Abandonattl de legiunile
neidentificat), In jurul anului 500 d.Hr. Acest
romane, Marea Britanie a fost
ocupattl treptat de triburile
germanice. Astfel a luat na-5tere
Anglia ang1o-saxona, care s-a
delimitat de "bariera celtictl"
din nord -5i vest, ptlstriindu--5i
identitatea piintl la cucerirea
normandii din 1066:
An ultima perioada a sta:panirii romane,
I Britania a fost adeseori invadata: de na:va:li-
rile sau expeditiile piratere~ti ale pictilor ,
din Scotia, ~i de navigatorii irlandezi ~i ger-
manici. Atunci cand legiunile rori1ane au ple-
cat, la inceputul secolului al V-lea d.Hr.,
Britania s-a fragmentat In regate sau domenii
rivale ~i se angajau mercenari germani pentru
a lupta in ra:zboaiele dintre ele sau Impotriva
invadatorilor picti sau irlandezi.
Mercenari ~i invadatori
Potrivit traditiei engleze, un conduca:tor pe
nume Vortigen a deschis calea invadatorilor,
angajand doi saxoni -Hengist ~i Horsa -care
ulterior s-au Intors Impotriva lui. Dar s-ar
putea ca saxonii sau alte popoare germanice
sa:fi fost adu~i In Anglia In locuri ~i momente
diferite, candva Intre 425-450 d.Hr. Mercenarii
au devenit invadatori, aducand ~i mai multi
din neamul lor, astfel ca: britonii s-au retras
spre vest. Lupta a fost lunga: ~i grea ~i nu a
fost dominata: de o singura: parte. Britonii au
obtinut o mare victorie la Mount Briton (loc
eveniment este de obicei asociat cu un remar-
cabil general, al carui nume a rnmas necunos-
cut ~i ale carui fapte de vitejie au dat na~tere
legendelor despre "Regele Arthur". Cu toate
acestea,In 615 d.Hr. britonii se retr:IsesernIn
nordul ~i vestul insulei, iar mai tarziu chiar ~i
Cornwall (pe atunci "Tara Galilor de Apus") a
fost cucerit de invadatori. Scotia, Tara Galilor
~i Irlanda au rnmas britanice ~i celtice (zona
denumita ~i azi "granita celtica"). Nou-venitii
erau predominanti pe teritoriul corespunzator
Angliei moderne -denumirea t:Irii, "Angle-
land", provine de la numele unuia dintre
popoarele invadatoare.
Anglia anglo-5axona
Invadatorii veneau de pe coastele din nordul
Europei ~i apartineau unor triburi diferite:
saxoni, iuti, angli ~i friti; ei au dat numele
unor regiuni ale Angliei (de exemplu Anglia
de Est, Wessex, Sussex,Essex -sernnificand
teritoriile anglilor ~i teritoriile de vest, sud ~i
est ale saxonilor). Cu toate acestea, difer-
entele dintre aceste triburi de invadatori nu i-
au Impiedicat sa devina un singur popor, ~i,
din acest motiv, istoricii pot folosi acum ter-
meni colectivi ca "Anglia anglo-saxona", sau
chiar "saxoni" pentru a descrie triburile ger-
manice care ulterior au devenit engleze. Spre
deosebire de romani, aceste popoare nu
cuno~teau modul de viata urban (majoritatea
ora~elor romane fiind parasite Inainte de
invazia saxona).
In acela~itimp aveau loc modificari impor-
tante ~i In lumea celtica. Scotii, care veneau
din Irlanda, au Inceput sa ocupe partea de
nord a tarii, care ulterior le va purta numele. O Aceasta harta O Edward Marturi-
In secolul al XIX-lea ei s-au unit cu pictii, ce prezinta invadatorii sitorul ~i poten~ialul
veneau din partea de est ~i de nord ~i au for- Britaniei romane ~i sau succesor intr-o
mat regatul "Scotiei". post-romane. Primii intalnire reprezen-
De~i saxonii erau atei, religia cre~tina - anglo-saxoni din tata pe tapiseria de
adusa de romani -a supravietuit In Tara Anglia erau solda,ii la Bayeux. Domnia
Galilor ~i de aici, Incepand din 432 d.Hr., a mercenari adu~i de lui Edward a insem-
fost dusa In Irlanda, o contributie important:I romani pentru a nat o cre~tere a
In acest sens avand Sf..Patrick. Scotia a fost lupta impotriva influen~ei norm an de
evanghelizata Incepand din anul 565 d.Hr. de pic,ilor ~i sco,ilor. in Anglia.
Sf. Columba, folosind drept baza insula Iona.
Cre~tinismul era faimos pentru pietatea ~i
Invatatura sa. Cu toate acestea, datorita
izolarii de Europa continentala, cre~tinismul
anglo-saxon era diferit sub multe aspecte de
practicile cre~tine ajunse sub influenta papilor
(cre~tinismul roman, sau catolic),
Aceste diferente sub aspect religios s-au
dovedit importante In momentul In care a
Inceput convertirea saxonilor. pana la sfa~itul
secolului al VI-lea, cea mai mare parte a
Angliei anglo-saxone era divizata In ~apte
regate independente, numite adeseori hep-
O Ruinele unei a~ezaria pic~ilor. din insulele
Shetland din Sco~ia.Istoria pic~ilor este
obscura. dar raidurile efectuate asupra
Britaniei romane au reprezentat unul dintre
motivele angajarii mercenarilor anglo-saxoni.
41
 15 ANGLIA ANGLO-SAXONA

O O pagin3din
Evanghelia din
Lindisfarne. Mana-
stirea din Lindisfarne
a fast un centru al
cre~tinata1ii celtice,
iar apai catalice.

O "Bijuteria lui
Alfred", realizata din
aur ~i email, a fost
gasita in 1693 in
Somerset. Bijuteria
poarta urmatoarea
-inscrip,ie "Aelfred
~ mec het gewyrcan"
~ (Alfred a ordonat sa
£ fiu facuta).

tarhii ("Dornnia celor ~apte");cel ffiai putemic

rege la un moment dat era numit Bretwalda
("conduca:torul Britaniei"), chiar daca: acest
titlu conferea mai degraba: prestigiu decat
autoritate. In 597 d.Hr., cand regele Ethelbert
din Kent era Bretwalda, Papa Grigore I a trim-
is in misiune la curtea din Kent un ca:luga:r
roman -Sf. Augustin. Ajutat de faptul ca:regi- 5
na Bertha era cre~tina:,Sf. Augustin a reu~it ~
sa:-iconverteasca:pe rege ~i pe supu~ii sa:i~i a
devenit primul arhiepiscop de Canterbury.
In cele din urma: insa:, Northumbria a
devansatregatul Kent din punct de vedere al
puterii ~i a devenit campion al cre~tina:ta:tii,
motiv pentru care o buna: bucata: de vreme
averile statului ~i ale bisericii au fluctuat vio-
lent. O intalnire importanta:, convocata: de
regele Oswy al Northumbriei, a avut loc intre
biserica romana:~i cea celtica:la Sinodul de la
Whit by. Decizia lui Oswy, pronuntata: in
favoarea Romei, insernna ca:Anglia nu se va
ala:tura Bisericii Celtice, care era extrem de
izolata:;pana:la urma:chiar ~i celtii s-au supus
O Biserica saxona Sf. Maria din Reculver,
Kent. Anglo-saxonii pagani foloseau lemnul
pentru construc,ii, ~i au ramas uimi1i de ma-
re,ele construc,ii de piatra lasate de romani.
Biserica catolica a reinviat arta zidariei.
"E
.g
" numite Danegeld, "bani-danezi"), iar lntre
'5
v timp sa consolideze puterea Wessexului.
42
autoritatii Papei. Cre~tinismul a triumfat in
Anglia anglo-saxona, iar in secolul al VIII-lea
misionarii ~i invatatii englezi au devenit fai-
mo~i pentru activitatea desfa~urat~in Europa,
in timpul domniei lui Carol cel Mare.
intre timp, regatele saxone se luptau fie
intre ele, fie cu celtii. in secolul al VIII-lea
Mercia, in centrul regiunii Midlands, a devenit
cea mai mare putere..Regatul a inflorit in tim-
pul regelui Offa II (757-796 d.Hr.), ramas
cunoscut pentru ~antul lui Offa, care marca
granita dintre teritoriile saxone ~i cele galeze.
Rama~itele~antului lui Offa mai fac parte ~i
astazi din granita dintre Tara Galilor ~i Anglia.
in timpul domniei regelui Egbert (802-839
d.Hr.), Wessex a dobandit o suprematie pe
care, datorita conditiilor geografice ~i altor cir-
curnstante, a reu~it sa o pastreze.
Teroarea vikingilor
intre timp, o noua invazie s-a adaugat con-
flictelor interne. incepea era terorii vikinge,
adusa de fioro~ii razboinici scandinavi care
terorizau cea rnai mare parte a Europei,
patrunzand adanc In teritoriu cu lungile lor
ambarcatiuni. in 793 Anglia a Intrevazut ce
avea sa o a~tepte, cand vikingii au distrus
faimoasa manastire din Lindisfame (pe Insula
sfanta, Northumbria), iar cativa ani mai t.1rziu
au ars Iona. La mijlocul secolului al IX-lea
atacurile vikingilor s-au intensificat ~i invada-
torii au Inceput sa se a~ezeIn diferite parti ale
Angliei -n(}1:Vegienii In nordul Scotiei, In
Irlanda ~i nord-vestul Angliei, i~r danezii In
Yorkshire, estul Angliei ~i Lincolnshire.
Datorita invaziei daneze, o parte a estului
Angliei a fost denumita Danelaw. ]
Cuceririle daneze au distrus regatele saxo- ~
ne din Northumbria, estul Angliei ~i Mercia. ~
Wessex a supravietuit pentru ca era situat ~
mult rnai In sud, dar ~i pentru ca era condus
Qe regele Alfred cel Mare (871-899 d.Hr.). O Coif provenind de pe nava mortuara
Politica lui Alfred era sa-i plateascape danezt Sutton Hoo Saxon, excavata in 1939 in
pentru a se retrage (asemenea plati erau de- Suffolk. Nu au fost gasite oseminte, dar
obiectele sunt o marturie a boga,iei regel,
sau conducatorului.

~
 Chiar ~i a~a,fortele lui Alfred nu au facut O Anglia in jurul
fata atacului danez din 878. Alfred a fost anului 885 d.Hr., la
nevoit sa se ascundapentru un timp. Faimoa- ca~iva ani de la
sa legenda care poveste~tecum din neatentie tratatul de impa~ire
a ars prnjiturile lasatein grija de o gospodina, a teritoriilor semnat
sugereazaca in aceastaperioada Alfred umbla de Alfred cu danezii.
prin tarn deghizatin taran. pana la urma Alfred Nottingham,
a reu~it sa organizeze o mi~carede rezistenta Leicester, Lincoln,
saxona eficienta, iar danezll au fost invin~i. Ei Derby ~i Stamford
au fost fortati sa semneze pacea la Wedmore erau cele cinci bur-
~i au fost convertiti la cre~tinism. guri incluse in
Acum Alfred conducea cea mai mare parte Danelaw. A~ezarile
a Angliei, exceptie facand Danelaw; restul norvegiene sunt ~i
regatelor istorice saxqne nu ~i-au redobandit ele reprezentate.
niciodata statutul. in aceastasituatie, el a pus
in mod co~tient bazele unui stat puternic ~i
civilizat prin organizarea unui sistem de apa-
rare la nivel national, care avea la baza a~ezari O Scut de pe
fortificate (mai tarziu transformate in ora~e); Sutton Hoo. Printre
de asemeneaAlfred a sprijinit traducerea tex- alte artefacte gasite
telor culturii greco-latine in limba engleza. pe vasul mortuar se
Fill ~i succesorii lui Alfred, Edward cel numara ~i ustensile
Batran (899-924 d.Hr.) ~i Athelstan (924-939 casnice din
d.Hr.), au cucerit Danelaw ~i au constituit in Constantinopol ~i
cele din urma monarhia engleza. Scotia l-a re- Egipt. precum ~i
cunoscut pe Athelstan drept conducator, fapt numeroase obiecte '"
ce a generat ulterior numeroase pretentll ale realizate de mae~trii ~
englezilor asupra Scotiei. Societatea anglo- bijutieri saxoni. ~
saxona a continuat sa infloreasca ~i in timpul
lui Edgar, nepotul lui Alfred, iar pagubele pl~ti pe invadatori. Spre deosebire de Alfred,
materiale ~i morale provocate de vikingi bis- Ethelred nu a reu~it s~ organizeze o rezistent~
ericll englezeau fost recuperatede Sf. Dunstan ~i, In ciuda sumelor pl~tite, el a pierdut tronul
care a reformat biserica in secolul al X-lea. In favoarea iegelui danez, Sweyn Forkbeard.
Sub conducerea lui Cnut sau Canute
(1017-35), fiul lui Sweyn, Anglia a devenit
parte a Intinsului imperiu scandinav ,. care mai
cuprindea ~i Danemarca, Norvegia ~i insulele
Hebr:ide. in acel moment danezii erau deja
Dar intentiile de extindere ale scandinavi- cre~tini, iar dornnia lui Canut se baza pe pute-
lor nu au fost stavilite, iar Anglia a devenit din rea legii ~i pe un grad rezonabil de acceptare
nou vulnerabila, cind a raffias fai;1 un condu- liber:!; mai mult, elementele daneze prezente
cator putemic. Regele Ethelred (978-1016 In societatea englez~ au fost rapid absorbite.
d.Hr .) era adeseori nedrept numit "Ethelred Dup~ moartea lui Canut dominatia danez~
nepregatit", de~i porecla lui saxona, Redeless, a sl~bit, ~i In 1042 a devet1it rege Edward;fiul
semnifica "fara un sfat bun". in mod cert nu a lui Ethelred; din cauza pio~et1ier sale a fost de-
fost un conducator bun, punindu-~i supu~ii nurnit Edward M~rturisitorul. Mama lui era
sa adune sume mari de Danegeld pentru a-i normand~ iar el fusese crescut Intr-un ducat.
Prin urmare el a favorizat sf~tuitorii ~i obice-
O Impresiile unui iurile normande -preferintil care a avut con-
artist cu privire la secinte decisive pentru Anglia anglo-saxorul.
madul in care aratau
razbainicii de la Cine va ti rege?
sfar~itul periaadei Rezistenta Impotriva influentei normande era
angla-saxane. Ace~ti putemic~, mai ales din partea celor patru deti-
razbainici s-au n~tori de titluri de conte (earl) atribuite In tim-
intalnit cu narmanzii pul dominatiei daneze. Cel mai putemic din-
in batalia de la tre conti era Godwin din Wessex, care a con-
Hastings ~i au fast tribuit la Insc~unarea lui Edward, iar apoi ~i-a
invin~i. m~rit influenta devet1ind socrul regelui. Dar
lui Edward Ii displ~cea controlul lui Godwin,
punand cap~t acestei situatii In 1051-1052.
Contele ~i fiul 8~U Harold au fost exilati, reu-
~irid s~ se Intoarc~ triurnf~tori doar cand cea
mai mare parte a sudului Angliei s-a ridicat
O Anglo-saxonii pentru a-i sprijini. Dup~ acestea influenta nor-
erau arti~ti des3- mand~ a intrat In declin ~i In 1053, la moartea
var~i1i. Caracterele lui Godwin, vastele sale domet1ii ~i pozitia
prezentate aici sunt politic~ au fost mo~tet1ite de Harold.
un exemplu al mo- in mod normal Harold ar fi trebuit s~
dului in care erau mo~teneasc~ tronullui Eduard, care nu a avut
decorate primele copii. Dar erau ~i alti pretendenti, printre care
litere ale unui ~i William, ducele Normandiei, o rud~ Inde-
paragraf, dintr-un p~rtat~ a lui Eduard M~rturisitorul. Printr-o
manuscris impodobit Intamplare destul de obscur:!, In 1064 Harold
cu anluminuri. a c~zut accidental In mainile lui William ~i a

43
 ANGLIA ANGLO-SAXONA
fost eliberat doar dupa ce a jurat sa sprijine
pretentia normandului la tron. Cum era de
a~teptat,Harold a refuzat ulterior sa respecte
o invoiala acceptataprin constransere.
Evenimentele s-au precipitat. In ianuarie
1066 Edward Marturisitorul a murit, numin-
du-l peHarold ca succesor.Witanul, o aduna-
re de nobili care reprezentau interesele comu-
nitatii, a sustinut alegerea lui Edward. Dar
cand vestea a ajuns la urechile lui William,
acesta s-a pregatit sa-~i apere pretentiile prin
forta. Norrnanzii, descendenti ai vikingilor,
erau buni luptatori, cu toate ca in perioada
respectiva erau asimilati de cultura franceza.
William a recrutat ~i aventurieri .din alte parti
ale Frantei ~i a inceput sa-~iforrneze o flota.
44
Din nefericire pentru Harold, el a avut de
infruntat mai multi du~mani in acela~itimp. In
septembrie flota norvegian~ a ajuns in
Northumbria, impreun~ cu un ~lt pretendent
la tron, regele Harald Hardrada. Sustinut de
Tostig, fratele renegat allui Harald, Hardrada
a fost proclamat rege in York. Armatele 1ui
Harold au plecat din Londra spr~ York ~i in
25 septembrie, la Stamford Bridge, Yorshire, a
declarat r~zboi inamicului. Dup~ o zi de ma:-
cel ingrozitor a obtinut o victorie decisiv~.
Intre timp, in 27 septembrie, flota lui
.William a debarcat in golful Pevensey.Harold
se grnbea spre sud, dar ~i-a continuat drumul
doar dup~ o oprire la Londra. S-ar putea ca
aceastaintarziere s~-l fi costat pe Harold rega-
tul, deoarece i-a dat lui William ~ansa aco-
mod:lrii cu un teritoriu ostil. in 14 octombrie,
cind cele doua arrnate s-au intalnit, englezii
ocupaseradealul Senlac,aproape de Hastings.
Zidul de scuturi al englezilor a rezistat in tim-
pul zilei atacurilor imensei cavalerii normande,
dar de doua ori au rupt randurile pacaliti de
retragerile simulate ale norrnanzilor. Norrnanzii
au profitat de momentele in care englezii erau t
cu garda jos. Dupa ce Harold a fost ucis,
arrnatele sale au continuat lupta, dar in cele
din urma au fost epuizate de atacurile cava-
leriei norrnande ~i de ploaia de sageti abatuta:
asupra lor. Dupa bata:lie,William a fost numit
"William Cuceritorul"; aceste evenimente au
prefigurat sfif$itul Angliei anglo-saxone.