ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE $I ISTORIA ARTEI CLUJ-NAPOCA MUZEUL TARII CRISURILOR ORADEA. SUB ZODIA VATASIANU STUDII DE ISTORIA ARTEL COORDONATORI Prof. univ. dr. MARIUS PORUMB Membru corespondent al Academiei Romane Conf. univ. dr. AUREL CHIRIAC EDITURA NEREAMIA NAPOCAE Cluj-Napoca, 2002CAHLE MEDIEVALE DIN COLECTIA MUZEULUI DIN SEBES (SEC. XV-XVI). in depozitul Muzeului din Sebes, jud. Alba, se pastreazi © interesanta colectie de cahle de soba din secolele XV- XVI". Din punct de vedere formal sunt reprezentate aproape toate categoriile cunoscute: cable concave (oale si castroane), nige, cahle placi si cahle destinate incheierilor speciale, respectiv coronamentului $i colturlor. Motivele decorative sunt unicate in ornamentica acestei ceramici - cu doar céteva excepti care vor fi evidentiate le locul potrivit. Cele mai multe piese au fost descoperite in sipaturile efectuate in 1966 la Dobarca, jud. Sibiu - cladirea nr. 206. ‘Alte céteva provin dintr-o sépaturd de salvare recent efectuata pe teritoriul orasului Sebes, pe amplasamentul Bancli Comerciale Romane?. Prezentam in paginile trmatoare catalogul acestei colecti Cable descoperite fa Dobarca, jud. Sibiu. 1. Cahld oald cu deschiderea patrata (latura 24 cm, inaltime 16,8 cm gr. 0.8/1 cm, df. 5.6 om), lucrata din pasta de calitate medie degresat& cu nisip si pietricele, ardere complet®; lucrata la roat, marginea format cu 0 rama din temn. in exterior urme de utilizare. Decorul inte- Fior se rezuma la 0 nervurd relifata (pl /1). Inv, A 6313. Cahlele oalé reprezinta forma cea mai raspandita a teracotelor, folosita neincetat din secotul al XIV-lea si panda ta sfarsitul secolului al XVI-lea, Caractersticlepiesel de la Dobarca pledeaza pentru o incadrare in veacul al XVI-lea. 2. Fragment de cahla placa fara picior (10,5x7,6x0,8 com), lucrata din pasta de calitate medie degresata cu nisip iar pitricele, presata in tipar cu o spatulé din lemnn, ars DANIELA MARCU ISTRATE complet. Pe revers pastreaza urme de utilizare superficial, ‘Decor: fragment de portal dint-o pies& decorata cu motivul cavalerului fn turnir (pl 1V3). Fragmentul apartine unei variante a cavalerului in turnir? destul de putin cunoscut’in literatura de specialtato, ‘cate a circulat pe teritoriul Transilvanie! in secolul al XVI-ea, foarte probabil in prima jumaitate a acestula. Specific acestel variante este cavalerul reprezentat sub un porta semicircu- lar care pastreaz’ in interior deschideretilobata,incheiat’, in punctele de intersectie cu montanti portalului, In vrejuri luxuriante in forma de S. Cea mai completa imagine pe ‘care o cunoagtem provine de la Sighisoara’, iar fragmente din alte patru variante se pastreaza in deporitul Muzeului National de storie a Transilvaniei din Cluj Napoca’. 0 piesa asemanatoare se afd gi la Sibiu'. 3. Fragment de cahlé plac’ (8x6,5x1 cm) fard picior, lucrata din pasta de calitate buna degresata cu nisip si mica, ardere incompletd; presaté in tipar cu lemin si cu mana. ‘Aversul a fost acoperit cu slem galben cdrimiziu si apot varuit, iar pe revers se pastreazd urme de utilizare superficila, inegal repartizate. Decor: cavaler inarmat cu secure dublé sub un portal gai impodobit cu frunzig bogat ~ reprezenténd fie o scend derivata din Legenda Sféntului Ladislau, fie o varianta a cavalerulul in turnir (pl. V5). Inv. 6313. Legenda Stantului Ladistau a fost destul de populard in Transilvania, fapt reflectat consistent in pictura rmedievala”. Pe cahle aceasta tem este preferata in special * Piesele ne-au fost accesibile prin burdvointa dormnului Nicolae Marcel Simina, crectorul Muzeulu din Sebes,c&ruia Wi mullumim si pe aveastécale pentru Intreaga sa bunivoints * Cercetriinedite, Nicolae Marcel Simina * Pentru aparia si evoltiaacestul motiv: Holl Imre - Kézépkori Kélyhacsompék Magyarorsz4gon |, Bud.Rég., 18, 1958, fi.81, pag 20; Holl Imre ~ Neutronaktivierungsanalyse Mittelalterlicher Ofenkacheln Il, Acta Archaeologica Academiae Sceitiarum Hungaricae, 47, . fig. 12. Hol Imre - Spatgotische ofenkacheln, Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae, 60, 1998, pag. 178, fig. 13. Pentru teritriul Transivanie: Virgl Vatisianu - Istoriaartoifeudale fn Tarte Romine, 199, pag. 754-755, fig. 721; Vietor Eskenasy, Adrian ‘A. Rusu ~ Cahvele cu cavaler in turmir din cetatea cneziala de la Malafesti ud. Hunedoara), In Sargeia, XV, 1981, pag. 111-117. Daniela Marcu - Cahie sisesti din sec. XVI-XVII descoperite la Feldicara, jud. Bragov, in RMI, LX 1, 1992, pag 27-40, < Jlus Bietz- Deutsch-siebenbirgische Hatnerarbeiten fur die Moldau, tn Deutsche Frschungen im Sudasten, 1,2, 1942, tig 2. * MINT, inv 1 56, 163, IV 2814, 1V 4608. Cahele din colecia MNIT ne-au fost accesibile prin bunivoinfa d-nei Ana Maria Szoke, rela Ti mute gi pe aceasta cle * Gahla a mat fost mentionaté fa Stefan Pascu - Mestesugurile din Tansilvania pnd fn secolul al XVi-ea, 1954, pag. 191, fd lustratie ” Vasile Origut - Legends “eroului de frontier" in pictura mediovalA din Transilvania, in RMM, 2, 1974,in Moldova, ecourile sale in spatiul intracarpatc find destul de palide. In stadiul actual al cercetéritor putem enumera doar cateva piese descoperite la Cechesti? si Cristuru Secuiesc"®, precum gi o placa mai elaborata, policrom’, din depozitul muzeutui din Sighisoara’ -toate acestea din seoolul al XVI-lea. Pentru cea de-a doua ipoteza avem in vedere un tip conografic care prezinta un cavaler cu mantie scurta in forma de clopot, avand pe umar 0 arbaleta (2), ‘reprezentat totdeauna calare sub un portal gotic bine studiat. Motivul a fost popular in medile sdsest din a doua jumatate asecolulu al XV-1ea, asa cum sugereaza piesele de a Sibiu"®, Sighisoara” si Rosia". Fragmentul de la Dobérca poate fi datat de asemenea la sfarsitul veacului al XV-lea. 4, Fragment de cahla placd (6x10xt cm) f8r8 picir, lucrata din pasta de caltate buna degresata cu nisip si mica, uscata in straturi, ardere incompleté; presetd in tipar cu Jemn si cu mana. Aversul este acoperit cu un strat subtire de slem céramiziu roscat, iar pe revers se pastreaza urme intense de utilizare, mai ales in zona centrald - sugerand faptul c8 a functionat cu un olan atagat. Decor: fragment din Legenda Sfantului Gheorghe, Stantul este reprezentat pedestru, in armura completa, cu picicarele pe balaurul a ‘cui coada este infésurata pe piciorul sau sténg, In dreapta scenei se destasoara un amplu decor vegetal (pl. 1/4). Inv. A 6313/9. Sfantul Gheorghe s-a bucurat deo imensa popularitate intre creatorii tiparelor pentru cahlele de soba. In Transilvaniacircula mat multe variante ale acestei imagini in secolele XV-XVI, sfantul fiind reprezentat cu predilectie clare. Varianta pedestra este mult mai rara. O pies ‘descoperit la Calnic prezinté un camp incdrcat cu toate elementelelegendei, sa fost datatd inital mutt prea devreme in secolul al XIV-lea'®. La Feldioara, jud. Brasov, a fost descoperité o canlé care plaseaza lupta int-un cadru veg- tal bogat pe un relief stancos'®. Asa cum s-a demonstrat, piesa este creatia unui atelier local care a tunctionat in prima jumatate a secolului al XVI-lea. Fragmentul de la Sebes pare s& fle 0 varianta a cahlei de la Feldioara: compozitia * Geamaleaboratiscend din acest cicly a fost considera malttimp Amitectura, 1/1985, pag. 34; Lia Batrina, Adrian Barina - Legenda Eroul insciva, 41,2, 1 este principiu identic’, numa unele detalii (precum aripa balaurului sau cadrul vegetal) au suferit modificér. Canla apartne in orice caz secolului al XVI-ea. 5. Fragment de cahla placa (12x9,7x0,8 om) fr picior, dupa urmele de arsuré de pe revers, a functionat probabil ‘cu un olan atasat. A fost Iucrata din pasta grosierd, cu nisip, pitricele si rar mic8, arsa incomplet;tiparul a fost mai inti umplut cu tut in locurile adancite, si apoi a fost asezata cantitatea de lut care constituie placa propriu-zisd ~ astf incdtreieful pare lipit pe placd. Aversul pastreaza amprentele fibrei lerinoase a tiparului, i este acoperit cu lem céramiziu-roscat. Reversul a fost nivelat cu o panza rosieré si pastreaza urme medi do utilizare. Decor: husar Imbracat In armurd din placi gi avand capul acoperit cu 0 ‘ciciuld scunda cu marginea intoarsa, impodobité cu dou (?) pene mari in lateral, Gavalerul este redat frontal g tine in mana stanga o lance in poziie vertical (pl 1). Inv. A 6313/1 Cahlele decorate cu husari s-au bucurat de 0 mare ;opularitate in secolele XVI-XVII pe teritoriul tari noastre”. in Transilvania sunt atestate numeroase variante”, una dintre acestea find fragmentul de la Dobérca, pentru care ru cunoastem‘n prezent o analogie porivits.Piesa nu poate fidatata decdt destul de larg, ina doua jumatate a secolulul XVI sau in prima jumatate a secolului urmator. 6. Fragment de cahid placd (15x12xtem) f&ra picior, lucrata din pasta de caltate buna degresata cu micd gi nisip, ardere complet; presaté in tipar ou o pénz. Pe rovers se pastreazi urme medi de utilizare inegal repartizate. Decor: personaj nud reprezentat destul de stangad, paryjal din spate, partial din profil probabil fragment din scena care i prezinta pe Adam si Eva, de o parte si de alta a copacului pe care este Incolacit sarpele (pl. 1V6). inv. A 6313/7 Cea mai apropiata analogie la care ne putem raportaa fost descoperita tot la Feldioara”’, pe o cahla placa de o ‘buna factura gotic tarzi, datata in secolul al XVI-lea. O compoztie populard, care face aluzie la aceasta tem, se regaseste pe o placd de la Vad, jud. Hunedoara. Autorul 0 cahli descopert ta Bitrita- Gheorghe Sebestyen - Sul Sugalete, tn de Frontier8" In ceramica monumentala din Tansivania si Moldova, pag, 169. Paraschiva Victoria Bataruc demonstra! ins cu argumente convingdtoae cl personaulreprezentat pe cai nu este Latislau, ci magul Balthazar ~Paraschiva Victoria Bataiue, -Cahle decorate cu subject religioase, descoperite in Moldova, in AT, NV, Bucuresti, 1994, pag. 122-123. * Benkd Elek, Ughy Istvan - Szekelykereszturikélybacsempék, "idem, tig. 87 " Barbu Sétneanu - Despre teracotele sucevene, tn BOM, 93, 1997, 1984, fig. 3. ag, 199, Barbu Sltneana - Ceramica romineasca, 1838, pag. 130. "Horst Kiusch - Die Entstehung des Kechelofens und seine Frihformen in Ruménien, Forsch, 3, 1-2, 1990, tig. . ° Julius Be - op. i. 3 “Thomas Nagler «Un depocit de placi oramentale descoperit Rog. Brag, , 1967, p.146, fg. °* Radu Hele Cevatea din Gini, Bucutet, 1968, i. 4 °*D. Marcu - Cate sisest. fg 6, po. 34 la Rosia (raionu! Sibiu ),n Culegere de studi si cercetii, Muzeut ” Gheorghe Gantacuzino ~ Observafil privind unele cahle de 1a Mandstirea Mihai Vodi tn SCIV, 16, 1965, 4, p.745-763 - eu bibliografa probleme ° Ietvin Mei - Fgurenveraierte Ofenkacheln volkstdindichen Characters aus dem mittelaitefichen Ungarn in Acta Arhaeclogien Scentiarum Hungaricze, 12, 1960, plGXIV2; BenkS Ele, Ughy Istvan - op.ct. fig. 29; Benk6 Elek - A kGzépkori Keresctir szék régészeti topogréfidja, 1982, pl. 73/7. O propunere de tipologie pentru acest motiv fa Daniela Marcu Istrate - Cahle transitvdnene decorate cu ‘cavaleri. IV Husarul (sec. XVI-XVAI, incurs de apariie, Analele Banatuli, 2002. *D. Matcu - Canle sasest.., ig. 12. Daniela Marcu - Cable medievate descoperite a Vad (ud. Hunedoara) In AT, IV, 1994, p. 160-161, 169, fig. 2c.negativuluifolosit pentru imprimarea piesei de la Dobérca 5-2 inspirat in mod evident dintr-o scent de acest tip, pe care insa nu a infeles-o decat partial, astfetc& sarpele s-a transformatintr-un element decorativ iar din copac a rimas doar o sugestie, Piesa nu poate fi mai trzie decat secolul al XVElea 7. Fragment de cahla placa (8x9x0,5 cm) lucrata din past’ de calitate buna degresatd cu nisip gi mic’, ardere complet; reversul a fost nivelat cu o spatulé din lemn si pastreaza urme intense de utilizare. Decor: pasare cu aripi desfacute - probabil dintr-o scend de vanatoare (pl. 113). Inv. A 6313/6 Pe cahle pasérile sunt, cu exceptia acvilei, elemente de decor auxiiare, menite sa completeze o scena, fie din perspectiva simbolicd intregind o anume sernificate, fie pur gi simplu cantitatv, pentru a elimina un spatiu gol. Ele apart in principal in scenele de vanatoare, sub forma vulturului sau a goimului. Pe o cahla de la Densus, jud. Hunedoara’ un vandtor cilare este insotit de un vultur cu aripile desfacute redat frontal, de dimensiuni mari, ocupand aproximativ un sfert din suprafata placi. Cahla este datata la sférsitul secolului al XV-lea si fnoeputul veacului al XVI-ea Tot un vultur, dar bicefal siceva mai mic, apareintr-o soend de vanatoare pe o cahla de la Dejuti, datata in secolul al XV-lea, [n mod exceptional o pasare este reprezentaté pe o cahlé decorata cu Sfantul Gheorghe din secolul al XV-ea, ddescoperita la Cechesti, jud. Harghita. Dimensiunile mari ale pasarii de la Dobarca sugereaza o oarecare inrudire cu cahlele de la Densus gi Dejutiu amintite mai sus, dar 0 imagine comparabili nu cunoastem. Cu titlu de ipoteza propunem o datare tn secolul al XVI-tea. 8. Fragment de cahld placa fara picior; dupa urmele de arsura a functionat cu un olan atasat, cu partea de con- tact de forma circulara. Este lucraté din pasta grosier& cu pietricele, nisip si foarte multé mica, arsa incomplet si presatd in tipar cu lemn gi cu mana. Decor: probabil frag- ‘ment dintr-un animat fantastic sau o copie nereusit& dup’ ‘motivul leului cu coada biturcata. Poate fi dataté in secolul XVI (pl V7). Inv. A 6313. ‘9, Fragment dintr-o piesa de coronament sau de colt (8,9x10,6x0,8-1,5 cm) in forma de blazon, fixaté in soba 2 Daniela Marcu Istrate- 2002, pag. 79-84, pl. 1/1. Benk6 Eiek, Ughy Istvan ~ op.cit., fig. 17. * idem, fig. 12 * Cercetii tnd inedite, Sorin Coc. * Virgil Vatigianu - op cit, pag. 722. * Adrian Andrei Rusu ~ le din Transilvania (1!) AM, 1, 1996, pag.127, printr-un picior triunghiular ale carui urme se pastreazi pe rovers. Este lucrata din pasta grosier& degresat8 curisip Si pietricele, presat in tipar cuo spatula din lem -arpiciorul adaugat neglient cu ména. Aversul (si reversul partial) a fost acoperit cu smalf verde irizatin arginti. Decor: stema Sibiului compusé din cele doua sabii incrucisate care suprapun in acelasi plan un triunghi fncheiat fa colturi cu frunze informa de inima, arin partea superioarancadreazd ‘© coroana (pl 11/5). Inv, A 6313/8, Forma speciala a piesel este destul de rar tntdlnita in materialul cunoscut din Transilvania, Un blazon fara decor a fost descoperit in sépaturila de la Cluj - Sala de Box", piese decorate cu grifon sunt cunoscute la Hunedoara’ §i ‘Alba lula, iar un blazon de dimensiuni mari decorat cu scena Adoratiei Sfintei Doroteea a fost descoperit la Bistrita” Blazoane decorate cu cerb, respectiv cu pasarea Phoenix, provin de la Vintu de Jos. Stema Sibiului este, pe de alté parte, unul dintre motivele decorative cele mai frecvent utiizate pe cahle. Diferite variante ale acesteia ccunoastem la Sibiu®, Fagarag® , Racosul de Jos" si Vintu de Jos®, databile in sec. XV-XVI. Piesa de la Sebes este probabil cea mai tarzie din aceasta serie, datorita faptului & blazonul prezinta o forma atestaté pentru prima data in 1631" Cahle descoperite in sdpaturile de salvare dela BCR 1. Fragment de cahlé niga lucrata din pasta de calitate medie degresaté cu mica, nisip si rar pietricele, ardere coxidanta incompletd. A fost lucrata la roata sub forma unui cilindru, ulterior sectionat pe vertical formandu-se 2-3 nse. Pe ravers prezinta urme superficiale de utilizare. (pl. V3) ‘in toate zonele in care au fost intrebuinfate sobe din cahle, nigele sunt o prezenta constant8; tipologia cea mai frecvent utilizata le considera dealtfel ca reprezentind 0 categorie aparte care, alaturi de cahlele oalé si de cele cconvexe, s-aaflat la baza evolutiei ceramicii de acest tip in Transilvania cunoastem doar cateva astfel de cahle, probabil datorita faptului c& find tucrate la roata olarului ‘ragmentele sunt usor confundabile cu cele apartinénd unor vvase de uz comun. Putinele piese pe care le putem aminti au fost descoperite la Cristuru Secuiese, cetatea Lita™, able din secolele XV-XVIde la Densus,invo\. Art romineasc®,art# europeans. Centenar Virgil Vatasianu, * Lia Barina, Adrian Barina ~ Elemente de iconografie crestind In ceramica monumentalé, in SCIA, 40, 1983, pag 43-62. ® AARusu ~ Cafle din Tansilvania (|), pag, 148, fig. 13. AA. Rusu, Daniela Marcu, Sanda Mihaela Salontai~ Gotic $i Renastere la Vingu de Jos. Catalog de expozifie, 1998, fg. 123, 124 Horst Klusch - Zauber alter Kacheln aus Ruminien, 1999, tg. 29, 32. Volca Maria Pugcau -PIaci ceramice decorative descoperit la Cetatea Fadrasulul fn anid 1966-1973, AMM, I, 1980, p.223- 278, fig. 15. Gercetit inet ale autoarel © AA Rusu, D. Marcu, S. M. Salontal ~ op.cit., fig. 110. ® Horst Klusch - Zauber alter... fi. 33. % Rosemarie Franz - Der Kachlofen. Enststehung und Kunstgesehicttliche Entwicklung vom Mittelalter bis zum Ausgan des assizismus, 1969, pag. 11-14. ® MNIT, inv, F 24570, F 24574, F 24575, F 24576, F 24577, F 24981, F 24582.Racosul de Jos® gi Vintu de Jos”, databile in secolele XV-XVL 2. Fragment de cabla concava (castron?) lucrata din past de calitate bund degresata cu micd si nisip, ardere oxidanta completa. A fost lucratd in tipar prin presare cu 0 spatula din lemn si cu mana, iar interiorul a fost decorat ulterior cu sanfuri circulare reatizate manual. Pe revers prezinti urme superficiale de folosire (pl. V2). O piesa asemanatoare, usor concava si decorata cu cercuri concentrice incizate, a fost descoperité in sapaturile de la Feldioara si datata in secolele XVI-XVII"*. Maniera de ‘realizar a decorului prin presarea pastei crude cu degetele este specific’ mai ales discurilor decorative, dar este folosita tuneori si pentru modelarea parti inferioare a unor cahle ‘ali. Atat forma piesei, mai apropiaté de castroane decat de cable placi, cét si decorul, pledeazé pentru o datare in secolul al XVI-lea 3. Fragment de cahla placa usor concava (gr. 0,7 cm), lucrata din pastd de caltate buna dagresata cu nisip si mica, ars inoxidant complet. A fost lucrata in tipar prin presare ‘cuo spatula din lern, Nu are decor, dar pe revers pastreaza urme consistente de utilizae (pl. 1V/3). Poate fi dataté in secolele XVI-XVIL 4, Fragment de cahlé placa fara sistem de txare, luorata din pasta de calitate medie degresatd cu mica, nisip si mici piericele, arsd inoxidant complet. Cahla este lucratd in tipar, dar aversul a fost decorat cu alveole realzate manual; pe rovers pastreazd urme de utlizare (pl 1V/4). Poate fi datata in secolul al XVI-ea. 5. Fragment de cahlé placa fara sistem de fxare, lucraté din pasta de calitate medie degresata cu nisip, mica si pietricele, ars inoxidant complet. Aversul este decorat prin incizie cu motive geometrice, intre care si steaua lui David. Pe revers pastreaza urme de lipitura de lt din corpul sobei, si de funingine (pl.1V/2). Cahlele decorate exclusiv cu mo- tive geometrice sunt specifice indeosebi secolelor XV-XVI, dar inte putinele fragmente cunoscute ca provenind de pe teritoriul Transilvaniei nu se af nici o analogie pentru piesa in discutie. Pentru tehnica inciziei, rar folosita in ornamentarea cahlelor, mentionam lotul de cahle descoperit la Zlatna, datat de asemenea in secolele XV-XVI? 6. Fragment de cahia piacd fara picior, avand pe revers urme de pedunculi care facilitau fixarea in peretele sobei. Decor: Sfintele Barbara gi Ursula cu atributele specitice (pl IVM1).O piesa aproape identica a fost recuperata din depozitul Muzeului Unirit din Alba lula‘; cahla nu a fost datata in mod expres de autor, dar indirect rezulté o incadrare la sfargitul secolului al XV-lea gi inceputul veacului urmater, > cercetil inet ale autoare. AA, Rusu, D. Marcu, S. M, Salontai~ op. cit, fig. 91, 92 ™ DMarcu - Cahle sisest.. fig. 16. interval in care trebuie inscrisa si cahla de la Sebes. 7. Fragment de cahlé placa fara picior, lucrata din past de calitate buna degresatt cu mica gi nisip, ardere ‘oxidant incompleta, presata in tipar cu lem. Pe revers urme superfciale de utiizare (pl. 11/2). Decor: fragment dintr-o cetate. Fragmentul face parte probabil dintr-o compozitie legat de Legenda Sfantului Gheorghe intr-o redactare completa, cu regele si regina in fafa cetajii asediate; nu excludem nici varianta unei imagini cu cavaler. Nu ‘cunoagtem nici o analogie potrvit $i ipotetic propunem 0 incadrare in secolul al XVI-lea 8. Gable placi de forma triunghiulara, fird sistem de fixare in corpul sobei, destinate colturilor sau coronamentului. Piesele sunt lucrate din pasta de calitate ‘medie degresata cu mica, nisip si rar pletricele, arsa oxidant incomplet, Au fost lucrate in tipar, iar pe revers prezinté ‘urme superticiale de utilizare (pl. 14,6). Acest tip de cahle este réspandit in Transitvania in secolele XV-XV1. Din punct de vedere formal presupunem ca erau fotosite pentru a facilitafixarea pieselor in forma de blazon sau medalion, cu picior triunghiular, in zona colturilor. Ele sunt totdeauna plici f8rd sistem de fixare in corpul sobel, Numeroase fragmente au aparut in sapaturile de la Racogul de Jos $i Fagaras"’, exemplare decorate cu retele geometrice se pastreaz4 in depozitul muzeului din Cluj iar piese decorate cu romburi sunt cunoscute din sapaturite de la Vintu de Jos*; un fragment dintr-o cahla decorata cu portal gotc si tun animal provine de la Micasasa“*. Toate acestea sunt datate in secolul al XVi-lea 9. Fragment de cahla de coronament decupata, lucrata din pasta de calitate bund degresata cu risip si pieticele, ardere oxidant completa, presat’ in tipar cu o spatula din lemn gi cu mana, Aversul este decorat cu micialveole trase din pasta (pl. 1/6). Cahiele de coronament avand partea superioara decupatd in forme ce sugereaza creneluri patrate, dreptunghiulare sau triunghiulare, sunt in secolele XV-XVI aproape la fel de frecvente ca si cahlele oald, dar cu toate acestea in literatura de specialitate nu intalnim decatrelativ putine exemple care sa ilustreze aceasta afirmatie, O bund ‘analogie pentru piesa in discutje ne ofera o cahlé descoperita la Feldioara’, datata in secolul al XVI-lea Cable diverse 1. Cahla placd (22x22x0,3 om) far picior, lucrata din pasta de calitate bund degresata cu nisip, ars& complet; placa a fost presata in tipar cu o pana iar rama a fost fnisata cu 0 spatula din lemn. Pe avers se observa urme de slem cardmiziu albui, suprapus de urmede var, iar perevers urme de utiizare %D, Marcu, AA.Rusu - Cahle din secolele XV-XVII descoperite la Zatna, jud. Alba, n AM, IN, 2000, pag 222, pl. 271.2 © RA. Rusu - Cale din Transilvamia (1), 19. 4 “+ corcotirl Tne inedite ale autoarl “© MINT, in, F 26845, F 26842. © AA Rusu, D. Marcu, S. M. Salontai~ op.cit., fi. 101 “KR Rusu = Cable din Transitvania (ll), pag. 131-132, fg. 9 © DMareu - Canie sasest.. tig. 23a,a” intensa. Decor: vulturredat frontal, probabil bicefal, incadrat ‘ntr-un medalion circular n partea de jos inscripie “M (M2). Descoperireizolatd la Vintu de Jos (pLV/1), Vulturul este destul de rispandit in decorul cahlelor de sob’, Probabil cea mai veche pies4 descoperita in ‘Transivania este cea de la Micdsasa", datatd de A.A Rusu spre sfarsitul secolului al XV-lea. Vulturut bicefal patrunde in aceasta ornamenticd la mijlocul veacului al XVI-lea, dar ‘va cunoaste o raspandire mai mare abia in secolul fa XVIII- lea, Anterior anului 1700 cunoastem doar céteva placi ceramice cu acest decor. 0 cahla cu inscriptie “DS” si anul "1610" a avut o circulafie destul de mare: un exemplar a fost publicat de Barbu Statineanu” altele identice se afla in depozitele muzeelor din Cluj si Stantu Gheorghe® Vulturul ocupa aici intreg cdmpul placi, delimitat de 0 bordura decorativa cu mici proeminente circulare. O pasate ‘mai schematizata incadrataintr-un medation circulara fost descoperité in zona Sibiului®: medalionul este decorat cu ‘motive vegetal la fel gi bordura marginal, iar in spatile rmase in colturile placii sunt reprezentate flor cu tulpina sifrunze. Cahla este dataté tn 1644, an inciza in interiorul medalionului. Piesa de la Vintu este destul de apropiata de aceasta variant ir vulturul pare sa fie chiar o copie destul de fidela, coar cu un grad de stilizare inca mai avansat. Decorul din exteriorul pasdrii este insa diferit: medalionul este marcat prin lini incrucisate, bordura marginala este ‘compusé din cupe de lalele afrontate, gi doar tlorie din ccolturi mai amintesc de cahla de la Sibiu. in ansamblu ins& elementele marginale fac legitura cu alt tip de piese, cele decorate cu pelican’: si aici medalionul este marcat prin lini, in colturi sunt reprezentate motive vegetale atat de stilizate neat au devenit geometrice, iar bordura marginal, restransé a laturile scurte ale cahle, imita cupele de lalele, Cahlele cu pelican au fost datate in a doua jumétate a secolului al XVI-lea, pe baza putinelor analogi care au fost identiticate in momentul respectiv. Cahla de la Sebes se incadreaz& in lnii mari in acelasi interval: ea trebuie sa fie Utterioaré piesei de la Sibiu (sau relativ contemporand in cazul in care ambele au avut un model comun) dar anterioar& substantial pieselor cu pelican de la Deva si Hunedoara, al caror grad de schematizare este extrem. In Cconseciné propunem o datare la mijlocul sau in primele decenil de dupa mijlocul secotului al XVIt-oa 2. Fragment de cahla placa (22,8x18,7x0,65 om) cu piciorul rupt, lucrata din pasta find degresata cu nisip, arsi superficial, presaté in tipar cu 0 panz’; partial arsa “© RAR Rusu -Cahve din Transilvania (1!) pag 132, ig. 10. ©, Barbu Slitineanu ~ Pi de ceramicd romineascé din secol romdneascd, 1998, fig. 111 NIT, iw. 11115, iow. 1196, % Horst Kusch - Zuber alter Kacheln .., tig. 21 ‘Daniela Marcu, Gheorghe Petro - Cable din sec. XV-XVII, in cole ® Giteva consideraji generale asupra acestui tip la D. Marcu, Gh. ® Horst Kluseh - Zauber alter Kacheln .., fig 42 MINIT, inv. 1907, 11169, 11186, 11165, © mai multe exerplae in depozitul muzeuui, din colectia Adolt secundar. Aversa fost acoperit cu un strat gros de slem cardmiziu inchis, astazi partial extoliat. Pe revers se pstreazi urme intense de utiizare. Decor: cetate cu§ turnuri intr-un medalion aproximativ oval, conturat print-o banda lata, decorata cu o retea de linii neregulate. Scobiturile laterale sunt ocupate, pana la marginea plici, de motive fiorale. Cetatea ste agezat’ pe un potir cu picior inal, ‘nconjurat de asemenea de motive tlorale stiizate, pe care \e regasim si in exteriorul medalionulu, in colfurile plac. La cele trei turnuri din mijloc este sugerat un parament regulat, din blocuri de piatra, iar cele laterale sunt marcate ‘fumai prin finii verticale paralele. in stanga cetatii se descitreaza o inscriptiereliefat’, compusd din majusculele "A" sil" (pl. HIV). Cahlele avand in cAmpul central imaginea unel cetat sunt foarte frecvente in Transilvania secolelor XVI-XVII. In stadiul actual al cercetarilor presupunem ca la originea acestei imagini s-a aflat un blazon care a fost preluat in secolul al XVi-lea, dar pierdut destul de repede atat semnificatia initialé cat si forma, fiind inlocuit cu un medalion romboidal. in veacul al XVII-lea aceste cahle sunt puternic influentate de structura pieselor cu masca feminina ‘inmedalion octogonal, de unde copiazafrecvent elementele auxiliare de decor®. Cahla de la Sebes presupunem cd apartine perioadei de inceput, deoarece forma generalé a medalionului pastreaza inca amintirea unui blazon. Pana ‘cand un studiu de sinteza va analiza in detaliu aceste cahle, ru putem propune decat o cronologie foarte larg, la sfarstul secolului al XVI-lea si prima jumétate a veacului urmator. Aceasta variant, n momentul de faf4 un unicat, este posibil sa fi fost destul de raspandita in veacul al XVIl-lea, supraviefuind, in forme mult alterate, si in primele decenii ale secolului al XVIt-tea: 0 cahla asemanatoare, cu inscriptie 1707 este frecvent atestata in Transilvania, si o cunoastem in diferite interpretari la Sibiu, Cluj si Stantu Gheorghe! 3. Fragmente dintr-o cahl plac fir picior(dimensiuni reconstitute 23,75x23,75x0,9 cm), lucrata din past de calitate buna degresat’ cu mica si nisip, uscatd in stratur, ardere completa. Presata in tipar cu 0 spatula din lemn, pistreazai pe revers urme consistente de utiizare. Decor: rozetd cu opt petal, foarte stiizaté (pl. V/2). Rozeta face parte dintre preferatele creatorilor de tipare, flind prezenta pe canle intr-un numar mare de variante, iIncepand cu rozeta goticd din secolul al XIV-lea*, ‘cunoscdnd in veacurile XV si XVI multe interpretari cu 0 lul al XViLea, in PIR, Vil, 1938, pag. 47. B. Slatineanu - Coramica fia muzeelor din Deva si Hunedoara, in AT, Il, 1983, 23-106, tg. 7. Petrov ~ op.cit., pag. 104-106. Resch, penteu apart gi evoluia acest motiv vez uit Tamas, Verwandte Typen im Schweizerichen und Ungarischen Kachelfundiaterial ‘In der zweiten Halfte des 15. Jahrhunderts 1995,tendinga evidenta spre simpiificare, si contopindu-se in ‘veacul al XVIl-lea cu rozeta geometrizatd, preluata din arta crestaturilor in lemn*”. Variantele sunt insa atat de ‘numeroase incdtrareori se intémpla si identiticdm analogi perfecte, cel mai adesea fiind siliti s& extindem aria ‘comparator in interiorul unor grupe largi. in mod fericit piesa de la Sebes are un precedent intr-o cahla dela Densus, Create a unui atelier provincial, care prezinté o rozeta cu ‘opt petale conturate prin nervuri reliefate simple, iar intre acestea, spre marginile plac, flori de crin stilizate, Cahla este datata in a dova jumatate a secotului al XV-lea sau la inceputul veacului urméitor®, iar piesa de la Sebes se ‘ncadreaza probabil in acelasi interval, eventual prelungit pana la mijfocul sec. XVI. Un fragment dintr-o piesa asemndtoare se afld in depozitul de la Ziatna® 4. Fragment de patritd (11,2x13xt 3 cm) lucrata din pasta grosiera degresata cu pietricele,nisip gi mica, uscata ‘in straturi gi ars& complet. Pasta a fost presatain tipar cu panza iar reversulnivelat cu o spatula din lemn gi cu mana; pistreazd urme de ardere secundara pe ambele fee. Decor: fragmentul apartine probabil unei compozifii cu husar, vvarianta care prezinta cavalerul imbracat in armura si avand pe cap un coif cu aparatoare pentru gat si viieraridicata {pl 1/2). Cea mai completa imagine pe care o cunoastem a fost descoperita la Cristuru Secuieso® gi este datata in a doua jumatate a secolului al XVi-lea, mentindndu-se in wz itn prima parte a veacului urmator. Fragmentul dela Sebes prezinté o variant’ ceva mai tarzie, cémpul plicit fiind imbogatit cu un motiv geometric care sugereazd scutul. Poate fi datata la inceputul sec. XVII. 5. Fragment de cahla placa (9x7x0,5 om) fara picio lucrata din pasta de calitate medie degresata cu pietricele, nisip si mica, ardere superticiala, reversul nivelat cu lemn sicu mana, Decor: pasére schematizat trasata prin incizie in pasta cruda (pl. IIW/4). Inv. 1750. Aga cum am aratat mai Sus, acest motiv decorativ este greu de inseriat, de asemenea tehnica inciziei este rar folosité. Cahla se incadreaz& oricum in secolele XV-XVI. Medieval stove tiles in The collection of the Museum in Sebes (15th -16th centuries) Abstract In the store of the Museum in Sebes, district of Alba there is preserved an interesting collection of stove tiles that date back in the fifteenth and seventeenth centuries. From formal point of view there are represented almost all typas of the categories known: concave tiles (pots and bowls), niches, plate tiles, crownings and corners. The decorative motives are unicates in the ornamentic of that ceramic, with some exceptions only. The most numer- ous pieces have been found by the archeological diggings done in 1966, at Dobarca, the district of Sibiu, house rr, 206. Some others are issued from a recent rescue digging in Sebeg, on the location of the Romanian Commer- ial Bank. Finally, a small group of tiles are inherited from the ancient collection of the museum, with an unspeci- fied discovery place. The study presents the catalogue of that collection, the presentation of each piece being accompanied by comments on shape and decoration; in certain situations the nearest analogies are mentioned. The tiles discovered in Dobarca are decorated with knights (the knight in tournament and hussar), saints (Saint George and Saint Ladislau), characters, birds and fantastic animals, heraldic motives as the coats of arms of Sibiu city The tiles discovered on the territory of Sebes City are decorated with the figures of Saints Ursula and Barbara and with geometrical motives. From the tiles with an unknown place of discovery we mention the ones decorated with the eagle, the fortress and the rose 0 scurtisintezAa prezenelacestor cable pe teritoriutransitan la D. Marcu, A.A Rusu~op.ct., pag. 223, © D, Marcu Istrete ~ Gahle ain secolele XV-XVI de la Densu..., p39. 83 0. Marcu, AA. Rusu ~ op.cit., fig. 5/2 Bonk Elk — oc, fg. §9, catalog VB, Bek Eek, Deretr Iv, Shey Ata = Kaipkori mezdiros a Sxékelyftdon, 1997, p40?ead 4 8 6 Planga I: 1. Cahl& oala. 2. Cahla castron. 3. Cahla niga. 4,5. Cahle triungiulare, 6, Cahla de coronament, Planga Ill: Canla decorata cu cetate, sec. XVII. 2. Fragment de cahla decorata cu cotate. 3-4. Fragmente de cahle decorate cu pasari. 5. Fragment de cahla in forma de blazon decorata cu stema Sibiulul Planga II. 1. Cahld decoraté cu husar. 2. Fragment de patrif. 3. Fragment de cahla decorata cu caval in ‘turnir. 4. Fragment de cahla decorata cu Sfantul Gheorghe. 5. Fragment de cahlé decoraté cu Stantul Ladisau. 6. Fragment de cahla decorata cu Adam si Eva, 7. Fragment de cahla decoraté cu animal fantastic.} Planga IV: 1. Cahld decorat cu Stintele Barbara si Ursula, 2-4. Gahle decorata cu motive geometrice. Plansa V: 1. Cahla decorata cu acvild 2. Cahla dacorata cu rozetd.