Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Matei Adrian
Master Inginerie Structurala
1.Silozuri.Generalitati
3.Cedarea silozurilor
Cedarea silozurilor poate avea consecinte grave,soldandu-se cu
pierderea structurii acestuia,pierderea sau compromiterea materialului
depozitat,la care se adauga pericolul contaminarii mediului,costuri cu curatirea
zonei,cu reconstruirea unui nou siloz,si chiar si pierderi de vieti omenesti.La
silozuri,cedarile locale ale structurii acestuia,atrag dupa sine de multe ori colapsul
intregului siloz.Aceasta se datoreaza faptului ca structurile cu placi curbe subtiri
nu sunt inzestrate cu redundanta structurala,mai mult,le lipsesc trasee alternative
de descarcare a incarcarilor in eventualitatea producerii unei cedari
locale.Cedarile silozurilor sunt de obicei bruste,neanuntate,cateodata putand fi
cauzate si de explozii ale materialelor depozitate(faina).
Silozurile sunt constructiile industriale pentru care au fost inregistrate
cele mai numeroase cazuri de cedare;desi nu sunt disponibile date statistice,sute
de silozuri,tancuri si depozite sufera colaps in fiecare an,cu consecinte financiare
foarte grave.
Asa cum s-a mentionat,silozurile sunt supuse unor categorii de incarcari
foarte variate,deopotriva statice si dinamice,ducand deci la modalitati de cedare
variate.Realizarea unui proces de proiectare optim este cu atat mai dificila,cu cat
materialele depozitate pot fi dintre cele mai diverse,cu particularitati de
4
Totusi,in foarte putine dintre cazuri s-au inregistrat cedari ale silozurilor in
functiune,prin plesnire.Explicatia este natura ductila a otelului utilizat la
confectionarea acestor sructuri,care permite deformatii locale spre exterior
mari,fara a antrena colapsul peretelui.Mai mult,rigiditatea mare a solidelor
depozitate in silozuri permit uneori o descarcare a presiunilor interne mari,de
natura sa produca curgerea otelului.In
Grosimea de proiectare a peretelui este in mare parte data de capacitatea
sectiunii peretelui la flambaj sub compresiune centrica;prin urmare,presiunile
locale mari care produc umflarea si plesnirea silozurilor,nu sunt considerate in
proiectare decat in putine cazuri,desi ele contribuie la reducerea acestei
capacitati.In unele cazuri insa un astfel de mod de cedare este de asteptat:este
cazul silozurilor in care se depoziteaza materiale care sufera fenomene de
dilatare,iar concomitent cu aceasta se produce si o scadere brusca a temperaturii
mediului ambiant,care produce racirea otelului silozului,dar nu a si a
continutului.Reprezentativ pentru acest tip de cedare,este cazul unui siloz de 16
ani,umplut pana la capacitate-700t- cu porumb;dupa scurgerea a aproximativ 15
min,procesul de golire a fost intrerupt pentru o inspectie vizuala.La cateva minute
dupa, silozul a plesnit brusc (Figura 2).In figura 1 este prezentat un alt caz de
cedare cauzat de suprapresiunile generate din timpul golirii silozului,ca urmare a
descarcarii asimetrice,cu excentricitate mare.
Figura1.Avariere a
partii superioare in
timpul golirii(Marinelli
,2004)
Coroziunea.Este
bine
cunoscut
ca
fara
o
protectie
corespunzatoare,coroziunea-indeosebi
cea
electrochimica-provoaca
deterioarea elementelor metalice ale silozului.In figura 3 sunt prezentate 2
silozuri care au suferit avarii si apoi au cedat complet din cauza
coroziunii.Este important asadar,ca in cazul silozurilor din metal sa se faca
pe langa o mentenanta corespunzatoare(vopsire) si inspectii periodice ale
structurii de rezistenta,
Thermal Ratcheting
Fenomenul de thermal ratcheting are loc in recipientii pe peretii
carora se exercita presiuni de natura sa produca depasirea limitei de
elasticitate a materialului,simultan cu supunerea lui la cicluri alternante de
incalzire-racire;atunci cand la fiecare incalzire a recipientului se produc
deformatii plastice,are loc fenomenul de ratcheting.In unele cazuri,doar
fata interioara a peretului este supusa temperaturilor inalte,concomitent cu
producerea de deformatii plastice;la racire,aceste deformatii plastice
cumulate in peretele interior sunt suficient de mari incat sa produca
plastificarea pe suprafete reduse ale peretelui exterior;aceasta acumulare
de deformatii plastice se produce la fiecare ciclu de
incarcare/incalzire.Depasirea deformatiei ultime in peretele recipientului va
conduce in cele din urma la cedarea sa.In figura 4 este prezentat un siloz
din SUA,care a suferit colaps in 1996.Cedarea s-a produs noaptea ,cand
silozul nu era intrebuintat in niciun fel.Jenike and Johanson au ajuns la
concluzia ca peretii silozului se dilatau in timpul zilei si contractau noaptea
la scaderea temperaturii.Cum silozul nu fusese golit,materialul din interior a
inceput sa se depuna,concomitent cu evolutia dilatarii peretelui.La
contractia acestuia,materialul nu a putut fi impins inapoi in pozitia initiala,si
opunand rezistenta impingerii peretelui,a dus la aparitia unor presiuni
foarte mari in acesta.Procesul a avut loc zi de zi,ducand in cele din urma la
cedarea silozului.
13
Cutremurele
Cutremurele produc in mod frecvent avarierea sau colapsul
silozurilor,cu pierderi nu numai materiale,dar si umane.Spre exemplu,in
timpul cutremurului din 2001 ,din El Salvador,3 persoane si-au pierdut
vietile in urma colapsului unui siloz.
Un cutremur produce acceleratii ale terenului pe trei directii(ipoteza
simplificatoare).Componenta verticala a acceleratiei terenului produce
efecte neglijabile la silozuri,in schimb cele doua componente orizontale
produc incarcari semnificative,indeosebi la silozurile inalte incarcate cu
materiale grele.Aceasta deoarece fortele seismice sunt forte inertiale,ai
caror vectori se aplica in centrul de greutate,care la silozurile inalte se
gaseste la o cota mare fata de sol,ducand asadar la valori mari ale
momentelor la baza structurii.Aceste valori de momente incovoietoare se
suprapun peste valorile date de incarcarile gravitationale,rezultand
distributii neuniforme de presiuni la baza silozului,cu valori foarte mari.O
alta cale pe care seismele avariaza silozurile este prin producerea de
oscilatii la unele materiale ce pot fi depozitate;in acest caz,la proiectare
14
15
Figura 5.Colaps a doua silozuri pentru lapte in urma unui cutremur(CAE 2007)
16
a)
b)
17
c)
Figura 6.Silozuri prabusite in Turcia:a)Xiao si Yaprak;b)GESS c)Tanc neavariat(in partea dreapta)
si doua tancuri avariate,in timpul cutremurului din Kocaeli,Turcia.
rathole sau de arc pot duce la prabusirea silozului.Un alt efect nedorit
este aparitia vibratiilor autoinduse ale silozului,care amplifica incarcarile
dinamice la valori pe care acesta nu le poate prelua.Schimbarea tipului de
material depozitat poate produce in unele cazuri o crestere a timpului
necesar evacuarii,iar daca materialul in cauza este piroforic si prafos,se
creeaza conditii prielnice pentru producerea de implozii.
4.Concluzii
20
5.Bibliografie
21