Universitatea Transilvania, Braov

Facultatea de Alimentaie i Turism

Specializarea: Ingineria Produselor Alimentare

Proiect

Marketingul sistemelor agroalimentare

Iaurtul Probiotic "Oly"

"Bacterii sntoase o via sntoas"

Prof. Coordonator: Comnescu Ioana Sonia

Student: Stncil Elena Gabriela
Grupa: I.P.A. 16592

Cuprins

Capitolul 1. Generaliti privind

productorul1
1.1. Istoric

.1
1.2. Profil
companie
1
1.3. Cifra de
afaceri
.3
Capitolul 2. Importana Iaurtului Probiotic
Oly.6
2.1. Cum se
obine?...............................................................................6
2.2. Efecte
benefice
7
2.3. Responsabilitatea
social8
Capitolul 3.
3.1. Date despre consum.
.9
3.2. Date despre
cerere.10
3.3. Segmentarea
pieei...11
3.4. Date despre
ofert..12
2

3.5. Procesul decisional de

cumprare..13
3.6. Contientizarea
nevoii.14
3.7. Cutarea
informaiilor..1
5
3.8. Evaluarea
variantelor.
16
3.9. Efectuarea
cumprrii..16
3.10. Evaluarea dup
cumprare.17

Capitolul 4. Influene asupra procesului decisional de

cumprare...18
4.1. Factori
situaionali
.18
4.2. Factori socioculturali..19
4.3. Factori
demografici
19
4.3.1.
Gospodriile
.19
4.4. Tendine privind comportamentul
consumatorului.22
3

4.5.
Distribuie
..23
4.6.
Promovare
.23
4.7.
Chestionar
.24
Capitolul 5. Un nou produs pe
pia.28
5.1. Descrierea
produsului..28
Capitolul6
6.1. Analiza SWOT iaurtului probiotic cu miere i nuc
Oly31
6.2. Iaurtul-campion la vnzri pe piaa
lactatelor32
6.3. Stabilirea elementelor care individualizeaz cele mai
importante
mrci
33
6.4. Analiza
cererii
.34
6.5. Sloganul "Bacterii sntoase, o via
sntoas!".35
6.6.
Bibliografie
36
4

Capitolul 1. Generaliti privind productorul

1.1.Istoric:
Putem compara istoria noastra cu procesul de prelucrare a
faimoasei branze grecesti feta pentru ca istoria noastra este o
poveste despre transformare, prefacere, crestere.
Produsele lactate Olympus sunt produse de un grup de
companii detinut de o familie - acum suntem la a treia
generatie de producere a produselor lactate, si deja putem
vorbi de o traditie a calitatii Olympus.
In 1999 am achizitionat si renovat o linie de productie a
produselor lactate in Romania, intrand astfel si in aceasta tara
in cultura gastronmica a careia produsele lactate sunt felul
principal.
In 2000, grupul nostru s-a extins prin achiztionarea Olympus
Milk Industry din orasul Larissa, in nordul Greciei, pentru ca in
2004 sa ajungem intr-o alta tara din Balcani, prin deschiderea
unei linii de productie la Sliven, in Bulgaria.
2005 a adus o dezvoltare a grupului de companii prin intrarea
pe piata sucurilor de fructe, iar in 2007 am stabilit propria retea
de distributie in Romania si Bulgaria.
2008 a fost anul achizitionarii fabricii de prelucrare a laptelui
Rhodopi din orasul grecesc Xanthi.
Deoarece produsele noastre au fost foarte apreciate in
Romania, in 2009 am construit un depozit frigorific dotat cu cea
mai inalta tehnologie la Crevedia, pentru a sprijini volumul in
crestere al vanzarilor noastre. Si tot atunci am inceput cea mai
mare investitie a noastra in Romania, construirea fabricii de
5

lactate la Halchiu, jud. Brasov, care a fost finalizata la inceputul

anului 2011.
Toate aceste succese rapide au o explicatie si o reteta extrem
de simpla: produsele noastre plac oamenilor. Pentru ca noua ne
place sa le facem.

1.2.Profil companie: La Olympus Dairy avem ca menire sa

aducem oamenilor produse lactate de calitate exceptionala
pentru consumul zilnic, pastrand totala armonie intre procesul
de productie si natura si respectand cu grija cultura
gastronomica mediteraneeana.

Suntem alaturi de angajatii nostri oferindu-le cele mai

bune si sigure conditii de munca;

Lucram in stransa legatura cu partenerii si furnizorii nostri,

astfel incat sa obtinem calitate optima la cel mai bun pret
pentru consumatorii produselor noastre;

Respectam mediul in care copiii nostri cresc si ne straduim

continuu sa imbunatatim conditiile de mediu, de produse.
Viziune si valori
Misiunea noastra
Punem pe primul loc grija pentru consumatorii produselor
noastre, interesul pentru binele celor care aleg produsele
noastre. De aceea, misiunea noastra are trei caracteristici
esentiale:
Continua cautare a perfectiunii;
Producerea unui game largi de prdouse lactate;
Permanenta unei calitati si unui gust excelente.
Valorile companiei noastre
Grija si dragostea pentru comunitate, consumatori,
angajatii nostri si mediu;
Incredere si credibilitate;
Continua perfectionare si cautare a excelentei
Politica de asigurare a calitatii

 Suntem puternic atasati principiilor de igiena si siguranta a

alimentatiei. Urmam toate standardele pentru calitate
optima, de la selectionarea materiei prime, trecand prin
toate fazele de productie si pana la obtinerea produsului
final.
Pentru a asigura calitatea produselor noastre, grupul Tyras
a adoptat:
ISO 9001:200 (Quality Assurance System)
ISO 22000 (Hazard Analysis & Critical Control Point)
BRC (British Retail Consortium)
ISO
14001:1996
management)

(Certificate

of

Environmental

IFS (International Food Standard)

1.3.Cifra de afaceri a Olympus Dairy a crescut, anul
trecut, la 22 mil euro
Grupul elen Olympus Dairy, specializat n producia de
lactate, a nregistrat anul trecut afaceri pe piaa local de
22,6 milioane de euro, n cretere de la 18 milioane de
euro n anul precedent.
Compania pune creterea pe seama investiiei de 55 de
milioane de euro de la Hlchiu, la 15 kilometri de Braov,
prin care au deschis o unitate nou de producie.
Pentru anul 2012, compania mizeaz pe afaceri de circa 40
de milioane de euro, dintre care 32 de milioane de euro ar
urma s fie reprezentate de vnzri la export, n ri din
regiune dar i din vestul Europei. Noua fabric de la
Hlchiu are o capacitate total de recepie a laptelui de
40.000 de litri pe or i trei linii de producie: iaurt (120
tone/zi), telemea (100 tone/zi) i lapte (PET: 16.000
litri/or, ambalaj Tetrapak: 10.500 litri/or)
Investiia greceasc de la Hlchiu se ridic la aproximativ
55 de milioane de euro, bani care provin n totalitate din
fondurile proprii ale grupului grec Olympus Dairy Industry,
7

a anunat preedintele
prezent la eveniment.

grupului,

Dimitrios

Sarantis,

Cea mai mare investiie din afara Greciei

Dimitrios Sarantis, preedintele grupului Olympus, a
declarat c operaiunile noastre din Romnia, unde am
fcut cea mai mare investiie din afara Greciei, sunt de o
importan strategic n dezvoltarea grupului, fiind poarta
noastr de acces ctre pieele europene.

Capitolul 2: Importana Iaurtului Probiotic Oly

10

Iaurtul natural contine probiotice. Administrarea orala a

probioticelor (iaurt natural, suplimente alimentare) are
efecte benefice asupra sistemul digestiv si asupra
sistemului imunitar, combatand constipatia, protejand
ficatul (hepatoprotectie), prevenind diareea, crescand
absorbtia cancerului, fierului, magneziului.

Produs din lapte proaspat de la ferme atent selectionate,

iaurtul OLY contine fermenti probiotici numai buni pentru
organism si are o textura matasoasa si un gust deosebit.
Pentru mai multa energie pe parcursul intregii zile, incearca
noul sortiment de iaurt probiotic cu cereale. Hranitor si
sanatos, acest iaurt este ideal pentru reglarea sistemul
digestiv datorita continutului de fibre. Unde mai pui ca este
si neasteptat de gustos.
2.1.Cum se obtine?
Iaurtul este un produs traditional balcanic, obtinut prin
fermentarea laptelui de rumegatoare (vaca, oaie, capra,
bivolita) cu microorganisme probiotice. In mod traditional,
aceste microorganisme probiotice proveneau din microflora
spontana, fermentand laptele prin insamantare cu iaurt
obtinut anterior. Astazi, laptele pasteurizat este insamantat
cu bacterii probiotice apartinand urmatoarelor genuri:
Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus lactis, Lactobacillus
kefir, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus helveticus,
Lactobacillus casei, Bifidobacterium bifidum, Bifidobacterium
infantis, Bifidobacterium breve, Bifidobacterium longum,
Streptococcus termophilus, Lactococcus lactis, Leuconostoc
cremoris, Leuconostoc mesenteroides, Kluyveromyces
fragilis, Rediococcus acidilactici. Astfel se obtin alimente
functionale precum: iaurtul, kefirul, sana, branzeturi.
Aliment viu : Iaurtul este aliment functional probiotic,
obtinut prin fermentarea laptelui pasteurizat obligatoriu cu
11

lactobacili
Lactobacillus
bulgaricus,
Streptococcus
termophilus
si
bifidobacterii.
Microorganismele probiotice sunt microorganisme vii, care
atunci cand sunt administrate in cantitati adecvate confera
consumatorului beneficii din punct de vedere al sanatatii.
Iaurtul autentic, natural este un aliment viu, deoarece el
trebuie sa contina minimum 100 de milioane de lactobacili
activi la 1 gram de produs, pe toata perioada de valabilitate a
acestuia, care nu trebuie sa depaseasca 1-2 saptamani.
Produsele lactate iaurt, kefir, sana pasteurizate
dupa fermentare nu sunt alimente probiotice,
deoarece microflora lor probiotica a fost distrusa in
procesul de pasteurizare si nu mai au beneficiile
pentru sanatate caracteristice lactatatelor cu bacili vii
activi. Aceste produse fermentate pasteurizate au
termen de valabilitate mai mare de 15 zile, spre
deosebire de cele vii probiotice, care au o perioada
de valabilitate relative scurta 1-2 saptamani
maximum.
Bacteriile probiotice au urmatoarele caracteristici:
- rezista la actiunea sucului gastric si a sarurilor biliare;
- sunt sigure, nu se multiplica in intestin si sunt sensibile la
antibioterapie;
- adera la mucoasa intestinala producand substante care
inhiba dezvoltarea bacteriilor patogene, daunatoare;
- ofera beneficii de sanatate consumatorului.

2.2.Efecte benefice:
Cercetarile efectuate asupra efectelor consumului de iaurt
natural bogat in probiotice pot fi rezumate astfel:
- contribuie la aprovizionarea organismului cu nutrienti
esentiali vitamine: tiamina, niacina, riboflavina, acid folic,
vitaminele B6 si B12;
- determina intensificarea absorbtiei mineralelor in organism,
in special a calciului necesar sanatatii sistemului osos;
- contribuie la scaderea concentratiei colesterolului sangvin;
12

- atenueaza efectele intolerantei la lactoza;

- combate aparitia diareei si constipatiei, contribuind la
detoxifierea organismului, oferind stralucire si tinerete
tenului;
- reface microflora intenstinala distrusa in urma unor
afectiuni gastrointestinale sau prin utilizarea antibioticelor
(disbioza);
- influenteaza pozitiv procesul de crestere, in special la copii;
- mareste speranta de viata, crescand longevitatea;
- suprima activitatea enzimelor secretate de bacteriile
depunatoare asociate in special cu cancerul de colon;
- intensifica raspunsul imun prin stimularea productiei de
anticorpi (IgA);
- reduce proportia bacteriilor patogene in sistemul
gastrointestinal.

2.3.Responsabilitate social
Programul de Responsabilitate Sociala
al Olympus reflecta preocuparea
noastra
continua
pentru
etica
activitatilor de business, mai precis, pentru dezvoltare
economica in acord cu prezervarea si imbunatatirea calitatii
vietii angajatilor nostri, comunitatii si societatii in general.
Astfel, Olympus deruleaza strategii pe termen lung si scurt de
protectie a mediului care includ reducerea consumului de
energie (electricitate, gaz si apa), reciclare selectiva si
purificarea apei utilizate in procesul de productie.
In anul 2011, Olympus a lansat "Light in the Dark", un program
de incurajare a autonomiei persoanelor cu deficienta de vedere,
precum si de crestere a nivelului de constientizare a
problemelor cu care se confrunta nevazatorii, in 2012 acordand
sprijin primei echipe paralimpice de inot a Romaniei pe drumul

13

catre cucerirea unei medalii la Jocurile Paralimpice de la Londra.

Capitolul 3 :
3.1.Date despre consum
n societatea moderna, omul este asaltat n fiecare zi de
ritmul cotidian impus de schimbarile tot mai dese intervenite
n evolutia societatii. Poluarea, stresul, intensele solicitari
zilnice conduc inevitabil la o scadere a rezistentei
organismului, acesta fiind tot mai expus si mai vulnerabil.
Astfel, inevitabil, apar ntrebari referitoare la mentinerea
sanatatii si protejarea organismului. Acestea sunt ntrebari pe
care fiecare persoana si le pune, chiar daca nu le formuleaza
n mod explicit.

14

Piata produselor lactate poate constitui un exemplu n

privinta consumului de iaurt din ce n ce mai ridicat la noi n
tara.
Iaurtul este considerat alimentul sanatos din familia
lactatelor. Este considerat unul din alimentele care ajuta la
prelungirea vietii. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale
benefice asupra organismului. Multi l consuma drept adjuvant
al digestiei. Iaurtul acidofil ajuta la redobndirea florei
bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie
completa si la o valorificare mai buna a alimentelor bogate n
fibre.
Iaurtul nu e o "revelatie" a secolului nostru. Cu mii de
ani n urma, el era bine cunoscut de unele popoare din
Orientul Mijlociu si constituia un aliment de baza. Efectele sale
benefice n vindecarea diverselor boli intestinale l-au facut
repede cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut
ramne secret.
Dar, desi astazi, 30% din populatia globului consuma
iaurt n mod regulat si este un aliment foarte apreciat pentru
gustul sau, iaurtul avea un statut aparte la nceputul secolului
nostru - cnd era consumat doar la indicatia medicilor! Secolul
XX l-a transformat ntr-un aliment pentru consumul zilnic.

3.2.Date despre cerere:

Sezonalitatea:
Sezonalitatea cererii poate fi analizata astfel:
n timpul anului: cererea pentru iaurt este mai ridicata
vara deoarece este un produs care se consuma rece si mai
scazuta iarna
n timpul zilei: iaurtul se consuma cu predilectie dimineata;

15

Desi strategia de marketing difera de la producator la

producator, in functie de obiectivele pe termen mediu si lung,
de obicei exista cateva directii mari prin care sunt impulsionate
vanzarile: de la activitatile de trade marketing in magazin, la
promotii de pret sau cu gratuitati, la degustari. La capitolul
mesaje catre consumatorul final accentul cade cel mai adesea
pe comunicarea valorilor brandului si a beneficiului din produs,
prin intermediul canalelor media conventionale.
Pentru a dinamiza vanzarile, in special in marile conturi
internationale utilizam un mix adecvat, format din promotii de
pret si promotii cu gratuitati."

3.3.Segmentare a pietei:

16

Datorita beneficiilor sale multiple asupra sanatatii ,

iaurtul poate fi consumat de catre oricine, neexistnd restrictii
de consum . Pe piata exista foarte multe sortimente de iaurturi:
alaturi de cel traditional putem gasi iaurturi degresate, tot mai
mult ntlnite n ultimii ani, o data cu cresterea numarului de
persoane supraponderale care vor sa dea jos kilogramele n
plus si iaurturile nghetate, care cstiga teren n defavoarea
nghetatei traditionale.
Tipurile de segmentare folosite sunt :

Vrsta ;
Sex ;
Mediul de provenienta ;
Gospodarie.

Astfel, iaururile existente pe piata se adreseaza unor

segmente de consumatori diferite.

17

n functie de vrst, avem urmatoarele segmente de piata:

copii ntre (2 - 12 ani);

adolescenti (13 - 23 ani);
adulti (24 - 50 ani) ;
vrsta a treia peste 50 ani.

Copii prefera n general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolata

sau pe cele inghetate care cstiga din ce n ce mai multa
notorietate, tinerii prefera iaurtul cu fructe , si pe cel simplu,
iaurtul cu cereale, cel dietetic si cel simplu se adreseaza n
general adultilor, batrnii consumnd iaurt simplu.
n privinta consumului de iaurt o pondere mai ridicata o
detin persoanele de sex feminine, acestea prefernd iaurturile
dietetice sau pe cele cu fructe.
n rndul barbatilor se observa o cerere n crestere pentru
iaurtul cu cereale, care ajuta la o mai buna digestie, fiind
consumat de catre persoanele cu o viata sociala activa, care nu
au timp sa si prepare o masa sanatoasa.
Produsul este consumat cu precadere de catre
persoanele din mediul urban, cele din mediul rural consuma, n
general, iaurt produs n gospodarie.
Formarea unei familii (gospodarii) va influenta consumul
de iaurt prin cresterea cantitatii deoarece se doreste o
alimentatie sanatoasa. n cazul persoaneleor singure,
necasatorite, consumul de iaurt este mai redus.

3.4.Date despre ofert:

Din punct de vedere a provenientei iartul existent pe piata
este: produs n Romnia de firme romnesti, produs n Romnia
sub licenta (cazul Danone) si importate. Marcile existente pe
piata
romneasca
sunt: Brenac, Covalact, Danone, Fruchtegut, Frutis, Fruttegurt, J
ogobela, Liegeois, LaDorna,Mili, Milupa, Multilacta,Napolact, Na
poca, Oke,Prim, Prodlacta,
VranLact, Yoginos.
18

Tipuri de distributie :
Produsele lactate sunt distribuite pe piata prin diferite
scheme, cele mai utilizate fiind:Producatori / importatori magazine - consumatori
Magazinele( Metro, Bila, Carrefour etc) semneaza contracte
de vnzare-cumparare cu producatorii. De obicei contractele
sunt semnate pe o perioada de un an. Majoritatea
ntreprinderilor livreaza marfurile la magazine cu conditia ca
plata sa se faca imediat dupa comercializarea produselor.
Termenii de plata sunt stipulati n contract si de obicei sunt
limitati la doua saptamni din momentul livrarii produselor.
ntreprinderile pot cere plata n avans, nsa foarte rar si n cazul
cnd au de a face cu clienti noi sau ne-permanenti.

3.5.Procesul decizional de cumprare :

Consumul regulat de iaurt previne cancerul la stomac,
motiv pentru care 30% din populatia lumii consuma acest
produs n mod regulat. Obiceiurile alimentare ale romnilor
difera de cele ale consumatorilor mondiali, piata iaurtului
autohtona fiind foarte fragmentata din cauza numarului mare
de fabricanti locali. Conform unui studiu GfK, jumatate din
cantitatea de iaurt natural comercializat n Romnia este de
casa, 75% din aceasta provenind din mediul urban. Piata de
iaurt natural simplu a crescut din punct de vedere cantitativ cu
10%, iar cea de iaurt de fructe cu 66%.
19

Frecventa medie de achizitie a iaurtului a crescut de la 6,8

ori/luna la 8,3 ori/luna ceea ce demonstreaza faptul ca un
consumator a cheltuit o suma mai mica la o achizitie, prefernd
sa cumpere mai frecvent produsul, fenomen care are drept
cauza scaderea puterii de cumparare.
Cele mai mari consumatoare de iaurt natural si cu fructe
au fost n ultima perioada gospodariile formate din trei
persoane, 28% la iaurt natural si 30% la iaurt cu fructe, acestea
reprezentnd 21% din totalul gospodariilor din Romnia. Totusi,
o crestere semnificativa s-a nregistrat la consumul de iaurt cu
fructe, de la 25% la 37%.

3.6.Contientizarea nevoii :
Constientizarea problemei este instantanee, declansata de
o insatisfactie fata de starea actuala. Aceasta stare de tensiune
care se declanseaza activeaza procesul decizional. n general,
constientizarea nevoii este instantanee, datorata poftei de
iaurt, senzatiei de foame sau epuizarii stocului din gospodarie.
Printre factorii ce contribuie cel mai frecvent la
constientizarea nevoii de a consuma o anumita marca
iaurt mentionam :
Disponibilitatea produsului. Din aceasta categorie
fac parte consumatorii care nu sunt fideli dar care,
odata ajunsi n fata raftului unde se gaseste iaurtul,
vor cumpara produsul. Acest fapt se datoreaza, ntr-o
oarecare masura, disponibilitatii produsului n
aproape toate magazinele de profil ct si a promovarii
produsului ntr-un mod agresiv ( reclama tv, bannere
stradale, promovare intensa n magazin).
Grupurile de referinta - De obiecei, persoanele tind
sa imite colectivul din care fac parte, consumnd
aceleasi produse cu cele ale majoritatii.
Eforturile de marketing ale ofertantilor. Cei care
lucreaza n departamentul de marketing al unei
20

companii ncearca sa nregistreze o imagine pozitiva a

produsului, prin reclama, calitate, ei fiind constienti
de impactul
deosebit
de
puternic
asupra
comportamentului consumatorilor.
Factori situationali. Atunci cnd o persoana merge
ntr-un magazin si acolo nu se gaseste dect o
anumita marca de iaurt, va cumpara acea marca din
lipsa alternativelor. Un alt factor situational este
atunci cnd mai multe persoane urmaresc un spot
publicitar si fac comentarii cu privire la marca de iaurt
respectiva, ei pot influenta perceptiile celorlati. Un alt
factor
situational
care
ar
putea
determina
constientizarea nevoii este reprezentat de starea
sanatatii consumatorului care poate fi nevoit sa tina
regim.
Deasemenea datorita unor resurse financiare
suplimentare sau maririi familiei, cantitaea de iaurt
cumparata o data va creste.

3.7.Cutarea informaiilor
Odat ce nevoia a fost declansata, consumatorul se poate
angaja n cautarea informatiilor. n cazul iaurtului, ca produs
alimentar, piata ofera un numar limitat de variante, cu preturi
relativ apropiate, ceea ce determina o simplificare a procesului
de cautare a informatiilor.
Experienta personala va avea o pondere mai mare n
procesul decizional de cumparare deoarece reflecta exact
gusturile consumatorului.
Personalitatea determina un interes crescut n cautarea
informatiilor despre produsul care i-ar multumi cel mai
bine n cazul persoanelor perfectioniste.
Educatia influenteaza individul prin faptul ca informatiile
primite sunt mai bine filtrate si ntelese.

21

 Prima data cautarea informatiilor se face apelndu-se la

propriile experiente, cunostinte, informatii si conceptii.
Aceasta cautare este predominanta deoarece iartul este
un produs alimentar usor de evaluat prin prisma
propriilor cunostinte.
alta modalitate de a obtine date despre produs este
apelarea la familie, colegi, prieteni , dar si prin intermediul
ambalajului si a mass-media.
Sursele
publice
pot
informa
deasemenea
consumatorul din publicatiile de specialitate ale organizatiilor
specializate
n
evaluari
de
marketing
n
interesul
consumatorilor.

3.8.Evaluarea variantelor :
n comparatie cu alte produse lactate iaurtul este un
produs relativ nou pentru consumatorul local, si de aceea
cererea creste rapid si permanent. Cel mai solicitat iaurt este
cel din fructe. Factorii decizionali la cumpararea iaurtului sunt
calitatea, pretul, termenul de valabilitate, marca, ambalaj,
ingrediente. Trebuie mentionat ca nu exista un proces unic de
evaluare care sa fie utilizat de toti consumatorii si nici de un
singur consumator, n toate situatiile de cumparare.
Exista doua categorii de consumatori: cei care se hotarasc
n fata raftului ce produs vor cumpara (aici fiind inclusi si cei
care se hotarasc acasa ce produs vor cumpara dar se
razgndesc n magazin deoarece produsul nu este disponobil
sau au gasit ceva mai bun) si cei care au luat decizia anterior.
Persoanele din prima categorie petrec mult timp analiznd
produsele (citesc datele nscrise pe ambalaj, verifica
consistenta prin agitarea cutiei, compara produse, preturi si
ingrediente). Cei din a doua categorie merg direct la produsul
dorit verificnd doar termenul de valabilitate.
Un rol important n luarea deciziilor l are si factorul
geografic. Se cumpara cu precadere iaurtul produs pe plan local
dect cel distribuit pe plan nasional.
22

3.9.Efectuarea cumprrii:
Modalitatile de cumparare a iaurtului difera de la
consummator la consummator. Unii analizeaza n totaliate gama
de iaurt existenta n magazin, urmnd sa aleaga una din marci.
Altii care sunt consumatori fideli nu mai evalueaza alternativele
ci cumpara direct produsul.
Din oservatiile realizate la punctele de vnzare procesul de
cumparare propriu-zis este influentat de termenul de
valabilitate, pret, marca, ambalaj si ingrediente n diferite
proportii. Doar un numar redus de persone se ntorc, dupa ce au
decis sa achizitioneze produsul, pentru a l pune napoi pe raft
persoane. De obicei acest lucru se ntmpla din cauza lipsei
banilor.

3.10.Evaluarea dup cumprare:

23

Dupa efectuarea cumpararii, consumatorul evalueaza

alegerea facuta. Apar ntrebari de genul:
"Am facut oare cea mai buna alegere?"
"Se situeaza produsul la nivelul asteptarilor mele?"
Produsul nostru fiind simplu si cu un pret redus,
disonanta post-cumparare poate fi determinata doar de
diferenta dintre ce se asteapta si ce se primeste din punct de
vedere al gustului, dar acest lucru se ntmpla cel mai frecvent
n ncercarea unui nou produs. n final persoana se va decide sa
cumpere n continuare acelasi produs sau se va orienta spre
alte alternative.

Capitotul 4.Influente asupra procesului

decizional de cumparare
4.1.Factori situaionali :
Perspectiva temporal - influenteaza comportamentul
consumatorului de iaurt prin faptul ca: pentru unele
persoane
achizitionarea
produsului
este
o
problema importanta de aceea petrec un timp ndelungat
n fata raftului nainte de cumparare. Nu acelasi lucru se
ntmpla si n timpul aglomeratiei din magazine de dupaamiaza si din timpul sarbatorilor de iarna.
Dispoziia sufletasc - factor situational de influenare a
cumprrii - poate conduce la dou tipuri de
comportament diferite, astfel, un consumator poate
petrece mai mult timp n faa raftului dac este odihnit
sau bine dispus, sau mai putin daca este oboist sau
suparat.
Utilitatea intenionat - n multe cazuri cumparatorul difera
de consumatorul real. n cazul iaurtului cu fructe, acesta
este cumparat de parinti pentru copii, acestia din urma
exprimndu- si cerinta chiar n magazin pentru un anumit
tip de iaurt.
Ambianta sociala - Daca membrii familiei/ prietenii , n
timp ce urmaresc un spot publicitar cu referire la iaurt, fac
24

diverse comentarii pot influenta perceptiile celorlalti. La

cumparaturi, daca un prieten cunoscator n domeniu ne
sfatuieste cu referire la o marca de iaurt, tindem sa tinem
cont de opinia lui.

Alti factori care influenteaza decizia de cumparare sunt:

1. Asezarea n raft a produselor;
2.

3.
4.
5.

Temperatura scazuta din fata rafturilor frigorifice sau

frigiderelor determina reducerea timpului alocat luarii
deciziei;
Luminozitatea, decor;
Personalul de contact (supraveghetori, vnzatori,
casieri) ;
Atmosfera generala din magazin (fond musical etc).

4.2.Factori socio-culturali:
Cultura
Obiceiurile alimentare ale romnilor difera de cele ale
consumatorilor mondiali. Cumparatorii romni prefera un iaurt
bogat n calorii, tendinta diferita de cea nregistrata pe pietele
tarilor din UE. Totusi, n domeniul iaurturilor stam bine, atat la
cel simplu, ct si la cel cu fructe. Este singura piata n care
consumul se dubleaza de la an la an.
n ceea ce priveste gradul de sanatate asociat diverselor
produselor alimentare, putem mparti produsele testate n trei
categorii: produse foarte sanatoase, produse mediu sanatoase
si produse nesanatoase. n categoria produselor alimentare
sanatoase au fost incluse iaurtul (4.38 pe o scara de 5 puncte),
carnea de pasare (4.27) si smntna (4.05).

4.3.Factori demografici :
25

Daca se urmaresc diferentele regionale, se constata ca n

partea de vest a tarii sotia pare a avea un rol mai important n
cumpararea produselor alimentare.
Femeile sunt mai exigente dect barbatii n evaluarea
produselor alimentare din punctul de vedere al gradului de
sanatate asociat. Astfel, cu exceptia iaurtului, carnii de pasare,
a bauturilor racoritoare necarbonatate si a cafelei - care au fost
evaluate similar de barbati si femei, toate celelalte categorii de
produse alimentare au fost considerate semnificativ mai
sanatoase de barbati prin comparatie cu femeile.

4.3.1.Gospodarii
n gospodariile care au copii, acestia joaca un rol
important n cumpararea unor categorii de produse, atunci cnd
ei sunt principalii beneficiari - bauturi racoritoare, dulciuri sau
iaurt cu fructe. Astfel, copiii sub 14 ani sunt principalul
cumparator al dulciurilor n 41.8% dintre gospodariile n care
exista astfel de copii. Procente mai mici, dar totusi semnificative
se nregistreaza si n cazul iaurtului cu fructe (26.3%) si al
bauturilor racoritoare (18.9%). n gospodariile n care exista
copii cu vrsta cuprinsa ntre 14 si 18 ani, rolul acestora n
achizitionarea diverselor produse este foarte mare pentru
anumite categorii (dulciuri - 58.6%, iaurt cu fructe - 43.2%,
bauturi racoritoare - 41.3%) si semnificativ pentru altele
(vitamine -17.9%). Copiii peste 18 ani care nca mai locuiesc cu
parintii au si ei un rol important n achizitionarea diverselor
produse, n gospodariile din care fac parte. Acestia sunt
principalii cumparatori de bauturi racoritoare n 49.3% dintre
gospodarii, procente la fel de mari nregistrandu-se si n cazul
cumpararii iaurtului cu fructe (46.0%) sau dulciurilor.

26

n ceea ce priveste influenta asupra marcii care urmeaza a fi

achizitionata, putem constata un rol sporit al copiilor, cel putin
n ceea ce priveste produse care prin natura lor li se adreseaza.
Astfel, din gospodariile cu copii sub 14 ani, acestia influenteaza
semnificativ decizia de achizitie a marcii n 62.3% din
gospodarii n ceea ce priveste dulciurile, n 54.3% din gospodarii
n ceea ce priveste iaurtul cu fructe si n 39.5% din gospodarii
n ceea ce priveste bauturile racoritoare. Copiii ntre 14 si 18 ani
au un rol chiar mai important n alegerea diverselor marci de
produse : 78.7% pentru dulciuri, 64.5% pentru iaurt cu fructe,
59.4% pentru bauturi racoritoare si 28.3% pentru vitamine.

27

Spre deosebire de familiile din orasele medii si mari, n

familiile din orasele mici se constata un rol mult mai accentuat
al sotiilor n ceea ce priveste realizarea cumparaturilor
produselor alimentare. Copiii par a avea un rol sporit n
realizarea cumparaturilor n orasele medii (50,000-200,000
locuitori).
n functie de nivelul venitului nu se nregistreaza diferente
privind influenta pe care diferiti membri ai gospodariei o au n
decizia de cumparare a categoriilor de produse si de alegere a
marcilor.
Daca ne uitam la distributia pe vrste, n ceea ce priveste
consumul de iaurt, observam urmatoarele:

Copii prefera n general iaurtul cu fructe, vanilie sau

ciocolata;
Tinerii prefera n special iaurtul cu fructe si cel simplu;
Iaurtul cu cereale, cel dietetic si cel simplu se adreseaza
cu precadere adultilor;
Batrnii consuma iaurt simplu sau dietetic.

28

Influentele de grup pot fi ntlnite n cazul copiilor care au

un comportament imitativ ncurajat si de reclamele TV.
innd cont de statutul socio-profesional, iaurtul cu
cereale, care ajuta la o mai buna digestie, este consumat
n speciale de persoanele cu o viata sociala activa.
n cazul iaurtului, liderii de opinie care influenteaza
consumul pot fi considerati medicul de familie si
nutritionistul care pot recomanda acest produs n diferite
diete si regimuri.

4.4.Tendinte
consumatorului

privind

comportamentul

Piata iaurtului si a produselor lactate se afla n plin

proces evolutiv; aceasta tendinta se manifesta si n privinta
calitatii produselor si n privinta mbogatirii cu noi sortimente.
Majoritatea producatorilor regionali sustin ca, n ciuda
greutatilor financiare cu care se confrunta consumatorii,
oferta nu poate acoperi cererea; pe de alta parte consumul
anual de iaurt si lactate pe cap de locuitor este evaluat la
jumatatea celui nregistrat n majoritatea tarilor Europei
Centrale.
Consideram
ca
n
urmatoarea
perioada,
comportamentul
consumatorului nu
se
va
modifica
semnificativ, nsa s-ar putea nregistra variatii n cazul
urmatorilor factori:
mixul de marketing - intensificarea activitatilor de
promovare ale producatorilor de iaurt ar putea conduce
la modificarea cotelor de piata. Un clasament al celor
mai cumparate marci de iaurt din tara noastra nu ar fi
relevant pentru ca vnzarile varieaza foarte mult n
functie de ofertele promotionale ale firmelor.
daca se continua tendinta de scadere a natalitatii,
se estimeaza ca n urmatorii ani cererea de iaurt cu
fructe va scadea datorita faptului ca copiii reprezinta
principalii consumatori
29

dezvoltarea continua si rapida a cumparatorului

romn ca un consumator informat si exigent va continua
sa permita deschiderea noilor piete pentru niste produse
tot mai sofisticate.
expertii sunt unanimi n a aprecia ca, odata cu
intrarea n UE, veniturile n crestere vor genera pretentii
sporite, deci o cerere marita pentru produse de calitate
att n domeniul carnii, ct si a lactatelor.
pe viitor se va pune mai mult accentul pe calitatea
produselor lund n considerare dorinta tinerilor de a
mnca ct mai sanatos si mai natural, ca urmare, se
prevede o crestere a cererii de sortimente de iaurt ct
mai naturale, fara aditivi.

4.5.Distribuie
a. Determinarea tipurilor de uniti comerciale
prin
care se realizeaz vnzarea
ctre
consumatori Tipurile de uniti comerciale prin
care se face vnzarea ctre consumatori sunt:
magazine de cartier
magazine alimentare
supermarketuri
hypermarketuri
b. Evaluarea modului de distribuie pe diferite
mrci.
n reeaua Carrefour din Romnia, fiecare magazin
are libertatea s se adapteze la mediul din zona n
care este amplasat. De exemplu, n hypermarketul
din Braov, unde obiceiurile de consum sunt puin
diferite de cele ale bucuretenilor, spaiul cel mai
mare din raionul de iaurt este ocupat nu de liderul
naional Danone, ci de un furnizor local, Oly, care este
lider de pia n Braov, deinnd o cot de 50% din
vnzrile de iaurt, iar la nivel naional deinnd un
procent foarte mic.

4.6.Promovarea produsului
30

Publicitatea informativ este folosit intens n perioada de

pionierat pe piaa unei categorii de produse, atunci cnd
obiectivul este de a genera o cerere primar. Astfel, industria
iaurtului a trebuit, la nceput, s informeze consumatorii cu
privire la avantajele nutriionale ale iaurtului i multiplele sale
utilizri.

Identificarea modalitilor prin care se face promovarea

produselor:
- Publicitatea prin intermediul spoturilor TV,
radioului i nu n cele din urm prin intermediul
publicaiilor scrise.
- Promovarea vnzrilor se face i prin oferirea
unei cantiti mai mare la acelai pre (de
exemplu 20% gratis), oferirea mai multor
produse la un pre mai mic (4 cutii de iaurt
probiotic la un pre de 5 lei), premii i distincii
prezente pe site-ul de prezentare a firmei.
- Spoturi TV n diferite perioade.

4.7.Chestionar

Sex:
Varsta:
Judet:

1. Suntei consumator de iaurt?

Da
Nu

31

2. In funcie de consistena iaurtului, ce tipuri preferai?

Natural
Dietetic
De but
Altele

3. De unde obinuii s achiziionai iaurt?

Magazin mixt
Hypermarket
Supermarket

4. Dup coninutul de grsime, ce iaurt consumai?

0,1% (dietetic)
1,8% (iaurt normal)
mai mult de 1,8%
nu in cont de acest aspect

5. Ct de frecvent cumprai iaurt?

zilnic
o dat la 3 zile
sptmnal
mai rar de o sptmn
nu rspund

6. Care este cantitatea de iaurt cumprat la o achiziie?

o cutie

32

2 cutii
mai multe (cte?)

7. Ce gramaj preferai atunci cnd cumprai iaurt?

sub 100 g
100-250 g
250-500 g
peste 500 g

8. Categoria de iaurt pe care o preferai n funcie de gustul acestuia...

natural
cu cereale
cu vanilie
cu ciocolat
cu fructe
altele

9. Ce v determin s cumprai iaurt?

Publicitatea
Vizitarea magazinelor (promoiile)
Prietenii/Colegii/Cunotinele
Propriile nevoi
Altele

10. Care este prima marc de iaurt care v vine n minte?

33

Iaurtul...

11. Ce marc de iaurt preferai?

Danone Natual
Milli
Tnuva
Oly
Yoplait
Danone Delicios
Brenac
Zuzu
Casa Bun
LaDorna
Activia
Oke
Danonino
Napolact
Actimel
Altele

12. Atributele luate n considerare de dvs n vederea deciziei de

cumprare sunt:
Preul
Gustul

34

Consistena
Marca
Ambalajul
Altele

13. n ce categorie de venit v ncadrai?

sub 500 RON
500-1000 RON
1000-1500 RON
peste 1500 RON

14. Ocupaia dvs:

ntreprinztor
Angajat cu norm ntreag
Angajat cu jumtate de norm
Student / Elev
omer

35

Capitolul 5. Un nou produs pe pia:

Iaurtul probiotic cu miere i nuc

5.1.Descrierea produsului:
Un mic dejun al campionilor sau o gustare rcoritoare, iaurtul
grecesc servit cu miere i nuci este aproape o mncare n
sine. Secretul iaurtului grecesc este c nu are zer, iar
consistena lui este cremoas i gustul uor acrior.
Prima substan dulce folosit de om, mierea de albine este
recunoscut pentru proprietile sale deosebit de benefice
atunci cnd este utilizat pe plan alimentar i nu numai.
Aceasta conine substane biologic active, care ajut la
36

buna-funcionare a organismului i tratarea diferitelor

afeciuni.
Mierea este uor de asimilat i digera, avnd totodata o
putere de ndulcire mare i un gust foarte bun.
Proprieti mai puin cunoscute ale mierii de albine:
1. Te energizeaz;
2. Te ajut s dormi mai bine i te relaxeaz;
3. Te ajut s lupi mpotriva alergiilor;
4. Vindec tieturile i juliturile;
5. Vindec ulcerul, etc.
Nucile au fost, nc din timpuri strvechi asociate cu
intelectualii deoarece forma lor seaman cu cea a creierului.
Acum tim ns, c pe lng aceasta, ele sunt pline de factori
care ajut la pstrarea unei snti optime. Nucile constituie
o bogat surs de energie, coninnd muli nutrieni,
antioxidani i vitamine eseniale pentru o bun funcionare a
organismului.
Nucile sunt extrem de bogate m acizi grai monosaturai
(aproximativ 72%), cum este acidul oleic i o excelent surs
de acizi grai eseniali de omega 3, ce ajut la prevenirea
bolilor arterelor coronariene i a infarctului prin favorizarea
profilului unui snge sntos.
Doar 25 grame de nuci conin peste 90% din DZR de acizi
grei omega 3. Sunt o surs foarte buna de vitamina E, mai
multe complexe de vitamina B i o bogat surs de minerale.
Iaurt grecesc OLYMPUS cu 2% grsime este produs dup o
reet tradiional greceasc, avnd o textur mtsoas i
un gust delicios extrem de apreciat n bucatria
mediteranean. Varianta cu puine grsimi este o ncntare a
simurilor pentru cei care in la siluet.
Ingrediente:
Lapte de vac pasteurizat semidegresat;
Proteine din lapte i din nuci;
Fermeni selecionai de iaurt;
Miere poliflor;
Nuci.

Nr.
Crt.

Specificaia

Descrierea

37

1.
2.

3.

Denumirea
produsului
Caracteristici
importante

Iaurt probiotic cu miere i nuc "OLY"

Modul
utilizare
produsului
Modul
ambalare

de
a

5.

Durata
valabilitate

de

6.

Unde
va
vndut
produsul?

fi

7.

Instruciuni

4.

de

Produsul este obinut din lapte de vac

normalizat la un coninut de grasime de
2%. Laptele este pasteurizat i
fermentat cu culturi selecionate,
specifice (Streptococcus thermophilus
i Lactobacillus Delbrueckii subspecia
bulgaricus)
Pentru iaurtul probiotic se adaug n
plus o cultur de bifidobacterii,
Lactobacilus
acidophilus
i/sau
Lactobacillus casei. Iaurtul prezint
consisten cremoas, far separare de
zer,
cu
buci
de
nuc
atent
selectionate, avnd o culoare uor
glbuie datorit mierii de albine.
Produsul este utilizat pentru consum i
se respect instruciunile de pe
ambalaj.
Produsul este ambalat n ambalaje de
desfacere (pahare de polistiren la 150
grame), personalizate, care confer
personalitate
produsului,
cu
respectarea
normelor
sanitare
n
vigoare.
Termenul de valabilitate este stabilit de
productor, prin teste de stabilitate a
produsului, n condiii de depozitare la
temperatura de 2...8C.
Produsul
este
livrat
spre
comercializarea ntr-o zona ct mai
larg, produsul fiind cunoscut datorit
calitilor superioare i acolo unde
clienii au condiii de depozitare i de
comercializare la 2...8C pentru a nu
afecta sntatea consumatorilor.
Etichetarea produsului se face cf. HG
38

8.

speciale pentru 106/2002

cu
modificrile
i
etichetarea
completrile ulterioare i cuprinde
produsului
informaiile nutriionale, termenul de
valabilitate i codul de bare. Toate
acestea asigur i informeaz corect
consumatorul asupra produsului, cu
condiia respectrii instruciunilor de pe
etichet. Toate informaiile sunt scrise
cite
pe
nelesul
tuturor
cumprtorilor.
Controlul
nainte de livrare, precum i pe timpul
pentru
depozitrii
n
depozitele
proprii,
distribuia
produsul este analizat att din punct
produsului
de
vedere fizico-chimic ct i
microbilogic.
Se analizeaz i se verific zilnic orice
defect de ambalare care poate apare
n timpul depozitrii.

Capitolul 6.
6.1.Analiza SWOT a iaurtului probiotic cu miere i
nuc "Oly"

Analiza SWOT scoate n eviden elementele de potenial intern

i extern, cum ar fi resursele, competenele, tendinele unor
procese conexe.
39

Analiza SWOT implic:

- Identificarea elementelor interne i externe
organizaiei sau ale temei strategice;
- Sortarea lor pe cele 4 puncte;
- Ordonarea i reinerea celor care pot avea
impact decisiv asupra realizrii aciunilor.
Punctele tari i slabe sunt elemente interne, de orice natur, n
primul rnd de resurse, care pot contribui decisiv la realizarea
unor aciuni deci i a efectelor lor. O aciune se poate realiza
numai sprijinindu-se pe anumite elemente care sunt punctele
tari i se poate compromite din cauza unor puncte slabe.
Din multitudinea de elemente externe existente la un moment
dat, care au fost identificate,cele care pot influena hotrtor
efectele unor aciuni se rein i formeaz aa numitele
oportuniti, anse, ocazii i respectiv ameninri, riscuri,
pericole.

Iaurt OLY

Iaurt DANONE

Puncte tari

Puncte tari

Productor
unic
pe
pia(arom unic);
Ambalaj atrgtor;
Implementare de programe de
siguran alimentar HACCP;
Personal calificat;

Vechime pe pia;
Diverse sortimente;

Unele sortimente au preuri

mai mici.

Diverse sortimente.

Puncte slabe

Puncte slabe

n Romnia se nregistreaz
procente mai mici n vnzarea
iaurtului probiotic;
Pre de vnzare al produsului
nostru este mai ridicat;
Firmele concurente au mai
multe sortimente de iaurt.

Oportuniti

Procent
mai
redus
al
consumului de iaurt cu fructe;
Unele sortimente au preuri
mari;
Ingrediente modificate genetic
sau gust falsificat.

Oportuniti

Nevoie de produse naturiste;

Oamenii consum iaurt n
mod regulat (procent ridicat
de consumatori);
40

Consum ridicat de iaurt n

Romnia
Muli furnizori pe pia.

 Muli furnzori de lapte pe

pia (ocazie de a gsi
furnizori repede);
Muli furnizori de miere,
respectiv nuc.

Ameninri

Ameninri

Produse naturiste scumpe;

Instabilitatea guvernului.

Instabilitate economic;
Rata omajului ridicat;
Nivelul de trai sczut
Romnia.

6.2."Iaurtul, campion la vnzri pe piaa

lactatelor"

Cei mai avantajai pe piaa iaurturilor sunt juctorii nou

intrai, n special aceia care au reuit s se impun prin
campanii de marketing agresive.
alt schimbare n pia este legat de locul de unde sunt
cumprate aceste produse: dac n urm cu doi ani
hipermarketurile aveau un aport de 42,5% la totalul
vnzrilor, n prima jumtate anului 2012 contribuia lor a
crescut la 54,4%.
Din punctul de vedere al preferinelor romnilor, n fruntea
clasamentului rmn tot iaurturile simple, urmate de
iaurturile cu fructe.
Consumatorii romni sunt recunoscui pentru curiozitatea
de a testa noi produse i arome. Pe acesr lucru mizeaz i
reprezentanii Olympus, care s-au axat n strategia de
marketing pe lansarea de produse speciale. Astfel au
aprut iaurturile cu diferite arome de fructe.
Piaa iaurturilor a crescut din urmatoarele motive:
Schimbarea obiceiurilor de consum;
41

 Tendina oamenilor de a consuma cat mai multe

produse lactate;
Tendina oamenilor de a ncerca noi arome i noi
produse.

6.3.Stabilirea elementelor care

individualizeaz cele mai importante
mrci.
Cel mai folosit canal de promovare este televiziunea, peste 90
% din publicitatea

din mass-media la iaurturi fiind alocat

acestui mediu, n special la staiile Pro TV, Acas, Antena,

Realitatea etc. Dintre reviste, titlurile: Magazinul Progresiv, Pro
TV Magazin, Cosmopolitan i Ce se intmpl, doctore? au atras
cele mai consistente comenzi.
Campania de comunicare integrat, "Light in the Dark"- un
program de ncurajare a autonomiei persoanelor cu deficien
de vedere.
Primul pas a fost introducerea n premier pe piaa alimentar
n

Romnia a ambalajului inscripionat n

limbaj Braille.

Lansarea ambalajului special a fost nsoit de implementarea

unei platforme de comunicare care s atrag atenia asupra
cauzei i s formeze o comunitate care s sprojine persoanele
cu deficiene de vedere.
Noua campanie "Hai Romnia! mpreun putem nvinge"
include spoturi TV, online, materiale de comunicare la raft,
sampling i campanie de relaii publice. Toate ambalajele
produselor lactate Oly vor afia acest lucru.
Firma greceasc Olympus ocup o poziie bun pe piaa
romneasc prin inovaiile pe care le aduce n pia creeaz noi
segmente, att de produse, ct i de consumatori.
42

6.4.Analiza cererii
Categorii de consumatori crora li
se

adreseaz

produsul:

Iaurt

probiotic cu miere i nuc

"OLY".
Produs : Iaurt probiotic cu
miere i nuc "OLY"
n funcie de vrsta consumatorilor, ne adresm:
adolescenilor (13-23 ani)
adulilor (24-50 ani)
n funcie de sex, ponderea mai ridicat o dein femeile, acestea
prefernd iaurturile uoare cu fructe. n rndul brbailor,
acetia prefer iaurturile care ajut la digestie, fiind consumat
de ctre persoanele cu o via social activ, care nu au timp s
i prepare o mas sntoas.
Produsul este consumat cu precdere de ctre persoanele sin
mediul urban, cele din mediul rural consumnd mai mult iaurtul
propriu, produs n gospodrie.
Formarea unei familii va influena consumul de iaurt prin
creterea

cantitii

deoarece

se

dorete

alimentaie

sntoas. n cazul persoanelor singure, necstorite, consumul

de iaurt este mai redus.
n

concluzie,

iaurtul

probiotic

cu

fructe

este

adresat

adolescenilor i adulilor cu un stil de via sntos, celor care

43

vor o gustare rapid, plin de compui benefici organismului

uman.

6.5.Sloganul:
"Bacterii sntoase, o via sntoas!"

44

Bibliografie:

1. Sic Stanciu, "Carte de marketing"

2. Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, Stefan
Prutianu- "Collegium. Afaceri".
3. "Cum s dezvoltai strategia de marketing"!,
Rentron&Straton
4. "Management de la A la Z", Retron&Straton
5. http://www.apubb.ro/wpcontent/uploads/2011/02/Marketing_suport_de_
curs.pdf
6. http://www.scribd.com/doc/67166429/Marketing
-Curs
7. http://www.scribd.com/doc/67166429/Marketing
-Curs
8. http://www.wallstreet.ro/slideshow/Companii/113178/cu-ceinvestitii-private-se-lauda-guvernul.html
9. http://www.olympusdairy.ro/

45