Studiu de Fezabilitate Silozuri

STUDIU DE FEZABILITATE
-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii i/sau montaj-
Beneficiar : S.C
CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L
Sediu social: sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, Judeul SUCEAVA
Cod Unic de nregistrare RO 6630609
Nr. de ordine n Registrul Comerului J33/2066/13.12.1994
Locatia de realizare a investitiei: sat Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava
Titlu proiect :
Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu

bransament/racord electric in comuna Balcauti, sat Negostina,
judetul Suceava
1.0. Foaie de capt
Fi de responsabiliti
I. Partile scrise
1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
Denumirea solicitantului: S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L.
Sediul social: sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, judetul Suceava
Cod Unic de nregistrare: RO 6630609
Nr. de ordine n Registrul Comerului: J33/2066/13.12.1994
1.2 Scurt istoric al solicitantului
Societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL a fost infiintata in decembrie 1994, avand ca principal obiect
de activitate codul CAEN 1610 Taierea si rindeluirea lemnului.
Societatea are un capital social subscris si varsat in intregime de asociati, in valoare totala de 48.000 lei,
divizat in 4.800 de parti sociale a cate 10 lei fiecare, cu urmatorul aport al asociatilor:
- CHIRIAC Dumitru 41.760 lei 4.176 parti sociale a 10 lei fiecare
- CHIRIAC Gheorghe 3.840 lei 384 parti sociale a 10 lei fiecare
- CHIRIAC Victor-Stefan 2.400 lei 240 parti sociale a 10 lei fiecare.
De la infiintare si pana in anul 2009, activitatea de debitare si prelucrare primara a lemnului a constituit
principalul obiect de activitatate al societatii, locatia desfasurarii acestei activitati fiind la sediul social al
societatii, in sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, judetul Suceava.
Activitatea agricola a societatii CERBUL CARPATIN FOREST SRL a demarat in anul 2003, cand societatea a
incheiat cu Agentia Domeniilor Statului contractul de concesiune nr. 35 din 05.11.2003, pe o perioada de 49 ani;
conform actului aditional nr. 1 din 16.08.2004 la contractul de concesiune nr. 35 din 05.11.2003, societatea are
drept de exploatare (folosinta) a terenului cu destinatie agricola in suprafata totala de 249,9512 ha, aflat in
perimetrul localitatilor Balcauti si Dornesti (ferma Negostina), judetul Suceava, cu destinatiile arabil, fanete,
pasuni, teren amenajat pentru piscicultura.
In anul 2002, societatea a achizitionat ferma Negostina, in incinta careia este amplasata si investitia
FEADR de fata, situata in partea de vest a localitatii Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava conform
contractului de vanzare-cumparare nr. 772 din 24.05.2002, compusa dintr-o incinta in suprafata totala de
102.943 mp.
In prezent, societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL detine in folosinta prin contract de concesiune
mentionat mai sus si prin contracte de arenda o exploatatie agricola vegetala in suprafata totala de 258,35 ha
teren agricol, cu destinatia de teren arabil si pajisti permanente, situata pe raza localitatii Balcauti, judetul
Suceava, si inregistrata in evidentele APIA pentru anul 2012, astfel:
- Rapita 67,12 ha
- Grau comun 69,56 ha
- Cartofi tarzii 52,12 ha
- Floarea soarelui 21,58 ha
- Plante de nutret 39,75 ha
- Pajisti permanente utilizate individual - 8,22 ha.
Total ha teren arabil care va fi luat in considerare in analiza financiara a proiectului FEADR de infiintare sectie de
conditionare, depozitare cereale, incepand cu anul I de implementare al proiectului, avand in vedere ca
solicitantul este si producator de materie prima cereale pentru investitia noua de conditionare-depozitare
cereale realizata: 218,35 ha (cultivate cu cereale si cartofi), diferenta pana la 258,35 ha fiind reprezentata si in
anii ulteriori de cultura plantelor de nutret.
In anul 2011 societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL a fost inregistrata in evidentele APIA cu suprafata
totala de 258,35 ha teren agricol, din care 230,33 ha teren arabil cultivat cu cartofi, cereale si plante tehnice,
astfel:
- Grau 127,04 ha
- Cartofi 83 ha
- Porumb 20,29 ha
- Fanete naturale 19,80 ha
- Pasuni 8,22 ha.
Conform adeverintei nr. 5665 din data de 23.07.2012 emisa de DADR Suceava, SC CERBUL CARPATIN FOREST
SRL figureaza in evidentele DADR Suceava in ceea ce priveste cerealele obtinute din productie proprie in anul
2011, cu suprafata cultivata in 2011 cu grau 127,01 ha si cu porumb 20,3 ha, obtinand o productie totala de
573,5 tone grau si 112,6 tone porumb, in total 686,10 tone grau si porumb, reprezentand un procent de
24,6112% din capacitatea totala a investitiei sectiei de depozitare, conditionare, uscare cereale realizata prin
investitia FEADR.
Obiectiv de viitor: societatea doreste sa isi mentina si dezvolte activitatea agricola, in principal cea de
cultivare a cerealelor (grau, porumb, soia) si prin integrarea in aval doreste sa infiinteze o sectie moderna de
receptie, conditionare - selectare, uscare, insilozare (depozitare) cereale.
Astfel, prin proiectul de finantare FEADR, societatea doreste sa infiinteze in intravilanul satului
Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava, o sectie moderna, cu linie tehnologica performanta, de
conditionare, uscare, depozitare (pastrare) cereale si plante tehnice, cu capacitatea de 2.787,75 tone, dotata
cu atmosfera si temperatura controlota prin sistem de aerare a silozurilor, cu linie de cantarire, analiza si
sortare-precuratare-uscare a produselor agricole, care sa vina in intampinarea cererii existente si nesatisfacute
pentru capacitati de depozitare a cerealelor in judetul Suceava.
In sectia de depozitare-conditionare cereale ce se doreste a fi realizata prin proiectul FEADR, solicitantul
intentioneaza sa colecteze si sa depoziteze-conditioneze atat intreaga productie de cereale grau, porumb, soia
obtinuta anual din exploatatia agricola proprie (reprezentand cel putin 24,61% si pana la peste 31% in anii
urmatori din capacitatea depozitului), cat si cereale si plante tehnice produse in judetul Suceava de alti
producatori agricoli, prin preluarea materiei prime cereale de la terti producatori agricoli din judetul Suceava
si realizarea managementului activitatii de depozitare.
In anul anterior depunerii proiectului (anul 2011) societatea a obtinut productii de cereale si plante
tehnice totale (grau, porumb) de 686,1 tone, reprezentand 24,6112 % din capacitatea de depozitare a sectiei de
conditionare, uscare, depozitare cereale propusa prin investitia FEADR de 2.787,75 tone.
Prin aceasta investitie, solicitantul doreste sa vina in intampinarea cererii acute existente pentru
capacitati de depozitare cereale in judetul Suceava, unde exista materie prima disponibila excedentara si nu
exista capacitati acoperitoare de depozitare.
1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la
Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati)
Societatea are urmatoarele obiecte de activitate:
- cod CAEN 1610 Taierea si rindeluirea lemnului activitate care o desfasoara la sediul social al societatii in
comuna Frumosu nr. 511 B, judetul Suceava
- cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de
seminte oleaginoase care constituie si activitatea principala a societatii
-cod CAEN 0163 Activitati dupa recoltare
- cod CAEN 5210 Depozitari.
Aferente proiectului de finantare FEADR de fata sunt urmatoarele coduri CAEN ale societatii:
- cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de
seminte oleaginoase care constituie si activitatea principala a societatii
Intrucat societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL este si producatoare de materie prima (cereale si plante
tehnice) detinand propria exploatatie agricola si in investitia FEADR va colecta/depozita atat materie prima din
productia proprie cat si materie prima achizitionata de la terti.
-cod CAEN 0163 Activitati dupa recoltare
Intrucat prin investitia FEADR societatea va realiza activitatea de pregatire a cerealelelor pentru pietele primare:
conditionare, selectare/sortare precuratire, uscare
- cod CAEN 5210 Depozitari intrucat ultima etapa din procesul tehnologic o constituie depozitarea
cerealelor uscate si sortate in silozuri, in conditii de temperatura si umiditate controlate, in vederea prelungirii
perioadei de pastrare a acestora si mentinere a calitatii si caracteristicilor organoleptice initiale ale produselor.
1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului
proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.
Denumire mijloc fix
1.CLADIRI TOTAL
1.1. CONSTRUCTIE REGIE PROPRIE
1.2. FUNDATIE GATER
1.3. BARACA METALICA
1.4. ATELIER MECANIC
1.5. BAR CU SPATII COMUNE 60MP
1.6. LOC.PROT.STR.LIC
1.7. INSTALATII ELECTRICE DE FORTA
1.8. PUT APA
1.9. IMOBIL AP. 3 CAM CU BUCATARIE
1.10. CLADIRE STR. CALEA BUCOVINEI 44
1.11. IMPREJMUIRE DIN LEMN
1.12. CLADIRI FERMA NEGOSTINA
1.13. APARTAMENT SUCEAVA
1.14. BAZIN PSI - 154MP
1.15. SOPRON METALIC 189 MP
1.16. USCATOR 374 MP
Data achizitiei
01.10.1994
01.10.1994
01.06.1994
01.10.1994
01.06.1998
23.01.1998
01.10.1994
01.10.1994
14.11.2000
05.11.2001
10.10.1994
04.06.2002
06.02.2006
16.06.2003
16.06.2003
16.06.2003
Valoare neta la data

intocmirii ultimului bilant
-Lei493.983,18
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
27.697,58
0,00
392,03
6.934,95
7.201,08
0,00
111.270,43
82.985,34
0,00
0,00
3.256,70
Bucati
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
6
1.17. USCATOR 49 MP
1.18. REMIZA PSI 65 MP
1.19. HALA FABRICATIE 2850 MP
1.20. HALA CENTRALA TERMICA
1.21. MAGAZIE 904 MP
1.22. HALA 319 MP
1.23. INSTALATII ELECTRICE SI FORTA
1.24. INSTALATIE DE POMPARE
1.25. CLADIRI GATER FRUMOSU
1.26. APART SUCEAVA
1.27. CLADIRE DEPOZIT CEREALE
2.UTILAJE TOTAL
2.1. USCATOR
2.2. MASINA GAURIT VERTICALA
2.3. STRUNG SNA 400X750
2.4. FREZA
2.5. POLIZOR SIMPLU
2.6. GRUP GENERATOR SUDURA
2.7. MASINA DE ASCUTIT PANZE GATER
2.8. CARUCIOR INTRARE-IESIRE
2.9. FIERASTRAU CIRCULAR MULTIPLU
2.10. FIERASTRAU CIRCULAR SIMPLU
2.11. FIERASTRAU. PAMB PENDULA
2.12. FIERASTRAU HUSVANA
2.31. DRUJBA HUZGVARNA
2.32. BANZIC PANGLICA PENTRU DEBITAT
2.33. DRUJBA HUZGVARNA
2.34. DISPOZ. ACTIONARE AVANS CIRCULAR
2.35. INSTALATIE USCARE LEMN
2.36. INSTALATIE USCARE LEMN
2.37. INSTALATII DE AB. SI USCARE
2.38. GENERATOR VAP. CENTRAL. T.
16.06.2003
16.06.2003
16.06.2003
16.06.2003
16.06.2003
16.06.2003
16.06.2003
16.06.2003
01.10.1994
06.02.2006
31.12.2011
16.06.2003
25.02.1999
25.02.1999
25.02.1999
03.01.1999
25.02.1999
06.01.1997
01.10.1995
01.10.1995
01.10.1995
01.10.1995
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
15.01.1998
02.10.1999
19.01.1999
01.01.2000
28.02.2000
13.11.2000
30.09.2001
30.09.2001
30.09.2001
15.11.2001
1.086,78
0,00
41.480,44
13.187,42
7.920,00
8.654,68
1.350,00
0,00
0,00
82.985,34
97.580,41
26.554,42
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
7
2.39. RETELE EXTERIOARE APA CANAL ABATOR

2.40. RETELE ELECTRICE EXTERIOARE ABATOR
2.41. CAZAN ABUR CU ANEXE AB
2.42. TRANSPALETA HIDRAULIC
2.43. GATER VERTICAL
2.44. MASINA ADMINISTRAT AMENDAMENTE
2.45. CULTIVATOR PORUMB
2.46. PRESA BALOTAT FAN
2.47. MASINA RECOLTAT CARTOFI
2.48. MASINA INTORS FAN
2.49. CONTOR ELECTRIC ENERGIE AIR-L
2.50. CAZAN GAZEIFICARE CU EX DE FUM
2.51. MASINA DE SORTAT CARTOFI
2.52. MOTOFIERASTRAU H 55
2.53. MOTOFIERASTRAU MS 361
2.54. USCATOR
2.55. NAVOD PESTE
2.56. CENTRALA TERMICA
2.57. MASINI PREL LEMN
2.58. MASINA ERBICIDE 400 L
2.59. SITR. HUZGV
3.ANIMALE
3.1 detaliati..
3.n detaliati
4.ALTELE - detaliati
4.1. AUTOTURISM DAEWOO CIELO
4.2. AUTOTURISM DACIA 1300
4.3. FORD MONDEO
4.4. TRACTOR UG 50
4.5. TRACTOR IFRON 204D
4.6. TRACTOR IFRON 204
4.7. AUTOINC HIDRAULIC
4.8. TRACTOR TAF
4.9. REMORCA
4.10. REMORCA
4.11. SEMIREMORCA PR PTRANSPORT BUSTENI
4.12. AUTOCAMION ROMAN
4.13. AUTOCAMION 12215
4.14. MACARA TIP HIAB AK 3006
4.15. DACIA BREAK 1124271
4.16. TRACTOR TAF
4.17. AUTOTURISM HYUNDAI GALLOPER
4.18. TIR IVECO
4.19. TRACTOR TAF
4.20. AUTOTRACTOR FOREST
4.21. SEMIREMORCA
4.22. MACARA TELEMAC
4.23. TRACTOR UNIVERSAL
4.24. TRACTOR 650
4.25. COMBINA AUTO P
09.01.2002
09.01.2002
09.01.2002
13.05.2002
30.08.2002
18.03.2004
30.04.2004
30.10.2004
30.10.2004
31.10.2004
30.12.2004
30.12.2004
13.09.2005
03.11.2005
20.12.2005
16.06.2003
18.11.2006
16.06.2003
16.06.2003
01.10.2009
02.10.1999
-
4.541,48
4.426,64
15.887,90
41,72
556,68
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
1.100,00
0,00
-
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
-
21.11.1996
04.03.1998
14.12.1998
02.12.1995
31.01.1996
06.08.1995
22.02.1995
02.09.1998
22.02.1995
08.05.1997
05.07.1996
03.06.1996
05.07.1996
29.02.2000
28.03.2000
30.11.2000
25.04.2001
07.06.2001
22.02.2002
08.04.2002
09.04.2002
05.07.2002
05.07.2002
25.05.2002
25.05.2002
129.911,10
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
8
4.26. COMBINA RECOLTAT CARTOFI

4.27. COMBINA CM2 CU ACCESORII
4.28. COMBINA CLAS DOMINATOR
4.29. COMBINA AUTOPROPULSANTA
4.30. TRACTOR U650
4.31. TRACTOR U650
4.32. AUTOBASCULANTA HUMORFOREST
4.33. GRAPA CU DISCURI
4.34. AUTOSPECIALIZATA MAN
4.35. AUTOTURISM
4.36. DACIA
4.37. COMBINA RECOLTAT 8070
4.38. TRACTOR AGRICOL DATA TRONIC
4.39. MASINA RECOLTAT CARTOFI
4.40. SEMANATOARE SUP L29
4.41. TRACTOR AGRICOL DATA TRONIC
4.42. MASINA REBILIONAT CARTOFI
4.43. MASINA REBILIONAT CARTOFI
4.44. MASINA DE COSIT VREJURI
4.45. TRANSPALETI CU ROLE 156B
4.46. AUTOTURISM AUDI CHIRIAC DUMITRU
4.47. AUTOTURISM AUDI CHIRIAC GHEORGHE
4.48. TRACTOR JOHN DEERE
4.49. AMENAJARE TEREN DIGURI
4.50. STATIE EMISIE RECEPTIE
TOTAL
Nr.
crt.
Amplasare
Judet/Localitate
Judet
Suceava,
localitatea Balcauti,
sat Negostina intravilan
25.02.2002
25.02.2002
25.05.2002
25.05.2002
25.05.2002
25.05.2002
24.06.2003
11.11.2003
07.11.2003
20.09.2006
27.04.2004
25.06.2004
18.08.2004
07.10.2004
14.10.2004
07.10.2005
04.06.2005
04.06.2005
04.06.2005
16.06.2003
31.07.2008
31.07.2008
01.02.2009
20.12.2007
23.01.2008
TERENURI
Suprafata totala (mp)
Valoarea
/ Categoria de
contabila
folosinta
- Lei25.919 mp
172.500
Curti constructii
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
2.008,12
2.200,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
10.939,58
9.480,97
83.520,95
21.761,48
0,00
650.448,70
Regim juridic
Aflat in proprietatea societatii

CERBUL CARPATIN FOREST SRL
conform contract de vanzarecumparare nr. 772/24.05.2002
2. Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investiiei: Construire sectie depozitare, conditionare,
bransament/racord electric in comuna Balcauti, sat Negostina, judetul Suceava
uscare
cereale
cu
2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

Proiectare intocmire Studiu de Fezabilitate:
S.C. ARTPROIECT S.R.L., RADAUTI
numar de inregistrare in Registrul Comertului J33/640/2005
cod unic de inregistrare 17542456, atribut fiscal RO
cod CAEN 7112: Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea
sef proiect: arh. Ter Olga
proiectanti pe specialitati: arh. Ter Olga, ing. Olinschi Tiberiu, ing. Isepciuc Anca, ing. Costiuc Elena.
9
Consultanta intocmire cerere de finantare:

S.C CONSOLVO S.R.L.
- numar de inregistrare in Registrul Comertului J22/869/2006
- cod unic de inregistrare 18561715, atribut fiscal RO
- Iai, Strada Niciman nr. 6, etaj 2, judeul Iai
- Cod CAEN 7022 Activiti de consultan pentru afaceri i management
- Persoana de contact: Irina Botezatu, e-mail irina.botezatu@consolvo.ro, tel/fax 0740. 986.511, 0332. 425.374
2.3 Obiectivele investitiei/prioritati se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv,
crearea de noi capacitati de productie eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare,
utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a muncii, implementarea standardelor
comunitare etc.
Prin proiectul de finantare FEADR se doreste realizarea unei noi unitati (sectii) de conditionare,
selectare, uscare, depozitare cereale (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita), eficienta, moderna si
competitiva, cu capacitatea de 2.787,75 tone cereale si plante oleaginoase depozitate (in continuare denumite
generic cereale), adaptata la standardele nationale si europene in vigoare.
Prin investitia propusa:
se va creste perioada de pastrare a cerealelor,
se va imbunatati calitatea produselor,
se va creste valoarea adaugata a produselor agro-alimentare,
se va asigura o mai buna utilizare si valorificare a resurselor existente,
se va obtine o productivitate sporita a muncii.
Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:
Proiectul respecta conformitatea cu obiectivul general al masurii:
Obiectiv general al masurii este cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro-alimentare, prin
imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor
agricole, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie si indeplinirea atat a
standardelor nationale cat si pe cele comunitare.
Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al masurii prin:
cresterea standardelor si nivelului de performanta a intreprinderilor din sectorul de marketingdepozitare a produselor agricole, din zona implementarii proiectului;
mai buna utilizare si valorificare a resurselor umane si a factorilor de productie;
realizarea unei capacitati (sectii) de selectare-uscare-conditionare-depozitare cereale moderne,
performante, adaptata la necesarul de depozitare-colectare al zonei, cu rol de imbunatatire a calitatii produselor
agricole si de prelungire a perioadei de pastrare a produselor agricole in conditii de caracteristici organoleptice
ale unor produse corespunzatoare calitativ.
Prin linia tehnologica moderna si performanta, adaptata necesitatilor si conditiilor optime de pastrare si
conditionarea cerealelor, societatea va:
- optimiza consumul de factori de productie,
- crea pentru personal un mediu de lucru mai performant si mai competitiv adaptat modelului de exigenta
in dotari, tehnologie si standarde european,
- angrena in fluxul tehnologic un numar redus de personal optimizand costurile,
- acoperi o parte din cererea pentru capacitati de depozitare din judetul Suceava, aici existand materie
prima disponibila si lipsind capacitatile de depozitare dimensionate pentru aceasta (cereale),
10
- se va adapta la standardele nationale si comunitare in domeniu, servind ca exemplu de initiativa si

performanta pentru intreprinderile din zona.
Prin adresarea unei nevoi importante (pentru capacitati de depozitare pe masura disponibilitatii de
materie prima din zona) si prin realizarea unei investitii moderne si performante, adaptate cerintelor pietei, se
va contribui la cresterea competitivitatii sectorului in care activeaza solicitantul.
Proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor prin realizarea
urmatoarelor obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu:
Tehnic:
Crearea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare,
conditionare, sortare a produselor agricole (prelungirea perioadei de pastrare, cresterea calitatii produselor)
obiectiv atins in mod direct prin investitia realizata prin proiect, care va intari bazele crearii unei retele de
depozitare-conditionare produse agricole in zona implementarii proiectului, ducand la cresterea calitatii si
gradului de valorificare al produselor agricole cereale si la prelungirea duratei de pastrare a acestora pe
perioada anului calendaristic, pana la urmatoarea recoltare;
Imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si
subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare/depozitare si marketing prin crearea unei investitii
automatizate, cu grad ridicat de progres tehnologic incorporat, menita sa optimizeze fluxurile de pastrare in
conditii specifice controlate a cerealelor si de conditionare-uscare-control a calitatii produsului agricol de la
receptie la livrare, prin procedee automatizate si de inalta tehnologie, cu rol de control pe fiecare etapa a
subproduselor, materiilor prime si categoriilor de produse finite rezultate.
Economico-financiar:
Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie acest obiectiv se va realiza prin cresterea
gradului de valorificare a factorilor de productie si reducerea/eliminarea pierderilor pe flux;
Cresterea viabilitatii economice obiectiv principal realizat prin obtinerea ca urmare a
investitiei a unor niveluri satisfacatoare cel putin pentru indicatorii economico-financiari
Cresterea valorii adaugate (VAB) a intreprinderii acest obiectiv se va realiza prin adaugarea
de plus-valoare produselor obtinute de pe suprafetele proprii, sau a celor achizitionate, prin conditionarea lor si
pastrarea lor in sectia prevazuta a se realiza prin proiect; avand capacitatea de a depozita si pastra in bune
conditii aceste produse pana la un moment in care pretul pietei sa fie mai ridicat pentru acestea, se realizeaza o
crestere a valorii adaugate brute a intreprinderii fiind o investitie noua, VAB este pozitiva si are o evolutie cel
putin liniara pe perioada de prognoza analizata;
De mediu si siguranta alimentara:
Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in productie obiectiv
realizat prin construirea unei unitati noi, moderne, cu aplicarea cuceririlor tehnicii de ultima generatie si a
standardelor nationale si comunare in domeniu, cu spatii optimizate si linii tehnologice performante si automate,
cu laborator de analiza,sistem de cantarire etc si conditii de lucru la standarde europene.
Cresterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabila acest obiectiv se va realiza
prin includerea in cadrul investitiei realizate prin proiect a unor panouri solare pentru asigurarea apei calde.
Astfel, prin asigurarea apei calde din surse regenerabile se va indeplini acest obiectiv contribuindu-se totodata la
cresterea gradului de utilizare a energiilor din surse regenerabile.
Prin rezultatele propuse si efectele generate, proiectul FEADR va contribui si la realizarea urmatorului
obiectiv specific: Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a
produselor agricole, avand in vedere ca VAB-ul este pozitiv si va avea o evolutie cel putin liniara pe perioada de
prognoza analizata si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului.
11
Precizari privind capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei:

Tinnd cont de faptul c solicitantul are n vedere n cadrul proiectului realizarea unei investiii noi, n
urma implementarii proiectului, S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L intenioneaz s i creeze capacitatea de
conditionare, uscare si depozitare cereale.
Capacitatea totala de depozitare a silozurilor de cereale propusa a se realiza la finalizarea investitiei
este de cca 2.787,75 tone.
Din aceasta:
- 686,1 tone depozitate - provenite din productia proprie a exploatatiei agricole a solicitantului (circa
24,6112% din capacitatea totala de depozitare a investitiei) calculat la nivelul anului anterior depunerii cererii
de finantare anul 2011, cantitati mentionate si in adeverinta emisa in acest sens de DADR Suceava.
MENTIONAM ca incepand cu anul 2012 societatea si-a crescut si va continua sa isi creasca progresiv anual
suprafata cultivata cu cereale in exploatatia agricola proprie, ajungand in anii de prognoza la peste ~30%
cantitate depozitata in sectia FEADR din productia proprie;
- Diferenta de cereale pana la capacitatea totala a silozurilor va fi preluata de solicitant de la
producatori agricoli terti din judetul Suceava, activitatea de depozitare prevazand si operatiuni catre terti prin
asigurarea managementului de depozitare.
Mentionam ca in primii ani 100% si ulterior cel putin 70% din materia prima cereale ce va fi colectata si
depozitata si conditionata in sectia de depozitare, conditionare, uscare a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL
realizata prin FEADR va proveni din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie
prima disponibila.
Nu in ultimul rand mentionam ca judetul Suceava este un important producator de cereale in Romania, cu o
productie anuala la nivelul anului 2011 spre exemplu, conform statisticilor judetene ale DADR si adresei nr.
5706/30.07.2012, de 185.785 tone cereale (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita) si cu un numar de
doar 53 de depozite autorizate de cereale cu capacitatea totala de depozitare de 32.000 tone si nici unul in
curs de realizare, ceea ce face aceasta investitie un obiectiv imperativ necesar de realizat pentru valorificarea
productiei agricole a judetului.
Solicitantul este membru, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea sesiunii de depunere proiecte
pentru care aplica, respectiv din luna iunie 2011, al unei asociatii din componenta unei OIPA in domeniul
proiectului (depozitarea-conditionarea de produse agricole cereale din productia proprie si preluate de la terti
producatori) si anume Asociatia Fermierilor din Romania, care este membru in cadrul Organizatiei
Interprofesionale Nationale pe Produs Cereale si produse Derivate din Romania O.I.P.C.P.D.R. Aceasta din
urma este o Organizatie Interprofesionala pentru Produsele Agroalimentare (OIPA).
Mentionam ca Asociatia Fermierilor din Romania are printre obiectele sale de activitate reprezentarea
intereselor membrilor sai din domeniul productiei agricole, depozitarilor de produse agricole activitate
comuna cu activitatea propusa prin investitie, si care se regaseste conform prevederilor statutului ca principiu
director si in activitatea OIPA.
Activitatile relevante pentru proiectul de finantare de fata ale Asociatiei Fermierilor din Romania se
regasesc in activitatea OIPA si sunt comune si in stransa legatura cu activitatea proiectului.
Activitatea Asociatiei Fermierilor din Romania este comuna cu activitatea proiectului FEADR dezvoltata
de solicitant prin urmatoarele activitati mentionate in statutul acesteia:
12
- conlucreaza cu organele centrale ale Administratiei de Stat ca si cu alte organe si organisme in domeniul
stabilirii impozitelor si taxelor, tarifelor si preturilor produselor si altele si le conciliaza in limitele mandatului
acordat de catre membrii asociatiei
- faciliteaza contractele si tratativele dintre membrii sai, precum si dintre acestia si membrii altor firme si
organisme din tara si strainatate, cu activitate in domeniul agriculturii
- acorda la cerere asistenta agricola de specialitate, in vederea fundamentarii deciziilor pe care le adopta
membrii asociatiei
- acorda consultanta agricola si poate face pregatire profesionala pe specialitati pentru angajatii din
domeniu
- promoveaza, sustine si apara interesele generale ale membrilor sai in relatiile cu Parlamentul, organele
centrale ale Administratiei de stat, min. Agriculturii, organele sindicale, s.a
- solutioneaza la cerere potrivit legii pe cale amiabila diferendele ivite in domeniul economic
- conlucreaza cu organele de specialitate in domeniul protectiei sociale a femierilor, promoveaza exportul
de produse agricole, sprijinind membrii asociatiei in valorificarea produselor, mijlocind incheierea de
contracte cu agentii economici comerciali interni si externi ca si infiintarea de magazine de prezentarea si
desfacerea produselor agroindustriale cu respectarea normelor legale
- participa la stabilirea de catre stat a subventiilor, ajutoarelor si altor inlesniri a membrilor sai cu
organismele bancare pentru contractarea de credite pentru realizarea de investitii
- se ocupa de atragerea investitorilor straini si de convingerea potentialilor membri ai asociatiei in
asocierea acestora si valorificarea superioara a produselor agricole
- initiaza, organizeaza si desfasoara activitati de consiliere, instruire si perfectionare profesionala a
membrilor sai si conlucreaza cu organisme din tara si transfrontaliere in aceste activitati
- organizeaza expozitii, targuri, concursuri, schimburi de experienta pentru membrii asociatiei
- se ocupa de atragerea investitorilor straini in agricultura privatizata cooperarii si asocierii intre acestia si
membrii asociatiei si faciliteaza obtinerea de la acestia a unor servicii de consultanta, marketing, fezabilitate,
instruire si asistenta de specialitate agricola.
Membrii acesteia pot fi atat persoane fizice si juridice cu activitati pentru productia vegetala, cat si pentru
depozitarea productiei agricole.
Organizatia Interprofesionala pe Produs Cereale si Produse Derivate din Romania urmareste promovarea,
reprezentarea, protejarea si facilitarea intereselor comune ale membrilor organizatiei in relatiile cu organele
administratiei centrale si cu alte asociatii/federatii si are ca principale obiecte de activitate urmatoarele:
- Contributia la buna functionare a pietelor, prin promovarea unor produse adaptate cerintelor pietei din punct
de vedere cantitativ si calitativ;
- Imbunatatirea sistemului informational privind cererea si oferta, concentrarea si coordonarea ofertei si
comercializarea produselor membrilor producatori;
- Contributia la aplicarea, in sistem descentralizat, a politicilor agricole nationale si comunitare;
- Realizarea unei mai bune valorificari a produselor, in special prin actiuni de marketing si cercetare de piata,
urmarind promovarea acestora pe piata interna si externa;
- Realizarea de proiecte de cercetare si studii cu privire la metodele noi de productie, procesare, distributie si la
evolutia pietei;
- Participarea organizatiilor profesionale membre la elaborarea strategiilor si programelor de dezvoltare din
sectorul pe care il reprezinta;
- Dezvoltarea metodelor si a instrumentelor necesare imbunatatirii calitatii produselor pe parcursul etapelor
de productie si procesare;
13
- Furnizarea de servicii de consultanta si instruire destinate organizatiilor profesionale membre si apararea

intereselor acestora in relatiile cu organisme guvernamentale si ale administratiei de stat
- Legatura si conlucrarea cu organismele finantatoare din tara sau din strainatate pentru contractarea de credite
si implementarea unor programe care sa asigure dezvoltarea unor activitati de productie viabile si competitive,
Totodata Organizatia Interprofesionala pe Produs Cereale si Produse Derivatedin Romania (OIPCPDR)
desfasoara urmatoarele activitati principale:
a) propune masuri si politici pentru imbunatatirea eficientei economice pe filiera cerealelor si produselor
derivate din cereale
b) prezinta punctul de vedere al membrilor sai referitor la proiectele de acte normative din domeniul
producerii, procesarii si comercializarii produselor din cereale in vederea promovarii lor de catre autoritatea de
stat
c) Formuleaza propuneri de imbunatatire a activitatilor desfasurate pe filiera cerealelor si produselor derivate
din cereale, referitor la:
1. Furnizarea de informatii de piata, analize si prognoze necesare orientarii productiei pentru
obtinerea de produse adaptate cererii consumatorilor, in special in ceea ce priveste calitatea si protectia
consumatorilor;
2. Fundamenteaza si propune acte normative privind igiena produselor finite, originea si etichetarea
acestora;
3. Elaboreaza metode si instrumente pentru imbunatatirea calitatii produselor finite;
4. Promoveaza metode si tehnologii care sa nu afecteze mediul inconjurator, precum si metode de
protective a acestuia;
5. Desfasoara activitati de consultanta, expertiza si instruire a membrilor;
6. Desfasoara alte activitati economice directe de interes comun pentru membrii sai.
e) negociaza acordul interprofesional in urmatoarele directii:
1. asigurarea cadrului general de functionare si dezvoltare durabila a sectorului agroindustrial pe filiera
cerealelor care sa asigure consumul national de produse derivate din materii prime autohtone in conditii de
calitate superioara
2. stabilirea prevederilor contractului de baza privind depozitarea, cumpararea, livrarea, plata cerealelor
3. norme privind receptia calitativa si cantitativa a cerealelor, precum si depozitarea acestora
s.a
In concluzie, activitatile Asociatiei Fermierilor din Romania (in care solicitantul S.C. CERBUL CARPATIN
FOREST S.R.L. este membru din luna iunie 2011, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea prezentei sesiuni de
depunere) se regasesc si coincid cu activitatile Organizatiei Interprofesionale pe Produs Cereale si produse
derivate din Romania si vizeaza SUSTINEREA, REPREZENTAREA SI PROMOVAREA INTERESELOR ACTORILOR
ECONOMICI (PRODUCATORI, DEPOZITATORI, PROCESATORI) DIN SECTORUL CEREALELOR DIN ROMANIA in
raport cu mediul legislativ, economic, politic, social, la nivel macro si micro-ecomonic si la nivel de piata.
Pe de alta parte, prin toate obiectele de activitate si activitatile desfasurate de Organizatia Interprofesionala pe
Produs Cereale si produse derivate din Romania, aceasta sprijina activitatea de management depozitare
cereale a solicitantului S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L. in numeroase moduri, asa cum se va arata la
sectiunea 2.7.
Deasemenea mentionam ca investitia deserveste majoritatea membrilor formei asociative, prin domeniul
activitatii solicitantului dezvoltat prin proiect: acesta este producator agricol de cereale si realizeaza o sectie
14
moderna de depozitare-conditionare cereale care va prelua atat productia proprie cat produse agricole de la
terti producatori agricoli in principal (peste 70%) din judetul Suceava, dar pe viitor si din alte judete de pe
teritoriul Romaniei.
Produsele finite rezultate din sectia de conditionare, depozitare, uscare a solicitantului vor fi tot produse
agricole cereale (grau, porumb, rapita, soia, floarea soarelui), prin proiect realizandu-se operatiuni de
conditionare-depozitare si nu de procesare cereale, ceea ce face ca domeniul proiectului sa coincida si sa se
regaseasca in activitatea Asocitiei Fermierilor din Romania conform statutului acestiea si implicit in activitatea
OIPA din sectorul cerealelor din Romania.
IN CONCLUZIE, MENIONAM CA:
1. Proiectul vizeaza realizarea unei investitii intr-un sector prioritar, cel al conditionariidepozitarii CEREALELOR
2. Proiectul prevede si investitii in energie regenerabila panouri solare in valoare de 1,33%
din valoarea eligibila a proiectului
3. Solicitantul este un IMM din zona judetului Suceava unde exista materie prima disponibila
si nu exista capacitanti suficiente de depozitare-colectare
4. Solicitantul este membru, cu mai mult de 6 luni inaintea lansarii prezentei sesiuni pentru
care aplica, al Asociatiei Fermierilor din Romania, din componenta unei Organizatii
Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) O.I.P.C.P.D.R, iar activitatea
propusa prin proiect comuna este sustinuta atat de catre Asociatia Fermierilor din Romania,
cat si de catre activitatile OIPA.
5. Solicitantul NU a mai beneficiat de sprijin financiar nerambursabil SAPARD/FEADR pentru
acelasi tip de activitate
6. Solicitantul este un IMM atat producator de materie prima cat si colectator de materie
prima: detine propria exploatatie agricola si va colecta si depozita in investitia FEADR atat
materie prima CEREALE din productia proprie (24,6112%) din total capacitate de depozitare in
anul 2011) cat si va achizitiona-colecta materie prima de la terti, din judetul Suceava
2.4 Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii si se va
preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei.
De asemenea, se va prezenta cantitatea de materie prima folosita, cantitatile de produse finite obtinute si
consumul specific pentru fiecare produs.
Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza
tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert
tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/
lucrari de reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea
completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor. NU ESTE CAZUL Proiectul nu prevede
modernizarea, interventii, desfiintarea partiala etc a unor constructii existente
In cazul activitatilor de depozitare, capacitatea de depozitare trebuie sa fie mai mare decat capacitatea de
productie a exploatatiei agricole a solicitantului (cantitate materie prim din producie proprie) pentru a se
asigura demarcarea intre activitatea de depozitare de pe Masura 123 si cea de pe Masura 121. Activitatea de
depozitare in cadrul Masurii 123 prevede si operatiuni catre terti prin asigurarea managementului de
depozitare.
15
Solicitantul trebuie sa proceseze/ sa colecteze in cazul depozitarii cel putin 50% din materia prima aferenta
investitiei din judetul in care este amplasata investitia sau judetele limitrofe in care exista materie prima
disponibila.
Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:

Proiectul respecta conformitatea cu obiectivul general al masurii:
Obiectiv general al masurii este cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro-alimentare, prin
imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor
agricole, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie si indeplinirea atat a
standardelor nationale cat si pe cele comunitare.
Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al masurii prin:
cresterea standardelor si nivelului de performanta a intreprinderilor din sectorul de marketingdepozitare a produselor agricole, din zona implementarii proiectului;
mai buna utilizare si valorificare a resurselor umane si a factorilor de productie;
realizarea unei capacitati (sectii) de selectare-uscare-conditionare-depozitare cereale moderne,
performante, adaptata la necesarul de depozitare-colectare al zonei, cu rol de imbunatatire a calitatii produselor
agricole si de prelungire a perioadei de pastrare a produselor agricole in conditii de caracteristici organoleptice
ale unor produse corespunzatoare calitativ.
Prin linia tehnologica moderna si performanta, adaptata necesitatilor si conditiilor optime de pastrare si
conditionarea cerealelor, societatea va:
- optimiza consumul de factori de productie,
- crea pentru personal un mediu de lucru mai performant si mai competitiv adaptat modelului de exigenta
in dotari, tehnologie si standarde european,
- angrena in fluxul tehnologic un numar redus de personal optimizand costurile,
- acoperi o parte din cererea pentru capacitati de depozitare din judetul Suceava, aici existand materie
prima disponibila si lipsind capacitatile de depozitare dimensionate pentru aceasta (cereale),
- se va adapta la standardele nationale si comunitare in domeniu, servind ca exemplu de initiativa si
performanta pentru intreprinderile din zona.
Prin adresarea unei nevoi importante (pentru capacitati de depozitare pe masura disponibilitatii de
materie prima din zona) si prin realizarea unei investitii moderne si performante, adaptate cerintelor pietei, se
va contribui la cresterea competitivitatii sectorului in care activeaza solicitantul.
Proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor prin realizarea
urmatoarelor obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu:
Tehnic:
Crearea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare,
conditionare, sortare a produselor agricole (prelungirea perioadei de pastrare, cresterea calitatii produselor)
obiectiv atins in mod direct prin investitia realizata prin proiect, care va intari bazele crearii unei retele de
depozitare-conditionare produse agricole in zona implementarii proiectului, ducand la cresterea calitatii si
gradului de valorificare al produselor agricole cereale si la prelungirea duratei de pastrare a acestora pe
perioada anului calendaristic, pana la urmatoarea recoltare;
Imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si
subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare/depozitare si marketing prin crearea unei investitii
automatizate, cu grad ridicat de progres tehnologic incorporat, menita sa optimizeze fluxurile de pastrare in
conditii specifice controlate a cerealelor si de conditionare-uscare-control a calitatii produsului agricol de la
16
receptie la livrare, prin procedee automatizate si de inalta tehnologie, cu rol de control pe fiecare etapa a
subproduselor, materiilor prime si categoriilor de produse finite rezultate.
Economico-financiar:
Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie acest obiectiv se va realiza prin cresterea
gradului de valorificare a factorilor de productie si reducerea/eliminarea pierderilor pe flux;
Cresterea viabilitatii economice obiectiv principal realizat prin obtinerea ca urmare a
investitiei a unor niveluri satisfacatoare cel putin pentru indicatorii economico-financiari
Cresterea valorii adaugate (VAB) a intreprinderii acest obiectiv se va realiza prin adaugarea
de plus-valoare produselor obtinute de pe suprafetele proprii, sau a celor achizitionate, prin conditionarea lor si
pastrarea lor in sectia prevazuta a se realiza prin proiect; avand capacitatea de a depozita si pastra in bune
conditii aceste produse pana la un moment in care pretul pietei sa fie mai ridicat pentru acestea, se realizeaza o
crestere a valorii adaugate brute a intreprinderii fiind o investitie noua, VAB este pozitiva si are o evolutie cel
putin liniara pe perioada de prognoza analizata;
De mediu si siguranta alimentara:
Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in productie obiectiv
realizat prin construirea unei unitati noi, moderne, cu aplicarea cuceririlor tehnicii de ultima generatie si a
standardelor nationale si comunare in domeniu, cu spatii optimizate si linii tehnologice performante si automate,
cu laborator de analiza,sistem de cantarire etc si conditii de lucru la standarde europene.
Cresterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabila acest obiectiv se va realiza
prin includerea in cadrul investitiei realizate prin proiect a unor panouri solare pentru asigurarea apei calde.
Astfel, prin asigurarea apei calde din surse regenerabile se va indeplini acest obiectiv contribuindu-se totodata la
cresterea gradului de utilizare a energiilor din surse regenerabile.
Prin rezultatele propuse si efectele generate, proiectul FEADR va contribui si la realizarea urmatorului
obiectiv specific: Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a
produselor agricole, avand in vedere ca VAB-ul este pozitiv si va avea o evolutie cel putin liniara pe perioada de
prognoza analizata si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului.
Proiectul contribuie si la realizarea urmatoarelor obiective specifice ale masurii:
Adaptarea intreprinderilor la noile standarde comunitare atat in etapa de procesare cat si in cea de
distributie a produselor obtinute prin faptul ca societatea propune o investitie noua, moderna, performanta
realizata conform standardelor comunitare si conform ultimelor cuceriri ale progresului tehnic si cercetarilor in
domeniul conditionarii, depozitarii pe perioada mai indelungata si pastrarii calitatii cerealelor;
Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a produselor
agricole prin investitia propusa se va adauga valoare produselor agricole colectate, acestea putandu-si
mentine caracteristicile organoleptice initiale timp indelungat si in conditii de atmosfera si temperatura
controlate putand fi pastrate pe o perioada mult mai lunga decat in conditiile unui depozit obisnuit, fata de
varianta comercializarii in perioada imediat ulterioara recoltarii - astfel se va adauga plus-valoare acestora, in
beneficiul direct al cresterii veniturilor colectatorilor si indirect al unei mai bune satisfaceri a cererii si a
conditiilor de piata conform standardelor europene.
17
Precizri privind capacitatea existent i capacitatea propus a se realiza la finalizarea investitiei:

Proiectul de investitie FEADR este unul de investitie noua.
n urma implementarii proiectului, solicitantul S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L. intenioneaz s i
creeze o capacitate/sectie performanta de receptie, sortare, conditionare uscare si pastrare cereale pentru
productia proprie obtinuta din ferma vegetala exploatata, la care se vor adauga importante (intre70%-80%)
cantitati de cereale si plante oleaginoase achizitionate/coletate/preluate de la terti.
Astfel, dup implementarea proiectului, solicitantul intenioneaz s i creeze propria linie tehnologica
de receptie, sortare, conditionare uscare si pastrare cereale.
- Linia tehnologica care se va achizitiona va fi de ultima generatie, va avea o eficienta si productivitate
foarte ridicata de lucru, in comparatie cu investitiile similare care exista in prezent si care sunt in cea mai mare
parte vechi si uzate moral. Tehnologia avansata de care va beneficia aceasta linie tehnologica va duce la marirea
productivitatii muncii in cadrul societatii, va optimiza profitul prin vanzarea la un pret ridicat al cerealelor in
perioade din an cand pretul acestora este mai ridicat, intructa oferta este redusa spre inexistenta si cererea
ridicata. Totodata va permite adaugarea de pus-valoare produselor, va asigura mentinerea caracteristicilor
organoleptice ale cerealelor, in conditii de atmosfera, umiditate, temperatura controlate, diminuarea pierderilor
si consumurilor suplimentare pe flux.
- Utilajele noi vor permite aplicarea unor tehnologii moderne i performante care vor conduce la costuri
mai reduse de stocare-conditionare in conditii de productivitate sporita.
Tinnd cont de faptul c solicitantul are n vedere n cadrul proiectului realizarea unei investiii noi, n
urma implementarii proiectului, S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L intenioneaz s i creeze capacitatea de
conditionare, uscare si depozitare cereale.
Capacitatea totala de depozitare a silozurilor de cereale propusa a se realiza la finalizarea investitiei
este de cca 2.787,75 tone.
Din aceasta:
- 686,1 tone depozitate - provenite din productia proprie a exploatatiei agricole a solicitantului (circa
24,6112% din capacitatea totala de depozitare a investitiei) calculat la nivelul anului anterior depunerii cererii
de finantare anul 2011, cantitati mentionate si in adeverinta emisa in acest sens de DADR Suceava.
MENTIONAM ca incepand cu anul 2012 societatea si-a crescut si va continua sa isi creasca progresiv anual
suprafata cultivata cu cereale in exploatatia agricola proprie, ajungand in anii de prognoza la peste ~30%
cantitate depozitata in sectia FEADR din productia proprie;
- Diferenta de cereale pana la capacitatea totala a silozurilor va fi preluata de solicitant de la
producatori agricoli terti din judetul Suceava, activitatea de depozitare prevazand si operatiuni catre terti prin
asigurarea managementului de depozitare.
Mentionam ca in primii ani 100% si ulterior cel putin 70% din materia prima cereale ce va fi colectata si
depozitata si conditionata in sectia de depozitare, conditionare, uscare a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL
realizata prin FEADR va proveni din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie
prima disponibila si nu exista pe masura suficiente capacitati de depozitare.
Nu in ultimul rand mentionam ca judetul Suceava este un important producator de cereale in Romania, cu o
productie anuala la nivelul anului 2011 spre exemplu, conform statisticilor judetene ale DADR si adresei nr.
5706/30.07.2012, de 185.785 tone cereale (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita) si cu un numar de
doar 53 de depozite autorizate de cereale cu capacitatea totala de depozitare de 32.000 tone si nici unul in
curs de realizare, ceea ce face aceasta investitie un obiectiv imperativ necesar de realizat pentru valorificarea
productiei agricole a judetului.
18
2.5 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu,
sanitar-veterinare, sanitare, ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza
(pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele specifice).
Pentru sesiunea de depunere 2012, vor fi punctate numai proiectele care implementeaza standardele
privind prelucrarea laptelui crud, in conformitate cu Anexa la Decizia 2011/898/UE:
a) Standarde generale pentru igiena produselor alimentare (Regulamentul nr.852/2004/CE) cu perioada de
gratie 31.12.2013;
b) Standarde specifice de igiena pentru alimentele de origine animala (Regulamentul nr.882/2004/CE) cu
perioada de gratie 31.12.2013
Sunt punctate numai unitatile care regasesc in cu Anexa la Decizia 2011/898/UE, au desfasurat activitate
anterioara similara celei sustinute prin proiect si au program de restructurare avizat de ANSVSA.
Se vor prezenta cheltuielile referitoare la realizarea conditiilor impuse de programul de restructurare avizat de
ANSVSA, respectiv de adaptare la standarde si vor fi incluse in Bugetul indicativ al proiectului.
Investitiilor propuse trebuie sa se regaseasca in tipurile de investitii descrise in Anexa la fisa masurii 123.
Se va preciza data la care se va realiza implementarea standardelor.
NU ESTE CAZUL prin proiectul de finatare de fata nu se vizeaza adaptarii unitatii la standardele specifice
de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene.
La finalizare, investitia va corespunde standardelor, exigentelor si cerintelor de mediu, sanitare si sanitarveterinare si de siguranta alimentelor nationale si comunitare in vigoare.
2.6 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei
Scurt analiz a sectorului agricol cultura cerealelor si a plantelor oleaginoase la nivel naional:
Cu o suprafa total de 238 mii km2 i o populaie de circa 19 milioane locuitori, Romnia, este ca
mrime, cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene, dup Polonia. Ea reprezint 6% din suprafaa
total a Uniunii Europene i 4% din populaia acesteia. Investiiile i competitivitatea din sectorul agricol din
Romnia constituie in continuare aspecte care trebuie mbuntite, pentru a se reui o accelerare a creterii
economice i asigurarea unei convergene a veniturilor cu cele din UE.
Zonele rurale din Romnia acoper
87,1% din teritoriul rii, cuprinznd 44,9% din
populaie (la 1 iulie 2007, conform indicatorilor
Institutului Naional de Statistic), i anume
8.531.000 locuitori. Densitatea medie a
populaiei din zonele rurale a rmas relativ
constant de-a lungul anilor (la circa 45,1
locuitori/km2).
Avnd o suprafa agricol de 14.705
mii ha (sau 61,4% din suprafaa total a rii),
Romnia dispune de resurse agricole importante
n Europa Central i de Est. Astfel, Romania se
gaseste pe locul 6 din Europa ca suprafata agricola utilizata. Repartitia fondului functiar dupa modul de folosinta
denota faptul ca terenul arabil ocupa circa 64% din suprafata agricola, o treime din suprafata respectiv 4,8 ha
este ocupata cu pasuni si fanete, iar viile si livezile reprezinta circa 3%.
Suprafaa agricol a Romniei este de 14.684,9 mii ha. Din totalul suprafeei agricole, la nivelul anului
2009:
terenurile arabile ocup 9422,5 mii ha
19
Punile ocup 3313,8 mii ha

Fneele ocup 1528 mii ha
Viile si pepinierele viticole ocup 215,4 mii ha
Livezile i pepinierele viticole ocup 205,2 mii ha
Anul 2007, data aderrii Romniei la Uniunea European, a marcat o epoc nou n economia agricol i
de dezvoltare rural a rii noastre. n acest context, Romnia a trebuit s i adapteze rapid economia agricol i
de dezvoltare rural pentru a se putea integra n piaa intern a Uniunii Europene i a adopta n totalitate
Politica Agricol Comun (PAC).
Aderarea la UE a constituit un puternic factor de presiune pentru reforma rapid a agriculturii i
economiei rurale romneti, dat fiind
necesitatea integrrii cu succes n
economia rural european.
Modelul european de agricultur
se bazeaz pe un sector competitiv,
orientat spre pia, ndeplinind, totodat,
i alte funcii publice, cum ar fi
protejarea
mediului
nconjurtor,
oferirea unor aezari rezideniale mai
convenabile pentru populaia din spaiul
rural, precum i integrarea agriculturii cu
mediul nconjurtor i cu silvicultura. Politica Agricol Comun i deplaseaz accentul de la subveniile directe
acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrat a economiei rurale i spre protejarea mediului
nconjurtor (pilonul II al PAC).
Suprafaa agricol medie utilizat este de 3,5 ha/exploataie, 2,3 ha/ferm fiind exploatate n medie de
ctre fermele individuale i 270,4 ha/ferm de ctre unitile cu personalitate juridic. Exist mari diferene
ntre suprafaa medie a exploataiei individuale n Romnia i cea a fermelor din UE, de cca. 19 ha/ferm.
Din graficul de mai sus se observa ca din totalul suprafetei arabile dupa modul de folosinta, ponderea
cea mai importanta, de 56,8% o au suprafetele cultivate cu cereale pentru boabe urmate de plantele
oleaginoase.
Context european
Excluznd Cipru i Portugalia, ri cu sol i clim mai puin propice, Romnia se gsete pe ultimul loc
din UE la producia la hectar de gru, cu o medie a anului 2010 de 2.688 kilograme. Bulgaria are o medie de
3.200 de kg/ha, n timp ce state precum Ungaria, Polonia, Cehia i Slovacia, obin producii duble fa de
Romnia. Pentru anul 2011, datorita conditiilor meteo favorabile, productia medie a beneficiat de o usoara
crestere, ajungand la 3.637 kg/ha, situandu-se insa tot intre ultimele state ale UE ca nivel al productiei.
Majoritatea rilor mediteraneene au producii sub media UE, dar peste cea obinut n Romnia.
Ca suprafa cultivat cu gru, Romnia ocup poziia a patra, cu 8,5% din total, dar realizeaz doar
3,7% din producia european, ceea ce o plaseaz pe locul 7.
Romnia nsmneaz a doua suprafa din UE cu floarea soarelui, acoperind o cincime din terenurile
destinate acestor culturi, dar realizeaz doar a patra producie, cu o cot de 16,1%. Romnia are o producie
medie de floarea soarelui de 1.634 de kg/ha in 2010, ceea ce o plaseaz naintea Spaniei - 1.029 kg/ha, dar dup
Bulgaria - 1.800 kg/ha, Polonia - 1.780 kg/ha, Cehia - 2.250 kg/ha i Ungaria - 2.248 kg/ha. Frana, Bulgaria,
Ungaria, Romnia i Spania acoper 91,0% din producia european.
Avnd a aptea producie de rapi din UE, cu o cot de pia de 2,8%, Romnia cultiv 6,8% din
suprafaa alocat la nivelul UE, a cincea ca mrime. Producia la hectar este una dintre cele mai sczute, cu o
20
medie de 1.614 de kilograme. Germania realizeaz o producie medie de 4.287 kg/ha, Marea Britanie - 3.299
kg/ha, Cehia 3.180 kg/ha, Polonia - 2.730 kg/ha i Bulgaria 2.640 kg/ha.
Romnia, Germania, Frana, Polonia, Marea Britanie, Cehia i Danemarca produc 90% din rapia
european.
Distribuia regional a terenurilor agricole dup modul de folosin este difereniat n raport cu
condiiile de relief, cu caracteristicile pedo-climatice i de pretabilitate la culturi. n ansamblu, numai 25% din
totalul terenurilor agricole au o calitate superioar, avnd un potenial productiv bun i foarte bun.
Evoluia produciei principalelor cereale a cunoscut un trend ascendent potrivit studiilor INSSE,
creterea nregistrndu-se pentru toate tipurile de cereale n mod special datorit strii meteorologice
favorabile.
Grau
14000
12000
Porumb
10000
8000
Floarea
soarelui
Soia
6000
4000
2000
Rapita
0
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Valorile sunt exprimate in mii tone

Principalele probleme n domeniul agriculturii n contextul crizei economice
n Romnia agricultura joac un rol mult mai important dect n Europa de Vest, deoarece 40% din
populaia rii lucreaz n domeniu, iar 20% din PIB provine din acest sector. Nici o alt ar membr UE nu se
confrunt cu aceast situaie, pentru c n UE doar 4,3% din populaie lucreaz n acest domeniu.
Dei au loc unele restructurri semnificative ale sectorului agricol (n special n sectorul produciei de
cereale i oleaginoase din zona de cmpie din S-E Romniei), n general producia de ferm nregistreaz nc un
grad nalt de fragmentare. Fermele vegetale vin n ntmpinarea acestui proces de fragmentare. Luarea n
arend a terenurilor de la populaie are drept scop omogenizarea culturilor pe suprafee ct mai mari de teren.
n toate regiunile rii, valoarea adugat brut a sectorului primar (agricultur plus silvicultur i
piscicultur) este inferioar celei din sectorul secundar (industrie plus construcii).
Nivelurile superioare ale consumului produciei n ferm, precum i comercializarea unei ponderi mici
din producia total a fermei pe piee comerciale formale limiteaz capacitatea sectorului alimentar de a
obine cantiti suficiente de materie prim pentru a fi competitiv. Creterea productivitii lucrarilor agricole n
urma investiiei efectuate prin proiect, va avea ca efect direct o cretere a ponderii materiei prime pe piaa
sectorului alimentar.
Astfel, cel puin la nivel zonal/regional, sectorul alimentar va deveni mai competitiv prin faptul c
societatea va furniza materii prime conditionate pentru industria alimentar (floarea soarelui, porumbgrau)
de o calitate superioar, calitate rezultat din investiia n sectia de procesare cu silozuri.
21
Situat n partea de nord-est a Romniei, JUDEUL SUCEAVA are

o suprafata de 8.553 kmp (3,6% din suprafaa rii) fiind al doilea ca
mrime din ar.
Industria este reprezentat n judet n principal de:
- industria alimentar - bazata n principal pe productia de carne i
lapte; in judetul Suceava se cultiva n principal porumb, gru - secara,
cartofi, sfecla furajera, sfecla de zahar.
- industria exploatarii si prelucrarii lemnului - dezvoltata n
corelatie directa cu suprafata mare a fondului forestier;
- industria constructoare de masini, industria materialelor de constructii, industria textila si a pielariei,
industria miniera.
Judetul Suceava se bucur de conditii naturale variate, care pot asigura dezvoltarea unei agriculturi
complexe, care s dobndeasc o pondere si o important deosebit n economia judetului. Relieful variat
permite o evolutie diversificat a ramurilor agriculturii, cu activitti tipice zonelor de munte, deal si podis. Astfel,
zona de munte asigur dezvoltarea cresterii animalelor, iar zonele colinare a pomiculturii, cultivrii cerealelor,
cartofilor, plantelor tehnice.
Importanta cerealelor in alimentatia umana si in economie
Denumirea de cereale se atribuie plantelor intregi, anuale, cultivate din familia Graminaceae: graul,
secara, triticale, orzul, ovazul, orezul, porumbul, sorgul si meiul, boabelor acestora si produselor rezultate din
ele. Din aceeasi familie fac parte meiul italian, meiul perlat, meiul indian, etc. Numele cerealelor se trage de la
CERES, ERIS fiica lui Saturnus zeita agriculturii la romani. Sarbatorile organizate in cinstea zeitei se numeau
CEREALIA.
Impreuna cu aceste plante se trateaza si hrisca din familia Polygonaceae a carei compozitie chimica si
tehnologie nu difera prea mult de a cerealelor, iar pe de alta parte, ea nu prezinta importanta prea mare pentru
a fi tratata separat.
Boabele cerealelor macinate si preparate sub forma de paine, gris, paste fainoase, mamaliga etc sau
fierte ca atare, se utilizeaza pe scara larga in alimentatia umana, formand grana de baza aproape pentru
intreaga lume.
Sub forma de boabe intregi, macinate grosier si tarate se folosesc in alimentatia animalelor. Pe langa
aceste utilizari, boabele cerealelor servesc ca materie prima in industria spirtului, alcoolului, berii, amidonului,
dextrinei, glucozei, etc.
Valoarea alimentara a boabelor cerealelor este determinata de raportul dintre protide si hodratii de
carbon, raport ale carui valori oscileaza in jur de 1 : 6, el fiind foarte favorabil organismului uman, comparativ cu
raportului de 1 : 3 la leguminoasele pentru boabe sau 1 : 12 16 la cartof. La nevoie, omul se poate hrani un
timp destul de indelungat numai cu paine si apa, fara ca organismul sa sufere.
Boabele cerealelor au un continut ridicat de substanta uscata (85-90%), fapt care favorizeaza pastrarea
lor indelungata si transportarea cu usurinta la distante mari.
Cerealele prezinta importanta deosebita din punct de vedere agricol. Avand radacini fasciculate care se
raspandesc in partea superficiala a solului, extrag elementele nutritive din straturile mai putin profunde ale
acestuia si se pot introduce in rotatii cu leguminoasele pentru boabe si plantele tehnice care-si procura hrana
din straturile mai adanci ale pamantului.
Fiind plante anuale unele au perioada scurta de vegetatie, cerealele produc intr-un timp relativ scurt o
cantitate mare de substanta uscata, iar in conditi de irigare, dupa recoltare pot urma culturi succesive (porumb,
fasole, soia, etc).
22
Multiplele intrebuintari si insusirile lor valoaroase au determinat extinderea cerealelor pe suprafete

mult mai mari decat toate celelalte plante la un loc.
La nivel mondial, din datele estimative ale FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura), suprafata
cultivata cu cereale a scazut de la 718 milioane de ha in perioada 1979 1981 la 682 milioane ha in 2005 iar
productia medie a crescut de la 2212 kg / ha la 3262 kg / ha in aceeasi perioada.
Circa 42% din productia de boabe ale cerealelor se utilizeaza in grana omului direct (graul si orezul),
restul in alimentatia animalelor sau pentru prelucrari industriale.
Graul
Graul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele intinse pe care
este semanat, precum si atentia de care se bucura se datoreaza:
continutului ridicat al boabelor in hidrati de carbon si proteine si raportului dintre aceste
substante, corespunzator cerintelor organismului uman;
conservabilitatii indelungate a boabelor si faptului ca pot fi transportate fara dificultate;
faptului ca planta are plasticitate ecologica mare, fiind cultivata in zone cu climate si soluri
foarte diferite;
posibilitatilor de mecanizare integrala a culturii.
Boabele de grau sunt utilizate indeosebi pentru producerea fainei, destinata fabricarii painii aliment de
baza pentru un numar mare de oameni (dupa unele statistici, 35 - 40% din populatia globului) si furnizeaza circa
20% din totalul caloriilor consumate de om. De asemenea, boabele de grau sunt folosite pentru fabricarea
pastelor fainoase, precum si ca materie prima pentru alte produse industriale foarte diferite (amidon, gluten,
alcool etilic, bioethanol utilizat drept carburant).
Tulpinile (paiele) ramase dupa recoltat au utilizari multiple: materie prima pentru fabricarea celulozei,
asternut pentru animale, nutret grosier, ingrasamant organic, incorporate ca atare in sol, imediat dupa recoltare
sau dupa ce au fost supuse unui proces de compostare.
Taratele reziduuri de la industria de morarit sunt un furaj concentrat deosebit de valoros, bogat in
proteine, lipide si saruri minerale.
Boabele de grau pot reprezenta si un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului, sub aspectul
valorii nutritive, al pretului si chiar ca productivitate. Folosirea boabelor de grau ca furaj este mai putin
raspandita in Romania, dar este mult extinsa in majoritatea tarilor mari producatoare de grau.
Pe de alta parte, s-a demonstrat in urma mai multor studii ca persoanele care consum n mod regulat
semine de cereale integrale, printre care se numr i grul, au un risc mai mic de a face boli de inim, diabet
sau de a suferi de obezitate.
a. Conine fosfor, magneziu, fier, zinc, cupru, seleniu, potasiu, complexul
vitaminic B (B1, B2, B3, B5, B6) i vitaminele E si K.
b. asemenea fructelor i legumelor, seminele de gru contribuie
semnificativ la aportul zilnic de antioxidani, compuii care ne protejeaz
celulele de aciunea negativ a radicalilor liberi.
c. Grul i produsele pe baz de gru sunt o important surs de fibre
alimentare. Grul conine, n principal, fibre insolubile, eseniale pentru buna
funcionare a tranzitului intestinal. Se tie c, n general, o diet bogat n fibre
poate contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare, la controlul diabetului de
tip 2 i diminueaz riscul de cancer la colon.
d. Potrivit studiilor, germenii de gru ar ocupa poziia a doua n rndul vegetalelor cu cel mai mare coninut
de fitosteroli, compui cu o structur asemntoare cu cea a colesterolului. Astfel, 2 grame pe zi din aceti
compui reduc colesterolul cu aproximativ 10%, n doar dou sptmni.
23
e. Datorit coninutului ridicat n antioxidani, germenii de gru protejeaz pielea mpotriva mbtrnirii
premature.
Porumbul
Porumbul ocupa al treilea loc, ca importanta, intre plantele cultivate pe glob. Aceasta pozitie, din punct
de vedere agricol, este motivata printr-o serie de particularitati, astfel:
prezinta o mare capacitate de productie, cu circa 50% mai ridicata fata de celelalte cereale;
Are o mare plasticitate ecologica, care ii permite o larga arie de raspandire, dand recolte mari si
relativ constante, mai putin influentate de abaterile climatice;
Este o planta prasitoare, buna premergatoare pentru majoritatea culturilor;
Suporta monocultura mai multi ani;
Are un coeficient mare de inmultire (150 400);
Avand o insamantare mai tarzie in primavara, permite o mai buna esalonare a lucrarilor agricole;
Cultura este mecanizabila 100%;
Recoltarea se face fara pericol de scuturare;
Valorifica foarte bine ingrasamintele organice si minerale, cat si apa de irigatie;
Posibilitatile de valorificare a productiei sunt foarte variate.
In alimentatia omului din boabele degerminate prin macinare uscata, se obtin: faina de malai, fulgi de
porumb, alimente pentru copii, lapte artificial, etc. Prin macinare umeda (bobul cu embrion) se obtin pe langa
produsele enumerate mai sus si un sirop bogat in fructoza (pentru diabetici), bere, indulcitori pentru cafea, paste
pentru glasat drajeuri, etc. Prin diferite tratamente, dupa macinatul umed se obtin: amidon, glucoza, dextroza,
gazohol, medicamente, etc.
In furajare porumbul are o valoare nutritiva, de 1,17 1,30 unitati nutritive la 1 kg de boabe.
Planta intreaga verde se poate utiliza pentru obtinerea unor combustibili (metanol, etanol) sau se
insilozeaza in faza la lapte-ceara a boabelor, cand asigura un furaj deosebit de valoros.
Romania are o pondere insemnata intre tarile cultivatoare de porumb. In anul 2001 s-a cultivat pe
3.100.000 hectare, obtinandu-se un randament mediu scazut de numai 2.419 kg/ha, iar in 2005 s-au cultivat
2.662.000 hectare cu o productie medie de 3743 kg/ha. Anul 2010 a adus o suprafata cultivata de 2.277.400
hectare, si o productie medie la hectar de 4029 kg.
Specialistii in nutritie sustin ca porumbul reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, datorita continutului
bogat de vitamina E - antioxidant care protejeaza inima. In plus, aceasta cereala contine din belsug un
carotenoid numit beta-cryptoxanthin, care are proprietatea de a preveni aparitia cancerului la plamani. Aceasta
substanta se mai gaseste in legume si fructe de culoare portocalie, precum papaya, portocalele, dovleacul sau
piersicile.
Nutritionistii spun ca o cana cu boabe de porumb ofera 15 la suta din necesarul zilnic de acid
pantothenic, vitamina B5. Aceasta vitamina e folosita pentru transformarea carbonatilor complecsi in glucoza,
care alimenteaza energia organismului. Hidrocarburile din compozitia chimica a porumbului dau energie si nu
permit depunerea grasimii.
Floarea soarelui
Floarea soarelui este una dintre cele mai importante plante uleioase cultivate pe glob (13% din productia
mondiala de ulei la nivelul anului 2006) si cea mai importanta plante uleioasa pentru Romania. Uleiul extras din
achenele de floarea soarelui este semnisicativ si se caracterizeaza prin culoare, gust si miros placute, continut
ridicat in vitamine (A, D, E, K) si substante aromatice; in plus uleiul de floarea soarelui se conserva foarte bine pe
perioade indelungate.
24
Uleiul se extrage usor prin presare, randamentul normal la extractie fiind de circa 45%. La un hectar
cultivat cu floarea-soarelui se pot obtine, la nivelul productiilor actuale, intre 900 si 950 kg ulei, planta fiind astfel
foarte economica; ca urmare, floarea soarelui poate asigura necesitatile tarii in ulei alimentar (si, partial
industrial), realizandu-se anual si disponibilitati importante pentru export.
In afara de folosirea directa in alimentatie, uleiul de floarea
soarelui este intrebuintat in industria conservelor si a margarinei. Uleiul
mai foate fi folosit pentru obtinerea acidului oleic necesar in industria
lanii, a sapunurilor, ca adjuvant in fabricarea pesticidelor si ca ulei
pentru fiert vopseluri.
Desi pretul sau este destul de ridicat, prin comparatie cu uleiul
de soia, ceea ce limiteaza utilizarea ca ulei industrial, proprietatile sale
in fac apt pentru o gama larga de aplicatii tehnologice (industriale).
Prin prelucrarea miezului de floarea soarelui se pot obtine faina, concentrate si izolate proteice.
Incorporarea a 8-15% faina de floarea soarelui in faina de grau sporeste densitatea aluatului si reduce volumul
acestuia. In industria mezelurilor, concentratele de floarea soarelui pot fi incluse in carne in proportie de pana la
25%.
Semintele de floarea soarelui pot fi consumate direct (seminte prajite) si beneficiaza de o intensa
popularitate in SUA, tarile scandinave, unele tari mediteraneene si in Europa de Est. Soiurile destinate
consumului direct prezinta seminte mai sarace in grasimi (in jur de 30%), coji mai groase si mai putin aderente la
miez. Pe langa aminoacizi esentiali, soiurile destinate consumului direct contin mai mult fier, glucide, saruri
minerale, vitamine (A, E, riboflavine si tiamine) si asigura in jur de 550 calorii/100g seminte consumate.
Numeroase studii au dovedit consumul uman de seminte de floarea soarelui ca fiind benefic pentru
organism. Vitmaina E are un rol esential in neutralizarea radicalilor liberi din organism, ceea ce face ca semintele
de floarea soarelui sa prezinte numeroase efecte antiinflamatorii, si prevenirea a numeroase tipuri de cancer. Pe
de alta parte, astmul, artrita reumatoida, arteroscleroza si osteoartrita sunt doar cateva dintre afectiunile ale
caror efecte sunt aplanate prin intermediul acestor produse naturale.
Uleiul de floarea soarelui presat la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea
afectiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii.
Floarea soarelui este si o excelenta planta melifera. In tara noastra asigura cel mai important cules
pentru familiile de albine (alaturi de salcam si tei). La un hectar de floarea-soarelui se pot obtine 30 - 130 kg
miere sau, dupa alte studii, 15 40 kg miere/familia de albine.
Din punct de vedere agricol, este important ca floarea soarelui elibereaza devreme terenul (sfarsit de
august inceput de septembrie), permitand o buna pregatire a terenului pentru graul care urmeaza; nu este la
fel de favorabila ca soia, dar starea sa structurala si de fertilitate a solului dupa floarea soarelui este in general
benefica, ceea ce face ca floarea soarelui sa fie o premergatoare buna pentru grau.
Cheltuielile cu floarea soarelui nu sunt foarte ridicate: ingrasare cu azot si cu fosfor moderata, cerinte
mari fata de potasiu, dar restituiri abundente; costurile pentru samanta sunt comparabile cu cele de la porumb.
Floarea soarelui se acomodeaza adesea mai bine decat porumbul, pe terenuri cu soluri de calitate medie si
suporta mai bine stress-ul hidric. De asemenea, prezinta avantajul ca toate lucrarile agricole precum pregatirea
terenului, semanatul, combaterea chimica a buruienilor, recoltatul se pot realiza fara sa stanjeneasca lucrarile
destinate celorlalte culturi agricole.
25
CONSUMUL 1) MEDIU ANUAL, LA CEREALE PE LOCUITOR

Produse
de
origine
vegetal
199
0
1991
199
2
199
3
199
4
199
5
199
6
199
7
199
8
199
9
200
0
200
1
200
2
200
3
200
4
200
5
200
6
200
7
2008
- n
echivalen
t boabe
213,
6
192,6
194,
1
211,
5
210,
5
215,
8
213,
1
225,
0
221,
1
220,
1
219,
7
221,
2
225,
0
215,
0
219,
8
214,
8
207,
9
206,
9
204,0
- n
echivalen
t fin
152,
5
145,3
146,
5
159,
6
158,
6
162,
4
160,
6
169,
8
166,
7
166,
2
165,
8
166,
9
169,
8
162,
2
166,
2
162,
6
157,
3
156,
0
154,1
kg
Cereale
i
produse
din
cereale
Not: Pentru perioada 2002 - 2008, datele nu sunt comparabile cu cele din perioada precedent, deoarece datele privind populaia s-au stabilit
pentru anii 1990 i 1991 pe baza statisticii demografice curente, pentru perioada 1992 - 2001, pe baza datelor de la Recensmntul
Populaiei i al Locuinelor, din 7 ianuarie 1992 i a statisticii demografice curente, iar pentru perioada 2002 - 2008 pe baza datelor de la
Recensmntul Populaiei i al Locuinelor, din 18 martie 2002 i a statisticii demografice curente.
1)
Disponibilul de consum.
EVOLUTIA CONSUMULUI DE CEREALE IN ROMANIA, EXPRIMATA IN ECHIVALENT BOABE SI IN
250
213,6
215,8
225
225219,8
206,9
204
200
152,5
169,8
162,4
169,8166,2
156
154,1
150
100
50
0
In echivalent boabe - kg
In echivalent faina - kg
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
ECHIVALENT FAINA, PE CAP DE LOCUITOR, IN PERIOADA 1990 2008

In concluzie, cerealele constituie un factor cheie deosebit de important in alimentatia umana si
furajera, prin variatele calitati si intrebuintari si in industrie, iar asigurarea unei infrastructuri propice de
obtinere, conditionare si pastrare prelungire a duratei de pastrare si mentinere a calitatii cerealelor,
26
valorificare constituie necesitati de ordin strategic in economia nationala si mondiala. Din aceasta deriva
exploatarea si valorificarea eficienta a factorilor de productie si a resurselor naturale si asigurarea cresterii
valorii adaugate a produselor.
Caracterizarea agriculturii in judetul Suceava productia de cereale statistici:

Exploataii agricole, suprafaa agricol utilizat i suprafaa agricol utilizat ce revine n medie pe o
exploataie agricol pentru judetul Suceava:
TOTAL
exploatatii
agricole
(numar)
Judetul
SUCEAVA
Exploatatii
agricole care
utilizeaza
suprafata agricola
(numar)
166.850
167.816
Suprafata
agricola
utilizata (ha)
356.601,26
Suprafata agricola utilizata ce revine in medie

(ha)
Pe o exploatatie
Pe o exploatatie agricola
agricola
care utilizeaza suprafata
agricola
2,12
2,14
Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosina a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei

agricole neutilizate si alte suprafete pentru judetul Suceava:
Suprafata agricola utilizata (numar exploatatii agricole)
Judetul
SUCEAVA
Teren
arabil
Gradini
faminiale
Pasuni
si
fanete
naturale
Culturi
permanente
TOTAL
148.584
120.722
76.909
5.317
166.850
Suprafata agricola neutilizata

(numar exploatatii agricole)
Suprafata
Alte
TOTAL
agricola
suprafete
folosita
agricole
pentru
neutilizate
activitati
recreative
20
3.039
3.057
Alte
suprafete
Alte
suprafete*
158.709
Total
TOTAL
167.738
*indicatorul alte suprafete cuprinde suprafetele ocupate cu cladiri, curti etc

Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosinta a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei
agricole neutilizate si alte suprafete, pentru judetul Suceava:
Suprafata agricola utilizata (ha)
Judetul
SUCEAVA
Suprafata agricola neutilizata (ha)
Teren
arabil
Gradini
faminiale
Pasuni si
fanete
naturale
Culturi
permanente
TOTAL
175.374,46
6.445,97
171.432,64
3.348,19
356.601,26
Suprafata
agricola
folosita
pentru
activitati
recreative
24,92
Alte
suprafete
Alte
suprafete*
Alte
suprafete
agricole
neutilizate
TOTAL
3.031,18
3.056,10
9.358,24
Total
TOTAL
369.015,60
Sursa: INSSE, Ancheta structurala in agricultura in 2007, vol 2

Suprafaa cultivat in judetul Suceava, cu principalele culture (ha):
Judeul Suceava
Suprafaa cultivat
- total
Cereale
pentru
boabe
Gru i
secar
Orz i
orzoaic
Porumb
Plante
uleioase
Floarea
soarelui
Cartofi
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
175908
178296
179842
179859
152815
169971
165848
160424
80825
82967
73302
71268
86620
83558
81974
81780
23297
26421
26615
24111
35970
32754
27021
24026
7513
7075
7714
6156
3037
6700
5448
5932
37692
37444
26310
29521
37864
32369
37155
38606
1568
1758
1541
1674
1995
2655
2143
2342
1568
1756
1541
1460
1740
2308
1864
1895
31142
30813
31244
27697
31257
33485
30759
31105
27
2008
162343
83704
26030
4971
38827
1134
882
27958
Fondul funciar al judetului Suceava, dup modul de folosin, la 31 decembrie (ha):

Anul
Suprafaa
total
Suprafaa
agricol
855350
855350
855350
855350
855350
855350
855350
855350
855350
349502
349131
349131
349826
349810
349762
349310
349544
349487
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
din care, pe categorii de folosin:

Arabil
Puni
Fnee Vii Livezi
178473
179859
179859
180494
180620
180771
181316
181288
181127
93749
91108
91108
90450
90430
90250
89888
92894
91167
74009
74819
74819
75675
75700
75711
75057
74361
74247
3271
3345
3345
3207
3060
3030
3049
3001
2946
Proucia agricol vegetal in judetul Suceava, la principalele culturi (tone):
Anul
Cereale boabe
Gru i secar
Orz i
orzoaic
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
217460
159626
215492
196725
151247
260088
199656
239220
242084
282656
101400
49386
75634
79272
31743
106724
79691
73697
69477
74781
15592
10097
14569
15161
7036
6868
11317
11295
12440
12324
Porumb boabe Floarea soarelui

80179
84063
102845
81324
97987
128564
87861
129630
133435
167607
1246
1737
1912
2223
2131
2630
3363
2818
2540
1195
Cartofi
288992
488956
457460
476230
470393
475110
454563
396895
488236
335143
Producia medie la hectar obinut la principalele culturi, n anul 2008 (kilograme):

Judeul Suceava
Total
din care: sector privat
Orz i orzoaic
2479
2500
Ovz
1956
1968
Porumb boabe
4317
4316
Cartofi
11897
11905
Cartofi de toamn
11919
11927
Floarea soarelui
1355
1355
Soia boabe
2441
2441
SURSA: cercetri statistice curente Suceava, www.insse.ro

CONCLUZII: Judetul Suceava este un important producator de cereale, ceea ce face si mai importanta
problema depozitarii si bunei valorificari a acestora, in vederea exploatarii eficiente a potentialului natural si
cresterii veniturilor judetului.
28
Astfel, avnd n vedere importanta acestor plante si acestor alimente pentru tara noastra, trebuie
sustinute si incurajate productia si investitiile in marketing-depozitare, lund n considerare construirea de
structuri moderne de preluare, sortare, pastrare a cerealelor, folosindu-se pe scara larga mecanizarea
proceselor tehnologice.
NECESITATEA STRICTA si AVANTAJELE capacitatilor moderne si controlate de conditionare

(uscare-sortare)-depozitare a cerealelor si situatia acestora in judetul SUCEAVA:
productia de cereale este diferentiata in timp, in sensul ca recoltarea este sezoniera si dureaza numai
cateva zile dintr-un an, pe cand consumul este permanent; Nivelarea acestor diferente, intre timpul scurt de
recoltare si durata lunga de consum, se face prin intermediul existentei capacitatilor de depozitare adecvate;
productia de cereale este diferentiata in spatiu, in sensul ca in unele zone recolta este excedentara, iar
in altele este deficitara; Echilibrarea intre excedent si deficit se realizeaza prin operatiunile de vanzarecumparare si prin existenta plasata strategic a unor capacitati de stocare-depozitare;
cerealele sunt indispensabile pentru hrana oamenilor si furajarea animalelor, din care cauza prezinta
importanta nationala si chiar mondiala, fiind considerate in anumite conjuncturi, din punct de vedere economic,
marfuri de interes strategic;
nu in ultimul rand, in cazul in care nu sunt pastrate pe perioada anului in capacitati de depozitare
controlote cu conditii de aerare, temperatura, umiditate controlate si nu sunt uscate in prealabil, calitatea
acestora risca deteriorari si pierderi importante, putand ajunge pana la pierderea intregii productii; intr-o
economie moderna, situatia/existenta capacitatilor de depozitare adecvate pentru produsele agricole reprezinta
o problema cu deosebita importanta, de aceasta depinzand valorificarea eficienta a cerealelor (produselor
agricole) in conditii de calitate si crestere a valorii adaugate a acestora si nu in ultimul rand de folosire eficienta
a resurselor naturale si a factorilor de productie;
situatia capacitatilor de depozitare cereale in judetul SUCEAVA reflecta insuficienta acestora de
acoperire a productiei agricole realizate in judet si este una deosebit de precara: conform adresei eliberate de
DADR Suceava nr. 5706 in data de 30.07.2012, in judetul Suceava se obtin productii totale de cca 185.785 tone
cereale, plante tehnice si oleaginoase (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita) si exista capacitati de
depozitare autorizate pentru doar 32.000 tone, acoperind mai putin de 18% din productia de cereale si plante
tehnice obtinuta la nivel de judet; la acestea se adauga mentiunea ca aceste capacitati de depozitare autorizate
nu sunt in cele mai multe cazuri dotate cu capacitate de conditionare prealabila a cerealelor ori de depozitare in
conditii de atmosfera controlata in vederea pastrarii calitatilor cerealelor.
Rezulta ca in judetul Suceava exista capacitate autorizata de depozitare cereale pentru cca 17,22% din
productia de cereale a judetului, raportat la productia totala de cereale si plante tehnice obtinuta in judet in
2011, existand un necesar de depozitare cereale neacoperit de peste 153.785 tone anual.
Astfel, in judetul Suceava NU este acoperita capacitatea de productie cereale cu posibilitate adecvata
de depozitare, existand un important dezechilibru intre cerere si oferta in acest domeniu, cu impact negativ
asupra economiei agricole a judetului si a tarii, ceea ce justifica necesitatea si oportunitatea investitiei FEADR
de fata.
Mentionam ca 100% din materia prima cereale ce va fi colectata si depozitata, conditionata in sectia de
depozitare, conditionare, uscare cereale a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL realizata prin FEADR va proveni
din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie prima disponibila pentru primii ani
de functionare ai investitiei, iar pe viitor solicitantul va prelua din judetul Suceava cel putin 70% din
capacitatea totala sectiei realizate.
29
cerealele receptionate dupa recoltare au in componenta atat boabe care corespund cerintelor STAS cat
si boabe de calitate inferioara (sparte, sistave, avariate, arse, atacate de daunatori etc), praf, corpuri straine,
seminte etc; indepartarea acestora din urma este strict necesara prin selectarea/sortarea cerealelor, pentru
cresterea calitatii cerealelor pastrate si valorificate;
dupa recoltare, cerealele au in general un nivel ridicat de umiditate, care daca nu este coborat la nivelul
standardizat prin uscare, poate conduce in timp la deprecierea calitatii lor prin mucegaire, proliferarea
insectelor; este strict necesara uscarea cerealelor pana la un nivel optim pentru depozitare, inainte de
insilozare pentru depozitarea acestora in conditii sigure;
stocarea cerealelor pe perioada de luni de zile pana la un an, in vederea valorificarii acestora pe toata
durata anului, cresterii valorii adaugate a produselor si prelungirii perioadei de pastrare se poate realiza in
conditii moderne si performante, la nivelul standardelor tehnice si de siguranta alimentara nationale si
europene, doar prin insilozarea acestora in conditii de aerare, temperatura si umiditate controlate;
Aerarea cerealelor depozitate: in mod normal, cerealele depozitate mai mult de cteva sptmni
trebuie aerate; aerarea nseamn deplasarea unui volum relativ mic de aer prin masa de cereale cu scopul de a
controla temperatura cerealelor i de a diminua riscul degradrii produsului;
Scopul aerarii: Controlul temperaturii cerealelor: Cele dou obiective principale ale aerrii sunt meninerea unei
temperaturi uniforme n masa de cereale i n acelai timp temperatura trebuie s fie ct mai mic din punct de
vedere practic; Migrarea umiditii: Temperaturile neuniforme din masa de cereale duc la formarea de cureni
de aer de convecie care determin migrarea umiditii. Aceasta constituie o problem mai ales n cazul zonelor
n care se nregistreaz variaii mari de temperatur de la un anotimp la altul; Eliminarea mirosurilor strine:
Mirosul de mucegai, mirosurile datorate funcionrii defectuoase a usctorului, precum i cele asociate cu
utilizarea unor substane chimice conservante pot fi eliminate sau intensitatea lor diminuat prin aerare;
Modificarea sau egalizarea umiditii n masa de produs.
conditiile de depozitare a cerealelor sunt strict
reglemetate prin legislatie: Cerealele pot fi depozitate doar in
conditii conforme prevederilor legislative, fiind prevzui parametrii
pe care trebuie s i ndeplineasc cerealele depozitate, cum ar fi
umiditate, gradul de impuriti sau modul de livrare, condiiile de
aerare a cerealelor, dar i prezena selectorului si/sau usctorului:
Ordonanta 56 din 30 ianuarie 2000 (Ordonanta 56/2000) privind
reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase,
regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si
constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit
Ordinul MAPDR nr. 222/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea spaiilor de depozitare
pentru produse agricole.
Legea 150/2004 privind siguranta alimentelor
Legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor Regulamentul CE
852/2004.
CONCLUZII: Probleme intampinate in judetul Suceava in ceea ce priveste pastrarea, depozitarea si
valorificarea productiei de cereale obtinuta:
in judetul Suceava nu exista capacitati de depozitare cereale pe masura necesarului de depozitare si
volumului productiei de cereale existent nivelul cererii in acest sens excede semnificativ oferta slaba
existenta. Structurile de control a calittii si cele de depozitare-pastrare-conditionare a acestor produse
30
agricole (calitativ, veterinar si fitosanitar) nu se ridic la cerintele unei agriculturi moderne, competitive si nu
raspund ca numar si capacitate la volumul productiei agricole si la cerere.
Valorificarea pe piat a produselor agricole nu se desfsoar ntr-un cadru organizat, productiile
nefiind corelate sortimental si cantitativ cu cerintele acesteia.
Lipsa unor structuri organizate, de colectare, preluare a produselor agricole realizate descurajeaz
preocuparea pentru obtinerea unor productii ridicate care s asigure venituri pe msura muncii lor.
Impactul proiectului asupra cresterii numarului de locuri de munca si diminuarii ratei somajului in
zona:
Prin crearea in prima faza, la finalul implementarii proiectului, a patru noi locuri de munca, si prin
efectele multiplicatoare, directe si indirecte generate, proiectul de finantare va contribui la cresterea populatiei
ocupate in zona implementarii proiectului (judetul Suceava), la diminuarea ratei somajului in judet si la
cresterea veniturilor populatiei rurale, luate in ansamblu.
Potrivit statisticilor Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), la finalul lunii ianuarie
2012 s-a evidentiat o rata a somajului de 4,89% la nivelul judetului Suceava.
Necesitatea si oportunitatea investitiei efecte directe si indirecte, multiplicatoare:
- se vor asigura premisele incheierii unui numar mai mare de tranzactii cu cereale in conditiile unei
economii dinamice si in dezvoltare;
- insusirile de autosortare, conservabilitate etc. ale cerealelor determina luarea anumitor masuri si
stipularea anumitor conditii contractuale, in special la tranzactiile cu termen viitor (lung) de livrare
- nu in ultimul rand, prin taxele aditionale pltite ca urmare a realizarii proiectului, resursele primriilor se
vor mri, iar investitiile realizate vor atrage alte investitii n zon, ca urmare a efectului de concentrare
economic.
Concluzii: investitia propusa prin proiectul FEADR, de infiintare a unei sectii de conditionare selectare uscare - depozitare cereale atat pentru productia proprie a beneficiarului (cel putin 24,6112% din capacitatea
investitiei) cat si pentru cereale preluate de la terti, din zona implementarii proiectului este necesara si
oportuna avand in vedere:
- importanta strategica a sectorului cerealelor pe piata agricola si in economia nationala,
- importanta strategica si necesitatea existentei unor capacitati de colectare si depozitare organizate,
moderne si adaptate la volumul productiei de cereale si la necesarul zonei,
- importanta deosebita si necesitatea existentei unor structuri de depozitare-uscare-selectare a
cerealelor in vederea pastrarii caracteristicilor organoleptice ale acestora, prelungirii duratei de viata a
produselor si cresterii calitatii cerealelor,
- efectele multiplicatoare generate in economia locala, reducerea ratei somajului, cresterea veniturilor la
bugetul local si cresterea nivelului de trai al populatiei rurale,
- nu in ultimul rand, investitia va genera dezvoltarea economiei agricole din judetul Suceava, o mai buna
satisfacere a cererii si echilibrarea raportului cerere-oferta pe piata cerealelor locala si regionala.
2.7 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia
deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unu din membri).
Formele asociative pentru care plafonul maxim al sprijinului public nerambursabil este de 3.000.000
euro/proiect:
-cooperative agricole de procesare a produselor agricole conform Legii nr. 566/2004,
-societi cooperative de valorificare conform Legii nr. 1/2005,
31
-asociaii familiale /intreprindere familiala, conform OUG nr.44/2008,

-grupuri de productori recunoscute n conformitate cu Ordonana nr. 37/ 2005).
Pentru aceste forme asociative se va face o prezentare detaliata a modalitilor prin care investitia deserveste
majoritatea membrilor asociatiei (jumatate plus unul din membri) si se regaseste in una din activitatile
mentionate in statutul acestora.
Pentru criteriile de selectie, pe langa formele asociative, se puncteaza si membrii OIPA, caz in care, activitatea
propusa prin proiect trebuie sa se regaseasca in una din activitatile OIPA (respectiv, criteriile de
reprezentativitate: productie, procesare, depozitare si comercializare din Registrul OIPA-MADR).
In cazul in care solicitantul este membru al unei organizaii profesionale (asociaii) din componena unei OIPA,
activitatea asociatiei (comuna cu activitatea propusa prin investitie) trebuie sa se regaseasca in activitatea
OIPA.
De asemenea, se va prezenta modalitatea prin care OIPA sprijina activitatea de procesare a solicitantului.
Beneficiarul nu este o forma asociativa.

Beneficiarul este insa membru din luna iunie 2011 in Asociatia Fermierilor din Romania, care face parte
din componenta Organizatia Interprofesionala pe Produs Cereale si produse derivate din Romania
O.I.P.C.P.D.R.
Mentionam ca activitatea propusa prin investie si domeniul acesteia sunt comune si se regasesc in
activitea Asociatiei Fermierilor si in activitatea O.I.P.C.P.D.R; Mai mult activitatea O.I.P.C.P.D.R si activitatea
Asociatiei Fermierilor sprijina in mod direct si activ activitatea solicitantului de depozitare cereale, facilitandui accesul la piata de desfacere, consolidandu-i si sprijinandu-i pozitia pe piata, facilitandu-i accesul la furnizori
de materie prima si ajutand la activarea acestuia intr-un mediu legislativ, economic, guvernamental si social
favorabil.
Mentionam ca Asociatia Fermierilor din Romania are ca obiect de activitate REPREZENTAREA
INTERESELOR MEMBRILOR SAI din domeniul productiei agricole, depozitarilor de produse agricole activitate
comuna cu activitatea propusa prin investitie, si care se regaseste conform prevederilor statutului ca principiu
director si in activitatea OIPA.
Activitatile relevante pentru proiectul de finantare de fata ale Asociatiei Fermierilor din Romania se
regasesc in activitatea OIPA si sunt comune si in stransa legatura cu activitatea proiectului, venind in sprijinul
acesteia pentru activarea pe piata si facilitarea desfasurarii activitatii in fiecare veriga a acesteia, de la
aprovizionare, pana la piata, desfacere, conditii contractuale, legislatie.
Activitatea Asociatiei Fermierilor din Romania este comuna cu activitatea proiectului FEADR dezvoltata
de solicitant prin urmatoarele activitati mentionate in statutul acesteia:
- conlucreaza cu organele centrale ale Administratiei de Stat ca si cu alte organe si organisme in domeniul
stabilirii impozitelor si taxelor, tarifelor si preturilor produselor si altele si le conciliaza in limitele mandatului
acordat de catre membrii asociatiei
- faciliteaza contractele si tratativele dintre membrii sai, precum si dintre acestia si membrii altor firme si
organisme din tara si strainatate, cu activitate in domeniul agriculturii
- acorda la cerere asistenta agricola de specialitate, in vederea fundamentarii deciziilor pe care le adopta
membrii asociatiei
- acorda consultanta agricola si poate face pregatire profesionala pe specialitati pentru angajatii din
domeniu
- promoveaza, sustine si apara interesele generale ale membrilor sai in relatiile cu Parlamentul, organele
centrale ale Administratiei de stat, min. Agriculturii, organele sindicale, s.a
- solutioneaza la cerere potrivit legii pe cale amiabila diferendele ivite in domeniul economic
32
- conlucreaza cu organele de specialitate in domeniul protectiei sociale a femierilor, promoveaza exportul

de produse agricole, sprijinind membrii asociatiei in valorificarea produselor, mijlocind incheierea de
contracte cu agentii economici comerciali interni si externi ca si infiintarea de magazine de prezentarea si
desfacerea produselor agroindustriale cu respectarea normelor legale
- participa la stabilirea de catre stat a subventiilor, ajutoarelor si altor inlesniri a membrilor sai cu
organismele bancare pentru contractarea de credite pentru realizarea de investitii
- se ocupa de atragerea investitorilor straini si de convingerea potentialilor membri ai asociatiei in
asocierea acestora si valorificarea superioara a produselor agricole
- initiaza, organizeaza si desfasoara activitati de consiliere, instruire si perfectionare profesionala a
membrilor sai si conlucreaza cu organisme din tara si transfrontaliere in aceste activitati
- organizeaza expozitii, targuri, concursuri, schimburi de experienta pentru membrii asociatiei
- se ocupa de atragerea investitorilor straini in agricultura privatizata cooperarii si asocierii intre acestia si
membrii asociatiei si faciliteaza obtinerea de la acestia a unor servicii de consultanta, marketing, fezabilitate,
instruire si asistenta de specialitate agricola.
Membrii acesteia pot fi atat persoane fizice si juridice cu activitati pentru productia vegetala, cat si pentru
depozitarea productiei agricole.
Organizatia Interprofesionala pe Produs Cereale si Produse Derivate din Romania activeaza direct in
sectorul cerealelor, care este exact si sectorul de activitate al solicitantului produsele finite obtinute si
totodata materia prima utilizata de solicitant fiind reprezentata de cereale, aceasta fiind si piata pe care
activeaza urmareste promovarea, reprezentarea, protejarea si facilitarea intereselor comune ale membrilor
organizatiei in relatiile cu organele administratiei centrale si cu alte asociatii/federatii si are ca principale
obiecte de activitate urmatoarele:
- Contributia la buna functionare a pietelor, prin promovarea unor produse adaptate cerintelor pietei din punct
de vedere cantitativ si calitativ;
- Imbunatatirea sistemului informational privind cererea si oferta, concentrarea si coordonarea ofertei si
comercializarea produselor membrilor producatori;
- Contributia la aplicarea, in sistem descentralizat, a politicilor agricole nationale si comunitare;
- Realizarea unei mai bune valorificari a produselor, in special prin actiuni de marketing si cercetare de piata,
urmarind promovarea acestora pe piata interna si externa;
- Realizarea de proiecte de cercetare si studii cu privire la metodele noi de productie, procesare, distributie si la
evolutia pietei;
- Participarea organizatiilor profesionale membre la elaborarea strategiilor si programelor de dezvoltare din
sectorul pe care il reprezinta;
- Dezvoltarea metodelor si a instrumentelor necesare imbunatatirii calitatii produselor pe parcursul etapelor
de productie si procesare;
- Furnizarea de servicii de consultanta si instruire destinate organizatiilor profesionale membre si apararea
intereselor acestora in relatiile cu organisme guvernamentale si ale administratiei de stat
- Legatura si conlucrarea cu organismele finantatoare din tara sau din strainatate pentru contractarea de credite
si implementarea unor programe care sa asigure dezvoltarea unor activitati de productie viabile si competitive,
Totodata Organizatia Interprofesionala pe Produs Cereale si Produse Derivatedin Romania (OIPCPDR)
desfasoara urmatoarele activitati principale:
c) propune masuri si politici pentru imbunatatirea eficientei economice pe filiera cerealelor si produselor
derivate din cereale
33
d) prezinta punctul de vedere al membrilor sai referitor la proiectele de acte normative din domeniul
producerii, procesarii si comercializarii produselor din cereale in vederea promovarii lor de catre autoritatea de
stat
c) Formuleaza propuneri de imbunatatire a activitatilor desfasurate pe filiera cerealelor si produselor derivate
din cereale, referitor la:
1. Furnizarea de informatii de piata, analize si prognoze necesare orientarii productiei pentru
obtinerea de produse adaptate cererii consumatorilor, in special in ceea ce priveste calitatea si protectia
consumatorilor;
2. Fundamenteaza si propune acte normative privind igiena produselor finite, originea si etichetarea
acestora;
3. Elaboreaza metode si instrumente pentru imbunatatirea calitatii produselor finite;
4. Promoveaza metode si tehnologii care sa nu afecteze mediul inconjurator, precum si metode de
protective a acestuia;
5. Desfasoara activitati de consultanta, expertiza si instruire a membrilor;
6. Desfasoara alte activitati economice directe de interes comun pentru membrii sai.
e) negociaza acordul interprofesional in urmatoarele directii:
1. asigurarea cadrului general de functionare si dezvoltare durabila a sectorului agroindustrial pe filiera
cerealelor care sa asigure consumul national de produse derivate din materii prime autohtone in conditii de
calitate superioara
2. stabilirea prevederilor contractului de baza privind depozitarea, cumpararea, livrarea, plata cerealelor
3. norme privind receptia calitativa si cantitativa a cerealelor, precum si depozitarea acestora
s.a
FOREST S.R.L. este membru din luna iunie 2011, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea prezentei sesiuni de
depunere) se regasesc si coincid cu activitatile Organizatiei Interprofesionale pe Produs Cereale si produse
derivate din Romania si vizeaza SUSTINEREA, REPREZENTAREA SI PROMOVAREA INTERESELOR ACTORILOR
ECONOMICI (PRODUCATORI, DEPOZITATORI, PROCESATORI) DIN SECTORUL CEREALELOR DIN ROMANIA in
raport cu mediul legislativ, economic, politic, social, la nivel macro si micro-ecomonic si la nivel de piata.
Deasemenea mentionam ca investitia deserveste majoritatea membrilor formei asociative, prin domeniul
activitatii solicitantului dezvoltat prin proiect: acesta este producator agricol de cereale si realizeaza o sectie
moderna de depozitare-conditionare cereale care va prelua atat productia proprie cat produse agricole cereale
de la terti producatori agricoli in principal (100% si ulterior peste 70%) din judetul Suceava, dar pe viitor si din
alte judete de pe teritoriul Romaniei.
Produsele finite rezultate din sectia de conditionare, depozitare, uscare a solicitantului vor fi tot produse
agricole cereale (grau, porumb, rapita, soia, floarea soarelui), prin proiect realizandu-se operatiuni de
conditionare-depozitare si nu de procesare cereale, ceea ce face ca domeniul proiectului sa coincida si sa se
regaseasca in activitatea Asocitiei Fermierilor din Romania conform statutului acestiea si implicit in activitatea
OIPA din sectorul cerealelor din Romania.
FOREST S.R.L. este membru) se regasesc si coincid cu activitatile Organizatiei Interprofesionale pe Produs
Cereale si produse derivate din Romania.
34
CONCLUZIE - modalitatea prin care OIPA sprijina activitatea de procesare a solicitantului: prin toate
obiectele de activitate si activitatile desfasurate de Organizatia Interprofesionala pe Produs Cereale si
produse derivate din Romania, aceasta sprijina activitatea de procesare a solicitantului S.C. CERBUL
CARPATIN FOREST S.R.L. in numeroase moduri. Concret, solicitantul beneficiaza de apartenenta sa la Asociatia
Fermierilor din Romania si implicit a Organizatiei Interprofesionale pe Produs Cereale si produse derivate din
Romania in urmatoarele moduri:
- contribuie impreuna cu ceilalti membri la masurile propuse de catre OIPA catre autoritatile administratiei
de stat in ceea ce priveste imbunatatirea si sprijinul primit din partea mediului legislativ, a eficientei economice
pe filiera cerealelor; va creste eficienta economica pe intreaga filiera a cerealelor si activitatea solicitantului va fi
sprijinita prin masuri si cadru legislativ propice.
- va beneficia de servicii de instruire si consultanta.
- contribuie la furnizarea si primirea de informatii din piata cerealelor, beneficiaza de analizele si prognozele
necesare orientarii productiei pentru a fi adaptate cerintelor consumatorilor si mediului extern, axandu-se pe
calitatea produselor si protectia consumatorilor; prin aceasta activitate solicitantul va fi sprijinit sa isi adapteze
standardele de calitate conform cerintelor pietei si legislatiei si permanent va primi ghidare si sprijin pe axa
cercetarii, evolutei tehnicii si a cerintelor mediului economico-legislativ - piata.
- va primi sprijin direct pentru comercializarea produselor, va beneficia de facilitarea contractelor si
tratativelor comerciale, accesul la export si gasirea de noi piete atat de desfacere cat si de achizitiiaprovizionare, mai ales ca activitatea solicitantului implica si colectarea cerealelor de la terti prin asigurarea
managemetul operatiunilor de depozitare.
- propune modalitati si participa la interactiunea Organizatiei cu administratia de stat prin care sa fie
ajustate si optimizate subventiile acordate producatorilor de pe filiera cerealelor; prin aceasta activitate,
solicitantul va fi sustinut sa-si creasca competitivitatea pe piata, putand concura cu produsele de pe piata tarilor
Uniunii Europene care in prezent beneifiaza de subventii mai ridicate si pot oferi produse cu pret mai scazut pe
piata.
2.8 Pentru proiectele care prevd investiii n energie regenerabil, in cazul utilizarii biomasei ca materia
prima folosita pentru obtinerea acesteia, se va prezenta modalitatea de obtinere a biomasei din unitatea proprie si
modul de folosinta, exclusiv in unitate, a energiei obtinute.
Prin proiectul de finantare de fata s-au prevazut investitii pentru producerea energiei din surse
regenerabile pentru functionarea investitiei FEADR, mai exact in panouri solare. Panourile solare utilizeaza
energia solara pentru producerea apei calde.
Panouri solare cu tuburi vidate superconductoare achizitionate prin proiect:
Panourile sunt realizate pe baza celor mai noi i modern tehnologii, avnd cel mai eficient transfer
energetic dintre toate echipamentele care produc energie termic in mod gratuit. Pierderile termice ale
35
panourilor solare cu tuburi vidate sunt practice inexistente, n schimb pot absorbi cldura i n cazul radiaiei
solare difuze (soare acoperit de nori), sau la temperature foarte sczute ale mediului extern.
Acestea sunt compuse din:
tuburi de sticl cu perei dubli, vidate, de tip termos care au dou funcii importante: asigur
izolaia termic a sistemului i mrete puterea de absorbie a radiaiei termice solare;
pipe termice din cupru, n interiorul crora are loc fenomenul de transformare a radiaiei
termice solare n energie termic;
schimbtor de cldur din cupru;
suportul metalic.
Panourile solare presurizate separate sunt uor de utilizat n toate aplicaiile tehnice care au la baz
transformarea radiaiei termice solare n energiei termic. Intregul sistem solar este presurizat, iar rezervorul de
deasupra tuburilor vidate are rolul schimbtorului de cldur. Rezervorul este izolat termic fa de mediul
exterior, cu poliuretan cu grosimea de 55 60 mm.
Principiul de transfer a energiei termice de la tuburile superconductoare la agentul termic se face prin
fenomenul de termosifonare n interiorul rezervorului schimbtor de cldur. Extragerea agentului termic din
rezervorul schimbtor de cldur ctre zona de consum se face n mod automat, utiliznd controler electronic
specializat, prin intermediul cruia se in sub control temperaturile n cadrul sistemului i staia de pompare.
Acumularea agentului termic se face n boilere separate montate n zona de consum.
Instalatia panourilor solare este compusa din cele patru panouri solare, statie solara, vas de expansiune si
tuburile grofrate ce transporta agentul termic. Instalatia solara se va racorda pe una din serpentinele boilerului
si va asigura necesarul de caldura pentru preparea apei calde menajere. Pentru perioada in care instalatia solara
nu acopera necesarul de caldura pentru prepararea apei calde, a doua serpentina va circula agent termic
furnizat de cazanul termic si va acoperi aceasta diferenta. Dilatatia agentului termic din instalatia solara este
preluata de un vas de expansiune tip inchis cu membrane elastica. Statia solara va comanda pornirea/oprirea
pompei de circulatie functie de temperatura intrare/iesire boiler. Boilerul este prevazut suplimentar cu o
rezistenta electrica de 2,5 kW ce va ajuta la obtinerea apei calde de consum in parametrii doriti daca cazanul
este oprit (perioada calda a anului) si agentul termic furnizat de instalatia solara este insuficient
2.9 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru

valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului
Se vor prezenta cantitatile de materie prima achizitionate de la terti, iar in cazul in care solicitantul detine
exploatatie agricola, se vor prezenta cantitatile de materie prima din productie proprie, care, pentru obtinerea
de punctaj la criteriul de selectie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a)- cel putin 10% dar nu mai mult de 50%, din materie prima procesata/depozitata sa provina din productia
proprie, cu exceptia sectorului vin cu indicatie geografica,
b) pentru sectorul vin cu indicatie geografica, materia prima achizitionata de la terti poate fi cuprinsa intre 5% si
15%;
Pentru stabilirea cantitatilor de materie prima din productie proprie, se vor lua in calcul cantitatile din
adeverinta DAJ pentru cantitatea de materie prima obtinuta in anul anterior depunerii cererii de finantare, iar in
cazul sectorului vin, cantitatile de struguri obtinuti in anul anterior depunerii cererii de finantare din Autorizatia
de producator de struguri destinati obtinerii de vinuri cu indicatie geografica, eliberata de ONVPV (Oficiul
National al Viei si Produselor Vitivinicole).
36
Descrierea pieei de aprovizionare a societii:

a. In ceea ce priveste activitatea agricola a societatii (exploatarea fermei vegetale culturi de camp si
cartofi detinute de SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL, in suprafata totala inclusiv pasuni si plante nutret de
258,35 ha teren arabil), societatea se aprovizioneaza de la diversi furnizori de pe pia cu:
- materiile prime (semine pentru culturile de porumb, gru, floarea soarelui, cartof),
- materiale consumabile (ngrminte, pesticide, erbicide, fungicide),
- alte materiale (combustibil, piese de schimb) necesare desfasurarii activitatii.
b. In ceea ce priveste activitatea aferenta exploatarii investitiei realizata prin proiect - depozitul de
cereale cu receptie sortare uscare:
- materiile prime intrate in depozit vor fi cerealele (grau, porumb, soia) achizitionate de la terti pe de o
parte si produse in exploatatia agricola proprie pe de alta parte, per total in proportie de 100% provenind din
judetul Suceava unde se realizeaza investitia;
- alti furnizori: vor fi reprezentati de furnizorii de utilitati (energie electrica).
Inregistrarea cerealelor in etapa receptiei de la terti se va realiza pe baza documentelor de receptie,
precum aviz de insotire a marfii, avize de expeditie, facturi fiscale, borderouri de achizitii, iar calcularea valorii
de achizitie a acestora se va realiza conform STAS-urilor la care se raporteaza calitatea cerealelor, plata
produsului la primire (si la livrare) realizandu-se la produsul util de plata.
Fiecare furnizor isi va dezvolta n relatia cu beneficiarul o politic de preturi proprie. Preturile se
negociaz intre parti n functie de calitatea si cantitatea marfii furnizate si termenele si modalitatile de plata si
livrare.
Termenele de livrare pentru materiile prime folosite n producie sunt scurte, pn la 30 de zile. n ceea
ce privete termenele de plat acestea variaz, ajungand pn la 90 de zile. Plata ctre furnizorii societii se
realizeaz pe baz de virament. n cadrul previziunilor financiare aferente proiectului, s-a considerat c plata
ctre furnizori se va realiza in cel mai scurt timp de la achizitionarea produselor.
Riscuri i dificulti n aprovizionarea cu materii prime, inclusiv caracteristicile de sezonalitate:
Solicitantul nu se va confrunta cu riscuri i dificulti n privina aprovizionrii cu materii prime necesare
desfaurrii activitii. Societatea va colabora n bune condiii cu furnizorii respectndu-i obligatiile fa de
acetia i termenele de plat stabilite. De asemenea societatea are un grad sczut de sensibilitate fa de
schimbrile pieei aspect datorat experienei de care beneficiaz n domeniu.
In ceea ce priveste achizitia materiilor prime pentru depozit (a cerealelor de la terti) nu se estimeaza
riscuri si dificultati intrucat in judetul Suceava exista materie prima disponibila si nu exista suficiente capacitati
de depozitare cereale moderne si adaptate necesitatilor pietei, astfel ca investitia vine in intampinarea cererii
mari existente pe piata.
n ceea ce privete caracterul sezonier al achiziiilor de la furnizori:
- perioada de vrf n cazul lucrrilor pentru culturile vegetale se desfoar ntre lunile martie octombrie,
interval n care se realizeaz semnarea culturilor, realizarea lucrrilor de ntreinere i recoltarea acestora
- achizitia cerealelor de la terti si receptia acestora in depozitul FEADR se va efectua in lunile iulie-august (in
cazul graului) si in lunile septembrie-noiembrie (in cazul porumbului, si eventual soia, floarea soarelui, rapita).
37
Denumire furnizor de
materii prime/materiale
auxiliare/produse/servicii
SC AECTRA
AGROCHEMICALS SRL
SC BALTIG COM SRL
SC GRUP KMS SRL
SC REDOXIM SRL
SC COMFERT SRL
SC SOLANA CARTOF SRL
SC PROD IMPEX SRL

PF CALINCIUC TRAIAN
PF UNGUREANU DUMITRU
PF CHIRIAC GHEORGHE
NORD INTERMED
CONSULTING GROUP SRL
Si Alti producatori agricoli
de cereale din judetul
Suceava
SC OMV PETROM SA
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Adresa
Produs furnizat Valoare aproximativa
si cantitate
Pentru anul I de
aproximativa
prognoza
-Leios.Odii 341-345, sector 1,
Ingrasaminte,
Bucureti
pesticide
242.244,90
Rdui Str. Simion Brnuiu
Ingrasaminte
nr.41, jud. Suceava
Com. Dornesti, jud. Suceava
Ingrasaminte
Str. Iacob Zadik nr.1, Suceva,
Pesticide
jud. Suceava
Str. Universitatii nr. 5,
Suceava, jud. Suceava
Bacau, CALEA MOINESTI 34,
Pesticide
jud BACAU
Brasov, Str. 13 Decembrie,
Seminte culturi
81.036,00
nr. 22, Sc. B, Ap.13, jud.
BRASOV
Suceava, jud. SUCEAVA
1.312.837,50
Materie prima
Com. Balcauti, jud. SUCEAVA
cereale
colectate
pentru
sectia FEADR
Com. Dornesti, jud. SUCEAVA
Calea Dorobantilor nr. 239,

Bucuresti
TOTAL
Combustibil
Motorina
% din
total
achizitii
12,55%
4,20%
68%
294.431,28
15,25%
1.930.549,68
100%
Prezentarea cantitatilor de materie prima cereale (grau, porumb, soia) tone ce urmeaza a fi
achizitionate de la terti, in vederea conditionarii-depozitarii, anual in fiecare din cei 5 ani de prognoza:
Produs
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
grau
695,85
637,25
529,25
595,85
695,85
porumb
479,25
504,25
504,25
754,25
629,25
soia
749,25
778,20
875,25
659,25
659,25
Intrucat solicitantul detine exploatatie agricola proprie, in continuare sunt prezentate cantitatile de
materie prima cereale TONE previzionate a fi obtinute anual din productie proprie si depozitateconditionate ca materie prima in sectia FEADR:
Anul 2011 cf
Productie proprie cereale
adresa DADR*
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
grau
573,50
233,40
292,00
400,00
333,40
233,40
porumb
112,60
450,00
425,00
425,00
175,00
300,00
soia
180,00
151,05
54,00
270,00
270,00
Total
863,40
868,05
879,00
778,40
803,40
*s-au luat in calcul cantitatile din adeverinta DAJ pentru cantitatea de materie prima obtinuta in anul anterior
depunerii cererii de finantare
38
Procentul / ponderea din materia prima cereale depozitata in sectia FEADR ce este produsa si provine
din exploatatia agricola proprie a solicitantului:
% din materia prima cereale
depozitata ce provine din
productia proprie
%
ANUL 2011
conf adresa
DADR
24,6112%
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
de
de
de
de
de
prognoza prognoza prognoza prognoza prognoza
30,97%
31,14%
31,53%
27,92%
28,82%
Piaa de desfacere a solicitantului:

Conditii de calitate pentru livrare:
La incheierea tranzactiei comerciale, partile vor stabili conditiile de calitate pe care cerealele trebuie sa
le indeplineasca la agreerea calitativa a marfii.
Conditiile de calitate pentru livrarea cerealelor sunt reglementate prin STAS-uri de conditii tehnice,
pentru livrarea produselor la clienti (mori, fabrici de bere, fabrici de ulei etc.).
Astfel, la incheierea tranzactiei se va specifica la care din sortimente se face referire, de exemplu:
Porumb boabe pentru consum alimentar STAS 5447-72, Porumb boabe pentru scopuri industriale STAS 608-59.
Marfa va fi reprezentata prin mostre, care constituie media lotului care face obiectul tranzactiei,
vanzatorul obligandu-se sa predea si cumparatorul sa preia marfa in conditiile de calitate reprezentate.
Segmentele de pia crora li se adreseaz produsele solicitantului:
Produsele comercializate de sectia de conditionare depozitare FEADR (porumb, gru, floarea soarelui,
rapi, soia) vor fi comercializate pe piaa Business-to-Business, piaa potenial a societii fiind format din:
Producia de gru si porumb:
firme care desfoar activiti de morrit i panificaie si alte activitati de procesare produse alimentare
rezultate din porumb si grau;
distribuitori/intermediari in comertul cu cereale;
Producia de floarea soarelui:
firme care au ca obiect de activitate producerea uleiurilor pentru consum;
firme care produc semine de floarea soarelui, alti distribuitori;
Producia de rapi:
firme care au ca obiect de activitate producerea uleiurilor industriale din rapi;
firme care au ca obiect de activitate producerea de combustibili alternativi din rapi, alti distribuitori;
Producia de soia:
firme care au ca obiect de activitate fabricarea produselor alimentare din soia;
alti distribuitori.
Potentiali clienti:
Nr.crt
1
2
3
4
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Client (Denumire si adresa)
Valoare
Pentru anul I de prognoza
-Lei SC AGRODEN SRL
Pitesti, judetul Arges
SC AGRODENTRANS SRL
Pitesti, judetul Arges
SC CONFERT SRL Bacau
3.298.893
SC AGRAL STAR SRL
% din vanzari
100%
39
Piatra Neamt, jud. Neamt

SC COMCEREAL SA
Str. Randunicii nr. 8, Botosani, jud.
Botosani
SC ENACHE MORARIT SRL
Calea Basarabiei nr. 96B, loc. Husi, jud.
Vaslui
Alti distribuitori/procesatori cereale,
cartofi
Descrierea canalelor de distribuie: Societatea va utiliza canale de distributie directe; producia

depozitata va fi livrata direct clienilor persoane juridice din silozurile de depozitare, iar transportul va fi asigurat
de catre clienti.
Termene de plat i de livrare a produselor: n relaiile contractuale cu clienii solicitantul va lucra cu
livrarea i plata pe loc sau in termene scurte, prin virament.
Strategia de promovare: Politica firmei n ceea ce privete strategia de promovare este de a crea o
relaie de colaborare pe termen lung cu clienii persoane juridice. De aseamenea, societatea va promova n
rndul clienilor politica firmei de a oferi produse superioare din punct de vedere calitativ. Toate acestea vor
avea ca rezultat creterea cererii de cereale care va conduce la creterea profitabilitii societii. Societatea
detine avantajul experientei in domeniu ca producator de cereale.
Analiza concurenei:
La nivelul judeului Suceava, societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL va avea un numar redus de
concureni direci (societati care detin depozite moderne de cereale cu capacitate de receptie-cantarire, analiza,
selectare, uscare, insilozare in conditii de aerare, temperatura, umiditate controlate pentru prelungirea in
conditii de calitate superioara a duratei de pastrare a produselor), in prezent existand un numar de 53 de
depozite autorizate de cereale cu o capacitate totala la nivel de judet de 32.000 tone, din care doar o parte au si
capacitate de conditionare cereale si niciun depozit in curs de realizare.
Concurenta nu va fi una directa si puternica avand in vedere mai ales capacitatea scazuta de depozitare
existenta la nivel de judet raportata la productia totala de cereale anuala a judetului:
40
SITUAIE CENTRALIZATOARE A OPERATORILOR ECONOMICI CARE EXPLOATEAZ SPAII DE

DEPOZITARE AUTORIZATE IN JUDETUL SUCEAVA la nivelul anului 2012
41
42
Impactul proiectului asupra dezvoltrii zonei i a mediului de afaceri:

Proiectul de investiie de fa va avea impact faviorabil asupra dezvoltrii zonei i a mediului de afaceri
ntruct:
43
va contribui la creterea veniturilor la bugetul local, ca efect al dezvoltrii mediului de afaceri;

prin implementarea proiectului i achiziionarea de tehnologii moferne i performante, se va asigura o mai
buna protectie a mediului inconjurator;
va contribui la o mai bun valorificare a potenialului natural i agricol zonal i la creterea productivitatii si
imbunatatirea calitatii produciei de cereale n zona judeului Suceava, implicit n zona Moldovei;
va contribui la creterea standardelor de performan, modernizare, dotare tehnologic i eficien pentru
societiile ce depoziteaza cereale din zona n care se implementeaz proiectul (judeul Suceava);
va contribui la creterea economic a zonei i implicit la creterea nivelului de trai;
va contribui la creterea economic a agenilor economici parteneri ai firmei, att n amonte ct i n aval
(clieni ai firmei i furnizori ai firmei);
va contribui la crearea unor condiii obiective pentru penetrarea pieei comunitare;
va asigura condiii de munc mai bune pentru salariaii societii;
prin propagarea efectelor proiectului, se vor genera noi surse de finanare pentru dezvoltarea altor proiecte de
investiie.
44
3. Date tehnice ale investitiei

3.1 Date generale
3.1.1 Zona i amplasamentul (regiunea, judeul, localitatea) investitiei, suprafaa i situaia juridic ale
terenului care urmeaz s fie ocupat (definitive i/sau temporar) de lucrare
Amplasament: sat. Negostina, Com. Balcauti, jud. Suceava
Terenul pe care urmeaza sa se realizeze investitia se afla n Judetul Suceava, comuna Balcauti, sat Negostina i
are o suprafata de 25919 mp. Imobilul este proprietatea societatii S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L., in
baza contractului de vanzare-cumparare nr. 772/24.05.2002. Intabulare drept de proprietate, dobandit prin
conventie, cota actuala 1/1.
Folosinta actuala a terenului este curti constructii.
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice,
nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o impune
Pe baza observaiilor efectuate n teren, prin lucrrile geotehnice executate, a rezultatelor de laborator
i literaturii de specialitate consultate, ns i n funcie de particularitile constructive i tehnologice ale
obiectivului care urmeaz a se realiza, se pot afirma urmtoarele:
pachetul de fundare este prezentat n fia de stratificaie a lucrrilor geotehnice executate;
amplasamentul nu are valori geotehnice critice, nefiind probleme de stabilitate;
formaiunile geologice descrise, prezint o portan medie, cu excepia solului vegetal, iar
compoziia petrografic i granulometric este favorabil executrii lucrrilor.
Menionm c, pe probele geotehnice prelevate din lucrrile geotehnice executate sa efectuat analiza
granulometric, iar rezultatele obinute ncadreaz materialul n categoria argil, care prezint urmtoarele
procente ale fraciunile granulometrice:
Foraj geotehnic nr.3.
d<0,002 mm = 54% (argil coloidal);
0,002<d<0,005 mm
= 8% (argil);
0,005<d<0,05 mm
= 28% (praf);
0,05<d<0,2 mm
= 8% (nisip fin);
0,2<d<0,5 mm
= 2% (nisip mijlociu).
d<0,002 mm = 47% (argil coloidal);
0,002<d<0,005 mm
= 11% (argil);
0,005<d<0,05 mm
= 33% (praf);
0,05<d<0,2 mm
= 7% (nisip fin);
0,2<d<0,5 mm
= 2% (nisip mijlociu).
Observaiile efectuate n teren i rezultatele ncercrilor de laborator arat c: pachetul rocilor
cuaternare este reprezentat prin argil, care conine urmtorii componeni (compoziie medie):
A = 62%;
P = 28%;
N = 10%, n care coninutul de argil coloidal (A2) = 54%.
A = 58%;
45
P = 33%;
N = 9%, n care coninutul de argil coloidal (A2) = 47%.
Umiditate natural. Limite de plasticitate.
limitele de plasticitate au fost determinate prin metoda mediilor absorbante i cupa Casagrande,
obinndu-se urmtoarele valori:
umiditatea natural (W) = 35,20%.
limit de plasticitate inferioar (WP) = 23,75%;
limit superioar de plasticitate (WL) = 67,80%;
indice de plasticitate (Ip) = 44,05%;
indice de consisten (Ic) = 0,74: depozit geologic ncadrat n domeniului plastic consistent spre vrtos.
umiditatea natural (W) = 26,31%.
limit de plasticitate inferioar (WP) = 16,36%;
limit superioar de plasticitate (WL) = 50,68%;
indice de plasticitate (Ip) = 34,32%;
indice de consisten (Ic) = 0,71: depozit geologic ncadrat n domeniului plastic consistent spre vrtos.
Caracteristicile de stare prezint urmtoarele valori:
greutatea volumetric n stare natural ( w)=18,26 KN/mc;
greutatea volumetric n stare uscat ( d)=13,51 KN/mc;
porozitatea (n)= 49,18%;
indicele porilor (e) = 0,968;
gradul de saturare (Sr)=0,985.
greutatea volumetric n stare natural ( w)=19,40 KN/mc;
greutatea volumetric n stare uscat ( d)=15,36 KN/mc;
porozitatea (n)= 42,22%;
indicele porilor (e) = 0,731;
gradul de saturare (Sr)=0,975.
Pe baza acestor rezultate n conformitate cu prevederile STAS 3300/1-85, anexa C, tabelul 8 am
interpolat valorile parametrilor rezistenei la forfecare: = 14, c = 33,76 kPa.
Calculul presiunilor
Calculul presiunilor caracteristice terenului de fundare s-a efectuat conform STAS 3300/1-85 i 3300/285.
A. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor
convenionale
La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare, pe baza presiunilor convenionale, trebuie s
se respecte condiiile:
La ncrcri centrice: Pef < Pconv i Pef < 1,2 Pconv;
La ncrcri cu:
excentriciti dup o singur direcie:
- Pef max < 1,2 Pconv, n gruparea fundamental;
46
- Pef max < 1,4 Pconv n gruparea special;

excentriciti dup ambele direcii:
- Pef max < 1,4 Pconv, n gruparea fundamental;
- Pef max < 1,6 Pconv n gruparea special, n care:
Pef, Pef presiunea medie vertical pe talpa fundaiei provenit din ncrcrile de calcul din gruparea
fundamental, respectiv din gruparea special;
Pconv presiunea convenional de calcul;
Pef max, Pef max presiunea efectiv maxim pe talpa fundaiei provenit din ncrcrile de calcul din
gruparea fundamental, respectiv din gruparea special;
Pentru pmnturi foarte compresibile stabilirea preliminar a dimensiunilor fundaiei se poate face pe
baza valorilor Pconv minime din clasa respectiv de pmnt, dar este obligatorie verificarea ulterioar la strile
limit de deformaie (Ppl) i de capacitate portant (Pcr).
n categoria pmnturilor foarte compresibile sunt cuprinse: nisipurile afnate i pmnturile coezive
(argiloase) cu Ic < 0,5 sau cu e > 0.90.
Presiunile convenionale se determin lund n considerare valorile de baz, Pconv. de baz, din tabele.
Valorile de baz din tabele corespund cu presiunile convenionale, pentru limea tlpii B = 1m i
adncimea de fundare Df = 2,0 m.
Pentru cazul de fa: Ip = 34,32%, Ic = 0,71, e = 0,731 i Pconv. de baz = 376,37 kPa:
Pconv. = Pconv. de baz + CB + CD
- pentru B = 10,63 m i Df = 1,65 m (fundare sub adncimea maxim de nghe de 1,10 m adncime, fa
de CTN pe pern de balast de 0,30 m i radier de beton armat de 0,25 m grosime) se fac coreciile impuse de
adncimea i ltimea fundaiei:
CB = 0,2 x Pconv. de baz = 0,2 x 376,37 = 75,27 kPa
CD = Pconv. de baz x(Df 2)/4 = 376,37 x (-0,0875) = (-32,93) kPa
Pconv = Pconv. de baz + CB + CD = 376,37 + 75,27 + (-32,93) = 418,71 kPa
Pef = Pef 1,2 x Pconv 1,2 x 418,71 502,45 kPa
Pef = 216,21 kPa 502,45 kPa.
B. Calculul terenului de fundare la starea limit de deformaii (Ppl)
Pentru efectuarea calculului trebuie ndeplinite condiiile:
pentru fundaii ncrcate centric: Pef < Ppl;
pentru fundaii ncrcate excentric: Pef < Ppl; Pef max < 1,2 Ppl; Pef max < 1,4
Ppl, n care:
Pef presiunea vertical pe talpa fundaiei, provenit din ncrcrile de calcul din gruparea fundamental;
Pef max presiunea vertical maxim pe talpa fundaiei provenit din ncrcrile de calcul din gruparea
fundamental, n cazul excentricitii dup o singur direcie;
Pef max presiunea vertical maxim pe talpa fundaiei provenit din ncrcrile de calcul din gruparea
fundamental, n cazul excentricitii dup ambele direcii;
Ppl presiunea corespunztoare unei extinderi limitate a zonei plastice n terenul de fundare.
Pentru fundaii de form dreptunghiular n plan Ppl se calculeaz cu relaia:
- pentru construcii fr subsol:
Ppl = ml (*B*N1 + q*N2 + c*N3) kPa
- pentru construcii cu subsol:
Ppl = ml (*B*N1 + (2qe+qi)/3*N2 + c*N3) kPa, n care:
ml coeficient al condiiilor de lucru;
47
media ponderat a greutii volumetrice de calcul a straturilor de sub fundaie cuprinse pe o adncime
de B/4 msurat de la talpa fundaiei (kN/mc);
B latura mic a fundaiei (m);
q suprasarcina de calcul la nivelul tlpii fundaiei, lateral de fundaie (kPa);
qe, qi - suprasarcina de calcul la nivelul tlpii fundaiei la exteriorul i respectiv interiorul fundaiei de subsol
(kPa);
c valoarea de calcul a coeziunii stratului de sub talpa fundaiei, (kPa);
N1, N2, N3 coeficieni adimensionali n funcie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioar a
terenului de sub talpa fundaiei.
Presiunea plastic s-a calculat n conformitate cu STAS 3300/1-85 i 3300/2-85, pentru construcii fr
subsol n condiiile: ml = 1,4; = 19,40 kN/mc; B = 10,63 m; = 14; N1 = 0,29; N2 = 2,17; N3 = 4,69; c = 33,76
kPa, obinndu-se urmtoarea valoare:
Ppl = 361,37kPa
C. Calculul terenului de fundare la starea limit de capacitate portant (Pcr)
Pentru calculul terenului la starea limit de capacitate portant trebuie s asigure respectarea condiiei:
Q < m*R,
n care:
Q ncrcarea de calcul asupra terenului de fundare provenit din aciunile gruprilor speciale; aceasta poate fi
de natura unei presiuni efective, fora de alunecare, moment de rsturnare, etc;
R capacitatea portant de calcul a terenului de fundare; poate fi de natura unei presiuni critice, rezisten la
forfecare, moment de stabilitate, etc;
m coeficient al condiiilor de lucru.
Cnd rezultanta ncrcrii de calcul prezint o nclinare fa de vertical mai mic de 5 i n condiiile
unei stratificaii aproximativ orizontale, presiunea critic se poate calcula cu relaia: Pcr = * B * N * + q *
Nq * q + c * Nc * c, kPa, n care:
greutatea volumetric a straturilor de pmnt de sub talpa fundaiei (kN/mc);
B limea redus a tlpii fundaiei (m);
N, Nq, Nc coeficieni de capacitate portant care depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare
intern, * al straturilor de sub talpa fundaiei;
q suprasarcina de calcul la nivelul tlpii fundaiei, lateral de fundaie (kPa);
c valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pmnt de sub talpa fundaiei, (kPa);
, q, c coeficieni de form ai tlpii fundaiei.
Presiunea critic s-a calculat n conformitate cu STAS 3300/1-85 i 3300/2-85, obinndu-se urmtoarea
valoare:
Pcrt = 620,04 kPa.
Menionm c la calcularea presiunii efective s-a inut cont de greutatea silozului dat de furnizor
818,154 daN/mc, de ncrcarea dat de perna de balast i radierul din beton armat i nu s-au luat n calcul
ncrcrile date de zpad, vnt i cutremure.
Concluzii i recomandri
Avnd n vedere lipsa proceselor naturale de degradare (active), denivelarea foarte mic a suprafeei
terenului, formaiunile geologice componente, nivelul hidrostatic ridicat, direcia de curgere i sensul drenajului
apei subterane, zona studiat este stabil din punct de vedere geomecanic.
De asemenea, pe baza rezultatelor obinute n teren (lucrrile geotehnice executate i prezentate n
aceast D.T.), a celor de laborator, consemnate n prezenta DT dar i a literaturii de specialitate referitoare la
48
zon, avnd n vedere i particularitile constructive i tehnologice ale obiectivului care urmeaz a se realiza,
suntem n msur s recomandm urmtoarele:
silozurile se vor funda sub adncimea maxim de nghe (considerat pentru aceast regiune la 1,10 m
fa de CTN, conform STAS 6054/77), pe stratul de argil cafenie, cenuie, verzuie cu intercalaii feruginoase,
plastic consistent spre vrtoas la 1,65 m adncime pe pern de balast de 0,30 m i radier de beton armat de
0,25 m grosime;
pentru centrala termic recomandm ca fundarea s se realizeze sub adncimea maxim de nghe
(considerat pentru aceast regiune la 1,10 m fa de CTN, conform STAS 6054/77), pe stratul de argil gras
negricioas, plastic consistent spre vrtoas la adncimea minim de fundare de 1,20 m, fa de CTN (fundaie
continu).
dup realizarea pernei compactate de balast nainte de a turna radierul recomandm utilizarea unei
folii de plastic pentru a mpiedica infiltrarea laptelui de ciment n balast, dup care se va turna o sap i apoi se
va monta armtura;
nivelul hidrostatic (NH) msurat n amplasament este situat la 1,65-1,90 m adncime, cu posibile
variaii sezoniere (creteri n timpul sezoanelor ploioase, inclusiv la topirea zpezilor i scderi n timpul
sezoanelor secetoase) i multianuale. La execuia spturilor sub nivelul hidrostatic se vor prevedea
epuismente.
terenul se ncadreaz n urmtoarele tipuri de pmnt, pe baza clasificrii pmnturilor conform STAS
1243 (tabel nr.1.) n:
sol vegetal = P5;
argil = P5; sau n conformitate cu Indicativul de terasamente (Ts 81) n
urmtoarele categorii:
- sol vegetal n teren mijlociu;
- argil n teren tare, iar ca sptur mecanizat n categoria a II-a;
la executarea spturilor deschise pentru fundaie (depesc 1,00 m adncime), se impun lucrri de
susinere provizorii, adecvate, pentru a se mpiedica prbuirea pereilor excavaiei, inclusiv a accidentelor
umane, respectndu-se: legea Proteciei Muncii nr.90/1996 (republicat2001), Norme generale de
Protecia Muncii, Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii emis de M.L.P.A.T. prin Ordin
nr.59/N93 din 24.08.1999;
Conform prevederilor normativului P100/1-2006, amplasamentul se ncadreaz la urmtoarele
categorii:
- acceleraia terenului .............................................................ag = 0,16;
- perioada de col ....................................................................Tc = 0,7 sec;
- regiunea este ncadrat n gradul 72 de zonare seismic dup scara MSK.
Conform normativelor: GT 035/2002 i NP074/2002, lucrrile proiectate se ncadreaz n categoria
geotehnic 2, avnd risc geotehnic moderat (10 puncte).
Pentru evitarea infiltrrii apelor de suprafa la cota de fundare vor fi luate urmtoarele msuri:
sistematizarea vertical i n plan a amplasamentului pentru asigurarea colectrii i evacurii rapide de
pe ntreaga suprafa supus construirii a apelor provenite din precipitaii;
spturile vor fi prevzute cu bae care s permit colectarea i evacuarea rapid a apelor provenite
din precipitaii pe toat durata execuiei, astfel nct stratul de beton s fie turnat pe teren uscat;
executarea trotuarelor etane n jurul construciei, cu limea minim de 1,0 m, vor avea panta de 2%,
orientat spre exterior, acestea fiind echipate cu rigole etane pentru colectarea i evacuarea apelor provenite
din precipitaiile czute n amplasament.
49
Menionm c, la execuia lucrrilor trebuie s fie respectate normele de protecie a muncii i P.S.I.,
precum i cele prevzute n Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii aprobat de M.L.P.A.T.
prin Ordin nr. 9/N-93.
Amintim c, pe parcursul executrii lucrrilor se va realiza monitorizarea acestora, conform prevederilor
din ghid GT 035-2002 (2.5) prin care s se adapteze dac este necesar detaliile de execuie n funcie de
condiiile geotehnice ntlnite i comportarea lucrrilor n faza de construcie.
Prezentul studiu geotehnic este definitiv pentru amplasamentul cercetat, iar valorile proiectate sunt
obligatorii de respectat la proiectare i execuie, impunndu-se asisten tehnic de ctre personal de
specialitate. Recepia spturilor va fi realizat n prezena ntocmitorului acestei D.T., consemnndu se n
,,Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare, existent n amplasament (faza fundamental).
Prezentele condiii de fundare sunt definitive i servesc tuturor fazelor de proiectare, ns la apariia
unor situaii neprevzute, acestea vor fi comunicate proiectantului, pentru reexaminarea soluiilor propuse.
Recomandarea final se refer la interzicerea utilizrii caracteristicilor, valorilor, msurilor i
recomandrilor pentru alte amplasamnte de lucrri, pentru cele limitrofe.
Hidrologic, amplasamentul se ncadreaz n bazinul hidrografic al rului Siret, zona fiind drenat prin
afluenii si de dreapta (Valea Zvalina, Valea Solone, Horai et al.).
Aceti aflueni se ncadreaz n tipul de deal i podi, cu perioade de ape mari provenite din topirea
zpezilor (lunile II i III) sau a ploilor convective (lunile V, VI i VII) i ape mici toamna i iarna, datorate
alimentrii subterane foarte reduse.
Regimul hidrologic se ncadreaz n tipul de regim hidric pluvio nivo subteran (ape mari n timpul
primverii i verii), dar unii aflueni seac n timpul toamnei i iernii. Bilanul hidric este ncadrat n provincia est
european, fiind intermediar ntre cel ponto getic i carpatic, caracterizndu-se printr-o umiditate variabil,
care se coreleaz cu orografia i umiditatea climatic.
Hidrogeologic, zona se ncadreaz n tipul Ape subterane situate n esurile aluviale care n cazul
nostru formeaz un important rezervor de ap subteran ce constituie apele freatice (strate acvifere lipsite de
presiune).
Acest tip de ap subteran prezint o zon de alimentare (partea inferioar a versanilor) i una de
descrcare (zona de contact ntre versant i es), fiind drenate n mod natural i constituind:
ape suprafreatice, prezint un regim temporar i caracter lenticular, deoarece sunt cantonate n
nveliul de sol vegetal, din care cauz prezint debite mici (sub 0,1 l/s), influenat puternic de variaiile
sezoniere ale precipitaiilor atmosferice;
ape freatice, acumulate n orizontul de materiale aluvionare, alctuite din bolovniuri, pietriuri i
nisipuri (roci cu o capacitate superioar de nmagazinare a apei). Aceste ape sunt alimentate din precipitaii i
lateral din unitile hidrogeologice superioare, fiind influenate de variaia n timp i spaiu a elementelor
climatice. Permeabilitate ridicat a rocilor esului, la care se adaug i pantele mici de scurgere, permit o
infiltrare rapid i intens a apelor meteorice, determinnd sporirea continu a rezervelor subterane.
Substratul depozitelor aluvionare de vrst holocen este format din argile i marne de vrst
sarmaian (Volhinian inferior) care sunt impermeabile i permit staionarea rezervelor de ap.
ape subterane de adncime, prezint o mineralizare slab pn la accentuat, deoarece acestea sunt
localizate n rocile detritice de vrst sarmaian, care le imprim particulariti termochimice proprii.
Datorit condiiilor climatice, nivelul apei subterane prezint o mobilitate moderat, nscriindu-se n
urmtoarele faze caracteristice:
faza de relativ stabilitate a nivelelor minime (iarna);
faza de cretere a nivelelor (martieiunie) ape nivopluviale;
faza de relativ stabilitate a nivelelor maxime (iunie-iulie);
50
faza de scdere general a nivelelor (augustnoiembrie).

n general apa subteran apare la adncimi diferite, n funcie de morfografie (versani sau treapt de
lunc). fiind situat n roci rezervor, cu permeabilitate sczut, de tip argile, argile prfoase i pietriuri,
scurgerea subteran prezentnd o direcie spre est sud est.
Zona studiat este ncadrat n subunitatea geografic a versanilor i culoarului morfologic al rului
Siret, care prezint strate acvifere localizate n aluviuni (treapta de lunc i terase), depozitele nisipo
argiloase ale versanilor i conurilor de dejecie ale torenilor. De asemenea, dispunerea monoclinal a
formaiunilor geologice (permeabile i impermeabile) constituie condiia acumulrii apelor subterane,
alimentate n principal din precipitaii i reeaua hidrografic.
Caracterizarea climatic i microclimatic a zonei
Condiiile climatice definesc un climat temperat-continental moderat (n unii ani prezint i nuane
excesive), care se reflect n distribuia temperaturilor i precipitaiilor (variaii termice, diurne, anuale i
multianuale).
Condiiile climatice (factorii climatici i elementele climatice), influeneaz direct peisajul geografic i
particularitile sale geomorfologice, regimul hidrologic i hidrogeologic, nveliul vegetal i tipurile de sol,
inclusiv activitile antropice.
Acest climat prezint schimbri lente de temperatur i inversiuni termice, nuan care corespunde
tipului climatic propriu Podiului Sucevei (districtul climatic nordic al Podiului Moldovei) i caracterizat prin
urmtorii factori climatogeni:
radiaia solar total = 112,5-115 kcal/cm2/an (83 kcal/cm2 revine semestrului cald i 31 kcal/cm2,
semestrului rece), nregistrndu-se n luna VII, 15 kcal/cm2 i sub 3 kcal/cm2 n luna XII;
dinamica atmosferei, reprezentat prin anticiclonul azoric i siberian (natur dinamic), ciclonul
islandez i nord mediteranean;
structura suprafeei subiacente (active), determin geneza climatelor locale.
Elemente climatice
Modificarea factorilor climatogeni n arealul zonei, inclusiv oscilaia acestora n timp, determin modul
de variaie al urmtoarelor elemente climatice:
temperatura aerului (cel mai important parametru) este determinat de urmtorul complex de
factori: radiaia solar, circulaia general a atmosferei i particularitile pe care le dau condiiile fizicogeografice regionale i locale.
Particularitile regimului temperaturii aerului sunt caracteristice zonei temperate, supuse influenelor
locale de relief, vegetaie, hidrografie, factor antropic etc., iar expresia continentalismului este dat de
amplitudinile termice ale temperaturilor medii i absolute ale aerului (neuniforme de la an la an), nregistrnduse abateri de la media multianual, astfel:
regimul lunar, multianual i amplitudinea multianual, prezint un curs normal, deoarece descriu o
curb ascendent, n prima jumtate a anului i apoi descendent, valori prezentate n urmtorul tabel (anii
1961-2004):
Speci Luni/valoarea lunar (C)
Media
Anotimpuri
ficai
multian
I
II
III
IV V
VI
VII VIII IX
X
XI
XII
P
V
T
e
ual
Valor 6, 10, 16, 18, 17, 12, 13,
6,
2,7
2,7
7,1
17,5 9,5
i
2,6 5,0
9
8
6
9
0
9
0
3,2
8
amplitudinea medie termic multianual = 23,9C,prezentnd o temperatur medie
lunar pozitiv (18,9Ciulie) i negativ (-5,0Cfebruarie), ncadreaz zona n regimul
I
3,6
51
climatic cu amplitudini termice mari (pol al frigului: climat temperat continental de nuan excesiv).
Valorile nregistrate reflect continentalismul i excesivitatea climatului, impus i prin:
-temperatura maxim absolut = 37,1C (an 1961);
-temperatura minim absolut = -34,2C (an 1996);
-amplitudinea termic absolut = 71,3C.
Analiznd temperaturile medii lunare, observm c acestea se menin sub 0C (zile cu nghe), timp de 3
luni/an (I, II i XII), fiind datorate frecventelor invazii ale maselor de aer rece (origine euro-siberian i polar),
puternic continentalizate = 144,2 zile/an:
-zile de iarn (temperatur maxim 00C) = 41,9;
-zile de var (temperatur 250C) = 58;
-zile de tropicale (temperatur 300C) = 9,2.
ns, ncepnd din luna IV, ca urmare a creterii radiaiei solare, temperaturile devin pozitive,
nregistrnd creteri importante datorit bilanului caloric pozitiv al suprafeei subiacente.
Menionm c, se produc abateri de la valorile medii anuale, datorit inversiunilor de temperatur,
foarte frecvente n zon i datorate orografiei, fenomen ntlnit iarna, zona platoului structural, prezentnd
temperaturi mai ridicate cu 2-3C, fa de vi.
zile de nghe la sol = 178-180 zile/an (primul apare n decada a III-a a lunii IX, iar ultimul n decada a III-a
a lunii IV, sau prima decad a lunii V);
tensiunea vaporilor de ap (medie = 12,7 mb)
umiditatea medie relativ a aerului = 76%, repartizat pe anotimpuri astfel: P = 65%, V = 72%, T = 81% i
I = 86%;
nebulozitatea medie anual = 6,1 zecimi de cer (maxima = 7,41 n anotimpul rece, datorit ariilor
ciclonice i sistemelor frontale, minima de 4,8 nregistrndu-se la sfritul verii);
durata de strlucire a soarelui = 16001800 ore/an ( 1200-1300 ore n semestrul cald i 400-500 ore n
cel rece);
numr zile cu soare = 323 zile/an;
numr zile fr soare= 42 zile/an;
precipitaiile atmosferice, reprezint factorul care se reflect n geografia i economia
regiunii, iar cunoaterea cantitilor de precipitaii czute, regimul lor, frecvena, forma i intensitatea acestora,
prezint o dubl importan: climatologic i practic (agricultur, transporturi, turism etc.)
precipitaii medii anotimpuale = 593,7 mm (semestrul cald = 73,4%) i rece =26%);
precipitaii maxime anuale = 861,3 mm (an 1970);
precipitaii minime anuale = 510,9 mm (an 1962), difereniindu-se ani ploioi i secetoi, cantitatea
maxim lunar avnd valoarea de 168,3 mm.
Menionm c, precipitaiile czute sunt direct proporionale cu temperatura aerului, originea maselor
de aer, dinamica acestora, orografia i localizarea geografic a teritoriului, nregistrndu-se i averse importante:
-cantiti maxime n 24 h = 97,9 mm (7.09.1971);
-zile cu ploaie = 77 zile/an;
-zile cu ninsoare = 45 zile/an;
-zile cu strat de zpad = 70-80 zile/an;
52
-grosime strat de zpad = 20-100 cm, excepional 2 m n anul 1954;

-zile cu cantiti > 0,1 mm = 105,8 zile/an.
-regimul eolian, este influenat de poziia i intensitatea centrilor barici, orografie, altitudine i orientarea
reliefului (roza vnturilor maselor de aer este condiionat de aceste caracteristici), astfel:
-viteza medie = 3,1- 4,5 m/s (maxima 18 m/s, an 1967);
-frecvena vnturilor, este nregistrat n conformitate cu punctele cardinale i
intercardinale, elemente prezentate n urmtorul tabel:
Direcia
Frecvena (%)
Viteza (m/s)
N
2,6
3,4
NE
1,6
2,4
E
1,3
2,1
SE
14,2
3,9
S
1,8
2,4
SV
4,6
2,8
V
8,6
3,1
NV
29
5,7
Calm (%)
36,3
Furtuni se produc n timpul verii, dar i iarna (datorit crivului), viscole extrem de violente i nzpeziri, a
cror vitez poate depi 100 km/h.
De asemenea, se mai produc i urmtoarele fenomene hidrometeorologice (zile/an): brum (22,4),
grindin (cel mult 2), cea (10-12), burni (6-7), chiciur, polei, rou, lapovi (1-10) i mzriche (1-2).
Regionarea microclimatic este determinat de expoziia reliefului, altitudine, vegetaie, microrelief i
pante, impunnd separarea urmtoarelor topoclimate tipice:
topoclimatul albiei majore, aflat n direcia maselor de aer (dinamic atmosferic
accentuat), caracterizat prin temperaturi sczute iarna, umiditate ridicat, viteze ale vntului mai mari i
frecvente inversiuni termice;
topoclimatul versanilor nsorii, caracterizat prin insolaie accentuat, umiditate redus i
circulaie activ a aerului;
topoclimatul versanilor umbroi, caracterizat printr-o slab nsorire, umiditate
mai ridicat i frecvena mare a brumelor.
3.2 Caracteristicile principale ale construciilor
3.2.1 Pentru cldiri: deschideri, travei, aria construit, aria desfurat, numrul de niveluri i nlimea
acestora, volumul construit
Obiect 1: Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale
Constructia Sectie depozitare, conditionare, uscare cereale se va realiza pe teren proprietatea
beneficiarului. Pe teren exista cateva cladiri hale, magazie, cabina cantar.
In vederea realizarii investitiei este necesara desfiintarea partiala a peretilor silozului C23 pentru realizarea
liniei tehnologice specifice investitiei. Acest siloz a fost construit in 1983. In prezent acesta nu mai este necesar,
este abandonat si nu va mai fi utilizat in activitatea societatii; nefiind necesar s-a propus desfiintarea partiala in
vederea realizarii noii investitii productive. Peretii silozului C23 au structura din ziduri de beton armat de 2.50
m inaltime si fundatii continue sub ziduri.Se propune desfiintarea peretilor din beton armat ce fac parte din C23siloz pe o lungime de aproximativ 85.00 ml.
Silozurile si utilajele necesare in fluxul tehnologic vor fi amplasate pe o platforma betonata situata la
nord - est de cladirea C22 magazie, dimensiunile platformei, distantele pana la cladirile existente precum si
lungimile peretilor din beton armat care urmeaza a fi dezafectat C23 plan de situatie. Platforma betonata are
forma aproximativ dreptunghiulara in plan.
Silozurile de depozitare, conditionare, uscare au urmatoarele caracteristici:
Volum : 3x1239 mc
53
Diametru : 10,91 m
Inaltime perete siloz : 12,39 m
Inaltime la varf : 15,34 m
Parametri proiectare: coeficient seismic: 0,2g; Zapada: 250 Kg/mp; Vant: 144 Km/h
Specificatie : Pereti din otel european de inalta calitate cu galvanizare standard de 450
grame/m2, (pe ambele parti). Acoperis standard construit din tabla galvanizata. Stalpi si
racorduri otel european de inalta calitate cu galvanizare standard 350 grame/m2, G115,
sau in cazul racordurilor sudate galvanizare la cald.
Buncarul include : Placile ondulate ale peretilor si mastic pentru acestea. Usa vizitare in
peretele lateral, stalpi de rezistenta exteriori cu talpi de fixare, toate suruburile de
prindere si fixare. Acoperis cu inclinatie 30 deg cu gura centrala si siber. Gura de
inspectie pe acoperis.
Gauri acoperis : 2 pe siloz (6 buc.)
Accesul auto pe parcela se face din drum existent; s-au prevazut doua accese auto si unul pietonal, un
acces auto fiind cel la cantar. Pentru circulatia in interiorul parcelei la obiectivele proiectate si asigurarea a
catorva locuri de parcare s-au prevazut platforme betonate.
Obiect 2: Platforma betonata
Suprafata platformei ce urmeaza a fi amenajata este de de 1294 mp.
Pentru executia platformei este necesara inlaturarea pamantului vegetal pe o grosime medie de 50 cm.
Sistemul rutier al platformei va fi alcatuit din :
22 cm dala de beton Bcr 4,0;
Hartie kraft;
cm de nisip;
30 cm balast amestec optimal;
8 cm nisip cu rol antigeliv.
Obiect 3: Cantar (Sistem de cantarire si constructiile aferente cantarului)
Cantarul existent fiind necorespunzator pentru functiunea propusa, acesta se reproiecteaza conform
gabaritelor necesare si va avea 24 metri lungime si 4 metri latime. Cntarul are ca scop determinarea masei n
tranzacii comerciale.
Se mentine cladirea C21 (aflata in proprietatea societatii) reprezentand cabina cantar. Cladirea C21 are
suprafata construita de 19.80 mp, regim de inaltime parter, are forma dreptunghiulara in plan 3.60 m x 5.50 m,
structura fiind din zidarie portanta, planseu de beton armat. Acoperisul este tip sarpanta din lemn in doua ape
cu invelitoare din placi de azbociment.
Obiect 4: Cladire pentru centrala termica, laborator si grupuri sanitare
Pentru asigurarea agentului termic necesar in procesul tehnologic, a unui spatiu pentru laborator si grup
sanitar s-a proiectat o cladire avand suprafata construita de 61.45 mp, cu regim de inaltime parter, volumul
construit de 208.95 mc, inaltimea nivelului de 3.25 m.
Functiunile propuse sunt urmatoarele:
centrala termica S=35.85 mp
laborator S=9.28 mp
grup sanitar S=2.70 mp
54
hol S= 1.80 mp
Sunt prevazute un acces pentru centrala termica si altul pentru laborator si grupuri sanitare. Cladirea
centralei se va realiza pe strucura de zidarie portanta de 30 cm grosime, planseu de beton armat. Acoperisul va
fi tip sarpanta de lemn in doua ape cu invelitoare tabla ondulata din otel multistrat culoare gri. Inaltimea la
coama a cladirii va fi de 4.80 m, iar la streasina 3.10 m. Cosul de fum de la centrala termica se va realiza din
elemente ceramice prefabricate.
Pentru asigurarea confortului termic s-a prevazut izolarea peretilor exteriori cu polistirent expandat de 5
cm grosime a soclului cu polistiren extrudat de 5 cm grosime, a planseului peste parter cu polistiren extrudat de
10 cm grosime, iar in zona laboratorului si a grupurilor sanitare izolarea cu polistiren extrudat de 5 cm grosime
sub placa de la parter.
S-au prevazut urmatoarele finisaje:
finisaje interioare:
- tencuieli si zugraveli cu var lavabil la pereti si tavane;
- placaj cu placi faianta la grupurile sanitare si partial in laborator;
- pardoseli de gresie: laborator, hol, grupuri sanitare si ciment sclivisit la centrala
termica;
- tamplarie PVC;
Finisaje exterioare
- tencuieli pe termosistem culoare alba la pereti si gri la soclu;
- tamplarie PVC culoare alba cu geamuri termopan;
- invelitoare tabla ondulata din otel multistrat culoare gri;
- jgheaburi si burlane 120 mm din tabla culoare gri.
Obiect 5: Imprejmuire
In vederea protectiei si delimitarii spre drum a parcelei studiate s-a proiectat o imprejmuire de 2,30 m
inaltime avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si plasa de sarma profilata.
Obiect 6: Panouri solare
Panourile solare cu tuburi vidate conductoare se vor monta pe un suport metalic pe structura acoperisului. La
boiler se va racorda pe una din serpentine instalatia solara ce va asigura (mai ales in lunile de vara) necesarul de
caldura pentru preparea apei calde menajere.
3.2.2 Pentru reele: lungimi, limi, diametre, materiale, condiii de pozare etc.
Alimentarea cu apa rece
Documentatia tehnica pentru alimentarea cu apa a acestui obiectiv implica doua etape successive:
-captare
- din sursa subterana prin intermediul unui put forat;
-distributie
- catre instalatia sanitara interioara (consumatori);
Captarea se realizeaza dintr-o sursa subterana, in functie de resurse si necesitati, si prin aplicarea unor
procedee adecvate de tratare (daca este cazul) adoptate in raport cu caracteristicile apei brute si cu exigentele
calitative impuse de folosinta. Astfel, se va executa un put forat, tehnologia de executie fiind mecanizata
permitand totodata forajul la adancimi mari.
Partile componente ale captarii vor fi: cabina, coloana putului, filtrul, piesa de fund, piese auxiliare si
instalatia hidraulica. La partea superioara a captarii se prevede cabina putului care este o constructie din beton
armat-monolit, izolat hidrofug si izolata termic la partea superioara.
55
In cabina putului forat se prevede un contor de apa rece conform Legii apelor nr. 107/1996 completata cu
actul nr. 8 din 05 Februarie 2010 - Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii apelor nr.
107/1996. Din put apa este trimisa catre centrala termica si de aici catre punctele de consum. Asigurarea
presiunii se va face folosind o pompa submersibila. Pentru a limita numarul de porniri - opriri a pompei la
aceasta se va lega un vas de hidrofor. Acesta va fi de tip vas de expansiune cu membrana intrucat prezinta
avantaje importante fata de vasele obisnuite (fara membrana), lipsa contactului apa - aer de unde si absenta
coroziunii vasului si a dizolvarii aerului in apa (nu necesita un compresor pentru adaos perna de aer).
Schema de automatizare a pompei va cuprinde senzor de nivel pentru apa din put (pentru a se evita
functionarea pompei in gol) si presostat pentru pornire/oprire in functie de consumul de apa.
Distributia apei spre punctelor de consum se realizeaza printr-o conducta de polietilena de inalta
densitate PEID D63 mm montata ingropat pana la intrarea in cladire la adancimea minima de 1,10 m pe pat de
nisip 10 cm.
Instalatii de canalizare
Canalizarea exterioara va fi executata din teava PVC KG D110mm pentru apa uzata menajera. Caminele
de canalizare menajera vor fi de tip prefabricat din polietilena si vor avea D 1000 mm. Debitele de ape uzate
menajere vor fi preluate de bazinul vidanjabil a carui capacitate (12 mc) ii va permite stocarea apei uzate pe o
perioada de minim 15 zile calendaristice.
Apele meteorice de pe acoperisul cladirii vor descarca prin intermediul jgheaburilor si burlanelor direct
la sol (la spatiul verde).
Dupa executarea instalatiilor sanitare se vor efectua probe de presiuni si de etanseitate cu respectarea
prevederilor normativului I9/94 si cu respectarea conditiilor de calitate.
Instalatii electrice
Alimentarea cu energie electrica se va realiza de la punctul de transformare existent. Pentru aceasta se
va executa o coloana electrica montata ingropat de la punctul de transformare pana la tablou electric general.
Masura energiei electrice consumate se face in firida de bransament trifazata existenta la punctul de
transformare. Avand in vedere faptul ca puterea instalata si implicit cea absorbita de obiectiv creste datorita
noilor instalatii se va solicita de la S.C. E.ON S.A., daca este cazul, avizul de racordare si solutia pentru realizarea
unui nou bransament.
Alimentarea tabloului electric general TG se realizeaza prin intermediul unei coloane trifazate de
alimentare executata din cablu armat cu conductor de lucru din cupru tip CYAbY 3F50+N25 mm2, montat in tub
de protectie tip PVC-U 50 sub portiunea carosata. Aceasta coloana se monteaza ingropat la adancimea de min
1 m intre doua straturi de nisip a cate 10 cm fiecare. Traseul coloanei electrice de alimentare se desfasoara pe
un traseu paralel cu drumul de exploatare si are o lungime de 144 m.
Rezistenta prizei de pamant va fi de maxim 1 ohm.
Priza de pamant artificiala va fi realizata din electrozi confectionati din otel zincat de 2,5. Electrozii de
pamant se instaleaza la 2,00 m fata de fundatia constructiei, sub adancimea de inghet. Electrozii vor fi legati
intre ei cu platbanda realizata din otel zincat 40x4 mm.
3.2.3. Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate
expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un
expert tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea
partiala/ lucrari de reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de
finalizarea completa a acestora.
56
Nu este cazul prin investitia FEADR de fata nu se prevede realizarea de lucrari de modernizare/consolidare/
extindere/ lucrari de reparatii sau finalizarea constructiilor existente.
3.3 Structura constructiv
Pentru cldiri i reele se va face o descriere a soluiilor tehnice avute n vedere, cu recomandri privind
tehnologia de realizare i condiiile de exploatare ale fiecrui obiect.
Obiect 1: Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale
Peretii silozului propus spre desfiintare partiala pentru construire sectie depozitare, conditionare, uscare
in comuna Balcauti, sat Negostina, jud. Suceava a avut o destinatie initiala de C23 siloz cu structura din beton
armat si fundatii continue sub ziduri. Aceasta cladire se va desfiinta in vederea realizarii noii investitii.
Se propune realizarea unui radier din beton armat de 35 cm grosime pentru amplasarea silozurilor si
utilajelor necesare fluxului tehnologic pentru sistemul de depozitare cereale. Sub silozuri se realizeaza fundatii
continue din beton C8/10 cu o centura din beton armat la partea superioara.
Obiect 2: Platforma betonata
Suprafata platformei betonate ce urmeaza a fi amenajata este de de 1370 mp.
Pentru executia platformei este necesara inlaturarea pamantului vegetal pe o grosime medie de 50 cm.
Sistemul rutier al platformei va fi alcatuit din :
22 cm dala de beton Bcr 4,0;
hartie kraft;
2 cm de nisip;
30 cm balast amestec optimal;
8 cm nisip cu rol antigeliv.
Breviar de calcul platforma
Dimensionarea sistemului rutier rigid
conform Normativului de dimensionare a structurilor rutiere rigide
NP 081/2002
Principii de dimensionare:
Dimensionarea structurilor rutiere rigide se bazeaza pe criteriul tensiunii la ntindere din ncovoiere
admisibila a betonului de ciment, tadm.
Pentru dimensionarea structurilor rutiere rigide este necesar sa se efectueze n prealabil studii, n vederea
obinerii urmatoarelor date:
- compoziia, intensitatea si evoluia n perspectiva a traficului;
- caracteristicile geotehnice ale pamntului de fundare tip P5;
- regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal 2x1 benzi , posibilitai de drenare , nivelul
apei freatice).
Schema de calcul din cadrul metodei de dimensionare este modelul cu element finit realizat prin procedeul
multistrat , alcatuit din: dala din beton de ciment i stratul echivalent straturilor reale subadiacente dalei (strat
de fundaie/strat de forma i pamnt de fundare) in condiiile urmatoarelor ipoteze:
caracteristicile ncarcarii din trafic (osia standard de 115 KN) sunt:
ncarcarea pe roi duble: 57,5 KN;
57
presiunea in amprenta: 0,625 Mpa;

coeficientul de impact: 1,2;
presiunea de calcul n amprenta: 0,625Mpa x 1,2=0,750 Mpa.
ncarcarea de calcul din trafic este ncarcarea pe roile duble a osiei standard de 115 KN sporita cu
coeficientul de impact i transmisa printr-o amprenta dreptunghiulara, tangenta la marginea dalei,
echivalenta amprentei eliptice reale, avnd dimensiunile in plan: L x l = 37 x 25 (cm);
ncarcarea din variaii zilnice de temperatura este datorata gradientului zilnic de temperatura
constant, egal cu 0,67 din grosimea dalei;
dala reazema uniform pe stratul de fundaie ;
deplasarile la contactul dintre dala i stratul echivalent straturilor reale subadiacente sunt definite
prin modulul de reacie la suprafata stratului de fundaie .
Etapele principale ale dimensionarii structurilor rutiere rigide sunt urmatoarele :
Stabilirea traficului de calcul ;
Stabilirea capacitaii portante a pamntului de fundare ;
Alcatuirea structurii rutiere rigide ;
Stabilirea capacitaii portante la nivelul stratului de fundaie ;
Calculul grosimii dalei din beton de ciment .
Grupa de vehicule
NK11
Pk
2041
Autocamioaneivehicule cu 2
osii
17,00
2,17
Autocamioaneivehicule
cu3,4osii
5,00
1,43
Autovehicule articulate
3,00
1,56
Autobuze
1,00
1,54
Tractoare cu/fararemorca
3,00
2,27
Trenurirutiere
1,00
1,96
Total:
30,00
Nc=365x0.000001xPpxCrtxnki
pkr+pkf/2 x fekunde:
Perioada de perspectiva
Coeficient de repartitietransversala
Intensitateamediezilnicanual a veh. din grupa k
MZA2011
Coeficientul de evoluie al vehiculelor din grupa k 20112041
Coeficientul de evoluie al veh.dingrupa k 2041
Coeficientul de echivalare al veh.dingrupa k nosii 115 kN
Nc=
0,149604375
Fek
o.s.115
0,40
15
0,60
0,80
0,60
0,30
0,80
4
4
1
2
2
27
Pp=
Crt
30 ani
0,5
nki
pkr
pkf
fek
2.Determinarea capacitaii portante a pamntului de fundare:

Pamntul de fundare, fiind alcatuit din argila nisipoasa, se ncadreaza n tipul P5, conform tabelului 7.
58
Sectorul de drum fiind situat ntr-o regiune cu tip climateric II, cu o nalime sub 1,00m, regimul hidrologic este
2b, valoarea modulului de reacie al pamntului de fundare,
K 0 este 46 MN/m3, conform tabelulul 8,NP
081/2002.
3.Stabilirea alcatuirii structurii rutiere:
grosime dal- 22 cm.
hartie Kraft
strat nisip-2 cm
strat balast 30 cm.
strat nisip-8 cm
4.Stabilirea capacitaii portante la nivelul stratului de fundaie:
n
Hech=
hi.ai
= 8x0,50+30x0.75+2x0.50=27.50 cm .
i 1
Pentru valoarea modulului de reacie al pamntului de fundare K0=46 MN/m3 i valoarea grosimii
echivalente a stratului de fundaie Hech=28 cm va rezulta valoarea modulului de reacie la suprafaa stratului de
fundaie K=35 MN/m3 ( conform fig.3 NP 081/2002).
5. Adoptarea clasei betonului de ciment rutier:
Caracteristicile betonului de ciment rutier sunt urmatoarele:Rezistena caracteristica la ncovoiere, Rknc =40
MPa funcie de clasa betonului de ciment BcR 4,0 conform SR 183-1:1995.
6. Tensiunea la ntindere din ncovoiere admisibila a betonului de cimentrutier,
k .
tadm=R nc
tadm:
. (0,70- . log Nc) =4,0x1,1x(0,70-0,05 log 0,149)=3,26 Mpa
7.Adoptarea ipotezei de dimensionare:

Ipotezele de dimensionare a structurilor rutiere rigide se considera n funcie de clasa tehnica a drumului i
condiiile climaterice pe baza ncarcarii combinate (ncarcarea de calcul din trafic i ncarcarea din gradientul
de temperatura zilnic) sau numai a ncarcarii din trafic.
Pentru drumuri de clasa tehnica V IPOTEZA III.
=t+0,8 x 0,65 ttt adm
8. Determinarea grosimii dalei din beton de ciment :
Grosimea dalei din beton de ciment, H se determina din diagrama de dimensionare corespunzatoare ipotezei
3, pe baza valorilor:
- modulului de reacie la suprafaa stratului de fundaie, K = 35 MN/m3;
- tensiunii ntindere din ncovoiere admisibila a betonului, tadm=3,26MPa prin interpolare liniara.
Grosimea dalei de beton, H rezulta de 21,80cm i se rotunjete la 22cm.
II.Verificareastructuriirutiere la aciuneanghedezghet:
Verificareastructuriirutiereranforsate la aciuneanghe-dezgheului se face
conform STAS 1709-90.
1.Date initiale:
1.1.Alcatuirea structuriirutiereexistente:
dala de betonBcr 4,0
Tip
bcr 4
Grosime
hi (cm)
22
Coeficient
de ech.
c ti
0,45
59
stratnisip
2
sort
<0,63
Stratbalast existent
20
stratnisip
8
pamant din patuldrumului
5
1.2.Caracteristicele zonei la actiuneainghet - dezghet:
Tipulclimateric
II
Indicele de inghet Imed5/30=
783^0Cxzile
Grosimeastructuriirutierealc.dinstraturirezistente la inghet
Hstr.=
Adincimea de inghet in pam. de fundatie f(Imed5/30)STAS
1709/1
z=
2.Etape de calcul:
2.1.Calculul adincimii de inghet in complexulrutier:
zcr = z + z =
118,1
z=Hstr. - He =
18,1
2.2.Calculul grosimiii ech.de calcul a complexulrutier:
He=hixci=
38,9
2.3.Calculul gradului de asigurare la patrundereainghetului in
complexulrutier:
K=He/ZCR=
2.4.Verificarea gradului de asigurare la patrundereainghetului
in complexulrutier:
K=He/ZCR K adm=0.30
1
0,7
1
1
57
cm
100
cm
cm
cm
cm
0,3294
0,3294
>
0,3
Obiect 3: Cantar (Sistem de cantarire si constructiile aferente cantarului)

Cantarul existent fiind necorespunzator pentru functiunea propusa, acesta se reproiecteaza conform
gabaritelor necesare si va avea 24 metri lungime si 4 metri latime, si va avea fundatiile continue din beton
simplu si radier din beton armat pentru amplasarea cantarului. Cntarul are ca scop determinarea masei n
tranzacii comerciale. Se mentine cladirea C21 reprezentand cabina cantar fara a fi necesare lucrari
suplimentare in cadrul acesteia. Cladirea C21 are suprafata construita de 19.80 mp, regim de inaltime parter, are
forma dreptunghiulara in plan 3.60 m x 5.50 m. Structura fiind din zidarie portanta, planseu de beton armat.
Acoperisul este tip sarpanta din lemn in doua ape cu invelitoare din placi de azbociment.
Obiect 4: Cladire pentru centrala termica, laborator si grupuri sanitare
Pentru asigurarea agentului termic necesar in procesul tehnologic, a unui spatiu pentru laborator si
grup sanitar s-a proiectat o cladire avand suprafata construita de 61.45 mp, cu regim de inaltime parter, volumul
construit de 208.95 mc, inaltimea nivelului de 3.25 m.
Cladirea propusa pentru centrala termica, laborator si grupuri sanitare are structura de rezistenta din
zidarie portanta de 30 cm grosime la exterior si 25 cm grosime la interior. La partea superioara a zidariei se va
executa o centura din beton armat. Peretii de compartimentare de la grupurile sanitare sunt din gips carton pe
schelet metalic de 10 cm grosime.
Pentru asigurarea confortului termic s-a prevazut izolarea peretilor exteriori cu polistirent expandat de 5cm
grosime a soclului cu polistiren extrudat de 5 cm grosime, a planseului peste parter cu polistiren extrudat de 10
60
cm grosime, iar in zona laboratorului si a grupurilor sanitare izolarea cu polistiren extrudat de 5 cm grosime sub
placa de la parter.
Planseul peste parter va fi din beton armat realizat monolit.
Acoperisul va fi tip sarpanta din lemn ignifugat in doua ape. Sarpanta va fi ancorata de structura cladirii
cu 6/1,50m.
Infrastructura este realizata din fundatii continue din beton simplu sub elevatii din beton armat.
Adancimea de fundare este de 1,20 m de la cota terenului natural.
Fundatiile au fost calculate la o presiune de Ppl = 361,37kPa .
Intre trotuar si elevatii se va realiza un dop de bitum pentru a preveni infiltratiile .
Obiect 5: Imprejmuire
inaltime avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si plasa de sarma profilata, avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si
plasa de sarma profilata. Infrastructura imprejmuirii fiind realizata din fundatii continue din beton simplu sub
elevatii din beton armat.
Obiect 6: Panouri solare
Panourile solare cu tuburi vidate conductoare se vor monta pe un suport metalic montat pe structura
acoperisului.
3.4 Principalele utilaje de dotare ale construciilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)
Principalele utilaje de dotare sunt:
=> Centrala termica;
=> Utilaje pentru sistemul de depozitare cereale;
=> Mijloace de masura si analiza pentru dotare laborator;
=> Cantar rutier.
=> Panouri solare cu tuburi vidate conductoare;
3.5 Instalaii aferente construciilor
Se vor descrie soluiile adoptate pentru instalaiile de iluminat, fora, cureni slabi, ap, canalizare etc.
Instalatii sanitare
Instalatii interioare de alimentare cu apa
Instalatiile sanitare interioare aferente obiectivului cuprind:
- dotarea cu obiecte sanitare, armaturi si accesorii;
- alimentarea cu apa rece si apa calda a punctelor de consum;
- canalizarea apelor uzate menajere.
Dotarea cu obiectele sanitare, armaturile si accesoriile necesare ale punctelor de consum s-a facut in
conformitate cu prevederile normativelor: I 9-94 , STAS 1478/90, in functie de destinatia cladirii si numarul
de persoane pentru a se asigura conditiile de igiena si gradul de confort cerut de beneficiar.
Obiectele sanitare si accesoriile aferente cu care se prevede echiparea grupurilor sanitare sunt:
-lavoar din portelan sanitar;
-vas de closet din portelan sanitar cu rezervorul de spalare montat pe vas;
-etajera din portelan sanitar;
-oglinda din semicristal;
-porthartie din portelan sanitar.
61
Alimentarea cu apa a punctelor de consum se va face cu conducte din polipropilena. Amplasarea

conductelor de distributie si de racord la obiectelor sanitare se va realiza cu montaj aparent si partial
ingropat acolo unde este impus.
Prepararea apei calde de consum se realizeaza prin intermediul centralei termice echipata cu un
schimbator de caldura cu acumulare (tip boiler) de capacitate 100 l ce va asigura un debit de 313 l/h.
Boilerul va fi echipat cu o rezistenta electrica pentru preparare ACM in modul economic si pentru
functionare independenta de functionarea cazanului termic.
La boiler se va racorda pe una din serpentine instalatia solara ce va asigura (mai ales in lunile de vara)
necesarul de caldura pentru preparea apei calde menajere. Pentru perioada in care instalatia solara nu
acopera necesarul de caldura pentru prepararea apei calde, a doua serpentine va circula agent termic
furnizat de cazanul termic si va acoperi aceasta diferenta. Instalatia solara pentru prepararea apei calde este
compusa din 4 panouri solare, o statie solara echipata cu pompa de circulatie si termomanometre. Dilatatia
agentului termic din instalatia solara este preluata de un vas de expansiune tip inchis cu membrana elastica.
Statia solara va comanda pornirea/oprirea pompei de circulatie functie de temperatura intrare/iesire boiler.
Boilerul este prevazut suplimentar cu o rezistenta electrica de 2,5 kW ce va ajuta la obtinerea apei calde de
consum in parametrii doriti daca cazanul este oprit (perioada calda a anului) si agentul termic furnizat de
instalatia solara este insuficient.
Instalatii interioare de canalizare
Pentru preluarea apelor (accidentale si de spalare) de pe pardoselile din grupul sanitar si din centrala
termica s-au prevazut sifoane de pardoseala.
Apele uzate menajere de la obiectele sanitare se descarca gravitational in coloanele instalatiei si de
aici catre instalatia exterioara de canalizare din incinta.
Pentru punerea in contact cu presiunea atmosferica si pentru evacuarea gazelor din conductele de
canalizare s-au prevazut coloane de ventilatie primara ce se prelungesc deasupra acoperisului cu maxim 0,5
m cu conducta din polipropilena si cu caciula de ventilatie, pentru impiedicarea patrunderii in conducta a
precipitatiilor atmosferice.
Instalatia interioara de canalizare va fi realizata din tuburi de polipropilena de scurgere avand
diametre cuprinse intre Dn 32 si Dn 110 mm. Pentru buna scurgere a apelor uzate conductele D110 vor fi
prevazute cu panta de i = 0,02 (2%) in sensul curgerii. Instalatia va fi prevazuta cu piese de curatire
amplasate conform planurilor.
Dupa executarea instalatiilor sanitare interioare se vor efectua probe de presiuni si de etanseitate cu
respectarea prevederilor normativului I9/94 si cu respectarea conditiilor de calitate.
Masuri de protectia muncii
In executie vor fi respectate prevederile din Regulamentul pentru protectia si igiena muncii in
constructii - aprobat de M.L.P.A.T. si publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5-6-7-8/93 in special
capitolele referitoare la lucrarile de alimentare cu apa si de canalizare.
Raspunzator de respectarea Normelor de Protectia Muncii este conducatorul punctului de lucru.
Acesta va instrui personalul din subordine la inceperea lucrarilor si saptamanal si va consemna masurile
specifice operatiilor de executat, in fisele individuale.
Pesonalul muncitor va purta echipamentul individual de protectie pe toata durata lucrului, nu va
executa alte lucrari decat cele pentru care este angajat si nu va parasi locul de munca fara aprobare.
62
Instalatii interioare de incalzire

Alimentarea cu energie termica a instalatiei de incalzire (apa calda 80/60C) se va realiza dintr-o
centrala termica proprie, amplasata intr-o incapere special amenajata.
Pentru alimentarea cu agent termic a uscatorului in cadrul procesului tehnologic se utilizeaza agent
termic abur (de joasa presiune < 0,9 bar) care este produs de un cazan termic de capacitate 800 kcal/h
existent. Proiectul cuprinde amenajarea spatiului centralei termice si a tuturor echipamentelor ce vor
asigura functionarea instalatiei in conditii de siguranta.
Montarea cazanelor vechi se face pe baza unei documentatii tehnice preliminare de montare avizata
de catre RADTP. Montarea cazanelor vechi se face de catre producatorul acestora sau de catre persoana
juridica autorizata de catre ISCIR. Beneficiarul are obligatia de a obtine toata documentatia necesara pentru
punerea in functiune a cazanului ce il detine. Montarea cazanului termic se face doar respectand
prevederile prescriptiei PT C1-2010.
Prin intermediul unui schimbator de caldura cu placi ce utilizeaza agent termic primar aburul se
obtine agent termic secundar cu parametrii de temperatura 80/60oC ce va alimenta instalatia interioara de
incalzire si boilerul pentru preparare apa calda de consum.
Amenajarea salii cazanului si a spatiilor adicente respecta prescriptia PT C1-03.
Transportul agentului termic pentru procesul tehnologic se va realiza cu conducte din otel
preizolate montate ingropat ce vor respecta prescriptia PT C10/2-02.
Siguranta in exploatare a cazanul termic impune echiparea cu o pompa de recirculare si cu supape de
siguranta. Pentru instalatia de alimentare cu agent termic abur a uscatorului de cereale s-a prevazut un vas
de expansiune inchis cu membrana pentru preluarea dilatarii agentului termic si mentinerea presiunii. Pe
conducta tur s-a prevazut o pompa dubla de circulatie a agentului termic.
Necesarul de energie termica pentru incalzirea spatiilor interioare s-a calculat conform SR 1907/1-97,
SR 1907/2-97, STAS 6472/3-89 si normativ C107/1 - 97, in urm. ipoteze :
- cladire amplasata in zona climatica IV (te = -21C) si zona eoliana 3 (v=8 m/s);
- temperaturile interioare in functie de destinatiile incaperilor;
- ferestre cu tamplarie din PVC cu geam termoizolant avand Ro= 0,550 m2K/W;
- elemente opace exterioare: zidarie caramida tip GVP si termosistem avand Ro= 2,905 m2K/W;
- pardoseala cu rezistenta termica avand Ro= 2,988 m2K/W;
- planseu peste parter Ro= 2,446 m2K/W.
Pentru realizarea confortului termic s-au prevazut instalatii interioare de incalzire, care cuprind:
- instalatii interioare de incalzire centrala cu corpuri statice;
- reteaua de distributie tur/retur pentru agent termic;
- schimbator de caldura cu placi.
Dimensionarea corpurilor de incalzire s-a facut in conformitate cu prevederile si datele din
documentatia tehnica elaborata de catre firma furnizoare de radiatoare din otel, in urma calcului de
dimensionare a necesarului de caldura, realizat pe baza relatiilor de calcul din SR 1907-1/1997, SR 19072/1997, SR 4839/1997 pentru fiecare incapere in parte si tinand cont de coeficientii de corectie pentru ca
temperatura agentului termic sa fie 80/60oC. Corpurile de incalzire statice se vor monta aparent pe console
metalice, fixate de elementele de constructie.
Fiecare corp de incalzire va fi prevazut cu robinet dublu reglaj, pe tur si pe retur, si ventil de aerisire.
Pe tur robinetul de reglaj va fi de tipul termostatat. S-au prevazut corpuri de incalzire echipate complet cu:
- sistem de prindere;
- ventil dezaerisire;
- 1 reductie 1 x 3/8;
- garnituri.
63
Distributia agentului termic apa calda cu parametrii de temperatura 80/60oC s-a prevazut a se
realiza printr-o instalatie cu distributie inferioara, tip ramificat, cu circulatie fortata si in sistem bitubular.
Conductele pentru transportul agentului termic vor fi realizate din teava de polipropilena cu insertie de
aluminiu.
Conductele de racord la fiecare corp de incalzire se vor monta aparent si vor fi executate din teava de
polipropilena cu insertie de aluminiu cu diametrul de 20 mm.
Aerisirea instalatiei interioare de incalzire va fi asigurata prin ventilele de aerisire de pe fiecare corp
de incalzire, precum si prin dispozitivele automate de aerisire montate in centrala termica.
Golirea instalatiei interioare de incalzire este prevazuta a se realiza in spatiul centralei termice, la
sifonul de pardoseala 50 mm, dar sunt prevazute armaturi de golire locala la fiecare corp de incalzire (prin
robinetul de retur).
Expansiunea apei din instalatia interioara de incalzire va fi preluata de catre vasul de expansiune care
va asigura si mentinerea presiunii.
Circulatia agentului termic s-a prevazut a se realiza prin pompare, cu pompe de circulatie de
conducta in circuitul de incalzire si in cel de preparare apa calda menajera.
Pe conducta de retur s-a prevazut si un separator de impuritati.
Conform standardelor in vigoare si calculelor efectuate, in functie de suprafata si destinatia spatiilor
analizate, rezulta o putere totala pentru asigurarea necesarului de caldura Q = 2,70 kW.
Pentru acoperirea necesarului termic cat si a necesarului de caldura pentru preparare A.C.M. in
camera centralei termice se va instala un schimbator de caldura ce va furniza agent termic apa calda
80/60oC.
Montarea centralei termice se va face in conformitate cu conditiile de instalare prevazute de
Prescriptie Tehnica ISCIR, precum si cele impuse de Normativul I13.
In functie de tehnologia aleasa, executantul are obligativitatea de a intocmi proiectul de montaj care
sa cuprinda toate elementele, tipuri de conducte, fitinguri de imbinare, cote de montaj sau sa solicite
asistenta tehnica proiectantului.
Instalatii interioare electrice
Solutiile tehnice adoptate aferente investitiei de mai sus, sunt pentru:
a) Instalatii electrice curenti tari:
instalatii electrice de iluminat si prize;
instalatii electrice de iluminat de siguranta;
instalatii electrice de forta.
b) Instalatii de protectie impotriva trasnetului si priza de pamant.
Lucrarile se vor realiza de catre o societate atestata pentru lucrari in instalatii electrice, cu personal
calificat si autorizat A.N.R.E.
Masura energiei electrice consumate se face in firida de bransament trifazata existenta la punctul de
transformare. Avand in vedere faptul ca puterea instalata si implicit cea absorbita de obiectiv creste datorita
noilor instalatii se va solicita de la S.C. E.ON S.A., daca este cazul, avizul de racordare si solutia pentru realizarea
unui nou bransament.
Puterea electrica instalata este Pi = 70,000 kW, puterea maxima absorbita Pmax_abs = 52,308 kW,
tensiune de lucru U = 3x400/230 V, factor de putere cos = 0,92 si frecventa retelei f = 50 Hz.
Pentru protectie la supratensiuni tranzitorii de origine atmosferica sau de comutatie tabloul electric
general este echipat cu descarcator.
Tablourile electrice prevazute sunt de tipul Pragma (MerlinGerin) montate aparent. Se vor utiliza
pentru circuitele de priza monofazate disjunctoare automate cu curent nominal de IN = 16 A, prevazute cu
64
dispozitive de protectie diferentiala de 30 mA, respectiv disjunctoare automate cu curent nominal de IN = 10 A,

prevazute cu dispozitive de protectie diferentiala de 30 mA pentru circuitele de iluminare. Instalatiile electrice
interioare s-au proiectat avand la baza planurile de arhitectura.
Instalatia electrica de iluminat asigura cerintele atat cantitative (nivel de iluminare) cat si calitative
(distributie, culoare, grad de protectie, etc.) in conformitate cu NP 061-02 Normativ de proiectarea si
executarea sistemelor de iluminat artificial in cladiri.
Iluminatul natural este asigurat prin ferestre, iar iluminatul artificial este asigurat de instalatiile electrice
interioare, care vor asigura un nivel de iluminare corespunzator destinatiei fiecarei incaperi:
- laborator
E = 500 lx;
- grup sanitar
E = 200 lx la oglinda;
- hol
E = 100 lx.
Instalatia electrica se executa cu cabluri cu conductoare active din cupru tip CYY-F cu izolatie si manta
din PVC, protejate in tuburi de protectie etanse din PVCtip copex 16. Pentru circuitele de iluminat se vor utiliza
cabluri tip CYY-F 3x1,5 mm2, iar pentru circuitele de priza se vor utiliza cabluri tip CYY-F 3x2,5 mm2.
Circuitele de iluminare se vor realiza distincte fata de circuitele de prize.
Inaltimile de amplasare a prizelor, intreruptoarelor si comutatoarelor vor respecta prevederile din
Normativul I7/2011, referitoare la instalatiile electrice de interior.
Conform normativului sus amintit Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor aparatele electrice se vor monta la inaltimea de:
- intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de pe circuitului electric de iluminat se monteaza
ingropat la o inaltime de 0,60 ... 1,50 m masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite, montate
numai pe conductoarele de faza; curentul nominal al aparatelor electrice utilizate vor avea curentul nominal de
minim 10 A;
- prizele sunt cu contact de protectie si se monteaza la o inaltime de 0,30 m si peste 1,50 m; curentul
nominal al aparatelor electrice utilizate va fi de minim 16 A.
Conform Normativului I7/2011 si SR 12294/93 destinatia cladirii impune echiparea cu iluminat de
siguranta de tipul 3b. Corpurile de iluminat de siguranta vor fi de tipul CISA-2x8W MARTE M S/NM echipat cu
tuburi fluorescente de 8W si acumulator NI-Cd 3,6V/3Ah IP65 cu autonomie de 1 h. Alimentarea cu energie
electrica a corpului de iluminat de siguranta este asigurata printr-un circuit separat si corpurile sunt echipate cu
dispozitive locale de comutare automata (ex. luminoblocuri, pile etc.), durata de comutare admisa fiind de cel
mult 15 s.
Protectia impotriva electrocutarii se face prin legarea la nul de protectie. Conductorul de nul de lucru va
fi separat de conductorul de nul de protectie de la TG in sensul transportului de energie electrica pana la
carcasele receptoarelor electrice alimentate din tablou. Conductorul de nul de protectie va fi izolat si protejat pe
tot parcursul lui pana la receptor in aceleasi conditii ca si conductoarele active de faza si nul de lucru.
Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta in prezentul proiect s-a prevazut:
- legarea la conductorul de protectie ca mijloc principal de protectie;
- legarea la priza de pamant ca mijloc suplimentar de protectie.
Elementele metalice se vor lega la conductorul de protectie (PE). Carcasele metalice ale motoarelor,
toate elementele metalice care pot ajunge accidental sub tensiune se vor lega suplimentar la instalatia de legare
la pamant de protectie.
Instalatia de protectie impotriva trasnetului este de tip PDA, DC+30, montat pe catarg cu inaltimea de
5,00 m, iar coborarea de la paratrasnet la priza de pamant se va realiza prin platbanda de otel zincat 25 x 4 mm.
Acest dispozitiv de captare asigura in situatia studiata o raza de protectie la nivelul solului de 79 m. Legarea
benzii de coborare cat si legarea tabloului general la priza de pamant se va realiza prin intermediul pieselor de
65
separatie, montate la circa 2,00 m de la suprafata solului. Aceste piese trebuie sa fie astfel realizate incat sa nu
poata fi demontate decat cu ajutorul unor scule, atunci cand se executa masuratori.
Rezistenta prizei de pamant va fi de maxim 1 ohm.
Priza de pamant artificiala va fi realizata din electrozi confectionati din otel zincat de 2,5.
Electrozii de pamant se instaleaza la 2,00 m fata de fundatia constructiei, sub adancimea de inghet.
Electrozii vor fi legati intre ei cu platbanda realizata din otel zincat 40x4 mm.
Executarea, intretinerea si exploatarea instalatiilor electrice se face numai de catre personal calificat si
autorizat in instalatii electrice.
Proiectarea si executarea lucrarilor de instalatii asigura criteriile de performanta prevazute in Legea
10/1995 pentru principalele cerinte de calitate obligatorii:
rezistenta si stabilitate;
siguranta in exploatare;
siguranta la foc;
igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
izolatie termica, hidrofuga si economia de energie;
protectie impotriva zgomotului.
La executia lucrarilor se vor respecta normele de tehnica securitatii si protectie a muncii cuprinse in
actele normative in vigoare specifice pentru fiecare categorie de lucrari in parte.
3.6 Situaia existent a utilitilor i analiza acestora
Se vor descrie modul de asigurare a acestora i soluiile tehnice adoptate.
Alimentarea cu energie electrica se va realiza din punctul de transformare existent aflat la 144 m prin
intermediul unui coloane electrice montata ingropat.
Pentru alimentarea cu apa rece se va executa un put forat in incinta, tehnologia de executie fiind
mecanizata permitand totodata forajul la adancimi mari.
Apa uzata menajera este preluata de reteaua exterioara de canalizare si stocata intr-un bazin vidanjabil
pe o perioada de minim 15 zile calendaristice.
3.7 Avize i acorduri
Avizele i acordurile emise de organele n drept, potrivit legislaiei n vigoare, privind:
- certificatul de urbanism nr. 32/23.07.2012 emis de primaria comunei Balcauti, cu ncadrarea amplasamentului
n planul urbanistic, avizat i aprobat potrivit legii;
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziiilor legale:
Clasarea Notificarii emisa de APM Suceav nr. 7977/26.07.2012
Notificare emisa de DSVSA Suceava nr. 6223/26.07.2012
Notificare emisa de DSP Suceava nr. 8481/26.07.2012.
3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de
transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care
urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul
si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi
achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos). Se va
descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului.
Atentie! Nu se va mentiona marca, denumirea producatorului, firma etc.
66
Prin proiectul de finantare FEADR se vor achizitiona urmatoarele utilaje tehnologice cu montaj si dotari:
Nr.
crt
1
2
Denumire/Tip
Numar
Valoare fara TVA
utilaj/echipament
bucati
-LeiUtilaje si echipamente tehnologice cu montaj
Linie selectare-uscare-depozitare
1
1.373.857
cereale
Montaj linie selectare-uscare1
92.376
depozitare cereale
Cantar rutier cereale
1
62.354
Montaj cantar rutier cereale
1
9.238
Utilaje centrala termica
1
14.336
Montaj centrala termica
1
26.755
3
4
5
6
7
Utilaje panouri solare
1
30.887
8
Montaj panouri solare
1
2.433
Total utilaje cu montaj, exclusiv montaj
1.481.435
Dotari laborator analiza cereale
1
1
Masa laborator
1.986
2
1
Sonda de prelevare probe
1.150
3
1
Tarar / curatator probe
29.329
4
1
Granomat analizor pentru cereale
17.782
5
1
Umidometru
4.665
6
1
Sistem determinare gluten
34.493
7
1
Balanta de precizie
1.501
8
1
Moara de laborator cu ciocane
9.233
9
1
Termometru cu sonda
919
10
Dispozitiv pentru determinarea
1
masei hectolitrice
2.028
Total dotari laborator
103.087
TVA
-Lei-
Total cu TVA
-Lei-
329.726
1.703.583
22.170
114.546
14.965
2.217
3.441
6.421
7.413
584
355.544
77.319
11.455
17.777
33.177
38.300
3.017
1.836.978
477
276
7.039
4.268
1.120
8.278
360
2.216
221
2.463
1.426
36.368
22.050
5.785
42.772
1.861
11.449
1.140
487
24.741
2.514
127.828
Detalierea structurii si valorile liniei de selectare-uscare-depozitare cereale:

Nr.
Crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Valoare
Denumirea capitolelor i subcapitolelor
de cheltuieli
Transportator buncar descarcare
Elevator incarcare precuratitor
Selector - precuratitor
Elevator incarcare uscator - siloz tampon
Siloz tampon
Accesorii siloz umed
Uscator cereale
Elevator incarcare descarcare silozuri
Transportator alimentare silozuri
Transportator alimentare uscator - siloz
tampon
Nr. buc
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
TVA
Valoare
(inclusiv TVA)
25.662
24.207
116.601
32.890
39.961
15.454
224.039
36.142
39.943
6.158
5.809
27.984
7.893
9.590
3.709
53.769
8.674
9.586
31.820
30.016
144.585
40.784
49.552
19.163
277.808
44.816
49.529
15.066
3.615
18.682
(fr TVA)
67
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Silozuri depozitare
Accesorii silozuri depozitare: indicator de
nivel si suport indicator nivel
Sistem de aerare
Sistem monitorizare temperatura
Sistem golire silozuri
Transportator descarcare silozuri
Sistem conducte si acces
Stand metalic selector+pasarela intre
uscator si siloz tampon
Panou de comanda si control
TOTAL
3
3
3
9
1
1
1
1
1
560.814
134.595
695.410
3.528
29.347
15.648
36.410
45.393
45.148
846
7.043
3.755
8.738
10.894
10.835
4.375
36.391
19.404
45.148
56.288
55.984
13.279
54.321
1.373.857
3.186
13.037
329.726
16.466
67.358
1.703.583
Prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati):

In cadrul proiectului Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu bransament/record
electric in comuna Balcauti, sat Negostina, jud. Suceava tehnologia adoptata este de tip industrial. Pentru
depozitarea, conditionarea si uscarea cerealelor se vor amplasa pe o platforma betonata silozurile si utilajele
necesare in fluxul tehnologic. Cantarul existent fiind necorespunzator pentru functiunea propusa se
reproiecteaza conform gabaritelor necesare, spatiul destinat acestuia va avea 24 metri lungime si 4 metri
latime.Pentru asigurarea agentului termic necesar in procesul tehnologic, a unui spatiu.
Pentru laborator si grup sanitar s-a proiectat o cladire cu regim de inaltime parter cu o suprafata utila de
49.63 mp.
Accesul auto pe parcela se face din drum existent; s-au prevazut doua accese auto si unul pietonal, un
acces auto fiind cel la cantar. Pentru circulatia in interiorul parcelei la obiectivele proiectate si asigurarea a
catorva locuri de parcare s-au prevazut platforme betonate.
inaltime avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si plasa de sarma profilata.
Pentru spatiile de depozitare, conditionare, uscare cereale ntlnim urmtorele utilaje:
=> Centrala termica;
=> Utilaje pentru sistemul de depozitare cereale;
=> Mijloace de masura si analiza pentru dotare laborator;
=> Cantar rutier.
=> Panouri solare cu tuburi vidate conductoare;
DATE INITIALE:
Volum de stocare silozuri depozitare:
3.717 m3
Capacitate de stocare silozuri depozitare cereale: 2.787,75 tone
Numar total silozuri stocare:
3 x 1239 m3
Numar total silozuri stocare temporara:
1 x 84,4 m3
Capacitate transport cereale:
40 t/h
Capacitate uscare:
5 t/h porumb, 6,4 t/h grau, 4,3 t/h rapita
Datele de mai sus sunt exprimate pentru porumb sau grau, soia cu densitatea de 750 Kg/m3 .
68
DESCRIERE FLUX TEHNOLOGIC:

Un sistem de stocare si gestionare are ca scop manipularea si stocarea cerealelor si a florii soarelui in
conditii optime, astfel incat cerealele si floarea soarelui stocate sa fie aduse in parametrii optimi stocarii si sa sa
nu fie afectate in mod negativ pe perioada stocarii.
In acest sens, un sistem de stocare si gestionare a cerealelor trebuie sa fie compus dintr-un minim de utilaje cu
ajutorul carora sa avem certitudinea ca cerealele sunt aduse la parametrii optimi stocarii pe timp indelungat.
Etape:
I. RECEPTIA cerealelor in sectie, CANTARIREA acestora pentru determinarea cantitatii si ANALIZA
(determinarea particularitatilor chimice ale cerealelor):
Prima etapa parcursa de cerealele (materiile prime) intrate in sectie o reprezinta preluarea cerealelor
(cntrire, analiz de calitate conform STAS i descrcare).
Aici se realizeaza receptia cerealelor atat in cazul celor preluate de la terti, cat si a celor provenite din
propria exploatatie agricola a societatii.
In prima faza aceasta implica cantarirea acestora, pe sortimente si clasificarea materiilor prime intrate,
in functie de cerintele STAS.
a. CANTARIREA
In vederea cantaririi profesionale si cu precizie a cerealelor receptionate in sectie, se va achizitiona un
cantar rutier profesional, destinat a servi la monitorizarea exacta a intrarilor in sectie. Cantarele de tip rutier
sunt la ora actuala utilizate in diverse domenii din industrie si au avantajul practic de a cantari produsul fara ca
acesta sa fie descarcat din mijlocul de transport.
Pentru determinarea a masei produsului, mijlocul de transport este directionat si oprit pe suprafata
cantarului rutier, unde se determina masa totala a mijlocului de transport incarcat cu produsul (cerealele).
Pentru determinarea masei efective a cerealelor de sine statatoare, dupa descarcarea produsului in
buncarul de descarcare, la parasirea amplasamentului investitiei, mijlocul de transport se va cantari pentru a
doua oara. De data aceasta se va determina masa totala a mijlocului de transport liber de produs. Diferenta de
masa dintre prima si a doua cantarire reprezinta masa de cereale care a fost efectiv livrata/receptionata.
Determinarea greutatii marfii in cazul livrarii de cereale din siloz catre clienti (in etapa de final a fluxului
tehnologic) se va face in ordine inversa. In prima faza la sosirea mijlocului de transport la amplasamentul
investitiei se va realiza o prima cantarire. O a doua cantarire va determina masa efectiva a cerealelor expediate,
prin diferenta de masa intre prima cantarire a mijlocului de transport liber de produse si a doua cantarire cu
mijlocul de transport incarcat cu cereale.
Standardele sau gradarile mentionate in cele ce urmeaza vor reprezenta etalonul in ceea ce priveste
receptia si tranzactionarea cerealelor la amplasamentul investiei. Aceste standarde vor fi respectate insa de
produse dupa parcurgerea intregului flux tehnologic de conditionare si pastrare in conditii controlate.
Datorita gradului de umiditate la care se recolteaza cerealele, din momentul receptionarii lor la
structura de depozitare si pana la livrare, cantitatea se modifica (de obicei scade) in functie de umiditatea la
care a fost recoltat si receptionat, a procentului de corpuri straine, si de operatiunile la care a fost supus (uscare,
curatire, etc) cat si de timpul de pastrare in buncar.
Din acest motiv gestiunea produselor receptionate trebuie evidentiata in mod unitar astfel incat sa nu
existe inadvertente intre cantitatea efectiva de produs receptionat si cel livrat.
Astfel, gestiunea produselor se raporteaza la STAS, iar plata produsului la primire si la livrare se face la
produsul util de plata.
69
Pentru calculul cantitatii de produs STAS sau util de plata se procedeaza astfel: imediat dupa sosirea la
amplasamentul investitiei a mijlocului de transport, din fiecare compartiment al acestuia, daca exista mai multe,
se recolteaza probe care in cadrul laboratorului sunt supuse analizelor de calitate cum ar fi:
- analize organoleptice (culoare, aspect, etc);
- umiditatea (cu ajutorul dispozitivului de laborator numit umidometru);
- determinarea corpurilor straine (organice, minerale, etc);
Dupa efectuarea analizelor de calitate se fac transformarile din masa fizica a produsului receptionat in
masa STAS si in cazul cerealelor achizitionate de la terti in util de plata.
In urma acestor transformari se poate intalni una din doua situatii posibile in cadrul unei structuri de
receptie-depozitare:
1. Daca produsul receptionat si preluat de catre siloz are o calitate inferioara STAS-ului sau utilului de
plata (ceea ce inseamna umiditate mai mare si/sau procent de corpuri straine mai mare decat
STAS), atunci furnizorului i se va achita o cantitate mai mica de produs in functie de diferenta de
umiditate si corpuri straine dintre produsul fizic si STAS.
2. Daca in urma conditionarii produsului in cadrul unitatii (uscare, curatire) acesta va avea o calitate
superioara STAS-ului, atunci la vanzarea/livrarea acestuia se va achita o cantitate mai mare fata de
cea livrata efectiv.
b. PRELEVAREA PROBEI SI ANALIZELE DE LABORATOR
Analizele de calitate sunt necesare pentru:
gestionarea unitara a produselor;
calculul pierderilor in timpul conditionarii si manipularii produselor;
stabilirea fluxului de conditionare;
stabilirea necesarului de utilaje si instalatii;
stabilirea necesarului de personal;
stabilirea capacitatii necesare de depozitare.
Normele care definesc produsele STAS sunt stabilite in literatura de specialitate pentru fiecare specie in parte.
Prelevarea probelor din mijlocul de transport si analiza acestora in cadrul laboratorului se vor succeda
cu ajutorul echipamentelor de laborator prevazute a se achizitiona prin proiect dupa cum urmeaza:
Sonda de prelevare: se va utiliza ca prima etapa, pentru prelevarea probelor de cereale din mijlocul de
transport;
Tarar (curatator probe): echipament pentru determinarea gradului de corpuri straine prezente in
probele de cereale recoltate si curatarea probelor de corpurile strine;
Granomat: Se va utiliza in vederea determinarii greutatii volumetrice/hectolitrice si a temperaturii
cerealelor. Granomatul are in general in dotarea sa si functia de determinare a gradului de umiditate prezent in
cereale;
Umidometru densiometru: Se va utiliza in vederea determinarii gradului de umiditate prezent in
cereale si cat densitatea acestora.
Glutometru: se va utiliza pentru determinarea si calcularea continutului de gluten in unitati relative
Sadkiewicz prezent in boabele de cereale;
Balanta de precizie: se va utiliza in vederea determinarii greutatii probelor, determinarea greutatii a
1000 boabe cerale, etc.
Moara de laborator: se va utiliza in cadrul laboratorului pentru macinarea unor probe in vederea
prepararii altor probe care necesita faina in locul boabelor intregi;
70
Termometru cu sonda: se foloseste pentru verificarea temperaturii cerealelor din mijlocul de transport si
in general in recipientele cu cantitati signifiante de cereale.
Dispozitiv pentru determinarea masei hectolitrice: se va utiliza in vederea determinarii masei in kg a unui
hectolitru de boabe. Cu ajutorul acestei determinari se va stabili daca proba supusa determinarii se abate sub
sau deasupra STAS-ului de 75 kg/hectolitru.
Conform legislatiei actuale in ceea ce priveste receptia produselor aricole vegetale, tranzactionarea si
preluarea acestora vor trebui sa se raporteze la urmatoarele reglementari:
Grau - Planul de gradare pentru gru din clasele A si B:
Factori de gradare
Grad 1
1. Caracteristici organoleptice si sanitare

2. Masa hectolitrica, kg/hl min.
Grad 2
Grad 3
Specifice produsului sanatos

77,0
75,0
70,0
- boabe sparte, % max.
3,01)
5,01)
7,01)
- boabe sistave, % max.
2,01)
5,01)
8,01)
- boabe avariate, % max.
0,51)
1,01)
1,01)
- boabe atacate de daunatori, % max.
0,51)
1,01)
2,01)
- boabe incoltite, % max.
0,5
1,0
1,0
0,5
1,0
1,0
1,0
3. Impuritati, % max., compuse din:
- boabe atacate de Fusarium, % max.

- boabe in lapte si boabe in lapte-ceara, % max.
0,5
1)
2,0
1)
3,01)
- alte cereale, % max.
1,0
- corpuri straine, % max., din care:
1,0
1,5
2,0
- anorganice, % max.
0,5
0,5
0,5
- seminte daunatoare si/sau toxice, boabe cu malura si

cornul secarei, % max., din care:
0,3
0,4
0,5
- fiecare dintre semintele toxice, % max.
0,05
0,05
0,05
- cornul secarei, % max.
0,05
0,05
0,05
4. Continut de gluten umed, % min.
22
22
22
5. Indice de deformare, mm max.
15
15
15
1) Continutul maxim de boabe sparte, sistave, avariate, atacate de daunatori si alte cereale nu trebuie sa
depaseasca:
6% din total pentru gradul 1;
10% din total pentru gradul 2;
15% din total pentru gradul 3.
Porumb Planul de gradare pentru porumb:
Factori de gradare
Grad 1
1. Caracteristici organoleptice
Grad 2
Grad 3
Caracteristicile produsului sanatos
2. Corpuri straine, % max., din care:
2,0
5,0
10,0
a) corpuri inerte (minerale si organice), % max.
0,5
1,0
3,0
71
b) semintele altor plante de cultura, % max
0,5
4,0
6,0
3. Boabe cu defecte, % max., din care:
3,0
5,0
10,0
a) boabe alterate, % max.
1,0
1,5
3,0
b) boabe arse incinse, % max.
0,5
2,0
3,0
4. Sparturi mici de porumb care trec prin sita 4R si

raman pe sita 2R, % max.
2,5
8,0
20,0
5. Sparturi mici de porumb care raman pe sita 4R, %

max.
2,0
Planul de gradare pentru floarea soarelui

Factori de gradare
Grad 1
Grad 2
Specifice produsului sntos
2. Impuritti, % max., din care:
2,0
6,0
Pietre si prti metalice care nu trec prin sita de 1 mm, % max.
0,2
0,2
3. Seminte cu defecte, % max., din care:
5,0
10,0
Seminte rncede, % max.
1,0
2,0
Seminte mucegite, putrezite, carbonizate, % max.
0,5
1,0
Planul de gradare pentru soia

Factori de gradare
Grad 1
Grad 2
2. Impuritati, % max., din care:
3,0
5,0
0,5
1,0
5,0
10,0
Seminte mucegaite, alterate partial sau total, % max.
0,5
1,0
Seminte de soia arse - ncinse, % max.
1,0
2,0
Corpuri inerte minerale care ramn pe sita cu ochiuri rotunde

cu diametrul de 1 mm, % max.
3. Seminte cu defecte, % max., din care:
Planul de gradare pentru rapi

Factori de gradare
Grad 1
Grad 2
2. Impuritati, % max.
2,0
4,0
3. Seminte cu defecte, % max.
2,0
5,0
72
II. SORTAREA / precuratarea cerealelor

Conform fluxului tehnologic, cerealele proaspat recoltate, care urmeaza sa fie stocate, trebuiesc trecute,
dupa etapa receptiei, in primul rand printr-un proces de curatare / sortare (indepartare a corpurilor straine si a
boabelor defecte, sub STAS). Aceasta prelucrare este necesara din doua ratiuni majore:
In primul rand orice produs agricol vegetal care se doreste a fi valorificat trebuie conditionat, respectiv
eliebrat de corpurile straine (organice, minerale) si ulterior uscat (eliebrat de umiditatea in exces).
In al doilea rand, in multe cazuri, in urma recoltarii, cerealele contin seminte de buruieni care au un
continut ridicat de umiditate si care, ori duc la un consum ridicat de combustibil, in cazul in care uscam cerealele
(se consuma energie in plus pentru a usca corpuri straine), fie pot crea probleme grave daca se depoziteaza in
celulele de stocare impreuna cu cerealele (umiditate crescuta in siloz duce la cresterea temperaturii in produs si
implicit la alterarea sau distrugerea acestuia).
Astfel, sortarea cerealelor vizeaza indepartarea corpurilor straine si a boabelor care nu corespund
cerintelor STAS, in vederea cresterii calitatii cerealelor stocate si livrate si in vederea asigurarii sanatatii
cerealelor si eliminarii riscurilor si factorilor care pot conduce la deteriorarea produselor.
Corpurile straine din componenta cerealelor sunt din urmatoarele categorii:
- corpuri inerte minerale - praf, pamant, nisip, pietris etc;
- corpuri inerte organice fragmente de paie, frunze, ariste, larve, insecte moarte;
- seminte de alte plante de cultura; seminte de buruieni;
- seminte cu defecte: atacate, incoltite, mucegaite, putrezite;
- sparturi mai mici decat jumatatea semintei si semintele la care lipseste embrionul;
- seminte cu defecte: atacate de boli, atacate de daunatori, s.a.
III. USCAREA cerealelor

Al treilea proces in fluxul tehnologic il
reprezinta uscarea, pana la un grad de
umiditate de maxim 11-13%. Daca cerealele
au umiditatea mai mare decat umiditatea de
stocare este neaparat necesar ca acestea sa
fie supuse procesului de uscare.
Fig. 1: Influenta umiditatii si temperaturii
cerealelor asupra aparitiei ciupercilor si mucegaiului si deteriorarii calitatii acestora
In conformitate cu graficul alaturat se poate vedea ca la o umiditate de peste 14% a produsului, incep sa se
dezvolte in produs ciuperci si mucegaiuri, care duc la deteriorarea completa a produsului stocat.
Asa cum se observa in figura de mai sus, o temperatura scazuta a produsului ar permite stocarea la umiditati
mai mari. Insa, acest lucru nu este posibil deoarece temperatura produsului in momentul recoltarii depaseste 20
grade, in majoritatea cazurilor si chiar daca produsul s-ar recolta la o temperatura scazuta, continutul de
umiditate ar duce la cresterea temperaturii in produs asa cum se poate deduce in graficul de mai jos:
73
Fig. 2: Legatura temperatura

umiditate si influenta
asupra aparitiei insectelor,
mucegaiului, parazitilor
O alta consecinta a pastrarii cerealelor la parametri necorespunzatori si in conditii improprii, o reprezinta

aparitia unor compusi toxici atat pentru consumul uman, cat si pentru consumul de catre animale in calitate de
furaj.
Dintre acestia mentionam:
OCHRATOXINA A:
Produs metabolic toxic al fungilor Aspergillus si Penicillium;
Contaminarea se face prin consumarea alimentelor contaminate;
Incidenta prin cereale si carne de porc;
Genereaza afectiuni grave precum nefropatia endemica ( boala balcanica ), guta viscerala; glicocenoza
hepatica
AFLATOXINA :
Produs metabolic toxic al fungilor Aspergillus;
Incidenta prin cereale si fructe oleaginoase;
Aflatoxina B este puternic cancerigena si toxic hepatica, genereaza afectiuni hepatice precum fibroza,
necroza, steatoza.
Avand in vedere faptul ca procesul de uscare este un proces continuu, care este cu atat mai eficient cu cat nu se
intrerupe functionarea acestuia datorita lipsei in alimentarea cu cereale umede, s-a prevazut un siloz tampon
unde se pot stoca temporar cerealele umede.
Fig. 3: Prezentarea numarului de
zile de pastrare a cerealelor in
silozul tampon in functie de
temperatura
Datorita
silozului
tampon
uscatorul va fi alimentat in mod
constant fara a fi nevoie sa se
intrerupa procesul de uscare.
Numarul maxim de zile in care se
74
pot pastra cerealele in silozul tampon, innainte ca acestea sa fie supuse procesului de uscare, sunt prezentate in
figura de mai sus (datele sunt valabile in cazul in care silozul se ventileaza).
PRECIZARE: in etapa de pre-curatire a cerealelor si in cea de uscare a cerealelor se considera ca se inregistreaza
pierderi de maxim 5% din cantitatea de cereale inregistrata la receptie.
IV. DEPOZITAREA cerealelor conditionate (sortate si uscate) in SILOZURILE DE STOCARE
Dupa procesul de uscare produsul (cerealele) este directionat catre cele cinci silozuri de stocare. Aici se
realizeaza depozitarea cerealelor (pstrarea n condiii de conservare corespunztoare a cerealelor).
Silozurile in care se stocheaza cerealele, dupa etapele anterioare de sortare si uscare, sunt prevazute cu sistem
de ventilare si control al temperaturii.
In cazul ventilarii aceasta se face cu ajutorul unui ventilator care atrage aer din exterior si il introduce in siloz
printr-un sistem de canale aflat la baza fiecarui siloz.
Ventilarea se realizeaza periodic pentru a evita formarea condensului la partea superioara a silozului si pentru
mentinerea unui microclimat optim stocarii.
Foarte importanta este evitarea ventilarii in cazul in care umiditatea aerului exterior este ridicata, pentru ca in
acest caz se va introduce umiditatea in produs.
In graficul de mai jos se poate vedea corespondenta dintre umiditatea relativa a aerului si umiditatea din
produs:
Fig. 4: Infuenta umiditatii exterioare a aerului asupra cresterii umiditatii cerealelor stocate
Controlul temperaturii este absolut necesar pentru a verifica temperatura din produs periodic si pentru a
depista in faza incipienta eventuale probleme ce pot aparea. Cresterea temperaturii in produs apare ca urmare
a nerespectarii parametrilor standard pentru stocare sau a infestarii puternice cu insecte in cazul in care nu s-au
facut tratamente sau nu s-a ventilat silozul. In cazul in care temperatura produsului incepe sa creasca se
porneste sistemul de ventilare sau se recircula produsul mutandu-se dintr-un siloz in altul.
Sistemul de transport al cerealelor:
Transportul/manipularea cerealelor se realizeaza cu ajutorul transportoarelor cu racleti si lant si a elevatoarelor
cu cupe. Aceste echipamente asigura o manipulare optima a cerealelor, fara a sparge boabele asa cum se
intampla in cazul snecurilor elicoidale. Sistemul de transport este conceput special pentru a se evita
supraalimentarea echipamentelor componente. In acest sens toate gurile de golire, unde avem curgere
necontrolata, sunt prevazute cu sectiuni de curgere capacitiva care limiteaza curgerea la capacitatea maxima de
75
transport. Acest lucru este esential pentru a se evita reglajele manuale care pot duce ori la o capacitate de
transport mult mai mica decat cea proiectata, ori la supraalimentarea sistemului.
V. Livrarea cerealelor catre clienti: incarcarea cerealelor in mijloacele de transport ale clientilor se
realizeaza in etapa livrarii catre clienti direct din buncar. La livrare cantiatea efectiv tranzactionata se va calcula
pe baza referintei stas-urilor descrise la Etapa 1 Receptia cerealelor in sectie. Astfel, dupa stabilirea
cantitatii incarcate in mijlocul de transport se va face transformarea din masa fizica a produsului incarcat in
masa STAS. Daca produsul livrat va avea o calitate superioara STAS-ului, atunci la vanzarea/livrarea acestuia se
va achita o cantitate mai mare fata de cea livrata efectiv. Gradul de umididate va fi permanent monitorizat cu
ajutorul dotarilor din silozurile de depozitare cereale deci va fi cunoscut la momentul livrarii. Celelalte
particularitati ale calitatii vor fi indeplinite implicit inca din a doua etapa a fluxului tehnologic ce survine
receptiei, respectiv sortarea cerealelor astfel ca la livrare vor corespunde din acest punct de vedere.
DESCRIEREA UTILAJELOR:
a. Precuratitor cereale:
Selector: capacitate de precuratare 30 t/h la grau si capacitate de selectare 4 t/h seminte de grau
b. Uscator cereale: SECTIUNI USCATOR:
sectiune tampon compusa din 3 sectiuni 500 mm fiecare
sectiune de uscare cu dimensiune ajustabila
sectiune de racire
Zona tampon
Un uscator in flux continuu functioneaza intotdeauna plin cu cereale, care curg incet prin sectiunea de uscare.
Acelasi volum de cereale uscate care este descarcat in sectiunea de descarcare trebuie inlocuit cu cereale
umede in sectiunea tampon. Senzorii de nivel montati in partea superioara a uscatorului in zona tampon vor
preveni umplerea excesiva a acesteia prin oprirea alimentarii.
Uscatorul este proiectat ca in zona tampon cerealele sa aiba timp sa se aseze si sa se distribuie in mod uniform
in sectiunea de uscare.
Zona de uscare
Sectiunile de uscare si racire sunt construite din module care contin canale de ventilare.
Partile componente ale modulelor din zona superioara a sectiunii de uscare sunt livrate cu canale de ventilare
ranforsate suplimentar pentru a rezista in conditii dure de exploatare.
Debitul de aer cald curge prin masa de cereale in sectiunea de uscare.
Aerul cald este distribuit in masa de cereale prin canalele de ventilatie montate in modulele sectiunii de uscare a
uscatorului.
Zona racire
Cerealele vor inainta prin zona de uscare pana in zona de racire, unde sunt racite cu ajutorul aerului ambiental
pentru a atinge temperatura optima pentru depozitare si sunt descarcate cu o cadenta controlata conform
indicatorilor de umiditate indicati de sistemul de control al uscatorului.
c. Silozuri depozitare:
Numar buc
Model
Volum siloz
3 buc
metalic
1.239 mc
76
Diametru
Inaltime perete siloz
Inaltime la varf
Parametri proiectare
Specificatie
Buncarul include
Gauri acoperis
10,91 m
12,39 m
15,34 m
Coeficient seismic: 0,2g; Zapada: 250 kg/mp; vant: 144 km/h
Pereti din otel european de inalta calitate cu galvanizare standard de 450
grame/m2, (pe ambele parti). Acoperis standard construit din tabla galvanizata.
Stalpi si racorduri otel european de inalta calitate cu galvanizare standard 350
grame/m2, G115, sau in cazul racordurilor sudate galvanizare la cald.
Placile ondulate ale peretilor si mastic pentru acestea. Usa vizitare in peretele
lateral, stalpi de rezistenta exteriori cu talpi de fixare, toate suruburile de prindere si
fixare. Acoperis cu inclinatie 30 deg cu gura centrala si siber. Gura de inspectie pe
acoperis
2 pe siloz
Silozul tampon: 1 buc

Siloz paralelipipedic cu structura metalica de sustinere si fund conic pentru a asigura curgerea optima a
produsului.
Silozul este prevazut cu senzor de nivel si functioneaza in tandem cu uscatorul de cereale.
Capacitarea de stocare este de 84,4 m3 ceea ce asigura o cantitate tampon pentru circa 13 ore, timp suficient
pentru a asigura distante rezonabile de transport intre locul de recoltare si punctul de receptie/uscare.
NOTA: fluxul tehnologic a fost conceput avand la baza cele trei principale tipuri de cereale produse in judetul
Suceava porumb, grau si soia. Aceasta nu limiteaza in nici un fel posibilitatea de stocare,uscare, precuratare
si manipulare a altor tipuri de cereale si plante tehnice (rapita, floarea soarelui, orzoaica etc). Apar doar
diferente de date in ceea ce priveste capacitatile de transport, uscare, precuratare si stocare datorita
densitatilor si caracteristicilor diferite ale celorlalte tipuri de cereale.
SPECIFICATII TEHNICE pentru utilajele propuse a se achizitiona prin proiectul FEADR:

Nr.
Nr /Buc
Crt
Echipamente de laborator
Denumire
Sonda de prelevare
Tarar / curatator probe
Granomat
Specificatii tehnice
o
o
o
o
o
o
o
Umidometru densiometru
o
o
Sistem determinare gluten
Balanta de precizie
o
o
Adancime de prelevare minim 1m

Capacitate ml minim 150
Dotat cu site interschimbabile
Interval masurare umiditate minim
8%....30%
Dotat cu interfata pentru PC sau
imprimanta
Imprimanta incorporata
Functie determinare umiditate si
densitate cereale;
Valori exprimate in procente;
Timp de determinare max 15 min pentru
fiecare component al sistemului;
Functii determinare cantitate gluten ud,
indice gluten si gluten uscat.
Dotata cu interfata pentru PC
77
7
8
1
1
10
Moara de laborator
Termometru cu sonda
Dispozitiv pentru determinarea
masei hectolitrice
Masa laborator
o
o
o
o
o
Capacitate minim 0,5 kg

Putere minim CP
Interval masurare minim -15C... +60C
Functie de determinare a masei
hectolitrice
Realizata din materiale specifice pentru
laborator
Cantar rutier cu platforma

1
Capacitate maxima de minim 40 tone

Dimensiune platforma 16x3 m
Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale avand in componenta

Nr.
Nr /Buc
Denumire
Crt
1
1
Transportator buncar descarcare
o
Lungime 6 10 m
o
Capacitate transport minim 35 t / ora
2
1
Elevator incarcare precuratitor
o
3
1
Selector Precuratitor
o
Capacitate precuratare minim 25 t /
ora
4
1
Elevator incarcare uscator siloz
o
Lungime 15 25 m
tampon
o
5
1
Siloz tampon
o
Capacitate/volum de minim 50 mc
6
1
Accesorii siloz umed
o
Contine kit exterior / kit balustrada
7
1
Uscator cereale
o
Capacitate uscare min. 70 tone / zi
8
1
Elevator incarcare descarcare silozuri
o
9
1
Transportator alimentare silozuri
o
Lungime 25 40 m
o
10
1
Transportator alimentare uscator
o
Lungime minim 5 m
siloz tampon
o
Capacitate minim 35 t / ora
11
3
Silozuri depozitare
o
Volum de minim 1200 mc
12
3
Accesorii silozuri depozitare
o
Indicator de nivel
13
3
Sistem de aerare
o
Motor/ventilator de minim 2 kW
14
9
Sistem monitorizare temperatura
o
Pe baza de senzori sau termocuple
15
1
Sistem golire silozuri
o
Golire prin snec maturator sau similar
16
1
Transportator descarcare silozuri
o
Lungime 25 40 m
o
17
1
Sistem conducte si acces
o
Set conducte necesare functionarii
optime a liniei tehnologice
18
1
Stand metalic selector + pasarela intre o
Stand metalic selector + pasarela
uscator si siloz tampon
intre uscator si siloz tampon
19
1
Panou de comanda
o
Sistem oprire automata in caz de
pericol
Panouri solare cu tuburi vidate superconductoare
78
Acestea sunt compuse din:

tuburi de sticl cu perei dubli, vidate, de tip termos care au dou funcii importante: asigur
izolaia termic a sistemului i mrete puterea de absorbie a radiaiei termice solare;
pipe termice din cupru, n interiorul crora are loc fenomenul de transformare a radiaiei
termice
solare n energie termic;
schimbtor de cldur din cupru;
suportul metalic.
Panourile solare presurizate separate sunt uor de utilizat n toate aplicaiile tehnice care au la baz
transformarea radiaiei termice solare n energiei termic. Intregul sistem solar este presurizat, iar rezervorul de
deasupra tuburilor vidate are rolul schimbtorului de cldur. Rezervorul este izolat termic fa de mediul
exterior, cu poliuretan cu grosimea de 55 60 mm.
Principiul de transfer a energiei termice de la tuburile superconductoare la agentul termic se face prin
fenomenul de termosifonare n interiorul rezervorului schimbtor de cldur. Extragerea agentului termic din
rezervorul schimbtor de cldur ctre zona de consum se face n mod automat, utiliznd controler electronic
specializat, prin intermediul cruia se in sub control temperaturile n cadrul sistemului i staia de pompare.
Acumularea agentului termic se face n boilere separate montate n zona de consum.
Instalatia panourilor solare este compusa din cele patru panouri solare, statie solara, vas de expansiune si
tuburile grofrate ce transporta agentul termic. Instalatia solara se va racorda pe una din serpentinele boilerului
si va asigura necesarul de caldura pentru preparea apei calde menajere. Pentru perioada in care instalatia solara
nu acopera necesarul de caldura pentru prepararea apei calde, a doua serpentina va circula agent termic
furnizat de cazanul termic si va acoperi aceasta diferenta. Dilatatia agentului termic din instalatia solara este
preluata de un vas de expansiune tip inchis cu membrane elastica. Statia solara va comanda pornirea/oprirea
pompei de circulatie functie de temperatura intrare/iesire boiler. Boilerul este prevazut suplimentar cu o
rezistenta electrica de 2,5 kW ce va ajuta la obtinerea apei calde de consum in parametrii doriti daca cazanul
este oprit (perioada calda a anului) si agentul termic furnizat de instalatia solara este insuficient
79
4.
Durata de realizare (luni) i etape principale
Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.

In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii activitatilor, incepand
cu data semnarii contractului de finantare cu Agentia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit, proiectantul
va lua in calcul si perioadele de timp nefavorabil realizarii investitiilor.
Se vor evidentia investitiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze in
perioada de gratie.
DURATA DE REALIZARE a investitiei este de 3 ani de zile.
Descrierea etapelor principale:
Semnarea contractului de finantare cu Autoritatea Contractanta;
Realizarea Proiectului Tehnic si avizarea acestuia;
Depunerea si avizarea dosarelor de achizitie lucrari, bunuri si servicii in cadrul proiectului maxim 4 luni de
zile de la semnarea contractului de finantare;
Depunerea dosarului cererii de plata pentru avans si incasarea avansului din ajutorul financiar
nerambursabil FEADR;
Demararea realizarii lucrarilor de constructie ale obiectivului;
Depunerea dosarelor cererilor de plata Transa I (anul 2 de implementare), Transa II si Transa III (anul 3 de
implementare);
Primirea, receptionarea si punerea in functiune a utilajelor achizitionate (linie de sortare-uscare-depozitare
cereale, cantar rutier);
Achizitia dotarilor;
Receptionarea investitiei si obtinerea autorizatiilor de functionare;
Depunerea Dosarului Cererii de plata transa IV finala.
80
5. Costul estimativ al investiiei

Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform
legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile, se vor prezenta
devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile).
Nu sunt permise atat cheltuieli eligibile cat si neeligibile in cadrul cap. 4.1. Constructii si instalatii fara a se
detalia pe devize pe obiect lucrarile corespunzatoare spatiilor/instalatiilor ce se vor executa. Pentru restul
subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt echipamentele, utilajele/montajul care sunt neeligibile.
In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi pe
de site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile referitoare la bunurile si serviciile
incluse in proiect, identificate in baza.
In situatia in care valorile bunurilor/servciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de date de preturi, se vor
atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 15.000 EUR si o oferta pentru
categoriile de bunuri/servicii care se incadreaza intre 10.000 EUR si 15.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor
mentiona si tarifele orare.
Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii preturilor si trebuie
sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici:
- sa fie datate, personalizate si semnate;
- sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale
s conin preul de achiziie pentru bunuri/servicii
Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi atasate numai paginile relevante din ofertele respective,
cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 3.8 de mai sus (maxim
2-3 pagini/oferta).
Se va atasa un tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza intocmirii bugetului indicativ astfel incat sa
poata fi verificata rezonabilitatea preturilor.
Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita, printr-o declaratie semnata si stampilata care va
fi atasata la studiul de fezabilitate.
Atentie!
In cazul proiectelor care includ si investitii care au drept scop implementarea noilor provocri, solicitantul
Completeaza:
a
b
c
un buget indicativ cuprinzand cheltuielile aferente numai pentru acea parte din investitie care are drept
scop implementarea noilor provocari. Investitiile care au drept scop implementarea noilor provocari sunt
investitiile pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile, producerea de biogaz utiliznd deeuri
organice (energia obtinuta va fi folosita numai la nivelul unitatii de productie), investitii pentru
imbunatatirea prelucrarii si comercializarii produselor lactate si investitii pentru stocarea si tratamentul
apelor reziduale.
un buget indicativ cuprinzand cheltuielile aferente celorlalte tipuri de investitii (cu exceptia partii de
investitie care are drept scop implementarea noilor provocari);
un buget indicativ care totalizeaza bugetul a) + b).
Se vor considera cheltuieli eligibile, mijloacele de transport specializate care transport numai un anumit tip de
materii prime/mrfuri adecvate activitii descrise n proiect, urmtoarele:
Autocisterne,
Autoizoterme cu frig (transport produse perisabile sau cu temperaturi controlate),
Autoizoterme (prevzute cu izolaie termic a pereilor, dar fr agregat frigorific, fiind folosite pentru
transportul mrfurilor alimentare),
Mijloace de transport animale,
81
Cheltuielile cu orice alt mijloc de transport nu sunt considerate eligibile.
S-a consultat baza de date de pe site-ul APDRP referitor la preturile de referinta pentru gamele de
bunuri iar pentru cele care nu se regasesc in concordanta cu preturile din baza de date APDRP s-au anexat la
prezenta documentatie:
- trei oferte pentru bunurile care depasesc 15.000 Euro;
- o oferta pentru bunurile care se incadreaza intre 10.000 Euro si 15.000 Euro.
Pentru toate bunurile care se regasesc in baza de date APDRP s-au printat paginile aferente.
Nr.
crt
Denumire
Sonda de prelevare
o
o
2
Tarar / curatator
probe
o
o
Granomat
o
o
o
Umidometru
densiometru
o
o
Sistem determinare
gluten
o
Balanta de precizie
o
o
Moara de laborator o
Termometru cu
sonda
Dispozitiv pentru
o
determinarea masei
hectolitrice
Se regasesc / nu se regasesc in baza de date

cu preturi APDRP
Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
Adancime de prelevare
si nu se incadreaza in limitele bazei de date
minim 1m
S-a printat si s-a atasat pagina aferenta
Capacitate ml minim 150
S-au atasat trei oferte de pret.
Nu se regaseste in baza de date cu preturi
Dotat cu site
APDRP.
interschimbabile
Interval masurare umiditate Nu se regaseste in baza de date cu preturi
minim 8%....30%
APDRP.
Dotat cu interfata pentru PC S-au atasat trei oferte de pret.
sau imprimanta
Imprimanta incorporata
Functie determinare
umiditate si densitate
si se incadreaza in limitele bazei de date
cereale;
Valori exprimate in
procente;
Timp de determinare max
15 min pentru fiecare
component al sistemului;
Functii determinare
cantitate gluten ud, indice
gluten si gluten uscat.
Dotata cu interfata pentru
PC
Capacitate minim 0,5 kg
Putere minim CP
Interval masurare minim si nu se incadreaza in limitele bazei de date
15C... +60C
Functie de determinare a
masei hectolitrice
82
10
10
11
12

o Realizata din materiale
Masa laborator
specifice pentru laborator
Capacitate maxima de minim
Cantar rutier cu
si nu se incadreaza in limitele bazei de date
40 tone
platforma
Dimensiune platforma 16x3 m
Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale avand in componenta
Transportator
o
Lungime 6 10 m
buncar descarcare o
Capacitate transport
si se incadreaza in limitele bazei de date.
minim 35 t / ora
S-a printat si s-a atasat pagina aferenta.
Elevator incarcare o
precuratitor
minim 35 t / ora
APDRP.
Selector
o
Capacitate precuratare
Precuratitor
minim 25 t / ora
Lungime 15 25 m
uscator siloz
o
APDRP.
tampon
minim 35 t / ora
Siloz tampon
o
Capacitate/volum de
minim 50 mc
APDRP.
Accesorii siloz umed o
Contine kit exterior / kit
balustrada
APDRP.
Uscator cereale
o
Capacitate uscare min. 70 Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
tone / zi
descarcare silozuri
minim 35 t / ora
APDRP.
Transportator
o
Lungime 25 40 m
alimentare silozuri o
minim 35 t / ora
Transportator
o
Lungime minim 5 m
alimentare uscator o
Capacitate minim 35 t /
siloz tampon
ora
Silozuri depozitare o
Volum de minim 1200 mc Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
Accesorii silozuri
o
Indicator de nivel
depozitare
APDRP.
83
Sistem de aerare
13
14
15
16
17
18
Sistem monitorizare o
temperatura
Motor/ventilator de
minim 2 kW
Pe baza de senzori sau
termocuple
Sistem golire
silozuri
Golire prin snec

maturator sau similar
Transportator
descarcare silozuri
o
o
Lungime 25 40 m
minim 35 t / ora
Sistem conducte si
acces
Set conducte necesare

functionarii optime a liniei
tehnologice
Stand metalic selector +
pasarela intre uscator si
siloz tampon
Stand metalic
o
selector + pasarela
intre uscator si siloz
tampon
Panou de comanda o
19
Sistem oprire automata in

caz de pericol

APDRP.
APDRP.
APDRP.
APDRP.
APDRP.
In ceea ce priveste serviciile de proiectare si consultanta :

- serviciile de proiectare se incadreaza in limitele din baza de date de preturi, atasandu-se paginile din
baza de date APDRP la dosar,
- Serviciile de consultanta intocmire cerere de finantare nu se regaseste in baza de date APDRP, si s-a
atasat o oferta de pret.
Tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza intocmirii bugetului indicativ astfel incat sa poata fi verificata
rezonabilitatea preturilor.
Nr.
crt
Denumire produs
1
2
3
4
5
6
7
Sonda de prelevare
Tarar / curatator
probe
Granomat
Umidometru
densiometru
Sistem determinare
gluten
Balanta de precizie
Moara de laborator
Ofertant / Pret Euro fara TVA

S.C. EPRUBETA FARM
S.C. Multi-Lab S.R.L.
S.R.L.
Oferta nr. 4767 /
Oferta nr. 1805 /
24.07.2012
03.08.2012
249
280
S.C. METROMAT S.R.L.

Oferta nr. 2140 /
02.08.2012
291
6.350
6.378
6.375
3.850
4.250
4.268
1.010
1.205
1.099
7.468
7.830
7.897
325
1.999
345
2.150
525
2.140
84
8
9
Termometru cu
sonda
Dispozitiv pentru
determinarea masei
hectolitrice
Total bunuri
Nr.
crt
Denumire produs
Cantar rutier cu
platforma
Montaj cantar rutier
2
cu platforma
Total utilaj si montaj
Nr.
crt
Denumire produs
1
Linie tehnologica de
conditionare si
depozitare cereale
Linie tehnologica de
2
conditionare si
depozitare cereale
Total utilaj si montaj
1
199
205
222
439
450
580
21.889
23.093
23.397
S.C. METRON SERV
S.C. FLINTAB S.R.L.
S.R.L.
S.C. ECHIDEN S.R.L.
Oferta nr. AD402 /
Oferta nr. 321 /
Oferta nr. 298 / 06.08.2012
24.07.2012
24.07.2012
13.500
15.900
2.000
2.100
19.000 (montaj inclus)

15.500
18.000
19.000
S.C. TORNUM S.R.L.
S.C. STYL XXI S.R.L.
S.C. SCHMELZER S.R.L.
Oferta nr. CNP-5K +TKOferta nr. 336 /
Oferta nr. 171 / 09.08.2012
140211 / 24.07.2012
09.08.2012
Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale
297.449
280.300
279.699
20.000
48.830
48.887
317.449
329.130
328.586
6. Finanarea investiiei
Din valoarea total a investiiei de 699.639 Euro, ajutorul public nerambursabil este de 271.157 Euro.
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa masurii se va utiliza
cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data
intocmirii Studiului de Fezabilitate.
PLAN FINANCIAR BUGET TOTALIZATOR:
Curs Euro / leu 4,6188 din data de 02.08.2012
Procent finantare publica = 50%
Cheltuieli eligibile
Ajutor public nerambursabil
Sursele de finantare pentru completarea
necesarului de finantare din care:
- autofinantare
- imprumuturi
TOTAL PROIECT
Euro
271.157
271.157
0
271.157
542.314
Cheltuieli
neeligibile
Euro
157.325
155.918
1.407
157.325
Total
Euro
271.157
428.482
155.918
272.564
699.639
85
PLAN FINANCIAR BUGET FEADR:

- autofinantare
- imprumuturi
TOTAL PROIECT
Euro
267.550
267.550
0
267.550
535.100
Cheltuieli
neeligibile
Euro
155.594
154.187
1.407
155.594
Total
Euro
267.550
423.144
154.187
268.957
690.694
PLAN FINANCIAR BUGET PERE:

- autofinantare
- imprumuturi
TOTAL PROIECT
Euro
3.607
3.607
0
3.607
7.214
Cheltuieli
neeligibile
Euro
1.731
1.731
0
1.731
Total
Euro
3.607
5.338
1.731
3.607
8.945
Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica a masurii
aferente proiectului intocmit de solicitant.
Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea
procentului.
7. Date privind fora de munc :
7.1 Total personal existent
din care personal de execuie
5 (cinci) persoane
3 persoane, cu functiile de inginer silvic, tractorist si mecanizator.
7. 2 Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei

Locuri de munc nou-create
4 noi locuri de munca cu norma intreaga
- 3 persoane operatori centrala termica, care in tura sa fiecare va activa si ca operator in cadrul fluxului
tehnologic, acolo unde este necesara implicarea/monitorizarea de catre om;
- 1 persoana sef depozit cereale, care va realiza si operatiunea de cantarire a cerealelor si cea de analiza
a acestora.
7.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala) ,
relevante pentru proiect
86
Reprezentant legal
Nume i prenume: CHIRIAC Dumitru
Data nasterii: 21.11.1952
Funcia: Administrator S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L
Vechime pe post/n societate: 16 ANI de zile
Studii: 1972-1974 Scoala Silvica de padurar, Campulung modovenesc Suceava studii post-liceale
ntreprinderea
Funcia avut i principalele

ndatoriri
Administrator
Perioada
1994 - prezent
S.C CERBUL CARPATIN FOREST
S.R.L, Suceava
1991-1994
SC CERBUL CARPATIN SRL
Administrator
1976-1990
Cooperativa Frumosu
Gestionar sef magazin
Realizri notabile:
- Coordonarea activitatii societatii, stabilirea si implementarea obiectivelor si strategiilor de dezvoltare,
pozitionare si crestere a competitivitatii societatii
- Stabilirea continu a necesarului de achiziii de la furnizori i proiectarea i stabilirea pieei de desfacere
a produselor obinute;
- Supervizarea personalului din subordine i cordonarea eficient a activitilor din cadrul fermei;
- Supervizarea si imbunatatirea continua a fluxului tehnologic al societatii, optimizarea preturilor de cost;
Carnet conducere: Categoria B;
Abiliti:
- orientare spre rezultate;
- capacitate de analiza si strategie;
- buna cunoastere a domeniului tehnic al proiectului si al tehnologiei si specificului activitati agricole de
baza; buna cunoastere a fluxului tehnologic si a necesarului pietei in domeniul investitiei vizate prin
proiect;
- profesionalism si rapiditate in luarea deciziilor;
- cunoastere buna a domeniului si a factorilor strategici de succes si viziune de ansamblu;
- capacitate sporit de a asimila cunotine noi;
- corectitudine, flexibilitate, dinamism;
- perseveren, abiliti pentru lucrul n echip;
II. Prile desenate

- Plan de amplasare n zon (1:25.000-1:5.000)
- Plan general (1:5.000-1:500)
- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.000-1:500)
- Planuri de arhitectur - planurile nivelurilor,.
- Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic
S-au atasat urmatoarele parti desenate:
A1
plan de incadrare n zona
A2
plan de situatie
A3
planuri silozuri
A4
plan parter C.T.
A5
plan invelitoare centrala termica
A6
sectiune transversala centrala termica
A7
fatada principala centrala termica
87
A8
A9
A10
H0
S1
S2
I1
E1
E2
fatade laterale centrala termica

fatada posterioara centrala termica
imprejmuire
plan coordonator tele exterioare
instalatii sanitare plan parter
instalatii sanitare schema coloanelor
instalatii termice plan parter
instalatii electrice plan parter
instalatii electrice schema electrica monofilara
Daca solicitantul isi propune ca obiectiv specific mbuntirea veniturilor ntreprinderilor sprijinite prin
creterea valorii adugate a produselor agricole, va completa Anexele B ( numai sheeturile Prognoza
veniturilor, Prognoza cheltuielilor si Proiectia contului de profit si pierdere, pentru persoane juridice) sau
Anexele C (numai sheet-ul Incasari_plati Anii1-5 prognoza, pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi
individuale si asociatii familiale/intreprinderi familiale).
Pentru persoane juridice
Formula pentru calculul VAB este urmatoarea:
VAB = [(Cifra de afaceri + Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) + Venituri din productia realizata pentru
scopuri proprii si capitalizata) (Cheltuieli materiale total + Alte cheltuieli de exploatare)].
Solicitantul va calcula VAB conform formulei de mai sus, utilizand datele din proiectia contului de profit si
pierdere, calculul se face pe total an analizat (pentru anul 0 anterior depunerii proiectului si pentru anii 1-5 de
functionare pe fiecare an in parte).
Obiectivul specific este indeplinit in situatia in care valoarea VAB este pozitiva si a crescut fata de anul anterior
depunerii proiectului si pastreaza o evolutie cel putin liniara pe perioda celor cinci ani de funtionare, iar pentru
proiectele de investitii noi este indeplinit si in situatia in care VAB-ul este pozitiv si are o evolutie cel putin liniara
pe perioada de prognoza analizata.
Pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatii familiale/intreprinderi familiale
Formula pentru calculul VAB este urmatoarea:
VAB = (Incasari din activitatea agricola+Incasari din activiti productive, prestri servicii Plati pentru desfurarea
activitilor productive)
Solicitantul va calcula VAB conform formulei de mai sus, utilizand datele din anexa C, sheet-ul Incasari_plati Anii1-5
prognoza si se calculeaza pe total an analizat pentru anii 1-5 de functionare pe fiecare an in parte.
Obiectivul specific este indeplinit in situatia in care valoarea VAB este pozitiva si pastreaza o evolutie cel putin liniara pe
perioda celor cinci ani de funtionare.
Pentru demonstrarea cresterii viabilitatii economico-financiare, conditie obligatorie pentru imbunatatirea perfomantei
generale a exploatatiilor agricole, se vor completa Anexele B (pentru persoane juridice ) sau Anexele C (pentru persoane
fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatii familiale/intreprinderi familiale).
In vederea verificarii viabilitatii economice expertul va verifica cele doua conditii cumulate:
- rezultatul din exploatare din bilantul precedent anului depunerii proiectului sa fie pozitiv,
- indicatorii economico-financiari care trebuie sa se incadreze in limitele mentionate.
Calculul VAB pentru investitia realizata de SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL :

An I
prognoza
An II
prognoza
An III
prognoza
An IV
prognoza
An V
prognoza
VAB
1.447.945
1.447.945
1.447.945
1.447.945
1.447.945
Proiectul este unul de investitie noua - respecta obiectivul specific intrucat indicatorul VAB este pozitiv si are
o evolutie cel putin liniara pe perioada de prognoza analizata.
88
III. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentru
persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatiile familiale/intreprinderi familiale) pentru
indeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice
Proiectii financiare persoane juridice (Anexe B)
1.1. Prognoza veniturilor
1.2. Prognoza cheltuielilor
1.3. Proiectia contului de profit si pierdere
1.4. Bilant sintetic previzionat
1.5. Flux de numerar
1.6. Indicatori financiari
ATENTIE: Sheeturile Prognoza veniturilor- Anexa B1, Prognoza cheltuielilor - Anexa B2, CPP- Anexa B3 ,
Bilant - Anexa B4, FN An 1-5 - Anexa B8, Indicatori- Anexa B9, cuprind prognoze pe o perioada de cinci ani
de la darea in explotare a investitiei din proiect, respectiv de la finalizarea investitiei . Sheeturile FN An 1IAnexa B5, FN An 2I - Anexa B6, FN An 3I - Anexa B7 se refera la perioada de implementare a proiectului (de
maxim trei ani).
Proiectii financiare persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatiile familiale/intreprinderi familiale
(Anexe C)
2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare
2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune
2.3 Indicatori financiari
PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE

PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR B
Atentie: prognozele vor fi intocmite pornind de la situatiile financiare din anul anterior depunerii proiectului!
1.1
Prognoza veniturilor
Se va completa Anexa B1 Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie cu vanzarile
cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care
citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :
- gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp; se va preciza
productia fizica existenta si productia fizica estimata in urma realizarii investitiei
- corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si
precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a fi incheiate;
- modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate
Se vor detalia veniturile obtinute din alte tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul
in care solicitantul obtine venituri si din alte activitati decat cea descrisa prin proiect)
Precizari privind perioada estimata de implementare a proiectului si perioada de previziune (prognoza) cei
5 ani de prognoza post-implementare:
S-a considerat ca perioada de implementare a proiectului este de 3 ani de zile, ce coincid cu anii calendaristici
2013, 2014, 2015.
Perioada de previziune (prognoza) ulterioara implementarii proiectului de cinci ani va fi in anii calendaristici
2016, 2017, 2018, 2019, 2020.
89
Solicitantul detine propria exploatatie agricola, in suprafata totala de 258,35 ha teren agricol
inregistrat in evidentele APIA si cultivat cu cartofi, porumb, grau, soia, rapita, floarea soarelui, plante de
nutret per total pe perioada de implementare si prognoza a proiectului.
Aceste venituri din activitatea agricola ale societatii vor fi evidentiate in fluxul de numerar pe perioada
celor 3 ani de implementare la venituri din activitatea de exploatare pentru intreaga exploatatie agricola
arabila a solicitantului, si in prognoza veniturilor pe perioada anilor de prognoza, la categoria alte venituri
pentru cultura de cartofi si plante de nutret, restul productiei proprii de cereale fiind preluata ca materie
prima in siloz.
Mentionam ca:
- pe perioada de implementare a proiectului, intreaga productie agricola obtinuta (grau, porumb, soia, cartofi,
plante de nutret) se va comercializa imediat dupa recoltare,
- dupa darea in functiune a investitiei, incepand cu anul I de prognoza si pana in anul V de prognoza:
toata productia de grau, soia si porumb obtinuta din exploatatia agricola proprie va fi preluata,
colectata si conditionata in sectia FEADR si va fi pastrata, impreuna cu cerealele preluati de la terti
producatori din zona, pana in primavara-vara anului urmator
productia de cartofi obtinuta din exploatatia agricola proprie va fi in continuare comercializata imediat
dupa recoltare si va fi inregistrata in prognoza veniturilor la linia alte venituri, la fel ca si productia
de plante de nutret.
Descrierea PRODUCTIEI FIZICE PREVIZIONATE ca urmare a realizarii investitiei:
I. Productia fizica previzionata a fi obtinuta din exploatatia agricola proprie a SC CERBUL CARPATIN
FOREST SRL (culturi de camp si cartofi, plante de nutret) detinuta pe raza localitatii Balcauti judetul Suceava:
Plan de cultura previzionat (ha si rotatia culturilor):
Denumire
cultura
cartof
rapita
floarea
soarelui
grau
porumb
soia
plante de
nutret
fanete
pasuni
Total ha
An 2012
Prezent
APIA
52,12
67,12
An 1*
implem.
An 2*
implem.
An 3*
implem.
An 1**
previziune
An 2**
previziune
An 3**
previziune
An 4**
previziune
An 5**
previziune
15,35
0
10
0
10
0
10
0
10
0
15,35
0
10
0
10
0
21,58
69,56
0
0
0
100
85
18
0
83,35
35
90
0
58,35
60
90
0
58,35
90
60
0
73
85
50,35
0
100
85
18
0
83,35
35
90
0
58,35
60
90
39,75
0
8,22
258,35
40
0
0
258,35
40
0
0
258,35
40
0
0
258,35
40
0
0
258,35
40
0
0
258,35
40
0
0
258,35
40
0
0
258,35
40
0
0
258,35
*Perioada de implementare a proiectului FEADR

** Perioada de prognoza/previziune
Precizarea productiei medii estimate/ha pentru fiecare tip de cultura:
Productie medie
Tip cultura
tone/ha
cartof
20
90
grau
porumb
soia
plante de nutret
4
5
3
18
Prezentarea veniturilor fizice previzionate din exploatatia agricola proprie (tone):

Denumire produs
agricol
2013*
2014*
2015*
2016** 2017** 2018**
Cartof
307
200
200
200
200
307
Grau
400
333
233
233
292
400
Porumb
425
175
300
450
425
425
Soia
54
270
270
180
151
54
Plante de nutret
720
720
720
720
720
720
2019**
200
333
175
270
720
2020**
200
233
300
270
720
Productia de cereale din exploatatia agricola proprie ce va fi colectata in investitia FEADR de conditionare,
uscare, depozitare cereale :
Tone cereale (grau,
soia si porumb)
863
*Perioada de implementare a proiectului FEADR
** Perioada de prognoza/previziune
868
879
778
803
Precizare: dupa cum s-a mai mentionat si la inceputul subcapitolului:

- pe perioada de trei ani de implementare a proiectului se va comercializa intreaga productie agricola obtinuta
din culturile de plante de nutret, cartofi, porumb, soia si grau;
- incepand cu darea in functiune a investitiei FEADR, pe perioada de prognoza de cinci ani redata, intreaga
productie de cereale anual obtinuta din exploatatia agricola proprie va fi colectata si conditionata in
depozitul realizat, alaturi de alte cantitati importante de cereale de preluate/colectate de la terti producatori
din judetul Suceava.
II. Prezentarea capacitatii si a veniturilor fizice totale previzionate a fi obtinute per ansamblu de
solicitant:
- din activitatea agricola
- din sectia de depozitare, conditionare cereale realizata prin proiectul FEADR:
Sectia de depozitare-conditionare cereale FEADR va avea urmatoarea capacitate de depozitare in
silozuri a cerealelor uscate si sortate:
Numar silozuri: 3
Capacitate 1 siloz de cereale: 1.239 mc (echivalentul a 929,25 tone)
Capacitate totala: 3*1.239 mc = 3.717 mc
Densitate pentru grau, porumb, soia: 750 kg/mc
Rezulta o capacitate de depozitare cereale uscate de 2.787,25 tone cereale
NOTA: capacitatea in tone a fost calculata pentru cerealele grau, porumb, soia dar depozitul poate fi
utilizat pentru toate tipurile de cereale si plante tehnice, rezultand mici diferente de tone la capacitatea totala
in functie de gradul de densitate al productiei depozitate.
91
Precizam ca din momentul darii in functiune a sectiei de conditionare-depozitare cereale, toata productia
proprie de cereale a societatii va fi depozitata in sectie alaturi de cerealele preluate de la terti, obtinandu-se
urmatorul procent de materie prima depozitata din exploatatia agricola proprie:
Procent din capacitatea silozurilor (sectie) al
materiei prime depozitate din exploatatia agricola
proprie (%)
2016
2017
2018
2019
2020
30,97
31,14
31,53
27,92
28,82
Concluzie:
Prezentarea veniturilor fizice previzionate a fi obtinute de societate pe perioada de prognoza, ca
urmare a functionarii SECTIEI DE CONDITIONARE-USCARE-DEPOZITARE CEREALE:
Venituri fizice (tone)
ale sectiei de conditionare, uscare,
depozitare cereale
Grau conditionat
Porumb conditionat
Soia conditionata
TOTAL CAPACITATE CEREALE INSILOZATA
ANUAL
An 1**
An 2**
An 3**
An 4**
An 5**
previziune previziune previziune previziune previziune
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
929,25
2.787,75
2.787,75
2.787,75
2.787,75
2.787,75
Mentionam ca acestea constituie niste previziuni, motiv pentru care s-a considerat ca se va depozita
productia de cereale cea mai comun intalnita ca cerere pe piata si pondere in structura recoltelor judetului
Suceava, dar silozurile de depozitare si intreaga sectie de conditionare, uscare, depozitare cereale FEADR vor
putea depozita si conditiona oricare alte productii de cereale, plante tehnice si oleaginoase.
Prezentarea preturilor de comercializare a produselor :
Pret de comercializare
Lei /kg fara TVA
Grau conditionat si pastrat in siloz
1
Porumb conditionat si pastrat in siloz
0,81
Soia conditionata si pastrata in siloz
1,4
Grau recoltat din exploatatia gricola proprie si comercializat imediat dupa recoltare *
0,5
Porumb recoltat din exploatatia gricola proprie si comercializat imediat dupa recoltare *
0,45
Soia recoltata din exploatatia gricola proprie si comercializata imediat dupa recoltare *
0,9
alte venituri cartofi
0,5
alte venituri plante de nutret
0,3
*Respectivele Produse vor fi comercializate la preturile mentionate doar pe perioada implementarii
proiectului, pana la darea in functiune a investitiei
Prezentarea veniturilor (LEI fara TVA) valorile previzionate a fi obtinute per ansamblu de societatea
solicitanta, pe perioada implementarii proiectului si ca urmare a realizarii investitiei, in cei cinci ani de
prognoza:
Categorie venit
Grau conditionat
Porumb
conditionat
2013
-
2014
-
2015
-
2016
929.250
2017
929.250
2018
929.250
2019
929.250
2020
929.250
752.693
752.693
752.693
752.693
752.693
92
Soia conditionata
alte venituri
cartofi
alte venituri
plante de nutret
Grau recolta
proprie
Porumb recolta
proprie
Soia recolta
proprie
TOTAL
1.300.950 1.300.950 1.300.950 1.300.950 1.300.950
153.500
100.000
100.000
100.000
100.000
153.500
100.000
100.000
216.000
216.000
216.000
216.000
216.000
216.000
216.000
216.000
200.000
166.700
116.700
191.250
78.750
135.000
48.600
809.350
243.000
804.450
243.000
810.700 3.298.893 3.298.893 3.352.393 3.298.893 3.298.893
In ceea ce priveste perioadele de obtinere a acestor venituri:

- perioada de depozitare a cerealelor s-a considerat din luna iulie (cand se realizeaza in zona implementarii
proiectului recoltarea graului si receptia/preluarea acestuia atat din exploatatia agricola proprie cat si de la
terti in depozitul CERBUL CARPATIN FOREST) pana in anul urmator in lunile mai-iunie.
- la porumb si soia, perioada de recoltare si preluare in depozitul societatii este in lunile septembrieoctombrie, iar pastrarea acestora se va realiza pana in cel tarziu in august anul urmator.
In prognoza veniturilor s-a considerat ca societatea va primi anual o subventie de 131 euro/ha.
1.2
Prognoza cheltuielilor
Se va completa Anexa B2 Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie cu valorile
previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care
citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :
- urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ;
- corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si
precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a fi incheiate ;
- modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;
- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea cheltuielilor si au
influenta relevanta ;
Se vor vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in
cazul in care solicitantul obtine venituri si suporta cheltuieli din alte activitati decat cea descrisa prin
proiect)
In ceea ce priveste cheltuielile cu lucrarile agricole si obtinerea culturilor in cadrul exploatatiei

agricole proprii, s-au atasat fisele tehnologice cu cheltuielile previzionate/ha pentru fiecare tip de cultura.
Cantitatea de cereale estimata a fi preluata de la terti in fiecare an de prognoza:
Categorie produs (tone)
grau
porumb
soia
2016
695,85
479,25
749,25
2017
637,25
504,25
778,20
Pret de achizitie cereale

grau
porumb
2018
529,25
504,25
875,25
2019
595,85
754,25
659,25
2020
695,85
629,25
659,25
Lei fara TVA / kg

0,5
0,45
93
soia
Precizare: pretul de achizitie a cerealelor de la terti si cantitatile preluate in silozuri anual si prezentate mai
sus s-au considerat cele finale in urma transformarii pe baza cerintelor STAS.
Prezentarea cheltuielilor aferente sectiei de depozitare-conditionare cereale realizate prin proiect - LEI fara
TVA:
Categorie cheltuieli
2015
2016
2017
2018
2019
Cheltuieli Achizitie grau de la terti
347.925,00
318.625,00
264.625,00
297.925,00
347.925,00
Cheltuieli Achizitie porumb de la terti
215.662,50
226.912,50
226.912,50
339.412,50
283.162,50
Cheltuieli Achizitie soia de la terti
749.250,00
778.200,00
875.250,00
659.250,00
659.250,00
Utilitati energie electrica ~ 3 kw/tona
4.181,63
4.181,63
4.181,63
4.181,63
4.181,63
Incalzire
8.000,00
8.000,00
8.000,00
8.000,00
8.000,00
Prezentarea cheltuielilor lunare cu personalul:
Functie angajat
Operatori centrala termica
sef depozit
Total
1.3
nr pers
Salariu brut Lei
Total
800
1.340
-
2.400
1.340
3.740
1
-
Proiectia contului de profit si pierdere

In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul cont de profit si pierdere incheiat de
societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta
coloana nu se completeaza)
Se va completa anexa B3 randurile aferente : 12 Venituri Financiare , 13 Cheltuieli privind
dobanzile (atat pentru creditul ce urmeaza a fi contractat pentru co-finantarea investitiei din proiect (daca
este cazul), cat si pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare angajate), 14 Alte cheltuieli
financiare , 18 Impozit pe profit/cifra de afaceri , restul randurilor fiind preluate automat din anexele
B1 si B2. Se vor face mentiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informatii (exemplu :
cheltuielile privind dobanzile).
1.4
Bilant sintetic previzionat

Se vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilant.
Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere urmatoarele:
- in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la
cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se
completeaza);
- valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din acestea
se scad valorile activelor imobilizate vandute in perioada respectiva;
- valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga amortizarea
calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile
prevazute in contul de profit si pierdere);
- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activitatii
desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante.
- casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din linia
S;
- datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an se previzioneaza in functie de termenele de
plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale
si la asigurarile sociale afernete activitatii.
94
- datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an se previzioneaza in functie de soldul si
graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de
plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); se vor evidentia de asemenea datoriile catre actionari/asociati,
leasingurile, datoriile catre alte institutii financiare.
- subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent /previzionat (daca este cazul) si incasarile primite prin
programul FEADR;
- capitalurile proprii se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute,
rezultatul exercitiului (acesta se repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve
urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator), rezervele deja constituite si alocarile suplimentare din
rezultatul exercitiului financiar precedent;
- se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de
numerar;
1.5
Flux de numerar
Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementarii
(anexele B5, B6 si B7(vezi atentionarea de mai jos) desfasurate lunar) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B8)
dupa implementarea proiectului.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc
studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :
- se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni;
- atentie la randul Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei acesta nu poate fi negativ in nici una din
lunile de implementare si nici in anii de previziune !
- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea elementelor fluxului de
numerar si au influenta relevanta.
Atentie: Durata maxim de execuie a investiiei cofinanat din FEADR este de 3 ani de la data ncheierii
contractului de finanare si prin excepie, pentru investiiile n achiziiile simple fr leasing financiar de utilaje,
instalaii, echipamente i dotri noi, de mijloace de transport specializate, stabilite prin procedura si mentionate
in Ghidul solicitantului si in SF, durata maxim de execuie este de 2 ani.
Pentru co-finantarea cheltuielilor eligibile ale investitiei s-a considerat ca societatea va contracta un credit
bancar in lei, in valoare de 1.258.919 lei (echivalent a 272.564 euro), la o rata a dobanzii de 10,3%, pe
perioada de 7 ani, cu primul an perioada de gratie pentru plata ratelor.
1.6
Indicatori financiari
Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si
viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani,
dupa finalizarea investitiei, in preturi constante.
Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului
de fezabilitate, cat si in Anexa B9 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data
finalizarii investitiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor
privind infiintarea de plantatii, proiectiile se vor face din anul in care se obtine productie/venituri conform
tehnologiilor de productie si a specificului proiectului).
Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:

1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.
2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de
activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei,
servicii) innd cont de preuri/tarife pe unitatea de msur difereniat pentru fiecare obiect de
95
activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 Prognoza Veniturilor randul Total venituri din
exploatare aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5).
3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitii curente.
Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare i se calculeaz n functie de domeniul de
activitate si de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 Prognoza Cheltuielilor
randul Cheltuieli pentru exploatare - total aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An
5).
4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie s fie minim 10% din Ve.
Rezultatul din activitatea curent (Re) se calculeaz: Re = Ve Ce trebuie s fie pozitiv, iar rata
rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluati
Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :
rRe
Re
100
Ve
5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) trebuie s fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat n ani).
Se calculeaza astfel :
Dr
VI
1
12
( Flux _ net _ actualizat Flux _ exp loatare _ actualizat ) / 12
Unde:
Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare
din anul 5.
6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie s fie minim 5% pentru anii evaluati;
Se calculeaza astfel :
rRc
Flux _ exp loatare

100
VI
7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie 1,2, pentru anii evaluati ;
RAFN = Flux de numerar din exploatare / (dobnzi + pli leasing + rambursarea datoriilor);
Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 randul P Flux de
numerar din activitatea de exploatare care se imparte la randul C Total iesiri de lichiditati prin
finantare .
8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - trebuie s fie maximum 60% pentru anii evaluati ;
Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.
rI
TDi
100
TAi
unde :
TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ;
TAi= total active in anul i ;
96
9. Rata de actualizare este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.
unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobnzii de refinanare BCE (4%) + marja de risc pe ar
(4%) evaluat de ctre Agenie ca valoare medie i care va fi reevaluat pe msur ce condiiile pietei
monetare europene se schimb, se impune introducerea unei aproximri unitare)
10. Valoarea actualizata neta(VAN) trebuie sa fie pozitiva;
Este calculata astfel:
5
VAN
i 1
12
FN i
1 r
i 6
FN i exp lt
VI
(1 r ) i
FNi = flux de lichiditati net din anul i;

FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i
VI = valoarea investitiei ;
11. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul S , din anexa B8 Flux de numerar trebuie sa
fie pozitiv in anii de previzionare evaluati Se preiau valorile din randul S din Anexa B8 aferente
perioadelor respective (Total An1, , Total An 5).
In aceasta parte a studiului de fezabilitate se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica Anexa B1 la
Anexa B9 - a cererii de finantare intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si
activitatea viitoare, inclusiv proiectul).
PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR C

2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare
Se vor completa anexele C1, C2 si C3(vezi atentionarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati)
aferente activitatii agricole/ productive /prestari servicii, precum si cu cele aferente activitatii de investitii si finantare.
Detalierea se face pe luni de implementare.
Atentie la randul Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei acesta nu poate fi negativ in nici una din lunile de
implementare!
Atentie: Durata maxim de execuie a investiiei cofinanat din FEADR este de 3 ani de la data ncheierii contractului de
finanare si prin excepie, pentru investiiile n achiziiile simple fr leasing financiar de utilaje, instalaii, echipamente i
dotri noi, de mijloace de transport specializate stabilite prin procedura si mentionate in Ghidul solicitantului si in SF, durata
maxim de execuie este de 2 ani.
2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune
Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activitatii agricole/ productive
/prestari servicii, precum si cu cele aferente activitatii de investitii si finantare. Detalierea se face pe fiecare an de
previziune.
Atentie la randul Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei acesta nu poate fi negativ in nici unul din anii de
previziune!
2.3 Indicatori financiari
ATENTIE: Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului
de fezabilitate, cat si in Anexa C5 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizarii investitiei
si respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor privind infiintarea de plantatii,
proiectiile se vor face din anul in care se obtine productie/venituri conform tehnologiilor de productie si a specificului
proiectului).
Indicatorii se calculeaza in mod automat, cu exceptia Valorii investitiei care se preia din Bugetul Indicativ.
Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele:
1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.
2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) trebuie s fie maxim 12 ani ;
97
Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat n ani).

3.
Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie 1,2, pentru anii evaluati
4.
Valoarea actualizata neta(VAN) trebuie sa fie pozitiva
5.
Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul 60 din anexa C4 Flux de numerar trebuie sa fie pozitiv in
anii de previzionare evaluati.
In aceasta parte a studiului de fezabilitate se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica Anexa C1 la Anexa C5 - a
cererii de finantare intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv
proiectul).
98

Studiu de Fezabilitate Silozuri

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Studiu de Fezabilitate Silozuri

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

STUDIU DE FEZABILITATE

-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii i/sau montaj-

CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L

Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu

1.0. Foaie de capt

Valoare neta la data

2.39. RETELE EXTERIOARE APA CANAL ABATOR

4.26. COMBINA RECOLTAT CARTOFI

Aflat in proprietatea societatii

2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

Consultanta intocmire cerere de finantare:

- se va adapta la standardele nationale si comunitare in domeniu, servind ca exemplu de initiativa si

Precizari privind capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei:

- Furnizarea de servicii de consultanta si instruire destinate organizatiilor profesionale membre si apararea

IN CONCLUZIE, MENIONAM CA:

Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:

Precizri privind capacitatea existent i capacitatea propus a se realiza la finalizarea investitiei:

Punile ocup 3313,8 mii ha

Valorile sunt exprimate in mii tone

Situat n partea de nord-est a Romniei, JUDEUL SUCEAVA are

Multiplele intrebuintari si insusirile lor valoaroase au determinat extinderea cerealelor pe suprafete

CONSUMUL 1) MEDIU ANUAL, LA CEREALE PE LOCUITOR

EVOLUTIA CONSUMULUI DE CEREALE IN ROMANIA, EXPRIMATA IN ECHIVALENT BOABE SI IN

ECHIVALENT FAINA, PE CAP DE LOCUITOR, IN PERIOADA 1990 2008

Caracterizarea agriculturii in judetul Suceava productia de cereale statistici:

Suprafata agricola utilizata ce revine in medie

Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosina a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei

Suprafata agricola neutilizata

*indicatorul alte suprafete cuprinde suprafetele ocupate cu cladiri, curti etc

Suprafata agricola neutilizata (ha)

Sursa: INSSE, Ancheta structurala in agricultura in 2007, vol 2

Fondul funciar al judetului Suceava, dup modul de folosin, la 31 decembrie (ha):

din care, pe categorii de folosin:

Fnee Vii Livezi

Proucia agricol vegetal in judetul Suceava, la principalele culturi (tone):

Porumb boabe Floarea soarelui

Producia medie la hectar obinut la principalele culturi, n anul 2008 (kilograme):

din care: sector privat

SURSA: cercetri statistice curente Suceava, www.insse.ro

NECESITATEA STRICTA si AVANTAJELE capacitatilor moderne si controlate de conditionare

-asociaii familiale /intreprindere familiala, conform OUG nr.44/2008,

Beneficiarul nu este o forma asociativa.

- conlucreaza cu organele de specialitate in domeniul protectiei sociale a femierilor, promoveaza exportul

2.9 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru

Descrierea pieei de aprovizionare a societii:

SC PROD IMPEX SRL

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Calea Dorobantilor nr. 239,

Piaa de desfacere a solicitantului:

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Piatra Neamt, jud. Neamt

Descrierea canalelor de distribuie: Societatea va utiliza canale de distributie directe; producia

SITUAIE CENTRALIZATOARE A OPERATORILOR ECONOMICI CARE EXPLOATEAZ SPAII DE

Impactul proiectului asupra dezvoltrii zonei i a mediului de afaceri:

va contribui la creterea veniturilor la bugetul local, ca efect al dezvoltrii mediului de afaceri;

3. Date tehnice ale investitiei

- Pef max < 1,4 Pconv n gruparea special;

faza de scdere general a nivelelor (augustnoiembrie).

-grosime strat de zpad = 20-100 cm, excepional 2 m n anul 1954;

presiunea in amprenta: 0,625 Mpa;

2.Determinarea capacitaii portante a pamntului de fundare:

K 0 este 46 MN/m3, conform tabelulul 8,NP

. (0,70- . log Nc) =4,0x1,1x(0,70-0,05 log 0,149)=3,26 Mpa

7.Adoptarea ipotezei de dimensionare: