CUVANT INAINTE DE T. COLIN CAMPBELL LEANNE CAMPBELL, doctor in stiinte Prezentare realizata de www.LibrariaOnline.roMULTUMIRI MULTUMIRI ‘Am strabatut mai mulyi pasi in alcituirea acestei cirgi de bucate, unii dintre acesti asi presupunind cestarea repetelor. Fun- dajia TCC a onganizat procesul inigial de testare. Mulsi cameni minunasi au dat 0 mini de ajucor in cadrul cestirii, inclusiv Dan si Becky Mikles, Nancy Porteous, Julia Sokol, Kathy Pollard, Dawn Shepard, ‘Ann Parkin, Patricia Hale, Louann Savage si Richard Revell. Ukerior, reetele au fost estate din nou. Extraordinara Amber Gi bert, macstru bucitar vegan, a retestat mai multe dintre ele. Pe de alti parte, sin nea- parat mulsumesc mamei mele, Karen Campbell, care a dat o mani de ajutor in testarea regetelor pe tot parcursul procest- lui. Din momentul in care regerele au fost finalizate, am pregitic diversele preparate ca si le putem fotografia. Vreau si-i mul- sumesc lui Steven Campbell Disla, fiul meu, pentru forografii — uneori peste 150 pentru fiecare ree. Vreau de asemenea si le mulgumese cururor celor care au ajutat la pregitirea resetelor penteu sedingele foro: din nou mame mele, Karen Campbell; fiilor mei, Steven si Nelson Disla gi priete- nilor lor apropiayi. Topi au petrecut ore in sit pentru a da o mand de ajutor ca aceasti care si devini realitate. Dupi cum a spus Steven, ,Doamne, de ce miros mereu a capi? Vreau de asemenea si le mulyumesc tuturor celor care au contribuit cu propriile reyete la aceasta carte de bucate. In special, vreau sii mulyumese cumnatei mele, Kimberly Campbell, care face preparate pe baza de legume si fructe de peste douizeci de ani. ‘Vreau de asemenea si-i mulumese mamei mele pentru refetele cu care a contribuit la accasti carte de bucate. Dupi cum stim cu tofii, este UIMITOARE. Siiin cele din urma ag vrea si le mulsumese tuturor oamenilor care au asigurat sprijinul moral necesar acestui proiect. Prietenelor, cum sunt Meredith Condor i Beth Silber- man, care intotdeauna mi-au dat votul lor de incredere si incurajari. Familiei—in spe- ial piringilor, Karen si Colin Campbell si fiilor mei, Steven i Nelson Disla ~ care au avut rolul hotiritor in tor acest proces. Fri ci, aceastd carte nu s-ar fi niscut niciodata. Sprijinul si incurajiile lor permanente au facut posibild cartea. $i, ati, mulgumesc ci m-ai impins mereu si riman pe directia cea bund, chiar si cénd aveam alte lucruri de ficut. Dragii mei, sunteyi CEI MAI BUNI! STUDIUL CHINA — CARTE DE BUCATECuvént inainte Introducere. Cilitoria mea citre o dieta bazati pe legume si fructe Educarea copiilor in spiritul unei diete bazate pe legume si fructe Abordarea gridinii: alegerea unei varietagi cat mai mari de alimente bazate pe legume sifructe. . Culesul gridinii: pregatitea unor mese delicioase Planificarea Conservarea factorilor nutritivi: pastrarea si prepararea atenta a alimentelor Adauga mai puina grasime, zahet gi sare ‘Tranzitia lao alimentatic baz pe legume gi fructe, Alimentele bazate pe produse de origine animala si procesate Marea schimbare: inlocuitori pentru retete de preparate sinatoase, bazate e legume st fructe Ustensilele maestrului buciear Porneste in propria cilicorie culinara... Briose cu banana .. Pursecuri de mure cu limaie ... Brioge simple din dovleac. Paine Fiesta cu malai Briose cu ln Paine cu nuci gi stafide. . Paine senzasionali cu plante aromatice 10 15 229 32 33 40 43 44 a7 49Paine rapida cu merigoare, fara grisim’ Paine rapida cu mere PREPARATE PENTRU MICUL DEJUN Chee cu afine pentru cafea. . Cartofi pentru micul dejun Paine prajita franguzeasca favorita Clatite cu fructe....... Smoothie-uri de fructe Terci de ovaz G-Mom! Clitice Panana . Muesli Granola naturala Burrito-ul nostru preferat Clitite de dovleac Tofu batur . wees . Rulada cu mere uluitor de gustoasi Cea mai buna salar de broccoli. Salata de fasole ochi negra. Salati de jelind cu masline. Ceviche cu fasole .. Salati Coleslaw Salata de cug-cus ....... 6.06 Sos de inmuiat din castraveyi cu mirar Ensalada Azteca Sal Salata de paste cu rosii proaspete siavocado : Salata cu nuci in stil grecese. Salat de quinoa cu tahini si imaie. de cartofi Fiesta Pachegele de salata verde .......-+.0+ Maioncza Gridina verde Salaté mexican’ de jicama . .. Samosa perfecti........ Salata de taigei cu susan Salae’ Southwestern. 91 - 0 252. 53 6 82 85 87 -88 92 95 -96 99 101 102 -105 -107 108 109 n2 114CUPRINS SUPE Supa areca 19 ‘Supa crema de porumb si nucd de cocos. 120 Chapea dominican. 123 ‘Supi de varzi murati 125 Tocani copioasi. 2-127 ‘Supa de linte . =. 128 Sup& rapid din ere feluri de fasole 131 Supi de ciuperci asezonati......... 133 Supi de dovleac condimentata 134 ‘Supa de rogii cu tortilla . 135 Supi thailandeza de arahide . 136 SANDVISURI Bagheti cu legume. 140 Sandvisuri delicioase fark oua ...... 141 Burgeri de naut si spanac. . 143 Pacheyele de granolacu fructe 144 146 149 150 Pacheyele cu hummus Sandviguri marine cu nut. Bagheti cu chiftele de pecan . Sandviguri cu ciuperci portobello si cimbru . Tortilla prijite savuroase Pacheyele thailandeze. : ‘Sandviguti cu sos de rosii si busuioe Pacherele fajita de legume ......... ANTREURI 1s 152 + 155, 156 159 Legume africane = 163 Clitite cu sparanghel. 164 Rogii la cuptor umplute cu cus-cus . . 167 Salata cu burgeri cove 168 Fasole dominicana... 170 ‘Tocani picanti de arpacas. 172 Orez cu nuci de cocos gi curry. 173 Vinete coapte.... 174 Ciuperci portobello cu spanac . 176 Enchilada fabuloase din cartofi dulci.. se 7 Chili cu paste favorite... 2179 Fettuccine cu broccoli sisos de nuci caju 181 ‘Tocani de porumb si tomatillo ..... 182 Linte cu verdeguri 185 Plicineé cu praz.. + 187 Macaroane cu dovleac «189 Paste ca la mama acasi ‘cu sos marinara. 191 ‘aut Masala 192 Mamiligi ca la mama cu orez fi fasole .. 2195 ‘Taigei cu nuca silegume . +196 Gnocchi de dovleac cu sos italienesc de legume ..... 199 Legume la cuptor cu spanac proaspit, uluitor de gustoase...., 201 Vinete in stil marocan . = 202 Calzone Southwestern . 203 Deliciu de spaghete de dovleac. ..... 204 “Tortilla cu tomatillo la cuptor ...... 207 Lasagna de legume. . =. 209 “Tocana cu giluste vegerale 20 Tarte de dovlecel zucchini cu gust de crab dar fara crab. . . 2 GARNITURI Porumb cu ardei si busuioc ........ 215 Sfecli cu verdeyuri = 216 Moro ca in Caraibe . + 219 Morcovi la cuptor 221 Fasole verde cu coriandru <2 Piure de mere si merigoare =. 225 Crema de conopid: «226 Legume in stil etiopian 227 STUDIUL CHINA — CARTE DE BUCATEFasole verde cu ciuperci si usturoi Linte cu verdesuri Dovleae plicintar preparat rapid . Fasole verde asezonata, cu cartofi. Tocana de rosii Cartofi cu kale, numa’ bun... Careofi Southwestern copti de doui ori Succotash picant DESERTURI Plicinta de curmale uluitor de delicioasi Prijitura rasturnati de turca dulce cu mete .....e eee. Prajiturd (Fara brinza) cu crusta de plicinta cu nuci G-Mom Plicintd de ciocolata cu banane..... Plicine’ de nuc& de cocos si mango Plicinta cu cipsune proaspete ‘Crema de banane congelate..... Budinca de fructe. s Crusta de plicintd cu nuci G-Mom Prajicurd de ananas sivigine........ Budinca de ciocolat cu ment Aluat fraged cu amestec de fructe Baroane necoapte cu unt de arahide. Fursecuri de oviz cu nuci de cocos Prajitura vegana de ciocolatt Plicinea de dovleac vegani. ANEXE Simboluri dietetice. . . Index... 2000 Despre autor 228 230 -232 +234 235 -237 238 241 +245 = 246 +249 = 250 253 +255 +256 +257 258 259 260 -263 265 266 268 -269 272 73; 284CUVANT INAINTE Sune subiectiv si e mai bine s-0 spun de Ia bun inceput. Autoarea acestei carti este fica mea, LeAnne Campbell. Ins subiectiv sau nu, fi cunose stilul de gitit, resetele (am {incercat multe dintre ele), devoramencul ei fayi de o bund nutrigie si abilitatea ei, ca profesionista foarte ocupata cu cariera, dea pregiti mese rapide si hranitoare. LeAnne si-a angajat intreaga familie si o ajute in acest proiect. Amindoi fii sii au fost domici si dispusi si o ajure si au deve- nit de-acum ei ingisi buni bucatari. (Steven, fiul lui LeAnne, a realizat si focografiile pentru aceasti carte.) Mama ei, Karen, si ‘cumnata ei, Kim, au contribuit cu citeva ‘efete personale gi au ajutat la degustare. $i ‘eu am ajutat ~ la degustare, vreau si spun. Rejetele din aceasté carte sunt consecvente ‘cu mesajul de sindtate al Studiului China, ccartea pe care am scris-o Impreund cu ful meu, Tom. Aceasti carte este scrisi cu intengia de a-i ajuta pe oameni si realizeze rapid preparate hrinitoare, la capitul unei tile de munca. Una dintre particularitagile cargii lui LeAnne este folosirea unor rejete care nu congin grisimi adaugate si pugina sare~ sau chiar fied sare si care recurg la minimum, in modul cel mai judicios, la utilizarea de agengi de indulcire. Unele persoane, care nu pot in ruptul capului si accepte ideca de a nu folosi zahar sau grisime in dieta cotidiand, pot si-i pund la indoiali stra- tegia firi-grisimi, dar dovezile stiinsifice arati cd ar trebui si incercim si evitim sit folosim grisimi addugaie, mai ales persoa- rele care fe se confrunci cu un rise sporit de aparigiea unei boli degenerative (respec- tiv majoritatea oamenilor) sau cei care au fost deja diagnosticasi cu o asemenea boali(de exemplu, boli cardiovasculare, cancer, diaber gi alte tulburdri metabolice si obezi- tate). Folosesc termenul grasimi ,adaugate” pentru a face distincgia fayi de alimentele pe bazi de legume gi fructe care au un con- sinut bogat de grisimi, deoarece acestea au adeseori o rezervi natural de antioxidangi, fibre si genul adecvat de proteine. $tiu c& pentru mulyi oameni care au avut intotdeauna o dieta tipic americana ~ tipica ‘omului modern din girile dezvoltate ~ tre- cerea la 0 dieti fird grisimi adiugate poate constituio foarte mare provocate~cel pusin la inceput. Dar este important sa se stie ca s-a dovedit ci grisimile dau dependensa, ficindu-i adeseori pe oameni si consume cantitagi tot mai mari de-a lungul timpu- fui. In cele din urmi, devine cit se poate de dificil pentru mulsi oameni si iyi revin’ de pe urma acestei dependenge. La fel ca in cazul multor altor dependenge, unora li se pare nu numai dificil si faci schimbarea, ci devin si neobignuit de defensivi in privinga preferingelor lor. Insd schimbarea este posibild. Este nevoie doar de timp, poate citeva luni pentru uncle persoane. lar din momentul in care schimbarea este impliniti, descoperim gusturi noi la alimentele pe baza de legume si fructe, gusturi despre care aproape ci nici nu stiam ci exist’. Din momentul in care ajung in acest punct mai sinitos, multi dintre ei descoperi ci daci, din cut ozitate, revin la vechile preparate care plu- tesc in grisime, se confrunti cu dificultayi = poate chiar rulburiri intestinale reale ~ sau este posibil si constate ck mincarea de odinioard are gust mai curind de unsoare stricata ‘Am fost adeseori intrebat ~ de citeva sute cred ~ ce mincim noi, eu gi familia ‘mea. Cu toate ca incere si rispund pe loc, prea bine ci rispunsurile mele foarte limitate nu por si fie satisficitoare pentru cei care cauti si realizeze schimbiri ade- virate ale stilului lor de viagi. Acum sunt fericic si spun ci exist 0 carte de bucate care se apropie att cit mi-am imaginat de mult de adevirul alimentayiei din familia mea. Asta este. —T. COLIN CAMPBELL, doctor in stiinfe, coautor al marelui bestseller Studiul China, profesor emerit de biochimie nutrijionala, Universitatea CornellINTRODUCERE CALATORIA MEA CATRE O DIETA BAZATA PE LEGUME $I FRUCTE (Ce maninci fiecare este 0 chestiune de opyi- une personali, adeseori bazati pe ce i se pare fiecituia cd este gustos, satisficitor, familiar sau usor accesibil. Cand imi spune lumea si mi gindesc la ce minanc si de ce maninc ceea ce mananc, trcbuie si ma opresc un minut. Propriile mele experienge de viasa, precum si experientele celor mai apro} ate persoane pentru mine — mai ales cei care mau ingrijit cind eram mica — m-au afectat, la fel cum asemenea experienge at afecta pe oricine altcineva. Cand eram mica, adescori mama alegea mancarea pe care 0 mancam, pur si simplu pentru ci ea gitea si pregitea toate mesele familici. Mancam aceste mese cu un mare avint: cotlete de pore cu piure de carcofi si fasole verde, spa- perigoare sau un platou mare de pui prijit. Cinele acclea erau adeseori incu- nunate de deserturi si inghegata de casi, 4i deliceu dicta mea a ince- put si se schimbe, datorité descoperitilor tatilui meu, doctoral T. Colin Campbell, descoperiti pe care ulterior le-a detaliat in cartea sa, Studiul China, un mare bestsel- ler mondial. Pe baza cercetarilor sale din domeniul alimencas, el i-a sugerat mamei ca familia noastr si inceapa si aibi 0 alimentayie centratd mai mult pe alimente din legume si fructe si mai pusin pe ali- mente de origine animali. Intreaga familie am inceput incetul cu incetul si facem tran- itia cdtre o alimentagie bazati pe legume ‘i fructe. In loc si ne mai dea carne la felul principal, mama a inceput si foloseasca mai rar camea, ca garnituri sau doar pentru gust. Am trecut de la 0 felie mare de sunca Tingi macaroane, la una sau doui felii de suncd tliat mic si adiugatd intr-o tocani de cartofi mare, pentru opt persoane. ‘Mama a fost intotdeauna un bucitar extra- ordinar; in copilarie imi plicea la nebunie tot ce gitea. Aga ci dupa ce am plecat la colegiu, am ciutat preparatele faniliare, reconfortante, ae copiliriei mele, care ade- seori cuprindeau produse de origine ani- mala, Pind in acel moment, alegerile mele alimentare se bazasera exclusiv pe pofte $i Pe ceea ce mi se parea a fi gustos. Impre- uni cu prierenele din colegiu comandam pizza seara tarziu, cu supliment de branei mnayi, urmati de o inghesatd inecati in garnitura de ciocolata ferbinte. Abia dupa ‘ce am termina colegiul am inceput cx ade- virat si mi inuicb de ce mincam ccea ce mancam.In incercarea de a identifica momentele punctuale care au dus la orientarea mea catre 0 alimentagie bazati pe legume si fructe, imi amincesc vreo doua experienge distincte. La absolvirea colegiului, am fost acceptati in Corpul Picii. Pentru prima ari urma si fu exclusiv de capul meu. ‘Am fost detasatd in una din regiunile mai rurale din Republica Dominicana si lucram in mod direct cu familii sarace gi cu copii malnuttigi. Era 0 familie, in special ~ si ci exact ci un copil anume — de care m-am atagat. Anita avea paisprezece luni si abia dact avea patru kilograme si jumarate. Bunica avea griji de ea cit mama era ple- cati in orag si-gi caute o slujba. Bunica Anitei trecea adeseori pe la clinica unde lucram $i locuiam eu. Intr-o zi plouase si bunica abia wagea de cigiva saci cu hrand pe care 0 cumpirase din oras. O luase si pe Anita ~ care Ficuse o infecyie brongici pe bunica Anitei chinuindu-se si care si hhrana si copilul, asa ci m-am oferit so duc eu pe Anita. Mergind cei trei kilome- tri gi mai bine pe coasta muntelui pand la casa Anitei, i-am simpit inimioara batind, foarte aproape de pieptul meu. Din cind in cind era aproape nemiscatd. ‘Trebuia si mi ‘opresc si si-mi apropii urechea de fara ei si aud daca mai respira. Ia doctor. Am vizut-o In seara aceea, cand m-am intors la clinica, am rimas in camera mea. De obicei m-as dus pana la casa vecinei, si jucim domino sau si stim pur gi simplu de povesti, in bucitiria ei. Dar in seara aceea am vrut si rimén singuri. Pe la inceputul siptim: ni aceleia incepusem si citesc cartea Diet for a Small Planet ~ Dieta pentru o planeta mica — de Frances Moore Lappé, 0 carte cu care am rezonat cu adevarat in seara aceea. Urcand cu Anita pe munte, trecusem pe angi o fermi de vite de o mie de acti, ca de obicei. Proprietarii acestei ferme stéteau in strdindtate gi cind se intorceau in Repu- blica Dominicand, stiteau in cea de-a doua locuingi a lor, intr-o zona turistica de mare clasé. Cei care tréiau in jurul acelei ferme nu. vedeau niciun fel de beneficiu de pe urma acelei ferme care ocupa foarte muk loc din zona lor. Carnea vitelor era folosita doar pentru hrinirea unci mici piryi din popula- sia locali — cei care si-o puteau permite. Insi jie de ca, nu primeau nimic. Conforcul fermei depagea cu mult condigiile din casele care o incon- jurau. Vitele aveau teren din belgug pentru pascut; Anita, familia ei gi mai mulyi dintre vecinii lor, stateau in cdsuge mici si inghe- suite, Rezervoare mari de api cu instaagi adecvate si robinete erau la dispozisia vitelor orice moment, asigurindu-le o rezervi abundeata de apa. Familia Anitei gi vecinii lor nu se bucurau de acelasi lux. Pentru a avea api, trebuia si meargi pe jos pini la iu si so care acasi in bidoane — si chiar si asa, apa era adeseori contaminati. sie m-a izbit ca fiind profund 4. Privind acest paradox dintr-o perspectiva umanitar’, am inceput si pun producia de carne de vita sub semnul intrebirii. M-am gindit c& poate as fi putut si fac eu un pas in sensul reducerii consu- mului de alimente pe bazi de produse ani male, pentru ca resussele si poati fi folosice mult mai eficient. i a mai existat o experienta in perioada pe er eat n care am petrecut-o in Corpul Pacii, care a4 avut un impact asupra alegerilor mele dic- cetice, de aceasta dati dintr-o perspectiva a drepturilor animalelor. Cire sfigitul sta- giului meu in Corpul Picii, am fost deta- sath mai sus in munte si eram in curs si ajut la construirea unei scoli, Pe tapsanul de langi casa mea era pajiste mica pe care triia 0 capra — de fapt, un sap. Tapul pirea Si fie cat se poate de curios si de atent la ce ficeam eu. Adeseori se apropia de gard si se sinea dupa mine in jurul curs, Am inceput sa-i dau si manince resturi de la bucdti- rie, ceea ce fied indoiala cd l-a ficut si mai arent. Era primul lucru pe care il vedeam seara cind ieseam din casi si un vecin a sustinut c& atunci cand ma intorceam de la ‘muncé, fapul imi auzea motocicleta, venea in fuga Langa curtea mea si ma astepta, Am ajuns si mi atagez de sap, care ma astepta rabdacor in fiecare 2i, dimineaga $i seara. Niciodac ca pani acum nu a mai exiscat un munte de cercetiri_ empi sustina 0 alimentayie bazati pe alimente care si Inte-o zi am venit acasa siam vazut un lucru care m-a deranjat cu adevarat. Cind mi-am impins motociclera in curtea din spate, sm-am uitat pe pajiste dupa yap. Era acolo ~ cfucind cu privirea gardul, Avea gacul raiac si sangele i se impristiase in curtea mea. ‘Ochii pareau si ma urmareasca impingin- du-mi motocicleta in sus pe carare. Ochi care nu mai zimbeau; se rugau, intr-o durere profundi, aproape ma implorau si-l ajut. Dar nu putcam si mai fac nimic SAngele lui a continuat si curgi incet prin curtea mea. Am simgit cd mi se face rau. M-am intors si m-am dus induncru, Mai tarziu, seara accea, vecinii mi-au adus o farfurie cu carne de sap, spunan- du-mi ci era bine asezonati, N-am putut so maninc. Era carnea prietenului meu, sapul, si n-am purut si nui vid ochii cugi- tori, Atunei am incetat cu torul sii mai méananc came. ‘M-am intors acasi din Corpul Picii cu pro- priile mele credinge, atit din perspectiva umanitari, cit si din perspectiva drepcuri- lor animalelor. In acel moment, tata incd ‘mai derula cercetatile. $i tot ce descoperea sugera c& din perspectiva sinitiqii, dimi- nnarea alimentelor de origine animala i adoptarea unei hriniri bazate pe alimente integrale din legume si fructe era absolut eseniald. Asa cum se afirma in Studiul China (pag, 462): integeale, din legume gi feucte, Acum, de exemplu, pucem obsine imagini ale arte- relor inimii si pe urma putem arita de omanieri convingitoare, cum au ficut-o doctorii Dean Ornish si Caldwell Essel- styn jt 4 o alimentasie integrala, bazata pe legume si fructe, produce o involugie a bolilor cardiace. Acum avem cunostin- tele pentru a ingelege aceste mecanisme. Proceinele de origine animali, chiar mai mult decat grisimile saturate gi colesterolul din alte alimente, miresc nivelul sanguin al colesterolului la animalele de labora- \divizi umani si scara unor populayit intregi. Comparatiile dintre yari arata cd populayiile care traiesc pe baza unor ali- mentafii tradisionale, bazate pe legume si fructe prezinti o incidenyé sedzuté a bolilor cardiace si studiile realizate pe indiviaii din cadrul uneia si accleiasi populagii aracd ca aceia care consuma mai multe alimente din legume si fructe nu numai ci previned un nivel sanguin al colesterolului mai redus, ci si oincidenga mai redusi a afectiunilor car- dace. Acum ne aflém in posesia unei game profunde si largi de dovezi care ne arata ca 0 alimentagie bazatd integral pe legume si _fructe este cea mai bund pentru inima. Niciodata ca pind acum nu am avut 0 pro- funzime acit de mare a ingelegerii modului in care dieta influengeaz cancerul, atic la nivel celular, cit si la nivelul ineregii popu- lagi. Datele publicate araté ci proteinele de origine animali favorizeari dervoltarea tumorilor. Proteinele de origine animala marese nivelul unui hormon, IGF-1, care reprezinci un factor de risc in cancer si die- tele bogate in cascini (principala protein din laptele de vaci) Iasi mai mulyi carci- nogeni in celule, care permit mai mulror produsi metabolici ai carcinogenilor si se lege la ADN, ceea ce permite mai multe reacgii mutagenice care dau nastere celulelor ‘canceroase, care la raindul lor permit 0 de2- voltare mai rapida a tumorilor din mome! tul formirii lor inigiale. Datele arata ci 0 diecd bazati pe produse de origine animal miteste producfia de hormoni feminini legati de reproducere, pe durata vie fem lor, ceea ce poate si conduci la aparigia can- cerului de sin. Acum avem 0 gama profunda 4 larga de dovezi care anata cd 0 alimentatie integral bazata pe legume si fructe ese cea mai bund in cazul cancerului. Niciodata ca acum nu am mai avut mij- loacele tehnologice pentru. masurarea bio- markerilor asociagi cu diabetul si dovezi care arati ci nivelul zaharului din singe, al colesterolului gi al insulinei se amelioreaza in cazul unei alimentagii bazate integral pe legume gi fructe, mai mult ca orice ale trat ment. Studiile de intervensie arata ca arunci ind persoane care suferi de diabe: de tipul 2 sunt tratate cu alimente integrale, se poate produce 0 involutie a bolii si se permite renungarea la tratamentul medicamentos. O gama bogata de studii internasionale arata GG diabetul de tipul 1, 0 boali autoimund ‘grav, este asociatd cu consumul de lapte de ‘vaca si ingircarea prematura. Actualmente stim ci sistemul nostra imunitar poate si ne atace propriile organisme printr-un proces de mimare moleculara indus de proteinele de origine animal care ajung in circulagia sanguin. Avem, de asemenea, doveri ulu- itoare care asociazi scleroza multipli. cu consumul de alimente de origine animala gi in special cu consumul de produse lactate. Studiile de interventie dieteticd au aritat ci dicta poate si ajute la incetinirea si, proba- bil, stoparea sclerozei multiple. Acum avem 0 ‘gama profunda si largé de dovezi care ne araté cd o alimentagie bazata integral pe legume sifructe este cea mai bund in cazurile de diabet 4 boli autoimune. Niciodata ca pin’ acum nu am mai avut gami atat de bogati de dovezi care si ne arate c& dietele care congin un exces de pro- teine de origine animali pot si ne distrugi rinichii. Calculii renali apar deoarece con- sumul de protcine de origine animali cre- eazi o cantitate excesivi de calciu si oxalayi la nivelul rinichilor. Stim acum ed si cata- racta si degenerarea maculara, ambele asoci- ate imbatrinitii, pot fi prevenite cu ajutorul alimentelor cate congin cantitiji mari de antioxidangi. In plus, cercecdrile au aritat Gi disluncgiile cognitive, demenga vasculari provocati de atacurile cerebrale reduse gi boala Alzheimer sunt toate asociate cu a mentele pe care le consumam. realizate pe populaii umane araté ci riscul de fracturi de sold si osteoporozi este mari de dietcle bogate in produse de origine ani- mali, Proteinele de origine animali scot calciul din oase, creind un mediu acid in singe. Acum avem o profianda si bogata gama de dosezi in sprijinal fapeului cdo dietd inte- gral, bazata pe legume si fructe este cea mai bund pentru rinichi, oase, ochi si creer. Inarmata cu cercetirile taralui meu si cu propriile mele credinge si experiente, am inceput si am o alimentayie apropiata de cea exclusiv vegetali: firi niciun produs de origine animal, carne gi lapte. Acum am Se pot face si ar trebui sa fie ficute mai multe cercetari, dar ideea ci alimentele regrale, bazate pe legume gi fructe pot sit ne protejere impotriva unei largi game de boli cronice gi ci pot chiar si le vindece au mai poate si fie negati, Nu mai este vorba doar despre cigiva oameni care fac afrmarii legate de dieca cu legume gi fructe bazate pe propria experiengi, filovofie sau susjinerea existd sute de studii de cercetare detaliate, cuprinzatoare, bine realizate, care arati toate acelasi lucru, doi fi care au crescut cu dicti asemini- toate, aga cum a ficut mama cu mine. Am incereat si folosese alimentagia mu numai pentru a-i hrini, ci pentru crearea unor preparate gustoase gi sinitoase,»Studiul China Carte de bucate combina cele mai bune si mai sinatoase practici ale alimentagiei bazate pe plante, cu preparate fara ulei, de care te vei indrgosti de-a dreptul, impreuna cu intreaga ta familie.” — LINDSAY S. NIXON, AUTOAREA URIASULUI SUCCES, SERIA HAPPY HERBIVORE Fo aaa a a aC LV CU eae are scar NTT) \Vandutd in aproape un milion de exemplare si aclamati drept una dintre cele mai importante ciryi de sanatate si nutrtie contemporane, Studiul China dezvaluie faptul ci dieta tradisionali occidental a condus la © dezvoltare pe scar’ larga a celor mai mari probleme de sinitate ale momentului, inclusiv obezitatea, diaberul, afectiunile cardiace si cancerul. Bazati pe cel mai cuprinzitor studiu de nutrigie care a fost realizat vreodati, cartea fi pune in miini cititorului dovezi imposibil de contestat ci o alimentagie bazati pe plante duce la 0 stare optima de sinitate avand capacitatea de a opri sau vindeca numeroase afectiuni. Pentru prima oard, o carte de bucate porneste de la aceste descoperir si pune la dispozitie reete de Preparate culinare bazate pe dovezile stiinsifice ale Studiului China, Scrisi de LeAnne Campbell, fiica unuia dintre autorii Studiului China — dr. T. Colin Campbell - si mami a doi adolescengi inzestrayi cu 0 ‘sindtoasi pofti de mancare, Studiul China Carte de bucate cuprinde regete delicioase, usor de realizat, bazate pe plante, fird adaos de grisimi, cu zahar si sare la minimum, regete verificate, care asiguri o stare ‘optima de sinatate — fird niciun sacrificiu in ce priveste savoarea si aromele. Cu o Prefasi deT. Colin Campbell, Studiul China Carte de bucate cuprinde rejete pentru toate ocaziile: CARTOFI PENTRU MICUL DEJUN FETTUCCINE CU BROCCOLI $I SOS ENCHILADA FABULOASE DIN CARTOFI DULCI DENUCI CAJU BATOANE NECOAPTE CU UNT DE ARAHIDE SUPA THAILANDEZA DE ARAHIDE PRAJITURA (FARA BRANZA) PAINE FIESTA CU MALAI Plina de ponturi utile de substitugii, conservare a factorilor nutritivi si tranziie la 0 alimentagie bazata peplante, Studiul China Carte de bucate igi arata cum si igi transformi cu adevarat si vizibil starea — apevar £7 pivin =