra armatei
spaţiu de manevră. funcţionează în două sensuri.AUnul
dintre cele mai importante scopuri ale
30

conducerii civile este de a gestiona rece unele promisiuni referitoare la


mediul diplomatic şi politic înainte şi contracte sau la armele de distrugere în
după victorie. În mod similar, impli- masă nu s-au materializat. Există acum
carea tuturor agenţiilor guvernamen- dubii serioase în privinţa rămânerii sale în
tale înainte de declanşarea luptelor este coaliţie. Sunt doar primii paşi,însă vor
o responsabilitate civilă,iar conducerea avea un impact psihologic semnifi-
a eşuat aici. Numai o parte dintre ex- cativ. Continentul european este sus-
perţii guvernamentali au analizat pro- picios faţă de noua tendinţă a
blema în prealabil. Bineînţeles, aceasta Washingtonului de a acţiona singur, nu
s-a bazat pe unele dintre prosupunerile numai împotriva terorismului, ci şi în
administraţiei, ce erau eronate şi sim- alte probleme de politică externă.
pliste. Dacă vrem cu adevărat să com- Aceasta nu înseamnă neapărat că
batem terorismul şi să sprijinim o atitudinile europenilor sunt justificate.
politică militară preemtivă, atunci pro- Ideea este că ei cred că au dreptate,
vocările” reconstrucţiei naţionale”, o deci ar trebui să încercăm să le înţe-
sintagmă respinsă de preşedintele Bush legem punctele de vedere,chiar dacă
înainte, devin la fel de importante ca şi nu suntem de acord cu ei. Europa
operaţiunile militare,dacă nu chiar mai Occidentală a fost afectată de terorism
mult. Ele trebuie planificate la fel de încă din anii ’50; mulţi au considerat
serios, cu participarea întregului guvern. că evenimentele din 11 septembrie
În esenţă, se pot câştiga unele bătălii, 2001 au introdus America în lumea
dar războiul nu poate fi câştigat dacă reală,după ce a fost naiv protejată timp
pacea nu va fi câştigată. Aceasta este de decenii. Unii consideră ,,războiul
lecţia principală pentru birocraţia noastră. împotriva terorismului” o reacţie exa-
Să revenim acum la politica de gerată, justificată mai mult de motive
coaliţie, un subiect foarte controver- interne. Şi sunt sceptici faţă de motivele
sat.din perspectivă politică,eşecul de a schimbătoare ale administraţiei: mai
implica pe aliaţii noştri principali din întâi Al-Qaeda, apoi armele de distru-
Europa Occidentală a fost esnţială. În gere în masă, brutalitatea lui Saddam,
ciuda afirmaţiilor secretarului Apărării, stabilitatea regională etc. În esenţă,
Donald Rumsfeld, despre noua Europă, europenii se tem că Statele Unite îi vor
avem nevoie de vechi aliaţi din aceleaşi implica în acţiuni pe care nu le pot
motive. „Vechea Europă” avea obiceiul controla sau pe care nu le doresc. The
de a coopera cu Statele Unite.Ultimul Economist se întreba ce este mai
sondaj al PEW Institute raporat că important pentru Bush: absolută liber-
opoziţia faţă de politica amricană a tate de acţiune a Americii sau Alianţa
atins niveluri record în majoritatea Nord-Atlantică. Guvernul american însă
ţărilor europene şi în toate statele din trebuie să ofere un răspuns. În orice
Orientul Mijlociu. Chiar şi în Marea caz, plătim preţul eşecului nostru de a
Britanie, o majoritate consistentă se înţelege cu adevărat punctul de vedere al
opunea politicii americane. La câteva principalilor noştri aliaţi şi de a ajunge
zile după atentatele din Spania, noul la un acord cu ei. În realitate, dezacor-
guvern anunţa că-şi va retrage micul durile îmi amintesc de ceva ce mi s-a
contingent din Irak. Aceasta a fost spus când eram în Marea Britanie, o
prima spărtură a coaliţiei. La rândul frază care se aplică tuturor marilor
său. Polonia a fost dezamăgită, deoa-
EDITORIAL 31

dispute: „Dacă înţelegiţi problema ir- timp trebuie să ne implicăm în Irak.Nu


landeză,nu v-a fost corect explicată”. este o problemă teoretică ,legată de
O parte a acestui calcul implică, mari viziuni;este una concretă, pentru
desigur, Organizaţia Naţiunilor Unite. alegători şi guvernul american. Pre-
Administraţia Bush a fost divizată în şedintele se confruntă cu multe dific-
ceea ce priveşte abordarea pe care ultăţi. Tot timpul el a declarat: „Vom
trebuie să o adopte. În cele din urmă, rămâne atât timp cât va fi necesar.” Ce
preşedintele ar fi preferat să aibă apro- anume vrea să spună atunci când
barea ONU, dar numai în termenii im- declară că vom rămâne până când vom
puşi de el. Ceilalţi membri ai orga- rezolva situaţia din Irak îmi este
nizaţiei aveau unele motive de a fi neclară. Bush a stabilit acum data de
confuzi.(Israelul a ignorat mai multe 30 iunie pentru transferul suveranităţii
rezoluţii; la fel au făcut în multe irakienilor sau unui consiliu irakian.Pe
situaţii şi Statele Unite, dar nu s-a 30 iunie vor rămâne peste 100.000 de
făcut atâta tam-tam). La scurt timp soldaţi americani, iar ambasada, cu
după armistiţiu, Organizaţia Naţiunilor peste 3.000 de funcţionari, va prelua
Unite abia aştepta să se implice în multe dintre responsabilităţile lui Paul
reconstrucţia Irakului, dar Washingtonul a Bremer. Situaţia sugerează că guvernul
refuzat oferta. Revista Time a citat re- îşi propune să menţină pârghii impor-
cent un oficial american care spunea că tante, lucru care poate nu este atât de
guvernul speră acum cu disperare ca rău. Din nefericire,irakienii înşişi nu au
ONU să preia o parte din sarcinile re- căzut de acord în ceea ce priveşte pre-
construcţiei, dar ONUa devenit destul zenţa trupelor americane pe teritoriul
de reticentă.Adevărul este că avem lor.Dar majoritatea cred că pentru a se
nevoie de prieteni şi trebuie să depu- forma un nou guvern este necesar ca
nem mai multe eforturi pentru a-i Statele Unite să-şi mai menţină trupele
păstra. Dacă vrem să reziste, o coaliţie câteva luni, dacă nu chiar ani. Senatorul
trebuie să fie constantă şi colegială, nu John McCain a declarat că nu vor mai
selectivă. Pentru a-l parafraza pa rămâne câţiva ani în Irak.Unii lideri
Churchill, singurul lucru mai rău decât irakieni se îndoiesc de termenul de 30
a avea aliaţi este a lupta fără aliaţi. iunie.susţinând că şi retragerea unui
Afirmţia este valabilă pentru contestele număr mic de efective va provoca alte
militare, la fel ca şi pentru cele poli- omoruri şi haos. Nu se pot aştepta la
tice. În deceniile de după al doilea prea mult de la poliţia irakiană
război mondial, multilateralismul a instruită în grabă. Chiar şi comandanţii
fost unul dintre pilonii politicii noastre americani şi-au exprimat îndoielile în
externe, dar recent a fost trecut în ceea ce priveşte preluarea responsa-
subsidiar se pare că pendulul revine bilităţilor de către forţele locale timp
din nou încet spre centru, dar este încă de câteva luni.Aceste întrebări nu pot
îndoielnică schimbarea, iar întârzierea fi uşor evitate. Fără securitate, demo-
ne provoacă unele neplăceri şi costuri. craţia este un subiect academic. Dar,
Trecând la politica internă, astăzi pentru electoratul american, sfidarea
chestiunea arzătoare pentru publicul politică este departe de a fi doar
american este cât de mult şi pentru cât teoretică. Există două grupuri impli-
32

cate în dezbatere şi ambele au argu- ei insistă asupra faptului că o retra-


mente legitime,aşa că voi începe cu gere prematură va fi dezastruoasă pen-
adepţii transferului rapid al puterii. tru Statele Unite şi citează exemplul
Cu siguranţă, preluarea controlului Vietnamului, de unde al plecat fără să
de către irakieni şi retragerea trupelor obţinem victoria. În ciuda unor dificul-
noastre sunt foarte tentante, în special tăţi temporare, prestigiul nostru nu a
pentru a preveni rănirea şi uciderea fost afectat iremediabil. Grupul acesta
soldaţilor noştri şi a populaţiei iraki- nu consideră că prezenţa noastră în
ene. Această dorinţă a inspirat, cu si- Irak este parte a eforturilor anti-
guranţă,gestul de a stabili data de 30 teroriste şi ar dori să ne folosim forţele
iunie ca termen limită.Irakienii susţin pentru a confrunta Al-Qaeda.
că sunt prea multe necunoscute şi că Sunt necesare două comentarii în
progresele vor fi modeste,indiferent de legătură cu cei care nu doresc ca noi să
cât de mult vom rămâne. Mai impor- mai rămânem foarte mult. Mai întâi, ei
tant este faptul că ei cred că o retagere nu oferă o alternativă pentru admi-
timpurie îi va lipsi pe teroriştii arabi de nistrarea Irakului; nu îşi bat capul cu
ţintele americane din Irak, ceea ce ar fi nuanţe. În esenţă, ţinând cont de lipsa
cu siguranţă o ameliorare. În viziunea armelor de distrugere în masă, ei cred
lor, nimeni nu ştie dacă această ţară că nici nu ar fi trebuit să intervenim.În
poate fi cu adevărat democratizată şi al doilea rând, numărul oamenilor care
cât de repede se poate realiza acest au această părere creşte constant, iar
lucru. Acest grup crede că respon- dacă nu rezolvăm problema de securi-
sabilitatea ar trebui să le revină iraki- tate si nu încetăm masacrele, va conti-
enilor sau chiar Organizaţiei Naţiunilor nua să crească. După cum am văzut în
Unite, nu Washingtonului. Este inte- cazul Vietnamului, nu e nevoie de o ma-
resant de remarcat faptul că britanicii joritate clară pentru a exercita presiunu
au guvernat Irakul timp de 32 de ani şi majore asupra Casei Albe.
au încercat cu disperare să pună în Susţinătorii amânării transferului de
funcţiune un sistem parlamentar, dar putere au şi ei argumente puternice.
fără succes. În mod asemănător,adepţii Mulţi americani şi membri ai guver-
transferului rapid de putere consideră nului doresc să ne menţinem trupele
că este o fantezie să susţii că un Irak până când vom realiza progrese remar-
democratic va promova guvernarea cabile în democratizarea Irakului. Ter-
reprezentativă în restul regiunii Golfului. menul de 30 iunie nu le satisface aştep-
Ei citează, desigur, enigma conflictului tările şi sună pentru ei ca şi cum planul
israeliano-palestinian, care s-a înrăută- iniţial ar fi fost abandonat. Ei ignoră
ţit, nu s-a temperat după declanşarea costurile tot mai mari şi spun că
războiului împotriva regimului lui scandalul legat de armele de distugere
Saddam Hussein. Ei susţin că victoria în masă este irelevant. Pentru ei, ame-
noastră militară nu a suprimat opoziţia liorarea calităţii vieţii irakienilor este
din lumea arabă; cel mult a pus gaz pe un obiectiv necesar şi suficient, deşi
foc (sondajele sugerează că antiameri- destul de idealist. Ei sunt dispuşi să
canismul a escaladat în fiecare ţară rămână atât timp cât este necesar şi să
musulmană, chiar şi în cadrul naţiu- investească oricât de mult e nevoie. În
nilor considerate aliate, ca Bahreinul, schimb, cred că imaginea Statelor Uni-
Pakistanul şi Arabia Saudită). Mai mult, te se va ameliora-şi s-ar putea să aibă
EDITORIAL 33

dreptate. Ei consideră că un transfer ra- adevărat democratic va avea o influ-


pid al responsabilităţilor către un con- enţă moderatoare în lumea islamică,
siliu sau un guvern irakian ezitant cu deşi nu sunt convinşi că istoria le sus-
greu va asigura realizarea obiectivelor ţine argumentele.Nu trebuie să mai
democratice pe care ni le-am propus. menţionez că sunt foarte sceptici faţă
Mai alarmant este faptul că ei consi- de propunerile legate de o mai mare
deră că aceasta implică riscul declan- implicare a ONU. Este greu să ne ima-
şării unui război civil, un argument ginăm nişte rezultate măreţe în Irak în
adus deseori şi de irakieni. Ei îşi dez- absenţa unui mediu cu adevărat sigur,
voltă viziunea şi susţin că un Irak cu acest lucru însemnând o implicare pre-
lungită a Statelor Unite şi poate mai pe termen lung; resursele noastre nu
multe trupe. Această abordare este foarte sunt nelimitate. Este imposibil însă să
atrăgătoare pentru unii cetăţeni ai re- supraestimăm importanţa problemei pentru
publicii noastre. Americanii sunt în e- republica noastră. Deja a afectat ale-
senţă optimişti: avem tendinţa de a cre- gerile prezidenţiale, va rămâne în aten-
de că fiecare problemă poate fi rezol- ţie ceva vreme şi implică viitorul sta-
vată prin perseverenţă. Mai mult unii tului şi calitatea vieţii noastre. Armele
susţin că misiunea noastră fundamen- de distrugere în masă au repre-zentat o
tală ca stat este de a răspândi de- chestiune arzătoare, ridicând semne de
mocraţia la nivel global şi chiar de a o întrebare în legatură cu agenţiile noastre
impune, dacă e necesar. În ciuda opti- de informaţii, întrebări pe care până acum
mismului nostru şi a credinţei că putem le-am evitat. În ceea ce priveşte politica
soluţiona problemele, noi, americanii, ne externă, relaţiile noastre cu Iranul,
considerăm şi pragmatici. Indiferent de Arabia Saudită şi Pakistanul apar, odată
cât de idealişti suntem, nu putem ignora cu această criză, într-o nouă lumină. De
cerinţele lumii reale. Dilema nu este nu- exemplu, într-o anumită perioadă, atât
mai o alegere între bine şi rău, ci între câş- Riadul, cât şi Islamabadul au sprijinit
tiguri bine-venite, dar incerte şi ceea ce teroriştii. Fiecare dintre aceste ţări va con-
se consideră drept un preţ rezonabil în frunta Washingtonul cu noi dileme complicate.
vieţi, resurse şi energie. Şi nu poate fi luată Ca o adevărată superputere, Ame-
nici o decizie în problema irakiană fără rica are tot dreptul să fie mândră de
să se ia în considerare impactul său intern. ceea ce a realizat în cei aproape 230 de
Fiecare pas trebuie cântărit în funcţie ani de existenţă.Dar este indicat ca,din
de impactul său asupra valorilor noas- când în când,să evaluăm felul în care ne
folosim puterea şi să ne gândim în ce
tre fundamentale, a imaginii în lume, a fel o putem utiliza mai eficient. Avem
altor politici globale şi, desigur, a fia- puterea de a face faţă criticilor şi de-
bilităţii fiscale interne. Într-un anumit zacordurilor fără a le răspunde pe fugă
sens,acest tip de decizii este un joc cu sau într-o manieră lipsită de înţelep-
sumă nulă: ameliorarea unui aspect ciune. Aceasta necesită un echilibru între
reduce valoarea altuia. Alegătorii noş- capacitatea noastră militară, diplomaţia
tri au sprijinit cererea preşedintelui glo-bală şi politicile financiare. Acum
pentru cheltuirea în Irak a 87 de mili- câteva săptămâni, fostul secretar de stat
arde de dolari în acest an. Nu sunt sigur adjunct al lui Robert Reagan, John
Whitehead, a declarat că tindem uneori
că aceasta se traduce printr-un cec în alb să fim mai mândri de războaiele pe care
34

le-am câştigat recurgând la forţa mili- crescut forţa în toate privinţele, ne pu-
tară decât de cele pe care le-am evitat tem permite să depunem mai multe efor-
printr-o diplomaţie răbdătoare. El vor- turi diplomatice într-un interval mai
bea, desigur, despre epoca Războiului lung. Acest sfat îmi pare bun. Am un pri-
Rece, în timpul căruia am pus la pă- eten care insistă pe ideea că războiul este
mânt Uniunea Sovietică, dar spunea şi metoda lui Dumnezeu de a-i învaţa pe
că este îngrijorat de ceea ce consideră o americani geografie. Sper că vom în-
tendinţă de a folosi putere militară ca văţa ceva mai mult decât geografie din
principală soluţie. El a continuat spunând intervenţia noastră în Irak!
că, în calitate de super-putere care şi-a

Turkmenistan – o nouă
dispută geopolitică între
Rusia şi SUA

generat o serie de pro-vocări în planul


Ion Deaconescu rela-ţiilor internaţionale, ceea ce a
determinat SUA să îşi modifice radical
atât politica internă, cât şi pe cea
Î externă.
n cunoscuta lucrare Marea tablă de Dezintegrarea statu-lui cu cel mai
1
şah , apărută în 1997, fostul secretar de mare teri-toriu din lume, la sfâr-şitul
stat american Zbiegniew Brzezinski anului 1991, a provocat un ade-vărat
atrăgea atenţia că unele foste republici seism de proporţii şi un vid de putere
ale defunctului imperiu sovietic, acum în statele componente, care s-au văzut
state independente, vor deveni nişte în situaţia nesperată de a-şi proclama
pivoţi geopolitici redu-tabili, chiar independenţa faţă de Moscova, fie ea
dacă, din raţiuni diverse, au rămas pe reală sau simbolică.
orbita poli-tică a Acest gol geopolitic a avut conse-
Rusiei. Prăbuşirea Dezintegrarea statului cu cinţe majore şi imediate în
Uniunii Sovietice cel mai mare teritoriu din întreaga Europă, dar şi în
a ge-nerat o SUA, devenite sin-gura
lume, la sfârşitul anului putere a lumii. Poziţia
confuzie geo-
1991, a provocat un politică şi opţiunile
politică
impresionantă, adevărat seism de proporţii geostrategice ale Rusiei s-
dezechilibrând şi un vid de putere în au diminuat radical prin
pierderea Ucrainei, cu cele
specta-culos statele componente, care s-
balanţa puterii sis- 52 de milioane de
au văzut în situaţia locuitori, a statelor
temului
internaţional şi a nesperată de a-şi proclama caucaziene (Georgia,
independenţa faţă de Armenia, Azerbaidjan), a
Moscova, fie ea reală sau
simbolică.
EDITORIAL 35

ţărilor baltice şi impli-cit a accesului la SUA, şi nu numai ele, sunt direct


Marea Neagră, la Marea Caspică şi la interesate de această zonă bogată în
Marea Baltică, dar, mai ales, a enor- resurse energetice, dar cu multiple tul-
melor resurse ener-getice din aceste burenţe politice şi religioase, în paralel
zone. urmărind în Asia, slăbirea influenţei
În noile împre-jurări istorice şi politice şi economice a Rusiei şi a
poli-tice, apariţia statelor central- eforturilor de integrare efectivă a
asiatice inde-pendente a însemnat o acestor state în CSI. Totodată, SUA au
altfel de abordare a interesului Rusiei, ca obiectiv imediat împiedicarea
al Turciei, al Iranului, dar şi al SUA, faţă Rusiei de a controla şi exploata platoul
de bogăţiile naturale ale acestor ţări, continental al Mării Caspice, precum şi
ştiindu-se faptul că Azer-baidjan-ul, a uriaşelor resurse energetice existente
prin pozi-ţia sa geopolitică, dar şi prin în subsolul statelor riverane.
imensul potenţial energetic, va juca un Moartea subită a lui Saparmurat
rol esenţial în acest spaţiu, căci inde- Ataevici Niazov, preşedintele Turk-
pendenţa sa faţă de Rusia va obliga menistanului, a declanşat deja o dis-
autorităţile de la Moscova să îşi modi- pută geopolitică în Asia Centrală, cu
fice strategia şi ambiţiile de a mono- doi protagonişti redutabili care se vor
poliza această regiune, de care atât confrunta pentru bogăţiile naturale din
Turcia cât şi Iranul sunt interesate în această ţară: Rusia şi SUA – miza fiind
mod real. „Un Azerbaidjan indepen- cea energetică.
dent legat de pieţele occidentale prin Se cunoaşte faptul că Turkmenis-
conducte ce nu trec prin teritorii con- tanul dispune de rezerve naturale
trolate de Rusia, ar deveni şi o impor- evaluate la peste 22,5 miliarde de m3,
tantă cale de acces pentru economiile fiind al doilea stat din Asia cu un ase-
avansate şi consumatoare de energie menea potenţial, al cărui gaz este
spre republicile central- asiatice bogate exploatat, aproape în totalitate, de către
în resurse energetice. Aproape ca şi în concernul rus Gazprom, care asigură
cazul Ucrainei, viitorul Azerbaidjanului şi cu gazul turkmen obligaţiile contrac-
a Asiei Centrale este şi el crucial în tuale faţă de Europa de Vest. Mai mult
defi-nirea a ceea ce Rusia ar putea sau decât atât, însăşi partea europeană a
nu să devină”2, este de părere Z. Rusiei ar avea de suferit dacă
Brzezinski. Gazprom nu ar mai beneficia de
Jucătorii geostrategici şi pivoţii resursele natu-rale din Turkmenistan.
geopolitici importanţi (Azerbaidjan, Nu nu mai Rusia, ci şi SUA şi
Turkmenistan, Kazahstan, Uzbekistan) China au în vedere accesul la imensele
s- au implicat deja în în construirea bogăţii ale acestei ţări, administraţia
unor conducte alternative de transport Bush proiectând deja construirea unui
a hidrocarburilor, a noilor linii ferate gazoduct care să pornească din Marea
ce unesc aceste state între ele, dar şi Caspică, prin Azerbaidjan, Georgia,
alte ţări precum Iranul, Afganistanul Turcia, până la ţărmul Mediteranei.
etc., pentru a facilita comerţul între Guvernul chinez, motivat puternic în
Europa şi Asia Centrală, ocolind astfel penetrarea economică a regiunii, a
Rusia. semnat un contract cu autorităţile de la
36

Ashabad cu scopul de a exploata gazul stabilirii unei democraţii autentice, a


natural din zonă şi a-l transporta printr- asigurării libertăţilor fundamentale, a
o conductă ce va traversa Uzbekistanul reformelor şi a economiei de piaţă.
şi Kazahstan, pompându-se până la 30 Această oportunitate a SUA de a se
miliarde de m3 de gaz natural, pe o infiltra activ în zonă a generat deja
perioadă de 30 de ani începând cu reacţii imediate din partea Chinei, a
ianuarie 2009. Se va crea astfel un Rusiei şi a Iranului, care îşi văd
avantaj substanţial al Beijingului în ameninţate interesele prezente şi
acest spaţiu geostrategic, deoarece viitoare, precum şi poziţia în această
China a obţinut şi concesionarea rezer- zonă care reprezintă centrul resurselor
velor de gaze naturale dintr-un teritoriu globale ale Asiei Centrale şi o locaţie
vast ce face parte din provincia Iolo- excelentă pentru instalaţiile militare
tan, care, după unele analize, ar con- americane şi pentru conductele de gaze
ţine aproximativ 7 miliarde de m3 de gaz. şi petrol. Atât Turkmenistanul, cât şi
Actuala situaţie politică apărută în Azerbaidjanul se constituie în „epicen-
Turkmenistan după moartea lui Niazov trul unor resurse energetice uriaşe”,
riscă să se deterioreze, ca urmare a miza fiind fundamentală întrucât atât
complicatelor interacţiuni dintre intere- SUA, cât şi Rusia urmăresc, în fond,
sele Rusiei, ale SUA, ale Turciei, ale aceleaşi scopuri: accesul la gazul şi
Iranului şi ale Chinei. Atât ruşii, cât şi petrolul din aceste zone, prezente în
americanii au motive întemeiate să cantităţi impresionante; eliminarea con-
gestioneze marile companii de petrol şi curenţilor redutabili – deci diminuarea
gaze de aici şi să stopeze edificarea rolului celuilalt în regiune; instalarea
încă un imperiu energetic în Asia unor baze militare care ar asigura
Centrală, situaţie ce ar dezechilibra ra- întâietatea şi controlul militar într-un
dical pretenţiile Moscovei şi contrac- spaţiu exploziv.
tele ei de export cu Europa şi cu alte Fie hegemonie rusească, fie ameri-
ţări lipsite de resurse energetice. cană, un lucru este cert: în viitorul apro-
După colapsul economic ce a ur- piat, în această geografie vor avea loc
mat proclamării independenţei Turk- spectaculoase modificări ale balanţei
menistanului, în 1991, ţările membre puterii în regiunii, cu consecinţe pozi-
ale Comunităţii Statelor Independente tive pentru locuitorii statelor respective.
„au uitat” să îşi plătească uriaşele da-
torii pentru importul de gaze din acest Note
stat, înregistrându-se, ulterior, un Zbiegniew Brzezinski, The Grand
reviriment vizibil, ca urmare a expor- Chessboard, Harper Collins Publishers,
turilor de gaze, efectuate cu Rusia şi cu New York, 1997; în traducere românească,
Ucraina, precum şi a investiţiilor Marea tablă de şah. Supremaţia
străine în domeniul energetic. Astăzi, americană şi imperativele sale
geostrategice, trad. Aureliana Ionescu, Ed.
exportul de gaze al acestei ţări a ajuns
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000.
la 80% din comerţul exterior turkmen. 2
Ibidem, pp. 59-60.
În prezent, Turkmenistanul repre-
zintă o ocazie deosebită pentru SUA,
care vizează să exercite o influenţă
productivă, în sensul moificărilor de
substanţă ale regimului politic, a
EDITORIAL 37

Eroziunea suveranităţii,
legalităţii şi stabilităţii în
Balcani

de tip ideologic şi nicidecum un model


Cezar Avram, Roxana Radu economic, social, politic, cultural, spi-
ritual, ca în secolele Bizanţului atot-
puternic şi strălucitor. Existenţa hărţii
P etno-culturale se datorează, în mare
roblema naţională continuă să fie una măsură, Greciei care, aşa cum afirma
din ecuaţiile nerezolvate ale Horaţiu într-una din epistolele sale,
contemporaneităţii. Alături de pro- dedicate lui Augustus, şi-a cucerit
gresele economice, de reaşezările sociale învingătorul pe căi „meşteşugite şi
şi revoluţiile politice, sentimentul na- îndelung gândite”.
ţional reprezintă, încă prioritar, esenţă Europa recentă, mai vizibil ca oricând,
sentimentală cumulativă. în ciuda unităţii sale aclamate, apare
Recenta şi controversata regionali- divizată de falii ce par de neînlăturat.
zare este prezentă în zona sud-estului Un nord rece, dar prosper, stabil şi
european, denumită şi zona balcanică. raţional, un sud cald, melancolic, dar
Balcanii au reprezentat şi reprezintă o relativ sărac şi agitat, un vest tot mai
noţiune istorică şi geopolitică, o para- gripat de birocraţie şi mai moleşit de
digmă şi o sintagmă uneori înlocuită cu bunăstare, un sud-est marcat de efer-
conceptul Europa de Sud-Est, atunci vescenţa demolatoare a unei democra-
când se apelează la elementul geo- ţii primitive, măcinate de orgolii iden-
grafiei fizice. Astăzi, acest spaţiu fizic, titare şi dezordini economice înfrăţite
populat de popoare cu limbă, religie, cu o corupţie generatoare de paupe-
alfabet diferite, constituie o temă cu rităţi şi de impulsuri emigraţioniste. În
multe „variaţiuni”, o proiecţie mentală acest cadru geopolitic în care „bo-
38

gaţii” nu par dispuşi să-şi reducă profi- individul şi comunitatea sunt studiaţi,
turile, iar liderii politici sunt preocu- fişaţi şi „anihilaţi” în încercările de a
paţi în definirea unei indentităţi proprii se desprinde de iraţional şi artificial2.
de apărare care să-i rupă de o Americă Astăzi, societatea în ansamblul său,
din ce în ce mai dictatorială, sud-estul din ţările foste comuniste, este pusă în
bătrânului continent caută parteneri şi faţa împosibilităţii de a distinge ceea
soluţii viabile pentru includerea în rân- ce s-a creat în secole de vicisitudini,
dul Comunităţii Europene care, ea ceea ce pare a fi dacă nu peren, cel
însăşi îşi caută calea stabilităţii econo- puţin reproductibil sub forme şi dimen-
mice şi sociale, modalitatea „cultivării siuni noi, adaptabile la condiţiile epo-
mândriei naţionale prin cooperare şi nu cii prezente. Pentru entităţile din această
prin opresiune”. Istoria recentă dove- zonă viitorul apare complex, fiind strâns
deşte că cei prea încrezători în puterea legat de politica „agenţiilor suprana-
raţiunii subestimează forţa sentimen- ţionale”, de „organizaţiile transfron-
telor care au hrănit şi încă mai hrănesc taliere” şi, desigur, de politicile de in-
în Balcani „egoismul sfânt al statului- tegrare europeană, spre deosebire de
naţiune”. În sud-estul Europei mitul a trecut când supravieţuirea era direct
reprezentat un rit şi nu o judecată, dependentă de politica statului naţio-
fiind, din această cauză, aproape invul- nal. Aici, europenismul ce pendulează
nerabil. De aceea până şi argumentele între federalism şi Europa naţiunilor,
raţionale au constituit un delict major, ţine de evaluările realiste ale posibili-
o impietate. Comunismul, la fel ca na- tăţilor statelor de a deveni protago-
zismul şi fascismul, a folosit discursul nistele politicilor europene în cadrul
naţionalist nu în folosul indentităţii structurilor instituţionale actuale, de
etnice, ci în folosul conspiraţiei „re- contextul cultural şi politic al pre-
voluţionare” şi al afirmării dictaturii, zentului. În Balcani, constituirea unei
ajungându-se astfel la o falsă regene- Europe a regiunilor ar trebui să fie în
rare a mitologiei istorice şi la o fictivă concordanţă cu tradiţiile şi obiectivele
revitalizare a tradiţiei. Autoritarismul reformelor înfăptuite de statele mem-
regimurilor politice, ca şi democraţia bre, cu acel cadru juridic capabil să
statelor din zonă, care nu idolatrizau confere compatibilitate dreptului inter-
Kremlinul au dezvoltat un naţionalism naţional în cadrul federaţiei suverane.
agresiv, aducând ca argument lupta Regionalism cultural, regionalism poli-
împotriva comunismului. Naţionalis- tico-administrativ, regionalism econo-
mul a constituit în Balcani o mitologie mic, iată pilonii noii convieţuiri, care ar
justificatoare, o ideologie cosmopolită trebui mai întâi cunoscuţi, apoi aplicaţi
care se dorea legitimă, deşi animozi- în această „frământată” zonă, gene-
tăţile, ura şi gândirea distructivă, se ratoare de conflicte şi instabilitate3.
acumulau1. Tradiţiile locale specifice, diferen-
Dacă secolului al XX-lea i-a ţele etnice reflectate în dialecte şi cre-
revenit „dezvoltarea unei noi tehnici a dinţe, au dus la crearea ţărilor multi-
mitului”, după cum afirmă pe bună lingve ca formă de protecţie a grupu-
dreptate Cassirer, secolului al XXI-lea rilor minoritare, precum şi o autono-
îi va reveni mitul politic, ca produs pe mie administrativă a unor regiuni, atât
bază de plan în „laboratoarele super- în statele cu regim totalitar, cât şi în
tehnicizate şi computerizate”, în care cele care aveau regim democratic.
EDITORIAL 39

Acest fapt a generat o dorinţă de teritorii. În acelaşi an, războiul civil s-a
autonomie reală care a „degenerat” în extins în Bosnia-Herţegovina, provin-
independenţă impusă ca formă de drept cie care, în urma unui referendum, şi-a
internaţional. Flexibilitatea necesară în proclamat independenţa. Trei ani de
regionalismul politico-administrativ a confruntări interetnice şi eşecul ră-
dus, sub forţa şi teroarea armelor, la o sunător al misiunii UNPROFOR de
devoluţie a puterii legislative. Sub impunere a păcii au determinat sem-
masca libertăţii cetăţenilor de a hotărî narea Acordului de la Dayton din
şi controla direct procesul politic s-a noiembrie 1995, înţelegere care, sub
ajuns, în special în spaţiul fostei Iugo- presiunea şi intervenţia politico-mili-
slavii, la distrugeri materiale şi ucideri tară internaţională, a constituit actul de
colective ca pe timpul pogromurilor naştere a unei noi entităţi statale,
naziste şi epurărilor otomane. Sub formate din Federaţia croato-musul-
impulsurile etnice, nici factorul eco- mană şi Republica Srpska (a sârbilor).
nomic exprimat prin federalismul fis- În anul 1998, într-o altă provincie
cal şi eficienţa administrativă locală nu în care populaţia majoritară era re-
a putut opri războiul între foştii prezentată de etnia albaneză, au izbuc-
parteneri. nit revolte care trebuiau să aibă ca
Regatul sârbilor, croaţilor şi slove- finalitate obţinerea independenţei faţă
nilor, devenit Iugoslavia, s-a constituit de Belgrad a acestei provincii. În urma
în baza prevederilor Tratatului de pace confruntărilor dintre armata sârbă şi,
de la Paris din anii 1919-1920, având din păcate, populaţia sârbă şi “gherila
în componenţă Serbia, Muntenegru, kosovară” (UCK) au murit circa 1500
Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţe- de etnici albanezi iar peste 400.000 s-
govina. În întreaga perioadă inter- au refugiat în Albania, Macedonia şi
belică, precum şi în perioada titoistă şi Muntenegru. Energiile negative acu-
post-titoistă, s-au manifestat tensiuni mulate în zona de conflict au anihilat
etnice, economice, culturale şi religi- propunerile internaţionale de aplanare
oase, cu toate că aceste distorsiuni de a conflictului, regimul lui Slobodan
convieţuire au fost ţinute în frâu, ape- Milosevič continuând, prin metode di-
lându-se la descentralizarea autorităţii. verse, operaţiunile de anihilare a UCK.
Pe fundalul agravării situaţiei econo- Consiliul Nord-Atlantic a considerat
mice interne după decesul lui Tito din necesară intervenţia în scopul rezol-
1980, echilibrul fragil avea să dispară. vării crizei şi menţinerii stabilităţii în
Croaţia şi Slovenia, bazându-se pe ţările vecine. Prin Rezoluţia 1199,
rezultatul alegerilor generale din anul Consiliul de Securitate al ONU a
1990, au fost primele provincii care au hotărât constituirea unei misiuni (KVM)
hotărât să părăsească Federaţia iugo- ce avea să fie încredinţată OSCE şi
slavă, fapt ce a determinat izbucnirea aviaţiei NATO. La începutul anului
unui război între armata şi formaţiunile 1999, pe fundalul confruntărilor dintre
paramilitare sârbe şi forţele croate. forţele sârbe şi gherila albaneză au
Războiul a încetat în anul 1992, prin avut loc negocierile de pace de la
intervenţia organizaţiilor mondiale care Rambouillet (Franţa), care nu au dus
au trimis misiuni de pace în cele două însă la nici un rezultat, fapt ce a deter-
40

minat retragerea, la 20 martie 1999, a lui), avea sarcina să supravegheze


misiunii Kosovo Verification Mission frontiera cu Serbia, să menţină pacea,
(KVM). Câteva zile mai târziu, în 24 stabilitatea şi securitatea în regiune.
martie 1999, aviaţia NATO a atacat Tensiunile între etnicii albanezi şi
Iugoslavia, raidurile şi bombardamen- macedoneni au atins apogeul, dege-
tele desfăşurându-se 78 de zile. În nerând în confruntări violente în luna
urma Acordului de la Kumanovo din februarie 2001, ocazie cu care efec-
10 iunie 1999, dintre Iugoslavia şi tivele misiunii CSCE Spillover Monitor
NATO, armata sârbă a început să s-au mărit. Deşi la 13 august 2001 a
părăsească provincia Kosovo. Aici s-a fost semnat un acord între partea alba-
instaurat o administraţie internaţională, neză şi cea macedoneană – Acordul de
definită de Consiliul de Securitate al la Ohrid, relaţiile dintre cele două gru-
ONU prin Rezoluţia 1244 din 10 iunie puri etnice au rămas tensionate. În
19994. Începând cu vara anului 1999, baza Acordului de la Ohrid, NATO a
în Kosovo s-a desfăşurat misiunea lansat, la 27 august 2001, operaţiunea
UNMIK (United Nations Interim Essential Harvest (Recoltă Temeinică)
Administration Mission in Kosovo) şi, ulterior, operaţiunile Amber Fox
care a fost susţinută de către KFOR şi (Vulpea de chihlimbar) şi Allied
de către NATO. UNMIK a înregistrat Harmony – Concordia. La 31 martie
însă doar un succes parţial deoarece n- 2003, misiunea Allied Harmony a fost
a fost capabilă să împiedice purificarea preluată de trupe ale Uniunii Europene
etnică a sârbilor kosovari care s-a des- (primind numele de operaţiunea
făşurat după campania aeriană NATO. Concordia), fiind prima acţiune mili-
Violenţele şi numeroasele victime tară condusă de Uniunea Europeană,
ale sângerosului conflict din Iugoslavia decisă în cadrul Acţiunii Comune a
au atras atenţia opiniei publice inter- Consiliului Uniunii Europene din 27
naţionale, stârnind, totodată, suscep- ianuarie 20036.
tibilităţile naţionale în Macedonia, Albania a traversat o perioadă difi-
Albania, Grecia şi, într-o mai mică cilă de tranziţie de la societatea comu-
măsură, în Bulgaria5. nistă la cea democratică, perioadă ca-
În 1991, Macedonia s-a proclamat racterizată de asasinate politice, corup-
stat independent printr-un plebiscit, ţie, încălcări ale legii şi ordinii, criză
însă albanezii au boicotat votul, iar economică. În 1997, prăbuşirea unui
Grecia a împiedicat timp de doi ani sistem de întrajutorare piramidal (de
recunoaşterea internaţională a indepen- tip Caritas), susţinut de către preşedin-
denţei ţării, acceptând-o sub numele de tele Sali Berisha, a dus la izbucnirea
Fosta Republică Iugoslavă a Mace- unei revolte populare care a degenerat
doniei. Pe fondul situaţiei explozive într-o mişcare violent anarhică, îndrep-
din spaţiul fostei Federaţii Iugo-slave tată împotriva tuturor instituţiilor sta-
şi din ţările vecine acesteia, CSCE tului. Aceasta a dus la intrarea Albaniei
(viitor OSCE) a hotărât, la 14 august sub stăpânirea bandelor înarmate orga-
1992, instituirea unei misiuni de obser- nizate în stil mafiot, obligând Tirana să
vare în Macedonia. Această misiune, solicite ajutor internaţional. La 27 martie
numită CSCE Spillover Monitor 1997, Consiliul Permanent al OSCE a
Mission to Skopje (Misiunea CSCE de votat Decizia nr. 160, prin care s-a
Monitorizare a Extinderii Conflictu- aprobat constituirea unei forţe militare
EDITORIAL 41

şi umanitare în Albania, cu scopul de a modificarea concepţiilor despre suve-


sprijini autorităţile albaneze în reinsta- ranitate, la regândirea şi remodelarea
urarea ordinii democratice, reluarea unei relaţiilor internaţionale. Astfel, princi-
vieţi normale, promovarea respectului piile care au cimentat relaţiile dintre
faţă de drepturile omului şi organizarea state, considerate până mai ieri de către
de alegeri generale libere. Misiunea, toţi ca fiind intangibile, imuabile şi
confirmată şi de Consiliul de Secu- prioritare (suveranitatea, integritatea
ritate al ONU, a fost încredinţată spre teritorială, nerecurgerea la forţă, ne-
conducere Italiei, primind numele de amestecul în treburile interne, dreptul
cod ALBA. fiecărui popor de a decide asupra
Odată cu sfârşitul anilor ‘90 şi cu propriei dezvoltări etc.) au ajuns să fie
afirmarea lui Milo Djukanovic, Muntenegru considerate drept caduce, anacronice,
s-a constituit într-un exemplu de inte- ori numai subordonate altor principii
grare reuşită a minorităţii albaneze în care au prioritate (respectarea drep-
sistemul său politic7. Deşi mulţi dintre turilor omului, dreptul la ingerinţă în
albanezii din Muntenegru se consideră treburile altor state etc.). Soarta ONU a
încă insuficient reprezentaţi în cadrul început să semene tot mai mult cu cea
oficiilor guvernamentale şi al orga- a Ligii Naţiunilor din perioada agoniei
nelor administraţiei publice, integrarea sale, rolul şi atribuţiile ei tinzând să fie
albanezilor în sistemul politic munte- asumate, din proprie iniţiativă, de
negrean s-a înfăptuit printr-o serie de NATO8. NATO a încetat să mai fie
măsuri şi mecanisme politico-juridice, organizaţia defensivă a cărei raţiune de
cel mai important rol jucându-l Consti- a fi consta în apărarea mutuală a inte-
tuţia. Constituţia statului Muntenegru reselor statelor membre, noua strategie
se axează, mai mult decât Constituţiile adoptată de “apărare preventivă”9 fiind
altor state din regiune, pe drepturile o reflecţie a conceptului “Balance of
civile şi politice ale individului, ceea Power”, a cercetării mecanismelor de
ce a permis guvernului să creeze orga- putere, a elementelor de forţă care pot
nizaţii în vederea monitorizării drep- contribui la îndeplinirea “interesului
turilor minorităţilor. O asemenea orga- naţional” american10.
nizaţie este Ministerul pentru Protecţia Evoluţia noii ordini juridice inter-
Drepturilor Persoanelor aparţinând Mino- naţionale a făcut ca dreptul inter-
rităţilor Etnice şi Naţionale, care este naţional să devină o “ficţiune” a ega-
condusă de un albanez. O altă garanţie lităţii în drepturi a statelor, fiind în-
este reprezentată de prevederea consti- locuit de dreptul conferit de forţă (“ius
tuţională conform căreia cinci fotolii gladii”), chiar dacă în formula para-
parlamentare sunt rezervate etnicilor doxală a “războaielor umanitare” şi a
albanezi. intervenţiilor “în spiritul umanismului”11.
Tranziţia de la regimurile totalitare Concepţia clasică privind suvera-
la cele democratice, evoluţia ordinii nitatea s-a modificat substanţial în urma
juridice internaţionale, tendinţele evi- formării Uniunii Europene şi a proce-
dente de modificare a cadrului geo- sului de extindere a NATO. Suvera-
politic actual, apariţia noilor state şi re- nitatea a fost şi este atributul funda-
surgenţa etnocratismului au condus la mental al statului, constând în supre-
42

maţia puterii de stat în interiorul ţării şi A existat, aşa cum afirmă Daniel
în independenţa sa în relaţiile inter- Chirot, în Estul, Centrul şi Sud-Estul
naţionale12. Modificările conceptului european, un sindrom al coloniei, ma-
de suveranitate s-au petrecut pe par- nifestat pe întreaga perioadă a regi-
cursul unei lungi perioade de timp “în murilor comuniste, politică în totală
măsura în care interdependenţele au discordanţă cu ceea ce înseamnă suve-
crescut în amplitudine în viaţa inter- ranitatea16. H. Seton Watson a decrip-
naţională, iar cooperarea interstatală a tat scenariul actului colonizator, vor-
însemnat, în formule instituţionalizate, bind şi de o altă formă de suveranitate,
şi operarea unor modificări la formele ceea ce în timp se va transforma în
de suveranitate gestionate în comun”13. suveranitate limitată. În acest sens,
După Pacea de la Westphalia (1648), suveranitatea limitată este definită ca
suveranitatea se afirmă tot mai puter- fiind o “îngrădire a exercitării prero-
nic ca o realitate politico-juridică, con- gativelor unui stat sau a deţinătorului
stituind o manifestare a arbitrariului şi autorităţii politice legitime”17.
a forţei. Din acest moment şi până la Unul din factorii care influenţează
declanşarea Revoluţiei franceze va fi redefinirea conceptului de suveranitate
atins apogeul manifestării politice ab- este erodarea statului-naţiune, datorată
solutiste, mulţi filosofi exprimând, la revitalizării teoriei naţiunii etnice.
sfârşitul secolului al. XVII-lea, con- Concepţia etno-culturală a naţiunii
cepţia că statele trăiesc între ele într-o (teoria obiectivă) pune la temelia ideii
stare naturală în care forţa este ho- de naţiune elemente obiective precum:
tărâtoare14. O explicare a conceptului aria geografică, limba, religia, rasa,
de suveranitate, diferit de formula naţiunea, reprezentând astfel o comu-
existentă în tradiţia liberală, o întâlnim nitate fondată pe legături de sânge,
la Leonid Brejnev atunci când argu- limbă şi spaţiu vital, concepţie exploa-
mentează intervenţia trupelor Pactului tată de nazişti şi care a dus la izbuc-
de la Varşovia în Cehoslovacia, în nirea celei de-a doua conflagraţii mon-
august 1968. Conform doctrinei Brejnev, diale. Pe de altă parte, conform teoriei
statul sovietic era subordonat parti- subiective despre naţiune, aceasta re-
dului, iar suveranitatea acestuia era prezintă poporul conştient de sine18.
nelimitată, ceea ce nu însemna însă că Un alt element care a jucat un rol
puterea lui era nesfârşită. Din acest important în exacerbarea naţionalis-
unghi de vedere, suveranitatea limitată mului din Balcani l-a reprezentat reli-
a lui Brejnev poate fi asemuită, în for- gia, aceasta imprimând tuturor zvâr-
mă şi motive, cu dreptul de intervenţie colirilor acestui aşa-numit “pântecele
pe care şi-l arogă anumite puteri euro- moale al Europei” un caracter religios:
pene din secolul al XIX-lea şi chiar din “intersectarea paranoiei etnice şi reli-
secolul XX15. Combinarea sensurilor gioase a conferit acestor conflicte o
suveranităţii limitate este indisolubil brutalitate nemaiîntâlnită în restul
legată de statul de drept, dar şi de Europei”19.
intervenţia unei puteri din afară într-un Din punct de vedere istoric, naş-
alt stat suveran, fără acordul autorităţii terea statelor-naţiune în Evul Mediu s-
legitime, chiar dacă acest acord este, la a întemeiat pe conceptul de comunitate
un moment dat, imaginat. etnică, statele europene formându-se
pe o bază naţională preexistentă, carac-
EDITORIAL 43

terizată printr-o anume solidaritate sau terea grupurilor etnice şi minoritare ca


coeziune mai întâi etnică. După for- subiecte de drept internaţional nu s-a
marea statelor naţionale, constituţiile impus nici în gândirea teoretică şi nici
moderne au adoptat concepţia contrac- în practica convenţională a statelor”23.
tualistă despre naţiune, aceasta fiind pre- Universalizarea drepturilor omului
ferată datorită caracterului său stabilizator20. se traduce, astfel, din punct de vedere
După încheierea războiului rece s- juridic, printr-o anumită limitare a
a observat o revenire asupra concepţiei suveranităţii statale în această materie,
etnice despre naţiune, care a condus la concretizată în caracterul obiectiv pe
fărâmiţarea statelor federale din Centrul, care l-au căpătat drepturile, în limitări
Sud-Estul şi Estul Europei şi care ame- aduse puterii de derogare, prin stabi-
ninţă chiar statele-naţiune. Deşi această lirea unui anumit drept de ingerinţă şi,
concepţie a fost legitimată până la mo- de asemenea, prin promovarea persoa-
mentul creării statelor naţionale mo- nei, concretizată în self-executing-ul
derne, avansarea ei în secolul al XXI- convenţiilor de protecţie a drepturilor
lea reprezintă o atingere nepermisă omului şi prin atenuarea condiţiei de
adusă suveranităţii statelor21. naţionalitate24.
Un exemplu în acest sens22 îl con- Caracterul obiectiv pe care l-au
stituie adoptarea Legii privind statutul dobândit drepturile omului face ca
maghiarilor din statele vecine Ungariei actele internaţionale care se referă la
(19 iunie 2001), care are drept obiectiv ele să nu mai fie supuse condiţiei de
principal promovarea conceptului “naţiunii reciprocitate. Astfel, Convenţia de la
ungare ca întreg”, în scopul reparării Viena asupra dreptului tratatelor, din
prejudiciilor suferite de etnicii maghiari 23 mai 1969, prevede în art. 60, par. 5
“care şi-au pierdut cetăţenia ungară în că violarea de către un stat contractant
alte moduri decât prin propria lor a dispoziţiilor referitoare la protecţia
voinţă” (art. 1). persoanei umane nu autorizează cele-
Încercarea de separare a minorităţii lalte părţi să rupă tratatul sau să-i sus-
etnice şi crearea de legături directe pende aplicarea. Acest caracter obiec-
între statul străin şi aceasta, doar în tiv al drepturilor omului este afirmat şi
temeiul etnicităţii, destabilizează auto- de CIJ25 şi de CEDO. Convenţia Euro-
ritatea de stat şi reprezintă un atac la peană a Drepturilor Omului, afirma
adresa suveranităţii statului prin dete- Curtea, spre deosebire de tratatele
ritorializarea exerciţiului suveranităţii. internaţionale de tip clasic, depăşeşte
S-a admis totuşi ideea că suvera- cadrul simplei reciprocităţi între statele
nitatea este un principiu care poate fi contractante. În aceste condiţii, suve-
limitat de comunitatea internaţională, ranitatea externă, dar şi cea internă a
că nici un stat nu poate face apel la statului se văd limitate de dreptul
aceasta dacă nu respectă drepturile internaţional care acordă prioritate
omului în general, ale minorităţilor, în persoanei în raport cu statul26.
special. Este evident că suveranitatea O altă limitare a suveranităţii inter-
nu trebuie să mai camufleze barbarii şi naţionale a statelor, rezultată din tra-
acte antiumanitare însă, cu toate tatele privind drepturile omului, constă
acestea, “o concepţie privind recunoaş- în dreptul de ingerinţă. În conformitate
44

cu art. 24. din Convenţia Europeană a aceasta, să aducă atingere suveranităţii


Drepturilor Omului, fiecare stat are statelor. Acestei “datorii de ingerinţă
dreptul să depună o plângere contra unui umanitară”, văzută ca o obligaţie mo-
alt stat membru, fără să trebuiască, în rală, a-juridică pentru moment, s-a în-
mod necesar, ca resortisanţii săi să fie cercat să i se adauge un “drept la asis-
în cauză. Acest drept de ingerinţă sem- tenţă umanitară”, un fel de drept de
nifică însă numai o acţiune juridică la creanţă pe care ţările slab dezvoltate l-
nivel internaţional, nu o acţiune mili- ar putea înainta statelor bogate în
tară. Dreptul de ingerinţă nu poate, deci, temeiul a numeroase texte interna-
legitima amestecul brutal al unui stat ţionale28. De la acest concept foarte
în treburile interne ale altui stat, ci vast şi mult prea vag s-a trecut la cel
doar instituirea unui mecanism inter- de “drept de asistenţă umanitară” odată
naţional de protecţie a drepturilor cu adoptarea, de către Adunarea gene-
persoanelor. rală a Naţiunilor Unite, la 8 decembrie
O importantă consecinţă juridică a 1988, a rezoluţiei 43-131 privind “asis-
globalizării este şi tendinţa de a institui tenţa umanitară a victimelor catas-
un mecanism de constrângere interna- trofelor naturale şi ale altor situaţii de
ţională, bazat pe raţiuni de ordin uma- urgenţă de acelaşi fel”. Această rezo-
nitar. Astfel, anumite limitări ale suve- luţie, “reafirmând suveranitatea, inte-
ranităţii statelor pot fi justificate uneori gritatea teritorială şi unitatea naţională
de raţiuni umanitare, deşi art. 2 din a statelor şi recunoscând că sarcina de
Carta de la San Francisco statuează că a a avea grijă de victimele catastrofelor
nici una dintre dispoziţiile sale “nu au- produse pe teritoriul său (...) revine
torizează Naţiunile Unite să intervină statului respective”, îi invită pe toţi cei
în afacerile care sunt dependente în care au nevoie de o asemenea asistenţă
mod esenţial de competenţa naţională a să uşureze îndeplinirea acestei sarcini.
unui stat”. Principiul suveranităţii a Venind în aplicarea principiului subsi-
prevalat asupra principiului umanităţii, diarităţii, această rezoluţie legitimează
iar drepturile statelor asupra drep- intervenţia de urgenţă a organizaţiilor
turilor omului. Represiunea populaţiei non-guvernamentale sau a persoanelor
civile kurde, considerată simplă situa- private (medici, personal de prim-
ţie de tulburări şi tensiuni interne, nu a ajutor) în caz de catastrofe naturale sau
autorizat decât în mod excepţional o alte situaţii asemănătoare (de exemplu,
intervenţie militară în primăvara anului ajutorarea victimelor cutremurului din
1991, în timp ce invazia Kuweit-ului, Armenia din 1989 sau a celui din India
stat suveran, de către Irak, calificată din 1993)29. Ea a fost completată prin
drept “conflict armat internaţional” Rezoluţia 45-100, din 14 decembrie
după normele Convenţiei de la Geneva 1990, referitoare la instituirea culoa-
şi protocolurile adiţionale din 1977, a relor sau coridoarelor umanitare pentru
putut antrena intervenţia coaliţiei auto- facilitarea accesului la victime. Aceste
rizate de către Consiliul de securitate intervenţii nu încalcă suveranitatea
al Naţiunilor Unite27. statelor în cauză: “oferirea de ajutoare
Numeroase organizaţii non-guver- alimentare şi sanitare unui stat a cărui
namentale au ales totuşi să intervină în populaţie este grav ameninţată în ceea
toate situaţiile de criză, în sensul acor- ce priveşte viaţa sau sănătatea sa nu
dării de ajutoare fără a urmări, prin poate fi considerată ca o intervenţie
EDITORIAL 45

ilicită în afacerile interne ale statului”30 rilor genocidelor, crimelor contra uma-
deoarece îşi găseşte fundamente juri- nităţii, crimelor de război constituie un
dice solide atât în dreptul internaţional real progres al luptei contra barbariei şi
general, cât şi în dreptul internaţional nedreptăţii în lume35, progres discu-
umanitar referitor la conflictele armate31. tabil însă având în vedere că astfel se
Organizaţia Naţiunilor Unite, mult instituie “un mecanism de constrân-
timp fondată pe ideea că “orice stat are gere internaţională”, de “impunere a
dreptul inalienabil de a-şi alege sis- unui sistem politic şi economic”36.
temul său politic, economic, social şi Practica internaţională tinde să in-
cultural fără nici un fel de ingerinţă din stituie o obligaţie de ingerinţă uma-
partea altui stat”32, a evoluat, în urma nitară şi un drept corelativ de asistenţă
prăbuşirii blocului comunist, spre un umanitară, consfinţit, de altfel, prin
fel de universalizare, mai mult sau mai adoptarea Rezoluţiei 43-131, dar acest
puţin impusă, a modelului economiei drept de ingerinţă nu trebuie să ducă la
de piaţă şi al democraţiei liberale, confundarea “cortegiului de ambulanţe
evoluţie marcată de diversele rezoluţii cu diviziile blindate, a stetoscopului cu
adoptate de Adunarea generală ONU33. periscopul” 37. De aceea “trebuie să fim
Secretarul general ONU asigura, la 23 mult mai rezervaţi faţă de intervenţiile
octombrie 1993, că “este de necon- militaro-umanitare autorizate de Consi-
ceput ca un stat să se ascundă în spa- liul de Securitate al ONU, cum au fost
tele paravanului suveranităţii pentru a cele din Irak sau fosta Yugoslavie, în
batjocori, pe teritoriul său şi la adă- cadrul capitolului VII al Cartei Naţiunilor
postul acestuia, principiile democratice Unite, căci ele tind să facă o confuzie
şi drepturile omului”34. Această evo- între drepturile ce trebuie respectate
luţie, confirmată de reuniunile asupra într-un conflict armat (jus in bello) şi
“dimensiunii umane” din cadrul Con- dreptul de a recurge la război (jus ad
ferinţelor asupra securităţii şi coo- bellum), căci dacă primele tipuri de
perării în Europa (Viena-1989, Copenhaga- ingerinţe nu pun în discuţie suver-
1990, Paris-1990) şi din cadrul Confe- nitatea statelor, cel de-al doilea tip de
rinţei mondiale de la Viena asupra intervenţie duce la un neo-colonialism
drepturilor omului (1993) a făcut ca al marilor puteri, care face ca suvera-
ONU să se angajeze din ce în ce mai nitatea statelor mai sărace să fie practic
mult în operaţiunile de asistenţă elec- neantizată”38. De exemplu, UNPROFOR
torală şi luptă împotriva loviturilor de nu a fost o forţă de menţinere a păcii,
stat (Haiti, Burundi). De asemenea, aşa cum a fost misiunea CSCE Spillover
Consiliul de securitate a autorizat Monitor Mission to Skopje din Macedonia
acţiunile militare pentru restabilirea şi, ulterior, operaţiunea Concordia.
democraţiei în temeiul Capitolului VII Contrar practicii obişnuite a ONU de a
al Cartei (Rezoluţia 917 din 6 mai trimite misiuni umanitare sau de
1994 pentru Haiti). menţinere a păcii numai în zonele în
Semnarea, la Roma, la 17 iulie 1998, care osti-lităţile au luat sfârşit,
a Tratatului asupra statutului Curţii UNPROFOR a constituit „în parte o
Penale Internaţionale Permanente, cu tentativă de a pune capăt luptelor şi în
sediul la Haga, pentru judecarea auto- parte o reacţie la neaşteptat de atrocele
46

violenţe co-mise în timpul luptelor”39, şi funcţionării statului. Conform art.1,


fără a avea autoritatea sau capacitatea „Republica Serbia este un stat demo-
de a se implica în război. O vădită cratic al tuturor cetăţenilor care trăiesc
dispro-porţie între mijloacele utilizate pe teritoriul său, fondat pe drepturile şi
şi scopurile urmărite s-a manifestat şi libertăţile fundamentale ale omului şi
în cazul războiului din Kosovo, inter- cetăţeanului, domnia legii şi justiţie
venţia NATO fiind departe de a putea socială”. Din această dispoziţie consti-
fi calificată drept o operaţiune de sal- tuţională se poate observa că statul nu
vare umanitară: „Inadecvarea evidentă este definit prin aplicarea unui criteriu
a mijloacelor utilizate faţă de scopurile etnic, ci prin aplicarea unui criteriu
umanitare declarate era mai mult decât democratic – „stat al tuturor cetăţenilor
suficientă pentru a ridica semne de în- care trăiesc pe teritoriul său”, afirmân-
trebare asupra motivelor ascunse, acea du-se astfel suveranitatea naţională43.
hidden agenda a unui război”40. Aceasta a În termeni nu foarte diferiţi, după
fost însă o expresie a tendinţei gene- ce stabileşte forma de guvernământ
rale “de a face din ce în ce mai des uz (republică parlamentară), Constituţia
de astfel de intervenţii militare şi deci Bulgariei, afirmă că întreaga putere a
de a institui un adevărat sistem de con- statului aparţine poporului „care o va
strângere armată internaţională, care exercita în mod direct” sau prin „inter-
limitează drastic suveranitatea” 41. mediul organelor prevăzute de Consti-
Edificarea şi menţinerea unor re- tuţie” (art. 1, par. 2). De asemenea, se
laţii internaţionale paşnice şi a păcii prevede că Republica Bulgaria este un
mondiale impun ca cerinţe funda- stat „guvernat de lege” care garantează
mentale egalitatea suverană a statelor viaţa, demnitatea şi drepturile indi-
şi principiul reciprocităţii. Astfel, ma- vidului şi creează condiţiile necesare
nifestarea suveranităţii unui stat nu se liberei dezvoltări a individului şi a so-
poate face decât în condiţii de re- cietăţii civile. În ceea ce priveşte suve-
ciprocitate42, cu condiţia respectării ranitatea, Constituţia Albaniei prevede
drepturilor altor state, a normelor şi că aceasta aparţine poporului care o
principiilor dreptului internaţional. În exercită direct sau prin reprezentanţi.
contextul vieţii internaţionale, suvera- Art. 1 din Constituţia croată stabi-
nitatea îşi pierde caracterul de putere leşte că Republica Croaţia este “un stat
supremă şi absolută, lăsând loc „suve- unitar, indivizibil, democratic şi social”,
ranităţii limitate”. în care puterea derivă de la popor şi
Constituţiile statelor balcanice pre- aparţine poporului ca o comunitate de
văd capitole speciale în care în mod cetăţeni liberi şi egali în drepturi.
explicit se arată cine este titularul su- Suveranitatea Croaţiei fiind ina-
veranităţii, forma de stat, regimul po- lienabilă, indivizibilă şi netransfera-
litic, drepturile şi responsabilităţile ce- bilă, aceasta poate încheia alianţe cu
tăţenilor, funcţionarea instituţiilor etc. alte state, rezervându-şi însă dreptul
Constituţia Republicii Serbia, a- său suveran de a decide asupra pu-
doptată în anul 1990, a reinstaurat terilor ce vor fi delegate, precum şi
„demnitatea şi legalitatea” în întreaga dreptul de a se retrage din asemenea
Iugoslavie, prin recunoaşterea drep- asociaţii44. De asemenea, art. 3 stabi-
turilor şi libertăţilor fundamentale ale leşte valorile fundamentale pe care se
omului ca regulă de bază a organizării bazează ordinea constituţională a Re-
EDITORIAL 47

publicii Croaţia şi bazele interpretării sârbi, croaţi nu au putut ajunge la un


Constituţiei: libertate, drepturi egale, acord asupra propunerii de a avea un
egalitate naţională şi egalitate între singur preşedinte sau doi vice-pre-
sexe, pace, justiţie socială, respectul şedinţi care să deţină preşedenţia, prin
drepturilor omului, inviolabilitatea pro- rotaţie, la fiecare şase luni. Conform
prietăţii, conservarea naturii şi a me- art. I pct. 3, Bosnia-Herţegovina este
diului înconjurător, domnia legii, sis- compusă din două entităţi – Federaţia
tem democratic pluripartidist. Bosniei şi Herţegovinei şi Republica
În conformitate cu dispoziţiile noii Srpska, iar preşedenţia se compune din
Constituţii, pe teritoriul Serbiei există trei membri: unul bosniac şi unul croat,
un singur stat. Sublinierea acestui aspect fiecare fiind ales prin vot direct de pe
(„Teritoriul statului este unul singur, teritoriul Federaţiei, şi unul sârb, ales
nici o parte a acestuia neputând fi direct de pe teritoriul Republicii Srpska.
înstrăinată”) poate părea nenaturală în Mandatul membrilor preşedenţiei, aleşi
raport cu dispoziţiile altor Constituţii, în urma primelor alegeri electorale va
însă acest lucru se datorează faptului fi de doi ani, mandatul membrilor aleşi
că, până la adaptarea noii Constituţii, ulterior va fi de 4 ani45.
trei state au existat pe teritoriul Serbiei. Constituţia Macedoniei, adoptată
În noua ordine constituţională a Serbiei la 17 noiembrie 1991, modificată în
încă există provincii autonome (Voie- ianuarie 1992, se bazează pe urmă-
vodina, Kosovo şi Metohia), dar acestea toarele principii: afirmarea Republicii
sunt unităţi cu autonomie teritorială Macedonia ca stat independent şi
(cum sunt şi provinciile din Italia sau suveran, civil şi democratic; înfăp-
comunităţile autonome din Spania), tuirea şi consolidarea domniei legii ca
dar lipsite de funcţii statale. În acest sistem fundamental de guvernământ;
mod, autonomia Serbiei este reafirmată garantarea drepturilor omului, liber-
în limitele sale teoretice, tradiţionale, tăţilor fundamentale şi egalităţii etnice;
aşa cum este şi ar fi trebuit să fie garantarea păcii şi a unei patrii comune
singura cale posibilă de existenţă a for- pentru întreg poporul macedonean cu
mei democratice a statului unic. Sta- toate naţionalităţile prezente pe teri-
tutul provinciei Kosovo rămâne însă toriul Republicii Macedonia; garan-
controversat. Deşi se acceptă ideea tarea justiţiei sociale, bunăstării eco-
protectoratului internaţional asupra sa, nomice şi prosperităţii indivizilor şi
guvernul încearcă să menţină suve- comunităţii46.
ranitatea Serbiei asupra acestei pro- Toate Constituţiile statelor balca-
vincii, care continuă să fie privită ca o nice afirmă principiul respectării drep-
provincie sârbă. turilor şi libertăţilor fundamentale ale
Discuţiile purtate la sfârşitul anului omului, însă formulările diferă de la un
2005 privind modificarea Constituţiei stat la altul. Dreptul la viaţă este garan-
bosniace au avut drept scop întărirea tat de legile fundamentale însă, în timp
instituţiilor centrale ale statului, redu- ce Constituţia Bulgariei prevede că
cerea puterii preşedenţiale şi reducerea “orice atingere a vieţii umane va fi
influenţei entităţilor etnice. Reprezen- pedepsită ca cea mai aspră crimă” (art.
tanţii celor trei părţi – musulmani, 28), cea a Serbiei stipulează că „pe-
48

deapsa capitală poate fi pronunţată pres că nu trebuie practicată libertatea


numai în mod excepţional şi numai conştiinţei şi a religiei în detrimentul
pentru cele mai grave infracţiuni”. securităţii naţionale, ordinii publice,
Dreptul la proprietate şi moştenire moralei şi sănătăţii publice sau al
este garantat de Constituţia Serbiei în drepturilor şi libertăţilor altora.
conformitate cu prevederile sale. Mer- Conform art. 15 din Constituţia
gând mai departe, Constituţia Albaniei Croaţiei, membrii tuturor minorităţilor
admite posibilitatea unor exproprieri naţionale vor avea drepturi egale în
sau limitări ale dreptului de proprie- Republica Croaţia şi vor beneficia de
tate, prin lege, dar numai pentru inte- libertatea de a-şi exprima naţiona-
rese publice şi numai în schimbul unei litatea, de a-şi folosi limba şi alfabetul,
compesaţii. precum şi de autonomie culturală. De
Constituţia Serbiei recunoaşte li- asemenea, toate comunităţile religioase
bertatea religiei, incluzând în mod vor fi egale în faţa legii şi vor fi
expres libertatea convingerilor, confe- separate de stat. În conformitate cu
siunilor şi îndeplinirii rituarilor reli- prevederile legii, comunităţile religi-
gioase. De asemenea, conform art. 41 oase vor fi libere să înfăptuiască ser-
par. 2, comunităţile religioase sunt vicii religioase publice, să înfiinţeze
separate de stat şi sunt libere în des- şcoli, instituţii educaţionale, sociale,
făşurarea activităţilor şi ritualurilor re- caritabile şi alte instituţii, să le admi-
ligioase, statul putând garanta asis- nistreze, bucurându-se de protecţia şi
tenţă financiară acestor comunităţi. asistenţa statului în activitatea lor48.
Libertatea conştiinţei şi religiei Spre deosebire de celelalte Consti-
este garantată şi de Constituţia Albaniei, tuţii balcanice, Constituţia Bosniei pre-
fiecare individ fiind liber să-şi schimbe vede că drepturile şi libertăţile funda-
religia ori convingerile, precum şi să şi mentale prevăzute de Convenţia Euro-
le exprime în mod individual sau peană a Drepturilor Omului şi de pro-
colectiv, în viaţa publică sau privată, tocoalele adiacente se vor aplica direct
prin intermediul cultului, educaţiei, pe teritoriul Bosniei-Herţegovinei, având
practicilor sau ritualurilor47. Totodată, prioritate în faţa oricăror altor legi49.
se prevede că nimeni nu poate fi Din corelarea acestor diverse dis-
împiedicat şi nu i se poate interzice să poziţii constituţionale se poate observa
facă sau nu parte dintr-o comunitate cu uşurinţă că toate legile funda-
religioasă, să îndeplinească practici mentale ale statelor balcanice pun la
religioase sau să facă publice convin- temelia statului aceleaşi valori funda-
gerile sau credinţa sa (art. 24). Într-o mentale: legalitatea, democraţia, suve-
formulare diferită, Constituţia Bulgariei ranitatea, drepturile şi libertăţile funda-
recunoaşte „libertatea conştiinţei, a mentale ale omului, justiţia socială.
gândului şi a alegerii religiei, precum Utilizarea unei terminologii diferite de
şi a concepţiilor religioase ori ateiste”. la un stat la altul reflectă o nuanţă în
Mai mult, statul bulgar trebuie să ve- poziţia pe care o adoptă statul res-
gheze la menţinerea toleranţei şi res- pectiv în problema limitării suvera-
pectului între diferiţi credincioşi de nităţii sau în alte probleme spinoase
rituri diferite, precum şi între credin- care pot aprinde susceptibilităţile na-
cioşi şi necredincioşi. Ca o măsură ţionaliste. Numai că această recunoaş-
suplimentară, se prevede în mod ex- tere a principiilor fundamentale ale
EDITORIAL 49

dreptului operează numai la nivel 2002, p.200-210; Vladimir Tismăreanu,


naţional, uneori nici acolo, în timp ce Fantasmele salvării. Democraţie, naţiona-
regulile dreptului internaţional, consi- lism şi mit în Europa post-comunistă, Iaşi,
derate mult timp o pavăză pentru cei Editura Polirom, 1999, p.111-113.
2
A se vedea Ernst Cassirer, Mitul Statului,
slabi, sunt din ce în ce mai mult ne-
Iaşi, Institutul European, 2001, p.13.
glijate de către cei puternici. În aceste 3
A se vedea Paul Sabourin, Naţionalismul
condiţii, mecanismul dreptului interna- european, Iaşi, Institutul European, 1999, p.
ţional este practic desfiinţat, fiind 97.
înlocuit cu dreptul conferit de forţă: 4
Călin Hentea, Cornel Scafeş, Horia
“Dacă nici principii unanim acceptate, Şerbănescu, Armata română în misiuni
nici instituţii cu vocaţie universală internaţionale (1991-2003), Bucureşti,
unanim respectate nu mai pot fi ceea Editura “Coresi”, 2004, p. 21.
5
ce au fost, nici relaţiile dintre state nu Peter Calvocoressi, Politica mondială
vor mai putea rămâne ca până acum. după 1945, Bucureşti, Editura Allfa, 2000,
Clivajul dintre etnii, religii, ideologii ia p. 311.
6
Călin Hentea, Cornel Scafeş, Horia
forme brutale, sângeroase. Morala este
Şerbănescu, op. cit., p. 31.
exclusă cu dezinvoltură din conduita 7
Samantha Williams, Daniel Serwer,
pe plan extern a statelor, iar alianţe Albanians in the Balkans, www.usip.org.
tradiţionale solide încep să dea semne 8
Corneliu Vlad, Război în Iugoslavia.
de disfuncţionalitate”50. Noua Ordine Mondială în chinurile
Diversele probleme cu care se con- facerii, www.birn.eu.com.
9
fruntă omenirea la nivel internaţional Ashton Carter, William Perry, Preventive
(precum exacerbarea orgoliilor naţio- Defense: A New Security Strategy for
naliste, terorismul internaţional, explo- America, Washington, Brooking Institution
zia demografică, traficul de droguri, Press, 1999, citat în Gilbert Achcar, Noul
Război Rece. Lumea după Kosovo,
probleme de mediu etc.) impun coope-
Bucureşti, Editura Corint, 2002, p. 71.
rarea interstatală pentru găsirea unor 10
A se vedea Adrian Năstase, “Si vis
soluţii, fapt ce generează creşterea fără pacem, para belum” – o soluţie riscantă,
precedent a interdependenţelor între www.birn.eu.com.
state şi crearea unor noi organizaţii 11
Ibidem.
internaţionale în interiorul cărora este 12
Grigore Geamănu, Drept internaţional
regândit conceptul de suveranitate. Un public, Bucureşti, Editura Didactică şi
lucru este însă cert: principiile drep- Pedagogică, 1981, vol. I, p. 137.
13
tului internaţional, respectarea suve- Adrian Năstase, „Si vis pacem, para
ranităţii naţionale trebuie să rămână o belum” – o soluţie riscantă,
cale fundamentală de rezolvare a www.birn.eu.com.
14
Cezar Avram, Roxana Radu, Adela
tensiunilor internaţionale, de prevenire
Lupu, Evoluţia conţinutului conceptului de
a entropiei şi haosului în relaţiile inter suveranitate, în “Revista de Studii Socio-
şi intrastatale. umane”, nr. 4-5/2004, p. 101.
15
A se vedea Sfânta Alianţă, politica
Note sfârşitului de mileniu a S.U.A. etc.
A se vedea Mauritio Viroli, Din dragoste 16
Daniel Chirot, Social change in a
de patrie. Eseu despre patriotism şi Peripheral society, New York, 1976.
naţionalism, Bucureşti, Editura Humanitas,
50

17 32
Dicţionar de gândire politică, Bucureşti, Rezoluţia nr. 2625 a Adunării generale
Editura Univers Enciclopedic, 2003, p. ONU din 24 octombrie 1970.
33
321. Dominique Turpin, op. cit., p. 23.
18 34
Ernest Renan va afirma că naţiunea este Ibidem.
35
un „principiu spiritual” („Ce este Ibidem.
36
naţiunea?”, Editura Pocket, 1992, p. 54). Dan Claudiu Dănişor, op. cit., p. 125-126.
19 37
Peter Calvocoressi, op. cit., p. 309. Mario Bettati, Droit d’assitance,
20
Cezar Avram, Roxana Radu, Adela L’Expres, 14-7-1989, p. 39.
38
Lupu, op. cit., p. 105. Dan Claudiu Dănişor, op. cit., p. 84.
21 39
Ibidem. Peter Calvocoressi, op. cit., p. 311.
22 40
Bogdan Aurescu, Noua suveranitate, Gilbert Achcar, op. cit., p. 90.
41
Bucureşti, Editura All Beck, 2003, p. 85. Dan Claudiu Dănişor, op. cit., p. 84.
23 42
Victor Duculescu, Protecţia juridică a A se vedea Francois Luchaire, La
drepturilor omului – mijloace interne şi souveraineté, în “Revue francaise de Droit
internaţionale, Bucureşti, Editura Lumina constitutionnel”, 43/2000, p. 455-456.
43
Lex, p. 250. Preambulul Constituţiei Republicii
24
Dan Claudiu Dănişor, Actorii vieţii politice, Serbia,
Craiova, Editura Sitech, 2003, p. 82. http://www.law.cornell.edu/world /europe.
25
Avizul din 25 iunie 1971. html#serbia.
26 44
Dan Claudiu Dănişor, op. cit., p. 83. Art. 2 pct. 5 din Constituţia Croaţiei.
27 45
A se vedea Jean-Francois Niort, La crise du Art. V lit. b) din Constituţia Bosniei-
Golfe et le droit international. Un rendez- Herţegovinei.
46
vous manqué?, în “La vie judiciare” n. 2350, Preambulul Constituţiei Republicii
22/28-4-1991, citat în Dominique Turpin, Macedonia,http://www.law.cornell.edu
Droit constitutionnel, Paris, Presses Universitaires /world / europe.html#macedonia.
47
de France, 1992, p. 21. http://www.oefre.unibe.ch/law/icl/gr000
28
Declaraţia universală din 1948 (art. 3); 00 _.html.
48
Pactul de la New York privind drepturile Art. 41 din Constituţia Republicii
civile şi politice (art. 6) şi drepturile Croaţia.
49
economice, sociale şi culturale (art. 12); Art. II pct. 2 din Constituţia Bosniei-
Carta de la San Francisco (art. 55-56). Herţegovinei.
29 50
Dominique Turpin, op. cit., p. 21. Corneliu Vlad, Război în Iugoslavia.
30
Rezoluţia finală a Institutului de Drept Noua Ordine Mondială în chinurile
internaţional, rostită în cadrul Congresului facerii, www.birn.eu.com.
de la Saint-Jacques-de-Compostelle, din
14 septembrie 1989.
31
De exemplu, art. 23 al celei de-a patra
Convenţii de la Geneva din 12 august 1949
impune tuturor părţilor să “acorde libera
trecere a bunurilor sanitare, obiectelor de
cult, bunurilor indispensabile copiilor,
femeilor însărcinate sau a celor care nasc”;
art. 70 al Protocolului adiţional nr. I din
1977 specifică: “atât părţile în conflict, cât
şi părţile contractante vor autoriza şi
facilita trecerea rapidă şi fără piedici a
coletelor, echipamentelor şi personalului
de prim-ajutor (...), chiar dacă acest ajutor
este destinat populaţiei civile a părţii
adverse”.
EDITORIAL 51

Războiul din fosta Iugoslavie.


Conflict etnic sau luptă pentru
putere?

constrânge un altul, pentru a putea să-l


Cristina Avram controleze”1.
Conflictele teritoriale sunt adesea
foarte complexe. Iugoslavia anului 1990,
R a fost un exemplu de cât poate să fie de
ăzboiul din fosta Iugoslavie, care a folositor pentru liderii politici, cu con-
intervenit la sfârşitul Războiul Rece, flicte nerezolvate, să stea la putere şi
este o rămăşiţă a căderii comunismului să lase sistemul politic intern nere-
din Europa, şi ca urmare a exacerbării format. Conflictul este deci adesea fo-
naţionalismelor, şi a suscitat vii losit ca mijloc de control şi de obţinere
discuţii. În funcţie de unghiul din care a puterii2. Plecând de la această de-
este privit războiul poate fi considerat iniţie, s-ar putea spune că dorinţa lui
atât conflict etnic cât şi luptă pentru Miloşevici de a acţiona violent în cazul
putere. Lucrarea de faţă îşi propune statelor federaţiei şi a agitării sen-
plecând de la aspecte teoretice să timentelor naţionaliste, se datorează
găsească argumente care să confirme dorinţei de accedere la putere şi de
sau care să infirme aceste ipoteze. păstrare a acesteia în condiţiile în care
Plecând de la conceptul de putere federaţia se destrăma.
acesta ar putea fi definit “ca şi capa- Conflictele dintre comunităţi sunt
citatea unui actor de a persuada sau a deseori numite „războaie etnice” – răz-
boaie în care beligeranţii se definesc
singuri, parţial prin diferenţieri cul-
52

turale cum ar fi limba, religia sau ceva lidershipul pot fi aproximate în trei
asemănător. Un grup etnic implică un noţiuni abstracte: stimulente, capa-
nume de grup ce împărtăşesc amintiri citate şi oportunitate. Discriminarea
istorice şi simboluri comune3. este un instrument în creşterea frus-
Deşi există câteva teorii consis- trării şi resentimentelor printre mem-
tente privind conflictele etnice, multe brii unui grup faţă de autorităţi şi/sau
încercări de a trata problema îşi gă- faţă de alte grupuri, şi de aici se
seşte rădăcinile în teoriile despre creează stimulentele şi dorinţa de a
etnicitate şi naţionalism. Este o diho- schimba dezavantajele prin luare de
tomie tradiţională privind rădăcinile poziţie. Nivele puternice ale identităţii
tensiunilor etnice. Prima argumentează de grup traduse într-o mare coeziune
că identităţile etnice sunt date, şi din- de grup duce la dorinţa de acţiune
colo de aceasta procesul de moder- colectivă. Aceşti factori cresc posi-
nizare a fost perceput ca o ameninţare bilitatea apariţiei unui lider puternic,
la cultura şi modul de viaţă al mino- un element care implică creşterea pu-
rităţilor, promovând rebeliunea într-o terii de acţiune a grupului. Capacitatea
parte a minorităţilor. Se spune că iden- de acţiune este astfel puternic afectată
tităţile etnice sunt constructe sociale, de oportunităţile apărute, adesea ele-
care au ca scop câştigurile materiale şi mente externe grupului, regimuri de
politice. Cealaltă linie poate să argu- tranziţie, crize economice sau inter-
menteze că forţa conducătoare a inte- venţiile internaţionale. Se poate astfel
resului de grup este capacitatea şi opor- concluziona că prezenţa încurajărilor
tunitatea, prin care liderii văd o şansă a (stimulentelor), a capacităţii şi opor-
desăvârşirii anumitor scopuri politice tunităţii pentru acţiunea politică cresc
şi economice prin mobilizare etnică4. considerabil riscul unui conflict5.
Conflictul etnic se poate produce când Nici un vis politic nu s-a dovedit
aceste două condiţii se îndeplinesc şi mai rezistent, mai proteic, mai durabil
când există un sentiment în cadrul în acest secol ca naţionalismul. Con-
grupului sau când grupul etnic este stelaţie cuprinzătoare şi potenţial agre-
caracterizat printr-o coeziune puternică sivă de simboluri, emoţii şi idei, naţio-
şi reprezentat de un lider cu o agendă nalismul oferă, de asemenea, grupu-
politică. O noţiune a discriminării sau rilor subjugate sau îndelung umilite
asupririi printre membrii unui grup în limbajul salvaţionist al eliberării6.
anumite circumstanţe duce la creşterea Naţionalismul astfel exacerbat poate fi
sentimentului de a aparţine unui grup văzut ca factor catalizator al apariţiei
şi atunci se strange coeziunea grupului. conflictelor etnice.
Coeziunea unui grup este o condiţie Ceea ce s-a întâmplat în Serbia
sine qua non pentru apariţia unor lideri după prăbuşirea Iugoslaviei reprezintă
credibili. Dar un cuvânt de bază care epitomul acestei politici de isterie
leagă aceste concepte este cel al naţională: valorile politice au fost su-
capacităţii. Atât dorinţa de a acţiona bordonate scopului suprem al grandorii
politic şi de a avea oportunitatea în naţionale, definit prin excluderea tutu-
formarea unui lider este importantă ror celor care nu aparţin naţiunii prin
pentru creşterea capacităţii de acţiune a legături de sânge, confesiune sau pre-
unui grup. Noţiunile cruciale privind ferinţe culturale. Naţionalismul a de-
discriminarea, coeziunea de grup şi venit un crez de stat, un mit al ori-
EDITORIAL 53

ginilor folosit ca instrument de război grabă decât croaţi, sârbi sau musul-
şi de propagandă delirantă, pus în mani. O dată ce Iugoslavia s-a prăbuşit
mişcare de intelectuali obsedaţi de şi luptele au izbucnit, unii dintre aceşti
istorie, aliaţi cu demagogii apocalip- oameni au fost forţaţi acum să accepte
tici, însetaţi de putere precum Slobodan noi identităţi. Unii teoreticieni atribuie
Milosevic. După spusele lui Warren conflictele etnice urii profunde şi
Zimmerman, ultimul ambasador la ancestrale ori marilor ciocniri ale civi-
Belgrad: “Dezintegrarea Iugoslaviei lizaţiilor, însă deosebirile etnice sunt
este un exemplu clasic de naţionalism descrise mai plastic folosind cuvintele
de sus în jos- un naţionalism manipulat lui S. Freud „narcisismul unor mici
într-o regiune în care pacea a pre- diferenţe”.
cumpănit istoriceşte faţă de război în John Mueller accentuează rolul
care un sfert de populaţie este angajată grupurilor violente care ating ţelurile
în căsătorii mixte. Manipu-latorii au prin manipularea miturilor etnice şi a
favorizat şi chiar au provocat violenţa fricii. In opinia sa, întregul concept de
etnică pentru a crea animo-zităţi care „război etnic” este greşit pentru că
ar putea fi apoi amplificate de zeci de implică un război a la Hobbes, al tu-
ori în presă, ducând astfel la per- turor împotriva tuturor, în timp ce
petuarea violenţei. Deşi este perfect „acesta este purtat de mici grupuri de
adevărat că multe dintre societăţile post- combatanţi, grupuri care îşi propun să
comuniste au adoptat ca ideal visul lupte şi să ucidă în numele unei entităţi
comunităţii omogene din punct de mai mari”. Stuart Kaufman pune accent
vedere etnic, numai Serbia a făcut din pe rolul politicii simbolice. Antre-
aceasta o ideologie totală, belicoasă, prenorii politici şi grupurile extremiste
sprijinită pe infrastructura masivă, ma- folosesc puterea emoţională a simbo-
terială şi umană, a armatei iugoslave”7. lurilor etnice ca să reclădească pre-
Constructiviştii subliniază că etni- ferinţele grupului mai mare9.
citatea nu este un fapt imuabil care în Plecând de la modul în care lite-
mod inevitabil duce la război. Este ratura de specialitate accentuează exis-
construită social în sensul că simbo- tenţa unor categorii calitative de factori
lurile, miturile şi amintirile pot fi care conduc la conflict, lucrarea de faţă
modificate de-a lungul timpului. încearcă să găsească modul cum aceştia
Dezintegrarea fostei Iugoslavii în se aplică războiului iugoslav, astfel:
1991 a dus şi ea la conflicte etnice8. - Diferenţele culturale, cel mai
Unele dintre cele mai grele lupte au comun argument pentru apariţia con-
avut loc între sârbii, croaţii şi musul- flictelor etnice este existenţa diferen-
manii din Bosnia, cea mai eterogenă ţelor etnice. Fără diferenţe culturale sem-
dintre fostele republici iugoslave. Însă nificative, un conflict poate apărea dar
mai putem privi conflictul ca unul nu ar fi neapărat un conflict etno-
dintre zonele rurale, unde vechile iden- politic. Aceste diferenţe culturale pot
tităţi şi mituri erau puternice, şi comu- să fie determinate de etnicitate /naţio-
nităţile urbane unde multă lume con- nalitate, limbă, religie, tradiţiile sociale, şi
tractase căsătorii mixte şi ajunsese să reşedinţa urbană/rurală10.
se identifice ca „iugoslavi”, mai de-
54

Ca un corolar al problemei etnice Miloşevic a îngrijorat12. Ele s-au simţit


apar deosebirile culturale şi religioase ameninţate.
dintre naţiunile şi naţionalităţile fostei În aceeaşi perioadă (1987-1990), o
Iugoslavii, deosebiri care au constituit mişcare diferită s-a dezvoltat în Slovenia,
una dintre principalele cauze ale dez- tinzând spre democratizare, apariţia de
membrării federaţiei, dar care nu au noi partide, contestarea armatei fede-
repercusiuni atât de profunde şi de rale şi condamnarea politicii sârbe din
complexe pentru viitoarele aranjamente Kosovo. Din 1989, tendinţe asemă-
teritoriale, în primul rând da-torită unei nătoare încep să se manifeste în
repartiţii geografice mai clare, mai Croaţia, cu apariţia de diverse partide
puţin divizate a culturilor şi religiilor de opoziţie.
din zonă. Este limpede, astfel, că După căderea comunismului în şase
Slovenia şi Croaţia, precum şi regi- dintre ţările vecine, survenită în 1989,
unile din Voivodina locuite de ma- Liga Comuniştilor Iugoslavi (LCY),
ghiari au tradiţii culturale de tip “occi- după un congres din ianuarie 1990,
dental”, mai precis central europene, şi renunţă de asemenea la rolul său con-
sunt dominate de o ascendenţă confe- ducător şi se destramă. Tensiunile între
sională catolică sau de sorginte ca- republici sunt foarte puternice. Slovenii
tolică. Sârbii, muntenegrenii, macedo- nu pot accepta subordonarea unei Ligi
nenii şi o parte din bosniaci, precum şi federale dominate de sârbi, care aduc
locuitorii aparţinând minorităţilor bul- restricţii la dezvoltarea democraţiei. Ei
găreşti, româneşti, greceşti sunt orto- părăsesc congresul, urmaţi apoi de croaţi.
docşi şi aparţin ca tip de civilizaţie, Alegeri libere vor avea loc peste tot,
arealului cultural est-european – sin- dar se vor face republică cu republică13.
teză originală a influenţelor orientale - Problema autonomiei politice.
(ortodoxe şi islamice) şi occidentale. Autonomia teritorială este conside-
Albanezii, bosniacii musulmani şi rată adesea ca un mecanism de rezol-
turcii sunt de religie mahomedană şi vare a conflictelor, un compromis între
au o civilizaţie de tip oriental-islamic11. ţelul unei minorităţi la auto-deter-
- Discriminarea politică. Dezavantajele minare şi un stat care-şi protejează
unui grup impuse de altul prin control integritatea teritorială. Autonomia teri-
al guvernului central este un factor de torială este invocată ca soluţie pentru
a conduce spre frustrare între membrii conflictele etnice, dar instituţiile regi-
unui grup etnic, şi ca rezultat se în- unilor autonome pentru minorităţi câş-
registrează o dorinţă crescândă pentru tigă astfel preeminenţă ca un me-
o acţiune politică, care se poate traduce canism de a preveni eruperea unui con-
într-o cerere pentru secesiune. Datorită flict violent14.
faptului că, Constituţia RSFI prevedea Problema esenţială a Iugoslaviei,
o conducere colectivă, în care preşe- încă de la crearea sa în 1918, nu a
denţia era asigurată prin rotaţie anuală încetat să fie raporturile dintre popoa-
de către fiecare din reprezentanţii celor rele care o compuneau. În 1945, carac-
şase republici, conducerea ţării era terul multinaţional fusese oficial recu-
condamnată la o relativă ineficienţă. noscut şi federalismul instituit. De la
De exemplu, în celelalte republici, Constituţia din 1974, competenţele
afirmarea naţionalismului sârb şi celor opt membre ale Federaţiei (şase
creşterea vertiginoasă a puterii lui „republici”: Slovenia, Croaţia, Bosnia-
EDITORIAL 55

Herţegovina, Muntenegru, Serbia şi pierdută dar s-a creat o situaţie stabilă


Macedonia, şi cele două „provincii în ciuda acestui fapt, ca în Kosovo,
autonome”: Voievodina şi Kosovo, pierderea autonomiei serveşte ca un
ataşate Serbiei printr-un liant pur factor adiţional de creştere a stimu-
formal erau foarte extinse, pe punctul lentelor pentru minoritatea să acţio-
de a face entităţi cvasiindependente. neze politic16.
Ori, fiecare dintre aceste popoare avea - Geografia etnică şi demografia.
o conştiinţă foarte puternică asupra Un alt factor care este menţionat este
identităţii şi propria memorie, şi nu era geografia etnică. Trăsăturile stabilite
interesat decât de problemele sale; ale unui grup etnic dintr-un stat se pare
grija pentru interesul comun federal se că au un impact asupra conflictelor
pierduse. Puterea impunea politica de potenţiale: primul dacă grupurile et-
„fraternitate şi unitate”, dar nu ezita, în nice trăiesc dispersate pe teritoriul unui
acelaşi timp, să mizeze pe rivalităţile stat şi nu sunt psihic legate de o regi-
între diverse popoare.În fapt, el com- une particulară geografică, cererile de
promitea această politică, deoarece în secesiune sunt mai puţin probabil să
ochii multora se identifica cu comunismul15. apară, deoarece crearea unui stat se-
Descentralizarea extremă a fost parat sau delimitarea graniţelor ar fi
bine primită de majoritatea popoarelor dificil sau imposibil de realizat. În aceste
non-sârbe, din moment ce fiecare dis- cazuri, minorităţile pot să preseze pentru
punea de propria sa republică sau pro- drepturi culturale şi o participare la
vincie autonomă, dar ea a nemulţumit guvernare şi la viaţa politică a statului
sârbii care se regăseau răspândiţi în în care locuiesc. În statele amestecate
şapte unităţi teritoriale, şi nu erau tind să nu rămână doar într-o parte a
majoritari decât în două dintre ele unui teritoriu, ci să ia amploare pe
(Serbia şi Voievodina). Protestul în întreg teritoriul statului. Pericolul unui
Serbia împotriva acestui regim, şi în conflict în asemenea situaţii va fi mult
special contra situaţiei sârbilor din mai semnificativ şi poate să conducă
Kosovo cu majoritate albaneză, a luat spre o epurare etnică/genocid, din mai
amploare în Serbia după moartea lui multe motive.
Tito (1980) şi mai ales după revoltele Lucrurile se complică însă în mo-
albaneze din Kosovo, dur reprimate de mentul în care punctul de referinţă
armata iugoslavă (1981). devine repartiţia teritorială a etniilor
Istoria unei autonomii pierdute din fosta Iugoslavie. Odată constituite
este un factor major în modelul unei ca state naţionale independente, re-
rebeliuni etnico-politice. Într-adevăr, publicile devin suverane asupra unor
pierderea autonomiei, cu simbolurile teritorii, enclave şi aşezări locuite
pe care le presupune, este un factor în masiv şi compact de etnii faţă de care
creşterea resentimentelor şi a dorinţei etnia majoritară nutreşte de obicei,
de a acţiona politic. Cel mai evident acute resentimente.
exemplu este Kosovo, care şi-a pierdut Bosnia-Herţegovina era singura
autonomia în 1989 şi unde ciclul de republică fară o naţionalitate majo-
violenţă din Iugoslavia a început ulte- ritară, de vreme ce locuitorii săi vor-
rior. Dacă autonomia politică a fost beau aceeaşi limbă, dar se repartizau în
56

trei popoare: bosniac-44%, sârb-31% Croaţii, la rândul lor, ocupă ca popu-


şi croat-17%. O federaţie echilibrată laţie majoritară o zonă extinsă şi mai
aşa cum o văzuse Tito, conţinea şi multe enclave din Bosnia-Herţegovina
Serbia şi Croaţia. În schimb, nici (mai ales în vestul republicii)18.
bosniacii, nici croaţii nu se puteau Orgoliul şi sentimentele de grup
acomoda cu o Iugoslavie dominată de determină în mare măsură compor-
sârbi, ca cea pe care o căuta să o tamentul grupurilor etnice minoritare,
realizeze Miloşevici. Evoluţia con- îndeosebi în cazurile în care ele for-
damna astfel bosniacii să caute inde- mează majoritatea populaţiei pe un
pendenţa Bosniei şi să-şi dorească con- teritoriu bine circumscris şi de dimen-
servarea teritoriului, deoarece ei erau siuni semnificative. Acest criteriu al
prezenţi pe întreg teritoriul. În schimb, dimensiunii teritoriale este, desigur, cu
sârbii nu acceptau aceasta, decât dacă totul relativ, fiind interpretat contradic-
rămâneau alipiţi la Federaţie, şi care le toriu şi subiectiv de părţile divergente.
asigura unirea cu Serbia. Cât priveşte De exemplu dimensiunile zonei Krajina
croaţii, aceştia doreau ca şi bosniacii, sunt considerate suficiente de către
independenţa unei Bosnii multi-etnice. sârbi pentru a-şi proclama acolo o for-
Dar partajul dorit de partea sârbă şi maţiune statală autonomă sau indepen-
cea croată nu putea să realizeze uşor, dentă. La fel gândesc şi croaţii care, mai
în vreme ce populaţiile erau ameste- recent, şi-au proclamat un stat inde-
cate peste tot. Zone „pur etnice”17 nu pendent pe teritoriul Bosniei-Herţe-
puteau fi trasate decât prin violenţe, govina. Teama de trecut este un factor
ceea ce se va şi întâmpla în final. decisiv care determină populaţia sârbă
Populaţia sârbă din Croaţia şi din Croaţia şi Bosnia-Herţegovina să
Bosnia-Herţegovina constituie enclave refuze noul statut de minoritate
care în multe cazuri nu sunt contigue naţională şi să lupte cu arma în mână
cu Serbia. De exemplu, sârbii sunt pentru “cantonalizarea” sau “federa-
majoritari pe un vast teritoriu din nord- lizarea” acestor republici19.
vestul Bosniei-Herţegovina, ale cărui - Structurile slabe ale statului. Un
limite spre vest şi nord depăşesc gra- factor important este problema struc-
niţa acestei republici cu Croaţia (zonele turilor slabe a statului, care poate fi
Krajina şi Banja) pe un teritoriu com- aplicat atât în cazul statului nou format
pact din sudul Bosniei-Herţegovina, şi a statului existent în perioada de
într-o zonă relativ mare din centrul tranziţie economică şi politică. Multe
Croaţiei, între localităţile Pakrac şi state post-coloniale de pe diferite con-
Daruvar, în mai multe localităţi din tinente au avut de suferit fiind cons-
estul Croaţiei (zona Slavonia), precum tructe artificiale, cu graniţe trasate în
şi în alte enclave de dimensiuni mai mod arbitrar, şi fără instituţii politice
reduse din estul Bosniei-Herţegovina capabile să exercite un control asupra
şi Croaţiei. Există însă numeroase alte teritoriului aflat sub supervizare no-
regiuni tip enclavă din aceste două minală. Statele formate în urma dizol-
republici, precum şi un vast teritoriu vării federaţiilor multi-etnice (cazul
care ocupă zona de nord a Bosniei- fostei Iugoslavii) împart aceste pro-
Herţegovina, în care sârbii sunt, ce-i bleme în grade diferite. Marea majo-
drept, minoritari, dar formează impor- ritate a războaielor etnice au loc acolo
tante şi puternice comunităţi umane. unde dau greş mecanisme consacrate
EDITORIAL 57

pentru medierea conflictelor. Incapa- exemplu concludent îl reprezintă însuşi


citatea guvernelor de a media conflic- modul în care părţile implicate în criza
tul intervine frecvent ca urmare a iugoslavă intrepretează întregul proces
prăbuşirii imperiilor. Astfel de „state de dezmembrare a federaţiei. Faptul că
eşuate” (în care autoritatea guverna- Slovenia, Croaţia şi Bosnia-Herţegovina
mentală este ca şi inexistentă), fie că făcuseră parte din Imperiul bicefal
nu au avut niciodată un guvern puter- austro-ungar, că populaţiile lor sunt în
nic ori că guvernele lor au fost sub- bună parte catolice şi că statul croat a
minate datorită unor condiţii econo- pactizat în cel de-al doilea război
mice, lipsei de legitimitate sau inter- mondial cu ocupantul hitlerist ridică
venţiei din afară. Iar în fosta Iugo- semne de întrebare cu privire la gradul
slavie, care s-a ţinut compactă pentru de implicare a unor ţări din cenntrul
a-şi păstra independenţa într-o lume Europei (Austria, Germania şi Ungaria)
bipolară, moartea preşedintelui Tito şi în procesele pur politice de schimbări
sfârşitul Războiului rece au slăbit democratice şi de declarare a inde-
capacitatea guvernului central de a pendenţei celor trei republici. Oficia-
media conflictele etnice20. lităţile de la Belgrad acuză făţiş ţările
- Constelaţia regională de putere. menţionate că au organizat “activităţi
Un factor important cu privire la re- subversive”, “operaţii secrete” şi trans-
laţiile etnice este acela dacă grupul porturi de arme în Slovenia şi Croaţia,
minoritar dintr-un stat dat are legături determinând “destabilizarea din
etnice în alte state, şi în mod special Iugoslavia”22.
dacă etnia de sânge constituie o po- În condiţiile în care preocuparea
pulaţie majoritară într-un stat naţiune21. ţărilor şi naţiunilor-mamă faţă de co-
În momentul declanşării efective a naţionalii lor care trăiesc ca minorităţi
procesului de dezmembrare a Iugo- în alte state se accentuează în prezent,
slaviei, situaţia internaţională era de concomitent cu afirmarea spiritului
natură să ridice toate barierele care naţional al etniilor din Estul Europei,
până atunci puseseră stavilă tendinţelor principala grijă a comunităţii inter-
separatiste ale comunităţilor etnice naţionale trebuie să fie descurajarea
majore de pe cuprinsul federaţiei, oricăror tendinţe iredentiste şi şovine,
Războiul rece luase sfârşit, iar sistemul sublinierea lipsei de şansă a oricăror
comunist se prăbuşea văzând cu ochii, pretenţii teritoriale bazate pe pretinse
iar ţările din estul Europei, rând pe drepturi istorice, promovarea toleranţei
rând, prin voinţa popoarelor, renunţau interetnice şi a coexistenţei civilizate.
la ideologia comunist-totalitară şi Componenţa etnică a Voivodinei (56%
treceau la democratizarea vieţii lor sârbi, 22% maghiari, 7% croaţi, restul
social-politice şi economice. Afirma- români, ţigani), indică, de altfel, lim-
rea identităţii naţionale a resuscitat pede care este populaţia majoritară şi
vechi diferende între state, pe conside- cui trebuie să-i aparţină această provincie.
rente bazate adesea pe suspiciuni moş- Relaţiile încordate dintre Iugoslavia
tenite, peste care popoarele nu pot tre- şi Albania au constituit un alt element
ce decât într-un stadium avansat de caracteristic al contextului internaţio-
dezvoltare politică şi economică.Un nal din zonă. Înfrângerea Turciei în
58

războaiele balcanice din 1912-1913 a folosit etnicitatea ca un paravan pentru


făcut posibilă crearea statului naţional activităţile lor.
albanez; marile puteri au decis ca De această chestiune se poate
acesta să includă numai aproximativ vorbi şi în cazul lui Slobodan
jumătate din teritoriile locuite de alba- Miloşevici, astfel, afirmarea unui
nezii din regiune, restul ramânând în naţionalism frustrat, rănit de către elita
afara graniţelor ţării: majoritatea în intelectuală a Serbiei, a deschis calea
ceea ce se numeşte provincia Kosovo, politicii pe care Slobodan Miloşevic o
atribuită Serbiei, în timp ce Muntenegru va lansa peste doi ani. I-a dat legitimi-
şi Macedonia primeau şi ele părţi mici tate şi respectabilitate. Slobodan Miloşevici,
din aceste teritorii. Pe acest fundal ajuns la putere în Serbia în 1986, a
istoric se proiectează tensiunile etnice înţeles că comunismul nu are viitor
din Kosovo, dar şi pretenţiile teri- pentru a prelua puterea, el trebuie să se
toriale ale Albaniei faţă de Serbia, de sprijine pe o singură forţă reală:
obicei disimulate în violente acuzaţii naţionalismul24.
de represiune şi “exploatare” a mino- Dar auspiciile sub care domnia
rităţii albaneze. Noua politică de des- omului care urmărea să ducă nu doar
chidere şi procesele de democratizare Serbia, ci întreaga Iugoslavie, către
din Albania au făcut posibile multi- secolul XXI, nu erau favorabile.
plicarea şi diversificarea contactelor cu Impactul discursului său a fost ca-
albanezii majoritari în Kosovo, con- tastrofal: naţionalismul etnic violent
tribuind la accentuarea conştiinţei avea să izbucnească în toate regiunile
apartenenţei la acelaşi neam şi sporind ţării, răspândindu-se ca o molimă.
atracţia pe care un stat albanez La doi ani după ce a devenit
unificat, liberalizat şi prosper o poate liderul Serbiei, aflat la Kosovo Polje,
reprezenta pentru populaţia provinciei Miloşevic aprindea fitilul bombei ce va
Kosovo23. Măsurile represive luate re- duce la aruncarea în aer a Iugoslaviei.
cent în provincie de autorităţile de la Ziua de 28 iunie, când se aducea un
Belgrad nu au făcut decât să sporească omagiu ostaşilor care vărsaseră sân-
resentimentele împotriva sârbilor şi să gele pentru libertatea Serbiei, în urmă
accentueze dorinţa de unire cu patria- cu şase sute de ani, a devenit o zi de
mamă ceea ce sârbii nu par dispuşi să exaltare naţională. Miloşevic, înconju-
accepte. Diferendele dintre Serbia şi rat de înalţi prelaţi ortodocşi, a urcat la
Albania au, de aceea, puţine şanse de tribuna improvizată cu ocazia acestui
aplanare sau de soluţionare în viitorul eveniment. Practic, acest lider, îşi săr-
apropiat. bătorea, asemeni voievozilor medivali,
- Problema lidershipului: prelua- încoronarea, înlocuind comunismul,
rea puterii sau mobilizare etnică? De doctrina căreia îi jurase credinţă în
cele mai multe ori s-a spus că nu tinereţe, cu naţionalismul.
factorul etnic se află în spatele sepa- Miloşevic a preferat să agite sabia
ratismului, şi că cererile pentru inde- naţionalismului, identificându-se cu
pendenţă au fost condiţionate de încer- cauza sfântă a sârbilor şi invocând
cările liderilor lor de a rămâne la pu- spiritul violenţei. “Doar după ce vom
tere şi să-şi întărească puterea faţă de triumfa ne vom permite să aşezăm să-
centru. Aceşti lideri s-au concentrat pe biile înapoi în teacă. Fiindcă după şase
problemele economice, în timp ce au secole, trebuie să ne pregătim iarăşi de
EDITORIAL 59

luptă”25, a spus Miloşevic, cu o ho- internaţionalismului de inspiraţie tito-


tărâre neclintită. Locul şi prilejul pentru istă al vechii gărzi. Cultul persona-
astfel de manifestări fuseseră alese cu lităţii lui Tito se estompa pentru a face
grijă de noul lider sârb. Kosovo repre- loc celui al lui Slobodan Milosevic.
zenta pentru poporul sârb, leagănul Naţionalismul exprima punctul de ra-
tradiţiilor, baladelor şi legendelor liere al unor forţe foarte diverse, care
despre vitejia, suferinţa, dar şi triumful se simt legate de noile evoluţii din
său asupra asupritorilor străini. Europa de Est, dar mai ales de
Populaţia sârbă primeşte cu entu- evoluţiile interne. Presiunile republi-
ziasm discursurile naţionaliste ale lui cilor pentru o autonomie veritabilă,
Milosevic. Este o supapă la dificultă- dificultăţile economice, clivajele tot
ţile economice tot mai mari, la lipsa de mai adânci, tendinţele centrifuge erau
schimbare. În plus, resentimentele faţă marile probleme care trebuiau sfidate.
de croaţi, sloveni, albanezi au fost îm- Soluţia de repliere a facţiunii comu-
piedicate să se manifeste vreme de niste dominante este refuzul schim-
decenii. Acum, din periferii resen- bărilor de tip democratic. Noua condu-
timentare, complexele, amintirile se puteau cere preferă un regim autoritar cu care
manifesta la suprafaţă liber. El se folo- speră să ţină sub control toate forţele
seşte de mulţimi pentru a ocoli insti- politice şi sociale apărute la mijlocul
tuţiile unde are încă destui adversari. anilor `80. O epurare de proporţii este
Pentru a-şi consolida puterea, Milosevic orchestrată de Belgrad. Aparatul
trebuie să se impună mai întâi în partid. comunist, administraţia guvernamen-
Orientarea sa nu era, la data dis- tală sunt curăţate de elementele ne-
cursului de la Kosovo Polje, linia par- sigure. Rămân doar partizanii lui
tidului.El trebuia mai întâi să-l înfrunte Miloşevici.
pe propriul său patron Ivan Stambolici,
preşdintele Serbiei. Prima confruntare Desfăşurarea războiului (rezumat)
se petrece în iunie, la reuniunea În celelalte republici, afirmarea
Comitetului Central al comuniştilor naţionalismului sârb şi creşterea verti-
sârbi. Milosevic nu ezită să manevreze ginoasă a puterii lui Miloşevic a îngri-
participanţii. Ivan Stambolici pierde jorat. Ele se simţeau ameninţate. Slovenia
confruntarea. Discursul radical anti- cu o populaţie redusă numeric, este cea
albanez, prosârb, centrat pe criza din mai prosperă provincie. E mai aproape
Kosovo, este dominant. Milosevic reu- de Europa decât de Belgrad. Dilema
şeşte înlăturarea adversarului său, Europa Centrală-Balcani are un răspuns
Dragisa Pavlovici. Înlăturarea lui Stambolici sigur aici în favoarea Europei. Dintre
şi a adjunctului său, conducătorul republicile Iugoslaviei, Slovenia este
belgrădean Dragisa Pavlovici, a marcat cel mai puţin legată de Belgrad.
victoria facţiunii naţionaliste radicale a “Revoluţia antibirocratică” şi valul de
lui Milosevic în cadrul Ligii Comu- naţionalism nu sunt agreate de Ljubliana.
niştilor asupra politicii mai prudente şi În vreme ce conservatorii deţin pute-
mai moderate a dialogului26. Facţiunea rea, comuniştii sloveni văd ieşirea din
radical-naţionalistă deţinea de acum criză în direcţia opusă. Milan Kucan,
controlul. Naţionalismul se substituia liderul lor, este pentru o deschidere şi
60

mai radicală. Numai reformele econo- Miloşevici, Tudjman nu este comunist,


mice şi politice mai pot să rezolve ceva dar se găseşte mai aproape de
din situaţia tot mai gravă. În Slovenia, Miloşevici decât de liderul sloven. Iar
societatea civilă este mai dezvoltată ca dacă Miloşevici este un comunist de
oriunde în Iugoslavia. Milan Kucan, dată recentă, despre Tudjman nu se
deşi comunist ca şi Miloşevic, este un poate spune acelaşi lucru. Miloşevici si
politician cu vederi opuse acestuia. Şi Tudjman îşi alimentează reciproc
cu interese diferite. Serbia doreşte adu- poziţiile. Croaţii îl sprijină pe Tudjman
cerea sub controlul său a celorlalte re- pentru determinarea lui de a se opune
publici. Slovenia doreşte lărgirea auto- liderului de la Belgrad; şi afirmaţia
nomiei acordată de Constituţia din inversă este tot atât de adevărată.
1974. Conflictul dintre cei doi lideri Amândoi îşi alimentează campaniile
era inevitabil. Tensiunile nu întârzie să interne, agitând spectrul ameninţărilor
apară. O campanie anti-Ljubliana este dinspre Zagreb şi, respectiv, Belgrad.
orchestrată de la Belgrad. De acum, Unul se aşează sub stindardul inde-
Slovenia intră decisă pe drumul pendenţei Croaţiei, celălalt al Marii Serbii.
câştigării independenţei. Slovenia este În alegerile din mai 1990, Uniunea
prima care face acest pas. Croaţia se Democratică Croată câştigă 205 din
raliază Sloveniei. La Zagreb, s-a înţe- cele 356 locuri ale parlamentului de la
les că numai aşa poate fi oprit Zagreb, comuniştii numai 73. Tudjman
Milosevic. La 27 septembrie 1990, depune jurământul ca preşedinte. În
într-o atmosferă entuziastă, Slovenia se Slovenia, alegerile libere s-au desfă-
declară stat suverană. Amendamentele şurat cu câteva zile înaintea celor din
se votează într-o sesiune extraordinară Croaţia. Coaliţia opoziţiei, Demos,
a parlamentului27. care a reunea mai multe grupări, a
Alegerea, la sfârşitul anului, a lui învins (55%). Totuşi electoratul a votat
Slobodan Milosevic ca preşedinte al în favoarea liderului communist Mila
Serbiei agravează situaţia. De-o parte Kucan la preşedenţie. Era aprecierea
se află autonomiştii şi cei ce doresc se- pentru poziţia luată în raporturile cu
pararea de Iugoslavia. De cealaltă, cei Belgradul. O dată cu alegerile, peisajul
care doresc un regim centralizat, în politic al Iugoslaviei se complica şi
jurul Serbiei, sau păstrarea federaţiei mai mult. Cei doi lideri se bucurau
iugoslave. Scopul lui era întărirea pu- acum de o legitimitate care îi făcea mai
terii personale, deci consolidarea bazei puţin vulnerabili la manevrele şi
politice proprii. Exemplul Sloveniei ameninţările lui Miloşevici. Armata se
contestatare trebuia anihilat, tendinţele aliază cu Belgradul acţionând pentru
ei centrifuge pedepsite. La 4 februarie, conservarea unităţii Iugoslaviei, miezul
comuniştii sloveni se retrag din ligă. Ei doctrinei militare de după război După
sunt urmaţi de alţii. În primăvara lui alegerile din Slovenia şi Croaţia, când
1990, Liga comunistă iugoslavă se instituţiile civile federale federale îşi
destramă. arată slăbiciunile în ce priveşte men-
În ceea ce priveşte Croaţia, con- ţinerea unităţii Iugoslaviei, armata este
flictul cu Serbia este vechi. În 1971, implicată tot mai mult28.
Tito a epurat Partidul comunist croat, În 1990, elementele radicale ale
sub acuzaţia de naţionalism. Interesant, minorităţii sârbe din Croaţia se orga-
Milan Kucan este un comunist ca şi nizează. Constituţia lui Tudjman deca-
EDITORIAL 61

de populaţia sârbă în raport cu Consti- ranitate a Serbiei, unde el Miloşevici


tuţia din 1974. La sfârşitul lui iulie, era singurul care lua decizii.
sârbii anunţă organizarea unui referen- In aceeaşi zi la Knin, în Croaţia, se
dum pentru a decide asupra suvera- declară independenţa teritoriilor lo-
nităţii teritoriului Krajna. cuite de sârbi. Contraofensiva lui Mi-
Croaţia se grăbeşte să declare re- loşevici, după zilele critice de la înce-
ferendumul ilegal. Zagrebul trimite co- putul lui martie, arată abilităţile sale.
loane militare să ocupe Knin, capitala El poate acum să-şi realizeze planul:
regiunii. Pentru unii, Croaţia a lansat sârbii din Iugoslavia trebuie să traiască
un genocid împotriva sârbilor din într-un singur stat. Teritoriile locuite de
Krajna, pentru ceilalţi, autorităţile sârbii din Croaţia, Bosnia-Herţegovina,
federale au lansat un atac armat ilegal Macedonia trebuiau incorporate unei
pentru a împiedica autorităţile legitime Serbii Mari. Pe 25 martie, Miloşevici
să se instaleze. Krajna se separă de şi Tudjman se întâlneau în secret. Miezul
restul Croaţiei, creând un stat în stat, discuţiilor a fost împărţirea Bosniei.
sub asistenţa Serbiei. Incidentul din Cei doi lideri negociază pentru a
august 90 este o repetiţie generală a obţine unele avantaje, dar nu încetează
războiului care se pregăteşte. să se pregătescă de război. Fondul îl
Miloşevici este decis să folosească constituie decizia ca secesiunea să ducă la
armata pentru o intervenţie decisivă în refacerea graniţelor pentru Serbia şi
Croaţia. În toamna lui `90, planurile se Croaţia. Şi Miloşevici şi Tudjman vor
schimbă. El acceptă că secesiunea să nu lase în afara noilor state etnici
celor două republici este inevitabilă, sârbi şi, respectiv, croaţi. Slovenia care
resemnându-se cu o Serbie indepen- nu are o minoritate sârbă, nu este
dentă. Această Serbie trebuia să cu- subiect de dispută. Referendumul reali-
prindă însă toate teritoriile locuite de zat aici în decembrie 1990 a dat o
sârbi. Deci părţi din Croaţia, Bosnia- majoritate clară pentru independenţă.
Herţegovina, Macedonia, Muntenegru. În 25 iunie, Slovenia şi Croaţia îşi
Conflictul militar care izbucneşte în declară independenţa. Secesiunea este
primăvara lui ’91 nu are semnificaţia irevocabilă. Cele două republici decid
unui război al Belgradului pentru a că viitorul lor este legat de Europa
păstra Croaţia şi Slovenia în federaţia Centrală, şi nu de Iugoslavia aflată în
iugoslavă. Ţinta a fost ca republicile pragul colapsului, sub puterea lui
secesioniste să “renunţe”29 la teritoriile Miloşevici. Pe 27, armata federală
lor locuite de sârbi, în favoarea începe să captureze posturile de graniţă
Belgradului. În Bosnia odată cu pre- şi să atace aeroporturile din Ljubljana.
luarea puterii de către Alia Izetbe- Autorităţile de la Zagreb protestează
govici, tensiunile devin acute. împotriva “invaziei”. În fapt, unităţile
Miloşevici anunţă că Iugoslavia s- armatei federale erau staţionate pe
a sfârşit. Serbia e în secesiune faţă de teritoriul Sloveniei, ca parte a Iugo-
Iugoslavia. Într-un apel către naţiune, slaviei şi nu făcuseră decât să iasă din
el anunţă mobilizarea rezerviştilor şi a cazărmi, pentru ceea ce Belgradul
miliţiei. Miloşevici voia să aibă mâi- numea “o operaţiune limitată”. Luptele
nile libere. De unde declaraţia de suve- din Slovenia durează zece zile. Slovenia a
62

câştigat opinia publică internaţională 23 iulie, prin care acuză Serbia de


de partea ei. Slovenia urma să amâne violenţele din Croaţia. In acelaşi timp,
trei luni măsurile efective ale inde- operaţia de decupare a enclavelor lo-
pendenţei. Armata federală trebuia să cuite de sârbi continuă cu bombardarea
se retragă în cazărmi. Miloşevici ieşea civililor. Armata iugoslavă se implică
din acest conflict, pentru a se con- de partea Serbiei. La 8 august, cele 2
centra asupra Croaţiei. El se resemnase enclave sârbe din Croaţia, Slavonia şi
cu dizolvarea Iugoslaviei. Interesul lui Krajna, îşi proclamă autonomia.
de a cuprinde în Marea Serbie cât mai Macedonia şi Muntenegru, până atunci
mulţi etnici sârbi făcea Slovenia, care parteneri docili ai Belgradului, îşi
nu avea o minoritate sârbă, ne- declară independenţa în octombrie. Tot
interesată. Jocul de intimidare pe care-l în octombrie, o bombă cade asupra
jucase se termina astfel. Secesiunea palatului prezidenţial din Zagreb. Prilej
Sloveniei era un fapt împlinit30. pentru o nouă escaladare a conflictului31.
Situaţia Croaţiei era diferită. Îşi Conflictul se generalizează. ONU
declarase independenţa o dată cu introduce un ineficient embargo asupra
Slovenia dar era mult mai puţin pre- comerţului cu arme spre Iugoslavia. În
gătită să înfrunte Belgradul. Iar Serbia noiembrie, începe bombardarea
dorea să alipească teritoriile locuite de Dubrovnik-ului. In 15 ianuarie 1992, UE
sârbi, din ţinutul Krajna în principal. recu-noaşte independenţa Sloveniei şi
Miloşevici blochează numirea cro- Croaţiei. ONU trimite forţe pentru a
atului Mesici ca preşedinte al fe- separa taberele în primăvara lui 1992.
deraţiei. Slovenia şi Croaţia acuză în- Calmat într-o zonă, războiul se extinde
călcarea Constituţiei care prevede ro- în Bosnia-Herţegovina. După
taţia anuală. Dezbaterile pentru re- încheierea războaielor dintre Serbia şi
organizarea Iugoslaviei sunt şi ele Slovenia şi dintre Serbia şi Croaţia,
blocate. Între Zagreb şi Belgrad pole- pacea nu are şansa la care se aştepta
micile se înteţesc. La 15 mai 1991, mai lumea. În aprilie 1991, Serbia
mulţi poliţişti croaţi sunt masacraţi de invadează Bosnia. Există rapoarte
paramilitari sârbi la Borovo Selo.Sârbii despre lagăre de con-centrare, despre
şi croaţii se ucid între ei cu înver- execuţii în masă pe criterii etnice.
şunare. Occidentul este dezbinat şi în Civilii sunt mai ales victimele trupelor
căutarea unei soluţii pe care nu o regulate ca şi ale miliţiilor. Lumea face
găseşte. Singurul lucru concret este cunoştinţă cu un nou concept: „epurare
apelul la încetarea focului şi negocieri. etnică”. Locui-torii sunt mutaţi silit din
În acelaşi timp, conflictul se interna- locurile unde trăiseră până atunci. Şi
ţionalizează. Acordurile de la Brioni nu rareori masacraţi. Pe zi ce trece,
nu au efect. Tudjman este depăşit de Iugoslavia se descompune. Autoritatea
situaţie. Asistenţa internaţională, reacţia centrală nu mai există. Cei care plătesc
cancelariilor străine vor obliga Belgradul să cu viaţa sunt peste un sfert de milion
recunoască independenţa Croaţiei, re- de oameni până în 1994. 3 milioane de
cunoaştere echivalând cu retragerea refugiaţi sunt înregistraţi în aceeaşi
sârbilor. perioadă. Occidentul, ONU, SUA,
Preşedintele Mesici, acceptat de NATO nu pot face mare lucru pentru a
Belgrad după acordul din insula opri furia oarbă. Misiunile de pace
Brioni, abia instalat, dă o declaraţie la reuşesc cu greu să ajungă la diferite
EDITORIAL 63

acorduri pe care combatanţii le încalcă sau Ungaria au sprijinit secesiunea


în scurt timp. În martie 1992, Sloveniei şi Croaţiei, România a dat
Occidentul recu-noaşte independenţa dovadă mai întâi de nepăsare,
Bosniei, aflată în plin război. La situându-se cel mai mult apoi pe
sfârşitul anului, este rândul sprijinirea Serbiei, poate şi datorită
32
Macedoniei . antecedentelor sale cu mino-rităţi,
După aprilie 1992, sârbii luptă Rusia i-a sprijinit pe fraţii slavii, iar
împotriva musulmanilor bosniaci, dar ţările musulmane au susţinut popu-
şi a croaţilor. Războiul devine un con- laţia de religie musulmană din Bosnia.
flict unde fiecare luptă împotriva celor- În privinţa comportamentului SUA se
lalţi. Fosta Iugoslavie este în plin haos poate spune că a fost învinuită de lipsă
şi anarhie. In primăvara lui 1993, foştii de implicare, dat fiind faptul că îi
duşmani, sârbii şi croaţii se aliază îm- lipsea un interes strategic în Balcani,
potriva bosniacilor lui Alia Izetbegovici. dar în final va ajunge să fie atrasă în
Asediul Sarajevo-ului începe. Miloşevici şi trasarea finalului conflictului şi să
Tudjman s-au înţeles pentru împărţirea joace rolul fundamental în stoparea
Bosniei. Marile puteri privesc neputin- conflictului. Faţa de criza internă pro-
cioase. Sarajevo nu este numai amin- fundă care zguduia Iugoslavia, Occi-
tirea unui asasinat care a dus la declan- dentul a fost mai întâi interesat să
şarea primului război mondial. Acum combată orice orientare de stânga şi să
el are un trist prezent33. încurajeze guvernările de centru-
Căderea regimului comunist în dreapta. Aşa se face că croatul Franjo
toamna-iarna 1989 a avut ca efect Tudjman a devenit preferatul Apusului,
reunificarea paşnică a Germaniei, dez- iar sârbul Slobodan Miloşevici
membrarea paşnică a Cehoslovaciei şi principalul inamic. La o astfel de
dezmembrarea violentă a Iugoslaviei. opţiune politico-ideologică, s-a
Germania de Est şi Cehoslovacia au adăugat şi dorinţa Germaniei,
avut revoluţiile lor. Pentru Iugoslavia, secundată cu zel de Austria şi Ungaria,
revoluţia a fost substituită de secesiuni de a vedea noile republici
şi epurări etnice. independente – Slovenia şi Croaţia –
Dar trebuie evidenţiat faptul că reintrând în sfera sa de influenţă.
în contextul acestor conflicte, poziţia Sprijinul extern politic şi militar a
comunităţii internaţionale s-a schimbat alimentat aşadar războiul civil. Într-o
de la nepăsare şi neimplicare, deoarece etapă ulterioară, când luptele din
o considerau o problemă internă, la Bosnia-Herţegovina au căpătat amploare şi
luări de poziţii din au început să e-
Trebuie evidenţiat faptul că în
cele mai diverse volueze după un
în funcţie şi de contextul acestor conflicte, poziţia sce-nariu tot mai
interesele econo- comunităţii internaţionale s-a greu de controlat,
mice sau de legă- schimbat de la nepăsare şi Occi-dentul s-a
turile etnice său neimplicare, deoarece o considerau trezit în postura de
religioase. Astfel a fi in-capabil să
diverse ţări precum o problemă internă, la luări de mai o-prească
Austria, Germania poziţii din cele mai diverse în conflictul, apelând
funcţie şi de interesele economice
sau de legăturile etnice său
religioase.
64

la umbrela ONU, iar pe de alta la luate în seamă atunci când sunt supuse
negocieri de pace puse sub egida analizei evenimentele din fosta
Naţiunilor Unite a Comunităţilor Euro- Iugoslavie, acestea fiind văzute ca
pene, cu binecuvântarea şi a instanţelor factori stimulatori ai destrămării.
CSCE. În ceea ce priveşte UE,
conflictul din fosta Iugoslavie a venit Note
într-un moment în care se hotărâse să- Henderson W. CONWAY, International
şi definească o politică de apărarea relations, McGraw-Hill, New York, San
comună, şi a dorit să facă singură faţă Francisco, St. Louis, 1998, p. 99.
2
conflictului, dată fiind lipsa de reacţie Märta C. JOHANSON, Self-
a SUA, dar în final implicarea sa va determination and borders, Abo Akademi
University Press, Finland, 2004, p.16.
avea doar rol umanitar, doar impli- 3
Joseph S. Jr. NYE, Descifrarea
carea militară a SUA putând să pună conflictelor internaţionale, Ed. Antet,
capăt conflictului. Filipeştii de Târg, 2005, p.143
Conchizând se poate spune că, nu 4
Svante E. CORNELL, Autonomy and
conflictul interetnic a fost cel care a conflict, Uppsala, 2002, p. 22 în
sfâşiat Iugoslavia ci, absenţa unor http://www.silkroadstudies.org/new/inside/
mecanisme instituţionale capabile să publications/0419dissertation.pdf
4
gestioneze crizele sociale şi să împie- Ibidem, p. 23 în
dice transformarea lor în conflict. http://www.silkroadstudies.org/new/inside/
În ceea ce priveşte demonstrarea publications/0419dissertation.pdf
5
tezelor enunţate (conflict etnic/luptă Vladimir TISMĂNEANU, Fantasmele
salvării, Ed. Polirom, Iaşi, 1999, p. 86
pentru putere), ambele pot să fie 6
Ibidem, p.115
considerate ca fiind valabil acceptate, 7
J. NYE, op.cit., p. 144
pentru că datorită implicaţiilor politice, 8
Ibidem, p.144
a modului în care Miloşevici a luat o 9
Hurst HANNUM, Autonomie,
atitudine agresivă de menţinere a suveranitate şi autodeterminare, trad. de
statelor în cadrul federaţiei şi a răspuns Mihaela Barbu, Veronica Popescu, Ed.
prin mobilizare armată numai pentru a Paideia, Bucureşti, 1990, p. 16
10
se menţine la putere şi pentru a face Ibidem , pp.10-13
11
uitate problemele grave prin care Stelian TĂNASE, Miracolul revoluţiei,
trecea federaţia, precum şi implicaţiile Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999, p.377
12
Edith LHOMEL, L’Europe Centrale et
politice ale constelaţiei regionale a
Orientale. Dix ans de transformations
statelor vecine care susţineau sece- (1989-1999), La Documentation Française,
siunea, se poate afirma că războiul din Paris, 2000, p.87
Iugoslavia a fost o consecinţă a luptei 13
H. HANNUM, op.cit., p. 422
pentru putere. Pe de altă parte, pornind 14
E. LHOMEL, op.cit., p.85
de la definirea conflictului etnic şi a 15
S. E. CORNELL, op.cit, p.17
factorilor care-l determină, atunci lupta 16
E. LHOMEL, op.cit., p.93
17
pentru putere este doar un factor Emil SUCIU, Drama iugoslavă, Ed.
catalizator pentru conflict, deci răz- Militară, Bucureşti, 1992, p.7
18
boiul din fosta Iugoslavie nu ar putea fi Ibidem, p. 9
19
definit ca luptă pentru putere, ci ca un Ibidem, p.10
20
S. E. CORNELL, op.cit., pp. 40-41 în
conflict etnic. Tot ce se poate afirma
http://www.silkroadstudies.org/new/inside/
însă este faptul că atât dimensiunea publications/0419dissertation.pdf
politică, dar mai ales cea etnică trebuie 21
E. SUCIU, op.cit., p. 21.
EDITORIAL 65

22 28
Ibidem, p. 27. Ibidem, pp.16-17.
23 29
S. TĂNASE, op.cit., p.371 Ibidem, p. 20.
24 30
Dusko DODER, Louise BRANSON, S. TĂNASE, op.cit., p.373
31
Miloşevici, portretul unui dictator, trad. C. BENNETT, op.cit., pp.24-26
32
Gabriel Tudor, Ed. Bic All, Bucureşti, Ibidem, p.29
33
2004, p.16. Ibidem, p.30
26
S. TĂNASE, op.cit., p. 375.
27
Christopher BENNETT, Sfârşitul
sângeros al Iugoslaviei, Ed. Trei,
Bucureşti, 2002, p.15.

Muntenegru: stat şi naţiune

principal, în spaţiul ex-sovietic şi în cel


Mihai Ghiţulescu ex-iugoslav, două zone rămase în con-
tinuare agitate şi cu potenţial „stato-
genetic” ridicat. Ne vom referi în con-
E tinuare exclusiv la cazul din urmă, care,
ste suficient să aruncăm o privire în ultimul deceniu şi jumătate, a ţinut
rapidă asupra ultimelor două secole în permanenţă privirile lumii întregi
pentru a observa cum a fluctuat „rata asupra sa.
natalităţii statelor”: au existat câteva
perioade – relativ scurte – în care ea a Independenţa Muntenegrului: sfârşit
cunoscut cote impre-sionante, pentru sau nou început al tensiunilor din
ca apoi să coboare brusc şi să rămână, spaţiul ex-iugoslav?
o bună bucată de vreme, aproape de Proclamarea, relativ recent, a inde-
zero. Marea majo-ritate a statelor mai pendenţei Republicii Muntenegru i-a
tinere de 200 de ani, existente astăzi, încurajat pe mulţi să afirme cu tărie că
au apărut, în gru-puri mai mari sau mai ne aflăm în faţa actului de lichidare
mici, în astfel de perioade propice, definitivă a Iugoslaviei. Toată lumea pare
legate de un eve-niment de anvergură însă conştientă că lichidarea Iugoslaviei
(războaiele mon-diale, căderea nu înseamnă şi lichidarea problemei
blocului comunist) sau de răspândirea iugoslave. De altfel, cei care s-au ară-
unei febre ideo-logice (crearea tat reticenţi faţă de un Muntenegru in-
„statelor naţionale”, decolo-nizarea). dependent au adus argumente de genul:
Cazurile de apariţie izolată sunt destul exemplul va fi urmat de populaţiile din
de rare şi, în general, tratate cu Kosovo, Voivodina, Republica Srpska
suspiciune – dacă nu chiar cu ostilitate – ş.a., care vor începe la rândul lor
de „comunitatea internaţională”. demersurile pentru independenţă (în
Ultimul mare „val de naşteri” a cel mai fericit caz pot alege tot calea
avut loc la începutul anilor ’90, în referendară) şi astfel vor arunca spaţiul
66

ex-iugoslav în starea dinainte de macedonenii şi bosniacii, acum nu li se


Acordurile de la Dayton (1995). putea refuza ceea ce li se acordase
Evident, această temere a deter- acestora din urmă. În plus, ultimii 7-8
minat Uniunea Europeană să intervină ani au reprezentat o perioadă de
stabilind pragul de 55% ca pre-condiţie tatonare, în care manifestările guver-
pentru recunoaşterea noului stat. nului muntenegrean2 au reuşit să indu-
Afirmaţiile că Muntenegrul ar fi un că ideea că proclamarea independenţei
teritoriu prea mic, cu o populaţie prea nu mai era decât o chestiune de timp.
mică pentru a fi independent sunt nu- Putem spune că, în mai 2006, „comu-
mai de suprafaţă şi pot fi respinse cu nitatea internaţională” era deja „împă-
ajutorul unor contra-exemple din inte- cată cu gândul”, fapt relevat şi de
riorul UE: Luxemburg, Cipru, Malta. integrarea rapidă a noului stat (vezi
Înainte de 21 mai, pragul impus a recunoaşterile explicite din partea mai
suscitat unele nedumeriri, însoţite de multor state, acceptarea în organizaţii
critici dure la adresa Uniunii, acuzată internaţionale etc.). Numai gândul că o
că duce o politică dublă: referendumul nouă scânteie independentistă ar putea
muntenegrean diferă referendumurile stârni din nou un incendiu în Balcani a
pentru Constituţia europeană prin prag, determinat o abordare prudentă a
dar şi prin imposibilitatea repetării. De problemei. Cu siguranţă, în cazul în
ce? În plus, de ce nu ar fi stat lucrurile care în zonă ar mai fi apărut şi alte
exact invers, de ce nu s-ar fi cerut un declaraţii de independenţă3 s-ar fi ajuns
55% pentru continuarea uniunii cu foarte curând la conflict şi la
Serbia? S-a concluzionat că „poziţia necesitatea unei intervenţii din exterior
Uniunii Europene faţă de independenţa (pentru a câta oară?)4.
Muntenegrului nu poate fi descrisă Urmată sau nu de ecouri în regiu-
drept cea înţelegătoare şi consec- ne, proclamarea independenţei
ventă”; mai mult ea s-ar fi comportat Muntenegrului ridică, oricum,
ca o „state-nationalistic mother-in- numeroase probleme. Nu este vorba,
law”1. După referendum a venit – după aşa cum s-ar fi putut crede, cu puţin
cum era de aşteptat – rândul părţii timp în urmă, de recu-noaşterea noului
adverse, a „unioniştilor”, să aducă stat şi de integrarea sa pe scena
obiecţii la procedură. internaţională, ci chiar de temeiurile
În fapt, trebuie distinsă clar ati- sale. De ce era nevoie de un nou stat
tudinea UE faţă de independenţa Mun- independent? Cine l-a creat şi de ce? În
tenegrului de atitudinea faţă de even- beneficiul şi respectiv în dauna cui? Ce
tuala independenţă a altor state din probleme vechi va rezolva şi ce
spaţiul ex-iugoslav. Faţă de cea dintâi, probleme noi va genera? Cât şi cum va
nu putea fi decât „mai degrabă rezista el?
binevoitoare”, întrucât ea se înscria în Muntenegrul este reprezentativ pentru
linia politică adoptată încă de la spaţiul ex-iugoslav; are, în mare, toate
începutul anilor ‘90 – anume, recu- caracteristicile celorlalte republici (este
noaşterea independenţei republicilor cea mai mică dintre acestea) şi, deşi
din fosta RSFI. Problema muntene- creat de foarte scurtă vreme, se con-
greană era percepută ca o restanţă: fruntă deja cu tensiuni etnice care,
chiar dacă iniţial muntenegrenii „alese- prost administrate, pot degenera în
seră” altă cale decât slovenii, croaţii, conflicte deschise.
EDITORIAL 67

Este necesară mai întâi descrierea abatere de la regula „unul şi numai


şi înţelegerea evenimentelor din trecut unul” înseamnă o violare a prin-
şi apoi căutarea de soluţii pentru evi- cipiului naţionalist şi dă naştere
tarea, pe viitor, a unor experienţe si- unor reacţii mai mult sau mai puţin
milare. Cel mai tânăr dintre state poate violente. Or, în spaţiul despre care
învăţa din trecutul celorlalte, dar acest vorbim, regula „unul şi numai
lucru va fi inutil dacă nu va fi însoţit unul” este imposibil de respectat
de o analiză lucidă de a propriei situaţii din cauza discontinuităţii grupu-
şi de căutarea unor soluţii adecvate, pe rilor etnice; orice stat s-ar crea, el
care nici vecinii săi şi nici statele nu poate cuprinde toţi membrii
occidentale care şi-au propus să im- unei etnii – sau măcar marea
pună pacea în zonă nu le-au găsit până majoritate a acestora – şi nu poate
în prezent. fi evitată existenţa altor grupuri
etnice pe teritoriul său. „Exhaustiv” şi
Cursa naţionalismelor „omogen” sunt, aici, noţiuni empiric-
Cu toată evoluţia cercetărilor în vide. Principiul naţionalist se vede
materie de politică, nu putem imagina obligat să lase locul multiplelor
statul altfel decât raportat la o naţiune, „sentimente naţionaliste”6 – furii
fie ea etnică, culturală, civică etc. stârnite în interiorul fiecărui grup
Literatura despre conceptele de na- etnic de violarea principiului – în
ţiune, naţionalism, stat naţional ori stat- mod voluntar sau involuntar – de
naţiune este foarte vastă. Există nume- către ceilalţi.
roase teorii cu privire la acestea şi s-ar 2. Existenţa naţionalismelor
părea că ele pot acoperi imensa etniciste concurente face
varietate de cazuri întâlnite în reali- imposibilă fonda-rea unei naţiuni
tatea politică a ultimului secol. Şi civice, contrac-tualiste în care
totuşi… când vine vorba de spaţiul factorul subiectiv (voinţa de a trăi
(astăzi) ex-iugoslav, toate aceste teorii împreună) să pună în umbră
îşi dezvăluie slăbiciunile. Vom încerca elementele obiective (etnie, limbă,
o caracterizare a situaţiei din această religie etc.). O astfel de încercare a
zonă, pornind de la ideile celor mai fost – sau cel puţin s-a pretins a fi
cunoscuţi autori în materie: – Iugoslavia titoistă, a cărei lipsă
1. O definiţie larg răspândită de viabilitate a fost pe deplin
(Ernest Gellner, Elie Kedourie, revelată după moartea creatorului
Anthony D. Smith, Eric J. său.
Hobsbawm ş.a.) vede în 3. În continuarea punctelor
naţionalism „mai întâi un principiu prece-dente, trebuie observat că,
politic care statuează că unitatea datorită „mélange-ului etnic”, în
politică şi cea naţională ar trebui să această zonă este foarte vizibilă
fie congruente”; altfel spus, acea treaptă de evoluţie a
principiul naţional doreşte să naţionalis-melor numită de Gellner
înzestreze fiecare cultură cu propriu-i „naţiona-lismul iredentist
acoperiş politic şi cu nu mai mult triumfător şi autodistrugător”7: este
de un acoperiş politic5. Orice urmarea des-trămărilor statelor
68

mari multietnice în state mai mici statutului său de (doar) republică fede-
care, teoretic, se identifică fiecare rată a reuşit, până acum, să evite
cu un grup etnic anume, dar care, implicarea directă în acesta.
fatalmente, nu sunt nici ele scutite
de existenţa unor minorităţi Lungul drum spre independenţă
naţionale, cu revendicări Muntenegrul are o istorie îndelun-
asemănătoare celor avute anterior gată, dar foarte puţină experienţă ca
de grupul devenit acum dominant. stat independent. Până în secolul al
Acestei etape îi urmează o alta, XIX-lea s-a aflat într-o situaţie asemă-
aşa-numita „nacht und nebel” (noapte nătoare cu cea a principatelor nord-
şi ceaţă)8, din păcate, şi ea întâlnită dunărene: datorită cadrului geografic, a
în spaţiul ex-iugoslav, în care, reuşit să îşi menţină o relativă auto-
pentru a realiza un grup etnic com- nomie faţă de Imperiul Otoman – cu
pact, statul se manifestă violent care, de altfel, s-a aflat, ca şi românii,
faţă de minorităţi. într-un conflict cvasi-permanent. Vreme
4. Există o preocupare serioasă de secole, principatul Zeta (vechiul
pentru tipologizarea diverselor nume al Muntenegrului) a fost orga-
forme de naţionalism. Exceptând nizat pe principii teocratice, fiind
cazurile în care criteriul este unul condus de prinţi-episcopi („vladika”),
geografic – s-a vorbit despre un iniţial aleşi prin vot popular, iar de la
„naţionalism habsburgic” (Ernest sfârşitul secolului al XVII-lea, ereditari
Gellner) şi de unul „estic/balcanic” (tronul fiind transmis de la unchi la
(John Plamenatz) – naţionalismele la nepot). Multă vreme, principatul, ale
care ne referim nu pot fi înscrise într- cărui dimensiuni au variat de la o
un tip anume. Trebuie să notăm aici epocă la alta, a constituit un loc de re-
că ele se situează concomitent pe fugiu pentru sârbii aflaţi sub dominaţie
ambele trepte ale clasificărilor lui otomană. Acest trecut a fost din plin
H. Kohn şi Charles Tilly9: sunt, în exploatat de retorica naţionalist-
acelaşi timp, naţionalisme romantică a secolului al XIX-lea care a
anterioare şi ulterioare formării aplicat spaţiului muntenegrean şi lo-
statului naţional; în acelaşi timp, cuitorilor săi etichete de genul „templul
conduse de stat (state -led) şi în sfânt al gloriei sârbe”, „cuibul sârbilor”,
căutare de stat (state-seeking). „inima libertăţii sârbe” (Petru II
Pentru că fiecare etnie este Petroviç-Njegos).
dominantă într-un stat şi mi- Statul a fost laicizat în 1851; în
noritară în celelalte, fiecare naţio- 1878, la Congresul de la Berlin, i-a
nalism se manifestă într-un dublu fost recunoscută independenţa, iar în
mod: etatic, acolo unde grupul etnic 1910 a fost proclamat regat. În urma
care îl susţine este dominant, şi războaielor balcanice şi-a dublat supra-
irededentist, acolo unde respec- faţa, iar doi ani mai târziu a intrat în
tivul grup este minoritar. război de partea Antantei. Muntene-
Acesta este fundalul pe care grenii se mândresc astăzi cu rezistenţa
Muntenegrul şi-a proclamat indepen- lor, cu câteva victorii împotriva
denţa. Ca parte a regiunii, nu putea să austriecilor şi cu faptul că au facilitat
nu fie afectat de jocul acţiunilor şi retragerea trupelor sârbeşti. În 1916
reacţiunilor naţionaliste, dar, datorită însă, întreaga ţară a fost invadată de
EDITORIAL 69

trupele austro-ungare, familia regală cunoscut statutul de republică federată,


fiind silită să se autoexileze în Italia. În egală în drepturi cu celelalte, statut
1918, ocupaţia austriacă a fost înlo- reînnoit în 1992, când, în urma unui
cuită de cea sârbă şi, în scurt timp, referendum controversat, a fost singura
speranţele de restaurare a statului din cele şase care a rămas alături de
naţional – eventual în cadrul unei Serbia în, de acum, cea de a treia
confederaţii pan-slave – au fost Iugoslavie. De remarcat că, spre deo-
spulberate. În acelaşi an, o „Mare sebire de perioada interbelică, în tim-
Adunare Naţională” (căreia şi astăzi i pul regimului comunist, Munte-negrul
se reproşează neconstituţionalitatea) a primit ajutoare considerabile din partea
reunită la Podgoriça a proclamat Belgradului; proiectele de industria-
alipirea Muntenegrului la Serbia. Mun- lizare nu au avut totuşi rezultatele
tenegrenii au răspuns, în 1919, prin scontate din cauza marginalităţii teri-
aşa-numita revoltă de Crăciun”, înăbu- toriului şi a accesului redus al acestuia
şită de sârbi în 1924. Astfel, până în la reţeaua federală de comunicaţii.
1941, Muntenegrul a fost transformat În anii ’90, Muntenegrul a avut de
într-o simplă provincie (Zetska bano- suferit de pe urma politicii regimului
vina) a Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Miloşeviç, ceea ce a dus la o răcire a
Slovenilor (din 1929, Iugoslavia). A relaţiilor cu vecinul de la nord, care a
fost, după părerea multora, o perioadă culminat cu proclamarea independenţei11.
întunecată: mica provincie nu a primit
prea multă atenţie din partea centrului
(în ciuda multietnicităţii sale, prima În căutarea naţiunii
Iugoslavie a fost stat hiper-centralizat), muntenegrene
căzând într-o stare de sărăcie cronică, Există o naţiune muntenegreană?
pe fondul căreia a crescut emigraţia Înainte de a încerca un răspuns neutru,
(„cel mai important export al Munte- ar fi necesară operarea unor distincţii
negrului în această perioadă au fost conceptuale, mai întâi, între etnie şi
probabil emigranţii”10), a sporit in- naţiune şi, mai apoi, între naţiune
fluenţa Partidului Comunist şi au apă- etnică şi naţiune civică. Dezbaterea pe
rut embrionii unei ideologii anti-sârbe. această temă este foarte amplă şi
În 1941, Muntenegrul a trecut sub consensul pare încă departe. Trecând
ocupaţie italiană, acordându-i-se for- peste presupusa sinonimie a acestora în
mal o oarecare autonomie. Au apărut, optica naţionalistă, ne vom mulţumi să
ca şi în Serbia, două mişcări de notăm că, de regulă, etnia este con-
rezistenţă: una a comuniştilor şi o alta siderată o comunitate naturală, iar na-
a naţionaliştilor favorabili menţinerii ţiunea, o comunitate construită, sau, în
uniunii cu Serbia. Până în 1945, parti- termenii lui Benedict Anderson, o „co-
zanii titoişti şi-au găsit aici un loc de munitate imaginată”. Recunoaşterea cali-
refugiu în momentele dificile. La tăţii de naţiune a unui grup uman poate
inaugurarea celei de a doua Iugoslavii avea drept criteriu conştiinţa comună a
(Republică Populară Federativă, până membrilor săi şi, pe baza acesteia,
în 1963, şi apoi Republică Socialistă sentimentul lor de solidaritate – după
Federativă), Muntenegrului i-a fost re- unii autori însă, acestea intră chiar în
70

definiţia etnicităţii12. Un alt criteriu „cetăţenie”15. Din aceste precizări pu-


poate fi legătura cu statul, transfor- tem deduce că Occidentul este dominat
marea grupului în corp politic, sursă a de ideea naţiunii civice, în vreme ce
unei puteri de stat13. Există două opinii Balcanii stau (încă) sub semnul na-
principale în ceea ce priveşte legătura ţiunii etnice. Fără a fi totalmente falsă,
dintre etnie şi naţiune: cea dintâi con- această idee necesită două nuanţări: (1)
sideră etnicitatea o condiţie sine qua naţiunea occidentală nu este (încă?) pe
non pentru existenţa unei naţiuni (în deplin „dezetnicizată”, „dreptul sângelui”
cadrul acesteia se poate opera o se- având în continuare un rol important16;
paraţie după cum etnia este o condiţie (2) în spaţiul ex-iugoslav, naţiunea
suficientă sau trebuie dublată de alt- etnică este o realitate de fapt, ea nu are
ceva – cel mai adesea menţionat fiind o consacrare juridică explicită; de
factorul volitiv, voinţa de a trăi nicăieri nu reiese clar sinonimia dintre
împreună); cea de a doua ignoră pur şi naţiune şi etnie, dar nici diferenţa
simplu orice factor obiectiv şi vede în dintre ele.
naţiune o creaţie pur subiectivă, re- Limitându-ne la cazul Muntenegrului,
zultată din manifestarea voinţei de a constatăm că, în textul Constituţiei din
convieţui a membrilor săi. Aceasta este 1992, termenii etnic şi naţional apar
distincţia dintre naţiunea etnică (naturală) atât separat, cât şi împreună, făcând
şi naţiunea civică (convenţională)14. imposibilă o concluzie asupra rapor-
În contextul de faţă, fiind vorba de tului dintre ei. Se vorbeşte despre li-
o chestiune particulară, aceste precizări bertatea fiecăruia de „a-şi exprima
teoretice pot părea fără rost. Dat fiind apartenenţa naţională [s.n.]”, despre
însă faptul că în spaţiul ex-iugoslav interdicţia de a obliga pe cineva „să îşi
termenii sunt foarte adesea folosiţi cu declare apartenenţa naţională [s.n.]”
sens imprecis – atât în textele ştiin- (art. 34) şi de a instiga la „ură şi
ţifice, jurnalistice etc., cât şi în cele intoleranţă naţională, rasială sau
oficiale – considerăm că ele sunt ab- religioasă” (art. 37, 42, 43). De aici s-
solut necesare. Haosul terminologic ar înţelege naţional şi etnic au aceeaşi
este uneori cauzat de imposibilitatea de semnificaţie. Se vorbeşte însă, de
a traduce o realitate foarte complicată asemenea, despre „protecţia identităţii
într-un vocabular oricum destul de naţionale, etnice [s.n.], culturale,
fluid. Alteori, el este întreţinut lingvistice şi religioase a grupurilor
deliberat întrucât permite discrimi- naţionale şi etnice [s.n.]” (art. 67, 76).
narea diverselor grupuri etnice de pe De altfel, în textul constituţiei apare
teritoriul unui stat. frecvent sintagma „grupuri naţionale şi
În introducerea unui studiu privind etnice” (incusiv în titlul unui capitol –
populaţia Muntenegrului de-a lungul Capitolul V „Drepturi speciale ale
timpului, cititorii anglofoni sunt aver- grupurilor naţionale şi etnice”), iar o
tizaţi că „în Balcani cuvântul «etnie» dată chiar „minorităţi naţionale şi
este sinonim cu «naţionalitate» (narod- grupuri etnice” (art. 9)17. De această
nost, nacionalnost) care este mai frec- dată, se poate deduce că textul
vent folosit” şi că, în respectivul constituţional are în vedere două tipuri
studiu, „etnie” este folosit cu sensul cu distincte de comunităţi, nespecificând
care a fost învestit de occidentali, pen- însă în ce constă deosebirea dintre ele
tru care „naţionalitate” este sinonim cu şi tratându-le în mod identic.
EDITORIAL 71

Interesant este şi textul Legii etnic” – naţionalul fiind mai mult


privind exerciţiul drepturilor şi decât etnicul – dar şi folosirea unei
libertăţilor minorităţilor naţionale în sintagme unice, „minoritatea naţio-
Muntenegro (2002). Deşi se postulează nală” – în fond, naţionale sau doar
sinonimia dintre etnic şi naţional, cele etnice, diversele grupuri sunt „naţio-
două cuvinte continuă să apară ală- nalmente” minoritare în Muntenegru19.
turate, ca şi în Constituţie. Iată cum „Membrii minorităţilor naţionale” (for-
sună „definiţia” de la articolul 2 al mulă folosită adesea în legislaţie,
respectivei legi: „În spiritul prezentei întrucât se vorbeşte despre „drepturile
legi, o minoritate naţională, o naţiune individuale şi colective ale minori-
minoritară şi o minoritate etnică [s.n.] tăţilor naţionale”) au un dublu statut: ei
(numită în continuare «minoritatea sunt, în acelaşi timp, cetăţeni munte-
naţională» [s.n.]) desemnează orice negreni şi membri ai unei alte naţiuni.
grup de cetăţeni ai Republicii Muntenegru Întrebarea care apare firesc este:
[…] care este numeric mai redus decât pe ce se întemeiază tânărul stat munte-
restul populaţiei predominante, care negrean? Pe ansamblul cetăţenilor săi,
constituie o parte a naţiuni unui alt stat ca naţiune civică, sau pe o naţiune aşa
apropiat, care are caracteristici comune cum a fost descrisă mai sus, ca „grup
de ordin etnic, religios, lingvistic, etnic predominant”?
diferite de cele ale restului populaţiei,
care este motivată de dorinţa de a-şi
Pentru a putea vorbi despre etnia şi
menţine şi exprima identitatea na-
naţiunea muntenegreană este necesar
ţională, etnică, lingvistică şi religioasă
nu doar să cunoaştem structura etnică
şi care are legături istorice în cadrul
actuală a populaţiei Muntenegrului, ci
Republicii”18. Această definiţie este, pe
şi evoluţia acesteia în ultimul secol20.
cât de generală, pe atât de restrictivă.
La o primă privire, sunt nău-
Este vizibil faptul că, în virtutea
citoare. Cum este posibil ca, în mai
textului de mai sus, oricărui grup i se
puţin de un secol, într-un teritoriu
poate refuza statutul de „minoritate
restrâns, cu o populaţie redusă, să se
naţională” şi, evident, drepturile şi
producă o astfel de explozie etnică?
libertăţile aferente, pe motiv că nu
Cum este posibil să apară peste noapte
îndeplineşte cumulat condiţiile prevă-
un grup etnic de peste 340.000 de indi-
zute de lege. De reţinut că naţiunea
vizi, iar un altul să scadă de la peste
apare strict de legată de o bază etnică
300.000 la mai puţin de 7.000? Datele
şi de o organizare statală: o naţiune
aparent seci rezultate din referen-
este (1) un grup etnic (2) „predo-
dumuri conţin cumva răspunsul. Trebuie
minant” (numeric, dar şi ca influenţă)
observat, în primul rând, că, numărul
într-un stat. Lipsa unuia sau a altuia
albanezilor variind foarte uşor, după
din cele două elemente lasă grupul în
cel de al doilea Război Mondial toate
stadiul de populaţie (în cazul absenţei
etniile noi apar în dauna uneia singure,
etnicităţii) sau de etnie (în cazul ab-
a sârbilor, iar în final, când ponderile
senţei „predominanţei într-un stat”).
lor scad dramatic, singura care creşte
Acestea fiind zise, putem înţelege într-
semnificativ este cea a acestora din urmă.
un fel frecventa alăturare „naţional şi
72

Dacă marea majoritate a referen- Muntenegrul este exemplul cel mai


dumurilor au avut drept (pretins) cri- bun pentru modul în care a fost con-
teriu de stabilire a apartenenţei etnice cepută şi aplicată ingineria etnică a lui
limba maternă, unul singur, din anul Tito. Chiar dacă în alte locuri s-au
1931, a urmărit, în paralel, şi apar- folosit metode mai sofisticate decât
tenenţa religioasă. Rezultatele acestuia banala schimbare de nume (vezi numai
dau o idee despre modul în care mai cazul bosniac, cu transformarea religiei
târziu a fost „deserbizată” şi etero- în etnicitate), în Muntenegru, procesul
genizată populaţia muntenegreană: nu- este mai uşor observabil datorită re-
mărul musulmanilor este de peste trei lativei omogenităţi etnice şi religioase
ori mai mare decât cel al vorbitorilor iniţiale.
de limbă albaneză. În 1931, pe teri- În 1945, când Tito a început să îşi
toriul fostului şi viitorului stat Munte- pună în aplicare planul de construire a
negru existau 5% albanezi şi aproape „unei Iugoslavii puternice cu o Serbie
17% musulmani21; diferenţa de cca. slabă”22, el a speculat toate elementele
12% nu poate fi explicată decât prin de care s-ar fi putut folosi pentru a-i
existenţa unui număr mare de etnici izola pe sârbi. În Muntenegru, el a
sârbi de religie musulmană. Mai târziu, găsit frustrările acumulate în cele mai
în vremea Iugoslaviei titoiste, aceştia bine de două decenii (la vremea
vor fi desprinşi din masa sârbilor şi respectivă) de ocupaţie, excepţiona-
prezentaţi ca etnie distinctă, cu o lismul şi independentismul tradiţional
pondere apropiată de cea din 1931. al populaţiei din regiune şi unele
După destrămarea Iugoslaviei, ei vor curente ideologice separatiste, apărute
apărea despărţiţi în două grupuri, în perioada interbelică şi încurajate
musulmani şi bosniaci, dar însumând deopotrivă de fascişti şi de comunişti23.
procecentele fiecăruia dintre ele vom Într-un astfel de context, Tito şi-a
vedea că ponderea musulmanilor ră- permis să declare că „Muntenegrenii
mâne aproximativ aceeaşi. sunt altfel de sârbi decât ceilalţi”24 şi să
În ceea ce priveşte dilema „sârbi „schimbe” peste noapte apartenenţa
sau muntenegreni?” se pare că lucru- etnică a peste 300.000 de oameni.
rile sunt clare. Marea majoritate a isto- Ulterior, a început diminuarea treptată
ricilor nu au nici o îndoială că „munte- a grupului majoritar şi crearea unui
negrenii sunt etnici sârbi şi nu există o mozaic etnic.
etnicitate muntenegreană”, argumen- Bineînţeles, aceste manevre nu au
tele aduse constând în documente putut schimba – oricum nu în mod de-
(foarte frecvent citat este „Codul cisiv – elementul obiectiv al comu-
Muntenegrului”, din 1855, al prin- nităţii sârbe din Muntenegru, dar au
cipelui Danilo Petroviç Njegos), vechi avut consecinţe majore asupra ele-
manuale de istorie şi geografie, aser- mentului subiectiv, asupra conştiinţei
ţiuni ale unor personaje istorice munte- comune de sine, a sentimentului na-
negrene etc. Argumentele imbatabile ţional şi a dorinţei de convieţuire. Or,
ţin însă de limbă (diferenţele dintre după cum spunea Wajker Connor,
dialectul iekavian şi cel ekavian sunt „naţiunea este un grup etnic care se
minore) şi de sentimentul multora autodiferenţiază…Viziunea proprie a
dintre cei care au fost etichetaţi drept unui grup despre el însuşi, mai curând
etnici muntenegreni. decât caracteristicile «tangibile»
EDITORIAL 73

constituie esenţa în stabilirea existenţei „dreptul istoric al poporului munte-


sau neexistenţei unei naţiuni”25. Astfel, negrean de a avea propriul stat, câş-
ceea ce în urmă cu un secol era cvasi- tigat printr-o luptă seculară pentru li-
unanim acceptat26 – un stat munte- bertate” dacă astăzi oamenii nu îşi mai
negrean independent – chiar în con- asumă trecutul comun şi nu mai sunt
diţiile în care tendinţa generală era uniţi de voinţa de a trăi împreună27 –
spre crearea de state naţionale după caz în care, „dreptul istoric” rămâne un
principiul „unul şi numai unul” – este sec „trebuie să fie pentru că a mai fost
astăzi discutabil. Între timp, „conştiinţa odată” lipsit de valoare – sau dacă o
sârbo-muntenegreană” a avut mult de parte din populaţie încearcă să confişte
suferit. statul şi să îl transforme într-un
Astăzi, după cum se vede în ta- instrument de luptă împotriva celorlalţi.
belul de mai sus, numai 40% din ce- Care a fost mobilul şi care a fost
tăţenii Republicii Muntenegru se con- temeiul proclamării independenţei Munte-
sideră muntenegreni (probabil în vir- negrului? Unii spun că e vorba de o ope-
tutea inerţiei şi/sau din dorinţa de a se raţiune pragmatică menită să îndepăr-
delimita de Serbia), numai 30%, sârbi teze ţara de „rău famata” Serbie şi să
(faţă de peste 90% în urmă cu 70 de evite solidaritea la plata unor ponoase
ani). Întrucât acestora li se adăugă 30% pentru care mica republică din sud nu
minorităţi, s-ar părea că avem de-a are nici o vină. Alţii văd o abilă ma-
face cu o populaţie foarte divizată. De nevră geopolitică a marilor puteri
fapt, părerile converg spre a considera pentru izolarea Serbiei prin îngrădirea
că singura minoritate lingvistică este accesului să la Marea Adriatică. Chiar
reprezentată de albanezi (circa 5%), iar dacă li se acceptă justeţea, astfel de
singura minoritate religioasă nume- explicaţii sunt insuficiente. Hotărâtă
roasă este reprezentată de musulmani sau nu mai demult în sferele politice
(albanezi şi „sârbi islamizaţi”, numiţi înalte, independenţa avea, totuşi, ne-
fie bosniaci, fie „musulmani”, în total apărat nevoie de o fundamentare po-
circa 20%). Ceea ce face dificil con- pulară. S-a ales calea referendumului.
sensul este nu atât diferenţa, cât
„sentimentul diferenţei”. Faptul că cele O naţiune plebiscitară?
6 (7 dacă adăugăm şi rromii incluşi în În ultimii cincisprezece ani, în
statistici în 2004) etnii înregistrate la Muntenegru s-a apelat de două ori la
ultimul recensământ sunt reductibile, referendum pentru a se hotărî viitorul
în fapt, la două comunităţi etno- ţării. Aparent, este soluţia cea mai
lingvistice şi la două mari comunităţi potrivită pentru pentru luarea unor
religioase (cea de a treia, reprezentată decizii majore cum ar fi proclamarea
de catolicii croaţi are o pondere de independenţei. Ce poate fi mai presus
circa 1%) contează prea puţin atâta decât vox populi? Această impresie
vreme cât fiecare din cele şase va fi este generată de – vai, drama demo-
dominată de un (cel mai probabil, craţiei – faptul că nu putem imagina un
indus) sentiment de alteritate. sistem „mai bun” de luare a deciziei.
Degeaba se vorbeşte, în pre- În fapt, în astfel de cazuri „excep-
ambulul constituţiei muntenegrene, despre ţionale”, democraţia îşi dezvăluie mai
74

clar slăbiciunile decât în practica coti- ficată de Javier Solana astfel: „Acesta
diană. Nu cred că cineva mai poate ig- nu este un referendum despre dreptul
nora astăzi faptul că democraţia, în oamenilor de a fuma într-un pub. Între-
general, creează clivaje, împarte socie- barea despre independenţă se pune o
tatea în grupuri situate pe poziţii singură dată. Trebuie să ne asigurăm
adverse şi, nu de puţine ori, se pare că că rezultatul este suficient de solid
atitudinile opuse, existente oricum în pentru a garanta stabilitatea”28. Oficialul
stare latentă, ies la iveală, sunt accen- european a observat exact problema de
tuate şi devin ireconciliabile prin chiar rezolvat – stabilitatea de după pro-
exerciţiul democratic. Să ne amintim clamarea independenţei –, dar nu şi
numai că, după ultimele alegeri din soluţia pentru aceasta: ridicarea pra-
2004, atât în România, cât şi în Statele gului poate, eventual, să elimine sus-
Unite s-a vorbit de o rupere în două a piciunile şi contestaţiile cu privire la
societăţii („două Românii”, respectiv numărul de voturi şi la valabilitatea
„două Americi”), chiar dacă diver- acestora (vezi, din nou, situaţiile
genţele aveau ca obiect persoane şi, imediat post-electorale din România şi
doar indirect, instituţii. Este de aşteptat SUA), dar, pe termen mediu şi lung,
deci ca, atunci când în discuţie se află nu poate garanta stabilitatea. Nu ma-
însăşi (in)existenţa statului, tensiunile joritatea, „oricât de calificată”, ci
să atingă cote impresionante. În astfel consensul putea fi o soluţie. Cum însă
de cazuri, celebra regulă democratică putea fi realizat acesta?
„minoritatea se supune majorităţii” sună Ca şi când lucrurile nu ar fi
cinic. Cum poate fi silit un grup uman suficient de încâlcite, mai trebuie adă-
să accepte o organizare politică pe care ugat că tensiunile de după alegeri/
nu o doreşte pentru simplul fapt că referendum tind să se amplifice atunci
aceasta este dorită de un grup mai când ruptura nou apărută/revelată se
numeros? De ce se porneşte de la suprapune unei alteia mai vechi şi
premisa că cele două grupuri – cel mai percepute ca obiective. Altfel spus,
numeros, zis majoritar, şi cel mai puţin atunci când opiniile divergente pot fi
numeros, zis minoritar – sunt părţi ale asociate cu realităţi sociale, etnice,
aceluiaşi întreg? Altfel spus, care sunt culturale etc. diferite.
criteriile după care este delimitată În cazul muntenegrean, nu poate fi
comunitată chemată să îşi exprime evitată interpretarea „în cheie etnică” a
voinţa? rezultatelor referendumului. În 1992,
Astfel de întrebări par de-a dreptul 95,5% dintre votanţi au fost pentru
stupide, pentru că ating înseşi pre- menţinerea uniunii cu Serbia, dar
judecăţile fondatoare ale democraţiei participarea a fost de numai 66% din
moderne. Totuşi, există momente în care cauza boicotului musulmanilor, al
ele, pur şi simplu, nu pot fi reprimate. catolicilor şi al unei părţi a munte-
Cu siguranţă, i-au măcinat şi pe „res- negrenilor independentişti. 14 ani mai
ponsabilii europeni” de care depindea târziu, participarea a fost de peste 86%
în primul rând recunoaşterea indepen- şi 55,5% dintre votanţi au răspuns
denţei Muntenegrului. Cum însă mai „Da” la întrebarea „Doriţi ca Re-
niciodată nu este timp pentru revizitări publica Muntenegro să devină stat
şi revizuri teoretice, s-a ales soluţia independent cu personalitate juridică
unei „super-majorităţi” de 55%, justi- internaţională deplină?”. Cine sunt cei
EDITORIAL 75

care au spus „Da”? Cine sunt cei care zintă mai puţin de 50%. De asemenea,
au spus „Nu”? Se poate stabili o le- un rol important par să fi avut, în cel
gătură directă între apartenenţa etnică puţin două circumscripţii, croaţii.
şi/sau religioasă şi alegerea făcută la Cu totul altfel stau lucrurile în
referendum? Datele oficiale publicate tabăra „Nu”-ului. În primul rând, tre-
de Comisia republicană pentru referen- buie observat că avem de-a face cu
dum nu sunt prea elocvente în această zone mult mai omogene din punct de
privinţă. Totuşi, alăturând rezultatul vedere etnic. În 6 din cele 9 muni-
din 21 mai datelor privind structura cipalităţi, sârbii şi muntenegrenii sunt
etnică a populaţiei şi pornind de la singurele două grupuri care depăşesc
premisa că este imposibil ca aceia care 1%, reprezentând împreună între 90 şi
s-au declarat sârbi să fi optat pentru 95% din populaţie. Sârbii sunt mai
separarea de Serbia, putem afirma că numeroşi în 7 din cele 9 (în 5 dintre ele
„Da”-ul a fost impus de marea ma- fiind chiar majoritari), iar muntene-
joritate a muntenegrenilor (circa 40%) grenii numai în două (unde de altfel
şi a musulmanilor (musulmani, bos- sunt şi majoritari). Este evident deci că
niaci şi albanezi – în total circa 20%). sârbii au votat în masă împotriva
Această primă constatare este con- proclamării independenţei. Mai trebuie
firmată de prezentarea detaliată a însă remarcat că, în toate cele 9
rezultatelor şi a structurii etnice din municipalităţi, procentele de „Nu” sunt
fiecare circumscripţie (municipalitate) superioare ponderii sârbilor. Apare,
în parte29. natural, întrebarea: cine sunt „non-
Din tabelele de mai sus se poate sârbii” care s-au opus separării? Putem
observa uşor independentismul munte- aprecia că majoritatea acestora este
negrenilor şi al musulmanilor (bos- formată din… muntenegreni30.
niaci, „musulmani” şi albanezi) şi Avem, aşadar, două grupuri etnice,
unionismul sârbilor. În 7 din cele 12 relativ apropiate ca pondere (40,
municipalităţi în care „Da”-ul a ieşit respectiv 30%), care au votat diferit în
învingător, muntenegrenii reprezintă ceea ce priveşte independenţa Munte-
grupul etnic cel mai numeros, iar în 4 negrului. Miza fiind una foarte
din cele 7 sunt majoritari. Sârbii sunt importantă, era de aşteptat ca rezultatul
mai numeroşi numai în 2 munici- final, oricare ar fi fost acesta, să
palităţi, dar şi aici reprezintă doar 35- stârnească discuţii aprinse şi să creeze
36% din populaţie. Restul de 3 impresia dominării unui grup de către
circumscripţii sunt dominate de bos- celălalt. S-a întâmplat ca indepen-
niaci şi albanezi. De remarcat, pentru dentiştii să învingă, aşa că unioniştii se
acestea din urmă, este procentul de fa- văd acum în postura de cetăţeni ai unui
vorabilitate este mult peste media pe stat pe care nu l-au dorit. La acestea se
ţară (79, 91, respectiv 89%). În plus, în mai adaugă şi faptul că soarta ţării pare
zonele unde sunt minoritari, musul- să fi fost tranşată de un al treilea grup
manii au votat „Da” alături de munte- (al bosniacilor „musulmanilor” şi alba-
negreni, contribuind substanţial la sta- nezilor), mai puţin numeros, dar fără
bilirea rezultatului – fapt sesizabil mai care nici unul din grupurile mari nu ar
ales acolo unde muntenegrenii repre- fi putut obţine majoritatea. Mulţi sârbi
76

cred acum că „voturile minorităţilor au tori, plecaţi în Serbia!” etc. E adevărat,


asigurat victoria separatiştilor la re- nu s-a mers mai departe, dar este deja
ferendumul din 21 mai”31. Mai direct, suficient pentru a stârni panică. În
un cotidian kosovar de limbă albaneză regiunile din nord, mulţi sârbi sunt
scria că „albanezii şi bosniacii fac decişi să instaureze segregaţia, boico-
Muntenegrul independent”32. Revine tând micul comerţ al bosniacilor şi al
astfel în actualitate o mai veche ob- albanezilor, iar alţii intenţionează chiar
sesie sârbă, din vremea Iugoslaviei să îşi vândă bunurile imobile şi să
comuniste, aceea a „dictaturii mino- emigreze în Serbia33, o Serbie în care,
rităţilor”. în ciuda stoicismului cu care autori-
tăţile au acceptat separaţia, „o anumită
La vremuri noi, probleme vechi parte a presei” lansează sistematic
Disputele inter-etnice nu s-au lăsat tirade ante-muntenegrene34.
multă vreme aşteptate. Ele au luat mai Ca şi când nu ar fi fost suficient, în
întâi forma unei dezbateri în jurul ultima vreme se poate sesiza o răcire a
anumitor prevederi legale şi constitu- relaţiilor dintre Partidul Social Demo-
ţionale: potrivit Legii referendumului, crat, aflat la putere, şi partidele etnice
dreptul de participare a fost rezervat ale albanezilor şi bosniacilor. Dacă până
exclusiv cetăţenilor muntenegreni rezi- acum partidul lui Djukanovic a reuşit
denţi pe teritoriul republicii. Astfel, au să îşi ţină aproape formaţiunile politice
fost excluşi toţi muntenegreni cu ale minorităţilor musulmane – fapt mai
domiciliul în Serbia (după unele vizibil ca oricând la referendum –
estimări, circa 270.000), dar s-a permis recent acestea s-au decis să joace pe
participarea multor albanezi şi bos- cont propriu la alegerile din septembrie
niaci, care, deşi nu mai locuiesc efectiv – în special din cauza respingerea de
în Muntenegru, şi-au păstrat formal către Curtea Constituţională a Legii
reşedinţa – nu puţini sunt cei care pentru Drepturile Minorităţilor, care ar
afirmă că aceştia din urmă au făcut fi asigurat partidelor etnice un număr
diferenţa. Din această cauză, în cer- fix de locuri în parlament – şi să facă
curile unioniste au izbucnit protestele: tot posibilul pentru a câştiga cât mai
se reproşează că, prin însăşi legea de multă influenţă în Parlamentul de la
organizare a referendumului, a fost Podgoriça, mai ales că acesta va avea
stabilit în mod deliberat un tratament sarcina de a adopta o nouă constituţie.
discriminatoriu menit să influenţeze La rândul său, Partidul Popular Sârb
rezultatul. Cu toate acestea, decizia încearcă să coalizeze toate micile par-
independenţa a fost declarată şi recu- tide pro-sârbe, chemând la constituirea
noscută de comunitatea internaţională. unei liste unice a sârbilor35. Constatăm,
Lucrurile însă nu s-au oprit aici. În aşadar, că, după aproape 15 ani de
perioada imediat următoare procla- dominaţie a partidelor civice, politica
mării independenţei, conflictele inter- muntenegreană tinde să se etnicizeze.
etnice au trecut de stadiul de schimb de Noul stat se află actualmente într-o
replici între politicieni, devenind vizi- situaţie extrem de dificilă, fiind practic
bile şi la nivelul populaţiei. Indepen- lipsit de un sprijin solid din partea
dentiştii învingători nu s-au sfiit să propriei populaţii şi confruntându-se
lanseze lozinci violente împotriva sâr- deja cu tendinţe centrifuge. A fost
bilor: „Spânzuraţi-i pe sârbi!”, „Trădă- creat prin voinţa unei majorităţi destul
EDITORIAL 77

de firave, formate din muntenegreni, de certitudinea, cel puţin de riscul unor


consideraţi singurii naţionali ai statului conflicte etnice. Principiul naţionalist
dar a căror deosebire etnică faţă de „unul şi numai unul” este imposibil de
sârbi este cel puţin discutabilă, şi din pus în practică. De asemenea, conver-
musulmani de etnii diferite, consideraţi tirea „mélange-ului etnic” în naţiune
naţionali ai altor state. Aceştia din civică rămâne o simplă iluzie atâta
urmă păstrează faţă de noua entitate timp cât, pentru diversele grupuri,
politică, a cărei creare au susţinut-o diferenţele de orice fel şi resenti-
iniţial, aceeaşi atitudine contestatară pe mentele pun în umbră interesul comun
care au avut-o faţă de cea veche, la a din acest moment. Ar fi naiv să credem
cărei dizolvare au contribuit. Grupul că s-ar putea rezolva peste noapte o
sârb s-a văzut obligat să îşi asume problemă născută acum aproape două
statutul minoritar, care, anterior, deşi secole şi care de atunci a fost potenţată
consacrat juridic, fusese într-un fel permanent prin diverse inginerii
atenuat de faptul că sârbii erau etnico-geografice.
majoritari la nivelul uniunii. Istoria recentă a revelat falimentul
În aceste condiţii consensul pare soluţiilor de ordin instituţional: nu cre-
foarte greu de realizat. Mişcările area de noi state sau provincii auto-
minoritare centrifuge există deja şi nome, nu redesenările de frontiere şi
rămâne de văzut dacă el vor acţiona nici măcar misiunile marilor puteri nu
individual sau concertat. Nu ar fi vor linişti spiritele. Toate acestea pot fi
exclus ca, pe viitor, să aibă loc o cel mult paliative. Adevăratele soluţii
redesenare a „alianţei inter-etnice ma- ţin mai curând de o schimbare a men-
joritare”, care să ameninţe existenţa sta- talităţilor, de o „dezetnicizare a spi-
tului. Este, totuşi, prea puţin probabil, ritelor”. Cine, când şi cum va fi capabil
date fiind relaţiile de până acum dintre să facă acest lucru? Este încă imposibil
sârbi şi musulmani, la a căror ten- de răspuns. Deocamdată însă, toţi cei
sionare a contribuit, dacă mai era ne- care joacă un rol în regiune ar trebui să
voie, şi atitudinea independentistă a înveţe să acţioneze cu prudenţă pentru
acestora din urmă. În sfârşit, există a evita o nouă izbucnire de proporţii.
posibilitatea unei schimbări de atitu-
dine chiar în rândul „majorităţii” mun- Note
tenegrene. 1
Filip van Laenen, The European Union
Mulţi s-au grăbit să salute ac- and Montenegro, în: http://www.brussels
cederea Muntenegrului la indepen- journal. com/node/ 1077, 20.05.2006.
denţă pe cale paşnică şi să constate 2
Încă din 1998, ex-preşedintele (actualul
sfârşitul dezmembrării Iugoslaviei. prim-ministru) muntenegrean Milo
Faptul că în altă epocă, în alte condiţii Djukanoviç a demarat o politică de
şi (încă?) cu o altă intensitate, Munte- distanţare faţă de Serbia, jucând cartea
negrul repetă istoria celorlalte state ex- democratizării şi a sporirii autonomiei. În
2000, Muntenegrul a renunţat la moneda
iugoslave ar trebui să dea de gândit. Se
iugoslavă (dinarul) pentru a adopta marca
demonstrează că, indiferent de mijloa- germană şi apoi, din 2002, euro. Pasul
ce, orice schimbare de statu-quo în decisiv a fost făcut în 2002, când cele două
această regiune este însoţită, dacă nu republici federale au semnat, sub auspiciile
78

Uniunii Europene, un acord de trans- astfel de propuneri, s-au văzut obligaţi să


formare a Republicii Federale Iugoslavia bată în retragere.
4
într-o „uniune suplă” (cerută de preşe- Sesizăm o contradicţie: este evident, încă
dintele muntenegrean încă din 1999), de la începutul anilor ‘90, că transformarea
numită simplu Serbia şi Muntenegru. Carta fostelor republici iugoslave în state
Constituţională (2003) a statului nou creat independente nu a rezolvat – ba chiar a
acorda celor două entităţi o largă auto- complicat – problemele etnice din regiune.
nomie internă şi, deşi stabilea că Serbia şi Numeroasele conflicte reprezintă o probă
Muntenegru vor constitui o singură imbatabilă în acest sens. Referindu-ne
persoană de drept internaţional, le lăsa strict la momentul actual, constatăm că,
posibilitatea de a de a deveni membre ale temându-se de posibile izbucniri violente
organizaţiilor regionale şi globale care nu în interiorul statelor ex-iugoslave,
impun personalitatea juridică interna- Occidentul recunoaşte eşecul politicii sale
ţională drept condiţie pentru aderare (art. în Balcani, dar, totodată, o continuă
14); de asemenea, Serbia şi Muntenegru acceptând independenţa Muntenegrului,
puteau stabili relaţii (puteau chiar înfiinţa pentru care nimeni şi nimic nu garantează
reprezentanţe diplomatice) cu alte state şi că nu va avea aceeaşi soartă ca şi vecinii
organizaţii şi puteau încheia tratate inter- săi.
5
naţionale, cu condiţia de a nu impieta asu- Ernest Gellner, Naţiuni şi naţionalism, trad.
pra competenţelor uniunii şi asupra Robert Adam, Bucureşti, Ed. Antet, 1997, p.
intereselor celuilalt stat membru (art. 15). 9, 71.
6
Astfel de prevederi au existat şi în Ibidem.
7
constituţia federală iugoslavă din 1992, dar Idem, „Mitul naţiunii şi mitul claselor”, în:
au rămas fără nici o aplicare. Poate cea Polis. Revistă de ştiinţe politice, nr. 2/1994,
mai importantă prevedere a Cartei este p. 29.
8
aceea că „după scurgerea unui termen de 3 Ibidem.
9
ani, statele membre vor avea dreptul de a Pentru o prezentare dataliată diverselor
iniţia proceduri pentru o schimbare de clasificări vezi: Alina Mungiu-Pippidi,
statut sau pentru părăsirea uniunii Serbia şi „Naţionalismul, politica etnică şi naţional-
Muntenegru”, cu precizările că părăsirea comunismul”, în: Alina Mungiu-Pippidi
nu poate avea loc decât în urma unui (coord.), Doctrine politice-concepte uni-
referendum şi că în cazul plecării versale şi realităţi româneşti, Ed. Polirom,
Muntenegrului, Serbia va fi de drept Societatea Academică din România, Iaşi,
succesorul uniunii (art. 60). Acestea fiind 1998, pp. 114-116.
10
zise, este evident că uniunea Serbia şi x x x, Montenegro in Yugoslavia, 1918-
Muntenegru a fost concepută ca o 1992, în http://www.montenet.com.
11
construcţie etatică provizorie, menită doar Pentru mai multe informaţii despre
să pregătească terenul pentru o separaţie istoria Muntenegrului vezi articolele
totală şi definitivă; importanţa sa este una Montenegro, Serbia şi Montenegro şi
mai curând… didactică: profesorii de Yugoslavia, în Wikipedia, the Free
relaţii internaţionale sau de drept Encyclopedia, http://www. wikipedia.org ,
internaţional public nu vor mai fi obligaţi Serbie, Monténégro şi Serbie-
să apeleze la exemple îndepărtate istoric Monténégro. Communauté des États de
pentru a ilustra destul de vaga noţiune de Serbie-et-Monténégro din
uniune de state. http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/europe/_,
3
Premierul kosovar, Agim Ceku, şi cel al precum şi site-urile specializate
Republicii Srpska, Milorad Dodik, au cerut http://www. monte.net.org şi http://www.
la rândul lor „comunităţii internaţionale” montenegro.org.
12
referendumuri pentru independenţă, dar, Vezi cele şase elemente definitorii ale
simţind ostilitatea UE şi a SUA faţă de etnicităţii enunţate de A. Smith şi J.
EDITORIAL 79

Hutchinson: numele comun, mitul originii Albrecht Kieser, „Dreptul sângelui,


comune, memoria istorică, elementele de condiţie pentru Germania” (trad. Andreea
cultură comună (religie, limbă, obiceiuri Pop), în Le Monde diplomatique, ediţia
etc.), legătura (fizică sau doar simbolică) română, iunie 2006, anul I, nr. 3, pp. 15-
cu un teritoriu şi sentimentul de soli- 17.
17
daritate (apud Alina Mungiu-Pippidi, op. Cf. Constitution of the Republic of
cit., pp. 110-111). De asemenea, definiţia Montenegro, în http://www.vlada.cg.yu
dată de Dicţionarul Oxford etnicităţii: /eng/ biblioteka.php
18
„singura definiţie generală a etnicităţii este Loi sur l’exercice des droits et libertés des
că aceasta presupune conştiinţa comună a minorités nationales et ethniques au
originii şi tradiţiilor împărtăşite” (Geral- Monténégro, în http://www.tlfq.ulaval.ca/
dine Skinner, „Etnicitate”, în: Iain axl/europe/serbie-montenegro.
19
McLean, Oxford – Dicţionar de politică, Exemplul cel mai elocvent pentru
trad. Leonard Gavriliu, Ed. Univers enci- această discriminare la recunoaştere îl
clopedic, Bucureşti, 2001, p. 170). reprezintă legea sârbă din 1996 care, pe
13
Vezi definiţia dată de Anthony Giddens fondul unei constituţii (din 1992) aparent
naţiunii: o colectivitate în cadrul unui generoase – dar care la fiecare prevedere
teritoriu clar demarcat, care este subiectul privind minorităţile avea adăugată o
unei administraţii unitare, monitorizată de sintagmă de genul „conform legii” –
aparatul intern al statului şi al altor state” introducea o ierarhizare în patru trepte a
(apud Alina Mungiu-Pippidi, op. cit., p. minorităţilor: naţionalităţi (albanezii în
111) şi condiţiile lui E.J. Hobsbawm Kosovo, ungurii, românii ş.a. în
pentru recunoaşterea statutului de naţiune: Voivodina), care, teoretic, se bucurau de
populaţie numeroasă, asociere istorică cu aceleaşi drepturi ca şi sârbii, noi minorităţi
un stat actual sau cu o tradiţie statală, (croaţii, bosniacii, macedonenii), al căror
existenţa unei elite culturale cu tradiţie statut a fost lăsat – se pare că în mod
şi… capacitatea de a cuceri (E.J. deliberat – nereglementat, etnii (ţiganii,
Hobsbawm, Naţiuni şi naţionalism din evreii, vlahii), cu drepturi mai reduse decât
1780 până în prezent – program, mit, cele ale naţionalităţilor, şi iugoslavi
realitate, trad. Diana Stanciu, Ed. ARC, (rezultaţi din căsătorii mixte), recunoscuţi
Chişinău, 1997, p. 41). doar generic ca minorităţi, în fapt, asimilaţi
14
Vezi factorii care, în opinia lui Richard sârbilor (http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/europe/
Child Hill, legitimează fiecare dintre cele serbie-montenegro).
20
două tipuri de naţiuni. Pentru naţiunea Vezi Montenegrin Census’ from 1909 to
civică aceştia ar fi: legile, alegerea, 2003 (edited by Aleksandar Rakovic), în:
ataşamentul raţional, unitatea prin http://www.njegos.org/census/index.htm şi
consimţământ, pluralismul democratic, iar Demographic History of Montenegro, în:
pentru naţiunea etnică: rădăcinile comune http://en.wikipedia.org/wiki/Demographic
(sângele comun), moştenirile, ataşamentul _History_of_Montenegro.
21
emoţional, unitatea prin statut, regula Vezi site-urile indicate la nota 20.
22
majorităţii etnice, fraternitatea (apud Vezi Serbie et Monténegro. Données
Gabriel Andreescu, Naţiuni şi minorităţi, historiques, în http://www.tlfq.ulaval.ca/
Ed. Polirom, Iaşi, 2004, p. 54). axl /europe/serbie-montenegro.
15 23
Montenegrin Census’ from 1909 to 2003 Situaţia particulară a populaţiei Munte-
(edited by Aleksandar Rakovic) în: http:// negrului a generat două tipuri de naţio-
www.njegos.org/census/index.htm. nalism: unul sârb – la rândul său cu două
16
Vezi Claudio Bolzman, Manuel Boucher, variante, una unionistă şi o alta excep-
„În Europa, câte ţări, atâtea modele” şi ţionalist-separatistă – şi un altul anti-sârb.
80

Astfel separatismul a îmbrăcat de-a lungul presupune un trecut; se rezumă totuşi, în


timpului două forme ce pot fi redate prin prezent, la un fapt tangibil: consim-
două sloganuri: „suntem cei mai buni ţământul, dorinţa clar exprimată de a
dintre sârbi!” şi „nu suntem sârbi”. Prima a continua convieţuirea.”(Qu’est-ce qu’une
stat la baza statului muntenegrean dinainte nation? par Ernest Renan, Conférence faite
de 1916. Cea de a doua s-a afirmat în en Sorbonne, le 11 mars 1882, în
perioada interbelică, în special prin http://www.nationalismproject.org).
28
scrierile lui Savic Markovic Stedimlja. Apud Filip van Laenen, op. cit.
29
Avându-l ca principal model pe ideologul Vezi Montenegrin Census’ from 1909 to
naţionalist croat Ivo Pilar, Stedimlja a 2003 (edited by Aleksandar Rakovic) în:
publicat o serie de scrieri (printre care http://www.njegos.org/census/index.htm.
Fundamentele naţionalismului muntene- şi 21May Referendum Results by
grean, 1937) în care, reinterpretând istoria, Municipality, Republic Referendum
încerca să demonstreze că muntenegrenii Commission, în: http:www.njegoskij. org/
sunt descendenţi ai „croaţilor roşii”, apar- menu_today
30
ţin cultural lumii occidentale şi au fost Această concluzie devine mai clară dacă
forţaţi să accepte numele de sârbi. Deşi de se cercetează cifrele absolute, pe care din
sorginte fascistă teza sa a găsit un punct de motive de spaţiu, nu le-am prezentat aici.
sprijin şi în internaţionalismul socialist Ne vom limita doar să schiţăm
(Slavenko Terzic, Ideological Roots of argumentele: (i) numărul celor de la
Montegrin Nation and Montegrin categoria „Alţii” este prea mic pentru
Separatism, şi Savic Markovic Stedimlja – acoperi diferenţele; (ii) avem cazurile a
Ideologist of „Red Croatia” în http:// patru municipalităţi (Danilovgrad, Niksic,
www.njegos.org/articles). Un astfel de Kolasin şi Mojlovac) în care, ţinând seama
naţionalism anti-sârb şi pro-occidental a de procentul de participare, diferenţa dintre
înflorit în ultimii ani, ca urmare a numărul muntenegrenilor şi numărul vo-
campaniei propagandistice care a acom- turilor „Da” nu poate fi explicată decât
paniat politica americană de transformare a prin votul negativ a unei părţi a
Muntenegrului într-un „model pentru muntenegrenilor.
31
Balcani”(vezi Alex N. Dajkovic, „A Cf. Bojana Stanisic, „Monténégro:
«Model» for the Balkans. Montenegro surrenders vendre et partir”, trad. Thomas Claus,
independence to USAID control”, în Z BIRN, 23 iunie 2006, în http://www.birn.
Magazine, January 2001, pp. 25-29 eu.com/ şi http://balkans.courriers.info/
http://www.zmag.org/ZMag/jan01dajkovic article.
32
.htm). Cf. Montenegrin Independence
24
Cf. Slavenko Terzic, op. cit. Referendum, 2006 în http://www.
25
Apud Alina Mungiu-Pippidi, op. cit., p. wikipedia.org.
33
111. Pentru detalii, vezi Bojana Stanisic, op.
26
Vezi Foreigners on the return of cit.
34
Montenegrin Sovereignty în Vezi Andrej Nikolaidis, Serbie: les vieux
http://www. montenegro.org. poncifs de la haine surgissent contre le
27
Situaţia poate fi înţeleasă apelând la Monténégro, trad. Jasna Andjelic, Monitor,
cunoscuta teză a lui Ernest Renan. În Belgrad, 16 iunie 2006, în http://
viziunea acestuia, naţiunea – deşi este o balkans.courriers.info/article.
35
creaţie pur voluntară – este imposibilă în Cf. Sejo Sadikovic, „Ethnic Parties Go
absenţa unei conştiinţe a trecutului comun: for Broke in Montenegro Poll”, în BIRN,
„O naţiune este o mare solidaritate, 28 iulie 2006 (http://www.birn. eu.com
constituită de sentimentul sacrificiilor /insight_45_1_eng.php).
trecute şi de cele pe care membrii săi sunt
dispuşi să le facă în continuare. Ea
EDITORIAL 81
82