COLEGIUL ECONOMIC VIRGIL MADGEARU,PLOIESTI

Ploieti, Str.Rudului, nr.24

Tel :0244/591240, 0244/542341
E-mail :colegiul_economic_ploiesti@hotmail.com

PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIANALA
NIVEL 3/3+
CALIFICAREA : TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

TEMA : REFLECTAREA VENITURILOR IN CONTABILITATEA

SC CONFEX SRL

IUNIE 2012

CUPRINS

Argument.....................................................................................................3
1.PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE CONFEX SRL .............6
1.1. Localizarea firmei..................................................................................6
1.2. Scurt istoric...........................................................................................6
1.3. Forma juridica de constituire.................................................................7
1.4. Conducerea si personalul firmei...........................................................7
1.5. Oferta societatii.....................................................................................8
1.6. Principalii clienti si furnizori...................................................................9
2. VENITURILE...........................................................................................10
2.1, Importanta veniturilor............................................................................10
2.2 Clasificarea veniturilor............................................................................10
2.3. Evaluarea veniturilor..............................................................................11
2.4. Documente specifice inregistrarii veniturilor..........................................13
2.5. Conturi specifice inregistrarii veniturilor.................................................14
2.6. Modalitati de inregistrare a veniturilor....................................................15
3. STUDIU DE CAZ.......................................................................................17
4. CONCLUZII...............................................................................................20
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................21
ANEXE

Argument
Insemnarile contabile au fost generate de dezvoltarera schimburilor comerciale,
a raporturilor de pe piata ca rezultat al diviziunii sociale a muncii.
Contabilitatea este o stiinta economica importanta care face parte din categoria
stiintelor economice fundamentale alaturi de management, statistica, prognoza etc.
Luca Paciolo afirma : Sa se aseze in ordine frumoasa toate afacerile incat
repede sase poata avea cunostinta de fiecare din ele.
Contabilitatea studiaza latura valorica a activitatii economice, avand un rol
deosebit in viata economica si sociala, ea urmareste modul de gestionare al resurselor
economice si asigura controlul activitatii economice la diferite nivele de organizare.
Pe masura ce economia unei tari devine tot mai complexa, sfera de actiune a
contabilitatii se extinde la nivel macroeconomic. Apare astfel contabilitatea nationala
care, reprezinta un nivel de inregistrare si analiza structural-globala a ansamblului
economic al unei tari. Unele dintre cele mai importante sarcini ale contabilitatii sunt sa
furnizeze date necesare programelor de activitate economica, asigurarea urmaririi si
controlului valoric al activitatii desfasurate, prin inregistrarea cronologica a operatiilor
economico-financiare privind nevoile proprii ale unitatii, sa furnizeze informatii
necesare intocmirii documentelor de sinteza (situatii financiare ) in vederea luarii
deciziilor economice, sa asigure informatiile necesare cuantificarii P.I.B.- ului, marirea
avutiei nationale.
Veniturile reprezinta valorile incasate sau de incasat pentru : vanzarea de
bunuri, venituri din dobanzi si alte venituri financiare, venituri din reluarea
provizioanelor, etc.
Inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltielilor se subordoneaza
contabilitatii de angajamente care recunoaste veniturile si cheltuielile in momentul in
care operatia economica a avut loc si nu in momentul incasatii sau platii.
Veniturile nu fac parte direct din categoria elementelor de activ si de pasiv, ele
sunt determinari finale, elemente generate de operatii de activ si de pasiv, pe baza
carora se face determinarea rezultatului exercitiului financiar.

 O Intreprindere ,se defineste, in general, ca o entitate economica ce produce

sau cumpara, pentru ca prin vanzarea a ceea ce a produs sau cumparat sa obtina un
castig
O intreprindere este un ansamblu unic de mijloace umane ,materiale
ifinanciare,coordonate si organizate n scopul realizrii unui obiectiv economic si in
general,a unui profit .Deci, intreprinderile sunt entiati, in care, realitatea ia forme
diferite si da nastere la consumuri de active(cheltuieli) si crearea unor resurse (venituri)
toate in vederea realizarii principalului obiectiv ,realizarea de profit. Multi oameni
considera profiturile ca reprezentand un surplus inutil si nejustificat din punct de vedere
economic, insusit de factorii de productie. Asemenea pareri sunt alimentate de
inegalitatile ce se formeaza in timp intre diferitele grupuri sociale pe baza veniturilor
asigurate din profit afirma foarte frumos Paul A. Samuelson. Cheltuielile i veniturile
sunt deci determinari finale, elemente generate de operatii cu elementele de activ si
pasiv ale unei intreprinderi.
Nu se poate vorbi separat de cheltuieli, venituri si rezultate.Pozitia financiara a
unei intreprinderi este definita prin prisma profitabilitatii intreprinderii. In contabilitate
ecuatia folosita in acest sens se prezinta astfel :
Rezultatul exerciiului = veniturile cheltuielile exercitiului.
Intre venituri si cheltuieli exista o corelatie stransa, in sensul ca realizarea unui
venit presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers. Aceasta legatura o prezint pe
scurt in aceasta lucrare, incercand sa surprind elementele definitorii ale veniturilor unei
intreprinderi.
Am ales tema Reflectarea veniturilor in contabilitate deoarece veniturile sunt
cele mai importante elemente in functionarea unei firme si fara de care firma nu ar mai fi
capabila sa achizitioneze materiile necesare derularii activitatii sale.
In primul capitol este prezentat argumentul lucrarii ce contine cateva notiuni generale
despre venituri.
In cel de-al doilea capitol este prezentata societatea comerciala CONFEX SRL ce are
ca obiect de activitate confectionarea articolelor textile, un scurt istoric, forma juridica,
structura organizatorica, principalii furnizori si principalii clienti.

In cel de-al treilea capitol este prezentata in mod teoretic tema Reflectarea veniturilor in
contabilitate. Astfel, se prezinta importanta veniturilor, clasificarea si evaluarea
acestora, cat si documentele specifice inregistrarii lor si modalitati de inregistrare.
In cel de-al patrulea capitol este prezentat un studiu de caz asupra societatii SC
CONFEX SRL, situatia initiala de la inceputul lunii martie 2012, operatiile economice
desfasurate in cursul lunii si soldurile finale. De asemenea, in anexa se regaseste
Registrul jurnal si Balanta de verificare, documente obligatorii fiecarei societati.
In ultimul capitol sunt prezentate concluziile pe baza indicatorilor calculati pe baza
operatiilor economice din luna martie.
In concluzie, prin aceasta lucrare incerc sa evidentiez rolul veniturilor in activitatea
oricarei intreprinderii.

2.PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE CONFEX SRL

2.1. Localizarea firmei

SC CONFEX SRL isi desfasoara activitatea in judetul Prahova, orasul Ploiesti cu

sediul in Str. Galaxiei, nr 1, tel. 0244 511421

2.2. Scurt istoric

Domeniul de activitate al firmei este cel textil. Firma a luat fiinta la data de 1 martie
2000 avand un capital social in acea vreme de 100.000 lei prin asocierea domnului
Ionescu Gheorghe si domnului Andronache Ion.
Prima perioada de existenta a firmei a fost una plina de incercari in ceea ce
priveste calea de urmat in dezvoltarea ei. Astfel, intr-o prima faza s-au executat chiar
de catre patroni o serie de produse necesare restaurantelor : naproane, fete de masa,
servetele. Firma nu dispunea in acea perioada decat de o singura masina de cusut.
In 2002 au fost angajate trei persoane pe baza unui contract de prestari
servicii si s-a trecut la realizarea productiei pe baza de comenzi ferme. La sfarsitul
anului 2002 firma a inregistrat un profit net de 2500 lei.
La inceputul anului 2003 a fost inchiriat un spatiu de cca.35 metrii patrati,
pe strada Mircea cel Batran nr.24 si au fost achizitionate primele masini industriale : o
masina de cusut industriala si o masina de festonat. Tot in cursul acestei perioade au
fost facute si primele angajari pe baza cartilor de munca.
Activitatea in acest spatiu a durat doi ani de zile, numarul de angajati
ajungand la cifra 10. In anul 2006 s-a inchiriat spatiul in care firma isi desfasoara si
astazi activitatea, de cca 160 metri patrati, in str. Avram Iancu.
In anul 2012, firma are 30 de angajati, iar dotarea ei tehnico- materiala
cuprinde :
24 masini de cusut industriale
2 masini de festonat
2 masini pentru realizarea butonierelor
6

 2 masini de taiat.
trei masini de serviciu;
utilaje pentru procesul de productie;
un calculator pentru contabilitate;
materiile prime stocate intr-o magazie chiar in cadrul unitatii;
instalatiile electrice necesare cu voltajul la 380 si 220;
uneltele specifice necesare repararii utilajelor

Un fapt demn de luat in seama este acela ca pana la ora actuala, firma s-a
descurcat prin propriile forte fara ajutorul creditelor bancare, si este la zi cu datoriile
fata de stat.

2.3. Forma juridica de constituire

Forma juridica

sub care a fost constituita societate este de Societate cu

Raspundere Limitata (S.R.L). Societatea

este persoana juridica romana din ziua

inmatricularii in Registrul Comertului si isi desfasoara activitatea conform legislatiei

romane si prevederilor contractului si statutului societatii.

2.4. Conducerea si personalul firmei

Conducerea firmai este reprezentata de :
Ionescu Gheorghe: director general, director executiv, sef de aprovizionare,
insarcinat cu obtinerea comenzilor, expeditor al marfii direct la beneficiar si multe
altele.
Andronache Ion : director tehnic, director de productie, director de personal.
Personalul cuprinde :
- o contabila cu studii superioare;
- doi merceologi;
- 25 de angajati.

ORGANIGRAMA SOCIETATII

2.5. Oferta societatii

Oferta societatii cuprinde o gama larga de confectii textile executate in
concordanta cu cerintele clientilor.
1.Echipament de protectie si lucru
2.Articole sport
3.Produse pentru restaurante si unitatile hotelier
4.Articole pentru femei
5.Articole pentru barbati

Pe langa aceste produse textile, obiectul de activitate al firmei mai cuprinde si o

serie de activitati cum ar fi cele de comert cu ridicata si amanuntul specificate in
contractul de societate. Urmand ca in viitorul apropiat, firma sa initieze si o serie de alte
activitati.

2.6. Principalii clienti si furnizori

Printre principalii clienti amintim:

Sc. Aurora S.A. Ploiesti-cca 5000 lei

Sc. Alutus S.A Paulesti cca 1500 lei
Sc. Romstal S.A Bucuresti cca 4700 lei
Radio OK Ploiesti-ccca 1400 lei
Johnson Controls Ploiesti cca1800 lei
Prestij Ploiesti cca 1200 lei
Apa Nova Ploiesti cca 1600 lei
Fabrica de tigarete Ploiesti cca 30000 lei
Electrica Ploiesti cca 6100 lei
Vectra Service Campina cca 4000 lei.

Principalii furnizori

Un fapt demn de luat in seama este cel ca aprovizionarea are o descriere

sinuoasa de la o luna la alta in functie de cerinte, datorita decalajului dintre onorarea
comenzii catre un beneficiar si o noua comanda de la acesta.
Spre exemplu, in cadul unei luni de varf, se poate realiza aprovizionarea
de la urmatorii furnizori :
TEXTILA SRL-Mizil-cca 2000 lei(7.5%);
NOVATEX-Bucuresti-cca 10000 lei(37.7%);
ALEXIA SRL- Campina-cca 10000 lei(37.7%);
FELIN SRL-Ploiesti-cca 500 lei(1.8%);
9

CARPATEX-Brasov-cca 1000 lei(3.7%);

RELONTEX-Bucuresti-cca 2000 lei(7.5%);
PANTEX-Brasov-cca 1000 lei(3.7%).

10

3. VENITURILE

3.1. Importanta veniturilor

Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul
exercitiului contabil sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale
datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat rezultate
din contributii ale actionarilor.
Veniturile pot fi utilizate pentru achiziionarea de active sau pentru creterea
valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creane, bunuri i servicii primite
n schimbul bunurilor i serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din
lichidarea datoriilor.

3.2. Clasificarea veniturilor

Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, astfel:
a) Venituri din exploatare, care cuprind:

venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si

serviciilor prestate;

venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (crestere) sau

in minus (reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse

si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor
si productiei in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite.
Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul perioadei
reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia
a marit nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Veniturile din productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul de profit
si pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor):

11

venituri din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si

cheltuielile efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active

imobilizate corporale si necorporale;

venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile pentru

acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii

(finantarea activitatii de cercetare si alte finantari) de care beneficiaza unitatea;

alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante

recuperate si alte venituri din exploatare.

b) Venituri financiare, care cuprind:

venituri din imobilizari financiare;

venituri din investitii financiare pe termen scurt;

venituri din creante imobilizate;

venituri din investitii financiare cedate;

venituri din diferente de curs valutar;

venituri din dobanzi;

venituri din sconturi obtinute; si

alte venituri financiare.

Sumele colectate de persoana juridica in numele unor terte parti, inclusiv in

cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta,
in aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele
cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinata, de obicei, printr-un
acord intre vanzatorul si cumparatorul/utilizatorul activului, tinand cont de suma oricaror
reduceri comerciale.
c) Venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de detinatorii de polite in
urma producerii unor calamitati).
d) Venituri din provizioane anulate.

12

3.3. Evaluarea veniturilor

Veniturile trebuie evaluate la valoarea just a contraprestaiei primit sau de
primi. Valoarea veniturilor rezultate dintr-o tranzacie este determinat de obicei printrun acord dintre entitate i cumprtorul sau utilizatorul activului. Veniturile se
evalueaz la valoarea just a contraprestaiei primite sau de primit, innd cont de
valoarea oricror reduceri comerciale i rabaturi cantitative permise de entitate.
n cele mai multe cazuri, contraprestaia este sub form de numerar sau de
echivalente de numerar, iar valoarea veniturilor este suma numerarului sau
echivalentelor de numerar primit(e) sau care urmeaz a fi primit(e). Cu toate acestea,
n momentul n care intrarea de numerar sau de echivalente de numerar este amnat,
valoarea just a contraprestaiei poate fi mai mic dect valoarea nominal a
numerarului primit sau de primit. De exemplu, o entitate poate oferi cumprtorului un
credit fr dobnd sau poate accepta de la acesta efecte comerciale cu o rat a
dobnzii mai mic dect cea de pe pia drept contraprestaie pentru vnzarea
bunurilor. Atunci cnd acest acord constituie efectiv o tranzacie financiar, valoarea
just a contraprestaiei este determinat prin actualizarea tuturor sumelor de primit n
viitor, utiliznd o rat a dobnzii implicit. Rata dobnzii implicit este rata care poate fi
determinat n modul cel mai clar dintre:
(a) rata predominant pentru un instrument similar al unui emitent cu un rating
de credit similar; sau
(b) o rat a dobnzii care actualizeaz valoarea nominal a instrumentului la
preul curent de vnzare n numerar a bunurilor sau a serviciilor.
Diferena dintre valoarea just i valoarea nominal a contraprestaiei este
recunoscut drept venit din dobnzi, n conformitate cu punctele 29 i 30 i n
conformitate cu IAS 39.
Atunci cnd bunurile sau serviciile sunt schimbate sau tranzacionate cu bunuri
sau servicii similare ca natur i valoare, schimbul nu este privit ca fiind o tranzacie
care genereaz venit. De obicei, acesta este cazul mrfurilor precum uleiul sau laptele,
n cazul crora furnizorii schimb stocurile ntre diverse zone pentru a satisface
cererea de moment dintr-o zon anume. n momentul n care bunurile sunt vndute
13

sau se presteaz servicii n schimbul unor bunuri sau servicii care nu sunt similare,
schimbul este privit ca fiind o tranzacie ce genereaz venit. Venitul este evaluat la
valoarea just a bunurilor sau serviciilor primite, ajustat cu orice sume transferate n
numerar sau echivalente de numerar. Cnd valoarea just a bunurilor sau serviciilor
primite nu poate fi evaluat n mod fiabil, venitul este evaluat la valoarea just a
bunurilor sau serviciilor cedate, ajustat cu valoarea oricror sume transferate n
numerar sau echivalente de numerar.

3.4. Documente specifice inregistrarii veniturilor

Orice tranzactie pentru a putea fi inregistrata in conturi, trebuie mai intai
consemnata in documente care sa ateste infaptuirea ei. Aceasta, deoarece
inregistrarea in conturi se face numai dupa ce acestea au avut loc, iar una din cerintele
contabilitatii o constituie fundamentarea si justificarea tuturor datelor sale pe baza de
documente.
Documentele prezinta o importanta deosebita pentru mersul normal al lucrarilor
in contabilitate,deoarece,cu ajutorul lor, se asigura verificarea prealabila a justetei si
legalitatii operatiilor economice, controlul gestionar asupra mijloacelor materiale si
banesti, respectarea disciplinei financiare,contribuind prin aceasta la intarirea
responsabilitatii pentru adiministratea patrimoniului fiecarei intreprinderi.
Totalitatea documentelor,ca purtatori materiali de informatii,constituie
documentatia unitatii patrimoniale.
Factura

fiscal este

comercial (furnizorul),

ctre

un

document

alt societate

contabil

emis

comercial sau

de

persoan

o societate
(clientul),

document ce conine lista cu produsele vndute i/sau serviciile prestate clientului de

ctre

furnizor,

conform

unui

contract

fcut

prealabil

sau

nu.

O factur conine serie, numr, dat de facturare, datele de identificare,

inclusiv fiscal, a emitentului i ale clientului, inclusiv ale persoanei ce ridic produsele
sau recepioneaz serviciile, lista produselor sau serviciilor, preul unitar, cantitatea
fiecruia, cota de TVA, precum i totalul parial (exclusiv TVA) i general (inclusiv
TVA).
14

Ordinul de plata este titlul de credit emis de posesorul unui cont bancar
(ordinator), adresat bancii care gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin care
titularul contului solicita bancii sa plateasca o anumita suma de bani unei alte
persoane, denumita beneficiar.
Fila de cec reprezinta un instrument de plata si garantie in cadrul tranzactiilor
comerciale care implica plati la un anumit termen.
Chitanta este un document avand valoare contabila, emis cu ocazia vanzarilor
produselor sau prestarii serviciilor cu plata in numerar. Chitanta trebuie sa includa in
pret si TVA -ul aferent.Emiterea unei chitante justifica automat primirea unei sume de
bani in numerar de catre emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un document
primar pe baza caruia se inregistreaza o operatiune contabila. Elementele obligatorii pe
chitanta, sunt urmatoarele: denumire furnizor, CIF furnizor, numar de inregistrare in
Registrul Comertului al furnizorului, adresa furnizor, suma incasata, denumire client,
adresa client, data emiterii.

3.5. Conturi specifice inregistrarii veniturilor

Conturile din clasa 7 Conturi de venituri sunt conturi cu functie de pasiv. Face
exceptie contul 711 Variatia stocurilor, care este bifunctional. Conturile din clasa 7
Conturi de venituri pot fi debitate, in cursul perioadei, cu veniturile realizate din
operatii de participatie transferate coparticipantilor.La sfarsitul perioadei, soldul acestor
conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere (121). Clasa 7 este structurata
pe urmatoarele grupe de venituri:
grupa 70 ,,Cifra de afaceri cuprinde conturile care reflecta veniturile din
vanzarea de bunuri si servicii;
grupa 71 ,,Variatia stocurilor cuprinde contul care reflecta veniturile
inregistrate datorita variatiei stocurilor;
grupa 72 ,,Venituri din productia de imobilizari cuprinde conturile care reflecta
veniturile obtinute prin productia proprie de imobilizari corporale si necorporale;

15

 grupa 74 ,,Venituri din subventii de exploatare cuprinde conturile care reflecta

veniturile provenite din subventii si imprumuturi nerambursabile, destinate activitatii de
exploatare;
grupa 75 ,,Alte venituri din exploatare cuprinde conturile care reflecta
veniturile din activitatea de exploatare si neregasite in grupele anterioare;
grupa 76 ,,Venituri financiare cuprinde conturile care reflecta veniturile
obtinute din operatiile financiare effectuate de unitate;
grupa 77 ,,Venituri extraordinare cuprinde conturile care reflecta veniturile
primate in cazul producerii unor evenimente extraordinare;
grupa 78 ,,Venituri din provizioane

3.6. Modalitati de inregistrare a veniturilor

1. nregistrarea minusului la inventar de produse finite, conform documentelor
justificative
4111.
Clieni

706.
Contract

Venituri
=
din redevene, locaii de gestiune i chirii /

concesiune teren

Contract concesiune teren

2. nregistrarea operaiunii de imputare a gestionarului, conform documentelor

justificative
4111.
=
Clieni / Contract concesiune teren

%
5121.
Conturi curente la bnci
5311.
Casa n lei

3. Inregistrarea vanzarii produselor finite, pe baza de factura:

4111

%
16

Clienti

701.
Venituri din vanzarea produselor finite
4427
TVA colectata

4. Inregistrare diferente de pret:

348
Diferente de

711
Variatia stocurilor

pret la produse

17

4. STUDIU DE CAZ
SC CONFEX SRL prezinta la data de 1.03.2012 urmatoarele date:
ACTIV:

PASIV:

-materii prime: 5000 lei

- furnizori: 2000 lei

-materiale consumabile: 2000 lei

- salarii datorate: 2500 lei

-semifabricate: 3500 lei

- rezerve legale: 1500 lei

-produse finite: 4000 lei

- rezultatul exercitiului: 7500 lei

-program informatic: 500 lei

- capital social: 24500 lei

-utilaje: 4500 lei

TOTAL: 38000 lei

- clienti: 3500 lei

-casa in lei: 6000 lei
-conturi la banci: 9000 lei
TOTAL: 38000 lei
In cursul perioadei 1.03.2012- 31.03.2012 au loc urmatoarele operatii
economice:
1)La data de 2.03.2012 se vand produse finite la pret de vanzare 2000 lei, TVA
24% conform facturii nr 3/2.02.2012.
4111=%

2480 lei

701

2000 lei

4427

480 lei

2)La data de 3.03.2012 se inregistreaza amortizarea programului informatic in

valoare de 50 de lei, TVA 24% conform notei contabile nr 5/3.03.2012.
6811=2808

50 lei

3)La data de 5.03.2012 se vand utilaje in valoare de 2500 lei, TVA 24% conform
facturii nr 10/5.03.2012.
461=%

3100 lei
7583

2500 lei

4427

600 lei
18

4)La data de 9.03.2012 se achizitioneaza materii prime in valoare de 2000 lei,

TVA 24% conform facturii nr 10/9.03.2012.
%

= 401

2480 lei

301

2000 lei

4426

480 lei

5) La data de 15.03.2012 se achita datoria fata de furnizori in valoare de 2000

lei prin contul de la banca conform chitantei nr 12/15.03.2012.
401=5121

2000lei

6) La data de 16.03.2012 se inregistreaza obtinerea de produse finite la pret de

inregistrare 1500 lei conform notei contabile nr 13/16.03.2012.
345=711

1500 lei

7) La data de 17.03.2012 se vand semifabricate in valoare de 1500 lei conform

facturii nr 3/17.03.2012.
4111= %

1860 lei

702

1500 lei

4427

360 lei

8)La data de 18.03.2012 se dau in consum materiale consumabile in valoare de

1000 lei conform bonului de consum nr 1/18.03.2012.
302=602

1000 lei

9) La data de 20.03.2012 se scot din evident produsele vandute stiind ca pretul

de inregistrare este de 1200 lei conform notei contabile nr 3/20.03.2012.
345=711

1200 lei

10)La data de 21.03.2012 se inregistreaza impozitul pe profit conform notei

contabile nr 12/21.03.2012.
Venituri= 701+722+702= 5000 lei
Cheltuieli=6811+602=1050 lei
Profit brut=3950 lei
Impozitul pe profit= 16% *3950= 632 lei
691=4411

632 lei

11) La data de 25.03.2012 se vireaza veniturile si chletuielile la rezultat conform

notei contabile nr 3/25.03.2012.
19

a) Se vireaza veniturile la rezultat.

%

= 121

6000 lei

701

2000 lei

702

1500 lei

7583

2500 lei

b) Se vireaza cheltuielile la rezultat.

121=

1682 lei

6811

50 lei

602

1000 lei

691

632 lei

12) La data de 27.03.2012 se regularizeaza conturile de TVA.

4427= %

1440 lei

4426

480 lei

4423

960 lei

20

CONCLUZII

In vederea stabilirii unor concluzii aferente perioadei studiului de caz am analizat

urmatorii indicatori:
1) Situatia neta= Activ Datorii
Situatia neta= 44740- 4980= 39760 lei
2) Fondul de rulment= Capitaluri permanente Active imobilizate
Fondul de rulment= 37818-5000=32818 lei
3) Nevoia de fond de rulment= Active de exploatare Disponibilitati Datorii
curente
Nevoia de fond de rulment= (15800+7840)-2500= 21140 lei
4) Trezoreria neta= Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment
Trezoreria neta=32818- 21140= 11678 lei
Din analiza indicatorilor calculati pe baza studiului de caz prezentat anterior
rezulta urmatoarele:
Societatea dispune la sfarsitul perioadei de o situatie neta de 39760 lei ceea ce
reprezinta suma capitalului propriu neangajat in datorii.
Fondul de rulment este unul pozitiv, de 32818 lei si mai mare decat Nevoia de
fond de rulment de 21140 lei, ceea ce conduce la o Trezoreire neta de 11678 lei si
reflecta valoarea disponibilitatilor aflate la dispozitia intreprinderii.
La inceputul lunii martie 2012 societatea prezinta o situatie patrimoniala in
valoare de 38000 lei. In cursul perioadei, societatea a inregistrat venituri totale de 6000
lei si cheltuieli totale de 1682 lei rezultand un Profit brut de 3950 lei si un Profit net de
4582 lei.
S.C. CONFEX S.R.L. trebuie sa aiba n vedere, pentru perioada urmatoare, o
revizuire a politicii sale financiare, cresterea gradului de perfectionare i specializare a
salariatilor intreprinderii, precum si permanenta cunoastere a conditiilor de calitate
cerute de clienti.
Ca o concluzie finala putem spune ca intreprinderile dobandesc un avantaj
concurential n domeniul n care tara de origine le permite s acumuleze cel mai rapid
competente tehnologice, de management, sa valorifice competentele umane, s
dispuna de informatii asupra nevoilor de consum si asupra pietei. Ele reusesc atunci
21

cand cadrul national sprijina si stimuleaza firmele sa valorifice si sa largeasca

competentele si posibilitatile nationale, cand mediul intern este dinamic, iar concurenta
este vie.

22

BIBLIOGRAFIE

Ionescu, Cicilia Bazele teoriei si practicii contabile Editura Fundatiei

Romania de Maine, Bucuresti,2005

Drgan, C. M. Revoluia contabilitii, Editura Universitar, 2007;
Nae, C.- Noua contabilitate a intrepr mici si mijlocii si a microintreprinderilor
Editia a II-a revizuita
www.wikipedia.com
www.scribd.com

23