UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE CONTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

TEHNOLOGIA PENTRU CLDIRI I CONSTRUCII

SPECIALE
REFERAT: CASTELE DE AP

STUDENT: ANDREI IONU ALEXANDRU

MASTER: INGINERIE STRUCTURAL
ANUL: M2, GRUPA 1, FCCIA

2015

NOIUNI GENERALE
DEFINIIE
Castelele de ap sunt construcii inginereti, alctuite dintr-un rezervor de ap
susinut la nlime de ctre un turn.
ROL
Castelele de ap au rolul de a nmagazina apa, ridicarea acesteia n rezervor
realizndu-se prin pompare. Apa nmagazinat este utilizat fie la

consumuri

diverse, ca unic surs, fie pentru compensarea presiunii in reelele de alimentare cu

ap, prin efect gravitaional.
Castelul de ap este un rezervor de ap aezat la nalime prin intermediul
unei construcii numit de regula turn. Construcia este fundat in mod special pentru
a rezista la solicitrile din vnt i cutremur. Este o construcie specific oraelor
aezate in zona de es i mai ales grilor CFR de pe liniile principale deoarece
puteau asigura, ntr-un timp foarte scurt (cteva minute) umplerea tenderului
locomotivei cu abur cu cantinatea de ap necesar.
Castelele de ap au constituit mult vreme singura soluie de alimentare
gravitaional cu ap a reelelor de distribuie. Se putea lua ap n ritmul dorit pentru
consumul curent, iar n caz de incendiu, exista un volum de ap destinat combaterii
acestuia (asa numita rezerva intangibil de incendiu).
ELEMENTE COMPONENTE
a) Fundaia
-tip izolat, elastic;
-tip pahar;
-tip inel;
b) Turnul
-sistem cadre spaiale, n variantele stlpi i grinzi sau stlpi i
pllanee intermediare;
-sistem perei continui (cu sau far nervuri verticale exterioare, de tip
pilatri);
2

c) Rezervorul
-seciune circular (troncon interior+troncon exterior);
-seciune dreptunghiular
d) Plnia rezervorului
-plnie interioar;
-plnie exterioar;
e) Termoizolaia rezervorului
- vata de sticl, vata mineral sau polistiren expandat cu grosimea de 50
mm;
- bariera de vapori carton sau pnz bitumat;
- stratul exterior de protecie al termoizolaiei tencuial cu mortar de
ciment-var sau beton susinute de o plasa din oel beton, ancorat in pereii
rezervorului cu agrafe metalice, iar n cazul tencuielii i o plasa de rabit;
f) Elemente anexate
- scara de acces;
- instalatia de vizitare a statiei de pompare (amplasata sub rezervor, in
interiorul turnului);
- instalaiile necesare circulatie apei, de pompare a apei, de alimentare cu
energie electric, de iluminat, paratrasnet etc.

CLASIFICAREA REZERVOARELOR

Dup scopul nmagazinrii:

-

pentru ap potabil;

pentru ap industrial;

pentru ap de incendiu;

Dup modul de exploatare:

-

cu nnoire continu a apei;

3

cu regim de funcionare intermitent;

Dup forma rezervorului:

-

prismatice;

plci curbe subiri de rotaie;

Dup compartimentarea rezervorului:

-

cu un rezervor;

cu rezervoare concentrice;

cu rezervoare etajate;

Dup sistemul de izolare termic:

-

cu termoizolaie exterioar;

cu rezervorul protejat ntr-o incint.

Modul de functionare al unui castel de ap:

1-staie de pompare
2-rezervor
3-utilizatori

SCHEMA DE FUNCIONARE A UNUI CASTEL DE AP DIN BETON ARMAT

Castel de ap de 1000 m3 (htot = 60 m) la Combinatul de alumin Slatina

Castel de ap de 500 m3 (htot = 37 m) Suceava

EXEMPLE DE CASTELE DE AP
Cel mai vechi castel de ap din lume se afl n Louisville, Kentucky,USA
construit intre anii 1857-1860 i avnd o inaltime de 51.51 de metri.

n Romnia cele mai cunoscute castele de ap sunt

situate la Timioara, Drobeta Turnu Severin, Arad,
Brila, Bucureti, Trgu Jiu, precum i cel din
Chiinu, Republica Moldova

The Louisville Water Tower

CASTELUL DE AP DIN CHIINU

Castelul de ap de pe str. Mitropolt G. Bnulescu-Bodoni 2 a fost zidit la

sfritu sec. XIX dup un proiect ntocmit de Alexander Bernardazzi. Cu el a
nceput conducta de ap din ora. Este un valoros monument de arhitectura
industrial, realizat in stil eclectic. In timpul seismelor a fost deteriorate, fiind
reconstituit dupa imaginile de epoca in anii 1980-1983, dar cu excepia foisorului de
foc din partea superioar, construit iniial din lemn, formele caruia au fost repetate in
piatr.
Planul turnului este hexagonal alungit, construit la coltul cartierului marginit de
strazile Mateevici si Mitropolit Gavriil Banulescu Bodoni, cu intrarea solutionata
dinspre aceasta din urma. Peretii sunt din piatra de calcar taiata, cu includerea unor
randuri de crmid. Grosimea zidului variaza de la 2 m la parter pn la 0.6 m la
foior, inalimea pana la corni fiind de 22 m. Cladirea este divizat in ase register:
soclul,trei niveluri despartitoare prin cornie, platform cu corniele proeminente i
volumul foiorului. Partea inferioar a turnuluieste visual intarit prin acordarea unui
profil inclinat soclului, asemantor glasisului turnurilor medieval.
6

Primul registru al turnului este construit,n tradiia bizantin, din piatr de

calcar i crmid ars, prin alternarea asizelor, obinndu-se un efect artistic
specific manierei arhitectului. Restul registrelor sunt construite din piatr, n assize,
alternndu-se dou n nuane ale pietrelor, n spiritual arhitecturii otomane.
Registrele sub forma unor etaje sunt illuminate din goluri de ferestre cu partea
superioar n arc din bolari de piatr i nie cu aceleai caracteristici, la ultimul nivel
bolarii fiind aezati alternative dup duo nuane, n spiritual aceleai arhitecturi
orientale.
Platforma de observaie pe care se afl foiorul de foc, este sustinut de
console massive, marginit de un parapet din piatr. Foiorul de foc are pereii
penetrate de goluri mari cu geamuri, desparite de piloni de piatr, pe care se sprijin
acoperiul cu streini largi, care acoper ntreaga platform. n interiorul castelului sau pastrat scara metalic in form de spiral, fabricate la uzina Chiinu a lui SerbovSrbu, iar in timpul renovrii afost instalat un ascensor. Astzi este sediul muzeului
oraului.

Imagine veche i starea actual a castelului de ap

Vedere transversal i longitudinal a faadei

CASTELELE DE AP DIN TIMIOARA

n 1732 s-a dat in folosinta prima instalatie mecanica pentru sistemul de
alimantare a orasului de pe Bega. Acesta, spune Alexandru Zanescu n studiul su
intitulat Pagini din istoria alimentrii cu ap a oraului Timioara (1974) consta
dintr-un sistem de roti hidraulice, elevatoare, care ridicau ap extras din Bega, o
epurau i o conduceau n cetate prin canale subterane acoperite.
Aadar, anul 1732 marcheaz prima data de seam in istoria instalatiilor
tehnice de alimentare cu ap ale Timioarei. Instalatia respective era alcatuit dintrun casstel de ap (turn cu rezervor), dintr-o conduct dubl de distribuie din lemn i
din ase cimele i a fost amplasat n cartierul Fabric. n 1774, aproape de primul
turn, a fost realizat o a doua instalatie mecanic folosit pentru a scoate ap dintr-o
fntn spat pe maulu canalului Bega. Energia era obtinut tot cu ajutorul unei roti
hidraulice. Aceasta transmitea miscarea sa la dou perechi de pompe cu piston,
amplasate n castelul de ap. Construcia cilindric era situt chiar deasupra fntnii
i aveain partea sa superioar un bazin de ap ce asigura presiunea pentru
8

distribuire, dar i rezerva. Turnul construit din crmid avea o inalime de 16 metri
i diametrul de 8 metri. Cele dou instalaii sunt mentionate in majoritatea surselor
istorice ca asigurnd inclusive purificarea apei, dar specialistii consider ca nu
putea fi vorba dect deo reinere a impuritilor grosiere cuajutorul unor grtare i
decantarea suspensiilor pe conducte.
Realizarea tehnic n cauz a fost menionat drept o curiozitate a Timioarei
i n lucrrile de geografie. Al. Znescu l citeaz pe Karl Windisch care scria n 1786
c la Timioara este de vzut Maina hidraulic prin care apa rului este condus in
ora i este facut potabil. Acelasi Znescu este de parere c alimentarea cu ap
realizatp prin mijloacemecanice la Timioara este prima de aceste proporii
construit pe teritoriul de astzi al Romniei. Ingeniozitatea instalatiei strnete
admiraia specialitilor n heraldic, acetia introducnd n 1781, in stema oraului
Timisoara, n cmpul din dreapta de sus, un turn castel de ap. Istoria primei
instalatii de ap ia sfarit n vara lui 1849.
Potrivit informaiilor pe care ni le-a furnizat dl. Ing. Ioan iu, consilierul
directorului general al regiei Autonome Aquatim, cele dou castele de ap
existente i astzi n oraul de pe Bega au fost realizate la nceputul secolului al XXlea. Unul se afl n cartierul Fabric, iar cellalt, n Iosefin, fiecare avnd o capacitate
de cte 500 mc.
Ele au fost construite la capetele reelei de distrubutie din 1914 si au fservit pentru
compensarea consumului maxim dun cursul zilei. Ambele erau supravegheatezilnic,
angajaii lor avand chair locuina n incint. Pentru a comunica la Uzina de ap
variaia nivelului apei din rezervoare, acetia dispuneau de cte un post telefonic. n
cazul umplerii rezervoarelor pe timpul nopii, se putea opri pomparea de la Uzina de
ap, efectund-se acumularea preiosului lichid n rezervoarele proprii.
n anii 40, sistemul de alimentare bazat pe acumulare pe vreme de noapte n
cele dou rezervoare aeriene nu a mai funcionat corespunztor, astfel c ele nu au
mai fost folosite, susin autorii culegerii de monografii aparut n 1988 i intitulat
Grupul ntreprinderilor de Gospodrie Comunal i Locativ Timi.

Starea veche i starea actual a turnului

Imagini cu turnul pe timp de noapte si pe timp de zi

10

Imagini din interiorul turnurilor

Imagini din interiorul turnurilor

11

CASTELUL DE AP DIN DROBETA TURNU SEVERIN

Edificiu emblematic al municipiului Drobeta Turnu Severin, este situate pe
strada Crisan la intersecia cu strada Dr. Saidac,parte a sistemului de alimentare a
oraului cu apa de Dunare. Dupa incercri repetate si euate in anii 1890-1907 de
identificare a unor izvoare in pnza freatic din zona Izvoru Barzii-Malovat s-a ajuns
la Solutia alimentarii orasului cu apa de Dunre.
Proiectul alimentrii cu ap potabil de Dunre a oraului Drobeta Tunru
Severin, intocmit la Ministerul Lucrrilor Publice de inginerul ElieRadu, format din 13
piese scrise i 19 piese desenate iaporbat de Consiliul Tehnic Superior, a fost trimis
primarului oraului la 21 martie 1909. Deschiderea oficial a avut loc la 17 octombrie
1910 in prezenta primului ministru I.C.Brtianu si a oficialitilor locale.

Evolutia n timp a castelului de ap

Castelul de ap are 27 m inalime si era la un moment dat ce mai inalt cadire
din ora. Exteriorul a rmas nefinisat, aa cum este i astzi, stilul medieval i patina
timpului accentundu-I personalitatea. In 1915,la baza sa, la intrare, a fost pus o
inscripie n amintirea momentului fixrii pietrei fundamentalesi a incheieriim in linii
mari, a lucrrilor, odat cu cinstirea cuvenit a nfptuitorilor proiectului. In timpul
Primului Rzboi Mondial, castelul a servit ca punct de observaie armatei germane,
12

datorit celor 4 turnulee, construite initial pentru a fi folosite de ctre pompieri.

Trecerea timpului si cresterea orasului n-au anulat functia esenial a castelului, prin
careorasul a captat inuta civilizatoare. Astzi ins, cnd distrubuia apei este
asiguratla capacitatea cerut prin alt sistem, Castelul de Ap poate cpta o nou
funcionalitate, un fel de turn Effel al oraului.
A fost construit n urm cu peste 100 de ani. Castelul de Ap a suportat
lucrari de modernizare n valoare de aproximativ 1 milion de euro in vederea
transformrii n unul din cele mai importante atracii turistice ale Mehediniului, prin
finantare prin proiectul Modernizarea i Conservarea Castelului de Ap .
Cldirea castelului de ap este un turn din beton armat amplasat n punctual
cu cea mai ridicat cot a vechiului oras si are urmatoarele caracteristici:
-arie construit = 132.60 mp
-arie desfurat =796.00 mp
-numr de nivele = 6
-nlimea de corni = 26.64 m
-nlimea total = 40.77 m
-diametru la baz = 13.00 m
Castelul de ap adpostete urmtoarele funciuni:
-subsol deposit de material
-parter cota 2 birouri
-cota 3 ateliere + magazii
-cota 4 reervor de ap 510 mc
-cota 5 spaiu liber
-cota 6 rezervor de ap 514 mc
-cota 7 (pod) rezervor de ap
In 2012 Castelul de Ap a primit urmatoarele funciuni:
-spatiu de informare turistic
-spatiu pentru expunere a obiectelor de art
-spatiu pentru vernisaje, spaii muzeale
-spaii recreere cafenea i spaii de belvedere

13

Amplasarea castelului de ap

Exteriorul castelului de ap

Castelul de ap pe timp de noapte

14

CASTELUL DE AP FOIORUL DE FOC DIN BUCURETI

Numit si cunoscut astazi ca Foiorul de foc, castelul de ap a fost realizat n
anul 1891 dup proiectul ing. Thiem. Urma s asigure acumularea apei din retea in
perioada
de noapte (cand scade consumul) i s o livreze a doua zi n cazul unui consum
mare. Urmau s fie executate doua castele de ap,de o parte i de alta a rului
Dmbovia,dar cel de-al doilea nu a mai fost realizat.
Construcia castelului, din beton armat, are 1000 mc volumul cuvei i un turn
de 30 m. Pentru acele vremuri era o constructive remarcabil. ntre timp, a funcionat
i ca foior de foc amplasament pentru observarea locurilor unde aprea un
incendiu i formaiile de pompieri puteau fi alarmate, fiind construcia cea mai nalt
din zon. Din 1924 functiunea sa de rezervor ancetat. Dup anii 60, castelul a fost
transformat n muzeu al pompierilor, unul din castelele fericite ale caror via s-a
prelungit mult. A rmas ca un constructive de referin pentru Bucureti.

Exteriorul castelului
15

Imagini cu scara interioar a castelului de ap

CASTELUL DE AP DIN TARGU JIU

Primul sistem de alimentare cu ap a oraului Trgu Jiu a fost realizat n 1943
i avea prevazut un castel de ap, rezervor suspendat. Volumul rezervorului,
necesar pentru vremea respective era de 500 mc.nlimeacastelului era de 30 m.
Proiectul a fost realizat de ing.H.Theodoru (professor al colii Politehnice) i
este o structur din beton armat.Cuva este cilindric, iar turnul de susinere a cuvei
este construit din stlpi din beton solidarizai cu grinzi. Pentru protecia conductelor
i asigurarea spatiului pentru scara de acces, ntre stlpi este realizat un turn.
Realizarea castelului s-a facut pe loc aprnd complicaiide executie a cuvei.
Lucrarea a fost terminate in 1944 si a functionat pana in anii 60.
Odat cu cresterea inaltimii caselor si a blocurilor,castelul nu a mai putut
alimenta cu ap reteaua si a fost scos din funciune. Este in stare de conservare si
este important deoarece reprezint unul din putinele castele de mari dimensiuni
realizat n form clasic-turnare pe loc cu cuva sprijinit pe eafodaj.

16

Castelul de ap din zilele noastre

BIBLIOGRAFIE
Note de Curs: Tehnologia pentru Cldiri i Construcii Speciale prof.dr.ing.C.Budan,
2014
Constructii speciale industriale din beton armat O.Mru, R.Friedrich
https://www.scribd.com/doc/208915113/178944454-Constructii-Speciale-Din-BetonArmat-PDF
http://ro.wikipedia.org/wiki/Castel_de_ap%C4%83
http://www.ct.upt.ro/users/ConstantinFlorescu/Constructii_Hidro.pdf

17