CAPITOLUL I

CONSILIEREA PROFESIONALA,
O NECESITATE PENTRU TINERI
Analiznd piata institutiilor de studii superioare din Romnia, observam ca foarte
multi tineri se indreapta spre domeniile economic, politehnic sau care au legatura
cu mult asteptata integrare europeana, ignorand sau chiar nefiind informati in
privinta optiunilor posibile. Astfel, numerosi tineri care opteaza pentru una din
aceste directii educationale, fac acest lucru deseori fara o analiza lucida a propriilor
aspiratii profesionale. Sistemul de educatie romnesc nu incurajeaza inca tinerii
pentru formarea abilitatilor in timp util pentru a fi orientati catre o profesie, mai
degraba dect spre o facultate.
Apare astfel intrebarea daca studiile superioare in Romania, mai reprezinta la ora
actuala un reflex al dorintei de promovare a convingerilor personale ale tinerilor,
sau alegerea facultatii se face doar din dorinta de a fi cool, de a urma un trend.
n momentul in care se trezesc cu diploma de studii superioare in maini, o mare
parte dintre absolventi, fie din dezamagirea numarului de locuri de munca existente
pe piata, fie in urma confruntarii aspiratiilor personale cu realitatea, sfarsesc prin a
se indrepta spre domenii diametral opuse specializarilor pentru care s!au pregatit.
"
#nul dintre motivele acestei situatii este absenta campaniilor de informare a
liceenilor din anii terminali in ceea ce priveste diversele oportunitati de studiu.
$a urmare a acestui fapt, numerosi tineri isi aleg facultatea fara sa ia in calcul
viitorul post!absolvire, sau fara a avea elementare cunostinte despre profesia spre
care se indreapta si despre piata locurilor de munca din acel domeniu, ghidndu!se
dupa principiul suna bine.
%ara intentia unei critici la adresa sistemului, in speta la adresa profesorilor si a
echipelor manageriale ale liceelor, nu putem sa nu observam, totusi, diferenta
substantiala care exista intre sistemul romnesc de orientare scolara si profesionala,
si cel din spatiul european, a dificultatii cu care tinerii, dupa absolvire, isi gasesc
locuri de munca satisfacatoare si conforme cu pregatirea lor,subliniaza necesitatea
preocuparii pentru viitorul tinerilor ce vor fi absorbiti de piata locurilor de munca
din Romania in viitorul apropiat.
n momentul alegerii unui anumit loc de munca, tinerii tind sa valorizeze foarte
mult satisfactia profesionala, urmata imediat de satisfactia de ordin financiar, si
apoi de construirea unei cariere. nteresant este faptul ca marea majoritate a
tinerilor considera ca studiile superioare, inainte de orice, le sporesc sansele de a
avea un venit mai ridicat. &orinta de a!si continua studiile numai din aspiratia de a
acumula un volum mai mare de cunostinte sau de a dobandi recunoastere speciala
in baza diplomei obtinute, cade astfel pe un loc secund. 'e partea celealta a
baricadei este grupul celor care considera ca pregatirea universitara nu ofera
absolut nici o garantie pe latura profesionala, acestia extragandu!si exemple
ilustrative in acest sens din realitatea imediata (vezi personajele cele mai
cunoscute! mediatizate ale momentului).
*
+u putem sa nu observam ca o parte insemnata dintre tinerii aflati in pragul
absolvirii nu cunosc lucruri esentiale despre profesia aleasa, incepand cu abilitatile
si calificarile necesare si sfrsind cu notiunile legate de piata locurilor de munca
din domeniul respectiv, cum ar fi , posturile care pot fi ocupate posednd
calificarea respectiva, disponibilitatea pietei de a absorbi noi candidati.
Astfel apare ca necesara asigurarea unei consilieri profesionale si realiste in
alegerea unei profesii, pe baza careia sa se cunoasca oportunitatile oferite de piata
educationala, implicand toti pasii necesari pentru luarea unei decizii in cunostinta
de cauza.
&esi la nivel educational au aparut cabinetele psihologice in cadrul institutiilor de
invatamant preuniversitar, nivelul implementat acestor institutii asupra deciziilor
educationale ale elevilor este inca insuficient resimtit, intrucat in Romania nu s!a
impamntenit practica mergerii la un psiholog, cu atat mai putin pentru alegerea
carierei si a traseului educational.
I.1. Criterii in alegerea unei meserii
-ptiunea unui tanr pentru o anumita cariera fara nici un sprijin extern este un
proces dificil, adesea asociat cu alegerea prin abandon, amnare, si toate acestea
cu un serios impact asupra viitorului sau profesional.
.
/ulti dintre noi avem cunostinte sau prieteni care au renuntat la o anumita
facultate si au inceput alta, pe motiv ca nu si!o mai doresc. Acesta este cazul
fericit. $azul nefericit este atunci cand ramne in acea facultate( la insistentele
parintilor sau din comoditate) si se pregateste pentru o meserie pe care nu si!o
doreste sau poate chiar o uraste.
%iecare ne alegem viitoarea meserie in functie de anumite criterii. Astfel sunt mai
multe tipuri de alegeri ,
! social orientate , prestigiu, succes, pozitie
! altruiste , sprijinirea familiei, a categoriilor defavorizate
! egoiste, confortul personal, castigul material, munca usoara si fara
responsabilitati
! frustrante , alegerea unui traseu profesional opus dorintei celor cu care intram
in conflict
! conformiste, acceptarea solutiei gasite de altcineva si plierea aspiratiilor in acest
sens
! narcisiste , motivate prin placerea in sine, riscul pe care il implica, satisfactia
furnizata.
$um in Romania cele mai multe scoli nu au consilieri profesionali, consilierea
tinerilor cu privire la cariera revine familiei.
'onderea influentei parintilor asupra copiilor in alegerea unei cariere este, de
multe ori, decisiva. /odelele comportamentale sunt vehiculate in familie (de
apreciere sau, dimpotriva, de depreciere a anumitor profesii), vor fi preluate si
de copii ducnd treptat la conturarea alegerilor. &in motive lesne de inteles,
multi parinti isi supraapreciaza copiii (lucru de altfel bun pana la un moment
dat) si le impun trasee educationale si filiere profesionale la care acestia nu
0
adera cu convingere sau pentru realizarea carora fac fata cu greu si duc, in mod
penibil, la esecuri repetate sau rezultate mediocre, fapt ce se va rasfrange si
asupra satisfactiei sau reusitei lor in viata de familie.
'arintii transfera adesea copiilor nemultumirile lor profesionale, stereotipurile
cu privire la munca (grea, banoasa, sigura) sau propriile aspiratii nerealizate,
faptul avand efecte nefavorabile in alegerea si realizarea carierei acestora.
'onderea legata de dorinta parintilor cu privire la filiera scolara de urmat si
profesia viitoare scade pe masura ce acestia sunt inclusi in etape inalte de
scolarizare. (liceu, facultate). 1oti cei iesiti de pe bancile liceului si!au pus, la
un moment dat intrebari cu privire la profesia care ar fi cea mai potrivita pentru
ei. n general 2 criteriile 3 pe care le au in vedere parintii in influentarea scolar!
profesionala a copiilor lor se refera la ,
! siguranta si viitorul profesiei pe piata fortei de munca 4
! durata studiilor pentru a atinge un astfel de obiectiv (timp in care tanarul este
dependent de familie) 4
! costurile financiare (taxe de educatie) 4
! avantajele materiale neasteptate 4
! pozitia sociala conferita de profesie 4
! potentialele riscuri ale muncii 4
$ategoriile de argumente folosite de familie sunt, cel mai adesea, diferite de cele
ale specialistilor in consiliere scolara si profesionala, adesea fiind de natura
economica, afectiva, de conservare a traditiilor, de pozitie sociala.
ata cateva sfaturi date de /ihai 5igau, autorul cartii 2 Consilierea Carierei 3,
parintilor in vederea consilierii tinerilor ,
6
! tanarul trebuie tratat cu seriozitate si respect, ascultat si incurajat sa!si asume
responsabilitati 4
! parintii trebuie sa se asigure ca vor sa!l sprijine in a lua o decizie buna si nu sa!
si impuna punctul de vedere sau profesia pentru a!si compensa propriile
nereusite sau pentru a!si realiza propriile aspiratii 4
! sa stea de vorba cu copiii pe tema carierei, sa le asculte cu rabdare temerile,
ezitarile, punctul de vedere 4
! sa stea de vorba cu profesorii 4
! sa se informeze, impreuna cu copiii, despre ofertele de educare7 angajare 4
! sa le puna la dispozitie si sa!i incurajeze sa citeasca ziare si reviste de
specialitate pe piata muncii, care contin anunturi si si prezentari de companii 4
! sa le atraga atentia asupra continutului unui anumit anunt care nu este serios
( cum ar fi cele care contin promisiuni transparente la alte activitati sau
obligatii) 4
! la inceput, lista optiunilor profesionale ale tinerilor este mai larga 4 ei trebuie
ajutati treptat sa!si contureze interesul pentru cariera, prin luarea in considerare
a tot mai multe criterii, conditii sau restrictii impuse de realitate si astfel, sa se
focalizeze pe un numar mic de alternative 4
! nu trebuie inoculate, in mintea tinerilor, idei preconcepute si stereotipuri cu
privire la anumite profesii 4
! tinerii trebuie preveniti ca este o realitate a pietei muncii schimbarea profesiei, a
locului de munca, concedierea si somajul, perfectionarea continua sau
reorientarea profesionala 4
! pentru ca unii tineri au tendinta de a se limita la niveluri de studii mai reduse
sau parasesc un anumit tip de educatie fara incheierea oficiala a duratei acestuia
si fara sa se inscrie la o alta forma de educatie, ei trebuie avertizati asupra
8
faptului ca numarul de locuri de munca si salarizarea sunt in legatura directa cu
nivelul de studii finalizate 4
! este extrem de utila cultivarea permanenta a increderii in sine, in fortele proprii,
in capacitatea de a realiza ceva, fara a valoriza la modul absolut 4
! tinerii trebuie trebuie ajutati sa nu se descurajeze daca, dupa ce au mers la mai
multi angajatori, si dupa luni de cautare, nu si!au gasit un loc de munca.
$autarea unui loc de munca poate fi foarte frustranta, de aceea se recomanda
apelarea la ajutorul unor specialisti in domeniu 4
! tinerii nu trebuie impiedicati, ci dimpotriva, sa se angajeze pentru o luna sau
doua pe perioada verii 4
! tinerii trebuie informati asupra drepturilor ce le revin odata angajati, salarii,
carte de munca, concedii de odihna, protectia muncii etc. 4
n majoritatea situatiilor, familia este reperul major in conturarea optiunilor
pentru o anumita cariera a tinerilor.
I. 2. Disciplinele scolare si profesia
9xista o stransa legatura intre disciplinele scolare si profesia pe care un tanar o
urmeaza. Spre exemplu, daca un elev are aptitudini la:el poate deveni : ,
- limba romana/ limbi straine , profesor de limba romana sau de limbi straine,
cercetator in lingvistica, lucrator in publicitate, invatator, educator, ghid, translator,
actor, diplomat, jurnalist. $ritic de arta, corector, editor, etc.
! matematica , profesor de matematica, economist!contabil, informatician!
programator, inginer in diferite domenii, technician in constructii, agent
commercial, architect, pilot, statistician, astronom, etc
;
! fizica, chimie, biologie , profesor sau cercetator in unul din aceste domenii,
fizician, chimist, biolog, biochimist, biofizician, inginer, farmacist, medic,
stomatolog, agronom, geolog, horticultor, cosmetician, etc.
! istorie , professor sau cercetator in acest domeniu, ghid turistic, muzeograf,
arheolog, diplomat, scriitor
! informatica, professor, contabil, informatician!programator, astronom,
statistician, economist, inginer, cartograf, lucrator in domeniul financiar!bancar,
specialist in telecomunicatii, architect, controlor de traffic aerian, etc
! educatie fizica , profesor de sport, antrenor, fizioterapeut, ofiter in armata,
politest, pompier, commentator sportive, atlet, etc
Aceasta modalitate de punere in relatie a materiilor scolare cu ulterioarele
dezvoltari profesionale este posibila in masura in care elevul alege sa continue
pe domeniul ales. &esigur, rezultatele bune la aceste domenii nu pot impiedica
un elev sa aleaga un alt drum profesional .'erformantele scolare bune la
anumite materii duc, cu o posibilitate mai mare, catre anumite profesii si
faciliteaza drumul in cariera sau, altfel spus, exercitarea unor profesii presupune
anumite aptitudini.

Am terminat facultatea. Ce ma fac ?
/ulti angajatori pot afirma urmatorul fapt , majoritatea proaspectilor absolventi
care le calca pragul sunt in mare masura debusolati. <a intrebarea 2 $e stii sa
faci = 3, un raspuns des intalnit este 2 -rice, pot saa fac orice: 3 +u sunt prea
multi cei care stiu exact ce pot face si ce vor sa faca, in mod cert, nu acesta este
raspunsul pe care il astepta recrutorul.
Un invatamant cu prea multa necunoscute.
>
#nul dintre primele locuri unde am cautat un raspuns la intrebarea 2 $e ma
fac = 3 a fost mediul universitar. oan 'anzaru, rectorul #nuversitatii din
?ucuresti, spune ca, la nivel national, avem anual 6@@ @@@ de studenti,
incluzand aici si facultatile particulare. Acest numar, $rede 'anzaru, ar trebui sa
fie cam cu *@@ @@@ mai mic. $u alte cuvinte, invatamantul superior romanesc
este supradimensionat. /otivele le putem intui. Slaba finantare a facultatilor
face ca acestea sa introduca din ce in ce mai multe locuri cu taxa, ceea ce
inseamna din ce in ce mai multi studenti. 'e de alta parte, 2 sunt studenti care
asta cauta. +u incercam sa limitam aceste specializari fara cautare, dar exista o
piata pentru cei care doresc sa aiba o diploma de licenta. Sunt oameni care au in
jur de 0@!6@ ani si care nu ar vrea sa iasa la pensie fara sa aiba o diploma. 9i s!
ar inscrie la o facultate la distanta pentru a avea aceasta satisfactie, de a iesi la
pensie cu o diploma, fara ca aceasta diploma sa le foloseasca la ceva. Sunt
oameni care nu se gandesc la ce vor face dupa aceea. %aptul ca exista un
asemenea public face sa traiasca o serie de universitati si o serie de
specializari 3, explica oan 'anzaru. ar acesta nu este numai cazul
universitatilor particulare. 2 9xista foarte mult inavatamant care este vorba
goala, chiar si in invatamantul de stat , profesori improvizati: n multe
universitati de provoncie apare un entuziasm care sa corecteze un pic situatia,
dar exista un imens volum de balast 3, spune 'anzaru, care ne ofera si un
exemplu concret , 2 &e pe site!il 'atriarhiei Romane aflam ca, anul trecut,
facultatile de teologie pastorala au produs peste " @@@ de absolventi , la "" @@@
de parohii, ceea ce este foarte mult. &eci facultatile de teologie pastorala au
produs peste " @@@ de absolventi la "" @@@ de parohii, ceea ce este foarte mult.
&eci facultatile de teologie au produs 2 pe stoc 3.Acestia sunt absolventi fara
posibilitate de integrare. 3 'e de alta parte, sunt facultati la care numarul de
candidati este intr!o continua descrestere, cum ar fi facultatea de matematica,
A
de chimie sau fizica, dar acest lucru nu inseamna ca aceste facultati ar trebui sa
dispara. n schimb, printre cele mai cautate facultati ale #nuversitatii din
?ucuresti sunt cele de studii europene, stiinte politice, jurnalism, sociologie,
admin istratie publica si gestiunea afacerilor. #n alt element care face ca
punctul de echilibru dintre cerere si oferta de forta de munca sa nu fie atins
foarte usor este modul in care se elaboreaza in prezent planurile de invatamant
pentru invatamantul superior. Acestea depind in mare masura de fler, iin
conditiile in care un plan de invatamant ar trebui sa sa ia in calcul niste
previziuni clare pe mai multi ani, facute de /inisterul /uncii, pentru a vedea
ce se cere pe piata, care este rata de pensionare, care sunt efectivele actuale intr!
o anumita profesie, cu distributia pe varste, pentru a putea prezice unde vor
aparea nise favorabile etc. -r, astfel de cercetari nu se fac. Singurele
instrumente cu care lucreaza cei care elaboreaza un plan de invatamant sunt
informatiile colectate in urma targurilor de joburi si unele rapoarte ale
nstitutului +ational de Statistica. 2 Am vazut ultimele studii pe societatea
informatioanla, unde ni se spune, de exemplu, ca ;,6B dintre familiile din
Romania au un calculator acasa. +i se dau si alte cifre, referitoare la accesul la
nternet, numarul de programatori, competente. #iunea 9uropeana vorbeste de
8@@ @@@ de programatori, care vor fi probabil luati din 9uropa de 9st. n afara
de aceste domenii si de cumularea rezultatelor targurilor de joburi, nu avem
nici o informatie precisa 3, spune oan 'anzaru. n urma targurilor de joburi
organizate de universitati, a reiesit, de pilda, faptul ca a crescut cererea de
ingineri, ce are drept motiv cresterea investitiilor in industrie. +umai ca acest
fenomen este semnalat mai degraba in zona centrelor universitare, intre care
?ucurestiul conduce detasat, concentrand investitii aproape cat restul tarii la un
loc. +u este de mirare deci ca in provincie vom intalni multi absolventi care
"@
nu!si gasesc un loc de munca pe masura competentelor acumulate sau care
lucreaza intr!un cu totul alt domeniu decat cel pentru care s!au pregatit.
n ceea ce priveste continutul invatamantului romanesc, una din principalele
probleme este excesul de disciplinarizare, in sensul ca nu este organizat in asa
fel incat sa cuprinda niste culoare de sinteza si aplicatie. %iecare profesor se
ocupa numai de disciplina lui. 'rofesorii nu se aduna la un loc ca sa!i spuna
studentului 2 #ite, in meseria ta, vei face asta si asta. 'entru acest lucru, iei ce
ai invatat la materia C si combini cu ce ai invatat la materia D si gasesti o
solutie. 3. nvatamantul nostru este orientat spre memorizare, nu spre aplicare.
'rofesorii nu colaboreaza intre ei, desi ei ar trebui sa alcatuiasca niste echipe de
formare. $orelate, aceste elemente fac ca proaspatul iesit de pe bancile
facultatii sa nu se poata integra imediat in activitate. n mod normal, ceea ce ar
trebui sa faca /inisterul /uncii pentru ca aceasta probleme sa se rezolve E cel
putin partial! este sa furnizeze universitatilor niste job descriptiomns, pe care
responsabilii din invatamantul superior sa le descompuna in competente si in
nivele, pentru a se vedea clar ce ar trebui sa stie un absolvent. Asa ceva exista
in Sua, unde &epartamentul /uncii publica inclusiv salariile platite in fiecare
bransa. n plus, tot peste ocean exista agentii de acreditare specializate. &e
pilda, pentru ingineri exista A?91, care furnizeaza institutiilor de invatamant
superior toate informatiile necesare pentru alcatuirea unui plan de invatamant.
'entru corectarea deficientelor din planurilor romanesti de invatamant, o sa li se
ceara profesorilor si studentilor de la o anumita specializare niste judecati
despre respectiva specializare, despre viitorul ei si despre locul pe care il ocupa
in strategia facultatii. n acest fel, nu o sa se poata ascunde prea multa vreme
opiniile sceptice, daca ele exista. n plus, se va cere de la fiecare profesor sa
""
precizeze clar care este obiectivul fiecarui curs, in asa fel incat profesorii vor fi
siliti sa se concentreze pe competentele studentului, sa abandoneze o parte din
materie si, in schimb, sa incerce sa obtina rezultate mai bune de invatare. <a
absolvire univesritatile trebuie sa furnizeze pietei o persoana care sa aiba
gandire critica si care sa poata evalua o situatie pornind de la zero. $eea ce
doresc angajatorii este sa angajeze un om caruia sa!i spunem 2 #ite, avem
aceasta problema F 3, iar el sa!si gaseasca resursele si informatia care sa!i
permita sa rezolve aceasta problema.
Succesul la angajare porneste de la consilierea profesionala.
9terna intrebare a absolventului de facultate , 2 Guo vadis = 3 +e referim aici
la absolventul tipic, care iese din salile de curs cu o diplama in mana si $H!ul
de angajare in cealalta. +u vorbim despre norocosii care se angajeaza in timpul
facultatii, nici de cei cu adevatat fericiti care isi gasesc exact jobul pentru care
se pregatesc. &eci, incotro s!o apuce absolventul nostru = $um sa o ia pe
drumul cel bun, ocolind prapastia dintre pregatoirea universitara si realitatile
pietei muncii =
Solutia exista si se numeste consilierea profesionala. $onsilierul este, de obicei,
un psiholog ( dar nu exclusiv) care, prin interviuri si teste de autoevaluare, te
orienteaza catre meseria care se potriveste cu aptitudinile si competentele tale
si elaboreaza un plan de cariera. &aca nu tii cont de aceste aspecte, te alegi, cel
mai adesea, cu esecuri. Am citit intr!un document un caz al unei aproape
absolvente de psihologie. &upa patru ani de facultate, a inceput sa se indoiasca
ca si!a ales meseria potrivita. %ata acumulase o serie de esecuri pe plan
profesional 9ste dramatic. n situatia aceasta se gasesc cei mai multi tineri care
bat la portile pietei muncii. si aleg o anumita specializare pentru ca se castiga
"*
bine, sau este traditie de familie, sau pentru ca admiterea la facultatea
respectiva este usoara. $onsecintele acestor alegeri superficiale se vad in
momentul in care ajung sa profeseze si realizeaza ca personalitatea lor nu este
compatibila cu meseria. Si atunci, cum sa ne mai miram ca sub 6@B dintre cei
cu diplama universitara lucreaza in alte domenii decat cele pentru care au
studiat =
Consilierea Cenusareasa invatamantului romanesc.
9xista consiliere in scoli, dar insuficienta si nici nu se prea ia in serios. n cadrul
#niversitatii ?ucuresti exista un centru de consiliere pentru studenti. &ar
consilierea, asa cum se face la ora actuala, se rezuma la completarea $H!ului si
la cateva informatii despre interviul de angajare. -r, ar trebui sa insemne mai
mult decat atat , evaluarea punctelor forte si a celor slabe, plan de cariera,
completrarea portofoliului personal,, informare despre evolutia pietei muncii, a
meseriilor si asteptarile angajatorilor.
%oarte putini studenti sunt la curent cu existenta acestui serviciu. Si chiar daca
ar fi informati, exista o problema de atitudine,, care depaseste sfera studentilor,
fiind valabila in cazul majoritatii romanilor , nu suntem educati sa investim in
propria persoana. 1elefoane, masini, imbracaminte, excursii: 'rioritatile
noastre sunt altele decat investitiile in propria instruite. deea educatiei
permanente E life long learning E nu este incurajata la noi. 1inerii trebuie sa
invete ca se afla mereu intr!un mediu compettitional, iar angajatorii trebuie sa
se obisnuiasca sa apeleze la servicii de resurse umane pentru oferte de personal.
+u este normal ca intr!o firma, secretara sau asistane managerul sa faca
angajarile.
".
$e!ar fi de facut pentru armonizarea cerintelor angajatorilor cu pregatirea
absolventilor de facultate = - intervievata, dupa doi ani de experienta de
recrutor, raspunde , 2 $onsilierea in cariera ar trebui sa inceapa de la varsta de
"0!"6 ani, pentru ca liceul este prima optiune de cariera pe care o iei. Apoi,
absolventul de facultate trebuie sa tina cont de tendintele pietei muncii in
alegerea profesiei. 'entru identificarea acestor tendinte, e nevoie de cercetari
serioase si constante ale pietei muncii. +u in cele din urma, trebuie sa se
promoveze educatia permanenta.
esponsa!ilitatea inlantuita.
$at priveste pregatirea pe care angajatorul o asteapta de la proaspatul absolvent de
facultate, aceasta trebuie in general sa bifeze doua aspecte , experienta si
adaptabilitatea 4 de la ultima pornesc celelalte , flexibilitate, dorinta de a te angaja
pe termen lung si capacitatea de a invata lucruri noi. Angajatorii se asteapta ca
absolventul sa aiba macar un an de experienta. 9i vor un material uman cu care sa
lucreze usor E oameni care sa stie sa abordeze clientul, care au prezenta de spirit si
stiu sa se descurce intr!o situatie data. Responsabilitatea pentru insuccesele in
gasirea unui loc de munca nu revine in intregime tinerilor. +u exista o
comunicare reala intre angajatori, specialisti in resurse umane si forta de munca.
+u exista un spatiu de intalnire, un forum, in care fiecare sa spuna cu ce situatii se
confrunta, cu ce oameni se intalneste, care este rolul lui. 9 nevoie de un flux
informational care sa fluidizeze procesele, de la cautarea unui loc de munca, la
angajarea unei persoane in acel loc de munca. 9ste nevoie cu adevarat de o
atitudine pro!activa de ambele parti. 'ana la reglementarea acestui spatiu de
comunicare si pana cand consilierea profesionala va deveni unul dintre actorii
principali i invatamantului romanesc, ramanem cu statistici triste , .@B dintre
tineri care recurg la -$#' pentru gasirea unui job sunt absolventi de &rept, *@B
"0
au terminat AS9!ul, iar 6@B provin din domeniul politehnic, al filologiei si din
randul absolventilor cu studii medii.
"lanul de cariera un scop pe jumatate atins.
$are este starea de spirit printre studenti si cu ce ganduri pornesc la drum dupa
absolvire = $osmin 1oma, $ommunication /anager la A9S9$ Romania, afirma
ca aproximativ jumatate dintre tineri nu au un plan de cariera bine definit, si asta
pentru ca nu exista o preocupare din partea nimanui sa!i indrume din liceu sau din
primul an de facultate. &aca nu li se prezinta oportunitatilor pe care le au , de genul
2 Acestea sunt domeniile care vor fi cel mai cautate in urmatorii cinci ani 3 ,
tinerii vor da la facultate unde li se va parea lor ca e mai bine, unde au auzit ei ca
se plateste bine dupa . $e! drept, tinand cont de participarea crescanda la diverse
actiuni organizate de catre facultati ! gen bursa locurilor de munca, seminarii,
IorJ!shop!uri, etc. E rezulta faptul ca tot mai multi studenti incep sa!si dea seama
ce vor sa faca cu adevarat in viata. &e la un timp, facultatil 4ei au inceput sa
tipareasca brosuri in care povestesc, mai mult sau mai putin amanuntit , ce se
intampla in interiorul lor, dar nu este suficient. $osmin 1oma crede ca ar trebui
infiintate niste centre de consiliere si orientare profesionala pe langa fiecare
facultate, unde studentii sa fie informati si altfel decat 2 dupa ureche 3 despre
perspectivele pe care le au dupa finalizarea studiilor.
$e ii dezorienteaza oarecum pe absolventi este faptul ca, la intalnirile dintre
studenti si companii, acestia afla ca nu conteaza ce invata in facultate, deoarece
oricum vor intra in programme de training. $onteaza mai mult atitudinea pe care o
au si dorinta lor de a invata lucruri noi. Acest fapt are radacini in neincrederea
mediului economic fata de obiectevitatea mediului universitar. Absolventii se vad
astefel in situatia de a constata ca anii petrecuti in facultate cantaresc mai putin
"6
decat dinamismul afisat de candidat si ca fluturarea unei diplome pe sub nasul
angajatorului nu o sa!l impresioneze prea tare pe acesta. $ei care nu vor sa
recunoasca acest lucru si, in plus, au si pretentii financiare sporite, desi nu au
experienta, risca sa ramana pe dinafara. Asta nu inseamna insa ca facultatea nu isi
are rostul ei. $u facultatea facuta, stii macar unde sa te duci sa cauti, daca ai
nevoie de ceva. /ai ales ca, invatamantul romanesc ofera niste solide cunostinte
generale. $eea ce ii lipseste este, asa cum am mai afirmat, practica.1inerilor care
termina facultatea le este recomandat sa isi elaboreze un plan de cariera bine pus la
punct, care sa ia in considerare atat punctele tari cat si punctele slabe, pentru ca
planul respectiv sa aiba sanse de realizare. &ar cat de realist este acest plan = /ulti
isi fac acest plan, termina facultatea si isi dau seama ca, de fapt, nu au luat in
considerarea anumite aspecte si se trezesc fara nici o oportunitate sau nu acolo
unde si!au dorit ei.
Care este raul cel mai mic # un C$ fara diploma sau unul fara suportul
e%perientei ?
n Romania, lipsa diplomei univesitare este un impediment pentru angajarea in
aproape orice domeniu. &iploma atesta ca stii sa faci ceva si iti confera un anumit
statut. 1endinta aceasta are si aspecte negative. &e ce trebuie ca un casier de la
banca sa invete despre procesele macroeconomice, cand treaba lui e sa numere
bani = 'ana si in cazul secretarelor se cer studii superioare. n lumea business!ului,
pentru un job curat, in care nu trebuie sa te murdaresti pe maini si care nu implica
forta fizica, se care facultate. 9xista oameni foarte potriviti pentru un post, care nu
sunt acceptati deoarece nu au facultate. $ad sunt patru candidati finalisti, cu
abilitati comparabile , pentru un singur post, iar unul dintre ei nu are facultate, e
clar ca el va fi primul respins.
"8
'e de alta parte, sunt la fel de putine sanse sa fii selectat daca ai numai facultatea.
- facultate poate fi absolvita de 6@@ de oameni in acelasi an, dar, ca sa se aleaga
intre ei, trebuie privit si dincolo de diploma , la un job part!time, la un proiect in
cadrul unei firme =organizatii non!guvernamentale, la pregatirea extra!curriculara,
la eventualele certificari:
+u exista candidat ideal, ci candidatul potrivit la locul potrivit. 9xperienta este
foarte importanta, la fel si certificarile. $onteaza mult sa studiezi tot ce se poate
face cu un limbaj de programare ( domeniul 1 ) sau cu o tehnologie, dar si sa ai
experienta unor studii complexe. Sunt lucruri pe care nu le inveti in facultate, ci pe
masura ce accezi in firme si te lovesti de ele. &in fericire, in zona 1K$, apar tot
mai multe parteneriate intre firme si facultati. %irmele selecteaza studenti pe care ii
trimit la pregatire si din randul carora isi selecteaza ulterior angajati. Astfel de
initiative sunt laudabile, dar destul de putine, avand in vedere cererea de oameni
specializati.
";
CAPITOLUL II
CUM SA-TI CONSTRUIESTI SINGUR
CARIERA
">
#na dintre primele intrebari pe care le primesti cand te reintalnesti cu un fost
coleg sau prieten este 2 $u ce te mai ocupi = 3 +u e de mirare atunci ca in ziua de
astazi, din ce in ce mai mult, statutul nostru profesional dicteaza statutul social pe
care il avem. #n job bine platit, o promovare, conditii mai bune de lucru sunt
obiectivele principale ale majoritatii persoanelor aflate intr!un nou loc de
munca.#sor de spus dar mai greu de realizat. 'entru a avea succesul pe care il
doresti , exista cateva lucruri care trebuie facute bine si la momentul potrivit ,
"). &a!ti seama ce!ti place sa faci cu adevarat
9xista un adevar foarte greu de acceptat de majoritatea dintre noi si pe care
multi il realizam atunci cand este prea tarziu, si anume ca ceea ce facem nu ni se
potriveste , indiferent cat de mare este salariul si cat de mult ne vom stradui sa
facem o treaba buna, nu vom reusi mai mult decat un profesionist mediocru. #n
profesonist mediocru care va sfarsi nesatisfacut si limitat in cresterea sa
profesionala.
'entru a evita acest lucru sunt trei cai prin care poti sa te clarifici. %ie faci ce!ti
spun parintii ( cu conditia ca ei sa aiba o buna cunoastere a situatiei),fie incerci cat
mai multe la inceput de drum pentru ca prin excludere sa!ti dai seama ce ti se
potriveste, fie apelezi la un consilier care poseda mijloacele necesare de a te ajuta
sa identifici unde esti bun cu adevarat si ce tip de job se potriveste talentelor pe
care tu le detii in mod natural.
"A
*). %ii foarte bun in ceea ce faci.
Al doilea lucru pe care trebuie sa!l faci este sa fii extraordinar de bun in tot ceea
ce intreprinzi. &aca tot ai ales o cale preferata, fiecare pas pe care il faci sa fie la
un excelent.+iciodata rezultatele si munca de calitate nu au trecut neobservate.
Aceasta realitate este din ce in ce mai evidenta si in Romania pe masura ce mediul
business se profesionalizeaza. #n pas concret pe care!l putem face noi este sa
aflam cat mai multe despre domeniul de interes. - singura ora sau jumnatate de ora
de citire concentrata ( materiale de specialitate) ne va diferentia de concurenta cu
siguranta.
#n contabil fara studii superioare a reusit sa invete despre procesul de fotografiere
din reviste de specialitate , a fost atat de pasionat in acest domeniu incat a incercat
sa!l imbunatateasca. $inci ani mai tarziu, compania LodaJ pe care a creat!o a
lansat pe piata primul aparat de fotografiat de o marime ce se putea tine in mana.
.). Risca!ti 2 gatul 3 F
'oate cea mai puternica cale de a te face remarcat este de a!ti asuma
responsabilitatea unor proiecte nepopulare si de mare risc. A rezolva probleme pe
care altii le evita este cea mai scurta si sigura cale spre succes. +u te limita doar la
sfera ta de activitate, identifica probleme la granita dintre domeniul tau de
specialitate si celelalte functii din firma, rezolva!le si beneficiile nu se vor lasa
asteptate.
#n sef de paza identifica probleme in procedura de orientare a noilor angajati,
omprocedura care nu integra toate activitatile pentru o administrare eficienta.
Acesta initiaza o sedinta cu principalele departemente implicate , resurse umane,
paza si protectie 4 cateva luni mai tarziu, sefului de paza i se propune sa conduca
departamentul de resurse umane.
*@
0). -fera!te voluntar pentru tasJuri mici dar utile F
A lua initiativa sa te implici in niste activitati pe care organizatia le apreciaza
fara a primi ceva in schimb este de asemenea un mod de a!ti mari vizibilitatea in
ochii echipei. &oua exemple clasice ar fi organizarea activitatilor recreationale sau
de team!building cu echipa sau asistarea noilor angajati in timpul perioadei de
acomodare cu compania. Menul de oameni entuziasti sa duca la bun sfarsit orice
sarcini, chiar si cele care nu tin de post, sunt doriti, apreciati si recompensati, daca
nu in firma in care lucreaza, atunci in afara firmei, de unde vor veni si ofertele de
serviciu.
6). +u te izola F
n a!ti constru cariera, 2 marJeting!ul personal 3 este foarte important. 9xista
trei secrete , vorbeste, scrie si fa activitati cvare te ajuta sa devii cunoscut in afara
cercului tau. /ulte profesii au deja asociatii pe care le poti investiga. Asuma!ti
responsabilitati, fii un participant activ in comitete, in proiecte. Alege acele
organizatii care sunt apreciate de angajatorul tau si care te tin la curent cu noutatile
in domeniu. &e foarte multe ori recruiterii vin in aceste cluburi pentru a identifica
prospecti pentru clientii lor, asa ca inca o data ai sansa de a fi remarcat.
8). Schimba!ti pozitia F
Asuma!ti roluri noi ori de cate ori ai ocazia, pentru a!ti largi aria de expertizare
si de expunere. Hei dobandi cunostinte noi, vei cunoaste oameni noi si ei te vor
cunoaste pe tine. $u cat urci mai sus, cu atat trebuie sa stii mai multe din toate si
sa ai un vast bagaj cu cunostinte anterioare.
$onsidera ca succesul profesional in ziua de astazi este definit de masura in care
reusesti sa!ti schimbi responsabilitatile fara ca angajatorul sa!ti ceara acest lucru, la
maximum *!0 ani.
*"
;). $oncentraza!te F
+u le poti face pe toate si nici nu ar trebui sa incerci. mplica!te intr!o activitate
pentru ca iti place si gasesti ca te implineste profesional. Revenim aici la primul
punct. n acest fel efortul si pasiunea pentru munca pe care o depui vor risipi
oboseala aparenta.
$oncentreaza!ti eforturile intr!o anumita directie. $redibilitatea se construieste
mult mai rapid si intr!un mod sustenabil intr!o directie clara.
$redibilitatea se construieste mai greu daca ti!ai dat seama ca ce!ai facut pana acul
nu te mai pasioneaza si vrei sa fugi dintr!un domeniu in altul. #n astfel de salt insa
se face cel mai usor si cu succes in cadrul aceleiasi firme in care lucrezi.
&incolo de toate acestea trebuie sa ceri mai mult de la sansa ta profesionala si sa
nu te multumesti cu putin. 9 bine sa te bucuri de ce ai in prezent dar si sa tintesti
sa evoluezi la urmatorul nivel de performanta.


**
CAPITOLUL III
RESPECTUL - FACTOR DECISIV PENTRU ALEGEREA
UNUI LOC DE MUNCA
1oti specialistii care lucreaza in resurse umane par a fi ajuns la un accord,
respectful devine tot mai important in asteptarile pe ca re le are un angajat fata de
organizatia in care lucreaza. 1oti lucram, ca angajati sau pe cont propriu si dorim
sa fim respectati de cei din jur, mai cu seama de superiorii nostri. &ar este respectul
pe care acestia ni!l ofera cel mai important pentru noi = Se pare ca da.
&upa multi ani anumite tensiuni intre angajati si patroni( unii dintre ei au inceput
impreuna si nu au avut succes decat pe un drum netezit , angajatii nu!si mai diresc
aceeasi casa ca fostii lor colegi de liceu care au reusit, dar vor sa fie respectati.
ncep sa inteleaga ca nu toti pot avea aceleasi salarii, ca veniturile lor nu pot fi
*.
egale cu ale muncitorilor din occident, chiard aca firma este multinationala. 9i cer,
in schimbul intelegerii lor si a unei munci de calitate, sa fie respectati.( 9conomistii
ar replica ca ramane inca nerezolvata partea productivitatii. <e vom raspunde
printr!o intrebare , 2 $at din responsabilitatea unei productivitati inalte apartine
angajatului = 3
Romanii sunt saraci. 1ranzitia le!a luat siguranta locului de munca, a unui sistem
sanitar la care aveau, cat de cat acces , sistemului educational careia ei ii
trasferasera responsabilitatea educarii copiilor. /ulti dintre ei stiu ca nu pot avea
salarii mai mari: $a nu sunt posibile decat ajustari treptate, in nici un caz potrivit
unei masuri decente a nevoilor lor.
Suntem saraci. &ar vrem sa fim respectati 9ste acesta un semn de orgoliu
nejustificat = Sistemele de conducere ale companiilor din Romania considera ca cel
mai potrivit stil de a lucra cu angajatii este cel autoritar , prin forta, dispozitie
discretionara si sanctiuni sefii nici nu!si dau seama ca sunt lipsiti de respect fata de
angajati. &e la mici ironii si refuzuri de comunicare pana la critica in delegarea de
sarcini nepotrivite cu nivelul de calificare, toata paleta unei lipse de respect se
manifesta fara ca ei sa recunoasca faptul ca nu!si trateaza bine subordonatii. n
fond, nu le!au vorbit urat, le!au dat de munca si nu le!au taiat din salariu:
#na dintre dimensiunile investigate in mod obligatoriu intr!o analiza de resurse
umane este cea a sistemului de 2 sanctiuni 3. &eseori clientul doreste elimninarea
acestei dimensiuni de analiza, motivand ca nu exista un astfel de sistem. 'arerea
este diametral opusa , ei se simt penalizatio si recompensati. &ar mai degraba
penalizati. Atunci cand gresesc primesc imediat penalizarea greselii. Atunci cand
fac ceva bine, e normal sa faca: - data cu senzatia de lipsa de respect, confuzia
*0
creste atunci cand i se alatura si o mustrare verbala, care vine dupa un sir de
lucruri bune incheiate cu o greseala , 2 'entru sefuN n!a contat ce am facut toata
saptamana, m!a certat pentru greseala de astazi: 3 &aca greseala lui mai este si
impartita intre mai multi colegi, atunci toate premisele pentru a fi nedreptatit si
nerespectat sunt create.
n replica redata mai sus este un verb care functioneaza ca un bun indicator pentru
respect , 2 a conta 3. -amenii vor sa conteze pentru colegii lor, pentru echipa din
care fac parte,pentru organizatie , vor sa li se recunoasca calitatea de membri ai
unui intreg, calitate de care sunt deplin comstienti. 9i au inteles ca 2 a le fi bine la
un loc de miunca 3 nu inseamna doar , 2 vin, muncesc, plec, imi iau leafa la sfarsit
de luna 3 . Atitudinea de respect a acestor oameni saraci nu inseamna ca au
abandonat competitia cu economia de piata si nu mai vor salarii mari ci faptului ca
mediul de lucru e mai important , vor schimba serviciul pentru aceiasi bani, uneori
chiar mai putini, doar pentru atmosfera de care au nevoie , respectul celor din jur si
respectul lor fata de ei insisi.
$um pot iesi managerii din dilema , sunt sau nu sunt suficient de respectuos cu
subordonatii mei = n primul rand trebuie societatea convins aca un manager lipsit
de respect pentru subordonatii sa nu este la fel de nerespectuos si cu sefii sai.
1oate scoliule din lume ii invata pe viitorii manageri cum sa!si motiveze
subordonatii, respectul aratat fiind unul din mijloace. Aici s!ar recomanda
2 exercitiul celuilalt 3 , sa incerce sa se puna in locul subordonatului sau. Si sa
aplice proverbul romanesc , 2 $e tie nu!ti place, altuia nu!i face 3.
*6
CAPITOLUL IV
STUDENTII DE AZI, SOMERII DE MAINE
n conditiile in care traim intr!un secol al informatiei si tehnologiei iar tarile din
intreaga lume pun tot mai mult accentul pe educatie si pe o mai buna formare
profesionala, sistemul romanesc de invatamant este pe butuci. %ostul /inistru al
9ducatiei, /ircea /iclea a demisionat datorita bugetului mic acordat educatiei 4
profesorii au protestat printr!o greva generala de mare amploare, fiind sustinuti se
de catre elevi si parintii acestora iar o mare parte a scolilor nu corespund normelor
de functionare. Asa arata sistemul romanesc de invatamnt la aproximativ un an
pana la mult asteptata aderare la #niunea 9uropeana.
Invatamantul romanesc& su!finantat si necalitativ.
'otrivit Raportului asupra starii sistemului national de invatamant pe anul *@@6,
dat publicitatii pe "0 octombrie, /inisterul 9ducatiei si $ercetarii (/9d$),
sistemul educational romanesc are trei probleme importante ,
*8
". Subfinantarea cronica. /edia europeana a finantarii educatiei reprezinta
6,**B din '? ( in noile state member fiind de 6, ."B din '?), in timp ce
in Romania este de sub 0B. &e la infrastuctura si dotari materiale, pana la
motivarea financiara si formarea personalului, numeroase probleme sunt
rezolvate partial sau amanate pentru urmatorul an bugetar,
*. $alitatea educatiei. Rezultatele si testele internationale arata ca sistemul de
invatamant romanesc este la nivel mediu sau sub media -9$&( -rganizatiei
pentru &ezvoltare si $ooperare 9cinomica), rezultatele olimpicilor romani
datorandu!se calitatilor lor personale si nu performantelor sistemului.
.. &escentralizarea sistemului de invatamant preunuversitar. &escentralizarea
inceputa ar trebui continuata ferm, printr!o strategie coerenta. 1oate deciziile
importante, privind personalul si executia bugetara trebuie sa ajunga la
nivelui scolii si apoi al consiliului local.

' treime din someri sunt proaspeti a!solventi.
'otrivit Raportului, cea mai mare crestere a ratei de cuprindere din anul scolar
*@@0!*@@6 a cunoscut!o invatamantul superior su 0*,*B. n ceea ce priveste rata
somajului insa, aceasta tinde sa afecteze din ce in ce mai multi tineri. $onform
?iroului nternatioanl al /uncii, in *@@0, o trime din totalul somerilor erau
proaspeti absolventi. $ea mai mare rata a somajului s!a inregistrat in randul
absolventilor din scoala primara si a celor care nu au terminat nici o scoala
( *6,>B) si, surprinzator, in randul absolventilor sistemului universitar ( cu *"B).
Acest lucru evidentiaza adaptarea inca insuficienta a sistemului de educatie si
formare la cerintele pietei fortei de munca. &e asemenea, fenomenul somajului la
tineri reflecta rezervele multor companii de a angaja forta de munca fara
experienta( >@B dintre tinerii someri nu au lucrat niciodata). Ratele scazute de
angajare ale absolventilor diverselor forme de invatamant superior au repercusiuni
*;
atat asupra formarii resurselor umane si a cererii de educatie, dar si asupra
motivatiei pentru participarea la invatatrea pe parcursul intregii vieti.
$ei care viseaza la un loc de munca in spatiul european in viitorul apropiat si nu
vor avea studii cel putin medii, vor mai avea de steptat. $onform estimarilor, din
totalul locurilor de munca ce se vor crea in tarile membre ale #9 pana in anul
*@"@, la aproape jumatate nu vor putea sa aiba acces decat cei cu studii
superioare, in timp ce la aproximativ 0@B dintre locurile de munca vor putea
aspira numai cei cu studii la nivel secundar sau superior.
A!solventii romani sunt totusi optimisti.
n ciuda acestor previziuni sumbre, absolventii romani sunt optimisti. 'otrivit unui
studiu comparativ realizat de compania $ontinental in randul absolventilor cu
studii superioare romani si germani, romanii sunt mai motivati si mai optimisti in
ceea ce priveste viitorul. ata ce arata unele din rezultatele importante ale 2
chestionarele in randul studentilor 3 prezentate la ?ucuresti. Studentii roamani, in
ciuda patriotismului, sunt in principiu mobili si atrasi de construirea unei cariere in
tarile vestice, in special in S#A. nsa locurile de munca din tarile vecine estice,
cum ar fi Rusia sau #craina, sunt respinse cu aceeasi vehementa ca si cele din
$hina sau ?razilia. Studentii considera ca beneficiaza de o pregatire preponderent
buna comparativ cu cea internationala, insa le lipseste in mare masura experienta
practica.
1alentele bine instruite reprezinta un capital important pentru firme, iar 9uropa de
9st dispune de un rezervor de talente enorm. n calitate de cel mai mare investitor
international in Romania si potential angajator pentru ingineri, oameni de stiinta
sau economisti. 2 +e intereseaza opiniile noii generatii academice referitoare la
*>
probleme importante legate de viitor in ceea ce priveste pregatirea, ocupatia si
cariera 3, a declarat 1homas Sattelberger, directorul de resurse umane al companiei
$ontinental.
n ceea ce priveste mobilitatea pentru un loc de munca ulterior, romanii au
preferinte bine conturate , 8"B din absolventii chestionati au bifat pentru optiunea
S#A ca 2 sigur 3 sau 2 mai degraba da 3, doar ";B au bifat 2 mai degraba nu 3,
respectiv 2 cu siguranta nu 3 'entru Mermania s!ar decide 6@,8B, 2 sigur 3 sau
2 mai degraba da 3, *A,8B au bifat 2 mai degraba nu 3, respectiv 2 cu siguranta
nu 3.
'e de alta parte se releva o respingere clara( >@,>B) a unui loc de munca in Rusia
sau #craina, $hina( ;>,AB) sau ?razilia. /otivele invocate de studenti pentru
aceasta atitudine sunt distanta mare fata de casa, necunoasterea limbilor din tara
respectiva si diferentele culturale.<a aceasta rubrica, colegiimlor nemti au dat
raspunsuri similare. n schimb, daca romanii ar accepta doar in proportie de ";B
2 slujba ideala 3 in $hina in forma dorita, iar 68,*B ar refuza oferta, aproape
jumatate din colegii lor germani, absolventi de facultate, 06,;B, ar accepta in
aceste conditii o slujba in $hina.
Studentii romani stau prost cu practica.
'otrivit sondajului, numai ",;B dintre studentii romani au studiat sau au participat
la o practica in strainatate, doar ",0B invatand un semestru inafara tarii, iar 0.B
dintre acestia nu au putut acumula nici in tara experienta practica. 2 1rebuie
schimbat ceva in acest sens, altfel E cu toata increderea E pe termen lung,
absolventii nu pot fi competitivi pe plan international in ceea ce priveste locurile
de munca interesante si atractive. 3, a mai precizat 1homas Sattelberger.
*A
CAPITOLUL V
CUM SA OBTII UN JOB IN ROMANIA ?
%ara nici o indoiala, una din cele mai stresante probleme este gasirea unui loc de
munca. %ie ca esti absolvent, fie ca ai deja ani buni de experienta in urma, nevoia
de a schimba, imbunatati sau obtine ceva in plus, constituie de cele mai multe ori o
experienta neplacuta, chiar traumatizanta. A gestiona in mod corespunzator aceasta
situatie inseamna a!ti fixa niste obiective si a gasi raspunsuri la intrebari care, de
cele mei multe ori, sunt menite sa te puna in acord cu tine insuti. ata cateva repere
.@
orientative, care pot constitui puncte de plecare intr!o astefl de situatie si care
incearca sa lamureasca ce inseamna sa!ti cauti un loc de munca in Romania.
$e criterii ar trebui luate in considerare = &aca iti cauti pentru prima oara un loc
de munca sau daca vrei sa schimbi domeniul de activitate , prima intrebare care
apare este daca ai studii suficiente.
Contea(a studiile ?
&e cele mai multe ori la noi se respecta un model traditional, in care selectia este
bazata pe competente, cum ar fi gradul de instruire sau experienta acumulata, insa
cunostintele nu sunt atestate doar de simpla prezenta a unei diplome. A sti cum se
face nu e garantat nici de studii, nici de experienta, nici de pozitia ocupata anterior.
A lucra profesionist inseamna sa fii capabil sa convertesti cunostintele in practica
sau sa fii capabil sa!ti transferi cunostintele adaugand astfel valoare mediului in
care lucrezi, imprimand energie la locul de munca.
$um sa convingi un angajator ca stii mai degraba cum se face, decat cum se
explica =
'unerea in practica a cunostintelor inseamna intotdeauna rezultate, a!ti negocia
cariera anterioara ca un produs al rezultatelor obtinute. ata marele talent pe care
trebuie sa!l ai la un interviu.$hiar pentru un absolvent care se p!lange ca lipsa de
experienta il plaseaza prost in ochii angajatorilor, e foarte important sa!si prezinte
ca rezultate practice cunostintele anterioare , 2 am fost capabil sa fac asta, deci
pot fi capabil si pentru ceea ce cereti. 3
n concluzie, puneti in lumina rezultatul si nu studiile, puneti accentul pe cum se
face si nu pe descrierile teoretice ale traseului vostru.
."
)otivatia.
$e sta la baza cautarii unui nou loc de munca = 9 bine sa!ti schimbi locul de
munca = &e cate ori poti s!o faci astfel incat sa nu!ti afecteze $H!ul =
/ajoritatea am fi tentati sa raspundem ca in primul rand salariul constituie
motivatia. nsa acest raspuns poate fi luat in considerare numai daca ne raportam la
job pe termen scurt. &upa "AA> piata muncii in Romania a suferit schimbari,
companiile au creat mai multe programe fixe , iar oamenii au devenit astfel, in
interiorul lor, mai stabili. &aca insa vreti un job stabil, pe termen lung, pe langa
bani ar trebui sa va intereseze si alte beneficii cum ar fi , atmosfera, relatiile cu
colegii si conducerea, posibilitatea de avansare si instruire.
&in pacate, in Romania motivarea angajatului este mai mult negative, grija de a nu
pierde locul de munca, de a nu pierde din salariu, salariile mici si criticile
permanente fac ca angajatul sa nu fie interesat, ci doar sa isi foloseasca
cunostintele pentru atingerea unor scopuri punctuale. nca nu s!a inteles ca
sentimentul apartenentei la locul de munca, creat prin prin oferirea unor prime,
vacante, excursii, asigurari de sanatate, punerea la dispozitie a unui telefon mobil
motiveaza mult mai puternic angajatul decat salariul, pentru ca toate acestea
confera stabilitate.
A!ti schimba locul de munca nu este un lucru rau, dimpotriva, insa conteaza cum o
faci. +u poti pleca in mijlocul unui proiect pentru care prezenta ta este vitala, fara
a!ti crea un prost renume. /obilitatea cea mai mare este concentrata in zona
pozitiilor de entrO si middle Elevel. &e aceea e important sa ceri angajatorului sa!ti
prezinte din timp posibilitatile de avansare. Avantajele mobilitatii vin din aceea ca
.*
ajungi sa cunosti foarte bine moduri diferite de lucru si medii diferite.
&ezavantajul este dat de faptul ca nu ajungi sa stabilesti relatii suficient de
puternice cu cei cu care lucrezi. &aca ai o dilema reala legata de acest lucru, exista
companii specializate in tranzitiile in cariera care analizeaza ofertele de joburi si te
ghideaza in luarea unei decizii potrivite.
Cautarea.
9xista mai multe variante , te poti baza pe relatiile peronale, te poti adresa unei
firme de recrutare, poti folosi site!urile de joburi pe internet, oferte din ziare, etc.
A folosi simultan toate aceste campuri de cautare inseamna a!ti oferi cele mai
multe sanse de angajare . $e faci insa daca esti intr!un domeniu 2 mort 3 = &aca
esti actor, absolvent de foilosofie, arte plastice, etc =
n primul rand, trebuie sa te informezi care sunt oportunitatile in domeniul tau.
Apo poti profita de ofertele unei firme de management cultural si sa te poti inscrie
in programele acesteia, fie ca sunt de animator, fie selectii pentru reclame. Astfel
vei putea sa!ti creezi contacte in diferite domenii, sa incerci sa te faci remarcat si
sa nu!ti pierzi niciodata din vedere competentele profesionale, motivatiile profunde
astfel incat sa fii intotdeauna pregatit pentru ceea ce poate aparea.
Interviul.
n cazul in care ati reusit sa ajungeti la interviu, fie pe post de tamplar, fie de
manager, exista cateva reguli generale care trebuie respectate.
$um ne imbracam la interviu = $at mai sobru, fara machiaj excesiv, fara bijuterii si
fara culori stridente, tipatoare.
..
$um va prezentati la interviu = n primul rand punctuali, siguri pe voi, gandindu!va
inainte care sunt calitatile sau performantele care ne fac viabili pentru acel post,
cum sa ne prezentam punctele slabe in asa fel incat sa nu ne afecteze imaginea.
1rebuie sa stim cum am reactiona in situatii de criza sau cum am intelege munca
de echipa in functie de cerintele job!ului.
n etapa de negociere, este necesar calmul, cat mai putina implicare emotionala,
incercand sa stabilim cat mai clar ce vrem sa obtinem, sa fim decisi si sa putem da
raspunsul pe loc. &aca se respecta toate acestea, sansa este mare de a obtine un job
cat mai potrivit asteptarilor solicitantului.
$. 1. Agentiile de recrutare& punct de plecare in cautarea unui
jo!.
$heia gasirii unui loc de munca bun sta in cunoasterea pietei fortei de munca. &aca
ati 2 diseca 3 putin aceasta piata ati vedea ca exista doua metode de a obtine o
slujba , directe si indirecte.
/odalitatea directa implica raspunsul la un anunt dat de angajator, iar modalitatea
indirecta presupune fie la apelarea la diferite cunostinte care lucreaza in domeniul
ales de voi, participarea la diverse targuri de joburi, pe internet, sau pur si simplu
va puteti depune $H!ul catre diverse companii, chiar daca acestea nu ofera la
momentul respectiv un post.
1ot o modalitate indirecta este si inscrierea in baza de date a unei agentii de
recrutare. Acestea nu percep nici o taxa pentru a va inscrie $H!ul in baza lor de
date. 'e langa acest avantaj exista si cel al economiei de timp. 'ractic agentia
.0
lucreaza pentru voi, selectand din multitudinea de oferte disponibile pe piata pe
cale care sunt mai potrivite cerintelor si profilului vostru.
ata cum functioneaza sistemul unei astfel de companii. n prima faza va depuneti
$H!ul la sediul agentiei, ulterior va avea loc un interviu cu unul dintre consultanti
pentru a identifica punctele vostre de interes. Ha trebui sa completati un numar de
formulare si chestioanare si vi se va cere sa rezolvati o serie de teste
psihometrice.- data aceasta etapa incheiata, va va fi prezentata o lista cu genurile
de posturi care vi s!ar potrivi ca tipologie, si ar trebui sa vi se descrie firmele
angajatoare care au posturi libere in momentul respectiv, precum si posturile in
sine cu tot ce implica ele (pozitie, cerinte, atributii) . &aca veti fi interesati de unul
dintre acestea, consultantul va trebui sa inainteze datele voastre angajatorului si sa
faca, in numele vostru, demersurile necesare pentru un interviu cu angajatorul.
$e agentie sau agentii veti alege este o optiune personala. #n singur lucru nu ar
trebui sa acceptati insa, acela de a plati agentiei pentru inscrierea $H!ului vostru in
baza de date. /otivul = Angajatorul deja plateste pentru toate serviciile de cautare
si selectare a personalului sau. #nele agentii solicita firmelor, ca plata pentru
serviciul de recrutare echivalentul a doua!trei salarii lunare ale personalului
selectat in cazul in care ramane angajat stabil (dupa perioada de proba care difera
de la companie la companie). &aca angajatul tespectiv nu face fata solicitarilor
postului, agentia ofera un imlocuitor fara plata altor taxe suplimentare.
9xista agentii specializate in ceea ce pe romaneste se traduce 2 vanatoarea de
capete 3( head hunting). Acestea opereaza putin diferit fata de agentiile
traditionale, in sensul ca lucreaza cu posturi mai putine, dar mult mai importante si
ofera servicii foarte personalizate. Acestea fac angajari numai pentru pozitiile de
top dintr!o companie, iar ceea ce este interesant de stiut este ca procesul de
.6
recrutare se desfasoara invers celui prezentat anterior, in sensul ca nici un candidat
nu se duce la o astefl de agentie. Agentia ii cauta pe cei mai buni in domeniul
pentru care se face recrutarea, din diverse companii si le face o oferta directa.
'entru a fi selectat prin aceasta metoda este necesar sa ai un profil de pregatire de
exceptie sau o experienta perfect corespunzatoare celei solicitate de postul in
cauza. $hiar si asa, recrutarea nu este garantata si depinde de cat de bine cunoaste
domeniul respectiv acea agentie, pentru a sti unde sa caute. &upa acest ultim
criteriu, in special se diferentiaza intre ei 2 vanatorii de capete 3.
$e trebuie sa faceti pentru a va inscrie in baza de date a unei agentii = n primul
rand, cautati agentiile de plasament din zona voastra geografica si aflati care dintre
ele suntn specializate in domeniile voastre de interes. -data facut acest pas, vizitati
cateva dintre ele si comparati serviciile pe care le ofera, inclusiv modul in care
sunteti tratat. 'uteti apela la mai multe deodata, nu se impune o limita.
Care sunt avantajele celor care apelea(a la o agentie de recrutare ?
'entru un tanar este mult mai avantajos sa apeleze la o firma de recrutare, are sansa
sa!si gaseasca mult mai repede un loc de munca avantajos. n primul rand, va
beneficia de o consiliere care il va ajuta sa castige incredere in resursele proprii dar
sa si invete cum sa!si faca un $H corect, cum sa se prezinte la un interviu de
angajare. Apo, are sansa sa isi gaseasca un loc de munca serios, pentru ca o firma
de recrutare isi rezerva dreptul de a selecta companiile cu care lucreaza si de a oferi
candidatilor toate informatiile despre acestea. Astfel, lucrul cu o agentie de resurse
umane este interesant pentru candidati din mai multe puncte de vedere ,
.8
! inscrierea in baza de date a unei agentii de recrutare permite accesul in
screening pe diferite pozitii compatibile cu asteptarile, motivatia, parcursul
educational si profesional al candidatului 4
! spre deosebire de o companie, agentiile de recrutare au mai multe pozitii
deschise in paralel, deci mai multe sanse pentru un candidat 4
! agentiile de recrutare lucreaza cu companii de renume din toate ariile de
activitate, garantand atat seriozitatea companiei cat si a procesului de recrutare.
$ompaniile multinationale sau romanesti, mari corporatii sau //!uri pot
apela la serviciile unei agentii de recrutare, deschinzand un spectru foarte larg
de oportunitati pentru candidati 4
! candidatura inscrisa intr!o baza de date a unei agentii poate avea un raspuns si
dupa o perioada mai mare de timp, nu doar pentru proiectele imediate anuntate
la un moment dat in presa.
2 &in punctul de vedere al avantajelor firmelor care apeleaza la companii de
recrutare, cele mai importante trei avantaje sunt , economia de timp si personal,
siguranta gasirii unor persoane adecvate job!ului si garantia oferita de catre
compania de recrutare si cunoasterea mai buna a noilor angajati! companiile de
recrutare oferind un portet psihologic al angajatului, portret realizat in urma
testarii psihologice din perioada interviurilor 3.
(Robert ?arsan, Recruiter and &evelopment Specialist, -ptim
Solutions PR)
$.2. C$- ul& un document desc*is.
.;
n ultima vreme, piata abunda in surse de informare care ne invata cum sa
redactam un $H corect. %ie ca este vorba de internet sau de diverse publicatii sau
manuale, toate au ca scop acelasi lucru , sa ne initieze in 2 tainele 3 unui $H care
sa ne asigure succes.
+u ne propunem aici sa vorbim despre regulile redactarii $H!ului si nici sa facem
recenzia la publicatiile de specialitate, cu siguranta ca fiecare dintre noi poate avea
destule surse de inspiratie in acest sens.
Hrem doar sa prezentam cateva aspecte legate de redactarea unui $H care ne pot
aduce mai repede in atentia angajatorului si de care multi dintre noi nu prea tinem
cont. +e facem constiinciosi temele si redactam $H!ul de care suntem mandri si
incepem sa aplicam peste tot, poate!poate o sa pice 2 jobul 3 mult visat. Hazand ca
nu se intampla nimic, ne intrebam contrariati 2 oare de ce nu am fost chemat la
interviu, doar corespundeam intru totul cerintelor 3 = #itam insa faptul ca acest
$H este cartea noastra de vizita, este primul contact pe care il avem cu angajatorul.
&e aceea, inainte de a!l trimite pentru un un post sau altul ar fi bine sa!l privim
putin cu un ochi critic.
n primul rand, ar trebui sa ne intrebam sincer 2 oare acesta este job!ul pe care il
doresc si caruia i!as face fata sau este doar un alt job la care trimit un job din
intamplare = 3. &aca raspunsul la aceasta intrebare este afirmativ atunci va trebui
sa!l privim putin prin prisma angajatorului , 2 9u, daca as primi acest $H, m!as
invita la un interviu = 3.
#n $H bine facut trebuie sa atinga cateva obiective ,
! sa fie sincer, redactat corect si bine pus in pagina 4
! sa fie actualizat 4
! sa!l faca remarcat pe posesorul lui 4
.>
ar cel mai important lucru este ca $H!ul sa fie privit in permanenta ca un
document deschis, flexibil, pe care va trebui sa!l adaptam de fiecare data in functie
de cerintele postului pentru care aplicam, ramanand insa onesti. 9l nu este
nicidecum un 2 passe!partout 3. n functie de postul pentru care aplicam va trebui
sa evidentiem sau sa prioritizam anumite responsabilitati care ne prezinta ca pe un
candidat potrivit pentru postul respectiv.
$H!urile studentilor si ale tinerilor, in general, 2 sufera 3 de un pacat , sunt neutre
si goale la capitolul experienta. n cazul lor, orice stagiu, internship, concurs, job
temporar, competitie , acivitate de voluntariat, trebuie mentionate in $H. %iecare
experienta de acest fel spune ceva despre candidatul respective,, il
individualizeaza, iar sansele de a fi invitat la un interviu cresc.
Mreseli frecvente ,
! $H!uri mai mari de doua pagini 4
! folosirea hartiei colorate 4
! corecturile cu mana! nu numai ca arata neprofesional dar este si greu de citit 4
! repetitiile 4
! fotocopierea multipla a $H!ului, care duce la pierderea lizibilitatii textului 4
! mentionarea salariului dorit va aduce dupa sine o 2 bila neagra 3 4
! informatiile nu sunt prezentate intr!o succesiune logica, fiind greu de urmarit 4
! propozitii si paragrafe prea lungi care ofera prea putine informatii 4
! nu este orientat spre rezultate, nu arata ceea ce de fapt s!a realizat in cadrul
slujbei 4
! contine prea multe detalii irelevante! sex, stare civila si sanatate nu mai sunt
necesare in $H!urile din zilele noastre 4
! prea incarcat grafic! fonturile elegante, fotografiile distrag atentia de la
claritatea prezentarii 4
.A
! neincluderea unei liste de abilitati. - astfel de lista inclusa intr!un $urriculum
Hitae este una din cele mai 2 grele 3 arme avute la indemana. #n candidat care
si!a facut temele, stie foarte precis care sunt competentele si abilitatile cerute in
slujba solicitata. Aceasta sectiune va insirui toate calitatile posesorului $H!ului.
$. +. ,im!a straina face diferenta.
n cautarea unui job, cunoasterea unei limbi straine poate fi elemental care face
diferenta. +u exista post de la nivelul de middle in sus care san u necesite
cunoasterea foarte buna a unei limbi straine daca nu chiar doua.$unoasterea unei
limbi straine este necesara oriunde exista activitati de import!export sau tranzactii
comerciale cu parteneri straini. &e la redactarea si mentinerea unei corespondente
de afaceri, pana la dialogul fluent intr!o limba straina cu un partener de alta
nationalitate, cunoasterea unei limbi straine este tot mai mult o necesitate.
1inerii absolventi termina o facultate cu o buna cunoastere a limbilor de circulatie
internationala, dar daca nu exista interes personal pentru mai mult, doar studiile din
scoala nu sunt suficiente. Sentimentul de competenta lingvistica este destul de
crescut deoarece cerintele sistemului sunt reduse. n afara de facultatea de profil
( %acultatea de <imbi Straine) si de unele facultati care tin cursurile in engleza si
franceza, in fapt, nuivelul de limba straina este scazut in raport cu cerintele
angajatorilor. $andidatul nici nu realizeaza adesea cat de slab se prezinta in fata
unui vorbitor nativ deoarece, reperele pe care le foloseste in autoevaluare sunt prea
lejere. +otele mari si foarte mari obtinute la limba straina in facultate creaza un
sentiment de confort, dar induc in eroare.
$unostintele de limba straina sunt intr!adevar prezente iar fundamentul este solid
caci, in ceea ce priveste intelegerea unei limbi straine, lucrurile stau chiar bine. n
0@
ceea ce priveste scris!vorbitul insa, lucrurile sunt exact invers. <a un interviu toti
candidatii sunt nevoiti sa accepte ca lipsa de exercitiu in vorbire este o problema si
declara scoruri mai mici la aceste capitole, justificand prin lipsa unei necesitati de
utilizare pana in acel moment. 'e cei >!"@ ani de studiu de limba straina in scoala
se poate cladi usor, dar nu se cladeste. n egala masura, la interviu, toti se declara
gata sa recupereze si arata disponibilitaea pentru studiu intensiv, daca va fi nevoie.
-ri testul de limba straina se desfasoara chiar atunci, iar disponibilitatea de
perfectionare, fiind unanim afirmata, nu ajuta. 'usi in fata unor teste creion!hartie
standardizate, ori in fata unor teste computerizate,, cei mai multi candidate la un
post intr!o companie straina, sunt surprinsi sa vada ce note mici obtin si ajung sa
creada ca testul a fost prea greu. 9valuarea obiectiva este insa prmul pas spre
autentica imbunatatire a nivelului de cunoastere a limbilor straine. $ei interesati isi
recunosc in acel moment deficientele si dupa socul momentului, incep un demers
de perfectionare structurat in timp. Acest proces dureaza luni de zile sau chiar mai
mult, luni de studiu sistematic si exercitiu intens, deoarece necesarul de ore de
studiu se ridica usor la cateva sute ori peste o mie. 9ste important de stiut acest
lucrum cu atat mai mult cu cat, intr!adevar, nu exista timp pentru studiu intensiv,
oamenii fiind nevoiti si sa munceasca. ata cum, foarte usor, se pierde sansa
ocuparii unui post bun, iar timpul trece. +u se stie cand se iveste a doua sansa, dar
pierderea cea mai mare este ca lipseste cresterea adusa de participarea intr!un post
solicitant.
9fortul de perfectionare intr!o limba straina trebuie sa fie zilnic, mai ales pentru cei
care aspira la posturi in companii straine. A acorda o ora sau cel putin o jumatate
de ora zilnic, este dificil deoarece deja timpul liber este mai scurt decat se doreste,
iar oboseala dupa o zi de munca diminueaza performanta de invatare on timpul
ramas. -rice oportunitate de exercitiu trebuie folosite,, incepand cu renuntarea la
0"
titrare pentru filmele de la televizor si conversatie cu prietenii in limba dorita. - si
mai buna solutie este cea a inscrierii la cursurile de specialitate oferite cu
generozitate de numeroasele institutii de prestigiu. 9xista formule dedicate
oamenilor ocupati iar preturile, fara a fi mici, nu sunt imposibil de suportat.
9lementul important adus de un curs este disciplina in studierea unei limbi straine.
&isciplina pe de o parte in ceea ce priveste abordarea sistematica a ceea ce intr!
adevar trebuie cunoscut intr!o limba straina ( cunoastere pe care o are profesorul),
si disciplina, deoarece la cursuri platite , nimeni nu!si permite sa lipseasca. n plan
particular, se intampla adesea, ca perioada de o luna de entuziasm, problemele
zilnice sa duca in final la abandonul studiului autodidact. nstitutiile care ofera
astfel de cursuri pot fi gasite cu usurinta pe nternet. 9ste important insa ca ele sa
confere garantia unor profesionisti autentici iar diplomele sa fie recunoscute, daca
se poate chiar la nivel international. 9xamenul suprem in ceea ce priveste
cunoasterea unei limbi straine sunt examenele internatioanle, sustinute contra cost
in institutii dedicate. &e exemplu pentru limba engleza de cater ?ritish $ouncil iar
pentru limba franceza de nstitutul %rancez. +umai trecerea unui astfel de text,
confera o garantie de adevarata competenta limgvistica.
%oarte interesante sunt si limbile mai putin utilizate, precum germana, italiana,
spaniola, ori limba rusa. - intreaga cariera se poate cladi plecand de la foarte buna
cunoastere a acestora pentru ca vorbitorii buni sunt rari. -data intrat intr!o
companie datorita atuului limbii straine, evolutia carierei poate intra pe o curba
ascendenta. - limba straina merita deci tot efortul iar acesta trabuie concentrat cel
mai tarziu in liceu si facultate.
&incolo de limba straina, trebuiesc insa adesea perfectionate abilitatile de utilizare
a limbii romane. +u este vorba aici de mari greseli de gramatica ori dezacorduri,
0*
cat de existanta unui vocabular limitat, redus si lipsa de suplete si naturalete in
comunicare.

CAPITOLUL VI
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA
0.
$ontractul de munca, fie el individual, fie colectiv este actul care guverneaza
relatiile dintre patron si angajat, sau asa cum ii denumeste legea, dintre angajator si
salariat. Relatiile de munca sunt guvernate de codul muncii si de alte legi speciale.
9ste bine de stiut ca ,
! o pesoana poate incheia un contract de munca de la varsta de "6 ani, caz in care
este necesar acordul parintilor sau al reprezentantilor legali 4
! persoanele sub varsta de "6 ani nu pot incheia contracte de munca 4
! in cazurile locurilor de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face
incadrarea in munca numai dupa implinirea varstei de "> ani, aceste locuri de
munca fiind stabilite prin hotarare de guvern 4
! pentru tinerii in varsta de pana la "> ani durata timpului de lucru este de 8 ore
pe zi si de .@ ore pe saptamana, iar acestia nu pot presta ore suplimentare iar
pauza de masa este de cel putin .@ minute, daca durata zilnica a timpului de
munca este mai mare de 0 ore si jumatate. n cazul concediului de odihna,
acestia beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin . zile
lucratoare 4
! contractele de munca pot fi colective, caz in care negocierea clauzelor
prevazute de acesta revine unor reprezentanti ai salariatilor si pot fi contracte
individuale de munca, pe perioade determinate si pe perioade nedeterminate,
sau contracte de timp partial 4
! contractele individuale de munca se negociaza de catre fiecare salariat in parte,
astfel incat trebuie multa atentie la semnarea acestora 4
! daca se doreste contractarea unui credit, unitatea bancara solicita beneficiarului
prezentarea unui coontract de munca pe o perioada determinata, in vederea
dovedirii surselor sigure din care se va face rambursarea creditului 4
! contractul individual de munca incheiat pe o perioada determinata nu poiate fi
incheiat pe o perioada mai mare de "> luni 4
00
! perioada de proba constituie vechime in munca 4
! perioada de proba variaza in functie de durata contractului individual de munca
pe perioada determinata 4
! in cazul in care devin vacanta locuri de munca, angajatorul este obligat sa
informeze salariatii, angajatii cu contract individual de munca pe durata
determinata despre locurile devenite vacante, sa le asigure accesul la aceste
locuri de munca 4
! atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, fisa anexa la contractul
individual de munca 4
! durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 0> ore pe
saptamana, inclusiv orele suplimentare, iar durata minima a concediului de
odihna anual este de *@ zile lucratoare 4
! un contract poate cuprinde si clauze cum ar fi clauza , de neconcurenta, aceasta
obligandu!l pe salariat sa nu presteze o acivitate care sa nu fie in concurenta cu
cea prestata de angajatorul sau. 'entru aceasta clauza inclusa in contractul
individual de munca se poate obtine o indemnizatie de cel putin *6B din
salariu 4
! orele suplimentare trebuie platite conform legii, iar sporul acordat, stabilit prin
negocieri, nu poate fi mai mic de ;6B din salariul de baza 4
! ore le de noapte, si anume cel putoin . ore prestate intre orele **,@@!8,@@ duc
fie la un spor de salariu de minumum "6B din salariul de baza pentru fiecare
ora de munca prestata, fie la un program de lucru redus cu o ora fata de durata
normala a zilei de munca 4
! angajatorul are obligatia de a garanta un salariu brut lunar cel putin egal cu
salariul de baza minim brut pe tara, cuantum stabilit prin hotarare de Muvern 4
06
! in cazul contractului individual de munca de tip partial, salariatul nu poiate
presta mai putin de doua ore pe zi si nici mai putimQn de zece ore pe saptamana,
dar nu poate efectua ore suplimentare 4
! un salariat angajat cu un contract individual de munca cu timp partial are
aceleasi drapturi ca si salariatii cu norma intraga iar drepturile salariale se
acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, ca si durata concediului de odihna
anual 4
! atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, fisa anexa la contractul
individual de munca 4
! angajatorul are obligatia de a!i aduce la cunostinta salariatului clauzele generale
pe care intentioneaza sa le inscrie in contract anterior incheierii acestuia. n
cazul in care exista un contract individual de munca, aceeasi obligatie exista din
partea angajatorului in momentul modificarii unor clauze.
Aceste sunt cateva dintre cele mai importante aspecte pe care salariatul trebuie
sa le cunoasca la incheierea unui contract de munca.
08

0;
CAPITOLUL VII
EUROPA DE EST SE CONFRUNTA CU O CRIZA ACUTA
A OPORTUNITATILOR DE ANGAJARE
$ele mai multe tari in tranzitie din 9uropa de 9st si fosta #niune Sovietica se
confrunta cu o criza a oportunitatilor de angajare, iar angajarea fortei de munca
poate fi stimulata doar prin politici care ca permita restructurarea intreprinderilor
si sa imbunatateasca mediul de investitii, potrivit unui raport al ?ancii /ondiale.
'otrivit site!ului # *ttp#-- ....informatia.ro-& raportul, intitulat 2 &ezvoltarea
oportunitatilor de angajare in 9uropa de 9st si fosta #niune Sovietica 3, face o
analiza a pietei muncii din *; de tari in tranzitie inca de la prabusirea
comunismului, in urma cu "6 ani. Acesta ofera raspunsuri la trei seturi majore de
intrebari , in ce mod a afectat transformarea economica piata muncii = $t de mult
au progresat tarile si care sunt obstacolele care stau in calea crearii de locuri de
munca mai numeroase si mai bune = $are sunt politicile care pot promova crearea
de locuri de munca =
n pofida succesului economic inregistrat in regiune in ceea ce priveste trecerea de
la planificarea centralizata la piata libera intr!un domeniu major s!au inregistrat
rezultate nesemnificative! acela al crearii de locuri de munca productive.
0>
2 +umerosi muncitori disponibilizati datorita transformarilor structurale nu au
reusit sa!si gaseasca noi locuri de munca si foarte putini altii fie au ramas fara
locuri de munca timp de peste un an , fie sunt angajati in locuri de munca ce au
productivitate de munac scazuta. n unele dintre noile state membre ale #niunii
9uropene, precum si in unele dintre tarile candidate la aderare, rata somejului tinde
sa fie de doua cifre. n tarile din cadrul $omunitatii Statelor ndependente,
problema locurilor de munca sta mai mult in calitatea acestora E sunt mai putin
productive si nu sunt remunerate la fel de bine 3, explica Stefano Scarpetta,
coautor al Raportului, consultant in domeniul pietei muncii si economist senior al
Hicepresedintiei ?ancii /ondiale pentru &ezvoltare #mana si 'rotectie Sociala.
Raportul indeamna tarile sa!si dezvolte mediile de investitii intr!o maniera care sa
stimuleze companiile sa investesca si sa creeze locuri de munca productive. &e
asemenea, acesta cere masuri care sa diminueze costurile mobilitatii fortei de
munca prin dezvoltarea pietelor imobiliare si ipotecare, precum si prin sporirea
accesului la oportunitati de educatie pe toata durata vietii.
'rintre factorii care descurajeaza companiile sa faca investitii sau angajari se
numara instabilitatea economica si politica, impozitele mari si justitia ineficienta.
$II. 1. ecomandari specifice.
Reprezentantii ?ancii /ondiale au facut recomandari tarilor vizate de acest raport,
pentru a crea locuri de munca mia numeroase si mai bune. Astfel, guvernele si
companiile din sub!regiuni trebuie sa ia urmatoarele masuri, adaptate la conditiile
specifice fiecarei tari.
n 9uropa $entrala si de 9st, pentru a redresa problema ratei inalte a somajului,
trebuie depuse eforturi mai mari pentru ameliorarea conditiilor mediului de
0A
investitii, in pofida progreselor inregistrate in ultima vreme. 9ste esential sa se
reduca costurile pentru infiintarea unei afaceri noi, sa se simplifice inregistrarea
proprietatii si sa se dezvolte executarea contractelor. Se impun de asemenea
reforme ale sistemului de pensii si asigurari sociale, ca o modalitate de diminuare
a impozitelor pe salarii.
'otrivit ?ancii /ondiale, in 9uropa de Sud!9st, trebuie sa se ia masuri pentru a
reduce barierele administrative si pentru a diminua impozitele pe piata muncii, cel
din urma aspect trebuind sa fie in combinatie cu reformarea sistemului de pensii si
asigurari sociale. n afara de aceasta, statele trebuie sa desfasoare reforme
institutionale si ale cadrului de reglementare, astfel incat sa dezvolte o piata a
muncii flexibila, unde drepturile fundamentale ale angajatilor sunt protejate efectiv,
insa unde angajatorii nu sunt constransi abuziv sa!si ajusteze numarul si calificarea
fortei de munca.
Reducerea barierelor administrative ar trebui sa constituie o prioritate, ca si
reglementarea drepturilor de munca si concentrarea asupra aplicarii standardelor de
munca fundamentale. &e asemenea, daca ar putea fi dezvoltate strategii privind
somajul, ar putea fi dezvoltate si alte programme care sa ii sprijine pe muncitorii
disponibilizati si mai putini s!ar simti obligati sa ramana in locuri de munca lipsite
de orice perspectiva pentru a supravietui.
2 &atorita faptului ca firmele private noi, mici, sunt cele care creeaza locuri de
munca, guvernele trebuie sa promoveze reforme care sa favorizeze afacerile.
'rogramele si strategiile de pe piata muncii pentru reconversie profesionala sau
pentru a!i asista pe someri nu sunt suficiente pentru a rezolva aceasta problema
fundamenatala 3, a mai declarat Stefano Scarpetta.
6@
6"
CAPITOLUL VIII
EFECTELE INTEGRARII ASUPRA PIETEI MUNCII
<ansarea Romaniei in cursa pentru integrarea europeana impune in mod concret
reevaluarea performantelor reale in diferite domenii si, nu in ultimul rand, in ceea
ce priveste piata muncii.
n perspectiva integrarii in #9, Romania intampina o serie de provocari si in ceea
ce priveste piata muncii. Acestea sunt ,
6*
! provocari generale (stoparea declinului demografic, accelerarea cresterii
populatiei ocupate si active, cresterea economica bazata pe cresterea populatiei
ocupate) 4
! 'rovocari specifice in sensul tintelor stabilite la <isabona (pentru Romania se
inregistreaza poractic o indepartare a performantei muncii fata de tintele
europene) 4
! 'rovocari strategice ce revin Romaniei in perspectiva dezvoltarii sale durabile
(nevoia unei noi structuri a ocuparii bazata pe productivitate si a costului fortei
de munca) 4
Strategia 9uropeana &9 -cupare a %ortei de /unca a avut ca punct de plecare
1ratatul de la Amsterdam din "AA;. Acest document include politica adoptata in
comun de catre statele membre pe directia a patru cai pentru imbunatatirea
ocuparii fortei de munca, promovarea initiativei si a spiritului intreprinzator,
incurajarea adaptabilitatii dintr!un domeniu de activitate si angajatii lor si
intarirea politicii de promovare a egalitatii dintre barbati si femei.
n cadrul $onsiliului 9uropean de la <isabona din anul *@@@, s!au stabilit
principalele obiective strategice. ndeplinirea acestor obiective reprezinta calea
prin care 2 #9 trebuie sa devina cea mai competitiva si dinamica economie din
lume, capabila de crestere economica sustenabila, cu locuri de munca mai multe
si mai bune si cu un mai mare impact social 3. 1intele fixeaza pentru anul *@"@
valori specifice pentru urmatoarele rate ,
! ;@B rata ocuparii totale a populatiei in varta de munca ("6!80 ani).
! 'este 8@B rata ocuparii feminine in varta de munca ("6!80 ani) 4
! 6@B rata ocuparii persoanelor varstnice 66!80 ani) 4
Aceste obiective se realizeaza prin mai multe directii,
! prin crearea de locuri de munca inalt calitative 4
6.
! anticipand si facand fata schimbarii si adaptand ocuparea fortei de munca la
noul mediu de munca (obiectivul consta in descoperirea unei abordari pozitive
si pro!active de schimbare promovand informatia adecvata atat pentru
companii, cat si pentru angajati.
! Adresandu!se ocuparii fortei de munca si consecintelor sociale ale fortei de
munca si adaptand conditiile de munca contractuale la noua economie in
vederea sprijinirii relansarii echilibrului intre flexibilitate si securitate 4
! 'rin exploatarea oportunitatilor economiei bazate pe cunoastere (obiectivul
principal il reprezinat accelerarea dezvoltarii unei economii bazata pe
cunoastere, cu scopul de a crea mai multe locuri de munca) 4
! 'rin promovarea mobilitatii (asigurarea implementarii practice a miscarii libere
a muncitorilor prin desfiintarea obstacolelor aflate in calea mobilitatii
geografice) 4
9xtinderea #9 la *6 de state membre (9# E *6) aduce inca ;6 milioane de
consumatori pe piata unica europeana ceea ce ar trebui sa duca la intensificarea
schimbului de marfuri si servicii, la economii de scala, la cresterea concurentei
si a investitiilor, deci la o mai mare crestere economica, atat in actualele cat si
in viitoarele tari membre. n acest sens, extinderea seamana cu realizarea pietei
unice, prin care a trecut #9 in anii NA@.
$III. 1. )igratia fortei de munca& avantajul e%tinderii U/.
#nul dintre avantajele majore ale extinderii #9 este migratia fortei de munca,
care duce la castinguri economice./ajoritatea cetatenilor di viitoarele state
membre pot deja circula liber( fara viza) pe teritoriul #9.
60
9ste o preocupare generala la nivelul #9 privind o eventuala migrare masiva a
lucratorilor din noile si viitoarele state membre, cauzata de diferenta mare dintre
venituri. n aceste conditii, a fost stabilit un angajament provizoriu prin care
actualele state vor avea dreptul sa restrictioneze afluxul de forta de munca dinspre
9uropa $entrala si de 9st timp de sapte ani. 1rei dintre statele membre si!au aratat
intentia de a nu restrictiona intrarea lucratorilor din noile membre, dupa extindere.
1otusi, trebuie remarcat faptul ca, daca politica economica va incuraja cresterea
ratei angajarilor si dezvoltarea economiei statelor membre, perspectivele opimiste
ii vor determina pe lucratorii din aceste tari sa ramana la ei acasa.
$are vor fi efectele probabile asupra pietelor muncii din actualele state membre=
Acestea depind, in parte, de combinatia de lucratori care migreaza si de sectoarele
pietei muncii in care activeaza cei calificati care migreaza dinspre viitoarele state
member acopera deja lipsa de forta de munca in sectorul serviciilor si al meseriilor
cu un nivel de pregatire relative ridicat, insa deseori calificarea lor se pierde prin
migrare, intrucat acestia tind sa lucreze in acele companii impreuna cu alti lucratori
straini, cum ar fi in constructii, salubrizare si manufactura. 'rin extinderea #9, o
crestere a aprovizionarii cu munca necalificata! inclusive a muncii l la negru! ar
putea avea un impact asupra salariilor si ocuparii fortei de munca necalificate din
actualele state member, mai ales in regiunile noilor state member.
/obilitatea fortei de munca va fi factorul cheie in procesul de adaptare care va
urma dupa extindere. Asigurarile temporare, sprijinirea celor care cauta de lucru
vor facilita mult mai eficient schimbarea, decat o legislatie destinata protejarii
fortei de munca.
66
9xtinderea va forta o redistribuire a fortei de munva intre industrii si tari, mai ales
in statele membre si in regiunile invecinate statelor membre, si va constitu inca un
impuls in sensul realizarii unor asemenea reforme.
$III. 2. ,i!era circulatie in spatiul Sc*engen.
#n alt aspect al efectelor integrarii asupra pietei muncii este cel al liberei circulatii
a persoanelor in spatial Schengen. 1arile din acest spatiu au convenit sa elimine
controalele la frontierele dintre ele, masura compensata prin schimbul de
informatii si inarirea granitelo r in asa fel incat orice cetatean al unui stat membru
are libertatea de a trai si de a munci oriunde in alta parte in #9, chiard aca statul
respectiv nu este uin spatiul Schengen 4 este cazul /arii ?ritanii si al rlandei.
+oile state membre nu vor deveni imediat membri cu drepturi depline in acest
spatiu, ci doar dupa ce vor fi indeplinit intr!o masura satisfacatoare standardele
privind siguranta frontierelor.
<ibera circulatie a persoanelor este enuntata in Articolul "0(fost Art. ;a) al
1ratatului $omisiei 9uropene si in Art. ">, fostul Art. >a. 'rimul acord Schengen
a fost semnat in "A>6 si face acum parte din acRuis!ul ce urmeaza a fi adoptat in
fiecare tara candidata.
AcRuis!ul acopera patru mari domenii , recunoasterea reciproca a calificarilor
profesionale, drepturile cetatenilor, libera circulatie a lucratorilor si coordonarea
schemelor de protectie sociala.n ceea ce priveste recunoasterea reciproca a
calificarilor profesionale , #9 incearca sa elimine obstacolele din calea refuzului
unei profesii cunoscute, acceptand principiul ca o persoana pe deplin calificata
68
pentru a practica o profesiune recunoscuta de un stat membru ar trebui sa aiba
dreptul de a o practica oriunde in cadrul #niunii.
1oate tarile candidate sunt incurajate sa!si sporeasca eforturile pentru introducerea
structurilor administrative necesare , de educare si de formare profesionala, in
csopul de a garanta nivelul de competenta cerut de directivele #9 pentru
persoanele calificate. 'otrivit RaportuluOi de monitorizare al $omisiei 9uropene pe
anul *@@6, facut public pe data de "> octombrie, raman valabile conditiile #9 in
privinta egalitatii de sanse intre barbati si femei, siguranta si protectia la locul de
munca, protectia sociala. $u toate acestea, mai este de lucrat la legislatia muncii, la
dialogul social, la sanatatea publica.
n termeni strict economici, viitoarea extindere a #9 inseamna integrarea unui
grup de tari care constituie o economie cu .;6 de milioane de locuitori, cu un grup
de tari mult mai putin bogate,, cu o populatie totala de ;6 milioane de locuitori.
Actuala extindere este diferita de extinderile anterioare datorita diferentelor
economice , in viitoarele tari membre '?!ul pe locuitor este in medie 0@B din
'?!ul actualelor state member. ( paritate bazata pe puterea de cumparare).
$III. +. "iata muncii in U/& greu accesi!ila romanilor.
<egislatia muncii in #niunea 9uropeana este foarte restrictive pentru romani. n
plus, chiar si dupa aderare, mai multe tari din #9 au precizat ca nu vor permite
accesul liber al cetatenilor din noile tari membre pe piata interna a muncii.
&epartamentul pentru /unca in Srainatate din cadrul /inisterului /uncii,
Solidaritatii Sociale si %amiliei ( //SS%) precizeaza ca Romaniei i se aplica
6;
reguli diferite de tarile comunitare si, prin urmare, cei care pleaca la munca in
strainatate trebuie sa!si recunoasca limitele.
2 <ibera circulatie a fortei de munca intre Romania si statele membre ale #niunii
9uropene este restrictionata prin diverse metode, cum ar fi stabilirea de
contingente pentru cetatenii noncomunitari (inclusiv romani) care doresc sa
munceasca in strainatate ( pe teritoriul unor state din #niunii 9uropene),
necesitatea si procedura greoaie de obtinere a unei vize speciale de munca, de
echivalari de diplSme si studii, de calificari etc 3, pecizeaza &/S.
&e asemenea, departamentul atrage atentia ca nu trebuie confundata libertatea de
miscare a fortei de munca pe teritoriul statelor membre ale #9 cu libertatea de
deplasare in scop turistic, consfintita prin semnarea Acordului Schengen.
n baza acestu acerd, romanii pot calatori, ca turisti, pe teritoriului statelor
semnatare, pentru o perioada de pana la A@ de zile intr!un interval de sase luni,
fara a fi necesara viza statului respectiv.
nsa pentru a putea munci pe teritoriul unui stat membru al #9 este necesara viza
de munca si autorizarea tarii respective. Altfel, nu numai ca romanii pot deveni
victime ale unor abuzuri, chiar ale traficului, dar pot fi expulzati.
)asuri pentru incalcarea prevederilor.
n baza acordurilor de readmisie, romanii descoperiti ca incalca prevederile privind
sederea si munca pe teritoriul unui stat pot fi adusi de urgenta inapoi in tara. /ai
mult, acestia pot primi pentru o perioada si interdictia de a mai intra in acea tara.
'artea mai dura este insa ca masura interdictiei se extinde asupra tuturor statelor
semnatare ale acordului Schengen si pioate dura de la cinci la zece ani. Romania
nu are asfel de acorduri cu /alta si $ipru.
Cei 0 sapte ani de-acasa 1& cu permis de munca.
6>
&upa doi ani de la momentul aderarii, considerat a fi " ianuarie *@@;, fiecare stat
membru al #9 va transmite o informare oficiala $omisiei 9uropene.
Astfel, statele vor face cunoscut daca se impune, pentru inca trei ani, permisul de
munca sau daca se va aplica in totalitate acRuis!ul comunitar in domeniul liberei
circulatii a fortei de munca, adica se va putea lucra in statele membre fara a mai fi
impuse restrictii.
$hiar daca se se merge pe principiul ca la cinci ani dupa momentul aderarii
perioadele de tranzitie se vor incheia, statele membre vor putea solicita $omisiei
9uropene permisiunea de a continua aplicarea prevederile nationale inca doi ani,
asta daca intampina dezechilibre grave pe piata muncii sau exista posibilitatea de a
se intampla asta.
Astfel, perioadele de tranzitie nu pot depasi sapte ani, iar pe masura ce restrictiile
sunt eliminate, tarile membre nu vor mai solicita permise de munca. &e asemenea,
discriminarile pe motiv de nationalitate sunt interzise, iar in ceea ce priveste
accesul la locurile de munca, tarile membre vor acorda prioritate lucratorilor noului
stat.
6A
CAPITOLUL IX
CINE SAU CE POATE SCHIMBA MENTALITATI IN
ROMANIA ?
Se spune adesea ca Romania are nevoie in primul rand de schimbarea
mentalitatilor si, in buna masura, in aceasta banalitate se ascunde un adevar. 9u
cred, insa, ca valoarea si continutul acestei 2 lozinci 3 depinde foarte mult de cel
care o spune, tocmai pentru ca ea revine atat de des si din directii uneori
neasteptate. /ulti dintre cei care vorbesc despre nevoia disperata de schimbare a
mentalitatilor in Romania nu fac, de fapt, altceva decat sa se lamenteze ca aceste
mentalitati sunt catastrofale si ca schimbarea lor va necesita un numar de ani
multiplu cu *@.
Aceste profetii sunt, desigur, contraproductive si demobilizatoare, si de aceea
simpla lozinca a 2 schimbarii mentalitatilor 3 e foarte vaga si nu inseamna mare
lucru. mportant e sa vedem ce putem face concret pentru a schimba mentalitatile 4
si important este sa acceptam faptul ca mentalitatile s!au schimbat sensibil in
ultimii ani. &aca mergem pe o viziune integral negativa si pesimista, nu cred ca
vom putea ajunge vreodata la ceva bun 4 ea nu corespunde intocmai realitatii (desi,
pe de alta parte, este adevarat ca situatia nu e deloc roz). n plus, daca acceptam
aceasta viziune a unei realitati prea sumbre, va trebui sa acceptam, logic, solutii de
un radicalism nefericit, de nuanta autoritara sau totalitara. Sunt deja destui romani
8@
cu mentalitati 2 occidentale 3. Sunt deja multi cei care s!au format dupa "A>A,
intr!o societate mult mai deschisa decat cea dinainte, in care asimilarea
mentalitatilor europene este mult mai fireasca (cat de profuunda e aceasta
asimilare, e din nu o alta discutie, prea complexa pentru cadrul de fata). Avem cu
totii cercul nostru de prieteni, cu care impartasim aceleasi valori, avem aceleasi
gusturi, etc. 'roblema este ca aceste cercuri sunt mai mult sau mai putin inchise 4
daca iesim din ele, dam de cu totul alte mentalitati, si tocmai de aceea nu prea
iesim din cercul nostru social.
&ecalajul acesta, si el cu lunga traditie in Romania, e ceea ce ar trebui sa ne
ingrijoreze atunci cand vorbim de schimbarea mentalitatilor 4 el e la fel de drastic
ca si alte decalaje caracteristice Romaniei, cum ar fi cel dintre sat si oras.
/entalitatile si valorile pe care se sprijina ele ar trebui sa fie ca un limbaj comun
tuturor cetatenilor care alcatuiesc o societate (comunitate).
Asta nu inseamna deloc 2 gandire unica 3 4 asa cum prin aceleasi cuvinte
exprimam lucruri diferite, chiar opuse, tot asa, dintr!un limbaj universal al
valorilor, putem selecta si compune optiuni si mentalitati diferite. /i se oare insa,
esential sa ne raportam si sa vorbim cu adevarat despre aceleasi lucruri, sa avem un
limbaj comun. n clipa de fata, e foarte greu sa ne intelegem unii cu altii si unii pe
altii 4 nu avem aceleasi repere si intelegem lucruri diferite din aceeasi idee.
'robabil ca schimbarea mentalitatilor a fost cel mai mult stimulata de mediul de
afaceri privat. Aici, schimbarile au fost spectaculoase. Sectorul privat al economiei
a atras automat, de la inceput, oameni dinamici si deschisi, care deja impartaseau
mentalitati comune si care erau dispusi sa evolueze in continuare. n plus fata de
acest nucleu, mediul de afaceri a atras oameni care au fost nevoiti sa apeleze la el
8"
prin forta lucrurilor, nu pentru ca aveauneaparat o inclinatie spre el 4 in privinta lor,
cred ca mediul de afaceri si!a exercitat cea mai importanta functie formatoare, caci
este imposibil sa supravietuiesti aici fara a accepta un set minim de valori, macar
cele legate direct de munca, daca nu si altele mai 2 culturale 3, mai putin 2
tehnice 3 ( si a fost cu atat mai important acest transfer cu cat fiul 2 ratacitor 3 e
mai interesant decat cel cuminte )
9vident, sunt multe firme private care functioneaza altfel, pentru ca nu traiesc din
ceea ce produc, ci din afaceri profitabile cu bugetul de stat 4 nu despre acest
2 capitalism de stat 3 e vorba aici, ce de mediul sanatos de afaceri.
&in pacate, schimbarea mentalitatilor nu merge deloc atat de bine in sectorul care,
spre deosebire de economia privata, are o functie esentiala si explicita in acest
sens, adica educatia. 9ducatia e inca un sector anchilozat, cu o jumatate de reforma
pusa in practica. &aca pe partea de proces didactic reform /arga a reusit sa
impinga lucrurile inainte, reforma administrativa a sistemului este derizorie, iar
guvernarile care au urmat au dat inapoi o parte din schimbarile operate in
ministeriatul lui /arga (ma refer, desigur, mai ales la invatamantul preuniversitar ).
Sistemul de educatie nu reuseste sa produca inca cetateni care se pot integra natural
in societate si care isi pot gasi o slujba pentru ca au o optiune si sunt pregatiti sa o
susstina prin fapte 4 in schimb, se incapataneaza sa produca roboti ai cunoasterii.
&in acest punct de vedere, cred ca putem vorbi de un esec important al educatiei in
a schimba mentalitati.
Schimbarea mentalitatilor este, astfel, o responsabilitate pentru politicieni, ca si
pentru restul actorilor sociali, si ea trebuie realizata prin crearea de cadre formale
care sa o stimuleze. +u atat moralistica de cafenea cu care se delecteaza mult mi se
8*
pare importanta acum. Reformarea si eficientizarea educatiei, privatizarea cu
adevarat a economiei sau aducerea mecanismelor institutionale ale culturii
romanesti la nuvelul culturii contemporane europene sunt ceea ce putem face
concret pentru schimnbarea mentalitatilor. Si fundamental pana la urma este sa
incepem, fiecare dintre noi, de undeva.
CUPRINS
Capitolul I
Consili!" #!o$sion"l", o n%ssi&"& #n&!' &in!i:::::::::"
I.1. Criterii in alegerea unei meserii222222222222222222222.3
I.2. Disiplinele scolare si profesia2222222222222222222222.4
Capitolul II
C'( s"-&i %ons&!'is&i sin)'! %"!i!"***************+,-
Capitolul III
Rs#%&'l .$"%&o! /%isi0 #n&!' "l)!" 'n'i lo% / ('n%":::::.*>
Capitolul I$
S&'/n&ii / "1i, so(!ii / ("in =................................................................*
Capitolul $
C'( s" o2&ii 'n 3o2 in Ro("ni" ?+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++-4
$.1. Agentiile de recrutare& punct de plecare in cautarea unui jo!222222222..32
$.2. C$-ul& un document desc*is2222222222222222222222235
$.+ ,im!a straina face diferenta2222222222222222222222234
Capitolul $I
Con&!"%&'l in/i0i/'"l / ('n%"*****************++56
Capitolul $II
8.
E'!o#" / Es& s %on$!'n&" %' o %!i1" "%'&" " o#o&'ni&"&ilo! / "n)"3"!+ 57
$II.1. ecomandari specifice222222222222222222222222...56
Capitolul $III
E$%&l in&)!"!ii in UE "s'#!" #i&i ('n%ii************8,
$III. 1. )igratia fortei de munca& avantajul e%tinderii U/222222222222...57
$III. 2. ,i!era circulatie in spatiul Sc*engen222222222222222222.58
$III.+. "iata muncii in U/& greu accesi!ila romanilor2222222222222......54
Capitolul I9
Cin s"' % #o"& s%9i(2" (n&"li&"&i in Ro("ni"?+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++4,
UNIV+ DE VEST : VASILE GOLDIS ; ARAD
FACULTATEA DE MANAGEMENT, MAR<ETING SI
INFORMATICA
80
LUCRARE DE
DISERTATIE
Coo!/on"&o! s&iin&i$i% =
P!o$+ Uni0+ D!+ IULIAN NEGRILA
M"s&!"n/ =

NAN >DUMBRAVA? CORNELIA
P!o$+ / li(2" $!"n%1"
Col)i'l N"&ion"l : Mi9"i
E(ins%' ; BAIA MARE

A!"/ ,@@8
86
UNIV. DE VEST VASILE GOLDIS ARAD
FACULTATEA DE MANAGEMENT, MARKETING SI
INFORMATICA
LUCRARE DE
DISERTATIE
88
UNIV+ DE VEST : VASILE GOLDIS ; ARAD
FACULTATEA DE MAR<ETING, MANAGEMENT SI
INFORMATICA
8;
MANAGENENT FINANCIAR
'rof. #niv. &r. CUCOSEL CONSTANTIN
Referat,
BUGET SI FINANTARE
Pe semestrul I al anului 2006
La colegiul national miai eminescu!
Baia mare
/asterand, CORNELIA NAN DUMBRAVA
'rof. de limba franceza
$ol. +at.T/ihai 9minescu
?aia /are
8>