You are on page 1of 22

Castele de apa

1.Definitie.Rol.
Castelul de apa este o constructie inginereasca formata dintr-un rezervor de apa
asezat la inaltime fata de teren si dintr-o constructie de rezistenta care sustine
acest rezervor (turnul castelului).O serie de lucrari anexe, necesare exploatarii
complecteaza constructia unui castel de apa.
Castelul de apa este o parte componenta- partea de inmagazinare si compensatie
a unei retele de alimentare cu apa, pentru nevoi industriale sau pentru
alimentarea cu apa potabila a unei localitati.Prin asezarea rezervorului de apa la
inaltime, el are si rolul de a mentine o presiune ridicata in reteaua de distributie
de apa.
Castelele de apa se aseaza pe cate posibil cat mai aproape de centrul de greutate
al consumului de apa, realizand pe aceasta cale, cu cheltuieli reduse, presiunea
necesara in retelele de apa fara a recurge la instalatii costisitoare de pompare a
apei.
Castelele de apa se intrebuinteaza in mod frecvent pentru alimentarea
industriilor, statiilor, si depourilor de cale ferata etc, in care caz castelul se
executa chiar pe locul de utilizare.
Castelele de apa nu au capatat pana in prezent o solutie arhitectonica suficient de
satisfacatoare.
Avantajele castelelor de apa fata de rezervoarele ingropate,sau de suprafata
costul statiei de pompare a castelului este mult mai redus decat acel al
unei statii de pompare cu debit variabil, care sa mentina presiunea
constanta a apei dintr-o retea deservita
alimentarea cu apa este asigurata si in cazul unei intreruperi temporare a
curentului electric ce alimenteaza statia de pompare
poate fi asigurata alimentarea in bune conditii a unei industrii cu
necesitatii foarte variate de debit in cursul aceleasi zile

spatiul necesar pentru castele este redus si se pot amplasa in incinta unei
industrii;uneori castelele pot face corp comun cu cladirile industriei,
ajungandu-se astfel la importante economii de materiale si spatiu
Dezavantajele castelelor de apa in fata rezervoarelor ingropate,sau de
suprafata
sunt mai costisitoare si putin indicate pentru volume mari
sunt mai putin bine izolate decat rezervoarele ingropate care se izoleaza
cu un strat de pamant
efectul contractiei si temperaturii este mai sensibil decat la rezervoarele
ingropate
sunt constructii foarte sensibile la cutremure avand o masa foarte
mare,ridicata la inaltime mare

2.Criterii de clasificare
I.Din punct de vedere al materialului folosit avem:
- din lemn,cu rezervor captusit cu tabla sau metalic;
- metalice
- din beton armat -monolit
-prefabricat si parte monolit
-beton precomprimat,prefabricate
- mixte infrastructura din zidarie,beton armat monolit sau metal;
rezervoare de beton armat monolit sau metal

Castel de apa din lemn

Castel de apa din zidarie

Castel de apa din beton armat monolit

Castel de apa metalic

II.Din punct de vedere al exploatarii , se deosebesc castele de apa:


- cu innoire continua de apa,care necesita o izolare termica redusa (castele
de apa din gari)
- cu regim de functionare cu intermitente mari si o izolare termica puternica
pentru a le feri de inghet (castele de apa folosite la lucrari agricole)
III.Din punct de vedere al scopului, se deosebesc castele de apa pentru :
- alimentarea cu apa potabila- castele de apa in Kuweit folosite pentru
alimentarea cu apa potabila

- alimentarea cu apa industriala

- alimentarea cu apa de incendiu-Foisorul de Foc folosit de pompieri 1935

- toate scopurile

IV.Din punct de vedere al capacitatii de inmagazinare, se deosebesc


capacitati:
- mici, pana la 100 m
- mijlocii de 100-500 m
- mai mari de 500 m

3.Elemente componente ale castelului de apa


Fundaia
- tip izolat, elastic;
- tip pahar;
- tip inel;

Turnul
- sistem cadre spaiale, in variantele stlpi i grinzi sau stlpi i
planee intermediare;
- sistem perei continui (cu sau fr nervuri verticale exterioare, de
tip pilatri);

Rezervorul (cuva)
- seciune circular (troncon interior+troncon exterior);
- seciune dreptunghiular;

Plniile rezervorului
- plnia interioar;
- plnia exterioar;

Termoizolatia rezervorului (cuvei)


- vata de sticla, vata minerala sau polistiren expandat cu grosimea de
50 mm;
- bariera de vapori carton sau panza bitumata;
- stratul exterior de protectie al termoizolatiei tencuiala cu mortar
de ciment-var sau beton sustinute de o plasa din otel beton,
ancorata in peretii rezervorului cu agrafe metalice, iar in cazul
tencuielii si o plasa de rabit;

Elemente anex
- scar de acces;
- instalaia de vizitare a staiei de pompare (amplasat sub rezervor,
in interiorul turnului);
- instalatiile necesare circulatie apei, de pompare a apei, de
alimentare cu energie electrica, de iluminat, paratrasnet etc.

Elemente componente ale unui castel de apa

Rezervorul de apa
Rezervorul de apa sustine la inaltime prin turnuri si constructii de orice natura,
trebuie in primul rand sa indeplineasca toate condiile de alcatuire si rezistenta.,
prevazut, pentru a putea inmagazina si pastra apa, astfel cum s-a arata la
rezervoarele subterane.In plus condiile specifice acestor constructii sunt altele si
anume :
- izolarea lor termica este mai slaba fata de exterior ca la rezervoarele
subterane unde pamantul de acoperire realizeaza o foarte buna izolare
- temperaturile mai mari din timpul verii si cele scazute din timpul iernii au
o actiune mai puternica ca la rezervoarele subterane
- in unele cazuri se admite pentru nivelul apei o inaltime mare in vederea
realizarii unei constructii economice a turnului si uneori pentru a se
realiza anumite efecte arhitectonice
- este necesara o impermeabilitate absoluta, mai riguroasa decat la
rezervoarele subterane unde in general o pierdere mica de apa nu are
consecinte atat de daunatoare ca la castelele de apa
Ca forma in plan rezervoarele castelelor de apa pana la 50 m se fac circulare,
sau mai rar dreptunghiulare; cele cu capacitate mai mare se fac mai intotdeauna
circulare.Problemele de spatiu disponibil pot face ca si rezervoarelor mari sa li
se dea o forma poligonala acoperita ce poate face corp comun cu turnul
castelului.
Rezervorul cel mai simplu este cel cu fundul plan acesta formand in intregime
partea de sprijin a rezervorului.Este o constructie dezavantajoasa din punct de
vedere static, in fundul si peretii rezervorului aparand momente incovoietoare
importante.De aceea, acesta solutie se va adopta numai pentru rezervoare de
mica capacitate.
La rezervoare ce reazema pe mai multe serii de stalpi sau la cele rezemate pe
ziduri concentrice, fundul poate fi realizat dintr-un planseu chiar la dimensiuni
mari ale rezervorului, deoarece se pot realiza plansee cu grinzi continui si
descarcari pe console,deosebit de favorabile din punctul de vedere al
comportarii statice.

n general se adopt rezervoare cu seciuni circulare

rezervor cilindric cu baza n cupol

rezervor tronconic cu baza in cupol

rezervoare cilindrice cu evazare superioar

Cand rezervoarele sunt legate monolit de constructia de sustinere, se iau masuri


necesare ca deformatiile rezervorului datorita diferitelor solicitari, sa nu dea
nastere la eforturi suplimentare importante.
Rezervoarele castelelor de apa trebuie prevazute cu o serie de goluri pentru
trecerea conductelor de alimentare, iesire, golure si preaplin.Aceste goluri
trebuie lasate inca de la turnarea betonului, strapungerea ulterioara a peretelui
rezervorului dand nastere la fisuri si pierderi de apa.De asemenea trebuie
asigurata libera dilatatie a conductelor pentru a nu produce fisurarea betonului
din cauza variatiilor de lungime.
Pentru marirea stabilitatii castelelor de apa, se va cauta intotdeauna sa se
coboare, pe cat posibil, centrul de greutate al intregului ansamblu, prin reducerea
greutatii proprii a elementelor din partile superioare ale castelului.

10

Rezervoare prefabricate si precomprimate


Elementele prefabricate fara precomprimare, nu pot fi utilizate la rezervoarele
din castele de apa, decat pentru acoperis sau elemente de izolare.
Precomprimarea aduce solutii noi si importante imbunatatiri in constructia
rezervoarelor din castelele de apa.
Prin precomprimarea rezervoarelor monolite,se realizeaza pereti de beton armat
cere au numai compresiune.Pe acesta cale dispare pericolul fisurarii betonului,
iar betonul ramane mereu cu compresiuni ce-i imbunatatesc impermeabilitatea.
Se pot realiza deseamenea rezervoare din elemente prefabricate, asamblate prin
postcomprimare.Daca executia este ingrijita, au aceeasi avantaje ca cele
monolite precomprimate si in plus se executa mai usor.Utilizarea unor elemente
curbe ce au numai compresiuni este foarte indicata fig (VII 13)

Datorita postcomprimarii se pot realiza fara greutate rezervoare usoare cu pereti


de 10-15 cm si care dau rezultate deosebit de bune la inaltimi mari de
apa,depasind la inaltimi mari de apa,depasind 10 m.

11

Acest sistem de precomprimare este mai dificil ca la poziionarea inelar, dar are
cteva avantaje importante:
- elimin petrecerile din nervurile de ancorare, mustile pentru
pretensionare i reduce numrul de ancoraje;
- pierderile de tensiune sunt diminuate;
- accesul tehnicienilor n zonele de realizare a operaiunilor de
precomprimare este mult mai uor, acestea efectundu-se la marginea
superioar a rezervorului.
La construcia rezervoarelor realizate din beton prefabricat se utilizeaz
elemente de beton armat prefabricate, de tip plac. Pentru asamblarea acestor
elemente prefabricate ntre ele, se utilizeaz una din urmtoarele procedee:
asamblarea pe vertical, prin intermediul realizrii unor stlpisori din beton
armat monolit;
asamblarea pe orizontal, prin precomprimare (armtura postcomprimat),
utiliznd fascicule poziionate n anuri orizontale, blocate in nervuri
verticale exterioare.
Rezervorul se asambleaz la sol i apoi se lifteaz la poziie, cu ajutorul
cablurilor montate pe scripei fixai la partea superioar a turnului.

Constructii de sustinere a turnului


Constructia de sustinere a rezervorului de apa are caracteristica de a fi altfel
alcatuita incat sa suporte o sarcina mare asezata la inaltime mare.S-au executat
asemenea lucrari la care inaltimea de presiune a apei ajunge la 50 m, iar sarcina
verticala provenita din greutatea apei si rezervorului se ridica la mai multe mii
de tone.
Inaltimea turnului este astfel determinata, incat sa realizeze in reteaua de
distributie a apei presiunea de serviciu necesara.In mod normal presiunea in
conducte nu trebuie sa fie mai mare de 6 at, deoarece peste acesta presiune,
costul retelei si a lucrarilor de etansare a imbinarilor, devine oneros, iar in retea
se produc accidente dese.

12

Formele pe care poate sa le aiba turnul unui castel de apa, difera cu materialul
intrebuintat, metodele de executie, probleme de rezesitenta si stabilitate etc.In
toate cazurile, putem intalni turnuri inalte ce sustin rezervoare mici, turnuri joase
ce sustin rezervoare mari si toate situatiile intermediare posibile.
Cerintele arhitectonice indica adesea a se merge catre rezervoare inalte cu
diametre mici, chiar atunci cand pe aceasta cale se ajunge la o oarecare scumpire
a constructiei.
Turnurile pentru castele de apa se fac cu:
- pereti plini si in acest caz peretii pot fi realizati din zidarie de
caramida,zidarie de caramida cu ranforti, clavouri de beton armat si
stalpisori turnati monolit, peretei plini de beton armat, executati cu cofraj
lunecatoare
- stalpi independenti de beton armat,legati cu centuri de rigidizare sau prin
plansee,spatiul dintre stalpi ramanand liber sau fiind inchis cu zidarie de
caramida sau prefabricate de beton

Castel de apa realizat din pereti plini de zidarie

Castel de apa realizat cu stalpi de beton independenti

13

- turnuri executate din clavouri prefabricate de beton (clavourile pot fi


drepte sau curbe
- turnuri din beton armat monolit turnat in cofraje alunecatoare

14

Turn din beton armat monolit turnat in cofraje alunecatoare

15

Tehnologia lucrrilor de realizare a unui castel de ap 300 mc si


H=15,20,25,30.35 m in cofraj glisant

1.Descrierea lucrarii-date generale


Prezenta fisa trateaza tehnologia de executie a unui castel de apa de 300 m,
capacitate de H=1535 m si diametrul turnului 3.70 m.
Castelul de apa este o constructie din beton armat cu turnut executat in cofraje
glisante si rezervorul monolit avand cofrajul exterior si armatura, montate la sol
si liftate la cota.
Peretele turnului are grosimea de 18 sau 23 cm si la interior 3-5 plansee de beton
armat pe care reazema conducte tehnologice si scara de acces.
Peretii rezervorului montat au grosimi variabile de la 10-22 cm.
Acoperisul rezervorului este prezentat in 2 variante :cu acoperis monolit de tip
cupola si acoperis din elemente prefabricate de tip T.
2.Descrierea executiei lucrarii
Lucrarea se executa cu cofraj glisant de inventar pentru construtii cilindrice
pentru realizarea turnului si un echipament unic de liftare la cota a rezervorului
montat la sol.
3.Descrierea tehnologiei de executie
Daca lucrarea se executa in comun acord cu subantrepriza este necesara
organizarea unei conduceri unice si stabilirea responsabilitatilor pe tot timpul
executiei.
3.1Trasarea fundatiilor
Fundatia pentru castelul de apa ce urmeaza a se executa in cofraj glisant se
traseaza cu deosebita precizie respectandu-se abatarile admisible stabilite in
plansa de executie.Pentru aceasta trasarea se va face in raport cu reperii betonati
fixati in afara constructiei, astfel ca ei sa nu fie influentati de executarea
lucrarilor.

16

3.2.Turnarea fundatiilor
Fundatiile pentru castelul de apa de 300 m capacitate ce urmeaza a se executa in
cofraj glisant, se traseaza cat mai exact in raport cu reperii fixati conform
punctului anterior.
Terenul de fundare pe care urmeaza sa se toarne betonul, se verifica daca
corespunde ca natura prevederilor din proiect.De asemenea, se verifica
dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor, in comparatie cu cele
prevazute in proiect.
Se procedeaza apoi la nivelarea, curatirea si pregatirea terenului conform
proiectului.
Pentru fundatii, inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica :
- corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si ca nivel,cu cele din
proiect
- orizontalitatea si planeitatea cofrajelor
- fixarea cofrajelor de elemente de sustinere si de contravantuiri
Armatura se monteaza in pozitia prevazuta in proiect,avandu-se grija ca acesta
sa isi mentina pozitia in timpul turnarii betonului.
Inainte de a incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele
corpuri straine, morat ramas de la turnarea precedenta.
La turnarea radierului se vor utiliza agregate avand D max. cat mai mare posibil
folosindu-se o compozitie de beton care sa asigure o consistenta
vartoasa.Betonarea se va face in straturi de 30-50 cm grosime in functie de raza
de actiune a mijloacelor de compactare (vibrator).
Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor respectanduse grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu normle in vigoare.
Tratarea betonului dupa turnare se va realiza prin stropire periodica cu apa sau
acoperire cu materiale de protectie pentru a se asigura conditii favorabile de
intarire si a redce deformatiile din constructie.

17

3.3 Glisare turn


Pe suprafata superioara a betonului turnat, de unde incepe glisarea cofrajului se
va executa un nivelment general, determinandu-se diferentele de cota.Cercetarea
denivelarilor fata de planul orizontal, care trece prin punctul cel mai ridicat al
suprafetei betonului, se face turnandu-se un strat de beton de egalizare.
Stratul de beton de egalizare trebuie sa fie mai lat decat grosimea peretelui
pentru a permite rezemarea panourilor de cofraj.
Inainte de inceperea montarii cofrajului, se traseaza conturul peretilor pe
suprafata betonului de la care se porneste glisarea.
Conturul peretilor se va materializa cu vopsea pe suprafata betonului de pe care
se va porni glisarea.
Dupa trasarea peretilor, se marcheaza pe conturul lor pozitia jugurilor.
La executarea elementului de constructie de la care structura urmeaza sa se
realizeze in cofraj glisant se vor lua masuri ca mustatile care intra in peretii ce se
executa prin glisare sa se monteze cu ingrijire, mentinandu-se pozitia lor corecta
in tot timpul turnarii betoanelor respective, pentru a se evita eventualele devieri
care ar putea impiedica montarea cofrajului glisant.
Cofrajele glisante de inventar pentru constructii cilindrice sunt cele care vor fi
folosite pentru acesta lucrare.
Montarea cofrajului glisant se executa in urmatoare ordine :
-

panourile de cofraj;
jugurile;
rigidizarile intre panouri si tiranti
platformele superioare de lucru
elemente de sustinere a platformei la interior
cadrele de lemn, deasupra jugurilor, care sustin armtura si instalatiile
reteaua de nivel si firele de plumb
instalatia dispozitivelor de ridicare
instalatia de alimentare cu apa,sanitara,semnalizare
sprijinirile provizorii
scarile de acces

18

3.4 Liftare rezervor montat la sol


Cofrajul se compune din elemente de rezistenta formate din generatoare si inele,
fiind simplu rezemat pe o serie de suporti in dreptul generatoarelor la cota.
Panourile de cofraj sunt metalice de 8 tipuri care acopera toata suprafata
inferioara a rezervorulul.
Elementele de rezistenta sunt montate la sol pe un sistem de scaune sunt liftate
la cota cu ajutorul la 24 verine.
Verinele sunt dispuse pe o platforma solidara cu generatoarele cofrajului, putand
fi manevrate prin intermediul unei pompe centrale amplasata pe aceeasi
platforma.
Montarea echipamentului incepe prin montarea la partea superioara a turnului a
inelului central, concomitent cu montarea celor 24 de console care la randul lor
sunt prinse de inelul central.
Liftarea se face in conditii de verificare permanenta si corectare a orizontalitatii
esafodajului care are de asemenea un sistem de glisare in dreptul esafodajului cu
peretele cilindrului.
3.5. Turnarea betonului la cuva
Ordinea de executie a elementelor de cuva:
- se toarna grinda de la baza cuvei
- se toarna fundul cuvei si tubul central
3.6.Turnarea betonului in grinda circulara
Dupa verificarea armaturii avand cofrajul metalic, la cota, se toarna cu ajutorul
pompei de beton, grinda circulara de la baza cuvei.
3.7 Turnarea betonului in cofrajul fundului cuvei si in tubul central
La 10-12 ore de la turnarea grinzii circularea se va incepe ridicarea schelei
metalice care va constitui suportul pentru podina de lucru de pe care se va turna
fundul rezervorului si peretele tubului central.

19

3.8 Turnarea betonului in cuva


Se iau toate masurile de curatare a rostului de turnare din grinda de baza a cuvei
pentru a asigura infratirea dintre betonul vechi din grinda si betonul proaspat din
peretele cuvei.
Astfel dupa verificarea armaturii si eventual complecarea armaturii se spala
suprafata de contact a betonui,se indeparteaza eventualele reziduri provenite din
spalare sau resturi de beton care nu au intrat in grinda.
Se uda rostul de turnare mentinandu-se umiditatea pana ce rostul a fost tratat cu
lapte de ciment pe o lungime de 2-3 m., dupa care se monteaza panourile de
cofraj incepandu-se turnarea betonului.
Pe masura ce turnarea betonului in panoul inel inainteaza, se asigura inainte
curatarea, udarea, tratarea cu lapte de ciment, cofrarea iar din urma complectarea
cofrajului.
3.9.Executarea tencuielilor interioare
3.10.Treceri de conducte
4.1 Masuri de securitate si sanatate in munca

20

Castel de apa cu cu alta utilitate decat constructie hidroedilitara

Un castel de apa transformat in locuinta de lux, langa Bruxelles

21

22