Sie sind auf Seite 1von 32
Ae ce cM Sa eau rat aii Ney aU DET ence Va eu Albert Einstein Numarul 1 Stralucitul om de s Un copil neobisnuit Epoca tandrului visétor int si festa pe care i-a jucat-o soarta volutia sa ca om de stint dial Ascensiunea nazistilor si fuga in America Recunoasterea mi America, noul paradis Prin 1: ultimii ani Even aae Od Sa intelegem legile spatiului si timpului Waimounes 24 Stiinta si pace er a De la supozitie la realitate AdevSrul despre Univers si progresul stiintific Peniru arc informie say timurire, anactatsne a telefon (021) 60. 10.888 sau vinta un e-mail inoRdeagotin. ro Seri penr client de Luni pn vine te aele {0:00 - 1.00, Pentru o mai bs deserve slic nttdeauna pulicafia dela cela! punct de vnare inlormaivanzatorlasupra intent dea cumpia sl aperile umtaar, Ponta orice infermate,tsmurie louie de exemplar sau comena) 4 pumereanterioare,suna-ne a tel (0211 40 10 868 Pentru informa comer de numereanteroare, ctor cn Replica Moldaa pot suna la (022210798 - Paramedia Chins Vizitati site-ul nostru la adresa Meni Toler 40} 273187398 DSTRIBUITOR: Hain Fler KG Lender Pentrve ma vita de a acelas net de rzarelintermatvinzStru despre tenia lurneavaasrs do a cumpiraurmstoarele numare Albert Einstein 1879-1955 Nee ure Rr Cure EMail Nene neuer hac i ees Albert Einstein Contextul istoric ad i EVOLUTIA UMANITATIL DE PANA ACUM, SECOLUL AL XX-lea a fost 0 perioada caracterizat& de tragedie de progres spectaculos Dintre marile tragedii, amintim cele doua r: ie mondiale, precum si inventarea, crearea si, in final, utilizarea bombe atomice, care a indus speciei umane groaza autodistrugerii jn ceea ce priveste latura sa spectaculoasa, secolul al XX-lea a adus momentul in care omul s-a apropriat cel mai mult de dezlegarea marelui mister: intelegerea Universului Paradoxul este c& de ambele aspecte se leag’, indirect genialitatea unei persoane, si anume, a omului de stint Alber Einstein. Cercet&rile sale au contribuit la dezvoltarea teoriei relativit&tii, care a dus la o reconsiderare profunda a observatiilor facute de Newton, in secolul al XVil-lea, And ca efect o revolutie stiintificd. Pe de alt& parte, observatiile si progresele realizate in domeniul fizicii au facut posibil3 conceperea bombei atomice fi O ve O iid ae Constientizarea acestei contributii l-a chinuit pe genialul om de stiinta pana la sfarsitul vietii Albert Einstein Eo Crees 300i.Chr. | _Aristotel susie teoria ptolemeics 2881.Chr. | __Aristarh dezvolta teoria heliocentric’ 150i.Chr. | __Plolemeu sistematizeazdteoria ptolemeics 1534 L___ Copernic sustine teoria heliocentric ; 1609 1 Kepler isi enunta legile ey 16321 Galileo demonstreaz& teoria heliacentrics 1687 I Newton enun{a teoria gravitatii 1873 |__ Maxwoll enunfi teoria cimpuritor magnetice 1879 1 Nasterea lui Einstein 1892 I Se comunica transformarile lui Lorentz i | 1695 I Réntgen descoperd razele X 1896 1 Becquerel descoper’ radioactivitatea uraniului Pur 18 1 __Curie descopera elementete radiu si poloniv 1900 l Plank enunté primele principale teoriei cuantice a 1902 Se fundamenteaza principiile dezagreg&rii atomului a 1903 _T__C&sBtoria lui Einstein cu Mileva Marié 7 fal “19131 Bohr explicd structura atomului | 1914 1 Tnceputul primului r8zboi mondial 1915 | _Einstein enum teoria general a relaivitait = 1919 1_Divorful ui Einstein de Mileva/cBstoria cu Elsa 1922 I Decernarea premiului Nobel pentru Fizicd lui Einstein ons 1929—~COD Hubble demonstreaz8 expansiunea Universului ane 1933 Einstein pleac in America 7 1939 L__Inceputul celui de-al Doitea Rézbol Mondial 1945 __I__Lansarea bombei atomice tn Hiroshima si Nagasaki 1948 | _Gamov enunf teoria Marii Explozi (Big Bangl a 1954 1__Se realizeaz& testarea bombei cu hidrogen pe insula Bikini 1955 I Einstein moare la Princeton ees 1957 1__Se lanseazé primul satelit artificial, Sputnik 1 a 1969 1 Apollo-11 aterizeaz’ pe suprafata Lunii 1971 L__ Se banuieste existenta gdurilor negre i Viata si vremurile Stralucitul om de stiinta gi festa pe care i-a jucat-o soarta Nascut in Germania, ca fiu al unui industrias evreu, Einstein a prezentat, inca din copilirie, serioase dificultigi de adaptare la scoala, profesorii consideriindu-l un copil-problema, care nu vrea sa invere. Peste ani, Einstein a enuntat Teoria Relativitatii, s-a bucurat de recunoastere mondia urmarit de nazisti si, in cele in mondiala, a constituit o sursi de Un baiat neobisnuit Un baiat tacut, de trei ani To copilirie, goniul lui Albert Einstein era departe de a se intrevedea. Era un capil retras, fapt pentru care era adesea batjoco- rit de c&tre colegii de scoala. Nu era un elev stralucit, in schimb, fi plcea s3 citeasc& tot felul de cdrti de popularizare a stiintei ‘Avea obiceiul s analizeze detaliat, din orice punct de vedere, orice gand, idee sau informatie pe care 0 avea, pastrand inss tScerea pana cdnd considera cé mintea sa a epuizat acest subiect. lucru ce fi determina pe cei din jurul siu s& creada c& este retar dat si s8-| dispretuiascd. Vedea si observa lucruri pe care alti copii de varsta sa nici nu puteau sa le conceapa. Aceasta capacitate a sa va fi renumit8 in viitor, ins’, in copilarie micuful Albert era considerat indaratnic siiferit S-a nascut la Ulm, un oras mic, din Ger: mania, Tatal su, Hermann, era fiul cel mai mare al familiei Einstein, de origine evre- jasc’. Se spune cd mama lui Albert, cand la vizut prima dat pe nou-nascut, era s& Micutul cAntirea mai mult decat un copil normal si avea capul umflat si patrd- tos. lesine in urmi, silit s Statele Unite ale Americii. Faptul ci a contribuit, chiar si indirect, la crearea bombei atomice, el, care toara viaya sa a fost un luptitor pentru pacea 14, a fost igi paraseas 4 ara sisi fuga ¢ de constiing’ pencru PSrinti s3i erau nelinistti si se intrebau dac& pruncul pe care li -a daruit Dumnezeu era normal, Cénd Albert @ ajuns la varsta de trei ani, tard sa articuleze un cuvant, parintii si au crezut cB este retardat 51 si-au pierdut orice speranti. inst mare le-a fost uimirea, cind, intr-una din le, micutul a deschis gura si a inceput s& vorbeascs cu fluenta i voeabularul unui adult. Ce se intamplase? Copilul analizase pans atunci utilizarea cuvantului, iar apoi a exteriorizat ceea ce invitase es 1 Fotogratia i Eineein Ina, iets incon so opi euaatva ange eat. Eaten se afl sud eases importants Albert Einstein e » Mama oi inten, Paulina, baa mult Tam’ rsune natdeauna ee mati Oster incstnfelacstea, mutt Albert a nceput lected var evennd ulterior un bun Puterea nevazuti Metoda autodidact’, dezvoltats ine’ din prun= cie a continuat $8 Ti foloseascd si pe durata anilor de scoala. In timp ce interesul siu pentru anumite materii plictisiteare de la coal era simulat, acest lucru nu se intam- pla cénd venea vorba despre fizic’ $i filozofie, materii care L-au captivat in mad real Cand era foarte mic, tatil siu i-a ard- tat 0 busols, Faptul c& acul rmanea nemis- cat indiferent de miscarea busolei i-a provo- cat micutului Albert o surpriza extraordinara, intrucdt a constientizat ci exists o putere nevlzutd si independent’, pe care nu o poate percepe. Cea ce tinea nemiscat acul buso- lei era magnetismul, care a fost descoperit in secolul al XIX-lea si care a contribuit la obfi- rnerea unor progrese tehnologice remarcabile, Einstein a simtit de mic copil cd lumea vazuta este guvernatd de principii si legi nevazute Fuga din Germania La yarsta de 11 ani, Albert Einstein a ince put sa frecventeze un gimnaziu din Munchen, cate oferea'o educatie de elit’. Era 0 scoala care functiona pe baza modelelor militare ale Germaniei. /Profesorii fceau abuzuf de putere'si-pretindeau elevilor respect si sYpu- jere absolut; f intoprineitor aga cum era cima mal ewe are Trsaun Europa in aca prio. upd nastera ut ‘scent fpt Herman armas un om buns vesl, Avand 0 fre ntvovertit, Ein- Stein cite eu entuzlasm, in mod special, iri de stints ide lor zofe, care il cufundau in pro priul su univers. Cand Albert avea aproape 10 ani, casa sa era freeventats de un tind student | medicing, Max Talmud, care Fa imprumutat micutului care sale de stings, ajutandur) ast- fel sisi satisfac curioztatea sa inndseud, Scie precum Popular Natu- ‘al Science’ a lui Aaron Bern stein, s1,Cosmos} a ul Alexander von Humboldt, au influentat profund si au compensatlectile plictsitoare gi neinteresante dela scoala, care nu oferea nimic. Cartea. lui Bernstein avea i ea sop principal transmite- fea princpilor fundamentale vitatile _ colective, iar pratesorii car agezau pe elevi in Fanduri,, tinand in {| 4 stings copilor sera foarte mang cravage, i-au f unescuta in Europa acee per provocat repulsie 02d Chiar daci se adresau si, desigur, nu s-a putut adapta cerintelor mediului scolar Cand a ajuns la varsta de 16 ani, afacerile tatalui sau nu mergeau prea bine in Germania, acesta hotdrand s-si caute norocul si in alts parte, Si-a mutat atelierul intr-un oras mic de lang Milano, Asadar, familia sa a plecat in Halia, lasandu-t pe Albert singur, in Munchen pentru a-si continua studille, intr-o scoal3 pe care el o detesta. Pe Langa regulile stricte, care reglementau viata scolarilor, Albert avea un mativ mai important care nu-i permitea si mai rémana in fara sa. in Germania, serviciul mili: tar era obligatoriu dup’ varsta de 16 ani jar Albert era hot8rat s8 fac’ orice pen- tru a evita aceast obligalic. Si-a intoc- mit un plan pentru a nu ramane la scoala | cu regim strict si pentru a evita servi- ciul militar. L-a rugat pe un medic, pe care-l cunostea, s&-i elibereze o adeve- rinfa prin care sustinea cé ramanerea sa jin acea scoal8 era riscant& pentru sin’- tatea sa mintald. In acest mod, Einstein a fugit din Germania, tara in care isi petre- use anii copilériei, sia plecat in Italia, la familia sa CARTILE LUI PREFERATE copilot cele cinc volume cont- neau putine imagin i scheme, ficind citrea destul de dificil pentru micuti. Contnea, In prin- ‘ipa, descrerea si analiza feno rmenelor,precum lumina, mag: retismul,electiitates 9 altor forte fzice. Dupa cea cit api tolul cu tll ,Despre viteza luminit; Albert 3 hotarat st se focupe de analiza miracolulul ‘uit trina, Consdera un bestseller, feeclusy catalic,e erasing (e Epoca tanarului visdtor Elvetia, fara libertigii Dest au Fost DrzAMAGrTI 8 fiu lor fusese respins de la scoalé si isi para sise tara, parintii s8i l-au sprijinit. Astfel cum a implinit 16 ani, Albert @ dat examen de admitere la Politehnica din Zurich, in Elvetia Chiar dac’ nu a reusit ta examen, rezultatele sale la stiinte si la matematicd au fost remar- cate de unii profesor. -au promis c& 0 33 fie admis a facultate in urmatorul an, pe baza notelor obtinute la examenul de maturitate. Astfel, Albert s-a inscris la liceul din Aarau {o localitate din Elvetial, pentru a-si putea lua diploma necesars. Primul lueru care (-a uimit pe Albert ta aceast8 scoala a fost faptul cd profesorii nu fceau abuz de autoritatea si de puterea lor. Spre deosebire de cea ce se intampla in Germania, profesorii respectau personalita tea fiecérui elev, aici predominand liberta- tea de gandire. In aceast8 perioads, Albert 3 locuit in casa profesorului siu de istorie, Jost Winteler, si a simtit pentru prima dats fio rul dragostei, pentru fiica acestuia, Mari. in ciuda caracterului su introvertit si singura~ tic, sederea sa in Elvetia a contribuit la soci- alizarea si la exteriorizarea sa. in acest timp, Albert incepuse s8 viseze si s8 se piard3 jn teorile sale. Neatentia $i dispozitia de a visa, care au fost elementele caracteristice ale vie til si cercetarii Lui de mai tarziu, au fost expri mate in prima sa intrebare teoretic&: .Cum ar fi dacd am putea s8 controlam lumina si $8 cAlatorim prin intermediul acesteia” ‘gor de oameni, consuming cafea $i cea sicimane pol un loal moder, care era fecventa intelectual. de Lenn sau de alte personal marcante enti si preter dscutau despre subiecte stint schimbau note iwatau pent ‘@xamene. Mileveapetrecat sea mul timp Imnaceastscaenea, (Cand Albert -@ mutt la Bera pentru CAFENEAUA METROPOL LOCUL CONVERSATIILOR SPIRITUALE Dintotdeauna, Europa a fost caracte- locul stu preferat cea mpreund cu prite- zat de cuitura cafeneleCafeneaua a nlcirtide rca, matemaia flozofeg he- ‘dept imitele unui simpluspatu deina-_ acura $1 putau vaste dezbate $i anal rire, deverind mai degraba un salon de Albert numit acest cer de prieteniAcode societate, unde se intalneau ciferitecate- mia Olmpic. In perioada in cae se afl a Praga preferao cafenea unde se intlnesu Se pune Albert prefer cafeaua Frappe mulfieve. Acalola cunoscut samp: tent eu Franz Kaa cu atl sini ti Pe durata stdilor Ia Politehnica din pul sede sale la Bein, frcventa Guest “arch, Albert fecventacafeneaua Metro- Distct Cafe, une se intanes cu at ‘ngenera cafencaua craloculunde inte se epoca un loci care un cerede stu- _lecualloamenl de tina ‘asi cauta de lucry, a gist o cafenea pe = Enerortcatenelei Metropal a nceputl Tanga bout sau, Ajezat intotdeauna pe seoluul at tts, FORTE MaTRICOLA ae . : oe c : Mai tarziu, aceasté inspirajie 9 sa, referi toare la notiunile de spatiu si de timp, va con stitui baza revolutionarei sale teorii a relativi- 18, ins, deocamdat’, tandrul de 16 ani nu dispune de suficiente resurse spirituale pen trua dezvolta ideca in 18%6, Albert s-a inscris la facultate pen: tru a obfine diploma de profesor de fizic’ in acea perioads, Politehnica din Zirich (Eidgendssisches Polytechnikum) era una dintre institutile de invapsmant de elits din Europa si dispunea de unul dintre cele mai dotate laboratoare. in ciuda acestor facilitati Albert a fost dezamagit. Majoritatea profeso rilor nu erau la curent cu noile descoperii ale epocii gi predau dup& vechile principit ale fzi ci, Albert nu urmarea cursurile, iar la orele de laborator citea reviste stintifice, in care erau publicate cele mai recente descoperiri si teorii. De asemenea, isi petrecea multe ore in cafenele, unde se intalnea cu calegil si discutau, Printre colegi, exista o student’ de origine sarbs, Mileva Marié. Cunoasterea aces- tei femei emancipate va juca un rol determinant in viata sa “Liceul n arau os (ese a eaters proaearl ‘sea Albert Alber prin din reaptal a fost foarte str Dreferatd albert a rapuns = Zire ta inceputal secolulu al 20-(ea, Acesta este luminosul orag elveian pe care Einstein -a indragit tat de mutt Albert Einstein “teva, are a ales 3b studies tka, “Aceastfemle cleat nconinuy cr Cermpicat. Nu le sf ghensed nich 3 repareinclmintea, spunea mama Tuieinstein care se opunes eu indie scrsor Mev scisoarea din ie 1900 sei: .Draga mes, a pals mai suport comentarilepirinilor tei Mi nreabs Ce va even droga Un cuplu nefericit Mileva ere o fat inteligentd. Din cauze unei boli din copilarie schiopata cu un picior, lucru care nu a impiedicat-o 8 objin’ o bursa si s8 creeze un nou model de femeie, dinamica si independents. Cu acest gnd a ales Politehnica din Zurich, care era dominata de barbati. Cénd Albert discuta cu aceasta despre subiectul siu preferat, adic’ fizica, simtea c& vorbeste cu un om care fi seamana si care il intelege, fapt care LL facut si se simtd atras de aceasta femeie. Daci ma c&sdtoresc cu persoana pe care © iubesc, vom face impreund cercetari stiinti- fice, Nu vreau s& imi pierd timpul cu cameni ignoranti gi inculti, care ma fac s8 simt cB aM stoatru Poltehicl din ZOrch, Albert ns presenta a cusuri li petrecea timp nes in fat8 un zid”. Prin asemenea scrisori de dra- intabortoare. Wu didea importa ucrUrir care sau nferet fir absorb bce goste isi exprima sentimentele fat de Mileva, _Ineresou.Dim acest mot dim ai copie! span la aalte, Yost onset un 9m care era cu aproape & ani mai mare ca Albert De aceea, parintii nu erau de acord cu eventu: ala lor c&s8torie, impotrivirea parintilor i-a pro- vocat 0 enorma mahnire lui Albert, dar retatia sa 1R_anul de dup’ absolvire, si-8 prezen~ sung cu eagle cu Mileva a devenit posibila. Ins viitorul nu avea __t#t teza de doctorat, care nu i-a impresio- 4s paitenica dn Zurich. In igh ad orale de bin augur nat deloc pe profesori, acestia neacordandu-i stinga, Grossman, dint famile Wileva nu a premovat examenul de licent, iar ttlul de doctor. Mileva se intorsese in Serbia, ers Tales sist Albert, care isi dorea un post de asistent univer- fafa sa natald, iar aceasta perioada 2 fost is ghseaucspenru prima dali de sitar, a vézut cum sperantele ji sunt naruite din dificil si melancolica Wry, mde de norms. cauza unei antipatii pe care i-o purta unul din- _Destinul i-a suras ins din nou lui Albert. tre profesori. in acelasi an, afacerea tatalui su Printr-o cunostinta a tatalui unui coleg de Stfoimenior aoe seb st munceased_ facta, Maret Gorsmann a gst era tna donc, puri pstin tear Astor petect Goi originale nrevate ste, ate, ns, Weseau ant dela absolnres GR -eh neobservate. facultati Evolutia sa ca om de stiinta Institutul de Patentare tie’. Faptul 8 in acea perioad’ nu gise or liber, se pare cd a fost in resul omului de stiinfd. Modul in care a lucrat in perioada in care s-a aflat la Institutul de Patentare, a fost consacrat mai tarziu ca priul sau stil EINSTEIN: S-A ANGAJAT LA INSTITUTUL Elvetian de Patentare din Berna ca examinato de gradul 3. Postul ocupat ii oferea 0 oarecare pozitie sociala, astfel c&, in januarie 1903, la teva luni dupa moartea tatdlui su, a putu! si se cisStoreasc’ cu Mileva ‘i in perioada in care a lucrat la Institutul de coneaieeniniel atentare a fost mai silitor decat in anil stu In ceea ce priveste tumea fizicli, 1905 a Niel gi a fost promovat imediat ca examina fost anul miracalelor lui Einstein. intr-o tor de gradul 2, cu un salariu destul de bun, pericad’ de 100 de zile a publicat trei raportat la nivelul epocil. La un an dupa cis’ teorii originale, una dintre acestea, torie s-a nascut si primul fiu al cuptului, Hans teoria efectului fotoelectric, fi Albert. Per ansamblu, aceasta a fost una din ea pentru care a primit, in cele tre cele mai frumaase si stabile perioade din din urm8, premiul Nobel. A viata tu Publicat, de asemenea, teo- Munca sa la Institutul de Patentare consta ria relativitatii, cu care avea in examinarea si evaluarea inventiilor pent 8 fie asociat, mai ta numele su. Einstein avea e se solicita brevetul. De cel mult i, evaluarea caracteristicilor tehnice nu dura incredere extraordinar’ mai mult de 10 minute, iar astfel, Einstein in teoria relativitatii, astep avea timp s& se acupe de propriile cercettr tand cu mare interes reac In perioada petrecuts la Aarau, incercase pen- tille lumii stiintifice tru prima dat 0 metod’ pe care el insusi o Desi teorille lui au fos: tare ei nevoie sunt un stilu se fos de mmomentul ie care Einstein Smut es Albert Einstein Instrumente ale Wl Einstein, Incepuse si fie dezamagit, a primit o seri: soare de la Berlin, in care scria: dumn in teoria woastr3 exist anumite puncte pe care nu le infeleg. Afi putea s8 mi le explicali, vi rog?”. Expeditor era cunoscutul fizician Max Planck, primul care l-a descoperit pe tanarul examinator de inventii Teoriile lui Einstein au constituit 0 inova: tie in epoc’, Sustinea c8 valoare care ramane constanta este viteza lumini si, prin urmare, nofiunea de timp este relativl, Acest punct de vedere schimba prin: cipiul de baz’ al fizicii newtoniene, care era valabil’ de 300 de ani, anume c constant. Teoria a produs uimire in lumea stiintifica. In plus, uimirea a fost determinat’ si de faptul c& aceste concluzii nu fusesera enunjate de un cercetator universitar, ci de un in natura, singura timpul este necunoscut examinator de inventii, care avea Gaza tear relatitai,covedest apt cesta in 2reh, Einstin 3 ert pracum Universitatea Germans din raga Beri aproape 26 de ani. Faptul c’, in ciuda ate stei, teorille sale au atras interesul marelui Max Planck era un succes pentru Einstein. pentru urmatoril patru an Aumit profesor ta Universitatea din Zur ins Inc’ nu a devenit cunoscut n Institutul Elvetian de Patentare jar in 1909, a fos h in cercul restrans al oamenilor de stiints. Va fi nevoie de inca ceva timp pen su si fie asociat cu cuvantul geniu” si ca acesta 58 devina figura reprezentativa a ui al XXlea, Omul-cheie BINEFACATORUL MAX PLANCK In 1905, n perloads in care Einsteln nu era academician, cl doar un necunoscut functo- natal unut institut, omul care a recunoscut pentru prima dat valoarea teorerelativitai ' fost fzcanul Max Planck, Acesta a fost pr: ‘mul care a recunoscut talentl li Einstein ‘cate 2 invitat la Universitatea din Berlin, Pianck enuntase 0 teorie revolutionars ‘are a adus schimbari fundamentae in fzca secoluluialXX1ea, Conform teorie lui Planck, tenergia nu este subdivinbla Ia infin, c este invparita in canta distinct, pe care Planck le-a numit ,cuante" (quanta), care in lating inseamna cant, sia constatat modul in care este legatd energia lor de frecventa Einstein a deavolat aceast teori, intro: ind nofiunea de intensitate a raze sl de fect fotoeectric, pentru care a cistigat pre ‘miul Nobel Planck si Einstein ¢-au cunoscut in 1908 i, desi erau oameni oarte dfn, inter: sul lor comun pentru fizicd leva mentinut wax pack, conederat prietenia pentru multi Sqtecpecsyars ani In ceace priveste Cuantce politica, Planck era un Conservator si sustinea cu fermitate poli tiea miitarta dn Germania ani 1914 in timp ce Einstein se opunea aceseia. In 1933 cand Einstein, silt de nazis, a parsit Ger ‘mania, Planck Fa reprosatlpsa de patitism side incredere in fara samo: ing timp, crtcaactunile naistilorimpotiva ‘oamenilor de stints de oxgine eveiasct Chia atunci cand propril fu a fos inchs, torturat sin final executat, in urma acuze til 8 a fost membeu al conspiratie! pentru 23sasnarea lu Hitler, patrotsmul ll Planck a ‘amas nec. t TEER Tul aly Recunoasterea mondiala Referitor la Univers... intifica a fost zdrunci ; ' neta, Ténarul Einstein a Ix pertoapa iN CARE EINSTEIN [Old Tendrul Einstein era profesor la universitate, a continuat 58 jeendi at . enunte o serie de teorii. Mai intai a susti- nut c& timpul nu este 0 valoare absolu remful Nobe spel § sbardae valstivitates, epariuiai, isu. | =aal Nobel ne inchipuim c& Soarele si alji astri cuo Teoria relativitatii_ lui mas asemanitoare, sustinute deo mem- Einstein nu a fost foarte brand intine’, cauzeaz’ 0 curbare a aces- inteligibil8. Ins, dupa teia. Lumina, care trece prin acest spatiu cum sustinea el insus: deformat, este deviat3 daca cineva se apropie de PAn& atunci, nojiuni precum deformarea — misterul Universului.c spatiului gi a timpului nu fusesers auzite —sufletul unui copil_ mic in lumea fizicii, Dact teoriile lui Einstein chiar gi cea mai dificil se dovedeau adevirate, urmau si pro- _ teorie pare mai simpld fentale ale principi-_in ciuda faptului c’ teo- ilor fizicii, acceptate pand in acel moment. ria relativitatii era foarte oe : Problema era c& observarea agtrilor, care dificil pentru © minte eae se aflau in spatele Soarelui, era posibil comund, tocmai eamenii simpli din epoca numai in cazul unei eclipse totale de Scare, $8 au intuit importanta acesteia. In per Astfel, cdnd observatiile astronomului Sir oada scurt’ de pace, care a urmat Primului Arthur Eddington, din noiembrie 1919, cu. RSzboi Mondial, oamenii au studiat intens teo- Snevausth privire la traseul luminii steletor pe durata ria relativitayi. Chiar gi femelle se adunau la recomend eclipsei de Soare au confirmat corectitudi- cafea si discutau despre deformarea spatiu~ fH! mum preter a Unversatea Nea teoriilor lui Einstein, comunitatea sti- ui. Circulau, de asemenea, a 1 y- S Rees coturi .deformate”, iar Einstein, dintr-un pro- fest simple egsterss.e fesor oarecare, devenise cel mai cunoscut om _transermat ni ltens elie de stiint’ al epo sentiment Jn paralel cu recunoasterea sa stinti {{Enstenincecursal_ fie5, sau pradus gi schimbari in viata sa per eee sonal. in februarie 1919, a fost pronuntat Novel eoraReatwissidivortul de Mileva Mari¢, Ca tineri indrBgostit cuplu nu numai in viaf&, ci siin cercetare Dar dups c&sétorie si dup nasterea copii lor, rolul Milevei s-a limitat la acela de sim- jospoding, mam& si sotie. ingrijindu-se Be copii, Mileva rimanea inchis8 in cas’ § urmarea cu amérSciune evolutia Lui Einstein CSsatoria a inceput s8 se clatine din 19 igi promisesers unul altuia c& vor al: oh Albert Einstein fia Latina precum sn alte locur In aceste cSlstori nu se considera un eprezentant alt sale, Germania, ci un _cetagean universal In afard de cursurile pe care le ynea, | __ fvea posibiltaten ca turst, 58 cunoaeealocu nl ipa ea, in mod specal st cilatoreasct cu vaporul cin avea timp, pentru nse si reculegere. Vita ui in Japonia 2 avut loc in rma invitatiel une case editoriale i cuprindea o serie de conferinge la uni vetsialsinsttuti sini din fara, Sederea so durat 40 de ale, timp in care a avut un program foarte strict. A omit din nordul tii, din oragul Senda, a jun in su, Ta Fukuoka, provocind © mare agitaie pe unde trace, 2 fost uimit de frumusetea natural a Japoniel, a viatat locus interesante. Oirone tragic a destinulul este faptul 3 cel mal mult La impresionatoragul Hioshima, pentru acaru vitoareditrugere i va face procese de constinga Pentru tt restul viet. A gustat bucatele japoneze, a pa tiipat la sibator tracitionale, a petrecut cu renumitele ‘hese sa sébatoitAnul Nouimpreuna cu totijapone Se spune totus cB, atunc cin a fost itt si se pimbe 70 cu cbrute tradiionald cu dous roti tasé de cameni, a | Fobruarie refuzat, spundnd c3 omul care tranform in miloc de 08 transport pentra un alt om este slay. Acear intamplare “Cu soa sa Elen pe vapor Kanomary,avand ea cand Einstein a profe sor la Universitatea German’ de la Praga. Miteva, a fost acceptat nefiind obisnuit’ cu viata in strai- La lsat pe Albert la Berlin si s-a intors la Zurich impreun’ cu cei doi c in perioada sederii sale la Berlin, Einstein a cunoscut-o pe verisoara sa, vaduva, Elsa, care locuia in acelasi oras Era o femeie foarte diferits de Mileva, care considera faima lui Einstein un Lucru natural. In ciuda aptului ci ducea dorul celor doi copii ai sai, stein era foarte hotdrat s8 isi petreacd restul vielii al3turi de Elsa. Casatoria lor 2 avut loc la patru luni dupa divortul de Mileva, Albert avea 40 de ani, ia Devenit deja celebru, Einstein ca itustrears omenia mareul cercetator.n srsoares sa ctre tn cunoscut, in care relateaza despre calatoria $3 In Tara Soarelui Rasie, soune Japona japonez mau ferme jurul lumii, fiind invitat la universitati pen tru conferinte si cursuri, iar sotia sa il inso tea peste tot. La trei ani dupa divort, pe cand se ala pe un vapor, intorcandu-se din Japonia, comunicat ci a cAstigat premiul Nobel pen tru fizicd. Se spune cd Einstein a reactio nat foarte calm si retinut, poate din pricina faptului c& premiul nu i s-a acordat pentru teoria relativitatii, ci pentru cercet privire la efectul fotoelectric. Bani pe care i-a primit pentru premiu i-a dat Mileve respectandu-si astfel promisiunea facuta in recut, cand cei dol credeau ci la t vor cAstiga pre miul Nobel preci tool Ensim, Edington sri Ensen | Viata si vremurile Ascensiunea nazistilor si fuga in America ‘Tragedia evreilor CHAR DACA ERA DE ORIGINE EVRE- TASCA, familia lui Einstein adoptase com plet modul de viata al germanitor. Tatal su, Hermann, nu era adeptul religiei evreilor sila trimis pe Albert la scoal8. Nici Albert nu era canstient de apartenenta sa la poporul evreu Prima data cand a fost silt 8 ig infrunte reli gia a fost in 1911, la varsta de 32 de ani. Flind Aacceptat ca profesor la Universitatea German’ de la Praga, a fost in unele formulare obignuite pontry angajare intr-unul dintre acestea a trebuit 28 indice religia. Einstein credea in Dumnezeul lui s armonia tuturor lucrur lor din lume, credea in legile care guverneazs Universul si nu in Dumnezou, care judecd pedepseste faptele omenesti, Fortat insd, 0 campletat .evreu Dups acest eveniment, Einstein 9 sesizat pentru prima data existenta cercului de inte s8 completeze a> lectuali evrei din Praga, in care s-a integrat si sia fEcut prieteni apropiati. A cunoscut, de asemenea, sionismul |miscare care milita pentru constituirea statului evreu in Palestina] care (-a influentat personal, iar in anii intune cati care vor urma, se va dovedi a fi motivul Prejudiciilor suferite Ameninarea nazistilor Dupa a doua jumatate a secolului al XIX lea, conditiile de vial’ ale evreilor se imbu. nStdtiser’ intr-o carecare masur’, datorit’ legislatiei care ji proteja de discriminari. Insi dupa infrangerea suferits de Germania in Primul R8zboi Mondial, nationalismul a ince: put s& devin’ mai pregnant, iar acest fens men s-a agravat odat’ cu venirea nazis la putere. Cand Hitler 2 luat in man’ partidului, iy 1921, atitudinea sane Impotriva Tratatului de la Bruxelles, a capi talismului si a democratigs 6 fost transmisé rapid cetatenilor. Printre altele, se impusese antisemitismul absolu Dupa sfarsitul Primului R&zboi Mondial intelectualii {Srii formaser’ o miscare paci ist’. Totusi, acest lucru constituia pentru nazistio piedic3 in extinderea puterii germane, si din acest motiv, au actionat foarte dur impo triva intelectualilor care refuzau $8 se confor: meze partidului nazist. Einstein a suferit agre siuni foarte intense, atat ca activist ct si c evreu, La Berlin se formase o comisie anti Einstein, avand ca scop respingerea teoriilo acestuia. 100 de oameni de stiints de renume mondial gi-au concentrat fortele in cartes 100 de scritori impotriva lui Einstein”, pentru 2:1 contesta teoriile. Comentariul lui Einstein referitor la acest eveniment a fost urmatorul Dacé teoriile mele sunt intr-adevar eronate, atunci ar fi nevoie de un singur om de stiints care s8 dovedeasc& acest lucru’ uta veri ind neo do is 5 Albert Einstein 0 Personalitate riscantit Dobandind deja renume mondial Pier waa ino perendae 12 Einstein era invitat in fiecare an la universi din America pentru conferinte. intamplarea de mai jos a avut lac pe durata unei ase- menea vizite in America. in ianuarie 1933, Hitler era personal nici din Germania. El L-a acuzat pi nazistii la casa sa de vi caulare intenst, Einstein de detinere ilegal de arme si nt a acestuia din Caputh, o suburbie a Berlinului, Dups o singura arma pe care au gasit-o a fost un cutit de paine. Totusi, din a trimis cauza originii sale evreiesti si a relatillor cu America, Einstein era considerat o per sonalitate periculoas’, cu leg in timp ce Eins nare a acestuia. A plecat din America, uri suspecte, n Europa, dai fla in America a circulat zvonul despre tentativa de asasi nu in Germania, ci in Belgia unde se afla sub protectia cuplului regal. In aceeasi@erioad’ au fugit din Germania fiica Elsei, Margo, si menajera lor, Au plecat cu toffivin America in Germania au fost distruse de nazisti case pentru prima data din Germania a 16 ani, a fost silit s8 0 pardseasca, pentru lisate de omul de stiin a doua oar’, la 54 de ani Din culise NAZISTII ARD IDEI $1 CUNOSTIINTE ups sfrsitul Primului Rézboi Mondial, Germania se fla Into situatiejlnic. Economia era impovarata de despagubirle de rizbo! side inflata care crestea continuy, lar moral i era la pamant din cauzainfingeri. Atunci a apSrut pe scena politics Hitler Char gin aceste condi afaceile evrellorerauinflortoare Hitler i acuza pentru situatia economic proasta a fal, sustinand & aceasta este cauzata de tendinta eveellor de a strange in mab rile lor toata bogitia, German erau considerati un neam supe For In vreme ce ceelalte neamut, sin special evrelerau conside rate inferiare. In incercarea sa de asi consolida dictatura, Hitler 2 clispus arderea publica ctr scroll considerati,impotriva autor" periculos!” pentru popor. A exercita, de asemenea, (© mate presiune acura liberalilor, oamerilor sensibil a proble- a, 1 GO | Toate materialele stein, care ple- mele sociale gi asupra fevrelor. Se spune ca ‘aceastéinversunare a lui Hitler era cauzata pe lang’ motivele poltce, de sentimen- | tule inferontate fara e propriul sdu nivel academic. In acea perioads, se cr cadrul acesteiafunctiona Comisia de Cooperare intelectual care sustinea activitat pacifste. Einstein si prietena sa Marie Curie au fost membri acestla, ns, ind dezamagit de pashitatea organi ate omul de sting a pardsi-on scurt timp, 12 Societatea Natio. In i ae America, noul paradis Ura pacifistului Ix anut 1930 tare 9 unui posibil ideite p Daca auza de locuri in inchisori”. Ace: cuvinte ale omului de stiinf3 au pravocat 0 extraordinarS miscare antirSzboinic ii din America purtand insigne pe care 2%. Principiul lui menea putere tii, anibilarea e si spre mic copil a punandu-mi putere in maini se va gsi ridicat pe un pi genial”. Dac n fi atribuit acest titly de autoritate, poate ci nu ar fi fost implicat in construirea bombei atomice, Dupa ce a citit scrisoarea, R mobilizat imediat. In laborat in desertul din New gramul Manhattan” p ‘abricarea bombei atomice. tembrie 1939, Eins icianul ungar Leo Af tentiene Leo Szilard i aduce tui Einstein scrisoares cre presedintele american Dups ce -2 ganait Albert Einstein Festele destinului - _ oo diferita SCENARIUL ASASINATULUI sul de atunct al FBLului, J. stein {era un om Invidios gi sus: iste sa J Helen Dukas in misc coms ie rodulimagina picos, are avea tendinta s& devina para- _tululsisi nu se impliceint-un scandal ara niei noic. Banula c& Einstel comunist $i dispune anche nsionate ale pacifistulu! tile americane dadusers din cele trei sSri ale Axei, Japonia nu se pre nc’, Leo Szilard era la fel de nel ar la dou’ luni dup’ infrange- lor, a vizitat din now p de aceasti dat, avea ca scop evitarea u pombel in Japonia. Einstein a urma. Desigur, nnat-o fri s8 se mai gan aceea c8 a mutit niciadats de presedintele Statelor ai vadi finalul celui de-al Doilea dial. mondial, provocind suspiciunilor lui Hoover fata de persoana sa, culminand cu ho ‘omului de stinga, In 1951, $a Intact un ula urma 38 obtind infor 5 2 lui Ein Uunul guvern fel cresterea data de 6 augus in se afla in casa se di dio stire plan conform ‘mati de la se stein, Helen Di etc li 24 ‘pri, intrucat ceils membri ai echipe! de de aniinainte as anchetare se temeau ca implicarea Iu Ein fe impresionat de ac ‘incat afirma toti oamenii lumii ar fi asa de 2m: bitori ca japonezii, nu ar mai exista razboaie. Era'o mare tragedie pentru omubde stints ~ Eins printout, avd faptul cB ai contribuit La ereares eelel mai uray in 1952 tl ise a0 ut po - inf ral, Dpee»-aghndh oud spam» russ. sangeraase arme din istorie, folpsité impo= eteetviva acestui popor s ost ee Viata si vremurile Princeton: ultimii ani Visul despre guvernul mondial Div 1933, cand a plecat din Germania, s pentru urmatorii 20 de ani, pan’ la sfarsitul Vielii, Einstein @ locuit in orasul universitar Princeton, statul New Jersey, unde a predat n laboratoarele Institutului de Studii Avan. sate (Institute for Advance Studiesl. in fiecare dimineaté strabitea pe jos distanta pind la institut, iar dup’ amiaza, se intorcea la casa a din Mercer Street. In acea periaad’, acti unile sale erau impartite egal intre stiintS si Hiroshimei il afectase profund, fac&ndu-t un Sustinator inflicdrat al dezarmérii si al eman- ciparli popoarelor. Credea c& singurul mod prin care poate fi posibil acest lucru este un guvern mondial si, pani la sfarsitul vietii, a ‘uptat in diferite moduri pentru materializarea acestei viziuni. Din nefericire, a murit f&r& a-si vedea visul implinit Lansarea bombei atomic Teoria unificata a campurilor Un alt vis pe care nu |-a putut materializ inainte de moarte a fost teoria unificat’ a cm: purilor. Mecanica cuanticS explic’ modul cum se comport obiectele microscopice - atomii ctronii -, in timp ce Einstein a creat teo- Bare aveay access importants Elpretera bitte mich pe care ria relativitatii pentru @ descrie comporta mentul corpurilor uriage, cum sunt galaxi- ile. Cele doud teoril functioneaz’ indepen- dent, dar sunt incompatibile. Fizica cuan- tic nu poate explica abiectele imense, iar relativitatea nu poate functiona in spatiul Einstein gi-a petrecut ultimii ani din viaté Incercdnd si dezvalte o tea: rig care s8 uneascé cele dou lumi, dar nu a putut ajunge la o exprimare definitivs Dups moartea celei de-a doua sofil, Elsa, sora lui Einstein din Italia, Maria (Maja). a 88 locuiasc cu el la Princeton, ins& a murit cu cativa ani inaintea lui Albert. Oup’ divortul de Mileva, relatile lui Einstein cu cei doi fii ai s3i s au racit, fapt ce i-a produs 0 mare mahnire, la fe ca imbalnavirea celui de-al doilea fiu al su de schizofrenie, In ultimii ani ai vietii sale, genialul om de stiinta a meditat ct mai mult, a petrecut multe ore in sir in laborator, iegind foarte rar din casi. Vitalitatea si strlucirea care |-au carac- terizat pe tot parcursul vietii se pierduser’. Au existat si motive de bucurie, Pe aceeasi strads cul Locuia o fetit’ cu familia ei. Aceasta Il vizita des pe Einstein, iar cand mama ei a intrebat-o dati de ce petrece atatea ore acolo, micuta a rispuns is gbsa inp pentru ae 4 Cenusa ui Estin © Cy Clipe personale ; ~ VALOAREA PERMANENTA Fiziea §ivioare. Doua lucruri care nu au rimic in comun, insd au fost stans legate Intre ele in viaga marelui om de stings. A declarat cé vara are 0 importants egals sau mai mare decit cercetarea stints. A Inceput 8 invete sb cnte la vioard dela vir sta de gase ani, la Insstenfele mamel sale, 8, atunci ind a fost intrebat Tarde atunci nu s-a mal oprit. Cand cercetd- ce nseamna pentru el moar fle nu dadeau ezuitate, cind experimentele tea, a. raspuns .Moartea sale aveau rezulate contare, Einstein cinta Insearnna c2 nu po $3 Ta viata In cludafaptului ci nui plicea si il mai ascult tein publi atune end i se ceea, part pe Mozart" ipa la concerte cu scopurflantropice. In ‘umpul seder lu in Japonia, sa aratat talentul inten concert de Criiun laruna dine viol sale preferatea fost fabrcata in Japonia. Avea o sl- biciune pentru Mozart si se spune Albert Einstein Bunicul ma ajut’ la matematies”, Mama feti- tei i-a cerut scuze Lui Einstein pentru indraz neala fiicei sale, dar acesta a raspuns .Nu tre- buie s8 va ceret scuze. Vorbind cu fica dum: neavoastrs, eu inv} mai multe lucruri de L a, decat invat ea de la mine”. Einstein, fiind numit .copilul fra varst&", g&sea in copii ali- narea si linistea pe care 0 cSuta c toria in lumina In primavara anului 1955, Einstein avea pro: bleme serioase la inim’ si a fost internat in spital. Simtind ci tii, a cerut $8 i se aduc& un creion si o hartie, se apropie de sfarsitul vie spunand: .Incd exista calcule pe care trebuie 8 le fac’. Putine zile mai tarziu, pe 16 aprilie, tarziu in noapte, genialul om de stiints, ger manul care devenise vestit in lume, si-a dat Linistit ultima rasuflare pe un pat al spitalului din Princeton, America, referitoare La natura luminii, i-a determinat drumul spre Intrebarea sa din copilirie, abordirile sale revolutionare, precum notiu: nea de timp si de spatiu, teoriile sale reve- FIICA MISTERIOASA Este cunoscut faptul ci, din cisitoria sa ‘cuMileva Marie, au tezutat dot copi. Ins cu dian inainte dea se casator in 1902, cand Albert avea doar 23 de an, Mileva a amas insbrcinaa In acea perioads, Einstein nu era independent financiar in plus, pdt sal ru aprobau deloc casatoia cu Mileva Mari Prin, urmare, Mileva -aintors in fara sa ia dat nastere une fetite pe nume Lieserl Ver siunea cea mai rspéndité este ca fetta a fost data spre infer si cd de atunci nu 5-2 mai auait nimic despre ea iar Einstein nu s-3 refer niciodata la existent e Tn Arhivele lu Eston, care se afta la Uni verstatea Ebraicd din lerusalim exists un ‘material foarte amply care se refer a viaka 51a opera marelui om de stings. O mare parte din acest material nu a fost publica, In urma orinelor date de acest, care a rut 54 nu fle publicate anumite detai ale vie Ui Sale personae. ExstS © presupunere ci In acest mateial sar ala si corespondena avuté de Einstein cu tatal adopiv al fete fotografie pe care acestao purta mereu cu el. Conform aceste acceptiuni, dupi o oare cate petioada de timp de la infiere Einstein ar fi comunicat cu Liesl sau eu oameni din cerculs8u de apropiagi ‘atoare despre crearea Universului si legile care guverneazS Universul, dind umanit’- tii raspunsurile pe care, pana atunci, came. ji le cSutau doar in Dumnezeu. Pan’ la sta de 76 de ani, fu ese martor la dou riz ar viata joaie mondiale, a era un ameste de faim, recunoastere, amaraciune si deza magire Sa intelegem legile spatiului si timpului Scriitorul englez Berard So scria odata: ,Universul lui Ptolemeu din Grecia Antica a durat 1400 de ani; Universul lui Newton a durat 300 de ani, Oare cat va dura Universul lui Einstein? Vestitul om de stiinga, substituind prezenta lui Dumnezeu, a explicat regulile care guverneazi timpul, a dat rispunsuri posi- bile pentru misterul crearii acestuia sia deschis 0 portiti uma- ii in ingelegerea Universului. ,Singura mea doringi este si dezleg enigma lui Dumnezeu”, spunea Einstein. ‘5101919, cuca une Easington 2 obserat ‘heervase oi Ensen De ce este atat de important teori: lucru .relativitate”, Desigur, erau_putini relacivita oameni din lume, incluzéndu-l pe Einstein care puteau intelege aceasta teorie in toat’ mretia sa. Cind a publicat pentru prima data teoria relativitatii restranse, in 1908, intr-o revist& stiintifics de renume, Einstein RINCIPALUL MoTIy pentru care Einstein a devenit celebru pe plan mondial, a fost caracterizat drept genial, a castigat sau nu respectul oamenilor de stiinta a fost teoria relativitatii. In epoca fn care Einstein a pre: zentat-o, aceasti teorie era atat de avangar- dist, de revolutionary, incat a zdruncinat din temelii fizica newtoniand, care se baza pe concluzii si teareme acceptate cu 300 de ani inainte. S-a acceptat c& spatiul si tim- pul, notiuni constante si absolute, conform zicii newtoniene, se modific’ dupa factori si condifii externe, Einstein a numit acest “+ Gravrsin ram ain sco a 20-e3 cae infin prea scare o aveauoamenl epoi despre Univers redeau cB Eerut este ca un gear eanaparant. in fae a0 era plin de incredere si astepta cu nerab- dare reactia comunitatii stiintifice. Au trecut ins luni gi recunoasterea asteptats nu a sosit, deearece contemporanii lui Einstein nu puteau s& inteleag’ teoria si, din acest motiv, 0 ignorau. Primul raspuns a sosit sub forma unei scrisori de la marele Max Planck, care ji cerea lui Einstein 58 ii explice anumite lucruri pe care nu le infelegea De ce, ins, era asa de dificil’ infelegerea Relativitstii? Unul dintre principalele motive era faptul c& teoria nu era palpabilé in rea- litate. Aici se afl’ diferenta esentials fat de teoria lui Newton, a carei explicatie era mai accesibila. Marul a cdzut in fata sa. De ce a cSzut mSrul pe pamant? Natura fenomenu- lui tratat de Newton era palpabila si, prin urmare, mai usor de perceput si de inteles. Notiunile tratate de Einstein se aflau in afara logicii comune, iar demonstrarea teoriilor era posibild doar cu ajutorul .experimente lor sale teoretice isn cle pe care e-3 ‘sere cind ee flan Americ, ‘fos vind mesa a rt Einstein »Experimentele teoretice’ Metoda experimentelar teoretice era carac- eristic3 genialului om de stiint3. Folosind doar o hartie si un creion, isi crease in minte imaginea Universului, in care isi aplicase ide- coneluziile Era o tehnic3 pe care incepuse s8 0 dez~ volte inc de la varsta de 14 ani, in perioada in care frecventa liceul din Aarau i era un tanar visitor care incerca s8 igi imagineze cum ar arta Pamantul din perspectiva unei cAl3to: ri care foloseste lumina ca mijloc de trans port. Singura perioads in care Einstein a folo sit laboratorul a fost cea in care a studiat la Zurich. La Institutul de Patentare din Berna ‘nu avea decat un mic birou si hartia si creio- ‘nul necesar, iar aceasta a fost cea mai crea- tiva si mai productiva perioads, in care a fina- lizat cele mai importante ecuatii si teoreme. Exists un punct de vedere c3, dac& Einstein ar fi avut la dispozitie un laborator, nu ar fi fina- lizat metoda experimentului teoretic $i poate 8 nu ar fi enuntat niciodaté teoria sa revolu Chiar daca, de obicei, teoria ralativititi este considerata 0 notiune autonoma, aceasta este produsul mai multor silogisme. Silogismele fundamentale sunt exprimate in Teoria Relativitatii Restransé [1905] gi in Teoria General a Relativitijii (1915). Prima trateaz3 notiunea de relativitate a timpului, in timp ce ‘in cea de-a doua se adauga si parametrul gra- vitatii, demonstrand c& lumina care trece prin apropierea astrelor cu un volum foarte mare si provoacd .curburi” in . membrana” spatiulu se supune gi e@ deformarii, Punctul de por: nire al silogismului de mai sus este studiul pe care l-a facut Einstein la varsta de 16 ani in care, examinand natura lumi- nii, a ajuns la concluzia c& spa tiul si timpul depind de miscare $i cB unica valoare absolut8, indi- ferent de sistemiul de referint’, este viteza luminii. Axiama con. stantei Luminii era opus logicii comune acceptate pani in acel moment si, in plus, corectitudi- nea ei nu putea fi demonstrata doar prin experimentele teoretice ale lui Einstein. Energia nucleara ‘in 1898, femeia fizician Marie Curie a des- coperit c 0 uncie de radiu emite 0 caldurs de 4 Keal pe ord pentru un timp nelimitat. Fiind lement radioactiy, radiul se dezintegreaz’ si se transforma in radon, Din transformarea sa rezultd energie, Curie a inteles pasii aces tui fenomen, dar nu a putut injelege motivul Raspunsul a fost dat de Einstein prin vestita sa ecuatie E=me?, Un semn de intrebare il constituie faptul ecuatia a fost adiugats ca 0 not suplimen- tard la teoria relativitatii restranse, dupa patru uni de la publicarea acesteia. Conform lui Einstein, .E” simbolizeaza energia, .m" masa, iar .c” viteza luminil. Energia care este conti nut in orice corp este egal cu masa acestuia ori viteza luminii la p&trat. Dac lum in con- siderare valoarea numeric& fantastic’ a celei de-a doua parti a ecuatiel, adicé viteza tumi- nil la patrat, se poate infelege c3 si un gram de materie contine o cantitate uriaga de ener gie. Ultima concluzie tras’ de Einstein este ci energia si materia este una si aceeasi fantate nap n vitor (ack rel persoaja Aimpul tiiares 4 Laok Newton om 6 tgs socal 9 90ea Legle Lu despre miscare, gravtaie ecleaFnd, pina poe a Einstein | EME Prin urmare, chiar si un atom al. mate. riei contine energie, iar atunci cénd echili brul nucleului este perturbat dintr-un anumit motiv, aga cum se intampls fn fisiunea nucle ar&, energia oliberata este extraordinars. Aceasta ecuatie constituie, pe de o parte, baza fabricarii bombei atomice, folosit’ in al Doilea Razboi Mondial, iar pe de alt parte a inspirat tearia Mari Explozii [Big Bangl, care incearca s& explice crearea Universului. Este indiscutabil’ tragica ironie a omului de stiinta pacifist, a cérui genialitate a creat faimaasa tie Copilul nemuritor Einstein a schimbat datele de pan’ atunci ale stiintei, stabilind ca unica valoare absoluts viteza luminii, demonsteand relativitatea spa- tiului si timpulut gi, in plus, introducdnd o noua notiune, acea de spatiu-timp. Cu cat ne apro- + Centrul de cercetare din Los Alamos, statul New Mexic din America, unde, \a indemnot i Einstein, 2 pornit, in 1914, .Programul Manhattan" pentru fabricarea bombel atomice ‘= Bomba cu uraniy, pare Lite Boy care atin eragul Hreshime pe dat de Uouguet Trelis mai ri, bombs eu pluteniy demu Fat Man", eas can orapil Nagas. Slectrontorin orl clei storm Contest piem de viteza (uminii, cu atat se incetineste scurgerea timpului La sfargitul vieti, fécand o trecere in revist’ ‘a descoperirilor sale stiintifice, s-a intrabat Oare cum am reusit toate acestea? Foarte multi oameni percep spatiul gi timpul ca noti- uni constante. Numai copili gandesc altfel Poate c& secretul meu a fost faptul c8 am Fimas copil Cel ca fost denumit .copilul nemuri- tor” a produs o evolutie spectaculoasa in toate domeniile stiinfei prin teoriile sale revolutio- nare, schimband toate datele acceptate de 300 de ani, Poate, la un moment dat, va apirea un nou geniu care va respinge, la randul sau, teo- riile lui Einstein. Albert Einstein see ee impului acd o navl spatials, care cBltoreste timp de cAteva zile tn spatiu, cu 0 vitez8 apropiat3 de viteza luminii, aceasta se va intoarce pe Pamant peste zeci de ani, Acesta este un scenariu folosit ade le stiintifico-fantastice, iar fenomenul descris se numeste .paradox temporal Predecesorii lui Einstein, Galileo 4) Newton, credeau, de asemenea, in princt piul relativitati, Un observator imobil vede © magin’ care trece cu 100 km pe ord: Daca acelagi abservator s-ar afla intr-o ‘masin& care trece cu 60 km pe or8, i s-ar prea cH aceeasi magin§, care trecea mai Tnainte, se deplaseazé cu 40 km pe ord AAdica, se considers c& viteza este relativl $i depinde de starea in care se afl obser- vatorul. In 1880, izicienii americani Albert Michelson si Edward Morley au fcut un ‘experiment, prin care au masurat vitez= luminil care se propagi in aceeasi direc: fie cu directia de rotatie a Pamantului si viteza lumini, care se propaga in sens invers. Conform datelor de pans atunci cele dou’ viteze ar fitrebuit s3 fie dlerite, ins nu erau, Viteza luminit era aceeasl fie c8 o masurau in timp ce se aflau pe loc, fie c& se aflau in migcare cu 0 vitez’ mare De ce se int&mpla acest tucru? Pentru mult timp oamenii de sting nu au putut 8 dea o explicajie satisficstoare. Raspunsul la aceasta intrebare a fost dat de tooria relativititi, Vitezo lumi- nit este singura valoare constants din umes natural. Deci, daca viteza lumi- nit rmane constants, fie pentru distante ici fie pentru distante mari, atunci alt- * ceva se schimbi Einstein credea c& acest lucru este timpul. Pentru cineva care se deplaseaz’ cu 0 vitezS mare, scurgeres timpului este mai lent’ decat pentru cel care stafioneaz3, Dac se ajunge 8 se circule cu viteza luminii, atunci scurge- rea timpului se intrerupe complet, Desi- gur, acest exemplu teoretic este imposi- bil de aplicat pentru locuitorii PSmantului deoarece nicio maging nu poate ajunge ta viteza (uminii [30.000 km/secunda). Cel mai ugor mod de a explica acest fenomen este exerplut cu nava spatial in filmele stiinifico-fantastice, cdnd personajul con- stat cd, dupa ce a stat cateva zile in spa fiu, pe Pamant au trecut foarte multi ani Gravitatia si deformarea spatiului oria relativitiirestranse a ardtat 8 scurgerea timpului se schimba in func Hie de vitezS. ins acest lucru nu este sulicient. Problema gravitatiei continus 8 existe, Gravitatia despre care vorbeau. Galileo si Newton si gravitatia conceputd de Einstein erau diferit. De ce a cézut marul? De ce exist o putere care atrage lucrurile spre pamant? De ce Pmantul se roteste in jurul Soare- lui? De ce actioneazé o putere intre aces ea? Einstein a vrut 58 injeleags natura realé a acestei puteri In eset. spatiul cosmic este o supra- fat pland tn timp. Dar, dacé il perceper ca peo membrand intins8, ar apoi ne ima- ginm sfere cu un velum si o mas uriag3: precum Soarele si alfi agri, care sunt pla. sate pe aceast3 membran’, vom abserva c& membrana sulers o defarmare, anume ocurbare, insé corpurile ceresti care trec din intmplare, sunt atrase de curburd * cBtre astre.Aceast’ curbur’ gi schimbare 2 directiei pe care o provoacd este ceea ce Einstein a numit gravitate’ In cazul propriutui nostru sistem de referin(S, Pamantul igi pestreazs traiee toria in jurul Soarelui, deoarece viteza de rotatie si curbura se afl in echilioru ac, dintr-un anumit motiv, masa Soare- lui se va schimba, atunci se va schimba 1 tralectoria Pamantului. Pe de alt3 parte, si Pamantul are 0 masa, care, chiar dacd este cu mult mai micé decat acea a Soa relui, provoacd deformarea membranei spatiului, in timp ce, in jurul curburi for- mate se deplaseazé Luna, Meteorifi care cad pe Pimant sunt atrasi de curbura creat de Pamant si, din acelasi moti, a c&zut mBrul lui Newton, Toate corpurile suports atractia mari lor stele. Lumina nu constituie © excep- tie. Chiar daci se considera e% lumina se propagS fn linie dreapt3, indiferent de abstacole, Einstein a demonstrat, prin leoria relativitatii restranse, 3. lumina este atrasd de deformarile provocate de cBtre astr, find, la rSndul s8u, deformats Deformarea suferits de lumin’ implics prelungirea traseului el, din cauza fortei de atractie precum si ca urmare a foptu: lui c3 viteza sa rémane constants. Cu cat ‘mai mare forja de atractie, cu at se incetineste scurgerea timpulu jn functie de volumut astritor, mem brana spatiului sufera deforma de dite rite tipuri, Cele mai mari curburi de acest fel se numesc giuri negre. Deformarea lor este atat de mare, Incat nici lumina nu le poate stratate, avand ca rezultat ince: tarea seurgeriitimpulu 4 Recansitirea curbur unin provcat 6e otermarsa spatial sa tinal a Ene Stiinta si pace Einstein si-a impargie viaya si cariera intre dezlegarea misterului Universul si activicatea pacifist. Fiind celebru in roar himea, nu si-a limitat prieteniile si cunostingele doar la lumea stiingei. Exercitind 0 extraordinara influenga social, a reugit si cutremure lumea nu numai prin genialitatea sa, ci si prin cautarea neincetati a picii mondiale Marele comic Charlie Chaplin (1889-1977) in 1931, in timpul unei vizite in Amer acceptat invitatia la masa facut de actorul Chaplin. Einstein, care era un mare admirator al filmetor comicului, s-a bucurat de invitatie si de intdlnire. Primul succes al Lui Chaplin a avut loc in 1914, cu filmu ica, sotii Einstein au uit .Caught in a Cabaret”, in care (-a intruchipat pentru si pan in 1940, a fost protagonist pe marele ecran, iubit de toaté lumea. De asemenea, prima dat pe eroul .Charlie”. De atunc Lul Einstein fusese invitat s8 vizioneze prima proiectie @ filmului Luminile oragului” (City Lights]. Cand cuplul a ajuns cu intérziere la teatrul din Los Angeles, impreund cu Charlie Chaplin, au fost primiti cu un entuziasm extraordinar. Uimit, Einstein \-a intrebat pe Chaplin .Dar de ce reactioneaz’ asa act ti oameni?’, iar acesta a raspuns serios .Dintr-un motiv special”. Einstein care devenise dintr-o dat celebru nu putea sé isi ascund& uimirea provocaté de iduroasa a multimii. Chaplin ins& era diferit de Einstein Era obignuit cu reactiile multimii fata de celebrit3ti inte-o intatnire comund, Chaplin i-a spus lui Einstein , Pe mine m8 aplauda, deoarece ma inteleg toti. Pe tine te aplaud’ deoarece ru te infelege niciunut’. Din aceast3 discutie cu Chaplin, Einstein a realizat ci teoria relativitstii era foarte greu de inteles, oamenii sesizasera maretia si importanta acesteia Chiar dac& devenise celebru ca actor de comedie, Chaplin dorinta lui Einstein pentru consolidarea pacii mondiale Deoarece, opiniile sale politice aveau o orientare de stanga $i, in general, se opunea atitudinii politice 3 guvernului american, a fost exilat din far8, in 1952, gia trait in Elvetia pana la sfarsitul viet imparts Albert Einstein | eee WU he a a a | ——w protenie-cragoste a clea stimite —m Persoane atte ‘eer. Bsn st gindire Ould stints mw ndrumstort ura or aris Corie fame} Elsiseuemen Mahatma Gandhi Patra neg slice tna coins, Sau dat djs dtall despre persconee in cdran rh, Frumoasa starleta americana se indragosteste de genialul om de stiinta Marlyn Monroe (1926-1962) Monroe gi Einstein. Simbolul frumuseti, respectiv al genialitatii pentru America anilor°S0 ai secolului trecut, Prin rotul sau principal in tilmul .Niagara”, din 1960, popularitatea lui Marlyn Monroe a crescut cu 0 vitez8 uimiteare. Modul prin care igi unduia soldurile cand mergea a uimit atat de mult, incat a fost numit ,mersul Monroe”. A fermecat lumea cu filme precum Sapte ani de csnicie” (Seven year Itch] si ,Statia de autobuz” (Bus Stop]. A devenit sex-sim bolul cinematografiei din epocd. Einstein si Menroe au constituit idoli ai vremii lor, existénd nenumérate crt si filme care au ca subiect viata lor. Un film englez, din anul 1985, cu titlul Neinsemnatii” (Insignificancel, trateazé un scenariu imaginar, in care Einstein, Marlyn Monroe, sotul ei Joe DiMaggio si Joseph Mcarthey, comandantul campanici anticomuni- ste a guvernului american, se afl8 in acelasi timp, intr-un hotel, iar Einstein se lupté cu DiMaggio pentru inima lui Monroe Circula, de asemenea, o anecdot8, conform cSreia Einstein si Monroe s-ar fi intatnt La © manifestatie social’. Monroe, fiind impresionat3 de omul de stiinta i-a spus: .Nu ar fi ‘minunat dac& am face un copil, care s& alba frumusetea mea si inteligenta ta?”. Einstein i-a rispuns rzand: Dar dac ar avea frumusetea mea i inteligenta ta?” insa in spatele prestigiului si feimei lui Monroe se afta o drama intunecaté. Cele trei divorturi, scandalul cu familia Kennedy si implicarea exagerat’ a presei in viata sa perso- nal au dus-o pe Monroe la limit8. in 1962 s-a sinucis, \uand 0 mare cantitate de somn re, aducand astfel o imagine intunecata .visului american ere Intelectualul evreu a murit fara sa ajunga celebru Franz Kafka (1883-1924) Omul de stiinta care a inteles teoria relativitatii si a descoperit radiul Marie Curie (1867-1934) Nascut in fosta Cehostovacie, Kafka a fost unul dintre primi scritori ai literaturii moderne. A avut nesansa de a se afla in categoria acelor scriitori a cBror operd i valoare nu a fost recunascuté decat dup moarte Contextul in care s-au cunoscut Kafka 5 Einstein a fost sionismul. jin 1911, c&nd Einstein preda la Universitatea Garman din Praga, frec- venta cafenea unde se intélneau evreil, majoritatea dintre ei fiind sionisti. Einstein, care pan& atunci nu manifestase niciun interes fat de sionist. ncepuse s8 inteleaga problemele evreilor gi s& fie iteresat de acest lucru. Katka era si el membru al cercului de intelectuali evrei care se intitulau ,Cercul de la Praga’. Kafka era un andr necunoscut, care lucra ca funetionar Intr-o societate de asigurari si, in paralel, seria romane si nuvele. Viaja sa avea multe lucruri in comun cu cea a lui Einstein in acele vremuri si, imediat, cei doi o legat o priete- nie stranss. Pe tanga int8lnirile din cadrul Cercului de la Praga, se mai intalneau 0 daté pe s8ptimand pentru a schimba p&reri despre politic’ $i flozofie. In 1912, Kafka a scris una dintre cele mai importante opere ale sale, ruvela .Metamorfoza", care, dupa moartea autorului, a fost recunoscuté pe plan mondial a 0 capodopers literars. Marie Curie, care era cu 12 ani mai in varst’ decat Einstein a fost singura femeie care a putut intelege teoria relativitfi, fiind ca 0 sors mai mare pentru Einstein. S-au cunoscut in timpul nei conferinte. Fiecare a fost impresionat de teoriile celuilalt i au legat o prietenie special’: Marie Curie era cAs8torita cu fizicianul fran cez Pierre Curie, care castigase premiul Nobel Conducatorul miscarii pentru independenta Indiei care a castigat respectul mondial Mahatma Gandhi (1869-1948) se va extinde si in afara granitelor fSrii dumneavoastra si va ajuta la cconsacrarea unui principiul internajional, acceptat de tofi, care va Tnlacui rzboiul, Respectul lui Einstein faf5 de persoana lui Gandhi este memorabil (Cred c& opinile lui Gandhi sunt cele mai luminate dintre cele ale cameniior politici din epoca noastrs. Cu totiitrebuie $3 reusim $3 actionam conform gandirt acestuia, indepartandu-ne ins de la cea ce considerdim ru siimoral Gandhi a constituit figura central a migcBrii nationale pentru independenta Indiei ga fost cel care a inspirat metoda apozitci pasive iimpotriva cotropitortor,adicd fr utilizarea voléntel. Nua fost admirat doar de compatriot si, cia cAstigat respectul si sustinerea oamenilor di toate colfurile lumi. Il numeau Mahatma’, care inseamn8 .sutlet mare’, iar Einstein era unul dintre cei mai inflcarati sustintori ai Bi intr-o scrisoare trimisé lui Gandhi, in 1931, scrie: -Prin actiunea dumneavoastrs, ati aritat ci atingerea scopurilor este posibila tard utilizarea violentel, chiar gi fal de cei care nu au renunfat la metoda violente’. S8 sperm c& exemplul dumneavoastra Cu admiratie since’ Albert Einstein Sper ca intr-o2 $8 ne putem intalni”. Rspunsul lui Gandhi a fost urmatorul: Dragi prietene, Frumoasa ta scrisoare mi-a adus 0 bucurie nespus3. Pentru mine este 0 mare consolare faptulc& sti c3 actiunite mele te bucur’. Sper sieus8 ne intalnim in Ashram, in India Cu sinceritate M. K Gandhi’ {in final, cei doi nu s-au intanit, dar flozofia lui Gandhi a exerctat © influents direct® asupra actiunilor pacfiste de mai tarziy ale lui Einstein, Albert Einstein j pentru fizis, in 1903. Ea a obfinut premiul Nobel pentru chimie in 1911 pentru descoperirea radi- Ului si 2 poloniului, fiind consideraté cea mai important& femeie de stiinta din toate vremurile Discuta in profunzime cu Einstein despre teorile lor stiinifice. Se spune c&, in timpul unei excusri de cétarare, Einstein era atat de absorbit de dis- cutia pe care 0 avea cu Curie, incét era s& cad’ intr-o prapastie. in ceea ce priveste femeile, Einstein credea ci natura a creat un sex f8r& minte” si considera c& femeile nu sunt capabile de gandire analitics, In cazul lui Curie, Einstein depasise, desigur, pro- blema sexului gi o apracia drept una dintre cate mai puternice minti din te a cunoscut. Cand aceasta a murit, n 1943, Einstein a spus cB a fost o femeie str&lucits, iar faima pe care aceasta 0 dobandise nu va inceta niciodaté a Presedintele Primul japonez castigator american al premiului Nobel s-a opus crearii Hideki Yukawa (1907-1981) guvernului mondial In 1948, tn timp ce Einstein luera in institutul de Harry Truman (1884-1972) SrieiStia Haaren ai ETRE an Tose avis acs la pentru un discurs, fizicianul Hideki Yukawa, Se spune 8 Einstein, simtindu-se Incircat cu o mare raspun- dere, din cauza scrisorii trimise presedintelui ame- rican Roosevelt, in care il incuraja s8 fabrice bomba atomic’, t-a vizitat pe fizician in camera sa si si-a cerut scuze personal pentru lansarea bombei atomi- ce in Hiroshima si Nagasaki. Cei doi oameni de stiints au reusit 8 depaseasc’ tragedia bombel, au legat 0 prietenie stransa si s-au straduit s8 nu mai permit’ niciodatd utilizarea stiintei pentru actiuni de rSzboi in 1935, intr-o lucrare teoretic’ despre puteri- le nucleare, Yukawa prevedea existenfa mezonilor. Cnd, mai tarziu au fost descoperiti mezonil, Yukawa a primit premiul Nobel pentru previziunea sa. Dupa sférsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial exista o competitie frenetic’ intre natiuni pentru pro- ducerea armelor nucleare sia bombei cu hidrogen. Indignat de acest lucru, in 1955, Einstein impreuna cu bunul sau prieten, filozoful Berard Russel, a redactat, vestitul-manifest Einstein-Russel pentru dezarma- rea nuclear’, care a fost semnat, printre altii, $i de Yukawa. Dup3 moartea lui Einstein, Yukawa a declarat c& va face tot ce fi st8 in putinss pentru realizarea visului mare- lui om de stiints, in data de 6 august 1948, 2 avut loc una dintre cele mai tragice actiuni din istoria umanitati: lansarea bombei ato- mice in Hiroshima. Trei zile mai tarziv tragedia se repeta Brin aruncarea unei alte bombe in orasul Nagasaki, Ordinul fusese dat de cel de-al 33-lea presadinte al Statelor Unite ale Americi, Harry Truman, care primise mandatul de Bresedinte in urma mort fostului presedinte. Roosevelt Einstein si alti oameni de stiint8 incercasers i il facd s8 se PSzgandeasca, insé pentru Truman Gecizia era ireversibilé Dupi terminarea razboiulu, Einstein a incercat si promo- veze ideea unui guvern mondial, care s& realizeze actiuni de mediere, cu scopul evita activnilor rézboinice catastrotice Din pacate, visul lu nu sa realzat, Dimpotriva, guvernele din toata [umea se intreceau in fabricarea armelor nucleare ‘in mod special, in America a inceput infruntarea cu Uniunea Sovietics si, in cadrul acestei campanii antisovie- tice, Truman a organizat aga-numita Vandtoare rosie” (Red Hunt) prin care, oricine era auzit cum critic’ capitalismul $i modul american de gandire era cansiderat comunist 51 urmarit de autoritati, Desigur, Einstein, din cauza pirerilor sale pacifiste gi 3 ide sale inovatoare de consttuire a unui guvern mondial, a fost considerat 0 persoan’ periculoas’ 51 suspect si a fost pus sub urmarire, Obisnuia s3 spun Statul trebuie s8 existe pentru binele poporului, si nu poporul trebuie s& existe pentru binele statului.” firma c& nimic nu il sperie mai mult decat un guvern care incearcs 8 limiteze gandirea si exprimarea liber, avand ca exemplu ascensiunea nazistilor din Germania i luente majore De la supozitie la realitate Adevarul despre Univers si dezvoltarea stiintifica Tot timpul vierii si carierei sale, Einstein a fost sti o formula unica care poate explica coate fenomenele Universului si c& nici unul dintre amplicor Teoriile si concluziile sale 5 convins ca e: acele fenomene nu este {i gisit aplicare, mai carziu, in multe domenii si au contribuit la progresul extraordinar al stiingei. Una dupa alta, previziunile sale au fost confirmate, iar efectul lor este vizibil in tor spectrul stiingei moderne. Fereastra spre Univers Sota Prmet pas 2 to n trimiterea navei sp nostru sia tului, Ap upite externe ale sistemului nostru solar gi au sateliti artificiali pe 1 in 1961. cin ainceput programul spa, umanitatea a deksnatcunosint nl cu Prove a Unie fost di Maa as se supun legilor si si teoremele sale, Ei pund la cate jar rezultatele diferital cetrilor sale sunt vizibile in le vieti gi aplicatille tehnolo- arbita planetei noastre. Explorarile sunt de importante, incat putem s: eputul secotulu uN niciodat&. Eins! previziunilor Ina dintre cele mai importante actiuni ale (ui e zicu zi, precum televizo- rul, aparatele de fotografiat, aparatele cu focalizare 1e multe aplica cum imprimantele, in viaja moderns care sunt foarte neces: Demonstrarea post-mortem a teoriilor sale Dupa moartea lui Einstein, au aparut mul oameni de stiinfé car erut revizuirea si readaptarea teoriilor lui. Au existat inst Si unii care le-au Insa in 1965, Guill ansesimnindeamTmen sereureniaamee Multe din descoperirile pe care le vedem acum au legatura cu analiza structurii atomului. Albert Einstein cu un ritm niliardime de deau din spatiu a localizat persistenta lumi de la Marea Explozie (Big Bang} 3 fiecare secund3, conform previziuni nil faftergl ale, In 1995, un grup iar teoria lui Einstein ret onfirmats, omi de litiu Universului a fost ni au utilizat laserul in 1993, satelitul NASA, COBE (Cosmic Background Explorer) a aratat cd p mii au format Universului unde temperatura este e abe si au format molecule. Cu 80 de ani ina: at zero absolut sunt distribuite unitar inte, Einstein fcu: Sun element care in final, vedem ¢8 Einstein nu a urmérit un ozil. In iunie 1976, a fost lan- vis, aga cum credeau dezlegarea marelui mi u ate east previziune. ria Mari E feral Uni at un ceas atomic cu hidrogen de la inalti km de ului ma posibil’, dar trebui inaintea lansari est ceas a a gandit, a fost potrivits cu cea a unui ceas care se alla Lisat moste Cen as Tea TAN) ee eharg 1 DE PeRsouaurin i

Bewerten