Sie sind auf Seite 1von 7
ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE SI ISTORIA ARTEI CLUJ-NAPOCA MUZEUL TARI CRISURILOR ORADEA ARTA ROMANEASCA ARTA EUROPEANA CENTENAR VIRGIL VATASIANU COORDONATORI Prof. univ. dr. MARIUS PORUMB Membru corespondent al Academiei Romane Conf. univ. dr. AUREL CHIRIAC EDITURA MUZEULUI TARII CRISURILOR ORADEA, 2002 CAHLE DIN SECOLELE XV-XVI DE LA DENSUS in depozitul Muzeului din Deva se pastreaza cateva cahle descoperite, conform registrelor de inventar, in anii ‘60 pe raza comunei Densus, in zona fostului GAS, intr-o s8paturd intémplatoare’ . Din punct de vedere formal sunt reprezentate aproape toate categoriile cunoscute: cahle oala, cable placi si cahle de coronament traforate; motivele decorative sunt, cu 0 singura exceptie, unicate. Caracteristicile tehnice ale pieselor indic& faptul c& ele sunt produsele aceluiagi ate- lier provincial. In paginile care urmeavé vom prezenta pe scurt aceste cahle. 1. Cahla oala cu corpul tronconic, diametrul fundului de 7,5 cm, inaltimea 11 om si deschiderea patrati cu dimensiunea laturii de 21-22 cm; evazarea puternicd'a piesei este marcata in interior de o santuire adanc’ urmat de un dublu bréu reliefat si de un sir de alveole adanci, incizate cu un varf ascutit. Fragmente din dou exemplare. (pl. 1/2) 2. Cahla oala cu corpul tronconic, diametrul fundului de 7 cm, inaltimea 8 cm $i deschiderea triunghiulara cu latura de 26 cm. in interior prezinta acelagi decor ca si vasul descris anterior. (pl. 1/1) Cahlele oali cu deschiderea rectangulara si de- cor interior sunt specifice indeosebi secolelor XVI-XVII; pnd in prezent cunoastem un singur exemplar care ar putea fi mai vechi, din secolul al XV-lea, in depozitul muzeului din Hunedoara?. Oupa dimensiuni piesele de la Densus se incadreaz’ foarte bine in coordonatele secolului al XVI-lea, dar datarea lor este dependenta si de contextul in care au fost descoperite. Cahla cu deschidere triunghiulard este un unicat. 3. Cahla plac’ de forma rectangulard cu dimensiunile 23x24 om, cu rama de fixare in corpul sobei (3,5 om) gi patru picioruge de aceeasi inaltime cu rama; prezint& un chenar simplu, usor reliefat si a fost lucrata Ree Pi es he STRATE intr-un tipar din lemn, ale cérui urme sunt inca vizibile pe avers. Decorul prezinta o scen de vandtoare: registrul central este ocupat de un cavaler clare spre dreapta, Imbracat intr-o tunica scurt& stransd la mijloc cu un brdu $i marcata la partea inferioara prin pliuri schematice, paralele. Personajul poarta cizme scurte (2) cu talpa disproportionat de mare, varf ascutit si pinten cu tija scurta cu terminatie in forma de floare de crin. Pe cap are o palarie cu boruri arcuite, impodobita cu 0 pan’. Pozitia partii superioare a corpului este rigida, capul fiind redat din profil iar umerii $i bratele frontal. In mana dreapta tine 0 lance cu coada lunga, care spre vart are o bandieré din doua limbi de stof’, iar spre capatul opus un inel masiv pentru contrabalansarea greutatii. Mana stanga, indoitd din cot tntr-un unghi aproape drept, este indreptatd spre obléncul seii pentru a fine fraul. Armamentul este completat de o sabie cu taig curb, garda dreapta si maner ugor incovoiat. Calul pare s8 fi fost reprezentat cu harnasament complet - dar in relieful slab al plécii se disting doar saua inalta, arcuita la capete, si fraul; coama este redata prin linii paralele care sugereaza faptul c& era impletita iar coada este innodata. In partea inferioara a placii se observa doi caini de vanatoare, iar coltul superior este ocupat de un vultur cu aripile desfacute. Pasdrea este trasata schematic prin aceleasi lini rigide care marcheaza aripile ‘mari si gatul; penajul de pe corp este sugerat prin hasuri, coada este lunga si bifurcata iar picioarele sunt prevazute cu gheare mari si ascutite. S-au pastrat trei exemplare pe baza carora compozitia poate fi reconstituité aproape integral. (p1.2/1) Cahlele decorate cu scene de vanatoare sunt destul de putin cunoscute pe teritoriul Transilvaniei, astfel & aproape fiecare exemplar constituie in sine o variant nova, Cavalerul ecvestru participa la vandtoare in grup, "Am avut acces la aceste pies prin bunavoinja doamnei Adriana Rusu Pescaru, directoarea Muzeului Judetean Deva, crea ii mulfumim pentru intreg sprijnul acordat 2 Daniela Marcu, Gheorghe Petrov ~ Cahie din secolele XV-XVII7n coleciile muzeelor din Deva si Hunedoara, in Ars Transsilvaniae, I, 1963, pag, 95, i. 2 (in coninvare Marcu, 1883) intr-un alai vanatoresc, pe o cahla descoperita la Dejutiu®, care prezinté o compozitie extrem de elaboraté, cu contururi clare si detalii redate cu deosebita acuratete. in plan central este reprezentat un cavaler tn armura care tine in mana dreapta, in pozitie vertical, 0 sulié cu flamura, iar un al doilea cavaler figureaza in planul se- ‘und, cu echipament identic. Cémpul placii este populat in partea inferioara cu trei cdini de vanatoare intr-un ccadru vegetal, ir in partea superioara cu elemente astrale = soarele, luna si probabil luceaférul -, si cu doug psd un soim agezat intre cei doi cavaleri si un vultur bicetal in coltul din stanga sus. Desi foarte probabil creata intr- un atelier local ~ eventual inspirata de un prototip pe care nu Tl cunoastem, aceasta cahl nu pare sa fi circulat in Transilvania, sau cel putin nu cunoastem i prezent un alt exemplar sau eventual o replica. In schimb s-a bucurat de o mare popularitate la est de Carpati, unde a fost copiata mai mult sau mai pufin direct dnd nastere la cel putin trei variante, descoperite la Curtile Domnesti din Vaslui‘. Acestea au fost intial considerate creatii lo- cale, dar dupa publicarea cahlei de la Dejutiu s-a revenit asupra lor , evidentiindu-se faptul ca au fost inspirate direct de compozitia transilvinean’*. Desigur ca se pot constata unele deosebiri in ceea ce priveste tratarea ‘costumului cavalerului, a harnasamentului si a pasarilor - dar principial schema este aceeasi iar abaterile {in aproape exclusiv de detalii sau de tendinta de a incarca cAmpul plicit astfel incat si nu ramana spafi libere. Singura problema care a rimas in discutie este cea cronologic&: cahla de la Dejutiu este datata in secolul al XV-ea, pe cdnd cele din Moldova in a doua jumatate a secolului al XV-lea® Cavalerul singur la vanatoare este cunoscut in Transilvania insotit de un cerb pe un fragment de cahl aparut in sApaturile de la Vintu de Jos? , sau cu goim pe 0 cahlé descoperita la Racosul de Jos*, din pacate si aceasta pistrata partial. Ambele piese dateaz4 probabil din jurul anului 1500. In Moldova aceasta varianta este atestati din nou la Vaslui* si la Suceava in secolele XV- XVII". Cavalerul vanator circulé deopotriva in zona Buzaului, fiind semnalat la manéstirile Bradu’ si Carnu', fra s& cunoastem ins’ ansamblul in care era integrat. Cavalerul pedestru este reprezentat la vanatoarea ursului pe un fragment de cahlé descoperit la Feldioara'® sau a animalului fantastic la Fagaras!* si din nau la Vinfu de Jos'*. Toate dateaza din prima parte a secolului al XVI-lea In aceasta succinti inventariere, cahl descoperita la Densus apare ca o varianta deosebit pentru care nu cunoastem in momentul de fata nici 0 analogie'*. Daca descompunem imaginea vom observa ci se suprapun doua tipuri distincte de decor: schema este aceea a cavalerului la vandtoare, dar cavalerul in sine este imprumutat din tipologia husarului. Ca elemente specific celui din urma mentionam in primul rand sulita cu bandiera despicata asezata oblic (nu vertical ca in scenele de vanatoare), precum si sabia cu taisul curb. Costumul cavalerului este oarecum neutru, fiind tributar mai degraba modei, si i gasim aproape neschimbat la diferite variante de cavaler, singurul element inedit constituindu-1 palaria cu pana care inlocuieste coiful. Calul este in totalitate caracteristic husarilor: avem in vedere pozitia static’, harnagamentul si unele detalii precum coada innadata si creasta impletité. Celelalte elemente de decor sunt preluate in principiu dintr-o sceni clasicd de vandtoare, asa cum este redactata pe cahla de la Dejutiu; cainii si sugestia unui cadru vegetal {n partea inferioara, precum si pasarea masiva din spatele ® Benkd Elek, Ughy Istvdn - Sxékelykeresztri kalyhacsempék, 1984 ig. 17. A. Andronic $i colab~ Sentierul arheologic Vaslui Principatele rezultate ale sépaturilor din anit 1976-1971. in Acta Moldaviae ‘Meridionaiis, |, 1979, pag.113, fig 6/2, 71 Rica Popescu - Cahie din vremea lui Stefan cel Mare cu reprezentari de cavaleri medievali ‘descoperite la Curtea Dormmeascd din Vasiui, In Acta Moldaviae Meridionalis,1979, fig.2; A. Andronic, Rica Popescu - Vastui -regedinfa Voievodala in secolele XV-XVI, Anuarul institutulul de Istrie si Arheoogie A.D. Xenopol, XVI, 1980, pag. 587. ig. 6/1; Rica Popescu -Catalogul cahlelor din secolul al XV-fa de la “Curile Domnesti” ~ Vastu, in Acta Moldaviae Meriaianalis, I-IV, 1981-1962, pag. 111-138. ' Paraschiva Victoria Batariue- Ateliere pentru producerea cahlelor in Moldova medievala, in SCIVA, 43,2,1992, pag. 218, * Dup& pirerea noastré cahia transiivaneand ar putea s& fie intr-adevar mai veche, dina doua jumatate a secolulul al XV-le, lar piesele ‘moldovenest ar trebui transferate cu un secol mai téraiu Daniela Marcu~ Cahle medieval din Transivania, e& de doctoral, 1998, pag. 179. fig. 64/2 (in continua Marcu, 1998). Adrian Andrei abies Sada tac ston Gai! nate Viude Js, aad exci, 188,89 (contre KA Rus, 198 “og Ina coccetir Daniele Marcu, ‘A, Androni, Rica Popescu - Vaslui - resedint3 voievedalé in secolele XV-XVI, in Anuarul Insttutulu de Istore si Arheologie A.D. pet 1980, 587, fig. 6/2-4; A Andronic, Rica Popescu - Sentierul arheologic Vaslui. Principalele rezults ie le sapatunior din anit Cures Dormeasca, in Acta Moldaviae Meridionlis, VM, 1983-1984, i. 6 ~opiesi extrem de stiizalé data in secoele XV- ‘xv, dat foarte a ewan de fapt veacului al XVII-ea Pataschiva’ Victoria Batasic - Gable din Moldova medieval8, sec. XIV-XVI, 1999, fig. 42/3 si $4/1,2. “Daniela Marcu, Emik pu - Cahle din secolele XVI-XVIlaflate in colectia muzeului judefean Buziu, in Mousaios, V, |, 1994, pag.283, fig. 8. * Jon Obleideahu - 0/2 sozaf@luin secolele XIV-XV ia Bradu, jd. BuzBu, in Cercetari Arheologice, II, 1979, pag. 421. © Daniela Mary ® Calle sasesti ‘Li1,1,1992, paged 5137, fg. 11. Voie Maia Po Meroioalis 1980, 60,1. a 88 29-180, 19.56; AA Rusu, 1998, fig. 121 0 piesa fost preze din secolele XVIXVII descoperite la Feldioara, jud. Brasov, ‘Revista Monumentelor Istorice, “de! ceramice decorative descoperite la Cetatea Fagrasulul Mn ani 1966-1973. in Acta Moldaviae tat la Sesiunea omagiali Radu Popa aInstitutulul de Arheolopie Vasile Parvan din Bucuresti in febrvarie 1685, secatjoban Caps stoner In sipatune de Cotas Fge, ju. Tim, tn context caren permite iso ncararecronlogc, st a Mi cavalerului. Tiparul pentru cahla de fa Densus trebuie s& fi ‘ost realizat de un megter familiarizat atat cu imaginea hhusarului cat si cu aceea a vanatorului, pe care fe-a suprapus Tntr-o creatie proprie. Cele mai vechi cahle cu hhusari au aparut in a doua jumatate a secolului al XV-lea in Polonia’”, dar motivul devine de mare actualitate abia in veaoul urmator's. in Transiivania cunoastem cateva fragmente din secolul al XVI-lea, dar este probabil ca atributele husarilor devin cunoscute nu mult dupa 1458, dati la care se infiinfeaza unitaile lor. Elaborarea scenei poate fi plasati astfel ta granita dintre secolele XV-XV1, intro perioada th care cavalerul gotic in turnir fas treptat locul husarului, precedand momentul de maxima circulafie a celui din urma de dupa 1550. 4. Cahl placa de forma rectangulara (24x25 cm) cu rama inalté de 3,5 cm inclinat’ puternic spre interior, si picioruse de fixare pe revers; prezinté un chenar simplu, reliefat, A fost lucratdintr-un tpar din lemn destul de zat, astfel c’ in unele locuri relieful este aproape sters. Decorul este reprezentat deo rozeté cu opt petale(conturat prin simple nervuri reiefate) iar intre acestea, spre marginile placii se disting flori de crin stilizate. S-au pastrat fragmente din patru exemplare; unul dintre acestea este un rebut, cu decorul deplasat mult spre dreapta i pierdut in chenar.(p1.2/2) Desi motivul rozetei este foarte frecvent in repertoriul decorativ al cahlelor medievale, nu cunoastem nici o analogie potrivita pentru piesa prezentata mai sus. Tipul cel mai réspandit este acela al rozetei intr-un medalion central incadrat de numeroase alte elemente auxiliare de decor ~ 0 compozitie goticd din a doua jumatate a secolului al XIV-lea’® care a ‘cunoscut numeroase variante si a fost copiata in mod repetat pana in secolul al XVil-lea cand motivul, complet degradat, dispare. in principiu considerim ca rozetele mai simple, ocupand integral campul unei placi, sunt Creafille unor ateliere provinciale care prefera decoruri schematizate, mai simplu de realizat. intr-un tablou al evolutiei acestui motiv rozeta de la Densus se situeaza undeva la jumétate, intre rozeta goticd din secolele XIV- XV gi rozeta preluata din arta prelucrarii lemnului, devenité un motiv abstract aproape geometric in secolele XV-XVI. 0 piesa inrudita a fost reconstituita pe baza uunor fragmente pastrate in depozitul Muzeului din Sebes, dar rozeta este aici geometrizata i foarte incdrcata,astfel ca o consider de fapt ulterioara celei de la Densus, care i-a servit probabil ca model®. Cahla dateaz& cel ‘mai probabil din a doua jumatate a secolului al XV-lea sau inceputul veacului urmator 5. Cahl& placa cu dimensiunile 24x22,5 om, rami de fixare inalté de 3 cm, inclinata mutt spre inte~ rior ~ astfel incat este aproape lipita de spatele placi, si cinci picioruse pe revers. Decor: supratata placii este ‘mpartité prin benzi reliefate in patru triunghiuri egale, si in campurile astiel create sunt reprezentate flori de crin stilzate, aseméndtoare celor de pe cahla precedent dar de dimensiuni mai mari. 6. Cahl& placa de forma dreptunghiulara, cu dimensiunile probabile 22x14 cm. Decorul geometric se dezvolta dintr-o proeminenta circulara (dispusa cen- tral) spre coltur si pare sa fie realizat exclusiv din nervuri subir reliefate care se intersecteaz& in unghiuri diferite. (p1.3/5) Compozitile cu baghete reliefate sunt frecvente in Transilvania secolelor XV-XVI, dar aproape fara exceptie acestea sunt dispuse regulat, formand diverse variante de refele®; 0 placd dreptunghiulard din acelasi depozit al Muzeului din Deva este decorat& cu nervuri subfiri aranjate asimetric®, iar cdteva fragmente de la Ziatna cu grupuri de linii??, dar o analogie potrivita pentru piesa de la Densus nu cunoastem. Formatul dreptunghiular pronunfat sugereaza c& era destinata unui registru special din structura sobei, poate la una din extremitaji sau la trecerea dintre corpuri. 7. Fragmente dintr-o placa cu rama, chenar in trepte dublat spre interior de mici reliefuri de forma unor boabe de fasole. Decorul acestei cahle este incadrat intr tun cémp delimitat printr-o banda reliefata decorata cu paste proeminente; pe unul dintre fragmente se observa partea din spate @ unei pasar, respectiv coada si unul dintre picioare (pl.3/2), iar pe celdlalt este reprezentat cel mai probabil un peste cu aripioara dorsalé despicata (p1.3/1). Cele doua fragmente nu se lipesc, dar delimitarea interna prin banda reliefata ne-a determinat si le considerim ca apartinand aceluiagi ansamblu; desigur ele pot s& provind ins& si din piese diferte, chiar dacd din punct de vedere tehnic sunt identice. Primul fragment face parte probabil dintr-o cahla decoraté cu pasarea Phoenix. 0 piesa intregibilé cu acest decor cunoagtem din sapaturile de la Vintu de Jos®, cu insoriptie din 15862, iar un fragment din partea +7 Maria Dabrowska —Kafle | piece kaflowe w Polsce do kofca XVII wieku, 1987, fig 42. ™ Pentru ceracterstcileacestor cable gi circulata lor in tara dgastr.a se vedea Gh.\.Cantacuzina ~ Observati privind unele cane de fa ‘Mantstiea Mitai Vod3, in Studi si cercetar de istoria arte, 16,4, pag. 356 cp mana Vere ‘TypenimSchweizerischen und Ungarischen Kacheltundmaterial in derzweiten Halfte des 15. Jahrhunderts, 1996, pag. 19-20. Gani ar, Aan An isa - Cala sacle X01 cescoperite ln Zatna, jud. Alba, in Arheologia medieval I, 2000, pag. 223, pl. §/1- * Marcu, 1998, pag. 140. Marcu, 1993, fig. 21, datatd in secoele XVI-XVIL Daniela Marcu, Adrian Andrei Rusu~ op.ct. pl.2/1-2 Adrian Andrei Rusu ~ Cahle din Transilvania (). in. Zridava, XIX-XX, 1996, fig. 13. Ina inscriptia a fost cia 1689, dar lao analizd mal atenté a exempiaruli a fost identiticata gi cira 1 (absent pe desenul publicat de [A.ARusu) $1 5-4 dovedt c anul este de taptimprimat in ogling, Discutie in acest sens la Marcu, 1998, pag. 118 153 superioard a unei imagini asemanatoare (dar fara inscriptie) se pastreaz& in depozitul Muzeului din Hunedoara’, indicdnd faptul c& motivul este cunoscut in Tara Hategului Cea mai tarzie reprezentare a pasar Phoenix apare pe o cahli de la Gilau, cu inscriptie 16472", 0 imagine mult simpliticata gi stilizata, incdrcata cu elemente abstracte, redactarea pasérii reflectind 0 pputernic& influent a cahlelor decorate cu pelican’. Dac fragmentul de la Densus apartine acestei serii, el reprezinta in orice caz 0 varianta noua, numai principial apropiata de imaginea de la Vint si foarte probabil mai veche deodt aceasta cu aproape 0 jumatate de secol. In ceea ce priveste cel de-al doilea fragment, acesta este cu totul inedit. Singurele imagini care includ cozi de peste sunt cele ale Melusinei, dar segmentul de Ja Densus nu-si gaseste locul in schema acesteia, indiferent la care dintre variante ne raportam®; este ‘ns posibil ca pe aceasta cahla sa fi fost reprezentata o + sirend simpla, cu o singur’ coada, sau eventual un ani- mal fantastic. 8. Fragmente dintr-o cahla de coronament de forma dreptunghiulara, prevézuta cu rama scunda pe ‘rei laturi gi rama inalté pe latura scurté inferioara (4,5 om), dispusa oblic fata de cdmpul placii. Prezinta un cchenar ingust, usor reliefat, dublat pe latura inferioara de 0 nervurd subtire urmata de un motiv in forma de torsada sugerata prin crestituri foarte fine. Partea central este decorata cu o suiti de coloane cu baza semicirculara sau circulara si fus subtire despartit in segmente de dimensiuni aproape egale prin proeminente circulare puternic reliefate si decorate cu mici pastile; fiecare segment este marcat prin doua - trei inele reliefate. Se pastreaza fragmente din cinci exemplare, motivul decorativ find usor diferit de la un caz la altul; pe unul dintre acestea torsada din partea inferioara a fost inlocuita cu o banda in relief decorata cu mici pastile (pl. 3/3 ) Cahlele de coronament de acest fel sunt alcdtuite din doua registre: in partea interioara 0 succesiune de balustri sau coloane, iar in partea superioara caneluri puternic reliefate. Decorul este completat adesea prin torsade plasate fie la baza piesei, fie intre cele doua registre. In vreme ce registrul superior este relativ con- werior cuncaste mai multe variante, motivul t pana la degradarea completa sau imbogatit cu elemente noi. Aceste t/1-4 cit, fig. 16,80,68,72 reconstituirilor facute din fragmentele descoperite la Vintu de Jos*, dar evoluta lor ine& nu a fost analzata ‘n detaliu. n orice caz piesele de acest fel erau destul de raspandite, trei variante sunt atestate la Vint iar fragmente diverse au aparut in spaturile de la Ordstie si Fagaras *", toate incadrate in secolul al XVI-lea, Varianta de la Densug ar putea fi cea mai veche din aceasta serie. 9. Cahlé de coronament de forma dreptunghiular’, cu dimensiunile 13,8 om (inaltimea totala) si 20 cm (litime pastrat). Prezinté ta partea inforioara un chenar lat de un centimetru, usor reliefat, Decorul este compus din patru registre dispuse pe lungime, dupa cum urmeazé: torsada find in relief, lucrata ‘in tipar, sir de patrate traforate, sir de triunghiuritraforate, iar ultimul registru este compus din triunghiuri pline decorate cu mici cercuri, Traforul este destul de inegal sia fost executat in mod evident dupa imprimarea motivelor decorative in tipar; probabil s-a folosit pentru a taia lutul un obiect cu varful prea lat, ceea ce explica imprecizia si inegalitatile grosiere. Aceast’ cahli nu are nici un fel de sistem de fixare pe spate si probabil functiona cu un olan atasat; in profil este usor concava. Fat de celelalte piese este foarte groasé - aproape doi centimetri, dar s-au pastrat si fragmente din alte doua exemplare nefiresc de subfiri, dintre care unul este re- but. (p1.3/4) Cahlele de coronament tratorate sunt specifice secolelor XV-XVI, perioada in care au fost preferate pentru rezolvarea incheierii verticale a sobei; cu toate acestea repertoriul cunoscut este destul de sdrac. Piese cu partea superioara decupata in forme rectangulare dar suprafata plind cunoagtem din secuime, de la Cechesti si Cristuru Secuiesc®, datate in secolul al XVI- lea. O piesa cu partea superioara decupata in triunghiuri si suprafata traforata in triunghiuri si ove a fost recuperata din depozitul Muzeului din Deva®, iar un frag- ment asemanator se pastreazi in depozitul de la Fagirag™, smaltuit policrom, foarte probabil un import = acestea din ura datate in secolele XV-XVI. Toate exemplarele enumerate nu se apropio ins decat formal de cahla de la Oensus; in general aceasta categorie se caracterizeaza prin cahle de dimensiuni mai mici, si cu prea putine exceptii, ele au un singur registru traforat, suprafata plind find dominant, Cahla de la Densug cu dou registre traforate are o structura extrem de fragilé ~ Si din aceasté perspectiva o buna analogie ne oferd un 8. Decorula fst descirat corect dup pubicareapiesel dea Vin @PUnoscute pana in prezent se afd in depozitele Muzeelor din Deva gi Hunedoara. Marcu, 1993, pag. 97, fg. 7. ospute dov’ variante, Molusina cu cozledezvoltate din corp a Felaioara gi risturu Secuesc, gi Melusina cu cozile la Ture. Discute in acest sons a Marcu, 1998, pag. 100-101 Fragmentole de cahle ne-au fost incredintat spre prelucrae, ir reconstituirle ne apartin.Registul inferior al tla AA Rusu, O.Marcu, §.M.Salonta, op. cit, fig. 94 fragment descoperit la Mandstirea Cerna’. Un exem- plar identic nu cunoastem, dar atat formal cat gi decorativ cahla nu se poate insorie decdat in grupa cronologica a secolelor XV-XVI Din punct de vedere tehnic cahlele de la Densus sunt foarte asemiindtoare. Ele au fost lucrate din pasta de calitate medie degresata in proporti variable cu nisip si pietricele, arsa oxidant mai mult sau mai putin Complet. Lutul a fost presat in negative de preferinta cu © panza cu urzeala deasa, si apoi uniformizat cu mana sau cu ajutorul unei spatule din lemn. Pe avers cahlele pastreaza invariabil urmele unui strat gros de slem galben-caramiziu, de calitate inferioard, partial extolat. Reversul este curat, fari urme de funingine, ceea ce inseamna ca piesele nu au fost intrebuintate in structura unei sobe, Grupul de cahle de la Densus insumeaz fragmente din 21 de exemplare apartindnd la tei categori de forme (1-2: concave, 3-7: placi, 8-9: piese speciale), respectiv noua sau zece variante decorative. Identitatea tehnicd arati fara Indoiald taptul ca piesele au fost, produse in acelasi atelier, care a functionat, dup cum ne permit s& afirmam putinele si indepartatele analogii identificate, la sfarsitul secolului al XV-lea si/sau in prima parte a veacului urmator. Atelierul pare si fi realizat doar produse finite, nu si negative: piesele au doar o factura general asemandtoare, imprimata in principal de modul de tratare a aversului, dar tiparele trebuie s& fi fost cre~ ate de mesteri diferti, deoarece nu exista nici un ele- ment de legaturé intre ele. Desi nu cunoastem conditile descoperinii, este foarte probabil c& aceste piese au fost recuperate din imediata apropiere a atelierului, prezenta mai multor cahle cu defecte de fabricatie constituind un argument serios in acest sens. Daca “depozitul” ar fi fost achizitionat pentru construirea unei sobe nu ar fi inclus rebutur, iar pe de alt parte din punct de vedere stilistic trebuia sa fie ceva mai unitar. Remarcdm si faptul ca dimensiunile sunt variate astfel ca asamblarea sobei ar fi fost destul de dificil Functionarea unui atelier de produs cahle la Densus riméne deocamdata o presupunere. Vehicularea acestor cable in mediul romanese de pe Valea Galbenei la granita dintre secolele XV si XVI este insd o certitudine care reflect o bundstare materialé ce permite astfel de manifestari, la standardele cele mai pretentioase ale epocit Carreaux de pele des XV°-XVI° siécles de Densus, dép. de Hunedoara Résumé Les carreaux de pele présentés dans article, découvertes sur le territoire de Densus, se trouvent dans la collection de Musée de Deva, Ona trouvé 21 pidces (fragmentaire ou complet) repartisé en trois catégories du point de vue de la forme, et neuf variates, décoratives. Le catalogue fait remarquer la diversié des motifs décoratis qui sont en général géométriques et végétaux-stylisés, typiques pour le repertoire des XV'-XVIFsiécles. Les plus intéressantes pidces sont le plaques décorées avec un scéne de chasse, el les fragmment avec des oiseaux et/ou des animaux fantastiques. Tout en suivant lévolution et la dispersion des éléments dcoratifs, 'auteur démontre que les carreaux sont unique dans espace de la Transylvanie - avec une seule exception, Les pidces ont été probablement réalisé dans un petit atelier de poitier quia fonctionné & Densus, au XV'XVI' siécles % A.A Rusu - Mandstirea Cera, in Anuarul Institutului de istorie $i Arheologie Cluj Napoca, XVII, 1985-1986, fig 9a

Das könnte Ihnen auch gefallen