Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
1
SUBIECTUL I : Examinarea si solutionarea litigiilor ecologice.
1.1 Definiti notiunea si particularitatile litigiilor ecologice
Obiect al relaiilor reglementate de legislaia ecologic snt resursele naturale: solul, subsolul,
apele, flora, fauna, aflate pe teritoriul republicii, precum i aerul din spaiul de deasupra acestui
teritoriu, care, conform art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la protecia mediului nconjurtor
nr.1515-XII din 16.06.1993, constituie patrimoniul naional al Republicii Moldova. In literatura
juridica de specialitate se considera ca litigiul ecologic reprezinta un conflict de interese intre
beneficiarii de resurse naturale care are ca obiect apararea unui drept sau interes ocrotit de
legislatia ecologica. Dupa obiect, litigiile ecologice se clasifica dupa cum urmeaza: a)litigii
funciare; b)litigii silvice; c)litigii ce tin de protectia aerului atmosferic; d)litigii ce tin de protectia
si folosirea zacamintelor minerale utile; e)litigii ce tin de protectia si folosirea obiectivelor
acvatice si resurselor acvatice. Dupa continut avem litigii ecologice patrimoniale si litigii
ecologice nepatrimoniale. Toate litigiile patrimoniale se solutioneaza in exclusivitate de catre
instantele de judecata; litigiile nepatrimoniale se solutioneaza de organele de protectie a
mediului, deciziile carora pot fi atacate in instanta de contencios administrativ. Dupa subiecti
litigiile se clasifica in litigii dintre persoane fizice si litigii dintre persoane juridice. Litigiile de
recunoastere a dreptului de proprietate se solutioneaza in instanta de judecata (in procedura
speciala).
1.2 determinati organelle competente in domeniul solutionarii litigiilor ecologice.
Se atenioneaz instanele judectoreti c soluionarea incorect a litigiilor ecologice poate
aduce atingere drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice i juridice, protejate de art. 2 al
Conveniei Europene pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale
dreptul la via, care presupune respectarea vieii i integritii fizice i dreptul la un mediu
sntos , art. 8 al Conveniei Europene respectarea vieii private. n acest context, este
relevant hotrrea Guerra i alii contra Italiei.
Instanele judectoreti, la examinarea pricinilor civile privind nclcarea legislaiei ecologice,
snt n drept s aplice direct jurisprudena CEDO
Conform art. 94 alin. (1) din Legea cu privire la protecia mediului nconjurtor nr. 1515-XII,
litigiile n domeniul proteciei mediului, care nu pot fi rezolvate n condiiile unei concilieri
amiabile ntre prile interesate, snt supuse spre soluionare instanelor de judecat.
Litigiile privind problemele folosirii subsolului se soluioneaz de autoritile administraiei
publice n domeniul folosirii i proteciei subsolului n conformitate cu competena acestora,
prevzut de art. 9, 10, 11, 12 din Codul subsolului, i de instanele de judecat, n modul stabilit
de legislaie. (art. 81 Codul subsolului)
Actele cu caracter normativ sau individual emise de organele administraiei publice n vederea
exercitrii legii, privind naterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept
administrativ n domeniul vizat, vor fi contestate n instan de contencios administrativ.
privire la atribuirea terenului art.11, 12, 13, 15; relatii cu privire la retragerea terenurilor din
folosinta art. 25; relatii cu privire la protectia terenurilor art.5; relatii cu privire la ameliorarea
terenurilor; relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor art.71; relatii cu privire la
schimbarea modului de folosinta a terenurilor art.73; relatii ce reies din exercitarea dreptului de
proprietate funciara; relatii ce reies din administrarea si gestionarea terenurilor; relatii ce reiese
din incalcarea legislatiei funciare; relatii agrare.
Obiectul de reglementare-reprezinta relatiile sociale care apar in timpul folosirii pamintului .
specificul acestor raporturi este legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite
ramuri ale economiei nationale.
In agricultura si silvicultura pamintul este mijlocul principal de productie , unde stratul fertile al
solului are o insemnatate hotaritoare . cu totul alte functii indeplineste pamintul inrestul sferelor
de activitate economica . pentru industrie , transporturi , constructii . localitati , pamintul serveste
drept spatiu , suprafta, teren de amplasare a cladirilor , utilajelor,cailor de comunicatie etc.
Indeplinirea acestor functii economice genereaza aparitia si existenta unor raporturi funciare
exprimate in relatii sociale ce apar in procesul de atribuire , folosire, retragere si protectie a
terenurilor de pamint.
2.1 Delimitati obiectul raporturilor juridice funciare de obiectele relatiilor funciare.
Obiecte ale relaiilor funciare snt: sectoarele de teren, cotele de teren i drepturile asupra
lor. Adica sunt anumite bunuri determinate exhaustiv de lege. Variatii la acest subiect nu
pot exista.
Sectoarele de teren se caracterizeaz prin suprafa, amplasament, hotare, au statut juridic i alte
caracteristici, specificate n documentaia nregistrrii de stat a dreptului asupra pmntului.
Sectoarele de teren i obiectele aferente acestora (solul, bazinele de ap nchise, pdurile,
plantaiile multianuale, cldirile, construciile, edificiile etc.), strmutarea crora este imposibil
fr a cauza pierderi directe destinaiei lor, constituie bunuri imobile.
Sectoarele de teren pot fi divizibile i indivizibile.
Se consider divizibile sectoarele de teren care pot fi mprite n poriuni fr a le schimba
destinaia, fr a nclca normele antiincendiare, sanitare, ecologice, agrotehnice i urbanistice,
fiecare poriune formnd dup divizare un teren de sine stttor.
n cazurile prevzute de lege sectorul de teren poate fi considerat indivizibil.
Cotele de teren ale sectorului de teren aflat n folosin comun de asemenea constituie obiecte
ale relaiilor funciare.
Cotele de teren au expresie cantitativ i descriere, cuprinznd indicaii privind destinaia i
categoria de folosin. Cotele de teren n natur nu se delimiteaz.
Se considera ca dreptul funciar are obiect propriu de studiu si acest obiect il formeaza totalitatea
relatiilor ce apar in procesul de folosire a terenurilor denumite in literatura de specialitate relatii
funciare care sunt reglementate de normele juridice funciare. In cadrul dreptului funciar se
studiaza urmatoarele categorii de relatii funciare, care reprezinta obiectul de studiu: relatii cu
privire la atribuirea terenului art.11, 12, 13, 15; relatii cu privire la retragerea terenurilor din
folosinta art. 25; relatii cu privire la protectia terenurilor art.5; relatii cu privire la ameliorarea
terenurilor; relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor art.71; relatii cu privire la
schimbarea modului de folosinta a terenurilor art.73; relatii ce reies din exercitarea dreptului de
proprietate funciara; relatii ce reies din administrarea si gestionarea terenurilor; relatii ce reiese
din incalcarea legislatiei funciare; relatii agrare. Aici este vorba despre anumite interactiuni
3
sociale care sunt legate de folosirea obiectelor relatiilor funciare.Obiectul relatiilor funciare este
doar o parte componenta a obiectului raportului juridic funciar. Obiectul RJ Funciar cuprinde
multe ale relatii sociale. De ex : gestiuneal, administrarea, instrainarea terenurilor s.a.m.d
1.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiui administrative in legatura cu
incalcarea legislatiei agrare.
-in cazul incalcarii dr. de proprietate, posesiune si beneficiere funciara;
-in cazul incalcarii recomandarilor agrothnice , conditiile de exploatare a terenurilor, structura
asolamentelor, folosirii abusive a ingrasamintelor chimice si preparatoarelor de fitosanitarie;
-in cazul neachitarii impozitului funciar si alte plati pentru folosirea terenurilor;
- in cazul neintreprinderii unor masuri de prevenire si combatere a eroziunilor, a compactarii
solului, a alunecarilor de teren, a salinizarii sau imlastinirii secundare, sa asigure atit obtinerea
unei productii calitative, cit si protectia solului si sporirea fertilitatii lui;
-in cazul nerespectarii drepturilor altor detinatori de terenuri ;
- in cazul nepastrarii bornelor de hotar si punctele retelei geodezice de stat din teren;
-in caz de nerespectare a a proiectului de organizare a teritoriului.
CONTRAVENII N DOMENIUL AGRICOL I SANITAR-VETERINAR
Articolul 183. Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei de culturi agricole
Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei strnse de culturi agricole ce se afl n
cmp se sancioneaz cu amend de 10 uniti convenionale aplicat proprietarului de vite sau
de psri ori persoanei responsabile de ele.
Articolul 184. nclcarea normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, pstrarea i
comercializarea seminelor
Producerea, prelucrarea, pstrarea i comercializarea seminelor neconforme dup calitate
standardelor n vigoare sau fr actele de confirmare a calitii de soi i a calitii culturale
se sancioneaz cu amend de 250 de uniti convenionale aplicat persoanei cu funcie de
rspundere, cu amend de la 200 la 300 de uniti convenionale aplicat persoanei juridice cu
sau fr privarea, n ambele cazuri, de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen
de la 3 luni la un an.
Articolul 185. Producerea i/sau comercializarea neautorizat sau fr documentele respective a
materialului de nmulire i sditor pomicol, viticol i bacifer, falsificarea lui
Producerea i/sau comercializarea neautorizat sau fr documentele respective a materialului
de nmulire i sditor pomicol, viticol i bacifer, falsificarea documentelor de nsoire,
falsificarea denumirii soiurilor i a categoriilor biologice, a calitii de soi i a calitii culturale a
materialului de nmulire i sditor pomicol, viticol i bacifer se sancioneaz cu amend de 25
de uniti convenionale aplicat persoanei fizice, cu amend de 70 de uniti convenionale
aplicat persoanei cu funcie de rspundere.
Articolul 186. nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect, cu material
sditor necertificat sau de soiuri i tipuri de portaltoi neraionate
nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect, cu material sditor
4
context instantele de judecata vor verfica actul de stabilire a hotarelor in natura a terenurilor in
conformitate cu art. 21 CF. In sensul art. 95 CF, actele de e/v, donatie, schimb si alte tranzactii
dintre detinatorii de terenuri infaptuite cu incalcarea modului stabilit de legislatie pot fi declarate
nule. Conditiile nulitatii tranzactiilor sunt stipulate in C C conform art 216-233. Raspunderea
delictuala survine in cazul in care detinatorilor de terenuri li s-au cauzat pagube. Potrivit art. 97
CF pagubele pricinuite detinatorilor de ternuri inclusiv venitul ratat trebuie sa fie reparat integral.
Pagubele sunt reparate prin reabilitarea terenurilor carora li s-a cauzat daune si aducerea lor in
stare corespunzatoare care sa permita folosirea lor conform destinatiei lor principale sau in forma
baneasca. Evaluarea prejudiciului cauzat se va evalua conform Instructiunii pentru evaluarea
prejudiciului cauzat resurselor de sol. In cazurile in care repararea benevola a prejudiciului nu se
efectueaza, atunci se intenteaza o actiune civila.
TEST NR.3
SUBIECTUL I Raspunderea juridico-ecologica.
1.1 Caracterizati temeiuril si conditiile raspunderii juridice pentru incalcarea legislatiei
ecologice.
Temeiul real al raspunderii penale l constituie fapta prejudiciabila savrsita i norma
juridica.Pentru a reclama o rspundere juridic este necesar de a stabili existena unui fapt
juridic: infraciune, delict, abatere disciplinar. Delictul ecologik-este comportamentul nelegitim
i vinovat al unei persoane, ce este ndreptata mpotriva ordinii ecologice i care a cauzat un
prejudiciu naturii sau a creat un pericol real de a pricinui o paguba
Elementele delictului ecologik-Obiectu, latura obiectiva, latura subiectiva si subiectu.
Conditiile : a)existenta actului normativ, a actului juridic ,b)fapta ilicta ;c)prejudiciul
ecologic;d)legatura cauzala dinre fapta ilicita si prejudiciu;e)vinovatia;f)subiectu:virsta,
responsabilitatea(ex. Padurarii), subiectul special;g)sanctiunea;h)termenul de prescriptive de
tragere la raspundere;i)existent unor conditii care inlatura raspunderea(ex. Extrema necessitate)
1.2 determinati sistemul organelor ce examineaza si solutioneaza cazurile privind
incalcarea legislatiei ecologice.
CONTRAVENTIONAL
Articolul 405. Organele pentru protecia mediului i Agenia pentru Silvicultur "Moldsilva"
(1) Contraveniile prevzute la art.93-95, 109-130, 132-154, 156, 182 se examineaz de
organele pentru protecia mediului.
(2) Snt n drept s examineze cauze contravenionale i s aplice sanciuni inspectorul principal
de stat pentru ecologie i adjuncii lui, inspectorii superiori de stat pentru ecologie.
(3) Contraveniile prevzute la art.110-115, 120-130, 132-137, 139-142 se constat de ctre
Agenia pentru Silvicultur "Moldsilva".
(4) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale directorul general al
Ageniei pentru Silvicultur "Moldsilva" i adjuncii lui, directorii ntreprinderilor de stat pentru
silvicultur, ai ntreprinderilor silvo-cinegetice, ai rezervaiilor naturale.
(5) Persoanele menionate la alin.(4) vor remite procesele-verbale cu privire la contravenii spre
examinare organelor de protecie a mediului.
(6) Contraveniile prevzute la art.181 se constat de organele pentru protecia mediului.
(7) Snt n drept s constate contravenii i s ncheie procese-verbale persoanele menionate la
alin.(2).
11
13
n cazul cnd deintorul cu titlu de posesiune sau de folosin nu utilizeaz terenul n scopul
n care i s-a atribuit, autoritatea administraiei publice locale respectiv, la cererea proprietarului,
va dispune aplicarea sanciunilor contravenionale prevzute de lege i l va soma n scris,
stabilind termenul, s-i ndeplineasc obligaiile.
n cazul n care deintorul nu-i ndeplinete obligaiile n termenul stabilit (nu mai mare de
doi ani) el va pierde dreptul de posesiune sau de folosin a terenului prin decizia instanei
judectoreti la cererea proprietarului funciar.
Hotrrea privind stingerea dreptului de folosin a terenului n cazurile prevzute de alineatul
nti al articolului 18 din prezentul Cod o adopt administraia ntreprinderii, instituiei,
organizaiei respective.
n cazul stingerii dreptului de posesiune sau de folosin funciar autoritatea administraiei
publice locale respectiv, cu participarea prilor interesate, adopt o hotrre privitoare la
eliberarea de compensaie deintorilor pentru cheltuielile legate de ameliorarea terenurilor sau
de repararea de ctre acetia a daunelor pricinuite de ei prin folosirea lor neraional.
Apariia temeiurilor de stingere a dreptului de proprietate, posesiune sau folosin funciar nu
priveaz pe deintorii de terenuri, inclusiv pe arenda, de dreptul de a strnge recolta i nu
scutete de plata impozitelor, de obligaia de a pstra calitatea solului.
Documentele ce confirm drepturile deintorilor de teren snt: titlul de autentificare a dreptului
deintorului de teren, eliberat de autoritile administraiei publice locale n cazul atribuirii de
ctre acestea a terenurilor proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale sau de ctre
Agenia de Stat Relaii Funciare i Cadastru n cazul atribuirii de ctre stat a terenurilor
proprietate public a statului, certificatul de motenire, contractul de vnzare-cumprare,
contractul de donaie, contractul de schimb, contractul de arend i altele.
Forma titlului de autentificare a dreptului deintorului de teren se stabilete de Guvern.
Deintorii de terenuri nu au dreptul la folosina lor, inclusiv n condiii de arend, pn cnd
primria, n cazul atribuirii de ctre aceasta a terenurilor proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale, sau Agenia de Stat Relaii Funciare i Cadastru, n cazul atribuirii de
ctre stat a terenurilor proprietate public a statului, nu va stabili hotarele terenurilor n natur
(pe loc).
Se interzice atribuirea n folosin (inclusiv provizorie) a terenurilor n alte scopuri dect cele
agricole i silvice ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor care nu au reparat prejudiciile i
pierderile de producie agricol, legate de terenurile repartizate anterior, sau care nu i-au
ndeplinit obligaiile ctre deintori privind folosirea conform destinaiei a terenurilor, anterior
productive i degradate ulterior din vina acestor ntreprinderi, instituii i organizaii.
2.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiuni in legatura cu incalcarea legislatiei agarare in cazul incalcarii regimului stabilit a terenului ;
Cod Contraventional prevde:
Articolul 183. Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei de culturi agricole
Daunele provocate semnturilor, plantaiilor sau recoltei strnse de culturi agricole ce se afl
n cmp se sancioneaz cu amend de 10 uniti convenionale aplicat proprietarului de vite sau
de psri ori persoanei responsabile de ele.
Articolul 186. nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect,
cu material sditor necertificat sau de soiuri i tipuri de portaltoi neraionate
nfiinarea de plantaii cu suprafa de peste 0,5 hectare fr proiect, cu material sditor
necertificat sau cu soiuri i tipuri de portaltoi neraionate
15
TEST NR.4
SUBIECTUL I Dreptul de proprietate asupra Resurselor Naturale
1.1 Definite fondul resurselor natural ca obiect al dreptului de proprietate.
Conform legii cu privire la resursele naturale:
16
Art1 Resurse naturale snt obiectele, fenomenele, condiiile naturale i ali factori, utilizabili
n trecut, prezent i viitor pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum i
contribuie la crearea de bunuri materiale i spirituale.
Resursele naturale se folosesc sau pot fi folosite ca mijloace de munc, surse de energie, de
materie prim i de materiale, nemijlocit ca obiecte de consum i recreare, ca banc a fondului
genetic sau surs de informaii despre lumea nconjurtoare
In literatura juridica de specialitate dreptul de proprietate asupra resurselor naturale este
examinat si se studiaza sub cateva aspecte:
- o institutie juridica complexa care cuprinde o totalitate de norme juridice ce reglementeaza
relatiile dintre organele puterii de stat si persoanele fizice/juridice in legatura cu posesia,
folosirea si dispunerea de resurse naturale.
- un drept real subiectiv al proprietarului prin intermediul si cu ajutorul caruia exercita una din
elementele constitutive ale acestui drept: posesiune, folosinta, dispozitie.
- raport juridic adica ca o relatie ce apare intre subiecti in legatura cu posesia, folosirea si
dispunerea de resurse naturale relatie care este reglementata de normele juridice civile si
normele juridice ecologice (in principal).
1.2 Determinati tipurile si formele dreptului de proprietate asupra resurselor naturale.
Legislatia ecologica a RM determina ca exista 2 tipuri de proprietate asupra resurselor naturale:
a)publica care poate fi exclusiva a statului si proprietatea unitatilor administrativa-teritoriale;
b)privata care poate fi exercitata sub 2 forme:
- in devalmasie
- cote-parti.
Este de mentionat faptul ca dreptul de proprietate privata asupra resurselor naturale este limitat.
Modul de dobandire a dreptului de proprietate privata asupra resurselor naturale este determinat
de legislatia speciala: Codul Funciar, Codul Apelor, Codul Silvic.
Legislatia ecologica determina cateva particularitati in ceea ce priveste exercitarea dreptului de
proprietate asupra resurselor naturale. Astfel, indiferent de tipul si forma de proprietate, toate
categoriile de resurse naturala sunt inregistrate in mod obligatoriu sub aspect cantitativ si
calitativ in Cadastrele Resurselor Naturale. Indiferent de tipul si forma de proprietate, toate
categoriile de resurse naturale sunt supuse supravegherii si controlului ecologic de stat; controlul
ecologic de stat se efectueaza cu regularitate, dar nu mai putin de 1 pe an. Indiferent de tipul si
forma de proprietate, toate schimbarile esentiale privind tendintele negative de degradare a
resurselor naturale sub aspectul volumului, calitatii, se inregistreaza in Monitoringul Ecologic
Integrat (tinut nemijlocit de Ministerul Mediului); in baza acestor date se efectueaza prognoze,
programe de ameliorare pentru viitor.
Dreptul de proprietate publica, ese xercitata sub 2 forme:
1-proprietate publica exclusive a statului;
2-proprietate a autoritatilor administrative teritoriale;
17
TESTUL NR.5
Subiectul 1: Regimul juridic al subsolului.
a) Definiti si clasificati Zacamintele de Substante Minerale Utile.
b) Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei subsolului.
c) Recomandati masurile de protectie juridica a subsolului prevazute de legislatia in
vigoare.
Subiectul 2 : Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare.
a) Definiti raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare .
b) Clasificati contraventiile funciare.
c) Formulati temeiurile juridice de aparitie a raspuderii pentru incalcarea legislatiei funciare.
Subiectul 1 Regimul juridic al subsolului.
1.1 Definiti si clasificati Zacamintele de Substante Minerale Utile
Zacamintele de Substante minerale Utile sunt recunoscute spatiile subterane in perimetrul carora
se afla cantitati de substante minerale utile.
Toate ZMU se clasifica in descoperite si nedescoperite
ZMU descoperite sunt recunoscute zacamintele in cadrul carora sa stabilit cu certitudine prin
metode de cercetare geologica prezenta acestora.
In dependenta de modul de exploatare : ZMU Inchise (se extrag din mine) si ZMU
Deschise (se extrag din cariera)
Conform codului subsolului Substantele MU se clasifica in :
minereuri metalifere ;
minereuri nemetalifere ;
combustibile solide ;
petrol ;
gaze naturale ;
gaze inerte ;
ape subterane (ape minerale care depasesc mineralizarea lor cu 0,9 mng /cm3).
Conform imprtantei economice si scopului determinarii statutului juridic al beneficiarului
in vederea regimului de folosire Substantele MU se clasifica in:
Toate raporturile contraventionale care se nasc din cadrul raporturilor juridice,privind terenurile
pot fi clasificate in mai multe grupe :
incalcari cu caracter economic :
ocuparea nelegitima a terenurilor incalcarea termenului de reintoarcere a terenurilor temporar
ocupate,nereintoarcerea lor in starea de destinatie speciala, abaterea samovolnica de la
proiectele de organizare a teritoriului;
incalcari cu caracter ecologic :
poluareaterenurilor destinate agriculturii cusubstante chimice, cu deseuriradioactive, cu ape
reziduale, nimicireastratului fertil al solului, neluareamasurilor de printimpinare a
eroziuniisolului, amlasarea constructia si dare inexploatare a obiectivelor care provoaca efecte de
poluare a solului ;
incalcari de alta natura :
constructianelegitima, distrugerea bornelor dehotar, incalcarea termenului deexaminare a
cererilor cetatenilorprivind atribuirea terenurilor sitainuirea informatiilor despre
fondulfunciar disponibil.Cele mai frecvent intilnite sunturmatoarele contraventii :
ocupareanelegitima a terenului, acapararea lui inlipsa unui temei legal, fara obtinereatitlului de
autentificare a drepturilorasupra pamintului.
2.3 Formulati temeiurile juridice de aparitie a raspunderii pentru incalcarea
legislatiei funciare
Pentru angajarea rspunderii juridice trebuie s fie ntrunite urmtoarele condiii:
s existe o conduit ilicit;
s existe un rezultat vtmtor al respectivei conduite ilicite;
s existe o legtur cauzal ntre conduita ilicit i rezultatul produs;
s existe vinovie din partea subiectului care a produs actul ilicit;
s nu existe mprejurri sau cauze care nltur n principiu, rspunderea juridic.
Drept temei juridic de aparitie a raspunderii pentru incalcarea legislatiei funciare putem
mentiona nerespectarea normelor de drept a mediului, a reglementarilor sectoriale ,speciale, care
determina actiunile/inactiunile prin a caror savirsire se contravine cerintelor ecologice,atragind
una sau mai multe dintre formele acestei raspunderi (-contraventionala,-civila,-penala,-speciala).
Ca temei de aparitie a raspunderii contraventionale este :
-degradarea stratului fertil al solului ;
-folosirea terenurilor contra destinatiei acestora ;
-ocuparea neligitima a terenurilor ;
-falsificarea informatiei privind starea si folosirea terenurilor
Ca temei de aparitie a raspunderii civile contractuale este situatia in care obiectul contractului
este un sector de teren sau cota si in raport cu care acestea au fost folosite contrar destinatiei,
scopului de atribuire sau contractele sunt declarate nule.
Ca temei de aparitie a raspunderii civile delictuale survine in cazul in care detinatorilor de
terenuri sau cauzat pagube (venitul ratat).
Ca temei de aparitie a raspunderii penale este :
-impurificarea solului cu produse nocive ale activitatii economice ;
-otravirea solului cu produse nocive ale activitatii ecologice ;
-infectarea solului.
27
Test Nr.7
1.1 Definiti drepturile si obligatiile beneficiarilor acvatici
Beneficiarii de folosin a apei au dreptul s foloseasc obiectivele acvatice numai n scopurile
pentru care acestea le-au fost atribuite. n conformitate cu destinaia special a obiectivelor
acvatice, beneficiarii de folosin a apei au dreptul:
a) s extrag apa pentru folosirea ei ulterioar;
b) s exploateze obiectivele acvatice pentru necesitile agriculturii industriei, hidroenergeticii,
transportului, gospodriei piscicole i vntoreti;
c) s foloseasc obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale;
d) s edifice construcii i instalaii pentru gospodrirea apelor, s efectueze reconstrucia i
lichidarea lor;
e) s foloseasc obiectivele acvatice pentru agrement, desfurarea aciunilor sportive i de
asanare, ntreinerea ansamblurilor naturale, precum i pentru alte aciuni de folosire a
obiectivelor acvatice, neinterzise de legislaia n vigoare.
n cazurile stabilite de legislaia n vigoare, drepturile beneficiarilor de folosin a apei pot fi
limitate, reieind din interesele statului i ale altor beneficiari de folosin a apei. ns, aceast
limitare nu trebuie s agreveze condiiile folosirii obiectivelor acvatice pentru aprovizionarea
populaiei cu ap potabil i menajer.
Beneficiarii de folosin a apei snt obligai:
a) s foloseasc raional resursele de ap, s consume economicos ap i s efectueze msuri
de remediere i mbuntire a calitii apei;
b) s nu admit deversarea n obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un coninut de
impuritai peste limita admisibil;
c) s previn poluarea, impurificarea i epuizarea obiectivelor acvatice;
d) s nu admit nclcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosin a apri, precum i
prejudicierea obiectivelor economice i naturale (terenurilor, pdurilor, faunei, zcmintelor
minerale etc.);
e) s asigure epurarea normativ a apelor reziduale;
f) s menin nstare de funcionare, conform regulilor i instruciunilor de exploatare,
instlaiile de epurare, alte instalaii pentru gospodrirea apelor i dispozitive tehnice, care
afecteaz starea apelor, s amelioreze parametrii lor de exploatare, s in n modul stabilit
evidena cantirii i calitii apelor.
g) s implementeze cele mai bune tehnologii disponibile n scopul limitrii deversrilor apelor
reziduale i consumului de ap.
1.2. Determinati functiile de administrare de stat in domeniul utilizarii si protectiei apelor
Administrarea de stat n domeniul folosirii i proteciei apelor este exercitat de ctre Guvern,
autoritile administraiei publice locale i de autoritile administraiei publice centrale,
autorizate n modul special n acest scop, conform legislaiei n vigoare.Controlul de stat asupra
folosirii i proteciei apelor este chemat s asigure:
a) respectarea de ctre toate persoanele juridice i fizice, indiferent de form de proprietate, a
modului stabilit de folosire a apelor;
b) executarea obligaiunilor i prescripiilor privind protecia apelor, prevenirea i lichidarea
efectelor lor distructive, respectarea regulilor de inere a evidenei apelor, precum i altor reguli,
stabilite de legislaia apelor.
Controlul de stat asupra folosirii i proteciei apelor este exercitat de ctre organele pentru
protecia mediului nconjurtor i de autoritile administraiei publice centrale, autorizate n
28
mod special n acest scop.Controlul de stat asupra respectrii prevederilor legii n domeniul
gospodririi apelor se exercit de ctre autoritatea central pentru resursele naturale i mediu i
de ctre organul de stat pentru gestionarea fondului apelor.
Competenta Guvernului-stabileste atit modul de coordonare si eliberare a autorizatiei de
folosinta a papei cit si modelul Titlul de stat de folosire separate a apelor.Competenta
Min.Ecologiei si Resurselor Naturale-este abilitata cu dreptul de a efectua expertize ecologice
de stat, a monitoringului ecologic integrat,efectuarea recesamintului resurselor
natural.Competenta Agentiei Apele Moldovei-responsabil de planificarea ,proiectarea
,contructia si explotarea sistemelor de amiliorare si alimentare cu apa, calculare si stabilire a
limitelor consumului de apa.Competenta Centrului de Medicina Preventiva-evidenta surselor
de apa,atribuirea si redistribuirea a obiectelor acvatice,planificarea activitatilor de utilizare si
protectiei a apelor,controlul respectarii legislatiei,monitoringul ape,etc.Atribuirea in folosinta si
redistribuirea obiectelor acvatice este realizata de a.p.l. sau de govern de comun accord cu
Agentia Apele Moldovei.
1.3 Dezvaluiti masurile de protective juridical a apelor
Toate apele (obiectivele acvatice) snt ocrotite mpotriva polurii, impurificrii, epuizrii, care
pot prejudicia sntatea populaiei i pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la
degradarea condiiilor de aprovizionare cu ap i altor fenomene negative, cauzate de
modificarea proprietilor fizice, chimice i biologice ale apelor, reducerea nsuirii lor de
epurare natural, perturbarea regmului hidrologic i hidrogeologic.
Persoanele juridice i fizice, activitatea crora afecteaz starea apelor, snt obligate s realizeze
msuri tehnologice, de ameliorri silvice, agrotehnice, hidrotehnice, sanitare i de alt natur,
coordonate cu autoritile pentru mediu, pentru gestionarea fondului apelor, pentru
supravegherea sanitar de stat, cu autoritile administraiei publice locale, care s asigure
protecia apelor, mpotriva polurii, impurificrii i epuizrii, precum i ameliorarea strii
i regimului apelor. Persoanele juridice, activitatera crora afecteaz starea apelor snt obligate
s planifice msuri corespunztoare care s asigure protecia apelor i s le coordoneze cu
autoritile pentru mediu.Stimularea economic a folosirii raionale i a proteciei resurselor
acvatice se realizeaz prin:
a) stabilirea unei pli pentru folosirea resurselor de ap i deversarea substanelor poluante n
obiectivele acvatice:
b) acordarea unor nlesniri de creditare i altor avantaje beneficiarilor de folosin a apei
pentru implementarea unor tehnologii i cicluri de producie hidroeconomicoase i cu deeuri
minime, pentru realizarea altor activiti de mare eficien n domeniul proteciei apelor;
d) obligarea beneficiarilor de folosin a apei s remedieze starea ecologic a obiecvtivelor
acvatice;
e) ncasarea n modul stabilit a compensaiilor bneti pentru prejudiciul cauzat prin
nclcarea legislaiei apelor;
f) luarea de msuri pentru ameliorarea strii zonelor de protecie sanitar ale surselor de
alimentare cu ap, optimizarea regimului de exploatare a prizelor de ape subterane i
mbuntirea evidenei funcionrii acestor prize.
Legislaia, autoritile administraiei publice locale pot stabili i alte modaliti de stimulare
economic a activitii de protecie a apelor. Eficiena aciunilor de protecie a apelor,
desfurate de persoanele juridice, este luat n considerare la aprecierea activitii lor
economico-financiare.
29
fertilitii naturale de peste 60, terenurile irigate, loturile experimentale, terenurile instituiilor de
cercetri tiinifice i de nvmnt. n vederea proteciei terenurilor agricole de calitate
superioar se interzice retragerea acestora din circuitul agricol, utilizarea lor n alte scopuri dect
cele agricole, desfurarea pe aceste terenuri a operaiunilor tehnologice i de alt natur ce
conduc la degradarea solului, cu excepia cazurilor cnd snt repartizate pentru construcia
obiectivelor liniare (drumuri, linii de telecomunicaii i de transport electric, conducte),
obiectivelor de exploatare mineral a petrolului i gazelor i a construciilor de producie
necesare pentru exploatarea acestora.Retragerea terenurilor agricole de calitate superioar din
circuitul agricol pentru necesitile de stat i publice se face numai n cazuri excepionale, prin
hotrre a Guvernului. Din categoria terenurilor irigate fac parte terenurile potrivite pentru
agricultur i irigare pe care se afl reele permanente sau provizorii de irigare, legate de sursa de
irigare, ale crei resurse asigur irigarea acestor terenuri.Organele gospodriei apelor snt
obligate s asigure deintorii de terenuri irigate cu ap de irigare conform limitelor i evidenei
debitului surselor de ap.Trecerea terenurilor irigabile n categoria celor neirigabile se face n
modul stabilit de legislaie.Fondurile pentru proiectarea i executarea lucrrilor de restabilire i
ameliorare a terenurilor degradate i poluate, provenind de la bugetul de stat i din mijloacele
deintorilor de terenuri, pot fi completate cusumele ce reprezint despgubirea pltit de
persoanele fizice sau juridice vinovate de degradarea sau poluarea solului.
st Nr.8
1.1 Definiti notiunea si particularitatile raspunderii jurico-ecologice
In literatura juridica de specialitate raspunderea pentru incalcarea legislatiei ecologice este
studiata ca fiind un institut juridic la baza formarii caruia isi gasesc existenta normele juridice cu
caracter omogen de sanctionare ce reglementeaza relatiile dintre organele puterii de stat si
persoanele fizice/juridice in legatura cu prevenirea, constatarea contraventiilor ecologice,
aplicarea santiunilor prevazute de legislatie, inclusiv modalitatea de recuperare a prejudiciilor
ecologice cauzate. Totodata se considera ca raspunderea pentru incalcarea legislatiei ecologice
reprezinta o obligatiune a contravenientului de a repara daunele cauzate factorilor de mediu
natural. Se mai considera ca raspunderea pentru incalcarea legislatiei ecologice reprezinta o
functie de constrangere a statului in vederea aplicarii sanctiunilor pentru contraventiile ecologice
savarsite, inclusiv recuperarea prejudiciilor ecologice. Raspunderea pentru incalcarea legislatiei
ecologice este studiata ca un raport juridic deosebit de complex care apare intre organele puterii
de stat si beneficiarii de resurse naturale in legatura cu savarsirea faptelor ce sunt considerate
contraventii ecologice.
1.2. Determinati formele raspunderii juridico-ecologica
In dependenta de fapta savarsita si in dependenta de consecintele acesteia sunt cunoscute cateva
tipuri de raspundere pentru incalcarea legislatiei ecologice: 1)Raspunderea contraventionala;
2)Raspunderea penala; 3)Raspunderea civila (2 forme: contractuala si delictuala); 4)Raspunderea
disciplinara; 5)Raspunderea juridico-ecologica speciala (de taxa: taxele sunt materiale si
nemateriale).
32
forma a raspunderii speciale care este deosebita de alte tipuri de raspundere specificul careia
poate fi reprezentat prin 3 modalitati: 1)limitarea dreptului de folosire si poluare a resurselor
naturale; 2)suspendarea dreptului de folosire si poluare a resurselor naturale; 3)incetarea
dreptului de folosire si poluare a resurselor naturale. Aceste sanctiuni cu caracter nematerial sunt
prevazute de actele normative cu caracter ecologic special: Codul Funciar art.32.1.11; Codul
Subsolului art.31 32 33 36 3; Codul Apelor Cap X art. 57 64 73.2,3; Codul Silvic 27 28 32.2;
Legea privind aerul atmosferic art. 14; Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat art.
96.3; Legea privind regnul animal art.18.3,3 20 30.2 32 38. Desi aceste sanctiuni sunt aplicate de
organele administratiei de stat, totusi raspunderea speciala este diferita de cea contraventioala.
Deosebirile raspunderii speciala de cea contraventionala pentru incalcarea legislatiei ecologice se
determina si se evidentiaza prin a)forma de aplicare; b)termenele de aplicare; c)procedura de
aplicare; d)organele imputernicite de a aplica astfel de sanctiuni; e)continutul sanctiunilor.
2.1. Definiti notiunea de drept funciar
Dreptul funciar reprezinta o ramura de drept independenta dar complexa care cuprinde o
totalitate de norme juridice ce reglementeaza relatiile care apar intre subiecti (detinatorii de
terenuri) in procesul de folosire a terenurilor ce formeaza fondul funciar al RM.
2.2 Relatati despre terenurile din intravelanul localitatilor
In conformitate cu legislatia in vigoare , se considera terenurile din intravelanul localitatilor toate
terenurile din teritoriul localitatii in limitele hotarilor ei, adica este teritoriu unei localitati
ocupate de constructii ce il desparte de extravelan(de paminturile
agricole,agroindustriale).Aceste teritorii au alta menire decit cele agricole.Legea privind
principiile urbanismului si amenajarii teritoriului prevede utilizarea notiunii de intravelan ca
teritoriu ocupat de terenuri ,amenajari si constructii ce constituie localitatea inclusiv de terenuri
prevazute pentru extinderea ei.Potrivit legislatiei terenurile de intravelan se impart in terenuri le
municipiilor,oraselor,comunelor si satelor.Din componenta terenurilor municipiilor,oraselor si
satelor fac parte:terenuride uz public:pentru transportur rutier,feroviar,aerian,naval:terenurile
impadurite.
Terenurile din intravelanul localitatilor se afla atit in proprietate publica atit si in proprietate
privata a cetatenilor,pers.fiz si pers.jur.In acelasi timp terenurile din intravelanul localitatilor se
pot afla in folosinta temporara si permanenta.
Perimetru al localitii este hotarul intravilanului (teritoriului ei) care l desparte de extravilan.
Perimetrul respectiv al localitii se stabilete prin reglementarea regimului proprietii funciare
n conformitate cu planul general i pe baza argumentrii tehnico-economice a dezvoltrii
oraului i satului (comunei).Perimetrul oraelor se stabilete i se modific de ctre Guvern.
Perimetrul celorlalte localiti se stabilete i se modific de autoritile administraiei publice
locale. Includerea terenurilor n perimetrul oraului nu implic suspendarea dreptului asupra
terenurilor aflate n posesiune sau n folosin.Retragerea acestor terenuri se face n modul
stabilit de prezentul Cod i de alte acte legislative.
De competena Guvernului in:
aprobarea perimetrului localitilor urbane;
elaborarea msurilor de protecie a terenurilor i organizarea realizrii lor;
34
36
Se considera ca exista citeva forme de administrare care sunt specifice si domeniului protectiei
mediului si utilizarii resurselor naturale:
1. elaborarea si adoptarea legilor ecologice(Parlamentul RM)
2. executarea si aplicarea in practica a normelor juridice ecologice(Guvernul)
3. supravegherea respectarii legislatiei ecologice(Inst de Jud)
Legislatia ecologica in vigoare determina functiile de baza ale organelor administratiei publice in
domeniul protectiei mediului:
a)elaborarea, adoptarea, sanctionarea normelor juridice ecologice;
b)supravegherea respectarii legislatiei ecologice;
c)exercitarea controlului ecologic de stat;
d)exercitarea expertizei ecologice de stat;
e)evaluarea impactului asupra mediului inconjurator;
f)constatarea si examinarea contraventiilor ecologice;
g)intocmirea proceselor verbale si a actelor de control ecologice;
h)intentarea actiunilor civile privind recuperarea prejudiciilor ecologice;
i)eliberarea autorizatiilor si licentelor pentru folosirea resurselor naturale;
j)elaborarea unor metodici de calcul privind poluarea resurselor naturale;
37
Cadastru funciar, care reprezinta in sine o totalitate de date si informatii, harti topografice
privind clasificarea terenurilor ce formeaza fondul funciar al RM dupa destinatia lor
principala, precum si informatii privind regimul de protectie si folosire, bonitatea,
fertilitatea, inclusiv date despre proprietarii funciari, beneficiarii funciari, posesorii
funciari. Cadastrul funciar este tinut la nivel republican (Agentia Relatii Funciare si
Cadastru) si la nivel local (Organele cadastrale teritoriale); cu toate acestea la nivel local
exista si registru de evidenta a detinatorilor de terenuri, tinut de primar si inginerul
cadastral. Primarul scoate problema la ordinea de zi la consiliu, care decide atribuirea
terenului. Dupa ce se ofera in natura bunul, viitorului proprietar i se da numar cadastral,
dupa care acesta este inscris ca proprietarul terenului. Legea cu privire la terenurile
proprietate publica si delimitarea lor. Categorii de terenuri: cu destinaie agricol; din
intravilanul localitilor; destinate industriei, transporturilor, telecomunicaiilor i cu alte
destinaii speciale; destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sntii, activitii recreative,
terenurile de valoare istorico-cultural, terenurile zonelor suburbane i ale zonelor verzi;
ale fondului silvic; ale fondului apelor; ale fondului de rezerv. Cadastrul funciar are
menirea de a asigura autoritile administraiei publice locale, ntreprinderile, instituiile,
organizaiile interesate i cetenii cu informaii despre starea terenului n scopul
organizrii folosirii raionale i proteciei lui, reglementrii relaiilor funciare,
regimului proprietii
funciare,
fundamentrii proporiilor
plilor
funciare,
aprecierii activitii economice, efecturii altor msuri legate de folosirea terenului.
Cadastrul silvic reprezinta o totalitate de date si informatii cu privire la clasificarea
padurilor pe grupe si categorii functionale (o singura grupa de protectie a mediului si
5 categorii functionale) precum si informatii privind productivitatea padurilor, starea lor
biologica, inclusiv date despre proprietarii si beneficiarii silvici (din 1996 poate fi
dobandit dreptul de proprietate asupra padurilor). Cadastrul e tinut la nivel republican de
catre agentia MoldSilva.
Cadastrul apelor reprezinta o totalitate de date si informatii privind clasificarea
obiectivelor acvatice, resurselor acvatice, volumul acestora, locul amplasarii, starea lor
39
a) de interes naional, regim de drept n care proprietatea aparine statului (proprietate public
a statului);
b) de interes local, regim de drept n care proprietatea aparine satului (comunei), oraului
(municipiului), raionului, unitii teritoriale autonome Gguzia (proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale).
Terenurile din domeniul public snt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile, dup cum
urmeaz:
a) nu pot fi nstrinate, ci pot fi date numai n administrare, n concesiune, n arend sau n
locaiune n condiiile legii;
b) nu pot fi supuse executrii silite; asupra lor nu se pot constitui garanii reale;
c) nu pot fi dobndite de teri prin uzucapiune.
Actele juridice ncheiate cu nclcarea celor mentionate snt lovite de nulitate
absolut.Terenurile din domeniul public pot fi trecute n domeniul privat doar n condiiile
legiTerenurile din domeniul public pot fi date, dup caz, n administrare ministerelor, altor
autoriti ale administraiei publice centrale, autoritilor administraiei publice locale,
instituiilor publice, ntreprinderilor de stat sau municipale. Darea n administrare se efectueaz,
dup caz, prin hotrre de Guvern, prin decizie a consiliului raional, a Adunrii Populare a
unitii teritoriale autonome Gguzia, a consiliului orenesc (municipal), stesc (comunal).
Concesionarea, arendarea i locaiunea terenurilor din domeniul public se fac, dup caz, prin
hotrre de Guvern, decizie a consiliului autoritii administraiei publice locale de nivelul nti
sau al doilea. Concesionarea, arendarea i locaiunea terenurilor se fac prin licitaie public.Statul
sau, dup caz, unitatea administrativ-teritorial poate atribui terenuri n folosin persoanelor
juridice cu scop nelucrativ care desfoar activitate de binefacere sau de utilitate public, n
conformitate cu legislaia.
Delimitarea terenurilor proprietate public n terenuri proprietate public a statului i terenuri
proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale, inclusiv a terenurilor ce in de domeniul
public sau cel privat, are drept scop:
a) protecia i folosirea eficient a terenurilor proprietate public a statului n interesul
deintorilor de terenuri i al Republicii Moldova;
b) protecia i folosirea eficient a terenurilor proprietate public a unitilor administrativteritoriale n interesul deintorilor de terenuri i al unitilor administrativ-teritoriale.
Delimitarea terenurilor proprietate public se efectueaz prin aciuni de identificare i formare
a terenurilor proprietate public a statului i a terenurilor proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale n modul stabilit de legislaie.
n cazul n care terenurile proprietate public a statului se mrginesc cu terenuri proprietate
public dobndite de unitatea administrativ-teritorial, reprezentanii statului i reprezentanii
unitii administrativ-teritoriale coordoneaz hotarele acestor terenuri. Dac reprezentanii
prilor nu convin asupra hotarelor, litigiul se examineaz n instan de judecat.
41
42
b) terenurile mpdurite, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.(1) lit.b), fiile forestiere,
terenurile destinate reinerii apei, terenurile zonelor de protecie a apelor i zonelor sanitare,
terenurile destinate msurilor antierozionale, coridoarelor ecologice i altor scopuri de protecie a
mediului;
c) terenurile aferente obiectivelor de menire social-cultural proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale, terenurile ocupate de piee, strzi, pasaje, terenurile folosite pentru cile
de comunicaie, terenurile ocupate de parcuri, grdini publice, scuaruri, terenurile folosite pentru
cimitire i pentru alte necesiti ale gospodriei comunale locale;
d) terenurile destinate transportului rutier, feroviar, naval, aerian, transportului prin conducte,
liniilor de telecomunicaii, liniilor de transport de energie electric, exploatrilor miniere i altor
necesiti industriale ale autoritilor administraiei publice locale, cu excepia celor prevzute la
art.4 alin.(1) lit.d);
e) terenurile zonelor verzi;
f) terenurile ocupate de obiective acvatice artificiale, cu excepia celor prevzute la art.4 alin.
(1) lit. b), precum i a celor aflate n proprietate privat.
De domeniul public al raionului, unitii teritoriale autonome Gguzia in:
a) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea consiliul raional i aparatul lui,
administraia unitii teritoriale autonome Gguzia, instituiile publice de interes raional,
instituiile publice ale Gguziei, cum ar fi: biblioteci, muzee, spitale etc.;
b) drumurile de interes raional;
c) alte terenuri de interes raional.
De domeniul privat al satului (comunei), oraului (municipiului) in:
a) terenurile neprivatizate aferente obiectivelor privatizate sau private, inclusiv cele aferente
construciilor nefinalizate, precum i terenurile aferente obiectivelor din fondul de imobile
nelocuibile date n locaiune (arend) dac nu fac parte din domeniul public;
b) terenurile neprivatizate aferente cldirilor i altor construcii date n proprietate privat n
contul cotelor valorice, conform legislaiei cu privire la privatizare;
c) terenurile aferente ntreprinderilor municipale dac nu fac parte din domeniul public;
d) loturile neprivatizate ale ntovririlor pomicole;
e) terenurile fondului de rezerv dac nu fac parte din domeniul public;
f) alte terenuri dobndite de unitatea administrativ-teritorial dac nu snt destinate uzului
public.
Atribuirea terenurilor proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale n gestiunea
economic a ntreprinderilor municipale, nstrinarea, concesionarea, arendarea sau locaiunea
43
- Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor este exercitat de catre persoanele fizice si
juridice, apatrizi, cetateni straini, care detin un act ce confirma dreptul de proprietate funciara si
este inregistrat in cadastrul bunurilor imobile, cadastrul funciar si registrul detinatorilor de
terenuri.
Persoanele fizice si juridice ale RM pot detine: terenuri cu destinatie agricola; terenurile
destinate constructiei caselor de locuit individuale si anexelor gospodaresti, inclusiv terenurile
aferente acestora (limite: localitati urbane: 0.04-0.07 ha; localitati rurale: 0.08-0.12; de la reguli
sunt exceptii); terenurile din fondul forestier; terenuri din fondul apelor. Cetatenii straini,
apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor destinate constructiilor. Art. 6 din
legea cu privire la pretul normativ si modul de c/v a pamantului. n cazul n care cetenii strini
sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaie agricol sau ale fondului silvic prin
motenire legal sau testamentar, ei au dreptul de a le nstrina prin acte juridice ntre vii numai
cetenilor Republicii Moldova.
2.3 Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiuni in legatura cu incalcarea
legislatiei privind terenurile din intravelanul localitatii.
incalcarea dreptului familiei nou formate privind acordarea teren pentru constructia
caselor de locuit,
- Nerespectarea regulilor i instruciunilor
privind exploatarea construciilor, instalaiilor
i aparatelor de msurat hidrotehnice,
de gospodrire i de protecie a apelor
- Tierea ilegal sau vtmarea arborilori
arbutilor
44
45
50
menajere, a moluzului rezultat din construcii, a fierului vechi, a ambalajelor de orice fel,
a reziduurilor industriale, a substanelor chimice i radioactive)
c) Decopertarea stratului fertile al solului in procesul efectuariilucrarilor de constructive si a
altor lucrari legate de protectia solului
d) Amiliorarea terenurilor-masura de protective calitativa se efectueaza in conformitate cu
actul normative special-Legea cu privire la amiliorarea terenului degradate prin
impadurire,amiliorarea agrosilvica)
e) Conservarea terenurilor agricole (pastrarea calitatii natural a terenurilor cu destinatie
Agricola de calitate superioara)
Protectia ecologica a terenurilor(art.5 cod funciar Terenurile, ca spaiu de importan vital, ca
mijloc de producie agricol i spaiu de amplasare a tuturor obiectelor de activitate uman snt
protejate de stat. Protecia ecologic a terenurilor este prioritar altor forme de activitate.
(2.2)Relatati despre procedura de solutionare a litigiilor funciare
Solutionarea litigiilor funciare prin notiunea de litigiu funciar trebuie de inteles un conflict
dintre 2 sau mai multe persoane detinatori de terenuri care au ca obiect o cota de teren, sector de
teren, inclusiv repunerea in drepturi (proprietate funciara si folosinta funciara).Cesta este
prevazuta in capitolul 14 Cod funciar al R.M
Dupa natura juridica litiigile funciare se clasifica in citeva categorii:
1. Dupa continut:
n care prile sau una din pri snt persoane fizice se examineaz de ctre judectoria raional,
municipal (de sector) dac legislaia nu prevede altfel.
2. Dupa subiecti:
-litigii funciare ce apar intre organele administratiei publice si persoane fizce sau juridice;
- litigii funciare ce apar intre detinatorii de terenuri;
- litigii aparute intre persoane juridice;
3. dupa obiect:
litigii aparute cu folosirea terenurilor agricole
litigii funciare aparute in legatura cu folosirea si protectia fondului forestier
litigii funciare aparute in legatura cu folosirea fondului apelor
litigii funciare aparute in legatura cu folosirea din intravelenul localitatii
Daca apar litigii in legatura cu delimitarea cotei echivalente se solutioneaza de instanta de
judecata.
Decizia autoritilor administraiei publice locale asupra litigiilor funciare intr n vigoare n
momentul adoptrii ei. Atacarea deciziei n instana judectoreasc competent suspend
ndeplinirea acesteia. Decizia instanei judectoreti competente servete ca temei pentru
eliberarea documentelor ce legalizeaz dreptul de proprietate, de posesiune i de beneficiere
funciar, inclusiv n condiii de arend. ndeplinirea deciziei asupra litigiului funciar poate fi
suspendat sau amnat de organul care a adoptat decizia sau de organul ierarhic superior.
(2.3)Recomandati elementele contractului de arenda in agricultura
Dreptul de beneficiere asupra terenurilor cu destinatie agricola reprezinta posibilitatea
beneficiarului de a folosi o cota sau sector de teren in scopuri personale in conformitate cu
legislatia in vigoare. Una din modalitatile de folosire a terenurilor agricole o reprezinta arenda in
agricultura. Relatiile de arenda in agricultura sunt reglementate de CC, CF, Legea cu privire la
arenda in agricultura.
Arenda in agricultura -reprezinta transmiterea in posesiune si folosinta in baza de contract pe
o durata determinata si contra plata a terenurilor cu destinatie agricola si a altor bunuri agricole.
Prin notiunea de alte bunuri agricole trebuie de inteles constructii, utilaje, instalatii, platforme,
depozite si altele care asigura procesul de productie agricola. Contractul de arenda in
agricultura -constituie si reprezinta un acord incheiat intre 2 parti, si anume proprietar a
terenurilor agricole sau a altor bunuri agricole, denumit arendator, si alta parte denumita arendas
in vederea exploatarii terenurilor agricole ce formeaza obiectul contractului pe o durata
determinata (de lege sau de contract) si la un pret stabilit de catre parti.
Reiesind din cele mentionate anterior, contractul de arenda in agricultura se caracterizeaza din
punct de vedere juridic prin urmatoarele:
contract sinalagmatic;
cu titlu oneros;
cu executare succesiva;
comutativ;
53
55
TEST Nr. 12
Subiectul I:Regimul juridic de protectie al aerului atmosferic
(1.1)Determinati specificul aerului atmosferic ca obiect de protective
Ca element important a mediului natural aerul atmosferic si in special calitatea acestuia
reprezinta o semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea populatiei, inclusive
pentru existent florei si faunei.Din acest punct de vedere legislatia a hotarit sa
protejeze aerul atmospheric ca unul cel mai important obiect ale naturii.
Literatura de specialitate-> aerul atmosferic reprezinta un amestec de gaze natural, el
formind stratul atmosferic care inconjoara pamintul in afara de incaperile de locuit
sau de producer care s-a format in procesul evolutiei pamintului.Aceiasi definitie este
determinate de legislatia rusa cu privire la protectia aerului atmosferic.
Legislatia ecologica romina->atmosfera este definit ca fiind masa de aer care inconjoara
suprafata terestra ce include si stratul de OZON. Normele tehnice si standartele R.M
prevede ca atmosfera reprezinta invelisul gazos al pamintului si include in sine si
notiunea de aer.
Legea nr.1422 din 17.12.1997 privind protectia aerului atmosferic-> aer - amestec unic de
gaze (azot i oxigen, mici cantiti de argon, neon, heliu, cripton, xenon, radon, dioxid
de carbon, hidrogen, vapori de ap i diverse particule) de importan vital major,
n care pot vieui organisme vii, cel mai mobil component al mediului, nedefinit prin
hotare i care, ca urmare a micrii maselor sale, rspndete urmrile influenei
antropogene la distane imprevizibile.
Regimul juridic de protective a aerului atmosferic este reglemantat Legea nr.1422 din
17.12.1997 privind protectia aerului atmosferic si Legea privind protectia mediului
inconjurator nr.1515 din 16.06.1997, este de mentionat faptul ca obiectul de
reglementare in cadrul dreptului ecologic sunt relatiile cu privire la protectia aerului
atmosferic si nu protectia aerului atmosferic in general.
Astfel, legea cu privire la protectia aerului atmosferic nu reglementeaza relatiile cu privire
la aerul din incaperile de locuit si de producere. Aceste categorii de relatii sunt
reglementate de legislatia locativa, legislatia muncii si legislatia sanitaroepidemiologica.
Ca criteriu principal de delimitare a aerului atmosferic de alte categorii si tipuri de aer,
serveste legatura dintre aerul atmosferic si mediul natural. Conform prevederilor Legii
cu privire la protectia aerului atmosferic, drept obiectiv de protectie este pastrarea
puritatii si ameliorarii calitatii aerului atmosferic, prevenirea si reducerea efectelor
nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici, radioactivi si de alta natura asupra
atmosferei cu consecinte nefaste pentru populatie si mediul inconjurator. Aerul
atmosferic ca obiect al naturii indeplineste cateva functii:
56
57
58
Cantitatile poluantilor sunt calculate in grame pe secunda si tone pe an. In cazurile in care
se incalca conditiile determinate in autorizatiile de emisii a poluantilor in atmosfera si
apare un pericol real de poluare a mediului natural, IES poate limita, suspenda sau
interzice printr-o hotarare de sistare emisiile de poluanti in atmosfera, inclusiv poate
stopa functionarea unei instalatii, sectii sau chiar a unei intreprinderi industriale.
Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina faptul ca degajarea de
substante nocive in atmosfera fara autorizatie este categoric interzisa. In ceea ce
priveste emisiile de poluanti in aerul atmosferic de la mijloacele de transport, ele nu
trebuie sa depaseasca normativele emisiile limitat admisibile. Practica demonstreaza ca
aceste emisii de asemenea sunt incluse in autorizatii, iar cantitatea poluantilor se
calculeaza in dependenta de numarul mijloacelor de transport si tipul acestora
(benzina/diesel). In scopul protectiei aerului atmosferic, autoritatile administratiei
publice locale si agentii economici sunt obligati sa reduca impactul daunator asupra
atmosferei al proceselor radiante, vibratiilor, undelor sonore. De asemenea in cazul
darii in exploatare a unor intreprinderi de producere urmeaza sa se efectueze
inventarierea tehnica a surselor de poluare a atmosferei. Insa pana la darea in
exploatare, proiectul activitatii economice preconizate trebuie sa fie suspus expertizei
ecologice de stat. Este de mentionat faptul ca in legatura cu protectia aerului
atmosferic, RM a ratificat prin hotarare a Parlamentului Conventia privind poluarea
transfrontaliera de la distante mari Geneva 13 noiembrie 1979. Odata cu ratificarea
acestei conventii s-au luat masuri prioritare de prevenire a poluarii aerului atmosferic
cum sunt:
interzicerea totale a folosirii tipurilor de combustibil etilat;
implementarea standardelor pentru combustibil cu indicii chimici.
In 1998 RM a semnat 2 protocoale la Aarhus: Protocolul privind poluantii organici
persistenti si Protocolul privind metalele grele. In 1996 RM a ratificat Conventia
privind protectia stratului de ozon si Protocolul de la Montreal referitor la substantele
ce distrug stratul de ozon.
60
63
65
66
n cazul n care deintorul nu-i ndeplinete obligaiile n termenul stabilit (nu mai
mare de doi ani) el va pierde dreptul de posesiune sau de folosin a terenului prin
decizia instanei judectoreti la cererea proprietarului funciar.
Hotrrea privind stingerea dreptului de folosin a terenului n cazurile prevzute de
alineatul nti al articolului 18 din prezentul Cod o adopt administraia ntreprinderii,
instituiei, organizaiei respective.
n cazul stingerii dreptului de posesiune sau de folosin funciar autoritatea
administraiei publice locale respectiv, cu participarea prilor interesate, adopt o
hotrre privitoare la eliberarea de compensaie deintorilor pentru cheltuielile legate
de ameliorarea terenurilor sau de repararea de ctre acetia a daunelor pricinuite de ei
prin folosirea lor neraional.
5) decedrii proprietarului;
6) neachitrii sistematice a impozitului funciar n termenul stabilit de lege;
7) expirrii termenului pentru care a fost dat n folosin terenul;
8) ncetrii activitii ntreprinderii, instituiei, organizaiei;
9) ncetrii raporturilor de munc, n virtutea crora a fost repartizat lotul auxiliar, dac
legislaia nu prevede altfel;
10) nerespectrii condiiilor contractului de arend;
11) exploatrii terenului prin metode care conduc la degradarea solurilor, la poluarea lor
chimic, radioactiv i de alt natur, la nrutirea situaiei ecologice;
12) folosirii terenurilor irigate prin metode care conduc la nmltinire, la salinizare
secundar i la apariia focarelor de eroziune prin irigare.
Punctele 3), 4), 6), 11) i 12) ale prezentului articol nu se extind asupra dreptului de
proprietate a ceteanului asupra terenului destinat construirii casei de locuit, anexelor
gospodreti i a celui ocupat de grdini personale.
Apariia temeiurilor de stingere a dreptului de proprietate, posesiune sau folosin
funciar nu priveaz pe deintorii de terenuri, inclusiv pe arenda, de dreptul de a
strnge recolta i nu scutete de plata impozitelor, de obligaia de a pstra calitatea
solului.
Documentele ce confirm drepturile deintorilor de teren snt:
69
Testul 15
normative ramurale in domeniul protectiei mediului si utilizarii resurselor natural este pusa in
sarcina Inspectoratului de Stat de mediu.
Structura organizatorici-juridica, atributiile , competent si domeniul de activitate a Inspectorului
Ecologic de Stat cu subdiviziunile sale a fost aprobata prin hot guv. R.M nr.77 din 30 ianuarie
2004
In dependent de nivelulu organului de control, de functie ,nivelul si volumul
abilitatilor(prerogative,competentei), inspectorii de Stat de mediu se diversifica in categorii
reglementate prin pct.2 si 3 ale art. 26 al legii cu privire la protectia mediului inconj si anume:
1. In aparatul Inspectorului ecologic de Stat(IES):
Inspectorul principal de Stat, Sef al IES desemnat in functie de conducatorul organului
central de mediu
Loctiitorul inspectoruui principalde stat, Sef-adjunctal IES., NUMIT IN FUNCTIE
DE CONDUCATORUL ORGANULUI CENTRAL DE MEDIU
Inspectorul Superior de Stat, sef directive, sectie sau serviciu, numit in functie de Seful
IES
Inspector de Stat, specialist de orice nivel, numit in functie de seful IES
2. In Agentiile ecologice(constituite in unitatile territorial-administrative Chisinau, Balti ,
Cahul si unitatea teritoriala autonoma Gagauzia(gagauzi-Yeri) si Serviciul Piscicol:
Inspectorul principal territorial(muncipal) de Stat, director al Agentiei
Teritoriale(muncipale)ecologice sau sef al Serviciului Piscicol, numit in functie de
conducerea autoritatii centrale de mediu
Inspectorul Principal Teritorial(municipal) de Stat,director-adjunct al Agentiei
Teritoriale(muncipale)Ecologice, numit in functie de Seful Ies.
Ispectoratul Superior Teritorial(municipal) de Stat, sef sectie, Serviciu al
Agentiei sauSefull Serviciului piscicol
Inspectorul Teritorial(municipal) de stat, orice nivel de specialist, desemnati in
functie de conducatorii agentiei sa Serviciului Piscicol
In rezultatul activitatii de control, inspectorii de mediu tinind cont,tinind cont de nivelul de
competent si in dependent de rezultatele controlului, intocmesc
a) Actul de controlcu prescriptii obligatorii de lichidare a abaterilor de la legislatia
ecologica
b) Proces-verbal cu privire la contraventia administrative, prevazuta de art 28 lit e(s
ntocmeasc procese-verbale i alte documente despre nclcrile legislaiei cu privire la
protecia mediului, despre neexecutarea de ctre persoanele fizice i juridice a deciziilor
organelor de resort n problemele proteciei mediului, despre nerespectarea condiiilor
expuse n autorizaia de mediu;) din Legea cu privire la protectia mediului inconjurator
c) Decizia de sistare a activitatii agentului economic sau a unor sectoare de producer in
bazaart27 alin.1 lit a) din aceiasi lege((1) Inspectorul principal de stat al mediului i
inspectorii principali zonali ai mediului, iar n absena lor adjuncii lor au dreptul:
a) de a sista din propria iniiativ sau la propunerea autoritilor administraiei publice
locale orice activitate, dac aceasta contravine legislaiei cu privire la protecia mediului)
In acest context mai mentionam ca in conformitate cu prevederile art 31 din legea cu privire
la resurse natural, in cazul incalcarii conditiilor de folosire a resurselor natural, prevazute in
titlu de folosinta, organul care la eliberat sau organul de control ecologic de stat este in drept
sa decida suspendarea sau incetarea dreptului de folosinta a acestora, in conformitate cu leg.
72
Inspectoratul Ecologic de Stat are funcia de exercitare a controlului de stat asupra respectrii
legilor i altor acte normative n problemele proteciei
mediului i folosirii resurselor naturale.
Controlul de Stat este efectuat de ctre inspectorul principal de stat, inspectorii superiori de stat,
inspectorii de stat, inspectorii principali zonali, inspectorii
superiori zonali i inspectorii zonali ai mediului.
Inspectorul principal de stat al mediului este eful Inspectoratul Ecologic
de Stat i primul adjunct al directorului general al autoritii centrale pentru resursele naturale i
mediu; inspectorii principali zonali ai mediului snt efii ageniilor zonale ale autoritii centrale
pentru resursele naturale i mediu; Inspectorii superiori de stat, inspectorii de stat, inspectorii
superiori zonali i inspectorii zonali ai mediului snt salarizaii autoritii centrale pentru
resursele naturale i mediu sau ai subdiviziunilor lui i snt desemnai n aceste funcii conform
studiilor i rezultatelor atestrii.
Inspectorul principal de stat al mediului i inspectorii principali
zonali ai mediului, iar n absena lor adjuncii lor au dreptul:
a) de a sista din propria iniiativ sau la propunerea autoritilor administraiei
publice locale orice activitate, dac aceasta contravine legislaiei cu privire la protecia mediului
b) de a nainta pretenii persoanelor fizice i juridice, inclusiv strine, pentru
repararea prejudiciilor cauzate mediului ca rezultat al polurii lui i folosirii neraionale a resurselor naturale;
c) de a cere de la organele de resort pedepsirea disciplinar a persoanelor de
decizie care nu au asigurat respectarea legislaiei cu privire la protecia mediului,
73
75
ministerul ecologiei a carui structura si ale carui atributii de baza au fost aprobate prin Hotarirea
Guvernului RM
Ministerul Agriculturii RM ale carui functii si sarcini de baza sint prevazute in Regulamentul
aprobat prin Hotarirea Guvenului nr.837 din 28 noiembrie 1994
2.2 Argumentati importanta juridica a cadastrului funciar.
77
Solul poate fi protejat si ameliorat prin lucrari de imbunatatiri funciare, sub forma de constructii
hidrotehnice, lucrari de prevenire si inlaturare a secetei, inundatiilor, umiditatii excesive,
eroziunii, etc., in scopul imbunatatirii cpacitatii de productie a terenurilor neproductive. Aceste
lucrari se executa in corelare cu lucrarile de gospodarire a apelor, de amenajare a teritoriului, in
acord cu interesele proprietarilor de teren.
Pentru ca regimul juridic al solului sa fie reglementat eficient, printr-o legislatie adecvata, in
scopul protectiei si imbunatatirii calitatii sale, este necesar a se lua in considerare particularitatile
specifice ale terenurilor. 4
Protectia cantitativa a terenurilor agricole are ca scop folosirea completa si eficienta, precum si
pastrarea destinatiei lor economice. Pentru a se evita reducerea fondului funciar agricol,
scoaterea din circuitul agricol (temporar sau definitiv) este admisa numai in cazuri justificate si
exceptionale, conform legii.
Protectia calitativa a terenurilor agricole are ca scop pastrarea potentialului productiv al acestora,
prevenirea si inlaturarea degradarii calitatilor fizico - chimice si biologice, precum si
imbunatatirea calitatii solului terenurilor agricole.
Art. 50 din Legea privind protectia mediului stabileste in sarcina autoritatilor centrale pentru
agricultura si silvicultura obligatia de a tine evidenta terenurilor degradate, improprii pentru
productia agricola, de a indruma si controla lucrarile de imbunatatiri funciare, de a acorda
asistenta tehnica de specialitate pentru lucrarile de imbunatatiri funciare, elaborand reglementari
privind mentinerea si ameliorarea calitatii terenurilor, conservarea biodiversitatii si habitatelor
naturale.
Detinatorii de terenuri cu orice titlu au stabilite prin lege6, in scopul asigurarii protectiei calitatii
solurilor, urmatoarele obligatii:
- sa previna deteriorarea calitatii solurilor7;
- sa respecte conditiile stipulate in acordul/autorizatia de mediu pentru lucrarile de amplasare,
construire si punere in functiune a obiectivelor de orice fel, precum si pentru schimbarea
destinatiei terenurilor;
- sa nu arda vegetatia ierboasa, stuful, tufarisurile, fara autorizatie eliberata de autoritatea de
mediu competenta;
- sa respecte toate prevederile legii privind protectia terenurilor.
Organele de stat au o serie de atributii in legatura cu protectia subsolului, astfel:
- sa tina evidenta tuturor resurselor subsolului, a lucrarilor de extractie si prelucrare;
- sa monitorizeze lucrarile de exploatare si prospectiuni geologice;
- sa stabileasca procedura de autorizare a lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului;
- sa stabileasca reglementari privind protectia subsolului.
Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza sau exploateaza bogatiile subsolului sunt
obligate:
- sa solicite si sa obtina acordul/autorizatia de mediu si sa-i respecte prevederile;
- sa refaca terenurile afectate ca urmare a activitatilor desfasurate, aducandu-le la parametrii
productivi si ecologici naturali;
- sa ia masurile preventive privind poluarea mediului si cauzarea de prejudicii ecologice cu
78
1.1. Ca element important al mediului natural, aerul atmosferic si in special calitatile acestuia
reprezinta o semnificatie deosebita pentru viata si sanatatea populatiei, inclusiv pentru existenta
florei si faunei. Aerul atmosferic ca obiect al naturii indeplineste cateva functii: 1)serveste o
sursa de neinlocuit a oxigenului; 2) serveste in calitate de strat de protectie impotriva radiatiei
cosmice; 3)formeaza baza conditiilor climaterice.
Una din particularitatile regimului juridic al aerului atmosferic consta in faptul ca in legatura cu
capacitatile fizice ale sale, el nu poate fi obiect al dreptului de proprietate, deoarece aerului
atmosferic nu-i sunt caracteristice elementele traditionale ale acestui institut, adica aerul
atmosferic nu poate fi individualizat sau conservat pentru a fi obiect al dreptului de proprietate.
Ca nici un alt obiect al naturii, aerul atmosferic nu recunoaste hotarele politico-geografice; aerul
formeaza un mediu unic vital pentru om.
Analiza legislatiei ecologice genereaza concluzia ca aerul atmosferic este folosit in urmatoarele
scopuri:
1)asigurarea vietii si sanatatii populatiei, florei si faunei;
2)pentru emisia substantelor poluante in atmosfera;
3)pentru necesitatile de productie in calitate de materie prima pentru dobandirea oxigenului si
azotului.
Calitatea aerului atmosferic care in esenta sa reprezinta ansamblul de caracteristici calitative si
cantitative depinde in cea mai mare masura de activitatea economica a societatii, inclusiv de
implementarea proceselor economice noi, de politica ecologica a statului care este promovata de
organele de competenta speciala.
79
1.2 Unul din mecanismele cele mai reusite de exercitare a protectiei este stabilirea prin legislatie
a unor normative, standarde, masuri de protectie, conditii si cerinte care si poarta denumirea de
protectie juridica a aerului atmosferic.
Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina 2 normative cu privire la calitatea si
protectia aerului atmosferic si anume: concentratia maxima admisibila de poluanti (CMA)
elaborat de Ministerul Sanatatii; emisiile limitat admisibile de poluanti (ELA) stabilite de
Ministerul Mediului. In anumite situatii, normativele concentratiei maxime admisibile pot fi
diferite si aceasta depinde de calitatea aerului atmosferic intr-o anumita localitate si intr-o
anumita perioada de timp.
Emisiile limitat admisibile de poluanti reprezinta normativele poluantilor evacuati in aerul
atmosferic de la suprafata solului de o sursa sau de un grup de surse de emisie in corespundere
cu normativele calitatii aerului atmosferic care sunt prevazute pentru populatie, regnul animal si
cel vegetal. Normativele emisiilor limitat admisibile de poluanti se stabilesc la un asa nivel incat
substantele evacuate de toate sursele existente dintr-o localitate sa nu depaseasca concentratia
maxima admisibila de poluanti. Cantitatea poluantilor se calculeaza total pe ntreprindere si se
divizeaza in 2 grupe: grupa de poluanti solizi cum sunt cenusa, praful metalic, praful de lemn;
grupa de poluanti gazosi si lichizi cum sunt vaporii de acid sulfuric, amiac, hidrocarburile.
Cantitatile poluantilor sunt calculate in grame pe secunda si tone pe an. . In ceea ce priveste
emisiile de poluanti in aerul atmosferic de la mijloacele de transport, ele nu trebuie sa depaseasca
normativele emisiile limitat admisibile. Practica demonstreaza ca aceste emisii de asemenea sunt
incluse in autorizatii, iar cantitatea poluantilor se calculeaza in dependenta de numarul
mijloacelor de transport si tipul acestora (benzina/diesel) In scopul protectiei aerului atmosferic,
autoritatile administratiei publice locale si agentii economici sunt obligati sa reduca impactul
daunator asupra atmosferei al proceselor radiante, vibratiilor, undelor sonore. De asemenea in
cazul darii in exploatare a unor intreprinderi de producere urmeaza sa se efectueze inventarierea
tehnica a surselor de poluare a atmosferei. Insa pana la darea in exploatare, proiectul activitatii
economice preconizate trebuie sa fie suspus expertizei ecologice de stat.
1.3 Masurile de protectie a aerului atmosferic este si raspunderea ca un institut juridic special ce
urmeaza a fi aplicat de fiecare data in cazurile de poluare a aerului atmosferic fara autorizatie sau
cu incalcarea cerintelor de protectie a aerului atmosferic.
Legea cu privire la protectia aerului atmosferic determina ca persoanele fizice si juridice poarta
raspundere contraventionala sau penala in urmatoarele cazuri:
1)depasirea normativelor de emisii limitat admisibile de poluanti;
2)depasirea normativelor de influenta fizica nociva asupra aerului atmosferic;
3)emisia poluantilor in atmosfera fara autorizatia organului de stat abilitat;
4)incalcarea regulilor de exploatare a utilajului si a instalatiilor ce servesc pentru purificarea si
controlului emisiilor in atmosfera;
5)darea in exploatare a intreprinderilor, a instalatiilor ce nu corespund normativelor de protectie
a aerului atmosferic;
80
81
Cod Contraventional
Articolul 78. Degajarea de substane poluante n atmosfer peste normative sau
fr autorizaie i aciunea fizic duntoare asupra aerului atmosferic.
Depirea normativelor gradului admisibil de degajare a substanelor poluante sau de
degajare provizoriu convenit a acestor substane n atmosfer; depirea normativelor gradului
admisibil de aciuni fizice duntoare aerului atmosferic; degajarea substanelor poluante n
atmosfer fr autorizaia organelor de stat special mputernicite pentru aceasta; aciunea fizic
duntoare aerului atmosferic fr autorizaia organelor de stat special mputernicite pentru
aceasta n cazurile, cnd obinerea unei asemenea autorizaii este necesar n conformitate cu
legislaia Republicii Moldova, atrage dup sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu funcii de
rspundere n mrime de pn la douzeci i cinci de salarii minime.
Articolul 83. Nerespectarea cerinelor de protecie a aerului atmosferic la stocarea i
arderea deeurilor industriale i a resturilor menajere.
nclcarea reguli de stocare a deeurilor industriale i a resturilor menajere,
nerespectarea regulilor de protecie a aerullui n timpul arderii deeurilor menionate atrage dup sine un avertisment sau aplicarea unei amenzi cetenilor n mrime de
pn la cinci salarii minime i un avertisment sau aplicarea unei amenzi persoanelor cu funcii de
rspundere - pn la douzeci de salarii minime.
Articolul 84. nclcarea regulilor de transportare, pstare i folosire a mijloacelor
pentru protecia plantelor i altor preparate.
nclcarea regulilor de transportare, pstrare i folosire a mijloacelor pentru protecia
plantelor, stimulatorilor creterii lor, ngrmintelor minerale i altor preparate, care au provocat
sau snt n stare s provoace poluarea aerului atmosferic, precum i care a pricinuit o daun
regnului animal. Articolul 85. Nendeplinirea dispoziiilor organelor, care exercit controlul
asupra proteciei aerului atmosferic.
Nendeplinirea dispoziiilor organelor, care exercit controlul asupra proteciei aerului
atmosferic, despre lichidarea nclcrii regulilor cu privire la protecia aerului atmosferic.
Subiectul 2:ADMINISTRAREA DE STAT A FONDULUI FUNCIAR.REGIMUL JURIDIC
AL TERENURILOR CU DESTINATIE AGRICOLA
2.1.Definiti si caracterizati cadastrul funciar.
2.2.Clasificati litigiile funciare.
2.3.Dezvoltati procedura de schimbare a destinatiei terenurilor agricole si schimbarea a
modului de folosire a terenurilor agricole
82
Test Nr. 17
84
de ap creia i s-a atribuit n folosin un obiectiv acvatic (sau o parte a acestuia) n baza hotrrii
autoritii publice.
Poate fi beneficiar de folosin a apei orice persoan juridic i fizic, indiferent de forma
de proprietate.
Fondul apelor include toate obiectivele acvatice naturale i artificiale de pe teritoriul
Republicii Moldova. Terenuri ale fondului apelor snt terenurile aflate sub ape (albiile
cursurilor de ap, cuvetele lacurilor, iazurilor, lacurilor de acumulare), mlatinile,
terenurile pe care snt amplasate construcii hidrotehnice i alte amenajri ale serviciului
apelor, precum i terenurile repartizate pentru fiile riverane de protecie a apelor rurilor,
bazinelor de ap, canalelor magistrale intergospodreti i colectoarelor.
Apa ca resurs natural este proprietate public exclusiv i poate fi atribuit doar n
folosin
Folosina general i special a apei. n funcie de condiiile tehnice de folosire a apei
se disting: folosina general a apei, realizat fr aplicarea unor instalaii i (sau)
dizpozitive tehnice, care afecteaz starea apelor, i folosina special a apei, realizat cu
aplicarea unor atare instalaii i (sau) dispozitive tehnice. n unele cazuri, la categoria
foloinei speciale a apei poate fi trecut folosirea obiectivelor acvatice fr aplicarea
instalaiilor i (sau) dispozitivelor tehnice, dac procesul afecteaz n consecin starea
apelor.
Folosina comun i separat a apei. n folosina separat se afl obiectivele acvatice
(sau unele pri ale acestora), atribuite beneficiarilor de folosin a apei n baza hotrrii
autoritilor administraiei publice centrale.
Folosina primar i secundar a apei. Snt considerai beneficiari primari de folosin
a apei persoanele juridice i fizice, crora li s-au atribuit obiectivele acvatice n
folosin separat. n cazurile prevzute de legislaia n vigoare, beneficiarii primari snt
n drept s elibereze altor persoane juridice i fizice n acord cu autoritile pentru mediu
i organele de stat pentru gestionarea fondului apelor autorizaii de folosin secundar a
apei.
Conform Codul Apelor al R.M. Nr. 1532 din 22.06.1993 ordinea de atribuirea n folosire a apelor:
CONTRAVENTII :
Articolul 109. nclcarea regimului de protecie a apelor
Articolul 110. nclcarea regulilor de folosire a apei
Articolul 111. Nerespectarea regulilor i instruciunilor privind exploatarea construciilor,
instalaiilor i aparatelor de
msurat hidrotehnice, de gospodrire i de protecie a apelor
Articolul 112. Deteriorarea construciilor i instalaiilor hidrotehnice, de gospodrire i de
protecie a apelor
Articolul 113. nclcarea regulilor de desfurare a activitii economice n zonele de protecie a
apelor
INFRACTIUNI:
Articolul 229. Poluarea apei
Articolul 234. ndeletnicirea ilegala cu pescuitul, vnatul sau cu alte exploatari ale apelor
CIVIL : Instanele de judecat, la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea
prejudiciilor cauzate datorit nclcrii legislaiei ecologice, urmeaz s stabileasc cu certitudine
prezena tuturor elementelor eseniale i suficiente pentru angajarea rspunderii civile delictuale.
Astfel, condiiile generale, necesare pentru antrenarea rspunderii delictuale, snt:
prejudiciul, fapta ilicit, raportul cauzal dintre fapt i prejudiciu i vinovia.
Lipsa unei din aceste condiii, potrivit regulii generale, exclude rspunderea delictual, cu
excepia cazurilor prevzute expres de lege, cnd rspunderea delictual se poate angaja i n
lipsa unei sau altei condiii. n cazurile prevzute de art. 1402 Cod civil, rspunderea delictual
se antreneaz n lipsa caracterului ilicit al faptei.
Se atenioneaz c, pentru antrenarea rspunderii delictuale, este necesar ca ntre fapta
ilicit i prejudiciu s existe un raport cauzal. Raportul cauzal este i condiia n funcie de care
se determin mrimea despgubirii. Se repar numai prejudiciul care este o consecin direct a
faptei ilicite.
Totodat, se menioneaz c, n funcie de posibilitatea evalurii, deosebim prejudiciul
moral i prejudiciul patrimonial. Prejudiciul moral se compenseaz numai n cazurile prevzute
de lege. Spre exemplu: n cazul prejudiciului adus sntii ca urmare a consumului de ap din
sistemele de alimentare cu ap potabil, n afar de acoperirea prejudiciului material, Legea cu
privire la apa potabil nr. 272 din 10.02.1999 prevede i repararea prejudiciului moral de ctre
persoana vinovat.
87
Potrivit regulii generale, pentru angajarea rspunderii delictuale, este necesar vinovia
autorului faptei ilicite. Nu ntotdeauna aceeai persoan ntrunete calitatea de autor al faptei
ilicite i cea de debitor n obligaia delictual. Astfel, n cazul n care paguba material a fost
pricinuit de ctre un minor, prejudiciul cauzat mediului nconjurtor se repar de prini
(adoptatori), tutori, instituiile de nvmnt, de educaie, curative sub a cror supraveghere se
afl minorul, dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor (art. 1406, art. 1407
CC); potrivit prevederilor art. 1410 Cod civil, persoanele a cror activitate este legat de un izvor
de pericol sporit pentru lumea nconjurtoare (exploatarea vehiculelor, a instalaiilor,
mecanismelor, a substanelor explozibile, efectuarea lucrrilor de construcii etc.) au obligaia s
repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dac nu demonstreaz c prejudiciul se
datoreaz unei fore majore (cu excepia cazurilor n care dauna a survenit ca urmare a
exploatrii navelor aeriene) sau din intenia persoanei vtmate.
Articolul 106. Nulitatea tranzaciilor, prin care se ncalc dreptul proprietii de stat asupra
apelor
Tranzaciile prin care, ntr-o form direct sau indirect, se ncalc dreptul proprietii de stat
asupra apelor snt considerate nule.
Articolul 107. Rspunderea pentru nclcarea legislaiei apelor
(1) Persoanele, culpabile de comiterea tranzaciilor, vizate la articolul 106, precum i de:
a) ocuparea nelegitim a obiectivelor acvatice sau folosirea nelegitim a apelor;
b) captarea apei cu nclcarea regimului stabilit de folosin;
c) poluarea i impurificarea apelor;
d) darea n exploatare a unor ntreprinderi, obiective comunale i altor obiective neutilate
cu construciile i instalaiile corespunztoare pentru prevenirea polurii i impurificrii apelor
sau a efectelor lor distructive;
e) folosirea neraional, lipsit de spirit gospodresc, a apei;
f) nclcarea regimului de protecie a apelor la bazinele de recepie, care provoac
impurificarea lor, eroziunea solului i alte fenomene periculoase;
g) executarea neautorizat a lucrrilor hidrotehnice i a altor lucrri care afecteaz starea
apelor;
h) deteriorarea construciilor i instalaiilor hidrotehnice, de gospodrire i de protecie a
apelor, inclusiv a reelelor i instalaiilor sistemelor de alimentare cu ap potabil;
i) nclcarea regulilor de exploatare a construciilor i instalaiilor de gospodrire a apelor;
j) nclcarea regulilor de inere a evidenei primare a folosinei de ap, snt pasibile de
rspundere civil, administrativ sau penal n conformitate cu legislaia n vigoare.
(2) Legislaia poate stabili rspunderea i pentru alte cazuri de nclcare a legislaiei apelor.
Articolul 108. Restituirea obiectivelor acvatice ocupate n mod nelegitim
Obiectivele acvatice, ocupate n mod nelegitim, se restituie deintorilor lor legali fr
compensarea cheltuielilor, suportate n decursul folosirii lor nelegitime.
Articolul 109. Repararea prejudiciilor aduse prin nclcarea legislaiei apelor
Persoanele juridice i fizice snt obligate s repare prejudiciile aduse prin nclcarea
legislaiei apelor n proporiile i n modul stabilit de legislaia n vigoare.
Articolul 110. Conveniile internaionale
Dac o convenie internaional la care Republica Moldova este parte are alte reguli dect
cele prevzute de prezentul cod, se aplic regulile conveniei internaionale.
88
Test Nr. 18
Subiecti:
Orice persoan fizic sau persoan juridic poate s aib calitatea de subiect al raporturilor
juridice privind protecia i conservarea mediului.
89
Calitatea de subiect activ sau pasiv poate s aparin oricrei persoane fizice sau juridice, n
funcie de raportul juridic concret care se nate, n baza normei juridice. Astfel, potrivit art.6 din
Legea nr.137/1995, protecia mediului constituie obligaia i responsabilitatea autoritilor
administraiei publice centrale i locale, precum i a tuturor persoanelor fizice i juridice. n
acelai timp, potrivit art.5 din aceeai lege, statul recunoate tuturor persoanelor dreptul la un
mediu sntos.
Obiectul:
Dreptului mediului l reprezint relaiile sociale ce se nasc n legtur cu conservarea i
dezvoltarea mediului natural i artificial.
Corelatia dintre dreptul mediului si celelalte ramuri de drept in conditiile divizarii dreptului in tot
mai multe ramuri juridice si, pe cale de consecinta a aparitiei unor ramuri juridice mixte, si in
cadrul dreptului mediului se regasesc norme juridice apartinand mai multor ramuri de drept.
Delimitarea dreptului mediului de alte ramuri este dificila si prezinta dinamicitate, pe masura
progresului social si a evolutiei fenomenului juridic. Aceasta delimitare este necesara insa pentru
relevarea necesitatii si determinatiilor acestei ramuri de drept.
90
92
Aplicarea const n ideea ele pot fi nstrainate si dobndite liber prin oricare din modurile
prevazute de lege. Terenurile cu sau fara constructii, situate n intravilan si extravilan,
indiferent de destinatia sau de ntinderea lor, pot fi nstrainate si dobndite prin acte juridice
ntre vii, ncheiate n forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. Cetatenii straini si
apatrizii, precum si persoanele juridice straine nu pot dobndi dreptul de proprietate asupra
terenurilor n R.M. n conditiile prevazute de legea speciala. Cu exceptia litigiilor privind
reconstituirea dreptului de proprietate privata si legalitatea titlului de proprietate, conform
legilor fondului funciar, existenta unui litigiu privitor la un teren cu sau fara constructii, nu
mpiedica nstrainarea acestuia si nici constituirea altor drepturi reale sau de creanta, dupa
caz. nstrainarile realizate nu valideaza titlurile de proprietate ale nstrainatorilor si
dobnditorilor, daca acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a ncalcarii dispozitiilor legale
n vigoare la data ncheierii lor. n situatia n care, dupa ncheierea unui antecontract cu
privire la un teren, cu sau fara constructii, una dintre parti refuza ulterior sa ncheie
contractul, partea care si-a ndeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta, care
pronunta o hotarre care sa tina loc de contract.
TESTUL NR.19
care
nu
in
de
clasificarea
Uniunii
Internaionale
de
Conservare
Naturii:
a) grdin dendrologic;
b) monument de arhitectur peisajer;
c) grdin zoologic.
3) stabilite prin alte reglementri internaionale:
a) rezervaie a biosferei (Programul UNESCO);
b) zon umed de importan internaional (Convenia Ramsar)
a) grdin dendrologic;
b) monument de arhitectur peisager;
c)grdin zoologic.
95
d) deplasarea vehiculelor pe cile terestre i acvatice altele dect cele de uz comun i parcarea
lor n locuri neamenajate n astfel de scopuri;
e) punatul, vnatul, pescuitul sau cositul neautorizat, precum i distrugerea cuiburilor,
vizuinelor, ascunziurilor, muuroaielor i altor slae de animale;
f) colectarea speciilor de plante i animale n stare vie i prelucrat, precum i a unor pri ale
acestora, cu excepia colectrii lor n scopuri tiinifice i, dup caz, muzeistice;
g) recoltarea plantelor medicinale, florilor, fructelor, pomuoarelor, ciupercilor, stufului,
papurei, vtmarea arborilor;
h) tierile rase;
i) introducerea unor noi specii de plante i animale;
j) arderea pajitilor, a stufului i a papurei, aprinderea rugurilor, orice form de odihn a
populaiei;
k) aflarea persoanelor strine, cu excepia lucrtorilor tiinifici din alte instituii i a
reprezentanilor organizaiilor neguvernamentale care au permis.
n rezervaia tiinific se creeaz zon cu protecie integral unde se efectueaz numai
cercetri tiinifice. Aceast zon cuprinde cel puin 20% din teritoriul rezervaiei. Ea poate
fi situat pe unul sau pe cteva sectoare din aria rezervaiei, n dependen de suprafaa sa i de
tipurile ecosistemelor. Amplasamentul i suprafaa zonei cu protecie integral se stabilesc de
consiliul tiinific al rezervaiei i se aprob de autoritatea central pentru mediu i de
Academia de tiine a Moldovei.
n rezervaia tiinific se instituie consiliu tiinific, care examineaz i reglementeaz orice
activitate din cadrul ei.
(2) Componena i regulamentul consiliului tiinific snt aprobate de autoritatea central
pentru mediu.
(3) n rezervaie, cercetrile tiinifice snt organizate i efectuate de secia ei tiinific i de
alte instituii tiinifice, precum i de organizaii neguvernamentale.
Statul de funcii al rezervaiei tiinifice se aprob de autoritatea central pentru mediu i de
Academia de tiine a Moldovei.
Monument al naturii - obiect unic al naturii avnd o deosebit valoare ecologic, tiinific,
cultural, istoric i estetic;
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si
conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica
deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenintate
96
100
- cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a
proprietarului, dup caz;
- extrasul de carte funciar pentru informare i copia actului de proprietate sau a altui act de
deinere valabil ncheiat (de exemplu: contract de concesiune, arend, nchiriere), nsoit de
acordul proprietarului;
-
documentaia cadastral;
Scoaterea temporar din circuitul agricol a terenurilor agricole se poate face pe o perioad de
maximum doi ani, cu plata unei garanii egale cu taxa pentru fondul de ameliorare a fondului
funciar.
Scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri agricole pentru realizarea unor obiective
economice sau de destinaie social se realizeaz prin hotrre de Guvern, la propunerea
consiliilor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul nti sau, respectiv, de nivelul al doilea,
n temeiul cererii proprietarului, cu acordul organului central de mediu al administraiei
publice ; n cazul unei hotrri pozitive se va asigura decopertarea stratului de sol fertil i
utilizarea lui pentru refacerea terenurilor degradate.
TESTUL NR. 20
101
Posesia reprezinta acel element care permite proprietarului de stapini in fapt resursele naturale
ce-i apartine.
Folosinta este acel element al dreptului de proprietate care ofera proprietarului facultatea de a
intrebuinta resursele naturale ,culegind si prcepind in proprietate toate fructele pe care acesta le
produce.
Dispozitia este acel element al dreptului de proprietate care cuprinde posibilitateastatutului
juridic al bunurilor(vinzarea, cumparare, transmitere prin mostenire)
-decesul proprietarului
-epuizarea reurselor naturale
-calamitatile naturale
-desfiintarea persoanei jurdica
-hotaririle instantei de judecata
-exproprierea in caz de utilitate publica
103
104
Raporturile juridice funciare sunt unice dupa forma lor si se impart in mai multe tipuri :
A. Dupa continutul reglementarilor juridice al drepturilor si obligatiilor subiectilor :
de proprietate funciara ;
din domeniul administrarii de stat al pamintului ;
de protectie a pamintului.
B. Dupa categorii de terenuri :
cu destinatie agricola ;
cu destinatie industriala ;
extravilanul localitatilor ;
intravilanul localitatilor.
105
Norme jurdice dispozitive care permit subiectilor raportului sasi aleaga comportamentul
Norme juridice notiuni care cuprind careva definitii si nu obliga partcipantii la raport sa faca
careva actiuni
Norme principii sunt acele reguli de conduita fundamentale care stau la baza reglementarii
raporturilorfunciare
Temeurile de aparitie si incetare sunt acele fapte si evenimente care dau nastere, modifica si
inceteaza
raporturile ce apar intre participanti la relatiile ecologice in legatura cu
posesisia ,folosinta si dispunerea dreptului deptului de proprietatea , benefeciere
-decesul proprietarului
-epuizarea reurselor naturale
-calamitatile naturale
-desfiintarea persoanei jurdica
-hotaririle instantei de judecata
106
Test Nr. 21
114
Raspunderea penala pentru legislatia cu privire la subsol este prevazuta de 228 CP si anume
Incalcarea cerintelor de protectie a subsolului.
Obiectul nemijlocit al acestei componente il constituie relatiile sociale ce asigura protectia
subsolului ca obiect al naturii.
Obiectul material zacamintele minerale, alte resurse ale subsolului (apele subterane);
Latura obiectiva se manifesta prin actiuni criminale ce se caracterizeaza prin
1)incalcarea cerintelor de protectie a zacamintelor minerale;
2)incalcarea cerintelor de protectie a altor resurse ale subsolului;
3)constructia neautorizata pe terenurile cu zacaminte minerale;
4)amplasarea deseurilor toxice pe terenurile cu zacaminte minerale;
5)deversarea nesanctionata a substantelor nocive in subsol.
Infractiunea se considera consumata numai in cazurile in care au survenit urmatoarele daune:
a)prabusirii sau alunecarilor de proportii ale terenurilor;
b)poluarea apelor subterane ce creeaza un pericol pentru sanatatea populatiei (real si imediat);
c)decesul persoanei din imprudenta;
d)alte urmari grave.
Latura subiectiva se caracterizeaza printr-o forma de vinovatie dubla, adica intentie fata de
actiuni si imprudenta fata de consecinte. Subiectul e persoana fizica responsabila care la
momentul savarsirii infractiunii a atins varsta de 16 ani; persoana juridica tot poate fi subiect.
In conformitate cu prevederile Codului Subsolului, persoanele fizice si juridice poarta
raspundere contraventionala, penala si civila pentru urmatoarele fapte: 1)folosirea neautorizata a
115
Legislatia cu privire la subsol determina faptul ca daca prin actiuni ilegale s-a cauzat un
prejudiciu, acesta urmeaza sa fie recuperat. Astfel daunele cauzate statului ca urmare a activitatii
beneficiarului subsolului sunt supuse compensarii din contul beneficiarului subsolului.
Legislatia cu privire la subsol determina ca gradul de raspundere si marimea compensarii
pentru prejudiciul cauzat se stabileste in fiecare caz in parte de catre instanta de judecata.
Daunele cauzate beneficiarului subsolului ca urmare a actiunilor intreprinse de catre autoritatile
administratiei publice se recupereaza si se supun compensarii din contul persoanelor vinovate.
116
In cazurile in care printr-o decizie a autoritatilor de mediu sa- incalcat un drept, s-a suspendat
sau a incetat activitatea, actul administrativ urmeaza a fi atacat in instanta de contencios
administrativ. Prejudiciul cauzat subsolului urmeaza a fi evaluat in baza metodicii de calcul a
prejudiciilor cauzate subsolului. Calculul prejudiciului este efectuat de catre colaboratorii
Agentiei pentru geologie si resurse minerale.
d)terenurile din fondul apelor proprietate publica a statului; e)terenurile din fondul forestier,
proprietate publica a statului;
f)terenuri monumente istorico-culturale si ale naturii de valoare nationala;
g)terenurile ocupate de spatiile verzi de-a lungul cailor de comunicatie.
- Unitatile administrativ-teritoriale poseda, folosesc si dispun de urmatoarele categorii de
terenuri:
a)terenurile cu destinatie agricola din intravilanul localitatilor;
b)terenurile ocupate de constructii pentru constructia caselor de locuit individuale;
c)terenuri ocupate de gospodaria comunala;
d)retelele ingineresti, de canalizare;
e)terenurile ocupate de spatiile verzi;
f)terenuri din fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
g)terenuri din fondul apelor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
h)terenuri din fond de rezerva. Delimitarea fondurilor stat/unitate administrativ teritoriale se face
de Guvern in favoarea autoritatilor administrativ-teritoriale si de consiliile locale in favoarea
Guvernului.
- Persoanele fizice si juridice ale RM pot detine: terenuri cu destinatie agricola; terenurile
destinate constructiei caselor de locuit individuale si anexelor gospodaresti, inclusiv terenurile
aferente acestora (limite: localitati urbane: 0.04-0.07 ha; localitati rurale: 0.08-0.12; de la reguli
sunt exceptii- ex se acorda manastirilor teren agricol pina la 100 hectare); terenurile din fondul
forestier; terenuri din fondul apelor.
- Cetatenii straini, apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor destinate
constructiilor. Art. 6 din legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare/cumparare a
pamantului spune ca in cazul n care cetenii strini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu
destinaie agricol sau ale fondului silvic prin motenire legal sau testamentar, ei au dreptul de
a le nstrina prin acte juridice ntre vii numai cetenilor Republicii Moldova.
Test nr14
Subiectu I:REPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR
1.1Identificati categoriile de terenuri proprietate publica
1) De proprietate public snt terenurile cu drept de proprietate al statului sau al unitilor
administrativ-teritoriale, dreptul de posesiune, de folosin i de dispoziie asupra crora ine de
competena Guvernului sau a autoritilor administraiei publice locale.
(2) Proprietatea public asupra terenurilor poate fi:
a) de interes naional, regim de drept n care proprietatea aparine statului (proprietate public a
statului);
b) de interes local, regim de drept n care proprietatea aparine satului (comunei), oraului
(municipiului), raionului, unitii teritoriale autonome Gguzia (proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale).
(3) Din domeniul public al statului, al raionului, al unitii teritoriale autonome Gguzia, al
oraului (municipiului), al satului (comunei), dup cum snt de interes naional sau local, fac
parte terenurile determinate de lege, precum i terenurile care, prin natura lor, snt de uz sau de
interes public.
(4) Terenurile care snt n proprietatea statului sau a unitilor administrativ-teritoriale i care
nu fac parte din domeniului public aparin domeniului privat al statului sau domeniului privat al
unitii administrativ-teritoriale.
Terenurile din domeniul public i cel privatal statului
(1) De domeniul public al statului in:
a) terenurile institutelor i staiunilor de cercetri tiinifice, ale unitilor de nvmnt agricol
i silvic, destinate cercetrilor, producerii de semine i de material sditor din categoriile
biologice, precum i obinerii animalelor de ras;
b) terenurile fondului silvic proprietate public a statului; terenurile fondului apelor proprietate
public a statului, inclusiv terenurile obiectivelor acvatice de suprafa situate pe teritoriul a dou
sau mai multor raioane, ori situate pe teritoriul unui singur raion i destinate proteciei sistemului
energetic, necesitilor domeniului transporturilor i ale altor servicii de stat; terenurile
obiectivelor acvatice de frontier; terenurile declarate arii naturale protejate de stat; terenurile
staiunilor balneare de importan naional; terenurile zonelor de protecie a apelor i zonelor
sanitare, conform datelor din cadastrele respective;
c) terenurile aferente cldirilor n care i desfoar activitatea ministerele, alte autoriti ale
administraiei publice centrale, instituiile subordonate lor;
119
si bazinelor acvatice; zonele de protectie a raurilor si bazinelor acvatice. Terenurile din fondul de
rezerva: art 12.1 Din fondul de rezerva fac parte toate categoriile de terenuri care nu au fost
atribuite cu dreptul de posesie, folosinta funciara sau in legatura cu care s-a stins dreptul de
folosinta sau beneficiere funciara. Subiectii sunt detinatorii de terenuri care poseda, folosesc si
dispun in conformitate cu legislatia in vigoare de cote de teren sau sectoare de teren. Analizand
legislatia funciara, putem spune ca exista cateva categorii de subiecti ce detin dreptul de
proprietate funciara si anume: statul RM poseda, foloseste si dispune de urmatoarele categorii de
terenuri: a)terenuri cu destinatie agricola; lista acestora este aprobata prin hotarare de Parlament;
b)terenuri destinate industriei, transportului auto national, naval, feroviar, aerian, destinate
telecomunicatiilor; c)terenurile atribuite ministerelor si organizatiilor de stat; d)terenurile din
fondul apelor proprietate publica a statului; e)terenurile din fondul forestier, proprietate publica a
statului; f)terenuri monumente istorico-culturale si ale naturii de valoare nationala; g)terenurile
ocupate de spatiile verzi de-a lungul cailor de comunicatie. Unitatile administrativ-teritoriale
poseda, folosesc si dispun de urmatoarele categorii de terenuri: a)terenurile cu destinatie agricola
din intravilanul localitatilor; b)terenurile ocupate de constructii pentru constructia caselor de
locuit individuale; c)terenuri ocupate de gospodaria comunala; d)retelele ingineresti, de
canalizare; e)terenurile ocupate de spatiile verzi; f)terenuri din fondul forestier proprietate
publica a unitatilor administrativ-teritoriale; g)terenuri din fondul apelor proprietate publica a
unitatilor administrativ-teritoriale; h)terenuri din fond de rezerva. Delimitarea fondurilor
stat/unitate administrativ teritoriale se face de Guvern in favoarea autoritatilor administrativteritoriale si de consiliile locale in favoarea Guvernului. Persoanele fizice si juridice ale RM pot
detine: terenuri cu destinatie agricola; terenurile destinate constructiei caselor de locuit
individuale si anexelor gospodaresti, inclusiv terenurile aferente acestora (limite: localitati
urbane: 0.04-0.07 ha; localitati rurale: 0.08-0.12; de la reguli sunt exceptii); terenurile din fondul
forestier; terenuri din fondul apelor. Cetatenii straini, apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate
asupra terenurilor destinate constructiilor. Art. 6 din legea cu privire la pretul normativ si modul
de e/v a pamantului. Temeiurile juridice de aparitie a dreptului de proprietate funciara sunt
faptele, evenimentele care dau nastere, modifica si sting raporturile juridice aparute intre subiecti
in legatura cu posesia, folosinta, dispozitia asupra unei cote de teren sau sector de teren.
Temeiuri: actul normativ; actul administrativ individual; contractul translativ de proprietate;
hotararea instantei de judecata; mostenirea. Actele care confirma dreptul de proprietate funciara:
titlul detinatorului de teren cu drept de proprietate (proprietatea statului eliberat de Relatia
Agentiei Funciare si Cadastru); contractul de vanzare-cumparare; contractul de donatie;
contractul de schimb (toate se incheie in scris); certificatul de mostenitor. Temeiurile juridice de
incetare a drepturilor funciare sunt: decesul proprietarului; desfiintarea persoanei juridice;
calamitatile naturale; exproprierea pentru cauza de utilitate publica; hotararea instantei de
judecata;
1.3Determinati procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publica
Articolul 5. Utilitatea publica
(1) Se considera de utilitate publica lucrarile privind:
a) prospectiunile si explorarile geologice;
b) extractia si prelucrarea substantelor minerale utile;
c) instalatiile pentru producerea de energie electrica;
123
Articolul 3. Expropriatul
Expropriat, in sensul prezentei legi, este proprietarul sau titularul de alte drepturi reale
asupra obiectului exproprierii.
Articolul 4. Expropriatorul
Expropriator, in sensul prezentei legi, este statul pentru lucrarile de interes national si pentru
lucrarile de interes local, prin organele
lui abilitate sau prin persoane special desemnate conform legii.
Procedura are loc in urmatoarele etape:
Declararea utilitatii publice
Cercetarea prealabila
Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si numai
in cazul in care exista toate conditiile pentru expropriere, prevazute de lege.
Publicitatea declararii utilitatii publice
Actul de declarare a utilitatii publice de interes national si de interes local se aduce la
cunostinta publica prin afisare la sediulconsiliului local in a carui raza este situat obiectul
exproprierii si prin publicare in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Inaintarea propunerii de expropriere
Inaintarea intimpinarii impotriva propunerii de expropriere (o face potentialul expropriat
expune propriile exigente vis--vis de expropriere) Intimpinarile vor fi solutionate in termen de
30 de zile de catre o comisie constituita prin hotarire a Guvernului pentru lucrarile
de interes national si prin decizie a consiliului local pentru lucrarile de interes local sau prin
decizie a consiliilor locale respective pentru lucrarile de interes comun.
Solutionarea intimpinarilor
Dispozitiile de procedura
(1) In cazul in care partile nu ajung la un acord asupra exproprierii in modul stabilit la
art.9-12, exproprierea pentru cauza de utilitate publica nu poate fi facuta decit prin hotarire
judecatoreasca cu dreapta si prealabila despagubire.
(2) Pentru cazurile de expropriere in scopul asigurarii apararii tarii, ordinii publice si
securitatii nationale, procedurile de expropriere mentionate la capitolele II-IV se fac in regim
secret ca sa nu se divulge informatiile si, in felul acesta, sa nu se aduca prejudicii
potentialului de aparare al tarii, ordinii publice si securitatii nationale.
(3) Expropriatorul este in drept sa renunte la expropriere, inclusive in cazul hotaririi
definitive a instantei de judecata privitoare la despagubire daca aceasta din urma nu s-a
efectuat. Expropriatul, inacest caz, are dreptul sa ceara despagubirea prejudiciului cauzat.
Articolul 21. Proceduri speciale de expropriere
(1) Cu derogare de la procedurile mentionate in prezenta lege, in
caz de urgenta, de asediu si de razboi, exproprierea se face in mod
expres conform procedurilor stabilite de legislatie.
(2) In caz de executare imediata a unor lucrari ce tin de apararea
tarii, ordinea publica si securitatea nationala si in caz de calamitati
naturale, expropriatorul poate intra in posesiunea obiectului
exproprierii nemijlocit dupa ce a platit despagubirea.
125
126