Grupa nordic a Carpailor Orientali (Carpaii Maramureului i ai Bucovinei)

Grupa nordic a Carpailor Orientali se afl n partea nordic a rii i a Carpailor romneti, i se
desfoar de la grania nordic a statului pn la Depresiunea Dornelor-Depresiunea Cmpulung-valea
Moldovei. n vest se nvecineaz cu Cmpia de Vest, Dealurile de Vest i Depresiunea Transilvaniei, iar n est
cu Podiul Moldovei.
*Vrfurile cele mai nalte ale munilor depesc numai n Munii Rodnei altitudinea de 2000 m (Vf.
Pietrosu -2303 m, Vf. Ineu-2279 m).
*Culmile muntoase din aceast grup se ntind pe direcia NV-SE.
*Munii sunt dispui pe trei iruri paralele: n vest se gsesc muni vulcanici (constituii din andezite,
bazalte), in partea central se gsesc muni constituii din isturi cristaline (roci metamorfice), iar n est muni
formai din roci sedimentare: fli (calcare, argile, conglomerate, gresii). Munii din partea central i estic
au fost formai prin ncreirea scoarei.
*Munii vulcanici din aceasta grup sunt foarte vechi, de aceea conurile vulcanice au fost roase de
agenii externi.
*Munii cei mai nali au fost acoperite de gheari, urmele acestora sunt pstrate de vi i lacuri
glaciare.
*Munii din aceast grup sunt bogai n minereuri neferoase auro-argintifere (M. Gutiului, sudul
Munilor Maramuresului), mangan (n nord-estul Depresiunii Dornelor), roci de construcie.
*Munii sunt foarte bine mpdurii (pduri de molid, fag i brad).
*n aceast grup se gsesc mai multe depresiuni intramontane bine populate i numeroase pasuri i
trectori (Pasul Prislop-1416 m, avnd cea mai mare altitudine din Carpaii Orientali, Tihua, etref,
Mestecni).
Din aceast grup fac parte: Munii Oaului (Avas-hg.), Gutiului (Gutin-hg.) i ibleului (Cibles)
( sunt muni vulcanici); Munii Maramureului (Mramarosi), Rodnei (Radnai), Suhardului (Szuhrd),
Brgului (Borgi) i Obcinele Bucovinei: Mestecniului (Nyres-Obcsina), Feredeului, Mare (Nagy-Obcsina).
Depresiunile cele mai importante sunt: Depresiunea Oaului (Avas-medence), Maramureului (Mramarosimedence), Dornelor (Dornai-medence), Cmpulung-Gura Humorului (Hosszmez-medence).
Aceasta grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8 oC,cu
precipitaii de peste 800, chiar 1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice.
Rurile care traverseaz aceast grup sunt: Vieu, Iza, Tisa, Moldova, Moldovia, Bistria, Someul
Mare. Dintre lacuri trebuie s amintim cele glaciare (L. Lala si Buhescu din M. Rodnei).
Grupa central din Carpaii Orientali (Carpaii Moldo-Transilvani)
Grupa central a Carpailor Orientali se afl n partea de mijloc a Carpailor Orientali, i se desfasoar
de la Depresiunea Dornelor-pasul Mestecni-depresiunea Cmpulung-valea Moldovei pn la Depresiunea
Braovului i pasul Oituz. n vest se nvecineaz cu Depresiunea Transilvaniei, iar n est cu Subcarpaii
Moldovei.

*Vrfurile cele mai nalte ale munilor depesc numai n Munii Climani altitudinea de 2000 m (Vf.
Pietrosu -2100m).
*Culmile muntoase din aceast grup se ntind pe direcia NV-SE.
*Munii sunt dispui pe trei iruri paralele: n vest se gsesc muni vulcanici (constituii din andezite,
bazalte), n partea central se gsesc muni constituii din isturi cristaline (roci metamorfice), iar n est muni
formai din roci sedimentare:fli (calcare, argile, conglomerate, gresii). Munii din partea central i estic au
fost formai prin ncreirea scoarei.
*Munii vulcanici sunt mai tineri dect cei din grupa nordic, de aceea i-au pstrat craterele. n
partea SE a Munilor Harghita, n masivul Ciomatu se afl singurul lac vulcanic din estul Europei: lacul Sfnta
Ana.
*Munii sunt foarte bine mpdurii (pduri de molid, fag i brad).
*Aceast zon este bogat n izvoare minerale, minereuri neferoase (Blan), crbuni, petrol si sare
(Depresiunea Comneti), roci de construcie.
*n aceasta grup se gsesc mai multe depresiuni intramontane bine populate i numeroase pasuri i
trectori (Pasul Tulghe, Bicaz, Izvorul Mureului, Ghime, Oituz, Tunad, Vlahia, defileul Toplia-Deda)
(Tlgyesi, Gyimesi, Bksi, Marosfi, Ojtozi, Tolvajos-tet, Maroshvz-Dda-tjr).
Din aceast grup fac parte: Munii Climani (Kelemen-havasok), Gurghiului (Grgnyi-havasok) i
Harghita (Hargita) ( sunt muni vulcanici); Giumalu (Gyamal), Raru (Rar); Munii Bistriei (Besztercei),
Giurgeului (Gyergyi), Hmau Mare (Nagyhagyms), Ciucului (Cski), Nemira (Nemere), Ceahlu (Csalh)
avnd 1907 m n vf. Ocolau Mare, Munii Tarcului (Tark), Stnioarei, Gomanu, Berzuni; precum i Munii
Perani (Persny), Baraolt (Barti), Bodocului (Bodoki), care mrginesc dinspre nord Depresiunea Brasovului.
Depresiunile din grupa central sunt: Depresiunea Giurgeului (Gyergyi-medence), D. Ciucului (Cskimedence), D. Comneti (Komnfalvi-medence), D. Borsec (Borszki-medence).
Aceast grup se caracterizeaz printr-un climat montan (temperatura medie anual este sub 8 oC,cu
precipitaii de peste 800, chiar 1000 mm, iar vnturile dominante sunt cele vestice.
Rurile care traverseaz aceast grup sunt: Bistria, Mureul, Oltul, Trotuul, Bicazul, de aici izvorsc
Trnava Mic i Trnava Mare, cele dou Homoroade. Dintre lacuri trebuie s amintim: lacul vulcanic Sfnta
Ana, lacul de baraj natural Lacu Rou, precum si cel de acumulare: L. Izvorul Muntelui.
Grupa sudic din Carpaii Orientali (Carpaii de Curbur)
Grupa sudic a Carpailor Orientali se afl n partea central a rii, n partea de sud a Carpailor
Orientali, i se desfoar de la Munii Perani-Baraolt-Bodoc-pasul Oituz pn la valea Prahovei. n partea
sudic i estic se nvecineaz cu Subcarpaii de Curbur.
*Vrfurile cele mai nalte ale muntilor nu depesc altitudinea de 2000 m (cea mai mare nlime are
vf. Ciuca n Munii Ciuca-1954 m) - deci sunt munii cei mai scunzi din Carpaii Orientali.
*Culmile muntoase din aceasta grup se ntind fie pe direcia N-S, fie NE-SV.

Geografia Romaniei, Copyright 2004, All rights reserved, created AE

CLIMA
Unitatea de
relief

Temperatura
medie anuala

Temperatura
medie a verii

Temperatura
medie a iernii

Precipitatii

Grupa nordica sub 8C

sub 18C

sub -5C

700-1000 mm;
peste 1000 mm
n munti nalti

Grupa
centrala

sub 8C

sub 18C

sub -5C

700-1000 mm;
peste 1000 mm
n munti nalti

Grupa sudica sub 8C

sub 18C

sub -5C

700-1000 mm;
peste 1000 mm
n munti nalti

Masivul
Bucegi

sub 8C

sub 18C

sub -5C

700-1000 mm;
peste 1000 mm
n munti nalti

Masivul
Fagarasului

sub 8C

sub 18C

sub -5C

700-1000 mm;
peste 1000 mm
n munti nalti

Masivul
Parng

sub 8C

sub 18C

sub -5C

700-1000 mm;
peste 1000 mm
n munti nalti

Masivul
RetezatGodeanu

sub 8C

sub 18C

sub -5C

700-1000 mm;
peste 1000 mm
n munti nalti

Muntii
Banatului

sub 8C n munti sub 18oC, 18nalti, 8-11C n 21oC n zonele

munti scunzi
mai joase

8-11C n zonele
Muntii Poiana mai joase, sub
Rusca
8C n partea
nalta

-3 si -5C n
700-1000 mm;
zonele mai nalte,
peste 1000 mm
-1 si -3C n
n munti nalti
zonele joase

sub 18oC, 1821oC n zonele

mai joase

-3 si -5oC n
700-1000 mm;
zonele mai nalte,
peste 1000 mm
-1 si -3C n
n munti nalti
zonele joase

Muntii
Apuseni

sub 8C

sub 18C

-3 si -5C n
700-1000 mm;
zonele mai nalte,
peste 1000 mm
-1 si -5C n
n munti nalti
zonele joase

Pod.
Transilvaniei

8-11C

18-21C

-3 si -5C

500-700 mm

Dealurile de
Vest

8-11C

18-21C

-1 si -3oC n N,
-1 si +1C n S

700 mm

Podisul
Moldovei

8-11C

18-21C

-3 si -5C

500-700 mm

Subcarpatii

8-11C

18-21C

-3 si -5C n N, -1 700 mm

si -3C n S
Podisul Getic

8-11C

18-23C

-1 si -3C

500-700 mm

Podisul
Dobrogei

8-11C n N,
peste 11C n S

18-23C

-1 si -3C n V, -1
sub 500 mm
si +1C pe litoral

Pod.
Mehedinti

8-11C

18-23C

-1 si -3C

Cmpia
Romna

8-11C

18-23C

-3 si -5C n E, -1 sub 500 mm n

si -3C n V
E, 500-700 mm

Cmpia de
Vest

8-11C, n S
peste 11C

18-21C n N,
21-23C n S

-1 si -3C n N, -1
500-700 mm
si +1C n S

Lunca Dunarii peste 11C

23-24C

-1 si -3C

sub 500 mm

Delta Dunarii peste 11C

21-23C

-1 si +1C

sub 500 mm

500-700 mm

Vegetatie
temperatura precipitaii
Zona
stepa
8-11 C i
stepei
propriu-zis 11-12oC
(0-200 m)pdurile
lipsesc din
cauza
uscciunii i
a cldurii
mari din
var
o

Zona
pdurilor
200-1800
m

vegetaia

sub 500 ierburi:

mm
spinul
vntului,
colilia;
arbuti:
mce,
porumbar

fauna

solurile

roztoare:
oarecele de
cmp, hrciog,
popndu,
iepurele;
psri:
prepelia,
vulturul pleuv
de step,
potrnichea,
dropia

MOLISOLURI:
cernoziomuri
(Cz. negru
propriu-zis,
Cz castaniu,
Cz
ciocolatiu)

silvostepa

8-11oC

500 mm ierburi,
arbuti i
arbori
(stejar)

etajul
stejarului
(150-500
m)

8-11oC

500-700 gorun, cer, lupul, iepurele, ARGILUmm

grnia,
pisica
VISOLURI:
stejar pufos slbatic,
soluri brun
+carpen,
veveria,
rocate de
tei, arar,
vulpea, jder, pdure
frasin,
dihor
jugastru,
psri:
paltin, ulm coofana,
700fag + stejar grangur,
CAMBI1000 mm + rinoase pupza, cucul, SOLURI:
privighetoarea, soluri brune
mierla,
i brune
sticletele
acide

etajul
8-11oC
fagului
(500-1200
m) 1/3

Cz levigate

Zona
alpin

luncile i
Delta
Dunrii

plantaii

etajul
sub 8oC
rinoaselor
(650-1800
m)

700molid, brad, ursul, rsul,

SPODO1000
pin, laricea cerbul, psri: SOLURI:
mm,
pajura, cocoul podzoluri i
chiar
de munte,
soluri brune
peste
ierunca,
acide
1000 mm
ginua de
pdure

zona
subalpin

sub 8oC

peste
tufiuri de
1000 mm ienupr i
jneapn,
afine,
merior

11-12oC

sub 500 "zvoaie": gte

soluri
mm
plop, salcie slbatice, rae aluvionare
slbatice,
de lunc
lebede,
pelicani, berze,
cormorani;
vidra, nurca

S Moldovei, C. De Vest

Vegetaia Defileul
11-12 C
submedi- Dunrii,
teranean valea Cernei
o

capra neagr, SPODOacvila de

SOLURI:
munte
podzoluri i
soluri brune
acide

salcm
500-700 liliacul
scorpion,
mm
slbatic,
vipera cu corni,
crpinia,
broasca
mojdreanul, estoas,
castanul
vulturul pleuv
dulce,
alb i negru
smochinul
slbatic,
iasomia

Fauna
acvatic

muni: pstrv,
deal: clean,
mreana,
cmpie:crap,
carasu, Marea
Neagr:
scrumbiile
albastre,
calcan,
hamsiile,
guvizii

Dunarea

Dunarea ca unitate regionala.

Dunarea are o importanta deosebita sub multiple aspecte pentru tara noastra. In
acelasi timp datorita unor caracteristici naturale exceptionale (volumul de apa al
fluviului) are influenta asupra clorlalte elemente naturale, indeosebi in navigatie.
Cursul sau are un pronuntat caracter unitar, avand in acest fel caracteristicile unei
unitati naturale distincte in ansamblul unitatilor regionale ale Romaniei. Este mai
putin o unitate de relief (ca celelalte unitati naturale, desi relieful jos- lunca si
valea- este foarte expresiv) si mai mult o hidrografie (similara in unele aspecte
Marii Negre).
Aceasta unitate regionala grefata pe un sistem hidrografic de mari dimensiuni este
totodata si un element de legatura intre unitatile conexate: Muntii Banatului, Podisul
Mehedinti, Podisul Getic, Campia Romana, Podisul Dobrogei, Delta Dunarii si chiar
Marea Neagra. Totodata spre Dunare graviteaza si spatii mai indepartate, direct sau
indirect, prin intermediul retelei hidrografice regionale si continentale (sistemul RinMain-Dunare).
Aceasta unitate regionala deosebita -Dunarea- are si un spatiu adiacent de influenta
direct care poate fi considerat functional legat de fluviu si tratat ca atare.

Sectoarele Dunarii
Cursul Dunarii poate fi subdivizat in patru sectoare astfel: de la Bazias la Portile de
Fier, de la Portile de Fier la Calarasi, de la Calarasi la Braila si in aval de Braila.
Sectorul
Sectorul
Sectorul
Sectorul

Bazias Portile de Fier

Portile de Fier Calarasi
Calarasi Braila
Braila Mare

Sectorul Bazias-Portile de Fier se numeste si Defileul Dunarii; schimbarea

profunda a caracteristucilor cursului Dunarii are loc in dreptul barajului de la Portile
de Fier.
In parte de nord sunt Muntii Locvei, Muntii Almajului (intre Bazias si Orsova) si pe o
mica portiune (in aval de Orsova) Podisul Mehedinti; unitati care au corespondente la
sud de Dunare, unde Carpatii se continua.
Inaintea construirii sistemului hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier,
cursul Dunarii in regimul natural avea o serie de caracteristici pe care nu le mai
intilnim in forma actuala, amenajata.
Ca un adevarat defileu valea foarte ingusta imprima apei o viteza mare formanduse vartejuri, care ingreunau navigatia; chiar in zona Portilor de Fier, albia avea stanci
vizibile la ape mici.
Zona ingusta din dreptul Muntilor Almajului purta si poarta numele de Cazane. Prin

construire barajului s-a creat un lac intins, necesar hidrocentralei Portile de Fier.
Datorita cresterii nivelului apei (cu aproximativ 7 m) o serie de localitati au fost
stramutate, cum s-a intamplat cu orasul Orsova.
Barajul are lateral un sistem de doua ecluze, care faciliteaza deplasarea navelor.
Afluentii principali ai Dunarii in acest sector sunt: Nera (care se varsa chiar la
intrarea Dunarii in Tara, langa Bazias) si Cerna, iar porturile principale sunt Moldova
veche si Orsova.

Sectorul Portile de Fier-Calarasi este sectorul Dunarii situat in sudul Campiei

Romane. Datorita reliefului jos si luncii largi Dunarea are o latime apreciabila, ceea
ce face ca adancimile sa fie mai mici, asigurand doar un pescaj de 2 m, impropriu
navelor maritime; apar si ostroave (cum ar fi Ostrovul Mare).
In Lunca Dunarii existau in trecut lacuri intise legate prin brate secundare de Dunare
si situate sub influenta oscilatiilor de nivel ale acesteia; aceste lacuri de lunca au fost
indiguite, desecate, cum a fost lacul Greaca, cel mai intins, si o parte amenajate (de
ex. lacul Bistret sau Suhaia).
Spre sud tarmul este mai inalt, iar spre Campia Romana mai jos, cu o larga
dezvoltare a luncii, ceea ce-i confera o pronuntata asimetrie; aceasta impingere
spre sud a Dunarii este datorata (printre altele) si afluentilor directi din Campia
Romana (Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Calmatui, Vedea, Arges, Mostistea).
Portuile principale din acest sector sunt: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia,
Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita si Calarasi.
In acest sector a fost amenajata hidrocentrala Portile de Fier II. Intre orasele Giurgiu
si Ruse Dunarea este traversata de un pod rutier si feroviar.

Sectorul Calarasi-Braila (Baltile Dunarii) se caracterizeaza prin despartirea

Dunarii in cate doua brate (unite inr-un singur curs intre Giurgeni - Vadu Oii), ce
inchid in interior incinte, in trecut inundabile (Balta Brailei si Balta Ialomitei), cu
balti, mlastini, lacuri, paduri, in prezent indiguite, desecate si transformate in zone
agricole (Insula Mare a Brailei si Balta Ialomitei).
Sectorul baltilor ca si Lunca Dunarii din sudul Campiei Romane (intre DrobetaTurnu Severin - Calarasi) erau utilizate in trecut de pastorii transhumanti, care
coborau oile din Carpati la iernat, datorita climatului mai bland si adapostit.
In acest sector Dunarea este traversata de podul feroviar vechi, un pod feroviar si
rutier nou intre Fetesti si Cernavoda si podul rutier Giurgeni-Vadu Oii.
Afluentii Dunarii in acest sector sunt Calmatui si Ialomita, iar porturile principale Fetesti, Cernavoda, Hirsova si Macin.

Sectorul dintre Braila si Mare, Dunarea Maritima, in aval de Braila, permite

intrarea navelor maritime (cu pescaj de 7 m).
Intre Braila si Patlageanca, Dunarea curge printr-un singur brat, sporindu-si debitul
cu afluentii mari (Siret, cu 222 mc./sec. si Prut).
La Patlageanca si in aval de Tulcea se desparte in cele trei brate - Chilia, Sulina,
Sfantu Gheorghe - care contureaza spatiul Deltei.
Dintre acestea doar Sulina este navigabil pentru nave maritime; este continuu
dragat, indeosebi la varsarea in mare, unde se creaza bara de la Sulina.
In acest sector porturile principale sunt Braila, Galati, Isaccea, Tulce si Sulina.

Clima
De o clima specific Dunarii nu putem vorbi. Considerand insa spatiul mai larg al
Luncii Dunarii, climatul are unele particularitati.
Nuantele climatice pe care le prezinta in cursul sau (influente submediteraneene,
pana la Zimnicea; climat de tranzitie, intre Zimnicea si Oltenita; climat cu nuante de
ariditate, pana la tulce, climat cu influente pontice, in Delta), sunt ale regiunilor
inconjuratoare, nu ale cursului propriu zis.
Totusi unele elemente climatice au caracteristici definitorii, in parte influentate de
Dunare si relieful jos, de lunca, in care se manifesta. Temperatura medie anuala este,
pentru Lunca Dunarii, cea mai ridicata din tara (peste 11 gr. C) datorita
temperaturilor medii ridicate din iulie (24 gr.C) si din ianuarie (-1 gr.C, in sud, -2 gr.C
in Delta).
Zilele tropicale similare celor din sudul Campiei Romane si Baragan, sunt atenuate de
umiditatea mai ridicata a aerului, cauzata de evaporarea apei in lungul Dunarii, dar si
din lunca sa (unde panza freatica este la suprafata).
Precipitatiile scad spre est, odata cu scaderea regionala a lor, iar vanturile
predominante (Austrul in partea de vest a sectorului romanesc al Dunarii, Crivatul in
partea de est) sunt sensibil atenuate de relieful de adapost al Luncii Dunarii.

Hidrografia
Hidrografia este elementul esential al caracteristicilor fizico-geografice. Dunarea isi
sporeste debitul cu peste 900 mc./sec. la Patlageanca), in mare parte datorita
afluentilor directi din tara noastra (Nera, Cerna, Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu,
Olt, Vedea, Arges, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut).
Debitul solid la intrarea in Delta este de 58,7 mil. t. aluviuni pe an, care se depun pe
teritoriul Deltei sau in mare.
O data la cativa ani (2-3 in trecut, acum la o diferenta mai mare) Dunarea ingheata,
rareori de la un mal la altul; frecvent insa sloiurile (in timpul dezghetului) se
acumuleaza creindu-se zapoare, care stanjenesc navigatia. Lunca Dunarii are ape
freatice la suprafata, bogate, alimentate partial din Dunare, ale caror oscilatii
frecvente pot crea saraturi.

Vegetatie
Vegetatia predominanata este vegetatia acvatica si de lunca, cu speciile
corespunzatoare. Fauna acvatica da insa specificul Dunarii; aici urca din Marea
Neagra, pentru a-si depune icrele, sturionii (morun, pastruga, cega, nisetru), numiti
de Herodot pesti fara oase.
In lungul Dunarii exista specii de animale caracteristice luncii (vidra, bizam,
numeroase specii de pasari s.a.).
Solurile de lunca (aluviale), solurile nisipoase si cele saraturoase au, pe ansamblu, o
fertilitate redusa care necesita masuri de ameliorare.

Populatia si asezarile omenesti

Dunarea a reprezentat o axa de populare umana straveche.
In antichitate Gurile Dunarii au fost vizitate si descrise de Herodot.
In lungul ei au aparut o serie de localitati intarite cum ar fi Dierna (Orsova), Drobeta
(Drobeta-Turnu Severin), Turris (Turnu Magurele), Axiopolis (Cernavoda), Carsium
(Hirsova), Noviodunum (Isaccea), Aegysus (Tulcea), iar in laguna Sinoe, fost golf

marin in sec. VII i.e.n., orasul grecesc Histria (colonie milesiana, cel mai vechi oras,
situat apraope de istros - Dunare).
In evul mediu s-au dezvoltat si alte orase, ca Giurgiu, Braila, Galati, iar mai recent
(in secolul XIX) Corabia, Calafat, Calarasi.
In prezent, orasele dunarene de la intrarea fluviului in tara pana la varsare, sunt:
Moldova Noua, oras minier cu un port activ (Moldova Veche);
Orsova, oras stramuntat pe o vatra noua, cu o industrie in dezvoltare si port;
Drobeta-Turnu Severin (116.000 loc.), cu variate industrii (prelucrarea cauciucului,
lemnului, constructii de nave) si traditii istorice;
Calafat si Corabia, orase mai mici, cu o industrie alimentara si usoara; Turnu
Magurele, ca un mare combinat de ingrasaminte si ramuri ale industriei alimentare;
Zimnicea, cu industrie alimentara, laminate, este cea mai sudica localitate din tara;
Giurgiu (74.000 loc.), fosta raia turceasca, in prezent cu industrii notabile
(clorosodice, santier naval etc.) port, punct de frontiera si pod peste Dunare;
Calarasi (77.000 loc.), initial localitate agricola, are o vocatie industriala multipla
(celuloza si hartie, produse siderurgice, produse alimentare);
Fetesti, un oras cu o dezvoltare mai modesta pana in prezent, poate deveni mai activ
prin amplificarea functieide transport (nod feroviar, rutier si port);
Cernavoda, cu industrii de traditie (ciment), port la Dunare si Canalul Dunare-Marea
Neagra, va deveni curand principalul nod electroenergetic al tarii, prin intrarea in
funtiune a atomocentralei aflata in constructie;
Harsova, localitate antica, medievala (a fost chiar port genovez), cu industrii in
dezvoltare, este un important punct de trecere rutiera a Dunarii; Macin este un oras
mai mic, cu axploatari de granit in apropiere;
Braila (235.000 loc.), fosta raia turceasca, este punctul de convergenta spre Dunare
a traseelor traditionale din Muntenia.
Oras cu o structura urbana proprie (sub forma unor arcuri de cerc consentrice,
subintinse de Dunare), are industrii notabile (termocentrala, celuloza si hartie la
Chiscani, intreprinderi metalurgice, un port fluvio-maritim si santier naval);
Galati (326.000 loc.), punct de convergenta traditional al drumurilor ce coboara din
Moldova, are in prezent industrii puternice (siderurgie, constructii de nave), un port
activ, invatamant superior si structura urbana moderna; Isaccea este un oras mai
mic, situat in apropierea unui vad de traversare a Dunarii;
Tulcea (97.500 loc.) are industrii variate, in majoritate noi (intreprinderi de alumina,
feroaliaje, constructii de nave, comnserve de peste) si un port fluviomaritimmodernizat;
Sulina, un oras activ acum mai bine de un secol (Europolis -ul lui Jean Bart), este
un port de transbordare a navelor.
Asezarile rurale din lungul Dunariia au, uneori, functii si rezonante notabile, cum ar
fi: Bechet, Greaca, Giurgeni, Mahmudia, Sfantu Gheorghe, Chilia Veche etc.

Resurse si activitati economice

Resursele Dunarii sunt:
- potentialul hidroenergetic;
- apa industriala;
- apa pentru irigatii;
- fauna piscicola;
- unele resurse secundare (nisip, lemn de esente moi, stuf etc.);
- fondul funciar din Lunca si Delta Dunarii;
- posibilitatile de navigatie;
- potentialul turistic:

Potentialul hidroenergetic este utilizat de Sistemul Hidroenergetic si de navigatie

Portile de Fier , cu o hidrocentrala puternica (2.000 MW, a doua din Europa) si
hidrocentrala Portile de Fier II. Alte proiecte sunt in studiu.
Apa Dunarii este si va fi utilizata ca apa industriala in multe centre (Calarasi, Giurgiu,
Galati, Braila etc. si in perspectiva la atomocentrala de la Cernavoda).
Pentru irigatii este folosita apa din Dunare in sistemele Sadova-Corabia, GiurgiuRazmiresti, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Stefan cel Mare, Terasa Brailei si Carasu (cu
apa, indirect, din Canalul Dunare-Marea Neagra).
Fauna piscicola bogata favorizeaza dezvoltarea unui pescuit activi in Dunare, bratele
Dunarii, canalurile si lacurile din Delta Dunarii, laguna Razim-Sinoe; pe baza
pescuitului oceanic s-a dezvoltat o industrie de prelucrare a pestelui la Braila, Galati,
Tulcea si Sulina.
Stuful din Delta este utilizat la Chiscani-Braila, unde se obtine celuloza, celofibra si
hartie. Lemnul de esente moi are o utilizare locala, neavand dimensiuni industriale.
Nisipul de la Caraorman este utilizat industrial, iar in Lunca Dunarii exista balastiere
de nisip si pietris, folosite in constructii.
Fondul funciar cuprinde terenurile aferente Dunarii, situate in Lunca si Delta Dunarii,
scoase de sub efectul inundatiilor, prin lucrari de indiguiri si desecari.
Se cultiva porumb (in sistem irigat), grau, orz, orez (pe suprafete mici insa), sfecla
de zahar (prelucrata la Corabia, Calafat, Zimnicea, Giurgiu, Calarasi), plante furajere,
legume (prelucrate la Valea Rosie, Fetesti, Calafat, Turnu Magurele), vita de vie
(Greaca, Letea), pomi fructiferi.
De asemenea, pe baza pasunilor si pajistilor de lunca, se cresc animale,
preponderent ovine, pe linia traditiei pastoritului transuhumant.
Unele activitati imndustriale sunt legate direct de Dunare sau facilitate de existenta
fluviului.
Asfel industria siderurgica de la Galati si Calarasi a aparut si s-a dezvoltat datorita
facilitatilor de import si transport a minereurilor de fier si a cocsului; industria de
alumina de la Tulcea se bazeaza pe importul bauxitei, adusa de Dunare.
Unele exploatari de roci (granit la Macin, calcar la Mahmudia) benefiaciaza de
transportul fluvial.
Pentru dezvoltarea transporturilor au fost construite santiere navale la Galati, Tulcea,
Giurgiu, Oltenita (nave de pasageri), Drobeta-Turnu Severin si Orsova, precum si
santiere de reparatii (de exemplu Sulina).
Industria de ingrasaminte chimice de la Turnu Magurele este legata de facilitati de
transport ale materiilor prime si de posibilitatea de aprovizionare cu apa industriala
(fabrici de zahar, conserve de legume, conserve de peste) beneficiaza, de asemenea,
de transportul materiilor prime pe Dunare.
Dunarea are un important potential turistic incepand cu defileul Dunarii (Cazanele),
orasele dunarene (Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Braila, Galati, Tulcea) si mai ales
Delta Dunarii (Maliuc, Crisan, Mila 23, Sulina, Sfantu Gheorghe, Letea etc.)
De asemenea Dunarea, Dunarea este traversata de urmatoarele poduri:
- Giurgiu-Ruse (sosea, cale ferata);
- Fetesti-Cernavoda (cale ferata-pod vechi; sosea si cale ferata-podul nou);
- Giurgeni-Vadul Oii (sosea).
Traversare mijlocita de bac se realizeaza la Calafat, Calarasi-Ostrov, Galati, Braila.

Navigatia pe Dunare
Una dintre cele mai mari posibilitati oferite de Dunare o constituie transporturile
navale.
Aceasta posibilitate va fi amplificata prin punerea in functiune a sistemului

trenseuropean Rin-Dunare, axa de navigatie de importanta europeana, care va

conecta prin intermediul fluviului tari din vestul, centrul continentului si de la Marea
Neagra.
Conditiile naturale de navigatie rezulta din analiza caracteristicilor Dunarii.
Rezumand, putem spune ca exista conditii pentru o navigatie maritima (pe Dunarea
fluviala, in amonte de Braila, cu un pescaj de 2 m.).
Existenta unor impedimente (bara de la Sulina, zapoare sau blocari accidentale)
influenteaza uneori navigatia.
Porturile Dunarene sunt fluvio-maritime (Sulina, Tulcea, Braila) si fluviale (celelalte
porturi).
Sulina este un port liber (porto-franco) cu traditii comerciale si de tranzit in secolul
trecut; este in prezent un port de transbordare, dar se afla in curs de amenajare ca
port maritim.
La Tulcea se aduc concentrate feroase, bauxita, peste; este, de asemenea, un port
de unde se coordoneaza transportul fluvial si activitatea economica a Deltei.
La Galati a fost construit un port mineralier nou (pentru aprovizionarea industriei
siderurgice), in continuarea celui comercial; este cel mai activ port romanesc la
Dunare.
Braila este un port de traditie, cu un profil complex (produse agroalimentare,
produse din lemn, materiale de constructie, utilaje etc.).
La Calarasi se aduc materii prime pentru industria siderurgica, la Giurgiu produse
petroliere si materii prime, iar la Turnu Magurele materii prime; la Drobeta-Turnu
Severin se aduc produse siderurgice si se expediaza produse din lemn, iar portul
Orsova este utilizat pentru tranzitul minereului de fier si cocs, necesar siderurgie
resitene.
Alte porturi mai mici, de interes local, sunt: Mahmudia, Isaccea, Macin, Hirsova,
Fetesti, Cernavod (cu perspective legate de Canalul Dunare- Marea Neagra si
atomocentrala), Oltenita, Zimnicea, Corabia, Bechet, Calafat si Moldova Veche.
Pe ansamblu, Dunarea are o importanta deosebita pentru tara noastra (care este o
tara dunareana), axa de legatura dintre centru Europei, sud-estul Europei si Marea
Neagra.

Imagini :

Hartiile :
- Harta Hidrografica

Zona litoral
Interferenta dintre Podisul Dobrogei, gurile de varsare ale Dunarii si Marea Neagra creeaza un
spatiu geografic original cu o puternica interconectare a componentelor sale (Dobrogea, Dunare,
Mare).
Prin zona litorala se ntelege ndeosebi tarmul nalt al Dobrogei de la Capul Midia la Vama Veche.

Are toate caracteristicile Podisului Dobrogei de Sud, fiind o subdiviziune a acestuia.

Generalitati
Relund unele caracteristici, acestea vor putea fi mai bine puse n evidenta: Relieful este relativ
abrupt, nalt si este influentat de ondulatiile placii de calcare sarmatiene pe care se dezvolta;
Clima se diferentiaza (fata de Dobrogea si de restul tarii) printr-o insolatie puternica (cea mai
ridicata), precipitatii foarte reduse (sub 400 mm/anual), temperaturi ridicate iarna (chiar pozitive la
Mangalia), un numar mai redus de zile tropicale, datorita influentei marii si o nuanTa mai oceanica a
contrastului termic mediu anual;
Hidrografia este dominata, pe uscat, de existenta unor lagune (Siutghiol) si limane maritime
(Techirghiol, Tasaul, Mangalia), barate prin acumularile de nisip, datorate curentului circular al Marii
Negre;
Vegetatia stepica este saraca n specii; lagunele, limanurile, baltile si fostele golfuri ale marii au avut
pna de curnd o vegetatie specifica, de mlastina (de exemplu n zona Venus sau fosta mlastina
Comorova de la Neptun);
Populatia este concentrata n orase cu functii economice si urbane deosebite: Constanta, Ovidiu,
Navodari, Eforie, Techirghiol, Mangalia;
Zona litorala are un potential heliomarin, balnear, climateric si recreativ deosebit fiind - prin dotari si
circulatia turistica - principala regiune turistica a tarii.

Platforma continentala
Platforma continentala cuprinde spatiul submers din fata tarmului nostru. Este o cmpie litorala
invadata n postglaciar de apele Marii Negre.
Are adncimi foarte reduse si o panta domoala.
Rurile continentale (Sfntu Gheorghe, Casimcea) au creat n trecut vai care se prelungesc submers
pna n larg.
Curentul circular al Marii Negre a barat vaile mici formnd limane maritime (Techirghiol, Tasaul,
Mangalia) sau foste golfuri, formnd lagunele (Razim-Sinoe si Siutghiol).
Platforma continentala a Marii Negre are rezerve de hidrocarburi exploatate cu ajutorul platformelor
de foraj marin.
Platforma continentala coboara de la nivelul zero (Tarmul) la adncimi de 180-200m, dar la distanTe
mari de uscat.
Este acoperita doar cu ape marine caracteristice stratului superficial (cu 02, cu o salinitate mai
redusa, de 16-17%).
n prezent nivelul Marii Negre se afla ntr-o usoasa crestere (transgresiune), abia perceptibila
(1mm/an).
Apa marina a platformei cuprinde o fauna bogata (delfini, sturioni, guvizi, stavrizi, rechini, meduze,
scoici etc.).
Valurile apei sunt influenTate de vnturi, fiind mai mari cnd exista o circulatie din directia nordestica.

Litoralul romanesc
Litoralul romnesc al Marii Negre, n lungime de 244km, cuprinde doua sectoare: un tarm jos, ntre
Sulina si Capul Midia, si un Tarm nalt cu faleza, ntre Capul Midia si Vama Veche.
Tarmul jos

Ttarmul jos cuprinde gurile de varsare ale Dunarii, spatiul deltaic adiacent si zona cmpiei lagunare
Razim-Sinoe.
La nord de Sulina exista un mic golf (Musura), unde tarmul este erodat continuu si are tendinta de a
avansa spre uscat.
Dincolo de varsarea bratului Sulina n mare si de acest mic golf se afla delta secundara a Chiliei,
situata n afara teritoriului nostru, care avanseaza destul de rapid spre mare (40-80m/an), datorita
partii mari (60% din debitul Dunarii) a volumului de apa si aluviuni depuse de bratul Chilia n mare.
Gura de varsare a bratului Sulina este amenajata printr-un dig (de 10km) construit n larg, pentru a
se evita depunerea brusca a aluviunilor la contactul cu marea si bararea n acest fel a bratului ("bara"
de nisip de la Sulina); acest dig ndeparteaza curentul circular n larg si n acest fel locul de depunere a
aluviunilor.
Digul este dublu si are n interior un canal navigabil, care permite intrarea pilotata a navelor maritime
cu pescaj de pna la 7m pe bratul Sulina.
Intre Sulina si Sfntu Gheorghe, tarmul este foarte jos; chiar acolo unde intersecteaza acumularile de
nisip ale grindurilor, se afla n retragere, marea erodnd tarmul.
La Sfntu Gheorghe, grindul Saraturile are cea mai ntinsa plaja din tara.
La varsarea braTului Sfntu Gheorghe s-a format acumularea de nisip a insulelor Sachalin.
Intre Sfntu Gheorghe si Gura Portita tarmul este foarte jos, n spatele sau existnd lacuri si balti care
conserva o mare rezervatie ornitologica.
Grindurile Perisor si Chituc despart apele marii de ale lagunei Razim-Sinoe.
Intre tarmul fostului golf Halmyris (n antichitate), care urmarea abruptul dobrogean si linia actuala a
tarmului (Perisor-Chituc), se ntinde cel mai mare complex lacustru din tara, sistemul lagunar RazimSinoe.
Orasul cetate Histria construit pe un promontoriu de sisturi verzi, n trecut port la mare, se afla n
prezent n interiorul lagunei datorita bararii acesteia cu aluviunile aduse de curentul circular al Marii
Negre.
Aceasta barare s-a ncheiat n jurul anului 1000, cnd si cetatea bizantina Heracleea (Enisala) si-a
ntrerupt legaturile pe mare. Laguna Razim-Sinoe are ape salmastre si este un domeniu de pescuit
(Ceamurlia, Jurilovca).

Tarmul inalt
Tarmul nalt, cu faleza situat, la sud de Capul Midia nchide spre interior lagunele si limanele maritime
prin mici perisipuri, datorate curentului circular al marii.
Acest tarm, a favorizat formarea unor plaje si a creat un adapost faTa de vnturile din nord-est, ceea
ce a permis instalarea unor porturi (Tomis, Callatis), iar apoi dezvoltarea balneoturistica din zilele
noastre.
Aici s-au dezvoltat principalele nuclee economico-urbane ale litoralului si statiunile turistice.

Orase
ConstanTa are functii urbane si economice deosebite: este principalul port romnesc la Marea Neagra
cu un trafic comercial intens; are industrii variate, este un oras modern (si modernizat), are functii

administrative, comerciale si culturale.

Mangalia este cunoscut prin portul maritim, santierul naval, ca centru turistic si de tranzit rutier.
Navodari este un oras nou, cu o platforma a industriei petrochimice si chimice de mari dimensiuni.
Functia turistica a litoralului este ilustrata de statiunile de cura balneoclimaterica si heliomarina:
Mamaia, ConstanTa, Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus,
Saturn, Mangalia, 2 Mai si Vama Veche.

Litoralul romanesc se desfasoara intre gura bratului Chilia in nord pana la localitatea Vama Veche in s
are o lungime de 244 km.

Aspectul tarmului intre sudul Deltei si Capul Midia este urmatorul:

- in aceasta portiune, tarmul este jos, cu lagune si limanuri maritime;
- aici se desfaosara:
- complexul lagunar Razim format din lagunele Razim (415 kmp., cu Insula Popina), Golovita, Zmeica s
Sinoe;
- limanuri maritime:
- L. Babadag;
- L. Tuzla;
- L. Tasaul;
- cordoane de nisip (litorale) si grinduri (ex. Grindul Perisor, Grindul Chituc).
- portiuni inguste, prin care lagunele comunica cu marea (ex. Portita, La Periboina)
- prispe:
- Agighiol (intre L.Razim si dealurile Tulcei);
- Hamangia (intre L.Sinoe, L. Zmeica si Podisul Casimcei).
Climatic, litoralul se afla sub influenta Marii Negre. Elementele climatice caracteristice sunt
urmatoarele:
- temperatura medie anuala este de 11 gr.C;
- precipitatii sub 400 mm/an;
- vanturi dinspre nord-est, vanturi locale (brizele locale);
- numarul zileleor senine este de 130-170 pe an;
- durata de stralucire a Soarelui totalizeaza 2.300-2.400 ore/an;
Litoralulul constituie regiunea turistica cea mai vizitatata in sezonul estival, ca loc de odihna si cura
heliomarina si de namol. Obiectivele turistice importante de pe litoral sunt urmatoarele:
- statiunile balneoclimaterice:
- complexul Mangalia Nord;
- Mangalia;
- Costinesti;
- Techirghiol;
- Eforie;
- Constanta;
- Mamaia;
- Navodari;
- vestigiile cetatilor antice:
- Tomis;

Histria;
Enisaia.
mozaicul roman din Constanta;]
Delta Dunarii.

Delta Dunarii

Hartiile :
- Delta Dunarii
- Delta si Lagunele
Imagini :

Cea mai joasa si mai noua regiune de campie, este situata in partea de est a tarii la
varsarea Dunarii in Marea Neagra.

In partea de nord, dincolo de bratul Chilia se afla Campia Bugeacului, in partea de

sud si sud-vest Podisul Dobrogei, iar in est Marea Neagra.
In Delta este inclusa si laguna Razim-Sinoe, avand o suprafata cumulata de 4.340
kmp.
Delta Dunarii este o unitate cu proprietati de tranzitie intre Campia Romana, a
carei continuare este, Dunarea (prin hidrografie si functionalitatea sistemului hidric)
si Marea Neagra (raportul intre Dunare-Mare fiind variabil in timp).

Geneza
Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei si al
lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul
circular al Marii Negre, care a creat in Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din
Delta (Letea, Caraorman).

Dupa formare acestui sistem de grinduri, care au inchis golful initial, teritoriul
Deltei a devenit un liman.
Apoi Delta a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate, in ordinea existentei
lor: Sfantu Gheorghe (cel vechi), Sulina si Chilia (cel mai recent).
In prezent (ultimul secol), Delta se afla intr-un proces de retragere in rest.
Bratele Dunarii
Dunarea se desparte in cele trei brate principale astfel: prima bifurcare se
produce la vest de Tulcea (la Patlageanca), despartindu-se spre nord bratul Chila.
La est de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca pentru a doua oara in bratele Sulina si
Sfantul Gheorghe.
Bratul Chila, in nord, are lungimea cea mai mare (120 km) si debitul cel mai
ridicat (apraope de 60 % din volumul fluviului).
Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs ( in dreptul grindurilor:
Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (in mai multe cursuri secundare),
intre grinduri; bratele secundare sunt: Tataru, Cernavoda, Babina.
La Varsare in mare se creaza in prezent o delta secundara (delta secundara a
Chiliei), care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (40-80m/an); aceasta
portiune a deltei secundare in formare nu este inclusa in teritoriul tarii noastre.
Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat si canalizat,
in urma cu aproape un secol.
La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor (la contactul
intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii), formandu-se o bara (bara de
la Sulina), care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a diminua acest efect
a fost construit un dig (in lungime de 10 km), care indeparteaza spre larg aluviunile
aduse de curentul circular al marii, de asemenea, are loc o dragare continua a
bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m).
Bratul Sfantul Gheorghe (108 km) cu directie dominanta spre sud-est, este foarte
meandrat; in ultimii ani meandrele au fost rectificate, lungimea traseului nou avand
doar 70 km; la varasre formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule
(insulele Sacalin).
Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat,
prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim.

Relieful
Relieful Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte.
Altitudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar altitudinea maxima de 13
m. in grindul Letea. Circa 3/4 din suprafata Deltei este situata la altitudini pozitive si
1/4 sub nivelul de 0 m.

a) Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), garle,
canale (de exemplu: Litcov, Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca),
ostroave (Tataru, Babina, Cernovca); sunt terenuri inundabile si partial, in partea de
vest, indiguite si desecate.
b) Terenurile inalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si in general
grinduri. Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si

continentale.
Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. Grindurile fluviomaritime au fost formate in timpuri istorice, de aluviunile aduse de fluviu si de
curentii circulari ai Marii Negre; aceste grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile,
Ivancea si Crasnicol.
Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare
acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un
relief de dune; pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al
naturii (rezervatie de flora. Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8m)
reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip; grindul Saraturile, situat la
varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare, formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja
din tara.
Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o portiune a uscatului predeltaic
(Campia Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului
Chilia; este acoperit cu loess. Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot
un grind continental).
Clima
Clima Deltei este determinata de pozitia ei in extremitatea estica, unde
predomina climatul continental mai arid, de altitudinea coborata si de influentele
marii (relativ reduse totusi), care ii dau o nuanta pontica. Temperatura medie anuala
este de peste 10 gr. C, cea mai ridicata din tara noastra.
Lunile extreme au valori de 21-22 gr. C (ianuarie); precipitatiile sunt foarte
reduse (400-450 mm/an), Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. Lipsa
precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele
acvatice. Bat frecvent Crivatul (din nord-est) si brizele diurne.
Hidrografia
Hidrografia este formata din Dunare, bratele Dunarii, lacuri, balti, mlastini.
La Palageanca debitul Dunarii este de 6470 mc/sec (egal cu al Vogai).
Cele trei brate duc din volumul apelor fluviului astfel: Chila 58 %; Sulina 18,8 %
si Sfantu Gheorghe 23,2 %.
Debitul solid este de 58,7 mil.t. aluviuni pe an, dintre care o parte sunt depuse in
Delta si alta parte sunt tranportate in mare; la varsarea in mare se formeaza,
datorita aluviunilor, delta secundara a Chiliei, bara de la Sulina si insulele Sacalin.
De asemenea, exista, in interiorul Deltei, o retea hidrografica secundara formata
din balti, mlastini, canale, garle, brate secundare.
Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre; cele mai
importante lacuri sunt Dranov (cel mai intins din delta propriu zisa), Rucsca, Merhei,
Matita, Tatanir, Fortuna, Obretin, Gorgova, Bogdaproste, Isac, Puiu, Puiulet, Rosu.
In sudul Deltei se afla situata laguna Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru
(700 kmp.), format din lacurile Razim (415 kmp.), Sinoe, Zmeica, Golovita.
Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor, are ape salmastre,
adancimi mici, doua insule (Popina, mai inalta, de 48 m, care este o rezervatie de
fauna si insula Gradistea).
In prezent laguna este un domeniu de pescuit.
Vegetatia

Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca cu numeroase specii adpatate excesului

umiditate.
Dintre arbori predomina esentele moi (plop, salcie), la care se aduaga padurile de
stejari, Letea si Carorman.
Suprafetele de balti, mlastini si partial cele lacustre sunt acoperite cu stuf.
de

Fauna
Fauna cuprinde animale terestre (iepure, lup, vulpe, cainele enot, mistrt etc.),
mamifere de apa (bizamul, vidra), pasari (280 specii, dintre care amintim speciile de
pelicani, cormorani, egrete, garlite etc.) si o bogata fauna acvatica, cuprinzand pesti
comuni (somn, caras, stiuca crap, platica etc.) si sturioni (morun, pastruga, cega,
nisetru).
Solurile
Solurile predominante sunt solurile aluviale, solurile hidromorfe (lacovisti),
nisipoase (pe grinduri) si, pe mica portiune (grindul Chilia), cernoziom.
Pe ansamblu, invelisul de soluri este relativ sarac, predominand solurile cu
fertilitate redusa, parsial inundabile.
Rezervatiile principale sunt Padurea Hasmacu Mare-Letea (rezervatie, de flora),
Matita (fauna, insula Popina (fauna).
In totalitate Delta Dunarii este considerata o rezervatie a biosferei.
Populatia si asezarile omenesti
Populatia si asezarile omenesti au, datorita conditiilor fizico-geografice,
numeroase particularitati.
In primul rand intinderilor mari de ape, densitatea populatiei are valori reduse,
fiind de 25-50 loc/kmp in jumatatea vestica si sub 25 loc/kmp in est.
Populatia este concentrata in asezari rurale, situate in lungul bratelor fluviului; cu
aspect liniar cum ar fi Crisan sau pe grinduri (Letea, Caraorman, Sfantu Ghorghe,
Chilia Veche).
Alte localitati sunt: Patlageanca, Maliuc, Mila23. Asezarile rurale au predominant
activitati legate de pescuit si agricultura.
Singurul oras din Delta este Sulina (5.500 loc). Este un oras-port liber (portofranco) si functioneaza ca port de transbordare a navelor, urmand a se amenaja ca
port maritim.
In oras exista o mica intreprindere de conserve de peste si ateliere de reparatii
navale.
Tulcea nu este situat in Delta, dar coordoneaza activitatea economica si turistica a
Deltei.
Resurse si activitati economice
O resursa importanta, traditionala este fauna piscicola, iar pescuitul o activitate
economica esentiala.
Activitati de pescuit se realizeaza pe bratele principale, secundare, garle, lacuri, in
laguna Razim-Sinoe si Marea Neagra.
O intreprindere de semipreparare este in Sulina. La Tulcea fabrica de conserve de
peste utilizeaza si peste din Delta, Marea Neagra cat si peste oceanic.
Stuful este recoltat cu mijloace mecanizate si tyransportat pe Dunare la Chiscani

(Braila), unde se obtine celuloza.

Nisipul din grindul Caraorman are si utilizari industriale, fiind exploatat in acest sens.
Esentele moi de lemn se exploateaza la dimensiuni modeste.
O importanta economica o prezinta si fauna cinegetica.
Terenurile agricole au crescut ca intindere datorita indiguirilor si desecarilor din
ultimii ani (indeosebi in jumatatea vestica a deltei).
Se cultiva in mod predominant porumb, dar si grau, plante furajere si legume.
Transporturi si turism
Transporturile rutiere sunt slab reprezentate. Cea mai mare parte a transporturilor
din interiorul Deltei se realizeaza cu ajutorul navelor. Navigatia fluviala se poate
desfasura pentru nave mici si pe bratele secundare.
Navigatia maritima se realizeaza doar pe bratul Sulina. Pe acest brat se transporta
fier si cocs pentru Galati, bauxita pentru intreprinderea de alumina de la Tulcea,
produse petroliere, roci (calcare de la Mahmudia pentru Galati), produse din lemn
(pentru export), diferite produse agro-alimentare, peste oceanic (pentru Tulcea) etc.
Turismul beneficiaza de un deosebit potential natural (peisaje, lacuri, canale,
grinduri, fauna, vegetatie, padurea de la Letea, dunele de nisip de pe grindurile
Caraorman, Saraturile, plaja de la Sfantu Gheorghe).
Localitatile turistice mai importante sunt: Maliuc, Mila 23, Sulina si Sfantu Gheorghe.
Suprafata Deltei impreuna cu sectorul lagunar Razim este de 4.340 kmp. Ea este
cuprinsa intre bratul Chilia la nord, bratul Sulina prin centru Deltei si bratul Sf.
Gheorghe la sud.
Cel mai navigat brat al Dunarii este Sulina, deoarece este rectiliniu., asigurand
astfel cel mai scurt drum spre mare
Relieful pozitiv constituie cca. 13 % din suprafata Deltei. Tipurile de grinduri care il
formeaza sunt urmatoarele:
- grinduri fluviale (longitudinale) - insotesc bratele principale;
- grinduri fluvio-maritime (transversale) constituie pe vechi linii ale tarmului de catre
curentii marini
Grindul Letea;
Grindul Caraorman;
Grindul Saraturile;
Grindul Ivancea.
- grinduri continentale (portiuni ale vechiului uscat pre-deltic):
Grindul Chilia;
Grindul Stipoc
Delta inanteaza in mare in dreptul gurilor de varsare a Dunarii: la gura Chiliei se
formeaza o delta secundara; la gura bratului Sf.Gheorghe a aparut insula Sacalin.
Fenomenul de inaintare a Deltei in detrimentul marii se datoreaza cantitatii mari de
aluviuni (58,7 milioane tone) transportate anual de Dunare, din care o parte se varsa
in mare, iar restul se depune in cuprinsul Deltei contribuind la aluvionarea continua a
ei.

Flora si fauna Deltei imbraca particularitati ce transforma regiunea intr-un

monument al naturii. A intrat in circuitul mondial al rezervatiilor biosferei.
Rezervatiile naturale create aici sunt urmatoarele:
- faunistica: Matita;
- floristica: Hasmacu Mare-Letea.
Resursele care au facut din Delta o regiune turistica atragatoare sunt
urmatoarele:
- exotismul peisajului de pe brate si canale;
- padurea de stejari de pe grindul Letea;
- dunele de nisip de pe grindurile Caraorman si Saraturile;
- asezarile de la Maliuc, Mila 23, Sulina, Sf.Gheorghe.
Forme de relief din Lunca Dunarii
Ostroave, mlastini, balti, brate
Grinduri continentale din Delta Dunarii
Chilia
Stipoc
Grinduri transversale (fluvio-maritime)
Letea
Caraorman
Ivancea
Saraturile
Crasnicol
Petrisor
Ape curgatoare din Delta Dunarii
Bratele Dunarii
Chilia
Sulina
Sf. Gheorghe

Hartiile :
- Delta Dunarii
- Delta si Lagunele
Imagini :

Campia Romana

Hartiile :
- Campia Romana
este cea mai intinsa regiune de campie din tara noastra. Este marginita la sud si est de
Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.

Relief si subdiviziuni
Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul
Moldovei.
Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens geologic - puternic
sedimentata.
Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).
Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului
carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice.
Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce
poarta arcul carpatic.
Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate
de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane
s-a facut relativ continuu.
La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile si loess care au
dus la transformarea lacului pontic in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.
In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente subsidente, cea mai
cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului Inferior, care se continua si in prezent.
Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi
considerabile (40 m, in Campia Hagienilor).
Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest
la est, cum s-au retras apele lacului Cuaternar.
Partea cea mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul Inferior, unde, pe un teritoriu
de lenta scufundare, s-a format o mare zona de confluente, spre care se recurbeaza raurile
in evantai.
Altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti.
Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si interfluvii netede, numite
popular campuri, cu mici depresiuni formate prin tasare si sufoziune (crovuri).
Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in sudul Olteniei, in estul
Campiei Romane (de-a lungul Ialomitei, Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu
Conachi).
Forma Campiei Romane, aspectul si adancimea la care se afla fundamentul ei intre
Focsani si Zimnicea, influenteaza modul de propagare a undelor seismice care au epicentru
in Carpatii si Subcarpatii de Curbura, imprimandu-le o directie de la nord-est spre nord-vest.
Totodata aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria este fasia cu ce mai mare
amplitudine termica medie anuala (26 gr.C).
In cadrul Campiei Romane exista trei tipuri genetece de campii: campii piemontane,
campii de subsidenta si campii tabulare (cu interfluvii intre vai).

a) Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri (Arges, Ialomita, Dambovita,
Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna) dintr-o zona mai inalta (piemontul Getic sau
Subcarpatii Curburii), unde datorita nivelului de baza local si rupturii de panta are loc o
depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica sub forma unor
campii de imprastiere (sau delte continentale) cu aspect piemontan.
Mai cunoscute sunt: Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia Ploiestilor si Campia
Ramnicului).
b) Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente (subsidentei) suprafetei
totpografice si genereaza cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter
divagant (ratacitor).
Principalele campii de acest fel sunt: Campia Titu, Campia Buzaului, Campia Siretului
Inferior.
c) Campiile tabulare au o origine lacustra, sunt inmar parte terasate datorita migrarii
orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) si sunt acoperite cu loess
(crovuri, gavane, padine) devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice.
Principalele campii tabulare sunt: Campia Olteniei (la vest de Olt) cu Campia Bailestilor si
Campia Burnazului, Campia Boianului, Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia
Vlasiei, Campia Baraganului cu Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud
si Campia Brailei.
In sudul si estul Campiei Romane se afla Lunca Dunarii, influentata de actiunea directa a
fluviului.
Subdiviziunile majore ale Campiei Romane sunt: Campia Olteniei, sectorul Olt-Arges,
Campia Bucurestilor, Baraganul, Campia Estica, la care se adauga Lunca si Baltile Dunarii;
fiecare subdiviziune majora are o serie de subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in
caracterizarea subunitatilor regionale ale Campiei Romane.

Clima si hidrografia
Campia Romana are un climat cu medii temice anuale ridicate (10-11 gr.C), inscriindu-se
in zona cu cele mai ridicate valori din tara, dar cu precipitatii reduse (450-600 mm/an) si
secete frecvente.
Se constata o accentuare a continentalismului climatic de la vest la est, vizibil mai ales
in privinta precipitatiilor, care scad de la 600 mm la mai putin de 500 mm in Baragan.
Continentalismul temic accentuat este dat de diferenta dintre temperaturile medii ale
lunilor extreme, care, pe aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria au valori de 26
gr.C.
Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente: submediteraneene in
Campia Olteniei (cu ploi de toamna si ierni blande), de tranzitie de la influentele oceanice si
submediteraneene la cele de ariditate in partea centrala (cu precipitatii ce scad cantitativ
spre est si temperaturi mai ridicate iarna) si de ariditate in Baragan (cu un continentalism
accentuat, ierni reci, vericalde si secete).
Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica, precum si de
cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si avandu-si izvoarele in Carpati si

Subcarpati si numai cateva in campie (Desnatui, Calmatui).

Principalele rauri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul cu afluentul Oltet,Vedea (cu
Teleormanul), Arges cu afluentii sai Neajlov, Sabar si Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul,
Ialomita cu afluentul ei Prahova.
Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222 mc./sec, dintre
cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si Prutul (85 mc./sec).
Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica
masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele
chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului continental.
In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca
Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de
agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si
lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).

Vegetatie, fauna, solurile si rezervatiile naturale

Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari
formatiuni: stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti
stepice cu graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si
palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de stejar
Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in
luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.
Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale
de disparitie dropia, ocrotita de lege si pastrata in cateva rezervatii.
Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice stepei) si
cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire); ambele tipuri
sunt din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate.
Exista si soluri brun-roscate de padure.
De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti (soluri
hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si Buzaului.
Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, Lacul Sarat de langa Braila, Dunele
Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile Spataru si Ciornuleasa.
Populatia si asezarile
Cu exceptia in buna masura, a Baraganului si a Campiei Burnazului, cu densitati mai
reduse, Campia Romana se inscrie intr-o regiune de mare densitate a populatiei, de regula
intre 100-150 locuitori/kmp. si chiar mai mult in zonele din jururl marilor orase.
In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in zone cu valori apropiate de
media pe tara, iar in vest chiar sub aceasta valoare.
Asezarile rurale
Predomina satele mijlocii si mari, dar in mod frecvent se intanesc si sate foarte mari,
indeosebi in apropierea marilor orase.
Caracteristic este satul de tip adunat, cu casele grupate, stranse unele langa altele, sau

adunate cu tendinte de rasfirare de-a lungul drumurilor si vailor.

Ca functii predomina cele agricole, dar unele au si functie industriala (indeosebi legata de
exploatarea petrolului si petrolului si gazelor naturale) sau mixta.
Cele mai mari asezari rerale din Campia Romana sunt: Dabuleni (15.000 loc.), Poiana
Mare (13.000 loc.), Pechea (10.000 loc.), Liesti (11.000 loc.), precum si localitatile rurrale
din jurul Bucurestiului: Chitila (12.000 loc.), Jilava (13.000 loc.), Popesti-Leordeni (14.000
loc.), Pantelimon (14.00 loc.), Pantelimon (14.000 loc.) si indeosebi Voluntari (23.000 loc.),
cea mai mare asezare rurala din tara.

Asezarile urbane.
Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada daco-romana: DrobetaTurnu Severin (Dobeta), Turnu Magurele (Turris).
Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti, Targoviste, Ploiesti,
Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea apar orase in zone agricole (Alexandria, Calarasi,
Oltenita, Corabia, Slobozia).
Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii:
* Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.)
* orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori: Galati (326.000
loc.), Craiova (303.000 loc.), Ploiesti (252.000 loc.), Braila (234.000 loc.), Pitesti
(179.000 loc.), Buzau (148.000 loc.) Focsani (101.000 loc.);
* orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori: Targoviste (98.000), Slatina
(85.000), Calarasi (77.000), Giugiu (74.000), Alexandria (59.000), Slobozia
(56.000);
* orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori: Tecuci (47.000),
Caracal (39.000), Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de Vede (38.000), Turnu Magurele
(37.000), Ftesti (35.000), Oltenita (32.000), Bals (24.000), Bailesti (22.000), Corabia
(22.000, Calafat (20.000);
* Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt: Buftea, Urziceni,
Zimnicea, Mizil, Gaiesti, Tandarei, Marasesti, Videle, Draganesti-Olt, Titu, Bolintin
Vale, Costesti, Ianca, Budesti, Segarcea, Topoloveni, Vinju Mare, Pogoanele,Insuratei,
Mihailesti, Lehliu-Gara, Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.
Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare (de la Calafat la Galati)
si orase situate in interior.
Orasele mici si mijlocii (intre 100.000 si 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub
20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri
urbane si functii specifice.
Deoarece nu le putem caracteriza pe toate, dam in continuare cateva exemple:
Alexandria, fost targ de campie, are in prezent functii industriale (rulmenti, textile,
industria alimentara), administrative si culturale; Rosiorii de Vede s-a dezvoltat mult in
ultimul timp datorita funcsiei de nod feroviar si a unor industrii (reparatii de material rulant,
ulei tehnic); Giurgiu, fosta raia turceasca, dezvoltata economic si urban in secolul nostru,
are, pe langa functii industriale (clorosodice, nave), un trafic industrial fluvial insemnat si

activitati de trabzitir legate de punctul de frontiera rutier si feroviar; Fetesti, cu industrii mai
modeste (consrve de legume) si activitati portuare reduse, tinde sa fie inviorat de noile
poduri dunarene si perspectiva autostrazii Bucuresti-Constanta.
Urziceni are ramuri ale industriei alimentare si este un important nod rutier.
In mod similar si alte orase au structuri urbane si economice specifice.
Orasele dunarene (de la Drobeta-Turnu Severin la Galati) sunt prezentate la capitolul
consacrat Dunarii.

Agricultura
Campia Romana este principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta zona
crealiera.
Este, de asemenea, principala zona de cultivare a unor plante tehnice si industriale.
Legumuicultura este dezvoltata in principal in jurul marilor orase, in Campia Siretului
Inferior si in Lunca Buzaului.
Legumele timpurii sunt asigurate de marile sere din zona oraselor Bucuresti, Craiova si
Ploiesti.
Sunt, de asemenea, dezvoltate viticultura, indeosebi in sudul Olteniei, unde terenurile
nisipoase favorizeaza cultura vitei de vie (Dabuleni, Sadova, Segarcea, Plenita).
Dintre animale, se cresc ovine (merinos cu lana tigaie cu lana buna), indeosebi in estul
Campiei Romane, precum si porcine, indeosebi pe baza de porumb.
In Campia Romana exista unele dintre cele mai mari combinate avocile din tara (Crevedia
si Buftea).
Caile de comunicatie, transporturile si turismul
Campia Romana este strabatuta de principalele magistrale feroviare si rutiere.
Acestea sunt atrase de orasul Bucuresti. De aici cele 8 magistrale feroviare, precum calea
ferata internationala Bucuresti-Giurgiu.
Noduri feroviare sunt: Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Rosiorii de Vede, Faurei, Fetesti,
Ciulnita, Caracal, Marasesti.
Drumurile internationale sunt, de asemenea, conectate la Bucuresti.
Pe Dunare se dezvolta un important trafic fluvial, principalele porturi fiind Galati, Turnu
Magurele, Calarasi, Fetesti, Corabia, Calafat si Zimnicea.
Bucurestiul dispune, de asemenea, de doua aeroporturi care asigura traficul international
si intern al tarii.
Obiectivele turistice sunt concentrate in Bucuresti, imprejurimi (Snagov, Caldarusani etc.)
si orasele mari (Ploiesti, Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.) .
In Baragan exita statiuni balneo-climaterice, care utilizeaza apele sarate (Amara, Lacul
Sarat).

Diferentieri regionale
Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Baraganul

Sectorul estic
Lunca si Baltile Dunarii

Campia Olteniei
Campia Olteniei este situata la vest de Olt si reprezinta cea mai veche parte a Campiei
Romane, judecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare si Jiu.
Subdiviziunile Campiei Olteniei sunt: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor si Campia
Romanatilor, mai inalta (163 m) spre contactul cu Piemontul Getic.
Toate sunt campii tabulare, in cea mai mare parte terasate, acoperite cu loess si nisip,
acumularile de nisip (Calafat, Bailesti, Bechet), sugereaza transportul acestuia de un vant
dinspre vest.
Climatul are influente submediteraneene. Predomina vegetatia de silvostepa la care se
aduaga portiuni forestiere de stejar.
Campia Olteniei este strabatuta de Jiu, Olt, Oltet, Drincea si Desnatui. Pe Dunare a fost
amenajat lacul de acumulare Ostrovu Mare (pentru hidrocentrala Portile de Fier II).
Sporul natural al populatiei este foarte scazut (printre cele mai scazute din tara), dar
aportul migratoriu contribuie la usoara crestere numerica a populatiei.
Principalele orase Craiova, Vanju Mare, Calafat, Bailesti, Segarcea, Bals, Corabia.
Zona industriala din nordul Craiovei (Isalnita) apartine mai mult Podisului Getic, dar cea
din sud (Podari, Bucovat, Cernelele, Malu Mare) apartine campiei.
Exista si asezari rurale foarte mari (Dabuleni, Poiana Mare, Gogosu). Centrele petroliere
Ghercesti si Cosoveni se afla situate sn zona de campie.
Sectorul Olt_Arges
Este cuprins intre Podisul Getic (in nord), Olt (in vest), Dunare in sud) si Arges (in nordest si est).
Are o campie piemontana inalta, Campi Pitstilor, si campii tabulare: Boianu, GavanuBurdea, Burnaz.
Climatul este submediteranean si de tranzitie.
In afara raurilor situate pe margini (Olt, Arges) exista si rauri mici ce traverseaza campia:
Calmatui, Vedea cu Teleormanul, Calnistea (care se varsa in Neajlov. Pe Olt au fost
amenajate lacuri hidroenergetice.
Are resurse energetice importante: petrol (Videle, Visina, Glavacioc, Cartojani, Roata,
Blejesti, Corbii Mari) si gaze asociate (Videle, Valea Plopilor); este in prezent principala
regiune de exploatare a petrolului (Videle si imprejurimi).
Pentru dezvoltarea productiei agricole au fost construite sistemele de irigatii VitomirstiSlatina, Olt-Calmatui (cu apa din Olt) si Giurgiu-Razmiresti (cu apa din Dunare).
Orasele principale sunt: Ploiesti, Slatina, Coststi, Draganesti-Olt, Turnu Magurele,
Zimnicea, Giurgiu, Videle, Rosiorii de Vede, Mihailesti.

Campia Bucurestilor
Campia Bucurestilor situata in partea centrala a Campiei Romane, cu limite relativ

ezitante spre est, cuprinde: Campia Targovistei, Campia Ploiestilor, campia de subsidenta
Titu-Gheorghita si Campia Vlasiei cu Campul Calnaului.
Are un climat de tranzitie, vegetatie de silvostepa in alternanta cu stejar (Codrii Vlasiei).
Exista resurse de petrol (Titu, Gura Sutei, Jilava) si mai ales gaze naturale (Peris,
Fierbinti Targ).
Orasele din acest sector sunt: Bucursti, Ploiesti, Targoviste, Urlati, Mizil (pe margine),
Titu, Gaiesti, Topoloveni, Bolintin Vale, Buftea, Urziceni.
Baraganul
Baraganul contine Baraganul Calmatuiului (intre Calmatui si Ialomita), la care se poate
adauga Campia Mostistei.
Exista resurse de petrol si gaze naturale sn partea nordica (Urziceni, Jugureanu).
Orasele principale sunt: Oltemita, Calarasi, Fetesti, Tandarei, Slobozia, Urziceni, Fundulea,
Insuratei, Pogoanele, Lehliu-Gara, Budesti.
Au fost amenajate sistemele de irigatii Mostistea, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Sefan cel
Mare si Ialomita-Calmatui (toate cu apa din Dunare).
Specificul Baraganului este dat de o serie de caracteristici geografice: intinderi netede,
acoperite cu loess, cu un microrelief de crovuri, clima mai arida (cu precipitatii putine, zile
tropicale, geruri iarna), vegetatie de stepa, un peisaj de neconfundat (descris de Al.
Odobescu in Pseudokynegeticos), agricultura relativ recenta (de 150 ani), dar foarte
dezvoltata intensiv si extensiv, populatia relativ rara, concentrata pe vai.
Sectorul estic
Sectorul estic al Campiei Romane cuprinde: Campia Ramnicului, Campia Buzaului,
Campia Brailei, Campia Siretului Inferior, Campia Tecuciului si Campia Covurlui.
Dintre acestea Campia Brailei are mari afinitati cu Campia Baraganului, careia aparent, ii
apartine.
Principala resursa de petrol se extrage la Faurei, Ianca, Oprisanesti, Liscoteanca si se
prelucreaza la Borzesti si Ramnicu Sarat.
Orasele sunt: Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Tecuci, Braila, Galati, Faurei, Ianca.
Fiecare oras are un profil economic, urban si teritorial propriu.
Lunca si Baltile Dunarii
Lunca si Baltile Dunarii reprezinta tot o subdiviziune a Campiei Romane, dar situata sub
influenta directa a fluviului, unde componenta hidrografica este determinanta.
Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei (Balta Brailei) , in trecut zone de iernat ale ovinelor
din Carpati (datorita climatului de adapost, cu temperaturi in ianuarie doar de -1 gr.C),
teritorii cu stuf, pasuni, lacuri, balti, paduri de lunca si inundatii, au fost indiguite, desecate
si transformate in terenuri agricole.

Informatii selective (pastile) despre Campia Romana

Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt:

Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice de campii sunt:
Cea mai joasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in:
In anumite campii tabulare s-a dezvoltat relieful de dune:
Raurile care strabat Campia Romana sunt:
Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei Romane sunt:
Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel:
Orasele dunarene din aval spre amonte, existente in Campia Romana sunt:
Nuantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele sistemelor barice sunt:
Elementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt:
Orasele din Campia Romana sunt:
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt:
Navigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tonaj mai mic, pana la 2 metri pescaj.
Porturile mai importante sunt urmatoarele:
Pentru fixarea dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam, constituind adevarate perdele de
protectie. Aceste impaduriri s-au efectuat in:
Orasele din Campia Olteniei sunt:
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
Componenta Campiei Romane
Forme de relief din Campia Olteniei
Ape curgatoaredin Campia Olteniei
Forme de relief sectorul Olt-Arges
Ape curgatoare - sectorul Olt-Arges
Forme de relief -Campia Bucurestilor
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Forme de relief -Campia Baraganului
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Forme de relief -Campia Estica
Ape curgatoare -Campia Estica
Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt:
a) Campia Olteniei;
b) Sectorul Olt-Arges;
c) Campia Bucurestilor;
d) Baraganul;
e) Campia Estica.

Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice de campii sunt:
a) Campia Bucurestilor, cu:
- campii piemontane - Campia Targovistei si Campia Ploiestilor;
- campii de subsidenta - Campia Titu si Campia Gherghitei;
- campii tabulare - Campia Vlasiei, Campia Mostistei, Campu Calnaului.
b) Campia Estica, cu:
- campii piemontane - Campia Ramnicului;
- campii de subsidenta - Campia Siretului Inferior, Campia Buzaului;
- campii tabulare - Campia Brailei, Campia Tecuciului.
Cea mai joasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in:

- Campia Pitestilor - 300 m;

- Campia Siretului Inferior - 10-20 m.
In anumite campii tabulare s-a dezvoltat relieful de dune:
- Campia Blahnitei;
- Campia Bailestulor;
- Campia Romanatilor;
- Baraganul Ialomitei;
- Baraganul Calmatuiului;
- Campia Brailei;
- Campia Tecuciului.
Raurile care strabat Campia Romana sunt:
- Drance;
- Desnatuiul;
- Jiul;
- Oltul;
- Oltetul;
- Calmatui;
- Vedea;
- Teleorman;
- Neajlov;
- Calnistea;
- Arges;
- Sabar;
- Dambovita;
- Ialomita;
- Prahova;
- Teleajen;
- Cricovul Sarat;
- Cricovul Dulce;
- Sarata;
- Mostistea;
- Calmatuiuil;
- Buzaul;
- Putna;
- Ramnicul Sarat;
- Barladul;
- Siretul.
Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei Romane sunt:
- Drincea;
- Desnatuiul;
- Calmatuiul;
- Vedea;
- Teleormanul;
- Calnistea;
- Neajlovul;
- Sabarul;
- Cricovul Dulce;
- Cricovul Sarat;

- Sarata;
- Mostistea;
- Calmatuiul.
Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel:
a) limanuri fluviatile:
- L. Mostistea (la Dunare);
- L. Snagov, L. Caldarusani, L. Fundata, L. Strachina (in bazinul Ialomitei);
- L. Balta Alba (in bazinul Buzaului);
b) lacuri sarate si dulci:
- L. Amara ( langa Slobozia);
- L. Sarat ( langa Braila);
- L. Plascu,;
- L. Ianca ;
- L. Movila Miresii;
c) lacuri de lunca (balti): L.Brates.
Orasele dunarene din aval spre amonte, existente in Campia Romana sunt:
- Galati;
- Braila;
- Fetesti;
- Calarasi;
- Oltenita;
- Giurgiu;
- Zimnicea;
- Turnu Magurele;
- Corabia;
- Calafat;
- Drobeta - Turnu Severin.
Nuantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele sistemelor barice
sunt:
a) influente submediteranene, in sud-vest, cu ploi de toamna, cu veri secetoase si ierni blanda;
b) influente de tranzitie ( de la cele submediteraneene la cele de ariditate), cu precipitatii ce scad
spre est, in centru;
c) influente de ariditate, cu secete, cu ploi rare, cu regim torential, in est.
Elementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt:
fauna:
- Izvoru;
- Dunele Hanu Conachi.
flora si fauna:
- Comana;
- Snagov;
- Lacul Sarat.
forestiera: Padurea Ciornuleasa.
paleontologica si geologica: Tiglina.
Orasele din Campia Romana sunt:
- Craiova;

Vaju Mare;
Calafat;
Segarcea;
Bailesti;
Caracal;
Corabia;
Piatra-Olt;
Bals;
Slatina.

Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
- Piatra-Olt;
- Bolintin-Vale;
- Mihailesti;
- Budesti;
- Fundulea;
- Lehliu-Gara;
- Pogoanele;
- Insuratei;
- Ianea.
Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt:
- Terasa Brailei;
- Ialomita-Calmatui (mai recent);
- Pietroiu-Stefan cel mare;
- Galatui-Calarasi;
- Mostiste;
- Giurgiu-Razmiresti;
- Olt-Calmatui;
- Vitomiresti-Slatina (efectuat mai recent);
- Sadova-Corabia (pe nisipuri)
Navigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tonaj mai mic, pana la 2
metri pescaj. Porturile mai importante sunt urmatoarele:
porturi fluvio-marittme:
- Galati;
- Braila.
- porturi fluviale:
- Giurgiu;
- Drobeta - Turnu-Severin;
- Oltenita;
- Calarasi;
- Turnu-Magurele.
Pentru fixarea dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam, constituind adevarate
perdele de protectie. Aceste impaduriri s-au efectuat in:
- Campia Bailestilor;
- Campia Romanatilor;
- Baragan;

- Campia Tecuciului
Orasele din Campia Olteniei sunt:
- Craiova;
- Vaju Mare;
- Calafat;
- Segarcea;
- Bailesti;
- Caracal;
- Corabia;
- Piatra-Olt;
- Bals;
- Slatina.
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
- Piatra-Olt;
- Bolintin-Vale;
- Mihailesti;
- Budesti;
- Fundulea;
- Lehliu-Gara;
- Pogoanele;
- Insuratei;
- Ianea.

Componenta Campiei Romane

Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Campia Baraganului
Campia Estica
Forme de relief din Campia Olteniei
Campii tabulare
Blahnitei
Bailestilor
Romanatilor
Ape curgatoaredin Campia Olteniei
Dunare
Drincea
Desnatui
Jiu
Amaradia
Oltet
Olt
Forme de relief sectorul Olt-Arges
Campii piemontane

Pitestilor
Campii tabulare
Boianului
Gavanu-Burdea
Burnazului
Ape curgatoare - sectorul Olt-Arges
Vedea
Cotmeana
Teleorman
Arges
Calnistea
Neajlov
Forme de relief -Campia Bucurestilor
Campii piemontane
Targovistei
Ploiestilor
Campii de subsidenta
Titu
Gherghitei
Campii tabulare
Vlasiei
Mostistei
Campul Calnaului
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Dambovita
Colentina
Arges
Sabar
Ialomita
Cricovul Dulce
Prahova
Teleajen
Cricovul Sarat
Sarata
Mostistea
Forme de relief -Campia Baraganului
Campii tabulare
Baraganul Ialomitei
Baraganul Calmatuiului
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Ialomita
Calmatui
Forme de relief -Campia Estica
Campii piemontane
Ramnicului

Campii de subsidenta
Buzaului
Siretului Inferior
Campii tabulare
Tecuciului
Brailei
Ape curgatoare -Campia Estica
Siret
Putna
Milcov
Ramna
Rm. Sarat
Buzau
Barlad
Covurlui
Prut

-MENIUInformare
Geografie Economica
Geogr. Administrativa
Geografie Fizica
Geografia Populatiei
Dictionar
Descarcare

Esti aici : Home Geografie Fizica Relief Campii Campia_de_Vest

Campia de Vest

Pozitie si limite-Campia de vest

Testarea
cunostintelor
Teste
Intrebari
Harti Oarbe
Descarcare

La vest de Carpatii Occidentali si Dealurile de vest se intinde o zona

Campia Romana - denumita, dupa pozitia din cadrul tarii, Campia de V
Este denumita si Campia Banato-Crisana.
In nord se intinde pina la marginea submontana a Carpatilor Orient
Nerei in Dunare, iar in vest pina la granita tarii.
In partea de est se margineste cu Dealurile de Vest (patrunzind cu
portiuni direct cu Carpatii Occidentali (in dreptul Muntilor Zarandului si

Limba
Romana
Maghiara

Relief si subdiviziuni-Campia de vest

rdgborda.hu

Campia de Vest s-a format prin sedimentarea Marii Pannonice cu sed

pina in timpurile recente.
Ea a devenit uscat succesiv in Pleistocen (campiile inalte) si Holocen
suprafata, din nisipuri, pietrisuri, loess (in campiile inalte) si aluviuni re
Altitudinea medie este de aproximativ 100 m, altitudinea maxima fii
minima de 80 m pe cursul inferior al Timisului. Are o latime variabila (i
patrunderea ei in zona dealurilor.
Suprafata campiei are o inclinare foarte redusa, din care riurile au cu
frecvente iesiri din albie in trecut. Portiunile de campii in coborire lenta
datorita caracterului ratacitor, divagant al retelei hidrografice si poarta
Acestea sunt: Campia Somesului, Campia Crisurilor si Campia Timis
asemenea, campii tebulare (de exemplu Campia Aradului si Campia Ca
Vingului, Campia Cermeiului, Campia Miersigului).
Cele trei tipuri de campii (campii piemontane, tabulare si de subside
genetice de campii ale Campiei de Vest, asemanatoare zonei Arges-Sire
se impart insa in campii inalte si campii joase.

a) Campiile inalte sunt formate din acumulari de loess, pietris si nisip,

Campia Careilor (143 m) reprezinta o mare acumulare de nisip, cu u
viticole; se continua dincolo de granita; Campia Aradului, de asemenea
neted, dezvoltat pe acumulari de nisip si pietris peste care s-a suprapu
(unde Dealurile de Vest lipsesc) se dezvolta podgoria Aradului; Campia
prelungire evidenta a Dealurilor Lipovei (de unde caracterul usor inclina
Alte campii inalte sunt: Campia Miersigului (in prelungirea Dealurilor
continuare a piemontului Codrului), Campia Gataiei si Campia Lugojulu
Banatului si Poiana Rusca.

b) Campiile joase au fost, pina in secolul trecut, zone mlastinoase, cu

fenomenului de subsidenta (coborire) pe care il suporta suprafata teren
indeosebi in nordul campiei (Crasna, Ier), formnd chiar sectoare mai j
hidrografice (de exemplu, Campia Ierului).
Erau supuse la inmlastiniri si saraturari, datorita pozitiei si oscilatiei

transformate in terenuri agricole sau, pe alocuri, in incinte piscicole (de

In nord se afla Campia Somesului, in centru Campia Crisurilor (pe C
Timisului (pe Timis si Bega).

Clima-Campia de vest

Campia de Vest are un climat de campie, moderat, cu influente ocea

influente submediteraneene (la sud de Bega). Temperatura medie anua
putin de 10oC).
Temperatura medie a lunii celei mai calde este de 22oC (in sud), 21
si -2oC; rezulta de aici o diferenta (ampltudine) de 22oC - 23oC, mai r
arata o nuanta mai oceanica, sub raport termic, a climatului. Precipita
in alte zone similare din tara, datorita pozitiei si maselor de aer venite
Predomina vinturile de vest, iar in sud bate Austrul, o componenta m
Exista, pe fondul climatului de campie o nuanta oceanica (in nord si
Reteaua hidrografica-Campia de vest

Reteaua hidrografica cuprinde riuri, lacuri si ape subterane.

Principalele riuri sunt: Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul N
Somesul este al patrulea riu dupa debit (120 m3/sec.); la inundatiile d
mari (jumatate din debitul Dunarii la Baziasi). Crisurile au debite relativ
m3/sec.) sensibil egal cu al Oltului; Bega este canalizat si permite circu
campie ca afluenti pe Poganis si Birzava. Lacurile sunt relativ putine.
Exista lacuri cu apa dulce sau sarata (in Campia Careilor si Campia T
amenajari piscicole, in Campia Cisurilor (Cefa).
Apele subterane sunt freatice (foarte continue si bogate) si de adinc
intreaga intindere a Campiei de Vest (de la Timisoara, Arad, la Oradea
avind si saruri (apele bicarbonate-sulfurate de la Felix, 1 Mai si Tinca);
(terapeutic, pentru termoficare si incalzitul serelor, apa industriala, iar
Vegetatia-Campia de vest

Vegetatia cuprinde stepa (pe o mica intindere, in extremitatea vestic

(pe campiile inalte). In lungul luncilor riurilor este o vegetatie de lunca
Este puternic transformata antropic.
Fauna-Campia de vest

Fauna este caracteristica silvostepei si padurilor de stejar (rozatoare

La Satchinez (unde exista o rezervatie de fauna) se intilnesc numeroas
Solurile-Campia de vest

Solurile predominante sunt molisolurile (cernoziom, cernoziom levig

apar soluri saraturoase (halomorfe), lacovisti (soluri hidromorfe), solu
Carei). Rezervatiile naturale principale sunt rezervatia de flora si fauna

Resurse-Campia de vest

Campia de Vest dispune de resurse naturale diversificate; resurse en

asociate), ape geotermale, resurse funciare (soluri), pasuni, paduri, ele
piscicola), resurse de apa dulce (pentru irigatii).
Populatia si asezarile-Campia de vest

Datorita conditiilor naturale favorabile locuirii umane si agriculturii, C

de straveche si continua populare umana. In prezent densitatea medie
(peste 150 loc./km2) in jurul oraselor mari.
Sporul natural este redus in partea de sud (judetele Arad, Timis, Ca
Bihor, Satu Mare).
Exista deplasari zilnice (navetism, spre orasele mari) si o deplasare
Vest, datorita mai multor factori. Alaturi de romani exista si minoritati
slovaci, romi).
Asezarile rurale sunt predominant de tipul adunat, de marime medie
4.000) sau foarte mari ( peste 4.000 locuitori).
Au profil economic agrar, dar tind spre functii economice complexe.
Asezari rurale mai cunoscute sunt: Pecica (cu profil cerealier, dar si
Sintana (una din cele mai populate asezari rurale din tara), Lovrin (cu
termale), Secuieni (vii si nod feroviar), Beregsau (cu un renumit combi
contactul cu Muntii Zarandului) s.a.
Asezarile urbane. Orasele mari (Satu Mare, Oradea, Arad, Timisoara
dezvoltindu-se in secolul XIX (Lugoj, Salonta, Carei), iar unele foarte re
Orasele din Campia de Vest sunt: Satu Mare, Carei, Tasnad, Marghit
Chisineu Cris, Ineu, Pincota, Curtici, Arad, Lipova, Nadlac, Sinnicolau M
mari sunt orasele: Timisoara (334.000 loc.), Oradea (221.000 loc.), Ar
Lugoj (51.000 loc), celelalte fiind sub 25.000 locuitori.
Timisoara (atestat documentar in 1212) are o industrie dezvoltata s
petrolului, electronica si electrotehnica, industria chimica, textila etc.),
centru universitar, cultural si feroviar.
Arad (atestat in 1132) este un important centru industrial (vagoane
mobila, textile, incaltaminte, confectii, industria alimentara etc.).
Oradea (mentionat in 1113) are ramuri moderne (alumina), industr
incaltaminte, marochinarie), activitate universitara, sere, zone turistice
Satu Mare cu industrii diverse (utilaje, mobila, textile, confectii, ma
Orasele mai mici sunt cunoscute prin ramuri industriale: Deta si Pincot
Mare si Jimbolia, cu industria textila, Lugoj - cu industria matasii si tric
industrie alimentara).
Activitatile industriale.-Campia de vest

Campia de Vest este o regiune cu o activitate industriala de traditie

diversificata si dezvoltata.
Industria energetica cuprinde exploatarea petrolului (la Varias, Satch
Bors, Curtuiuseni), prelucrarea acestuia (Timisoara), exploatarea unor
Satchinez) si producerea energiei electrice (termocentralele din orasele
Metalurgia neferoasa, dezvoltata la Oradea (aici se obtine alumina),
Padurea Craiului.

Industria constructiilor de masini este dezvoltata in orasele mari (ut

unelte, vagoane etc.).
Industria chimica (Arad, Oradea, Timisoara), a lemnului (Timisoara,
de constructii (ceramica, in principalele orase) intregesc profilul industr
Ramurile traditionale (industria textila, a pielariei si industria alimen
bumbacului (Satu Mare, Arad, Timisoara), a matasii naturale (Timisoar
Nadlac, Sinnicolau Mare, Deta, Jimbolia), a linii (Timisoara), tricotajelo
(Satu Mare, Oradea, Arad), industria pielariei (tabacarii: Satu Mare, Or
Arad, Timisoara, Jimbolia; marochinarie: Oradea, Timisoara; blanarie:
(Satu Mare, Carei, Oradea, Salonta, Arad), industria zaharului (Timisoa
(Oradea), industria conservelor (carne: Timisoara, Salonta; legume: Ar
vinurilor (Pincota, Timisoara) si produselor lactate (Oradea, Arad).
Agricultura-Campia de vest

Agricultura beneficiaza de un fond funciar foarte bun si realizeaza o

plaseaza pe pozitia a doua intre regiunile agricole ale tarii, dupa Campi
Fondul funciar are calitati deosebite (precipitatii suficiente, terenuri
terenurile arabile (70 - 80 %).
Terenurile cu exces de umiditate (Campia Crisurilor), saraturoase si
imbunatatiri funciare.
Cultura plantelor cuprinde: cereale (griu, porumb, orz) reprezentind
(sfecla de zahar, indeosebi), cartofi, legume, leguminoase pentru boab
viticultura (podgoria Oradea-Satu Mare, cu centre la Oradea, Secuieni,
situata la contactul cu Muntii Zarandului si podgoria Teremia Mare - Bu
Giarmata, Recas).
Cresterea animalelor are o baza furajera diversificata. Principalele sp
curte la care se adauga cresterea viermilor de matase. Campia de Ves
porcinelor in combinate cu caracter industrial (Beregsau, Periam, Gatai
proprietate individuala.
Judetul Timis dispune de cele mai mari efective din tara (1,3 mil.
Mare dispun de efective deosebite la nivelul tarii (intre 0,3 si 0,6 mil. p
Cai de comunicatie si transporturi-Campia de vest

Transporturile feroviare dispun de o retea foarte deasa: teritoriul Ca

magistrale feroviare, care ajung la Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare
frontiera Curtici, Episcopia Bihor, Jimbolia, Stamora Moravita si prin alt
Valea lui Mihai, Berveni, Halmeu). Orasele mari sunt si noduri feroviare
Transporturile rutiere prelungesc trsee internationale (E60, E70, E68
si Varsand. Exista de asemenea, o retea densa de drumuri nationale, r
(amenajat la un pescaj de 1,3-1,5 m) se realizeaza un mic trafic fluvial
Mare, dispun de aeroporturi.
Turismul.-Campia de vest

Orasele mari, cu traditie istorica si culturala (Timisoara, Arad, Orade

obiective turistice notabile. Un mare interes turistic si terapeutic il repr
Tinca, Buzias; recente dotari pentru utilizarea apelor geotermale s-au r
Mare etc.

Campiile mai inalte ale Campiei de vest sunt:

- Carei;
- Ierului;
- Miersig;
- Cermei;
- Aradului;
- Vingai;
- Gataiei

Motivare a faptului ca in zona Somesului, Crisurilor si Timisului

Deoarece aici se afla sectoarele joase, de subsidenta, cu inclinare foart
suprafata, motiv pentru care apele raurilor au cursuri sovaielnice, cu al
cele mai mici cresteri.

Solurile care au intrat in circuitul agricol pe baza unor lucrari ag

- solurile intrazonale;
- lacovistile (soluri hidromorfe);
- solurile nisipoase ( in Campia Carei).

Climatul de campie in care se inscrie acesta unitate geografica s

ca:
In nordul si centrul campiei patrund influente de nuanta oceanica ( de
sud cele submediteraneene, cu ploi de toamna si ierni blinde, cu veri se

Principalele animale care se cresc in aceasta zona si judetele in

- ovine (merinos, tigae) - judetul Timis;
- porcine - judetele Timis, Bihor, Arad;
- pasari - judetele Bihor si Timis.

Principalele localitati situate pe linia de cale ferata care strabat

- Halmeu;
- Satu Mare;
- Carei;
- Valea lui Mihai;
- Oradea;
- Salonta;
- Arad;
- Timisoara;
- Voiteg;
- Moravita.
Din acesta linie ferata este electrificata doar portiunea:
Arad - Timisoara.

Tipurile de sate existente in Campia de vest tinind seama de nu

- sate foarte mari ( 4000 - 7000 4000 - 7000 locuitori) in campia Timi
- sate mari ( 1500 - 4000 1500 - 4000 locuitori);
- sate mijlocii ( 500 - 1500 locuitori).

Orasele Campiei de vest atestate de cronici si documente ca fiin

Timisoara in 1212;
Arad in 1132;
Oradea in 1113;
Satu Mare peste un mileniu de existenta.

Cele doua aliniamente muntoase scunde, formate din sisturi cri

- la vest: Magura Simleu si Dealul Codru;
- la est: Muntii Meses, Dealul Prisnel, Dealul Preluca si Culmea Brezei.

Dealurile care interpun intre Carpatii occidentali si Campia de v

- Dealul Oradei;
- Dealul Ghepis;
- Piemontul Codrului;
- Dealurile Lipovei;
- Dealul Buziasului;
- Dealul Tirolului;
- Dealul Oravitei.
Forme de relief din Campia de Vest
Campii inalte
Carei
Miersig
Cermei
Aradului
Vingai
Gataiei
Lugojului
Campii joase
Somesului
Ierului
Crisurilor
Timisului
Ape curgatoare din Campia de Vest
Tur
Somes
Crasna
Barcau
Crisul Repede
Crisul Negru
Crisul Alb
Mures
Bega
Timis
Barzava