Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Catecolaminele
Contraindicatii si precautii
-afectiuni cardiovasculare-in functie de doza:adr.=>HTA si tahicardie;noradr.=>bradicardie prin
reflex compensator vagal si HTA marcata
-astm bronsic:fara adjuvantii catecolamici la cei cu bronhospasm in antecedente
-diabetici:efect hiperglicemiant
-alergici-risc alergogen si prezenta bisulfitului
-gonade:efect teratogen clasa C(I trim. Sarcina,III trim sarcina cu contractia uterului graviddeclansare travaliu)
3.Cunoasterea si utilizarea instrumentarului pentru anestezie locala si loco-regionala, pentru
extractia dentara, pentru metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic si chirurgiei
preprotetice, precum si pentru tratamentul proceselor infectioase periosoase.
INSTRUMENTARUL FOLOSIT PENTRU ANESTEZIA IN MEDICINA DENTARA
a)seringi pentru fiole sau pentru carpule
-pt fiole din material plastic; au un corp, un piston si un ac; sunt de unica folosinta
- pt carpule din plastic(d unica folosintza) 2-5 ml capacitate, ac atraumatic cu diametru
de 0,6-0,8mm si lg de 25-50mm
- au posibilitatea de aspiratie
- din metal (se pot steriliza)
- pt injectari sub presiune intraligamentare, forma de pix
-au un arc puternic
- carpula ascunsa in seringa
- presiune ft mare
- introducerea ft rapida a anestezicului
b)carpule cu substanta anestezica
- au inscriptionatfelulanestezicului, concentratia, vasoconstrictorulasociat,
concentratialui,volumul de substanta si termenul de valabilitate
c)trusa de consultatie
d)comprese sterile
e)antiseptic pentru mucoasa
Instrumentarul pentru extractie
sindesmotoame
-maner + parte activa
-partea activa lama foarte subtire si taioasa
- seamana cu un elevator
- se insinueaza intre dinte si marginea gingivala, la colet, apoi intre radacina si si
alveola,
sectionand lig alveolo-dentar cat mai apical
elevatoare asemanatoare sindesmotoamelor dar lama mult mai robusta
- lama forma de jgheab sau in vf de lance
- drepte pt maxilar sau curbe pt mandibula (cele curbe sunt perechi)
- elevatorul picior de ciuta- activ frontal, fol pt extractia resturilor radiculare
- elevatorul in limba de crap extractia molarilor de minte inferiori
clesti de extractie maner + partea activa(falci)
cu clestele
- indicatii
radacini M3 inferior drepteparalelesauusordivergente
integritateacoroanei
tehnica :
sindesmotomie
clesteindoitpelataplicat cat mai apical
luxarea prin miscari de basculare V-L (amplitudine mai mare in sens L)
miscare de basculare cu tractiune in ax
cu elevatorulLecluse
indicatii :
radacinirecurbate distal
integritateacoroanei
prezenta M1 si M2 integri
parteadreapta a elevatorului se insinueazainterdentar sub punctul de contact dintre M2 si M3,
perpendicular peprocesul alveolar
- rotatie in ax a elevatorului in sens M-D
REGULILE EXTRACTIEI CU ELEVATORUL DREPT
tinut in manadreapta cu degetularatatoraplicat de-a lungulpartii active
intotdeaunaaplicat V
suprafataconcava a partii active in contact cu dintele de extras
la dd superiori si posteriori perpendicular pe axul dintelui
ptluxatienu se folosestesprijinpedintiiadiacenti
nu se foloseste pt extractia dd pluriradiculari
! Nu stiudaca e neaparat sa stimtotceamselectat ca tehnici de extractie, dar scriedespre cum se
folosesc in mare clestii si elevatoare si etc. zic eu ca e bun de trecut o data sau de douaoricuochii
peste asta si cu ce mai stimdinpractica ne descurcam in caz de un subiect.
Instrumentarul necesar Rezectiei Apicale
-trusa de consultatie, bisturiu (lama nr.15, lama nr.11 are vf ascuti, punctifom, det.risc de
derapare), decolator, pensa anatomica si chirurgicala, departator(Mitteldorf,Langenbeck),
chiurete de difeite dimensiuni,excavatoare, freze de os si de turbina, ace pt.trat.canal, fuloare,
spatula, mat.de obt., forfecuta, port-ac, fire de sutura, comprese, aspirator chirurgical
Incizia incizia partilor moi cu bisturiul cu lama nr 15
!Ptrtratamentpreimplantar si al infectiilorperiosoase nu scrienimic ca atare in carte, in mare se
utilizeazaacelasiinstrumentar
4.Tehnici de anestezie locala si loco-regionala in medicina dentara(topica,prin infiltratie,
intraligamentara, tronculara periferica)
ANESTEZIA TOPICA(DE CONTACT)
-determina insensibilizarea stratului superficial al mucoase si a tes.submucos(2-3mm submucos)
-se foloseste un produs cu ingredient active xilina 5-10%
-se utilizeaza pt mici interventii pe fibromucoasa gingivala(detartraj,adaptarea unor coroane la
colet,finisarea unei obturatii de colet)sau suprimarea reflexului de voma(amprenta,RX)
-se pot extrage dd temporari cu rizaliza accentuata sau se pot inciza abcese superficiale la
mucoasa
-se poate folosi si pt un nerv situat submucos prin tehnica imbibitiei: anestezia n.lingual in santul
mandibulo-lingual,in dreptul M3; anestezia n.nazopalatin pe podeauza fosei nazale,anterior de
CNI
-tehnica de utilizare presupune uscarea locului de aplicare a anestezicului,depunerea
acestuia,asteptarea instalarii anesteziei(2-3 min-10-15min) si efectuarea manoperelor necesare
-durata anesteziei=10-15min-45-60min
-se poate aplica prin pulverizare sau sub forma de pasta
ANESTEZIA PRIN INFILTRATIE
-cea mai folosita metoda in medicina dentara
-presupune introducerea anestezicului in tesut cu ajutorul seringii si dispunerea lui in
aproprierea terminatiilor nervoase sau langa un trunchi nervos(anestezie tronculara)
Anestezia submucoasa-in abcese superficiale(strict submucos)
-acul patrunde deasupra procesului septic si anestezicul se infiltreaza de-a lungul linii de incizie
-se observa albirea mucoasei(ischemierea)=>incizia rapida,pt ca durata anestezicului e
mica,apar senzatii de durere pt. Ca nu e anesteziat si periostul
Anestezia intradermica-se adreseaza tegumentului pt excizia unor formatiuni mici,pt corectarea
unor defecte postextractionale sau pt plastii cu lambouri locale mici
Anestezia subcutanata in straturi-se introduce acul la nivelul dermului si se infiltreaza strat cu
strat aria viitoarei plagi operatorii
Anestezia subcutanata in baraj-infiltrare la distanta de leziune,creeandu-se aria patrulatera ce
circumscrie viitoarea plaga.Acul patrunde s.c. in 2 pct. Opuse,care sunt 2 din cele 4 vf. Ale
patrulaterului.Printr-o rotatie la 45 gr.se realizeaza 2 laturi ale patrulaterului
Anestezia paraapicala supraperiostala(PAS,anestezia plexala)-mai frecvent la maxilar
-injectgarea anestezicului supraperiostal si difuzarea lui prin canalele haversiene in grosimea
osului unde anesteziaza ramuri dentate inainte sa patrunda in apex
-se utilizeaza doar in regiunile cu corticala osoasa subtire(rezerve pt M1),la mand numai in zona
frontala
-eficienta la copii si la tineri
-asigura anestezia a 1-2 dd,a muc vestib,periost si os
-folosita pt. Extractii dentare,rezectii apicale,inserarea implanturilor detare, interventii
chirurgicale parodontale,extirparea tumorilor gg si a chisturilor de mici dimensiuni
Contraindicatii-afectiuni de tip supuratic la niv. Locului de punctie,ulceratii,tumori
-in punctia anestezica se face in vestibulul bucal,in muc. Mobila,deasupra apexului dd cu bizoul
spre os,iar retragerea se face lasand M)D o cantitate mica de sol. Anestezica
-IC sup->anestezie tronculara din partea opusa
-cantiatea de anestezic:1.5-1,7
Anestezia intraligamentara-cu seringi speciale cu ac,care la aparare,declanseaza eliberarea a
0,20ml anestezic
-Avantaje:
1.posiblitatea anestezierii la un singur dd,la mai multi dd fara manopera
2.scurta durata de instalare-0,15-0,20ml
3.cantitate redusa=0,15-0,20 ml
4.lipsaanesteziei la nivelulpartilormoi
-Dezavantaje
1.seringi speciale
2.apare frecvent aleveolita postextractionala
3.durere locala posthemoragica
Indicatii-pacientii cu potential hemoragic(hemofilici,trat cu anticoagulante,tulb. hepatice)
Acul prin papila are papila dentara cu bizoul si sa patrund in spatiul alveolo-dentar unde lasa o
cantitate mare
Anestzic.la pluriradiculari presupune si punctii vestibulare si palatiale(gingivale)
Anestezia intraosoasa-la mandibula,rar,se urmareste infiltratia sol.anestezice in spongioasa
osoasa prin traversarea corticalei
-Indicatii si teritoriu:ca la anestezia intraligamentara(mai sus)
-perforator cu mandren care strabate corticala si permite substantei sa ajunga intraosos la
spongioasa(iar la anest.ligam.se foloseste o seringa cu ac special)
-perioada de instalare scurta=30sec
-durata anesteziei=15-45 min
ANESTEZIA TRONCULARA PERIFERICA
-este o anestezie loco-regionala prin infiltratie in care solutia anestezica actioneaza pe traiectul
unui nerv
-permite efectuarea unor manopere terapeutice pe teritorii intinse si intr-un interval de timp cat
mai larg
-elemente legate de repere,locul de punctie,directia acului,profunzimea introdcucerii si cantitatea
de anestezie administrata
-repere:Principale:elem.osoase(stabile toata viata)
Secundare:dd si parti moi
-anestezia nervilor la iesirea din baza craniului(G.rotunda pt maxilar si G.ovala pt
mandiblar)=ANESTEZIE TRONCULARA BAZALA(val.istorica)
MAXILAR
1.ANESTEZIA NN. ALVEOLARI SUPERO-POSTERIORI(LA TUBEROZITATE)
-teritoriu anesteziat:M sup cu osul alevolar,fibromuc.V , peretele posterior sinusal maxilar si
muc.sinusala adiacenta
-inconstant nu se anesteziaza radacina MV a M1,uneori poate prinde partial/total zona PM
-Indicatie:la niv M sup,cand anestez.plezala e insufcienta
-CI:procese inflamatorii sau tumori in 1/3 distala a vestibului sup sau retrotuberozitar,pacienti cu
risc de hemoragie
-Pe 2 cai:
Calea cutanata:punctie in obraz ,inaintea mm masete,sub marginea inf. a zigomaticului si D de
creasta zig-alv,fara a perfora muc.jugala
-indicata cand afectiunele asociate statusului general CI anestezia general,obstacole la niv
loclui de punctie pe arcada(abcese, tumori, trismus)
Calea orala:Repere:creasta zigomatic-alveolara; Rad.M a M2; Mucoasa mobila
-Pacientul pe fotoliu,capul in usoara extensie,gura intredeschisa si mand usor deviata pe
aprtea unde se face punctia anestezica(a.i.coronoida sa nu blocheze accesul)
-partile moi se indeparteaza cu indexul maineii stangi(cand se face anestezia in
dreapta)sau cu policele(cand se face anestezia in stanga),pulpa degetului fixand reperul osos
-punctia in muc. Mobial,deasupra rad M a M2,D de creasta zig-alv
-directia acului:oblic in sus,inapoi si inauntru,la 45 gr. cu planul de ocluzie al M sup(1 micare
continua rezultata din cele 3)
-dupa contactul cu osul,se patrunde de-a lungul tuberozitatii 2-2,5cm,se aspira(sa nu fie un vas
al plexului ptg),injectarea progresiva,continuu o cantitade de 1,7-2ml anestezic
-risc de producere a hematomului(limitarea prin comprimarea obrazului sub zigomatic cu podul
palmei,compresie orala cu tampon in fundul de sac V sup., AB si AI)
2.ANESTEZIA NN NAZOPALATIN SCARPA(LA GAURA INCISIVA)
-dupa contract cu osul se merge de-a lungul fosei canine=>directia acului in sus,inapoi si
inafara,patrunzand in gaura infraorbitala
-indexul mm stangi fixat suborbitar,perceptandu-se patrunerea in canal(pt frontali
patrundem in canal 6-10mm)
Calea cutanata:medial si inferior de gaura infraorbitala, in dreptul aripii nazala 0,5-1cm inafara
santului nazogenian
-dupa contactul cu osul=>directia in sus,inapoi,si inafara,patrunzandu-se in canal 0,5-1
cm pt a nu leza globul ocular
-indexul mainii stangi pe podeaua orbitei,sub globul ocular,in timp ce policele repereaza
g.infraorbitara
MANDIBULA
1.ANESTEZIA NN ALVEOLARI INFERIORI(LA SPINA SPIX)
-teritoriu anesteziat;osul,dd,gingivomucoasa vestibulara(de la gaura mentoniera la niv liniei
mediane) pe o hemiarcada,partile moi labio-mentoniere,cu exceptia ariei incisive inervate de
n.bucal(muc V,distal de g.mentoniera)
Calea orala sau cutanata(cand procesul iflamator sau tumorile cu trismus nu permit accesul)
-repere:creasta temporala,medial si posterior de marg.ant a ramului mandibulei
Plica pterigomandibulara situata de-alungul marg ant a mm PTG intern
Planul de ocluzie a M inferiori
-prin palpare cu indexul maineii stangi(anestezia pe dreapta)sau cu policele(anestezia pe
stanga),se repereaza marg.ant a ramului mandibulei,degetul ramanand fixat inte marginea ant si
creasta temporala,tinand in tensiune partile moi
-locul de punctie=>intre creasta temporala si plica PTGM, la 1 cm deasupra planului de ocluzie al
M inf sau 1,5 cm fata de creasta edentata
-directia acului:la inceput sagitala ant-post pana cand ia contact cu osul in dreptul crestei
temporare,corpul seringii || cu arcada inf=>inaintand in profunzime pe fata int.a ramului mand si
datorita oblicitatii sale,va deplasa corpul seringii catre linia mediana a mand(in dreptul C sau PM
arcadei opuse)
-Injectarea incepe in momentul in care atinge osul,apoi la 1 cm in profunzime pt n.lingual,la 1,52cm n.alv inferior situat mai posterior
-obligatoriuanestezian.bucal in fundul de sacV,in zona laterala
-greseli de tehnica:
Punctiamaijos=>anestezianu se efectueaza
Punctia mai sus=>anestezia n.auriculotemporal sau paralizia mm maseter
Prea in lat.(inafara)=>proptirea acului in marg ant a ramului mand
Prea med.(inauntru)=>tulburari de deglutitie
Prea profund(2,5-3 cm)=>anestezia n.facial.paralizie tranzitorie
-accidente:ruperea acului,inteparea PVN(hemoragii,hematoam,nevrite tranzitorii),patrunderea
subst anestezice in vas(tahicardie,paloare,lipotimie)
Tehnica Veisbrem=printr-o singura punctie anestezica pt nn. alv inf,bucal, lingual
-repere identice cu spina Spix,difera locul de punctie,se realizeaza intre aceste repere ,la 0,5 cm
sub planl de ocluzie a M sup sau 1,5 cm deasupra pl de ocluzie a M inf(sub creasa edentata
superioara)
-directia acului _|_ pe planul mucos(corpul seringii in dreptul PM 1 de partea opusa),acul
patrunde 1,5 cm luand contact osos la niv tuberozitatii mand,aici se lasa o prima cantitate de
subst anestezica pt n. Lingual si alv.inf,apoi se retrage 3-4 mm pt n.bucal
-in trismus
-abordat la incizura sigmoide cu n.temporal si ce 2 nn PTG intern si extern
-punctia sub arcada zigomatica,inaintea tubercului zigomatic anterior
-sol se injecteaza dupa atingerea mm maseter,pana la o poartiune de 2,5cm,unde se lasa 2-3ml
sol anestezic
-saca se inainteaza 1 cm=> se anesteziaza mm.temporal,PTG medial si lateral
6.ANESTEZIA PLEXULUI CERVICAL SUPERFICIAL
-plexul cervical superficial asigura inervatia superficiala a portiunii ant-lat cervicale,prin ramurile
cervicale C2-C4
-se desprind 4 ramuri:n occipital mic(reg mastoidiana occipitala)
N auricular mare(reg mastoidiana,para tiroidiana,pavilionul urechii)
N transvers al gatului(reg supra si subhioidiana)
N supraclavicular(reg supra si subclaviculare si umarul)
-pacientul sta in decubi dorsal,cu capul rotat in partea opusa interventii
-reper de suprafata:proc.mastoid,tubecululChassaignac
-se palpeaza marg post a SCM si de-a lungul ei o linie ce uneste cele 2 repere=>la ei e
emergenta celor 4 ramuri
-se patrunde cu acul superficial 1-2 cm si se extinde 2-3 cm caudal si cranial
7.ANESTEZIA PELXULUI CERVICAL PROFUND
-este un blocaj anestezic paravertebral C2-C3-C4
-indicata in ligatura carotidei externe,limfadenectomia,extirparea chist cervical
-pacientul in decubit dorsal,cu capul rotat in partea opusa interventiei
-repere de suprafata: proc.mastoid,tubeculul Chassaignac si marg .post a SCM
-C2 la 2 cm inf de mastoida,C3 la 4 cm,C4 la 6 cm,C1 e motor si nu se anesteziaza
prin aceasta teh nica
-tegumentul si t.cutanat fixate intre index s police
-acul spre caudal(pt a evita patrunderea in canalul medular) si se avanseaza pana la contactul cu
proc. tranvers al vertebrei, se retrage 2-3mm ,se aspira,se injecteaza 3-4ml sol anestezica
-complicatii:
Nutrebuiesa se depaseascadozamaxima pt caplexul e ffbinevascularizat
Injectarea anestezicului in a.vertebrala=>convulsii
Sdr.Claude-Bernard-Horner(difuzareaanterioara)
Deficit in teritoriu C5-C6(patrunderea in plexulbrahial)-deficit flexiaantebratului
Pareza de hemidiafragm-decompensarerespiratorie
5-Atitudinea de urgenta in accidentele si complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale in
medicina dentara,precum si in accidentele generale ale anesteziei loco-regionale in medicina
dentara:Complicatiile locale consta in:
1-Descuamarea epiteliala si ulceratii ale mucoasei.In aceste cazuri tratamentul este in principal
simptomatic,iar pacientul va fi avizat ca aceasta complicatie este o exacerbare a unui process
patologic care era deja prezent in tesuturi sub forma latenta.Scopul tratamentului este de a
mentine zona ulcerativa protejata.Daca este necesar se pot aplica solutii de anestezie topic ape
zona ulcerativa dureroasa,alaturi de irigati locale folosind o solutie ce contine un
antihistaminic,alaturi de un antiinflamator si un analgezic local.Nu se recomanda asocierea unu
corticosteroid.
2-Necroze ale mucoasei.In aceste cazuri atitudinea terapeutica consta in:-detasarea zonelor
necrozate
Spix bilateral).
lingual :
anestezia nervului lingual n anul mandi bulo-lingual n dreptul molarului de minte
(atunci cnd nu se opteaz pentru tehnica la spina Spix)
PM mb: tronculara periferica spina spix
M2+1 mb:spina spix si inflitratia vestibulara a nv bucaL;
Procedeu VEISBREM
M3 mb: anestezie idem m1,2 mb
Extracia cu cletele
Indicaii:
rdcinile molarului de minte inferior sunt drepte - paralele sau uor divergente;
integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu cletele.
Tehnic: Dup sindesmotomie se aplic cletele pentru molarul de minte inferior (ndoit pe
lat) ct mai apical. Luxarea se realizeaz prin micri de basculare vestibulo-lingual, cu
amplitudine mai mare n sens lingual. Dup luxarea dintelui se asociaz micarea de
basculare cu traciune n ax.
Extracia cu elevatorul Lecluse
Indicaii:
rdcinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal;
integritatea coroanei dentare a molarului trei permite realizarea prghiei cu elevatorul
Lecluse;
prezena molarilor unu i doi integri, cu implantare favorabil.
Subliniem faptul c extracia cu elevatorul Lecluse este principial contraindicat n situaia
n care radiologie molarul trei prezint rdcini drepte.
Tehnic: partea activ a elevatorului Lecluse sau a elevatorului drept se insinueaz
interdentar sub punctul de contact dintre molarii doi i trei, perpendicular pe procesul
alveolar, avnd faa convex orientat ctre molarul de doisprezece ani i cea plan ctre
molarul de minte. Prin rotaia n ax a elevatorului n sens mezio-distal, se mobilizeaz i
extrage molarul de minte, rdcinile recurbate distal favoriznd alunecarea acestuia.
reguli : Elevatorul drept trebuie inut n mna dreapt cu degetul arttor aplicat de-a
lungul prii active, lsnd liber captul activ care se folosete pentru luxarea dintelui.
ntotdeauna se aplic vestibular, niciodat lingual sau palatinal
Suprafaa concav a prii active trebuie s fie in contact cu dintele care urmeaz a fi extras
Aplicarea elevatorului la nivelul dinilor superiori si posteriori trebuie s fie
perpendicular pe axul dintelui. La ceilali dini poate fi aplicat perpendicular, orizontal sau
in anumite unghiuri.
n timpul luxaiei nu trebuie s folosim ca sprijin dinii adiaceni, pentru c exist pericolul
lezrii sau luxrii dintelui pe care ne sprijinim.
Elevatorul drept nu trebuie folosit pentru extracia dinilor pluriradiculari pentru c
exist pericolul de a se fractura rdcinile dac acestea anterior nu au fost separate.
EXTRACTIA RESTURILOR RADICULARE:
1-CU CLESTELE DE RADACINI: indicat n urmtoarele situaii:
partea extraalveolar a rdcinii este suficient de nalt i de rezistent pentru o bun
adaptare a cletelui de rdcini;
rdcina dentar este situat sub limita procesului alveolar, ns se poate practica un an
pericervical cu instrumentar rotativ, pentru a permite o bun adaptare a cletelui de
rdcini.
Este necesar o uoar decolare a gingivomucoasei de la nivelul coletului dentar cu ajutorul
sindesmotomului sau a decolatorului, apoi se aplic cletele pentru rdcini ct mai apical.
Luxaia se realizeaz prin micri de basculare vestibulo-oral, la care se pot asocia rotaia n
ax dac rdcinile sunt drepte, fr recurbri sau bifurcaii. Dup luxare, rdcina se extrage
prin micri de traciune n ax. n cazul rdcinilor dinilor pluriradiculari, cletele va fi
aplicat dup ce se va practica mai nti separaia radiculara.
2-CU AJUTORUL ELEVATOARELOR: indicat n cazul n care rdcinile dentare prezint
pierdere de substan important, astfelnct nu se mai poate realiza adaptarea corect a
cletelui de rdcini. Se prinde elevatorul n palm, cu indexul aplicat de-a lungul tijei,
pentru a limita partea activ a elavatorului i pentru a asigura un control mai bun al
micrii. Lama elevatorului se aeaz cu partea concav spre rdcin i cu faa convex
spre osul alveolar. Dup ce vrful elevatorului a ptruns suficient de adnc ntre peretele
alveolar i rdcin (prin micri de presiune i chiar uoare micri de rotaie), se exercit
micri de basculare i rotaie avnd punctul de sprijin pe marginea alveolei.Pe msur ce
se obine luxaia rdcinii, se va insera elevatorul ct mai profund, pentru a ndeprta
rdcina din alveol prin mecanism de prghie. n cursul extraciei rdcinilor dentare ale
molarilor premolarilor superiori, forele de presiune vor fi reduse, pentru a nu perfora
peretele sinusal cu mpingerea rdcinilor n sinus.
3-EXTRACTIA RR MICI,SITUATE PROFUND IN ALVEOLA: n cazul n care restul radicular poate fi
vizualizat pe fundul alveolei, se poate ncerca insinuarea unui elevator fin ntre rdcin
i peretele alveolar.La nevoie, se poate crea cu instrumentar rotativ (frez sferic mic sau
Lindemann) un an n peretele alveolar, care s creeze un spaiu suficient pentru
inserarea elevatorului.n cazul dinilor pluriradiculari, dac este prezent un sept
interradicular care nu permite extracia respectivului fragment, se poate practica rezecia
acestui sept (cu pensa ciupitoare de os Gouge, sau cu instrumentar rotativ), care va permite
un acces suficient pentru extracia restului cu ajutorul elevatorului. Uneori, dac o
rdcin a fost ndeprtat, este posibil ca restul radicular restant s fie ndeprtat prin
alveola dentar rmas goal, odat cu rezecarea septului interdentar(trans-septal).Dac
restul radicular este luxat i se poate vizualiza orificiul canalului radicular se poate folosi
pentru extracie un ac Hedstrom care se angajeaz n canal prin nfiletare, dup care va fi
tracionat n ax.Dac metodele descrise nu permit extracia restului radicular restant, se
recurge la alveolotomie.
EXTRACTIA PRIN ALVEOLOTOMIE: Alveolotomia reprezint o metod chirurgical de extracie
prin expunerea parial a rdcinilor, dup trepanarea corticalei osoase vestibulare sau
rezecia unei pri din peretele osos vestibular. Alveolotomia este indicat n urmtoarele
situaii:
rdcini situate profund intraalveolar, ce nu pot fi extrase cu elevatoarele;
rdcini deformate prin procese de hipercementoz;
dini/rdcini cu anchiloz dento-alveolar;
dini cu rdcini divergente, care nu permit extracia obinuit, cu sau fr separaie
interradicular;
dini cu rdcini convergente, care cuprind un sept interradicular gros (dinte barat);
resturi radiculare profunde, rmase mult timp intraosos;
rdcini situate sub lucrri protetice conjuncte, la care se dorete conservarea respectivei
lucrri protetice.
Pentru alveolotomie, trebuie s se asigure o vizibilitate bun a corticalei osoase
vestibulare. Pentru aceasta, este necesar crearea unui lambou de mucoas alveolar. Se
poate folosi unul dintre urmtoarele tipuri de lambouri: lamboul plic este un lambou
rezultat prin incizia la nivelul anului parodontal, fr a prezenta incizii de descrcare.
Este folosit doarn cazurile n care este necesar o alveolotomie marginal minim pentru
extracia unor rdcini dentare; n general nu asigur o vizualizare suficient a osului
coleciei supurate.Evoluia supuraiei spre linia median va necesita o incizie cu excizia unei
poriuni din mucoasa palatinal n felie de portocal. Ea va fi plasat spre linia median
evitnd lezarea pachetului vasculo-nervos palatinal mare. Dup incizie colecia se dreneaz cu o
me iodoformat pentru a evita acolarea prematur a marginilor inciziei. O atenie deosebit
se va acorda supuraiilor palatinale produse de chisturi radiculare sau foliculare
suprainfectate de dimensiuni mari. n aceste cazuri o incizie median n felie de portocal"
complic tratamentul definitiv al formaiunii chistice, favoriznd apariia unei comunicri buconazale sau buco-sinusale.Un drenaj eficient al coleciei supurate nu necesit antibioterapie, cu
excepia unor pacieni cu afeciuni generale asociate.Tratamentul va cuprinde de asemenea
suprimarea factorului cauzal dentar.
3-Spatiul corpului mandibular: Tratamentul este chirurgical i medicamentos. Incizia cutanat
cu lungimea de 3-5 cm este plasat submandibular, decliv de colecia supurat la dou
limi de deget sub marginea bazilar evitnd astfel lezarea ramului marginal al nervului
facial.Incizia intereseaz tegumentul i esutul celular subcutanat, apoi se secioneaz platisma
i fascia cervical superficial permind astfel accesul la colecia supurat. Palparea
instrumental deceleaz zonele rugoase, deperiostate ale corpului mandibular. Se vor plasa
dou tuburi de politen fixate la tegument ce se vor menine 24 - 48 de ore, pe care se vor realiza
irigaii cu soluii antiseptice. Tratamentul medicamentos va fi reprezentat de antibiotice,
analgezice i AINS.Dup dispariia fenomenelor inflamatorii acute i remisia trismusului se va
ndeprta factorul etiologic (extracia dintelui cauzal).
REZECTIA APICALA: sectionarea chirurgicala si indepartarea segmententului apical al radacinii
unui dinte,cu tesuturile patologice periapicale,urmata de sigilarea spatiului endodontic
Obiective:
1.Indepartarea apexului si tesuturilor patologice periapicale
1.Stoparea difurzarii agentilor microbieni in spatiul endodontic prin obturatie corecta de canale
3.Controlul asupra etanseizarii obturatiei de canal
4.Conservarea dintilor pe arcada,dupa esecul unui tratament endodontic
5.Vindecarea si reabilitarea osoasa in zonele de reactie periapicala
6.Diagnosticarea unor leziuni apicale prin examen histopat.
Sigilarea apicala dupa rezectie poate fi realizata :
Preoperator(recom.)cu cel mult 24 h inainte
Intraoperator,prin sectionarea si indepartarea apexului,la un dinte cu tratam.endo.corect
Intraoperator,la un dinte fara tratam.endo.(de evitat)
Indicatiile rezectiei
Anomalii anatomice:
1.Calcficari ale canalului cu reactie periapicala
2.Canale cu curburi accentuate
3.Denticuli intracanaliculari
4.Rezorbtii radiculare externe sau interne
5.Perforatii apicale
6.Dinti cu radacina nedezvoltata,unde apexificarea cu Ca(OH)2 esueaza
Factori iatrogeni
1.Prezenta unui pivot pe canal cu reactie apicala-indepartarea pivotului+trat.endo. scade
rezistenta dd,cu pierderea lui
2.Dezobturarea canalului e imposibila din cauza unui instrumentar fracturat(ac de canal),mai
ales in 1/3 apical,chiar cu utilizarea unor instrumente specifice(truse Ruddle,Meitrac,extractoare
Cancellier, aplicare ultrasunete)
4.amploarea proc.patologice
5.cantitatea de gingivomucoasa fixa
6.existenta si profunzimea pungilor parodontale
7.insertiile mm si frenurilor
8.adancimea fundului de sac vestibular
9.pozitia elem.anato.invecinate(PVN alv inf,SM)
10.grosimea corticalei osoase
11.tipul de acces chirurgical necesar
12.prezenta de coroane turnate,pe dintii interesati sau vecini
-RX:alveolare+OPG:pt a determinat localizarea,dimensiunea si rapoartele oricarei leziuni.
Instrumentarul necesar
-trusa de consultatie, bisturiu (lama nr.15, lama nr.11 are vf ascuti, punctifom, det.risc de
derapare), decolator, pensa anatomica si chirurgicala, departator(Mitteldorf,Langenbeck),
chiurete de difeite dimensiuni,excavatoare, freze de os si de turbina, ace pt.trat.canal, fuloare,
spatula, mat.de obt., forfecuta, port-ac, fire de sutura, comprese, aspirator chirurgical
Incizia incizia partilor moi cu bisturiul cu lama nr 15
UITATI-VA LA CAPITOL UNDE VORBESTE DESPRE FRENURILE!!!!
8-Atitudinea de urgenta in cazul accidentelor si complicatiilor extractiei dentare: n mod didactic
accidentele datorate extraciei dentare pot fi clasificate astfel: leziuni dentare. leziuni ale
prilor moi perimaxialre. leziuni osoase accidente sinusale.mpingerea dinilor n spaiile
perimaxilare. leziuni nervoase. luxaia ATM.
LEZIUNI DENTARE: -(1) fractura coronara a dintelui de extras: Dac s-a produs accidentul se va
adapta conduita terapeutic la noua situaie clinic, respectiv extracia resturilor radiculare.
-(2) fractura rad a dintelui de extras: extracie cu separaie radicular, alveolotomie.
-(3) Luxatia dintelui vecin: Dintele vecin luxat sau parial avulsionat va fi reaplicat n poziie
corect i imobilizat. Este necesar monitorizarea vitalitii dintelui, cu devitalizarea
acestuia atunci cnd apar leziuni ale pulpei dentare. n avulsii complete, cnd pereii
alveolei sunt integri, se realizeaz replantarea. De obicei se produc luxaii cu mobilitate
redus care nu necesit un tratament specific, eventual urmrirea vitalitii pulpare.
-(4)Extractia dintelui gresit: Dac dintele i esutul periapical sunt intacte, se poate ncerca
replantarea imediat.
-(5) Smulgerea sau lezarea mugurilor dd-lor permanenti: Dac s-a produs smulgerea mugurelui
dentar subiacent, acesta seva reintroducem alveol i se va practica sutura mucoasei
supraiacente. Dac s-a lezat numai sacul folicular i/sau mugurele dintelui permanent, seva
practica sutura mucoasei supraiacente.Evoluia poate fi favorabil, spre vindecare
chirurgical, cu continuarea normal a evoluiei dintelui respectiv. Dac apare o supuraie,
este necesar extracia mugurelui dintelui respective.
LEZIUNI ALE PARTILOR MOI: -plagi ging liniare: Tratamentul const n suturarea plgii atunci
cnd lambourile rezultate sunt viabile saun excizia fragmentelor de mucoas mici, devitale i
apoi sutura plgii.
-plagi intinse cu decolari importante: Tratamentul const n regularizarea marginilor osoase,
excizia esuturilor moi devitale i repoziionarea prin sutur a prilor moi astfel rezultate,
pentru a asigura acoperirea osului alveolar. Dac nu este posibil reacoperirea, osul va fi
protejat cu o me iodoformat.
-plagi ale mucoasei palatine: poate s apar o hemoragien jet, fiind necesar ligaturarea
vasului distal de plag.
-plagi ale limbii: Pentru controlul hemoragiei este necesar sutura n mas a plgii,
deoarece hemostaz prin tamponament nu este eficient.
-plagi ale planseului bucal: pot fi nsoite de hemoragii masive, cu apariia de hematoame
disecante, complicaiile ulterioare fiind fie asfixia prin obstrucia cilor aeriene superioare,
fie suprainfectarea hematomului. n cazul apariiei acestor hematoame disecante de limb
i planeu este necesar asigurarea permeabilitii cilor aeriene superioare i trimiterea de
urgen ntr-un serviciu de chirurgie oro-maxilo-facial.
LEZIUNI OSOASE: -Fractura corticalei alv: Atitudinea terapeutic fa de fracturile procesului
alveolar depinde de tipul i amploarea fracturii:
dac se produce o fractur complet de proces alveolar cu fragmentul osos detaat de
periost,
acesta se ndeprteaz, apoi se regularizeaz marginile osoase i se sutureaz plaga.
dac fragmentul osos nu e deperiostat, acesta se repoziioneaz i se sutureaz cu
atenie
plaga, n acest caz neexistnd pericolul de necroz, Vascularizaia fiind meninut prin vasele
periostale.
-Fractura corticalei ling: Atitudinea terapeutic este similar oricrei fracturi de proces alveolar.
-Fractura tuberozitatii max: Atitudinea terapeutic este similar celei pentru fracturile
procesului alveolar. Dac fragmentul osos rmne ataat de periost, se va menine i se
vor lua toate msurile pentru reintegrarea osoas.Dac ns tuberozitatea este mobil sau a
fost antrenat mpreun cu dintelendeprtat, exist mai multe opiuni terapeutice. Dac
dintele i esutul osos formeaz corp comun, se poate ncerca reataarea tuberozitii
mpreun cu dintele extras i monitorizare timp de 6-8 sptmni, urmat de extracia
prin alveolotomie a molarului.Dac tuberozitatea maxilar este complet detaat i separat
de periost, aceasta se va ndeprta i se va nchide defectul prin sutura primar a
mucoasei acoperitoare. Dac se constat prezena comunicrii oro-sinusale, atitudinea
terapeutic va fi specific acestui accident.
-Fractura mandibulei: Dac se produce fractura mandibulei, se finalizeaz extracia dentar
(dac este posibil), iar atitudinea terapeutic este similar oricrei fracturi a unghiului
mandibular. Se va reduce fractura i se va aplica tratamentul de urgen specific
fracturilor de mandibul, pacientul fiind trimis de urgen ntr-o clinic de chirurgie oromaxilo-facial.
-Accidente sinusale: Se trepaneaz sinusul la locul de elecie, se ndeprteaz rdcina
intrasinuzal i se realizeaz plastia comunicrii ntr-unul sau dou planuri. Dac se constat
prezena concomitent a unei mucoase sinuzale modificate, cu aspect inflamator cronic, se
realizeaz i cura radical a sinusului maxilar, bineneles dac condiiile o permit. Dac nu, cura
radical a sinusului maxilar se va realiza ntr-o etap chirurgical ulterioar.
-Impingerea dd-lor in spatiile perimaxilare: 1-mol 3 sup in spatial pterigomax: Dac accidentul se
produce, se va ncerca imediat ndeprtarea dintelui ptruns n prile moi profunde, dac
acest lucru este posibil. Uneori hemoragia datorat lezrii plexului venos pterigoidian va
mpiedica rezolvarea imediat a acestui accident. Explorarea chirurgical i ndeprtarea
dintelui se va face n servicii de chirurgie oro-maxilo-facial, dup investigaii radiologice prin
care s se identifice poziia exact a dintelui.
2-Mol3 inf in planseul bucal: Pacientul va fi trimis de urgen n serviciul de chirurgie oromaxilo-facial unde abordul va fi oral pentru molarul mpins deasupra muchiului
milohioidian sau pe cale cutanat cnd molarul este situat sub acesta.
LEZIUNI NERVOASE: -lez n alv inf si n mentonier: n majoritatea situaiilor, tuburrile se remit
fr
tratament - tulburrile se remit n timp pentru 96% dintre pacienii cu leziuni ale nervului
alveolar inferior i 87% dintre cei cu leziuni ale nervului lingual. Se consider n general c
recuperarea funcional a n. alveolar inferior sau a n. mentonier apare la 6-9 luni, i uneori chiar
dup 18 luni. Dup 2 ani este foarte puin probabil s se mai produc o recuperare
spontan.
COMPLICATIILE EXTRACTIEI DENT:
DUREREA,TUMEFACTIA,TRISMUS: n general, n scop decongestiv se recomand meninerea
unei temperaturi locale sczute (prini cu ap rece). Se administreaz la nevoie antialgice
i antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care sunt n general eficiente n controlul durerii
postextracionale.Dup extracia laborioas sau odontectomia molarilor de minte poate
aprea odinofagia, care cedeaz progresiv dup cteva zile i se poate ameliora prin
administrarea de analgezice/antiinflamatoare. De asemenea, pacientul va fi sftuit s aib o
diet semilichid.Trismusul se remite de obicei spontan.
HEMORAGIA POST-EXTRACTIONALA: n cazul hemoragiei postextracionale precoce (la cteva
ore de la extracie), se ndeprteaz cheagurile, se spal abundent alveola cu ser
fiziologic i se introduce n alveol un burete de gelatin (Gelaspon), asociat sau nu cu
trombin. La nevoie se completeaz sutura plgii postextracionale. Se aplic un
pansament Supraalveolar compresiv. Uneori este necesar meninerea tamponamentului cu
un conformator realizat extemporaneu din Stents sau Kerr.Pentru pacienii cunoscui cu
tulburri ale hemostazei, cum ar fi hemofilia A, hemofilia B, boala von Willebrand, sau
deficit plachetar, ex\traciile se vor realiza n servicii de chirurgie oro- maxilo-facial, n condiii
de spitalizare. Pentru pacienii cu deficit de factori plasmatici de coagulare, sau n cazul
hemoragiilor tardive se vor administra n condiii de spitalizare transfuzii mbogite cu
factorul deficitar.
ECHIMOZA SI HEMATOMUL: Evoluia este de regul favorabil, cu remisie spontan n 5-7
zile. La pacienii cu teren nefavorabil i cu hematoame mai mari se recomand instituirea
antibioterapie!, din cauza riscului de suprainfectare.
COMPLICATIILE INFECTIOASE:-Alveolita uscata: Tratamentul este n principal simptoma
tic (antialgic, biostimulator nespecific).Irigaiile alveolei cu soluii slab antiseptice, chiuretajul
alveolar precum i aplicarea de conuri cu antibiotice i anestezice locale amelioreaz
simptomatologia dureroas, dar primele semne de vindecare apar lent, progresiv, n
aproximativ 10-14 zile de la apariia simptomatologiei dureroase.
toracic anterior i va urmri meninerea ridicat a acestuia timp de 1 secund, ca ntr-o respiraie
normal = ventilaie eficient;
se menine capul n hiperextensie i brbia ridicat, se ndeprteaz gura de victim i
se urmrete revenirea toracelui la poziia iniial, pe msur ce aerul iese din plmni;
2 ventilaii eficiente la 30 de compresii toracice, in cazul unui singur salvator.
se continu efectuarea compresiilor toracice i a ventilaiilor ntr-un raport de 30:2
ntreruperea compresiilor i ventilaiilor pentru reevaluarea victimei este indicat doar
dac aceasta ncepe s respire normal;
Ventilatia se poate face gur la gur, gur la nas sau pe masc si balon.
Dac ventilaiile iniiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca ntr-o respiraie normal:
se verific gura victimei i se ndeprteaz orice obstrucie vizibil;
se verific dac hiperextensia capului i ridicarea brbiei sunt corecte;
Dac la resuscitare particip mai muli resuscitatori, acetia ar trebui s se schimbe la fiecare 1-2
minute pentru a evita epuizarea fizic.
ASIGURAREA CIRCULAIEI
(MASAJUL CARDIAC EXTERN)
salvatorul ngenuncheaz lng victim:
se plaseaz podul palmei pe centrul toracelui victimei;
podul palmei celeilalte mini se plaseaz peste mna care se afl pe torace i se
ntreptrund degetele minilor, evitnd compresia pe coaste;
poziia minilor trebuie s fie astfel nct s nu exercite presiune pe regiunea epigastric sau pe
apendicele xifoid;
salvatorul se va poziiona vertical deasupra toracelui victimei i, cu coatele ntinse, va
efectua compresia cu 4-5 cm a sternului
dup fiecare compresie, toracele trebuie s revin la normal fr a pierde contactul minilor cu
sternul; compresiile i decompresiile se continu cu o frecven de 100/minut (ceva mai puin de
2 compresii/sec)
compresiile i decompresiile trebuie s fie egale ca intervale de timp.
10 urgente medico chirurg in cab md ?1!??!?!?
1.SINCOPA VASOVAGALA
-Tratament:
* Intreruperea interventiei
* Oxigenoterapie
* Controlul si favorizarea ventilatiei pulmonare
* Controlul libertatii caiilor respiratorii
* Inlaturarea obstacolelor ce ar limita misc resp si circulata cerebrala
* Activarea circulatiei si resp prin stimulare fizica
* Asistarea la nevoie a respiratiei si aplicarea manevrelor de resuscitare resp
* Monitorizarea semnelor vitale
1.CONVULSIILE
-trat
* Asezarea pacientului in pozitia de siguranta
* I se pune un obiect moale sub cap
* I se introduce un obiect moale intre arcade pt a impiedica muscarea lb
* Indepartatea obiectelor ce ii pot provoca rani
* Aspirarea secretiilor din CB
* Oxigenoterapie
* Thiopental 100-150mg I.V; Diazepam 5-20mg I.V fractionat
Instrum anexe:
Automaton:
Portrulou:
Clema de diga modificata Haller si Harvard
Sisteme de matrici Walser
Metode vizuale
1.vizuala
2.vizual tactila(oglinda,lumina,sondare usoara)
3.cu separare temporara a dd
4.seprarare temporara a dd si amprentarea supraf prox
5.vizuala cu camera intraorala
6.VIDEOSCOP
7.semnul firului de matase
8.starea gingiei
Metode clinice INDIRECTE(alternative):
1.RX-Clinico Rx (bitewing,digitala)
-Asitata de computer(Logicon caries detector)
2.Transiluminarea(Diafanoscopia, FOTI,DIFOTI)
3.Metode electrice (ECM, ACIST)
4.Metode de flurorescenta(DIAGNOdent,QLF)
5.Spectroscopia laser
6.Markerii coloranti
7.Tehnici ultrasonice
Abordare terapeutica
Leziunile necavitare:
Pt discromiile aparute inainte de formarea dintelui-restaurari coronare directe cu mat fizio
-fatete
-coroane de invelis
Pt discromiile aparite dupa formarea dd: albire prin diferite tehnici
Leziuni cavitare: protoco; de tratament
1.chimic neinvaziv
2.microinvaziv
3.minim invaziv al leziunilor ne/cavitare
Tehnici de exacvare-Mecanice: -manuala
-rotative
-nerotative
-metode chemomecanice
-aer/sonoabraziune
-metode bazate pe laser
Tehnici de dezinfectare-tehnici antimicorbiene,antiseptice,antibiotice
-terapia fotodinamica
-ozonoterapia
Tratament microinvaziv:protocol de lucru:
-pt inceput:dd care vor fi tratati si dd vecini tb curatati-mijl profilactice-spalati,uscatisi izolatodiga sau rulou
-gravaj acid-doar pe smalt 2mm-se lasa 2 minute,se indep excesul cu rulou;se spala suprafata cu
jet de apa pt 30sec si se usuca cu aer cu umiditate redusa si fara continut de ulei.
-uscarea leziunii cu agentul special de uscare(ICON-DRY)
-infiltrarea rasinii cu ICON infiltrant
-aplicarea rasinii de infiltrare-cu ajutorul aplicatoarelor speciale pt zona cervicala sau zonele prox
-pt zone cervicale-aplicatorul are forma rotunda pe sectiune
-pt reg prox-aplicatorul e realizat dintr-o rama din material plastic in forma de U
-florizari periodice pentru stimularea salivatiei si inhibarea dezvoltarii microorg in cav. orala
-eliminarea prin periaj a PB de pe struct. orale, reducand nr. bact. cariogene
-alimentatie bogata in lactate (Ca), consum redus de zahar-eliminare/inlocuitor
tratament:
-tratare prin florizare locala in cazul carilor incipiente
-eliminarea surselor de bact. cariogene din focarele carioase existente- obturatii
-controlul periodic al obturatilor, nivelului de carioactivitate si repararea obturatilor prost
adaptate/ uzate
18.Conventional- regulile lui Black
forma de contur, exereza dentina, extensie prev, form. de rezistenta si retentie
Min invaziv:
-se renunta la extensie preventiva+retentia este data de adeziv, nu de forma cav
-primeaza conservarea tes. dur
forma de rezist, retentie este inclusa in forma de contur prin elimnarea stricta a tes.alterate
-cav cu unghiuri rotunjite, fundul cav. este concav.....margini +/- bizoate
-la pacientii cu carioactiv scazuta si in zonele in care curatirea este facila
19.Crearea cavitatii+ obturarea cu amalgam/compozit
Cavitati care au pereti paraleli 2 cate 2, usor convergenti spre ocluzal, unghiuri bine exprimate90grade. Grosimea peretilor de 2 mm, adancime 1.5 mm de jonct. amelo-dent.
bizou marginal- cavitate mare-unghi bizou mai mare. in general este de 45grd
Folosim pt cav cls 2,3,4 pene,matrice,benzi celuloid,portmatrici. Transparent-matrice pt
compozit.
Amalgam: prepar amalgam si il introduc in cavitate. fulez a.i. sa umple cavitatea. Modelez
morfologia cu carvere, apoi folosesc materiale abrazive (piete,disc,gume,benzi) pentru finisare si
lustruire. Finisarea se face la 24h dupa obturare, atunci cand se observa si adaptarea marginala
daca este buna.
Compozit: Gravez acid-spal-usuc-primer+bonding-fotopolimerizare
aplic compozit in cavitate, strat de 2mm, apoi fotopoli.....repet pana umplu cavitatea
Verific adaptarea marginala...sa fie etans spatiu dd-compozit
folosesc carvere pt modelare sant/foseste....creste modelez cu spatula bucala
finisare cu discuri abrazive, pietre,benzi,gume
20.Dt
1) I (6-12 luni)
2) M1 (12-18 luni) i C (18-24 luni)
3) M2 (24-30 luni)
a) etapa I (vrste medii)
ICI la 6 luni
ICS la 10 luni
ILS la 11 luni *intai il sup apoi inf
ILI la 12-13 luni
b) etapa II: M1 i C (vrste medii)
M1 (16 luni)
C 19 luni
c) etapa III : M2(vrste medii)
M2 inf (27 luni)
M2 sup (28-30 luni).
DP
Cronologia erupiei n etapa a II-a la fete
ani
dd
9-10 -c +P1
10-11-p1+ C
11-12-p2+P2
12-13 m2 +M2
6 1 2 4 3 5 7 max
6 1 2 3 4 5 7 mand
baiat
6 1 2 4 5 3 7 max
6 1 2 4 3 5 7 mand
ani
dd
9-10 p1+ P1
10-11 c+ P2
11-12 p2 +C(*11-13)
12-13 M2+ m2
21.Caria de biberon-tablou clinic, diagnostic diferential, tratament.
Tablou clinic:
debut-imediat post-eruptiv, intre 10-20 luni
localizareacariilor ddsuntfcetati in ordineaeruptiei: I sup, M1sup,M1 inf, C sup,M2 sup
-C si M2, din cauzasecventei de eruptive suntafectattimairar
-incisiviiinf in general suntprotejati de buzasilimba, saliva siramanindemni
-cariadebuteazapesuprafnetede.
Disitributiacariior: simetrica/asimetrica
Suntdescries 4 stadii:
Stadiul 1: CARIE DE BIBERON FOARTE USOARA:
-intre 10 si 20 luni->petealbecretoase, linie alba la colet, leziuniopace de
demineralizarepesuprafnetede V,P sauProxaleaincisivilormaxilari(st.1).Leziunilesuntnedureroase,
reversibile(Remineralizare), darfrecvent nu suntobservate de catreparintisaumedici.
Stadiul 2:CARIE DE BIBERON USOARA
-intre 16-24 de luni->cariacavitarapeincisiviimaxilari(st2) cu expunerea dentine care se
pigmenteza in galbui-maroniusiconsistentamoale.
-Primiimolarimaxilari(st1)leziuniincipiente la nivelcervicasl, proxsiocluzal.Poateapareadurere la
recesidulce.
Stadiul 3: CARIE DE BIBERON MEDIE
-intre 20 si 36 de luni->leziuniloeincisivilormaxilari(st3) se exindavand un tipar circumferential
care coboaraspreincizaldar care respectamuchiaincizala
-leziunileextinse in suprafatasiprofunzimesuntsediulafectiunilorpulpare
-dureri la masticatiesauperiajsichiardurerispontane in timpulnoptii
-M1 sup (st.2) iarM1 infsi C sup (st1)
Stadiul 4: CARIE DE BIBERON GRAVA
-intre 30-38 de luni->apar fracture coronaer la Ii max )st4) la mici trauma masticatoriisiddapar
sub forma unorresturiradiculare
-Ii sup suntsediulunorcomplicatiipulpare(necroza, gangrene, fistule,abces) si M1 max (st3), C sup
si M1 inf (st2), ia M2(st1)
Exam sub:
Pulpitereversibile: dureriprovocate, de mica intensitate, de scurtadurata, inconstante,localizate
Pulpite serosae totale: durerespontanasiprovocata, exacerbate la rece, lancinanta.intensa, 30cateva ore, iradiata
Pulpitepurulentetotale: dureriintentse, pulsatile, irradiate,spontanesiprovocate, 30 min-cateva
ore
Pulpitepurulentepartiale: durerespontanasiprovocata, exagerbata la cald, intense, prelungita in
timppeste 10 min, iradiata, pulsatile
Pulpit cornice ulceroase:durerestearsa, provocata de masticatiasi la atingere cu sonda
Pulpite cornice polipoase:jena, dureresisg la masticatie
Pulpite cornice inchise: dureresurda sub obturatiimari
Exam obiectiv:
Inspectie:-semneobisnuite de careiecavitara, obturatiifracturate/cu carie sec p/acute
Obturatiivechi, intinse in suprafp.croniceinchise
Polippulparrozsaurosu->p.cr.deschisepolipoase
-pulpadescoperita de culoarerosie,ulcerate,sg. ->p.cr.ulceroase
Palpare: semneobisnuite de carie, deschideri ale CP- sensib, sg, puroi
Percutie:cumanerulsondeisau cu mana, se face comparative cu ddvecinisauomologi, estepoz sub
forma de jenadoar in pulpitele acute totale, in reste e negative
Testecomplementare: rx deschideri ale CP,faramodificari ale spatiuluiinteradicularsiperiapical,
aspect normale ale structdento-parodontale
Teste de vit- dau rasp eronate, hiperexcitabpulpei in p.seroasesihipoexcitab in
p.purulentesicronice.
Tratament : Conservator sauExtractie
Conservator:-conservarea in totalitate a pulpeiprincoafaje(indirect, nat, direct) LP
-conserv.partiala a pulpeipulpotomievitala/devitala
-indepartareatotala a pulpei- pulpectomievitala/devitala
Pulpotomievitala cu fromocrezol:Tehnicaintr-un timp:(aici cred catrebuiesa le repetampetoate din
LP)
1.Pregatireainstrumentarului
2.tratamentcomportamental
3.anestezieplexala
4.crearecavitate de accesendo: izolare, exerezadentinaalterata(frezasferica), reperarea cu sonda
a orificiilor de deschidere, indepartaretavan CP
5.amputareapulpeicoronare cu excavator saulingura Black, toaleta, hemostaza
6.aplicareapesteorificiilecanaleleorradiculare a uneibulete cu fromocrezol 19% , 1-2 min
7.indepartareabuleteisiverificareaaspectuluipulpeiradiculare (trebuiesaaiba aspect brun-negricios
, nesangerand)
8.ZOE cu prizarapida
9.Obturatiedefinitiva in aceeasisedinta
24.Gangrena la DT- diagnostic sitratament
Diagnostic:
Stare generala:febra,agitatie, insomnia, inapetenta in: PAA neexteriorizata,PACacutizata
Exam sub: GS totala faradurerespecifica
GS partial- dureri de mica intensitateasemanatoare cu cele din pulpit cr.,exagerbate la
masticatica
de catre operator; aceste miscari sunt mici, limitate, de coborare si ridicare a mandibulei, pe o distanta de max 20 den mm. La un
moment dat se simte un salt al mandibulei spre psoterior si in sus, insemnand al pozitionarii mandibulei in RC.
Met. Bimanuala
Pacientul este asezat in fotoliul dentar culcat la orizontala. Medicul este asezat pe scaun in spatele fotoliului. Policele de la
ambele maini sunt pozitionati in zona mentonului, iar celelalte degete cuprinzand ramura orizontala a mandibulei. Prin aceleasi miscari
de inchidere-deschidere, la un moment dat se va simti saltul mandibulei in pozitia de RC
Met. Lerelor
Presupune interpozitia unui numar mai mare de follii (lere) cu o grosime de cateva zeci de mm, pana cand pacientul pierde
contactul cu zona laterala a arcadelor, iar prin contractia mm. ridicatori (in special cei maseteri) mandibula este condusa in pozitia de
RC.
Inregistrarea
Hartia de ocluzie
- se foloseste cea cu grosime de cateva zeci de microni
- trebuie sa fie cat mai putin rigida si antistatica pt a facilita marcarea corecta a cuspizilor
- de urmarit ca zonele care urmeaza a fi marcate sa fie cat mai uscate
- poate fi activa pe una sau ambele parti (fiecare fata poate prezenta pigmentare diferita si contrastanta)
- se aplica cu pensa MILLER
- poate fi sub forma de banda, de hemiarcada sau de arcada
Ceara de ocluzie
- marcare mai riguroasa, prezentate sub forma unor benzi de culoare inchise, contrastand culoarea dintilor
- aprox. 0,3 mm, 1 cm latime si 3-4 lungime si este deformabila la temperatura cav. buc., fara sa se topeasca
- e foloseste in asociere cu un creion cu duritate redusa, astfel incat sa poata marca zonele care perforeaza ceara
- utilizare: se usuca suprafata, se ataseaza folia cu partea lipicioasa catre hemiarcada uscata, se aplica intim cu pulpa degetelor pe
fetele ocluzale si 1/3 laterale, se indeparteaza stratul protector de plastic, se cere pacientului sa umezeasca fata libera a foliei, pt a o
izola de arcata hemiarcada antagonista, se conduce mandibula in RC, iar in locurile unde folia a fost perforata de contactele dentare,
se creioneaza pt a se evidentia, dupa care se indeparteaza folia de ceara evidentiind zonele creionate.
Spray-ul de ocluzie se pulverizeaza pe suprafetele ocluzale care se doresc inregistrate, iar substanta de marcare se va
sterge in zonele de contact interdentardentar.
Banda Joffe utilizeaza un suport de cauciuc subtire, impregnat cu un colorant si se utilizeaza similar hartiei de articulatie.
Transferul
Pozitionarea manuala modelelor se face doar in situatia in care: RC=IM, IM stabil, sa nu existe contacte dentare,
modelele de ghips sa fie complete si exacte
Folosind inregistrarile interocluzale = amprenta a suprafetelor ocluzale ale ambelor arcade, aflate in raportul dorit.
Materiale folosite: ghips, cerurile, pastele zoe-colofoniu
Deprogramatorul LUCIA instrumentar si material folosit:
- folie de staniol sau aluminiu
- acrilat autopolimerizabil, pipeta pt monomer, spatula de ciment, recipient pt prepararea acrilatului,
placa de sticla pt a acoperi recipientul in faza initiala de preparare, hartie de articulatie si pensa MILLER, piesa dreapta si freza pt
acrilat, placa de ceara, sursa de caldura, bisturiu, spray de apa-aer, pasta de inregistrare
Cheile vestibulare mai putin utilizata, inregistreaza suprafetele vestibulare ale dd.
- faciliteaza procesul de inregistrare prin faptul ca nu incarca suprafetele ocluzale, astfel faciliteaza
atat tehnica operatorului de conducere a mandibulei, cat si capacitatea pacientului de a respecta indicatiile operatorului.
- dezavantaje: -de regula, inregistrarea RC se face fara contacte dento-dentare, iar aceasta
tehnica necesita mentinerea mandibulei in aceeasi pozitie fata de maxilar, de la aplicarea vestibulara a materialului, pana la priza sa,
ceea ce este virtual imposibil pt o pozitie fara contacte dento-dentare sau cu un singur contact;
- problema amprentarii
zonelor reziliente este critica;
- suprafetele vestibulare ale dd sunt mai putin accidentate decat suprafetele vestibulare,
stabilitatea cheii vestibulare fiind astfel mai redusa;
- stabilitatea redusa determina folosirea ca materiale de inregistrare a
ghipsurilor si a acrilatelor auto (sunt mai rigide).
Arcul facial pantografic reprezinta o alternativa prin care se realizeaza atat determinarea, cat si inregistrarea si transferul
RC la articulator.
Gutierele stereografice indeplineste aceleasi functii ca si arcul pantografic, iar principiul de utilizare este asemanator
Tehnica FGP varianta aparte de iregistrare a relatiilor ocluzale prin inregistrare intraorala stereografica
34.
Modalitati de protezare provizorie si de urgenta la pacientii edentati partial tratati prin protezare partiala fixa.
Coroanele prefabricate
Exista o mare varietate de materiale din care se confecioneaz coroanele prefabricate i anume: policarbonat, aluminiu, staniu-argint
i crom-nichel. Ele sunt disponibile in diferite forme i marimi.
Coroane prefabricate din policarbonat
Din raini policarbonate se confecioneaz coroane provizorii pentru restaurarea dinilor, att m zona frontal cat i de sprijin.
Tehnica de lucru, cuprinde urmatoarele faze:
- alegerea coroanei dm trusa;
- adaptarea coroanei pe bont;
- captuirea cu raina acrilic autopolimerizabil;
- retuarea i lustruirea marginilor;
- controlul adaptarii coroanei pe bont i fixarea provizorie.
Cape i coroane prefabricate metalice
Coroanele ION ISO-Form pentru premolari i molari se confecioneaza dintr-un aliaj de staniu i argint.Sunt bine tolerate la
nivel gingival, sunt nongalvanice, ductile.
Coroanele provizorii din aluminiu se livreaza in cofraje de 100 bucai, n 22 de marimi, de la 17 la38 mm.
Coroanele din staniu-argint sunt conformate perfect ca design pentru dinii din zona lateral.
Coroanele din nichel-crom se utilizeaz de obicei ca restaurri interimare la copii.
Tehnica directa
-utilizand aceasta tehnica, fazele de laborator sunt eliminate.
- prezinta o serie de dezavantaje: - potenial crescut de traumatizare a esuturilor bucale n impul polimerizarii rainii;
- adaptare marginal deficitara.
Conformatoarele
- conformatoarele sunt mijloace auxiliare indispensabile in realizarea RPP.
- sunt de 2 tipuri: - industriale (prefabricate)
- confectionate in cabinet
- conformatoml reproduce n negativ forma dintelui inainte ca acesta sa fie preparat, sau a coroanei dintelui modificata cu ceara pe
modelul de gips.
Conformatorul amprent- Se poate obine din orice material elastic de amprent. De obicei, amprentarea campului protetic se face
n portamprenta, cu hidrocoloid ireversibil sau silicon.In acest caz, amprenta reprezinta conformatorul.
Conformatoarele din folii termoplastice
Foliile termoplastice se confectioneaza din acetat de celuloza sau din polipropilena i sunt disponibile in diferite forme, marimi
igrosimi. Cele de 125x125mm, cu o grosime de 0,5 mm sunt indicate m confecionarea restaurarilor provizorii. In general, este
preferata polipropilena, deoarece se adapteaza mai intim pemodel i rezista mai bine lauzura.
Conformatoarele din acetat de celuloz
Conformatoarele din acetat de celuloza sunt folosite pentru reconstituiri provizorii din RA sau RDC, utilizand tehnica directa. Adaptarea
lor la dimensiunile dintelui preparat se face ntr-o maniera asemanatoare celei descrise anterior.
Tehnica combinata
- tehnica presupune realizarea unei RPP cu un perete initial foarte subtire.
- se asigura un spatiu corespunzator intre preparatie si fata intema a protezei provizorii.
- ea va fi captusita ulterior direct in cavitatea bucala cu o rasina aditionala.
Avantaje:
- timp mat redus de lucru i cabinet. Majoritatea manoperelor se completeaza inainte de sosirea pacientului.
- mai putina caldura generata in cavitatea bucala, comparativ cu tehnica directa, deoarece cantitatea de rasina
pentru captusire este mai mica.
- contactui dintre monomerul rezidual si tesuturile moi este minim.
DISPOZITIVE CORONO - RADICULARE PROVIZORII
- DCR provizorii se confecioneaza, de obicei, dintr-un miez de sarma acoperit de un polimer, dar exista i DCR-uri
provizoriiprefabricate.
PROTEZE PARIALE MOBILIZABILE PROVIZORII
Restaurari protetice provizorii imediate (RPPI) se refera la plasarea protezei provizorii pe campul protetic, in aceeasi sedinta in
care s-a efectuat extractia dd compromisi si prepararea dd stalpi.
Proteza fixa provizorie imediat -este tipul de restaurare provizorie imediata cel mai acceptat de pacient (asigura confort prin
fixarea la dinii stalpi), i de catre medic (nu implic participarea laboratomlui de tehnica dentara, deci timpul de lucru este mai redus,
iar preul de cost mai scazut).
- iniial, aceasta metoda de confecionare a RPI consta in sculptarea dinilor ntrun bloc de acrilat i era rezervat medicilor stomatologi cu mai multa indemanare.