Teme curs

Suport curs:
Negovan V.(2004). Psihologia carierei. Bucuresti: Editura Studenteasca. 180 p
Capitolul 2
Resursele psihice ale dezvoltrii carierei
!a cum se poate o"serva din inventarierea teme#or ma$ore a#e psi%o#ogiei
voca&iona#e !i a#e psi%o#ogiei carierei' cercet(torii comp#e)ei rea#it(&i psi%osocia#e
care este cariera' au investigat ca *actori de natur( psi%ic( imp#ica&i +n a#egerea !i
de,vo#tarea carierei:
a"i#it(&i#e *i,ice !i cognitive' ac%i,i&ii#e !i deprinderi#e individu#ui imp#icate +n
activit(&i#e pro*esiona#e-
motiva&ia pentru munc( (pro*esie' carier()-
persona#itatea individu#ui (aptitudini#e genera#e !i speci*ice' va#ori#e !i atitudini#e
#ui *a&( de munc( sau.!i carier(' con!tiin&a de sine' stima de sine etc.)-
autocunoa!terea (con!tienti,area proprii#or a"i#it(&i' nevoi' interese !i va#ori)-
uti#i,area resurse#or disponi"i#e.
ceste con&inuturi !i *unc&ii a#e psi%icu#ui uman au intrat treptat +n aten&ia
cercet(tori#or carierei' pe m(sur( ce +n&e#egerea dimensiunii de*initorii a omu#ui care
este cariera sa' a devenit mai pro*und( !i mai nuan&at(. ccep&iunea actua#( a carierei
pro*esiona#e' care p#edea,( pentru a"ordarea ei +n str/ns( #eg(tur( cu +ntreaga via&( a
individu#ui' impune cercet(rii empirice !i re*#e)iei teoretice *unc&ionarea psi%ic(
g#o"a#(' su" toate aspecte#e ei (*orma#e !i de con&inut' determinate !i determinante'
#atente !i mani*este' +n evo#u&ia' integrarea !i di*eren&ierea #or cu *ina#itate adaptativ()
ceea ce +nseamn( c( +n c/mpu# cercet(ri#or cu privire #a carier( vor intra !i a#te
01
Tema nr.4
4. 2esurse#e psi%ice a#e de,vo#t(rii carierei
4.1. 2esurse#e cognitive !i motiva&iona# 3 a*ective a#e de,vo#t(rii carierei
4.1.2. 2esurse#e cognitive a#e de,vo#t(rii carierei: a"i#it(&i#e cognitive' strategii#e cognitive' metacogni&ia'
sti#u# cognitiv' e*icien&a inte#ectua#(' de,vo#tarea cognitiv(' capacitatea de +nv(&are
1.1.1. 2esurse#e motiva&iona#e a#e de,vo#t(rii carierei: tre"uin&e !i impu#suri' interese#e' scopuri#e'
e)pecta&ii#e cu privire #a re,u#tate' atri"uiri#e cau,a#e' nive#u# de aspira&ie' motiva&ia pentru
rea#i,are
4.2. 4ersona#itatea uman( +n a#egerea !i de,vo#tarea carierei
4.2.1. Tr(s(turi#e de persona#itate !i cariera
4.2.2. 5imensiuni#e persona#it(&ii !i cariera: temperament' aptitudini' caracter (va#ori !i atitudini)
4.2.6. 7oncep&ia de sine' imaginea de sine !i stima de sine +n a#egerea !i de,vo#tarea carierei
Tema nr.0
0. E)p#orarea !i autoe)p#orarea poten&ia#u#ui de de,vo#tare +n carier(
0.1. 8nstrumente de cunoa!tere a motiva&iei muncii
0.2. 8nstrumente de cunoa!tere a tr(s(turi#or de persona#itate
0.6. 8nstrumente de cunoa!tere a aptitudini#or !i a"i#it(&i#or pro*esiona#e
0.4. 8nstrumente de cunoa!tere a va#ori#or !i atitudini#or speci*ice #umii muncii
0.0. 8nstrumente de cunoa!tere a imaginii !i stimei de sine
con&inuturi !i *unc&ii psi%ice' pe #/ng( ce#e de$a asumate !i cercetate. 4si%o#ogia
genera#( identi*ic( !i studia,( tot mai mu#te aspecte a#e *unc&ion(rii psi%icu#ui'
o*erind tot mai mu#te date ramuri#or ei ap#icative. Sensi"i#itatea specia#i!ti#or +n
psi%o#ogia carierei #a aceste noi in*orma&ii este vita#( pentru progresu# cunoa!terii
!tiin&i*ice pe care o vi,ea,(' progres su"sumat de,ideratu#ui de a identi*ica noi !i noi
metode' te%nici !i strategii de sus&inere 9 stimu#are a persona#it(&ii umane care +!i
construie!te o carier( ca s(9!i rea#i,e,e integra# poten&ia#u# de de,vo#tare.
2.1 Resursele cognitive i motivaionale ale dezvoltrii
carierei
7ercet(ri#e !i conceptua#i,(ri#e din psi%o#ogia carierei re#ev( un interes
deose"it acordat imp#ic(rii cogni&iei !i motiva&iei +n a#egerea pro*esiei (ocupa&iei'
#ocu#ui de munc()' +n op&iuni#e +n carier(' +n drama cotidian( a de,vo#t(rii carierei' +n
reu!ita !i succesu# +n carier(. ccentu# di*erit pus pe una dintre ce#e dou( resurse
interne a#e de,vo#t(rii carierei se poate e)p#ica doar prin ra&iuni de ordin metodo#igc.
2.1.1. Abilitile, achiziiile i deprinderile ca factori condiionali ai
carierei
:n studii#e !i cercet(ri#e de psi%o#ogie voca&iona#( !i de psi%o#ogia carierei'
sistemu# cognitiv uman este opera&iona#i,at ce# mai *recvent +n termeni de a"i#it(&i
cognitive' strategii cognitive' sti# cognitiv' de,vo#tare cognitiv(' capacitate de
+nv(&are.
Abilitile cognitive n psihologia carierei
7onceptu# de a"i#itate cognitiv( este uti#i,at +n psi%o#ogia carierei +n str/ns(
#eg(tur( sau c%iar identic' cu concepte#e de a"i#itate menta#( !i de aptitudine
inte#ectua#(' poate ca urmare a *aptu#ui c( !i +n psi%o#ogia genera#(' +n *unc&ie de
di*erite#e !co#i !i curente' se o"serv( o mai s#a"( preci,ie conceptua#9#ingvistic( +n
#eg(tur( cu acest concept. :n #iteratura de #im"( eng#e,( termenu# de ;a"i#it<= este
uti#i,at at/t cu semni*ica&ia de aptitudine c/t !i cu semni*ica&ia de capacitate de!i
unii autori di*eren&ia,( aceste dou( concepte.
st*e#' 7atte## (1>?6) de#imitea,( termenu# de a"i#itate (capacitate) de ce# de
aptitudine (*actor a# reu!itei preo*esiona#e) iar @unn (1>?0) de!i identi*ic(
aptitudinea cu capacitatea (per*orman&a poten&ia#() #e di*eren&ia,( de ;a"i#it<=
(+ndep#inirea rea#(' concret( a unei ac&iuni). Acoa#a *rance,( !i cea rus( di*eren&a,(
mai pregnant cei trei termeni.
7onceptu# de a"i#itate este de*init de @arB 2ic%e##e' +ntr9unu# dintre
dic&ionare#e actua#i,ate de psi%o#ogie ca ;ansam"#u circumscris de competen&e care
se actua#i,ea,( +n comportamente e*iciente !i care' +n genera#' este re,u#tatu# unei
+nv(&(ri' *avori,ate eventua# de supo,i&ii sau aptitudini +ns(cute (C) termenu# se
ap#ic( +n mod curent +ndem/n(ri#or arti,ana#e !i te%nice' per*orman&e#or artistice'
08
ac%i,i&ii#or !co#are' ca !i competen&e#or cognitive mai a"stracte= (5oron' 4arot' 1>>>'
p.1?).
Se *ac re*eriri +n termeni de abiliti cognitive atunci c/nd se ana#i,ea,(:
perceperea.receptarea in*orma&ii#or-
+n&e#egerea' desprinderea re#a&ii#or !i note#or re#evante a#e in*orma&ii#or-
condensarea in*orma&iei +n no&iuni' #egi' principii etc.-
*i)area +n memorie'=stocarea= in*orma&ii#or-
actua#i,area cuno!tin&e#or-
uti#i,area in*orma&ii#or' operarea cu e#e' trans*eru# #or +n conte)te noi.
4si%o#ogia voca&iona#( a uti#i,at *recvent inventaru# abilitilor mentale
primare' ma$ore' imp#icate +n sarcini#e inte#ectua#e' rea#i,at de T%urstone (1>68):
+n&e#egerea ver"a#('
memoria'
ra&ionamentu#'
repre,entarea re#a&ii#or spa&ia#e'
a"i#itatea numeric('
*#uen&a ver"a#('
vite,a perceptiv( (T%urstone' con*orm Doo#*o#B' 1>>8' p.116).
:n studii#e mai recente asupra imp#ic(rii a"i#it(&i#or cognitive +n de,vo#tarea
carierei se recurge #a di*eren&ierea pe care a rea#i,at9o 2o"ert Stern"erg (1>80) a trei
categorii de abiliti mentale care conduc #a un comportament inte#igent:
activarea strategii#or g/ndirii'
adaptarea #a nou (adaptarea rapid( !i origina#( +ntr9o situa&ie nemai+nt/#nit(
p/n( atunci)'
adaptarea #a conte)t (prin se#ectarea !i recon*igurarea propriu#ui mediu
+ncon$ur(tor) (Stern"erg' 1>80).
tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem uti#i,ea,( termenu# de abilitate
intelectual !i abilitate mental (atunci c/nd se re*er( #a teste#e de a"i#itate
inte#ectua#() cit/ndu9# Ea#ton care +n&e#egea inte#igen&a ca ;o c%estiune de
sen,oria#itate e)cep&iona#( !i de deprinderi perceptua#e' ce sunt transmise de #a o
genera&ie #a urm(toarea= (tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002' p.068).
0>
Fn instrument de eva#uare a 4ro*i#u#ui Sti#u#ui 7ognitiv' uti#i,at !i +n orientarea
!i consi#ierea voca&iona#(' EEGT (Group Embedded Figure Test) m(soar( ca a"i#it(&i
cognitive urm(toare#e:
a"i#itatea de a ana#i,a (de a identi*ica *iguri#e ascunse +ntr9un c/mp comp#e)) !i de
a uti#i,a e#ementu# critic a# unei pro"#eme +n moda#it(&i di*erite-
a"i#itatea spa&ia#( (identi*icarea *orme#or geometrice prin rotirea imaginar( a unor
o"iecte- recunoa!terea !i construirea unor o"iecte +n p#an menta#)-
a"i#itatea de discriminare (vi,ua#i,area e#emente#or importante a#e sarcinii)-
a"i#itatea de a categori,a (uti#i,area unor criterii re,ona"i#e.versus vagi pentru
c#asi*icarea in*orma&ii#or- *ormarea !i organi,area categorii#or de in*orma&ii)-
a"i#itatea de procesare secven&ia#( (derivarea semni*ica&iei in*orma&ii#or pre,entate
seven&ia# sau g#o"a#)-
a"i#itatea de memorare (re&inerea imagini#or din sarcini#e repetate- reamintirea unor
sc%im"(ri su"ti#e +n in*orma&ii) (Heino' 1>8>' p.42).
Fn instrument comp#e) pus #a dispo,i&ia practicieni#or de c(tre un co#ectiv de
cercet(tori de #a 7#u$' ;Bateria de teste psi%o#ogice de aptitudini cognitive= care
propune m(surarea aptitudini#or cognitive' ;adic( principa#e#e noastre capacit(&i
endogene de pre#ucrare a in*orma&iei= (BT47' 2006' p.4)' p#eac( de #a premisa c(
;aptitudini#e cognitive sunt cei mai sta"i#i !i cei mai puternici *actori imp#ica&i +n
per*orman&e#e noastre. @etaana#i,e recente au demonstrat c( aptitudini#e cognitive
sunt principa#u# predictor +n: a) per*orman&a de #ucru- ") parcurgerea cu succes a unei
preg(tiri academice sau pro*esiona#e (C) 5o"/ndesc caracteru# de aptitudini
cognitive ace#e a"i#it(&i care sunt re#ativ sta"i#e +n timp !i mai pu&in contaminate de
cuno!tin&e= (BT47' 2006' p.4). utorii susmen&ionatu#ui instrument preci,ea,(
dou( surse de in*orma&ii uti#i,ate +n e#a"orarea #ui: une#e c#asi*ic(ri recunoscute pe
p#an mondia# a#e aptitudini#or (respectiv ce#e a#e unor autori precum 7arro# !i
G#eis%man) !i inventaru# de aptitudini pre,ent +n 7ata#ogu# ocupa&ii#or din 2om/nia
(7I2' 2000) !i 4ro*i#e#e Icupa&iona#e (4I' 1>>8 3 2000)' pu"#icate de @inisteru#
@uncii !i 4rotec&iei Socia#e' @inisteru# educa&iei Na&iona#e !i @inisteru# Tineretu#ui
!i Sportu#ui 3 Erupu# de #ucru pentru consi#iere !i in*ormare privind cariera (BT47'
2006' p.0).
utorii "ateriei au avut +n vedere 8 aptitudini cognitive' dup( cum urmea,(:
"i#itatea genera#( de +nv(&are-
?0
ptitudinea ver"a#(-
ptitudinea numeric(-
ptitudinea spa&ia#(-
ptitudinea de percep&ie a *ormei-
"i#it(&i *unc&ion(re!ti-
2apiditatea +n reac&ii-
7apacitatea deci,iona#( (BT47' 2006' p.0)
:n diverse studii cu privire #a orientarea !i consi#ierea carierei se recomand(
#uarea +n considera&ie a strategii#or cognitive !i.sau de +nv(&are a#e c#ientu#ui (ve,i-
Be,anson' 5e7o**' SteJart' 1>80). Strategia cognitiv( este de*init( ca ;activitate
menta#( con!tient( care poate *i de#i"erat *o#osit( pentru a atinge un &e# cognitiv=
(Kami#ton' E%ata#a' 1>>4' p.11?) sau ca =opera&ii !i proceduri *o#osite pentru a
ac%i,i&iona' re&ine !i reg(si di*erite tipuri de cuno!tin&e !i per*orman&e. ceste
opera&ii !i proceduri pot consta +n procesarea cognitiv( a in*orma&iei' cum este
imageria menta#( (mental imagery) sau pot *i contro#ate cognitiv ca +n r(s*oirea unei
c(r&i pentru a identi*ica puncte#e esen&ia#e= (2igne<' 1>18' p.1?0).
:n psi%o#ogia voca&iona#(' strategii#e cognitive sunt raportate #a tipu# de sarcin(
+n care se activea,( !i sunt considerate a *i:
a"i#it(&i care sunt uti#i,ate *(r( contro# con!tient !i care sunt numite a"i#it(&i
"a,a#e automati,ate (sc%im"area vite,ei #a ma!in()-
a"i#it(&i care cer contro# con!tient' numite !i strategii speci*ice domeniu#ui
(aten&ia #a tra*icu# str(,ii +n timp ce este condus( ma!ina). Strategii#e speci*ice unui
domeniu (Domain- peci!ic trategies) sunt de*inite ca ;priceperi ap#icate con!tient
pentru a atinge anumite &inte +ntr9o pro"#em( particu#ar(. Se *o#osesc +n sarcini +n
care condi&ii#e se sc%im"( constant !i este nevoie de o deci,ie pentru a ap#ica o
deprindere automati,at(= (Doo#*o#B' 1>>8' p.211).
tilul cognitiv n psihologia carierei
7ercet(ri#e cu privire #a in*#uen&a sti#u#ui de r(spuns asupra de,vo#t(rii !i
comportamentu#ui pro*esiona# au condus #a identi*icarea sti#u#ui cognitiv ca varia"i#(
e)trem de important( +n de,vo#tarea carierei: ;ceast( varia"i#( permite re#a&ionarea
cu mai mu#t( c#aritate a tr(s(turi#or de persona#itate cu pre*erin&e#e !i
comportamentu# pro*esiona#= (IsipoJ' 1>86' pp. 161 9 168).
?1
7onceptu# de sti# cognitiv este o no&iune care s9a de,vo#tat pe "a,a cercet(ri#or
asupra modu#ui +n care oamenii percep !i +!i organi,ea,( in*orma&ia despre #umea
din $uru# #or !i asupra modu#ui cum r(spund #a stimu#ii din mediu. ceste cercet(ri au
demonstrat c( oamenii di*er( +ntre ei prin modu# +n care a"ordea,( sarcini#e dar c(
aceste di*eren&e nu se re*er( #a nive#u# inte#igen&ei sau #a anumite a"i#it(&i specia#e.
DitBin !i co#a"oratorii au +nceput s( *o#oseasc( termenu# de sti# cognitiv (pe #a
+nceputu# ani#or L?0) de*inindu9# ca o dimensiune cuprin,(toare a individu#ui'
mani*estat( +n domeniu# perceptua#' inte#ectua#' a# persona#it(&ii !i +n ce# socia#.
Sti#u# cognitiv a *ost studiat mai *recvent su" aspecte#e:
dependen&(.independen&( de c/mpu# perceptiv (DitBin)-
re*#e)ie.impu#sivitate (Magan)-
nive# conceptua# (Kunt)-
a"ordare %o#ist(.seria#ist( (4asB).
:n ce prive!te dependena"independena de c#mpul perceptiv s9au descris:
sti#u# dependent de c/mpu# perceptiv'
sti#u# independent de c/mpu# perceptiv.
8ndivi,ii dependen&i de c/mpu# perceptiv (in*orma&iona#) tind s( perceap(
structura' tota#itatea' c/mpu#ui (in*orma&ii#or). Ei au di*icu#t(&i +n a sesi,a e#emente#e'
+n a se *oca#i,a pe un singur e#ement a# situa&iei' +n a9i puncta deta#ii#e sau +n a o
divi,a +n p(r&i#e componente pentru a o ana#i,a. 5e asemenea' au tendin&a de a #ucra
mai "ine +n grup !i s9a constat c( pre*er( ocupa&ii din domeniu# #iteraturii sau istoriei.
8ndivi,ii independen&i de c/mp percep mai degra"( deta#ii#e dec/t +ntregu#'
ana#i,ea,( situa&ii#e +n toate componente#e #or' !i pot s( descrie o situa&ie printr9una
din acestecomponente. Nu sunt amatori de re#a&ii socia#e' au o oarecare
autosu*icien&(' sunt mai per*orman&i +n sarcini spa&ia#e !i au pre*erin&( pentru !tiin&e
+n care a"i#it(&i#e #or ana#itice sunt mai e*iciente (matematic() (Doo#*o#B' 1>>8'
p.121)
5up( impulsivitate"re!le$ivitate se di*eren&ia,( sti#uri#e:
sti#u# impu#siv'
sti#u# re*#e)iv. (Magan' 1>??)
specte#e re*#e)ivitate.impu#sivitate au *ost identi*icate prin testarea su"iec&i#or
+n sarcini de sortare sau grupare a o"iecte#or pe "a,a asem(n(ri#or percepute.
?2
5i*eren&e mari +ntre impu#siv !i re*#e)iv s9au o"servat +n privin&a Ngradu#ui +n care
su"iectu# re*#ect( va#iditatea ipote,e#or !i so#u&ii#or +n pro"#eme cu mu#te
incertitudini= !i a capacit(&ii de contro# asupra r(spunsuri#or +n situa&ii cu nive#
crescut de nedeterminare. 8mpu#sivu# pre*er( s( #ucre,e independent' re*#e)ivu#
pre*er( s( *ie g%idat. 2e*#e)ivu# ia deci,ii#e mai #ent dar *ace mai pu&ine gre!e#i +n
timp ce impu#sivu# #ucrea,( *oarte repede dar *ace mai mu#te gre!e#i. (Magan' 1>??).
ilul cognitiv a *ost a"ordat at/t +n re#a&ie cu a#egerea carierei c/t !i +n re#a&ie cu
de,vo#tarea carierei. IsipoJ' men&ionea,( o serie de cercet(ri a)ate pe imp#icarea
sti#u#ui cognitiv +n di*erite aspecte a#e carierei. st*e#' Eruen*e#d !i Deissen"erg' +n
1>10' au ar(tat c( indivi,ii dependen&i de c/mpu# perceptiv v(d surse#e interne !i
e)terne a#e satis*ac&iei +n munc( +n str/ns( core#a&ie pe c/nd cei independen&i de
c/mpu# perceptiv percep surse#e interne !i e)terne a#e satis*ac&iei +n munc( re#ativ
distinct- Hevine' +n 1>?8 a cercetat di*eren&e#e posi"i#e +n ce prive!te contro#u#
cognitiv strict versus contro#u# cognitiv *#e)i"i#' +ntre *i,icieni' matematicieni !i
sciitori iar IsipoJ +n 1>?>' a cercetat di*eren&e#e +n ce prive!te
dependen&a.independen&a de c/mp ca dimensiuni a#e sti#u#ui cognitiv +ntre 0 grupuri
de studente: +n +ngri$irea copii#or' +n economie domestic(' igien( dentar(' educa&ie
specia#( !i un grup de studente nedecise. Studente#e +n +ngri$irea copii#or s9au dovedit
moderat dependente de c/mp' desc%ise #a e)perien&(' necritice +n timp ce ce#e +n
economie' igien( dentar( !i educa&ie specia#(' indepedente de c/mp !i ce#e nedecise'
nereceptive #a stimu#i. (IsipoJ' 1>86' p. 168).
Dezvoltarea cognitiv n psihologia carierei
4rocese#e cognitive se sc%im"( radica# de #a na!tere #a maturitate su" in*#uen&a
a patru *actori: maturi,area "io#ogic(' activitatea' e)perien&a socia#( !i ec%i#i"rarea.
Ha aceste in*#uen&e se r(spunde prin ceea ce 4iaget nume!te *unc&ii invariante'
tendin&e "a,a#e (*undamenta#e) a#e *iin&ei: organi,area !i adaptarea.
:n etape#e ini&ia#e a#e de,vo#t(rii cognitive' individu#:
g/nde!te inductiv' este #egat de concret !i de particu#ar' +nc#inat s( identi*ice
regu#aritatea +n e)perien&e#e sa#e de via&( !i invarian&a din ca,uri#e particu#are. :n
acest *e#' produse#e g/ndirii sa#e au o +na#t( cot( de pro"a"i#itate. 5ac( este a$utat
s(9!i reduc( gradu# de incertitudine cu privire #a e#e' riscu# de a cata#oga ca
regu#aritate o asociere +nt/mp#(toare de propriet(&i este mai mic. !a +nva&( s(
e)trag( un adev(r particu#ar dintr9unu# genera# (g/ndire deductiv%&
?6
este predispus pentru in*eren&e tr(ite !i ra&ionamente materia#e (nu pentru ce#e
*orma#e)-
are mai pu&ine resurse de a g/ndi analogic' de a emite ipote,e pornind de #a
asem(n(ri#e constatate +ntre #ucruri !i *enomene' e)trem de di*erite ca natur(-
este predispus s( +nve&e serii de a#goritmi de tratare a cuno!tin&e#or deci mai
e*icient +n activit(&i puternic structurate-
g/ndirea este mai degra"( reproductiv' simp#ist(' automati,at( !i stereotipi,at(
dec/t productiv' activ( !i nestereotipi,at(-
este mai pu&in con!tient de propria e*icien&( +n situa&ii neo"i!nuite' incerte-
este mai pu&in e*icient +n sarcini +n care tre"uie s( parcurg( drumu# de #a unitate #a
diversitate' de #a sintetic #a ana#itic' s( com"ine e#emente#e pentru a o"&ine c/t mai
mu#te variante' s( e)p#ore,e !i s( active,e c/t mai mu#te structuri ver"a#e !i
*igura#e-
are mai pu&ine cuno!tin&e despre proprii#e resurse cognitive (metamemoria'
metacompre%ensiunea' metacomunicarea)-
recurge doar accidenta# #a strategii cognitive !i de +nv(&are-
are un sti# cognitiv con*igurat doar de predispo,i&ii#e native persona#e a#e
individu#ui.
4si%o#ogia carierei a a"ordat de,vo#tarea stadia#( a a"i#it(&i#or cognitive ;+n
scopu# reparti,(rii e#evi#or +n c#ase specia#e' +n scopu# admiterii #or +n universit(&i !i
!co#i pro*esiona#e' !i se#ect(rii indivi,i#or pentru #ocuri#e de munc(= (tBinson' 2.#.'
tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002' p.02>).
(apacitatea de nvare n psihologia carierei
ctivitatea de +nv(&are +n #umea muncii are drept scop ac%i,i&ia unor a"i#it(&i !i
deprinderi +n con*ormitate cu e)igen&e#e ocupa&iei !i a#e pro*esiei: ;c%i,i&ia indic(
ceea ce persoana poate *ace +n pre,ent. Este m(surat( prin teste de ac%i,i&ie (care
uneori sunt identice cu teste#e de a"i#it(&i) care eva#uea,( deprinderi#e de$a
per*ec&ionate (C) nive#u# accepta"i# de cunoa!tere a unui su"iect speci*ic dintr9o
materie' cum ar *i teoria mu,icii' istoria europeni#or' ori siguran&a sau revi,ia #ega#( a
unui motor de ma!in(= (tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002' p.060)
ctivitatea de +nv(&are +n #umea muncii este a"ordat( e)p#icit +n conte)tu#
?4
*orm(rii pro*esiona#e' a# ca#i*ic(rii !i reca#i*ic(rii' a# per*ec&ion(rii pro*esiona#e'
activit(&i care vi,ea,( ac%i,i&ia deprinderi#or pro*esiona#e' a cuno!tin&e#or care intr(
+n componen&a deprinderi#or (instruc&iuni !i regu#i)' a atitudini#or !i paternuri#or de
re#a&ii interpersona#e speci*ice #ocu#ui de munc( sau pro*esiei.
4si%o#ogia muncii !i psi%o#ogia carierei s9au interesat de *actorii care
in*#uen&ea,( capacitatea de +nv(&are a individu#ui' unu# dintre cei mai studia&i *actori
*iind v/rsta: ;ma$oritatea cercet(ri#or +ntreprinse sunt de acord +n aprecierea c(
dec#inu# cu v/rsta a# capacit(&ii de +nv(&are este mai mic dec/t se +nc#ina s( se
presupun(. 4er*orman&a redus( +n +nv(&are se datorea,( unei +ncetiniri a capacit(&ii de
compre%ensiune' supraso#icit(rii memoriei de scurt( durat( !i di*icu#t(&ii modi*ic(rii
deprinderi#or *ormate gre!it. Totu!i' v/rstnicii reu!esc s( +nve&e #a *e# de "ine sau
c%iar mai temeinic dec/t tinerii cu condi&ia s( se respecte o metodo#ogie adecvat( de
transmitere a cuno!tin&e#or= (4itariu' 1>86' p.11>)
Fn a#t *actor #uat +n studiu re*eritor #a capacitatea de +nv(&are a individu#ui a
*ost se)u#' une#e studii asupra acestei pro"#eme re#ev/nd di*eren&e +ntre *emei !i
"(r"a&i (mai a#es +n ce prive!te re#a&ia mentor 3 discipo#) a#te#e a*irm/nd ideea c( nu
e)ist( di*eren&e su" nici un aspect poate doar su" aspectu# stereotipuri#or (Simons'
Ma#ic%man' SantrocB' 1>>4' p.1?2).
4si%o#ogia carierei este mai interesat( de +nv(&area permanent(' continu(' pe tot
parcursu# vie&ii omu#ui' +nv(&area care presupune un nive# +na#t a# de,vo#t(rii
autonomiei persona#e !i imp#icit a# capacit(&ii de autodiri$are a procese#or !i activit(&ii
de +nv(&are. preciindu9se c( adapta"i#itatea !i *#e)i"i#itatea individu#ui nu +nseamn(
doar atitudine ci !i capacitatea de a +nv(&a !i re&ine noi !i noi deprinderi' +nv(&area
permanent( este a*irmat( ca un *oarte e)act predictor a# succesu#ui +n carier(.
(Ge#dman' 2002' p.602)
Deprinderile )i abilitile pro!esionale n psihologia carierei
:n #iteratura de specia#itate se +nt/#ne!te constatarea c(' de!i congruen&a
persoan( mediu a *ost a"ordat( mai *recvent +n termeni de interese sau +n termeni de
pre*erin&e (pentru autonomie sau incitare) dec/t +n termeni de a"i#it(&i' achi*iia
deprinderilor )i abilitilor de munc este #a *e# de important(' aceasta $uc/nd un ro#
important +n atingerea scopuri#or +n carier(.
4entru de,vo#tarea pro*esiona#( sunt necesare aptitudini (care presupun o mai
?0
mic( e)perien&( anterioar( re#evant() !i ac%i,i&ii (din s*era con&inutu#ui speci*ic a#
unei materii). Se consider( c( potrivirea dintre aptitudini#e individu#ui !i paternu#
abilitilor pro*esiona#e ca !i potrivirea dintre pre*erin&e#e !i nevoi#e individu#ui !i
posi"i#it(&i#e de satis*acere a acestora de c(tre pro*esie' duc #a o mai mare sta"i#itate
pro*esiona#(' #a rea#i,(ri academice' persisten&(' satis*ac&ie cu privire #a a#egerea
*(cut(' satis*ac&ie +n munc(.
5eprinderi#e de munc( sunt moduri de ac&iune o*erite de un mode#' interiori,ate
!i automati,ate prin e)erci&iu' cu privire #a e#e *iind acceptat( ideea c( ;@(iestria
pro*esiona#( este *recvent asociat( cu dou( varia"i#e asupra c(rora se concentrea,(
activitatea de *ormare pro*esiona#(: rapiditatea cu care este e)ecutat( sarcina de
munc( !i preci,ia cu care este rea#i,at( activitatea. 7u a#te cuvinte este vor"a
simu#tan de cantitatea !i ca#itatea per*orman&ei= (4itariu' 1>86' p.112)
Semni*ica&ia tradi&iona#( a sintagmei ;ac%i,i&ia deprinderi#or= re*erindu9se #a
educa&ie' ca#i*icare' e)perien&( de munc(' inc#ude drept categorii de a"i#it(&i de care
are nevoie individu# pentru aceasta:
a"i#it(&i speci*ice.te%nice-
a"i#it(&i universa#e.genera#i,a"i#e (Istro**' S%in' Grein"erg' 2002).
Hiteratura de specia#itate men&ionea,( ca deprinderi de munc(: deprinderi de
proiectare' de organi,are' de e*ectuare a di*erite#or opera&ii de munc( !i eva#uare !i
contro# (@i#erian' 1>?0' apud 4itariu' 1>86' p.1?1)
5ac( deprinderi#e !i a"i#it(&i#e speci*ice activit(&ii des*(!urate asigur(
per*orman&a (cantitatea !i ca#itatea muncii)' a"i#it(&i#e (s+ills) universa#e'
genera#i,a"i#e sunt mai uti#e pentru de,vo#tarea carierei +n ansam"#u# ei. Fn studiu a#
5epartamentu#ui muncii din SF' din 1>>2' men&ionea,( ca deprinderi universale'
generali*abile' re#a&ionate #a #umea muncii:
a"i#it(&i#e interpersona#e'
*#e)i"i#itatea'
a"i#itatea de a munci +n ec%ip(.
adapta"i#itatea #a diverse medii de munc('
punctua#itatea'
responsa"i#itatea persona#('
a"i#itatea de a aprecia rapid direc&ii#e de sc%im"are.
??
dmi&/nd c( aceste a"i#it(&i genera#i,a"i#e sunt *actori critici +n o"&inerea unui
#oc de munc(' se preci,ea,( c( a"i#it(&i#e speci*ice pot *i mai importante pentru
*unc&ionarea e*ectiv( #a #ocu# de munc(. Fne#e studii s9au *oca#i,at pe raportul
abiliti universale"abiliti speci!ice +n progresu# +n pro*esie. st*e#' Der"e# !i
Ei##i#and' +n 1>>>' au identi*icat c( pentru $o"uri cu so#icit(ri te%nice +na#te ca
inginer' programator' in*irmier' a"i#it(&i#e te%nice sunt mai importante. 4entru
ocupa&ii#e care cer semica#i*icare sunt mai necesare a"i#it(&i#e mai genera#e. (Istro**'
S%in !i Grein"erg' 2002' p.11).
Ge#dman consider( c( studii#e viitoare ar tre"ui s( se *oca#i,e,e pe de,vo#tarea
a"i#it(&i#or !i ar tre"ui s( sta"i#easc(: 1.cum *ami#ia !i !coa#a care +nt(resc sau s#("esc
interesu# pentru o ocupa&ie' pot s( *aci#ite,e (sau in%i"e) de,vo#tarea a"i#it(&i#or
ini&ia#e a#e copi#u#ui- 2.cum poate *i +nv(&at individu# c( tre"uie s( +nve&e din ce +n ce
mai mu#t' ce stimuea,( individu# s(9!i cu#tive !i de,vo#te a"i#it(&i#e- 6.+n ce m(sur(
interesu# acordat identi*ic(rii timpurii a interse#or pentru o ocupa&ie (+n termeni de
agreat.neagreat) desensi"i#i,ea,( individu# #a pro"#ema a"i#it(&i#or necesare ace#ei
pro*esii- 4.ce stimu#ente tre"uie create pentru a sensi"i#i,a organi,a&ii#e s(
investeasc( +n de,vo#tarea a"i#it(&i#or anga$a&i#or dar !i pentru a sensi"i#i,a anga$a&ii
s( investeasc( +n ei +n!i!i. (Ge#dman' 2002' p.602).
2.1.2. Motivaia n alegerea i dezvoltarea carierei
@otiva&ia (cu ce#e trei caracteristici a#e sa#e' se#ec&ia' activarea !i sus&inerea
direc&iei comportamentu#ui +n atingerea scopu#ui) constituie o tem( centra#( +n mu#te
ramuri a#e psi%o#ogiei. 4si%o#ogia pro*esii#or !i psi%o#ogia carierei !i9au asumat
conceptu# de motiva&ie cu aceea!i semni*ica&ie ca !i psi%o#ogia genera#(' respectiv de
;motor= a# persona#it(&ii. (##port' 1>>1' p.226). Studii#e asupra tre"uin&e#or'
motive#or !i interese#or care reg#ea,( de,vo#tarea pro*esiona#( !i de,vo#tarea carierei
sunt !i e#e tri"utare concep&ii#or despre motiva&ie o*erite de psi%o#ogia genera#(.
##port' trec/nd +n revist( ce#e mai popu#are concep&ii despre motiva&ie'
di*eren&ia,( teorii a#e reactivit(&ii cu privire #a motiva&ie !i teorii a#e priorit(&ii
comportamentu#ui. :n cadru# teorii#or reactivit(&ii unii psi%o#ogi au atri"uit motiva&ia
instinctu#ui (Barnard' Greud) a#&ii au #egat motiva&ia de motive *undamenta#e care
ac&ionea,( ca !i instincte#e 3 dorin&e' po*te' nevoi' tre"uin&e (@urra<) iar a#&i
?1
psi%o#ogi au a*irmat c( +ntreaga teorie motiva&iona#( se poate *undamenta pe
impu#suri (inc#usiv adep&ii teoriei stimu#9r(spuns). Teorii#e priorit(&ii
comportamentu#ui (termen pre#uat de ##port de #a DoodJort%) #eag( motiva&ia de
tendin&a e)p#oratorie a omu#ui' de competen&(' autonomie' autorea#i,are !i de
psi%o#ogia ego9u#ui insist/nd ;asupra *aptu#ui c( partea cea mai mare din activit(&i#e
noastre ,i#nice nu contri"uie #a satis*acerea impu#suri#or de "a,(. 7omportamentu#
nostru' +n cea mai mare parte a #ui are de9a *ace cu conduit( de e)p#orare a mediu#ui
!i de adaptare #a e#= (##port' 1>>1' p.211).
!a cum se vede !i cum punctea,( ##port: ;4si%o#ogii nu concord( +n opinii#e
#or asupra condi&ii#or interne care induc ac&iunea !i g/ndirea. Fnii spun c( +ntreaga
conduit( este stimu#at( de instincte sau impu#suri nemodi*ica"i#e. semenea teorii
su"#inia,( #atura reactiv( a comportamentu#ui uman. Tre"uie puse restric&ii severe
asupra unor ast*e# de teorii (*ie de natur( psi%ana#itic(' *ie de natur( stimu#9r(spuns).
E#e nu reu!esc s( &in( seama de trans*ormarea e)tensiv( a motive#or din copi#(rie
p/n( #a maturitate sau de e)trema diversitate de motive pe care #e constat(m #a adu#t.
Fne#e teorii curente tind s( &in( seama de un principiu sup#imentar: e#e consider( c(
autorea#i,area' competen&a !i autonomia ego9u#ui sunt +n ega#( m(sur( tr(s(turi de
"a,( a#e motiva&iei umane= (##port' 1>>1' p.226).
4si%o#ogia carierei a de,vo#tat teorii !i mode#e e)p#icative a#e di*erite#or
aspecte a#e carierei "a,ate *ie pe structuri motiva&iona#e reactive ca tre"uin&e#e !i
impu#suri#e' *ie pe structuri motiva&iona#e comp#e)e cum sunt interese#e' scopuri#e'
aspira&ii#e individu#ui.
Trebuinele )i impulsurile n alegerea )i de*voltarea carierei
:n psi%o#ogia pro*esiuni#or !i +n psi%o#ogia carierei sunt destu# de accentuate
tendin&e#e de a e)p#ica motiva&ia a#egerii' de,vo#t(rii sau succesu#ui +n carier(' prin
structuri motiva&iona#e de tip reactiv: instincte' tre"uin&e' impu#suri.
7u privire #a e)p#icarea motiva&iei pe "a,a trebuinei' mai a#es +n accep&iunea
a*irmat( de @urra< (care inc#ude +n r/ndu# tre"uin&e#or !i rea#i,area' a*i#ierea'
ac%i,i&ia' agresiunea' autonomia' respectu#' dominana&a' educa&ia' se)u#)' ##port
consider( c( ;teoria tre"uin&ei ca !i teoria instinctu#ui' pare a"stract(' prea imateria#(
!i depersona#i,at( pentru a repre,enta motiva&ia indivi,i#or rea#i. 4re*er(m o teorie
care va descrie sisteme#e motiva&iona#e rea#e a#e masoc%istu#ui se)ua# !i a#e
?8
c(#ug(ru#ui discip#inat *(r( derivarea specu#ativ( a dou( sisteme at/t de di*erite dintr9
o surs( comun( i,o#at( (!i nedovedit() a ;umi#irii= (C) direc&ii#e #uate de aceste dou(
vie&i sunt at/t de di*erite +nc/t pare e)trem de arti*icia# s( #e d(m scoruri identice pe
sca#a cu n po,i&ii a umi#irii= (##port' 1>>1' pp.20> 3 210)
Teorii#e motiva&iei muncii "a,ate pe nevoi p#eac( de #a cercet(ri#e !i conc#u,ii#e
unor psi%o#ogi care pre,int( di*erite inventare a#e nevoi#or umane. Specia#i!tii care se
ocup( de *actorii de stimu#are !i direc&ionare a activit(&i#or umane +n c/mpu# muncii
au c(utat s( eviden&ie,e ro#u# #or +n a#egerea pro*esiunii sau ocupa&iei' +n men&inerea
individu#ui pe un traseu ascendent +n pro*esiunea a#eas( sau +n +ntreaga carier( ca !i
e*ecte#e satis*acerii.nesatis*acerii #or +n p#an su"iectiv sau o"iectiv socia#9
organi,a&iona#.
@as#oJ a identi*icat:
nevoi *i,io#ogice'
nevoi de siguran&('
nevoi de apartenen&(' de a*i#iere'
nevoi de statut !i de stim('
nevoi de auto+mp#inire' de autoactua#i,are (autorea#i,are).
Sus&in/nd c(' +n cursu# de,vo#t(rii speci*ice copi#(riei' este important s( *ie
satis*(cute impu#suri#e de "a,( (motive#e de de*icit) ast*e# +nc/t copi#u# s( poat( *i
mai t/r,iu #i"er s( adopte motive mai pu&in egocentrice (de cre!tere)' @as#oJ a
o*erit conte)tu# +n&e#egerii dinamicii motiva&iona#e ca *actor a# a#egerii !i de,vo#t(rii
carierei: ;5ac( a cunoscut satis*ac&ia impu#suri#or de "a,( !i de securitate e#
(individu# 3 n.a.) poate to#era u#terior +n via&( o *rustrare a ace#ora!i impu#suri mu#t
mai u!or dec/t o persoan( a c(rei +ntreag( persona#itate este a)at( pe tre"uin&e care
nu au *ost niciodat( satis*(cute +n mod adecvat.= (##port' 1>>1' p.220).
#der*er a di*eren&iat trei categorii de nevoi' o*erind psi%o#ogiei muncii' teoria
numit( ;E.2.5. (E$istence' ,elatedness' Gro-th)' respectiv:
nevoi #egate de e)isten&('
nevoi #egate de re#a&ii'
nevoi #egate de,vo#tare.
@c7#e##and (1>01) di*eren&ia,( 6 tipuri de nevoi' tipuri pre#uate !i supuse
cercet(rii e)perimenta#e +n numte studii cu privire #a satis*acerea #or +n pro*esie:
?>
nevoia de rea#i,are (.eed !or Achievement)'
nevoia de a*i#iere'
nevoia de putere (@c7##e#a#nd' 1>01)
4reupun/nd c( motiva&ia muncii se "a,ea,( pe satis*acerea.nesatis*acerea
acestor nevoi' o serie de cercet(tori au proiectat !i condus studii care ;au *(cut
carier(= +n psi%o#ogia pro*esiuni#or.
Satis*acerea.nesatis*acerea tre"uin&e#or a *ost #egat( de:
a#egerea pro*esiei !i carierei-
sta"i#itatea +n pro*esie !i carier(-
deci,ia +n pro*esie !i carier(-
satis*ac&ia +n munc(' +n carier( !i +n via&(-
patternu# carierei.
@ode#u# reducerii tre"uin&e#or (the need reduction model)' a*irm( c( ocupa&ia
$oac/nd un ro# important +n satis*acerea impu#suri#or deci impu#suri#e determin(
alegerea ace#ei cariere +n care acestea pot *i satis*(cute prin su"#imare (impu#suri#e
sadice se satis*ac +n activit(&i ca m(ce#ar' c%irurg' crimina#). 8deea c( a#egerea
pro*esiunii se *ace +n vederea satis*acerii tre"uin&e#or individua#e este acreditat( de
cercet(ri#e #ui Sma##' 2oe' Ko##and din deceniu# ? a# seco#u#ui OO.
Teoria nnei 2oe asupra a#egerii carierei a*irm( c( tre"uin&e#e (structurate +n
"inecunoscuta piramid( a #ui @as#oJ)' structura !i intensitatea #or' sunt in*#uen&ate de
e)perien&e#e din copi#(rie a#e individu#ui (satis*acerea insu*icient( tre"uin&e#or din
v/r*u# ierar%iei duce #a dispari&ia #or tota#(' +n timp ce satis*acerea oca,iona#( a
tre"uin&e#or de #a "a,a piramidei mas#oviene impun aceste tre"uin&e ca motivatori
dominan&i +n via&a !i de,vo#tarea carierei) (2oe' 1>0?).
I cercetare citat( de Kerr !i 7ramer (1>12) rea#i,at( de Su,iede#is !i Steime#'
+n 1>?6' a comparat tre"uin&e#e (inventariate cu Ed-ards Personal Pre!erence
Sc%edu#e) cu interse#e (m(surate cu trong /ocational 0nterest 1lan+) pentru a
veri*ica ipote,a c( oamenii care se orientea,( spre o anumit( ocupa&ie au anumite
nevoi caracteristice. 7ercetarea a ar(tat c( scoruri#e +na#te a#e interese#or pentru
domenii#e !tiin&e#or "io#ogice !i *i,ice ca !i pentru ocupa&ii #iterare sunt asociate cu
nevoia de rea#i,are. 8nterese puternice pentru ocupa&ii din domeniu# servicii#or
socia#e !i din domeniu# #iterar' au reie!it core#ate negativ cu nevoi#e *i,io#ogice
10
(order needs). S9a privit ca o curio,itate *aptu# c( interese#e puternice pentru
domeniu# a*aceri#or nu au ap(rut core#ate cu nevoia de a*i#iere (Kerr' 7ramer' 1>12).
#&i autori consider( c( a"ordarea carierei din perspectiva tre"uin&e#or este mai
potrivit( pentru a e)p#ica di*erite#e aspecte a#e a#egerii !i stabilitii +n pro*esie. Fn
studiu citat de IsipoJ (1>86) rea#i,at de KopBocB' +n 1>01' a e)tins perspectiva
reducerii tensiunii prin satis*acerea nevoi#or asupra de,vo#t(rii carierei: o persoan(
*#(m/nd( +!i va #ua orice s#u$"( pentru a o"&ine su*icient ca s( m(n/nce. I dat( ce
nevoia de %ran( a *ost satis*(cut(' a#t( s#u$"( va satis*ace a#te nevoi. 4e m(sur( ce se
g(sesc $o"uri care satis*ac nevoi mai +na#te se o"&ine mai mu#t( satis*ac&ie +n munc(.
Numeroase studii au e)p#orat in*#uen&a nevoi#or psi%o#ogice asupra satis!aciei
+n munc( !i pro*esie. IsipoJ (1>86) men&ionea,( o serie de studii pe aceast( tem(:
1.studii#e #ui Da#s% din 1>0>' "a,ate pe ipote,a c( datorii#e de serviciu sunt apreciate
ca p#(cute sau nep#(cute +n *unc&ie de capacitatea de a satis*ace tre"uin&e#e
individu#ui- 2. studiu# #ui Do#* din 1>10' care a propus o ;teorie a motiva&iei pentru
$o"=' "a,at( pe teorii#e #ui Ker,"erg' @ausner' Sn<derman !i @as#oJ' con*orm c(reia
con&inutu# activit(&ii este imp#icat +n satis*acerea tre"uin&e#or active- 6. cercet(ri#e #ui
Bo%n' care +n 1>?? a raportat nevoi#e identi*icate prin r(spunsuri#e #a o #ist( de
ad$ective #a tipurile de personalitate a#e #ui Ko##and (ast*e#' conven&iona#u# a o"&inut
scoruri +na#te +n ce prive!te nevoia de rea#i,are' ordine' a*i#iere' dominan&('
autoap(rare' +n timp ce +ntreprin,(toru# a o"&inut scoruri +na#te #a rea#i,are'
e)primare' a*i#iere' dominare etc.)- 4.studiu# #ui B#um' care +n 1>?1 a g(sit o re#a&ie
po,itiv( +ntre nevoia de securitate' de siguran&( !i c(utarea de $o"uri +na#t securi,ante-
0.cercet(ri#e rea#i,ate de Ka## !i Nougaim' +n 1>?8 care au ar(tat c( nevoi#e
individu#ui se sc%im"( +n conte)t organi,a&iona# (autorii au investigat un #ot de
manageri pe parcursu# a 0 ani !i au g(sit c( pe m(sur( ce se avansea,( +n carier('
cre!te nevoia de a*i#iere' rea#i,are' stim( de sine !i autoactua#i,are !i descre!te nevoia
de siguran&() (IsipoJ' 1>86' pp.?2 9 ?6).
Super (1>18) men&ionea,( concep&ii#e #ui Bordin' Nac%man !i Sega#' care ;au
sta"i#it un num(r de dimensiuni identi*icate de teoria psi%ana#itic( !i considerate ca
deriv/nd din *unc&ii#e *i,io#ogice a#e copi#u#ui' dimensiuni care +n concep&ia #or
e)p#ic( diverse#e tipuri de satis!acie +n munc(. ce!ti cercet(tori privesc pre*erin&e#e
!i a#egerea ocupa&iona#( ca *iind re,u#tatu# *or&ei diverse#or cerin&e= (Super' 1>81'
p.404).
#te cercet(ri' mai recente s9au *oca#i,at pe:
11
congruen&a nevoi.tre"uin&e 3 mediu# muncii-
moda#it(&i#e de satis*acere a tre"uin&e#or individu#ui +n mediu#
muncii.organi,a&iona# (Ge#dman' 2002).
Nevoi#e' tre"uin&e#e sunt inc#use +n ceea ce este numit dorinele individu#ui cu
privire #a ceea ce este apreciat ca atractiv +n ocupa&ie (care tre"uie s( *ie congruente
cu o*erta mediu#ui)- o*erta mediu#ui se re*er( #a stimu#(ri' "ene*icii' recompense !i
inc#ude: sa#ariu#' c#aritatea ro#uri#or' autonomia' participarea #a #uarea deci,iei'
incitarea (c%a##enge) (EdJards' 1>>1- Tins#e<' 2000)
:n ce prive!te condi&ii#e organi,a&iona#e care satis*ac variate#e nevoi a#e
individu#ui (inventariate de psi%o#ogi) re&inem preci,(ri#e *(cute de E.Po%ns:
1. Nevoi#e speci*icate de @as#oJ sunt satis*(cute' +n cadru# organi,a&iona# !i a#
muncii de:
sa#ariu# minim !i condi&ii#e de munc( (nevoi *i,io#ogice)-
condi&ii de #ucru sigure' regu#i !i regu#amente corecte' siguran&a postu#ui' programe
de pensii !i asigur(ri (nevoi de siguran&()-
posi"i#itatea de a interac&iona cu a#&ii #a #ocu# de munc(' de #ucru# +n ec%ip( (nevoi
de apartenen&()-
premii' promov(ri' prestigiu# postu#ui' recunoa!terea pro*esiona#( (nevoia de
stim()-
posturi cu poten&ia# de creativitate (nevoia de auto+mp#inire).
2. Nevoi#e speci*icate de #der*er sunt satis*(cute #a nive# organi,a&iona# de:
condi&ii#e materia#e de munc( (%ran(' ad(post' p#at( !i condi&ii sigure de #ucru)
(nevoi#e de e)isten&()-
comunicarea !i sc%im"u# de sentimente !i concep&ii cu mem"rii organi,a&iei' de
interac&iuni#e sincere' desc%ise din organi,a&ie (nevoi#e re#a&iona#e)-
conte)te#e care permit imp#icarea persona#( +n mediu# muncii' uti#i,area comp#et( a
a"i#it(&i#or !i deprinderi#or individua#e' de,vo#tarea creativ( de noi a"i#it(&i
(nevoi#e de de,vo#tare).
6. Nevoi#e descrise de @c7#e##and sunt satis*(cute +n mediu# muncii de:
conte)tu# care permite dep(!irea proprii#or recorduri' precum !i pe ce#e a#e
ce#or#a&i' inovarea !i imp#icarea +n o"iective pe termen #ung (nevoi#e de
rea#i,are)-
12
conte)te#e organi,a&iona#e +n care se pot sta"i#i !i men&ine re#a&ii persona#e amica#e
!i +n care sunt va#ori,ate a"i#itatea de a +nv(&a repede re&e#e#e socia#e !i tendin&a
de a comunica !i cooperarea' nu competi&ia (nevoi#e de a*i#iere)-
conte)te#e organi,a&iona#e +n care este *avori,at( in*#uen&a asupra ce#or#a#&i (nevoi#e
de putere) (Po%ns' 1>>8' pp.1049101)
##port aprecia,( c( e)p#icarea comportamentu#ui pro*esiona# con*orm teoriei
instinctelor' recurg/nd #a cone)iuni greu de dovedit poate primi anumite nuan&e de
gratuitate: ;Fn economist care dore!te s( e)p#ice comportamentu# economic a#
omu#ui poate postu#a cu u!urin&( un instinct a# m(iestriei' a# competi&iei sau a#
dorin&ei de c/!tig. Fn educator poate ;avea nevoia= unui instinct de $oc' de
curio,itate' de g/ndire 3 !i imediat #e invetea,( pentru scopuri#e sa#e. Fn socio#og
poate cu a$utoru# teoreti,(ri#or sa#e' s( decid( c( omu# are patru dorin&e de "a,(:
pentru noutate' pentru securitate' pentru recunoa!tere' pentru autoritate= (##port'
1>>1' p.201).
Nu sunt pu&ini specia#i!tii care consider( c( a"ordarea aspecte#or carierei din
perspectiva structuri#or motiva&iona#e "a,a#e cum sunt tre"uin&e#e sau instincte#e are
o serie de #imite' principa#a *iind aceea c( *avori,ea,( o imagine simp#ist( a acestei
comp#e)e rea#it(&i psi%o9socio9economice.
0nteresele n con!igurarea carierei
Toate e)ege,e#e rea#i,ate pe tema a#egerii !i de,vo#t(rii carierei' tratea,(
interesele ca *actori e)trem de importan&i ai a#egerii sau ai progresu#ui +n carier(.
5i*eren&e#e dintre oameni su" aspectu# interese#or' sunt' de a#t*e# evidente c%iar !i #a o
super*icia#( inspec&ie a *actori#or care condi&ionea,( apartenen&a #or #a un anumit tip
de pro*esiune (@<ers' Pordaan' 1>18' p.6>1).
7onceptu# de interes a *ost pre#uat de psi%o#ogie (din economie' *i#o,o*ie) prin
D.Pames !i P.5eJe< *iind de*init u#terior ca: ;*actoru# care a$ustea,( mediu# cu
necesit(&i#e organismu#ui= (7#aparQde' 1>10)' ;tendin&( spre activit(&i determinate=
(@ei##i' 1>?6)' ; atitudine sta"i#i,at( cu va#en&e po,itive= (E<sencB' 1>00)' ;raportu#
dintre un o"iect !i o necesitate= (4iaget' 1>10)' =tendin&( genera#i,at( de comportare
a individu#ui= (Eui#*ord' 1>0>). Ha ora actua#( interese#e sunt de*inite ca ;Tendin&e
sau dispo,i&ii re#ativ sta"i#e orientate spre di*erite o"iecte' activit(&i sau e)perien&e.
cestea sunt tendin&e condi&ionate de cerin&e cu#tura#e care de*inesc ro#uri#e
corespun,(toare ce#or dou( se)e !i mem"ri#or unui grup socia# dat= (HRv<9He"o<er'
16
+n 5oron' 4arot' 1>>>' p.411). E#e sunt tendin&e genera#i,ate a#e comportamente#or a
c(ror *or&( propu#satoare a *ost o"servat( de mu#t timp: ;7a !i pasiunea' interesu# are
puterea de a trans*orma +n adev(r credin&a care +i este uti#(. desea' este deci mai
puternic dec/t ra&iunea' c%iar !i +n pro"e#eme +n care aceasta din urm( se pare c( ar
tre"ui s( *ie singuru# g%id (C) +n economia po#itic(' de e)emp#u' convingeri#e sunt +n
a!a m(sur( inspirate de c(tre interesu# persona# +nc/t' +n genera#' se poate !ti dinainte'
$udec/nd dup( pro*esia unui individ' dac( e#e este parti,anu# #i"eru#ui sc%im"= (He
Bon' 1>>0' p.>0). Eui#*ord inc#ude +n de*ini&ia interesu#ui !i tendin&a 3 atrac&ie spre o
activitate dar !i capacitatea re#ativ sta"i#( de a instiga comportamentu# pentru o
perioad( #ung( de timp (Eui#*ord' 1>0>). ##port a*irm(: =4e m(sur( ce un interes
cre!te crea,( o condi&ie tensiona#( dura"i#( care duce #a o conduit( corespun,(toare
!i ac&ionea,(' de asemenea' ca un agent t(cut pentru se#ec&ionarea !i orientarea a
orice este #egat de interes. st*e#' oameni cu un interes estetic puternic r(spund mai
repede #a cuvinte #egate de acest interes dec/t #a cuvinte #egate de interese care #e
#ipsesc.= (##port' 1>>1' p.241).
:n structura interesu#ui se identi*ic( trei componente: cognitiv( (orientarea
se#ectiv(' constant( spre o"iecte sau activit(&i)- a*ectiv( ((atrac&ia' pre*erin&a dorin&a
*a&( de acestea) !i vo#itiv( (ac&iuni#e e*ective' anga$area +n raport cu pre*erin&e#e) dar'
a!a cum se speci*ic(' e# este o *orma&iune autonom( care nu se poate reduce #a una
dintre ce#e trei componente (2oco' 1>14).
8nterese#e apar !i se de,vo#t( mai t/r,iu dec/t a#te structuri motiva&iona#e' +n
ritmuri !i conste#a&ii di*erite #a *iecare individ. E#e se a*#( +n su"ti#e re#a&ii cu ce#e#a#te
structuri motiva&iona#e: ;:n ontogene,( interese#e trec prin mu#te osci#a&ii !i
metamor*o,e' at/t +n ce prive!te di*eren&ierea !i individua#i,area +n raport cu o"iectu#'
c/t !i +n ce prive!te sta"i#itatea= (@.Eo#u' 2002' p.481). Structura#' e#e sunt mai
comp#e)e dec/t tre"uin&e#e dar ca suport a*ectiv sunt su" nive#u# acestora' ceea ce
*ace ca satis*acerea #or s( nu *ie at/t de imperativ( ca satis*acerea unei tre"uin&e. 4e
de a#t( parte interese#e pot s( structure,e anumite tre"uin&e ceea ce e)prim( un nive#
mai +na#t a# pro*i#u#ui motiva&iona# a# persona#it(&ii individu#ui. (@. Eo#u' 2002)
4remise#e rea#e a#e structur(rii interese#or apar tocmai +n perioada !co#arit(&ii
mi$#ocii. Stadiu# interese#or (0nterest stage) +n de,vo#tarea voca&iona#( este p#asat +n
$uru# v/rstei de 12 ani' c/nd copi#u# +!i identi*ic( nevoia de a9!i contura o direc&ie a
carierei. cum sunt identi*icate activit(&i#e pre*erate sau nep#(cute.
Ha v/rsta de 11912 ani apar interese#e teoretice (privind activit(&i#e inte#ectua#e
14
!i !tiin&i*ice)' economice' estetice' socia#e' po#itice !i re#igioase !i varia,( cu v/rsta
copii#or dar' ;4rin succesiunea #or e#e regu#ari,ea,( acce#erarea de,vo#t(rii menta#e=
(K. 4iRron' 2001' p.11>). Specia#i!tii au identi*icat ;trepte genetice caracteristice
tuturor interese#or=' *orme mai simp#e sau mai comp#e)e de interese' care se
structurea,( su" impactu# e)perien&e#or (mai a#es a ace#or reu!ite) !i arat( nu doar
direc&ia +n care se orientea,( individu# ci !i receptivitatea #ui pentru in*orma&ii#e
corespun,(toare domeniu#ui spre care se orientea,(. (Sa#ade' STrgT' 1>1?' p.?>).
st*e#' *ie crono#ogic' *ie #a un ace#a!i pa#ier de v/rst(' dar +n raport cu di*erite#e
activit(&i' interese#e apar +n urm(toarea ordine:
interesul- atracie (*orma cea mai simp#( care apare su" in*#uen&a impresii#or noi !i
este insta"i#)-
interese i*olate (#imitate #a o tem( sau a#ta dar care +ncep s( stimu#e,e activitatea)-
interese generali*ate' (re#ativ #a teme mai #argi)-
interesul speciali*at (*orm( superioar( de interese)-
interesul central (care grupea,( mai mu#te interese dovedind o *or&( de stimu#are
din ce +n ce mai mare) (Sa#ade' STrgT' 1>1?' p. 10)
8nteresu#' ca structur( motiva&iona#( superioar(' s9a "ucurat de un interes
deose"it din partea cercet(tori#or !i practicieni#or din perimetru# psi%o#ogiei
voca&iona#e (Strong' Muder' Super' Ko##and) care au !i de#imitat o categorie aparte de
interese 3 interesele pro!esionale: =ro#u# interese#or +n a#egerea pro*esiunii !i
per*orman&a +n pro*esie a p(rut mu#tor cercet(tori drept o pro"#em( interesant( de
investigat= (@<ers' Pordaan' 1>18' p.410). 5e*inite ca ;pre*erin&e#e crista#i,ate a#e
unei persoane pentru anumite domenii de cuno!tin&e sau de activitate. E#e constituie
unu# din e#emente#e importante de deci,ie +n carier(. 4re*erin&e#e pentru anumite
domenii de cunoa!tere !i activit(&i *avori,ea,( a#egerea ocupa&ii#or +n care aceste
interese pot *i va#ori*icate= (Hemeni' +n B("an' 2001' p.210)
na#i,a re#a&iei dintre reu!ita +n pro*esie !i interesele indivi,i#or se *ace +n
genera# +n "a,a studii#or #ui Strong care a revenit dup( 18 ani asupra unor su"iec&i #a
care rea#i,ase eva#uarea interese#or #or pro*esiona#e c/nd erau e#evi +n primu# an a#
unui co#egiu din Stan*ord. Studiu# a re#evat c( doar 00U din su"iec&ii adu#&i aveau
s#u$"e corespun,(toare interese#or e)primate +n perioada incipient( a a#egerii
pro*esiona#e) !i' +n p#us a identi*icat re#a&ii nu *oarte puternice dar evidente' +ntre
interese#e individu#ui !i succes' pe de o parte !i +ntre interese !i satis*ac&ie pe de a#t(
10
parte' doar pentru anumite pro*esiuni (comercian&i !i operatori de ve%ico#e) !i a
apreciat c( *actori precum sa#ariu#' co#egii' mediu# de munc(' oca,ii#e de avansare'
"ene*icii#e sup#imentare au un ro# competitiv cu ce# a# interese#or +n determinarea
satis*ac&iei !i autopercep&iei succesu#ui pro*esiona#. (@<ers' Pordaan' 1>18).
Strong' +n 1>46' ;compara interese#e cu c/rma unei "(rci !i capacitatea cu
motoru#. 7/rma sta"i#e!te direc&ia +n care se +ndreapt( "arca' iar motoru#' c/t de
departe poate merge.sau' cu a#te cuvinte' capacitatea determin( nive#u#' iar interese#e
domeniu#= (@<ers' Pordaan' 1>18' p.410). Strong a ar(tat c( pre*erin&a e)primat( de
o persoan( nu permite progno,e prea sigure *iind mai pu&in sta"i#( +n timp dec/t
interese#e m(surate cu inventaru# s(u.
#te re,u#tate a#e cercet(ri#or #ui Strong' cu privire #a interese au ar(tat c(
interese#e sunt mai pu&in sta"i#e +ntre 10920 de ani dec/t #a a#te v/rste-
persoane#e a c(ror interese sta"i#ite prin m(surare nu sunt simi#are cu ce#e a#e
persoane#or care practic( pro*esiunea respectiv( tind s( renun&e #a op&iune-
aceea!i pro*esiune este a"ordat( de persoane care au interese simi#are.
Muder a identi*icat prin inventaru# s(u de interese pro*esiona#e' 6 *actori:
interese pentru contacte#e persona#e !i re#a&ii#e interumane vs. interese de tip
inte#ectua#-
interese de tip manua# vs. interese de tip ver"a#-
interese pentru activit(&i *i,ice !i sportive vs. interese cu#tura#e (4or#ier' 2001'
p.16)
5.Super operea,( +n cercet(ri#e sa#e cu urm(toare#e di*eren&ieri +n ce prive!te
interese#e:
interese pro*esiona#e e)primate (interese#e pe care #e a*irm( individu#)-
interese pro*esiona#e mani*estate (ce#e care conduc des*(!urarea concret( a
activit(&ii)-
interese inventariate (ce#e surprinse prin inventare#e de persona#itate)-
interese pro*esiona#e proiectate (ce#e descoperite de teste#e proiective) (Super'
1>80)
Ko##and a +ncercat s( e)p#ice de,vo#tarea interese#or pro*esiona#e pe "a,a
pre*erin&e#or pentru anumite activit(&i' pre*erin&e care se crista#i,ea,( +n *unc&ie de
anumi&i *actori: ereditate' *ami#ie' prieteni' c#as( socia#(' cu#tur(' mediu *i,ic. :n timp'
1?
activit(&i#e pre*erate devin interese care a#(turi de anumite a"i#it(&i sau tendin&e
in*#uen&ea,( comportamentu# pro*esiona#. Studii#e #ui Ko##and privind di!erenierea
tipurilor de persona#itate eviden&ia,( crista#i,area intereselor +n acord cu pro*i#u# de
persona#itate a# individu#ui' cu pregnan&a identitii sale personale (dat( de nive#u#
de di*eren&iere !i consecven&( a tipuri#e care se re*#ect( +n c#aritatea aptitudini#or'
scopuri#or !i interese#or acestuia) (Ko##and' 1>16). st*e# tipu# rea#ist are interese
pentru ma!ini' une#te' activit(&i +n aer #i"er- tipu# investigativ pentru !tiin&(' idei !i
date- tipu# artistic pentru autoe)primare- tipu# socia# pentru oameni' munc( +n ec%ip('
servicii- tipu# +ntreprin,(tor pentru a*aceri' po#itic(' conducere iar ce# conven&iona#
pentru organi,are' *inan&e.
##port !i Vernon (+n acord cu teoreti,(ri#e #ui Spranger) au di*eren&iat:
interese teoretice'
interese estetice'
interese socia#e'
interese po#itice'
interese economice'
interese re#igioase (##port' Vernon' 1>00)
Ko##and a uti#i,at ca sc%em( pentru m(surarea interese#or urm(toarea
c#asi*icare:
interese pentru pro*esii din domeniu# te%nic !i ocupa&ii de deservire (tipu# rea#ist)-
interese pentru ocupa&ii cu caracter inte#ectua# (!tiin&i*ice' de cercetare) (tipu#
investigativ)-
interese pentru ocupa&ii artistice (tipu# artistic)-
interese pentru ocupa&ii socia#e (munca cu oamenii' educa&ie) (tipu# socia#)-
interese pentru pro*esii care presupun *unc&ii de conducere (tipu# +ntreprin,(tor)-
interese pentru pro*esii administrative' de secretariat (tipu# conven&iona#) (ve,i !i:
4itariu' 1>86' p.6?)-
5intre c#asi*ic(ri#e interese#or cu care s9a operat +n #iteratura rom/n( de
specia#itate o re&inem pe cea a #ui 5r(gan (1>10) care distinge: interese pentru !tiin&('
interese pentru te%nic(' interese pentru #iteratur(' interese pentru art(' interese pentru
sport' interese pentru oameni' (socia#e)' interese pentru economie' interese pentru
natur(' interese pentru activit(&i manua#e.
Toate aceste categorii de interese (*ie c( sunt super*icia#e !i de scurt( durat( *ie
11
c( sunt pro*unde !i sta"i#e) sus&in per*orman&e di*erite +n di*erite categorii de
activit(&i !i se *ormea,( +n conte)tu#ui reu!ite#or persona#e +n respective#e activit(&i.
2odaliti de identi!icare )i evaluare a intereselor n psihologia
carierei
4entru o"&inerea in*orma&ii#or cu privire #a interese#e care direc&ionea,( cariera
individu#ui se recurge #a teste#e voca&iona#e' respectiv inventarele de interese care
sunt c%estionare structurate +n *orma unor #iste de activit(&i !i ocupa&ii cu privire #a
care su"iectu# tre"uie s(9!i e)prime (eventua# pe o sca#( tip HiBert) pre!erina sau
interesul.
7e#e mai cunoscute instrumente de cunoa!tere +n acest sens sunt:
8nventaru# de interese voca&iona#e a# #ui Strong (trong /ocational 0nterest 1lan+)
e#a"orat +n 1>21 !i rev(,ut +n 1>46. 8nstrumentu# propune o #ist( de activit(&i
pro*esiona#e' !co#are' recreative' de condi&ii de munc(' de persona#it(&i ce#e"re
(circa 400)' *a&( de care su"iec&ii tre"uie s(9!i e)prime atrac&ia sau respingerea.
Scoruri#e rea#i,ate de su"iec&i sunt raportate #a ce#e a#e su"iec&i#or care practic(
de$a anumite pro*esiuni. Se o"&ine un scor a# interesu#ui su"iectu#ui pentru o
anumit( pro*esie dar !i o sca#( a interese#or #egate de di*erite pro*esii (interese#e pe
care #e mani*est( cei care practic( respectiva pro*esie)- acest instrument estimea,(:
1. componen&a (consistency) pre*erin&e#or pro*esiona#e 3 m(surat( prin 6 indici:
componen&a din punctu# de vedere a# domeniu#ui pro*esiona#' a# nive#u#ui de
ca#i*icare !i a# *ami#iei- 2. crista#i,area tr(s(turi#or 3 m(surat( prin ? indici:
maturitatea interese#or' maturitatea sti#u#ui' p#(cerea de a munci' preocuparea
pentru recompensa muncii' independen&a' acceptarea responsa"i#it(&ii pentru
p#ani*icarea programu#ui de instruire- 6.+n&e#epciunea.re,ona"i#itatea (-isdom)
pre*erin&ei pro*esiona#e 3 e)primat( prin urm(torii indici: compati"i#itatea +ntre
a"i#it(&i#e !i pre*erin&e#e su"iectu#ui' e)isten&a unor interese !i pre*erin&e *ante,iste'
nive#u# pro*esiona# a# interese#or !i nive#u# pro*esiona# a# pre*erin&e#or'
accesi"i#itatea socioeconomic( a pre*erin&e#or su"iectu#ui (Super' 1>?0).
7%estionaru# eva#uea,( 4 categorii de interese: pentru !tiin&(' pentru #im"i' pentru
oameni !i pentru a*aceri.
7%estionaru# de interese a# #ui Muder 3 a operat ini&ia# cu 10 categorii de interese:
pentru activit(&i +n aer #i"er' mecanice' numerice' !tiin&i*ice' persuasive' artistice'
18
#iterare' mu,ica#e' pentru servicii' socia#e' pentru munc( de "irou iar u#terior cu
categorii#e: interese practice !i concrete- !tiin&i*ice !i artistice- pentru activit(&i +n
aer #i"er (*i,ice) !i pentru activit(&i administrative- sociocomercia#e !i a#truiste.
8nventaru# de pre*erin&e voca&iona#e (/ocational Pre!erence 0nventory 3 V48)
construit de Ko#and (1>08) care const( +n tit#uri de ocupa&ii pentru care su"iectu#
tre"uie s(9!i e)prime interesu# sau de,interesu#. Se o"&in scoruri pentru *iecare
dintre ce#e ? orient(ri a#e persona#it(&ii. *ost administrat unor e!antioane mari de
*ina#i!ti #a concursu# pentru Burse na&iona#e de merit 3 studii #ongitudina#e asupra
re#a&ii#or dintre V48 !i pre*erin&e#e sau a#egerea voca&iona#(' apartenen&a #a un
anumit grup ocupa&iona#' per*orman&a voca&iona#(' per*orman&a teoretic( !i
creatoare' satis*ac&ia +n munc( (Super' 1>81' p.4?1).
7%estionaru# de interese pro*esiona#e 9 1eru!s 0nteresen Test (B8T)' a# #ui @artin
8r#e' adaptat !i #a noi' de S.7%e#cea (T8410) cuprinde > categorii de interese
re*eritoare #a pro*esiuni#e te%nice' arti,ana#e' te%nico9!tiin&i*ice' medico9sanitare'
agrosi#vice' comercia#e' administrative' #iterar9spiritua#e' socia#9educative. pentreu
*iecare direc&ie de interes sunt cuprinse c/te 18 activit(&i pro*esiona#e speci*ice.
Sunt posi"i#e 1?2 acte de a#egeri (S(p/r&an' 1>>0' p.20 9 21)-
8nventaru# canadian de interese ocupa&iona#e 3(anadian ocupational 0nterest
0nventory) 3 cuprinde 10 de itemi *iecare denumind o activitate des*(!urat( +n
cadru# di*erite#or ocupa&ii' activitate care repre,int( unu# din cei 0 *actori "i9po#ari
identi*ica&i de 7ott#e (#ucruri.oameni- contacte de a*aceri.contacte !tiin&i*ice-
rutin(.creativ- socia#.so#itar- prestigiu.produc&ie). 4entru *iecare perec%e de *actori
sunt 14 itemi care sunt grupa&i +n 4 sectoare: activitate- preg(tire.instruire- activit(&i
+nrudite- timp #i"er. 2(spunsuri#e sunt de tipu# a#egerii *or&ate !i permit
con*igurarea unui pro*i# care poate *i caracteri,at ca: a. distinct' c#ar- ".s#a"- c.p#at.
;4ro*i#u# ast*e# o"&inut +# putem traduce +ntr9o ocupa&ie. utorii *urni,ea,( !i
Glosarul pro!ilelor de interes 3Glossary o! 0nterest Pro!iles 4 G0P) pentru a *aci#ita
transpunerea re,u#tate#or testu#ui +n termeni compati"i#i cu cei din c#asi*icarea
ocupa&ii#or= (M#ein' 2001' p.41)
copurile' e$pectaiile )i atribuirile cau*ale ca motivatori cognitivi n
de*voltarea carierei
Scopuri#e unor activit(&i repre,int( +n concep&ia #ui .Bandura (1>>1) o prim(
1>
categorie de motivatori cognitivi ai activit(&i#or umane.
Teoria scopuri#or a #ui HocBe !i Hat%am (1>>0)' este apreciat( +n #iteratura de
specia#itate ca "a,a dep#as(rii accentu#ui +n teoria motiva&iei umane' de #a tre"uin&e
#a scopuri (goal)' de #a originea sau cau,e#e comportamentu#ui (teorii#e tre"uin&e#or)
#a re,u#tate#e acestuia (teorii#e orientate spre scop 3 goal orientation theories).
4rin scop (goal) se +n&e#ege ;ceva e)terior individu#ui' pe care acesta se
str(duie!te s(9# ating(' ceea ce individu# se str(duie!te s( rea#i,e,e=(HocBe !i Hat%am'
1>>0). Teoria scopuri#or preci,ea,( c( une#e scopuri +!i au originea +n interioru#
individu#ui (+n atitudini#e' va#ori#e' credin&e#e' nive#u# #ui de aspira&ie) +n timp ce
a#te#e se originea,( +n e)terioru# #ui' sunt +n a*ara contro#u#ui individu#ui (activitatea
sistemu#ui nervos' nevoi#e "io#ogice' sarcini#e impuse din a*ar(). utorii acestei teorii
identi*ic( ce# pu&in patru moda#it(&i prin care !i$area scopului cre!te per*orman&a +n
activitate: 1. diri$ea,( aten&ia +nspre sarcina curent(- 2.mo"i#i,ea,( capacitatea de
e*ort- 6.cre!te persisten&a +n +ndep#inirea sarcinii- 4.promovea,( de,vo#tarea unor noi
strategii de ac&iune +n +ndep#inirea sarcinii atunci c/nd ce#e vec%i nu mai sunt va#a"i#e
(HocBe !i Hat%am' 1>>0).
7e#e mai importante pro"#eme ana#i,ate +n #eg(tur( cu scopuri#e' sunt:
a#egerea scopu#ui (goal choise)-
anga$area +n raport cu scopu#' asumarea o"#iga&ii#or impuse de atingerea
acestuia (commitment)-
*actorii care in*#uen&ea,( a#egerea scopu#ui !i anga$area +n +ndep#inirea #ui-
speci*icitatea comportamentu#ui diri$at de scop-
propriet(&i#e scopu#ui-
tipuri#e de scopuri.
Alegerea scopului activitii se re*er( #a se#ectarea !i #a nive#u# considerat
satis*(c(tor +n atingerea #ui iar anga5area #a *or&a cu care se dore!te rea#i,area #ui:
;Scopu# are pro"a"i# un e*ect minim dac( anga$area persona#( +n atingerea #ui este
minim(= (Bandura' 1>>1' p.218). HocBe !i Hat%am au identi*icat dou( categorii de
!actori care in!luenea* alegerea scopurilor !i anga5area +n atingerea #or: 1. *actori
persona#i (per*orman&e#e anterioare' a"i#it(&i#e actua#e' autoe*icien&a' atri"uiri#e
cau,a#e' va#ori#e' dispo,i&ii#e)- 2. *actori socia#i !i de mediu (norme#e !i scopuri#e
grupu#ui !i a#e ega#i#or din comunitate' ro#uri#e9mode# o*erite de grup.comunitate'
structura recompense#or o"&inute pentru atingerea scopu#ui' natura autorit(&ii care
80
o*er( scopu#' natura *eed9"acB9u#ui cu privire #a atingerea #ui) (HocBe !i Hat%am,
1>>0).
(omportamentul diri5at de scop (goal-directed behavior) este comportamentu#
"a,at pe con!tienti,area condi&ii#or curente a#e activit(&ii' a condi&ii#or idea#e (dorite'
visate) a#e activit(&ii' precum !i a discrepan&ei dintre situa&ia curent( !i cea idea#('
scopu# motiv/nd oamenii s( reduc( discrepan&a dintre ;ceea ce este= !i ;ceea ce se
urm(re!te a *i=. (Kami#ton' E%ata#a' 1>>4' p.64>)
:n #iteratura de specia#itate sunt descrise ca proprieti ale scopului:
speci!icitatea +n raport cu sarcina sau ac&iunea ce urmea,( s( se des*(!oare'
pro$imitatea +n ordine tempora#( (perioada de timp prev(,ut( pentru a *i atins
scopu#)'
orientarea +n raport cu po#ii activit(&ii (sarcin( 3 individ).
:n *unc&ie de aceste propriet(&i se di*eren&ia,( mai mu#te tipuri de scopuri' cu
in*#uen&e di*erite asupra nive#u#ui motiva&iei !i +n consecin&( asupra procese#or
cognitive' st(rii a*ective !i per*orman&ei individu#ui. st*e# se descriu:
scopuri speci*ice !i genera#e (speci*ice ac&iunii care se rea#i,ea,( sau comune
mai mu#tor categorii de ac&iuni)-
scopuri pro)ima#e !i dista#e (pe termen scurt !i pe termen #ung)-
scopuri #egate strict de sarcin( !i scopuri #egate de persoan( (+ndep#inirea
sarcinii +n sine sau o"&inerea apro"(rii ce#or din $ur) (Bandura' 1>>1).
Scopuri#e speci*ice ac&iunii (sarcinii) indic( tipu# !i intensitatea e*ortu#ui cerut
de atingerea #or !i *urni,ea,( semna#e c#are despre e*icacitatea persoanei (ceea ce
crea,( autosatis*ac&ie) +n timp ce scopuri#e genera#e au *or&( de motivare mai redus(.
Su"scopuri#e pro)ima#e (pe termen scurt) mo"i#i,ea,( resurse#e individua#e
+nspre ceea ce tre"uie *(cut aici )i acum +n timp ce scopuri#e dista#e (pe termen #ung)
pot s( nu motive,e su*icient !i uni*orm pe parcursu# +ndep#inirii di*erite#or etape a#e
sarcinii' e#e +n sc%im" o*erind individu#ui *#e)i"i#itate +n raport cu su"scopuri
pro)ima#e care pot *i a"andonate dac( atingerea #or so#icit( un e*ort prea mare' *(r( a
pre$udicia activitatea +n ansam"#u# ei.
Irientarea scopu#ui (goal-orientation) descrie seturi#e de inten&ii
comportamenta#e care in*#uen&ea,( *e#u# +n care individu# a"ordea,( !i se anga$ea,(
81
+n activitate. S9au identi*icat dou( direc&ii de orientare a scopu#ui: orientarea spre
sarcin( (tas+ involvement orientation) !i orientarea spre per*orman&(.rea#i,are'
re,u#tat' randament (per!ormance 4goal) sau cum #e descrie Nic%o##s +n 1>84:
orientarea spre imp#icarea +n sarcin( (tas+ involvement orientation) !i orientarea spre
imp#icarea eu#ui (ego-involvement orientation)
7omportamentu# uman (inc#usiv ce# pro*esiona#) este direc&ionat de mu#tip#e
scopuri. Toate ce#e trei componente a#e scopu#ui in*#uen&ea,( a#egerea !i de,vo#tarea
carierei:
componenta cognitiv( (imaginea menta#( a &intei de atins precum !i a p#anu#ui
de atingere a acesteia)'
componenta a*ectiv( (reac&ii#e #a reu!ita sau e!ecu# +n atingerea scopu#ui) 3
reac&ii#e po,itive sus&in e*ortu#' persisten&a +n a#ocarea e*orturi#or pentru
atingerea scopuri#or carierei-
componenta comportamenta#( (comportamente#e asociate p#anu#ui de
rea#i,are a o"iective#or).
copurile vocaionale sau scopuri#e carierei sunt *ormu#ate +n *unc&ie de
interese#e !i aptitudini#e percepute de individ ca *iind adecvate unei anumite ocupa&ii'
pro*esiuni sau unui anumit traseu evo#utiv. Studii#e de specia#itate au re#evat c(
;do#escen&ii inte#igen&i mari a"ordea,( sarcina de se#ectare a scopu#ui ocupa&iona#
di*erit de cei care sunt mai pu&in dota&i. :n orice ca,' ei tind s( aspire #a pro*esiuni de
+na#t nive#' a!a cum arat( date#e adunate de Studiu# tipuri#or de pro*esiuni (C). Este
greu de apreciat dac( aceasta se +nt/mp#( deoarece intuiesc mai "ine ca#it(&i#e #or
proprii !i cerin&e#e inte#ectua#e a#e pro*esiuni#or' sau din cau,( c( reac&ionea,( mai
s#a" #a presiuni#e socia#e care impun aspira&ii prea mari. 4ro"a"i# c( am"ii *actori
ac&ionea,( +n mod ega#= (@<ers' Pordaan' 1>18' p.6>8).
!a cum o"serv( mai recent' e)ege&i ai studii#or re*eritoare #a scopuri#e
voca&iona#e o serie de teoreticieni ai persona#it(&ii' se *oca#i,ea,( pe scopuri#e vie&ii
(li!e goals) +n structura persona#it(&ii. :n ciuda numeroase#or nume uti#i,ate pentru
aceste scopuri' precum e*ort persona# (personal strivings) a# #ui Emmons (1>>1) !i
proiect persona# (personal pro5ect) a# #ui Hitt#e (1>8>)' ma$oritatea teorii#or se
*oca#i,ea,( pe natura scopuri#or !i strategii#e uti#i,ate pentru a #e atinge.= (Brad#e<'
Brei*' Eeorge' 2002' p.46).
82
7on*orm teoriei sarcini#or de via&( (li!e tas+s) a #ui 7antor (1>>0)' ;sarcini#e
sau scopuri#e sunt *or&a primar( din spate#e coeren&ei persona#it(&ii de9a #ungu#
timpu#ui iar eva#uarea sarcini#or de via&( !i a strategii#or uti#i,ate pentru atingerea
scopuri#or aduce in*orma&ii re#evante +n studiu# cariere#or= (Sanderson' 7antor' 1>>>'
apud Brad#e<' Brei*' Eeorge' 2002' p.44). Sarcini de via&( #egate de scopuri#e
carierei (promovarea' *ina#i,area proiecte#or de munc(' recunoa!terea socia#() duc #a
re,u#tate di*erite +n carier( +n compara&ie cu sarcini de via&( #egate cre!terea copii#or
sau de petrecerea timpu#ui #i"er.
Iamenii +!i conduc ac&iuni#e anticip/nd re,u#tate#e (e$pectaiile) !i prin aceasta
se automotivea,(. nticiparea re,u#tate#or ac&iuni#or se *ace prin:
predic&ii#e cu privire #a re,u#tate#e ac&iunii'
sta"i#irea de scopuri'
p#ani*icarea ac&iuni#or desemnate s( rea#i,e,e scopuri#e *i)ate.
S9a constatat c( anticiparea satis*ac&iei consecutive unei ac&iuni determin(
cre!terea motiva&iei pentru rea#i,area persona#(' +n timp ce anticiparea insatis*ac&iei
demotivea,(. E$pectaiile cu privire #a re,u#tate#e ac&iunii pot produce re,u#tate care
nu au *ost inten&ionate: ;@u#te ac&iuni sunt e)ecutate cu credin&a c( aduc re,u#tate#e
dorite dar e#e produc re,u#tate care nu au *ost inten&ionate sau c(utate. 5e e)emp#u
este cunoscut c( oamenii contri"uie #a propria #or su*erin&( prin acte care dep(!esc
inten&ia' n(scute din gre!ita ca#cu#are a consecin&e#or= (Bandura' 1>>1' p.6).
E)pecta&ii#e !i stereotipuri#e in*#uen&ea,( deci,ia +n pro*esie. Se pare c(
in*orma&ii#e pe care #e de&in tinerii despre pro*esii sunt indirecte !i stereotipe. 5eci,ia
voca&iona#( este deseori #uat( +n "a,a prestigiu#ui de care se "ucur( o anumit(
pro*esie. 7#acB a ar(tat c( mu#&i studen&i +!i e)prim( pre*erin&a pentru pro*esii cu
+na#t statut sau prestigiu' c%iar dac( nu pot +n mod rea#ist s( spere s( accead( #a e#e
(Kerr' 7ramer' 1>12' p.60).
@ode#u# a!tept(ri#or e#a"orat de Vroom (1>?4)' cu privire #a #uarea deci*iilor
demonstrea,( matematic cum indivi,ii +ncearc( s( ia deci,ii#e +n a!a *e# +nc/t s(
a$ung( #a re,u#tate#e ce#e mai dorite !i s( evite re,u#tate#e inde,ira"i#e.
@oda#itatea de atri"uire a re,u#tate#or unei activit(&i (atribuirile cau*ale) !i
credin&e#e individu#ui cu privire #a di*erite#e aspecte a#e activit(&ii sau
comportamentu#ui s(u' sunt a#&i *actori care tre"uie #ua&i +n considera&ie c/nd se
e)p#ic( motiva&ia. 7ercet(ri#e au ar(tat c( motiva&ia pentru activitate (inc#usiv pentru
86
succes) prin in*#uen&e#e di*erite pe care #e are asupra stimei de sine !i a e)pecta&ii#or'
este in*#uen&at( de atri"uiri#e !i credin&e#e cu privire #a ce se +nt/mp#( !i de ce' cu
privire #a cau,e#e sucese#or !i insuccese#or +n activitate. tri"uirea cau,a#( este
;procesu# prin care +ncerc(m s( interpret(m sau s( e)p#ic(m comportamentu# a#tor
indivi,i 3 cu a#te cuvinte s( discernem cau,e#e ac&iuni#or #or (tBinson' 2.#.'
tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002' p.8?2).
@eritu# de a *i *(cut' primu#' distinc&ia +ntre dou( tipuri de cau,e prin care
oamenii +!i e)p#ic( proprii#e comportamente +i este con*erit #ui Keider care a descris:
cau,e interne' care &in de persoan( (inten&ia' e*ortu#' motiva&ia' competen&a)'
cau,e situa&iona#e' care &in de mediu (di*icu#tatea sarcini#or).
5up( Keider' ;numero!i cercet(tori s9au interesat de re#a&ia e)istent( +ntre
demersu# e)p#icativ' pe care +# vom numi !i atri"u&iona#' !i nevoia de contro#. 5ac(
*acem atri"uiri pentru a contro#a !i dac( acest contro# repre,int( o necesitate pentru
noi' motivu# este ace#a c( o asemenea activitate do"/nde!te o importan&( cu totu#
specia#( pentru con*ortu# !i s(n(tatea noastr( at/t +n p#an *i,ic c/t !i +n p#an psi%ic.=
(Keider' apud V,er"<t' Scadron' 2002' p.00).
Bandura consider( atri"uiri#e cau,a#e ca mecansime retrospective prin care se
operea,( asupra scopuri#or !i asupra standarde#or persona#e !i prin aceasta asupra
motiva&iei. E)p#ica&ii#e' $usti*ic(ri#e !i scu,e#e #a care ape#ea,( individu# cu privire #a
modu# +n care a +ndep#init o sarcin( sau cu privire #a re,u#tate#e ac&iuni#or sa#e' +i
in*#uen&ea,( motiva&ia !i comportamentu# (Bandura' 1>>1' p.122).
7au,e#e speci*ice a#e succesu#ui sau insuccesu#ui +n activitate sunt descrise' +n
genera#' +n *unc&ie de trei dimensiuni: #ocu# contro#u#ui' contro#a"i#itatea !i
sta"i#itatea #or. :n *unc&ie de aceste dimensiuni' re,u#tate#e unei ac&iuni sunt atribuite
unor cau,e:
interne.e)terne-
contro#a"i#e.necontro#a"i#e-
sta"i#e.insta"i#e (Kami#ton' E%ata#a' 1>>4' p.646).
:n *unc&ie de locul controlului' individu# atri"uie reu!ita (sau e!ecu#) ac&iuni#or
sa#e unor cau,e interne (care &in de e#) sau unor *actori e)terni. cest gen de atri"uire
pare #egat de sentimentu# stimei de sine !i de +ncrederea +n sine. 8ndividu# caracteri,at
prin #ocu# contro#u#ui intern este predispus s( atri"uie succese#e !i e!ecuri#e +n
activit(&i#e sa#e unor *actori care &in de e# +nsu!i (a"i#it(&i#or pe care #e are sau
84
e*ortu#ui pe care #9a depus). 8ndividu# cu #ocu# contro#u#ui e)tern atri"uie re,u#tate#e
ac&iuni#or sa#e unor *actori e)terni (noroc.g%inion' soarta' o voin&( e)terioar( !i
superioar( #ui 3 pro*esor' !e* etc.).
5ac( re,u#tatu# activit(&ii este atri"uit unor *actori interni (aptitudini' e*ort'
stare su*#eteasc() succesu# va conduce #a m/ndrie !i #a cre!terea motiva&iei
individu#ui pentru activitate iar insuccesu# #a diminuarea stimei de sine !i #a
diminuarea motiva&iei. 5ac( succesu# sau e!ecu# sunt atri"uite unor *actori e)terni
(di*icu#tatea sarcinii' norocu#' a$utoru# ce#or#a#&i) se a$unge #a diminuarea +ncrederii +n
sine !i prin aceasta #a diminuarea motiva&iei.
(ontrolabilitatea cau,e#or pe care individu# #e consider( responsa"i#e de
succesu# sau e!ecu# s(u +n activitate' in*#uen&ea,( #a r/ndu# ei motiva&ia pentru
activitate +n genera# sau pentru o anumit( ac&iune. tri"uirea re,u#tate#or ac&iunii
unor cau,e contro#a"i#e cre!te motiva&ia iar atri"uirea #or unor cau,e incontro#a"i#e o
diminuea,(. ceast( moda#itate de atri"uire este asociat( cu emo&ii ca *uria' mi#a'
ru!inea sau gratitudinea. precierea cau,ei unui re,u#tat ca *iind contro#a"i#(' duce #a
m/ndire +n ca, de succes !i #a cu#pa"i#i,are +n ca, de e!ec. precierea cau,ei unui
re,u#tat ca *iind incontro#a"i#( duce +n ca, de succes #a gratitudine !i +n ca, de e!ec
#a ru!ine' *urie sau depresie. Sentimentu# c( activitatea se a*#( su" propriu# contro#
pare s( conduc( #a a#egerea unor sarcini mai di*ici#e' #a depunerea unui mai mare
e*ort !i #a o mai mare persisten&( +n sarcin(. :n genera# (dar nu o"#igatoriu)
aptitudinile personale sunt percepute de individ ca o cau,( intern(' sta"i#( !i
incontro#a"i#( iar e*ortu# depus +ntr9o activitate ca o cau,( intern(' insta"i#( !i
contro#a"i#(- norocu# !i di*icu#tatea sarcinii sunt percepute ca !i cau,e incontro#a"i#e'
e)terne !i insta"i#e: ;tri"uirea succesu#ui unor a"i#it(&i persona#e este asociat( cu o
+ncredere puternic( +n e*icacitatea persona#( !i pre,ice atingerea re,u#tate#or.
tri"uirea succesu#ui unor cau,e precum e*ortu# persona# are e*ecte varia"i#e asupra
+ncrederii +n propria e*icacitate. :n cadru# teoriei atri"uiri#or cau,a#e' se consider( c(
a"i#itatea persona#( este o caracteristic( sta"i#(' dura"i#(' iar e*ortu# intens investit +n
o"&inerea succesu#ui este considerat ca indic/nd a"i#it(&i sc(,ute.= (Bandura' 1>>1'
p.126)
tabilitatea cau,e#or c(rora individu# #e atri"uie re,u#tate#e activit(&i#or sa#e
pare core#at( cu e)pecta&ii#e individu#ui. tunci c/nd re,u#tate#e (succesu# sau e!ecu#)
sunt atri"uite unei cau,e sta"i#e (di*icu#tatea su"iectu#ui' de e)emp#u) individu# se
a!teapt( ca +n viitor dac( se va con*runta cu o situa&ie simi#ar( s( reu!easc( (sau nu)'
80
asem(n(tor re,u#tate#or din sarcina9eta#on.. 5ac( re,u#tate#e sunt atri"uite unor cau,e
insta"i#e (norocu#ui sau unui capriciu a# ce#ui care eva#uea,( re,u#tate#e) individu# se
va a!tepta ca acestea s( se sc%im"e +n viitor c/nd se va con*runta cu o sarcin(
simi#ar(' iar re,u#tate#e s( *ie di*erite de ce#e o"&inute +n sarcina9eta#on.
8#u& (2001) aprecia,( contri"u&ia #ui K.Me##< #a de*inirea particu#arit(&i#or
consisten&ei' distinctivit(&ii !i consensu#ui modu#ui +n care se comport( oamenii +n
identi*icarea cau,e#or evenimente#or.
7onsisten&a (consistency) +n atri"uire este dat( de m(sura +n care persoana
reac&ionea,( identic +n +n momente di*erite' #a aceia!i stimu#i sau #a unii *oarte
asem(n(tori (persoane' situa&ii' evenimente)- distinctivitatea este dat( de m(sura +n
care persoana reac&ionea,( asem(n(tor #a a#t stimu# !i +n a#te +mpre$ur(ri iar
consensul ca m(sura +n care mai mu#&i indivi,i reac&ionea,( +n ace#a!i *e#' #a aceia!i
stimu#i (8#u&' 2001' p.1619162)
Ge#u# +n care sunt percepute cau,e#e succesu#ui sau insuccesu#ui +n di*erite
activit(&i depinde de mai mu#&i *actori. Deiner' 1>>2' consider( ca antecedente ale
atribuirilor cau*ale )i ale credinelor: istoria persona#(' per*orman&e#e ce#or din $ur !i
sc%eme#e cau,a#e. 7on*orm #ui Deiner' istoria personal a individu#ui inc#ude
e)perien&e reu!ite sau nereu!ite datorit( unei mari variet(&i de *actori. 5ac( +n
ma$oritatea ac&iuni#or sa#e individu# a reu!it prin e*ort intens' e# va de,vo#ta credin&a
c( succesu# se o"&ine +ntotdeauna prin e*ort- +n ca,u# unor per!ormane personale
apropiate de a#e ce#or din $ur' re,u#tatu# este atri"uit sarcini. 5ac( per*orman&e#e
persona#e di*er( de a#e ce#or#a#&i' re,u#tate#e vor *i atri"uite unor *actori persona#i nu
sarcinii (norocu#ui' e*ortu#ui sau ca#it(&i#or persona#e). chemele cau*ale sunt
euristici care a$ut( #a identi*icarea unor re#a&ii speci*ice +ntre cau,e !i e*ecte' sunt
regu#arit(&i construite +n e)perien&e#e anterioare !i activate de anumi&i indici ai
situa&iei curente. (Deiner' 1>>2).
:n ce prive!te credinele individu#ui cu privire #a di*erite#e aspecte a#e
comportamentu#ui s(u' ca *actori care tre"uie #ua&i +n considera&ie c/nd se e)p#ic(
motiva&ia' cercet(ri#e eviden&ia,( un interes deose"it acordat unor credin&e precum:
credin&a despre propria e*icacitate (sel!-e!!icacy belie!s)'
credin&a cu privire #a va#oarea sarcinii (tas+ value belie!).
:n conte)tu# studii#or a)ate pe atri"uire au *ost eviden&iate o serie de *enomene
care suscit( +n continuare a#te cercet(ri:
8?
ego9centrarea po,itiv( (4or#ier' 2001' p.11) sau e*ectu# egocentric de eroare
(sel!-serving bias) care e)prim( *aptu# ;e)ist( o tendin&( c#ar( ca succese#or
noastre s( #e atri"uim cau,e interne (inte#igen&(' %(rnicie' perseveren&( etc.)'
iar e!ecuri#or' cau,e e)terioare' independente de noi= (8#u&' 2001' p.164)-
eroarea *undamenta#( a atri"uirii care presupune c( oamenii au tendin&a de a
e)p#ica comportamente#e semeni#or #or mai mu#t prin cau,e interne' dispo,i&ii
persona#e' omi&/nd sau neg#i$/nd *actorii e)terni' cau,e#e situa&iona#e-
e*ectu# actor9o"servator ;se g(se!te +n pre#ungirea erorii *undamenta#e' numai
c( aici se adaug( compara&ia +ntre $udecarea proprii#or ac&iuni !i $udecarea
ac&iuni#or a#tora= (8#u&' 2001' p.164) !i presupune *aptu# c( dac( su"iectu#
este actor tinde s( e)p#ice comportamentu# prin e)igen&e#e situa&iei iar dac(
este observator (tinde s( e)p#ice comportamentu# prin caracteristici#e
persoane (4or#ier' 2001' p.11).
2otivaia pentru randament pro!esional )i succes n carier
Varia"i#a motiva&iona#( a *ost *recvent opera&iona#i,at( prin motiva&ia rea#i,(rii
!i teama de insucces. tBinson' 1>01' a a"ordat motiva&ia ca *unc&ie de impu#su#
speci*ic' de a!tept(ri#e cu privire #a reu!ita activit(&ii !i de atractivitatea
scopu#ui.&intei. Burnstein' +n 1>?6 a cercetat re#a&ia dintre motiva&ia pentru rea#i,are
(succes)' teama de insucces !i aspira&ia #a o pro*esie de prestigiu !i a descoperit c(
acestea au o mai mare in*#uen&( asupra a#egerii pro*esiunii dec/t aptitudini#e !i
interese#e. cestea sunt asociate cu tendin&a de asumare sau de evitare a riscuri#or +n
#uarea deci,ii#or. :n #iteratura de specia#itate este *recvent citat studiu# rea#i,at de
Tseng !i 7rate +n 1>10 prin care s9au cercetat e*ecte#e *ricii de insucces asupra
percep&iei prestigiu#ui pro*esiona#' nive#u#ui de aspira&ie !i ocupa&iei a#ese.
7ercet(torii au uti#i,at TT pentru m(surarea tre"uin&ei de rea#i,are' 7%estionaru# de
an)ietate a# #ui @and#er !i Sarason pentru m(surarea *ricii de insucces !i Sca#a de
spira&ii 4ro*esiona#e a #ui Ka#er. Studiu# #or a demonstrat c( su"iec&ii cu scoruri
+na#te a#e motiva&iei pentru rea#i,are !i $oase a#e *ricii de insuces se caracteri,ea,(
printr9o percep&ie mai c#ar( a prestigiu#ui pro*esiona#' prin aspira&ii #a ocupa&ii de
rang mai +na#t !i c( a#eg ocupa&ii cu un mai +nat presigiu pro*esiona#. (IsipoJ' 1>86'
pp. 161 3 162).
5. @c7#e###and arat(' +n studii#e sa#e' c( motiva&ia rea#i,(rii sau ;sindromu#
81
rea#i,(rii= (achievement syndrome) este compus din 6 *actori ma$ori:
abilitatea de a concura cu standarde de excelen,
a"i#itatea de asumare moderat( de riscuri
a"i#itatea de a uti#i,a *eed"acB9uri concrete (@c7#e###and' 1>01)
!a cum se vede' motiva&ia este apreciat( ca *actor de "a,( a# randamentu#ui
oric(rei activit(&i.
:n *unc&ie de paternurile motivaionale care sus&in comportamentu#' #iteratura
de specia#itate men&ionea,( sti#u# motiva&iona# *unc&iona# si sti#u# motiva&iona#
dis*unc&iona# iar +n *unc&ie de modul n care individul )i gestionea* resursele
personale sti#u# motiva&iona# adaptativ si sti#u# motiva&iona# ma#adaptativ (BoeBaerts'
2000' p.421).
Sti#u# motiva&iona# *unc&iona# !i adaptativ presupune uti#i,area unor strategii
motiva&iona#e e*iciente' autocontro# a# motiva&iei' capacitate de automotivare !i toate
particu#arit(&i#e ana#i,ate +n #eg(tur( cu motiva&ia pentru succes !i rea#i,are.
4ersoane#e cu sti# motiva&iona# dis*unc&iona#' au o serie de di*icu#t(&i +n men&inerea
contro#u#ui asupra motiva&iei: au di*icu#t(&i +n sta"i#irea scopuri#or !i priorit(&i#or
ac&iuni#or cotidiene' +n men&inerea rea#ismu#ui e)pectan&e#or cu privire #a re,u#tate#e
ac&iuni#or' sunt predispuse #a atri"uiri cau,a#e incorecte' #a reac&ii emo&iona#e
inadecvate +n ca,u# unor discrepan&e +ntre a!tept(ri !i re,u#tate. Sti#u# motiva&iona#
dis*unc&iona# se mani*est( prin di*icu#t(&i de sta"i#ire a unor scopuri adecvate pentru
ma$oritatea ac&iuni#or inc#use +n activitate' prin di*icu#t(&i +n identi*icarea priorit(&i#or'
prin a!tept(ri nerea#iste cu privire #a re,u#tate (su" sau deasupra ce#or posi"i#e +n mod
o"iectiv)' prin atri"uirea re,u#tate#or o"&inute a#tor *actori dec/t cei +n mod o"iectiv
responsa"i#i de e#e (norocu#ui' atunci c/nd de *apt cau,a a *ost o a"i#itate persona#('
sau invers' unor a"i#it(&i sau competen&e' atunci c/nd cau,a re,u#tatu#ui a *ost
+nt/mp#area sau norocu#). 4ersoane#e cu sti# motiva&iona# ma#adaptativ se
supramotivea,( sau se su"motivea,( inadecvat +n raport cu di*icu#tatea sau
comp#e)itatea sarcini#or' r(spund a*ectiv intens !i dispropor&ionat #a re,u#tate#e
o"&inute (se "ucur( e)cesiv pentru un succes o"&inut +n sarcini simp#e sau su*er(
e)cesiv pentru un e!ec minor sau datorat unor cau,e o"iective).
Sistemu# cognitiv +n care sunt #oca#i,ate a"i#it(&i#e' sistemu# a*ectiv care se
caracteri,ea,( prin sta"i#itate !i independen&( emo&iona#(' sistemu# motiva&iona#
+mpreun( cu sistemu# va#ori#or (care inc#ude +n #inii genera#e va#ori#e intrinseci'
88
va#ori#e se#*9u#ui !i va#ori#e socia#e) nu *unc&ionea,( independent !i i,o#at ci +n
interac&iune' produc/nd ast*e# imaginea #umii' imaginea de sine !i sti#u# de via&( a#
individu#ui !i in*#uen&/nd a#egerea !i de,vo#tarea carierei' pro*esiona#i,area !i
succesu# +n carier(.
2.2. Dimensiunile i constructele personalitii care resurse
ale configurrii carierei
Aa cum se poate observa i dintro sumar trecere n revist a
teoriilor carierei, a studiilor i cercetrilor care au abordat cariera
n relaie cu personalitatea, n psihologia vocaional conceptul
de personalitate a fost cel mai frecvent operaionalizat prin!
trsturile i factorii de personalitate"
dimensiunile personalitii #temperament, aptitudini, caracter
valori i atitudini$"
constructele care intervin n afirmarea persoanei! concepia de
sine, imaginea de sine, stima de sine.
%.&i'ron observ cu privire la personalitate c (Acest termen, unul
dintre cele mai utilizate n psihologia actual, este poate acela a
crui semnificaie a suferit, n fond, cele mai multe variaii! Allport
#1)*+$ a enumerat nu mai puin de ,- de semnificaii diferite.
.eea ce personalitatea reprezint esenialmente este noiunea
de unitate integrativ a unui om cu ntreg ansamblul
caracteristicilor difereniale permanente #inteligen, caracter,
temperament, constituie$ i cu propriile modaliti de
comportament/ #&i'ron, 2--1, p.20-$.
@.S#ate men&ionea,( ca accep&iuni a# conceptu#ui de persona#itate: accep&iunea
antropo#ogic( (persona#itatea ca interna#i,are a re#a&ii#or socia#e)' accep&iunea
psi%o#ogic( (persona#itatea ca ansam"#u de condi&ii interne sau de +nsu!iri psi%ice) !i
accep&iunea a)io#ogic( (persona#itatea ca va#oare) (S#ate' 2000' pp.264 3 268).
ce#a!i autor identi*ic( +n istoria a"ord(ri#or persona#it(&ii 4 perspective (atomist(-
structura#(- sistemic(- psi%osocia#() !i +!i a*irm( op&iunea pentru interpretarea
persona#it(&ii ;dintr9o perspectiv( sistemico9psi%osocia#(' av/nd +n vedere modu#
concret' particu#ar +n care se mani*est( aceasta +n conte)te#e !i situa&ii#e
8>
interpersona#e !i de grup= (S#ate' 1>>>' p.24).
@.Eo#u identi*ic( +n a"ordarea persona#it(&ii o serie de orient(ri care e)prim(
atitudini di*erite *a&( de acest concept: +n *unc&ie de modu# de a"ordare se
di*eren&ia,( orientarea atomar9descriptivist( !i sintetic9structura#ist(- +n *unc&ie de
concep&ia despre *actorii determinan&i !i.sau condi&iona#i ai persona#it(&ii se
con*igurea,( orientarea "io#ogist( !i socio#ogist cu#turo#ogic(- +n *unc&ie concep&ia
despre organi,area intern( a persona#it(&ii se de#imitea,( tendin&a p#an( !i tendin&a
ierar%ic( (prima concreti,at( +n teoria !i mode#u# tr(s(turi#or' cea de9a doua +ntr9un
mode# mu#tinive#ar' cu nive#uri "a,a#e' intermediare !i supraordonate +ntre care ;se
instituie di*eren&ieri de ordin genetic !i *unc&iona#= (@.Eo#u' 2002' p.06>). utoru#
citat' aprecia,( c( ;psi%o#ogia nu9!i poate revendica dreptu# de monopo# sau de
e)c#usivitate +n studiu# persona#it(&ii. 5omeniu# s(u de competen&( +# repre,int( doar
componenta psi%ic(. :n acest ca, psi%o#ogia persona#it(&ii tre"uie s(9!i *oca#i,e,e
aten&ia asupra modu#ui +n care procese#e' *unc&ii#e !i st(ri#e psi%ice individua#e se
integrea,( pe ce#e trei coordonate principa#e: dinamico9energetic(' re#a&iona#9socia#(
!i instrumenta# per*orman&ia#(. 4rocesu# integr(rii pe ce#e trei coordonate duce #a
e#a"orarea a trei su"sisteme *unc&iona#e interdependente' care de*inesc domeniu# de
studiu a# psi%o#ogiei persona#it(&ii' !i anume: temperamentu#' caracteru# !i
aptitudini#e= (@.Eo#u' 2002' p.044).
T.7re&u propune un mode# a# persona#it(&ii pe care +# nume!te structura#9
sistematic care +m"in( a"ordarea ana#itic( cu cea sintetic( !i +n con*ormitate cu care
persona#itatea este *ormat( din patru sisteme' *iecare con&in/nd ;mai mu#te +nsu!iri
sau *actori' care #a r/ndu# #or *ormea,( componente mai comp#e)e. :ntre toate acestea
e)ist( +n mod o"#igatoriu #eg(turi su"stan&ia#e energetice' *unc&iona#e !i
in*orma&iona#e directe !i inverse.= (7re&u' 2001' p.621). ceste su"sisteme sunt:
subsistemul de orientare a#e c(rui constante *ormea,( componente mai
comp#e)e cum sunt: concep&ia de via&(' sistemu# propriu de va#ori' idea#u# de
via&(' eu# !i imaginea de sine' dominante#e motiva&iona#e' dominante#e
a*ective-
subsistemul substanial-energetic' +n care intr( +nsu!iri ca tipu# somatic'
intercore#a&ii neuro9%ormona#e' tipu# de activitate nervoas( superioar(' tipu#
temperamenta#-
subsistemul instrumental cu componente#e: nive#u# cu#turii genera#e !i
>0
pro*esiona#e' gradu# de de,vo#tare a# deprinderi#or !i priceperi#or- gradu# de
de,vo#tare a# capacit(&i#or !i aptitudini#or' poten&ia#u# creativ !i creativitatea
mani*estat(-
subsistemul relaional valoric !i de autoreg#a$ cu principa#a component('
caracteru# (T. 7re&u' 2001' pp.628 3 660).
2.2.1. 1rsturile i factorii de personalitate n carier
"ordarea carierei din perspectiva tr(s(turi#or de persona#itate +!i propune
identi*icarea atri"ute#or distinctive a#e persona#it(&ii inerente di*erite#or cariere !i
#ansea,( ideea c( sti#u# de persona#itate in*#uen&ea,( a#egerea !i comportamentu#
pro*esiona#.
E)ege&ii teorii#or tr(s(turi#or de persona#itate o"serv( c( adep&ii acestor teorii
urm(resc:
e#a"orarea un set de asemenea tr(s(turi' av/nd dimensiuni accepta"i#e care s(
acopere diversitatea uman(-
sta"i#irea unor moda#it(&i va#ide !i sigure de a eva#ua tr(s(turi#e de
persona#itate-
sta"i#irea re#a&ii#or dintre di*erite#e tr(s(turi de persona#itate !i a re#a&ii#or
dintre aceste tr(s(turi !i comportamente#e speci*ice (tBinson' 2.#.' tBinson'
2.7.' Smit%' Bem' 2002' p.?10).
utorii cita&i men&ionea,( (ca ma$oritatea teoreticieni#or care se preocup( !i de
istoria conceptu#ui de trstur de personalitate)' trava#iu# #ui ##port !i Id"ert' din
1>6?' +n urma c(ruia au g(sit (+n dic&ionare#e +n #im"a eng#e,() 18.000 de termeni
care se re*er( #a caracterstici#e indivi,i#or' num(r pe care #9au redus' e#imin/nd
termenii sinonimi sau prea pu&in *ami#iari #a o #ist( #a 4000. 2a<mond 7atte## a
condensat aceast( #ist( #a 200 termeni pe "a,a c(reia a a#c(tuit un inventar pe care #9a
uti#i,at pentru o"&inerea unor caracteri,(ri de persoane (a so#icitat su"iec&i#or s(9!i
eva#ue,e pe "a,a respectivei #iste prietenii). Supun/nd ana#i,ei *actoria#e re,u#tate#e
o"&inute' 7atte## a a$uns #a 12 *actori c(rora #e9a mai ad(ugat 4 o"&inu&i prin
autoeva#uare: tona#itatea a*ectiv(' inte#igen&a' sta"i#itatea emo&iona#(' dominan&a'
>1
"una dispo,i&ie' con!tiincio,itatea' impunerea' sensi"i#itatea' suspiciunea' imagina&ia'
su"ti#itatea' tendin&a spre cu#pa"i#i,are' tendin&a spre e)perimentare' autosu*icien&a'
autodiscip#ina' tensiunea menta#( (tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002'
pp.?11 9 ?18).
Kans E<sencB ' +n 1>06' a rea#i,at o ana#i,( *actoria#( !i mai restrictiv( !i a
o"&inut ca *actori ma$ori:
introversiunea9e)traversiunea (dimensiune identi*icat( de Pung) care e)prim(
orientarea individu#ui spre sine (spre interior) sau spre e)terior-
sta"i#itatea 3 insta"i#itatea emo&iona#( 3 numit( neuroticism care e)prim(
ca#mitatea' adaptarea "un( vs. an)ietate' neadaptare-
psi%oticismu# (E<sencB' 1>10)
!a cum o"serv( @.S#ate a"ordarea persona#it(&ii +n termeni de tr(s(turi
(dispo,i&ii sau *actori) ;a condus #a #a *ormarea unei imagini compo,ite asupra
persona#it(&ii !i mai a#es #a ;pu#veri,area= unit(&ii ei= (S#ate' 1>>>' p.242) !i +n
ace#a!i timp a *avori,at crista#i,area concep&iei c( persona#itatea poate *i descris( prin
intermediu# unui num(r mai mic de *actori' re#ativ asem(n(tori +ntre ei' ceea ce
marc%ea,( trecerea de #a studiu# ana#itic #a studiu# sintetic a# persona#it(&ii. st*e#' s9
a impus o nou( moda#itate de a"ordare a persona#it(&ii' ;Nou# mode# de descrip&ie !i
ana#i,( a persona#it(&ii a *ost numit B8E9G8VE (;@are#e cinci=) !i a suscitat un
interes imens din partea cercet(tori#or. Ha ora actua#( descrierea persona#it(&ii +n
;cinci *actori= este' +n opinia unor autori' *oarte pro#i*ic(' dac( nu c%iar cea mai
pro#i*ic(= (S#ate' 1>>>' p.244).
7osta !i @c 7rae' +n 1>80' au identi*icat 0 *actori ai persona#it(&ii' *iecare cu
c/te ? *a&ete' (7osta' @c7rae' 1>>1)' respectiv:
.evrotismul cu *a&ete#e: an)ietate' osti#itate' depresie' con!tiin&( de sine
e)agerat(' impu#sivitate' vu#nera"i#itate-
E$traversia cu *a&ete#e: c(#dur(.entu,iasm' spirit gregar' a*irmare' activism'
c(utarea stimu#(rii' ca#itatea po,itiv( a st(ri#or a*ective-
Deschiderea la e$perien cu *a&ete#e: desc%idere spre *ante,ie' desc%idere +n
p#an estetic' desc%idere spre moduri#e proprii de a sim&i' desc%idere +n p#anu#
ac&iuni#or' desc%idere +n p#an ideatic' desc%idere +n p#anu# va#ori#or-
Agreabilitatea cu *a&ete#e: +ncredere' sinceritate +n e)presia opinii#or !i +n
conduit(' a#truism' "un(voin&(' modestie' "#/nde&e-
(on)tiincio*itatea cu *a&ete#e: competen&(' ordine' sim& a# datoriei' dorin&( de
rea#i,are' auto9discip#in(' de#i"erare (ve,i: @inu#escu' 1>>?' pp. 100 9 116)
Toate aceste reconceptua#i,(ri cu privire #a tr(s(turi#e !i *actorii de
persona#itate din psi%o#ogia persona#it(&i s9au resim&it !i +n psi%o#ogia carierei.
>2
5e!i a"ordarea re#a&ii#or dintre Big Give !i comportamente#e speci*ice carierei
sau re,u#tate#e o"&inute +n carier( nu se "a,ea,( pe o teorie c#ar(' ea aduce
numeroase date care pot servi unei conceptua#i,(ri +n aceast( direc&ie.
IsipoJ trece +n revist( o serie de cercet(ri asupra modu#ui +n care tr(s(turi#e de
persona#itate' sti#u# !i va#ori#e *ormate +n e)perien&a de via&( timpurie con*igurea,(
deci,ii#e de mai t/r,iu cu privire #a carier(:
Studii#e #ui Hindgren' 1>?2' KaaBenstad !i posta#' 1>11 au ar(tat c(
sti#u# "a,at pe acceptare permite o mai mare desc%idere #a stimu#i !i
arat( mai mu#te interese pro*esiona#e dec/t sti#u# "a,at pe re,isten&(-
7ercet(ri#e #ui 5igman din 1>>0' ce#e rea#i,ate de Kogan' Kogan !i
2o"erts' +n 1>>? sugerea,( c( neuroticismu#' e)traversia' desc%iderea
#a e)perien&(' agrea"i#itatea !i con!tiincio,itatea se *ormea,( +n
copi#(rie !i ado#escen&( !i in*#uen&ea,( nive#u# e*ortu#ui depus pentru
succesu# +n carier(-
7a#dJe## !i Burger' +n 1>>8' au ar(tat c( indivi,ii e)traver&i' desc%i!i #a
e)perien&(' con!tiincio!i se descurc( mai "ine #a interviuri !i +n ce
prive!te o"&inerea recomand(ri#or- (IsipoJ' 1>86' p. 16?)-
Ai @<ers !i Pordaan se raportea,( #a di*erite#e +ncerc(ri de a identi*ica re#a&ii
+ntre tr(s(turi#e de persona#itate !i succesu# pro*esiona#' prin compararea scoruri#or #a
di*erite inventare de persona#itate !i reu!ita pro*esiona#(' dar a*irm( c( s9au o"&inut
re,u#tate nesemni*icative (@<ers' Pordaan' 1>18' p.41>). Super sta"i#e!te ca *actor cu
ro# important +n +mp#inirea de sine +n pro*esiune punerea +n ap#icare a concep&iei
despre sine !i procese#e de adaptare a#e individu#ui (Super' 1>18' p.44?) iar Ko##and
aprecia,( congruen&a dintre tipu# de persona#itate !i mediu# +n care tr(ie!te individu#
ca *actor c%eie a# traseu#ui carierei care determin( at/t competen&a !i progresu# +n
pro*esie c/t !i nota de satis*ac&ie persona#( resim&it( +n e)ercitarea e*ectiv( a
pro*esiei.
:n studiu# s(u din 1>?2' Ko##and a g(sit urm(toare#e core#a&ii +ntre ce#e !ase
orient(ri posi"i#e pe care #e9a identi*icat !i une#e tr(s(turi de persona#itate: tipu#
rea#ist core#ea,( cu maturitatea' mascu#initatea' e)traversia !i persisten&a- tipu#
investigativ cu socia"i#itatea (diminuat()' mascu#initatea' autosu*icien&a' introversia'
persisten&a- tipu# socia# cu conservatorismu#' *eminitatea' dominan&a' dependen&a
socia"i#itatea- tipu# conven&iona# cu con*ormismu#' conservatorismu#' dependen&a'
>6
e)traversia' responsa"i#itatea- tipu# +ntreprin,(tor cu socia"i#itatea' dominan&a'
impu#sivitatea' e)traversia- tipu# artistic cu maturitatea (+nt/r,iat()' e*eminarea'
introversia (Ko##and' 1>80).
Man*er' Dan"erg !i MantroJit,' +n 2001' au ar(tat c( cei cinci super*actori ai
persona#it(&ii in*#uen&ea,( nu doar per*orman&e#e #a programe#e de ca#i*icare ci !i
intensitatea cu care sunt c(utate #ocuri#e de munc( dup( ca#i*icare !i c%iar dup(
pensionare (Brad#e<' Brie*' Eeorge' 2002' p.40).
Studii#e recente asupra re#a&ii#or dintre B8E G8VE !i re,u#tate#e +n carier( s9au
centrat pe:
per*orman&( care este puternic asociat( cu con!tiincio,itatea !i cu e)traversia
(Eeorge' S%ou' 2001)-
satis*ac&ia +n munc(' +n core#a&ie negativ( cu neuroticismu# !i po,itiv( cu
e)traversia (Brie*' 1>>8) !i cu con!tiincio,itatea (Pudge' Kiggins' BarricB'
1>>>)-
stresu# ocupa&iona#' cu privire #a care s9a a g(sit o core#a&ie po,itiv( cu
neuroticismu# (ToBar' 1>>8)-
c(utarea activ( a ocupa&iei !i sc%im"(ri#e de $o"uri c(rora #i s9au g(sit
core#a&ii cu e)traversia !i con!tiincio,itatea (Brad#e<' Brie*' Eeorge' 2002'
pp.68 9 6>).
7ercet(ri#e recente au +ncercat s( identi*ice a#te varia"i#e de persona#itate care
dep(!esc ra,a de ac&iune a ce#or 0 *actori (B8E G8VE). Brad#e<' Brei*' Eeorge (2002)
citea,( un artico# din 1>>8' semnat de Saucier !i Eo#d"erg' ;D%at 8s Be<ond t%e B8E
G8VEW= +n care sunt pre,entate 06 de cuvinte descriptori de persona#itate 3 c#ustere
care sunt apreciate ca *iind dinco#o de ra,a de ac&iune a ce#or 0 *actori. ;7uvinte#e
c#ustere repre,int( o #arg( varietate de di*eren&e individua#e re#a&ionate cu
persona#itatea' caracteristici#e demogra*ice !i atri"ute *i,ice. 7#ustere#e re*eritoare #a
caracteristici#e demogra*ice !i *i,ice precum +n(#&imea' satutu# pro*esiona#' e#egan&a'
sen,ua#itatea' *rumuse&ea' mascu#initatea' umoru#' norocu# etc. sunt re#ativ
independente de B8E G8VE= (Brad#e<' Brei*' Eeorge' 2002' p.40)
@<ers ' Briggs !i @c7au##e<' preocupa&i de indicatorii tipului sau stilului de
personalitate au construit un c%estionar autoadministrat care acoper( urm(toare#e
dimensiuni:
e)traversie . introversie'
>4
sen,itivitate.intui&ie'
g/ndire.sim&ire'
$udecat(.percep&ie.
5in com"ina&ia acestor dimensiuni se pot o"&ine 1? structuri tipo#ogice care ;se
constituie #a intersec&ia dintre dou( dimensiuni: dimensiunea e)traversie 3 introversie
+n&e#eas( ca orientare *undamenta#( a psi%ismu#ui care se mani*est( comp#ementar #a
nive#u# ce#or dou( instan&e comp#ementare: con!tientu# !i incon!tientu# a"isa#. doua
dimensiune &ine de modu# dominant de a intra +n re#a&ie cu in*orma&ia' moda#itatea
#ogic9ra&iona#(' opus( ce#ei ira&iona#eN (@<ers' Briggs' @c7au##e<' apud @inu#escu'
1>>?' p.2>?).
7ei 1? indicatori care se pot o"&ine prin 8ndicatoru# de tipo#ogie @<ers 9
Briggs (@.B.T.8) sunt uti#i,a&i ca repere +n ac&iuni#e care imp#ic( per*ec&ionarea
Nstructurii menta#e de9a #ungu# vie&ii' pro"#ematica cunoa!terii' de,vo#t(rii !i
armoni,(rii tipu#ui cu cerin&e#e educa&iona#e' e)isten&ia#e sau ce#e de tip pro*esiona#9
voca&iona#N(@inu#escu' 1>>?' p.61?).
Fna dintre varia"i#e#e de persona#itate asociate ce# mai *recvent cu mo"i#itatea
+n pro*esie !i carier( a *ost locul controlului: ;8ndivi,ii care sunt automanageri ai
carierei #or au un idea# intern cu privire #a de,vo#tarea !i dinamica acesteia. 5ac( ei
nu au oportunit(&i de de,vo#tare !i ca#i*icare' de recunoa!tere pro*esiona#(' cre!tere
a sa#ariu#ui sau promovare' +ncep s(9!i caute o a#t( po,i&ie= (Sterns' Su"ic%' 2002'
p.1>1). 4ersoane#e cu #ocu# contro#u#ui intern sunt mai active' +!i p#ani*ic( activit(&i#e
de de,vo#tare a carierei' dep(!esc o"staco#e#e #egate de sc%im"are mai mu#t dec/t
ce#e cu #ocu# contro#u#ui e)tern.
2ocul controlului
7a varia"i#( de persona#itate' locul controlului a *ost impus +n psi%o#ogie de
He*court' 4%ares !i P.2otter. cesta din urm( a sistemati,at o c#asi*icare "inar( a
anticip(ri#or pe care #e *ac oamenii +n #eg(tur( cu *actorii capa"i#i s( determine ceea
ce #i se va +nt/mp#a #or sau ce#ora#&i !i a descris credin&e +ntr9un contro# intern (+n care
*actorii cau,a#i esen&ia#i sunt situa&i #a nive#u# individu#ui) !i credin&e +ntr9un contro#
e)tern (*actorii cau,a#i sunt identi*ica&i +n situa&ia' !ansa' puterea ce#ui#a#t' deci aco#o
unde individu# poate e)ercita cu di*icu#tate un contro# e*icient). st*e#' ;convingerea
>0
c( este su*icient s( te apuci serios de trea"( pentru ca #ucruri#e s( mearg( mai "ine
este o credin&( intern(. 7onvingerea c( nu po&i reu!i dac( nu te a$ut( norocu#' este o
credin&( e)tern(.= (4endr<' @acrae' KeJstone' 1>>8' p.160). He*court preci,ea,( c(
termenu# de #oc a# contro#u#ui se originea,( +n teoria +nv(&(rii socia#e a #ui 2otter +n
care acesta are semni*ica&ia de a!teptare genera#i,at( +n *unc&ie de re#a&ia dintre
caracteristici#e persona#e !i.sau re,u#tate#e ac&iuni#or (He*court' 1>>1' p.416).
7ore#ate cu acest construct sunt: percep&ia contro#u#ui' atri"uiri#e cau,a#e' competen&a
persona#(' e*icacitatea.
Hocu# contro#u#ui e)prim( *aptu# c( oamenii di*er( +ntre ei +n ce prive!te
modu# de a r(spunde #a e)perien&e#e reu!ite sau e!uate' mai a#es su" aspectu#
e)p#ic(rii re,u#tate#or o"&inute +n di*erite ac&iuni prin cau,e care &in de a"i#it(&i#e #or
sau prin cau,e care &in de !ans(.+nt/mp#are (He*court' 1>>1' p.410).
S.7%e#cea !i @aria @o&escu +ntr9un studiu rea#i,at +n 1>>6' asupra re#a&iei
dintre #ocu# contro#u#ui !i acceptarea va#ori#or socia#e (+n care au *ost investiga&i 682
su"iec&i) au veri*icat ipote,a c( =dac( persoane#e au #ocu# contro#u#ui +n interior'
atunci e#e accept( +ntr9o mai mare m(sur( va#ori#e societ(&ii desc%ise' dec/t
persoane#e care au #ocu# contro#u#ui +n e)terior= (7%e#cea' @o&escu' 1>>4' p.121).
Po%ns (1>>8) men&ionea,( un studiu av/nd ca su"iec&i repre,entan&i de service
!i pro*esori' prin care a descoperit c( ;interni!tii nu #ucrea,( o"#igatoriu mai "ine
dec/t e)terni!tii. 8nterni!tii par mai degra"( s( ac&ione,e mai "ine +n munci care
necesit( ini&iativ( !i inventivitate' +n timp ce e)terni!tii se descurc( mai "ine +n ca,u#
sarcini#or de rutin(= (Po%ns' 1>>8' p.10)
Teorii#e tr(s(turi#or !i *actori#or au stimu#at ceea ce IsipoJ nume!te ;mi!carea
eva#u(rii pro*esiona#e= +n cadru# c(reia s9au e#a"orat o serie de inventare de interese
(trong-(ampbell 0nterest 0nventory' 6uder 7cupational 0nterest urvey) !i teste de
aptitudini (Di!!erential Aptitude Tests' Guil!ord-8immerman Aptitude urvey).
2odaliti de evaluare a trsturilor de personalitate utili*ate n
psihologia carierei
:n studiul personalitii se pot identi*ica dou( tipuri de a"ord(ri :
a"ordarea c#inic(' moda#itate care ;+!i propune s( surprind( su"iectu# +n
tota#itatea !i +n singu#aritatea sa (C) poate *ace ape# #a *orme de o"serva&ie
standardi,at( (teste' c%estionare)' dar ea privi#egia,( *orme#e de o"serva&ie
>?
#i"er(: o"servarea' +n situa&ii date' a comportamente#or spontane !i mai a#es
convor"irea (interviu#)-
a"ordarea care recurge #a mi$#oace de o"serva&ie contro#ate !i care ;uti#i,ea,(
gri#e de o"serva&ie a comportamentu#ui' teste' c%estionare. Su"iectu# o"servat
este' +n genera#' situat +ntr9o serie de tr(s(turi a#e persona#it(&ii !i este adesea
descris cu a$utoru# unui pro*i#= (4or#ier' 2001' pp.?91)
tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem inventaria,( ca modaliti de
evaluare a trsturilor de personalitate:
Eva#uarea (de c(tre o persoan( care cunoa!te individu#) a m(surii +n care acesta
posed( o anumit( tr(s(tur( de persona#itate' prin p#asarea pe o sca#( HiBert a
respectivei tr(s(turi +n *unc&ie de intensitatea pre,en&ei ei #a individ-
Te%nica de sortare X +n care se cere c#asi*icarea tr(s(turi#or de persona#itate a#e unui
individ pe "a,a unor *i!e' pe *iecare *i!( *iind scris( c/te o a*irma&ie care descrie
o tr(s(tur( de persona#itate. Gi!e#e tre"uie grupate +n > grupe dup( cum a*irma&ii#e
scrise pe e#e descriu (de #a ce# mai pu&in #a ce# mai evidnt) individu# respectiv. Se
o"&ine ast*e# un scor X cuprins +ntre 1 !i >' pentru *iecare item-
8nventare#e de persona#itate de tip 7atte## sau E<sencB-
Testu# repertoriu#ui constructe#or de ro# 3 ,ep Test 3 e#a"orat de Me##< ;ca o
moda#itate de a a*#a care sunt constructe#e persona#e #a care ape#ea,( individu#
pentru a9!i construi !i e)p#ica propria #ume de re#a&ii interpersona#e. Su"iec&i#or
acestui test #i se cere s( comp#ete,e o matrice =+n care sunt inc#use persoane#e
importante pentru individ (mama' tata' ce# mai "un prieten' *ra&i' vecin etc' dar !i
e# +nsu!i. Su"iectu# tre"uie s( a#eag( o conste#a&ie de 6 persoane (a treia *iind e#
+nsu!i) !i s( note,e +n dreapta' pe o co#oan(' prin ce se aseam(n( ce# mai mu#t
dou( dintre e#e !i pe a#t( co#oan( prin ce se deose"e!te cea de9a treia persoan( de
acestea dou( (tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002' pp.?40 9 ?08)-
@.@inu#escu men&ionea,( ca teste de persona#itate uti#i,ate +n industrie:
8nventaru# de persona#itate @innesota (@.@.4.8.)- 7%estionaru# #ui 7atte## (1?4G)-
8nventaru# de persona#itate 7a#i*ornia 3 E.K. Eoug% (7.4.8)- 7%estionaru# Eui#*ord9
Simmerman (@inu#escu' 1>>2' p.>2)
8nventaru# de persona#itate @innesota (@@48) cuprinde 000 itemi #a care se
r(spunde cu a*irma&ii ;adev(rat=' ;*a#s=' ;nu !tiu=' distri"ui&i +n urm(toare#e
sca#e: minciun( (negarea unor s#("iuni comune)' *recven&( (inva#idarea
>1
pro*i#u#ui)' corec&ie (de*ensiv' eva,iv)' ipo%ondrie (accent pe acu,e *i,ice)'
depresie (ne*ericire' deprimare)' isterie (reac&ia #a stres prin negarea pro"#emei)'
devian&( psi%opatic( (#ipsa con*ormismu#ui socia#' con*#ict cu #egea)'
mascu#initate9*eminitate (orientare se)ua#( +n raport cu se)u# "io#ogic)' paranoia
(suspiciune)' psi%astenie (+ngri$orare' an)ietate)' sc%i,o*renie (retragere' g/ndire
"i,ar()' %ipomanie (impu#sivitate' e)cita"i#itate)' introversiune9e)traversiune
socia#(. (@inu#escu' 1>>?- tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002'
p.?4>)-
7%estionaru# Eui#*ord9Simmerman care surprinde ca tr(s(turi de persona#itate:
activismu#' constr/ngerea' ascenden&a' socia"i#itatea (e)tra9introversia'
sta"i#itatea emo&iona#(' o"iectivitatea' "un(voin&a' re*#e)ivitatea' sistemu# de
re#a&ii persona#e' mascu#initatea9*eminitatea-
8nventaru# de persona#itate 7a#i*ornia (748) (creat specia# pentru comportamente
nepato#ogice) care con&ine 4 categorii sau c#ase de sca#e: c#asa 8 re*eritoare #a
sentimente#e' convingeri#e' impresii#e #egate de adecvarea intra !i interpersona#(-
c#asa a 889a' pentru norme#e !i va#ori#e socia#e' m(sur/nd dispo,i&ia su"iectu#ui
de a accepta9respinge ast*e# de va#ori- c#asa a 8889a pentru pro"#eme#e so#icit(ri#or
!i e*orturi#or !co#are' de per*ec&ionare- c#asa a 8V9a pentru atitudini#e *a&( de via&(
(@inu#escu' 1>>2' pp.>49>0).
7e#e 18 dimeniuni a#e persona#it(&ii norma#e pre,entate de 748 sunt:
1. 5imensiuni#e persona#it(&ii ce intervin +n a*irmarea persoanei' siguran&a de sine'
imaginea de sine !i adecvarea interpersona#(:
5ominan&a 9 +ncrederea !i ec%i#i"ru#' asumarea responsa"i#it(&ii !i *#uen&a
ver"a#(' tendin&a de a privi #ucruri#e +n *a&(-
7apacitatea de statut 3 +ncredere +n sine !i ec%i#i"ru' a"sen&a temeri#or !i
an)iet(&i#or' sentiment de siguran&(' interes de a participa #a via&a socia#(-
Socia"i#itatea 3 p#(cerea interac&iuni#or socia#e' ec%i#i"ru !i +ncredere +n sine
+n re#a&ii' to#eran&(' interese cu#tura#e !i inte#ectua#e-
4re,en&a socia#( 9 disponi"i#itatea pentru re#a&ii socia#e-
cceptarea de sine 9 +ncredere +n sine' atitudine #ipsit( de rigiditate *a&( de
pro%i"i&ii#e socia#e' acceptarea s#("iciuni#or umane-
Starea de con*ort sau "ine psi%ic 3 negarea pro"#eme#or' a*irmarea
independen&ei !i +ncrederii +n viitor-
>8
2. Ip&iuni#e va#orice !i maturitatea interre#a&iona#(:
2esponsa"i#itate 3 va#ori,area datoriei !i discip#inei' accent pe o"#iga&ii#e
socia#e' civice !i mora#e-
Socia#i,area 3 sensi"i#itate !i maturitate socia#(-
utocontro#u# 3 accent pe ra&iune !i #ogic( +n re,o#varea situa&ii#or
pro"#ematice' evitarea mani*est(ri#or agresive sau antisocia#e-
To#eran&a 3 desc%idere !i *#e)i"i#itate' e%i#i"ru !i siguran&( de sine-
Tendin&a de *ace o "un( impresie 3 preocupare pentru impresia creat( a#tora !i
dorin&a de a *ace ceea ce se a!teapt( de #a persoan(-
#inierea #a mode#u# comun sau comuna#itatea 3 +nc#ina&ie spre conven&ii !i
con*ormism-
6. Nive#u# motiva&iona#:
2ea#i,are prin con*ormism 3sentiment de vita#itate !i e*icien&(' acceptarea
regu#i#or !i cerin&e#or' re*u,u# noncon*ormismu#ui' +ncrederea +n proprii#e
capacit(&i' autoaprecierea privind modu# p#ani*icat de a se imp#ica +n via&(-
2ea#i,are prin independen&( 3 to#eran&( crescut( pentru am"iguitate' re*u,u#
unor atitudini simp#ist dogmatice sau autoritare' ca !i a# reac&ii#or
conven&iona#e' g/ndire po,itive *a&( de a#&ii' adaptare' a*irmarea unor va#ori
mora#e "ine de,vo#tate-
E*icien&a inte#ectua#( 3 capacitatea de a *ace *a&( unor situa&ii de
indeterminare !i am"iguitate' interesu# pentru cercetare' p#(cerea de a *ace
p#anuri !i de a #e rea#i,a' comportament *#e)i"i#.
4. @oda#it(&i#e inte#ectua#e:
8ntui&ia psi%o#ogic( 3 spontaneitate' receptivitate' sensi"i#itate #a e)perien&e#e
persona#e !i #a ce#e a#e ce#or din $ur-
G#e)i"i#itate 3 to#eran&( #a am"iguitate' #i"ertate +n e)primare-
Geminitate 3 pre*erin&a pentru ro#uri conven&iona# *eminine (@inu#escu' 1>>?'
pp. 140 9 1?0)
8denti*icarea #ocu#ui contro#u#ui
Fna dintre prime#e sca#e a#e #ocu#ui contro#u#ui a *ost 0ntellectual Achievement
,esponsability 30A,% 9uestionnaire a# #ui 7randa## !i MatBovscBi (1>?0) care a pus
pro"#ema speci*ic(rii cau,e#or prin care sunt e)p#icate re,u#tate#e activit(&ii
>>
(He*court' 1>>1' p.41?). #te sca#e uti#i,ate pentru eva#uarea locului controlului
sunt: ;8nterna#9E)terna# Hocus o* 7ontro#= (2otter' 1>??)- ;8nterna#iti<' 4oJer*u#
It%ers and 7%ance Sca#e=(Hevenson' 1>81)- ;S*eres o* 7ontro# Sca#e= (4au#%us !i
7%ristie' 1>81)- ;du#t 8nterna# 3 E)terna# 7ontro# Sca#e= (NoJicBi 3 StricB#and'
1>14' 1>86) (con*orm: He*court' 1>>1' p.418). Sca#a propus( de 2otter (8.E) pentru
a di*eren&ia interna#i!tii de e)terna#i!ti' este compus( din 26 de itemi (#a care se mai
adaug( ?' pentru a *ace mai pu&in aparent o"iectivu# c%estionaru#ui). 8temii se
pre,int( su" *orma a dou( a*irma&ii (una repre,entativ( pentru interna#itate !i a#ta
pentru e)terna#itate) +ntre care su"iectu# tre"uie s( o a#eag( pe cea care se potrive!te
ce# mai "ine convingeri#or sa#e. (4endr<' @acrae' KeJstone' 1>>8' p.161). S.7%e#cea
(1>>4) a adaptat #a popu#a&ia rom/neasc( !i a reeta#onat Sca#a 7NS98E e#a"orat( de
NoJicBi !i StricB#and' pentru ;Veri*icarea re#a&iei dintre #ocu# contro#u#ui !i
acceptarea va#ori#or socia#e. Va#ori#e socia#e au *ost m(surate cu a$utoru# unei sca#e
tip HicBert' din ? itemi. Studiu# a ar(tat c( ;persoane#e interna#iste accept( va#ori#e
societ(&ii desc%ise +ntr9o m(sur( mai mare dec/t persoane#e e)terna#iste= (7%e#cea'
1>>4' p.>8).
2.2.2. 1emperamentul, aptitudinile i caracterul n psihologia
carierei
4si%o#ogia persona#it(&ii care a o*erit' a!a cum s9a v(,ut' a#(turi de psi%o#ogia
di*eren&ia#(' cadru# conceptua# teoretic pentru a"ordarea mu#tor aspecte a#e a#egerii !i
de,vo#t(rii carierei' consider( c( ;procese#e' *unc&ii#e !i st(ri#e psi%ice individua#e se
integrea,( pe ce#e trei coordonate principa#e: dinamico9energetic(' re#a&iona# 3
socia#( !i instrumenta# 3 per*orman&ia#(. 4rocesu# integr(rii pe ce#e trei coordonate
duce #a e#a"orarea a trei su"sisteme *unc&iona#e interdependente' care de*inesc
domeniu# de studiu a# psi%o#ogiei persona#it(&ii !i anume: temperamentu#' caracteru#
!i aptitudini#e= (Eo#u' 2002' p.044). 5e*inindu9#e !i ca #aturi a#e persona#it(&ii'
@.S#ate comp#etea,(: ;suntem tenta&i s( mai adug(m +nc( dou(. na#og
mecanisme#or re,o#utiv9productive a#e activit(&ii !i *ina#it(&i#or trans*ormativ9
constructive a#e acesteia' +n structura persona#it(&ii se e#a"orea,( subsistemul
re*olutiv 4 productiv (ce cuprinde inte#igen&a) !i subsistemul trans!ormativ-
constructiv (cu o component( esen&ia#( creativitatea). 5e!i aceste su"sisteme ar putea
100
*i +ncadrate +n e)tremis +n su"sistemu# instrumenta#' credem c( e#e sunt mai mu#t
dec/t simp#e e#emente componente sau ad$uvante a#e acestuia= (S#ate' 2000' p.242).
7ercet(ri#e !i studii#e teoretice care con*igurea,( spa&iu# pro"#ematic a#
psi%o#ogiei carierei s9au *oca#i,at !i pe (uneori e)c#usiv pe) aceste su"sisteme a#e
persona#it(&ii nu numai pe tr(s(turi#e de persona#itate.
Temperamentul n psihologia carierei
Temperamentu# este de*init ca #atur( dinamico 3 energetic( a persona#it(&ii
(S#ate' 2000' p.246) !i determin( ce#e mai timpurii di*eren&e comportamenta#e +ntre
indivi,i +n ce prive!te dinamica !i tempou# imp#ic(rii +n activitate' raportu#
vo#untar.invo#untar +n contro#u# activit(&ii' socia"i#itatea: ;temperamentu# a *ost cea
dint/i component( a persona#it(&ii care s9a impus aten&iei' o"serva&iei !i eva#u(rii'
identi*icarea !i c#asi*icarea tipuri#or temperamenta#e s9au dovedit a *i o pro"#em(
comp#icat( !i controversat(. 5ispute#e au *ost generate de +n&e#egerea di*erit(' at/t a
naturii criterii#or de c#asi*icare' c/t !i a num(ru#ui de dimensiuni dup( care tre"uie
*(cut( descrierea ca#itativ(' moda#(' a temperamente#or.=(@.Eo#u' 2002' p.04?).
:n conte)t educa&iona# !i voca&iona# au *ost studiate ;dimensiuni a#e
persona#it(&ii care &in de temperament= ca: orientarea individu#ui +nspre #umea
e)terioar( (e)travesia) sau +nspre #umea interioar( (introversia)' an)ietatea
(neuroticismu#)' independen&a' agresivitatea sau dependen&a !i retragerea
(psi%oticismu#) (@inu#escu' 1>>?' p. 28?)
E)traversia !i introversia sunt de*inite +n accep&iunea impus( de 7.E. Pung
care descrie' +n 1>21 ;coe)isten&a +n psi%ic a dou( atitudini de "a,(' e)tra9 !i intro9
versia' comp#ementare +n *unc&ionarea comp#ementar( a ce#or dou( instan&e psi%ice:
con!tientu# 3 psi%ismu# su"iectiv' !i incon!tientu# 3 psi%ismu# o"iectiv= (@inu#escu'
1>>?' p.62) E)travertitu# acord( va#oare #umii e)terne ("og(&ie' prestigiu)' caut(
apro"area socia#(' tinde s( *ie con*ormist' este socia"i#' iu"e!te activitatea e)terioar('
sc%im"area' are emo&ii super*icia#e' in%i"i&ii pu&ine. 8ntrovertitu# are interese
esen&ia#e pentru s*era idei#or: ;unii cercet(tori au sugerat c( tr(s(turi#e
temperamenta#e de socia"i#itate !i emo&iona#itate pot *i o versiune' #a v/rsta
copi#(riei' a e)traversiunii !i insta"i#it(&ii emo&iona#e= (tBinson' 2.#.' tBinson'
2.7.' Smit%' Bem' 2002' p.011)
2o"ert 7#oninger' de #a Fniversitatea din Saint9Houis deose"e!te patru
101
dimensiuni pe care #e consider( ca *(c/nd parte din temperament !i care +!i pun
amprenta asupra prime#or cuno!tin&e a#e individu#ui:
7(utarea nou#ui 3 se e)p#orea,( asiduu mediu# +ncon$ur(tar' se reac&ionea,(
cu mu#t interes #a tot ce este nou-
4re/nt/mpinarea pedepsei 9 tendin&a de a9!i *ace gri$i' supunerea pentru a
evita surpri,e#e nep#(cute'
5ependen&a de r(sp#at( 9 nevoia de +ncuviin&are din partea ce#or#a#&i' de
spri$in' de c/t mai mu#te recompense'
4erseveren&a 9 tendin&a de a continua o activitate' +n ritm sus&inut' +n ciuda
o"ose#ii sau a sentimentu#ui *rustrare (G.He#ord' 7.ndre' 1>>?' p.24>).
7ercet(ri#e asupra re#a&iei dintre temperament !i pro*esie !i carier( au
eviden&iat a!a cum s9a pre,entat de$a' o serie de core#a&ii +ntre e)traversie 3
introversie sau +ntre sta"i#itate 3 insta"i#itate emo&iona#( !i di*erite aspecte a#e
a#egerii +n carier( sau a#e de,vo#t(rii carierei.
Ai +n psi%o#ogia voca&iona#(' pentru sta"i#irea temperamente#or' se recurge
*recvent #a o serie de c%estionare !i inventare de persona#itate de genu#:
@auds#e< @edica# Xuestionnaire 9 @.@.X-
8nventaru# de persona#itate E<sencB 3 E48-
7%estionaru# de persona#itate E<sencB 3 E4X-
8ndicatoru# tipo#ogic @<ers9Briggs 3 @BT8-
8nventaru# de temperament Eui#*ord 3 Simmermann (@inu#escu' 1>>?'
4itariu' 1>86)
Aptitudinile n psihologia carierei
7onceptu# de aptitudine s9a impus !i a *ost pre#uat +n psi%o#ogia voca&iona#(
(a!a cum s9a speci*icat +n #eg(tur( cu a"i#it(&i#e) cu un oarecare grad de impreci,ie.
ptitudini#e' care repre,int( #atura instrumenta#( a persona#it(&ii au *ost de*inite
*ie prin opo,i&ie cu capacit(&i#e' *ie prin raportare #a *ina#itatea *unc&ion(rii #or' *ie
prin sesi,area con&inutu#ui #or speci*ic (S#ate' 2000' p.20?). Se consider( c(
;ptitudinea ne d( m(sura gradu#ui de organi,are a sistemu#ui persona#it(&ii su"
aspect adaptativ 3 instrumenta# concret. Ea ne r(spunde #a +ntre"area: ;ce poate !i ce
*ace e*ectiv un anumit individ +n cadru# activit(&ii pe care o des*(!oar(W= !i se #eag(
+ntotdeauna de per*orman&( !i e*icien&(' +n du"#u# s(u +n&e#es' cantitativ !i ca#itativ=
102
(@.Eo#u' 2002' p.0?>)
HRv< He"o<er' +n ;5ic&ionaru# de psi%o#ogie= rea#i,at su" coordonarea #ui
5oron !i 4arot (1>>1)' de*ine!te aptitudinea (uti#i,/nd accep&iuni#e unor psi%o#ogi ca
Vernon' Spearman !i 2euc%#in) ca ;2eu!ita oric(rei activit(&i' *ie ea sarcin( i,o#at('
conduit( comp#e)(' +nv(&are sau e)ercitare a unei pro*esiuni' care necesit( din partea
su"iectu#ui capacit(&i !i motiva&ii adecvate. 7apacitatea este ea +ns(!i condi&ionat( de
pre,en&a unei aptitudini care poate *i de,vo#tat( prin e)perien&( !i *ormare= (5oron'
4arot' 1>>>' p.81).
!a cum men&ionea,( HRv< He"o<er' Spearman a uti#i,at termenu# de
aptitudine pentru inte#igen&(' +n timp ce autori ca Ea#ton sau Binet' pentru a#te
procese menta#e sau pentru activitatea de +nv(&are' di*eren&iind un mare num(r de
aptitudini speci*ice ca *#uiditatea ver"a#(' memoria' repre,entarea spa&ia#('
de)teritatea manua#( (5oron' 4arot' 1>>>' p.81). #&i autori (7#aparRde' 1>10) #eag(
aptitudinea de randament !i e*icien&(.
7ercetarea aptitudini#or +n re#a&ie cu activit(&i#e des*(!urate a +nceput cu studiu#
di*eren&e#or de randament +n activitatea !co#ar( +n *unc&ie' +n primu# r/nd de
inte#igen&a e#evi#or. Mova#ev !i @easi!cev' autorii unei sinte,e cuprin,(toare pentru
timpu# e#a"or(rii ei (1>?0) asupra cercet(ri#or rea#i,ate pe pro"#ematica aptitudini#or'
men&ionea,( cercet(ri#e #ui Ha,ursBi' din 1>21 cu privire #a re#a&ia dintre nive#u#
de,vo#t(rii psi%ice a individu#ui !i posi"i#it(&i#e #ui de a se adapta #a mediu# e)tern'
cercet(ri "a,ate pe asump&ia c( ;aptitudini#e au un ro# decisiv +n procesu# adapt(rii.
Nive#u# psi%ic a# persona#it(&ii este determinat de *or&a energiei psi%ice. Idat( cu
sporirea re,ervei de energie neuropsi%ic(' adic( odat( cu de,vo#tarea aptitudini#or'
cre!te nive#u# psi%ic !i posi"i#it(&i#e de adaptare devin mai mari= (Mova#ev'
@easi!cev' 1>??' p.4>). 7on*orm #ui Ha,ursBi' indivi,ii cu o via&( psi%ic( s(rac( !i
primitiv(' cu g/ndirea !i imagina&ia insu*icient de,vo#tate (c%iar dac( percep&ia !i
memoria sunt de,vo#tate "ine) =pot s( se ocupe numai cu munca *i,ic( sau cu o
activitate inte#ectua#( care nu necesit( un proces de +n&e#egere !i de crea&ie. Ei sunt
e)ecutan&i' capa"i#i s( +ndep#ineasc( o munc( simp#( !i monoton( (C) persoane#e
care apar&in nive#u#ui mi$#ociu posed( o anumit( re,erv( de aptitudini +n(scute' care
#e asigur( succesu# +n activitatea pro*esiona#(. ici predomin( pro*esiuni#e #egate de
munca inte#ectua#(. Totu!i' activitatea oameni#or care apar&in nive#u#ui mi$#ociu are +n
esen&( un caracter imitativ (C) sunt discipo#i !i imitatori' nu creatori !i ini&iatori-
activitatea #or se re,um( #a acumu#area de *apte' care con*irm( sau in*irm( o anumit(
106
teorie sau care comp#etea,( !i corectea,( teorii#e e)istente (C) 7ei care apar&in
nive#u#ui superior sunt ta#enta&i !i c%iar genia#i. Ei nu numai c( se pot adapta "ine #a
mediu' dar pot s( adapte,e mediu# #a necesit(&i#e #or= (Ha,ursBi' 1>21' apud Mova#ev'
@easi!cev' 1>??' pp. 4> 3 00).
5in perspectiva psi%o#ogu#ui contemporan ;Irice individ norma# dispune +ntr9
un grad oarecare de tot *e#u# de aptitudini. 5esigur' aptitudini#e sportive' matematice'
mu,ica#e' artistice' te%nice nu sunt #a *e# de de,vo#tate #a to&i indivi,ii' dar nu e)ist(
indivi,i' +n a*ara ca,uri#or pato#ogice' care s( nu ai"( nici +n cea mai mic( m(sur(
aptitudini sportive' matematice' artistice sau te%nice (C) Irice proces psi%ic' raportat
#a *unc&ia sa sau #a e*ectu# s(u do"/nde!te caracteru# de aptitudine. 5e e)emp#u'
procesu# g/ndirii raportat #a oricare din *unc&ii#e sa#e' cum ar *i re,o#varea de
pro"#eme' a"stracti,area' genera#i,area' do"/nde!te caracteru# de aptitudine !i devine
component( esen&ia#( a inte#igen&ei= (Sa#ade' STrgT' 1>1?' p.12)
ptitudini#e indic( ;ceea ce o persoan( poate s(9!i per*ec&ione,e prin preg(tire=
!i sunt m(surate prin teste de aptitudine care arat( m(sura +n care se poate "ene*icia
de o preg(tire specia#( (tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002' p.060).
Hiteratura de specia#itate *ace re*erire #a mai mu#te *e#uri de aptitudini. st*e#'
Heontiev (1>?0) enumer(:
aptitudini natura#e (de natur( "io#gic( 3 capacitatea de a recepta semna#e' de a
di*eren&ia' de a ana#i,a !i sinteti,a' de a *orma #eg(turi condi&ionate)-
aptitudini speci*ic9umane (de natur( socia#9istoric( 3 capacitatea de a
con*ec&iona une#te' de a construi' de a produce "unuri materia#e !i spiritua#e)
(Heontiev' 1>?0)
7onceptu# de aptitudine cu semni*ica&ia de +n,estrare' a"i#itare pentru
practicarea unei pro*esii' pentru des*(!urarea activit(&i#or speci*ice pro*esiuni#or' este
de*init +n aceea!i termeni ca !i +n psi%o#ogia persona#it(&ii.
K.4itariu' apreciind su"#inierea #ui 4iRron cu privire #a comp#e)itatea structurii
aptitudini#or pro*esiona#e' comp#etea,( ;:n pro*i#u# individua# a# pro*esionistu#ui
intervin dimensiuni mu#tip#e care pot *i psi%o*i,io#ogice' aspecte a#e aparatu#ui
sen,oriomotor !i a#e structurii a*ective' diverse capacit(&i minta#e' *orme variate de
inte#igen&( etc. Fti#i,area #iste#or de aptitudini' +n genu# ce#ei propuse de 2.H.
T%ornidBe care cuprinde 160 de termeni !i mai recent a ce#ei date de
E.7.T%eo#ogus' T.2omasc%o' M. !i E. . G#eis%man' +nseamn( men&inerea unor
instrumente +nc(rcate de *actori su"iectivi= (4itariu' 1>86' p.06).
104
E.Hemeni' +ntr9un ;E%id metodo#ogic pentru ore#e de dirigen&ie !i consi#iere=
(.B("an' 2001)' optea,( pentru de*inirea aptitudinii de ;poten&ia#u# unei persoane
de a +nv(&a !i o"&ine per*orman&( +ntr9un anumit domeniu. 5e,vo#tat( prin +nv(&are !i
e)ersare' aptitudinea devine a"i#itate' iar prin ap#icare +n practic( !i automati,are'
a"i#itatea devine deprindere. ceast( +n#(n&uire de trans*orm(ri i#ustrea,( procesu#
prin care aptitudinea devine opera&iona#(' trans*orm/ndu9se din poten&ia# +n rea#itate=
(Hemeni' 2001' p.211). utoarea re&ine c#asi*icarea aptitudini#or umane rea#i,at( de
G#eis%man +n 1>84' +n care sunt men&ionate:
compre%ensiunea #im"a$u#ui ora# !i scris'
e)primarea ora#( !i scris(' *#uen&a idei#or'
sensi"i#itatea #a pro"#eme'
aptitudinea numeric('
capacitatea memoriei'
*#e)i"i#itatea +n c#asi*icare'
orientarea +n spa&iu'
vite,a perceptiv('
coordonarea mem"re#or'
aten&ia distri"utiv('
*or&a static('
repre,entarea spa&ia#('
de)teritatea manua#( (G#eis%man' 1>84' apud Hemeni' 2001' p.21>).
Fne#e cercet(ri preci,ea,( ca di*eren&e +ntre aptitudini#e care se a*irm( +n toate
activit(&i#e des*(!urate de om !i aptitudinile pro!esionale *aptu# c( ;ptitudini#e
pro*esiona#e au un c/mp de e*icien&( mai #arg !i nu se #imitea,( numai #a o *unc&ie
oarecare prea +ngust(. 5oar pentru indivi,i cu de*icien&e inte#ectua#e ar *i pro"a"i#
caracteristic( *ormarea unor aptitudini *oarte +nguste care +n esen&( nu pot *i dec/t o
deprindere sau +n ce# mai "un ca, o con*igura&ie de deprinderi. Structura unei
aptitudini pro*esiona#e prin in*#uen&a predominant( a *actori#or de grup' a *actori#or
care se apropie de g' (genera#i) (C) devine inte#igen&( pro*esiona#(.+n ast*e# de ca,uri
este vor"a de o inte#igen&( mode#at( dup( anumite sarcini sau aspecte a#e rea#it(&ii.=
(Sa#ade' STrgT' 1>1?' p.12).
I a#t( particu#arit( a aptitudini#or pro*esiona#e' sesi,at( !i e)p#oatat( de
100
cercet(tori este aceea c( se *ormea,( +ntr9o activitate speci*ic( !i su" in*#uen&a unor
*actori ca interesu#' cuno!tin&e#e speci*ice pro*esiunii !i atitudinea po,itiv( *a&( de
respectiva activitate pro*esiona#(. 7uno!tin&e#e' priceperi#e !i deprinderi#e ca !i
atitudinea po,itiv( *a&( de activitate sus&in ;+nsu!irea unui mare num(r de indici de
reper +n e)ecutarea opera&ii#or' e#a"orarea priceperii de a di*eren&ia semna#e#e critice'
de a anticipa momentu# apari&iei #or' *ormarea deprinderi#or de p#ani*icare'
organi,are' autocontro#' precum !i individua#i,area modu#ui de re,o#vare a sarcini#or=
(Purc(u' 1>80' p.1?6).
7ercetarea aptitudini#or +n re#a&ie cu pro*i#uri#e ocupa&iona#e a +nceput prin
ap#icarea' +n merica dar cu contri"u&ia germanu#ui @unster"erg' a unor ;teste de
capacitate pentru identi*icarea ace#or ca#it(&i posedate +n mod demonstra"i# de
persoane anga$ate +n mod succesiv +ntr9o ocupa&ie dat(= (Di##iamson' 1>?0' apud
@<ers' Pordaan' 1>18' p.68?).
2e#a&ia dintre reu!ita pro*esiona#( !i aptitudini#e speci*ice unei pro*esiuni a *ost
studiat( de Super !i 7rites (+n 1>?2)' de E%ise##i (+n 1>??) dar ce#e mai mu#te date +n
aceast( pro"#em( au *ost o*erite de studiu# de durat( condus de T%orndiBe !i Kagen
care a core#at re,u#tate#e teste#or de aptitudini cu succesu# o"&inut +n pro*esie dup( o
perioad( de 12 ani. 7ercetarea !i9a propus surprinderea deose"iri#or dintre di*erite
grupuri ocupa&iona#e +n ce prive!te re,u#tate#e #a di*erite teste de aptitudini. u *ost
investiga&i 10.000 su"iec&i +ncadra&i +n 124 grupuri ocupa&iona#e +n perioada 1>46 3
1>0>. :n cadru# cercet(rii s9au ap#icat 20 de teste care vi,au 0 categorii de aptitudini:
capacitatea inte#ectua#( genera#('
u!urin&a de a opera cu numere#e'
percep&ia vi,ua#('
aptitudini#e mecanice'
aptitudini#e psi%omotorii.
Succesu# +n pro*esie a *ost m(surat prin venitu# su"iec&i#or !i prin aprecieri#e
persona#e cu privire #a succesu# !i satis*ac&ii#e +n munc(. 2e,u#tate#e au ar(tat c(
pre,en&a' #a eva#uarea ini&ia#(' a unor aptitudini speci*ice' *avori,ea,( +ncadrarea
individu#ui +ntr9o anumit( categorie pro*esiona#( (re,u#tate#e #a teste#e de aptitudini
core#ea,( cu tipu# de pro*esiune practicat( dup( 12 ani) dar nu +n mod o"#igatoriu !i
re,u#tate#e +n preg(tirea pro*esiona#( !i per*orman&e#e +n s#u$"(. :n sc%im"' un re,u#tat
considerat surprin,(tor a# acestui studiu a *ost ace#a c( e# demonstra c( se poate
10?
sta"i#i cu anticipa&ie' dup( re,u#tate#e teste#or' cu un anumit grad de succes' c/t va *i
persoana de mu#&umit(' de prosper( sau de +nst(rit(' dup( 12 ani de #a +nregistrarea
acestor re,u#tate #a test= (@<ers' Pordaan' 1>18' p.414)
Studiu# susmen&ionat s9a *ina#i,at !i printr9o c#asi*icare a ocupa&ii#or dup(
aptitudinea cea mai de,vo#tat( eviden&iind +ns( !i *aptu# c( une#e grupuri
ocupa&iona#e nu au numai un singur v/r* +n pro*i#u# #or (conta"i#ii !i revi,orii'
+nv(&(torii !i agen&ii de asigur(ri au un punct cu#minant #a teste#e privind u!urin&a de
a opera cu numere#e' dar !i #a ce#e de capacitate inte#ectua#( genera#(- ar%itec&ii'
arti!tii' proiectan&ii' topogra*ii au o dominant( +n percep&ia vi,ua#( urmat( de
capacitatea inte#ectua#( genera#( sau de u!urin&a de a opera cu numere#e- cei care au
dominant( +n aptitudini#e mecanice 9 pi#o&i' mecanici 9 au dominant( !i +n aptitudini
psi%omotorii. (@<ers' Pordaan' 1>18' p.410). 5up( cum s9au e)primat T%orndiBe !i
Kagen' ;2e,u#tate#e acestui studiu repre,int( pro"a"i# ce# mai mare corp de date
e)istente privind re#a&ia dintre re,u#tate#e #a testu# de aptitudine' tipu# de pro*esiune
de&inut !i succesu# +n s#u$"(' pe o perioad( de mai mu#&i ani=
:n psi%o#ogia pro*esiuni#or s9au uti#i,at at/t teste de capacitate inte#ectua#(
genera#( c/t !i teste ;care m(soar( a"i#it(&i necore#ate sau s#a" core#ate cu inte#igen&a
(C) denumite de o"icei' teste a#e a"i#it(&i#or sau aptitudini#or specia#e.
E#e inc#ud teste pentru:
vite,a !i preci,ia perceptua#('
de)terit(&i manua#e'
repre,entare spa&ia#('
compre%ensiune mecanic('
apreciere estetic('
ta#ente nu,ica#e. (@<ers' Pordaan' 1>18' p.6>1)
0nstrumente utili*ate n evaluarea aptitudinilor pro!esionale
5.Super citea,( pentru *recven&a cu care sa9u uti#i,at +n psi%o#ogia voca&iona#(
o serie de instrumente psi%ometrice de ;identi*icare a nive#uri#or de inte#igen&(
pro*esiona#(N c:
4roiectu# de aptitudini mecanice @innesota (2innesota 2echanical Abilities Pro5ect)
condus de 4aterson' EerBen !i Ka%n (1>60)-
101
8nstrumente#e pentru tipuri#e de aptitudini pro*esiona#e e#a"orate de 4aterson !i
5ar#e< (1>6?)-
Bateria genera#( de teste de aptitudini uti#i,at( de c(tre Serviciu# *or&e#or de munc(
din State#e Fnite (1>41)-
Bateria de teste core#ate pro*esiuni#or' construit( de T%orndiBe !i Kagen (1>0>)-
4roiectu# rea#i,at de G#anagan !i co#a"oratorii (Pro5ect Talent' 1>?2) (Super' 1>18).
Hiteratura de specia#itate *ace re*erire #a urm(toare#e instrumente uti#i,ate *ie
pentru se#ec&ia !i orientarea pro*esiona#( *ie pentru consi#ierea voca&iona#(:
Testu# de aptitudine pro*esiona#( pentru Servicii#e rmate (Armed ervices
/ocational Aptitude 1attery 4 A/A1 )-
Testu# pentru cariera pro*esiona#( !i administrativ( (Pro!essional and Administrative
(areer E$amination 4 PA(E) a# 7omisiei pentru Serviciu# 7ivi# a# S.F..
(con*orm: tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002' pp.04? 9 041)
Bateria de teste pentru aptitudini mu#tip#e (The Primary 2ental Abilities Test -
P2A)' construit( de T%urstone +n 1>68 (care m(soar( ca *actori speci*ici ai
a"i#it(&i#or minta#e primare: +n&e#egerea ver"a#(' *#uen&a ver"a#(' a"i#itatea
numeric(' a"i#itatea spa&ia#(' memoria asociativ(' vite,a perceptua#('
ra&ionamentu# genera#)-
Bateria de teste de aptitudini 5T (The Di!!erential Aptitude Test) pu"#icat( +n 1>41
pentru orientarea voca&iona#( a e#evi#or din c#ase#e V8889O8' *iind u#terior *o#osit(
;+n consi#ierea voca&iona#( a adu#&i#or tineri !i +n se#ec&ia anga$a&i#or. E# se
compune din 8 teste independente !i a devenit +n urma revi,uiri#or periodice' una
dintre ce#e mai popu#are "aterii de teste de aptitudini= (N.@itro*an' 2001' p.?8)
Bateria ETB 3General Aptitude Test 1attery) care' prin 12 teste (8 de tip creion 9
%/rtie !i 4 de tip9aparate)' m(soar( *actori ca: genera#' ver"a#' spa&ia#' numeric'
percep&ia *ormei' percep&ia scrierii' coordonare motorie' de)teritate manua#( !i
o*erind 22 de mode#e de aptitudini pro*esiona#e 3 determinate prin ana#i,a
*actoria#( (4itariu' 1>86- @inu#escu' 1>>2' p.80- @itro*an' 2001' p.?8)
Teste#e de aptitudini specia#e care inc#ud te%nici#e de investigare a *unc&ii#or vi,ua#e'
auditive' tacti#e' Bineste,ice' de ec%i#i"ru etc (m(surarea acuit(&ii sen,oria#e' a
capacit(&ii de discriminare) !i pro"e#e sen,orio9motorii a!a cum au *ost grupate
de G#es%man !i Kempe# +n 1>0? +n 11 *actori:
preci,ia contro#u#ui muscu#ar-
108
coordonarea mem"re#or-
orientarea r(spunsu#ui +n *unc&ie de natura stimu#u#ui-
timpu# de reac&ie #a un stimu#-
vite,a mi!c(rii m+inii-
contro#u# motor +n *unc&ie de vite,a !i direc&ia de mi!care a unei &inte-
de)teritatea manua#(-
de)teritatea digita#(-
a"i#itatea mi!c(ri#or de po,i&ionare a articu#a&ii#or ante"ra&9"ra&9m/n(-
vite,a permis( de aritcu#a&ie m+inii9degete-
&intirea (4itariu' 1>86' pp.10> 3110)
Eva#uarea aptitudini#or specia#e necesare +n di*erite pro*esii se *ace prin: teste de
"ara$' de ditri"utivitate a aten&ie' de *#e)i"i#itate a aten&iei sau re,isten&( #a
distrageri' de sta"i#itate a aten&iei' de orientare se#ectiv( a aten&iei' rapiditatea
reac&iei #a di*eri&i stimu#i (vi,ua#i' auditiv etc.)' preci,ie a mi!c(ri#or' coordonare9
disociere manua#(' de)teritate +n mi!c(ri' coordonare vi,a#9manua#(' dominan&('
aptitudini te%nice !i mecanice specia#e' de repre,ent(ri spa&ia#e (@inu#escu' 1>>2'
pp.819>0- 4ieron' 2001' pp.6489602).
Teste de cuno!tin&e !i e*icien&( pro*esiona#( care ;m(soar( nive#u# cuno!tin&e#or
acumu#ate dup( o anumit( perioad( de preg(tire pro*esiona#( sau #a +nc%eierea
acesteia. Teste#e de cuno!tin&e constau +n: pro"e ora#e standardi,ate' pro"e scrise'
pro"e de #ucru= (4itariu' 1>86' p.110)
P.Barrett (2000)' autor a# unor c(r&i ca ;Teste de se#ec&ie' carier( !i aptitudini=
sau ;@anagementu# tota#=' +ntr9o carte dedicat( p#ani*ic(rii carierei (;Teste de
autocunoa!tere=' 2000) propune o serie de moda#it(&i de eva#uare a resurse#or
persona#e necesare suscesu#ui +n di*erite pro*esii: ;cest tip de testare a a"i#it(&i#or
este numit' u,ua#' ;testare a aptitudini#or=. :n a#te c(r&i se *o#ose!te termenu# de
;aptitudine= cu semni*ica&ia de ;a"i#itate ascuns(= (Barrett ' 2000' p.0) speci*ic/nd
+ns( c( genu# acesta de eva#uare ;nu +&i arat(' +n nici un ca,' c( nu po&i *ace anumite
#ucruri. E#e doar +&i sugerea,( c( ai putea *ace un #ucru sau a#tu#= (Barrett ' 2000' p.0).
ptitudini#e pe care #e eva#uea,( teste#e propuse de autoru# citat sunt:
#ogica vi,ua#( 3 a"i#itatea de a identi*ica *orme#e care sunt di*erite +ntr9o serie
de *orme tipice' de a comp#eta o serie cu e#ementu# care se +ncadrea,( +n seria
10>
respectiv(-
#ogica numeric( 3 a"i#itatea de a identi*ica di*erite#e re#a&ii +n care se pot a*#a
di*erite numere
ana#i,a ver"a#( 3 a"i#itatea de a deduce conc#u,ii #ogice pornind de #a anumite
in*orma&ii date-
#ogica secven&ia#( 3 a"i#itatea de a comp#eta serii de *iguri (*orme) cu c/te
dou( e#emente care #ipsesc din serie !i care tre"uie a#ese din a#te serii de
*orme dintre care une#e nu sunt potrivite serie eta#on-
orientarea +n spa&iu 3 a"i#itatea de a roti +n p#an menta# *orme
a"i#itatea de a identi*ica prin vi,ua#i,are aspecte#e ascunse a#e o"iecte#or
(testu# 65)
a"i#itatea de operare !i +nv(&are de sim"o#uri (testu# sisteme#or) 9 organi,area
!i aten&ia #a de#a&ii
capacitatea de +n&e#egere a cuvinte#or (Barrett ' 2000' pp.129101)
4reci,/nd c( ;teste#e de aptitudini pot *i oarecum di*erite de teste#e de
inte#igen&(' pentru c( sunt proiectate s( eva#ue,e poten&ia#u# uman pentru ceva
speci*ic. 5e e)emp#u' +n #oc s( eva#ue,e +n ce m(sur( o persoan( este capa"i#( s(
re,o#ve ni!te pro"#eme' teste#e de aptitudini +ncearc( s( eva#ue,e dac( o persoan(
poate re,o#va ni!te pro"#eme re#evante pentru anumite c/mpuri de activitate=
(Barrett' 2000' p.128)' autoru# rea#i,ea,( di*erite pro*i#uri de carier( +n raport de
aptitudini#e considerate de*initorii pentru practicarea anumitor pro*esii.
0nteligena n psihologia carierei
0nteligena ca #atur( re,o#utiv productiv( a persona#it(&ii (S#ate' 2000)' asigur(
ma)ima# e*icien&a +n toate categorii#e de activit(&i des*(!urate de om' inc#usiv +n ce#e
strict pro*esiona#e' *iind de*init( ca ;Gunc&ie psi%o#ogic( sau ansam"#u de *unc&ii
datorit( c(rora organismu# se adaptea,( #a mediu e#a"or/nd com"ina&ii origina#e a#e
conduite#or' ac%i,i&ionea,( !i *o#ose!te cuno!tin&e noi !i' eventua#' ra&ionea,( !i
re,o#v( pro"#eme#e' con*orm regu#i#or dega$ate prin *orma#i,(ri#e #ogicii= (2ic%e##e'
+n 5oron' 4arot' 1>>>' pp.4109411)
:n core#a&ie cu aspecte ca scopuri#e voca&iona#e' vo#umu# !i tipu# de instruire
primit(' apartenen&a #a un grup ocupa&iona#' aptitudini#e specia#e !i interese#e
110
individu#ui' inte#igen&a con*igurea,( comportamentu#ui voca&iona# !i in*#uen&ea,(
de,vo#tarea carierei.
Changeux (1998) identific dou poziii cu privire la inteligen:
sacra#i,area termenu#ui (inte#igen&a uman( este considerat( ca parte a unei
inte#igen&e mai vaste care a*#/ndu9se !i #a originea #umii' naturii !i a
umanit(&ii guvernea,( destinu# omu#ui)-
tradi&ia #ui ristote# !i a empirismu#ui ang#o9sa)on care compar( dispo,i&ii#e
nou#ui n(scut cu o *oaie a#"( pe care se +nscrie e)perien&a cotidian(
(interven&ia educativ(' +n specia#) con*orm c(reia ;Nimic nu este +n inte#ect
*(r( s( *i *ost +n sim&uri=.
:n psi%o#ogie e)ist( #a ora actua#( dou( po,i&ii re*eritoare #a no&iunea de
inte#igen&(: una care o consider( un sistem comp#e) de opera&ii !i a#ta care o
consider( aptitudine genera#(. 7a sistem comp#e) de opera&ii este privit( ca asigur/nd
adaptarea #a situa&ii noi' genera#i,area !i deduc&ia' core#area !i integrarea' anticiparea
consecin&e#or' compararea variante#or !i re&inerea ce#or optime. 7a aptitudine
genera#( este privit( su" aspectu# e*icien&ei ei. 8nte#igen&a a *ost considerat( *ie o
co#ec&ie de a"i#it(&i *ie o structur( +n care se +nt/#nesc *actori genera#i !i speci*ici.
(S#ate' 2000' p.212).
:n timp ce pentru 7%.Spearman (1>21) inte#igen&a este un *actor sau un atri"ut
menta# uti#i,at +n re,o#varea tuturor sarcini#or menta#e (+mpreun( cu a#te a"i#it(&i
speci*ice necesare re,o#v(rii *iec(rei sarcini menta#e +n *unc&ie de speci*icu# ei)
P.4iaget consider( inte#igen&a ;o re#a&ie adaptativ(' printre a#te#e' +ntre organism !i
#ucruri= (4iaget' 1>>8).
Eui#*ord (1>04) descrie 6 componente a#e inte#ectu#ui:
opera&ii#e menta#e: cogni&ia (recunoa!terea in*orma&iei vec%i !i descoperirea
ce#ei noi)- g/ndirea convergent( (g(sirea unui singur r(spuns #a o c#as( de
pro"#eme)- g/ndirea divergent( (g(sirea mai mu#tor so#u&ii posi"i#e)-
eva#uarea ($udecata asupra e)actit(&ii' corectitudinii' va#orii)- memoria
imediat(' memoria de durat(-
con&inuturi#e cu care operea,( *iecare om (vi,ua#e' auditive' semni*ica&ia
cuvinte#or' sim"o#uri !i comportamenta#e)-
produse#e care re,u#t(: unit(&i' c#ase' re#a&ii' sisteme' trans*orm(ri' imp#ica&ii.
111
:n concep&ia #ui 5.Dec%s#er (1>81) inte#igen&a este un agregat sau o
capacitate g#o"a#( a individu#ui de a ac&iona inten&ionat' de a g/ndi ra&iona# !i
de a *ace *a&( cu e*icien&( mediu#ui s(u.
"ordarea inte#igen&ei din perspectiva proces(rii in*orma&iei (Stern"erg' Kunt'
7arpenter' Pust' S%e##) imp#ic( urm(toare#e +ntre"(ri:
care sunt procese#e menta#e imp#icate +n di*erite#e teste de inte#igen&(W-
c/t de rapid !i de precis sunt e)ecutate aceste proceseW-
asupra c(ror tipuri de repre,ent(ri menta#e a in*orma&iei ac&ionea,( aceste
proceseW (tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002' p.008)
2o"ert Stern"erg (1>80) di*eren&ia,( trei categorii de abiliti mentale care
conduc #a un comportament inte#igen. ceste a"i#it(&i descriu:
8nte#igen&a ana#itic( sau componen&ia#( care presupune a"i#itate ver"a#('
a"i#itate de a g/ndi a"stract !i de a pre#ucra in*orma&ii#e (de e)emp#u a *ace
ana#ogii sau si#ogisme' de a +nv(&a cuvinte)-
7reativitatea sau inte#igen&a e)perien&ia#( care presupune a"i#itatea de a
*ormu#a idei noi' de a com"ina *apte disparate' de a ac&iona +n situa&ii noi pe
"a,a insig%t9u#ui !i de a g(si automat so#u&ii (de e)emp#u a g(si pro"#ema pe
care o are motoru# ma!inii' a g(si resurse pentru un nou proiect)-
8nte#igen&a practic( sau conte)tua#( care presupune a"i#itatea de a se adapta #a
sc%im"(ri#e mediu#ui !i de a remode#a mediu# con*orm proprii#or nevoi (de
e)emp#u de a #ua m(suri#e care #imitea,( distragerea aten&iei +ntr9o activitate).
:n&e#egerea inte#igen&ei ca *iind multipl este de natur( s( sc%im"e concep&ia
cu privire #a imp#icarea ei +n activitate. Eardner' autoru# teoriei inte#igen&ei mu#tip#e
a*irm(: ;Nu neg e)isten&a unui *actor genera# dar m( +ntre" ce va#oare e)p#icativ(
are +n a*ara cadru#ui destu# de restr/ns a# +nv(&(m/ntu#ui *orma#. 5e e)emp#u date#e
empirice +n *avoarea *actoru#ui genera# provin aproape integra# din teste#e de
inte#igen&( ver"a#( sau #ogic(. 7um aceste teste m(soar( competen&e uti#e e*ectu(rii
de sarcini !co#are e#e pre,ic *ia"i# e!ecu# sau succesu# #a !coa#( (.C) 5ar e#e sunt
departe de a *i *ia"i#e dac( se dore!te pre,icerea reu!itei +n sarcini e)tra!co#are. 5ac(
*actoru# ;g= este un concept va#id pentru a descrie capacit(&i#e unor su"iec&i' e# #as(
deoparte a#te ta#ente remarca"i#e (Eardner' 1>>?' pp.01 9 08)
:ntre"/ndu9se cum poate *i identi*icat( o inte#igen&( +n practic(' Eardner
r(spunde ;I inte#igen&( tre"uie s( ia o *orm( +ntr9un sistem sim"o#ic de codare 3
112
sistem de semni*ica&ii' determinate cu#tura# care captea,( !i ve%icu#ea,( *orme
importante de semni*ica&ie. Him"a$u#' repre,ent(ri#e gra*ice !i matematice nu sunt
dec/t 6 din sisteme#e sim"o#ice Yasi universa#e indispensa"i#e supravie&uirii !i
productivit(&ii umane. 2e#a&ia pe care o identi*ic(m +ntre o inte#igen&( eventua#( !i
un sistem sim"o#ic creat de om nu este *ortuit(. :n *apt e)isten&a unei capacit(&i
centra#e de tratare anticipea,( e)isten&a unui sistem sim"o#ic pe care +# va *o#osi
(Eardner' 1>>?' pp. 60 9 61).
Studiind "iogra*ia unei persona#it(&i e)cep&iona#e care i#ustrea,( une#e din
aptitudini#e necesare unei unei "une *unc&ion(ri a inte#igen&ei respective' autoru#
descrie urm(toare#e *orme a#e inte#igen&ei:
8nte#igen&a #ogico9matematic( +n care intr( ca !i componente "a,a#e: capacitatea de a
di*eren&ia paternuri #ogice sau numerice- a"i#itatea de a opera cu serii #ungi de
ra&ionamente (este speci*ic( matematicieni#or' oameni#or de !tiin&( ca Bar"ara
@c7#intocB care a primit premiu# No"e# pentru medicin(). :n aceast( *orm( a
inte#igen&ei sunt inc#use dou( caracterstici esen&ia#e: rapiditatea remarca"i#( a
procesu#ui re,o#v(rii de pro"#eme !i capacitatea de a $ong#a cu numeroase
varia"i#e' de a crea mu#tip#e ipote,e eva#uate pe r/nd' +nainte de a *i acceptate
sau respinse. ceast( inte#igen&( are o natur( non9ver"a#( procesu# re,o#utiv
put/nd r(m/ne opac c%iar !i ce#ui care g(se!te r(spunsu#. Eardner aprecia,( c(
;ceast( *orm( de inte#igen&( a *ost amp#u e)p#orat( de psi%o#ogii tradi&iona#i !i
constituie ar%etipu# ;inte#igen&ei "rute= sau a capacit(&ii de a re,o#va pro"#eme'
ra&ionamentu# #ogico9matematic constituind "a,a teste#or de inte#igen&( (Eardner'
1>>?' p.60)-
8nte#igen&a #ingvistic( +n care intr( ca !i componente "a,a#e sensi"i#itatea #a sunete'
#a ritmuri !i #a semni*ica&ia cuvinte#or' #a di*erite#e *unc&ii a#e #im"a$u#ui
(speci*ic( poe&i#or' $urna#i!ti#or cum a *ost T.S.E#iot care #a 10 ani a creat o
revist()-
8nte#igen&a spa&ia#( este capacitatea de a percepe e)act re#a&ii#e spa&ia#e !i de a opera
trans*orm(ri a#e percep&ii#or ini&ia#e' de a re,o#va pro"#eme spa&ia#e' de a
vi,ua#i,a o"iecte#e su" ung%iuri di*erite (este speci*ic( navigatori#or sau
scu#ptori#or)-
8nte#igen&a mu,ica#( care e)prim( a"i#itatea de a produce !i aprecia ritmu#' tim"ru#'
apercep&ia di*erite#or moda#it(&i de e)presivitate mu,ica#( (a"i#it(&i speci*ice
116
compo,itori#or' mu,icieni#or repre,enta&i de Ve%udi @enu%in care a +nceput s( se
preg(teasc( #a 6 ani iar #a 10 ani s9a impus pe p#an interna&iona#)-
8nte#igen&a Bineste,ic( respectiv capacitatea de a contro#a mi!c(ri#e propriu#ui corp
!i de a manevra o"iecte#e cu +ndem/nare (capacit(&i speci*ice dansatori#or !i
at#e&i#or cum a *ost Ba"e 2ut% 3 "ase9"a##9ist( care !i9a recunoscut capacitatea
+nc( de #a primu# contact cu acest tip de activitate' +nainte de a9!i +ncepe
antrenamentu#)-
8nte#igen&a intrapersona#( este a"i#itatea de a9!i cunoa!te proprii#e sentimente' de a se
autocontro#a' de a9!i cunoa!te proprii#e puncte *orte sau s#("iciuni' dorin&e !i
a"i#it(&i' capacitatea de a di*eren&ia' numi' e)trage in*orma&ii pentru a9!i +n&e#ege
!i orienta propriu# comportament- a"i#itatea de a asigura o "un( repre,entare a
sine#ui (Eardner e)emp#ic( aceste a"i#it(&i prin scriitoarea Virginia Doo#* )-
8nte#igen&a interpersona#( care imp#ic( capacitatea de a discerne !i r(spunde corect #a
e)presii#e' temperamente#e' motiva&ii#e !i dorin&e#e a#tor oameni (speci*ic(
terapeu&i#or' v/n,(tori#or' educatori#or cum a *ost nne Su##ivan' educatoarea unei
oar"e 3 surdomute 9 Ke#en Me##er care a r(spuns de o manier( instinctiv(
comportamentu#ui e#evei sa#e). :n *orme mai e#a"orate aceast( inte#igen&( permite
unui adu#t s( dece#e,e proiecte#e !i dorin&e#e ce#ui#a#t' c%iar dac( acestea sunt
disimu#ate. ceast( aptitudine apare su" aspecte *oarte so*isticate #a responsa"i#ii
po#itici sau re#igio!i' #a pro*esori' terapeu&i sau p(rin&i (Eardner' 1>>?' pp.60 9 41)
4ornind de #a *iecare competen&( a comportamentu#ui uman' consider(
Eardner' se poate a$unge #a sute de *orme a#e inte#igen&ei (inte#igen&( spiritua#( sau
mora#(' inte#igen&( artistic( etc.) (Eardner' 1>>?' p.?0)
ardner atrage atenia asupra influenei fiecreia dintre for!ele de inteligen pe
care le"a identificat asupra perfor!anelor individului# $l afir! c
inteligenele sunt n !are parte autono!e% unele pot fi chiar
deficitare% n ti!p ce altele sunt perfor!ante# &ceast independen
a inteligenelor i!plic faptul c un nivel nalt de eficien ntr"un
do!eniu (!ate!atica% de exe!plu) nu antreneaz un nivel si!ilar
n alt do!eniu% ca ver'alul sau !uzica% ceea ce i!pune exigena de
a evalua fiecare inteligen a individului pentru a face predicii
asupra posi'ilitilor lui de dezvoltare#
ardner a condus (roiectul )(($ ()ntelligences (rati*ues (our l+,cole) de pregtire
a elevilor pentru a se adapta !ediului colegiului sau liceului -i
(roiectul .pectre pentru a !sura profilul inteligenelor -i stilul de
!unc la elevii !ici# Coordonatorii proiectului pleac de la ipoteza
c fiecare copil are potenialitatea de a"-i dezvolta punctele forte
ntr"unul sau !ai !ulte sectoare -i -i propune s !soare profilul
114
inteligenelor -i stilul de !unc la elevi !ici (cu o'iectivul expres de
a evalua inteligenele ntr"o !anier valid ecologic: /0i s"a prut
i!portant s reper! stilul cognitiv sau stilul de !unc% alturi de
purele capaciti intelectuale# .tilul de !unc este !aniera n care
copilul interacioneaz cu !aterialul unui do!eniu dat% de exe!plu
capacitatea de a planifica o activitate% de a reflecta la o sarcin -i
nivelul perseverenei sale1 (ardner% 1992% p#93)# &utorul define-te
astfel 14 zone de capaciti cognitive -i 18 profile de stiluri# Ca zone
ale co!petenelor cognitive sunt luate n studiu: nu!ere% -tiine%
!uzic% li!'a5% arte plastice% !i-care% social iar ca -i caracterstici
ale stilului: anga5area n activitate (facil6reticent)% ncrederea:
(ncreztor6ezitant)% 5ucu-6serios% concentrat6distrat%
perseverent6frustrat% reflexiv6i!pulsiv7 lentoare6vitez n !unc#
5i*eren&e#e de inte#igen&( +n di*erite pro*esiuni au *ost scoase +n eviden&( de
c(tre 2oe (1>0?)' de Super !i 7rites (1>?2)' programe#e de testare pe scar( #arg(
*o#osite de armat( constituind o surs( uti#( de date privind di*eren&e#e ocupa&iona#e.
(@<ers' Pordaan' 1>18' p.68?).
Studii#e' une#e de mare anvergur(' nu au adus dove,i certe' *(r( ec%ivoc' cu
privire #a relaia dintre inteligen )i randamentul pro!esional. Studiu# coordonat de
Super +n 1>01' a sta"i#it c( inte#igen&a are un ro# mai important +n a"ordarea unei
pro*esiuni !i +n ca#i*icarea pentru respectiva pro*esiune dar nu in*#uen&ea,(
semni*icativ randamentu# ce#ui care de$a practic( pro*esiunea respectiv( (acesta *iiind
in*#uen&at mai mu#t de *actori ca %(rnicia' con!tiincio,itatea !i capacitatea de
re#a&ionare socia#(). Studiu# #ui Super din 1>?1' !i9a propus s( core#e,e scoruri#e
su"iec&i#or #a pro"e#e de ra&ionament ver"a# (rea#i,ate c/nd erau e#evi' +n c#ase#e a 8O9
a !i a O889a' +n 1>01) cu autopercep&ia' peste 10 ani (#a v/rsta de 20 de ani)' a
succesu#ui #or +n s#u$"(' +n pro*esie !i +n carier(. 8nte#igen&a a ap(rut core#at( cu
succesu# autoestimat #a nive# ocupa&iona# !i de carier(' nu !i cu succesu# autoestimat
+n s#u$"(. :n ace#a!i timp inte#igen&a m(surat( +n c#asa a 8O9a a su"iec&i#or a ap(rut
core#at( cu scoru# progesu#ui +n pro*esiune ca#cu#at #a v/rsta de 20 ani. (Super' 1>?1).
Hiteratura de specia#itate actua#( *ace *recvente re*eriri !i +n #eg(tur( cu carie ra
#a ceea ce psi%o#ogia genera#( a conceptua#i,at su" termenu# de inteligen
emoional. !a cum preci,ea,( @.2oco ;Studii#e privind inte#igen&a emo&iona#(
sunt re#ativ recente' e#e de"ut/nd +n $uru# ani#or L>0= dar intui&ii cu privire #a aceast(
capacitate se g(sesc +n termeni ca inte#igen&a socia#( (T%orndiBe)' inte#igen&a intra !i
interpersona#( (Eardner)' e#emente#e non9cognitive a#e inte#igen&ei academice
(Dec%s#er) sau +n te,a de doctorat a #ui Da<ne Heon 4a<ne din 1>80 (2oco' 2001'
pp.16> 3 140). utoarea citat( identi*ic( ;trei mari direc&ii +n de*inirea inte#igen&ei
110
emo&iona#e' repre,entate de: 1.Po%n 5.@a<er !i 4eter Sa#ove<- 2.2euven Bar9In-
6.5anie# Eo#eman= (2oco' 2001' p.140). 5in #ucr(ri#e autori#or men&iona&i se
desprind ca !i componente a#e inte#igen&ei emo&iona#e: empatia' responsa"i#itatea
socia#(' adapta"i#itatea' contro#u# stresu#ui' optimismu#' con!tiin&a de sine' +ncrederea
+n sine !.am.d. (ve,i: 2oco' 2001' p.141). @.2oco o"serv( +n continuare: ;7ei mai
mu#&i dintre cei care au studiat inte#igen&a emo&iona#( consider( c( ea are ap#ica&ii +n
toate domenii#e vie&ii' deoarece a !ti s( #ucre,i !i s( comunici cu oamenii este o
a"i#itate de care nimeni nu se poate dispensa. 5esigur' c( anumite pro*esii' cum ar *i
cea de psi%o#og' medic' psi%iatru' terapeut' asistent socia#' pro*esor' imp#ic( +ntr9o
*oarte mare m(sur( inte#igen&a emo&iona#(= (2oco' 2001' p.11>). Studii#e recente
dedicate succesu#ui +n carier(' managementu#ui organi,a&iona# sau
automanagementu#ui carierei *ie *ac re*eriri #a a"i#it(&i#e imp#icate de inte#igen&a
emo&iona#( *ie recomand( antrenarea !i e)ersarea #or specia#( (ve,i: 2oco' 2001).
Super aprecia,( c( ;5escoperirea metodelor de studiere a inteligenei !i a a#tor
aptitudini +n *unc&ie de succesu# voca&iona#' +n cursu# primu#ui r(,"oi mondia# 9 *apt
deseori men&ionat +n psi%o#ogia ap#icat(' a condus #a o teoreti,are e)p#icit( redus('
dar #a e*ectuarea unor cercet(ri e)perimenta#e amp#e asupra aptitudini#or +n
de,vo#tarea voca&iona#(= (Super' 1>18' p.400) de!i se aprecia,( c( ;5ate#e testu#ui
de inte#igen&( sunt mu#t mai uti#e pentru a aprecia nive#u# #a care o persoan( poate *i
anga$at( dec/t pentru a sta"i#i preo*esiunea speci*ic( pe care o va a"orda= (@<ers'
Pordaan' 1>18' p.401).
0nstrumente utili*ate n psihologia vocaional pentru evaluarea
inteligenei
Testele de inteligen general ;se ap#ic( #a toate categorii#e de e)amene
psi%o#ogice +n scopu# determin(rii nive#u#ui genera# a# de,vo#t(rii inte#ectua#e' a
capacit(&ii re,o#utive a persoane#or e)aminate. Sca#e#e de inte#igen&( acoper(' de
regu#(' o gam( #arg( de aptitudini inte#ectua#e genera#e' concur/nd #a determinarea
capacit(&ii genera#e de a se con*runta cu o situa&ie pro"#ematic(= (@inu#escu' 1>>2'
pp.86984). 7u men&iunea c(' +n genera#' teste#e de inte#igen&( ;pot m(sura doar o
parte din ceea ce st( #a "a,a unui comportament inte#igent (Birc%' Ka<Jard' 1>>>'
p.2?) #iteratura de specia#itate cuprinde descrierea urm(toare#or instrumente de
11?
eva#uare a inte#igen&ei' une#e dintre e#e uti#i,ate *recvent +n se#ec&ia' orientarea !i
consi#ierea pro*esiona#(:
Sca#a Stan*ord 3 Binet m(soar( 4 arii a#e aptitudinii inte#ectua#e:
ra&ionament ver"a# (voca"u#ar' compre%ensiune' a"surdit(&i' re#a&ii ver"a#e)'
ra&ionament cantitativ (ra&ionament cantitativ' serii de numere' construirea de
opera&ii)'
memoria de scurt( durat( (*igura#(' memoria propo,i&iii#or' memoria ci*re#or'
memoria o"iecte#or)'
ra&ionamentu# a"stract.vi,ua# (ana#i,a unei structuri' copierea). (tBinson'
tBinson' Smit%' Bem' 2002)
Sca#e#e de inte#igen&( Dec%s#er a c(ror prim( versiune a ap(rut +n 1>6>' (The
:echsler-1ellevue 0ntelligence cale) este apreciat( ca ;moment de cotitur( +n
psi%ometrie' doarece aduce une#e nout(&i +n ceea ce prive!te testarea inte#igen&ei.
st*e#' printre a#te#e' spre deose"ire de testu# Stan*ord9Binet' care permitea
ca#cu#area doar a unui singur scor X8' acest nou instrument psi%odiagnostic *(cea
posi"i#( ca#cu#area mai mu#tor scoruri !i' totodat(' sta"i#irea pro*i#u#ui individua#
ca urmare a com"in(rii a"i#it(&i#or. 7a noutate a"so#ut( apare posi"i#itatea
ca#cu#(rii X8 de per*oman&(= (N.@itro*an' 2001' p.?0). cala :echsler are dou(
sca#e' o sa#( ver"a#( (cu ? teste) !i una de per*orman&( (0 teste)' teste#e *iind de:
in*orma&ii' compre%ensiune' memorie imediat( a ci*re#or' ra&ionament aritmetic'
simi#iaritate' c#asare de imagini' sesi,are a #acune#or' succesiuni #ogice' aran$are
de cu"uri (Mo%s)' construc&ie de o"iecte' su"stitu&ie9aten&ie' voca"u#ar (Dec%s#er'
1>81). 4rin aceste teste ;se pot o"&ine' +n a*ara coe*icientu#ui genera# de
inte#igen&(' a ce#ui de inte#igen&( ver"a#( !i' respectiv' nonver"a#(' concret9
per*orman&ia#(' !i date privind gradu# de deteriorare +n p#an re,o#utiv' aspecte
ca#itative privind memoria' atitudini#e' motiva&ia. Se recomand( pentru
e)amene#e de c#asi*icare !i +n e)amin(ri specia#e= (@inu#escu' 1>>2' p.84)-
Testu# ana#itic de inte#igen&( 9 @ei#i d( indica&ii asupra caracteru#ui ca#itativ a#
inte#igen&ei individu#ui sco&/nd +n eviden&( #atura ei a"stract( sau concret('
ana#itic( sau inventiv(. Este compus din urm(toare#e su"teste: imagini' ana#ogii'
#acune' ci*re' *ra,e' desene (care depind c/t mai pu&in de #im"a$ !i de cuno!tin&e
specia#e). Se aprecia,( c( per*orman&e#e #a pro"e#e ci*re !i imagini e)prim(
*orma ana#itic( a inte#igen&ei- per*orman&e#e #a pro"e#e de imagini !i *ra,e
111
e)prim( *orma concret(' ce#e #a pro"e#e de desene !i *ra,e e)prim( *orma
inventiv( iar ce#e #a pro"e#e de desene !i ci*re' *orma a"stract( (@ei#i' 1>?4)-
@atrice#e 4rogresive 2aven (1>68) este un test nonver"a# care eva#uea,( ;capacitatea
persoanei e)aminate de a rea#i,a compara&ii' ra&ionamente ana#ogice' de a9!i
de,vo#ta o metod( #ogic( de g/ndire' independent de in*orma&ia stocat('
capacitatea de o"servare !i c#aritatea g/ndirii= (@inue#scu' 1>>2' p.8?). Serii#e
din care este compus acest instrument presupun: di*eren&ierea !i ana#i,a structurii'
+n&e#egerea core#a&ii#or +ntre e#emente' ceea ce imp#ic( imagina&ie static(' aten&ie
!i discriminare vi,ua#( (seria )- di*eren&ierea treptat( a e#emente#or pe "a,a
capacit(&ii de di*eren&iere #iniar( (seria B)- capacitatea o"serv(rii dinamice !i a
urm(ririi sc%im"(ri#or continue (seria 7)- capacitatea de a concepe sc%im"(ri#e +n
reparti&ia *iguri#or dup( regu#i#e sc%im"(rii comp#e)e (seria 5) !i capacitatea de a
urm(ri evo#u&ia comp#e)(' ca#itativ( !i cantitativ( a !iruri#or cinetice' dinamice'
de a"stracti,are !i sinte,( dinamic( (seria E) (Bonti#(' 1>?>)-
Teste#e 5omino 48 !i 5omino 10' teste#e de inte#igen&( concret( Bonnarde#'
eva#uea,( *actoru# spa&ia# ca !i component( a inte#igen&ei' *actor ;interpretat ca
aptitudinea de a percepe re#a&ii#e spa&ia#e' de operare cu e#emente concrete a#e
rea#it(&ii. Este speci*ic !i necesar +n ma$oritatea pro*esii#or cu caracter
predominant concret= (4itariu' 1>86' p.101)-
Testu# de inte#igen&( structura#( (T8S) e#a"orat de 2. mt%auer +n 1>16 pentru a
eva#ua structura inte#igen&ei #a persona#u# cu preg(tire medie !i superioar(' este
compus din > su"teste "a,ate pe ra&ionament ver"a#' matematic' percep&ie spa&ia#(
!i capacitate de memorare: ;Fti#i,area pro"ei T8S +n di*eren&eierea persona#u#ui
de di*erite pro*esii a dat re,u#tate satis*(c(toare' manua#u# testu#ui o*erind pro*i#e
psi%o#ogice pentru di*erite categorii pro*esiona#e (inginer c%imist' e#ectronist'
matematician etc.)= (4itariu' 1>86' p.10?)-
#te teste de inte#igen&( o*er( drept pro"e pentru m(surarea unor aspecte a#e
inte#igen&ei: cuvinte contrarii' ana#ogii' serii de numere' cuvinte de prisos (82)-
pro"e de aten&ie !i memorie- a"i#itate aritmetic(- $udecat( rapid(- +n&e#egerea
cuvinte#or- +n&e#egerea *ra,e#or- serierea numere#or- coordonarea de idei-
in*orma&ia de&inut(- spirit de o"serva&ie' *acu#tatea de a ra&iona rapid !i $ust' de a
e)ecuta rapid !i cu preci,ie o anumit( comand( (test diagnostic pentru
pro*esiuni#e de e#ectician' operator #a ta"#ouri#e de comand()- ra&ionametu#
matematic' u!urin&a de a sta"i#i raporturi #ogice +ntre di*erite date !i rapiditatea de
118
a ca#cu#a minta#- $udecata practic( ("un sim&) !i *acu#tatea de +n&e#egere a
situa&ii#or- *acu#tatea de repre,entare ideativ( a no&iuni#or concrete sau a"stracte
precum !i cunoa!terea e)act( a sensu#ui cuvinte#or- integritatea #ogic( a
procese#or asociative' a"i#itatea inte#ectua#( !i de ana#i,( minta#(- *acu#tatea de a
descoperi raporturi a"stracte' de di*icu#tate cresc/nd(' +ntre diverse#e numere care
consituie !iru#- puterea de ana#i,( !i *#e)i"i#itate minta#(' precum !i posi"i#itatea
de a g(si re#a&ii $uste +ntre no&iuni- in*orma&ia genera#( din di*erite domenii (testu#
de inte#igen&( genera#( 86 care se ap#ic( de #a 14 ani' cunoscut su" denumirea
;merican rm< Test #p%a= (adaptat !i #a mediu# rom/nesc de c(tre Bonti#( !i
co#a".) (Bonti#(' 1>?>)-
Testu# pentru inte#igen&a emo&iona#( adaptat de @i%ae#a 2oco dup( Bar9In !i
5.Eo#eman 3 o*er( 10 scenarii !i se cere su"iectu#ui s( a#eag( una dintre 4
variante de r(spuns care e)prim( modu# +n care este +nc#inat s( procede,e +n mod
concret +n *iecare din ce#e 10 situa&ii. (2oco' 2001' pp.1>1 3 1>1)
7a !i +n privin&a teste#or de aptitudini' !i +n ce prive!te teste#e de inte#igen&(' se
o"serv( tendin&a speci*icat( de N.@itro*an' aceea de de,vo#tare a unor ;programe
pentru computer' destinate a *aci#ita construc&ia' administrarea' scorarea !i
interpretarea unor teste= (N.@itro*an' 2001' p.80). ceast( tendin&( crea,( avanta$e
deose"ite pentru e)aminarea psi%o#ogic( (vite,( +n o"&inerea date#or necesare
standardi,(rii !i eta#on(rii teste#or) dar apreciem c( o !i e)pune unor riscuri
(pro#i*erarea *(r( criterii a o*ertei de ;teste= pe pia&a de consum' ceea ce ar diminua
ca#itatea produsu#ui ca +n orice ;o*ert(= atunci c/nd se trece #a produc&ia de serie a
acestuia !i diminuarea pro*esiona#ismu#ui interpret(rii re,u#tate#or prin e#iminarea
;intui&iei psi%o#ogice= a ce#ui care #e interpretea,(' respectiv psi%o#ogu#9om)
(reativitatea n psihologia vocaional
(reativitatea' ca unu# dintre concepte#e despre care mai mu#t se vor"e!te dec/t
se +n&e#ege (2.7.Sprint%a##' N..Sprint%a##' 1>>4' p.6?1) a *ost considerat( *ie o
simp#( *unc&ie a inte#igen&ei' *ie identi*icat( cu o destu# de vag( tr(s(tur( sau a"i#itate
cognitiv( m(surat( prin teste#e de g/ndire divergent(' *ie considerat( ta#ent. 5ar'
;7ercet(ri#e +n domeniu# creativit(&ii au devenit mai numeroase pe #a mi$#ocu#
seco#u#ui OO' e#e +ncep/nd s( se rea#i,e,e +n mod sistematic dup( 1>00' dat( #a care
P.4.Eui#*ord' pre!edinte#e de atunci a# socia&iei mericane de 4si%o#ogie' a &inut o
11>
ce#e"r( con*erin&(' unde i9a +ndemnat pe to&i psi%o#ogii s( studie,e temeinic !i +n mod
direct creativitatea +n vederea va#ori*ic(rii !i stimu#(rii acesteia= (2oco' 2001' p.100)
7reativitatea este de*init( ca ;ptitudine comp#e)(' distinct( de inte#igen&( !i
de *unc&ionarea cognitiv( !i e)istent( +n *unc&ie de *#uiditatea idei#or' de
ra&ionamentu# inductiv' de anumite ca#it(&i perceptive !i de persona#itate' ca !i +n
*unc&ie de inte#igen&a divergent(' +n m(sura +n care ea *avori,ea,( diversitatea
so#u&ii#or !i re,u#tate#or. 8ndivi,ii creativi dau dovad( de imagina&ie' de spirit inventiv
!i de origina#itate= (HRv<9He"o<er' +n 5oron' 4arot' 1>>>' p.1>8)
:n psi%o#ogie' creativitatea a *ost de*init( *ie prin asimi#are cu a#te *enomene
psi%ice ca inte#igen&a' aptitudinea' re,o#varea de pro"#eme *ie prin accentuarea
procesua#it(&ii ei. I perspectiv( sintetic(' +ns(' o prive!te ca produs- ca proces- ca
poten&ia#itate !i ca dimensiune comp#e)( a persona#it(&ii. :n accep&iunea de produs se
*ac re*eriri #a caracteristici#e produsu#ui creat (noutate' origina#itate' va#oare socia#('
ap#ica"i#itate). :n accep&iunea de proces i s9au studiat *a,e#e de rea#i,are. :n
accep&iunea de poten&ia#itate s9a pus pro"#ema caracteru#ui ei +nn(scut sau do"/ndit.
Ea a *ost considerat( *ie %ar' dar divin' *ie disponi"i#itate care poate evo#ua. 7a
dimensiune comp#e)( a persona#it(&ii este considerat( mai mu#t dec/t organi,area
optim( a unor *actori de persona#itate di*eri&i (S#ate' 2000' pp.2189280).
Studii#e asupra creativit(&ii s9au so#dat cu identi*icarea a ceea ce a *ost numit
abiliti creative printre care sunt inc#use:
setu# cognitiv !i perceptiv care predispune #a ;+n&e#egerea comp#e)it(&ii !i
a"i#itate +n dep(!irea c#i!ee#or minta#e !i a rutinei +n timpu# re,o#v(rii
pro"#eme#or=-
predispo,i&ia pentru strategii euristice-
capacitatea de renun&are #a strategii#e neproductive p/n( +n momentu# +n care
se identi*ic( strategia productiv(. (ma"i#e' apud 2oco' 2001' p.1?0)
Eui#*ord a descris persona#it(&i#e creatoare prin: *#uiditatea g/ndirii !i a
vor"irii' *#e)i"i#itatea g/ndirii' origina#itate' e#a"orare' sensi"i#itate *a&( de pro"#eme'
capacitate de rede*inire a pro"#eme#or iar Ta<#or prin: #ipsa de +ng/m*are' to#eran&a
*a&( de situa&ii#e am"igui' +ncrederea +n propria activitate. 4ersona#it(&i#e +na#t
creatoare sunt descrise ca: inventive' independente' nein%i"ate' versati#e' entu,iaste.
(Eui#*ord' 1>0>).
"ordarea psi%ometric( a creativit(&ii' care poate *i uti#( se#ec&iei !i consi#ierii
pro*esiona#e' i9a su"#iniat odat( +n p#us natura comp#e)(. @.2oco (2001)
men&ionea,( ca direc&ii +n care s9a +ndreptat acest tip de a"ordare a creativit(&ii
120
mode#u# inte#ectua# promovat de Eui#*ord (+n care creativitatea asociat( cu g/ndirea
divergent( este de#imitat( de g/ndirea convergent(' percep&ie' memorie' ra&ionament
!i #uarea deci,ii#or) !i mode#u# +n care *actorii noninte#ectua#i ca motiva&ia !i
atitudini#e creative sunt considera&i *actori mai importan&i (sca#e#e de atitudini
creative). Studierea creativit(&ii prin metoda teste#or' ini&iat( de Eui#*ord (Testu#
+ntre"uin&(ri#or neo"i!nuite) a *ost continuat( de Torrance care a rea#i,at' +n 1>14' o
"aterie de teste cu pro"e ver"a#e !i nonver"a#e. utoru# a uti#i,at 0 indicatori ai
creativit(&ii:=num(r de rea#i,(ri creative #a nive#u# c#ase#or superioare' num(r de
rea#i,(ri creative dup( a"so#virea #iceu#ui' num(r de rea#i,(ri privind sti#u# creativ de
via&(' ca#itatea ce#or mai mu#te produse creative' ca#itatea imaginii asupra viitoarei
cariere= (2oco' 2001' pp.188 9 18>).
Ha construirea unei sca#e de identi*icare a e#evi#or creativi' Perome Satt#er
(1>>2) a #uat +n ca#cu# capacitatea de concentrare' adapta"i#itatea' atrac&ia pentru
comp#e) !i necunoscut' curio,itatea' dorin&a de a *ormu#a idei noi' *#e)i"i#itatea'
entu,iasmu#' umoru#' intui&ia' independen&a' noncon*ormismu#' desc%iderea #a noi
e)perien&e' +nc#ina&ia spre $oc' +ncrederea +n sine' sentimentu# origina#it(&ii'
sentimentu# misiunii' spontaneitatea' to#eran&a #a am"iguitate !i con*#ict' dorin&a de a
evita margina#i,area socia#(' puterea de a visa !i a *anta,a etc. 3 tr(s(turi pe care #e !i
propune ca o"iective a#e educ(rii creativit(&ii #a e#evi. I serie de a#te studii au
identi*icat #a indivi,ii creativi autonomie persona#(' autosu*icien&(' o con!tiin&( de
sine mai c#ar(' o mai mare to#eran&( #a am"iguitate !i indeterminare (Doo#*o#B' 1>>8'
p.161).
Aco#i#e !i +ntreprinderi#e au *ost deseori "#amate c( nu uti#i,ea,( !i nu
stimu#ea,( su*icient poten&ia#u# creativ a# e#evi#or respectiv anga$a&i#or #or de!i
#iteratura de specia#itate dovede!te e)isten&a preocup(ri#or pentru eva#uarea
creativit(&ii +n #umea muncii. 7e#e mai mu#te inventare de va#ori' de e)emp#u' se
arat( interesate de importan&a pe care o acord( individu# creativit(&ii.
2odaliti de evaluare a creativitii n activitate
Hiteratura de specia#itate *ace re*erire' a!a cum am men&ionat mai sus' #a o serie
de instrumente uti#i,ate +n eva#uarea creativit(&ii (e#evi#or sau adu#&i#or):
121
Teste#e de imagina&ie !i creativitate e#a"orate de E.4.Torrance' #.Is"orn'
P.4.Eui#*ord' N..Da#ac%' N.Mogan' E.@eunier (a se vedea adaptarea unor pro"e
dup( autorii cita&i' rea#i,at( de @.2oco (2oco' 2001' pp.204 3 211)-
7%estionaru# de atitudini creative e#a"orat de @.2oc' P.@' Paspard (2oco' 2001'
pp.211 3 214)-
8nventaru# sti#uri#or de persona#itate creatoare (adaptare de @.2oco dup( E.7.Pung !i
5. Mo#" (2oco' 2001' pp21? 3 220)

(aracterul n psihologia carierei
7aracteru#' ca #atur( re#a&iona# 3 va#oric( !i de autoreg#a$ a persona#it(&ii (S#ate' 2000' p.28?)' are un "#oc de comand( sau
direc&iona# care curpinde scopuri#e activit(&ii !i va#ori#e individu#ui !i un "#oc de e)ecu&ie care cuprinde operatorii de
preg(tire' de activare' de dec#an!are !i de *eed "acB ai comportamentu#ui' inter*a&a dintre structura intern( a caracteru#ui !i
conduita e)tern( *iind repre,entat( de su"sistemu# atitudina#. (Eo#u' 2002' pp.0?490?0). 5ate *iind aceste e#emente
structura#e *undamenta#e' caracteru# poate *i de*init +n sens restrictiv ;ca un ansam"#u +nc%egat de atitudini !i tr(s(turi care
determin( o moda#itate rea#tiv sta"i#(' constant( de orientare !i raportare a su"iectu#ui #a cei din $ur' #a sine +nsu!i' #a
activitatea des*(!urat(' #a +ns(!i sociate' ca rea#itate socio9uman( g#o"a#(= (S#ate' 2000' p.288) iar +n sens e)tins ca
;sc%ema #ogic( de organi,are a pro*i#u#ui psi%osocia# a# persona#it(&ii' considerat din perspectiva unor norme !i criterii
va#orice. :n acest ca, e# inc#ude:
concep&ia genera#( despre #ume !i via&( a su"iectu#ui-
s*era convingeri#or !i sentimente#or socio9mora#e-
con&inutu# !i scopuri#e activit(&i#or-
con&inuturi#e aspira&ii#or !i idea#uri#or= (Eo#u' 2002' p.0?1)
7#oninger consider( c( +n de*inirea caracteru#ui sunt importante trei
dimensiuni:
utocontro#u# 9 +ncrederea individu#ui +n capacitatea de a9!i diri$a via&a !i
mediu# +ncon$ur(tor'
7ooperarea 9 acceptarea !i +n&e#egerea ce#or#a#&i'
utodep(!irea 3 pre,en&a sentimentu#ui sensu#ui propriei vie&i.(G.He#ord'
7.ndre' 1>>?' p.24>)
7aracteru# a *(cut o"iectu# cercet(ri#or +n psi%o#ogia carierei su" aspectu# ce#or
dou( componente a# sa#e: va#ori#e !i atitudini#e.
/alorile 4 ancore n meninerea direciei n carier
I va#oare este o pre*erin&( pentru ceva dorit sau #a care &ine persoana' *iind
#egat( de satis*acerea unor nevoi' de atingerea unor scopuri' de men&inerea !i
de,vo#tarea se#*9conceptu#ui. Va#ori#e sunt organi,ate ierar%ic !i se e)prim( +n
consecven&a comportamentu#ui. 7a !i atitudini#e orientea,( !i preg(tesc individu# s(
r(spund( #a mediu +ntr9un mod predeterminat= (4erBins' 1>?>' p.402).
Se presupune c( va#ori#e +ncapsu#ea,( aspira&ii#e individu#ui sau a#e societ(&ii.
122
E#e e)prim( ceea ce este de,ira"i#' standarde pro*unde care determin( direc&ii#e
viitoare !i $usti*ic( ac&iuni#e trecute' *iind postu#ate ca !i constructe c%eie +n procese#e
socia#i,(rii: ;I va#oare este o concep&ie' e)p#icit( sau imp#icit(' distinctiv( pentru un
individ sau caracteristic( pentru un grup' asupra a ceea ce este de,ira"i#' care
in*#uen&ea,(' moda#it(&i#e' mi$#oace#e sau *ina#itatea ac&iuni#or= (7#<de M#acB%o%n'
1>01' c*. Brait%Jaite' Scott' 1>>1' p.??1)
7a ;no&iune *undamenta#( a psi%o#ogiei socia#e= conceptu# de va#oare imp#ic(
6 sensuri:
raportat( #a motiva&ie' va#oarea este apropiat( de va#en&( !i trimite #a tot ce
caut( sau evit( individu#-
raportat( #a procese#e socia#e !i organi,a&iona#e' va#oarea este ec%iva#ent( cu
uti#itatea socia#(. Ea se ap#ic( deopotriv( indivi,i#or !i comportamente#or !i se
re*er( #a practici eva#uative a c(ror *unc&ie este reperarea uti#it(&ii socia#e a
conduite#or !i' prin interna#i,are' a indivi,i#or-
raportat( #a ideo#ogie' o va#oare este apropiat( de un scop (#i"ertatea'
so#idaritatea' cunoa!terea)' se poate ap#ica unor grupuri (va#ori#e &(r(ne!ti) !i
conduce #a acecntuarea semni*ica&iei pra)isu#ui sau practici#or socia#e=
(E2SI7' +n 5oron' 4arot' 1>>>' p.812)
Nic%o#as 2esc%er' +n cartea sa ;8ntroducere #a teoria va#ori#or= preia ca de*ini&ie
de #ucru a va#orii' de*ini&ia din :ebster; .e- (ollegiate Dictionary' pring!ield' 1>?1
drept ;ca#itatea sau *aptu# de a *i e)ce#ent' capa"i# sau de,ira"i#= (2esc%er' *.a.' p.1)
preci,/nd +ns( c( este mai important a identi*ica *e#u# +n care va#oarea se mani*est(
dec/t a o de*ini. derarea #a o va#oare se mani*est(' a*irm( autoru# citat' +n dou(
moduri: prin comportament ver"a# (a*irmarea ver"a#( a ader(rii) !i prin ac&iune
desc%is(' prin a aciona n acord cu respectiva valoare.
2oBeac% consider( va#oarea un concept dinamic' av/nd componente cognitive'
motiva&iona#e' a*ective' !i comportamenta#e. Va#oarea este o determinant( at/t a
atitudinii c/t !i a comportamentu#ui !i repre,int( un instrument e*icient pentru
descrierea !i e)p#orarea simi#itudini#or !i di*eren&e#or dintre persoane' grupuri
socia#e' na&iuni !i cu#turi' av/nd +n vedere num(ru# considera"i# mai mic de va#ori
dec/t de atitudini.
2epre,ent/nd adev(rate ancore +n men&inerea direc&iei vie&ii individu#ui'
va#ori#e persona#e (care inc#ud credin&e#e re#igioase' #ocu# "unuri#or materia#e !i a#
126
re#a&ii#or socia#e +n via&a individu#ui' con*orm #ui Spranger) sunt in*#uen&ate de
maturitatea persona#(' de cu#tura' percep&ii#e !i repre,ent(ri#e socia#e a#e grupu#ui +n
care tr(ie!te individu# !i in*#uen&ea,( #a r/ndu# #or interac&iuni#e dintre oameni'
speran&e#e !i interese#e #or precum !i di*erite#e deci,ii pe care #e iau.
Fn instrument de m(surare a va#ori#or e#a"orat de Scott +n 1>?0 (cala
/alorilor personale) *ace re*erire #a urm(toare#e va#ori persona#e: abilitile sociale
(a *i interesat de impresia pe care o *aci asupra ce#or#a#&i- a *i educat +n con*ormitate
cu norme#e socia#e.)- loialitatea (a munci sus&inut pentru a cre!te prestigiu# !i statutu#
propriu#ui grup- a avea +n minte +n *iecare moment #oia#itatea *a&( de propriu# grup)-
reali*area academic (a munci asiduu pentru a primi tit#uri universitare- a studia
sus&inut pentru a o"&ine note "une #a !coa#()- de*voltarea !i*ic (de,vo#tarea agi#it(&ii
!i re,isten&ei *i,ice- a avea gri$( de condi&ia *i,ic(' pentru a *i mereu s(n(tos)- statutul
social (a se preocupa de o"&inerea respectu#ui ce#or#a#&i- a avea o po,i&ie care +&i
permite s( direc&ione,i !i s( in*#uen&e,i via&a a#tora.)- sinceritatea (a9&i spune p(rerea
cu sinceritate' *(r( a &ine cont de consecin&e- a9&i e)prima +ntotdeauna g/nduri#e !i
sentimente#e +n mod sincer)- religio*itatea (a *i devotat propriei credin&e re#igioase- a
participa +ntotdeauna' cu regu#aritate !i credin&(' #a s#u$"e#e re#igioase)- autocontrolul
(a r(spunde cu "#/nde&e #a m/nie- a nu9&i pierde cump(tu#' indi*erent de
circumstan&e)- creativitatea (origina#itatea) (a inventa +ntotdeauna noi c(i de a"ordare
a vie&ii)- independena (a *i o persoan( care g/nde!te independent !i c(reia nu9i pas(
ce cred a#&ii despre p(reri#e sa#e- a *i sincer !i desc%is +n e)primarea #ucruri#or care
*ac p#(cere sau care disp#ac).
Fn a#t instrument (Goal and 2ode /alues 0nventories) e#a"orat de V..
Brait%Jaite !i SV. . Scott (1>>1' p.?80) m(soar( ca va#ori: religio*itatea (a avea
e)perien&e mistice sau re#igioase' a *i +n acord cu 5umne,eu sau universu#)-
de*voltarea personal !i armonia interioar (autocunoa!terea' intui&ia' a *i con!tient
de propria persoan(- aspira&ia spre o +n&e#egere matur( a vie&ii' respectu# de sine)-
sentimentul de bine !i*ic (a avea un aspect *i,ic p#(cut' a *i s(n(tos)- siguran )i
satis!acie n relaiile interpersonale (a avea prieteni de +ncredere' siguran&( +n re#a&ia
amoroas(' a *i acceptat de cei din $ur)- statut social (a *i recunoscut ca va#oare +n
grupu# de apartenen&(' prosperitate economic(' a avea in*#uen&( asupra a#tora !i un
#oc centra# +n structuri#e de deci,ie)- stimulare social (a avea o via&( activ( +n
comunitate)- competen )i e!icien pro!esional (a *i e*icient +n munc()- orientarea
po*itiv spre ceilali (a *i to#erant' adapta"i#' competent' discip#inat' rea#ist'
124
perseverent)- decen n maniere (po#ite&e' punctua#itate)- anga5are religioas
(devotament' spirit de sacri*iciu' idea#ist)- asertivitatea (a9&i ap(ra credin&e#e !i a9&i
a*irma concep&ii#e *(r( s( #e #e,e,i pe ce#e a#e a#tor oameni)- progresul (promovarea)
(am"i&ia' competitivitatea).
Va#ori#e persona#e au *ost raportate !i #a activit(&i#e pro*esiona#e' #a a#egerea !i
rea#i,(ri#e carierei' #a satis*ac&ia pe care o resimte individu# +n #eg(tur( cu munca !i
cariera.
:n psi%o#ogia carierei conceptu# de va#oare a *ost uti#i,at ini&ia# +ntr9o
accep&iune *oarte apropiat( de cea a interesu#ui. ctua#mente +ns(' de!i sunt privite ca
;no&iuni apropiate. Se consider( totu!i' +n #inii mari' c( va#ori#e sunt mai a"stracte'
mai genera#e !i mai *undamenta#e dec/t interese#e- e#e transcend o"iecte#or !i
situa&ii#or speci*ice. I va#oare poate *i considerat( ca o norm' ca o credin sta"i#(
+ntr9un tip de comportament sau un sti# de via&(' ca o !inalitate a e)isten&ei (un
o"iectiv de atins pentru a satis*ace o tre"uin&(). 8nterese#e sunt' +n acest ca,'
activit(&i#e !i o"iecte#e speci*ice care permit atingerea va#ori#or. 7u a#te cuvinte
va#ori#e se mani*est( prin interese- motiva&ii#e de "a,( a#e persoanei constituie sursa
comun( a acestor dou( concepte= (4or#ier' 2001' p.10).
3alorile profesionale consituie' dup( Super' un su"sistem +n cadru# sistemu#ui
de va#ori a# individu#ui !i repre,int( ceea ce este dorit +n conte)tu# activit(&ii
pro*esiona#e: ca#it(&i' scopuri sau mi$#oace de atingere a scopuri#or' considerate ca
de,ira"i#e (Super' 1>10). 8ndividu# a$unge +n stadiu# va#ori#or (/alue stage)' re#ativ
t/r,iu (+ntre 10 3 1? ani)' c/nd se produc sc%im"(ri +n a"ordarea op&iunii voca&iona#e'
se c/!tig( con!tiin&a *aptu#ui c( munca are !i a#t poten&ia# dec/t satis*acerea proprii#or
nevoi !i se do"/nde!te con!tiin&a di*eren&ei dintre sti#uri#e de via&( o*erite de di*erite
ocupa&ii (IsipoJ' 1>86' p.1>1- Super' 1>18' p.460).
P.94. 5escom"es' +ntr9un artico# din 1>11 pre,int( un "ogat inventar de de*ini&ii
a#e va#ori#or pro*esiona#e' +ntre care ce#e a#e #ui Super sunt ce#e care au marcat ce#
mai puternic moda#it(&i#e de de*inire a#e acestui concept important pentru psi%o#ogia
voca&iona#( contemporan( (5escom"es' 1>11).
4erron men&ionea,( ca va#ori pro*esiona#e: statutu#' (dorin&a de a ocupa un post
superior' de a *i admirat' de a avea venituri mari)' rea#i,area (dorin&a de a des*(!ura
activit(&i +n care s( se poat( e)prima)' c#imatu# (dorin&a unui mediu organi,at !i
p#(cut)' riscu# (dorin&a de situa&ii neprev(,ute !i competitive)' #i"ertatea (4erron'
1>8?).
120
Super a identi*icat 10 valori pro!esionale care au *ost pre#uate de ma$oritatea
specia#i!ti#or: a#truismu#' va#ori#e estetice' stimu#area inte#ectua#(' reu!ita
pro*esiona#(' independen&a' prestigiu#' conducerea' avanta$e#e economice' siguran&a
pro*esiona#(' am"ian&a *i,ic(' re#a&ii#e cu superiorii' re#a&ii#e cu co#egii' modu# de
via&(' varietatea' creativitatea. Ipera&iona#i,area acestor va#ori (+n scopu# eva#u(rii
#or +n con*ormitate cu moda#itatea impus( c%iar de Super)' pre,entat( de S.7%e#cea
(dup( studiu# asupra inventaru#ui de va#ori pro*esiona#e rea#i,at de @.Kuteau !i
5.4ou,o#,' +n 1>14) permite eviden&ierea modu#ui +n care se re#a&ionea,( necesit(&i#e
voca&iona#e !i medii#e de munc( (ve,i 7%e#cea' 1>>4' pp. 102 3 104).
Studii#e de specia#itate au eviden&iat di*erite in*#uen&e a#e va#ori#or pro*esiona#e
asupra comportamentu#ui pro*esiona#. IsipoJ' men&ionea,( o serie de studii rea#i,ate
p/n( +n anii 1>80 cu privire #a di*erite#e aspecte a#e activit(&i#or pro*esiona#e
in*#uen&ate de va#ori#e pro*esiona#e. st*e#' studii#e #ui HocBe din 1>10 au investigat
re#a&ia dintre va#ori !i satis*ac&ia muncii con*irm/nd ipote,a c( per*orman&a +n munc(
este asociat( cu (sau c%iar determin() satis*ac&ia +n munc( dac( per*orman&a este o
va#oare pro*esiona#( important( pentru individ. ce#a!i autor discut( pe #arg un
studiu e)tensiv rea#i,at +n 1>00 !i ana#i,at +n 1>01 de c(tre 2osen"erg' cu privire #a
ra&iuni#e *undamenta#e a#e se#ec&iei o"iective#or educa&iona#e a#e unui e!antion de
studen&i din anu# 8 ai Fniversit(&ii 7orne##. Su"iec&ii investiga&i au e)primat patru
categorii de va#ori:
a munci cu oamenii (a9i a$uta)-
a c/!tiga mu#&i "ani-
a c/!tiga prestigiu !i un anumit statut socia#-
a avea oportunitatea de a *i creativ !i de a9!i uti#i,a ta#entu# !i aptitudini#e
specia#e.
8erar%ia acestor va#ori arat( situarea pe primu# #oc a dorin&ei de e)presie a
creativit(&ii !i origina#it(&ii !i pe u#timu# #oc sta"i#itatea !i siguran&a materia#(.
2osen"erg a g(sit di*eren&e semni*icative +ntre va#ori#e studen&i#or din di*erite
domenii de studiu: e)presia de sine a *ost va#ori,at( ce# mai intens de c(tre studen&ii
de #a ar%itectur(' $urna#ism' arte' !i ce# mai s#a" de c(tre studen&ii din domeniu#
a*aceri#or !i *inan&e#or- a$utorarea oameni#or a *ost va#ori,at( intens de c(tre studen&ii
din domeniu# !tiin&e#or socia#e !i educa&iei !i mai s#a" de c(tre studen&ii din domeniu#
!tiin&e#or socia#e' agricu#turii !i ingineriei. 2ecompensa e)trinsec( a muncii a *ost
12?
+na#t va#ori,at( de c(tre economi!ti !i cei din domeniu# a*aceri#or !i mai s#a" de c(tre
studen&ii din domeniu# !tiin&e#or socia#e' !tiin&e#or natura#e !i educa&iei. Studiu# #ui
2osen"erg a eviden&iat !i o serie de sc%im"(ri de9a #ungu# timpu#ui' at/t #a nive#u#
va#ori#or' c/t !i #a nive#u# pre*erin&e#or.a#egeri#or pro*esiona#e re#ie*/nd *aptu# c(
sc%im"area tinde s( reduc( disparitatea dintre a#egeri !i va#ori. (IsipoJ' 1>86' pp.?49
?0).
Ai a#te studii de psi%o#ogie voca&iona#( au scos +n eviden&( *aptu# c( di*erite#e
grupuri ocupa&iona#e au va#ori di*erite. Po%ns (1>>8) men&ionea,( un program de
cercet(ri care ;a ar(tat c( pro*esorii universitari' o*i&erii de po#i&ie ur"an(' persona#u#
de v/n,(ri a# companii#or petro#iere !i antreprenorii au va#ori care +i disting ca
grupuri +n cadru# genera# a# popu#a&iei= (Po%ns' 1>>8' p.114). st*e#' pro*esorii
a*irm( (mai mu#t dec/t americanu# mediu) ca va#oare ;!anse ega#e pentru to&i= iar
v/n,(torii !i antreprenorii va#ori#e socia#e ca pace !i ega#itate. ce#a!i autor
men&ionea,( un studiu a# #ui Ko*stede' rea#i,at pe 11?000 anga$a&i ai 8B@ din 40 &(ri'
studiu care ;a descoperit 4 dimensiuni de "a,( +n #ungu# c(rora va#ori#e #egate de
munc( variau +n cadru# di*erite#or cu#turi: di*eren&e#e de putere' evitarea
incertitudinii' mascu#initate.*eminitate !i individua#ism.co#ectivism. (Po%ns' 1>>8'
p.11?).
Irientarea carierei este asociat( nu numai cu interese !i a"i#it(&i speci*ice
di*erite#or activit(&i ci !i cu va#ori speci*ice. E.Hemeni (2001) rea#i,ea,( un interesant
ta"#ou sinoptic a# asocieri#or dintre tipuri#e #ui Ko##and !i interese' activit(&i pre*erate'
a"i#it(&i !i va#ori. st*e# tipu# rea#ist este pre,entat ca va#ori,/nd tradi&ia' rea#ismu#'
sim&u# practic- tipu# investigativ va#ori,ea,( independen&a' curio,itatea' +nv(&area-
tipu# artistic pune pe prime#e #ocuri *rumuse&ea' origina#itatea' independen&a !i
imagina&ia- tipu# socia# 3 cooperarea' genero,itatea' a$utorarea ce#or#a#&i- tipu#
+ntreprin,(tor 3 asumarea riscu#ui' statutu#' iar tipu# conven&iona# 3 acurate&ea'
sta"i#itatea !i e*icien&a (Hemeni' 2001' p.212).
0nstrumente utili*ate n psihologia carierei pentru identi!icarea
valorilor personale )i pro!esionale
121
:ntr9un artico#' pu"#icat +n 1>84' +n ;2evista de psi%o#ogie=' +n care sunt
pre,entate re,u#tate#e unor cercet(ri *oca#i,ate pe ;:n&e#egerea !i ierar%i,area
va#ori#or muncii +n ado#escen&(=' @aria @o&escu a*irm( c( ;Studiu# va#ori#or muncii
de pe po,i&ii#e psi%o#ogiei tre"uie s( re#eve capacitatea de va#ori,are a de,iderate#or
socia#e +n tr(iri#e su"iective' +n modu# de apreciere de c(tre individ a muncii' a
*iec(rei activit(&i= (@o&escu' 1>84' p.66). cest o"iectiv nu este u!or de atins
deoarece at/t tr(iri#e su"iective c/t !i modu# de apreciere a unui *apt sunt greu de
opera&iona#i,at. 7u toate aceste studiu# va#ori#or persona#e !i pro*esiona#e are de$a'
a!a cum s9a v(,ut' o adev(rat( istorie +n psi%o#ogia voca&iona#(.
:ntr9un artico# din 1>80' intitu#at sugestiv ;7inci,eci de ani de studiu !i
eva#uare a va#ori#or pro*esiona#e (1>20 3 1>10)=' P.94.5escom"es preci,ea,( trei
etape +n acest demers: etapa pionieratu#ui (1>20 3 1>?0) +n care va#ori#e pro*esiona#e
nu erau di*eren&iate de interese- etapa de c#asi*icare a va#ori#or pro*esiona#e (1>?0 3
1>10) caracteri,at( prin e#a"orarea unor instrumente mai adecvate de eva#uare a
va#ori#or di*eren&iate de interese#e pro*esiona#e- etapa a"ord(rii sistematice a va#ori#or
prin inventare speci*ice. (5escom"es' 1>80).
4rintre ce#e mai u,itate moda#it(&i de investigare a va#ori#or' #iteratura de
specia#itate men&ionea,( inventare#e de va#ori care so#icit( su"iectu#ui s( ierar%i,e,e
un anumit num(r de va#ori date +ntr9o #ist( presta"i#it( sau s( eva#ue,e pe o sca#(
HiBert (de #a 1 #a 0 sau 1) o anumit( va#oare. 7u privire #a acest tip de instrumente
e)ist( opinii contradictorii' unii autori sus&in/nd c( ;Spre deose"ire de a#te tipuri de
instrumente de eva#uare psi%o#ogic(' inventarele de valori nu s9au "ucurat p/n( acum
de prea mu#t( aten&ie. cest #ucru se poate datora *aptu#ui c( +n ce#e mai mu#te ca,uri
+n con&inutu# inventare#or de persona#itate !i a# c%estionare#or de atitudini se reg(sesc
!i une#e dimensiuni va#orice. :ns(' oric/t de +nc(rcate de con&inut va#oric ar *i sca#e#e
!i inventare#e acestor c%estionare' resim&im uneori nevoia de a identi*ica' +n sens
strict' va#ori#e #a care ader( !i pe care #e promovea,( o persoan(' un grup' o ec%ip('
organi,a&ie sau comunitate= (E%eorg%e' 2001' p.101)
7e#e mai cunoscute inventare de va#ori *o#osite !i +n psi%o#ogia voca&iona#(
sunt:
Studiu# va#ori#or 3The tudy o! /alues)' instrument e#a"orat de ##port' Vernon !i
Hind,e<' +n 1>?0' care ;m(soar( proeminen&a #a nive#u# persona#it(&ii a ?
interese "a,a#e sau motive: teoretice' economice' estetice' socia#e' po#itice'
re#igioase= (c*.##port' 1>?0)' ce#e ? domenii *iind de*inite dup( Spranger:
128
persoane#e cu orientare teoretic( va#ori,ea,( descoperirea adev(ru#ui- ce#e cu
orientare economic( 3 uti#itatea- ce#e cu orientare estetic( 3 armonia *rumuse&ea'
simeteria' gra&ia- ce#e orientate spre va#ori socia#e 3 a#truismu# !i *i#antropia' ce#e
cu va#ori po#itice 3 puterea !i in*#uen&a iar ce#e cu va#ori re#igioase 3 comuniunea
cu universu#' unitatea. Sca#a a *ost e#a"orat( +n 1>61 !i revi,uit( +n 1>01 !i +n
1>?0. Versiunea din 1>?0 are dou( p(r&i' prima parte *iind *ormat( din 60 de
+ntre"(ri *iecare pre,ent/nd 2 a#ternative de r(spuns. 4artea a doua cuprinde 10
+ntre"(ri cu 4 a#ternative de r(spuns care tre"uie ordonate de #a cea mai puternic
pre*erat( p/n( #a cea mai pu&in pre*erat(. Sca#a permite eviden&ierea pre*erin&ei
pentru una din ce#e ? va#ori (Brait%Jaite' Scott' 1>>1' p.?10)-
8nventaru# de va#ori 2oBeac% 3The /alue urvey% 4 ,o+each) care const( +n dou(
ta"e#e de va#ori' una *ina#( (VG) !i una instrumenta#( (V8)' *iecare con&in/nd c/te
18 va#ori genera#9umane amp#asate +n ordine strict a#*a"etic(. 8nstrumentu#
permite conturarea ierar%iei va#ori#or instrumenta#e (a modalitilor pre!erate de
conduit n viaa personal' cum ar *i' de e)emp#u ;anga$area cu toat( *iin&a +n
munc(=' ;dragostea de munc(=' ;st(p/nirea de sine !i discip#ina=) !i a ierar%iei
va#ori#or *ina#e (a scopurilor ma5ore a vieii personale' de genu# ;va#ori,area
#ucruri#or deose"ite' a rea#i,(rii unor #ucruri origina#e' respectu# de sine'
demnitatea=) (Brait%Jaite' Scott' 1>>1' p.?>6). 8nstrumentu# a *ost tradus +n
#im"a rom/n( de 4.4atcu#escu !i comp#etat pentru popu#a&ia rom/neasc( de
4.4.Neveanu' *iind *o#osit +n diverse cercet(ri-
4ro*i#u# va#ori#or 3/alue Pro!il% e#a"orat de Ba#es !i 7ouc% +n 1>?>' care m(soar(
acordu# cu un set de va#ori considerate re#evante pentru interac&iuni#e din cadru#
unui grup. 8nstrumentu# are 4 sca#e: acceptarea autorit(&ii- raportu#
tre"uin&e.va#ori +n determinarea comportamentu#ui- ega#itarismu#'
individua#ismu#. (Brait%Jaite' Scott' 1>>1' p.?>6 3 ?>1-
8nventaru# ro#uri#or vie&ii Sca#( de va#ori 3<i!e ,ole 0nventory 4 /alue cale)
e#a"orat de Git,simmons' @acna" !i 7asser#<' 1>80' care m(soar( importan&a a
20 de tipuri de va#ori re#evante pentru eva#uarea importan&ei re#ative a ro#u#ui
muncii +n re#a&ie cu a#te ro#uri ma$ore a#e vie&ii +n cu#turi di*erite. 8nstrumentu# a
*ost construit pe "a,a a 22 de va#ori inventariate +n #iteratura de specia#itate'
pentru care s9au construit 22 de sca#e: a"i#itatea de a *ace' rea#i,area' avansarea'
va#ori estetice' a#truismu#' autoritatea' autonomia' creativitatea' va#ori#e
economice' sti#u# de via&(' de,vo#tarea persona#(' activitatea *i,ic(' prestigiu#
12>
riscu#' interac&iuni#e socia#e' re#a&ii#e socia#e' varietatea' condi&ii#e de munc('
identitatea cu#tura#(' cura$u# *i,ic (Brait%Jaite' Scott' 1>>1' pp.?>> 3 100)-
Irientarea va#ori#or 3/alue 7rientation) e#a"orat de M#ucB%o%n !i Strodt"ecB' 1>?1'
care propune 4 di#eme (pro"#eme genera# umane #a care oamenii sunt o"#iga&i tot
timpu# s( g(seasc( so#u&ii) !i este construit pe considerentu# c( orientarea
va#oric( e)prim( principii#e re,u#tate din tran,ac&ii#e a 6 e#emente a#e procesu#ui
eva#uativ 3 cognitiv' a*ectiv !i direc&iona# 3 care ordonea,( !i direc&ionea,(
ac&iuni#e !i g/ndirea omu#ui !i in*#uen&ea,( so#u&ii#e #a care acesta recurge.
8nstrumentu# identi*ic(: orientarea spre a#&i oameni (spre individ sau spre grup)-
orientarea spre natura uman( (supunere' dominare sau adaptare armonioas()-
orientarea tempora#( (spre trecut' pre,ent sau viitor) !i orientarea spre activitate
(activism sau pasivitate) (Brait%Jaite' Scott' 1>>1' pp.116 3 12?)-
Sca#a Va#ori#or persona#e (Scott +n 1>?0)' descris( anterior. Fti#i,/nd aceast( Sca#( a
va#ori#or persona#e' Scott a con*irmat o serie de ipote,e cu privire #a importan&a
simi#itudinii va#ori#or +n integrarea mem"ri#or +n organi,a&ie' +n recrutarea de
poten&ia#i mem"ri ai organi,a&ii#or' +n satis*ac&ia apartene&ei #a grup' popu#aritatea
+n grup !i +n prietenie. Sca#a a *ost uti#i,at( +n 1>82 de 4riest' Gu#eton !i Bridge
pentru a identi*ica sc%im"(ri#e va#ori#or +n timp' sc%im"(ri interpretate ca *unc&ie
de de,vo#tarea re#ativismu#ui mora#.
8nventaru# de va#ori pro*esiona#e (Super) care so#icit( eva#uarea pe o sca#( HiBert' de
#a 1 #a 0 a ce#or 10 va#ori pro*esiona#e pre,entate anterior (ve,i: 7%e#cea' 1>>4)
&titudinile 8 expresia !eninerii direciei n carier
titudinea este o predispo,i&ie de a reac&iona *avora"i# sau ne*avora"i# #a
anumite idei' o"iecte' persoane' evenimente sau situa&ii' predispo,i&ie +nv(&at( prin
e)perien&( individua#( (4erBins' 1>?>' p.440)' o ;tendin&( emo&iona#( re#ativ sta"i#(
+n vederea unui r(spuns consecvent #a un o"iect' situa&ie' persoan( sau categorie de
oameni speci*ice= (Po%ns' 1>>8' p.122). :n "a,a conceptu#ui de ;atitudine' unu# dintre
concepte#e ce#e mai importante a#e psi%o#ogiei socia#e' putem +ncorpora *unc&ionarea
a*ectiv( 3 emo&ii#e !i sentimente#e 3 +n mode#u# de persoan(' ca procesor a#
in*orma&iei socia#e= (tBinson' 2.H.' tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002' p.842).
titudini#e +ndep#inesc o serie de *unc&ii care se pot reg(si !i +n a#gerea !i de,vo#tarea
carierei:
160
*unc&ia instrumental (servesc motive#or practice)-
*unc&ia de cunoa)tere 3 con*er( sens evenimente#or inc#usiv din #umea
muncii-
*unc&ia de e$primare valoric 3 e)prim( va#ori#e persona#e sau re*#ect(
concep&ii#e despre sine-
*unc&ia de ap(rare a eu#ui 3 prote$ea,( +n ca,u# diminu(rii aprecierii de sine-
*unc&ia de adaptare socia#( 3 servesc +n&e#egerii individu#ui ca *iind o parte a
comunit(&ii socia#e +n care tr(ie!te (tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%'
Bem' 2002' p.8?2)
4si%o#ogia carierei a #uat +n considerare ca atitudini care in*#uen&ea,( at/t
a#egerea c/t !i de,vo#tarea carierei:
atitudini#e *a&( de societate-
atitudini#e *a&( de munc( !i *a&( de sarcini#e pro*esiona#e'
atitudini#e *a&( de co#egi'
atitudini#e *a&( de propria de,vo#tare pro*esiona#(.
Starea de "ine su"iectiv' care imp#ic( at/t *ericirea !i satis*ac&ia individu#ui cu
privire #a via&a sa +n ansam"#u' c/t !i satis*ac&ia +n anumite domenii ca ocupa&ia'
c(minu#' *ami#ia este de*init( ca ;o atitudine !i ca orice atitudine are drept
componente de "a,( cogni&ia !i a*ectu#. 7omponenta cognitiv( se re*er( #a aspecte#e
ra&iona#e sau inte#ectua#e' componenta a*ectiv( imp#ic( aspecte#e emo&iona#e.=
(ndreJs' 2o"inson' 1>>1' p.?2). 7ercet(ri#e asupra acestui construct psi%o#ogic
sunt mai degra"( e)tensive !i au o anumit( di*u,ie conceptua#( *iind #egate +n genera#
de 6 aspecte: s(n(tate menta#(' ca#itatea vie&ii' asigurarea "(tr/ne&ii. ndreJs !i
2o"inson (1>>1) se re*er( #a teoria discrepan&e#or mu#tip#e (2ultiple Discrepancies
Theory) care a*irm( c( starea de "ine su"iectiv este determinat( de com"inarea
menta#( a in*orma&ii#or cu privire #a c/teva discrepan&e +ntre ceea ce percepe *iecare
c( are !i un set de aspira&ii care sunt determinate de: 1.ceea ce au ce#e#a#te persoane
din $uru# individu#ui- 2.ceea ce a avut persoana ce# mai "un +n trecut- 6.ceea ce se
a!teapt( s( ai"( acum- 4.ceea ce se a!teapt( s( ai"( +n viitor- 0. ceea ce merit(- ?.ceea
ce crede c( are nevoie. (ndreJs' 2o"inson' 1>>1' pp.?49?0)
4si%o#ogia socia#( #eag( starea de "ine su"iectiv de stres' de suportu# socia#' de
#ocu# contro#u#ui !i de re,u#tate#e o"&inute +n +ndep#inirea ro#uri#or socia#e. utorii
161
citea,( o serie de studii asupra st(rii su"iective de "ine: primu# studiu ma$or *iind
+ntreprins +n SF' +ncep/nd cu 1>00 p/n( +n 1>?0. :ntre 1>10 3 1>80 s9au deru#at
studii asupra s(n(t(&ii menta#e !i asupra ca#it(&ii vie&ii. Starea su"iectiv( de "ine a
*ost #egat( de o serie de varia"i#e (demogra*ice !i socia#e) dar !i de persona#itate.
(ndreJs' 2o"inson' 1>>1' p.?8)
I serie de investiga&ii au identi*icat c( a*ectivitatea po,itiv( este re#a&ionat( cu
e)traversia' interese#e *a&( de cei din $ur' imp#icarea activ( +n via&a socia#(' optimism
!i stima de sine- a*ectu# negativ este re#a&ionat cu neuroticismu# !i cu nive#u# sc(,ut a#
sentimentu#ui competen&ei persona#e (ndreJs' 2o"inson' 1>>1' p.?>).
0nstrumente pentru msurarea atitudinilor
Sca#a *i#o,o*iei asupra naturii umane (Philosophies o! =uman .ature cale)
e#a"orat( de Drig%tsman +n 1>?4 !i revi,uit( +n 1>14' are ? su"sca#e: va#ori,area
+ncrederii (m(sura +n care oamenii sunt v(,u&i ca mora#i' one!ti)' a#truism'
independen&(' *or&a voin&ei !i ra&iona#ism' comp#e)itate' varia"i#itate-
Sca#a +ncrederii interpersona#e (0nterpersonal Trust cale) e#a"orat( de 2otter' +n
1>?1' se "a,ea,( pe teoria +nv(&(rii socia#e !i vi,ea,( a!tept(ri#e individu#ui cu
privire #a re,u#tate#e re#a&iei interpersona#e. 8denti*ic( 2 *actori: 1. :ncrederea +n
ega#i sau +n a#&i agen&i socia#i' *ami#ia#i- 2.+ncrederea +n structuri#e institu&iona#e
sau po#itice-
Sca#a +ncrederii interpersona#e (peci!ic 0nterpersonal Trust cale) e#a"orat( de
Po%nson9Eeorge !i SJap' +n 1>82- se "a,ea,( pe ana#i,a *actoria#( a r(spunsuri#or
#a 46 de itemi care se centrea,( pe urm(toare#e categorii: +ncrederea cu privire #a
posesiuni#e materia#e' +ncrederea +n "una credin&( a ce#or#a#&i' +ncredrea cu privire
#a pro"#eme#e persona#e con*iden&ia#e !i +ncrederea cu privire #a siguran&a
persona#( (Drig%tsman' 1>>1' p.6>?)-
Sca#a accept(rii ce#or#a#&i (Acceptance o! 7thers cale) e#a"orat( de Ge<' +n 1>00-
arat( c( indivi,ii cu scoruri +na#te sunt +nc#ina&i s(9i accepte pe cei#a#&i !i s( se
simt( accepta&i de cei din $ur (Drig%tsman' 1>>1' p.410)-
Sca#a de atitudine *a&( de pro*esie' e#a"orat( de 2emmers' 1>?0' *ormat( din 11
itemi- indic( atitudinea *avora"i#( sau ne*avora"i#( *a&( de ocupa&ie !i pro*esie
(@o&escu' 1>84' p.42)-
162
Sca#e a#e sentimentu#ui su"iectiv de "ine' men&ionate de ndreJs' 2o"inson' (1>>1)
pentru *recven&a cu care sunt uti#i,ate' inc#usiv +n studii asupra atitudini#or *a&( de
pro*esii' ca: ;Hi*e Satis*action Sca#e= (Neugarten' Kavig%urst' To"in' 1>?1)-
;**ect Sca#es= (Brad"urn' 1>?>)- ;Eenera# De##9Being Sc%edu#e= (Ga,io' 1>11)-
;@FNSK 3 Kappiness Sca#e= (Mo,ma' Stones' 1>80)- ;4SV7K4 8nventor<=
(Gord<ce' 1>8?) (ndreJs' 2o"inson' 1>>1' p.10)
2.2.*. &sihologia carierei despre constructele personalitii
care intervin n afirmarea persoanei
Sine#e' conceptu# de sine' imaginea de sine !i respectu# de sine' sunt constructe
a#e persona#it(&ii care intervin +n a*irmarea persoanei (@inu#escu' 1>>?) *recvent
a"ordate +n psi%o#ogia carierei.
)dentitatea personal 8 un construct cu !ultiple valene
explicative n dezvoltarea carierei
0dentitatea personal con*er( individu#ui sentimentu# unit(&ii' continuit(&ii !i
coeren&ei *iin&ei sa#e (@ars%a##' 2006' p.1>4)' sentimentu# unit(&ii sine#ui' a# unit(&ii
con!tiin&ei de sine' #a un moment dat sau de9a #ungu# timpu#ui (B#acB"urn'1>>>'
p.1>4)' sentimentu# de a *i identic +n timp !i a# autonomiei (4oste#' 1>>8' p.08?)
4erspectiva psi%ana#itic( asupra carierei a #egat construirea acesteia de
identi!icrile !i *or&a eului individu#ui. SteJart' +n 1>0> a cercetat re#a&ia dintre
identi!icarea "(ie&i#or cu mama !i a re#evat *aptu# c( "(ie&ii care au un nive# +na#t a#
identi*ic(rii cu va#ori#e mamei au !i un nive# mai +na#t a# accept(rii
comportamente#eor socia#e !i o mai accentuat( re$ec&ie a ocupa&ii#or mascu#ine.
(SteJart' 1>0>' apud IsipoJ' 1>86' p.4>). 5e identitate au *ost #egate !i pro"#eme#e
deci,iei +n carier( (mai a#es indeci,ia) (Ea#insB< !i Gast' +n 1>??). @a#nig' +n 1>?1' a
interpretat psi%ana#itic di*icu#t(&i#e de reu!it( (achievement) +n !coa#( sau #a #ocu# de
munc( (competi&ia cu tat(# !i posi"i#itatea de a9# dep(!i poate s( tre,easc( teama de
represa#ii#e acestuia). 7rites' +n 1>?2' a investigat re#a&ia dintre de,vo#tarea
interese#or pro*esiona#e !i identi*icarea cu unu# din p(rin&i. Studiu# #ui a re#evat *aptu#
c( "(ie&ii care se identi!ic puternic cu tat(# arat( o orientare +nspre aria a*aceri#or' cei
166
care se identi*ic( moderat cu tat(# se orientea,( +nspre !tiin&e#e socia#e dar !i +nspre
activit(&i *i,ice iar cei care se identi*ic( s#a" cu tat(# se orientea,( +nspre #iteratur(
(7rites' 1>?8).
Teorii#e socio#ogice a#e identit(&ii ;presupun c( identitatea se *ormea,( printr9
un proces de socia#i,are +n cadru# c(ruia interiori,(m ro#uri#e socia#e pe care #e
de&inem !i a!tept(ri#e asociate acestora= (@ars%a##' 2006' p.218). 8n*#uen&e#e e)terne
e)ercitate asupra persoanei' in*#uen&e ce a#c(tuiesc ceea ce se desemnea,( prin
conceptu# de ;situa&ie e)isten&ia#(= +i determin( ;caracteristici#e do"/ndite (C) deci
ace#e o"iceiuri' atitudini' deprinderi' va#ori' motive' ro#uri' re#a&ii care de*inesc
;identitatea conte)tua#i,at(=' persoana pus( +n conte)tu# intere#a&ii#or +n care s9a
*ormat !i evo#uea,(= (@inu#escu' 1>>?' p.28). :n perioada *ante,iei' de e)emp#u'
copi#u# se identi*ic( cu toate mode#e#e !i $oac( ro#uri care re*#ect( aceste numeroase
identi*ic(ri. 8denti*ic(ri#e de mai t/r,iu' 1?918 ani' dau a#te direc&ii p#ani*ic(rii
pro*esiona#e !i +# imp#ic( mai activ +n se#ec&ia pro*esiunii.
7u privire #a *ormarea identit(&ii se men&ionea,( contri"u&ia ma$or( a
cercet(ri#or #ui @arcia care a de,vo#tat' pornind de #a teoria #ui EriBson' concep&ia c(
de,vo#tarea identit(&ii imp#ic( 4 posi"i#e statusuri (st(ri) a#e identit(&ii individu#ui
(identity status)' 4 c(i de re,o#vare a cri,e#or de identitate !i anume: di*u,ia (identity
di!!usion)' +nc%iderea' oprirea (identity !orclosure)' moratoriu#.am/narea p/n( #a
scaden&( (identity moratorium) !i rea#i,area (identity achievement).
@arcia eviden&ia,( doi *actori esen&ia#i pentru identitatea matur(: 1.dep(!irea
cri,e#or de a#egere a a#ternative#or de via&( (a#egeri cu privire #a credin&a re#igioas('
ideo#ogie' pro*esie' tip de *ami#ie)- 2.anga$area (commitement)' asumarea o"#iga&ii#or
imp#icate de propria a#egere. (ri*a este de*init( ca perioad( a de,vo#t(rii identit(&ii
+n care persoana a#ege dintre a#ternative#e semni*icative pe care #e are #a dispo,i&ie
(ce !coa#( s( urme,e' #a ce ideo#ogie s( adere' +n ce mi!care s( se integre,e' pentru ce
*orm( de e)primare a vie&ii spiritua#e s( opte,e). @ai mu#&i cercet(tori pre*er(
termenu# de e$plorare' ce#ui de cri*. Anga5area 3commitement) este aspectu#
de,vo#t(rii identit(&ii care e)prim( investi&ia persona#( a individu#ui +n ceea ce a a#es
s( *ac( (dac( a ales s( *ie democrat militea*' acionea* +n aceast( direc&ie- dac( a
ales o pro*esie' *ace un curs de specia#i,are sau o *acu#tate pentru a putea practica
respectiva pro*esie). ceste dou( aspecte sunt di*erite +n *iecare dintre ce#e 4 st(ri !i
con*igurea,( 4 tipuri de *ormare a identit(&ii:
164
di*u,ia (identity di!!usion) e)prim( situa&ia +n care nu a *ost e)erimentat( nici
o cri,( !i nu s9a *(cut nici un anga$ament. @arcia uti#i,ea,( acest termen
pentru a descrie persoana care nu a e)p#orat' +nc(' a#ternative#e a*#ate #a
dispo,i&ia sa (nu a decis asupra ocupa&iei' ideo#ogiei !i interese#or sa#e) !i nu
a *(cut' +nc(' nici un anga$ament (nu s9a imp#icat +ntr9o *orm( concret( de
activitate-
+nc%iderea' oprirea (identity !orclosure) este termenu# uti#i,at de @arcia
pentru situa&ia +n care nu a *ost e)perimentat( cri,a dar anga$area s9a *(cut
su" in*#uen&e (+n *or&() e)terne (+n genera# din partea p(rin&i#or care *ac
presiuni pentru o anumit( imp#icare +nainte ca ado#escentu# s( *i e)p#orat
singur a#ternative#e pe care #e are). :n aceast( situa&ie se *ac op&iuni
(pro*esiona#e' ideo#ogice etc.) +naintea c#ari*ic(rii cu privire #a proprii#e
va#ori !i scopuri' +nainte ca individu# s( ;c/nt(reasc(= mai mu#te variante-
moratoriu# (identity moratorium) e)prim( situa&ia +n care sunt e)perimentate
mai mu#te cri,e' sunt e)p#orate mai mu#te a#ternative dar nu se *ace' +nc( (se
am/n() anga$area *a&( de una anume (se cunosc posi"i#it(&i#e de
pro*esiona#i,are dar nu se iau deci,ii pentru urmarea uneia dintre e#e)-
rea#i,area (identity achievement) e)prim( situa&ia +n care au *ost
e)perimentate !i re,o#vate mai mu#te cri,e !i s9a *(cut o anga$are re#ativ
sta"i#(. 8ndividu# s9a ;+ncercat.$ucat= +n mai mu#te iposta,e e)isten&ia#e sau
pro*esiona#e !i s9a anga$at activ !i con!tient' cu competen&e#e adecvate' *a&(
de cea apreciat( ca ma)ima# de,ira"i#( (@arcia' 1>80).
@arcia' c%estion/nd su"iec&ii (cu privire #a aria ocupa&iona#() asupra
priorit(&i#or' inten&ii#or' a m(surii +n care !i9ar putea sc%im"a p#anuri#e dac( ar
interveni ceva interesant' a re#ie*at c( este posi"i# ca un individ s( ai"( un anumit
status +n #eg(tur( cu un domeniu (de e)emp#u credin&a re#igioas() !i un a#tu# +n a#t
domeniu (de e)emp#u op&iunea ocupa&iona#() (tBinson' 2.#.' tBinson' 2.7.' Smit%'
Bem' 2002' p.?>0).
7ercet(torii st(ri#or identit(&ii consider( c( indivi,ii care au de,vo#tat o
identitate po,itiv( urmea,( ceea ce este numit cic#u# @@ (2oratorium 4
Achiever - 2oratorium 4 Achiever) (Simons' Ma#ic%man' SantrocB' 1>>4' p.18).
ceasta imp#ic( disponi"i#itatea (!i preg(tirea) individu#ui de a e)p#ora a#ternative'
de a *ace a#egeri !i de a se anga$a con*orm proprii#or a#egeri' de *iecare dat( c/nd se
produc sc%im"(ri ma$ore +n via&a sa. pari&ia unor noi a#ternative impune noi a#egeri
!i o a#t( anga$are. 4ersona#itatea matur( !i autonom( accept( !i +!i asum( sc%im"(ri#e
160
de situa&ii din via&a sa' e)p#orea,( noi#e a#ternative ap(rute' ia deci,ii cu privire #a
a#ternativa optim( pentru ea. 8ndividu# care !i9a de,vo#tat o identitate s(n(toas( este
*#e)i"i#' adaptat' desc%is #a sc%im"(ri#e societ(&ii' #a re#a&ii interpersona#e !i apt
pentru carier(. Deschiderea asigur( numeroase reorgani,(ri a#e con&inutu#ui
identit(&ii' su"stan&a !i con&inutu# acestora *iind repre,entate de concepia despre sine
a individu#ui. 4ersona#itatea a*#at( +n cri,( de identitate caut( a$utor #a a#&ii pentru a
#ua o deci,ie' am/n( #uarea deci,iei.
4dentitatea vocaional (com"in( aspecte #egate de cunoa!terea proprii#or
interese' va#ori' a"i#it(&i !i competen&e' pe de o parte' cu pre*erin&a pentru un anumit
tip de activit(&i' sti#uri de interac&iune !i medii de munc(' pe de a#t( parte. Ea apare #a
con*#uen&a dintre e)perien&e#e de +nv(&are !i de munc( mu#tip#e a#e ado#escentu#ui'
devenind eta#onu# matur,(rii sa#e= (Hemeni' 2001' p.208).
7a !i componente a#e identit(&ii voca&iona#e se enumer(:
interese#e'
va#ori#e'
atitudini#e'
credin&e#e'
deprinderi#e !i a"i#it(&i#e'
caracteristici#e de persona#itate'
sti#u# de via&('
sti#u# deci,iona#'
educa&ia.
8dentitatea voca&iona#( +ncepe s( se *orme,e timpuriu su" in*#uen&a *ami#iei !i
devine tot mai comp#e)( pe m(sur( ce e)perien&a sa de via&(' socia#( !i re*eritoare #a
#umea muncii se diversi*ic(.
Fn studiu a# #ui Daterman' din 1>80' arat( c(' +n ce prive!te op&iunea
pro*esiona#(' +n primii ani de #iceu' >U din su"iec&ii investiga&i se caracteri,ea,( prin
do"/ndirea identit(&ii' 61U prin *orc#udere' 10U prin moratorium' 6>U prin di*u,ia
identit(&ii' +n timp ce +n u#timii ani de co#egiu: 40U prin do"/ndirea identit(&ii' 61U
prin *orc#udere' 1?U prin moratoriu !i 14U prin di*u,ia identit(&ii. (tBinson' 2.#.'
tBinson' 2.7.' Smit%' Bem' 2002' p.0>?)
16?
7ercet(tori ca Bar#ing' +n 1>>0' Sc%mitt' Sacco' 2ame<' 2ame< !i 7%an' +n
1>>>' au eviden&iat +n&e#egerea de c(tre copi#u# de 0 ani a unor concepte ca !oma$u#
!i "un(starea' !i +n&e#egerea de c(tre copi#u# de 10 ani a concepte#or de sa#ariu'
condi&ii de munc(' con*#icte de munc(. S%e##en"arger +n 1>>8 ' S%ea' +n 2000 sau
BrooBs' +n 2001 s9au preocupat de in*#uen&a carierei mem"ri#or *ami#iei asupra
aspira&ii#or ado#escentu#ui- Mus% !i 7o%ran' 1>>6 au descoperit c( preocup(ri#e
*ami#iei cu privire #a p#ani*icarea carierei copi#u#ui cresc nive#u# aspira&ii#or acestuia
!i +# a$ut( s(9!i repre,inte mai c#ar propria carier(.
8dentitatea persona#( !i pro*esiona#( sunt concepte core#ate cu conceptu# de
sine: ;numi&i cercet(tori' ca Grancoise Bariaud !i Kector 2odrigue, TomR' pre*er(
no&iunea de concepie despre sine ace#eia de identitate. Irice individ' adu#t sau
ado#escent' dispune de numeroase concep&ii despre sine- despre e# ca obiect de
cunoa!tere de*init printr9o mu#titudine de atri"ute *i,ice' materia#e' psi%o#oigce'
socia#e' re#a&iona#e: ;eu#= (;moi=)' !i despre e# ca subiect a# e)perien&ei: ;eu= (;$e=).
5intre toate concep&ii#e pe care un individ #e are despre sine 3 repre,ent(ri' credin&e'
atitudini' sentimente 3 doar o parte in*im( este activat( +n *iecare situa&ie de via&('
orient/ndu9i interpret(ri#e evenimente#or' deci,ii#e !i comportamente#eN(4or#ier'
2001' p.26)
(onceptul de sine n psihologia carierei
Teorii#e se#*9conceptu#ui asupra a#egerii !i de,vo#t(rii carierei a*irm( ideea
adecv(rii concep&iei despre sine #a pro*esia a#eas( !i practicat(. 5up( Super oamenii
+!i a#eg ocupa&ia despre care cred c( #e permite ce# mai "ine s(9!i e)prime capacit(&i#e
!i nevoi#e' interese#e !i persona#itatea: ;#egerea pro*esiunii !i a #ocu#ui de munc(
re*#ect(' dup( Super (1>?1)' imaginea de sine a individu#ui. 7ei care au o imagine
"un( despre sine tind s( urme,e !co#i mai "une' s( a#eag( pro*esiuni cu un nive# a#
cerin&e#or educa&iona#e mai ridicat !i s( e)p#ore,e mai mu#te posi"i#it(&i de carier(=
(Hemeni' 2001' p.20>).
161
.onceptul de sine este definit ca (5eprezentare de sine n sistemul de
cunotine al individului. Aceast reprezentare este echivalent
cu o structur cognitiv probabil comple6, intervenind n
tratarea informaiilor care provin fie din mediul social al
individului, fie din propriul su comportament. 7a este alctuit
dintrun ansamblu de metacunotine funcionale i de cunotine
factuale care sunt activate prin anumite aspecte frapante ale
mediului sau ale comportamentului/ #8oron, &arot, 1))), p.101$.
Se#*9conceptu# cuprinde percep&ii#e' credin&e#e' sentimente#e' atitudini#e !i
va#ori#e pe care individu# #e are despre e# +nsu!i. (4erBins' 1>?>' p.1>8) !i se
caracteri,e( prin dinamic(' unicitate' constan&( !i organi,are.
:n accep&iune psi%ana#itic( ;eu# este conceput +nainte de toate' ca un aparat de
reg#are !i de adaptare #a rea#itate' a c(rui gene,( se poate re*ace prin procese de
maturi,are !i de +nv(&are pornind de #a dotarea sen,oriomotorie a sugaru#ui=
(Hap#anc%es !i 4onta#is' 1>>4' p.144). Bandura' ana#i,/nd originea sentimentu#ui
activismu#ui persona# (personal agency)' a*irm( c( ;Nou9n(scutu# nu are sentimentu#
eu#ui. Eu# (sel!) tre"uie s( *ie construit socia# prin e)perien&e tran,ac&iona#e cu
mediu#. 5e,vo#tarea progresiv( a sentimentu#ui activismu#ui persona# (personal
agency) se rea#i,ea,( prin percep&ia re#a&ii#or cau,a#e dintre evenimente' prin
+n&e#egerea cau,a#it(&ii ac&iuni#or !i +n *ina# prin recunoa!terea de sine ca agent a#
ac&iunii (C) +n de,vo#tarea concep&iei despre activismu# persona# copi#u# tre"uie s(
do"/ndeasc( autorecunoa!terea (sel!-recognition) !i s( +nve&e c( poate s( *ac( ca
#ucruri#e s( se +nt/mp#e. E)perien&a e)p#oratorie' +n care e# vede c( ac&iuni#e #ui
produc anumite e*ecte +# a$ut( s( +n&e#eag( cau,a#itatea ac&iuni#or= (Bandura' 1>>1'
p.1?4). ceasta +# a$ut(' +n p#us' s( +n&e#eag( *aptu# c( este ;di*erit de cei#a#&i' c( e
separat de mediu !i c( e capa"i# s( perceap( evenimente#e ca semni*icative pentru e#
+nsu!i ca *iin&( independent(= (##port' 1>>1' p.121).
Fn *actor c%eie +n coeren&a !i c#aritatea concep&iei despre sine a individu#ui
este auto+n&e#egerea. Autonelegerea ca *actor e)trem comp#e) a# construirii
identit(&ii inc#ude o serie de dimensiuni' trei dintre acestea av/nd o importan&(
deose"it(: euri#e posi"i#e (Possible elves)' discrepan&e#e eu#ui (sel!-discrepancies) !i
euri#e con!tient !i incon!tient (conscious and inconscious selves) (Simons'
Ma#ic%man' SantrocB' 1>>4' p.?4). Euri#e posi"i#e sunt ceea ce individu# poate s(
devin( inc#usiv ceea ce i9ar p#ace s( devin( !i ceea ce +i este team( c( ar putea s(
devin(. Giecare dintre euri#e posi"i#e sunt construc&ii persona#i,ate care pot *i
articu#ate +n +ntregu# care este persoana. 5iscrepan&a eu#ui se produce +ntre ceea ce
168
2ogers distingea ca *iind eu# idea# !i eu# rea# iar Kiggins (1>81) ca *iind eu# actua#'
eu# idea# !i eu# permis (ought). Eu# actua# este repre,entarea atri"ute#or pe care
individu# crede c( #e are acua#mente. Eu# idea# este repre,entarea atri"ute#or pe care
persoana ar vrea !i sper( s( #e ai"( (repre,int( speran&e#e' aspira&ii#e' dorin&e#e
individu#ui cu privire #a ca#it(&i#e' atri"ute#e sau ro#uri#e sa#e). Eu# permis este
repre,entarea individu#ui despre atri"ute#e pe care acesta crede c( o persoan( ar
tre"ui s( #e ai"( (repre,int( +ndoie#i#e' o"#iga&ii#e' responsa"i#it(&i#e). :n teoria #ui
Kiggins' sunt +n mod specia#' pro"#ematice: 1. discrepan&e#e +ntre eu# actua# !i eu#
idea# e#e conduc/nd #a emo&ii ca triste&e' de,am(gire' ru!ine (persoana crede c( este
incapa"i#( s(9!i rea#i,e,e aspira&ii#e' visuri#e' speran&e#e)- 2. discrepan&e#e +ntre eu#
actua# !i eu# permis (ought sel!)' e#e produc/nd an)ietate' team( de o eventua#(
pedeaps( !i vinov(&ie (oamenii cred c( nu pot tr(i con*orm standarde#or *i)ate de ei
sau de a#&ii.) (Kigins' 1>81).
Teoria #ui EriB EriBson (1>?6) asupra de*voltrii psihosociale a individu#ui
descrie de,vo#tarea omu#ui ca o succesiune de momente +n care e# are de ;a#es= +ntre
dou( moda#it(&i opuse de r(spuns #a mediu. Fn asemenea moment de ;r(scruce= este
numit cri,( de de,vo#tare (un con*#ict speci*ic a c(rui so#u&ionare preg(te!te ca#ea
pentru stadiu# urm(tor). Giecare cri,( imp#ic( un con*#ict +ntre o a#ternativ( po,itiv(
!i o poten&ia#( a#ternativ( negativ( a atitudini#or individu#ui *a&( de situa&ii#e +n care
se a*#(. @odu# +n care sunt re,o#vate aceste cri,e are e*ect asupra imaginii de sine !i
asupra *e#u#ui +n care este perceput( societatea. #ternative#e po,itiv( !i negativ( a#e
de,vo#t(rii socio9a*ective a individu#ui in*#uen&ea,( !i comportamentu# pro*esiona#:
+ncrederea' spiritu# de ini&iativ(' spiritu# +ntreprin,(tor' sentimentu# competen&ei.
Alternativa po*itiv a de*voltrii socio-a!ective a individu#ui are urm(toarea
traiectorie:
1. Structurarea sentimentu#ui de +ncredere +n mediu# am"iant (0918 #uni)' dac(
nevoi#e de con*ort *i,ic !i a*ectiv a#e copi#u#ui sunt satis*(cute (este %r(nit' +ngri$it'
iu"it)-
2. 7onstruirea premise#or autocontro#u#ui !i +ncrederii +n sine (18 #uni 3 6 ani) dac( +i
este permis copi#u#ui' +n ciuda ina"i#it(&i#or #ui evidente' s(9!i asume responsa"i#it(&i
de autoservire !i de #uare +n st(p/nire a mediu#ui imediat +ncon$ur(tor-
6. 5e,vo#tarea spiritu#ui de ini&iativ(' de ac&iune (6 3? ani)' dac( nevoia de ini&iativ(
+n ac&iuni a copi#u#ui este agreat( !i satis*(cut( de adu#&i-
16>
4. 5e,vo#tarea spiritu#ui +ntreprin,(tor (%(rnicie) !i a sentimentu#ui competen&ei (?9
12 ani) se rea#i,ea,( pe "a,a a"i#it(&ii copi#u#ui de a se ;mi!ca= +n #ume' de a se
adapta #a e)igen&e#e di*erite#or activit(&i de grup' de a ;+ntreprinde=ceva pentru
organi,area propriu#ui s(u mediu' a proprii#or sa#e re&e#e de re#a&ii interpersona#e' de
a9!i a#ege prietenii !i ro#uri#e +n grupuri#e de ega#i-
0. 7onturarea identit(&ii persona#e (ado#escen&() dac( organi,area tendin&e#or
persona#e' a a"i#it(&i#or !i convingeri#or' precum !i imaginea de sine sunt
satis*(c(toare !i va#idate socia# (inc#usiv ca urmare a tendin&ei natura#e a
ado#escen&i#or de a9!i ;+ncerca= identitatea prin adoptarea unor ro#uri' prin
e)perimentarea unor di*erite sti#uri de via&(-
?. 8ntimitate (comunicativitate3capacitatea de a interre#a&iona)- 1.Eenerativitate
(capacitatea de a *i spri$in pentru o genera&ie urm(toare' ca p(rinte' pro*esor etc) !i
8. 8ntegritatea persona#( (sentimentu# +mp#inirii persona#e' a# rea#i,(rii de sine' ca om
!i mem"ru a# societ(&ii)
:ntregu# agregat de atri"ute' ca#it(&i !i a"i#it(&i circumscrise sine#ui se constitue
+n "a,a de,vo#t(rii *i,ice psi%ice !i prin socia#i,are' de,vo#t/ndu9se !i sc%im"/ndu9se
stadia#: ;7on!tiin&a de sine' dup( cum vom vedea' este o ac%i,i&ie treptat( +n cursu#
primi#or cinci sau !ase ani de via&(' *(c/nd pa!ii cei mai repe,i' odat( cu apari&ia
#im"a$u#ui +n a# doi#ea an de via&(. 5e!i procesu# este treptat' *(r( +ndoia#( c( e#
repre,int( de,vo#tarea cea mai important( care se produce +n timpu# +ntregii vie&i a
unei persoane= (##port' 1>>1' p.120)
4rimu# stadiu a# acestei e)traordinare trans*orm(ri este do"/ndirea sim&u#ui
eu#ui corpora# care se rea#i,ea,( pe "a,a sen,a&ii#or !i mi!c(ri#or corpu#ui copi#u#ui
(inc#usiv a#e *rustr(ri#or sa#e). Giecare e)perien&( persona#( contri"uie apoi #a
*ormarea !i conso#idarea identit(&ii de sine. Nume#e copi#u#ui' +m"r(c(mintea sa' +#
a$ut( s( se de#imite,e de mediu !i de cei#a#&i. 8dentitatea de sine spri$in( *ormarea
respectu#ui de sine ;ca parte a naturii noastre= str/ns #egat( de dragostea de sine.
5o"/ndirea respectu#ui de sine este apreciat( de ##port ca e)p#ic/nd' +n parte'
negativismu# copi#u#ui de #a v/rsta de doi ani (c/nd toate in*#uen&e#e adu#tu#ui asupra
#ui par s( *ie interpretate de copi# ca amenin&are #a adresa integrit(&ii sa#e).
:ntre 4 !i ? ani' se *ac noi ac%i,i&ii +n ce prive!te structurarea eu#ui.
Su"iectivismu# g/ndirii copi#u#ui +# *ace s( se comporte ca !i c/nd totu# nu ar e)ista
dec/t pentru e#. Spiritu# de competi&ie' ap(rut dup( v/rsta de 6 ani (c/nd +n&e#ege
semni*ica&ia #ui ;am c/!tigat=) se de,vo#t( devenind un spri$in +n conso#idarea
respectu#ui de sine. cum se accentue,( !i sim&u# propriet(&ii ap(rut o dat( cu ideea
140
de competi&ie. 5e!i a *(cut at/tea ac%i,i&ii' imaginea de sine a copi#u#ui #a aceast(
v/rst( este +nc( rudimentar(. :n&e#eg/nd +n mare ce a!teapt( p(rin&ii de #a e# copi#u#
;pune "a,e#e inten&ii#or' scopuri#or' sim&u#ui responsa"i#it(&ii mora#e !i a#e cunoa!terii
de sine care vor $uca mai t/r,iu un ro# dominant +n persona#itatea sa= (##port' 1>>1'
p.161)
:ntre ? !i 12 ani' o dat( cu intrarea +n !coa#(' diversi*icarea e)perien&e#or
persona#e determin( o cunoa!tere mai deta#iat( a ceea ce se a!teapt( de #a copi#.
7o#egii +# percep +ntr9un anume *e# !i +i spun acest #ucru tran!ant !i uneori crud
(grasu#e' prostu#e' p(mp(#(u#e). Noi#e mode#e e)isten&ia#e de care ia act copi#u#
#(rgesc gama e)erci&ii#or de identi*icare pe care #e *ace. 7re!terea gradu#ui de
o"iectivitate a# cunoa!terii sa#e +i permit un a#t nive# a# +n&e#egerii propriei
individua#it(&i. Eu# ca *actor ra&iona# (rational coper) care este ac%i,i&ia acestei
perioade de v/rst(' a$ut( copi#u# ;s( se descurce= +ntre pro"#eme#e create de proprii#e
impu#suri !i ce#e cerate de interdic&ii#e p(rin&i#or !i a#e co#ectivit(&ii +n care tr(ie!te.
Su##ivan identi*ic( ? stadii de de,vo#tare a persona#it(&ii: 1. 5ep#asarea de #a
modu# protota)ic a# cogni&iei #a ce# parata)ic c/nd +ncepe s( se de,vo#te un sistem
rudimentar a# Se#*9u#ui "a,at pe *e#u# +n care individu# *ace *a&( an)iet(&ii' pe
coordonarea mi!c(ri#or oc%i#or cu ce#e a#e m/ini#or' pe di*eren&ierea dintre p(r&i#e
propriu#ui corp. 2. 7opi#(ria c/nd cre!te intergarea sistemu#ui se#*9u#ui' are #oc
identi*icarea se)9ro#u#ui !i recurge #a su"#imare pentru reducerea tensiuni#or- 6.stadiu#
$uveni# c/nd se +nva&( acceptarea su"ordon(rii *a&( de autoritatea din a*ara *ami#iei'
+ncepe orientarea +n s*era re#a&ii#or interpersona#e- 4.preado#escen&a care inc#ude
de,vo#tarea re#a&ii#or interpersona#e- 0. ado#escen&a timpurie c/nd se de,vo#t(
paternuri %eterose)ua#e- ?. ado#escen&a t/r,ie c/nd se sta"i#i,ea,( sistemu# se#*9u#ui
prin de,vo#tarea unor c(i mai e*iciente de a *ace *a&( an)iet(&ii !i de garantare a
sigurna&ei persona#e (4erBins' 1>?>' pp.2069204).
Gunc&ionarea !i e*icacitatea sine#ui (8#u&' 2001' pp.?2 9 14) inc#ude reg#area !i
monitori,area de sine- pre,entarea sine#ui +n via&a socia#(- managementu# impresii#or-
motiva&ia !i per*orman&e#e sine#ui- e*iciacitatea de sine- sine#e posi"i#.
4ornind de #a Super' mu#&i cercet(tori s9au preocupat de imp#ementarea se#*9
conceptu#ui prin intermediu# activit(&i#or pro*esiona#e. Norre## !i Erater' 1>?0' au
veri*icat ipote,a c( su"iec&ii care pot s(9!i e)prime mai c#ar interese#e (de*inite +n
termenii scoruri#or #a SV8B) sunt mai con!tien&i de ei +n!i!i (con!tiin&( de*init( +n
termenii scoruri#or #a sca#a Ed-ards Personal Pre!erence chedule (E44S) (IsipoJ'
141
1>86' p.1?>).
IsipoJ (1>86) inventaria,( un num(r impresionant de cercet(ri a)ate pe
pro"#ematica re#a&iei dintre se#*9concept !i di*erite aspecte a#e muncii !i
pro*esiona#i,(rii:
un studiu rea#i,at de Brop%< +n 1>0>' prin care s9a investigat re#a&ia dintre
nive#u# genera# a# satis*ac&iei !i discrepan&e#e dintre conceptu# de sine'
conceptu# de sine idea#' !i dintre se#*9conceptu# !i ro#u# vie&ii (li!e role) !i
dintre se#*9conceptu# idea# !i ro#u# vie&ii. Studiu# a ar(tat c( satis*ac&ia
pro*esiona#( este invers propor&iona#( cu discrepan&e#e dintre se#*9concept !i
ro#u# ocupa&iona#.pro*esiona#- cu discrepan&e#e dintre idea#u# pro*esiona# !i
ro#u# pro*esiona# !i dintre se#* concept !i conceptu# de ro# ocupa&iona# idea#-
un studiu rea#i,at de B#oc%er !i Sc%ut, +n 1>?1' asupra re#a&iei dintre
autodescriere' stereotipuri pro*esiona#e !i pre*erin&e pro*esiona#e care a
identi*icat c( autodescrierea pro*esiona#( !i se#*9conceptu# pro*esiona# idea#
sunt simi#are stereotipu#ui pro*esiei de care persoana era interesat(-
D%ee#er !i 7arnes' +n 1>?8 au investigat asem(narea dintre se#* concept'
se#*conceptu# idea# !i stereotipuri#e pro*esiona#e-
Ereen%aus' +n 1>11' !i9a propus s( identi*ice varia"i#e#e asociate cu
imp#ementarea se#*9conceptu#ui +n carier( (a presupus c( pregnan&a carierei
este asociat( cu congruen&a sine#ui cu ocupa&ia. utoru# a construit un
c%estionar din 28 de itemi care m(soar( atitudinea *a&( de munc(' p#ani*icarea
carierei !i importan&a muncii' c%estionar pe care #9a administrat #a 104 "(r"a&i
!i 216 *emei' studen&i din anu# 8 !i din anu# 88. 8pote,a a *ost con*irmat( #a
"(r"a&i dar nu !i #a *emei-
4utman !i Kansen' +n 1>12' au g(sit c( maturitatea pro*esiona#( +n #iceu' este
#egat( de se#* mai intens #a *emei-
Borgo<ne' +n 1>1>' a uti#i,at 5i*eren&ia#u# semantic pentru a m(sura
conceptu# de sine !i conceptu# de sine pro*esiona#' !i a g(sit c( se#*u# idea#
$oac( un ro# important +n pre*erin&e#e voca&iona#e. (IsipoJ' 1>86' pp.1169
111)
5e!i' uneori' imaginea de sine !i conceptu# de sine (sel!-concept)' par s( se
suprapun(' ;aceasta din urm( pare mai cuprin,(toare !i se re*er(' dup( unii autori' #a
tr(s(turi#e mai sta"i#e (2adu' 1>>4). :n sintagma ;concep&ia de sine=' pe #/ng(
142
aspecte#e cognitive a#e sine#ui (;imaginea de sine=' ;percep&ia de sine=' ;conceptu# de
sine=) inc#udem !i ;stima de sine=' pornind de #a ideea c( +n modu# concret +n care
operea,( sine#e' cognitivu#' eva#uativu# !i c%iar emo&iona#u# sunt str/ns +mp#etite=
(8#u&' 2001' p.20)
7a !i +n psi%o#ogia persona#it(&ii' +n psi%o#ogia carierei' +n #eg(tur( cu
conceptu# de sine au *ost studiate: consisten&a de sine' +mp#inirea de sine !i respectu#
de sine (4or#ier' 2001' p.24920).
0maginea de sine )i stima de sine n carier
8maginea de sine este de*init( ca ;repre,entarea !i eva#uarea pe care individu#
!i #e *ace despre e# +nsu!i' +n di*erite etape a#e de,vo#t(rii sa#e !i +n di*erite situa&ii +n
care e# se a*#(= (5oron' 4arot' 1>>>' p.681). 2epre,ent(ri#e de sine se construiesc
prin identi*ic(ri cu persoane din propriu# antura$' cu *iguri de eroi rea#i sau imaginari'
+n *unc&ie de *e#u# +n care individu# se simte privit !i acceptat de cei din $ur' de *e#u# +n
care do"/nde!te anumite ;o"iceiuri' atitudini' deprinderi' va#ori' motive' ro#uri' re#a&ii
care +i de*inesc ;identitatea conte)tua#i,at(=' persoana pus( +n conte)tu#
interre#a&ii#or +n care s9a *ormat !i evo#uea,( (@inu#escu' 1>>?' p.28).
8maginea de sine +ncepe s( se de,vo#te +n primu# an de via&( prin dimensiunea
cea mai pa#pa"i#( a ei' imaginea corpora#(. 7onstruirea sentimentu#ui eu#ui corpora#
+ncepe cu prime#e sen,a&ii !i mi!c(ri a#e corpu#ui copi#u#ui' cu prime#e e)perien&e
persona#e !i contri"uie #a *ormarea !i conso#idarea identitii de sine. Nume#e
copi#u#ui' +m"r(c(mintea sa' +# a$ut( s( se de#imite,e de mediu !i de cei#a#&i !i sus&in
structurarea eu#ui #ui (##port' 1>>1). 7on*igurarea imaginii de sine este in*#uen&at(
at/t de procese *i,ice c/t !i de procese#e socia#i,(rii. I serie de studii au identi*icat
re#a&ii semni*icative +ntre ritmu# maturi,(rii *i,ice !i imaginea de sine' acestea *iind
mai puternice #a "(ie&i dec/t #a *ete. I maturi,are precoce #a "(ie&i este asociat( cu o
autopercep&ie +n termeni de independen&( !i capacitate de +ndep#inire a unor ro#uri de
adu#t. 5eprivarea cu#tura#( conduce #a sentimentu# de in*erioritate (individu# se
percepe ca incapa"i# de a +ndep#ini ro#uri socia#e !i economice po,itive) (4erBins'
1>?>' pp.2149210).
7ercet(ri#e recente s9au *oca#i,at pe in*#uen&a pe care o au asupra concep&iei
despre sine sc%im"(ri#e conte)tu#ui organi,a&iona# de genu# rede*inirii contractu#ui
psi%o#ogic sau te%no#ogi,area !i g#o"a#i,area.
146
tima de sine este de*init( ca ;tr(s(tur( de persona#itate +n raport cu va#oarea
pe care un individ o atri"uie persoanei sa#e. 4e #inia teorii#or ec%i#i"ru#ui stima de
sine este de*init( ca o *unc&ie a raportu#ui dintre tre"uin&e#e satis*(cute !i ansam"#u#
tre"uin&e#or resim&ite. 4e #inia teorii#or compara&iei socia#e' ea este de*init( ca
re,u#tatu# compara&iei pe care o e*ectuea,( su"iectu# +ntre e# +nsu!i !i !i a#&i indivi,i
semni*icativi pentru e#= (5oron' 4arot' 1>>>' p.140). Stima de sine este dimensiunea
eva#uativ( !i a*ectiv( a imaginii de sine. 8maginea de sine' ca autopercep&ie' ca !i
ansam"#u# credin&e#or despre ceea ce este e# +nsu!i' este o structur( cognitiv( +n timp
ce stima de sine este o eva#uare a ceea ce este *iecare' a proprii#or caracteristici'
a"i#it(&i !i comportamente !i o reac&ie a*ectiv( consecutiv( acestei eva#u(ri. Stima de
sine a mai *ost numit(: autova#ori,are' autorecunoa!tere' autorespect sau acceptare de
sine (sel!--orth' sel!-regard' sel!-respect' sel!-acceptance).
B#ascovic% !i TomaBa (1>>1) remarc( ;popu#aritatea e)traordinar( a
conceptu#ui de stim( de sine +n merica=. Statu# 7a#i*ornia a sta"i#it c%iar o ;7omisie
a Stimei de sine=' pentru a imp#imenta o po#itic( menit( s( creasc( sentimentu#
propriei va#ori #a cet(&eni. @u#&i americani' cred' intuitiv' c( o stim( de sine $oas( este
inde,ira"i#( !i c( duce #a singur(tate. (B#ascovic%' TomaBa' 1>>1' p.110). utorii +#
citea,( pe Di##iams' 1>1>' care a*irm( ;a stima.respecta un #ucru +nseamn( a9# pre&ui'
a9# va#ori,a' re*eritor #a oameni' aceasta presupune un ca#d interes pentru apreciere'
cordia#itate !i a*ec&iune=. :n !tiin&e#e socia#e stima de sine (sel!-esteem) este un
construct ipotetic care cuanti*ic( suma eva#u(ri#or asupra principa#e#or atri"ute a#e
propriei persona#it(&i. Este o eva#uare a*ectiv( a proprii#or merite' a va#orii sau
importan&ei persona#e. :n "a,a acestui concept s9a emis asump&ia c( m(sura
atitudini#or *a&( de sine sau a eva#ur(ii de sine re*#ect( stima de sine. (B#ascovic%'
TomaBa' 1>>1' p.110).
Stima de sine este un concept comp#e) care poate *i privit ca o ierar%ie' ridicat(
pe "a,a unui *undament construit de autopercep&ia speci*ic( re*eritoare #a 4 domenii
a#e eu#ui: competen&a genera#(' autoapro"area mora#(' puterea !i va#oarea iu"irii
(love -orthiness). :n interioru# *iec(reia dintre aceste arii e)ist( autoeva#u(ri mai
speci*ice. 5e e)emp#u +n aria competen&ei' nive#u# stimei de sine poate varia +n
*unc&ie de domeniu# inte#ectua#' artistic sau sportiv. 8denti*icarea surse#or stimei de
sine de c(tre o persoan( este *oarte important( pentru ;s(n(tatea= identit(&ii sa#e.
S9a sta"i#it c( pentru cre!terea stimei de sine sunt importante patru aspecte:
144
identi*icarea at/t a cau,e#or diminu(rii stimei de sine c/t !i a domenii#or de
competen&( importante pentru individ-
suportu# emo&iona# !i apro"area socia#(-
asimi#area motiva&iei de rea#i,are' a*irmare (achievement)-
a$ustarea (coping) (Simons' Ma#ic%man' SantrocB' 1>>4' p.12).
Studii#e din c/mpu# psi%o#ogiei voca&iona#e au ar(tat o serie de re#a&ii +ntre
stima de sine !i di*erite#e aspecte a#e comportamentu#ui pro*esiona#: anga$a&ii cu
stim( de sine redus( tind s( scad( per*orman&a u#terioar( +n condi&ii#e unui *eed"acB9
u# negativ' nu reac&ionea,( "ine #a situa&ii am"igue !i stresante' sunt *oarte sensi"i#i
#a mediu# socia#. cest gen de oameni nu tre"uie p#asa&i +n posturi care necesit(
interpretarea de ro#uri concurente (cum sunt ce#e pe care #e au supraveg%etorii care
pot *i con*runta&i cu so#icit(ri concurente !i dinspre superiori !i dinspre su"ordona&i).
#te studii au ar(tat c( anga$a&ii cu autostim( redus( sunt mai dispu!i s( imite mode#e
credi"i#e !i r(spund "ine c/nd au de9a *ace cu un mentor +n timp ce o preocupare
intens( pentru men&inerea autostimei poate in%i"a comportamentu# prosocia# a!a cum
o prea mare +ncredere +n sine poate *avori,a evitarea unor in*orma&ii critice pentru
re,o#varea unor pro"#eme sau evitarea ace#or in*orma&ii care amenin&( respectu# de
sine (Po%ns' 1>>8' p.12).
Morman (1>??) a +nceput o serie de studii cu privire #a ro#u# stimei de sine +n
pre*erin&e#e cu privire #a carier( !i +n de,vo#tarea pro*esiona#( (voca&iona#(). :ntr9un
asemenea studiu a g(sit c( indivi,ii cu stim( de sine +na#t( sunt mai tenta&i s(9!i
imp#ice conceptu# de sine pe parcursu# a#egerii pro*esiona#e dec/t cei cu ss sc(,ut(.
:ntr9un studiu mai comp#icat' din 1>?1' a g(sit c( c( stima de sine este re#a&ionat( cu
percep&ia di*icu#t(&ii sarcini#or care serve!te ca moderator +n a#egerea ocupa&iei. :n
respectiva cercetare s9a administrat (#a peste 1000 de e#evi de #iceu) c%estionaru#
Ghiselli el!-Description 0nventory' pentru a m(sura stima de sine !i un (hestionar
pentru msurarea percepiei abilitilor cerute de di!erite ocupaii. Studiu# a ar(tat c(
e#evii cu stim( de sine +na#t( caut( ocupa&ii care cer a"i#it(&i +na#te. Morman a
presupus un e*ect de "a#an&(: tendin&e#e e)istente pentru acceptarea sau respingerea
situa&ii#or provocatoare primesc un *eed9"acB de #a stima de sine. :ntr9un a#t studiu'
Morman a g(sit c( succesu# +n sarcini !i satis*ac&ia o"&inut( sunt mai *recvente #a
indivi,ii cu stim( de sine +na#t(.
Hiteratura de specia#itate con&ine re*eriri #a o serie de cerect(ri care au
140
eviden&iat re#a&ii#e dintre comportamentu# pro*esiona# !i stima de sine:
s9au g(sit core#a&ii po,itive +ntre stima de sine !i satis*ac&ia +n munc( precum
!i +ntre a!tept(ri#e cu privire #a succesu# +n $o"' imaginea de sine corpora#( !i
stima de sine-
I%#de (1>1>) a g(sit c( su"iec&ii cu stim( de sine medie !i +na#t( r(spund #a
inventaru# Strong' mai degra"( cu ocupa&ii#e pre*erate +n timp ce su"iec&ii cu
stim( de sine $oas(' mai degra"( cu ce#e respinse-
2esnicB' Gau"#e !i IsipoJ' +n 1>10' m(sur/nd stima de sine cu Tennessee
el!-(oncept cale !i crista#i,area pro*esiona#( cu 6uder Pre!erence ,ecord'
au g(sit di*eren&e +n ce prive!te certitudinea cu care se *ac p#anuri cu privire
#a carier( (aceasta s9a dovedit mai accentuat( #a persoane#e cu stim( de sine
+na#t() (IsipoJ' 1>86' pp.111911>)-
studii#e #ui @a## !i KoroJit, din 1>>0' au re#ie*at c( ;+n timp ce indivi,ii cu o
ridicat( stim( de sine +!i interpreteat,( succese#e +n moduri di*erite' ape#/nd #a
o gam( #arg( de atri"uiri !i se comport( mai variat' cei cu stim( de sine
sc(,ut( au comportamente !i autoatri"uiri mai restr/nse !i deci mu#t mai
previ,i"i#e.= (8#u&' 2001' p. 24)-
cercet(ri#e asupra stimei de sine care au #egat acest construct de discrepan&e#e
dintre eu# actua# !i eu# idea#' sau de se#* concept (ca !i component( eva#uativ(
a acestuia) au identi*icat imp#icarea acesteia +n ap(rarea con!tient( sau
incon!tient( +mpotriva unor amenin&(ri asupra eu#ui (cum ar *i e!ecu# socia#
sau re$ec&ia socia#() (B#ascovic%' TomaBa' 1>>1' pp.110 3 118).
(unoa)terea )tiini!ic a sinelui )i msurarea stimei de sine n
psihologia carierei
4entru cunoa!terea !tiin&i*ic( a sine#ui se uti#i,ea,(:
Teste#e' inventare#e' sca#e#e de atitudini-
8nventaru# va#ori#or !i orient(ri#or de via&( (@orris' 1>0?) care se#ectea,( c/teva
moda#it(&i mai re#evante de a tr(i via&a' sinteti,ate +n 16 drumuri de via&(' *iecare
cuprin,/nd un num(r de 490 propo,i&ii 3 +ndemnuri. :n e#e sunt imp#icate
dimensiuni ca: activismu# socia#' autocontro#u#' nevoia de interiori,are'
%edonismu#-
14?
Testu# pentru va#ori#e persona#e a# #ui Vernon !i ##port care m(soar( predominan&a
uneia *a&( de a#ta a ce#or ? va#ori-
@etode indirecte cum sunt teste#e proiective (TT)- teste#e ver"a#e semiproiective
metoda di*eren&iatoru#ui semantic (Isgood)- testu# gri#ei de repertoriu (,epertory
Grill Testing) Me##< (8#u&' 2001' pp.114 9 18>)-
8nde)u# de adaptare !i va#ori (Bi##s) care propune o #ist( de termeni descriptivi pe
"a,a c(reia su"iectu# +!i eva#uea,( pe o sca#( HiBert' gradu# +n care +!i accept(
imaginea de sine actua#(' imaginea idea#( (*e#u# +n care ar dori s( *ie) +n *unc&ie
de care se poate ca#cu#a discrepan&a dintre eu# idea# !i eu# rea# (@inu#escu' 1>>?'
p.606).
4entru m(surarea stimei de sine
B#ascovic%' TomaBa (1>>1' pp.110 3 118) inventaria,( un num(r de 40 de sca#e
de m(surare a stimei de sine' cu *recven&a cit(rii #or pe an. 4rintre ce#e mai *recvent
citate sunt ;Sca#a stimei de sine= (el!-Esteem cale) (2osen"erg' 1>?0' cu 1280
re*eriri)' ;8nventaru# stimei de sine= (el!-Eseem 0nventory% (7oopersmit%' 1>?1' cu
>42 re*eriri)- ;Sca#a conceptu#ui de sine= (Piers-=arris el!-(oncept) (4iers' 1>84'
cu 6?0 cit(ri) (B#ascovic%' TomaBa' 1>>1' pp.110 9 11>).
0nteraciunea !actorilor n condiionarea de*voltrii carierei
5e!i ma$oritatea cercet(ri#or din psi%o#ogia carierei s9au *oca#i,at pe unu#
dintre *actorii considera&i determinan&i sau condi&iona#i ai a#egerii.de,vo#t(rii carierei'
re,u#tate#e acestor cercet(ri arat( c(' de *apt' ace!ti *actori ac&ionea,( interdependent.
2e#a&ii#e interese#or pro*esiona#e cu tre"uin&e#e' cu anumite tr(s(turi de
persona#itate' cu aptitudini#e !i rea#i,area +n pro*esie' s9au "ucurat de un deose"it
interes +n psi%o#ogia voca&iona#(. :nc( +n 1>41 5ar#e< a o"servat c( interese#e pentru
a*aceri sunt core#ate cu conservatorimu# economic' agresivitatea socia#( !i ro"uste&ea
*i,ic(- interese#e te%nice cu imaturitatea' mascu#initatea !i a"sen&a a"i#it(&i#or socia#e-
interese#e pentru prosperitate cu maturitatea' agresivitatea socia#(' #i"era#ismu#.
2iesman a di*eren&iat dou( tipuri de persona#itate: orientat spre sine !i orientat spre
a#&ii iar Massarian +n 1>?0' a descoperit c( aceste dou( tipuri se di*ren&ia,( !i dup(
interese#e #or pro*esiona#e: cei orienta&i spre sine (centra&i pe ego) sunt mai interesa&i
de domeniu# teoretic !i estetic *iind pu&in interesa&i de domenii#e economic' socia#'
po#itic iar cei roienta&i spre a#&ii invers.
141
5e un deose"it interes s9a "ucurat re#a&ia dintre interese !i aptitudini. Ko##and !i
Nic%o#s' +n 1>?4 au sta"i#it c( 00U din studen&i +!i sc%im"( orientarea pentru c( +!i
pierd interesu# !i doar 20U pentru c( nu au aptitudini#e su*icient de de,vo#tate. Ha
*e#' S%ar*' 1>10' arat( c( studen&ii investiga&i consider( c( interese#e sunt mai
importante +n deci,ia voca&iona#( dec/t a"i#it(&i#e.
I a#t( o"serva&ie care s9a impus a *ost aceea c( procesu# ac%i,i&iei deprinderi#or
!i a"i#it(&i#or nu poate *i v(,ut independent de re#a&ia dinamic( dintre pre*erin&e#e
voca&iona#e !i interese (Istro**' S%in !i Grein"erg' 2002' p.86)' individu#
reeva#u/ndu9!i !i reconsider/ndu9!i scopuri#e carierei pe m(sur( ce ac%i,i&ionea,( noi
a"i#it(&i. Sta"i#irea sau aspira&ia spre un scop a# carierei' de,vo#tarea unui p#an de
atingerea a scopu#ui inc#ude de,vo#tarea deprinderi#or !i a"i#it(&i#or necesare
ocupa&iei.
EdJards (1>>1)' Mristo* (1>>?)' Tins#e< (2000)' s9au preocupat de satis*ac&ia
muncii' motiva&ia pentru munc(' devotamentu# *a&( de organi,a&ie !i imp#icarea +n
munc( a indivi,i#or a c(ror deprinderi' interese !i va#ori sunt congruente cu
e)igen&e#e $o"u#ui' ocupa&iei sau organi,a&iei' pe de o parte !i de productivitatea'
coe,iunea !i pro*itu# institu&ii#or care uti#i,ea,( indivi,i cu a"i#it(&i congruente cu
e)igen&e#e #or' pe de a#t( parte.
@orison' Istro*' S%in !i Gein"erg raportea,( un num(r imens de cercet(ri care
arat( c( se acord( un credit mai mare potrivirii dintre interese !i mediu dec/t
potrivirii dintre aptitudini !i mediu (@orison' Istro*' S%in' Gein"erg' 2002' p.601).
7osta !i co#a".' +n 1>84' a core#at scoruri#e #a el!-Directed earch a# #ui
Ko##and cu neuroticismu# din B8E G8VE !i cu desc%iderea #a e)perien&( din NEI.
*ost g(sit( o core#a&ie puternic( +ntre desc%iderea #a e)perien&( !i tipuri#e investigativ
!i artistic !i +ntre e)traversie !i tipu# socia# !i +ntreprin,(tor. (Brad#e<' Brie*' Eeorge'
2002' p.60). Studii mai recente (cBerman !i Keggestead' +n 1>>1' Gurn%am +n 2001'
ToBar' Gisc%er !i Su"ic% +n 1>>8) au reeva#uat core#a&ii#e dintre re,u#tate#e #a
inventare#e de interese !i inventare#e de persona#itate. @u#te studii s9au *oca#i,at pe
raportarea ce#or cinci *actori de persona#itate (Big Give) #a tipo#ogia 28SE7 a #ui
Ko##and. (Brad#e<' Brie*' Eeorge' 2002' p.60)
7on*orm studii#or rea#i,ate de ustin !i Kanis%' +n 1>>0 congruen&a interese#or
este un "un predictor pentru a#egerea ocupa&iei +n timp ce congruen&a a"i#it(&i#or este
un "un predictor pentru re#a&ii#e de munc( pe termen #ung. Di#B !i asocia&ii' +n 1>>0'
au ar(tat c( pe m(sur( ce se ac%i,i&ionea,( deprinderi#e pro*esiona#e !i cre!te
148
congruen&a acestora cu cerin&e#e organi,a&iei' este mai u!or s( se sc%im"e interese#e
!i scopuri#e carierei dec/t s( se ac%i,i&one,e seturi noi de deprinderi de munc(.
(Ge#dman' 2002' pp. 10 3 1?)
8nterac&iuni#e timpurii din cadru# !co#ii !i activit(&i#or e)tra!co#are in*#uen&ea,(
con*igurarea interese#or' va#ori#or !i a"i#it(&i#or pro*esiona#e. Eri**it%' +n 1>>0 a
cercetat in*#uen&a e)perien&e#or timpurii de munc( (s#u$"e part9time) asupra
crista#i,(rii interese#or pro*esiona#e !i asupra interesu#ui !i imp#ic(rii +n munc( a unor
pro*esori !i studen&i. Ge#dman' Go#Bs !i Turne<' +n 1>>8 au identi*icat c( ado#escen&ii
care au muncit (nu mai mu#t de 20 de ore pe s(pt(m/n() sunt mai competitivi !i mai
receptivi #a mentori !i supervi,ori dec/t cei care nu au muncit.
5e asemenea s9a studiat re#a&ia dintre interese !i ancore#e carierei: persoane#e
cu orientare socia#( sunt mai predispuse s( de,vo#te ancora manageria#( iar ce#e cu
orientare investigativ( ancora te%nico9*unc&iona#(.
7ongruen&a dintre a"i#it(&i#e' interese#e !i va#ori#e persona#e !i e)igen&e#e
organi,a&iona#e in*#uen&ea,( at/t sentimentu# persona# de con!ort psihic (-ell-being)
c/t !i e*icien&a +ntreprinderii.
Fne#e cercet(ri s9au *oca#i,at pe re#a&ia dintre gradu# de compati"i#itate a
interese#or !i a ierar%iei #or cu a#egerea unui anumit traseu a# carierei' pe de o parte !i
nota de satis*ac&ie persona#( resim&it( +n e)ercitarea e*ectiv( a pro*esiei pentru care s9
a optat' pe de a#t( parte' +n timp ce a#te cercet(ri !i9au propus s( sta"i#easc( dac(
interesu# este un *actor de cre!tere a per*orman&ei +n munc(.
Fne#e paternuri de deprinderi de munc(' interese pro*esiona#e !i va#ori
persona#e r(m/n re#ativ sta"i#e pe tot parcursu# vie&ii individu#ui. Man*er !i
MantroJit,' +n 2002' uti#i,/nd "aterii specia#i,ate de aptitudini au descoperit c( o
serie de a"i#it(&i care au #eg(tur( cu munca' de,vo#tate +n copi#(rie !i ado#escen&( au
core#a&ii puternice cu mu#&i indicatori ai per*orman&ei +n munc( de9a #ungu# timpu#ui.
cBerman' +n 1>>? a cercetat sta"i#itatea in*#uen&ei inte#igen&ei genera#e asupra
per*orman&ei +n situa&ii de munc( noi. Gu#igni !i asocia&ii s(i' +n 2001 au g(sit c(
orientarea ado#escen&i#or +nspre ega#i este sta"i#( +n timp !i in*#uen&ea,( ac%i,i&ii#e
!co#are.
7ongruen&a dintre a"i#it(&i#e' interese#e !i va#ori#e persona#e !i e)igen&e#e
organi,a&iona#e in*#uen&ea,( at/t sentimentu# persona# de con*ort psi%ic (-ell-being)
c/t !i e*icien&a +ntreprinderii.
14>
100