You are on page 1of 20

Mrgina Paul

Ciuperci lignicole
Ciuperci la arborii pe picior
Fomes fomentarius
Aparatul fructifer are 5-50 cm diametru, 2-25 cm inaltime, este foarte
compact, robust si lemnos, poate fi comparat cu o scoica mare. Coloritul
aparatului fructifer variaza intre albicios si galben deschis, mergnd pana la
gri.
Suprafata externa este formata dintr-o crusta carnoasa, tare, foarte
neregulata, cu santuri concentrice si cu striatii gri. Porii sunt destul de mici si
rotunzi, gri-deschis, dar cand sunt atinsi, devin maronii.
Tuburile sunt foarte scurte si formeaza straturi anuale suprapuse, sunt
ruginii sau bruni.
Carnea este tare si uscata, cu miros slab de fructe si gust foarte amar,
de culoare grie sau bruna. Aceasta ciuperca se dezvolta pe trunchiurile vii
ale multor foioase, in special pe fagi si mesteceni. Este o specie parazit i
saprofit n acelai timp, foarte des intalnita in Europa de Nord, in Europa
Centrala si de Sud, Iasca poate fi gasita mai ales la munte si este o ciuperca
perena.

Fomes annossum

Fomes marginatus

Armilaria mellea
Rizomorfele sale negre si groase ca niste sireturi, strapung radacinile
copacului si il impanzesc pana ce il distrug; ciupercile sale aparand abia intro zi de toamna la poalele copacului, in faza terminala cand copacul este deja
pe
moarte.
Si
ca
treaba
sa
fie
completa,
este in stare sa treaca de la un copac la altul pe sub pamant tot cu ajutorul
rizomorfelor sale, care se pot intinde peste 2.5m/an.
Dar ziceam ca Gheba de miere sau Halimas in unele zone (Armillaria
mellea) este o ciuperca comestibila. Consumata in stare cruda sau insuficient
fiarta este otravitoare in sensul ca provoaca un puternic efect diuretic; de
aceea este obligatorie fierberea sa cel putin 20 de minute inainte de a se
consuma. Deoarece creste in totdeauna in grupuri mari, se pot culege
cantitati mari si se preteaza foarte bine pentru a fi conservata. Cel mai bine
se preteaza a fi conservata in ulei sau otet si consumata ca aperitiv sau
garnitura.

Armillaria tabescens
Plria, 4-10 cm, de consisten redus, este, la nceput, globuloas sau n form de
clopot, apoi convex i la sfritul maturizrii, puin adncit, cu un gurgui central foarte accentuat.
Cuticula este acoperit de numeroi solzi fibroi maronii, mai dei n centru. Piciorul este foarte lung,
subire, deseori ondulat sau curbat, relativ subiat la captul de sus precum i la baz, unde are aspect
lnos. Lamele sunt destul de dese i decurente.Carnea este fibroas i compact.
Coloritul plriei difer de la galben ca mierea, la brun-rocat ajungnd i la brunnchis. Piciorul, 5-10 cm, are aceleai tonaliti, numai n partea inferioar este negricios. Lamele
sunt la nceput albicioase i apoi brun-roz. Carnea este alb, dar la baza piciorului tinde s se
nroeasc. Crete exclusiv pe pmnt, cteodat n grupuri foarte numeroase, n pdurile de foioase,
de la cmpie la munte.Vara-toamna.Se aseamn foarte mult cu Armillaria mellea, dar se
deosebete de aceasta prin absena total a inelului.

Pleurotus ostreatus
Ciuperca stridie are o palarie cu o suprafata de 5-25m, de culoare alb pana la gri sau
cafeniu nchis, neteda( adesea lobata sau ondulata) si o tulpina scurta si groasa. Carnea este alba si
ferma emanand deseori un parfum de anason datorita benzaldehidei prezente.
Pleurotus ostreatus este o specie saprofita ,parazita in special pe lemnul de fag (suport lignocelulozic), larg raspndita n padurile subtropicale din ntreaga lume.
Contine:
-apa: 82-92%.
- substante organice: 7,5-16,5% dintre care: proteine,albumine si alte substante azotate (35%);continutul de proteine este ridicat in lamele si cuticula palariei, fiind de 41% fata de 33% din
piciorul ciupercii.
- glucide: 1-3%.
- substante lipsite de azot: 1,5-7%; lipide: 0,5-1%.

Polyporus squamosus
Aparatul fructifer: plria de un diametrul ce poate atinge peste 60 cm,
n parte are form de evantai, cu o scobitur adnc n zona de inserie a
piciorului i este acoperit cu numeroi solzi maronii, dispui n iruri
concentrice. Coloritul plriei variaz ntre galben i coaja de alun-deschis,
dar cu vrsta solzi tind s se inchid la culoare tot mai mult.
Porii sunt unghiulari i zimai Tuburile sunt scurte i decurente pe
lng picior, la nceput sunt albicioi i apoi de culoarea cojii de alun.Spori
de culoare alb.
Piciorul, 2-10 cm, foarte gros, bont i cilindric, este prins de plrie n
poziie excentric, la nceput acoperit cu o pulbere brun ca apoi s devin
neted.
Carnea are miros puternic finos i gust dulceag. La exemplarele tinere
carnea este elastic i moale dar pe msur ce se maturizeaz, devine din
ce n ce mai lemnoas i "cauciucat".

Distribuia: Specie saprofit i parazit n acelai timp, crete solitar


sau n grupuri mici, pe trunchiurile celor mai diferite copaci, pe lemnul viu
sau uscat al nucilor, ulmului, sau ali copaci de esen tare, o ntlnim de la
cmpie la munte. Cel mai frecvent in lunile de primvar, aprilie - mai i
rareori toamna, octombrie-noimebrie.
Comestibilitatea: comestibil, dar de o calitate slab i doar
exemplarele tinere sunt consumabile.

Phellinus pini

Phellinus abietis

Phellinus igniarius

Daedalea quercina

Ganoderma lucidum
Ganoderma Lucidum sau ciuperca Reishi (sau Rei-Shi) este utilizata in
China si Japonia de peste 2000 de ani, pentru pentru efectele sale de
mentinere sau refacere a sanatatii. Traditional se considera ca Reishi creste
energia Qi, energia vitala care sustine intregul organism. Ganoderma
Lucidum contine cateva sute de elemente biologic active, cu efecte benefice
asupra sistemului imunitar.
Ciuperca Reishi este adeseori numita 'ciuperca nemuririi', 'marele
protector imunitar, spiritual si mental'. Administrata zilnic, Ganoderma

Lucidum are efecte de reintinerire si infrumusetare: duce la usoare scaderi in


greutate, intareste unghiile si parul si infrumuseteaza pielea.

Fistulina hepatica
Limba boului (Fistulina hepatica) zis i Bureii de stejar sau Pstrvul
rou de stejar, este o ciuperc ce o in n congelator de ast toamn, pentru
c dei tiu c este o ciuperc comestibil foarte bun, nc nu i-am cutat o
reet pe msur. Denumirea popular "limba boului" nici c se putea mai pe
msur, deoarece seamn foarte bine cu organul al crui nume l poart;
ns denumirea de burei m duce n totdeauna cu gndul la ceva ciuperci
marunte, ceea ce nu este cazul la aceast ciuperc.

Inonotus obliquus

Hypholoma fasciculare
Plria, 2-7 cm, este, la nceput, globulos- emisferic i, apoi,
aplatizat, cu un gurgui central foarte extins. Cuticula are culoarea
galbensulf, foarte aprins, mai nchis la culoare i aproape rou-ruginiu n
mijloc, complet neted i lucioas. Piciorul, 3-6 cm, este foarte subire,
erpuit, de aceeai culoare cu plria, dar cu nuane mai palide, cilindric sau
subiat la baz, cu urmele unui inel fals, care dispar repede. La exemplarele
tinere se observ, ntre picior i plrie, o cortin galben foarte fin care
rmne parial lipit de marginea plriei, formnd o membran subire i
franjurat, i de picior, ca un inel fals. Lamele sunt foarte dese, nalte,
galbene ca sulful i perfect aderente la picior.

Panus rudis

Creolophus cirrhatus

Hymenocera rubiginosa

Laetiporus sulphureus

Ciuperci la arborii pe doborati


Nectria ditissima

Nectria galligena

Coriolus versicolor

Stereum hirsutum

Stereum sanguinolentum

Xylaria polymorpha

Trichoderma viride

Penicillium
Alturi de mucegaiul alb (Mucor mucedo), n natur apar numeroase alte specii de
ciuperci din rndul micromicetelor psloase, cunoscute sub denumirea uzual de mucegaiuri,
dintre care, mai ntlnite sunt fungii care aparin genului Aspergillus i Penicillium.

Alternaria

Trichothecium

Botrytis

Ophiostoma

Ceratocystis

Aureobasidium

Ciuperci pe lemnul din constructii


Merulius lacrymans
Nu incape indoiala, ca cel mai mare inmic al caselor noastre este
ciuperca lacrimogena. Distruge orice material cu continut de celuloza.
Descompune lemnul, dar si placile laminate. Distruge cartile, textilele cu
continut de celuloza si materialele izolante.In cautarea hranei, fibrele
ciupercii pot patrunde si strabate peretii de beton ori caramida chiar si un
metru grosime. Isi asigura in jurul ei mediu umed, prin aceasta distrugand
mai departe cladirea.De multe ori suntem intrebati ce provoaca in cate o
cladire infectia cu ciuperci. Raspunsul nostru e ca aproape mereu greseli de
constructie ori intretinere asigura imrejurari prielnice pornirii infectiei.Pentru
gerinatie ciuperca are nevoie de anumite conditii, ca de exemplu suprafata
lemnului sa fie putin acida. Daca materialul lemnos este mucegait,
contaminat cu buretele de pivnita ori pur si simplu este udat de o ploaie
acida, deja este data posibilitatea pornirii infectiei cu ciuperca
lacrimogena.Pentru germinatia sporilor ciupercii temperatura optima a
lemnului este de 22-24 OC. Este prielnic daca umiditatea lemnului nu scade
sub 18-20%. Germinatia porneste mai usor, daca nu exista curenti de aer.

Coniophora puteana

Plante superioare arbori pe picior


Viscum album
Este o specie de vsc, specia numit iniial astfel i este cunoscut i
ca Vsc comun, pentru a o distinge de alte specii nrudite. Este originar din
Europa i sud-vestul Asiei.
Este o plant semiparazit, care crete pe tulpina altor pomi. Are
tulpini de 30 pn la 100 cm lungime cu ramuri dihotomice. Frunzele se afl
n perechi opuse, de forma unor panglici, ntregi, avnd structura pielii
prelucrate, cu o lungime de 2-8 cm i limea de 0.8-2.5 cm, de culoare
galben-verzuie. De regul dioicice, florile sunt discrete, de culoare galben-

verzuie, avnd un diametru de 2-3 mm. Fructul este o boab de culoare alb
sau galben, care conine numeroi smburi ncastrai n pulpa gelatinoas a
fructului.

Loranthus europaeus

Hedera helix
Este specia comun, indigen, ce crete agat de trunchiul copacilor
sau zidurile vechi. Are frunze persistente cu rezisten foarte bun peste
iarn. La aceast specie s-au creat numeroase cultivaturi, cultivate ca plante
de interior, deosebite ntre ele prin vigoare, forma sau mrimea frunzelor,
culoarea lor.
Frunza de iedera are marginea sectat mai mult sau mai puin profund
cu trei-cinci lobi ascuii sau rotunjii.

Clematis vitalba

Periploca graeca

Periploca este o lian indigen, cu tulpini subiri, lungi de pn la 15


m i scoar brun-rocat, cu verucoziti lentiforme. Frunze caduce,
simple, ovat-eliptice pn la oblong lanceolate, acuminate, ntregi, 4-10 cm,
lucioase. Flori verzi-brune, cte 8-12 n cime laxe, lung pedunculate, apar n
aprilie-mai. Fructul este bifolicular, cilindric, de 10-12 cm, brun. Arealul este
submediteranean, la noi fiind prezent n pdurile i zvoaiele din lunca i
Delta Dunrii. Prefer solurile aluvionare, umede sau stncriile calcaroase,
adaptat la climate calde. n silvostepa marin din Delta Dunrii (Letea)
acompaniaz stejarul brumriu, frasinul pufos de balt i plopul alb.