Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
FACULTATEA DE INGINERIE
SECIA: I.P.A.
COORDONATORI:
STUDENT:
2007
Capitolul 7 -Concluzii...........................50
Bibliografie.................................51
Capitolul 1
Introducere
In tara noastra, in ultimii 40-45 ani, fabricarea laptelui praf a cunoscut o dezvoltare foarte
mare, devenind o industrie moderna, in special prin introducerea in productie a unor utilaje de inalta
tehnicitate si a prefectionarii permanente a procesului de fabricatie.
Prezentul proiect prezinta procedeul de obtinere alaptelui praf .
Pe baza continutului de materie grasa exista mai multe sortimente comercializate dintre
care cele mai cunoscute sunt:
-laptele praf tip 26 cu continut in materie grasa de 26%;
-laptele praf 20 cu continut in materie grasa de 20%;
-laptele smantanit cu continut in materie grasa de 1,5%.
Proiectul a fost structurat pe sapte capitol, respective:
-
Primul capitol este cuprinde prezenta introducere, date generale referitoare la produsul
In cel de al treilea capitol sunt descrise etapele procesului de obtinere a laptelui praf
In urmatoarele doua capitole s-a realizat intocmirea bilantului masic, bilantului termic si
Capitolul 2
Caracteristici generale
Caracteristicile produsului finit
Tipuri de lapte praf si material prima utilizata
Pe baza continutului de materie grasa exista mai multe sortimente comercializate dintre
care cele mai cunoscute sunt:
-laptele praf tip 26 cu continut in materie grasa de 26%;
-laptele praf 20 cu continut in materie grasa de 20%;
-laptele smantanit cu continut in materie grasa de 1,5%.
Material prima folosita pentru obtinerea laptelui praf este supusa unor norme severe :
-o aciditate mai mica de 20T;
-un gust si un miros de lapte proaspat;
-o consistenta normala si o culoare alba normala.
Caracteristici
Sferica sau ovala
O suprafata neteda
O suprafata incretita
Marimea
particulelor
10-250m
Continutul de aer
Continutul de apa
10-15%
3-4%
Densitatea
aparenta
0.5-0.8g/cm
Continutul de
lactoza
38%
Continutul de
materie grasa
Continutul de
gaze
Viteza de
umectare
50%
20-26%
1,5%
O2 sub 1-2%
CO2 , N2 variabil
Variabila
Observatii
Pentru o uscare corespunzatoare 646c28g
Atunci cand aerul este excesiv de cald, apa din
granule fierbe intensive ceea ce duce la formarea
de cratere la suprafata granulelor
Pulverizare pe disc centrifug duce la formarea de
particule groase. Pulverizarea cu jet sub presiune
duce la formarea de particule fine. Marimea
particulelor este proportionala cu gradul de
concentrare prealabil al laptelui
Sub forma de pungi
Valorile mai ridicate ale acestui continut
afecteaza conservabilitatea, in special, pentru
valori mai mari de 5%
Densitatea este invers proportionala cu continutul
de aer inglobat in granule.Laptele smantanit praf
este mai dens datorita continutului sau mai redus
in materie grasa. Pe de alta parte, granulele de
lapte smantanit sunt mai putin poroase (datorita
continutului de materie grasa care are tendinte de
umflare).
Pentru laptele normalizat praf
Pentru laptele smantanit praf
Pentru laptele normalizat praf
Pentru laptele smantanit praf
Acest continut creste odata cu cresterea
particulelor de materie grasa deoarece spatiul
dintre aceste globule este mai mare
In functie de marimea particulelor. In functie de
porozitatea lor (marimea globulelor de materie
Maximala
Solubilitatea
Maximala de peste
97-99%
Microflora
0
0
Sub 150000
germeni/gram
Culoarea
Aspectul
Gustul si mirosul
Consistenta
Proprietatile
organoleptice
tabel nr 2
Lapte smantanit
%apa (maxim)
Aciditatea
laptelui
recontituit
(laptele
praf+apa) (T)
Solubilitatea %
4
15-20
4
15-20
5
15-20
98
98
98
Continutul de cupru
maxim, ppm
Continutul de zinc
maxim,ppm
Continutul de staniu
maxim,ppm
Continutul de plumb
maxim,ppm
3.5
3.5
3.5
60
60
60
1.5
1.5
1.5
%masa grasa
1.5
Cauza
Fenomen
Materie
prima
acida.
Degradarea partiala a
Temperatura de uscare ridicata. proteinelor
O stocare necorespunzatoare
646c28g : etansietate
necorespunzatoare 646c28g si
o temperatura de stocare prea
ridicata.
Formare de cocoloase
Prezenta de umiditate.
Hidratarea lactozei si
cristalizarea sa sub forma
Ambalaj neermetic
de monohidrat de lactoza
Prezenta de particule
Uscare prin scurgere de
Caramelizarea lactozei
calcinate
film.O
temperatura
prea si degradarea proteinelor
ridicata. Un timp de contact
prelungit cu aerul cald.
Prezenta de urme de lapte
uscat pe peretii utilajului
(curatire
necorespunzatoare
646c28g )
Brunificare (gust si
Temperatura de stocare
miros dezagreabil)
prea ridicata. Un continut de
apa prea ridicat.
Gust si miros de seu
O expunere indelungata la
lumina.O expunere indelungata
la aer. Prezenta de metale grele
in special cupru. Temperatura
de stocare ridicata. Prezenta de
aer . Ambalaj necorespunzator
Degradarea proteinelor
Oxidarea grasimilor
Lapte de
Lapte de bivolita
Lapte de oaie
Lapte de capra
Compozitia
chimica
Continutul in apa
Continutul in
materie grasa
Continutul de
lactoza
Continut de
substanta uscata
Continutul de
vitamine
Elemente
minerale
preponderente
Elemente
minerale
deficitare
Granulometria
materiei grase
Valoarea nutritiva
Valoarea
tehnologica
vaca
Relativ
stabila
Normal
Normal
Variabila
Foarte variabila
Relativ variabila
Scazut
Ridicat
Scazut
Foarte ridicat
Ridicat
Normal
Variabil
Constant
Bogat si variabil
Variabil
Normal
Scazut
Ridicat
Scazut
Normal
Ridicat
Depinde de rasa
Calciu
Calciu+fier
Sodiu+cloruri
Variabila
Mare
Usor de
procesat
Mica
Redusa
Se preteaza greu la
procesul
Mare
Se preteaza greu
la procesele
de smantanire
de prelucrare
Mica
Se preteaza greu
la procesele de
prelucrare
fosfor legat de sub forma de acid fosforic cu continut de acid glutamic, serina, prolina, leucina si
chiar cisteina. Proteinele serice sunt reprezentate prin lactalbumine, lactoglobuline,
serumalbimune, proteaza si peptine. Aceste proteine, dupa coagularea laptelui trec in zer.
Lipidele din lapte sunt trigliceride, fosfolipide si steridele. Acestea se afla in stare de emulsie
globulara ce pot fi sferice sau elipsoide si au un diametru de 2-10 microni. Glucidele sunt
componentele laptelui formate din lactoza, glucoza so galactoza. Determinarea glucidelor din
lapte atesta starea de sanatate a ugerului vacii, stiind ca la vacile cu ugerul bolnav continutul de
lactoza din lapte este scazut. Vitaminele din lapte sunt de tipul A si acestea provin din caroten,
vitamina B1, B2, . B12, sintetizate de catre bacterii la nivelul rumenului, vitaminele C, D, E, K,
PP si acidul folic. Substantele minerale din lapte sunt formate din numeroase formatiuni de
macro si microelemente. Printre principalele macroelemente amintim : Ca, P, K, Na, Cl, Mg si S
iar ca microelemnte citam: Fe, Cu, Li, Va, Str, Cr etc continutul de substante minerale ridicand
valoarea nutritiva a laptelui iar Ca si P avand un rol important in procesul de coagulare.
Mentionam ca laptele cu un continut redus in saruri de calciu coaguleaza greu sau nu coaguleaza.
Acesti anticorpi au importanta practica deoarece prezenta lor ofera laptelui proprietati
nutritive, terapeutice, bacteriostatice si uneori chiar bactericide:
gazele din lapte, sunt date de prezenta CO2 in lapte proaspat cantitate, ce scade dupa
muls in timp ce creste cantitatea de oxigen si azot, bazele prezente influenteaza negativ
densitatea reala a laptelui, motiv pentru care acestea se determina corect dupa doua ore de
muls.
In compozitia laptelui pot fi gasite diverse substante nocive ajunse accidental ca de
LAPTE DE LAPTE
DE LAPTE DE LAPTE
DE
VACA
1.031
Densitatea
g/100g lapte
Subtanta
1.028 -1.033
uscata
12.4
g/100g lapte
BIVOLITTA
1.031
OAIE
1.034
1.029 - 1.032
17.4
1.028-1.038
17.3
CAPRA
-
13.2
11.9 - 14.2
3.8
16.7 - 18.5
7.5
6.3
4.1
3.4 - 6.1
137
7.1 - 8.4
185
4.0 - 13.0
183
4.1
56-381
91
138 - 207
137
136 - 200
115
95
56 - 112
3,3
120 - 140
4,1
2.8 - 3.7
3.9 - 4.3
80 - 145
5,3
3.7
5.0 - 11.6
Enzimele din lapte sunt : peroxidaza, catalaza, fosfataza, alcalina, fosfataza acida, lipaza,
proteaza si lactoza. Prezenta acestor enzime in lapte poate avea aplicabilitate practica astfel :
peroxidaza este o enzima care se gaseste numai in lapte nefiind de origine mamara.
Aceasta este distrusa la temperaturi de peste 70 C si absenta ei serveste pentru controlul
pasteurizarii laptelui ;
fosfatazele alcaline si acide au origine mamara si acestea sunt distruse prin incalzirea
laptelui la 83 C timp de 13 minute. Lipsa fosfatazelor ajuta la efectuarea controlului
pasteurizarii joase si mijlocii a laptelui ;
lipoza este tot o enzima de origine mamara insa aceasta poate fi produsa si de catre
microorganisme. Diferenta intre aceasta este data de faptul ca lipoza de origine mamara
este distrusa la temperatura de 70 C, iar cea de origine microbiana se distruge numai la
temepratura de 80 C ;
proteaza si lactoza sunt enzime tot de origine mamara cu deosebirea ca proteaza poate fi
de origine microbiana si aceasta contribuie la hidroliza proteinelor din branzeturilor tari
in peptane, polipeptide si aminoacizi ;
pigmentii din lapte pot fi grupati in pigmenti endogeni, adica produsi in organismul
animal cum sunt : lactocromul si riboflavina si pigmenti exogeni care provin din furaje
cum sunt-carotenul, xantofila si clorofila ;
Consistenta este data de fluiditatea caracteristica, fara ca aceasta sa fie filanta, vascoasa sau
milaginoasa. Consistenta anormala a laptelui se exprima de fapt atunci cand in efectivul de vaci
exista boli ale ugerului sau laptele a fost necontaminat cu diferite microorganisme ca urmare a
efectuarii unui muls neigienic.
Culoarea alba cu nuanta galbena la laptele de vaca si capra si alba specifica pentru laptele de
oaie si bivolita. In cazul aparitiei unor nuante necaracteristice la lapte, acestea sunt datorate unor
nereguli ce persista in furajarea animalelor, igiena mulsului si pastrarea starii de integritate a
laptelui.
Mirosul, caracteristic speciei, insa putin pronuntat. Mirosul este dat de catre acizii grasi
volatili insa mirosul necaracteristic care poate compara este dat de o serie de factori ai mediului
inconjurator. Ca aplicatie practica se retine necesitatea acordarii unei atentii deosebote in ceea ce
priveste asigurarea unui microclimat corespunzator in adapost si asigurarea igienei
corespunzatoare 646c28g la muls pentru obtinerea unui lapte salubru.
Gustul dulceag, placut caracteristic laptelui proaspat. Gustul dulceag al laptelui este dat de
lactoza iar aroma caracteristica este data de starea chimica componentelor din lapte :
smanatanirea
Extragerea din lapte a unei cantitati de grasime care ar corespunde reducerii procentului de
grasime cu o diviziune determina cresterea densitatii 0,001, iar a substantei uscate cu
aproximativ 0,09.
Depistarea falsificarii prin smantanire este mai anevoioasa, extragem o cantitate mica de
grasime. Dificultatea rezulta din faptul ca valoare procentului de grasime variaza mult sub
influenta a diferiti factori. Denaturarea poate fi dovedita in mod concludent numai pe baza de
comparatie cu probe martori.
Grasimea extrasa din lapte poate fi determinata prin calcul cu relatia :
G = G1-G2 X 100/G1 ; G = cantitatea de grasime extrasa din grasimea totala a
laptelui integral.
Smantanirea se considera sigura daca procentul de grasime este mai mic cu 0,4 - 0,5 fata de
media zonei din care provine laptele.
-
Cantitatea de lapte smantanit adaugata poate fi determinata prin calcul dupa relatia :
Ls = G1-G2 X 100/G2
Ls = cantitatea de lapte smantanit introdusa fata de lapte integral
-
lapte;
favorabile pentru contaminarea masiva cu microorganisme, sursele fiind apa murdara folosita,
vase necorespunzator spalate, neefectuarea filtrarii laptelui imediat dupa mulgere, pastrarea mai
mult timp a laptelui in grajd dupa mulgere, nerespectarea regulilor elementare de igiena de catre
mulgatori etc.
Pastrarea mai mult timp a laptelui neracit, creandu-se conditii favorabile pentru
care se urmareste obtinerea de catre furnizor de avantaje materiale sau mascarea unor defecte.
Dintre cele mai frecvente falsificari se mentioneaza:
Smantanirea partiala a laptelui prin smantanirea naturala, constand in extragerea grasimii separate la
suprafata laptelui dupa un timp de pastrare, in scopul valorificarii smantanii astfel obtinute;
Adaugarea de sare de bucatarie in lapte in scopul cresterii densitatii, in situatia in care aceasta a fost
diminuata ca urmare a adaugarilor de apa;
Adaugarea in lapte a unor substante conservante (perhidrol, acid boric, acid salicilic, acid benzoic)
cu scopul de a impiedica dezvoltarea bacteriilor si acidularea laptelui. Aceasta falsificare este foarte
daunatoare, intrucat consumarea laptelui astfel tratat, produce tulburari gasro-intestinal, in special la
copii;
Adaugarea de substante neutralizante (carbonat sau bicarbonat de sodiu s.a) pentru a diminua
aciditatea si a impiedica precipitarea cazeinei. Adaugarea acestor substante este foarte daunatoare prin
faptul ca modificandu-se pH-ul laptelui, se creaza conditii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor
proteolitice, cu formare de substante toxice.
Tabelul 5- Cele mai frecvente defecte ale laptelui materie prima
Defectul
Cauza aparitiei
Defecte de culoare
Culoarea rosie
Culoarea albastruie
Culoare galbena
Miros de grajd
Miros de medicamente
Gust acru
Gust amar
Gust ranced (de sapun)
Gust sarat
Gust metalic
Gust de nutreturi
Lapte murdar, cu
2h
Capitolul 3
Elemente de inginerie tehnologica
Procedeul clasic de fabricare a laptelui praf
Etapele tehnologice de fabricare a
laptelui praf sunt urmatoarele:
1. Receptie, filtrare si racire
Laptele receptionat conform normelor prescrise privind proprietatile organoleptice si fizicochimice, este imediat supus unor operatii de filtrare, care se realizeaza, de regula, folosind un
dispozitiv centrifugal perfotmant si adoptatcapacitatii de productie. Ulterior, functie de regimul
de functionare a procesuluitehnologic, laptele filtrate este:
3. Pasteurizarea
Cu toate ca uscarea ulterioara a laptelui distruge o mare parte a microflorei, o pasteurizare
suplimentara s-a dovedit a fi necesara pentru distrugerea speciilor rezistente cum ar fi: sporii
streptococii termorezistenti si micrococii. Uscarea prin scurgere de film pe valturi este destul de
eficienta din punct de vedere al sterilizarii, dar prezinta inconvienientul major de a afecta
calitatea produsului.
4. Concentrarea
Concentrarea, in tehnologia de fata, este o operatie similara cu cea efectuata in diferitele
sortimente de lapte concentrate. Ea este necesara in tehnologia uscarii laptelui pentru evitarea
termodegradarii laptelui. Gradul de uscare este strans legat de gradul de concentrare
prealabila. O concetrare optima minimizeaza formarea de pungi de aer in particulele de lapte,
pungi care pot avea un rol nefast asupra etapei ulterioare de conservare a laptelui. Pentru mai
multa eficienta se recomanda ca uscarea sa aiba loc sub vid in utilaje performante si putin
voluminoase.
Operatia de concentrare se justifica prin consumul sau redus de enrgie, dat fiind faptul ca
eliminarea unei cantitati de un kg de apa necesita un consum de abur cald in timpul uscarii de
2-8 ori mai important decat etapa de uscare. Consumul de materie auxiliara kgabur/kg apa
eliminate este redat in urmatorul table:
Operatie (utilaj)
Concentrare sub vid
Uscare prin scurgere de film pe valturi
Uscare in pulverizator
Din datele prezentate in tabelul de mai sus, rezulta ca este mai economic sa se recurga la
o concentrare prealabila a laptelui inaintea uscarii acestuia. Un grad de concetrare prealabila de
45-48% este considerat optim, deoarece valori mai ridicate duc la o vascozitate ridicata a laptelui
concentrate si afecteaza eficienta operatiilor ulterioare de uscare. Gradul de concentrare a
laptelui depinde, in mare masura, de geometria utilajului si de hidrodinamica fluidelor implicate
in procesul respectiv.
Fluxurile cu care opereaza utilajelede concentrare si de uscare au debite diferite si de
aceea se recomanda o stocare temporara a laptelui concentrate in rezervoare tampon. Aceasta
operatie de stocare prezinta, insa, dezavantajul major a aparitiei unei posibile infectii a
produsului.
5. Uscarea
Un control periodic al propreitatilor organoleptice este necesar inainte de a se efectua uscarea
laptelui concentrate. La acest control, aciditatea nu trebuie sa depaseasca valoarea de 75T pentru
un grad de concentrare de 47%.
Laptele concentrat este introdus apoi in camera de uscare la o temperature de minimum
50C. Parametrii tehnologici ai acestei etape sunt reglati, in prealabil, prin circularea de apa in
instalatie, inaintea introducerii laptelui in camera de uscare.
Procesul de uscare depinde de mai multi factori, cum ar fi:
Aceste ambalaje prezinta, insa, si unele inconveniente, printer care se numara pierderile
de volum util (spatiul dintre cutiile cilindrice), greutatea metalului folosit pentru fabricarea
cutiilor care ridica costul transportuluisi costurile ridicate de fabricare a ambalajelor.
La ora actuala, in functie de tehnologie si de capacitatea de productie, se folosesc si alte
tipuri de ambalaje, cum ar fi:
-carton acoperit cu o pelicula de polietilena;
-carton acoperit cu o pelicula alcatuita din straturi successive de:poliform, pergament
vegetal, polietilena; acest material este folosit pentru ambalare sub vid, fiind impermeabil la
patrunderea oxigenului;
-foi de aluminiu acoperite cu straturi de poliform sau / si polietilena;
-pungi de polietilena in cutii de carton (capacitatea de 500g);
Drept ambalaj de transport (secundar) se folosesc frecvent saci de hartie speciala
combinata cu straturi de politilena (capacitate de 20,25, 30, 50 kg).
Tehnica cea mai moderna de ambalare implica trei trepte successive: 1.umplerea
ambalajului, 2. aspirarea aerului sub vid pentru minimizarea riscurilor de infectie, 3.injectarea de
gaz inert (azot molecular in general) si ermetizarea simultana.
Aceasta procedura de ambalare permite evitarea proceselor de oxidare a materiei grase si
imbunatatirea conservabilitatii pentru mai multi ani, cu conditia ca continutul de oxigen in gazul
inert san nu depaseasca o proportie de 1-2%.
7. Stocarea
Laptele praf, ca de altfel toate celelalte produse lactate uscate, este relative instabil in
prezenta anumitor factori (aerul , umiditatea si caldura) care joaca roluri foarte importantein
procesele chimice de degradare.
Capitolul 4
Bilantul de materiale
Bilantul termic
Bilantul de materiale
L.pa Lpd
Depozitarea
35000l/an
P=0,05%
P=0,05/10035000=17.5
L.pa=17.5+35000=35017.5l/an
Lpa
35017.5l/an
P=0,05%
P=0,05/10035017.5=17.50
Lr=17.50+35017.5=35035l/an
Lr-lapte racit;
Lpa- lapte praf ambalat;
Racire
Lu
Lr
35035l/an
P=0,5%
P=0,5/10035035=175.17
Lu=35035+175.17=35210.17l/an
Lu-lapte uscat;
Lr-lapte racit;
Uscarea prin pulverizare
Lc
Lu
35210.17l/an
P=0,5%
P=0,5/10035210.17=176.05
Lc=176.05+35210.17=35386.2l/an
L c-lapte concentrat;
Lu-lapte uscat;
Concentrare
Lp
Lc
35386.2l/an
P=0,05%
P=0,05/10035386.2=17.69
L p=17.69+35386.2=35403.8l/an
L p-lapte pasteurizat;
L c-lapte concentrat;
Pasteurizare
Ln
Lp
35403.8l/an
P=0,5%
P=0,5/10035403.8=177.01
L n=177.01+35403.8=35580.8l/an
L n-lapte normalizat;
L p-lapte pasteurizat;
Normalizare
L f,c
Ln
35580.8l/an
P=0,01%
P=0,01/10035580.8=3.55
L c,f=3.55+35580.8=35584.35l/an
L c,f-lapte filtrat si curatit;
L n-lapte normalizat;
Lr
L c,f
Filtrare si curatire
35584.35l/an
P=0,05%
P=0,05/10035584.35=17.79
L r=17.79+35584.35=35602.1l/an
L r-lapte receptionat;
L c,f-lapte filtrat si curatit;
Receptia
L
Lr
35602.1l/an
P=0,001%
P=0,001/10035602.1=0.356
L =0.356+35602.1=35602.45l/an
L =lapte;
L r=lapte receptionat;
Bilantul termic
L n t=10C
A c t=80C
Preincalzire
L n t=30C
QLn+QAc=QLpr+QAr
mLncLntLn=mAccActAc
mLncLntLn
35580.8203935.6
mAc=
cActAc 418560
L pr t=30C
Pasteurizare
A c t=95C A r t=90C
=11153.46l/an
A r t=20C
L pr t=74C
mLprcLprtLpr=mAccActAc
mLprcLprtLpr
35580.83499.144
mAc=
=37452.8l/an
cActAc 417935
L ut=74C
Racire
A r t=15C
A c t=25C
L u t=35C
mLucLutLu=mArcArtAr
mLucLutLu
35210.173858.535
mAr=
=1636.8l/an
cArtAr 104193
Capitolul 5
DESCRIEREA UNOR UTILAJE FOLOSITE LA FABRICAREA
LAPTELUI PRAF
Instalatie de pasteurizare a laptelui tip IPL
Producator: ICPIAF Cluj-Napoca
Acest tip de instalatie prezinta urmatoarele avantaje:
-permite o reglare riguroasa a regimului de pasteurizare si mentinerea constanta a acestuia in
timpul functionarii, printr-un ventil de reglare continua;
-asigura o buna utilizare a energiei termice, atat datorita conditiilor in care se realizeaza schimbul
termic, cat si datorita sistemului de recuperare a caldurii, de cca 85%;
-functionarea este complet automatizata, realizandu-se economie de forta de munca si siguranta
in exploatare;
-asigura inregistrarea temperaturii de pasteurizare pe suport de hartie;
-spalarea si dezinfectia se fac mecanizat.
Componenta instalatiei:
-vas de alimentare cu lapte;
-schimbator de caldura cu placi;
-serpentina de mentinere a laptelui;
-pompa centrifugala de alimentare cu lapte;
-tablou de comanda si automatizare;
-instalatie pneumatica;
-conducte, armature si posibilitati de racordare;
-inregistrator de temperatura continua.
Uscatoare tunel
Utilizate la uscare laptelui. Sunt de obicei construite din zidarie, avand
o lungime de 10-20 m si sectiunea patrata cu latura de 2 m.
La ambele capete tunelul este prevazut cu usi, pe unde intra si ies
vagonetii, pe care sunt asezate stelaje sau site cu material. Fiecare vagonet
contine pana la 25 site, distanta dintre acestea fiind de 80-100 mm;
grosimea stratului de material supusa uscarii pe site poate fi de 2-4 cm.
Aerul cald intra pe la unul din capete si iese pe la partea opusa, fie
lateral fie deasupra, putand circula in acelasi sens sau in sens contrar cu
materialul. Temperatura aerului scade pe masura ce trece prin sau peste
materialul asezat pe sitele vagonetilor. Pentru asigurarea unei anumite
umiditati relative si pentru a economisi caldura, o parte din aer este
recirculat.
Capitolul 6
Amplasamentul si planul general al sectiei de
productie
Introducere
Zona pentru productie cuprinde:
1. Corpul principal: se va realiza amplasarea n raport cu punctele cardinale si cu directia
vanturilor dominante astfel ncat sa se asigure conditiile optime pentru iluminarea si ventilatia
naturala n functie de profilul si specificul unitatii.
Centre pentru receptie, racire si depozitare lapte:
vor avea latura pe care se gaseste rampa pentru receptie - expeditie orientata catre nord.
Fabrici pentru produse lactate proaspete:
vor fi amplasate astfel nct laturile pe care se gasesc depozitele racite, salile pentru
maturare si rampele pentru receptie sa fie orientate catre N si S.
Sala pentru masini de frig:
va fi izolata de spatiile tehnologice si va fi amplasata pe una din laturile care nu se
gaseste pe directia din care bat vanturile.
2. nctperi de productie:
13m;
se vor aplica placi din gresie sau faianta pe pereti pana la naltimea de 2,10 m;
respectarea indicatiilor igienice
conditionate de o iluminare abundenta;
usile obisnuite,
rezistente la coroziune;
vor construi
din materiale
usile instalate langa sectiile care provoaca zgomote se vor izola fonic;
usile exterioare vor fi prevazute cu sasuri pentru a reduce diferentele mari de temperatura
nregistrate ntre aerul din exterior si interior prevenind realizarea fenomenului de condens pe
peretii interiori;
usile amplasate spre exteriorul unitatii vor fi prevazute cu dispozitive pentru
autoinchidere si ecrane pentru protectia contra insectelor si rozatoarelor (perdele de aer, plase de
sarma), se vor nchide etans.
10. Rampe pentru receptie si expeditie
vor fi acoperite cu copertine ale caror margini vor depasi cu cca 50 cm pe cele ale
rampei.
Structura principalelor spatii de productie
Amplasarea instalatiei de obtinere a laptelui praf se face pe un singur nivel, utilajele fiind
dispuse n ordinea operatiilor tehnologice.
Suprafata totala (ST) necesara pentru amplasarea liniei de fabricatie pentru obtinerea
laptelui praf s-a determinat cu relatia:
ST = Sd+ Sa + Sc
Unde: Sd = suprafata ocupata de dotarile liniei de fabricatie (m2).
Se calculeaza prin insumarea suprafetei ocupate de fiecare utilaj ca n tabelul urmator:
Denumire utilaj
Bazin pentru receptie
Curatator centrifugal
Separator lapte
Instalatie de pasteurizare
Tunel de uscare
Racitor cu placi
Masina ambalat
Suprafata totala
Suprafata ocupata de
utilaj,m2
1,4
0,75
0,8
1,05
1,55
0.48
0,75
6.78
Dimensionare depozitului
Pachete de lapte praf se vor aseza in cutii de carton de 5kg. Intr-o cutie
de 5 kg incap:
1 cutie................50 pachete
x.......................70000 pachete
x=1400 cutii pentru pachetele de 100g
Dupa acelasi algoritm calculam necesarul de cutii si pentru ambalarea
pachetelor de 150, 200, 250 si 300g. Se obtine: 1382 cutii pentru pachetele
de 150g,1400 cutii pentru pachete de 200g, 1400 cutii de pachete de 250 si
1411 cutii pentru pachetele de 300g.
Necesarul de cutii, in total:6963.
Capitolul 7
NORME DE PROTECIE A MUNCII, P.S.I. sI IGIEN
Norme de protectia muncii
Masuri generale:
n ntreprinderile de industrializare a laptelui se interzice:
folosirea de piese, scule, dispozitive deteriorate sau n pericol iminent de
deteriorare;
stropirea sau spalarea pompei sau a tablourilor si conductorilor electrici cu apa, existand
pericol de electrocutare;
folosirea pieselor aflate sub tensiune fara ca acestea sa fie protejate mpotriva atingerii
directe (cu capace, aparatura. ngradiri, etc);
folosirea de conducte de abur si apa calda neizolate termic pentru a preveni pierderile de
caldura si accidentele de natura tehnica;
exploatarea masinilor, instalatiilor, utilajelor fara cunoasterea perfecta a instructiunilor de
exploatare care trebuie afisate la fiecare loc de munca;
folosirea conductelor care transporta apa rece, calda, abur, amoniac etc., care nu sunt
vopsite n culorile conventional fundamentale (conform STAS 858970);
pastrarea n sectiile de producie de obiecte, ambalaje, piese, care sunt straine de acestea.
fara a se
folosirea instalatiei mai mult de 4 ore, fara efectuarea spalarii cu apa si solutii chimice
conform normativelor in vigoare.
Masuri specifice la curatitoarele centrifugale
La curatitorul centrifugal se interzice:
manipularea acestor materiale n alte locuri decat cele special destinate, marcate pe o
raza de minimum 100 m cu indicatoare de securitate;
folosirea de recipiente cu substante lichide sau gazoase sub presiune fara capace de
protectie la ventile;
dezinsectia se face la sfarsitul fiecarei zile de munca dupa ce au fost evacuate toate
produsele. Se folosesc solutii apoase 1-2% spatiile fiind nchise timp de 3-4 ore pentru ca
insecticidul sa-si faca efectul, dupa care se aeriseste bine;
Capitolul 7
Concluzii
Laptele este un produs cunoscut inca din antichitate, ce era folosit la inceput doar ca
medicament, apoi si ca aliment ce se obtinea prin metode empirice, direct din lapte, iar mai tarziu,
din smantana rezultata prin separarea naturala a laptelui.
In cadrul operatiilor este necesara respectarea cu rigurozitate a indicatiilor tehnice pentru a
se obtine un produs care sa corespunda normelor impuse de lege.
De asemeni, ca in toate sectiile de prelucrare a produselor alimentare, normele de igiena se
respecta cu strictete.
Laptele praf este unul din produsele lactate cele mai raspandite si care ocupa un loc
important in alimentatia zilnica aomului in special a copiilor , acesta datorandu-se calitatilor
nutritive deosebite pe care le are dintre care cele mai importante sunt urmatoarele:
-are un continut important de vitamine A si D si, in cantitate redusa, vitamina E, ce asigura, in
mare masura, nevoile fiziologice ale organismului uman;
-are proprietatea de a se digera si asimila in organism intr-o proportie mai mare (cca.95..97%),
fiind superior, din acest punct de vedere, tuturor produselor de origine animala.
BIBLIOGRAFIE
1. Banu C. , Moraru C. - Biochimia produselor alimentare, Ed.
Bucuresti 1972 .
Tehnica ,
9.