Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
2005
Fractia de insolatie:
Insolatia, numita si durata de stralucire a Soarelui, reprezinta un parametru
meteorologic cu implicatii directe in domeniul turismului, al agriculturii, dar si in cel al
transporturilor. Se deosebeste atat o durata efectiva sau reala de stralucire a
Soarelui, notata cu d, dar si o durata astronomica probabila, care se noteaza cu D.
Raportul procentual dintre d si D, reprezinta fractia de insolatie, notata cu f.
F=
D
d
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
83,1
97,7
133,5
180,5
260,7
284,2
323,4
306,4
236,2
175,3
104,5
79
Ore/
zi
10
11
12
13
14
15
14
13
12
11
10
310
308
372
390
434
450
434
403
360
341
300
279
0,26
0,31
0,35
0,46
0,60
0,63
0,74
0,76
0,65
0,51
0,34
0,28
Nebulozitatea
Reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca, sau intr-un sens mai restrans,
cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Ea are o
importanta deosebita in schimbul radiativ caloric din cadrul sistemului Soare
Pamant Atmosfera, in sensul ca sistemele noroase reduc intensitatea radiatiei
solare directe prin reflexie, maresc radiatia difuza, slabesc radiatia efectiva,
luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine. Principalii indici de nebulozitate
sunt:
- regimul mediu lunar si anual
-
frecventa nebulozitatii
regimul diurn
N A B
as
;
n
N (1 f ) x10
in care:
N = nebulozitatea medie
f = fractia de insolatie
Brasov
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
XI
XII
Anual
senin
7,2
6,6
9,3
6,9
6,3
7,1
10,9
14,0
13,5
12,3
7,8
6,
7
108,6
noros
7,0
7,9
8,0
10,9
13,7
12,1
12,9
11,5
6,7
7,1
9,0
7,
9
114,7
CALCUL
senin+
23,2
23,5
30
23
20,3
23,6
35,1
45,1
45
39,6
26
21,6
+noros
22,5
28,2
25,8
36,3
44,1
40,3
41,6
37
22,3
22,9
30
25,4
total
45,8
51,7
55,8
59,3
64,5
63,9
76,7
82,2
67,3
62,5
56
47,1
statia
Constanta
Roma
Bombay
toC
Pp
to C
Pp
to C
Pp
Ianuarie
0,6
28,4
6,8
81,2
24,2
2,7
Februarie
1,7
27,3
7,9
63,2
24,6
1,1
Martie
4,7
29,3
9,9
70,3
26,7
0,6
Aprilie
10
31,1
13,3
55,7
28,6
1,5
Mai
15,6
39
17
53
30
14,1
Iunie
20,2
39,2
21
36,4
29,1
518,4
Iulie
22,3
31,3
23,8
17,5
27,5
647,1
august
22
32,6
23,6
27,5
27,2
383,9
Septembrie
18,1
32,8
20,6
60,9
27,3
276,2
Octombrie
13,1
31,5
16,1
117,7
28,2
55,3
Noiembrie
7,8
44,4
12,4
111
27,2
14,5
Decembrie
2,9
37,8
97,9
25,6
2,1
Orasul Constanta este parte componenta a judetului cu acelasi nume - cel mai
intins si cu cea mai numeroasa populatie din tara dupa Bucuresti, capitala Romaniei,
situat in Europa.
Orasul Constanta, resedinta de judet, are centrul plasat pe coordonatele 49 010'15"
latitudine nordica si 26021'15" longitudine estica. Este situat la mijlocul laturii de est a
judetului.
Suprafata orasul Constanta ocupa circa 600 km 2. Suprafata in perimetrul construibil,
este de aproximativ 3 500 ha, dintre care intinderea zonei de locuit este de aproape
2 000 ha, in cadrul acesteia, zona unitatilor urbanistice complexe detine 1 450 ha.
Temperatura este de tip semiarid.
Deosebirea dintre cele doua curbe care exprima caracterul deficitar al precipitatiilor,
consta in faptul ca, fenomenele de uscaciune apar inaintea fenomenelor de seceta si
persista si dupa stingerea acestora. In multe situatii, in mijlocul unei perioade de
seceta, apar precipitatii care intrerup procesul de uscaciune, dar de cele mai multe
ori, acestea sunt efemere si reduse cantitativ, astfel ca vaporii de apa rezultati din
procesele de evapotranspiratie sunt repede absorbiti in aerul atmosferic uscat si apoi
se reia cursul secetei mai departe. In perioada lipsita de precipitatii, solul absoarbe
circa 44 % din energia solara directa pe care o transforma in caldura, care participa
la supraincalzirea acestuia si a aerului; la randul lor, incalzirea solului si a aerului
maresc evapotranspiratia si participa astfel, la reducerea treptata a rezervei de apa
accesibila planetei. Trebuie amintit faptul ca, seceta este un fenomen meteorologic
complex, caracterizat prin insuficienta sau absenta totala a precipitatiilor, temperaturi
ridicate si valori mari ale deficitului de saturatie, extinse pe perioade lungi de
timp saptamani sau chiar luni.