In acest scop (fig. 1.1) in tavanul lucrarii miniere, la o distanga de cel putin 1 1m fat de orice parte, se foreazi o gaur de mind cu adancimea de aproximativ 15 om in care se introduce reperul metalic. Se fixeaz cu mortar de ciment. Punctul principal este snominalizat, iar pentru o reperare usoard, in jurul siu se deseneazi cu vopsea rosie seu alba un cere de 2-3 cm liime cu un diametru de cca. 20 em. Punctele curente numite gi puncte ordinare de poligonafie, sunt matcate in subteran prin cule sau stifturi topografice (fig. 1.2.) Fig. 1.2. $tift sau cui topografic Punctele curente sunt plasate tot in tavanul lucratii miniere la o distanya de minimum 1 m fat de orice perete lateral. Se bat in fisuri, crépaturi, rosturi sau armaturd de lemn (fig. 1.3.2). La galeriile cu sustinere metalick stiftul se bate in strangitori (fig. 1.3.b.). ‘CAnd se impune un anummit loc de emplasare in galeria nearmati, betonata sau sustinutd cu bolfari, se practiced 0 gaurd de mind cu o adancime de cea, 10 om in care se introduce un cep de lemn, in care se bate cuiul topografic (fig, 1.3.c.). cot sad i ees Fig. 1.3. Plasarea cuielor sau stifturilor CCuiul sau stiftul topografic nu se bate orizontal, ci cu o inclinare de cca. 30° fafa de acesta, in jurul punctelor curente se traseazi cu vopsea rosie sau albé un cere cu Tatimea de 2-3 om si un diametru de cca, 20 cm, inseriindu-se, totodati, si denumirea punctului. Pentru reperarea sa rapid, se recomanda trasarea uni finii transversale pe galerie in dreptul punctului.3.1.b. Semnalizarea punctelor planimetrice Semnalizarea se face cu ajutorul firului cu plumb minier - plumbing miniers (ig. 1.4), tr swrobentir dost vent Peele Fig. 1.4. Fir cu plumb minier Fig. 1.5, Sonda Plumbina sau firul cu plumb se compune dintr-un lest bine centrat cu vasfull foarte bine ascutit. In partea superior are un gurub prin care s¢ introduce firul, iar in partes inferioard are un capac de protecfie a vérfului de centrare. Firul este impletit Gintr-un material rezistent la frecari. Intregu! ansamblu al lestului trebuie si fie bine Centrat i 88 aiba o greutate de peste 300 grame. Semnalizarea punctelor principale consta in scoaterea surubului de protectie din bronz (fig, 1-1) si introducerea in locul acestuia a unei sonde (fig. 1.5) de care se age/a firul cu plumb minier, céruia i se adauga un nasture pentru ajustares hungimii Sirutui. Punciele secundare, curente sau ordinare, se semnalizeazi cu ajutoral firului ou plumb minier care se introduce cn capatul liber Intotdemuna de jos in sus, in stiftul sau cujul topografie (fig. 1.6) penis Fig. 1.6. lluminarea plumbinei miniere Tuminarea plumbinei miniere (fig. 1.6) se face eu ajutorul limpii de mind asczata in spatele firului cu plumb si al cdrui far este obturat ou 0 foaie de calc care ace rolul de ecran, 10entree dai cic iad a tial aS Pururta Cn stalie dn eubéran Observatie: 1. in cazul in care Ja calarea teodolitului, pe directia 1-3 (fig. 1.8.4) unul din suruburile de calare este la cap&tul de ingurubare (se blocheaai) s¢ roteste acest surub cu o jumétete de turd inapoi si se actioneaza, pentru calare, mumai celalalt surub, Dac nici acum nu se aduce bula intre repere, se face o noua orizontalizare @ mesei teodolitului prin migcarea laterala pe acciasi directie a piciorului 2 al ttepieidului gi se reia calarea, 2, in cazul cand gurubul a ajuns la o pozitie de maxim sau minim (se blocheaz sus sau jos), se roteste surubul 2 inapoi cu jumétate de turd si se rotese guruburile | gi 3 fn aceiasi parte cu aceiasi cantitate, pana ce bula intré intre repere pe direcfia 2- a, dupit care se reia calarea. Metoda a” de calare este expeditiva, utilizata doar pentru calarea inifild, dup’ ccare pentru calarea finalé se foloseste metoda ,.b” care fiind laborioasi necesiti timp ‘mai mult de lucru, dar este mai precisi Dupa efectuarea calarii lestul plumbinei se coboard pani la cca, 2 mm deasupra punctului topografic. Se face translatarea fir rotatia teodolitului pe masa trepiedului pana cind varful lestului se va gisi pe aceeasi verticalé cu punctul topografic, in final se strange definitiv gurubul pompa fixand teodolitul pe masa trepiedului, Se verificd si rectifick calarea, dup care se poate trece Ia efectuarea observatilor azimutale si zenitae. 3.1.6.2, Statie topograficd sub punct Este cazul specific mineritului in care punctul este marcat in tavanul lucrarii miniere, iar teodolitul trebuic stationat sub punct. Pentru efectuarea unei astfel de statii se semnalizeaza reperul topografic (fig. 1.9). pana = Mok mow Pata NY 2 bad site Fig. 1.9. Agatarea firului cu plumb in cuiul topografic. Sub acest fir cu plumb se ageaza trepiedul teodolitului astfel incat gurubul pompa si se giseascd sub plumbini, iar platforma trepicdului si fle cét mai orizontala, Se scoate teodolitul din cutia sa, se ageazii pe platforma trepicdului si se efectueazi operatiile de calare conform metodologiei indicate la punctul ,.b”. in continuare se orizontalizeazi luneta, fie Prin aducerea in coincidenta a reperelor existente pe carcasa eolimetrului destinate acestui scop, fie prin introducerea in eclimetru a valorii 100¥ (sau 300°), Figurantul topograf scoate capacul de protectie al vérfului plumbinei, trage de capitul liber al firului pentru a desface funda (nodul topografic) gi lasi ugor firul pana la cca. 2 mm de luneta teodolitului. fn cazul cand plumbing are oscilajii pentru fnlaturarea acestora, varful se fixeazi, tamponandu-l cu foaia de calc sau cu carnetul figurantului. Se transleaz’ teodolitul (fara rotatie), pana Gnd ghintul sau reperul de pe luncté (marcand axa vertical), se va gisi pe eceiagi 2vertical cu varful ascutit al plumbinei. Se stringe definitiv surubul pompa si se ‘verific $i rectific& calarea. Varful plumbinei se protejeazi cu capacul propriu, se ridick phambina, si se innoad& firul deasupra teodolitului printr-un nod topografic. 3.1.0.3. Statie cu feodolite suspendate Se intaineste in cazul poligondi lucréilor miniere cu inclinare mare (plane {nclinate, suitoare, rostogoluri armate in lemin), sau end condifille grele de mind mu permit asezarea teodolitului pe trepied. In astfel de situatii, teodolitul se suspend pe suporfi metalici fixati i arméturi, Se descrie echipementul de suspendare « teodolitului apartinénd unei truse german’ Zeiss (fig. 1.10). Fig. 1.10, Echipament pentru staii topografice suspendate, fntr-o suitoare pe compartimentul de circulatie tn armétura opusd compartimentului de transport, cu ajutorul unui stredel se di 0 gaura in care este introdus prin ingurubare cu o mandrina (2), un suport orizontal (1). Tn despicdtura, capiitului sfetic al acestai suport orizontal se introduce un pivot (3) mobil intr-un sistem uct asigurat de saibele superioara (4) si inferioari (5) fixat cu piulif’ fluture (6). Cu nivela sferica ou bul de aer (7) agezatl pe pivotul (3) se caleaz& transversala suportului si din pivliga fluture (6) pe direcfie axiala a aceluiasi suport, realizéndu-se in acest mod Yerticalizarea pivotului (3). in continuare se scoate mandrina (2) si nivela sferic& (7). Pe pivotal (3) se monteazi ambaza (8) stringiindu-se surubul de fixare pe partea tesitd a pivotului (3). In ambazi (8) se monteazA teodolitul ciruia i-a fost scoast ambaza proprie, teodolit care va fi fixat cu gurubul de fixare a migedrii generale, Calarea teodolitului consti in aducerea nivelei torice pe directia suportului orizontal (1) gi acfionarea gurubulti de calare de pe aceasta directie, pan’ cnd bula intra intre epere. Se roteste teodolitul pe o directie perpendiculard cu prima pozitie gi se acfioneaz’ cel de-al doilea surub de calare pint cénd bula ajunge intre reperele migcarii ‘generale, Calarea teodolitului consti in aducerea nivelei torice pe dircetia suportului orizontal (1) gi actionarea gurubului de calare de pe aceasti Bvideweree dybinklye bn eebliron. {fn tabelul 1,6 sunt redate rezultatele observatiilor la etalonarea unei rulete. Etalonarea ruletei ruse nr. 4798 Tabelul 1.6 Rules. Seri de ota i PTs 5 a ae BE | BASE aD | as | TaD | noes [IVS = tg [isang raees [12781174 | toss | 10920 “Hau E | a79995 [470905 | 479995 | 48000 5 | A800 T | 8001S "Fenpertars ase Find mult diferite de restul lecturilor, seria 6 a fost anulaté. Media celorlalte 7 serii de determiniri ale distanfei AB cu nuleta in cauzi este de 48.000,3mm la temperatura medie: 19.7+205 2 201°C (4) Coeficientul de corectie k determinat prin etalonarca acestei rulete, este: Dag(invar) Da(ruleta) pentru temperatura de etalon +20,1°C 573000229 as) Coeficiental k astfel determinat era valabil numai pentru msuritori efectuate cu fntreaga rulett desfisurata (Iungimi 48-50m) intrucat etalonarea s-a efectuat numai la cele doua capete. ‘Cu valoarea k=1,000229 se vor inmulfi toate distanfele misurate cu accasté ruleté pentru a objine mérimea lor adevaratd. Miri obtinute dup inmultirea lor eu k trebuie Si i se aplice in continuare corectia de temperaturi de la 4¢" mésurati in min’ pani la 20,1°C masuratd la etalonare. 3.1.e.2. Masurarea direct& in subteran a distanfelor cu ruleta de ofel Ruleta de ofel folosita in masurarea directa ‘a distantelor in subteran are o lungime de 30m sau 50m, fiind compusé din panglica de ojel propriu-zisa, ruleta intr-o furcé cu méner $i manivelé pentru stringerea panglicii, Rolul acestei furci este, aift pentru fntinderea panglicii de ofel in timpul masurarii, eft si pentru depozitarea dup’ folosire, Ruleta de ofel montat& in fared face parte din categoria instrumentelor precise pentru misucarea directa a distanfelor. ‘A misura in subteran o lungime cu ruleta de ofel, inseam’ a determina marimea distangei intre dou’ puncte topografice marcate in tavanul !ucr&rilor miniere prin stifturi topogratice. in subteran se impune ca distanja dintre dowd puncte s& poatl fi mésuraté direct cu ruleta fird trasare de aliniament.Operatia de masurare necesiti o echip& de hucra formati din cel putin dou persoane (operator topograf si figurantul topograf) iar ca instrumente 5i materiale ruleta de ofel si dou’ plumbine (firul ou plumb). Pentru mésurarea expeditiva a distanfelor in subteran se procedeaza astfe!: Fig, 1.16. Misurarea expeditiva a distanfelor in subteran In punctele topografice marcate prin stifturi, se introduc fire cu plumb pentru semnalizare. De obicei, msurarea distantelor se face simultan cu operatiile de masurare unghiurilor, deci, impreund, cele dout operafii constituie ridicarea poligonatici subierane, ‘Operatorul topograf fine ruleta in punctul de static (104), iar figurantul topograf 0 desfigoari pnd la urmatorul punct de stafie. Ruleta este intinst de ambii topograti, figurantul finénd ruleta cu capitul de zero in dreptul firalui cu plumb. Anuntat verbal de cate figurantul topograf, in. momentul in care ,zer0” se glseste in dreptal firului cu plumb, operatorul ve citi mirimea distantei pe ruletd pan’ la diviaiuni de centimetri, apreciind milimetrii (ex. Distanta diowios=48,48m citifi si ined 8mm apreciafi, adicd distanfa dyo.05~48,488m), dupa care banda de ofel se strdnge pe fured prin rulare, Instaléndu-se aperatul (teodolitul) in statia imediat urmitoare 105 penta masurarea unghiurilor, operatorul va lua cu el si ruleta, iar figurantul topograf deplastndu-se pentru semnalizare in punctul 104 va duce cu el gi capitul cu zero” al ruletei. Se va mésura fn consecinfé distanja dyos.is pentru a doua oar’ dupii procedeul de rai sus: dyqj.9s=48,486m. Cea mai probabilé valoare va fi media celor doua masuratori diouios"48,487m, In continuare masurarea distantelor pe tronsonul urmitor se face in mod similar. Masurarea riguroasi a distanfei cu ruleta de ofel de 50m se face in timpul conducerii in stparea Iucratilor miniere importante ce au ta baz poligonafii de sprijin. Aceste poligonafii sunt constituite pe reperele de directie, Pentru o distant’ lungé de pana la 2,5Km, se interpun la interdistante sub 50m, repere de directie cu ajutorul unor disporitive de semmalizare confectionate special, “Misurarea distanfelor pe aceste laturi lungi ale poligonatiei, se efectueazi cu dowd echipe independente cu rulete de 50m etalonate. Operatiile de misurare se desf¥soars pe prineipiul similar cu etalonarea (fig. 1.17). 20Fig, 1.17, Misurarea riguroasi a distantelor in subteran De remarcat ci atat la etalonare, cét si la masurare in subteran croarea de lintisor se consider ca ficdnd parte din etalon, iar coeficientul de etalonare a ruletei include acest aspect. Astfel, pentru misurarea distantei 27-28 ruleta este intins& pe scripetii 8; si Sy in poritic apropiaté de orizontalé i tangenta la plumbinele 27 si 28 in zona gradatilor 0- Im girespectiv 49-50m., Ruleta este tensionaté ca si la etalonare, cu céte 10K Ia fiecare capat. Se masoard temperatura de lucru t”. Se fac simultan lecturile ly §i hg fa cele dows capete constituind determinarea I, Se da rufetei o mict translatie longitudinal pe scripefi si se efectueaza din now alte dou lecturi simultane Izy $i ls, constituind determinarea a dous. Pentru fiecare tronson se executi 8 determiniri. Se calculeaza diferentele: 6) ‘Lungimea bruti ¢ lsturii 27-28 se considers media celor 8 determina Dapp (edt) 2 (7) Reducerea la orizontal& a distanfei brute Da7.2s (mediu) se face prin determinarea cu nivelment geometric a diferentei de nivel dintre punctele A si B conform figurii gi prin calcularea reducerii la orizont pentru fiecare tronson prin: Dy cos =Di, (18) {In final rezultatele objinute in cele doud relatii ar trebui si fie identice. Rezultatele unei astfel de misuritori sunt redate in tabelul 1.7. 2atu veul 125 wt ow farea panglicilor Pentru pistrarearuletloy9¥panglicilor de ofl, in eutigsau pe far, se cau pe cat posibil ca in timpul masprftorilor banda de ofel st ny bucle ce duc impficit la Indoitur si iminente ruper,faptce le face inutilizabjle” “oe ‘inndidirea panglicilor. In tipul folosirii, pe c&t poSibil sti nu se ZL local a benzilor de_pfél. in acest caz se sterg de ls pe loc. Este total interzi%3 folosirea panglicilorsau a ruletelor pe timp de plosiclf teren, dupa term ssuratorii panglicile siletele se vor curdja cu,0” bucatgyde postav moale. inainsede inmagazinare, ruleta.sé slefuieste cu bucdti de-Iéimn de pe portiunile ce previnta pete de rugind. Pe intreaga lungime se aplicd-o' pelicula ‘ulei mineral care afoi se indeparteaza prin sie#gere cu postav moale: Este interzisa fase in afara de cele petgosiere pentru degresare,.” 3.2, NIVELMENT SUBTERAN 3.2.8, Marearea punctelor de nivelment subteran Punctele de nivelment din subteran sunt de mai multe categorii ~ bome de nivelment montate in gura galeriilor de coast si la gura pufurilor Ia zi. Modul de marcare, semnalizare, nu se deosebeste fai de luerdzile de nivelment de [a suprafapa. ~ reporele nivelitice principale din subteran au o constructie deosebita gi se monteaza in peretii Iaterali ai galerilor la indlfimea de 30m fat& de coroana sinei ‘Montarea se executi astfel: se practic& cu perforatorul in peretele lateral o gaurd de 15cm lungime. in aceasti gaurd se introduce mortar de ciment si apoi presat, se introduce reperul nivelitic principal. Surplusul de mortar se indepatteazi Pentru recunoasterea ugoari in jurul reperului se traseaz cu vopsea un cere. Forma gi dimensiunile reperelor nivelitice principale sunt redate in figura 1.18. Fig. 1.18. Reper principal de nivelment Reperele principale se monteazi in masivul de roc’, zidirie de beton seu de boltari. Cand galeria este armatd in lemn sau inele de metal, se decupeazi ciptuseala peretelui pe o porfiune de cca, 20cm. gi se monteaz reperul de nivelment in masiv de ocd, ca in cazul descris anterior. ~ reperele curente de nivelment sunt confectionate din platband& metalic& si se monteazi la o nalsime de 0,30m de Ia coroana ginei, Forma si dimensiunile reperelor curente de nivelment sunt redate in figura 1.19. “aqo oo, “Hétan me | aaa ig. 119. Reper obignuit de nivelment fn lipsa acestora pot fi utilizate crampoane de cale ferati, Reperele obignuite (curente) se bat in armitura de lemn, in fisurile masivului de rocd sau in rosturile zidariei de boljari. in jurul reperelor ordinate de nivelment se traseaz cu vopsea alba sau rogie un cere cu diametrul de cca, 20cm si lafimea de 2-3em si se sorie demumirea reperului, Se recomand’ ca marcarea reperelor de nivelment s& se fact pe pereiele lateral opus spajiului de circulatie pentru a se feri de eventualcle deteriorati gi a nu ineomoda circulatia, Ca gi in Tuerdrile de nivelment de la suprafafa gi in subteran sunt folosite si determinate o serie de repere intermediare nemarcate (pozitionate la distante bine stabilite, echidistante in cazul profilelor), Semnalizarea lor se face fie pe coroana sinei, fie cu broaste de nivelment direct pe vatra lucrarii miniere, Fig. 1.20. Utilizatea broastelor de nivelment 3.2.b. Semnalizarea reperelor de nivelment Se face eu ajutorul mizelor proprii nivelelor, mire care pentru subteran nu au 0 {ndltime mai mare de 1,7m, Mira se ajeaz’ totdeauna cu ,0” pe reperal de nivelment si se fine in timpul observatilor in poziie verticald. Acest jucra se realizeaz cu ajutorul nivelei cu buld de aer stasetif mirci, iar fn lipsa acestela se menfine mira jn eckilibra pe vertical, in conditii grele de accesibilitate Ia reperul de nivelment se poate utiliza un boloboe la care se prinde o platbandi. Scmnalizarea reperului se face ea in figuea 1.21 Fig. 1.21. Semnalizarea reperului de nivelment greu accesibil 28i a 1 t a {In caz deosebit, din ce in ce mai rar intainit, de marcare si semnalizare a reperclor de nivelment, este cel in care reperele sunt mareate in tavanul lucrarii miniere prin repere speciale (figura 1.22.) sure erate gee Fig, 1.22. Repere speciale de nivelment Reperul are prevazuti o fanti in care se introduce nitul de agafare a miei. 3.2.¢. Determinarea diferentei de nivel Diferenfele de nivel se determin’ functie de metoda de nivelment aplicata. in cozal nivelmentului geometric se aseaz8 nivela pe trepied intr-un punct de static anbitrar, unde se caleazi folosind procedeul expeditiv cu nivela cu bul sferict G.1c.1.a). Se vizeaz& mira ce semnalizeazi reperul de nivelment gi se orizontalizeazi Tuneta, urmirind nivela toric a hinetei. Diferenja de nivel dintre dows repere se calculeazi cu diferenfa lectutilor pe cele dowd mire. Fig. 1.23. Diferenja de nivel prin nivelment geometric Pentra nivelmentul trigonometric la distant scurté difefenta de nivel rezultd prin relatii specifice avénd ca element de calcul mérimile masurate: inilfimea aperatulu i, unghiul vertical @ sau zenital z, distanta mésuraté direct cu ruleta dyn $i lecture hoi Pe ‘mira din subteran. ‘Nivelmentul tahimetric este mai putin utilizat gi nu se deosebeste, ca mod de aplicare, de cel de la suprafal2. 29=f tn whan AGERE? : cc Vea nirbibrea eebleone bud cle JON STIUNEA PRIN RADIERE 1. Confinutul luerarii in luctare sunt prezentate principalele etape privind masuratorile gi calculele necesare jonctiunii la suprafafa gi in subteran a sistemului de referinta cu luerarile de ‘ransmitere a coordonatelor si orientiri, uilizind radierea simple 2. Tema lucravii Se vor studia fazele necesate aplicarii radieri simple le suprafafa si im subteren, in ccadrul jonctiunii de acest fel, avand [a bazd diferitele tipuri de maisuratori, umarind realizarea unui grad ridicat de precizie 3. Lucrarea cuprinde 3.1.Consideratii teoretice 3.2. Recordarea prin radiere simpla Is suprafata 3.3.Racordarea prin radiere simp fa subteran 3.4.Propagarea erorilor prin radiere simpla Ja suprafaya si in subteran 3.1. Consideratii teoretice Radierea simpli este cea mai rapid metodi de indesire, deci de determinare a unor puncte noi gi totodati de orientiti. In cadrul ucritilor de topografie miniers radierea simpla se foloseste in mai multe cazuri printre care si in lucratile de jonejiune cum ar fi: jonctiunea sistemului de referint& de la suprafafa cu transmiterile in subteran, precum sila jonetiunea lucrétilor de transmitere sau proiectare a sistemului de referinys de la suprafafa in subteran cu sistemul subteran de sprijin. Fig, 2.1. Redierea simpla la suprafay Fie c& este vorba de transmiterea sistemului de referintd prin galeria de coast sau planul fnclinat (fig. 2.1.a), fic cf este vorba de transmiterea sistemului de referintS prin puful vertical de mina in mod practic jonctiunea la supraffi se reduce la radierea simpla Snainte (fig. 23.). Jonctiunea in subteran difert ntr-o osrecare masura de procedeul de la suprafatd, ea depinzaind de rezolvarea problemelor privind determinarea orient de spriiin, fie 30transmis pe pupul de mind (fig. 2.2.a.), fie stabilitd cu ajutorul busolei giroscopice sau magnetice (fig. 2.2.b.). Fig. 2.2. Radierea simpli fn subteran in gencral aplicarea radierii simple atat la suprafutd, cat gi in subteran nu difers cesenfial, decdt prin modul de ordonare a masuratorilor, functie de elementele de sprijin: metoda si rezultatele fiind aceleagi gi anume gisirea de puncte gi laturi noi, respectiv pin coordonate si orient8ri. 3.2, Radierea simpli Ia suprafaté Rodierea simpla Je suprafafa consta in determinarea unei orientiri si a unui punct, (Gig. 2.3.) folosind metoda radierii simple tnainte. 2 Fu00) % Fig 23, Radierea simpla inainte, Elementele cunoscute sunt: = punctul de sprijin A(X, = 4,217,742 0,11 ; Ya=1195,392-+ 0,08) = punctul vizat P(Xp= 4791,221 + 0,09 ; Yo= 3296,150 = 0,06) (sau orientarea de sprijin 6, ~ 83°03°45" +17") Elementele masurate sunt: Unghiul , =4751°50* masurat direct gi peste cap cu un teodolit de tip Theo 020, Distanfa Sq; a fost masurata de trei ori ctl o ruleta de metal ,.Kinex” de 50m — etalonati, 1a temperatura de 16°C si o forfé de intindere de 10daN misurati cu 42,440) dinamometrul. Cele trei observatii au fost:42,410m} a cdror medie Sa. 42,413) Elementele calculate: (daca nu se cunosc) = orientarea 8, =6, este dati de 42,421m, 100 ea. XX, Kg (1) Pentru usuringa si verificarea calculelor se intoemeste tabelul 2.1. de forma: |Tabelul 2.1 #791,221 3296, 150 4217,742 1195,392 8 | srs 21007758, = 2100420 «os psig 375479 33*03°33" 40,272987 (2.2) 8, =83#03°45" coea ce se verific’ ~ Orientarea 8,1 By = 8+ By 330345" 447451550 (2.3) 3085495" ~ Coordonatele punctului 1 sunt date de relayiile: N=, 454 6080, Na, +2g$in@g 4) X, = 4217,742 + 42,42 1c08130°54°95" ¥, =1195,392-+ 42,421 sin130°54'95" 195,392 4 42,421-0,887055 [ (x, = 4217,742—42,421.0,461668 (x, =4217,742-19,584 195,392.437,630 4198,158m 233,022 S-a reusit, astfel sf se gtscasclt o orientare nous 8,, =130°54°95" siun punct nov, punetul | 2 e&rui coordonate sunt X;= 4198,158 si Y; = 123,022. Se observa astfel cd radierea simpli este 0 metoda de transfer de coordonate si orientiri, deci de localizare a sistemului planimetric de referiné cunoscut prin cel pufin coordonatele a unui punct gi orientarea unei laturi, 23.3. Racordarea prin radiere simpli in subteran Radierea simpli poate fi utilizat in subteran ca metoda de joncfiune in doud ccanri-si amume: ~ Ia joncfionarea proiectirii de coordonate gi orientari pe puful vertical de mina cu refeaua topograficd subterans (ig. 2.2.2.) = Ja jonofionarea in cazul proiectarit coordonatelor pe un put de mind ou un fir metalic, la 0 laturd a cdrei orientare este determinata giroscopic sau magnetic (fg. 2.2.0.) Pentra exemplificares primului caz, figura 2.2.2. se cunose: coordonatele firului F(X = 4198158 + 0,181: Y; = 1233022 + 0,204) iar orientarea gy £214°21°92" £2°48", Se cunose de asemenca unghiul ¢ determinat prin rezolvarea iriunghiului de legaturé si anume: = 479921" + 79%. Elementele misurate sunt: toate laturile triunghiulvi, dar intereseazd numai latura a’ = 28,217 + 0,002 gi unghiul 6’ = 193°21°27* (masurat cu teodolitul Theo 010). Elementele calculate sunt: ~ orientarea cétre punctul 101 Gnesi =6, 142171" ~47°29°21 26 Graig; =166°92°71 es) = coordonatele punctului 101 [Xo =. +d-cosé, kink se rg ein tin a [Xq = 4198-158 92°71" San = 4198-158 + 28.21 7081669; a8 Yq, = 1233.022428.217sin 66°92 71° . =28.217-0.868063 soy{ kon 24198188282 Ley y= 1233.022 +28.217-0.496453 24.494 soy Xen = 41981582449 an 1233,022 + 14.008 Ky 24173664 ton (2.11 ie =1247.030m ely 03, felon = orientarea laturilor 101-102, care va riméne materializati in rampa pufului: area Ga = Sean #200" +8" net gi 66°92°71" +200 +193°21°27* (2.12) 160713°98" 33Elementele topografice ce rimén pe puncte marcate fn subteran, dunt deci: punctul 101 prin coordonatele (Xiei= 4173,664; ¥ 1 = 1247,030) si punctal vizat 02 cu care latural 1-102 are orientarea Qyyy,=160813°98". Pentru exemplificarea celui de-al doilea caz (fig. 2.2.b) s-a apelat la aceiasi ‘ransmitere (proiectare) de coordonate gi aceleagi puncte materializate in subteran 101 gi 102 a fost observata giroscopic si dupa efectuarca tuturor determinatilor, corcetilor si transformarilor s-a gasit pentru aceasta latura orientarea geodezica Oy, 9, =160813°89" Se cumose din masuratorite precedente: distanta d = 28,217 si unghiul Bx19342127* Se calculeazt: oriemtarea Jevaca ~ BY +200" 160813°98 -193°21°27% +200" (2.13) .66°92°71" si coordonatele punctului 101 Xp =X py P0080) sof Usa #2 $4 8I Gp, (2.14) ‘, + ooe7it yoy) %ie = 4198158 + 28.217e05166"92°71 ere Yi, = 1233.022-+ 28.217 sin 166°92"71" gy = ANTS 664 aif 173.664) = 1242.030m 2.16) in acest caz de jonctiune, radierea simplé este folosita doar pentru determinarea coordonatelor punctului 101 materializat tn subteran, orientarca find determinatd giroscopie. Si intun caz gi in altul se regisesc in subteran elementele suficiente definiii sistemului de referinfS in subteran, dependent de sistemul de referintS al bazinului rminier. 3.4, Propagarea erorilor prin radiere simpli la suprafata si in subteran Studiul propagitii erorilor prin radiere simpl& evidentiaz dependenfa matimii ‘acestor erori, in funcjie de metodele si eparatura utiliza. La suprafati, urmirind fig. 2.3, transmiterea erorilor se face, atit pe orientari, c@t si pe coordonat Eroarea orientatit initial se calculeaza in fimotie de erorile punctelor de sprijin 2 leturii orientate, Conform figurii orientarea initiala este sprint pe punciele A si P a clror erori sunt: otLECRARERAR'3 TRASAREA SISTEMULUI DE REFERINTA PRIN ,ALINIERE FORTATA” 1. Continutul luerarii In tucrare sunt prezentate tehnologia si modul de calcul necesare sealizarii transmiteriésistemului de referin(& de la suprafata, sau de la un orizont fa mina, la un alt crizont de mind, prin metoda alinirii fortate. 2. Tema lucrarii 2.1, Alinierea forjatd a dowd fire lestate in pupul vertical de mind pe o directie ‘cunoscuti la suprafata sau la un orizont de mind. 2.2, Alinictea forfaté la un orizont de mind a dou’ punete topografice pe directia cunoscuta a doud fire lestate in puful vertical de ming. 3. Lucrarea va cuprinde 3.1, Generalitig 3.2. Jonctiunea la zi 3.3 Jonctiunes in subteran 3.1.1, Alinierea expeditiva: 3.3.2, Alinierea prin tangentd 3.3.3. Alinierea la ace 3.4. Exemplu de calcul 3.1. Generalitati Transmiterea sistemului de referinfa de la 2i in subteran, sou intre dous orizonturi de mini necesita transmiterea coordonatelor unui punct si orientarea unei tur, Aceastt gperatie comport tei faze de luerisi i anuine: jonctiunea sistemului de referintd Cunoseut 4(x,,y_)4, la cel pun doua fire (F; si F,) lestate in puful vertical de mind Gnetods mecanica) si jonctiunea in subteran a sisterului de referintd proiectat la cel putin dowd puncte topografice subterane 501 si 502. Alinierea forfatd este o metoda expeditiva care urmireste transmiterea de la suprafafi in subteran a unei orientiti 2, uunice (fig. 3.1) 2efit aturi vast sings nin® tee. toda Fig. 3.1. Transmiterea sistemului de referinf4 prin aliniere forfats ‘Respecténd riguros tehnologia indicaté in lucrare si executénd cu grijé lucrdre topogratice alinierea fortats ofer’ o precizie bund, comparabila cu cea a metodelor de tip mecanie, in condifiile unui calcul neleborios, 3.2, Joncfiunea la zi Pe directia aproximativi de transport se alege 0 directie 4B(0,, = 275%68"30") print-un punct stationabil de coordonate date 7, = 3.968.188 oD cunoscut (xp, Ys) sau de orientare cunoscutl (2... fe =80950.722 in cazul pufului de skip (fig. 3.2) unde nu se poate viza intr-o parte in alta a pufului, se face legatura prin radiere simpli de la o alt viz8 indeprtati. Punctul A este tun punct de indesire din refeaua de apropiere, plasat la maximum 50m fafa de put. Fig. 3.2. Alinierea forfatt la pugul cu skip 6Se stafioneaza cu teodolitul in punctul A, se caleazA, se centreaz& gi se vizeazk punetul B. Avem in acest caz pe directia de vizB, introdusti orientarca 2... in cazul pufului cu skip se vizeaz# punctul P pe orientarea 8,., se masoara unghiul f, intre viza AP si seotiunea pupului, directiei pe care vom avea: xy = Fan + By 8g = 275.68.30+ 194.0450 = 69.72.80 ae Indiferent de caz, orientarea 0,. ttebuie transmisd in subteran. in cazul jonetiunit la suprafeys trebuie aliniete dout fire lestate F; si Fa pe directia @,.. Acest lucru este I de efectuat cu erori minime daca intre cele dou’ fire este 0 distanfi maxim, iar alinierea lor este cit mai precist. Pozitionarea firelor se face in acest caz cu ajutorl tunor scripefi glisanti Scripetele glisant (fig. 3.3) se compune dintr-un batiu (1), o glisier& (2) in eare se roteste un surub fird fine (3) pe care se giseste o maniveld (4) la un capat iar la celalalt capat un seripete (5) peste care trece firul lestat (F) ghidat de un reper sub forma de coada de randunicé (6). Intregul ansamblu se prinde cu un gurub (7) de o armaturd sau ‘grind, din constructia interioard a putului, existent sau amplasata special. Fig. 3.3. Scripete glisant. in secfiunea pufului se coboara firul cel mai departat (F,) de teodolit, un operator roteste manivela (4) deplasdindu-se scripetcle (5) lateral fafa de direotia AB si torodata firul F)). Se urmareste prin teodolit pana cAnd fiul este adus pe directia firului reticular vertical si implicit pe dizectia AB. “4Fag Fig, 3.4, Jonctiunee la suprafafd. Se coboar si cel de-al doilea fir si se procedcazi la fel aduciindu-se gi aceasta pe direcfia AB. Ordinea pozifioniii firetor este fireasca, deoarece firal Py nu s-ar vedea altfel prin teodolit datorité firului Fs. ‘In.acest mod au fost aduse ambele fire pe directia AB, deci se poate serie: 8 yap, = Opy = 5H TE8O™ Ga) Se misoari prin serii de observayiidistanjete: a=i).49lm b= 8:395m 64) 6 =3.096m se verificn a = b+ 1.491 =8.395+3.096=11.491m Se calculeaza coordonatele firelor: pf 46080 = 0.950782. 491 60869.72.80 65) Why, = 4 +asinO,, =32.968.188 +11.491sin 69.72.80 A 5, =80.956.042m 3 3. ip ores oa pfs He tb 080 y = 80.950. +8 3050869.72.80 on 1 yy= y+ sin Oy = 32:968.188 +8395sin69.72.80 ‘ x, = 80.954.625m ry 3.8) if Tasrsesn 69 Coordonatele unuia din fire gi orientarea 4,,,,dintre fire sunt clementele sistemului de rofering& ce vor fi transmise fn subteran prin projectare mecanic&, 3.3. Racordarea in subteran Elementele sistemului de referint proiectate in subteran prin intermediul firelor estate formeaz& baza planimetrica de sprijin. in subteran in sectiunea putului este determinata pozitia de echilibru, dup§ care se execut jonctiunea in subteran. in 45principiu, pe directia firelor F, ji Fs trebuie plasate puncte noi, stabile prin care si se materializeze sistemul de referint&. Plesarea punctelor noi se face cu ajutorul unui dispozitiv care si permita deplasarea laterala a teodolitului pe care-I sustine. fie ax ue / ce Fig. 3.5. Trepiedul Anima” {in practicd se folosese mai multe dispozitive si enume: Rost, Cseti, Anina. IMP. ete, trepiedul Anina (fig. 3.5) este in principiu construit dintr-un trepied care are masa srepiedulai citculara cu un batiu (1) pe care alunecd o glisiers (sanie) (2) Alinierea forfata a puntelor noi poate fi ficuta prin mai multe metode si anume: 3.1. Alinierea expeditiva Pozitionarea punctului pe directia firelor se face prin plasarea trepiedului Anina cu tcodolit aproximatiy pe directiafirelor, a o distanja eft mai mare de fite, pan’ cind in chmpul lunetei se vad imaginile suprapuse ale firelor F; si Fa, upd care teodolital se solidarizeaz& cu trepiedul. In mod normal, imaginea firului din spate, va fi acoperita de si imaginea firului din fay. Pentru ca firul din spate sa poata fi vazut complet, prin aga numitul fenomen de focusare trebuie satisficute anumite condifi si anume: ni G9) pe in care: ee 1 = distange de bund viaibilitate; D> diametrul liber al obiectivului teodolitului; 2 D=diametrul firlui; C= distanta dinte fire. fit te Datoritt inst devierii razelor de lumin tn zona marginala a obiectivului 0 imogine clara a fiului se obtine atunci cfind este implinitd conditia: D 12052e 052 G10) 46gs Exemplu: pentra um 096m 5323.086= 3.220m Gab Deci distanta minima de buna vizibilitate va trebui sd fie de minimum 23,3 m. Dupa plasarea trepiedului cu teodolit peste aceasta distanta se vizeaza cele dous fire cu imagini suprapuse. Se actioneazi de moleta de clat a imaginii pfn céind se vad amandoud imaginile totatat de clar, Se roteste de manivela deplasérii fine a glisierei trepiedutui (3) si de gurubut de fina migcare orizontalé a teodolitului, pana suprapunerea celor doua imagini este simetricd fata de firul reticular vertical, 3.6. Alinietea prin fonsare Alinierea prin coincident& este o metoda aproximativa atét datoriti focusdrii, cat gi datorita aprecierii pozitiei de simetie. 3.32, Alinierea prin tangenti Pentru aplicarea acestei metode, trepiedul Anina este previzut cu posibilitati de ‘mgsurare a deplasirilor. Astfel, batiul este prevazut cu o rigla (4) divizata milimetric pentru observarea deplasiilor slisierei, Deplasarea find a glisierei se face cu o menivelé de find migcare (3) cu citiri de 0,01mm. Pentru ca imaginea celor doua fire si apara concomitent in cémpul vizual al lunetei, teodolitul pe trepiedul Anina se plaseazi cdt mai departe de fit. Alinierea prin tangenfa se face astfel: (ig. 3.7) Se aseazi glisiera (sania) cu teodolitul, aproximativ perpendicular pe directia firelor. Se vizeaz& firele si se deplaseaza elisiera cu teodolitul pana cele dous fire se vid tangente pe dreapta firului din faya, citindu-se pozifia ay = 245,8mm a glisiereide = Ho 6 te le ig. 3.7. Alinierea prin tangents. Se calenieazé media citirilor: (G.12) Se deplaseaza glisiera in poritia a, = 164mm gi se vizeaz& firul din fafa Fy in mod simetric faa de firele reticulare, in aceasté pozitie teodolitul se giseste pe directia firelor. 3.3.3, Alinierea la ace Se executa fn subteran cu aparatul Schmidt acelasi cu care s-a stabilit pozitia de echilibru e freior. Odati calculate pozitile de echilibru se retrag din put firele lestae in locul cfrora s¢ introduc fn coroanele aparatului Schmidt prisme de centrare cu ace (fig. 3.8). Fig. 3.8. Prisma de centrare cu ac Se instaleaz& trepiedul Anina cu teodolit edt mai departe de fire, aproximativ pe directia celor dou fire cu glisare perpendicular fap de directia firelor. Se ridic& masa ‘tepiedului astfel incat linia de viza sé fie cu putin deasupra acelor (fig. 3.9). Se prind cu luneta teodolitului cele dou ace gi se actioncazi manivela glisierci, rotindu-se de surubul de fink miscare orizontala, pana cénd se vizea7a cele doua ace in prelungire, 48 prin peeaetoda | care jrelor. fututui de aer pentru 2 firul 3.1. Metoda greutitilor constante 3,1. Consideratii teoretice Se aplicd in cazul cdnd firul metalic lansat in sectiunea pufului se considera nedeviat de curental de aer din mind. 1.2, Deserieren aparaturii pentru efectuarea transmiterii coordonatelor ‘n putul de mind pe care se face transmiterea ~ proiectarea coordonatelor prin smetoda mecanié ~ se suspendi un a dintrecolvi in tual pofulu si se opreste acral fn compartimentul rémas liber se lanseaz& unl sau doua fire ~ vezi metoda mecanici— ‘cirora {a suprafati Li se determin’ coordonatcle prin metoda specified de joncfiune la suprafet ae mts pat a ant pe ce Spore Fig 4.1, Proiectarea coordonatelor cu un fir metalic Conform jonctiunii Ia suprafats au rezultat pentru firul A: gas i = 8621,424 + 0,121 m yi = 2429,751 + 0,092 m fn subteran dupa montarea podului de sigurantl se ageszii dispozitivul Schmidt pe ous rigle plasate aproximativ orizontal. Riglele se prind de ghidaje!s initimen de viz a teodolitului instalat Intt-un punet de stafie S (la o distanja de maxim 50 m fata de ramp). Firul se trece prin coroena aparatului Schmidt si va fi controfat cu inelul ~ stafeta care va confirma ci firal nu atinge elementele de compartimentare a putului.Fig.4.2.Pozitionarea teodolitului in report cu firele lansate ta put Cu teodolitul agezat tn punetul de statie $ se vizeazi direct una din riglele paratului Schmidt (rigla M), iar cee de-a doua prin intermediul unei oglinzi (rigla N). Toate operatile de mai sus fiind terminate se poate efectua citirea succesiva pe rigle ce se inscrie intr-un protocol de date (tabelui 4,1). Tabelul 4.1 3.13. Determinarea pozitiei de echilibru Pozitia de echilibru este data de pozifiie medi l, de pe rigla M si ngpe rigla N. 54Fig, 43 Stabilirea pozitiei medii pe rigla M Conform figurii 4.3 pozitia medie: go hthot ap hshek yn athst 42) ‘tn care k este un factor de amortizare caracteristic migc&rii uniform amortizate pentru ajungerea intr-0 pozitie apropiata pozitii de echilibru, ‘Se observa cA in primele doua relafii se poate stabilii pozifia medie¢ a firului pentru rigle M: fateh 2 7 43) {in mod corespunzator pentru rigla N: mt On, tm ie 4 Relafii ce poarta denumirea de formule expeditive de caloul a pozitiei de echilibru, ‘Astfel, cu aceste relatii in mod expeditiv pozitia medie pe rigla M va fi: 9,642417,249) «9 iar pe rigla N: 10,775 em. 46) Deci, pozitia de echilibru este data de lectura lp = 13,425 om pe rigla M si lectura 1n,= 10,775 em pe rigla N. 35Materializarea pozitiei de echilibru, determinata in mod expeditiv, se va face dupa ichnologia indicatd la 3.1.4. Perrtra un caleul riguros, Judnd insi in caleul cele 12 observafi, se poate serie: nt hek b+h+k jutla-k Se noteaza cu S, suma lecturilor din relatiile nt ly hts itd 8 apar eroti de masurare se poate scri L+k-S: i, KS Vi ytk-S: Pentru a nu se lucra cu valori mari se poate scrie: 1e= (he) + Ale k=(k)+Ak fn care: 1, valoarea cea mai probabil& 2 pozitiei medii; k ~valoarea cea mai probabilé a factorului de amortizare (1s) valoarea provizorie a pozitiei medii; (K) — valoarea provizorie a factorului de amortizare; Ala, Ak ~coreetiile probabile Astfel se poate scrie: ‘vy= 2(0,) + 2Al~ Sit (K) + Ak 2l,) + 2ly~ Sp + (K) - Ak 2(L) + 2AL,~ S11 * (K) + Ak 56 (4.7) 48) a9) (4.10) ai ¢ (4.12) (4.13)‘Separdnd elementele cunoscute in termemul liber d; notand: serie: 4)=20)-81 + ®) = 2)-S:- sega an | 1.) Sn +00) astfel, sistemu! (4.13) devine: q Tabelul 4.2 ‘Suma RiglaM | RiglaN SI 26,8 21,5 S2 269 21,6 _| O94 83. 26,8 21,5 | | 84 27,0 216 | $5 26,8 21,5 4 S6 26,9 | 21.6 q ("s7 26,8 214 4 SB 27,0 21,5 4.10) 4 S9 26,9 214 | Si0 27,0 217 Si 26,8 21,5 | Pentru caleulul valorii provizorii (I) se va face urmatorul calcul, (4.11) 4 conform relagilor (4.3): (4.12) 6,8 — (k) 4 6,9 + (k) 4(l.) = $3,7 i | 2(1.) = 26,85 ([,) = 13,425 em 4} cucel determinat expeditiv din prima relafie se poate serie: (K)= 8) ~2(1,) = 26,8 26,85 = -0,05 e asemenca, pentru righa N 4.13) (4.14) (4.15) (4.16) 17) (4.18) (4.19) (4.20)‘Scher din care rezultA necunoseutele: ‘Ak=- =-0,0217 _(13Y_1),02. 213) 02-283 = 00191 a7 sue (HB-B) Sie (Ge) 8 8°” aan ‘Valotile cole mai probabile ale necuneseutelor Vor fi date conform relafiilor 46 si a mitimilor provizorii: 1,2 () + Alo= 13,425 + 0,0191 = 13,441 k=) + Ak = -0,05 ~0,0217 = 0,0717 szulta si cocficientii de pondere 4.29) 430), Tot din schema gauss 4.1 rei 1d ay 7 at 1B 20,005 i Qu 4 Gs wa) 44 5840 5280 0,022: 4 un Qn= io = 0,0916 ; Pentrarigla sistemul ecuafilor va. aves forma: vi = 2A, + Ak 43) fn mod corespunziitor sistemul normal de ecuafii Gauss va fi: {a'a’] Ang [a'b"} Ak’ + [a'd"] = 0 (4.32) {a’b’] Any + [brb"] AK’ + [b'd" 0 ay fnlocuind, rezulte44dng + 2AK+0,4=0 2An, + 1LAK +0,2=0 ‘Tabelul de coeficienti pentru riglaN Tabelul 4.5 wales] s'st nt) =o 30 To 0 0 0,01 ep rEse Oi 0,01 OT 0.01 jalolalalalafelala/al- AA 0 o oF Ey n 02 0,04 in mod corespunzator se va intocmi schema de reducere (schema 4.2) *] T ay Qu? 44 a R - Din schema rezulta necunoscutele: Ak’ = = 0,0167| = + 0,0083 (435) Valorile cele mai probabile ale necunoscutelor vor fi = pozitia medie n, pe rigla N 1, = (12) + Ang= 10,775 + 0,0083 = 10,7667 (4.36) + factorul de amortizare ke = (k) + Ak = -0,05 - 0,0167 = -0,0667 (437) ‘Tot din schema Gauss 4.2 rezultt si coeficientii de pondere: 1fi,tyt U9) we tft tt US _oon95 4.38) Qu= Gg" ae" pa)" BaD” B80 oe Qu’ = = 0,0916 (439) 3.1.4, Materializarea pozitiei de echilibru a firului dati cu pocitiile medii pe rigle 1, = 134.4 mm pe rigla M sin, = 107.7 mm pe Tighe N poate fi ficuta fixatea firului A in poritia de echilibru. Astfel pe coroane aparatului Schmidt este pus trunchiul de piramida in care se introduce gurubul de fixare 4 firului, Trunchiul de piramida este deplesat cu ajutorul a dou’ perechi de guruburi de centrare. Se priveste prin teodolit si se dicteazé deplasarca trunchiului de piramida cu ajutorul suruburilor de centrare de pe directia riglei M pana in dreptul lecturii 1, si cu suruburile de centrare pe directia riglei N pandi se citeste tn oglind& pozitia ns. Se mai Verfict o dati Jecturile = 134,4 mm si ny = 107,7 mm. S-a obfinut astfel cea mai probabild pozitic pe vertical a punctului A® de la suprafata, in subteran As. In acest stadiu, fic se marca pozitia As in sectiunea pufului, prin dou fire metalice, incrucisate ‘in Asmareate pe peretii putului (fig 4.4), fie se fac in continuare jonctionsei Ia lucririle topografice subterane prin intermediul punctulu. ‘in mod aseménator se procedeaza si cu cel de al doilea fir B obtindn evident 0 pozifie Bs in subteran. Cele doua fire $i punctul teodolit $ formeaz# impreund jonctionarea subteran’, deci legitura cu luerarile topografice din subteran. in mod a echilibr Ir finand c este dati ‘in care:Frans hfe reg ote Racarcle rea pie ‘Transmiterea sistemului planimetric de refering de la suprafata in subteran, pe un singur puf vertical de mina, presupune trei faze de operatii topografice (fig.5.1) si 3.1. Generalitati | anume: joncfiunea la suprafaté a sistemului de referinfi cu Iucriile de proiectare sul & pe w jare k ran mecanica, Proiectarea coordonatelor si orientarii prin metoda mecanica si joncfiunea in subteran a Incrarilor de proiectare mecanicd cu Iucritile topografice planimetrice subterane, proiectarea mecanicd de coordonate si orientari consti in lansarea in seofiunea pufului a cel putin doua fire care proiecteazi dupa verticala locului - principiul firalui cu plumb — coordonatele, si intre fire orientarea Jonctiunea la suprafafé si in subteran poate fi Bicuté prin diferite metode cum ar © fc radiere simpla (numai pentru coordonate), triunghi de legatura, patrulater de legatura, + intersect, aliniere fortat, etc. ‘gh wera Ieelves bs sepoft Fonelnne io dapondals Fig.5.1. Proiectarea coordonatelor si orientarii prin procedeul mecanic Penta exemplificare cu un caz concret in lucrare se urméreste etapizat rezolvarea situafiei din fig.5.1., alegindu-se cazurile particulare ale triunghiului de Jegatura * 3.2.4.1, alungit la suprafafs a triunghiului de legaturd ce tinde citre isoscel * 3.2.4.3. in subteran. 3.2. Triunghi de legAturd la suprafata Racordarea, sau jonctiunea firelor lestate in secfiunea pufului la refeaua topografica de sprijinire Ia suprafafi prin triunghi de legatura este cea mai réspandita metoda. Triunghiul de legifura poate avea diverse forme fapt ce impune, conform 81: "sooner studiului ficut prin teoria erorilor de misurare, aplicarea metodelor de rezolvare cele mai adecvate. 3.2.a, Elementele topografice de sprijin Prin lucrati topografice de apropiere a sistemului de referinfa sunt aduse in Yecinatatea pufului cel pufin coordonate intr-un punct de indesire A(xayq) punct stabil, plasat intr-un Joc mai putin circulat, de unde si se poatd vedea, atét ambele fire lansats in sectiunea pufului, eat si un punct P(xp.ye), de asemenea cunoscut, plasat edt mai indepariat, (fig.5.2), | a Fig.5.2, Joncfiunea prin radiere simpla la doud fire metalice Tabelul 5.1 ‘Coordonate x ¥ 254,191 159,244 6915,281 5159,677 4661,090 tw jpn 2s 61 {Oye = Mar 62) 4000,033 Gap = 100% tg Gap 4661090 tg Oar = 0,858261 Oo= Oar = 45815535 63); si verificarea: bey Ay ; Oxy + 508) = Mar + AVn, 6 i "8 art 508) = ere 64) fe @ao+ Sot) = B961528 660,657, i sau pentru un calcul mai precis: 2enh ‘etg (Bap + 50*) = 0,076275. xp +508 9541535" Oqp => 4581535 3.2.b, Efectuarea misuriitorilor Mésuritorile topografice aferente triunghiului de legatura trebuiesc facute prin astfel de metode care si confere un grad ridicat de precizie. Se recomanda pentru ‘masurarea unghiurilor metoda turului de orizont, in care s se foloseasc un aparat de tip Theo O10 ce are o bund precizie, iar pentru masurarea distanfelor se v-a folosi o ruletd, metoda utilizaté fiind metoda seriilor cu origini schimbate, Masuratorile sunt consemnate in urmatoarele tabele: Tabelul cu vizele compensate in statie (Theo 010) Tabelul 5.2. 76.72.08; yaavan.an| 192.47.33/Brr 25.75.2714 chased eoteersach sersenwueter opeees oa Distanjele au fost masurate de cAte 5 ori fiecare, datele fiind inscrise in tabelul urméator: Tabelul cu distanjele masurate Tabelul 5.3. Tatura Mis. pr. o 3,078 5072 5,074 | 5.073 5,072 u- 2 66) 2 Fe] - suma observatiilor, 7 ‘ni - numarul observatiilor. Jar eroarea medie a medici aritmetice a fost calculata cu relatia:OF, £, G7) eal) in care: v= O;-M este eroarea relativa, OF, - 3.2.c. Caleulul coordonatelor Joncfiunea la suprafati prin triunghi de legatura nu necesita tezolvarea ‘triunghiului inaintea calculi de coordonate ca in cazul subteranului, Calculul coordonatelor se face prin metoda radierii simple aplicata la ambele fire (coordonatele celui de al doilea fir ‘Sunt utilizate doar pentru verificare), (fig.5.3.) aplic ale t Una Fig.5.3. Joncfiunea a doua fire prin radiere simpli Orientarile laturilor catre fire se calouleaza cu: Bari = Oo + By (5.8) Bari = 45°15°35" + 17897206" Bar: 2388 7°41 Oar2= Oo + By (5.9) Bap: 37562°68™ relati Jar coordonatele firelor vor fi date de: OF, XPr = X4 +d * COS Agri Yr =yatb * sinOge: (5.10) Xp: = 2254,191 + 5,073 * (-0,930503) Yer = 1159,244 + 5,073 * (-0,366285) OF; 249,471 m 157,386 m formuOF Ker =Xq ha" 608 Oars Yer “Ya ta sin Oars Di (1) | xex =2254,191 +7,471 + (-0,830361) { = 1159,224 + 7,471 - (-0,557225) Yeo Don fx 247,978 m t yes = 1155,061 m ‘area 2 fire | 3.2.d. Revolvarea triunghiului de legiturd ' Formulele de caleu! pentra determinarea unghiurilor in triumghiul de legiturd se | aplca in flncfie de forma triunghiului de legiturd, S-au stabilit tei forme caracteristice | ale triunghiului de legatura si anume: 3.2.4.1, Triunghi de legiturd alungit Este triunghiul ce tinde etre coliniaritatea firelor cu punctul de sprijin A(%s, Ya) Un astfel de caz este tiunghiul prezentat anterior la § 3.2.b. Pentru rezolvarea unui astfe! de triunghi se aplicd teorema sinusurilor. 58) | Fig.5.4. Joncfiunea prin triunghi de legatura alungit 59) a 6.12) I sing sin’ sin7’ relatie in care elementele cunoscute sunt: a=7471m b = 2,701 m y= 13°75°27" 3.10) L Din relajie alegind elementele cunoscute rezulta: sina’ = siny 6.13) 471*0.214351 TAT sina’ = 0,584244 qi = 39°72°18" in cazul cand unghiurile 7 si a (sau f) nu depasesc 2° (2*25°) se pot folosi formulele simplificate: 85aay 2, prayed (514 in triunghi conform desenului se observa ca unghiul a este obtuz; dupa cum este cunoscut ca intr-un triunghi la laturi mari se opun unghiuri mari ca atare: a’ = 200 ~ a 5a’ = 160°27°82* Tar unghiul 8 rezulta din; Sete , , 5,073*0,241351 sin’ = siny sin = a7 6.13) sin’ = 0,396717 B= 2st97'01* Dar suma unghiurilor in triunghi trebuie si fie egala cu 200%, a! +B’ + y= 160827°R2° + 2589701" + 13°75°27* = 20050010" (5.16) Wa = 200° - 200800°10" = - 10° 5.17) ‘Neinchidere cu care s¢ corecteaz numai unghiurile calculate: azo’ + Be (5.18) ce= 16082782" — 5 a= 16082777" paps 6.19) B = 2s897°01" — 5# B= 25t96°06" 3.2.4.2. Triunghi de legiturd alungit ce tinde citre isoscel Din misuratorile efectuate rezulti c& triunghiul de legaturd are forma alungita, cu Jaturile lungi aproximativ egale.(fig.5.5) Fig.5.5. Jonofiunea prin triunghi Misuratorile de unghiuri si laturi sunt redate in urmétoarele tabele. 86PouifiaT | PoitaH T0003 | 2000024 | 229.2904 | 29.22.02 245,62.75 | 45.62.71 { one ane maa | 278 | mAs | 1245.62.53 | 45.62.47 | 245.62.5 16.40.70 Tabelul cu distanfele masurate cu nuleta Tabelul 5.5 6 0; 3 vi 6306 TT eT 6,303 6361 6,305 6,363 6,306 6362 6,305 6361 31,525 6) 31810 _|[s.305m =F 0S4mm | 6,362m Relafia de calcul a unghiului a este cosa’ = 1 6362 +1530 ogo! = S862" 41531 26,362:1,531 cosa’ = 0,157412 6305? +1531" 263051531 ccosp’ = 0,08413 Br = 9486 4°53 Dar suma unghiurilor in triunghi trebuie sa fie egala cu 200°.j } a! + B+ 7 = 89°93°70% + 94%64°53% + 15840°70" = 199498°93* (5.22) Wa = 200% - 199%98°93° = 1°07 (6.23) ‘Neinchidere care se raporteaz4 numai unghiurilor calculate: anal + % (5.24) 1 = 89793°70" + 53° x= 89°94°23% ¥, B=pia (5.25) B= 94864°53* + sa B= 9486507" ce reprezinta unghiurile cele mai probabile 3.2.4.3, Triunghi de legiitura ce tinde citre echilateral Efectuarea masuratorilor si prelucrarea lor sunt identice cu cazurile precedente Rezolvarea triunghiului se face conform concluziilor desprinse pe baza teoriei erorilor de masurare cu formulele fui Herron. Un exemplu de acest tip se intélneste in §3.3 3. 3.2.¢. Calculul orientarii dintre fire Se calculeazé prin insumarea unghiurilor calculate anterior in trimnghi Ie orientarile cunoscute (fig.5.6). Fig.5.6.Calculul orientarilor in triunghi de la supratapa Bi: = 85+ fr +2008 a (6.26) Of = 05+ Bu > 2008 + B + 2008 conform §3.3.¢. Baz =O, + Br= 22388 7°41" (6.27) 8.,= 8, + B= 237%62°68* cu unghiurile calculate in §3.2.d.1 81, = 22388741 + 2008 - 160827977 81 = 237%62°68* + 25896°96" (5.28) 2 = 26385964" 886) 2 28) 3.3. Triunghiul de legaturé din subteran ‘Trunghiul de legaiuré din subieran face jonefunea inte elementele topografice (coordonate gi orient) transmise pe puta! vertical de mina si lucrarile topografice din subteran Ci si in cami supraetsi si in subteran pot fi inte cole re) forme de runghiur, forme oe impun formulele de rezolvare confomn acelorasi_considerente ‘gate [a rezolvarea tiunghiului de legaturd de la suprafats Fig 57 Conform figurii 5.7 triunghiul de legaturé din subteran se spnijind Pe clementele topografice proiectate pe puful vertical de mina gi ansferk coordonate in punctul subteran 4500 si orientarea pe Jatura $500, 501. in acest scop se stafioneaz’ cu un feodait in punetul 500 si se mésoard unghiusle Br, Br conform Figur dupa care se rmsoaré toate Laturile triunghiului. 3.3.0. Efectuarea masuratorilor aaa oale se efectucaza prin aceleasi procedee ca cele dela suprafats ‘urmirind aceleasi eonditii de precizie impuse si ardtate in §3.2.b.3 3.3.b, Rezolvarea triunghiului de legatur’ Sib. Rezorsalvare parcurge aceleagi ctape ca la suprafaii eu speciicarea CI formulele utilizate sunt tipice fiecdrei forme de triumght 3.3.b.1. Triunghi de legiturd cu forma alungitd Triunghiul de aceasta forma se rezolva identic cu acelasi triunghi de la suprafat’ prezentat in §3.3.4.1 3,3.b.2. Triunghi de legitura alungit ce tinde cdtre isoscel $i rezolvarea acestei forme de triunghi este identicd cu rezolvarea triungbiutui de Ja suprafafa prezentatd in §3.2.b.2. 3.3.0.3. Triunghi de legiturd ce tinde citre echilateral Seo Tonnt de tiumghi a fost aleash pentru exempliicare in cazal rezolvai triunghiului de legaturd din subteran. ‘Din conditile locale in rampa pufului si prin insist alegerea triunghiului de legatura pentru efectuarea masuratorilor, s-a avut in vedere ca forma triunghiului si fie isoscel, tindndu-se cont de urmatoarcle considerente: 89= distanja 2 dintre fire este foarte micd deoarece sectiunea liberé a pufului este foarte mica: - unghiurile si * si rezulte cu aceeasi sizie pentru a avea siguranta rani ubonne a eronlor prin tmunghil de legatiray 5 pacat bg & se apropi de 10, vor rezlta peti Se precizii'mai mari. Masuratorile efectuate sunt redate in urmatoarele tabele: ‘Tabelul cu vize compensate in stajie (Theo 010) Tabelul 5.6 Vize Punet Girt Medi B= o* Bi | Schiti ‘Stafie | Vizat | Pozijial | Pozitia Il | Valoarea Valoarea We | Citite Fy 0.00.39 | 200.00.21 500 F, | 27,5034} 227.50.16 $01 | 198.9462] 3089446 0 Fr 0.00.40} 200.00.20 Reda {500 Fy | 274994 | 2274596 | 27.4995 | | © oO 501 | 198,94.22| 398.94.26 | 198.94.24 | Br | 26.44.19 | Ba Tabelul cu distanjele misurate cu ruleta Tabelul 5.7 tui Hert semiperiRelafile de calol corespunzatoare unei astfel df forme de triuighi sunt formele ui Herron (formula tangentet ‘unghiului pe jumétate) in care Sa notat cu p = semmiperimetrul ra 629) P poasedone nt = 1.166 (630) i ey . -ed 631) te - 0.801173 5° = 8600517" (8.33) | | ws (eae 6.34) é [e265 = 6.39010. te") 7,766(7,766- 6.403) 635) | te. > 0807629 (5.36) | ¢ = 86850°08" (5.37) | Dar suma unghiurilor in triunghi trebuie si fle egald cu 2008, snd += S6HOU'ITE + B6tSO'O8™, + 27849°9S% = 200,00.20 (5.38) “Wi = 2008 -200800°20 = -20" 639) ; ‘Nednchiere care tebuie repartizati numai unghioilor caleulate ba Or % (5.40) 5 = 860017" - 10% (sat) | 680007" | +f 642) i g6850°08" - 10° | 86849°98" 43.3.c. Elementele topografice de sprijin | Saxt dele proiectate pe pul vertical de mind si anume coordonatele unui fir | OF\Qxa= 249.4715 1157,386) conform §3.2.c., orientarea dintre fire 82 363850°RA" conform §3.2<¢. sica elemente de control distant dintre fire ¢ mésurati la suprafafa c= 2,741 gi eventual coordonatele cei de ‘al doilea fir 6F2 conform §3.2.¢ 13.3.4. Calculul orientarilor Analizénd figura calculul de orienta 3.3.¢. Caleul Coordonatele punctului subteran 9500 rezulta atat de fa fil 4F; ct si de la fil 6F; 12+ 2008 + 5 163*S9°64% + 2008 + B6E4N"98™ 5080962" 90+ 2008 + By 7785977 + 2008 + 198%94°24" 76854501" 5040962" + 2008 + 226%44°19" 50+ 2008 + By Osu = 17685381 ul coordonatelor Xko= XA + € COS O10 4500 hom Xa +e sin O.x.00 Xbeo= 224,471 + 6,401 * (-0,938711) U yiw= 1157,386 + 6,401 * 0.344696 Xbo= 243,462 m Ys0= 1159,592 m 2 5.9 impreund cu paragrafele 3.3.b. si 3.3.c. se poate efectua 6.49 645 (6.46 6.41)los Kx + d 008 On. 4500 (5.48) yio= xt d sin B55 { yi 2249,471 + 6,390 * (-0,708174) 1157,386 + 6,390 * 0,706137 xko= 244,946 m ybo= 1161,897 m 3.4, Propagarea erorilor i Studiul propagirii erorilor se face in scopul stabilirii abaterilor punctuale si pe orientiri de la elementele de sprijin si pan in refeaua subterand. Acumularea erorilor in Gazal acestui gen de transmiteri se face in triunghi de legaturd de la suprafafa, in jucrivile topografice de proiectare iin triunghiul de legatura din subteran Ash 3.4.a. Propagarea erorilor in triunghiul de legitura de la suprafata I Elementele de sprijn de la suprafaja sunt: i = punctul @A de coordopate cunosoute la care s& presupunem ci nu cunoastem 6.49) eroarea de incadrare, f] vom considera punct de indesire la care eroarea totala de incadrare este myy= + 15 om gi care se repartizeaz in mod egal celor dowd i coordonate m,=+ my=+ 15 en/V2,, m= + 10,61 cm. = Orientarea de sprijin 0, intre punctele @A si AP, orientare la care, de asemenea, 649) nu se cunoaste eroarea de determinare ms, si care se poate stabili expeditiv cu : relajia: I e 6.45) mart Dp, oO 6.49) “| that: | ‘¢ — eroarea total ce insumeaza si eroarea de incadrare, de vizare, de centrate ete. | =£15om; i Dap ~ distanta dintre A si P t Dap= xi, + Avy = 4661090" +4000,433" = 6142,412m (5.50) 15m _ me.= 4 Gagaiam” 636620 (51) an mast aaa 636620" m= 15,55° Propagarea erorilor pe coordonatele firului @F; caloulate in §3.2.c. prin metoda radierii simple. Conform acestei metode erorile pe coordonate rezulta din: rm acestel do yn oms meq \m +1008? On +(B5in 8, (8.52) {in care ‘mp eroarea medie de masurare a unghiurilor = (2 + 5)Pas 93s JONCTIUNEA PRIN PATRULATER DE LEGATURA 1. Confinutul ucratii ‘Joncfiunea sau racordarea sistemutui de ‘eferin(& topografic de la suprafaia cu paral lea sau proicctarea de coordonate $i erent de ia suprafaya in subteran prin Putal vertical de ming cu fire metalice lesate $i legitura sau jonctiunea dint acestea gi ‘eglturile topogratice din subteran, se poate realiza si prin patrulater de legatura, Acest gen de jonetiune este posibil, daca le Suprafata fa apropieres pufului sunt fire cat? doa puncte ineadrate, sau in subteran eee Cunoscute coordonatele s dou fire transmise put. Jonetiunea prin patrulaier de legétura se Poate aplica separat, sau simultan ou Jonetiunea de acelasi tip fn subteran, 2. Tema tucrarii In Iucrare este prezentat modul de wzolvare a jonctiunii prin patrulater de Jegdturg, ett In suprafaya, cat si tn subteras 3. Lucrarea cuprinde 3.1. Consideratii generale 3:2. Revolvarea patrulaterului de legaturs 3}: Studiul propagatiierorlor in jonctiunea rin patrulater de legstura - Forma optima a patrulaterutui de legiturs 3.1.Consideratii generaleFig, 6.1. Jonejiunea prin patrulater Ia 2i Sistemul de referinfé este cunoscut prin coordonatele unuia din punctele A sau B siorientarea laturii AB. Prin intermediul patrulaterului de legiturd se transmite sisterwal de refering la lucririle mecanice de proiectare ~ cele doud fire metalice lansate tn seciiunea pufului. ‘Se misoara in patrulaterul de legiturd toate elementele posibile: + unghiurile: a), 02, B1, Bas = distantele: d, ¢, ay, a, bi, be in ambele cazuri coordonatele firului F, si eventual F, se determina prin intersectie tnainte. = trigonometric O41 Gas a 1) a #200+ Br 62) sieventual: O,2™ Gant Op (63) 652™ Oas+200+ fr 64) Xi2X, 44,0050, 5) XP =X, +5, 0030, 6.6.) XEAX! serine 67) YAx¥,+asinég 68) ¥? =¥, +6,sing,, 69) Yea? 2 Xx, (6.10) X,A= KA tnc09040 11) X_B= XB+;c0s9s2 6.12) Xe Ate (6.13) YoA = YAtassinO (6.4) YaB = YB+b,sinds2 (6.15) Lene 6.16.)- analitic: Se poate scrie: 17) iat ¥; rezutta din: YiA= Yat (XX) tg0A1 6.18.) YB = Yp+(¥i-Ys) 1208, 6.19) avdnd cea mai probabild valoare data. Se poate proceda asemindtor si pentru F2, Calculul orientarii laturiidintre fire se face in ambele cazuri prin insumarea, din eproape in aproape, a unghiurilor misurate gi caleulate prin rezolvarea patrulatcrului de legiturd la orientarea initial cu relaiile: Grire= Cant a+ 2008+ y,= Gan 02+ 2008+ By + 2008 Orir2= Oan + 200%+ By + 2007+ y2™ @ap+ 2008+ By + 2008+ 8; + 200° (6.20.) in subteran se intélnese aceleasi doua cazuri de patrulater de legaturt: patrulater unilateral de legitura fn cazul transportului pe verticala cu skip si patrulater bilateral in cazul transportului de vagonete pe put Fig. 6.2 jonctiunea prin patrulater tn subteran Sistemul de referinya este proiectet de la suprafa(a ia subteran prin intermediul firelor metalice. Fécind joncfionarea la acestea prin patrulater de legitura se impune rezolvarea acestuia dup care se face transmiterea sistemului de referin{a de 1a fire la atura $01, 502. Din proiectarea de coordonate si orientiri sunt cunoscute: Coordonatele firelor: F(X); FsSaY2) Orientarea dintre fire 8,2 Distanta dintre fire c§ masurata la suprafatfi da patrulatere se masoara toate elementele posibile: = unghiurile: ci, of, Br Br; = distantele: d, ¢, a, a, by, by in timpul efectuarii msuratorilor se face verifiearea dact distanta dintre fire masurati la suprafafa ° este identicd cu acelasi distant masurata in subteran cs Se rezolva patrulaterul de legitura, rezultand unghiurile: ‘WY 51 i Ba 621) 1 eu si an or. pe ne fncu care vor fi calculate orientarile: ro. Orea* Ya 102 Orie2+ Yo Gr2501 = Optra + 200 + 31 rasan" Orin + 200 + 82 siorientarca dintre punctele marcate: so. sia™ Opapa t 11+ 2008+ a = Orisa + yi + 2008+ +200 = Grira+ 20084 8, + 2008+ aa Oru t 2008+ 8: + 2008+ Br + 200% (624) Coordonatele firelor rezulté prin intersecfie inainte rezolvatd trigonometric sau analitie. ‘Astfel, sunt transferate de la suprafafit in subteran coordonate la un punct $01 sila ovientarea unei laturi Qsp,.o2; punctele sunt materializate in subteran, {in ceea ce priveste alegerea amplasamentului punctelor se recomanda ca: patrulaterul sa se apropie pe cat posibil de forma de pttral; = stexiste vizibilitetea reciprocd intre varfurile patrulaterului = unul din punctele patrulaterufui din subteran trebuie astfel ales fncét si permitd Ieg’tura cu poligonatile subterane; = misurarea unghiurilor si se faci in ambele pozitii ale teodolitului, nefnchiderea va fi mai micd decat toleranta: rat 2029p, (625) “ae cocficientul 2 pentru teodolite mai putin precise (Theo020) coeficientul 5 pentru teodolite precise (Theo 010) P, — precizia teodolitului — cea mai mica diviziune de pe cercul gradat (Theo 020- P=1"; Theo 010 Py=2") ‘Misurarea distanfelor si se facd cu ruleta, de cel pufin tei ori, nefnchiderea fiind mai micd decat toleranta. ate. Tent tel (6.26) fn care: 1 , : ai) de distanya; F=* pop zpqg) *'e eroatea pe unitatea de distant 1 ope Pentru era in subterans 1 : “Faq Pent ner la suprates 1 —este distanfe masurat3.2. Revolvarea patrulaterului de legatura In general aceasta problem S€ refer la gistea maim unghiuior cu virile tn free lestate,rezolvare care s¢ fC ulterior determindi: de coordonate ceases suprafa), arin subieran se rez0}™4Patulatera, apo; calclul de oneness mh calculul de coordonate. entra rezolvarea palaterft de lepiturt sunt cunoscute mai mule metode dintre care in practica topografica se folosese: 1. rezoivarea clasica a patrulaterului de lepaturd; 2. rezolvarea patrulaerului Cu Puncte auxiliare; 3. rezolvarea patrulaterului c¥ bazd proiectata; 4, rezolvarea patrulaterului cv azimut conventional 3.2.1.Rezolvarea clasicd a patrulaterului de legitura fn petrulaterul unilateral de 18 suprafafi se cumose coordonatele punctelor ‘ncadrate: Punet [—_ Seorionae >) Xn} yr] | 7 3157.642 715,493, B 3153,222 4712,391 a 4,420 I 3,101 $i din acestea se caleuleaza orientatea On dintre punctele A si B: Fay -3401 {= q ee =e am {esdhmat =o onsesr4 (27) 0°= 3849475 Gyn= 23859476 S-au masurat unghiurile: y= 306,6680 = 328,205 Bi= 60,4700 Bo= 79,2560 si distantele: a;= 6,617m 7,355m, 8,091m 6,916m 399m (act este cxzul) ¢°2,463m (¢* =distanja masureté Pentru control) Coordonatele firelor reaté pit intersecte inate, provedeul tiigonometi, aplicdind relatile: 238,9476 + 306,6680= 145,6156 238,9476 + 200% + 60,4700 = 99,4176 238,9476 + 238,2205 = 167,1681 10438,9476 + 2008+ 71,2560 = 118,2036 157,642 + 6,617c0s145,6156 = 3153,296m = 3153,222 + 8,0910s994176 = 3153,296m Xe 3155296418596 =31532960 Y= 4715,492+6,617sin1 45,6156 = 4720,482m Y,° =4712,391+8,091sin99,4176 = 4720,482m vy = 4720482 + 4720,482 2 fn mod analog au rezultat coordonatele celui de-al doilea fir: X-.-3151,244m; Ynr4719,119 Caleulul orientarii dintre firele F, gi F, necesita rezolvarea patrulaterului de legiturd, Pentru infelegerea calculelor se fac notatile suplimentare din figura urm&toare: = 4720,482m Fig. 6.3. Patrulater de legatura unilateral Conform figurii 6.3. unghiurile au vérfurile in fre, rezulté: Yo = 200~ (400-04) - A 17, = 200400 + 306,6680 - 60,4700 = 49,1980 Ay = 200 ~(400-a,)—B, By = 200 — 400 + 328,2205 - 79,2560 = 48,9645, sin fy-sin400-@,) acy a ~ Asin, sin @O0—ayy PA 48,9645-sin93,3320 Si 8.9645 sn 98.9920 org 7960) = 62093: 18,7860 sin 46,1980 -sin 71,7795 pe ee ar cerry ae 5 -___tind61980-sin79.2560 if cee = sin 21,5525sin 48,9645- sin 60,4700 eee ‘Compensarea se face cu relafile: +B =B,+(600-a,)+6 62,0933 + 701565 ~ 60,4700 + 71,795. 132,2498 = 132,24952w; w= a3 os(631) si (6.32) B= 701565 ~1, 70,1564 A Verificare (800-a,)+ 8 #75474 B+ 95,3320 + 79,2560 + 46,1980 + 62,0931 + 48,9645 + 701564 = 400 (6.3) Unghiurile cu varfurile tn fire rezulté din: K=400~(7, +7) (6.34) J, = 400 — 46,1080 - 62,0931 = 291,7089 (6.35) (6.36) 10,1564 8.9645 + 70,1564 =119,1209 (6.37) Orientarea dintre fire rezulta din relatiile: Srrr2 =238,9476 + 306,6680 + 200 + 291,7089 = 237,3245 38,9476 + 328,2205 + 70,1564 = 237,3245 ~238,9476 + 60,4700 + 337,9069 37,3245 38,9476 + 79,2560 + 200 + 119,1209 = 237,3245 Ca si in patrulaterului unilateral in patrulaterul bilateral de la suprafati se cunose coordonatele punctelor incadrare: Tabel 6.1 Punctleoord, tel ¥ bn x 134,219 118,847 cB. 4132,525 6128,295 A =1,694 9.478, Si din acestes se caiculeaza orientarea Qqp dintre punctele A si B AYy _ 9.448 _ (+ yg = Ata 9 re 5. {el = ee = SG (: adr vm (6.38) pat O= 885.7056 O4n= 200 - 6°= 1118, 2944 fig S-au misurat unghiurile: 89,0194 t= 20,2815 10,9835 B= 386,3946 1sb= 5,920m c= 2,315m Coordonatele firelor rezulté printr-unul din procedeele de intersecfie inainte. Aplicénd metoda intersecfici inainte, procedeul analitic rezulta: Gq, =111,2944 + 389,0194 = 100,3138 a =111,2944 + 200 + 10,9835 = 322,2779 “y, = $128,295 ~6118,847 + 4134,219.1100,3138 —~4132,525 132,279 7 1gl00,3138~1g322,2779 X= 4134,195m, Y,f = 6118847 + (4134,195 —4134,219)¢g100,3138 YP =6128,298 + (4134195 —4132,525)g322,2779 YA = 6123.716m YP =6123.722m Coordonata ¥ este dati de relatia: y, = S126 6123.72. 613 71095 Prin acelasi procedeu rezults coordonatele celui de-al doilea fir: 0x27 xn + = 111,294 + 20,2815 = 131,5759. O52 Gan + 200 + B= 11,2944 + 200 + 386,3946 = 131,5759 “x, = 8128295 ~ 6118847 + 4134,219-1g131,5759 ~4132,525 -1g297,6890 7 1g131,5759 — 12297,6890 X, = 4132,310m Ye = 6118847 + (4132,310~ 4134,219)/g131,5759 YF = 6128,298 + (4132,310—4132,525)g297,6890 Yf =6122,375m YP =6122,375m 6122375 +6122,375 = 6122,375m 2 % Calculul orientarii dintre firemecesits cunoasterea unghiurilor en varful Ia fire din patrulater, Pentru a usura infelegerea calculelor se face uz de o serie de notajii pe marginea fig. 6.4,Fig, 6.4.Patrulater de legatura bilateral Conform fig.6.4. unghiurie rezulta din ; sin(a, +400, 800-1 = ae antag ee eg(400-0, +0, 8400-74) Sin(400—B, sin 400- a, +, )sin@00--a, aq)” 8 ) (639) sinl0.9835.sin338869 te $00~7,)/ = — SOURS si338869 agg 640-70 «36054 ainda SL SRAT 8122 (400-7,)' = 60,730 1 sin(400~,)-sin(400a, +8,) a Te MON B) _setc0 a, 40, 6.40) OSB a, eH00ma, wnGea vay PMMO-A 485) (40) 4! = —__$i136054-sin? 9641 org = SBR 6OS4sin21961 sgn “8. > STO oa3ssin 33a gear C882 8 =1078629 Sine, -sn(300-0, +8,) 400-85) = Se SNOB) ts 400-9, *a(400-8,) Sin(@00-a,)-sin(a, +400=B, ing, Sa00=p,) CSP: +400-f,) 641) / sin 20.2815.sin219681 ee a 10,9806- sin33,8869sin 24,5889 “874.5889 (400-6,y' = 58,25 sin(400 -«, )-sin(a, +4008, Sina, -sin@00~a, +p, )sin(B, +400 sin 10,9806: sin3338869 Tere Sin 20,2815 -sin 21,9641 sin 24,5889 eee 17,1609 400—a,) +0, +3; +(400-5,)' + 400-9, +8, etaB, +400-B,) (6.42) 2) +; +(400~7,) =4004 (6.43) 199806 20-2815 +107 8629+ 58.2500 413,6084+10,98354117,1609-+60,8750 heey Deci w = 0. Daca aceasté inchidere ar fi avut © valoare, ca ar fi fost imparts in ‘mod egal intre cele patru unghiuri caleutate Ca tae, 400-7, = (400~ 7,)= 608750 gi tevenind la ig 6.4.s¢ poate calcula: 1% = 339,1250 nar =l171608 10878629 (400~ 5,) = (400 ~8,) = 58,2502 6, = 341,498 Unghiuri cu care se calculeazt orientarea dintre fire: 0483, = 0 , +2008 +7, =100,3138 +200 + (400~y,) = 100,3138 + 200339, 1250 = 239,4388 (6.44) 027, =6 5 +200" +5, +200" =131,5759-+ 107,8629=239,4388 (6.45) 621, 0, 200° + y, =322,2779+ 200 +117,1609=239,4388 (6.46) 22, =O, +2008 +(400- ¥,) +200 = 239,4388 (6.47) Orientarea care s¢ va transmite de la suprafafi in subteran. In subteran, aga cum 5-8 aritat, se intélneste atat patrutaterul de leglturé unilateral, cat i bilateral Pairulaterul unilateral in subteran, Iuat ca exemplu pentru rezolvare, are urmnitoarele elemente cunoscute de la suprafat Coordonatele: F (Xi = 3153,296; ¥s-4720,482) | F(X = 3151,244; Y=4719,119) Orientarea dintre fire calculat& prin insumarea unghiurilor, m&surate si calculate, In orientarea cunoscutt la suprafal 237,3258 i Distanja dintre fire c= 2,463m Conform celor aritate, prima operajie consti in rezolvarea patrulaterului unilateral utilizand relafiile, dup exemplul de la patrulaterul unilateral de la suprafats. Astfel, clementele masurate sunt: i 1 = 138,7083; a 6474m; d= 2,139m ! = 116,0000; ao= 5,088m | B= 352,9861; by=7,894m i B= 38,4837; b= 5,990m | cu care au fost calculate si compensate unghiurile cu varful in fire: | 1,2872 | 37,0094 4, = 2739955] 1518 in continuare se calculeaz’ orientdile tuturor leturilor: Geyea +; = 2373245 +51,2872 = 288,6117 (6.49) 237.3245 +37,0094 = 276,3339 (6.50) (6.51) (6.52) 37,3245 + 200 +273,995: 231,3245+ 2004251511 Coordonatefe punctelor subtcrane se calculeazé prin intersecfie inainte procedeul analitic sau procedeul trigonometric (dubla radiere inainte), rezulténd: S01 (X= 3162114, Y= 4714,111) 8 beYa= 4713.21) ‘aterializate in subteran se calculeazs cu relatite: 88.6117 + 200" +138,7033 = 227.3200 6.53) +200" + 6, =274,3339.+ 200° +352.9861 =27,3300 (654) Fs. = Bray, +200" 4.07, 3118200200" +116,0000=227,3200 (6.55) Shia = Brae + 200" + 8, = 2888363-+200¢ + 338,4837 (6.36)Exemplificarea prin calcul a jonctioniii cu patrulater de legaturd bilateral in subteran cuprinde urmétoarele date: Coortionatele firelor: FQ = 4134,195; Yi FAX" 4132,310; Yr = distanfa dintre fire: o=2,315m; - orientarea dintre fire Ori12=239,4388 Elementele mAsurate sunt: 314m -ceea ce concord’ cu distana dintre fire masurata la suprafafa. - laturile patrulaterului a= 4,451m a; by=7,191m by -diagonala: d=13,896m unghiurile din punctele stafionabil ay 3,3270; Bi =394,8599; a, = 387,4281; Bo= 12,9412; {In urma caloulelor, au rezultat unghiurile patrulaterului ou varful in fice: 4, = 55,7198; 7x = 2641869; 6, =271,6187 ; 46,1056; Cu unghiurile calculate au fost determinate orientarile laturilor c&tre punctele ‘marcate in subteran: Perso: = Omaea +H, = 239,4388-+ 55,7198 = 295,1586 Oesso1 * Omey + 200+ 5, = 239,438 + 200 +271,6187 = 311,0575 er soz = Omex + Vs = 239,4388 + 264,1869 = 103,6257 rsa = Opies + 200+ 5, = 239,4388 + 200+ 46,1056 = 85,5484 Cu acestea si distanjele masurate si coordonatele firelor au fost calculate coordonatele punctelor subterane: SO1(K;=4133,552; Y= 615,292) 502(X2 = 4133,884; Y2™ 6129,184) $i tot din insumarea unghiurilor calculate si masurate la orientarea dintre fire, rezultd orientarea ce va riméne intre punctele materializate in subteran: Ey = Opygoy +2008 + oF, = 2951586 +200 +3,1586 = 98,4856 Egy = Byrgoe + 200° + B, +200 = 103,6257 +394,8599 = 98,4856 85 = cnn + 2008 + ce =311,0875 + 2008 + 387,4281'= 98,4856 G5 ao = 9¢0.2 + 200% +B, + 200 = 85,5444 + 12,9412 = 98,4856 S-a arltat c& rezolvarea topografieS a joncfionarii prin patrulater de legituri comporté rezolvarea patrulaterului ca figur’ geoinetrick, fic numai pentru transmiterea orient Ia fire in eazul suprafefi, fie pentru transmiterea orientarii si a coordonatelor de la fire la refeaua subterand, in cazul subteranului, [n continuare vor fi rezolvate patrulaterele de legitura si prin alte procedee. 474m, 989m, esateby ” ‘ronsmibene onentint in exblran prin mefods plrecanied 3.4.5. Calculul unghiului de convergentii a meridianelor cu o formula simplificata; 3.4.6. Orientarea topograficd fn subteran a unei laturi observala cu ajutorul giroteodolitului, 3.47. Caleulul unghivlui de convergenja a meridianelor in proiectie stereograficl 70. i principiul de functionare 3.1, Deserierea aparatut Instrumentele folosite la determinarea directa @ orientarilor geografice sunt de dovi tipuri: Giroscoape topografice si giroteodolite. ‘GIROSCOPUL TOPOGRAFIC este un instrument atagabil la un teodolit (de exemplu giroteodolitul Wild GAK-I care se atageazi pe un teodolit Wild). ‘GIROTEODOLITUL este instrumentul la care giroscopul este montat integral in corpul uni teodolit (de exemplu giroteodolitul Gi-B1 fabricat de firma MOM). Principal avantaj al acestor aperate este ck determinarea orientitilor se face cu 0 cizie ridicata (£20) indiferent de starea atmosferica, anomalile magnetice si Fafluentele electrice exterioare, care apar c@ principale dezavantaje te determinaren orientarilor cu ajutorul aparatelor magnetice. ‘Giroteodolitul Gi-B! este un instrument topografic complex, avand unnitoarele parti componente (fi. 8.1, 1 teodolit clasic, pentru mésurarea unghiurilor orizontale si verticale avand 0 preeizie de misurare de #1"; 7 ~ giroscopul, construit dinr-o volant cu moment de inertie mere, antrenath de un motor electric trifazat; 3 ~ generatorul (convertizorul), care realizeazA stabliea freeventei tensiunii si curentului de alimentare a motorului, necesar realizarii unei turafii constante de 24000rot/min; 4 — trepiedul, este de constructie spevialé cu duble suruburi de strangere a bratelor culisabile, pentru asigurarea unei bune stabilitati in timpul masuratorilor; 5, 8 ~ cabluri pentra conexiuni intre sursa de alimentare ~ generator (5) si generator — giroteodolt (6). Sursa de alimentare este un acumulator (7) obisnult de Curent continuu de 12V si 40Ab, curent care este convertit eu ejutorul generatorului fn ccurent trifazat de 30 —31V si 150 ~ 170mA. 139Tducere al axei de rotaie a gitoscopului Pe directia notdului geografic identies ou directia meridianului locului. In fig. 8.2. se Pot observa vectorii gi componentele vectorilor care contribuie Ja formarea momentului (Mg) de reducers ¢ sitoscopului pe directia meridianului locului, ‘moment care este dat de relatiite Me=lla, cospsina =©.,0, cospsina @) unde: ~ r°5? ~ componenta vitezei unghiulare © @ Pémancului pentru iatitudinea ® @ punctului de statie s; co,” ComPonenta momentulvi waghiular (2) a motorutul tn funetiune; T=0,0, > ©p ~Feprezinté momentul de inerie al motorului; 7 Bn = Neston! viterei unghiulare a motorului, + E~ecuatonul; + A~azimutul directiei vizate; | > Yeetorul momentului unghiulae al motorilu in functiune; TN, Unshiul dintre axa giroscopului si meridianul locutui; ~ No~ directa planutui meridian al locals 140Fig. 8.2. Principiul de functionare al giroteodolitului 3.2. Instalarea aparatului in punctul de statie si stabilirea pozitiei nordului geografic Instalarea eparatului incepe cu asezarea trepiedului deasupra sau dedesubtal punctului topogratic, dupa: cum determinarea se face la suprafalé respectiv [a subteran, Deoarece durata unei misuritori variaz& intre 30 - 60 de minute, pentru pozitia comoda a operatorului se recomend’ orientarea aproximativa a trepiedului cu umul din picioare spre Nord. Astfel, pe masa trepiedului se fixeazi ambaza cu ajutorul a trei suruburi, avand grija ca punctul rosu si fie indreptat, de asemenea, spre Nord. Pentra ca amplitudinile oscilafiilor axei giroscopului, si se Incadreze fn limita optima, se procedeaza 1a orientarea inifialé aproximativa a giroscopului eu ajutorul busolei magnetice aflati in dotarea aparatului, Dup& asezarea busolei pe ambazi, operatie care se execulé cu respectarea coincidenfei punctului rogu de pe busola cu cel de pe ambaza (fig, 8.3.8), se calculeazi si se efectueaza citirea conform exemplui din fig. 8.3.b, citire ce se noteaza in figa observatiilor. Fig, 8.3. Pozitionarca inifiald a mesci giroteodolitului 1In figura 8.3.a s-a notat cu: 1 ~ piciorul trepiedului (Indreptat spre Nord): 2—platforma (masa) trepiedului; 3 ~ambaza giroteodolitului; 4~ suruburile de fixare a ambazei pe platform’; 5 ~guruburi de calare; 6 ~ parghia dispozitivului de centrere optic& pentra comutarea imaginii in cazul punctelor situate deasupra respectiv dedesubtul aparatului; 7 nivela sferic; 8 ~nivela torica; 9 — obicetivul dispozitivului optic de calare; 10 vizor pentru citirea busolel; 11 — baton pentru blocarea si deplasarea busolei; 12~ooularul dispozitivului optic de centrare; 13 ~ reperele ce trebuie si fie in coincident in momentul citirii busolei; 14 ~ reperul penta fixarea orientatd a busolei pe ambazi. Urmatoarea etapa consta in agezarea aparatului propriu-zis pe ambaza solidarizati pe trepied. Aceasti operafiune sc face, de asemenee, cu respectarea coincidenjei reperului rosu de pe aparat cu cel de pe ambaza. Aparatul (fig. 8.4.) este compus din urmitoarele: 1 -ambaza; 2~suruburi de calare; 3~mangon de focusare: 4-ocularal lunetei; 5 — surub pentru blocerea migcarii orizontale; 6~suruburi pentru miscarea cu mare si mica amplitudine in plan orizontal; 7 surub pentrs blocarea migcdrii verticale a lunetei; 8 —surub de mick amplitudine pentru miscarea vertical; 9 — suru pentru aducerea in coincident; 10 — dispozitiv pentru ituminarea cereutilor, 11 - ocular suplimentar pentru microscopul eitirilor; 12 —ocularal autocolimatoruluis 13 ~ surub pentru blocarea de siguran{& a pendulului; 14 ~surub pentru blocatea manual @ pendulului; 15 — gurub pentru aducerea in coincidenti a reperelor autocolimatorului; 16 ~ mufa cablului de alimentare; 17 ~cablu de alimentare. 12Dups agezarea aparatului pe ambaz®, = (8 1a realizarea conexiunilor electrice mire acumulator — generator si generator — ciroteodalit cu respectares strict @ polatitati, Se cupleaz’ intrerupatoral 11 _{LUMINARE GIROTEODOLIT, gi cu surubul 15 se aduce in cimpul vizual al ‘kocolimatorului ambele parti ale scalei unitatii de % ciate, Se eblochearh surubul de blocars (6) a migodrit orizontale si se Teteyte sgroreodolitul in pozifiacititi pe ‘busolé, dup’ care se blocheazé migcarce orizontal. ‘in fig. 8.5. este redat panoul frontal al generatorului ou precizarea ‘tuturor parfilor componente: Fig, 8.5. Generator 1 ~ instrumental de masurd pentru teraperaturs ens si curent de iesires instrument de mfr penta tensiume #1 CU de intraces 3, 4—proiectoare pentra iluminaree ‘instrumentelor de masura, 3 mmufa cablului pentru alimentarea generatoruluis 6 - mufa cablului pentru alimentarea giroteodolituluis 7,8, 9- sigurante fuzibiles To bee pentru semnalizarea funehioniit termostatului; 14311 — intrerupitor iluminare aparat; 12 ~ intrerupator pomnire motor; 13 - fntrerupator pomire termostat; 14 ~ comutator pentru schimbarea parametrului masurat (temperaturd, curent, tensiune, pozitie control) pe cele tre faze; 15 — comutator pentru comutarea controlului pe cele tei faze (I, Il, IID); 16 ~ comutator pentru controlul tensiuni si curentului acumulatorului; 17 bee rogu pentru sernnalizarea opririi motorului; 18 surub pentru ajustarea tensiunii de iesire; 19 ~ surub pentru ajustarea tensiunii cind comutatorul (14) se aflé pe pozitia CONTROL”; 20 ~ priad exterioara pentru lampa de iluminat. Odata incheiat& operatia de instalare gi conectare a aparatului, pot fi incepute misuratorile, care se desfisoar’ in tel etape: 1 ~ determinarea pozitiei punctului zero inainte de masurdtoarea cu motorul oprit; 2 — determinarea pozitiei nordului geografic cu motoral oprit; 3 + determinarea pozifiei zero dup masurdtoarea. cu motorul oprt. Dupa transport este bine ca motorul giroteodolitului s& fie turat pentru scurt timp. Astfel intrerupatorul 12 , MOTOR” se cupleaza in pozitia ON cirea 30 de secunde, dupa ‘care se deplascaza in povitia ,oprit”, cuplandu-se butomul de frénare (17) ,BRAKE” care se aprinde royu. Dupa stingerea butonului (17) ,filnare”, se poate trece la ummitoarele etape, 3.2.1, Determinarea pozitiei punctului zero inainte de masuritoare Fiird pomnirea motorului se efectueazA urmitoarele operatii: + se roteste surubul 13 pentru deblocarea de siguranja a pendulutui; ~ _se elibereaz’i treptat pendulul cu ajutorul surubului 14 pana cénd acesta oscileaz’ liber, oscilatiile putnd fi urmétite prin ocularul 12 al autocolimatorului; ~ se vor efectua patru cititi pe scala autocolimatorului in momentul trecerii pendulului prin punctele de intoarcere. Modul de efectuare al citirilor la autocolimator este redat in figura 8.6.2 cAnd valoarea cititt este sub 40 diviziuni si figura 8.6.b, cfind valoarea este cuprins& intre 40 ~ 80 diviziuni; ~ _pozitia punctului zero, care reprezinté pozitia pendulului fara ca banda de torsiune sa fie torsionata, se obfine prin efectuares mediei aritmetice a celor patra citiri cu operarea algebrica a semnelor, ~ concomitent eu efectuarea oscilatilor libere se va cronometra perioada de oscilatie a pendulului (obligatoriu 1"16*); ~ _dacii banda de torsiune (cel mai sensibil element al aparatului) nu a suferit deformafi, atunci valoarea perioadei trebuie si corespunda riguros cu valoarea prescrisé in figa testului de laborator efectuat de firma constructoare (1"16"); ~ dupa efectuarea oscilatiilor libere se blocheaza pendulul cu ajutorul gurubului M4 144at, alu « is aaa [aan \ 8 a Fig. 8.6. Citiri pe scala autocolimatorului 3.2.2. Determinarea pozitiei nordului geografic 7 "ge ageazd comutatorul 14 in pozifia TEMP” si se verified dacd acal indicator ‘al instrumentului 1 este in sectorul rogu; in caz contrar se porneste termostatul cu ajutorul intrerupatorului 135 prin actionarea intrerupatorului 12 se pomeste motorul, asteptindu-se 4 minute ‘stabilizarea taratiei; vesse controleszi valoarea curentului de icsire pe toate cele trei faze (1=125+150m4); sje controleazd veloarea. tensiunii de iesire pe toate cele tei faze (u'=305+317)5 in caz contrar se ajusteazs cu ajutorul surubului 18; = ge aduce comutatorul 15 pe pozifia TH, iar comutatorul 14 pe poziia CONTROL, acu! indicator al instrumentului 1 trebuind si se situeze intre 5 si 45 a scérit superioare (@ seri tensiunilor); pe tot parcursul etapet de determinare poztic rordului geografic, acul indicator nu trebuie st inegistreze nici o deviate mai mare de +44 diviziuni; «se deblocheazi usor pendulul cu ajutorul rozetei 14 si imediat dupa inceperea osciafiei, sesiztt in autocolimator, se trece la urmaritea migcarii axului giroscopului de © parte side alla a nordului geografic prin rotrea uniform continua cu ambele mini @ guruburlor perechi 6; urmirirea mige%tii se considerd afi bine realizathc€nd reperele Stocolimatorului sunt finute fn coincidentf cu o abstere de maxim 1=1,5 diviziuni; "se efectucaza patra citti, de data aceasta Ia cercul orizontal al giroteodolitulu, chiar in punetele de intoarcere care constituie puncte de amplitudine maxim « oscilafci pendululu, urmat de inversarea sensului de deplasare a scalei autocolimatoruluis = iq cazal in care amplitudinile sunt mari (cursa giroscopului mai mare de 100) atunci se face media primelor doua citi, se aduc reperele in coinciden{a in dreptul Geesiel medi gi se face 0 serie de patn: observafii succesive, (Acelasi fenomen so onstati mai ales cdnd busola magneticd este influentaté de metalul din jut); «se calculeazi pozifia necorectat’ 2 nordului geografic N's prin efectuarea mediei aritmetice a valorilor unghiurilor orizontale citite la cercul orizontal; ~ se opreste oscilafia pendutului prin rotirea rozetei 14; 1 Se aduce comutatorul 14 pe pozitia ,CURENT” $i se actioneazA butonul de finare 17; oprires complet& a motorului este avertizat& de stingerea limpii ros3.2.3, Determinarea pozitiei punctului zero dup’ misurdtoare Se face respectfnd identic operafiile descrise a determinarea pozitiei punctului zero inainte de masuritoare. 3.3. Vizarea punctelor si prelucrarea misuritorilor in seopul determinarii orient&rilor topografice Vizarea punctelor topografice este ultima etapi a determinarii giroscopice a rientatilor. Unghiurile orizontale pe care le formeaza direefile determinate de punctul de statie si punctele topografice vizate se vor mésura in ambele pozitii ale lunetei, valoarea lor cea mai probabil fiind dat de media aritmetica a celor doua citiri Rezultatele misuratorilor sunt trecute intr-un formular tip, prelucrarea ‘masurdtorilor ficindu-se in urmatoarea succesiune: 3.3.1. Calculul directiei necorectate a nordului geografic (1's) Directia necorectata a nordului (N’o) este dati de media aritmeticd a celor patru lunghiuri consecutive (m1, m, ns, ny) pe care le formeazt axa giroscopului in raport cu zero al limbului, Mediile aritmetice ale celor patru citiri se fac in umatoarea succesiune Fig. 8.7. Componentele determinatii giroscopice N,=4 : 7. directia corectata a nordului un3.3.2. Calculul directiei corectate a nordului geografic (a's) ‘Aceasta directie se obtine prin corectarea directiei calculate anterior la care se adauga valoarea ANo, N,=N,+AN, (8.2) unde: AN,=ANs-¢ 83) AN; = media ariumetic& a citirlor (a:, a, ax, a4) efeetuate prin autocolimator in timpul oseilatilor libere ; ¢--5"17 ~ constanta ce depinde de perioada de oscilatie (T = 116° si latitudinea punctului de statie (9 = 43"). 3.3.3. Caleulul azimutului directiei citite pe limb (B) a=1-N a~ azimutul directieicitite pe limb; 1, ~ media citirilor poz. I si poz. I, ‘No ~ direotia corectatd a nordului geografic. 3.3.4. Calculul azimutului directie vizate (B) intre directia vizati si directia citita pe limb existi o diferenti unghiulara 4902810" consemnati pe fisa tehnied a instrumentului Ay=ath (8.5) ‘A, ~ azimutul directiei vizate; a—azimutul directici citite pe limb; ‘A~ constanta aparatului. 3.3.5, Calculul orientirii topografice O,=A-7 On ~ orientarea topografica; At— azimutul direofiei vizate; 77 « eonvergenfa meridianelor. Convergenta meridianelor reprezint4 diferenfa unghivlara intre directia nordului seografie determinatA giroscopic si dircctia nordului topografic uflizaté la orientarea Incrarilor topografice. 3.4, APLICATIL Scopul final al determina gitoscopice este deducerea,orientarii topografice pentru o laturd vizata, fie la suprafafd, fie in subteranul minelor. in acest sens, pe léngéAEERAREANR | POLIGONATIA MINIERA (CD Rupa 264 PtnreRy ) 1. Confinutul luerdrii Poligonatia minieré face jonctiunea topograficd intr-o Iuctare minieri ce leaga doua puturi pe care au fost transmise coordonate, tn acelasi sistem topografic de referintl Astfel, pe fiecare put de mind este lansat céte un fir metalic, lestat, a c&rui coordonate la zi sunt stabilite prin radiere simpla. Considerentele pentru care poligonatia minierd este preferatf, inaintea altor tipuri de poligonatie sunt: ~rezolvarea jonefiunii subterane prin poligonayie minier& -neimportanfa sectiunii libere a putului - precizia ridicat& a transmiterii orientari si implicit a sistemului de referint& | in lucrare sunt descrise principalele faze de realizare a unei astfel de poligonatii. | de | ic 2. Tema lneririi | bd Calculul, compensarea si studiul propagarii erorilor in poligonatia minierd. | tee 3, Lucrarea cuprinde i 3.1.Joncfiunea la suprafaté | 3.2.Carnetul de teren cu masuritorile poligonatiei miniere in subteran | 3.3.Calculul poligonatiei miniere in sistem particular | 3.4.Calculul unghiului de rotate a sistemului particular fags de sistemul general si | al orientirilor laturilor fn sistem general | 3.5.Calculul poligonatiei in sistemul general prin metoda clasica i 3.6.Calculul tolerantei gi compensarea poligonatiei in sistemul general | 3.7.Calculul poligonatici miniere in sistem general prin metoda transcalcularii 3.8.Studiul propagitii erorilor | 3.9.Caleului si compensarea poligonatiei miniere prin procedeul DIMA. j 3.1, Jonefiunea Ia suprafa(a | de De la suprafati pe fiecarc put de min& se lanseazA céte un fir metalic care se in: lesteazi gi ale caror coordonate sunt determinate prin metoda radierii simple, din cil punctele cunoseute P gi R din reteaua de apropiere. Se recomanda ca aceste puncte sa fie dependente de refeaua geoderotopografic& de sprijin, proprie bazinului sau cémpului minier respectiv. in caz contrar se recomandd legarea celor dou’ puncte printt-0 poligonafie la suprafats. po Ect de | pa 194care agit ralsi re se > din sa fie pului intr-o Fig. 11.1. Elemente de sprijn ale poligonafiei miniere la suprafatt 3.2, Carnetul de teren Este cametul specific misuritorilor planimetrice subterane, in care sunt inscrise: enumires laurilor poligonale, unghiuri si distange, In tabelul 11.1 sunt insrise mirimile m&surate in poligonajia minicri. ‘Vulcan - sectorul Ii tehn. Tonescu P. Theo 010 Jegitura oriz.310 - Vasile I. - George O. 2.1V.1984 Tabelul 11.1, Teahiat | Notay] Unehiol [Cans 7 : ioe | Samer (S| etic | ose | NO seu Fl 49,563 | isl | Fe} Jam o4s0 [pn Son 2-8 i 1-3 [iposs70. |p gs 3-3 | SH joa j2sisi6o |p saz [4-54 | for | 375 [2336130 | pe 33012 |5—s5 | I 425 [a2 30 bs esos | 636 1 526 Vaosatio | 85 jaan |928 q § \iosaaso | en [sos q T§ fipe2050 | fai |s-8 iM oom 42014420 |B 38,718 |8-s8 8) De mentionat ci in cametul de teren in dreptul pozitiet “Latur” este inserist denumie laturt cu vi2% inainte a unghiului masurat, Ex. pe lature 3-4, unghiul, viza cette mgurati <2 — 3-4 tuat in sensul direct, are vizainapoi formatt din cifsa 3 st cifra de deasupra deci <2-3 ~4, 3.3. Calculal poligonatiei miniere in sistemul particular Datele inscrise in carnetul de teren se transeriu in rubricile corespunzitoare ale protocol de ealcul al poligonafei subterane (abelul 11.3), raportindu-s, 2 ajutorul Piportoralu gi selraruti,schifa poligonafci (metoda polar), Datort lipsei orientiii rpmommire, pentru calcalul poligoatiei miniere, se aloge un sistem reevngalay particular Cem) amplsat cu originea in primal punct al poligonatei (F,) cu o as4 Pe 195. SNEprima latura a poligonafici (axa & pe F,,1), astfel ca poligonatia s& se situeze pe edt posibil in primul cadran al sistemului particular. In exemplul ales orientarea t in remul particular a primei laturi F,,1 este egala cu tF,1= 0° in continuare se calculeazi si se inscriu in rubricile corespunziitoare orientérile tuturor Iaturilor cu relafia : 8 ut = 8143 +B, + 200° aa avand grija reducerii la primul cerc (< 400°). n rubricile corespunzatoare se identified cadranul (I, Hl, IIT sau IV) si unghiul de calcul : (1.2) gi semnele corespunzitoare funcfiilor trigonometrice caracteristice fiectrui cadran tn perte: _______Tabelul 11.2. Cadran | cos | sin 1 f+]+] go}. f+ m | - | - w f[+|- 196ae (aie) [o_O vel Coton | 6 a an | re & aap esa | Ca i te £ Bee, [singer [Se e ca & + [sng tava | & a z Elej=tetet=| = [em{ [an [mm | bo wm psyeti tel ano por ee ° woes atest} | CCC ma 3 > Lar ep se : [i : 9 [aw Palo sae = Wir Lac at Oper Late eve Pag ‘rene in in le Ta Sear Gilat ce Vettes de Se a ‘Valorile naturale se extrag din tabele trigonometrice topografice prin interpolare insetiindu-se in protocol firé a serie si partes intreag’ adicd zeroul, in ceca ce priveste calculul coordonatelor, se face in tabelul 11.3, aseméndtor ca in sistemul general (x.y), cu relatiile de forma : aay (1a) Calculdnd din aproape in aproape coordonatele &,, n, aparfindnd poligonatiei vor fi gisite in final coordonatele firului BOF, (659). 24, Caleulul unghiului de rotafie a sistemului particular fata de sistemul general si al orientarilor laturilor in sistem general Deoarece, s-a ales ca origine a sistemului particular punctul A (firul A) tn care EA =05i A=, se observa c& pentru punctele A si B exist& dowd perechi de coordonate + in sistemul general (coordonate ce sunt stabilite a suprafsfa minei OF,(X,:¥,) $i BF,(Xq:¥,) ) in sistemul particular (calculate OF,G,im,) $i OFsGais)). Unind imaginar A ou B se poate calcula orientarea acestei laturi in sistem general: 198192,985 _ 2964,414 ~2771,429 1599,029-4350,211 248,809 (11.5) é yp = 41°99°82° ‘ifn sistem particular = 5. ‘1B _ 260,533 2 RB 2501533 1 a4 1B ~ eB” 176,740 _ 1.6) jg = 6288532" Unghiul de rotire 8 este unghiul format intre axele de origine a orientirilor, x pentru 6 si & pentru t, a celor doud sisteme, ca atare, se poate serie Bate Oe = 62485°32 — 41899°82~ (a7) 5 =20885°50% Dup& figura din tabelul 11.3, formula unghiului de rotire se poate scrie : 8, 8 (11.8) formulé cu care se pot calcula orientitile in sistem general ale laturilor poligonatiei rminiere, Acest calcul se efectueaz’ separat, dup modelul dat fn tabelul 11.4. Calculul orient&rilor in sistem general * Tabelul 11.4. = (Cisne TA-T 1-2 2-3 3-41. 4-5 [a o 04°50 | 58920 | 32*40°R0% | eot0230% 8 20.0550 | 200550 | 200550 | 2005 50 20:05:50 % [379 94 50 [380 99 00 | 380 8370 | 123530 | 459680 [Tatura [5-6 6-7 7-8 8-9 3-8] % 100 23 80 | 105 44.90 | 100 69 80 | 99.9970 101.43 90 ™ é 200550 | 200550 | 200550 | 200550. | 2005 50: & 80 1830 | 853140 | 806430 | 799420 | 313840 i ‘Orientifile care se tree in Protocolul de calcul in sistemul general (abelul 11:5), 3.5. Caleulul poligonatiei in sistemul general prin’ metods poligonali dlasie’ e e S ‘Acest calcul se efectueaza in tabelul 11.5, unde se,inscriu, in afara orientirilor ft mai sus menfionate, distanjele misurate. Se extrag din tabelele “Ciurileanu” valorile qd naturale interpolate ale funcfiilor trigonometrice. corespunztoare orientirilor si cadranului respectiv, findndu-se totodati cont gi de semnele respective functilor cos si sin, in continuare se face calculul coordonatelor punctelor poligonale curente, avind a punct de sprifin, punctul A corespunzitor firului OF,, cu relatiile : o 199 Dante Mh{ X) =X. $5,088.45 pa ¥, =¥,. +53 bjindndu-se fn final coordonatele necompensate (X,,Y,) ale punctulu B, de inchidere al poligonafiei, materializat prin firul metalic °F, 43.6. Calculul tolerantei si compensarea poligonatiei in sistem general Mirimea tolerangei este data de relaja D)\ =f 0,003) +2} 11.10) Ter 0 P+ 600) ato) J lungimea traseului (lungimea cumulati) ~ 416,979m Faas + 416 72) = 79 + 16872). 50,21m Te (ons /at6579 a 22. in care sD = Neinchiderile pe exe in poligonatia minierd sunt date de Wy = Xq ~Xq =4599,020- 4599,975 = 0,044m, aun Wy = ¥y~Y; = 2964414 -2964,381 = 0,039m iar neinchiderea total& : Hy Wy = bY Wa + Wy" = 10,044" + 0.03 055 (2) ‘Findnd cont ct o poligonatie trebuie st aiba unghiuri si distanfe bine masurate este firesc ca Wey trasoului Fig. 1113. Variatia abeterii pe orientare datortt erorilor unghiulare in poligonatie minier’. Considerind c& s-a utilizat un teodolit Theo 010 la care precizia aparatului P, =22° — pentru care m, =2(2+5) P, =#5-2° =210° mf, <4mp, =...=mp, =410% (i.24) Eroarea primei taturi (A-1) 2.10? -319740,142 = 322,48 (patratul erorii medi) Bae = 314,879" ‘Tabetul 118 : 7 Fan mete VEEP Hen? |, en.0s30)| T | 45563 T0907 208,916 TORS 4 2 | 86,769 78.7854 274022 is | 3 | 138,283 3959049 262,536 asin |e 4 | 165,156 96.96.21 242,845 34.90.89 5 | 182,408 1101.69.07 213,448 39.63.75 6 | 182,278 101,97.49 178,550 39.92.17 7 | 178,157 100.69,16, 130,439, 38.63.84 8 | 177,613 10.68.76. 80,827 38.63.44 9 | insis 101.43.90 38718 39.3858Rezolvaree alrumuint minere jon'n proce cul bilma | Fig.11.4.Poligonatia miniers rezolvata prin procedeul Dima Considerdnd poligonafia din figura, se calculeazd initil orientarca 6, in sistemul general, 120, = 1% ai37 x 4350,211 2771429) 9,828 | 2964.44 | 248,809 192,985 din care rezulta : a199%%2 Dacé fat de directic latura Al are unghiul de orientare @ atunci, prin proiectarea poligonatiei pe o ditectie perpendiculard pe AB rezulti o dezvoltare din care se poate calcula unghiul @ cu relatia : (1.3a) in care By =B, +B 5. = 1} Pentru exemplificare se considera acelasi caz calculat anterior. De retinut c& pentru calculul unghiului cu precizia de +1 este necesar calculul elementelor din tabelul ce urmeaza cu cel puin 4 zecimale dupa virgulé, 212Noténd z [s-cosp] 49,563+127,1766 (0° =62885°32 fn cadranul 1V 9 = 337194568 Conform figurii 11.4 7 E ® S| Sean [5 sia] Semon | sy cosh Tran] dt. at, cre fo fee] s [© [cc] m| mm] JS, | sma) m | mm | tat; | Sem | m | mm a | 565 1 Bor | OH] SO 37 [Zin] =o fone 28 2 ‘00-189 [20/48 519} | - [0 ores aa [5142 3 232 | 40 | 80 [34 [211 = [16 [6731 = [29 [9731 : 4 ‘65 [02 |30[33/912}_- | 29957] = 17/3521 7 s 300] 23 [80 134 908 = [34 [9077 0 [1305 6 Tos [4 [90148fau =| fae foses == aaa 7 300-169 | 80] 49,| 612 = 149 | 6090. NE 8 9999] 70/42 114 [= a2 nao] © {0020 3 30F | 43 [90 [38 | 716 [= (381 708T © [3749 | 260 [5327] 137 [1766 Cunoscind orientarea acestei Iaturi, in continuare poligonafia minier’ se calculeaza ca tn exemplul clasic (Tabelul 11.5). ‘Studiul propagi erorilor este acelagi cu cazul precedent de rezotvare, a te a a 23epee ‘TRANSMITEREA COTELOR IN SUBTERAN 1. Confinutul lucrdirii Lucratea confine metode de transmitere a cotelor in subteran. 2. Tema luerarii Lucrarea pune la dispozitie metodologia de Iucru si calcul folosit pentru transmiterea cotelor in subteran pe pufurite verticale. 3, Lucrarea cuprinde 3.1. Consideratii teoretice 3.2. Transmiterea cotelor cu ajutorul ruletei metalice 3.3. Transmiterea cotelor cu gjutorul panglicii speciale (Haussman) 34. Transmiterea cotelor ou ajutorul firelor metalice 315. Transmiterea cotelor prin masuritori indirecte. 3.1. Considerafii teoretice Cea de a treia dimensiune a sistemului de coordonate (cota) se transmite independent de coordonatele plane. in functie de caile de acces in subteran, cotele se pot transmite prin: - gelerii de coasti — utilizand nivelmentul geometric de la mijloc (vezi lucrarea nr. 15) - plane inclinate — utilizand nivelmentul trigonometric (vezi lucrarea nr. 15) - pufuri verticale — utilizind metode directe si indirecte. Deoarece metodele de transmitere a cotei utilizate in cazul accesului prin galerii de coasta gi plane inclinate, sunt tratate in lucrarea nr. 17, lucrarea se ve referi numai la metodele de transmitere a cotelor pe puturi verticale. 3.2. Transmiterea cotei utilizand ruleta metalicd Se utilizeazd 0 ruleti metalicd de 50 m. Operatia se exccul% prin misurarea tronsoanelor in care se imparte lungimea putului intre orizonturi. Operatia este dificld gi de duratf, din cauza condifiilor de deplasare pe put si a misurilor de protectie a muncii ce trebuie respectate. ‘Masuratorile se realizeazd pe ghidaje, echipa fiind instalat& pe colivie. Ca misuri de protectie se folosese centurile de siguran, iar colivia trebuie prevazuti cu un capac de protect. 149Ruleta se suspenda succesiv fai de cuiele ps, Pa.» Pr (fig. 14.1), batute in ghidaje gi se fac, pe fiecare tronson, lecturile fnapoi ry, ¥2,.-»Fo $1 fainte Vj, Vay-ny Va i acceleratia gravitationala cm/s" = h=inalimea lestului ~ GF = greutatea firului, inclusiv a dispozitivului de legare a lestului + GL= preutatea lestului (kg!) Durata T a unei oscilatii simple se determing eronometrind un numar de 50 pnd Ja 200 de oscilati, T (14.16) ~1= timpul de cronometrare - n= numéral de oscil 256a orafata 14.5) ai pe prisma ala, mu. rnetoda EUCRAREA NR-15~ NIVELMENTUL SUBTERAN 1. Confinutul lucrdrii ‘Nivelmentul subteran urmareste stabilirea cotelor absolute sau relative ale iferitelor puncte, situate in lucrarile miniere. Cotele punctelor stabilite in lucr&rile miniere sunt utilizate in calculul elementelor de strapungere a unor lucriri miniere proicctate, De asemenea, se utilizeazd la fntocmirea profilelor longitudinale, 2. Seopul lueriit Const in insusirea cunostinfelor teoretice si a deprinderilor practice im ceea ce priveste metodele si aparatele utilizate pentru efectuaree nivelmentulu subteran, 3, Lucrarea cuprinde 3.1. Nivelment geometric; 3.1.1. Considerafii teoretice; 3.12, Traseu de nivelment geometric sprijinit pe doud puncte de cot ceunoscute; 3.1.3. intocmirea profilelor longitudinale; 3.1.4. Refea acolata de nivelment 3.2. Nivelment trigonometric. 3.2.1 Nivelment geometric 3.2.2. Consideratii teoretice 3.1, Nivelment geometric 3.1.1. Consideratii teoretice in subteran punctele de nivelment pot fi marcate in vatri, in peretele lateral, sau tn tavanul lucrarii miniere, n funcfie de mediul de manifestare a presiuior, stabil saad in vedere modu de marcare a reperelor de nivelment in cubteran, se Pot fotalnid mai multe situaii in rezolvarea traseelor de nivelment gi anume: ’) ond reperele de nivelment sunt materializate in ‘vatra sau in peretele lateral algaleriei (Gg. 15.1.2); 'b) cand un punct este situat in vatra sau in peretele lateral jar celalalt in tavanul Tuorlrii (fig. 15.1.6); f) efnd pncicle sunt materalizate in tavanul Jeri (fig, 15-16), $} cand un punct este situat fn tavanul Iuerii iar urmitoral fn yal set peretele lateral al lucrarii (fig. 15.1.4). Situafile se referi Ia marcarea punctelor int-un , nivelew iar diferentele de nivel se calculeaz& cu relatii 259a) ab=1,-1,3 b) ah=l,-1, ©) dhe i+, +h) | Fig. 15.1. Amplasarea reperelor intr-un niveleu in cazul cand reperul de nivelment este materializat in peretele lateral al galerei, pentru amplasarea mirei la inalimea reperului se foloseste 0 84, ‘orizontalizati sear Foboc. Lata este previzutt la un capat cu o piatbanda metalicd care se spnijint pe reperul de nivelment, Bolobocu! este prins de lati cu cute. Menjinerea In pozitic orizontalé a latet se face practic, prin sprijisies Pe sgenunchiul figurantului (fig 15.2). Se mentioneaz c& mira mu poste fi fixata direct pe reperu! din peretele lateral al galerie, din cauza profitului seoivnit galeriei iinaceste condifii precizia de determinare 9 cotelor este (3— 5) mm. Fig. 15.2. Plasarea mirei pe reperul de nivelment situat in peretele lateralal galeric | -reper de nivelment; 2 nt 3—boloboc; 4~platbandt metalic; S~ mitt veto ‘6~picir figuran; 7 evie de prindore; 26018; Mirele utilizate in subteran pot fi mire obignuite, sau mire de invar, cu ‘ndlfimea de (17-2) m. in cazul teperilor materializafi in tavan se pot utiliza gi mire telescopice i previtzute cu dispozitive de prindere tip cérlig. ey 3,12. Traseu de nivelment geometric sprijinit pe dou repere de cot cunoseuti Este des intalnit in subteran gi are ca scop, atiit transmiterea cotelor la lucrarile rminiere, cit si ridicarea profilelor longitudinale a lucrisilor minicre. Nivelmental geometric de mijloc mu este indicat s8 fe utlzat in Ineriri miniere @ ctr tnclinare depiseste 5” = 8°, deoarece precizia este aproximativ egal cu a nivelmentului trigonometric, in schimb creste consumu de timp. Sprijinirea drumuirilor de nivelment geometric se va face pe repere transmise dela suprafati, fie pe golerii de coasts, fie prin puyuri verticale. Ca prescriptii de lucru se indica urmatoarele: “Aparatele folosite la efectuarea observ nivelurile de precizie medie Ni 020, Ni 025, Ni 050, Ni 050 etc. Distanfa dintre punctele traseului se poate determina tahimetric sau prin masurdtori directe cu ruleta, ‘Drumuirea de nivelment geometric este compusd din mai multe nivelee Modul de efectuare a observafiilor intr-un niveleu este urmatorul: Caloulul drumuirii de nivelment geometric poate fi realizat cu ajutorul cotel orizontului aparatului, sau cu ajutorul cotelor relative ( diferenfa de nivel ). Tongimea drumuiri s’ nu depaseasct 2000 m:; Jungimea vizelor si fie mai mic decat 70 m; instrumentul si fie agezat la mijlocul distanfei dintre reperele vizate cu ‘© aproximatie de + 0,50 m; mirele si fie bine iluminate si perfect curate; citirea pe mic este indicat si-se faci la cele tei fire reticulare orizontale; pentru cresterea preciziei, in transmiterea cotelor pe lucréri miniere, mirele vor fi amplasate pe broaste de nivelment, similare eu cele de la suprafats ‘observatiile tebuic s& se efectueze Ia dou’ orizonturi de vizi @ aparatuluis ‘cand mirele se amplaseazi pe coroana ginei de cale ferati, o atenfie deosebité se va acorda la intoarcerea mirci, pentru citirea inapoi (deplasarea mirei fats de pozitia inifialé constivule sursa cea mai mare de acumalare a erorilor) jor in nivelmental geometric sunt ‘se face lectura inepoi pe mira amplasats, pe reperul R, de cots cunoscuta; se face apoi lectura inainte pe mira amplasata pe celdlalt reper al niveleulut; ‘dec in niveleul respectiv este necesara ridicarea unor puncte de detalin, atunci se fac Jecturi pe mira plasats pe aveste puncte, care se tree ca lecturi de mijloc sau alaturate. 261Cota orizontului aparatului se calouleaza cu relafia: Cy =H, tla cas.) Cotele relative sunt date de diferenta dintre lectura pe mira inapot si Jectura tnainte. Bh Lygas Fone (15.2) Cota punctului necunoseut se objine prin sclderea lecturii inainte din cota orizontului aparatului sau prin insumarea diferenfei de nivel la cota reperului cunoscut Tosine (15.3) + Mh 5.4) Pentru exemplificare se prezinti calculul aferent unui taseu de nivelment geometric Ia EM. Suior sprijinit pe punctele Ry situat la guragalerei de coesté G-4§ P situat in rampa pufului orb P.C. nr. 1 (tabel 15.1). is] (as.s) Cota calculati a reperalui P: HH, =H,, +[An]= 804,403 + 2,640 = 807,043 (15.6) [an]=2,640m (as) Cota cunoscuti punctului P este Hy = 807,029 m. Neinchiderea pe cote Ws =H - Hy = -14 rom. Toleranta admis’ pentru nivelment tehnic este: 7 04f [S](Km) = 30 of 0,62209 = + 23,77 (15.8) WAT, Corectia unitar’ este data de relafia: as) Ah, = Ak, +5,-Ch = 0842+ 62.2 0,842 -},2mm = -0,8432 ‘Ah, =A, +5,+C2 =0,397 + (60,3 0,0225) = 0,397 ~ 14mm = 03956 (15.10) Mg = Ag #5}, Cf = 0386-4 (6045)-00225)= 0186 = 01889 262isi ota ren. 439i Calclele corespunestoure compensiriidramiri de nivelment geometric de mijion unt centralizate fn tabetul 15.1 Caleull si compensarea drumuirii de nivelment Tabelul 15.1 a RE oe OT calm [hea [ane | Ses [om | aay || oD sms oa wee 3 | ore | a2 | ane | soon | a0 at sft wor | aa | came | asst | can hes 3 | 2 am | ao | aan | mane | an Se =| 2 cise [ar | aim | sue | mes S| el | | ee [ee oe per yal vel oe [oe | oe [om | ie | als cow | aa | ea | aseas | san se wld wm | aa | ome | ass | on sf] aee | a9 | oon | seams | enn x | 3 oa | a | cas | ansenes | aot a | nan | aa | coon | mace | 38 sf 086 4a ote arg | sos, \? ws L 3.1.3 intocmirea profilului longitudinal SiBlul tougitudital este 0 aplicate a nivelmentului geometric gi eda grafic intersects unui plan vertical longitudinal cu suprafajavetreiluerilor miniere iS Tntogmesie la doul sedi: una mic pentru Iungimi reprezentate pe abscisé st ‘alta mai mare pentra cote, reprezentate pe ordonata sistemului de axe, Reportal dintre cele dous se&ti poate fi cuprins inte 1/5 ~ 1/50, pentru @ pute realiza yn profil sugestiv. TE Pronirea profilelor longitudinale se face pe baza elementelor topografice (aistange orizontale si cote) obsinue din ridicariletopografice din tren. drericl Longitudinal confine o parte grafica so parte stisé sub forma unul tabel ig 153). ‘Tabelul confine mai multe lini in care sunt specificate urmatoarele: seen Jenumirea_ punctelor pentru care se fntocmeste profitul; 2) —distanta orizoatala intre puncte; 3° Gistanta cumulata, obfinutt prin insumaren distanjelor pan in punetul curent: 4.~ cota punctelor; 3 — diferengele de nivel intre pune 6 — panta existent intre portini: 263a 7. ~panta proiectats pe lucrarea miniert; 8 —cota proiectatd; 9 rectificéri (rambleu sau umplutura, debleu sau sapiturd ); 10 reprezentarea in plan a traseului — este o reprezentare simbolict indicand forma rectlinie sau curbilinie a acestuia. Linile7, 8, 9 se utilizeazK fn cazul rectificdtii pantei Iucrarii miniere, Profil proiectat se reprezinta grafic cu rosu. Ordinea specificafilor din tabel poate sf difere, tn raport cu scopul urmiit, de ridicare a unor profile, sau de proiectare. Partea grafica se objine astfel: ~ pe abscisi se reprezinté distanjele orizontale dintre puncte ( de ‘bicei {a scara plamului de reprezentare ), pomind de Ia prismul reper de nivelment; ~ pe ordonati se reprezinta cotele existente gi proiectate, Pentru ca valoatea ordonatelor si nu fie mare, se alege un plan de refering’ a. ccui coté este inferioaré fatd de cea mai mick cota cxistent& sau proiectatd. "Apare astfel pe ordonate diferenja de nivel, dintre cotele existente sau cele proiectate gi cota planului de referin{s, ‘Pentru exemplificare se prezint& profilul fongitudinal intocmit pentru galeria G =4 la LM. Suior (fig. 15:3).Teurpnnsuo] Wold “EST BI waged aap ebm youn 29) ‘wefan em snd ny eC, pysound van, ov'oog ehmep9P m0) bolic Profilul au cele aleria G 2 5=-6,009mm Aha -k, +B, by Fey-hy) = 615,920. (0,001342446 + 0.0115866) = 7% i fe shy $b, oy +0, °)=915,530-(- 0,01254766) = 11487him (66) = 0,503mm { | (apo by ky +e, -f,) =492,610-(0,0013424467 -0012847656) = | | \ 5) =-7,539mm =3,509 m 2679 m 0,6115 m (hs) = he tvs 5 4,1205 m (he) = he Ve =1,1475 m fensate se catculeazA cotele punctelor principale | 759m | Cu diferentele de nivel cor | i B,C iD, | 704,500+1,759 = 706,259m He = HA 704,500 + 1,475 705,975 m Hy Ha + (hs 704,500 + 5,2679 709,768 m. Z Intrucat diferentele de nivel pe sectiuni au fost compensate, cotele punctelor | principale se,p6t calcula pe oricare din traseele existente, obfindnd acelasi rezultat. | fotele punctelor apartindnd flecarei seojiuni se calculeazé dupt metodologia prezentafi fa 3.1.2. 3.2. Nivelment trigonometric Se aplic& pentru transmiterea cotelor in subteran pe plane inclinate, eft gt pentru determinarea coielor pe lucriri de abatajinclinate. jin functie de modul de amplasare al reperelor de nivelment, se intélnese urmatoarele situaliprincipale\ ay a) ~reperele sunt amplasate in vatra b) —reperele sunt amplasate in vate si tavan; ©) —reperele sunt amplasate in tavan; ) ~reperele sunt amplasate fn tavan si vats. Corespunaitor fiecarei situati, diferenfa de nivel se calculeazd cu relatile: a) h=s-tgy ti-v helsing +i-v byh=s-tggtitv helsing +i+v oh=s-tgg-itv helsing -i+Vv dh=-s-tgg tity he=-lising +i+¥ Precizia de determinare a cotelor prin nivelment trigonometric este dati de cecoarea medie patratic& de calcul a diferenfei de nivel (h ). (15.25) (1526) Pentru cresterea preciziei de determinare a diferentei de nivel, observatiile se fac cu aparatul fixat in punctele (A si B ) diferenta de nivel rezuttind ca medic aritmetica fntre cele doua yalori obinute. Se folosese teodolite cu precizie de + 2* la citirea unghiutilor verticale gi rulete pentru masurarea distanfelor. Pentru exemplificare s-a tratat cazul "s " (fig. 15.5) Hy = 352,215 m m, = 10" p= 172035" m-+5mm 1 = 48,523 m m= m,=+2mm i =1,563m v = 0,252 m b=l-sing +i- 8,523 + sin 1720835" + 1,563 - 0,252 — 2,953 + 1,563 — 0,252 = 14,264 m Hy = Hy +h= 352,215 + 14,264 = 366,479 m { 10 y m= got 8523-0 96270899) +(6-0,2669548) +444 = 5 oy = £V0.53954339 41, BEDS +444 = 3.2mm 2mCONSIDERATI ASUPRA PROIECTARII STRAPUNTGERILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL PRECIZIILOR 1. Confinutul uerarit Problemele de strpungere reprezinté partea cea mai important a topografului minier, deoarece lucriirile miniere ce se executé pentru efectu stripungerilor, sunt costisitoare si nereusita lor atrage dupa sine pierderi materiale fo ‘mari, pentru intreprinderea care le executa. Reusita unei stripungeri este conditionaté de o alegere judicioasé a bazei topografi fn functic de care se stabilese elementele de strpungere, efectuarea unor misuratori precizia corespunzitoare si a urmérii constiincioase a transpunerii elementelor stripungere, in teren. Deosebit de important este faptul cA pentru fiecare stripungere si se facd si antecalcul al preciziei masuratorilor ce trebuiesc efectuate. Regretabil este faptul c& in practica curent&, topografii minieri se mulfumesc & efectueze misurdtori ingrijite dupa o metod’ stabilitA prin rutind operatoriald a fiecdruia 4) care nu di satisfactia in toate problemele de str&pungere, deoarece nu jin seama specificul diferit al acestor probleme. Mai mult, nu se obignuiese nici micar a se stabil, functie de masuritorile efectuate, care pot fi abaterile probabile la efectuarea stripunger adica in ce mod pot influenta erorile de efectuare a masuritorilor asupra execut strSpungerii 2. Tema lucrSrii Un proiect de strapungere miniera trebuie s& contind obligatoriu baza topograficl:} antecalculul preciziei masurétorilor, precizia, de efectuare a masuritorilor, precum {) abaterile probabile la efectuarea stripungerii. in acest sens, lucrarea de fafa prezint& dow moduri de @ pune problema proiectarii str3pungerilor dintre cele mai complicate, car generaliza cazurile intalnite in practica. 3. Cuprinsul luerarii 3.1, Proiectarea strpungerii unei galerii de coasti intr-un put vertical. 3.2. Proiectarea stripungerii unei galeriiintre dowd puyuri verticale.GERILOR mt a activitatit: entra efectuarea i materiale foarte bazei topogratice vor misurtori elementelor de ve sa se facd un se muljumesc si riali a fiecdruia st | nu fin seama car a se stabili, vatea strpunger asupra executitii baza topograficé, orilor, precum $i fa prezinté dot mplicate, care 9% 3.1. Proiectarea strpungerii unei galerii de coast fntr-un put vertical ‘Strapungerea (fig.17,1) ce urmeazii a fi expusé s-a executat front - contra~front la Oona de Fier, si face parte dintre strpungerile mari ce s-au executat in fara noastré, find nai lungé decét strapungerea tunelului de la Bicaz. Greutatea strapungerii mai consti si in faptul c& la contra-ffontul de la puful Nicolae, trebuie transmise orientiri si coordonate in subteran printr-un singur put (Puful Nicolae). Inifial, -a pornit si se determine puncte de sprijin la suprafaja in zona gurii Galeriei ‘Ursoane gi a Putului Nicolae printr-o poligonatie. Lucrarea insi nu poate satisface scopul propus si asta se putea constata printr-un calcul simply, ined inainte de a se preconiza o astfel de masuritoare. Pozitia punctului P, _| de{ntalnire la efectuarea strapungerii depinde de inaintarea frontului si contra-frontului. La iia tnerpei contra-frontului Nicolae, frontul Ursoane se glsea la cca. 3960m la gura galeriei. intre frontul Ursoane si Puful Nicolze, mai erau de excavat cca, 2000m de galerie. Conform proiectului minier, urmeaza ca inaintarea contra-frontului Nicolae si fie in avans fafS de inaintarea frontului Ursoane. Pentru antecalculul preciziei, plecénd de la considerentele de mai sus, s-a apreciat poritia punctului de intdlnire la cca. 700m de. Puful Nicolae si 5260m de gura galeriei Ursoane. ‘Abaterile periculoase in punctul P, sunt cele transversale, pe directia axului lucrisii niniere si abaterea de cota (verticald). Ca toleranja pentru abaterea axei in sens transversal se poate lua ca fiind 1/4 din lijimea profilului de excavatie. ‘Cum aceasti ltime este de 2,2m abaterea in sens transversal nu trebuie si depageasc’ T= 45S5em. Ca metodi specificd, pentru lucritile topografice din subteran, este metoda poligonatiei, Considerand punctul P, ca punct final intr-o poligonatie ce porneste sprijinits, Jun capit, pe coordonate si orientari transmise da la suprafaté, abaterea transversal in ‘est punct, notati cu M, se poate considera ca find: (7) ‘neare: - Mr - abaterea datorit& erorii orientirli de plecare; - My- abaterea datorita erorilor de msurare @ distanfelor; - My - abaterea datorit’ erorilor de masurare a unghiurilor in poligonafie; Pentru simplificarea antecalculului se ia My=M,=M;=M. shdeci: M Mas 058m ‘Abaterea totaldi in punctul P nu trebuie si depaseascd T = +55cm. Cum Ia punctul P se ajunge din doud sensuri, rezulti c& M nu trebuie si depiseasci veloarea: 291TSS | i uel. W2 iat N= 40,58M = 40,58-40= 423m ‘ in cazul unei poligonatii alungite, de lungime total& L si lungimea medie a une) « Jatur I, valorile lui Mi, Mz, My sunt date de relatiile simplificate: « L M=+™L (172) 7 e j in care: i = mp — eroarea de determinare a orientirii initiale : 2 M, =F ]-wateln (473) in care: b p.~ eroare relativa de masurare a distantelor; ni numarul de laturi masurate «tb 3. M, = +m = a7) 7 P sem -L. (17.5) i unde: | 23-636620 = 4200" 70000 23 v t £100" oe le De aici rezult& prescripyiunile ce trebuie respectate in efectuarea masuritorilo, =| py in poligonatia front Ursoane — 8. | fi - Eroarea de determinare a orientirii transmise de la suprafafa nu trebuie s depageascd +26"; | Eroarea relativa de misurare a distantelor si fie mai mic de 1/4000; - Eroarea medie de determinare a unghiurilor in poligonatie sa fie mai mica de 7% Poligonatiile din subteran se sprijind pe coordonate si orientari stabilite prin pozie relativa fat de suprafata. Punctele de sprijin de la suprafal din zona pufului Nicolae si@ ‘gurli galeriei Ursoane, trebuie s& aiba coordonate determinate cu o eroare tn” mai mickée Pi 292Nicolae sia nai micddes Cum in pozitie relativa, gura galeriei Ursoane i Puful Nicolae sunt distanate la cca. ‘6km, reiese clar ci punctele de sprijin nu pot fi determinate printr-o poligonatie, deoarece oricat de ingrijit ar fi executate masuratorile, nu poate fi asigurat’ precizia necesar’. Se trage concluzia cert, c& determinarea punctelor de sprijin nu poate fi efectuati decdt printr-o refea de triangulaie local, care are ca baz de sprijin o laturd situata cam la jumatatea distanfei intre punctele obligate din zona Ursoane i Puful Nicolae. De Ia aceasti baz, orientarea initial din subteran, la poligonatia prin galeria Ursoane, se dezvolté din orientarea bazei prin intermediul a 10 unghiuri misurate si orientarea bazei de mai sus. Daca se noteaz eroarea de determinare a unui unghi ou ,m”, eroarea orientirii ‘ransmis& prin intermedjul a ,.1” unghiuri masurate are valoarea: mg =tmgdn (76) ‘Luand ca valoare de eroarea pentru orientirile din refea, valoarea mai mick a erorii pe care trebuie si o satisfaci, respectiv cea pentru sprijinul poligonatiei Ursoane, adic 1p = 426%, rezult: (77) Decf eroarea de determinare a unui unghi din rejea nu trebuie s& depgeasc’ valoarea my =29", ‘Avand stabilite erorile de determinare necesare pentru unghiuri si distanfe, se poate trece la stabilirea conditiilor de masurare. La alegerea aparatului cu care se efectueazi mésuratorile la unghiuri se jine cont de precizia de lecturd a aparatulu si fie mai mare decat precizia ceruts. In afaré de precizia de lectur a aparatului se mai fine cont de conditiile de lucru, cum ar fi, lungimea vizei, punctarea, centrarea in statie. in cele ce urmeazi se va ardta cum au fost stabilite condijiile de masurare pentry fiecare lucrare topograficd in parte. 3.L.a, Poligonatia pe galeria Ursoane Sa stabilit c& prin masuratori trebuie st se realizeze: 1 a7 i ust he HHS To06 Misurarea distaajelor in poligonajie se face cu panglica. Este cunoscut faptul c& pang lo mfsurtoarereloent o peice de determine consider find tok, darcum p=24 si vn =, 2. = sp55 dar cum yo esi vn= a i ns 2931 aa = 3008 = 134 4000 Cum la m&suritorile de distanta trebuie executate o serie de masuritori fr sot, rezulti c& distantele vor trebui masurate de un numér n= 3. Misurarea unghiurilor trebuie si asigure o precizie de determinare a unghiuhi, foarte mare. Eroarea de determinare a unghiului neputind sii depageased: my <47" “Aparatul trebuie in acest caz. sé aib& precizia de lecturi mai mare de Distangele in poligonatie find scurte, eroarea de centrare i punctare au o influentg foarte mare asupra determindirii unghiului orizontal. In acest caz trebuie neaparat masurate unghiurile si cu dispozitivul de centrare forfata. {in ipoteza o& s-ar lucra cu metoda obisnuité (centrare eu firul cu plumb si vizatea acestuia) rezult& 0 eroare de viza: 2, (17.8) unde: E Lesgeetseemaseren py 688600" = 210 Pentru un unghi: ¢ (179) mp Se vede deci c& aceasti metodé nu este corespunzatoare i trebuie lucrat cu metoda centrarii forjate, Prin aceasti metoda, eroare de centrare in stafie este practic nul jar eroatea de punctare se reduce la valoatea e, = +0,5mim Trebuie efectuate observafii reinterate de 2 ori, pentru o certitudine a valorilor obfinute, ‘Nicolae — contrafront Ursoane 3.1.b, Poligonatia Putul ‘Trebuie asigurate my =:100% gi 4 ta fn aceastt poligonatie misurarea distanjelor se poate face o singuri dati. Totug, pentru verificare trebuie si se execute si aici o masurdtoare de control. fn misurarea unghiurilor, se poate Iuera cu un aparat cu precizia de lectur8 sib 450°. 294 De centrare puneticit Si aici pe ° suprafas determin Er in care: ve -c in care: unghiuri Ce Pe oT on rezulti:ori fra sot, a unghiului, 20 influent wrat masurate. abs area Billi. De asemenea, se pot executa mésuritorile de unghiuri dupa metoda obignuita (cu centrare cu fir de plumb gi vizi la fir cu plumb), deoarece eroarea datoriti centrarii si unctirii calculaté anterior, ca fiind de cca. #20, este mult sub toleranfa de determinare. Si sici pentru control, trebuie reinterate observafiile cel putin o dats. © problema importants, care se pune aici este cea a transmiterii orient, de la suprafati in subteran, prin puful Nicolae, Din coloulele anterioare s-a stabilit, c4 eroarea de determinare @ orientirii in subteran, nu trebuie s& depageascd +209". Eroarea datorita proiectérii necesare unei directii se poate considera ca fiind: vt er 17.10) a 7.10) ‘in care: ~~ etoare de proiectare a punctului; ~D~distanta dintre fire. Eroarea orient&rii transmis in subteran este: mg = {mi tne a7.) in care: ~ ma ~ eroarca de determinare a orientéri la suprafaiz, Orientarea la suprafetd se determin’ din cea a bazei de plecare prin intermediul a 4 unghiuri msurate, rezultd in funcfie de eroarea de mésurare a unui unghi din refea: mg = tm Jn = 49% VF = 418° (17.12) Conditionat de aceasta valoare, se obfine ca impusi, eroare de proiectare: me = [mgm = 41209" =18" = 200° (17.13) Pe de alt parte se poate calcula: ms -D =e 17.14) ented (17.14) 200-1507 «= *741-e6e20" 05" etditeiSiataieiesDeci, abaterea firului de la verticalé, in operatia de I proiectare, nu trebuie Gepaseascd +0,5mm. Pentru aceasta nu se poate face proiectarea, decét inttebuinfand dispozitivele Schimat, pentru fixarea la pozitia medie si trepiedul Anina, pentru obtinerea pe directie. 3.1.¢ Masuritorile in triangulatie Misurarea bazei in refeaua de triangulajie creat, trebuie si se facd cu precizie de minimum +1/50000, ‘Misuratorile de unghiuri trebuie si asigure o eroare de determinare a unui unghi sub valoarea m, =29", fn rofeaua de triangulatie locald, cu latura de 1-2 km, intr-o singurd observate, unghiul se determina cu o valoare de +20. Pentru a ajunge la precizia necesara, trebuie efectuat un numar de n misuritori: n= (2) = Cu aceasta s-a calculat, prin antecalcul, cum irebuie s& se execute misuratorile si care sunt preciziile necesare efectuisii acestor masuratori, astfel ca abaterea transversala la {ntélnirea celor 2 lucr&ri, s& nu depageasc’ valoarea de #5Sem. 3.Ld. Abaterea cotei Abaterea admisibild a cotei in punctul de intélnire, este condifionati de executarea unei rectificdri a pantei. Conditiile miniere de executie impun ca o lucrare miniera orizontala, unde ‘ansportul se face mecanic, pe o lungime de maximum 100m, panta s& nu aiba variaii mai mari de unu la mie. sm, = 41-1 %o = +100 x 1%e=+ 10cm Pentru o denumire niveliticd ce pomneste din reperul P pe galeria Ursoane, ce leagd la suprafafai gura geleriei Ursoane si Putul Nicolae si apoi se inchide in punotul P prin transversal si galeria Ursoane, lungimea circuitului are aproximativ 14kin Eroarea cotei pentru nivelmentul geometric, se calculeaza cu relatia: py] (7.15) ~ Hy ~ eroarea relativa a nivelmentului executat; ~ |~ lungimea drumuirii de nivelment km. Deoarece s-a impus ms, rezult ci: $= 0,70n/ (07.16) 296trebuie si vebuinjand obfinerea recizie. de uunghi sub © bservatie, 4, trebuie. rite gi versacd la. ° xecutarea al, unde ving mal (17.16) Deci, nivelmentul care se executé, pentru determinarea reperelor gi urmérirea pantei proiectate, trebuie s& asigure o eroare relativa de 0,7em/km. Pentra aceasta, el trebuie executat in circuit inchis cu urmatitea indeaproape a neinchiderilor pe cota, Pani aici, pentru exemplificare au fost executate, in scopul. stripungerii, numai misuratorilor in refea. Aceste misuratori, corespund cerinfelor impuse, deoarece s-au obfinut urmatoarele rezultate: Eroarea medie a unui unghi misurat, inainte de compensare, are marimea de £12". Eroarea medie a unui unghi dup& compensare este de 2/3 din eroarea inainte de a8 compensare, deci:t2.2 In aniecalcul s-a stabilit c& unghiutile in refea trebuie misurate astfel incdt eroarea medie de determinare a unui unghi si mu depiseasci 49". Cum eroarea media de determinare a unui unghi in refea este de +8 se poste trage concluzia c& determinarile au fost conduse corespunzitor scopului propus, De asemenea, ficénd calcutul erorilor de determinare pe coordonate s-a stabilit c& eroarea medie de determinare a coordonatelor unui punct nu depaseste 46cm, deci sub toleranfa impusi de :8em. Unmeazi ca gi celelalte Iucrari topografice sé se execute conform instructiunilor stabilite prin antecalculul de precizie, pundndu-se in evidenté erorile de determinare. in aceste condifii strlipungerea si rimani sub marimile impuse, puténdu-se asigura reusita strapungerii, Prin urmirirea aplictrii celor aritate mai sus, se va putea pune in evidenfa avantajele unei coordonari pe baze de calcul a modului de executare a lucritilor topografice de strapungere. 3.2, Proiectarea strapungerii unei galerii intre dou’ pufuri verticale Stripungerea ce va fi expus’ mai departe este 0 incércare de a pune probleme proiectirii galeriei de legiturii intre puful Principal Livezeni si Puful Auxiliar Maleia in cadrul Minei Livezeni. Studiul intocmit pentru proiectarea stripungerii intre cele dous pupuri mai sus ‘menfionate, a cuprins ca faze importante, alegerea din rejeaua de triangulatie a ,,Vaii Jiului” a 7 puncte de triangulatie, puncte care in cadrul unei refele simple (ant de ‘triunghiuri) au fost verificate din dou’ puncte de vedere: ~ exactitatea valorilor coordonatelor si cotelor ~ stabilitatea pe teren in timp a punctelor de triangulafi Verificarea punctelor s-a ficut prin metoda riguroasi, in apropierea celor dou’ pufuri au fost incadrate prin metoda variatici coordonatelor cite un punct necesar racordirii sistemului de referinja de la suprafat’, prin triunghiuri alungite de legitura, cu transmiterile in subteran. Transmiterea cootdonatelor si implicit a orientitilor s-a ficut pe pufurile verticale prin intermedial metodei mecanice de transmitere, iar determinarea pozitiei de echilibru a firelor in subteran se face cu aparatul 297Schmidt. in subteran racordarea transmiterilor pe pufurilor verticale cu refeaua poligonala subterani s-a ficut cu ajutorul triunghiurilor de legaturd Cum caleulul strapungerii se face front-contrafont avand ca elemente initiale centrele puturilor la zi, in subteran pe directia acestei stripungeri au fost determinate puncte apartindnd acesteia. In mod cu totul obligatoriu se stabilesc de ia inceput urmatoarele: ~ deoarece galeria directionala de strapuns are o galerie inaintas&, cu o litime la vatra de 1,20m, abaterea totalé la mijlocul strapungerii acestei galerii se ia 1/3 din lijimea vette, adic +0,40em. Deoarece lungimea totall a strapungerii este in jur de 2800m se impune din condifii de sigurany& a strpungerii ca masurarea unghiurilor s& se faci cu un teodolit avind © precizie a aparatului de p, = +2" la cercul orizontal (Theo 010A) care si ofere o eroare + unghiulardi my = £10, iar misurarea distanjelor s& se fac direct cu o panglica de ojel de 50m, noua sau etalonatd. Pe acelagi tronson poate si se misoare distantele de cel putin 3 ori. 3.2.a, Calculul stripungerit S-a caiculat din coordonatele punctelor incadrate, coordonatele putului principal Livezeni sia putului auxiliar Est Maleia, inire care se va executa strepungerea galeriei magistrale de fa orizontul 300. [x = 32.278,670m Pop 85,768,772 arin, 382,000 x =33.777,050m Pac 4 =88.140,790m 07.38) [2=777,320m Soluyia analitica Orientarea strSpungerii Spr-xz Yas 196 pp ge = #1,583055 Grongg OAS BIE Bae-rp = 26481331 Pentre verific 7.19) Orne = 875,638 tg (6p. 4e +50*)= = 0,225723 (17.20) 3870,398 Gjraae +50" =114°13°31", cova ce veriticd: Lungitea stripungerii intre cele doud puturi: 208 pe sau deo:plavatre | 2a vetrei: pune din” litavand © eroare. aglica de dea vel principal 2 galeriei any ais) : (17.20) 2805,63 1m (721) 2805631 (17.22) pentru verificare: (7.23) Se proiecteaza galeria astfel incat s& aiba o pant& cu curgere inspre puul principal. Panta va fi: Ay _ 299,3-287,3 12 PM%q = Ae a —-2805,630. 2805,630 =4277 %e 7.24) unde: ~h—diferenga de nivel in m; ~ d= distanga intre pururi in m. Lungiimea reala pe inclinare a galeriei, va fi fie Ay? + Az" = {1498380 + 2372,018" +12 = 2.805,650m (17.25) ‘Se impune ca abaterea transversala la jumitatea distanjei dintre pufuri, si fie: M, =240cm Noténd cu 2a{em] abaterea transverselé pe portiunea Putului Principal ~ strapungere si cu +b{em] abaterea transversal de la puful auxiliar Est ~ strpungere gi ca aveste abateri ar fi egale, deoarece considerim c& strlipungerea se va produce la mijlocul galerici irecionale proiectate, se poate scrie c&: ta=tb f ‘Notand aceste abateri transversale cu Mp = +a; Ma = +b. inseamni c4 abaterea ‘transversal totala: D M,=2/Mi+Mz (17.26) M,=28 (1721) M,=M, 4 (07.28) M,=M,Este cunoscut c& indiferent de condifille in care se Iucreazii si oriodte erori sar comite si acumula, atit instrumentele cat si accidentele, se poate presupune c& pentru e nu se depigi abaterea transversal, avand marimea Mr satu Mg, este necesar ca in calcule s& se ia numai 1/3 din aceasté abatere admisibila, caz in care probabilitatea de nerealizare a acestei presupuneri este de 1/200. Notiind aceasta abatere cu My, aceasta are valoarea: Mcatte 28.4 M, =: 284m M+ MM (17.29) unde: ~ Mug ~ abaterea transversal datorata orientarii initiale; ~ My —abaterea laterald datorata masurarii unghiurilor; ~ My, ~ abaterea totald datoratd misurarii distantelor din cadrul strapungerii Lungimea total a stripungerii este de 2.805,650r. acl lucrarea se sap front-contraffont, lungimea de la un put péna la punctal de sirpungere va dar: My Dy 2205550 _ 402 825 Cum ruleta preconizat& pentru misurétorile subterane are lungimea de 50m, inseamna c& intre punctele de stafie proiectate, se impune 8 fie o distan{& mai mic’ sau cegalt cu 50m, In acest caz se impune ca distanfa si fie exact 50m, dupa cum wrmeaz Tabel cu proiectile razelor vectoare pe axe longitucinala. Tabelul 17.1. T 2500 2 | id.o00 3 22,500 4 200, 4.000 i 5 250 62.500 6 300} 90.000 7 350 112.500 8 400 160.000 9 450 202-500 10 500 | 250.000 u sso) _Sazsoo 2 600 360.000 B | 422.300 | i% 490.000 | 15 562.500 16 ©40.000 7 72.500 810.000 902,500 | 300 pt zeite erori s-ar Apentra e nu calcule s& se nerealizare a (17.29) yet. | a punctul de 20 To0e T5000 21 1050 1.102.500 2 1100 1.210.000 23 1130 1.322.500, 24 3200 1.440.000, 25 1250 1,562,500 26 1300 1.690.000 27 1350 1.822.500, 28 1400 1,960,000, TR) = 19.285.000 Conform relafiilor date de metoda grafo-analitict de determinare a abaterilor in poligonajia flotanté, eroarea medie transversal datorata otientirii inifiale, va fi: a ne SE. i aoe May = TE Ry 2 roy 1402 825 = 81934 12 (17.30) ‘in care; ~ bp ~ eroarea datoritd orienta inifiale: ~ Ry — projectia razei vectoare pe axa perpendicular axei u ce leag punctul initial de sprijin eu punctul de strapangere, Eroarea transversala datorata unghiurilor, va fi: io i9285000-10" = 268,964mm 1731) 636620 fn care: 2" (Theo010) = +10" (17.32) ‘ste eroarea datoriti misurdrii unghiurilor. [@}] = suma pétratelor proiectiilor razelor vectoare pe axa longitudinal’ ,,v", perpendiculara pe axa U. Eroarea transversal datorats masurarii distangelor, va fi: M, = 155] (1733) “5000 * 2000 (s3] = suma patratelor proiectiilor distanjelor pe axa transversal& (care este zero deoarece strapungerea este liniard) de la Puful Principal Livezeni la Puful Auxiliar Est Mallia, deci: Mas = Ca atare fnlocuind toate aceste elemente in relatia ce di abaterea transversala: M,, =, + Mz = {11,939 + 68,963" < 40,40m (17.34) 301 eieninersnineencarncntinernceeantomeeMy =£69,1mm Se observa ci abaterea transversal ce se obfine in condifille exeeutérii Iuerdilor topografice proiectate este cu mult mai mic&, adie8: Mie diametrul liber al obiectivului teodolitului; 2 D=diametrul firlui; C= distanta dinte fire. fit te Datoritt inst devierii razelor de lumin tn zona marginala a obiectivului 0 imogine clara a fiului se obtine atunci cfind este implinitd conditia: D 12052e 052 G10) 46gs Exemplu: pentra um 096m 5323.086= 3.220m Gab Deci distanta minima de buna vizibilitate va trebui sd fie de minimum 23,3 m. Dupa plasarea trepiedului cu teodolit peste aceasta distanta se vizeaza cele dous fire cu imagini suprapuse. Se actioneazi de moleta de clat a imaginii pfn céind se vad amandoud imaginile totatat de clar, Se roteste de manivela deplasérii fine a glisierei trepiedutui (3) si de gurubut de fina migcare orizontalé a teodolitului, pana suprapunerea celor doua imagini este simetricd fata de firul reticular vertical, 3.6. Alinietea prin fonsare Alinierea prin coincident& este o metoda aproximativa atét datoriti focusdrii, cat gi datorita aprecierii pozitiei de simetie. 3.32, Alinierea prin tangenti Pentru aplicarea acestei metode, trepiedul Anina este previzut cu posibilitati de ‘mgsurare a deplasirilor. Astfel, batiul este prevazut cu o rigla (4) divizata milimetric pentru observarea deplasiilor slisierei, Deplasarea find a glisierei se face cu o menivelé de find migcare (3) cu citiri de 0,01mm. Pentru ca imaginea celor doua fire si apara concomitent in cémpul vizual al lunetei, teodolitul pe trepiedul Anina se plaseazi cdt mai departe de fit. Alinierea prin tangenfa se face astfel: (ig. 3.7) Se aseazi glisiera (sania) cu teodolitul, aproximativ perpendicular pe directia firelor. Se vizeaz& firele si se deplaseaza elisiera cu teodolitul pana cele dous fire se vid tangente pe dreapta firului din faya, citindu-se pozifia ay = 245,8mm a glisiereide = Ho 6 te le ig. 3.7. Alinierea prin tangents. Se calenieazé media citirilor: (G.12) Se deplaseaza glisiera in poritia a, = 164mm gi se vizeaz& firul din fafa Fy in mod simetric faa de firele reticulare, in aceasté pozitie teodolitul se giseste pe directia firelor. 3.3.3, Alinierea la ace Se executa fn subteran cu aparatul Schmidt acelasi cu care s-a stabilit pozitia de echilibru e freior. Odati calculate pozitile de echilibru se retrag din put firele lestae in locul cfrora s¢ introduc fn coroanele aparatului Schmidt prisme de centrare cu ace (fig. 3.8). Fig. 3.8. Prisma de centrare cu ac Se instaleaz& trepiedul Anina cu teodolit edt mai departe de fire, aproximativ pe directia celor dou fire cu glisare perpendicular fap de directia firelor. Se ridic& masa ‘tepiedului astfel incat linia de viza sé fie cu putin deasupra acelor (fig. 3.9). Se prind cu luneta teodolitului cele dou ace gi se actioncazi manivela glisierci, rotindu-se de surubul de fink miscare orizontala, pana cénd se vizea7a cele doua ace in prelungire, 48 prin peeaetoda | care jrelor. fututui de aer pentru 2 firul 3.1. Metoda greutitilor constante 3,1. Consideratii teoretice Se aplicd in cazul cdnd firul metalic lansat in sectiunea pufului se considera nedeviat de curental de aer din mind. 1.2, Deserieren aparaturii pentru efectuarea transmiterii coordonatelor ‘n putul de mind pe care se face transmiterea ~ proiectarea coordonatelor prin smetoda mecanié ~ se suspendi un a dintrecolvi in tual pofulu si se opreste acral fn compartimentul rémas liber se lanseaz& unl sau doua fire ~ vezi metoda mecanici— ‘cirora {a suprafati Li se determin’ coordonatcle prin metoda specified de joncfiune la suprafet ae mts pat a ant pe ce Spore Fig 4.1, Proiectarea coordonatelor cu un fir metalic Conform jonctiunii Ia suprafats au rezultat pentru firul A: gas i = 8621,424 + 0,121 m yi = 2429,751 + 0,092 m fn subteran dupa montarea podului de sigurantl se ageszii dispozitivul Schmidt pe ous rigle plasate aproximativ orizontal. Riglele se prind de ghidaje!s initimen de viz a teodolitului instalat Intt-un punet de stafie S (la o distanja de maxim 50 m fata de ramp). Firul se trece prin coroena aparatului Schmidt si va fi controfat cu inelul ~ stafeta care va confirma ci firal nu atinge elementele de compartimentare a putului.Fig.4.2.Pozitionarea teodolitului in report cu firele lansate ta put Cu teodolitul agezat tn punetul de statie $ se vizeazi direct una din riglele paratului Schmidt (rigla M), iar cee de-a doua prin intermediul unei oglinzi (rigla N). Toate operatile de mai sus fiind terminate se poate efectua citirea succesiva pe rigle ce se inscrie intr-un protocol de date (tabelui 4,1). Tabelul 4.1 3.13. Determinarea pozitiei de echilibru Pozitia de echilibru este data de pozifiie medi l, de pe rigla M si ngpe rigla N. 54Fig, 43 Stabilirea pozitiei medii pe rigla M Conform figurii 4.3 pozitia medie: go hthot ap hshek yn athst 42) ‘tn care k este un factor de amortizare caracteristic migc&rii uniform amortizate pentru ajungerea intr-0 pozitie apropiata pozitii de echilibru, ‘Se observa cA in primele doua relafii se poate stabilii pozifia medie¢ a firului pentru rigle M: fateh 2 7 43) {in mod corespunzator pentru rigla N: mt On, tm ie 4 Relafii ce poarta denumirea de formule expeditive de caloul a pozitiei de echilibru, ‘Astfel, cu aceste relatii in mod expeditiv pozitia medie pe rigla M va fi: 9,642417,249) «9 iar pe rigla N: 10,775 em. 46) Deci, pozitia de echilibru este data de lectura lp = 13,425 om pe rigla M si lectura 1n,= 10,775 em pe rigla N. 35Materializarea pozitiei de echilibru, determinata in mod expeditiv, se va face dupa ichnologia indicatd la 3.1.4. Perrtra un caleul riguros, Judnd insi in caleul cele 12 observafi, se poate serie: nt hek b+h+k jutla-k Se noteaza cu S, suma lecturilor din relatiile nt ly hts itd 8 apar eroti de masurare se poate scri L+k-S: i, KS Vi ytk-S: Pentru a nu se lucra cu valori mari se poate scrie: 1e= (he) + Ale k=(k)+Ak fn care: 1, valoarea cea mai probabil& 2 pozitiei medii; k ~valoarea cea mai probabilé a factorului de amortizare (1s) valoarea provizorie a pozitiei medii; (K) — valoarea provizorie a factorului de amortizare; Ala, Ak ~coreetiile probabile Astfel se poate scrie: ‘vy= 2(0,) + 2Al~ Sit (K) + Ak 2l,) + 2ly~ Sp + (K) - Ak 2(L) + 2AL,~ S11 * (K) + Ak 56 (4.7) 48) a9) (4.10) ai ¢ (4.12) (4.13)‘Separdnd elementele cunoscute in termemul liber d; notand: serie: 4)=20)-81 + ®) = 2)-S:- sega an | 1.) Sn +00) astfel, sistemu! (4.13) devine: q Tabelul 4.2 ‘Suma RiglaM | RiglaN SI 26,8 21,5 S2 269 21,6 _| O94 83. 26,8 21,5 | | 84 27,0 216 | $5 26,8 21,5 4 S6 26,9 | 21.6 q ("s7 26,8 214 4 SB 27,0 21,5 4.10) 4 S9 26,9 214 | Si0 27,0 217 Si 26,8 21,5 | Pentru caleulul valorii provizorii (I) se va face urmatorul calcul, (4.11) 4 conform relagilor (4.3): (4.12) 6,8 — (k) 4 6,9 + (k) 4(l.) = $3,7 i | 2(1.) = 26,85 ([,) = 13,425 em 4} cucel determinat expeditiv din prima relafie se poate serie: (K)= 8) ~2(1,) = 26,8 26,85 = -0,05 e asemenca, pentru righa N 4.13) (4.14) (4.15) (4.16) 17) (4.18) (4.19) (4.20)1,5 —(k) 1,6 + (ke) 421) 3140 2(n,) = 21.55 n= 10,775 em = cu cel determinat expeditiv (K)=21,55-21,6 (K’) = -0,05 intdmplitor (k) pentru rigla M este egal cu (k*) pe rigla N. Caleutul termenilor liberi ai sistemului (4.8) se face dupa relatile (4.7) in tabelul pentru rigia M (4.22)Sistem specific misuritorilor indireete de aceeasi precizie. Notéind coeficientit necunoscutelor Aly cu agi ai Ini Ak cu by se poate serie sistenmul normal de ecuatii de forma: {a8] Al, + [ab] Ak + fad] = 0 [ab] Ale + [bb] AK + [bd] = 0 (423) a cdmui rezolvare se face printr-o schemd gauss (Schema 4.1) specific metodei reducerilor suecesive. Tabelul 4.4 orlar ae Tees “ot fnlocuind, se obfine: 44l+ 2k—0,8=0 Schema 4.1 BE‘Scher din care rezultA necunoseutele: ‘Ak=- =-0,0217 _(13Y_1),02. 213) 02-283 = 00191 a7 sue (HB-B) Sie (Ge) 8 8°” aan ‘Valotile cole mai probabile ale necuneseutelor Vor fi date conform relafiilor 46 si a mitimilor provizorii: 1,2 () + Alo= 13,425 + 0,0191 = 13,441 k=) + Ak = -0,05 ~0,0217 = 0,0717 szulta si cocficientii de pondere 4.29) 430), Tot din schema gauss 4.1 rei 1d ay 7 at 1B 20,005 i Qu 4 Gs wa) 44 5840 5280 0,022: 4 un Qn= io = 0,0916 ; Pentrarigla sistemul ecuafilor va. aves forma: vi = 2A, + Ak 43) fn mod corespunziitor sistemul normal de ecuafii Gauss va fi: {a'a’] Ang [a'b"} Ak’ + [a'd"] = 0 (4.32) {a’b’] Any + [brb"] AK’ + [b'd" 0 ay fnlocuind, rezulte44dng + 2AK+0,4=0 2An, + 1LAK +0,2=0 ‘Tabelul de coeficienti pentru riglaN Tabelul 4.5 wales] s'st nt) =o 30 To 0 0 0,01 ep rEse Oi 0,01 OT 0.01 jalolalalalafelala/al- AA 0 o oF Ey n 02 0,04 in mod corespunzator se va intocmi schema de reducere (schema 4.2) *] T ay Qu? 44 a R - Din schema rezulta necunoscutele: Ak’ = = 0,0167| = + 0,0083 (435) Valorile cele mai probabile ale necunoscutelor vor fi = pozitia medie n, pe rigla N 1, = (12) + Ang= 10,775 + 0,0083 = 10,7667 (4.36) + factorul de amortizare ke = (k) + Ak = -0,05 - 0,0167 = -0,0667 (437) ‘Tot din schema Gauss 4.2 rezultt si coeficientii de pondere: 1fi,tyt U9) we tft tt US _oon95 4.38) Qu= Gg" ae" pa)" BaD” B80 oe Qu’ = = 0,0916 (439) 3.1.4, Materializarea pozitiei de echilibru a firului dati cu pocitiile medii pe rigle 1, = 134.4 mm pe rigla M sin, = 107.7 mm pe Tighe N poate fi ficuta fixatea firului A in poritia de echilibru. Astfel pe coroane aparatului Schmidt este pus trunchiul de piramida in care se introduce gurubul de fixare 4 firului, Trunchiul de piramida este deplesat cu ajutorul a dou’ perechi de guruburi de centrare. Se priveste prin teodolit si se dicteazé deplasarca trunchiului de piramida cu ajutorul suruburilor de centrare de pe directia riglei M pana in dreptul lecturii 1, si cu suruburile de centrare pe directia riglei N pandi se citeste tn oglind& pozitia ns. Se mai Verfict o dati Jecturile = 134,4 mm si ny = 107,7 mm. S-a obfinut astfel cea mai probabild pozitic pe vertical a punctului A® de la suprafata, in subteran As. In acest stadiu, fic se marca pozitia As in sectiunea pufului, prin dou fire metalice, incrucisate ‘in Asmareate pe peretii putului (fig 4.4), fie se fac in continuare jonctionsei Ia lucririle topografice subterane prin intermediul punctulu. ‘in mod aseménator se procedeaza si cu cel de al doilea fir B obtindn evident 0 pozifie Bs in subteran. Cele doua fire $i punctul teodolit $ formeaz# impreund jonctionarea subteran’, deci legitura cu luerarile topografice din subteran. in mod a echilibr Ir finand c este dati ‘in care:Frans hfe reg ote Racarcle rea pie ‘Transmiterea sistemului planimetric de refering de la suprafata in subteran, pe un singur puf vertical de mina, presupune trei faze de operatii topografice (fig.5.1) si 3.1. Generalitati | anume: joncfiunea la suprafaté a sistemului de referinfi cu Iucriile de proiectare sul & pe w jare k ran mecanica, Proiectarea coordonatelor si orientarii prin metoda mecanica si joncfiunea in subteran a Incrarilor de proiectare mecanicd cu Iucritile topografice planimetrice subterane, proiectarea mecanicd de coordonate si orientari consti in lansarea in seofiunea pufului a cel putin doua fire care proiecteazi dupa verticala locului - principiul firalui cu plumb — coordonatele, si intre fire orientarea Jonctiunea la suprafafé si in subteran poate fi Bicuté prin diferite metode cum ar © fc radiere simpla (numai pentru coordonate), triunghi de legatura, patrulater de legatura, + intersect, aliniere fortat, etc. ‘gh wera Ieelves bs sepoft Fonelnne io dapondals Fig.5.1. Proiectarea coordonatelor si orientarii prin procedeul mecanic Penta exemplificare cu un caz concret in lucrare se urméreste etapizat rezolvarea situafiei din fig.5.1., alegindu-se cazurile particulare ale triunghiului de Jegatura * 3.2.4.1, alungit la suprafafs a triunghiului de legaturd ce tinde citre isoscel * 3.2.4.3. in subteran. 3.2. Triunghi de legAturd la suprafata Racordarea, sau jonctiunea firelor lestate in secfiunea pufului la refeaua topografica de sprijinire Ia suprafafi prin triunghi de legatura este cea mai réspandita metoda. Triunghiul de legifura poate avea diverse forme fapt ce impune, conform 81: "sooner studiului ficut prin teoria erorilor de misurare, aplicarea metodelor de rezolvare cele mai adecvate. 3.2.a, Elementele topografice de sprijin Prin lucrati topografice de apropiere a sistemului de referinfa sunt aduse in Yecinatatea pufului cel pufin coordonate intr-un punct de indesire A(xayq) punct stabil, plasat intr-un Joc mai putin circulat, de unde si se poatd vedea, atét ambele fire lansats in sectiunea pufului, eat si un punct P(xp.ye), de asemenea cunoscut, plasat edt mai indepariat, (fig.5.2), | a Fig.5.2, Joncfiunea prin radiere simpla la doud fire metalice Tabelul 5.1 ‘Coordonate x ¥ 254,191 159,244 6915,281 5159,677 4661,090 tw jpn 2s 61 {Oye = Mar 62) 4000,033 Gap = 100% tg Gap 4661090 tg Oar = 0,858261 Oo= Oar = 45815535 63); si verificarea: bey Ay ; Oxy + 508) = Mar + AVn, 6 i "8 art 508) = ere 64) fe @ao+ Sot) = B961528 660,657, i sau pentru un calcul mai precis: 2enh ‘etg (Bap + 50*) = 0,076275. xp +508 9541535" Oqp => 4581535 3.2.b, Efectuarea misuriitorilor Mésuritorile topografice aferente triunghiului de legatura trebuiesc facute prin astfel de metode care si confere un grad ridicat de precizie. Se recomanda pentru ‘masurarea unghiurilor metoda turului de orizont, in care s se foloseasc un aparat de tip Theo O10 ce are o bund precizie, iar pentru masurarea distanfelor se v-a folosi o ruletd, metoda utilizaté fiind metoda seriilor cu origini schimbate, Masuratorile sunt consemnate in urmatoarele tabele: Tabelul cu vizele compensate in statie (Theo 010) Tabelul 5.2. 76.72.08; yaavan.an| 192.47.33/Brr 25.75.2714 chased eoteersach sersenwueter opeees oa Distanjele au fost masurate de cAte 5 ori fiecare, datele fiind inscrise in tabelul urméator: Tabelul cu distanjele masurate Tabelul 5.3. Tatura Mis. pr. o 3,078 5072 5,074 | 5.073 5,072 u- 2 66) 2 Fe] - suma observatiilor, 7 ‘ni - numarul observatiilor. Jar eroarea medie a medici aritmetice a fost calculata cu relatia:OF, £, G7) eal) in care: v= O;-M este eroarea relativa, OF, - 3.2.c. Caleulul coordonatelor Joncfiunea la suprafati prin triunghi de legatura nu necesita tezolvarea ‘triunghiului inaintea calculi de coordonate ca in cazul subteranului, Calculul coordonatelor se face prin metoda radierii simple aplicata la ambele fire (coordonatele celui de al doilea fir ‘Sunt utilizate doar pentru verificare), (fig.5.3.) aplic ale t Una Fig.5.3. Joncfiunea a doua fire prin radiere simpli Orientarile laturilor catre fire se calouleaza cu: Bari = Oo + By (5.8) Bari = 45°15°35" + 17897206" Bar: 2388 7°41 Oar2= Oo + By (5.9) Bap: 37562°68™ relati Jar coordonatele firelor vor fi date de: OF, XPr = X4 +d * COS Agri Yr =yatb * sinOge: (5.10) Xp: = 2254,191 + 5,073 * (-0,930503) Yer = 1159,244 + 5,073 * (-0,366285) OF; 249,471 m 157,386 m formuOF Ker =Xq ha" 608 Oars Yer “Ya ta sin Oars Di (1) | xex =2254,191 +7,471 + (-0,830361) { = 1159,224 + 7,471 - (-0,557225) Yeo Don fx 247,978 m t yes = 1155,061 m ‘area 2 fire | 3.2.d. Revolvarea triunghiului de legiturd ' Formulele de caleu! pentra determinarea unghiurilor in triumghiul de legiturd se | aplca in flncfie de forma triunghiului de legiturd, S-au stabilit tei forme caracteristice | ale triunghiului de legatura si anume: 3.2.4.1, Triunghi de legiturd alungit Este triunghiul ce tinde etre coliniaritatea firelor cu punctul de sprijin A(%s, Ya) Un astfel de caz este tiunghiul prezentat anterior la § 3.2.b. Pentru rezolvarea unui astfe! de triunghi se aplicd teorema sinusurilor. 58) | Fig.5.4. Joncfiunea prin triunghi de legatura alungit 59) a 6.12) I sing sin’ sin7’ relatie in care elementele cunoscute sunt: a=7471m b = 2,701 m y= 13°75°27" 3.10) L Din relajie alegind elementele cunoscute rezulta: sina’ = siny 6.13) 471*0.214351 TAT sina’ = 0,584244 qi = 39°72°18" in cazul cand unghiurile 7 si a (sau f) nu depasesc 2° (2*25°) se pot folosi formulele simplificate: 85aay 2, prayed (514 in triunghi conform desenului se observa ca unghiul a este obtuz; dupa cum este cunoscut ca intr-un triunghi la laturi mari se opun unghiuri mari ca atare: a’ = 200 ~ a 5a’ = 160°27°82* Tar unghiul 8 rezulta din; Sete , , 5,073*0,241351 sin’ = siny sin = a7 6.13) sin’ = 0,396717 B= 2st97'01* Dar suma unghiurilor in triunghi trebuie si fie egala cu 200%, a! +B’ + y= 160827°R2° + 2589701" + 13°75°27* = 20050010" (5.16) Wa = 200° - 200800°10" = - 10° 5.17) ‘Neinchidere cu care s¢ corecteaz numai unghiurile calculate: azo’ + Be (5.18) ce= 16082782" — 5 a= 16082777" paps 6.19) B = 2s897°01" — 5# B= 25t96°06" 3.2.4.2. Triunghi de legiturd alungit ce tinde citre isoscel Din misuratorile efectuate rezulti c& triunghiul de legaturd are forma alungita, cu Jaturile lungi aproximativ egale.(fig.5.5) Fig.5.5. Jonofiunea prin triunghi Misuratorile de unghiuri si laturi sunt redate in urmétoarele tabele. 86PouifiaT | PoitaH T0003 | 2000024 | 229.2904 | 29.22.02 245,62.75 | 45.62.71 { one ane maa | 278 | mAs | 1245.62.53 | 45.62.47 | 245.62.5 16.40.70 Tabelul cu distanfele masurate cu nuleta Tabelul 5.5 6 0; 3 vi 6306 TT eT 6,303 6361 6,305 6,363 6,306 6362 6,305 6361 31,525 6) 31810 _|[s.305m =F 0S4mm | 6,362m Relafia de calcul a unghiului a este cosa’ = 1 6362 +1530 ogo! = S862" 41531 26,362:1,531 cosa’ = 0,157412 6305? +1531" 263051531 ccosp’ = 0,08413 Br = 9486 4°53 Dar suma unghiurilor in triunghi trebuie sa fie egala cu 200°.j } a! + B+ 7 = 89°93°70% + 94%64°53% + 15840°70" = 199498°93* (5.22) Wa = 200% - 199%98°93° = 1°07 (6.23) ‘Neinchidere care se raporteaz4 numai unghiurilor calculate: anal + % (5.24) 1 = 89793°70" + 53° x= 89°94°23% ¥, B=pia (5.25) B= 94864°53* + sa B= 9486507" ce reprezinta unghiurile cele mai probabile 3.2.4.3, Triunghi de legiitura ce tinde citre echilateral Efectuarea masuratorilor si prelucrarea lor sunt identice cu cazurile precedente Rezolvarea triunghiului se face conform concluziilor desprinse pe baza teoriei erorilor de masurare cu formulele fui Herron. Un exemplu de acest tip se intélneste in §3.3 3. 3.2.¢. Calculul orientarii dintre fire Se calculeazé prin insumarea unghiurilor calculate anterior in trimnghi Ie orientarile cunoscute (fig.5.6). Fig.5.6.Calculul orientarilor in triunghi de la supratapa Bi: = 85+ fr +2008 a (6.26) Of = 05+ Bu > 2008 + B + 2008 conform §3.3.¢. Baz =O, + Br= 22388 7°41" (6.27) 8.,= 8, + B= 237%62°68* cu unghiurile calculate in §3.2.d.1 81, = 22388741 + 2008 - 160827977 81 = 237%62°68* + 25896°96" (5.28) 2 = 26385964" 886) 2 28) 3.3. Triunghiul de legaturé din subteran ‘Trunghiul de legaiuré din subieran face jonefunea inte elementele topografice (coordonate gi orient) transmise pe puta! vertical de mina si lucrarile topografice din subteran Ci si in cami supraetsi si in subteran pot fi inte cole re) forme de runghiur, forme oe impun formulele de rezolvare confomn acelorasi_considerente ‘gate [a rezolvarea tiunghiului de legaturd de la suprafats Fig 57 Conform figurii 5.7 triunghiul de legaturé din subteran se spnijind Pe clementele topografice proiectate pe puful vertical de mina gi ansferk coordonate in punctul subteran 4500 si orientarea pe Jatura $500, 501. in acest scop se stafioneaz’ cu un feodait in punetul 500 si se mésoard unghiusle Br, Br conform Figur dupa care se rmsoaré toate Laturile triunghiului. 3.3.0. Efectuarea masuratorilor aaa oale se efectucaza prin aceleasi procedee ca cele dela suprafats ‘urmirind aceleasi eonditii de precizie impuse si ardtate in §3.2.b.3 3.3.b, Rezolvarea triunghiului de legatur’ Sib. Rezorsalvare parcurge aceleagi ctape ca la suprafaii eu speciicarea CI formulele utilizate sunt tipice fiecdrei forme de triumght 3.3.b.1. Triunghi de legiturd cu forma alungitd Triunghiul de aceasta forma se rezolva identic cu acelasi triunghi de la suprafat’ prezentat in §3.3.4.1 3,3.b.2. Triunghi de legitura alungit ce tinde cdtre isoscel $i rezolvarea acestei forme de triunghi este identicd cu rezolvarea triungbiutui de Ja suprafafa prezentatd in §3.2.b.2. 3.3.0.3. Triunghi de legiturd ce tinde citre echilateral Seo Tonnt de tiumghi a fost aleash pentru exempliicare in cazal rezolvai triunghiului de legaturd din subteran. ‘Din conditile locale in rampa pufului si prin insist alegerea triunghiului de legatura pentru efectuarea masuratorilor, s-a avut in vedere ca forma triunghiului si fie isoscel, tindndu-se cont de urmatoarcle considerente: 89= distanja 2 dintre fire este foarte micd deoarece sectiunea liberé a pufului este foarte mica: - unghiurile si * si rezulte cu aceeasi sizie pentru a avea siguranta rani ubonne a eronlor prin tmunghil de legatiray 5 pacat bg & se apropi de 10, vor rezlta peti Se precizii'mai mari. Masuratorile efectuate sunt redate in urmatoarele tabele: ‘Tabelul cu vize compensate in stajie (Theo 010) Tabelul 5.6 Vize Punet Girt Medi B= o* Bi | Schiti ‘Stafie | Vizat | Pozijial | Pozitia Il | Valoarea Valoarea We | Citite Fy 0.00.39 | 200.00.21 500 F, | 27,5034} 227.50.16 $01 | 198.9462] 3089446 0 Fr 0.00.40} 200.00.20 Reda {500 Fy | 274994 | 2274596 | 27.4995 | | © oO 501 | 198,94.22| 398.94.26 | 198.94.24 | Br | 26.44.19 | Ba Tabelul cu distanjele misurate cu ruleta Tabelul 5.7 tui Hert semiperiRelafile de calol corespunzatoare unei astfel df forme de triuighi sunt formele ui Herron (formula tangentet ‘unghiului pe jumétate) in care Sa notat cu p = semmiperimetrul ra 629) P poasedone nt = 1.166 (630) i ey . -ed 631) te - 0.801173 5° = 8600517" (8.33) | | ws (eae 6.34) é [e265 = 6.39010. te") 7,766(7,766- 6.403) 635) | te. > 0807629 (5.36) | ¢ = 86850°08" (5.37) | Dar suma unghiurilor in triunghi trebuie si fle egald cu 2008, snd += S6HOU'ITE + B6tSO'O8™, + 27849°9S% = 200,00.20 (5.38) “Wi = 2008 -200800°20 = -20" 639) ; ‘Nednchiere care tebuie repartizati numai unghioilor caleulate ba Or % (5.40) 5 = 860017" - 10% (sat) | 680007" | +f 642) i g6850°08" - 10° | 86849°98" 43.3.c. Elementele topografice de sprijin | Saxt dele proiectate pe pul vertical de mind si anume coordonatele unui fir | OF\Qxa= 249.4715 1157,386) conform §3.2.c., orientarea dintre fire 82 363850°RA" conform §3.2<¢. sica elemente de control distant dintre fire ¢ mésurati la suprafafa c= 2,741 gi eventual coordonatele cei de ‘al doilea fir 6F2 conform §3.2.¢ 13.3.4. Calculul orientarilor Analizénd figura calculul de orienta 3.3.¢. Caleul Coordonatele punctului subteran 9500 rezulta atat de fa fil 4F; ct si de la fil 6F; 12+ 2008 + 5 163*S9°64% + 2008 + B6E4N"98™ 5080962" 90+ 2008 + By 7785977 + 2008 + 198%94°24" 76854501" 5040962" + 2008 + 226%44°19" 50+ 2008 + By Osu = 17685381 ul coordonatelor Xko= XA + € COS O10 4500 hom Xa +e sin O.x.00 Xbeo= 224,471 + 6,401 * (-0,938711) U yiw= 1157,386 + 6,401 * 0.344696 Xbo= 243,462 m Ys0= 1159,592 m 2 5.9 impreund cu paragrafele 3.3.b. si 3.3.c. se poate efectua 6.49 645 (6.46 6.41)los Kx + d 008 On. 4500 (5.48) yio= xt d sin B55 { yi 2249,471 + 6,390 * (-0,708174) 1157,386 + 6,390 * 0,706137 xko= 244,946 m ybo= 1161,897 m 3.4, Propagarea erorilor i Studiul propagirii erorilor se face in scopul stabilirii abaterilor punctuale si pe orientiri de la elementele de sprijin si pan in refeaua subterand. Acumularea erorilor in Gazal acestui gen de transmiteri se face in triunghi de legaturd de la suprafafa, in jucrivile topografice de proiectare iin triunghiul de legatura din subteran Ash 3.4.a. Propagarea erorilor in triunghiul de legitura de la suprafata I Elementele de sprijn de la suprafaja sunt: i = punctul @A de coordopate cunosoute la care s& presupunem ci nu cunoastem 6.49) eroarea de incadrare, f] vom considera punct de indesire la care eroarea totala de incadrare este myy= + 15 om gi care se repartizeaz in mod egal celor dowd i coordonate m,=+ my=+ 15 en/V2,, m= + 10,61 cm. = Orientarea de sprijin 0, intre punctele @A si AP, orientare la care, de asemenea, 649) nu se cunoaste eroarea de determinare ms, si care se poate stabili expeditiv cu : relajia: I e 6.45) mart Dp, oO 6.49) “| that: | ‘¢ — eroarea total ce insumeaza si eroarea de incadrare, de vizare, de centrate ete. | =£15om; i Dap ~ distanta dintre A si P t Dap= xi, + Avy = 4661090" +4000,433" = 6142,412m (5.50) 15m _ me.= 4 Gagaiam” 636620 (51) an mast aaa 636620" m= 15,55° Propagarea erorilor pe coordonatele firului @F; caloulate in §3.2.c. prin metoda radierii simple. Conform acestei metode erorile pe coordonate rezulta din: rm acestel do yn oms meq \m +1008? On +(B5in 8, (8.52) {in care ‘mp eroarea medie de masurare a unghiurilor = (2 + 5)Pas 93s JONCTIUNEA PRIN PATRULATER DE LEGATURA 1. Confinutul ucratii ‘Joncfiunea sau racordarea sistemutui de ‘eferin(& topografic de la suprafaia cu paral lea sau proicctarea de coordonate $i erent de ia suprafaya in subteran prin Putal vertical de ming cu fire metalice lesate $i legitura sau jonctiunea dint acestea gi ‘eglturile topogratice din subteran, se poate realiza si prin patrulater de legatura, Acest gen de jonetiune este posibil, daca le Suprafata fa apropieres pufului sunt fire cat? doa puncte ineadrate, sau in subteran eee Cunoscute coordonatele s dou fire transmise put. Jonetiunea prin patrulaier de legétura se Poate aplica separat, sau simultan ou Jonetiunea de acelasi tip fn subteran, 2. Tema tucrarii In Iucrare este prezentat modul de wzolvare a jonctiunii prin patrulater de Jegdturg, ett In suprafaya, cat si tn subteras 3. Lucrarea cuprinde 3.1. Consideratii generale 3:2. Revolvarea patrulaterului de legaturs 3}: Studiul propagatiierorlor in jonctiunea rin patrulater de legstura - Forma optima a patrulaterutui de legiturs 3.1.Consideratii generaleFig, 6.1. Jonejiunea prin patrulater Ia 2i Sistemul de referinfé este cunoscut prin coordonatele unuia din punctele A sau B siorientarea laturii AB. Prin intermediul patrulaterului de legiturd se transmite sisterwal de refering la lucririle mecanice de proiectare ~ cele doud fire metalice lansate tn seciiunea pufului. ‘Se misoara in patrulaterul de legiturd toate elementele posibile: + unghiurile: a), 02, B1, Bas = distantele: d, ¢, ay, a, bi, be in ambele cazuri coordonatele firului F, si eventual F, se determina prin intersectie tnainte. = trigonometric O41 Gas a 1) a #200+ Br 62) sieventual: O,2™ Gant Op (63) 652™ Oas+200+ fr 64) Xi2X, 44,0050, 5) XP =X, +5, 0030, 6.6.) XEAX! serine 67) YAx¥,+asinég 68) ¥? =¥, +6,sing,, 69) Yea? 2 Xx, (6.10) X,A= KA tnc09040 11) X_B= XB+;c0s9s2 6.12) Xe Ate (6.13) YoA = YAtassinO (6.4) YaB = YB+b,sinds2 (6.15) Lene 6.16.)- analitic: Se poate scrie: 17) iat ¥; rezutta din: YiA= Yat (XX) tg0A1 6.18.) YB = Yp+(¥i-Ys) 1208, 6.19) avdnd cea mai probabild valoare data. Se poate proceda asemindtor si pentru F2, Calculul orientarii laturiidintre fire se face in ambele cazuri prin insumarea, din eproape in aproape, a unghiurilor misurate gi caleulate prin rezolvarea patrulatcrului de legiturd la orientarea initial cu relaiile: Grire= Cant a+ 2008+ y,= Gan 02+ 2008+ By + 2008 Orir2= Oan + 200%+ By + 2007+ y2™ @ap+ 2008+ By + 2008+ 8; + 200° (6.20.) in subteran se intélnese aceleasi doua cazuri de patrulater de legaturt: patrulater unilateral de legitura fn cazul transportului pe verticala cu skip si patrulater bilateral in cazul transportului de vagonete pe put Fig. 6.2 jonctiunea prin patrulater tn subteran Sistemul de referinya este proiectet de la suprafa(a ia subteran prin intermediul firelor metalice. Fécind joncfionarea la acestea prin patrulater de legitura se impune rezolvarea acestuia dup care se face transmiterea sistemului de referin{a de 1a fire la atura $01, 502. Din proiectarea de coordonate si orientiri sunt cunoscute: Coordonatele firelor: F(X); FsSaY2) Orientarea dintre fire 8,2 Distanta dintre fire c§ masurata la suprafatfi da patrulatere se masoara toate elementele posibile: = unghiurile: ci, of, Br Br; = distantele: d, ¢, a, a, by, by in timpul efectuarii msuratorilor se face verifiearea dact distanta dintre fire masurati la suprafafa ° este identicd cu acelasi distant masurata in subteran cs Se rezolva patrulaterul de legitura, rezultand unghiurile: ‘WY 51 i Ba 621) 1 eu si an or. pe ne fncu care vor fi calculate orientarile: ro. Orea* Ya 102 Orie2+ Yo Gr2501 = Optra + 200 + 31 rasan" Orin + 200 + 82 siorientarca dintre punctele marcate: so. sia™ Opapa t 11+ 2008+ a = Orisa + yi + 2008+ +200 = Grira+ 20084 8, + 2008+ aa Oru t 2008+ 8: + 2008+ Br + 200% (624) Coordonatele firelor rezulté prin intersecfie inainte rezolvatd trigonometric sau analitie. ‘Astfel, sunt transferate de la suprafafit in subteran coordonate la un punct $01 sila ovientarea unei laturi Qsp,.o2; punctele sunt materializate in subteran, {in ceea ce priveste alegerea amplasamentului punctelor se recomanda ca: patrulaterul sa se apropie pe cat posibil de forma de pttral; = stexiste vizibilitetea reciprocd intre varfurile patrulaterului = unul din punctele patrulaterufui din subteran trebuie astfel ales fncét si permitd Ieg’tura cu poligonatile subterane; = misurarea unghiurilor si se faci in ambele pozitii ale teodolitului, nefnchiderea va fi mai micd decat toleranta: rat 2029p, (625) “ae cocficientul 2 pentru teodolite mai putin precise (Theo020) coeficientul 5 pentru teodolite precise (Theo 010) P, — precizia teodolitului — cea mai mica diviziune de pe cercul gradat (Theo 020- P=1"; Theo 010 Py=2") ‘Misurarea distanfelor si se facd cu ruleta, de cel pufin tei ori, nefnchiderea fiind mai micd decat toleranta. ate. Tent tel (6.26) fn care: 1 , : ai) de distanya; F=* pop zpqg) *'e eroatea pe unitatea de distant 1 ope Pentru era in subterans 1 : “Faq Pent ner la suprates 1 —este distanfe masurat3.2. Revolvarea patrulaterului de legatura In general aceasta problem S€ refer la gistea maim unghiuior cu virile tn free lestate,rezolvare care s¢ fC ulterior determindi: de coordonate ceases suprafa), arin subieran se rez0}™4Patulatera, apo; calclul de oneness mh calculul de coordonate. entra rezolvarea palaterft de lepiturt sunt cunoscute mai mule metode dintre care in practica topografica se folosese: 1. rezoivarea clasica a patrulaterului de lepaturd; 2. rezolvarea patrulaerului Cu Puncte auxiliare; 3. rezolvarea patrulaterului c¥ bazd proiectata; 4, rezolvarea patrulaterului cv azimut conventional 3.2.1.Rezolvarea clasicd a patrulaterului de legitura fn petrulaterul unilateral de 18 suprafafi se cumose coordonatele punctelor ‘ncadrate: Punet [—_ Seorionae >) Xn} yr] | 7 3157.642 715,493, B 3153,222 4712,391 a 4,420 I 3,101 $i din acestea se caleuleaza orientatea On dintre punctele A si B: Fay -3401 {= q ee =e am {esdhmat =o onsesr4 (27) 0°= 3849475 Gyn= 23859476 S-au masurat unghiurile: y= 306,6680 = 328,205 Bi= 60,4700 Bo= 79,2560 si distantele: a;= 6,617m 7,355m, 8,091m 6,916m 399m (act este cxzul) ¢°2,463m (¢* =distanja masureté Pentru control) Coordonatele firelor reaté pit intersecte inate, provedeul tiigonometi, aplicdind relatile: 238,9476 + 306,6680= 145,6156 238,9476 + 200% + 60,4700 = 99,4176 238,9476 + 238,2205 = 167,1681 10438,9476 + 2008+ 71,2560 = 118,2036 157,642 + 6,617c0s145,6156 = 3153,296m = 3153,222 + 8,0910s994176 = 3153,296m Xe 3155296418596 =31532960 Y= 4715,492+6,617sin1 45,6156 = 4720,482m Y,° =4712,391+8,091sin99,4176 = 4720,482m vy = 4720482 + 4720,482 2 fn mod analog au rezultat coordonatele celui de-al doilea fir: X-.-3151,244m; Ynr4719,119 Caleulul orientarii dintre firele F, gi F, necesita rezolvarea patrulaterului de legiturd, Pentru infelegerea calculelor se fac notatile suplimentare din figura urm&toare: = 4720,482m Fig. 6.3. Patrulater de legatura unilateral Conform figurii 6.3. unghiurile au vérfurile in fre, rezulté: Yo = 200~ (400-04) - A 17, = 200400 + 306,6680 - 60,4700 = 49,1980 Ay = 200 ~(400-a,)—B, By = 200 — 400 + 328,2205 - 79,2560 = 48,9645, sin fy-sin400-@,) acy a ~ Asin, sin @O0—ayy PA 48,9645-sin93,3320 Si 8.9645 sn 98.9920 org 7960) = 62093: 18,7860 sin 46,1980 -sin 71,7795 pe ee ar cerry ae 5 -___tind61980-sin79.2560 if cee = sin 21,5525sin 48,9645- sin 60,4700 eee ‘Compensarea se face cu relafile: +B =B,+(600-a,)+6 62,0933 + 701565 ~ 60,4700 + 71,795. 132,2498 = 132,24952w; w= a3 os(631) si (6.32) B= 701565 ~1, 70,1564 A Verificare (800-a,)+ 8 #75474 B+ 95,3320 + 79,2560 + 46,1980 + 62,0931 + 48,9645 + 701564 = 400 (6.3) Unghiurile cu varfurile tn fire rezulté din: K=400~(7, +7) (6.34) J, = 400 — 46,1080 - 62,0931 = 291,7089 (6.35) (6.36) 10,1564 8.9645 + 70,1564 =119,1209 (6.37) Orientarea dintre fire rezulta din relatiile: Srrr2 =238,9476 + 306,6680 + 200 + 291,7089 = 237,3245 38,9476 + 328,2205 + 70,1564 = 237,3245 ~238,9476 + 60,4700 + 337,9069 37,3245 38,9476 + 79,2560 + 200 + 119,1209 = 237,3245 Ca si in patrulaterului unilateral in patrulaterul bilateral de la suprafati se cunose coordonatele punctelor incadrare: Tabel 6.1 Punctleoord, tel ¥ bn x 134,219 118,847 cB. 4132,525 6128,295 A =1,694 9.478, Si din acestes se caiculeaza orientarea Qqp dintre punctele A si B AYy _ 9.448 _ (+ yg = Ata 9 re 5. {el = ee = SG (: adr vm (6.38) pat O= 885.7056 O4n= 200 - 6°= 1118, 2944 fig S-au misurat unghiurile: 89,0194 t= 20,2815 10,9835 B= 386,3946 1sb= 5,920m c= 2,315m Coordonatele firelor rezulté printr-unul din procedeele de intersecfie inainte. Aplicénd metoda intersecfici inainte, procedeul analitic rezulta: Gq, =111,2944 + 389,0194 = 100,3138 a =111,2944 + 200 + 10,9835 = 322,2779 “y, = $128,295 ~6118,847 + 4134,219.1100,3138 —~4132,525 132,279 7 1gl00,3138~1g322,2779 X= 4134,195m, Y,f = 6118847 + (4134,195 —4134,219)¢g100,3138 YP =6128,298 + (4134195 —4132,525)g322,2779 YA = 6123.716m YP =6123.722m Coordonata ¥ este dati de relatia: y, = S126 6123.72. 613 71095 Prin acelasi procedeu rezults coordonatele celui de-al doilea fir: 0x27 xn + = 111,294 + 20,2815 = 131,5759. O52 Gan + 200 + B= 11,2944 + 200 + 386,3946 = 131,5759 “x, = 8128295 ~ 6118847 + 4134,219-1g131,5759 ~4132,525 -1g297,6890 7 1g131,5759 — 12297,6890 X, = 4132,310m Ye = 6118847 + (4132,310~ 4134,219)/g131,5759 YF = 6128,298 + (4132,310—4132,525)g297,6890 Yf =6122,375m YP =6122,375m 6122375 +6122,375 = 6122,375m 2 % Calculul orientarii dintre firemecesits cunoasterea unghiurilor en varful Ia fire din patrulater, Pentru a usura infelegerea calculelor se face uz de o serie de notajii pe marginea fig. 6.4,Fig, 6.4.Patrulater de legatura bilateral Conform fig.6.4. unghiurie rezulta din ; sin(a, +400, 800-1 = ae antag ee eg(400-0, +0, 8400-74) Sin(400—B, sin 400- a, +, )sin@00--a, aq)” 8 ) (639) sinl0.9835.sin338869 te $00~7,)/ = — SOURS si338869 agg 640-70 «36054 ainda SL SRAT 8122 (400-7,)' = 60,730 1 sin(400~,)-sin(400a, +8,) a Te MON B) _setc0 a, 40, 6.40) OSB a, eH00ma, wnGea vay PMMO-A 485) (40) 4! = —__$i136054-sin? 9641 org = SBR 6OS4sin21961 sgn “8. > STO oa3ssin 33a gear C882 8 =1078629 Sine, -sn(300-0, +8,) 400-85) = Se SNOB) ts 400-9, *a(400-8,) Sin(@00-a,)-sin(a, +400=B, ing, Sa00=p,) CSP: +400-f,) 641) / sin 20.2815.sin219681 ee a 10,9806- sin33,8869sin 24,5889 “874.5889 (400-6,y' = 58,25 sin(400 -«, )-sin(a, +4008, Sina, -sin@00~a, +p, )sin(B, +400 sin 10,9806: sin3338869 Tere Sin 20,2815 -sin 21,9641 sin 24,5889 eee 17,1609 400—a,) +0, +3; +(400-5,)' + 400-9, +8, etaB, +400-B,) (6.42) 2) +; +(400~7,) =4004 (6.43) 199806 20-2815 +107 8629+ 58.2500 413,6084+10,98354117,1609-+60,8750 heey Deci w = 0. Daca aceasté inchidere ar fi avut © valoare, ca ar fi fost imparts in ‘mod egal intre cele patru unghiuri caleutate Ca tae, 400-7, = (400~ 7,)= 608750 gi tevenind la ig 6.4.s¢ poate calcula: 1% = 339,1250 nar =l171608 10878629 (400~ 5,) = (400 ~8,) = 58,2502 6, = 341,498 Unghiuri cu care se calculeazt orientarea dintre fire: 0483, = 0 , +2008 +7, =100,3138 +200 + (400~y,) = 100,3138 + 200339, 1250 = 239,4388 (6.44) 027, =6 5 +200" +5, +200" =131,5759-+ 107,8629=239,4388 (6.45) 621, 0, 200° + y, =322,2779+ 200 +117,1609=239,4388 (6.46) 22, =O, +2008 +(400- ¥,) +200 = 239,4388 (6.47) Orientarea care s¢ va transmite de la suprafafi in subteran. In subteran, aga cum 5-8 aritat, se intélneste atat patrutaterul de leglturé unilateral, cat i bilateral Pairulaterul unilateral in subteran, Iuat ca exemplu pentru rezolvare, are urmnitoarele elemente cunoscute de la suprafat Coordonatele: F (Xi = 3153,296; ¥s-4720,482) | F(X = 3151,244; Y=4719,119) Orientarea dintre fire calculat& prin insumarea unghiurilor, m&surate si calculate, In orientarea cunoscutt la suprafal 237,3258 i Distanja dintre fire c= 2,463m Conform celor aritate, prima operajie consti in rezolvarea patrulaterului unilateral utilizand relafiile, dup exemplul de la patrulaterul unilateral de la suprafats. Astfel, clementele masurate sunt: i 1 = 138,7083; a 6474m; d= 2,139m ! = 116,0000; ao= 5,088m | B= 352,9861; by=7,894m i B= 38,4837; b= 5,990m | cu care au fost calculate si compensate unghiurile cu varful in fire: | 1,2872 | 37,0094 4, = 2739955] 1518 in continuare se calculeaz’ orientdile tuturor leturilor: Geyea +; = 2373245 +51,2872 = 288,6117 (6.49) 237.3245 +37,0094 = 276,3339 (6.50) (6.51) (6.52) 37,3245 + 200 +273,995: 231,3245+ 2004251511 Coordonatefe punctelor subtcrane se calculeazé prin intersecfie inainte procedeul analitic sau procedeul trigonometric (dubla radiere inainte), rezulténd: S01 (X= 3162114, Y= 4714,111) 8 beYa= 4713.21) ‘aterializate in subteran se calculeazs cu relatite: 88.6117 + 200" +138,7033 = 227.3200 6.53) +200" + 6, =274,3339.+ 200° +352.9861 =27,3300 (654) Fs. = Bray, +200" 4.07, 3118200200" +116,0000=227,3200 (6.55) Shia = Brae + 200" + 8, = 2888363-+200¢ + 338,4837 (6.36)Exemplificarea prin calcul a jonctioniii cu patrulater de legaturd bilateral in subteran cuprinde urmétoarele date: Coortionatele firelor: FQ = 4134,195; Yi FAX" 4132,310; Yr = distanfa dintre fire: o=2,315m; - orientarea dintre fire Ori12=239,4388 Elementele mAsurate sunt: 314m -ceea ce concord’ cu distana dintre fire masurata la suprafafa. - laturile patrulaterului a= 4,451m a; by=7,191m by -diagonala: d=13,896m unghiurile din punctele stafionabil ay 3,3270; Bi =394,8599; a, = 387,4281; Bo= 12,9412; {In urma caloulelor, au rezultat unghiurile patrulaterului ou varful in fice: 4, = 55,7198; 7x = 2641869; 6, =271,6187 ; 46,1056; Cu unghiurile calculate au fost determinate orientarile laturilor c&tre punctele ‘marcate in subteran: Perso: = Omaea +H, = 239,4388-+ 55,7198 = 295,1586 Oesso1 * Omey + 200+ 5, = 239,438 + 200 +271,6187 = 311,0575 er soz = Omex + Vs = 239,4388 + 264,1869 = 103,6257 rsa = Opies + 200+ 5, = 239,4388 + 200+ 46,1056 = 85,5484 Cu acestea si distanjele masurate si coordonatele firelor au fost calculate coordonatele punctelor subterane: SO1(K;=4133,552; Y= 615,292) 502(X2 = 4133,884; Y2™ 6129,184) $i tot din insumarea unghiurilor calculate si masurate la orientarea dintre fire, rezultd orientarea ce va riméne intre punctele materializate in subteran: Ey = Opygoy +2008 + oF, = 2951586 +200 +3,1586 = 98,4856 Egy = Byrgoe + 200° + B, +200 = 103,6257 +394,8599 = 98,4856 85 = cnn + 2008 + ce =311,0875 + 2008 + 387,4281'= 98,4856 G5 ao = 9¢0.2 + 200% +B, + 200 = 85,5444 + 12,9412 = 98,4856 S-a arltat c& rezolvarea topografieS a joncfionarii prin patrulater de legituri comporté rezolvarea patrulaterului ca figur’ geoinetrick, fic numai pentru transmiterea orient Ia fire in eazul suprafefi, fie pentru transmiterea orientarii si a coordonatelor de la fire la refeaua subterand, in cazul subteranului, [n continuare vor fi rezolvate patrulaterele de legitura si prin alte procedee. 474m, 989m, esateby ” ‘ronsmibene onentint in exblran prin mefods plrecanied 3.4.5. Calculul unghiului de convergentii a meridianelor cu o formula simplificata; 3.4.6. Orientarea topograficd fn subteran a unei laturi observala cu ajutorul giroteodolitului, 3.47. Caleulul unghivlui de convergenja a meridianelor in proiectie stereograficl 70. i principiul de functionare 3.1, Deserierea aparatut Instrumentele folosite la determinarea directa @ orientarilor geografice sunt de dovi tipuri: Giroscoape topografice si giroteodolite. ‘GIROSCOPUL TOPOGRAFIC este un instrument atagabil la un teodolit (de exemplu giroteodolitul Wild GAK-I care se atageazi pe un teodolit Wild). ‘GIROTEODOLITUL este instrumentul la care giroscopul este montat integral in corpul uni teodolit (de exemplu giroteodolitul Gi-B1 fabricat de firma MOM). Principal avantaj al acestor aperate este ck determinarea orientitilor se face cu 0 cizie ridicata (£20) indiferent de starea atmosferica, anomalile magnetice si Fafluentele electrice exterioare, care apar c@ principale dezavantaje te determinaren orientarilor cu ajutorul aparatelor magnetice. ‘Giroteodolitul Gi-B! este un instrument topografic complex, avand unnitoarele parti componente (fi. 8.1, 1 teodolit clasic, pentru mésurarea unghiurilor orizontale si verticale avand 0 preeizie de misurare de #1"; 7 ~ giroscopul, construit dinr-o volant cu moment de inertie mere, antrenath de un motor electric trifazat; 3 ~ generatorul (convertizorul), care realizeazA stabliea freeventei tensiunii si curentului de alimentare a motorului, necesar realizarii unei turafii constante de 24000rot/min; 4 — trepiedul, este de constructie spevialé cu duble suruburi de strangere a bratelor culisabile, pentru asigurarea unei bune stabilitati in timpul masuratorilor; 5, 8 ~ cabluri pentra conexiuni intre sursa de alimentare ~ generator (5) si generator — giroteodolt (6). Sursa de alimentare este un acumulator (7) obisnult de Curent continuu de 12V si 40Ab, curent care este convertit eu ejutorul generatorului fn ccurent trifazat de 30 —31V si 150 ~ 170mA. 139Tducere al axei de rotaie a gitoscopului Pe directia notdului geografic identies ou directia meridianului locului. In fig. 8.2. se Pot observa vectorii gi componentele vectorilor care contribuie Ja formarea momentului (Mg) de reducers ¢ sitoscopului pe directia meridianului locului, ‘moment care este dat de relatiite Me=lla, cospsina =©.,0, cospsina @) unde: ~ r°5? ~ componenta vitezei unghiulare © @ Pémancului pentru iatitudinea ® @ punctului de statie s; co,” ComPonenta momentulvi waghiular (2) a motorutul tn funetiune; T=0,0, > ©p ~Feprezinté momentul de inerie al motorului; 7 Bn = Neston! viterei unghiulare a motorului, + E~ecuatonul; + A~azimutul directiei vizate; | > Yeetorul momentului unghiulae al motorilu in functiune; TN, Unshiul dintre axa giroscopului si meridianul locutui; ~ No~ directa planutui meridian al locals 140Fig. 8.2. Principiul de functionare al giroteodolitului 3.2. Instalarea aparatului in punctul de statie si stabilirea pozitiei nordului geografic Instalarea eparatului incepe cu asezarea trepiedului deasupra sau dedesubtal punctului topogratic, dupa: cum determinarea se face la suprafalé respectiv [a subteran, Deoarece durata unei misuritori variaz& intre 30 - 60 de minute, pentru pozitia comoda a operatorului se recomend’ orientarea aproximativa a trepiedului cu umul din picioare spre Nord. Astfel, pe masa trepiedului se fixeazi ambaza cu ajutorul a trei suruburi, avand grija ca punctul rosu si fie indreptat, de asemenea, spre Nord. Pentra ca amplitudinile oscilafiilor axei giroscopului, si se Incadreze fn limita optima, se procedeaza 1a orientarea inifialé aproximativa a giroscopului eu ajutorul busolei magnetice aflati in dotarea aparatului, Dup& asezarea busolei pe ambazi, operatie care se execulé cu respectarea coincidenfei punctului rogu de pe busola cu cel de pe ambaza (fig, 8.3.8), se calculeazi si se efectueaza citirea conform exemplui din fig. 8.3.b, citire ce se noteaza in figa observatiilor. Fig, 8.3. Pozitionarca inifiald a mesci giroteodolitului 1In figura 8.3.a s-a notat cu: 1 ~ piciorul trepiedului (Indreptat spre Nord): 2—platforma (masa) trepiedului; 3 ~ambaza giroteodolitului; 4~ suruburile de fixare a ambazei pe platform’; 5 ~guruburi de calare; 6 ~ parghia dispozitivului de centrere optic& pentra comutarea imaginii in cazul punctelor situate deasupra respectiv dedesubtul aparatului; 7 nivela sferic; 8 ~nivela torica; 9 — obicetivul dispozitivului optic de calare; 10 vizor pentru citirea busolel; 11 — baton pentru blocarea si deplasarea busolei; 12~ooularul dispozitivului optic de centrare; 13 ~ reperele ce trebuie si fie in coincident in momentul citirii busolei; 14 ~ reperul penta fixarea orientatd a busolei pe ambazi. Urmatoarea etapa consta in agezarea aparatului propriu-zis pe ambaza solidarizati pe trepied. Aceasti operafiune sc face, de asemenee, cu respectarea coincidenjei reperului rosu de pe aparat cu cel de pe ambaza. Aparatul (fig. 8.4.) este compus din urmitoarele: 1 -ambaza; 2~suruburi de calare; 3~mangon de focusare: 4-ocularal lunetei; 5 — surub pentru blocerea migcarii orizontale; 6~suruburi pentru miscarea cu mare si mica amplitudine in plan orizontal; 7 surub pentrs blocarea migcdrii verticale a lunetei; 8 —surub de mick amplitudine pentru miscarea vertical; 9 — suru pentru aducerea in coincident; 10 — dispozitiv pentru ituminarea cereutilor, 11 - ocular suplimentar pentru microscopul eitirilor; 12 —ocularal autocolimatoruluis 13 ~ surub pentru blocarea de siguran{& a pendulului; 14 ~surub pentru blocatea manual @ pendulului; 15 — gurub pentru aducerea in coincidenti a reperelor autocolimatorului; 16 ~ mufa cablului de alimentare; 17 ~cablu de alimentare. 12Dups agezarea aparatului pe ambaz®, = (8 1a realizarea conexiunilor electrice mire acumulator — generator si generator — ciroteodalit cu respectares strict @ polatitati, Se cupleaz’ intrerupatoral 11 _{LUMINARE GIROTEODOLIT, gi cu surubul 15 se aduce in cimpul vizual al ‘kocolimatorului ambele parti ale scalei unitatii de % ciate, Se eblochearh surubul de blocars (6) a migodrit orizontale si se Teteyte sgroreodolitul in pozifiacititi pe ‘busolé, dup’ care se blocheazé migcarce orizontal. ‘in fig. 8.5. este redat panoul frontal al generatorului ou precizarea ‘tuturor parfilor componente: Fig, 8.5. Generator 1 ~ instrumental de masurd pentru teraperaturs ens si curent de iesires instrument de mfr penta tensiume #1 CU de intraces 3, 4—proiectoare pentra iluminaree ‘instrumentelor de masura, 3 mmufa cablului pentru alimentarea generatoruluis 6 - mufa cablului pentru alimentarea giroteodolituluis 7,8, 9- sigurante fuzibiles To bee pentru semnalizarea funehioniit termostatului; 14311 — intrerupitor iluminare aparat; 12 ~ intrerupator pomnire motor; 13 - fntrerupator pomire termostat; 14 ~ comutator pentru schimbarea parametrului masurat (temperaturd, curent, tensiune, pozitie control) pe cele tre faze; 15 — comutator pentru comutarea controlului pe cele tei faze (I, Il, IID); 16 ~ comutator pentru controlul tensiuni si curentului acumulatorului; 17 bee rogu pentru sernnalizarea opririi motorului; 18 surub pentru ajustarea tensiunii de iesire; 19 ~ surub pentru ajustarea tensiunii cind comutatorul (14) se aflé pe pozitia CONTROL”; 20 ~ priad exterioara pentru lampa de iluminat. Odata incheiat& operatia de instalare gi conectare a aparatului, pot fi incepute misuratorile, care se desfisoar’ in tel etape: 1 ~ determinarea pozitiei punctului zero inainte de masurdtoarea cu motorul oprit; 2 — determinarea pozitiei nordului geografic cu motoral oprit; 3 + determinarea pozifiei zero dup masurdtoarea. cu motorul oprt. Dupa transport este bine ca motorul giroteodolitului s& fie turat pentru scurt timp. Astfel intrerupatorul 12 , MOTOR” se cupleaza in pozitia ON cirea 30 de secunde, dupa ‘care se deplascaza in povitia ,oprit”, cuplandu-se butomul de frénare (17) ,BRAKE” care se aprinde royu. Dupa stingerea butonului (17) ,filnare”, se poate trece la ummitoarele etape, 3.2.1, Determinarea pozitiei punctului zero inainte de masuritoare Fiird pomnirea motorului se efectueazA urmitoarele operatii: + se roteste surubul 13 pentru deblocarea de siguranja a pendulutui; ~ _se elibereaz’i treptat pendulul cu ajutorul surubului 14 pana cénd acesta oscileaz’ liber, oscilatiile putnd fi urmétite prin ocularul 12 al autocolimatorului; ~ se vor efectua patru cititi pe scala autocolimatorului in momentul trecerii pendulului prin punctele de intoarcere. Modul de efectuare al citirilor la autocolimator este redat in figura 8.6.2 cAnd valoarea cititt este sub 40 diviziuni si figura 8.6.b, cfind valoarea este cuprins& intre 40 ~ 80 diviziuni; ~ _pozitia punctului zero, care reprezinté pozitia pendulului fara ca banda de torsiune sa fie torsionata, se obfine prin efectuares mediei aritmetice a celor patra citiri cu operarea algebrica a semnelor, ~ concomitent eu efectuarea oscilatilor libere se va cronometra perioada de oscilatie a pendulului (obligatoriu 1"16*); ~ _dacii banda de torsiune (cel mai sensibil element al aparatului) nu a suferit deformafi, atunci valoarea perioadei trebuie si corespunda riguros cu valoarea prescrisé in figa testului de laborator efectuat de firma constructoare (1"16"); ~ dupa efectuarea oscilatiilor libere se blocheaza pendulul cu ajutorul gurubului M4 144at, alu « is aaa [aan \ 8 a Fig. 8.6. Citiri pe scala autocolimatorului 3.2.2. Determinarea pozitiei nordului geografic 7 "ge ageazd comutatorul 14 in pozifia TEMP” si se verified dacd acal indicator ‘al instrumentului 1 este in sectorul rogu; in caz contrar se porneste termostatul cu ajutorul intrerupatorului 135 prin actionarea intrerupatorului 12 se pomeste motorul, asteptindu-se 4 minute ‘stabilizarea taratiei; vesse controleszi valoarea curentului de icsire pe toate cele trei faze (1=125+150m4); sje controleazd veloarea. tensiunii de iesire pe toate cele tei faze (u'=305+317)5 in caz contrar se ajusteazs cu ajutorul surubului 18; = ge aduce comutatorul 15 pe pozifia TH, iar comutatorul 14 pe poziia CONTROL, acu! indicator al instrumentului 1 trebuind si se situeze intre 5 si 45 a scérit superioare (@ seri tensiunilor); pe tot parcursul etapet de determinare poztic rordului geografic, acul indicator nu trebuie st inegistreze nici o deviate mai mare de +44 diviziuni; «se deblocheazi usor pendulul cu ajutorul rozetei 14 si imediat dupa inceperea osciafiei, sesiztt in autocolimator, se trece la urmaritea migcarii axului giroscopului de © parte side alla a nordului geografic prin rotrea uniform continua cu ambele mini @ guruburlor perechi 6; urmirirea mige%tii se considerd afi bine realizathc€nd reperele Stocolimatorului sunt finute fn coincidentf cu o abstere de maxim 1=1,5 diviziuni; "se efectucaza patra citti, de data aceasta Ia cercul orizontal al giroteodolitulu, chiar in punetele de intoarcere care constituie puncte de amplitudine maxim « oscilafci pendululu, urmat de inversarea sensului de deplasare a scalei autocolimatoruluis = iq cazal in care amplitudinile sunt mari (cursa giroscopului mai mare de 100) atunci se face media primelor doua citi, se aduc reperele in coinciden{a in dreptul Geesiel medi gi se face 0 serie de patn: observafii succesive, (Acelasi fenomen so onstati mai ales cdnd busola magneticd este influentaté de metalul din jut); «se calculeazi pozifia necorectat’ 2 nordului geografic N's prin efectuarea mediei aritmetice a valorilor unghiurilor orizontale citite la cercul orizontal; ~ se opreste oscilafia pendutului prin rotirea rozetei 14; 1 Se aduce comutatorul 14 pe pozitia ,CURENT” $i se actioneazA butonul de finare 17; oprires complet& a motorului este avertizat& de stingerea limpii ros3.2.3, Determinarea pozitiei punctului zero dup’ misurdtoare Se face respectfnd identic operafiile descrise a determinarea pozitiei punctului zero inainte de masuritoare. 3.3. Vizarea punctelor si prelucrarea misuritorilor in seopul determinarii orient&rilor topografice Vizarea punctelor topografice este ultima etapi a determinarii giroscopice a rientatilor. Unghiurile orizontale pe care le formeaza direefile determinate de punctul de statie si punctele topografice vizate se vor mésura in ambele pozitii ale lunetei, valoarea lor cea mai probabil fiind dat de media aritmetica a celor doua citiri Rezultatele misuratorilor sunt trecute intr-un formular tip, prelucrarea ‘masurdtorilor ficindu-se in urmatoarea succesiune: 3.3.1. Calculul directiei necorectate a nordului geografic (1's) Directia necorectata a nordului (N’o) este dati de media aritmeticd a celor patru lunghiuri consecutive (m1, m, ns, ny) pe care le formeazt axa giroscopului in raport cu zero al limbului, Mediile aritmetice ale celor patru citiri se fac in umatoarea succesiune Fig. 8.7. Componentele determinatii giroscopice N,=4 : 7. directia corectata a nordului un3.3.2. Calculul directiei corectate a nordului geografic (a's) ‘Aceasta directie se obtine prin corectarea directiei calculate anterior la care se adauga valoarea ANo, N,=N,+AN, (8.2) unde: AN,=ANs-¢ 83) AN; = media ariumetic& a citirlor (a:, a, ax, a4) efeetuate prin autocolimator in timpul oseilatilor libere ; ¢--5"17 ~ constanta ce depinde de perioada de oscilatie (T = 116° si latitudinea punctului de statie (9 = 43"). 3.3.3. Caleulul azimutului directiei citite pe limb (B) a=1-N a~ azimutul directieicitite pe limb; 1, ~ media citirilor poz. I si poz. I, ‘No ~ direotia corectatd a nordului geografic. 3.3.4. Calculul azimutului directie vizate (B) intre directia vizati si directia citita pe limb existi o diferenti unghiulara 4902810" consemnati pe fisa tehnied a instrumentului Ay=ath (8.5) ‘A, ~ azimutul directiei vizate; a—azimutul directici citite pe limb; ‘A~ constanta aparatului. 3.3.5, Calculul orientirii topografice O,=A-7 On ~ orientarea topografica; At— azimutul direofiei vizate; 77 « eonvergenfa meridianelor. Convergenta meridianelor reprezint4 diferenfa unghivlara intre directia nordului seografie determinatA giroscopic si dircctia nordului topografic uflizaté la orientarea Incrarilor topografice. 3.4, APLICATIL Scopul final al determina gitoscopice este deducerea,orientarii topografice pentru o laturd vizata, fie la suprafafd, fie in subteranul minelor. in acest sens, pe léngéAEERAREANR | POLIGONATIA MINIERA (CD Rupa 264 PtnreRy ) 1. Confinutul luerdrii Poligonatia minieré face jonctiunea topograficd intr-o Iuctare minieri ce leaga doua puturi pe care au fost transmise coordonate, tn acelasi sistem topografic de referintl Astfel, pe fiecare put de mind este lansat céte un fir metalic, lestat, a c&rui coordonate la zi sunt stabilite prin radiere simpla. Considerentele pentru care poligonatia minierd este preferatf, inaintea altor tipuri de poligonatie sunt: ~rezolvarea jonefiunii subterane prin poligonayie minier& -neimportanfa sectiunii libere a putului - precizia ridicat& a transmiterii orientari si implicit a sistemului de referint& | in lucrare sunt descrise principalele faze de realizare a unei astfel de poligonatii. | de | ic 2. Tema lneririi | bd Calculul, compensarea si studiul propagarii erorilor in poligonatia minierd. | tee 3, Lucrarea cuprinde i 3.1.Joncfiunea la suprafaté | 3.2.Carnetul de teren cu masuritorile poligonatiei miniere in subteran | 3.3.Calculul poligonatiei miniere in sistem particular | 3.4.Calculul unghiului de rotate a sistemului particular fags de sistemul general si | al orientirilor laturilor fn sistem general | 3.5.Calculul poligonatiei in sistemul general prin metoda clasica i 3.6.Calculul tolerantei gi compensarea poligonatiei in sistemul general | 3.7.Calculul poligonatici miniere in sistem general prin metoda transcalcularii 3.8.Studiul propagitii erorilor | 3.9.Caleului si compensarea poligonatiei miniere prin procedeul DIMA. j 3.1, Jonefiunea Ia suprafa(a | de De la suprafati pe fiecarc put de min& se lanseazA céte un fir metalic care se in: lesteazi gi ale caror coordonate sunt determinate prin metoda radierii simple, din cil punctele cunoseute P gi R din reteaua de apropiere. Se recomanda ca aceste puncte sa fie dependente de refeaua geoderotopografic& de sprijin, proprie bazinului sau cémpului minier respectiv. in caz contrar se recomandd legarea celor dou’ puncte printt-0 poligonafie la suprafats. po Ect de | pa 194care agit ralsi re se > din sa fie pului intr-o Fig. 11.1. Elemente de sprijn ale poligonafiei miniere la suprafatt 3.2, Carnetul de teren Este cametul specific misuritorilor planimetrice subterane, in care sunt inscrise: enumires laurilor poligonale, unghiuri si distange, In tabelul 11.1 sunt insrise mirimile m&surate in poligonajia minicri. ‘Vulcan - sectorul Ii tehn. Tonescu P. Theo 010 Jegitura oriz.310 - Vasile I. - George O. 2.1V.1984 Tabelul 11.1, Teahiat | Notay] Unehiol [Cans 7 : ioe | Samer (S| etic | ose | NO seu Fl 49,563 | isl | Fe} Jam o4s0 [pn Son 2-8 i 1-3 [iposs70. |p gs 3-3 | SH joa j2sisi6o |p saz [4-54 | for | 375 [2336130 | pe 33012 |5—s5 | I 425 [a2 30 bs esos | 636 1 526 Vaosatio | 85 jaan |928 q § \iosaaso | en [sos q T§ fipe2050 | fai |s-8 iM oom 42014420 |B 38,718 |8-s8 8) De mentionat ci in cametul de teren in dreptul pozitiet “Latur” este inserist denumie laturt cu vi2% inainte a unghiului masurat, Ex. pe lature 3-4, unghiul, viza cette mgurati <2 — 3-4 tuat in sensul direct, are vizainapoi formatt din cifsa 3 st cifra de deasupra deci <2-3 ~4, 3.3. Calculal poligonatiei miniere in sistemul particular Datele inscrise in carnetul de teren se transeriu in rubricile corespunzitoare ale protocol de ealcul al poligonafei subterane (abelul 11.3), raportindu-s, 2 ajutorul Piportoralu gi selraruti,schifa poligonafci (metoda polar), Datort lipsei orientiii rpmommire, pentru calcalul poligoatiei miniere, se aloge un sistem reevngalay particular Cem) amplsat cu originea in primal punct al poligonatei (F,) cu o as4 Pe 195. SNEprima latura a poligonafici (axa & pe F,,1), astfel ca poligonatia s& se situeze pe edt posibil in primul cadran al sistemului particular. In exemplul ales orientarea t in remul particular a primei laturi F,,1 este egala cu tF,1= 0° in continuare se calculeazi si se inscriu in rubricile corespunziitoare orientérile tuturor Iaturilor cu relafia : 8 ut = 8143 +B, + 200° aa avand grija reducerii la primul cerc (< 400°). n rubricile corespunzatoare se identified cadranul (I, Hl, IIT sau IV) si unghiul de calcul : (1.2) gi semnele corespunzitoare funcfiilor trigonometrice caracteristice fiectrui cadran tn perte: _______Tabelul 11.2. Cadran | cos | sin 1 f+]+] go}. f+ m | - | - w f[+|- 196ae (aie) [o_O vel Coton | 6 a an | re & aap esa | Ca i te £ Bee, [singer [Se e ca & + [sng tava | & a z Elej=tetet=| = [em{ [an [mm | bo wm psyeti tel ano por ee ° woes atest} | CCC ma 3 > Lar ep se : [i : 9 [aw Palo sae = Wir Lac at Oper Late eve Pag ‘rene in in le Ta Sear Gilat ce Vettes de Se a ‘Valorile naturale se extrag din tabele trigonometrice topografice prin interpolare insetiindu-se in protocol firé a serie si partes intreag’ adicd zeroul, in ceca ce priveste calculul coordonatelor, se face in tabelul 11.3, aseméndtor ca in sistemul general (x.y), cu relatiile de forma : aay (1a) Calculdnd din aproape in aproape coordonatele &,, n, aparfindnd poligonatiei vor fi gisite in final coordonatele firului BOF, (659). 24, Caleulul unghiului de rotafie a sistemului particular fata de sistemul general si al orientarilor laturilor in sistem general Deoarece, s-a ales ca origine a sistemului particular punctul A (firul A) tn care EA =05i A=, se observa c& pentru punctele A si B exist& dowd perechi de coordonate + in sistemul general (coordonate ce sunt stabilite a suprafsfa minei OF,(X,:¥,) $i BF,(Xq:¥,) ) in sistemul particular (calculate OF,G,im,) $i OFsGais)). Unind imaginar A ou B se poate calcula orientarea acestei laturi in sistem general: 198192,985 _ 2964,414 ~2771,429 1599,029-4350,211 248,809 (11.5) é yp = 41°99°82° ‘ifn sistem particular = 5. ‘1B _ 260,533 2 RB 2501533 1 a4 1B ~ eB” 176,740 _ 1.6) jg = 6288532" Unghiul de rotire 8 este unghiul format intre axele de origine a orientirilor, x pentru 6 si & pentru t, a celor doud sisteme, ca atare, se poate serie Bate Oe = 62485°32 — 41899°82~ (a7) 5 =20885°50% Dup& figura din tabelul 11.3, formula unghiului de rotire se poate scrie : 8, 8 (11.8) formulé cu care se pot calcula orientitile in sistem general ale laturilor poligonatiei rminiere, Acest calcul se efectueaz’ separat, dup modelul dat fn tabelul 11.4. Calculul orient&rilor in sistem general * Tabelul 11.4. = (Cisne TA-T 1-2 2-3 3-41. 4-5 [a o 04°50 | 58920 | 32*40°R0% | eot0230% 8 20.0550 | 200550 | 200550 | 2005 50 20:05:50 % [379 94 50 [380 99 00 | 380 8370 | 123530 | 459680 [Tatura [5-6 6-7 7-8 8-9 3-8] % 100 23 80 | 105 44.90 | 100 69 80 | 99.9970 101.43 90 ™ é 200550 | 200550 | 200550 | 200550. | 2005 50: & 80 1830 | 853140 | 806430 | 799420 | 313840 i ‘Orientifile care se tree in Protocolul de calcul in sistemul general (abelul 11:5), 3.5. Caleulul poligonatiei in sistemul general prin’ metods poligonali dlasie’ e e S ‘Acest calcul se efectueaza in tabelul 11.5, unde se,inscriu, in afara orientirilor ft mai sus menfionate, distanjele misurate. Se extrag din tabelele “Ciurileanu” valorile qd naturale interpolate ale funcfiilor trigonometrice. corespunztoare orientirilor si cadranului respectiv, findndu-se totodati cont gi de semnele respective functilor cos si sin, in continuare se face calculul coordonatelor punctelor poligonale curente, avind a punct de sprifin, punctul A corespunzitor firului OF,, cu relatiile : o 199 Dante Mh{ X) =X. $5,088.45 pa ¥, =¥,. +53 bjindndu-se fn final coordonatele necompensate (X,,Y,) ale punctulu B, de inchidere al poligonafiei, materializat prin firul metalic °F, 43.6. Calculul tolerantei si compensarea poligonatiei in sistem general Mirimea tolerangei este data de relaja D)\ =f 0,003) +2} 11.10) Ter 0 P+ 600) ato) J lungimea traseului (lungimea cumulati) ~ 416,979m Faas + 416 72) = 79 + 16872). 50,21m Te (ons /at6579 a 22. in care sD = Neinchiderile pe exe in poligonatia minierd sunt date de Wy = Xq ~Xq =4599,020- 4599,975 = 0,044m, aun Wy = ¥y~Y; = 2964414 -2964,381 = 0,039m iar neinchiderea total& : Hy Wy = bY Wa + Wy" = 10,044" + 0.03 055 (2) ‘Findnd cont ct o poligonatie trebuie st aiba unghiuri si distanfe bine masurate este firesc ca Wey trasoului Fig. 1113. Variatia abeterii pe orientare datortt erorilor unghiulare in poligonatie minier’. Considerind c& s-a utilizat un teodolit Theo 010 la care precizia aparatului P, =22° — pentru care m, =2(2+5) P, =#5-2° =210° mf, <4mp, =...=mp, =410% (i.24) Eroarea primei taturi (A-1) 2.10? -319740,142 = 322,48 (patratul erorii medi) Bae = 314,879" ‘Tabetul 118 : 7 Fan mete VEEP Hen? |, en.0s30)| T | 45563 T0907 208,916 TORS 4 2 | 86,769 78.7854 274022 is | 3 | 138,283 3959049 262,536 asin |e 4 | 165,156 96.96.21 242,845 34.90.89 5 | 182,408 1101.69.07 213,448 39.63.75 6 | 182,278 101,97.49 178,550 39.92.17 7 | 178,157 100.69,16, 130,439, 38.63.84 8 | 177,613 10.68.76. 80,827 38.63.44 9 | insis 101.43.90 38718 39.3858Rezolvaree alrumuint minere jon'n proce cul bilma | Fig.11.4.Poligonatia miniers rezolvata prin procedeul Dima Considerdnd poligonafia din figura, se calculeazd initil orientarca 6, in sistemul general, 120, = 1% ai37 x 4350,211 2771429) 9,828 | 2964.44 | 248,809 192,985 din care rezulta : a199%%2 Dacé fat de directic latura Al are unghiul de orientare @ atunci, prin proiectarea poligonatiei pe o ditectie perpendiculard pe AB rezulti o dezvoltare din care se poate calcula unghiul @ cu relatia : (1.3a) in care By =B, +B 5. = 1} Pentru exemplificare se considera acelasi caz calculat anterior. De retinut c& pentru calculul unghiului cu precizia de +1 este necesar calculul elementelor din tabelul ce urmeaza cu cel puin 4 zecimale dupa virgulé, 212Noténd z [s-cosp] 49,563+127,1766 (0° =62885°32 fn cadranul 1V 9 = 337194568 Conform figurii 11.4 7 E ® S| Sean [5 sia] Semon | sy cosh Tran] dt. at, cre fo fee] s [© [cc] m| mm] JS, | sma) m | mm | tat; | Sem | m | mm a | 565 1 Bor | OH] SO 37 [Zin] =o fone 28 2 ‘00-189 [20/48 519} | - [0 ores aa [5142 3 232 | 40 | 80 [34 [211 = [16 [6731 = [29 [9731 : 4 ‘65 [02 |30[33/912}_- | 29957] = 17/3521 7 s 300] 23 [80 134 908 = [34 [9077 0 [1305 6 Tos [4 [90148fau =| fae foses == aaa 7 300-169 | 80] 49,| 612 = 149 | 6090. NE 8 9999] 70/42 114 [= a2 nao] © {0020 3 30F | 43 [90 [38 | 716 [= (381 708T © [3749 | 260 [5327] 137 [1766 Cunoscind orientarea acestei Iaturi, in continuare poligonafia minier’ se calculeaza ca tn exemplul clasic (Tabelul 11.5). ‘Studiul propagi erorilor este acelagi cu cazul precedent de rezotvare, a te a a 23epee ‘TRANSMITEREA COTELOR IN SUBTERAN 1. Confinutul lucrdirii Lucratea confine metode de transmitere a cotelor in subteran. 2. Tema luerarii Lucrarea pune la dispozitie metodologia de Iucru si calcul folosit pentru transmiterea cotelor in subteran pe pufurite verticale. 3, Lucrarea cuprinde 3.1. Consideratii teoretice 3.2. Transmiterea cotelor cu ajutorul ruletei metalice 3.3. Transmiterea cotelor cu gjutorul panglicii speciale (Haussman) 34. Transmiterea cotelor ou ajutorul firelor metalice 315. Transmiterea cotelor prin masuritori indirecte. 3.1. Considerafii teoretice Cea de a treia dimensiune a sistemului de coordonate (cota) se transmite independent de coordonatele plane. in functie de caile de acces in subteran, cotele se pot transmite prin: - gelerii de coasti — utilizand nivelmentul geometric de la mijloc (vezi lucrarea nr. 15) - plane inclinate — utilizand nivelmentul trigonometric (vezi lucrarea nr. 15) - pufuri verticale — utilizind metode directe si indirecte. Deoarece metodele de transmitere a cotei utilizate in cazul accesului prin galerii de coasta gi plane inclinate, sunt tratate in lucrarea nr. 17, lucrarea se ve referi numai la metodele de transmitere a cotelor pe puturi verticale. 3.2. Transmiterea cotei utilizand ruleta metalicd Se utilizeazd 0 ruleti metalicd de 50 m. Operatia se exccul% prin misurarea tronsoanelor in care se imparte lungimea putului intre orizonturi. Operatia este dificld gi de duratf, din cauza condifiilor de deplasare pe put si a misurilor de protectie a muncii ce trebuie respectate. ‘Masuratorile se realizeazd pe ghidaje, echipa fiind instalat& pe colivie. Ca misuri de protectie se folosese centurile de siguran, iar colivia trebuie prevazuti cu un capac de protect. 149Ruleta se suspenda succesiv fai de cuiele ps, Pa.» Pr (fig. 14.1), batute in ghidaje gi se fac, pe fiecare tronson, lecturile fnapoi ry, ¥2,.-»Fo $1 fainte Vj, Vay-ny Va i acceleratia gravitationala cm/s" = h=inalimea lestului ~ GF = greutatea firului, inclusiv a dispozitivului de legare a lestului + GL= preutatea lestului (kg!) Durata T a unei oscilatii simple se determing eronometrind un numar de 50 pnd Ja 200 de oscilati, T (14.16) ~1= timpul de cronometrare - n= numéral de oscil 256a orafata 14.5) ai pe prisma ala, mu. rnetoda EUCRAREA NR-15~ NIVELMENTUL SUBTERAN 1. Confinutul lucrdrii ‘Nivelmentul subteran urmareste stabilirea cotelor absolute sau relative ale iferitelor puncte, situate in lucrarile miniere. Cotele punctelor stabilite in lucr&rile miniere sunt utilizate in calculul elementelor de strapungere a unor lucriri miniere proicctate, De asemenea, se utilizeazd la fntocmirea profilelor longitudinale, 2. Seopul lueriit Const in insusirea cunostinfelor teoretice si a deprinderilor practice im ceea ce priveste metodele si aparatele utilizate pentru efectuaree nivelmentulu subteran, 3, Lucrarea cuprinde 3.1. Nivelment geometric; 3.1.1. Considerafii teoretice; 3.12, Traseu de nivelment geometric sprijinit pe doud puncte de cot ceunoscute; 3.1.3. intocmirea profilelor longitudinale; 3.1.4. Refea acolata de nivelment 3.2. Nivelment trigonometric. 3.2.1 Nivelment geometric 3.2.2. Consideratii teoretice 3.1, Nivelment geometric 3.1.1. Consideratii teoretice in subteran punctele de nivelment pot fi marcate in vatri, in peretele lateral, sau tn tavanul lucrarii miniere, n funcfie de mediul de manifestare a presiuior, stabil saad in vedere modu de marcare a reperelor de nivelment in cubteran, se Pot fotalnid mai multe situaii in rezolvarea traseelor de nivelment gi anume: ’) ond reperele de nivelment sunt materializate in ‘vatra sau in peretele lateral algaleriei (Gg. 15.1.2); 'b) cand un punct este situat in vatra sau in peretele lateral jar celalalt in tavanul Tuorlrii (fig. 15.1.6); f) efnd pncicle sunt materalizate in tavanul Jeri (fig, 15-16), $} cand un punct este situat fn tavanul Iuerii iar urmitoral fn yal set peretele lateral al lucrarii (fig. 15.1.4). Situafile se referi Ia marcarea punctelor int-un , nivelew iar diferentele de nivel se calculeaz& cu relatii 259a) ab=1,-1,3 b) ah=l,-1, ©) dhe i+, +h) | Fig. 15.1. Amplasarea reperelor intr-un niveleu in cazul cand reperul de nivelment este materializat in peretele lateral al galerei, pentru amplasarea mirei la inalimea reperului se foloseste 0 84, ‘orizontalizati sear Foboc. Lata este previzutt la un capat cu o piatbanda metalicd care se spnijint pe reperul de nivelment, Bolobocu! este prins de lati cu cute. Menjinerea In pozitic orizontalé a latet se face practic, prin sprijisies Pe sgenunchiul figurantului (fig 15.2). Se mentioneaz c& mira mu poste fi fixata direct pe reperu! din peretele lateral al galerie, din cauza profitului seoivnit galeriei iinaceste condifii precizia de determinare 9 cotelor este (3— 5) mm. Fig. 15.2. Plasarea mirei pe reperul de nivelment situat in peretele lateralal galeric | -reper de nivelment; 2 nt 3—boloboc; 4~platbandt metalic; S~ mitt veto ‘6~picir figuran; 7 evie de prindore; 26018; Mirele utilizate in subteran pot fi mire obignuite, sau mire de invar, cu ‘ndlfimea de (17-2) m. in cazul teperilor materializafi in tavan se pot utiliza gi mire telescopice i previtzute cu dispozitive de prindere tip cérlig. ey 3,12. Traseu de nivelment geometric sprijinit pe dou repere de cot cunoseuti Este des intalnit in subteran gi are ca scop, atiit transmiterea cotelor la lucrarile rminiere, cit si ridicarea profilelor longitudinale a lucrisilor minicre. Nivelmental geometric de mijloc mu este indicat s8 fe utlzat in Ineriri miniere @ ctr tnclinare depiseste 5” = 8°, deoarece precizia este aproximativ egal cu a nivelmentului trigonometric, in schimb creste consumu de timp. Sprijinirea drumuirilor de nivelment geometric se va face pe repere transmise dela suprafati, fie pe golerii de coasts, fie prin puyuri verticale. Ca prescriptii de lucru se indica urmatoarele: “Aparatele folosite la efectuarea observ nivelurile de precizie medie Ni 020, Ni 025, Ni 050, Ni 050 etc. Distanfa dintre punctele traseului se poate determina tahimetric sau prin masurdtori directe cu ruleta, ‘Drumuirea de nivelment geometric este compusd din mai multe nivelee Modul de efectuare a observafiilor intr-un niveleu este urmatorul: Caloulul drumuirii de nivelment geometric poate fi realizat cu ajutorul cotel orizontului aparatului, sau cu ajutorul cotelor relative ( diferenfa de nivel ). Tongimea drumuiri s’ nu depaseasct 2000 m:; Jungimea vizelor si fie mai mic decat 70 m; instrumentul si fie agezat la mijlocul distanfei dintre reperele vizate cu ‘© aproximatie de + 0,50 m; mirele si fie bine iluminate si perfect curate; citirea pe mic este indicat si-se faci la cele tei fire reticulare orizontale; pentru cresterea preciziei, in transmiterea cotelor pe lucréri miniere, mirele vor fi amplasate pe broaste de nivelment, similare eu cele de la suprafats ‘observatiile tebuic s& se efectueze Ia dou’ orizonturi de vizi @ aparatuluis ‘cand mirele se amplaseazi pe coroana ginei de cale ferati, o atenfie deosebité se va acorda la intoarcerea mirci, pentru citirea inapoi (deplasarea mirei fats de pozitia inifialé constivule sursa cea mai mare de acumalare a erorilor) jor in nivelmental geometric sunt ‘se face lectura inepoi pe mira amplasats, pe reperul R, de cots cunoscuta; se face apoi lectura inainte pe mira amplasata pe celdlalt reper al niveleulut; ‘dec in niveleul respectiv este necesara ridicarea unor puncte de detalin, atunci se fac Jecturi pe mira plasats pe aveste puncte, care se tree ca lecturi de mijloc sau alaturate. 261Cota orizontului aparatului se calouleaza cu relafia: Cy =H, tla cas.) Cotele relative sunt date de diferenta dintre lectura pe mira inapot si Jectura tnainte. Bh Lygas Fone (15.2) Cota punctului necunoseut se objine prin sclderea lecturii inainte din cota orizontului aparatului sau prin insumarea diferenfei de nivel la cota reperului cunoscut Tosine (15.3) + Mh 5.4) Pentru exemplificare se prezinti calculul aferent unui taseu de nivelment geometric Ia EM. Suior sprijinit pe punctele Ry situat la guragalerei de coesté G-4§ P situat in rampa pufului orb P.C. nr. 1 (tabel 15.1). is] (as.s) Cota calculati a reperalui P: HH, =H,, +[An]= 804,403 + 2,640 = 807,043 (15.6) [an]=2,640m (as) Cota cunoscuti punctului P este Hy = 807,029 m. Neinchiderea pe cote Ws =H - Hy = -14 rom. Toleranta admis’ pentru nivelment tehnic este: 7 04f [S](Km) = 30 of 0,62209 = + 23,77 (15.8) WAT, Corectia unitar’ este data de relafia: as) Ah, = Ak, +5,-Ch = 0842+ 62.2 0,842 -},2mm = -0,8432 ‘Ah, =A, +5,+C2 =0,397 + (60,3 0,0225) = 0,397 ~ 14mm = 03956 (15.10) Mg = Ag #5}, Cf = 0386-4 (6045)-00225)= 0186 = 01889 262isi ota ren. 439i Calclele corespunestoure compensiriidramiri de nivelment geometric de mijion unt centralizate fn tabetul 15.1 Caleull si compensarea drumuirii de nivelment Tabelul 15.1 a RE oe OT calm [hea [ane | Ses [om | aay || oD sms oa wee 3 | ore | a2 | ane | soon | a0 at sft wor | aa | came | asst | can hes 3 | 2 am | ao | aan | mane | an Se =| 2 cise [ar | aim | sue | mes S| el | | ee [ee oe per yal vel oe [oe | oe [om | ie | als cow | aa | ea | aseas | san se wld wm | aa | ome | ass | on sf] aee | a9 | oon | seams | enn x | 3 oa | a | cas | ansenes | aot a | nan | aa | coon | mace | 38 sf 086 4a ote arg | sos, \? ws L 3.1.3 intocmirea profilului longitudinal SiBlul tougitudital este 0 aplicate a nivelmentului geometric gi eda grafic intersects unui plan vertical longitudinal cu suprafajavetreiluerilor miniere iS Tntogmesie la doul sedi: una mic pentru Iungimi reprezentate pe abscisé st ‘alta mai mare pentra cote, reprezentate pe ordonata sistemului de axe, Reportal dintre cele dous se&ti poate fi cuprins inte 1/5 ~ 1/50, pentru @ pute realiza yn profil sugestiv. TE Pronirea profilelor longitudinale se face pe baza elementelor topografice (aistange orizontale si cote) obsinue din ridicariletopografice din tren. drericl Longitudinal confine o parte grafica so parte stisé sub forma unul tabel ig 153). ‘Tabelul confine mai multe lini in care sunt specificate urmatoarele: seen Jenumirea_ punctelor pentru care se fntocmeste profitul; 2) —distanta orizoatala intre puncte; 3° Gistanta cumulata, obfinutt prin insumaren distanjelor pan in punetul curent: 4.~ cota punctelor; 3 — diferengele de nivel intre pune 6 — panta existent intre portini: 263a 7. ~panta proiectats pe lucrarea miniert; 8 —cota proiectatd; 9 rectificéri (rambleu sau umplutura, debleu sau sapiturd ); 10 reprezentarea in plan a traseului — este o reprezentare simbolict indicand forma rectlinie sau curbilinie a acestuia. Linile7, 8, 9 se utilizeazK fn cazul rectificdtii pantei Iucrarii miniere, Profil proiectat se reprezinta grafic cu rosu. Ordinea specificafilor din tabel poate sf difere, tn raport cu scopul urmiit, de ridicare a unor profile, sau de proiectare. Partea grafica se objine astfel: ~ pe abscisi se reprezinté distanjele orizontale dintre puncte ( de ‘bicei {a scara plamului de reprezentare ), pomind de Ia prismul reper de nivelment; ~ pe ordonati se reprezinta cotele existente gi proiectate, Pentru ca valoatea ordonatelor si nu fie mare, se alege un plan de refering’ a. ccui coté este inferioaré fatd de cea mai mick cota cxistent& sau proiectatd. "Apare astfel pe ordonate diferenja de nivel, dintre cotele existente sau cele proiectate gi cota planului de referin{s, ‘Pentru exemplificare se prezint& profilul fongitudinal intocmit pentru galeria G =4 la LM. Suior (fig. 15:3).Teurpnnsuo] Wold “EST BI waged aap ebm youn 29) ‘wefan em snd ny eC, pysound van, ov'oog ehmep9P m0) bolic Profilul au cele aleria G 2 5=-6,009mm Aha -k, +B, by Fey-hy) = 615,920. (0,001342446 + 0.0115866) = 7% i fe shy $b, oy +0, °)=915,530-(- 0,01254766) = 11487him (66) = 0,503mm { | (apo by ky +e, -f,) =492,610-(0,0013424467 -0012847656) = | | \ 5) =-7,539mm =3,509 m 2679 m 0,6115 m (hs) = he tvs 5 4,1205 m (he) = he Ve =1,1475 m fensate se catculeazA cotele punctelor principale | 759m | Cu diferentele de nivel cor | i B,C iD, | 704,500+1,759 = 706,259m He = HA 704,500 + 1,475 705,975 m Hy Ha + (hs 704,500 + 5,2679 709,768 m. Z Intrucat diferentele de nivel pe sectiuni au fost compensate, cotele punctelor | principale se,p6t calcula pe oricare din traseele existente, obfindnd acelasi rezultat. | fotele punctelor apartindnd flecarei seojiuni se calculeazé dupt metodologia prezentafi fa 3.1.2. 3.2. Nivelment trigonometric Se aplic& pentru transmiterea cotelor in subteran pe plane inclinate, eft gt pentru determinarea coielor pe lucriri de abatajinclinate. jin functie de modul de amplasare al reperelor de nivelment, se intélnese urmatoarele situaliprincipale\ ay a) ~reperele sunt amplasate in vatra b) —reperele sunt amplasate in vate si tavan; ©) —reperele sunt amplasate in tavan; ) ~reperele sunt amplasate fn tavan si vats. Corespunaitor fiecarei situati, diferenfa de nivel se calculeazd cu relatile: a) h=s-tgy ti-v helsing +i-v byh=s-tggtitv helsing +i+v oh=s-tgg-itv helsing -i+Vv dh=-s-tgg tity he=-lising +i+¥ Precizia de determinare a cotelor prin nivelment trigonometric este dati de cecoarea medie patratic& de calcul a diferenfei de nivel (h ). (15.25) (1526) Pentru cresterea preciziei de determinare a diferentei de nivel, observatiile se fac cu aparatul fixat in punctele (A si B ) diferenta de nivel rezuttind ca medic aritmetica fntre cele doua yalori obinute. Se folosese teodolite cu precizie de + 2* la citirea unghiutilor verticale gi rulete pentru masurarea distanfelor. Pentru exemplificare s-a tratat cazul "s " (fig. 15.5) Hy = 352,215 m m, = 10" p= 172035" m-+5mm 1 = 48,523 m m= m,=+2mm i =1,563m v = 0,252 m b=l-sing +i- 8,523 + sin 1720835" + 1,563 - 0,252 — 2,953 + 1,563 — 0,252 = 14,264 m Hy = Hy +h= 352,215 + 14,264 = 366,479 m { 10 y m= got 8523-0 96270899) +(6-0,2669548) +444 = 5 oy = £V0.53954339 41, BEDS +444 = 3.2mm 2mCONSIDERATI ASUPRA PROIECTARII STRAPUNTGERILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL PRECIZIILOR 1. Confinutul uerarit Problemele de strpungere reprezinté partea cea mai important a topografului minier, deoarece lucriirile miniere ce se executé pentru efectu stripungerilor, sunt costisitoare si nereusita lor atrage dupa sine pierderi materiale fo ‘mari, pentru intreprinderea care le executa. Reusita unei stripungeri este conditionaté de o alegere judicioasé a bazei topografi fn functic de care se stabilese elementele de strpungere, efectuarea unor misuratori precizia corespunzitoare si a urmérii constiincioase a transpunerii elementelor stripungere, in teren. Deosebit de important este faptul cA pentru fiecare stripungere si se facd si antecalcul al preciziei masuratorilor ce trebuiesc efectuate. Regretabil este faptul c& in practica curent&, topografii minieri se mulfumesc & efectueze misurdtori ingrijite dupa o metod’ stabilitA prin rutind operatoriald a fiecdruia 4) care nu di satisfactia in toate problemele de str&pungere, deoarece nu jin seama specificul diferit al acestor probleme. Mai mult, nu se obignuiese nici micar a se stabil, functie de masuritorile efectuate, care pot fi abaterile probabile la efectuarea stripunger adica in ce mod pot influenta erorile de efectuare a masuritorilor asupra execut strSpungerii 2. Tema lucrSrii Un proiect de strapungere miniera trebuie s& contind obligatoriu baza topograficl:} antecalculul preciziei masurétorilor, precizia, de efectuare a masuritorilor, precum {) abaterile probabile la efectuarea stripungerii. in acest sens, lucrarea de fafa prezint& dow moduri de @ pune problema proiectarii str3pungerilor dintre cele mai complicate, car generaliza cazurile intalnite in practica. 3. Cuprinsul luerarii 3.1, Proiectarea strpungerii unei galerii de coasti intr-un put vertical. 3.2. Proiectarea stripungerii unei galeriiintre dowd puyuri verticale.GERILOR mt a activitatit: entra efectuarea i materiale foarte bazei topogratice vor misurtori elementelor de ve sa se facd un se muljumesc si riali a fiecdruia st | nu fin seama car a se stabili, vatea strpunger asupra executitii baza topograficé, orilor, precum $i fa prezinté dot mplicate, care 9% 3.1. Proiectarea strpungerii unei galerii de coast fntr-un put vertical ‘Strapungerea (fig.17,1) ce urmeazii a fi expusé s-a executat front - contra~front la Oona de Fier, si face parte dintre strpungerile mari ce s-au executat in fara noastré, find nai lungé decét strapungerea tunelului de la Bicaz. Greutatea strapungerii mai consti si in faptul c& la contra-ffontul de la puful Nicolae, trebuie transmise orientiri si coordonate in subteran printr-un singur put (Puful Nicolae). Inifial, -a pornit si se determine puncte de sprijin la suprafaja in zona gurii Galeriei ‘Ursoane gi a Putului Nicolae printr-o poligonatie. Lucrarea insi nu poate satisface scopul propus si asta se putea constata printr-un calcul simply, ined inainte de a se preconiza o astfel de masuritoare. Pozitia punctului P, _| de{ntalnire la efectuarea strapungerii depinde de inaintarea frontului si contra-frontului. La iia tnerpei contra-frontului Nicolae, frontul Ursoane se glsea la cca. 3960m la gura galeriei. intre frontul Ursoane si Puful Nicolze, mai erau de excavat cca, 2000m de galerie. Conform proiectului minier, urmeaza ca inaintarea contra-frontului Nicolae si fie in avans fafS de inaintarea frontului Ursoane. Pentru antecalculul preciziei, plecénd de la considerentele de mai sus, s-a apreciat poritia punctului de intdlnire la cca. 700m de. Puful Nicolae si 5260m de gura galeriei Ursoane. ‘Abaterile periculoase in punctul P, sunt cele transversale, pe directia axului lucrisii niniere si abaterea de cota (verticald). Ca toleranja pentru abaterea axei in sens transversal se poate lua ca fiind 1/4 din lijimea profilului de excavatie. ‘Cum aceasti ltime este de 2,2m abaterea in sens transversal nu trebuie si depageasc’ T= 45S5em. Ca metodi specificd, pentru lucritile topografice din subteran, este metoda poligonatiei, Considerand punctul P, ca punct final intr-o poligonatie ce porneste sprijinits, Jun capit, pe coordonate si orientari transmise da la suprafaté, abaterea transversal in ‘est punct, notati cu M, se poate considera ca find: (7) ‘neare: - Mr - abaterea datorit& erorii orientirli de plecare; - My- abaterea datorita erorilor de msurare @ distanfelor; - My - abaterea datorit’ erorilor de masurare a unghiurilor in poligonafie; Pentru simplificarea antecalculului se ia My=M,=M;=M. shdeci: M Mas 058m ‘Abaterea totaldi in punctul P nu trebuie si depaseascd T = +55cm. Cum Ia punctul P se ajunge din doud sensuri, rezulti c& M nu trebuie si depiseasci veloarea: 291TSS | i uel. W2 iat N= 40,58M = 40,58-40= 423m ‘ in cazul unei poligonatii alungite, de lungime total& L si lungimea medie a une) « Jatur I, valorile lui Mi, Mz, My sunt date de relatiile simplificate: « L M=+™L (172) 7 e j in care: i = mp — eroarea de determinare a orientirii initiale : 2 M, =F ]-wateln (473) in care: b p.~ eroare relativa de masurare a distantelor; ni numarul de laturi masurate «tb 3. M, = +m = a7) 7 P sem -L. (17.5) i unde: | 23-636620 = 4200" 70000 23 v t £100" oe le De aici rezult& prescripyiunile ce trebuie respectate in efectuarea masuritorilo, =| py in poligonatia front Ursoane — 8. | fi - Eroarea de determinare a orientirii transmise de la suprafafa nu trebuie s depageascd +26"; | Eroarea relativa de misurare a distantelor si fie mai mic de 1/4000; - Eroarea medie de determinare a unghiurilor in poligonatie sa fie mai mica de 7% Poligonatiile din subteran se sprijind pe coordonate si orientari stabilite prin pozie relativa fat de suprafata. Punctele de sprijin de la suprafal din zona pufului Nicolae si@ ‘gurli galeriei Ursoane, trebuie s& aiba coordonate determinate cu o eroare tn” mai mickée Pi 292Nicolae sia nai micddes Cum in pozitie relativa, gura galeriei Ursoane i Puful Nicolae sunt distanate la cca. ‘6km, reiese clar ci punctele de sprijin nu pot fi determinate printr-o poligonatie, deoarece oricat de ingrijit ar fi executate masuratorile, nu poate fi asigurat’ precizia necesar’. Se trage concluzia cert, c& determinarea punctelor de sprijin nu poate fi efectuati decdt printr-o refea de triangulaie local, care are ca baz de sprijin o laturd situata cam la jumatatea distanfei intre punctele obligate din zona Ursoane i Puful Nicolae. De Ia aceasti baz, orientarea initial din subteran, la poligonatia prin galeria Ursoane, se dezvolté din orientarea bazei prin intermediul a 10 unghiuri misurate si orientarea bazei de mai sus. Daca se noteaz eroarea de determinare a unui unghi ou ,m”, eroarea orientirii ‘ransmis& prin intermedjul a ,.1” unghiuri masurate are valoarea: mg =tmgdn (76) ‘Luand ca valoare de eroarea pentru orientirile din refea, valoarea mai mick a erorii pe care trebuie si o satisfaci, respectiv cea pentru sprijinul poligonatiei Ursoane, adic 1p = 426%, rezult: (77) Decf eroarea de determinare a unui unghi din rejea nu trebuie s& depgeasc’ valoarea my =29", ‘Avand stabilite erorile de determinare necesare pentru unghiuri si distanfe, se poate trece la stabilirea conditiilor de masurare. La alegerea aparatului cu care se efectueazi mésuratorile la unghiuri se jine cont de precizia de lecturd a aparatulu si fie mai mare decat precizia ceruts. In afaré de precizia de lectur a aparatului se mai fine cont de conditiile de lucru, cum ar fi, lungimea vizei, punctarea, centrarea in statie. in cele ce urmeazi se va ardta cum au fost stabilite condijiile de masurare pentry fiecare lucrare topograficd in parte. 3.L.a, Poligonatia pe galeria Ursoane Sa stabilit c& prin masuratori trebuie st se realizeze: 1 a7 i ust he HHS To06 Misurarea distaajelor in poligonajie se face cu panglica. Este cunoscut faptul c& pang lo mfsurtoarereloent o peice de determine consider find tok, darcum p=24 si vn =, 2. = sp55 dar cum yo esi vn= a i ns 2931 aa = 3008 = 134 4000 Cum la m&suritorile de distanta trebuie executate o serie de masuritori fr sot, rezulti c& distantele vor trebui masurate de un numér n= 3. Misurarea unghiurilor trebuie si asigure o precizie de determinare a unghiuhi, foarte mare. Eroarea de determinare a unghiului neputind sii depageased: my <47" “Aparatul trebuie in acest caz. sé aib& precizia de lecturi mai mare de Distangele in poligonatie find scurte, eroarea de centrare i punctare au o influentg foarte mare asupra determindirii unghiului orizontal. In acest caz trebuie neaparat masurate unghiurile si cu dispozitivul de centrare forfata. {in ipoteza o& s-ar lucra cu metoda obisnuité (centrare eu firul cu plumb si vizatea acestuia) rezult& 0 eroare de viza: 2, (17.8) unde: E Lesgeetseemaseren py 688600" = 210 Pentru un unghi: ¢ (179) mp Se vede deci c& aceasti metodé nu este corespunzatoare i trebuie lucrat cu metoda centrarii forjate, Prin aceasti metoda, eroare de centrare in stafie este practic nul jar eroatea de punctare se reduce la valoatea e, = +0,5mim Trebuie efectuate observafii reinterate de 2 ori, pentru o certitudine a valorilor obfinute, ‘Nicolae — contrafront Ursoane 3.1.b, Poligonatia Putul ‘Trebuie asigurate my =:100% gi 4 ta fn aceastt poligonatie misurarea distanjelor se poate face o singuri dati. Totug, pentru verificare trebuie si se execute si aici o masurdtoare de control. fn misurarea unghiurilor, se poate Iuera cu un aparat cu precizia de lectur8 sib 450°. 294 De centrare puneticit Si aici pe ° suprafas determin Er in care: ve -c in care: unghiuri Ce Pe oT on rezulti:ori fra sot, a unghiului, 20 influent wrat masurate. abs area Billi. De asemenea, se pot executa mésuritorile de unghiuri dupa metoda obignuita (cu centrare cu fir de plumb gi vizi la fir cu plumb), deoarece eroarea datoriti centrarii si unctirii calculaté anterior, ca fiind de cca. #20, este mult sub toleranfa de determinare. Si sici pentru control, trebuie reinterate observafiile cel putin o dats. © problema importants, care se pune aici este cea a transmiterii orient, de la suprafati in subteran, prin puful Nicolae, Din coloulele anterioare s-a stabilit, c4 eroarea de determinare @ orientirii in subteran, nu trebuie s& depageascd +209". Eroarea datorita proiectérii necesare unei directii se poate considera ca fiind: vt er 17.10) a 7.10) ‘in care: ~~ etoare de proiectare a punctului; ~D~distanta dintre fire. Eroarea orient&rii transmis in subteran este: mg = {mi tne a7.) in care: ~ ma ~ eroarca de determinare a orientéri la suprafaiz, Orientarea la suprafetd se determin’ din cea a bazei de plecare prin intermediul a 4 unghiuri msurate, rezultd in funcfie de eroarea de mésurare a unui unghi din refea: mg = tm Jn = 49% VF = 418° (17.12) Conditionat de aceasta valoare, se obfine ca impusi, eroare de proiectare: me = [mgm = 41209" =18" = 200° (17.13) Pe de alt parte se poate calcula: ms -D =e 17.14) ented (17.14) 200-1507 «= *741-e6e20" 05" etditeiSiataieiesDeci, abaterea firului de la verticalé, in operatia de I proiectare, nu trebuie Gepaseascd +0,5mm. Pentru aceasta nu se poate face proiectarea, decét inttebuinfand dispozitivele Schimat, pentru fixarea la pozitia medie si trepiedul Anina, pentru obtinerea pe directie. 3.1.¢ Masuritorile in triangulatie Misurarea bazei in refeaua de triangulajie creat, trebuie si se facd cu precizie de minimum +1/50000, ‘Misuratorile de unghiuri trebuie si asigure o eroare de determinare a unui unghi sub valoarea m, =29", fn rofeaua de triangulatie locald, cu latura de 1-2 km, intr-o singurd observate, unghiul se determina cu o valoare de +20. Pentru a ajunge la precizia necesara, trebuie efectuat un numar de n misuritori: n= (2) = Cu aceasta s-a calculat, prin antecalcul, cum irebuie s& se execute misuratorile si care sunt preciziile necesare efectuisii acestor masuratori, astfel ca abaterea transversala la {ntélnirea celor 2 lucr&ri, s& nu depageasc’ valoarea de #5Sem. 3.Ld. Abaterea cotei Abaterea admisibild a cotei in punctul de intélnire, este condifionati de executarea unei rectificdri a pantei. Conditiile miniere de executie impun ca o lucrare miniera orizontala, unde ‘ansportul se face mecanic, pe o lungime de maximum 100m, panta s& nu aiba variaii mai mari de unu la mie. sm, = 41-1 %o = +100 x 1%e=+ 10cm Pentru o denumire niveliticd ce pomneste din reperul P pe galeria Ursoane, ce leagd la suprafafai gura geleriei Ursoane si Putul Nicolae si apoi se inchide in punotul P prin transversal si galeria Ursoane, lungimea circuitului are aproximativ 14kin Eroarea cotei pentru nivelmentul geometric, se calculeaza cu relatia: py] (7.15) ~ Hy ~ eroarea relativa a nivelmentului executat; ~ |~ lungimea drumuirii de nivelment km. Deoarece s-a impus ms, rezult ci: $= 0,70n/ (07.16) 296trebuie si vebuinjand obfinerea recizie. de uunghi sub © bservatie, 4, trebuie. rite gi versacd la. ° xecutarea al, unde ving mal (17.16) Deci, nivelmentul care se executé, pentru determinarea reperelor gi urmérirea pantei proiectate, trebuie s& asigure o eroare relativa de 0,7em/km. Pentra aceasta, el trebuie executat in circuit inchis cu urmatitea indeaproape a neinchiderilor pe cota, Pani aici, pentru exemplificare au fost executate, in scopul. stripungerii, numai misuratorilor in refea. Aceste misuratori, corespund cerinfelor impuse, deoarece s-au obfinut urmatoarele rezultate: Eroarea medie a unui unghi misurat, inainte de compensare, are marimea de £12". Eroarea medie a unui unghi dup& compensare este de 2/3 din eroarea inainte de a8 compensare, deci:t2.2 In aniecalcul s-a stabilit c& unghiutile in refea trebuie misurate astfel incdt eroarea medie de determinare a unui unghi si mu depiseasci 49". Cum eroarea media de determinare a unui unghi in refea este de +8 se poste trage concluzia c& determinarile au fost conduse corespunzitor scopului propus, De asemenea, ficénd calcutul erorilor de determinare pe coordonate s-a stabilit c& eroarea medie de determinare a coordonatelor unui punct nu depaseste 46cm, deci sub toleranfa impusi de :8em. Unmeazi ca gi celelalte Iucrari topografice sé se execute conform instructiunilor stabilite prin antecalculul de precizie, pundndu-se in evidenté erorile de determinare. in aceste condifii strlipungerea si rimani sub marimile impuse, puténdu-se asigura reusita strapungerii, Prin urmirirea aplictrii celor aritate mai sus, se va putea pune in evidenfa avantajele unei coordonari pe baze de calcul a modului de executare a lucritilor topografice de strapungere. 3.2, Proiectarea strapungerii unei galerii intre dou’ pufuri verticale Stripungerea ce va fi expus’ mai departe este 0 incércare de a pune probleme proiectirii galeriei de legiturii intre puful Principal Livezeni si Puful Auxiliar Maleia in cadrul Minei Livezeni. Studiul intocmit pentru proiectarea stripungerii intre cele dous pupuri mai sus ‘menfionate, a cuprins ca faze importante, alegerea din rejeaua de triangulatie a ,,Vaii Jiului” a 7 puncte de triangulatie, puncte care in cadrul unei refele simple (ant de ‘triunghiuri) au fost verificate din dou’ puncte de vedere: ~ exactitatea valorilor coordonatelor si cotelor ~ stabilitatea pe teren in timp a punctelor de triangulafi Verificarea punctelor s-a ficut prin metoda riguroasi, in apropierea celor dou’ pufuri au fost incadrate prin metoda variatici coordonatelor cite un punct necesar racordirii sistemului de referinja de la suprafat’, prin triunghiuri alungite de legitura, cu transmiterile in subteran. Transmiterea cootdonatelor si implicit a orientitilor s-a ficut pe pufurile verticale prin intermedial metodei mecanice de transmitere, iar determinarea pozitiei de echilibru a firelor in subteran se face cu aparatul 297Schmidt. in subteran racordarea transmiterilor pe pufurilor verticale cu refeaua poligonala subterani s-a ficut cu ajutorul triunghiurilor de legaturd Cum caleulul strapungerii se face front-contrafont avand ca elemente initiale centrele puturilor la zi, in subteran pe directia acestei stripungeri au fost determinate puncte apartindnd acesteia. In mod cu totul obligatoriu se stabilesc de ia inceput urmatoarele: ~ deoarece galeria directionala de strapuns are o galerie inaintas&, cu o litime la vatra de 1,20m, abaterea totalé la mijlocul strapungerii acestei galerii se ia 1/3 din lijimea vette, adic +0,40em. Deoarece lungimea totall a strapungerii este in jur de 2800m se impune din condifii de sigurany& a strpungerii ca masurarea unghiurilor s& se faci cu un teodolit avind © precizie a aparatului de p, = +2" la cercul orizontal (Theo 010A) care si ofere o eroare + unghiulardi my = £10, iar misurarea distanjelor s& se fac direct cu o panglica de ojel de 50m, noua sau etalonatd. Pe acelagi tronson poate si se misoare distantele de cel putin 3 ori. 3.2.a, Calculul stripungerit S-a caiculat din coordonatele punctelor incadrate, coordonatele putului principal Livezeni sia putului auxiliar Est Maleia, inire care se va executa strepungerea galeriei magistrale de fa orizontul 300. [x = 32.278,670m Pop 85,768,772 arin, 382,000 x =33.777,050m Pac 4 =88.140,790m 07.38) [2=777,320m Soluyia analitica Orientarea strSpungerii Spr-xz Yas 196 pp ge = #1,583055 Grongg OAS BIE Bae-rp = 26481331 Pentre verific 7.19) Orne = 875,638 tg (6p. 4e +50*)= = 0,225723 (17.20) 3870,398 Gjraae +50" =114°13°31", cova ce veriticd: Lungitea stripungerii intre cele doud puturi: 208 pe sau deo:plavatre | 2a vetrei: pune din” litavand © eroare. aglica de dea vel principal 2 galeriei any ais) : (17.20) 2805,63 1m (721) 2805631 (17.22) pentru verificare: (7.23) Se proiecteaza galeria astfel incat s& aiba o pant& cu curgere inspre puul principal. Panta va fi: Ay _ 299,3-287,3 12 PM%q = Ae a —-2805,630. 2805,630 =4277 %e 7.24) unde: ~h—diferenga de nivel in m; ~ d= distanga intre pururi in m. Lungiimea reala pe inclinare a galeriei, va fi fie Ay? + Az" = {1498380 + 2372,018" +12 = 2.805,650m (17.25) ‘Se impune ca abaterea transversala la jumitatea distanjei dintre pufuri, si fie: M, =240cm Noténd cu 2a{em] abaterea transverselé pe portiunea Putului Principal ~ strapungere si cu +b{em] abaterea transversal de la puful auxiliar Est ~ strpungere gi ca aveste abateri ar fi egale, deoarece considerim c& strlipungerea se va produce la mijlocul galerici irecionale proiectate, se poate scrie c&: ta=tb f ‘Notand aceste abateri transversale cu Mp = +a; Ma = +b. inseamni c4 abaterea ‘transversal totala: D M,=2/Mi+Mz (17.26) M,=28 (1721) M,=M, 4 (07.28) M,=M,Este cunoscut c& indiferent de condifille in care se Iucreazii si oriodte erori sar comite si acumula, atit instrumentele cat si accidentele, se poate presupune c& pentru e nu se depigi abaterea transversal, avand marimea Mr satu Mg, este necesar ca in calcule s& se ia numai 1/3 din aceasté abatere admisibila, caz in care probabilitatea de nerealizare a acestei presupuneri este de 1/200. Notiind aceasta abatere cu My, aceasta are valoarea: Mcatte 28.4 M, =: 284m M+ MM (17.29) unde: ~ Mug ~ abaterea transversal datorata orientarii initiale; ~ My —abaterea laterald datorata masurarii unghiurilor; ~ My, ~ abaterea totald datoratd misurarii distantelor din cadrul strapungerii Lungimea total a stripungerii este de 2.805,650r. acl lucrarea se sap front-contraffont, lungimea de la un put péna la punctal de sirpungere va dar: My Dy 2205550 _ 402 825 Cum ruleta preconizat& pentru misurétorile subterane are lungimea de 50m, inseamna c& intre punctele de stafie proiectate, se impune 8 fie o distan{& mai mic’ sau cegalt cu 50m, In acest caz se impune ca distanfa si fie exact 50m, dupa cum wrmeaz Tabel cu proiectile razelor vectoare pe axe longitucinala. Tabelul 17.1. T 2500 2 | id.o00 3 22,500 4 200, 4.000 i 5 250 62.500 6 300} 90.000 7 350 112.500 8 400 160.000 9 450 202-500 10 500 | 250.000 u sso) _Sazsoo 2 600 360.000 B | 422.300 | i% 490.000 | 15 562.500 16 ©40.000 7 72.500 810.000 902,500 | 300 pt zeite erori s-ar Apentra e nu calcule s& se nerealizare a (17.29) yet. | a punctul de 20 To0e T5000 21 1050 1.102.500 2 1100 1.210.000 23 1130 1.322.500, 24 3200 1.440.000, 25 1250 1,562,500 26 1300 1.690.000 27 1350 1.822.500, 28 1400 1,960,000, TR) = 19.285.000 Conform relafiilor date de metoda grafo-analitict de determinare a abaterilor in poligonajia flotanté, eroarea medie transversal datorata otientirii inifiale, va fi: a ne SE. i aoe May = TE Ry 2 roy 1402 825 = 81934 12 (17.30) ‘in care; ~ bp ~ eroarea datoritd orienta inifiale: ~ Ry — projectia razei vectoare pe axa perpendicular axei u ce leag punctul initial de sprijin eu punctul de strapangere, Eroarea transversala datorata unghiurilor, va fi: io i9285000-10" = 268,964mm 1731) 636620 fn care: 2" (Theo010) = +10" (17.32) ‘ste eroarea datoriti misurdrii unghiurilor. [@}] = suma pétratelor proiectiilor razelor vectoare pe axa longitudinal’ ,,v", perpendiculara pe axa U. Eroarea transversal datorats masurarii distangelor, va fi: M, = 155] (1733) “5000 * 2000 (s3] = suma patratelor proiectiilor distanjelor pe axa transversal& (care este zero deoarece strapungerea este liniard) de la Puful Principal Livezeni la Puful Auxiliar Est Mallia, deci: Mas = Ca atare fnlocuind toate aceste elemente in relatia ce di abaterea transversala: M,, =, + Mz = {11,939 + 68,963" < 40,40m (17.34) 301 eieninersnineencarncntinernceeantomeeMy =£69,1mm Se observa ci abaterea transversal ce se obfine in condifille exeeutérii Iuerdilor topografice proiectate este cu mult mai mic&, adie8: Mie

Das könnte Ihnen auch gefallen

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Von Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (20009)
• The Hobbit

  

  Von Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (25133)
• Freakonomics Rev Ed

  

  Von Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (7848)
• • Zeitschriften
  • Podcasts
  • Noten
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  Von Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (3321)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  Von Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2475)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  Von Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2556)
• The Hobbit

  

  Von Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (24585)
• The Handmaid's Tale

  

  Von Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (13186)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  Von Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (12519)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Von Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5794)
• The Art of War: A New Translation

  

  Von Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (3044)
• How To Win Friends And Influence People

  

  Von Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (6511)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  Von Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (3271)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  Von Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (12945)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  Von Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (19653)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  Von Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2506)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Von Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2564)
• It Ends with Us: A Novel

  

  Von Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (5746)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Von Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (353)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  Von Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (10904)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  Von Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (9486)
• And Then There Were None

  

  Von Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (8931)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  Von Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (2499)
• Good Omens

  

  Von Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (12010)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  Von Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (1107)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  Von Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Bewertung: 4 von 5 Sternen

  4/5 (5700)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  Von Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Bewertung: 4.5 von 5 Sternen

  4.5/5 (5444)