?#*bi.

Stvrtie3?$togoi

t a-rHrthr
a
MICUL PATERIC

PARTMTE!E
tAVATlt EAITOVOI

, ATHr)hr A
Reda.borEleM Ma!i!€6d
CUViNTiNAINTE
Cop€rta:lmmdah Sa$tie 8altorci

O lebmorEh Salatie Batto@i

O Editura Cathisnr, P6Eu Prezdta edilie, Bucuietti, 2ftl8

e la bun inceput,tr€buiesI spunemceesreun

D..@d CIP. BiblioEdt N.$dtL.I@&t i
r,fi.lr ?.tdt / povdit ti ltu.hr Fnh @Pll d. i.lmoi.n
thlie B.lorci. - Buclr.tn: Carhb6. 20(E
L s.hne 8.!orci, i@nonrh (.drPti tl )
Pareric.Cuvinhrlpat nc provinede ta g€ces-
curprrer,adict p&inte. Prin urmareParericul
esteo cartecarc $pdnde cuvinte.le Sfintilor perinli
adunatepentrufolosuloedincioqilo!.
BisericaOrtodoxea mogtenitmai multe Datedce.Cel
mai cunoscrrtestePokncnlErtpkar. El cu;rinde mtu-
turii deEprps6nFicareau Uiiin reacuriteI rV-lea- at
Vl-lea,in sFcid in PustiaEgptului, dupdcumil a.rat
 Cutjmpulaufostalc:tuiteii altePaterice' astfelincit
eleauaiunsdestuldemLrlte. MaitoateminJstirilemari
din lumeaintreatd au Patericele lor'
Patericulde faF, numit de noi ,,mi(, nu esteo Prc_
s.urtarea vreunuiadinte Patericele mad ci o culetere
Je tertedin m* multeizvoarc,Qmar h: LtL"ai@nulPd'
tn;it feiot"an,Urro"aAul,Ptoloagete Vctilesfrnliln Pe
[nc: a&L+ am pretuatisvmsitl ds Vt4ileSfnlilu lta'
I'rsr"icuprin:€in Dialogudlesfintului GrigoriecelMare
Mi.ui Paterirestedmumit astfelalit din cauzadimen_
siunilor sal€,cit $ PerltrufaPtul c, s€ adreseazic€lor
e* .aot t je i"t".tim Povestii cares: hezeast!
inieresulcopiilor.Ele au fost rePovestite,
-i"i. Pentfl a fi cit M T CULPAT ERT C
- clare9i maiusordeurmarit'
nai (UVINTE
E" t*ti i tt"U"ie sJ uititn ct Micl Pakrtr
"u
"."tt dePo\€$i ToateintimPlirile Povestjte
nu esteo culeser
FOI.O3ITOAR
E
Ae slnt ua""i'"t" Sri"F,li oarneniiamintitiin orte sint PENTRU
reJ oin cauzamodatlet nu toatenumele-Efintilor au CEI
tJtransmise ptnl la noi.inseaeastanu tsebuiesefieo Mlcl
oi"ai.f l*mr'" i,"t ln t glture cu ei Prinrugiciune'
'-N" i"aoirn ce"Snn$t,c e au fost atit de buni in
timDul"'.vietii nu vor lntlrrh 3l vine in aiutorultuturor
ceidr*re *'orati cu dtago.tr vt4ile lor 9i vor ln'erca Be
urm€zefaPtelelor bune.
 5 T R U 6 U R ELE
5FINTULUI
MA<ARIE
riia odalein pustaEgiptuluiun parintecu nu-
meleMacdrie. Acestaeracunoscut in toa$ la.
ra pentrufaptelebunepecdrele facea9i mult:
Iumevmea la el dupe sfat.Deoarece in aceeatipustie
mai locuiainci un plrinte Macarie,pe acesta,despe
carevomvorbi,toli l.aunumitOr4eanul,din cauzac;
piovmea din v€stitacetatea Alexandriei.Snntul Ma-
carie era de acumbdtdn si conduceao m5nestirede
cflugiii atunci cind s-a petrecut intimplarea pe care o
inti-una din zile, a venit la Sffrtul Macarieun om oa-
recare9i i-a adusun stmSurecopt 9i bine mirositor. Tre-
buie segtim ci in pustie clluglrii nu aveaude unde cu-
lege struguri deoar€ceacolo e ari$A mare tot timpul,
nisip cit r'€zi cu ochii Siplantele lipsescaproap€cu de-
s:dr9ire. Omul s-a gindit ci ii va face o mare bucurie
pdrintelui Macari€ aducindu-i acel strugure care e3te
adt de pr4ia6 in pustie, unde nici mdcarapanu e inde-
ajuns.Sffntul a luat sEu8urcle$i a multumit oaspetelui
pentru dragosteaadtate.
 Rlmassingu in €hiliasa,perinteleMacaries-agin-
dit se menincestrugureleacelaatit de frumos careil
imbiaru mireasna luiplacut:Darcinda vrutsArupa
o bobitd,dintr-odategi-aadusaminted€ intreagaob-
Fted€ cilugiri pe careo conducea9i s-agindit cdSi€i
ar fi vrut, desigur,seglste dinh-un astfelde strugrre.
Cesi faci sffntul?Se-lmenincesingurn-a marvrut,
deoar€ce gindulla ceilalf celugariil fdcuses€simtd
z8hcit 9i lacom.,,Oaieeu Eint chiar atit de mic la su-
flet, incit se manincaceststruguresingrrr,in timp c€
alti {ratirabdade sete?Nu voi facedcedstal" - )i-a zis
pArintelein sineasa.$i" tot gindindu-secese facecu
acelstrugure,Snntul Macadehoteri sil deaprimului
insAcind a ajunsin chilie ii a vrut sl m;nin€e strugu-
re1e, tinarulc5lugera avut acela$igind pe carel-a avut
SiSfntul Macarie:,,Cumvoi m'incaeu singur aceststru-
gure,in timp cealli frati rabd; de s€te?Md voi duce9i il
voi da uui fratebolnav."Celugiiul a ieit 9i s'a dus la
unhatepe careilttia maibolnivicios:,,Elaremai mar€
nevoiede€it mine de strugure" - i$i ziceain sin€asa.
Dar s-aintimplat ce ni€i calugdrulbolnav n-a tinut
strugurelepentrusine,ci a hot:dt sel deaaltcuiva.A$a
a trecutstrugurelede la un ciluger h altut,c;ci fi€care
s€gindeala ceilalti,Sinu la sine.Spresear;,unul din

Nu tr€cumdte r'r€m€9i iatncdun ctlugir a bltut la

u$ pldnt€lui Macarie. pdrinteles-abucuratEi,
V-a"indu-1"
dupl c. 6 vorbit cuel a sco6strugur€leti i l-a dat zicin-
dunr"htl, fiaE, primegiedela mineaceststrugu€,d eu
lrt btfrtr tl .m sionaculbolnavatacenu potdnca Btru-
ld." 3ftttuI Macarieazispricinabolii doarpentrua-l tu-
t. F lnt .l ptkmal.I darul,clci 9iel ar fi &stat hi.ar o
ldf dh .ol tod sft dearlic ri debinemirositor.Frate-
h I lud rtsqunle ii ea dusmultunind la chiliasa.
l0 11
cllugl4 caretocmaiprirnisein dar a€elstrugureminu-
nat dela un alt frate,s-aSinditin sineasa:,,Cestru$re
frurnos!Cumde a alunsel in aceastipustiearsAde soa-
!e 9i lipsiul deverdeall?Md voi ducese-idaustrugure-
le pr ntelui nostruMacarie,pentrucA€l e btrtfin qi are
mai multe ne!oie de o hranecaaceastad€dt mure,ca-
re sint tinlr 9i putemic."Zicind ac€st€a,
cAlugliul a as-
clrnsstrugurelesubhaina9i s-adus cu el la chilia Sffn-
tului Macarie.

Cind a vezutSnntulMacadestrugurelemult s-ami-

mmal cici l-a recunoscut indatd.Erachiarstrugurelep€
carcet pdmindu{ in da! 9i nevnndsal mdrince,I-adat
unui frate.Sa mirat,pentruci fratelecar€i-a adusstru-
gureleinapoi eraaltul decitcelde dimineall. Sffntulin-
dati ii-a dat s€amade celeinlimplate,cumcdfralii n-au
voit nici unul snine sEugur€lepentrusineFil-audatde
la unul la altul, iar acumstruBurele+a intorsinapoi la
el. Pregdndu-6€cI nu ttie nimis S6nhllMacariea luat
strugurele9i a mulumit, minunindu-sede citi dngoste
au dat dovadi c ugerii din obtteasa,deoarece nimeni
nu ea gindit la sine,ci fiecarela ceilalti.
1.2
 Rimas sinSur, plrintele Macade a luat strugure-
le, zicindu-gir,,Devremecenici unul dintre frati nu a
mincataceststrugure,cumil voi mincaeu,catel€ sint 5 FIN TUL AcATON 5 I IN GER U L
plrinte 9i invAtdto.?"9i, zicind ac€ste4a dus strugu-
rel€ Sil-a pus pe o piaht. O paslre a venit 9i l-a luat,
ducindu-l puigorilor€i. AFaa sfiriit strugurel€Sfntu-
lui Macarie,

e w€measfrntului Antoni€ c€l Mare htria in

Egiptun pErintepe numeAgaton.Sespunecl
A8atot! pe dnd ela dnl{, l-a vizitat pe Sfntul
Antonie.Ac€6tadin ulrni aveade la Dumnezeudarul
d€ a !€dea sulleteleoamenilor,ata cufl noi le vedem
fala. Deci.dupi ceau statde vorbr, SfintulAntoni€ia
zb dnirului Agatonceti €l vaaiunte sfnt qi vaff atit de
btrnd$ ftue dereutate,tncit nu va mai put€ar'€deardul
in oammi,ci numaibinele.
14

A9as-aSiindmplat clci, cu timpul, perintel€Agaton
a ajunsdtit deblind,incitniciodaHnu cesup;rape nj-
m€ni,oricit de mult rtrui-ar fi pricinuir.
A avut loc, atadar, cu Snntul Agaror! urmitoarea
infmplare, din caresevedecit de ribd;tor qi de blind
ajuns€se. ktr-o zi. s-adus sfnrul in ora! savindd vas€"
Ie de lut pe careh feceacu dina sain pusrie- am ui-
tat saspunemcepirintele Agatonela pusrnic.Mer8ind
el a;a, a SIsit pe cal€un lepro6.L,eprosull-a intr€bat:
,,Undete ducil" ,,Inorat,s, vind va!€leacesrea,,- i-a
r;spuns sfintul. ,,Fii bun - a ,is iar4i leprosul-, ia-n,
9i pe minecu tin€." ,,Hai!" - a crTut la invoiau Sfintut
A^8aton9i, luindu-l pe leprosin spate,l-a dus cu gieu
L6
cind au atunsin piat5,leprosuli-a zis ian ,,Pune'mi
acolounde oql vinT vas€le. Sfintulaf,cutaiacumi-a
cerutbolna\,lL dar nu apucebineselindi un vas,cind
leprosul$ri iar cu gura: ,,Ai rindut un vas?",.Da!"-
a r:spunsprrinteleAgaton.,,Dace l-aivindul ins€am-
ni ce ai banil Acl'm sd-micumperio pltcintl de banii
4tid!" Sfmtuln-a statdelocpe ginduri,s-adus ti i-a
cmp:rat leplosului o plEcintd.Dar leprosulnu s€ li-
niit€a. Numai cea vindut pirintele Agatonumdtorul
l?s, €i leprosuliar a strrit cu gura:,,Ai vindut incl un
!?3?Cump;r;-miun strugure:"5r tot atd.pinSin se.-
r& deindati cevindeasnntulcem,leprosulii cereasi-i
cumPereba un4 ba alt4 pintr cind s-auterminat9i va-
E€le.si banii.
t7
 AhrnciaintelesSfi.nrutAgdron cdleprosuleecaret-a
punat in.spateiu era un tepro6ddeverar ci un Inger d h
cer,ftimis de Dumnezeuca sJ incercebtindeled r:b-
,i
darealui. D€ ariti bucurie, p&inretui Agaton i_arie<ut
ii
oboseala.El a luat-o incetitor spl€ chli; sa nulte zite
9i
oupaaceeanu-ijputeatua Bindutde ta cele.,nrimDlate.

Cum seapropiaseara,pirint€le Agatonvru s: poi-

neascespr€ casl. Leprogulins: nu-l shbea: sd
"Vrei
pleci?la-mi ti pemine,casi mtrlati acolodeundem-ai
luat!" Remasg flre vas€ti f;ri bani, sffntul il lut tn
spatepe lepros9i pomi inc€tla drum.Aiunsla locul de
undeil luasedimineaFpeleprot l.a p'rscu gniajosii
a!.rut sdplece.Darnu apucl si fad un pas,cind aauzir
in urmasarm glasatit de pHcut,indt n-ai fi gisit in rot
pemintul un Slasmai dulceti mai frumosde.it acela:
,,Bin€cuiintate9ti.Atato& de Domnulin cer9i pe pr-
mint!" lnsdcind s-aintor6si vad: cinea gr;ft, n-a mai
vezutpenimeni.
18 79
 CALU6ARU L
L' AFUDUL
<ER'ETORU RA<
'I

Odatl a venitin mrnlstire un cergetor.V;zindu-I,bl-

tdnul caluSir i.a intins singurapiine pe careo av€a.
Crrgetorulins{ a zb suplra! ,,Nu weau piine,weau o
\ clma9r!" C:luSlrului i s-aflcur mill debietul cerg€ror
si l-a chemats; intr€ in tumul s;u si seodihneasc;

1t ,-
u foart€ multe veacuriin urmE a fost pe ma-
Iurile dului Iordan o min&tire caresenurnea
a Tumu lor, deoarec€ cilugtrrii de acolotrliau
tumuri. In-aceasulmindstireeraun ciluger brtdn 9i
'n
foart€slrac.Insi necAtlndla sirrcia sa celug;nl fdcea
intotdeaunamilosteniedin putinul p€ car€il avea.
20 2l
 Cind a htrat in ddlia Bitrinului, cer$€toruls-a mi-
nunatIoartetare.Ciluglrul nu mai aveanimic in afard
de cimaF p€ carco purta. Atunci dezlegindu-ritrai'
sta,cer9€torula delertatin mijlocul chiliei tot ceavea, CALUCARUL
<ARE
zicind:,,Ia acestea"
c5lugdrgc, eu voi mai 8;si in alte DORMEACU tEII
Dartec€l€ceimi t€buiesc!"
Certetorulaplecat,gindindu-se in sineasaot de iu-
bitor em acelcelu8fusA6c,dacr gi-adat ultima lui pii-
necamilostenie.Din ziua acee4cerg€torula hotedt si
fie mai bun, si nu mai facemofturi atuncicind i sedi
ceva,ci strprimeascA totul cu muliumire.

ot in pustiaIordanului treia lm alt c{uger bi-

trin care,pmtru multa lui bunltate,ajunsese la
sffnimi€.Sffntulbedn iubeaa6t de mult rug;-
ciunea"incit de multe od ple.a din mEnlstire9i petre-
ceasdp6nini intr€giin singurAtatea pustiului.Acoloel
vorb€acu Dumnezeu9i cu inSerii9i multe lucruri mi-
nunatei selnfmDlau.
22 23
 denoi.Cici Dumnezeui-a ftrcut9i animalelenu s€ating
deceicareascultdde Dumnezeu."
ToficaluBariiau rrmasrnnai fi de atunciau inc€-
put sI ffe mai buni 9i mai bfmziunul cu altul, ca$ ei str
ajurydneinJri€ati,cabdtfnul celstrnt.

Trebuiesettim cein pustiusint o multimede6nima-

le fioroase,cumar fi bii, hienel€,dar la fel depericuloti
sint $i gerpiive-nino$i.Ctlugerd ins; nu set€meadeni-
mic,deoar€ce Il a!€a .a aprrebr chiar pe Celcarea A-
cut toateanimalele,adicl peDumn€zeu.
S€spun€adespreacestc{ugtu brfiin nu doarcAnu
setemeadefiarelesebatice,dar Sic!, atuncicind pleca
singurin pustie,sead;poGtea p€stenoaptein culcuju-
rile leilor! Odattrbdtrinul s-aintors in m;nesdrecu doi
pui de Ieu inveli$in hainasa.Totj criug;rii s-auminu-
nat 9i l-auintrebatcumdea reu9itstria ac€ipui din cul-
cutul lor, c{ndsegtiecit de fioroaseSirelesint leoaicele
€are&iapird puii. Betrinulle-azb: ,,Dacevom pdzipo-
nrncileDorhnuluinostruIisusHdsto6,leii sevor teme

25
 te c ug& s€rugacu inima la Dumn€z€uEisegindeala
bun;tltile carevor fi in viataviitoarc.
Duirnezeuil iubeafoanemult p€Eufrosin,penFuce
STiNTUtEUFRO5IN el nu secertaniciodatt cunimeni.Vrind slj r;spldteas-
cepentrubunetaEasa,Dumnez€una fkur lui Eufrosin
tr MERELEDrN RAI urmitorul dan sdpoatl plecain fi€calenoapt€,intr-o
dipit . oriunde l-ar duce Sindul. Cu alte cuvint€,era
d€stul ca Eufrosinse-9idoreasclcevafoartemulr, cd
Dumn€zeuii 9i indeplineadorinla. Dar pentru ce Eu,
frosin seBindeatot timpul la Gridina Raiului noapre
clenoaptesepomenea in aceaSredini incir nu gtiadace
c€€acei s€intimpli esteadevtuatsauviseaz:.

uviosul Eufroeins-an&cut intr-o familie foar-

te s;raci. De mic copil a fost linittit ;i a3cnlttr-
tor. Clnd a ctes<lt mar mlrisor, s-adu! intr-o
mAnlstireii-i ajutapeciluglri la trcbudlelor primind
in schimbadlpost 9i hrantr.Tintr$l Euftosh era ticut
9i smerit9i-i pHceaseFtreaci mai mult in rugdciune
d€<itpildvdgind saulenevind.De aceea,Dumnezeua
dnduit ln a9afel, indt EuIrosinst fie pus la bucieide
s: tlteasce mincarc.Aici sneritul fi iubitorul de linig
27
 m-a lesataici si o pezescf semininc din eatot c€vo-
iesc."Auncipreotuli-azis:,,Oarepoli sJ-mi daiii mie
mecarcevadin ac€asti$idina preafrumoase?" ,,Ia ce
voiesti"-i-a rtrspunsEuftosin.Preoruld aritdtcumind
niite mer€frumoase,iar Eufrosi&rupind citeva,i le-a
pusin rasn.In ace€a'iclipd a betuttoaca9i preotuls-a
trezit din aceavedenie.

In aceamanistireheia f un preotsffnt.Acestas€ru-
gademul6 vr€mela Dumnezeuse-idescop€re am e3-
tein Gr;dinaRaiului.Totru8indu-s€aF, i;H cr 6.apo-
menitintr-o nodpteintr-o gredini preafrumoasa, plina
cu pomi/in caredntau pis&i nemaipomenite. c:mds€
uite mailine, preotul cesl vad;? Nu-i veneas.{oeade
odilorl ln mijlocul gredinii stlt€a EuJrosin,bucrrarul,
9i s€indulceadin roadelepomilor.
Apropiindu-s€,preotul l-a inbebat mirar ,,A cui es- Prcotula crezutcetot ces-aintimplat a fostun sim-
te gr;dina ac€astati cum ai ajunsaici?" ,,Aceastaest€ plu vis. Dar,cind s-aridicat din pat,€esevad:?Pema-
Sridina alegilorlui Dumnezeu,iar p€ mine Dumnez€u sderautrei merefrumoase,caieumDleaucamerade o
28 29
rnireasrnenemaipohenitd.Bdgindmerelein snr preo- ta deloc semnec; ar putrezi, ca mer€leobi$nuite,ci,
tul a alergatrepedesel cautepe Eufrogin.Acestato€- dimpotrivt rdspindea intotd€auna o mireasmifoar-
maiieFeadin chiliasa,dnd preotulSrtbit l-a oprit,,Eu- te Dlicutd.
frosine,spun€-miunde ai fost azinoapte?",,La mine
in chilie" - ia i:BpunsEufrosin.,;Iejur p€ Durnnezeu,
spune-miadeverul!"Vezindce pr€otul gtie totul, Eu-
frosinnu s-amai putut ascunde9i i-a zis:,,Am fostaco-
lo undeai fostSiSfmtiaTa9i euF-amdatmerelepecar€
le ascunziacumin sin."
Minrh'hdu-sefoanetar€,hdat; dupa terminarea
rugiciunii preotulaadunattoaE rdnistirea d le-apo-
vestit cnlugeribr celeindmplate Fi despredarul mare
al p:rint€lui Eufrosin.Insncind toli au wut sealer8ela
Eufrosinsl-gi ia binecuvintar€,ial pe Eufrosinde un-
de nu-i! Cdciace5ta,fiind smerit$ nesuportindlaude-
le oam€nilor,a fugit int!-o alti mlnlstire, undeea a5-
c!is, canimenisAnu-l flmoas.e.AcoloSffntulEufrosin
acontinuatsaseroagein taintrlui Dumnezeu$ sAplece
in fiecarenoaptein Gddina Raiului.
Iar mereleaceleaminunateau fostvezuted€ mul-
t lume. Multi bolnavi, gustind cite o bucilict din
ele, s-au vindecat de bolile lor. Iar preotul a p;strat
unul din merepini la doartea sa,clcl mlrul nu ard-
30 31
 5 FIN TU LC ONO N
il TILHA RI I I NM A R MU R IT I
Inia odateun c ugArbltrtn p€ nume Conon.
Acesta€ra foane iubit de Dumnez€upentru
b$ltatea lui. De aceeaDumn€zeuil pa"€ain-
totdeauna,caBi nu i s€indmplecevar;u.
OdateSffntulCononm€rgeaprin pustie.Nigteiilhai
l-au vlzut ii .u vrut sll omoare.Dar,cind au aiunsin
dreptul Bffntuluiti ii-au ridicat sebiilecasi-l loveasct
au inmirmudt. Mai miSclti ntnnik, dacdpoti! Tilhadi
au rimas aga,cu sdbiileridicate,petrecindtoatt ziuain
arqitAti ribdind de s€te.
Spres€ar{,SfintulConons€intorceapeacela:idrum
in mdndstireasa.Tilharji cind l-au vezui, auinceputa
striga9i a s€dita, zicind: ,,Omuleal lui Durnne"er!te
ru8&r, fAc€vacas: nu rrminem aiciintep€niti,iar noi
fictduim cAde acumn-o Bemai fa.emrAuniminui!"
-Sfintului
Cononi s-afacut miH de tithari pentru c:
a v;zut cit de nectriilierau,cu buzel€crtpate de aliiF
9i c! fafa plinsi. ,,Bine- a zis Sfintu]-, €u m; voi rugd
pentruvoi, dar voi sl vl tin4i de cuvint,cecialtfel o se
intep€nitiiar&i!" 9i, ficind SffntulConono ruSeciune,
tilharii 9i-aurcvenit9i plingeaudebuclrie, mullumind
Sfntului Conon9i lui Dumnez€u.Deatuncitilharii ac€-
ia n-aumai flcut rlu nimenui.
33
 te,impdratul gi-ascoshainaf a acoperitmortul. APoi
Si-acontinuatdrumul,crci aveamult de mersin Tiua
POVESTEA in# tot c dtorindel at4 s-aintimplat caa cezutde
iMPARATULUT
MrLosTrv pe cal ii s-afinit fo6rtetare la Picior.Ajuns acast im-
piratul a chematc€i mai buni doctori la palat,dar in
zadar Picioruls-aumflat9i doctoriiauzis c;, dacdnu-t
vor tei4 ac€stava putrezi 9i impiratul \a muri. ASace
au hotldt ca a douazi de dimineaF se-itaie piciorul,
Dentrua-i salvaviata.

fostodataun imPArattiner 9i foartebrln la ini_

mi. Acestade mult€ od obitnuia sns€Plimbe
rin tara Eainsotit doard€ o singurtrslut:. De
dte ori intiln€a u€l,n om sirman, lrnP:ratul ii dddea
milostenie9i-l atutacu cePutea.
Odati mergind pe cal€,impirahl a vizut intr-un
loc pustiu un .llu8:r mort. Trimilindu-ti slugainain-
35
 acoperitieri?Dumnezeua vizut neca2ultiu 9i m-atd-
missatevindec,deoarece ii tu mi-aiftcutbine."
A douazi imperatulela dnltos, spremirareadocto-
dlor. El a povesdttuturor ces-aintimplat 9i toli au l?iu-
datpeDunm€z€u, Careii aiutapeceibunila inib;.

In noapteaaceeaimpdBtul n-a putut domi. EI a ru-

gato sluSlsl-i aprind:candela 5i a rimassingur,pri-
vind ta icoane9i gindindu-sela soalta sa grea.Chiar
atuncis-ades{hisf€r€astraqi in camer! a intrat un c:-
luger luminos.,,Deceetti asamihnit, imFrate?" - l-a
intr€batc.iiu8rrul.,,Cums; nu fiu mih^it,dacamiine
trebuiesr-mi taiepiciorul?"- i-a lespunsel.
Atunci cnlugeruls-aatinsde piciorul impdiatului si
acelaindatA6-aficut sdnetos.,,Ridicl-te9i mergil" - ra
zis cilugirul. ,,Nu pot, c{ esterupt" - a r;spunsimpe-
ratul.Dar luindu-l c ugirul de rnid, imperatuls-ari-
dicatSia putut mergeca9i maiinainte.,,Spune-mi, cin€
elti?" - a intrebatimpiratul nedumerit.,,Cum,nu me
recunosti?oare nu esteaceastahainata, cu carem.ai
36
 Dar iaui cAintr-o zi a venit DiavoN la Sridinar 9i
a inceDuta-l ispiti: ,,Decedai toti banii tii stuacilor9i
nu-ti ;ui mdcalcitiva deoParte?Iate,o s, ajungi 9i tu
cRADT NA R UtlT bitdnl Si c€vei facedacl vine Yreoboal! Pestetine?"
Lainceputgradinaruln.a luat in 6eam:acelevorbe,de-
B OR ( A N UL < U 64LBENI oarece;tia i6 Dumnezeuil aiut5in toate Dar, trecind
zilelegitot gindindu-sela acel€cuvinte,a hotAritsePu-
nAun calbendeopart€
N-a-trecutmuli6 vrem€,cAg:dinarul a dosit ti un
al doileagalben.$i tot at4 Pintra umPlutcu galb€niun
borcan,p€ carel-aingropatin grddina.

A-1 ra odatl un gredinarfoartebun la inima, care

l- lucratoataziuala gr;dinasa,iar baniicitt8aF
Lt ij dedeasiracilorMult; vrem€a peEecut BiA-
dinarul ara d Dumnezeuil aiutain toatepentrubunl-
tatealui.
38 39
 Nimeni nu pricepeace s€ petsececu glidinarul. Toti
au vezut ce de la un timp el s€ schimbasefoarre mult.
Seracii,caremai inainte veneaula el ti prim€au din le-
gumeledin grddine, erau acumalungali cu minie. Grd-
dinaiul vindea totul la pialt iar banii ii ascundeacu fti-
40
Vezindzgirceniade carea fost cuprins gridinarul,
Dumnezeusi-a intors fala de la el $ nul mai ajuta.9i
iatd ceiftr-o zi, lunind prin gredineii gindindu-s€la
borcanulcubani,gredinarula c;lcatintr-o greblt ri $i-a
renit piciorul pind la os.Mutti doctoria.h€mat SrAdi'
narul,dar ferefobs, cdcipicioruli seumfla tot mai tare
9i de acumincepusesI putrezeas.L
ASaa cheltuit grtdinarul tot borcanulcu galb€nip€
docto . Rlmas qi bolnavii firA bani, a hotedt seche-
me un doctoi, ti de ultimul galbensrl roagesn-itaie
piciorul.
Noapteagrddinarula adormit mihnit 9i iati .5 i s-a
adtat in vis Ingerul Doimului i i-a zis: ,,Undeiti sint
47
banii grldinarc?Dec€nu t€ Iacislnltos cu ei,aia cum
neddjduiai?SeStiide acumctrbanii nu sint de marefo-
los,iar omul milostiv Il arecaajutorpe Dumnezeu.Ia-
t;, ri eu am fost trimis la tine El te aiuLctrciDumnezeu Ti L H AR U L(AR E
9i-aadusamintedevremeadnd impa4eaiavereata s:- A A'UNs 5FINT
racilor9i e.aibun cutoatelumea."Interul aatinspicio-
rul gridinarului Siacelas-aflcut srnrtos.
Gnd a venit doctorul dirbin€aF,l-a glsit pe grldi-
nar lucfnd in gddine. Toati Iumeas,aminunatdecele
intimplate,dar mai alesoameniis:rmani s-aubucurat
de tdmiduirea gredinarului.Clci din aceazi $Adina-
lul ainceputsI fie milostiv camai inaint€Eitot ci*i8d
siu il imDtrneasaracilor.

fostodatl, cu multei€acuriin urmI, in Pe4jr€

Egiptului,un lilhar penumeMois€.Ace5ta€ra
negru9i atit d€putemic,incit erasPaimatutu-
ror Nu numaroam€niiobiQnuitisetem€audeMoise,ci
!i tilhaii s€cutremuraucind auzeaude numelelui.
lnsdnimeninu Stiaci, dincolod€ obiceiulcelfioros,
tilharul Moiseaveao iniml buna.De multe ori s€ n-
4l
trebain inima sa: ,,Oarela ce bun s; fa€ atitea rdut:ti?
M-am dturat sA se team, toti de mine. Pentru ce sint
atit de reu, nimeni nu me iub€$teSi eu mi simt atit de

krtr-o zi, g'indindu-seel a9a,iata €d s-aintilnit pe ca-

le cu un celuger.Inda6 ce I-a vezut, celugarul a vrut
sI tugt dar tilharul a zis: ,,Nu te teme,d nu-ti voi face
nici un reu. Ci te rog sestai d€ vorb: cu mine!" Cdlugi-
rul i-a povestit tilharului despre credinta in Hristos Ai
despreviala in minestire.
filharului i-au plicur foate mult €eleauziie de la cI-
luger 9i a hotarit sepleceimpreunl cu el la m:n:stire.
AAaa ajuns Moise, din tilharul vestit ce eia, cilugir.
EI ii a construito chiliemici nu depate de m;dstire
5i tr:ia acolorugindu-sezi Qinoaptelui Dunnezeq p€
Care Il iubea foarte mult.
intr-o zi, pe cind Mois€se rugain chilie,au nrvalu-
it asupralui patru tilhari. Dar, spre mirarealor, cllugl-
rul i-a hintit pe toti la p;mint si, legindu-i fedeleq,i-a
dus ca pe un <nopde gdu LaslareFl manasHrii, zicin
d u-i:,.Luati-iti fac4i ceweli cu ei.c;cieu nu vreausAi
baL p€ntru ce l-am f;geduit lui Histos se nu mai fac
reu nim;nui." Stareluls-amirat foartemutt de puterea
ceamar€a Iui Mois€.Tilhdrirdu r;md55rei iM;rmu-
44
riti, cici in timp ce-iduceain spate,glugac5lug;rului
i-a cAzutde pe capqi ei l-au recunoscutceestevestitul
Mois€,ciperenialor de altidate.
Atuncitilharii siau cerutiertared€la staretd, intdnd A v A D A NI L t l
in vorH cu Moise,t-auintrebatcnma ajunscilu86r,clci EVL O6 HIE PIETR AR U L
ei il clutau demutt.Moisel€-aPov€stittool de-afir a
prr, ataincit tilharii au crezut9i ei in Hdstos,fdSeduin-
du-s€cAdeacumnu vor mai facenici ei rau nim;rui
Pirintele Moisea trlit ince multi ani in menestireEi
a devenitatit de bfmd,inclt a ajunssffnr!i Dumnezeu
i-a diruit darul fac€riide minuni. El a aiutatmulti Iu-
mecu rugdciuile !i cu sfatudteeale,incit v6tea despre
sfintenialui s-arespindiiin tot EgiPtul,ajungindpini

ra odatelm pi€trar pe nume Evloghie.Aces-

ta m$cea toati ziua la cioplit piatrt iar banii
cirtigati ii impirtea in doui: o Paitepentru sr-
ne, iar alta p€ntru sAraci.EvloShieera atit de milostiv,
incit aveaintotdearmauiile cas€isaledes€hisepentiu
strrini.
 S-aintimplat odatA.a Sfntul Daniil pusts cul se zr-
bov€ascaprin acele locuri iar Evloghie, anind de eL
l-a chematin casasa.Ata a allat Sffntul Daniil despre
faptelebune pe carele f6ceaEvloghie.Intorcindu-sein
pustie, Sffntul Daniil s-a rugat lui Dumnezeu, zicind:
,,Doame, am vizut cit de milostiv €stepietrarul Evlo-
ghie, ca i9i imparte putinul snucittig cu stdinii. Te rog
sa facicaEvloghiesiseimbogAteascl. pentruci a'a va
ajuta qi rnai mutti oamenil"
Durnnezeu asculta intotdeauna rugiciunile Sfintu-
lui Daniil. Dar acum, auzindu-i rug;mintea l-a intr€-

ba! ,,Pentruce,pidnte Daniile,ceriun lucru caacesta?

EvloghieImi estephcut ata cums€afli ii nu estebine
p€nfru el $ seimboSileasct.",,Doamne- a zis iar;fi
avaDaniil -, Terog sn-miindeplinetti aceastidorinF,
dci cled c! Evloghier,? ajutape Ioarte mul6 lume."
,;Ie pui tu €hezaip€ntru el?" - a intrebat Dulmezeu.
,,Da,Doamne!"- a zi' cu hoftire ala Daniil,
A douazi umblind dupe piand.Evloghiea glsit as-
cunsin pamintun burduJcu galb€ni.Insr, in locs: faci
maimuke mibstenie,ata cums€atteptaSffntulDaniil,
Evloghiea disparutcu bani cu tot. Marea fo8tintrista-
reatuturor cecinu mai aveaone str-iprimeascipe ci-
48 49
 intrebind din om in om, ava Daniil a Sesitin celedin
urml casalui Evloghie. Acestainse nu mai era acum
pietrarul milostiv de alt;date. Aveao casemare,p€ care
o pizeau slujitori inarmati. Vezindu-l Pe caluS:rul b;
trin carestriga din urma sa Evloghie a Poruncit si fi€
Htoni striini. Sffntul Daniil era mihnit qi el l:e nu L-a as- Mtut cu bete.
cultat pe Dumnezeu.
intr-o noapte oumne.eu i S-aarttat in vis Sffntului
Daniil in chip de copil si i-a zis: ,,Vezice s-a'intimplat?
Unde esteacum Evloghie al Meu 9i cine ii mai ajuti pe
streini?" ,,Doamne,Tu Ie gtii pe toate dinainte 9i trebu'
ia se Te asult! - a zis ava Daniil. Ce pot 5; fac ca s:-mi
ispetescvina?" ,,Dac: t€-ai pus chezaSpentru el, du-te
acumsi-l adu. cici el seaflAin Alexandria."
50 51
 il r€nea ti el de multe ori acas: la Evloghie, cAcibie-
tul pietrart-a cerutiertarep€ntruci porunciseslugilor
sd-lbat; in Alexandria iar snntul l-a i€rtat.Povestirea
aceastaa istodsit-ochiar ava Daniil unui u.emc de-a]
.e, siu, vrind sl-l invetecI nu estebine strceremoricede
la Dumezeu, ci numaicelecenesint de folos.

Asa a rlbdat avaDaniil dulte sepGtnini la poarta lui

EvloShie,betut 9i batjocorit de slugi, dar Evloghienu-l
blea in s€ama.
V:zind Dumnezeu rdbdarcaSffntului Dannl a flcut
urmdtoarcaminune. S-aintimplat .a Evloghi€sasecer-
te cu un mare dresltot carel-a 9i dat in jud€ca6. Dre-
gitorul acelaera neam cu imp;ratul, a;a cI s-a hot;ft
ca lui Evloghie+ is€ taiecdpul.cu chiu,cu vai a reu-
tit Evloghie sl tugI intr"o noapte din Atexandria 9i sl
s€intoarcl in saful seu.Ajuns acase,Evloghi€a tePldat
hainelescumpepe carele avea aqacI urm;ritorii strinu
l-ar mai fi recunoscutniciodatl
Evloghie s-ainrors iar la viata sa de mai inainte, oo-
plind pietre ti impn4indu-9i ci$ti8!l cu strdinii El a in-
ceput sA fie iartr9i pltrcut lui Dumnezeu.Snntul Dani-
51 5l
 STiNTUtDE PE6UNoI

cind copilul plingeo alergadin turma cu carepa9teaai

veneaseauDteze copilul.
insuri Sffntul Teoaosi€il iubeafoartemult Pecopil,
pentruc5erain toateascrltatorir hamic CoPriein(:
de candera mifit€Lii aiutaPecelu8drii.are imPleteau
coturi, ducindule apddebAut.Cr€scind,a fostfAcuLla
cestSfint a fost neobisnuitinci de la nastere- randullui, celusrr
insuqinumelelui o arita - coprie, adica;el de
pe gunoi. CAciCuviosul Coprie,pe cind era
inci su8ar,a fostg&it decitre cilugirii din obqteaS6n-
tului TeodosiecelMarep€ o gremadi de gunoi.Mama
s4 fiind gonitl de barbari,a Hsat mpilul pe gr&nada
de gllnoi din apropierearnendstirii.
Copilul Copriea fost luat in menistire d€ €alugAri.
Aici €l a fost hranit cu laptede o caprd.Capracred ce
gtiactracestcopil va ajungesfnt, ceci,de ffecaredate
54 55
 P€ntrucdera smerit9i ascult tor, Durnnezeul-a in-
vrednicitpeCopried€maridaruri,decareel insufinu
9tia.Aceasta9i pentru mareadragostepe careo avea
CopriepentruSfntul Teodosie, cici el credeacepentru vAMEtULz6iR(T tl
rugiciunile s6ntuluipoateIaceorice. PiINEA ARUNCATA
&a s-ahtirnplat cns-adw odati in pidure dupi lem-
ne.Un urs, dvilind aslpra m:giru$lui, i-a sfiliat pi-
ciorul.Atuncitinirul Copriel-a apucatpeu6 deuE he
ii i-a zis:,,Deceai ficut asta?ferintele Teodosieme at-
te.pti cu lemn€le!Acffi o s: teinhampetineii o secan
tu lemnelein loculmlgliugului, pinl se!.avinde.a!"
Marele-afostmirareatuturor s; vad; cumursul carA
lemnein locul megarului!
CuviosulCoprieatriii in otqteaSfintutuiTeodosie pi'
ni la adincibidneti, fitdnd mdtimi de minuni. Unel€
dintre €le s-auscris,dar ;i mai multe au fost uitatede
l|reme cecide ahmciau tsecutmdte veacud.

fo6t odatl in pd4ile Africii rm vameg roarte

zgircit, p€ nume Petru. Acesta€Ia atit de riu
i de nemilostivindt EtuaciiE€t€meau9i s: se
apropiede el. Nimeninu PrimiEeniciodatenimic de la

56 57
 Intr-o zi, shinSindu-sestuacii impreune, unul din €i
a pus rimlgag ce nu se vd llsd pina ce nu va pnml ce-
va de la vdmefulzgircit.7is ri facur.Slracul5-adus Ia
Poartavame lui Sia inceput se strige cit il tinea gura
s,-i deacevamitostenie.
S-a intimplat ca vamegultocmais: aduci acasao
clrul; cu p'iini. Nemaipurind rlbda strigftele s:racu-
lui, Petrua ludt o piine ti a dnDcaro in acelacu minie.
l'rind si-l alung€.SAracula luat bucurospiinea ii a aler-
gat la ceilalli cert€tori, hudindu-se ce a primit miloste-
nie de la vame$l cel hain.
Noapteavamequla avut un vis careI,a infricoqatfoar-
te mult. Parceau venit la el nitte negri ii i-au luat sune-
58
tul, ducindul la un ludecdtor imbrecat in haine de lu'
minl. Aretd.ile cele n€8re zbierau, zicind €i ei trebuie
si ia sufletul vameqului,deoaleceacelanu a flcut nimic
bun. Atunci a aplrut un inger luminos qi a zis: ,,Nu este
adev;iatl leri Petru a dat o Piine unui seraclIatl aceas-
te Diinel"
itrmci ludecdtorul, carenu era altul decit Hristos, a
zis: ,,Si punem pe cintar faPtelercle ale lui Petru, cteo
pa e, iar de cealalteparte aceasttrpiine!" Demorui au
;ll3 oe cintdJo multimede faptereleti cintdnl c-ain-
llin;t p'rd ios.Ahs(i s-a apropiarti ingerul ti a Pu5
piinea pe ceulat taler Ce minunel Piineasinguri a ridi-
iat ciniarul ri a tras mai mult decit toate faPtelerele in-
59
datl, urlind superati,demoniiau dispArutdin fata lu-
de€AtoruluiMilostiv
Trezindu-se, vametulainlel€scea fost acelvis 9i 6-a
minunai ,,Daclo piine pe careadrdat-ounui Eirac,fl- HAINA DATALUI H RI'TOs
d voia mea,mi-a ajutata€t de mult, oarcdt de phcuti
lui Dunhez€u6int ceicar€facmilostenietot timpul?"
De atuncivame l Petrua lnc€puts! faci mibstenie
in fiecarezi, indt nu seputeaSdsitm om maimilostiv ii
mai bun in tot orasul.

? ntr-o zi vamqul petru a intilnit un om atit de s5-

I rac,incitnu aveanicihainePeel Flcindu-i-semi-
I la, Petrusi-ascoshainasafrumoasi ti s(umPi ti
i-a dat-oslrac;lui.
Slracul,dupl cea singur,s'aSindit ci nu Poate
'rma6
sj| Doarteo hainl atit ile scumpati a hotalit sJo vindl
Dup: cit€ra zile,merSindPrin Pial:, Petrutj-a vtuut
hainape.areo drdusesdracului Pus,la vivare El s-a
mihnii foartemult fi 9i-azis in gindr,,Dumnezeu nu
a primit milosteniamea,d€oarece siracul nu a PtuFat
haina,ci a pus-ola vinzar€"
@ 61
 Petrua umblat mihnit toatdziua $ agaa 9i adormit.
Noapteael a alut urmetorulvis. Un dner frumosa ve-
nit la el imbrAcatin hainape careo diduse siracului.
Nedumeritpestemisure, Petrul-a intrebar ,,Cineegti 5TICLAA'CUN5A
d deund€ai aceastlhaind?"Iindrul i-a rdspurucuglas
dulc€:,,Eusint Hristos,ii aceast hainAMi-ai dat-otu.
CAcioricined, ce!? unui B;rac Mie lmi dA."
Petru s-a trezit nespusde bucuror hoterind ca d€
atunciinaintesefaceFi mai multi milosteni€.El a de-
venit atit debun,incit a ailis sfnt.

u foartemdte !.remein urmt treia in Pa4ib

ttaliei un ciluglr sfnt PenumeBenedict.Aces-
ta €ra staretal unei mrnestid, Pe careo con-
duceacu stnctete.Nimeni nu Puteaascundenimic de
Sfintul Benedict,cecibtrtrinul etainzestratde Dumn€-
zeucu darul darviziunii 9ived€atot ceseflceain taine,
la oricedepe(are.
in ace€asi m:nAstiretrlia $ un dnarPenumeFxilarat
intr-o zi. SfinhtlBenedictl-a trimis peb;jat si aduc: de
62 53
 la cinevani*e vin. Exilarat a primit doue sriclecu vin,
dar pe drum a hot;dt st ascundao srid; 9i sel minte pe
baHn cea primit numaitlna.Atd d rifacut.
Ajungind la mlnistire cu o singur; srid:, biiarul a PU TER EAR U 6 A(IU N II
dat-o staretului s6nt, carei-a multumit cu cilduri. in-
se h despl4ire Bfintul i-a zis: ,yezi sAnu bei din sticla
Pecareai a<cuns-o, ci sJ o inclini puFn,$ ve?ice-osa
se intimple." Rutinat peste misurtr, Exilarat $i-a cerut
iertare pentlu pa€atul fdcut ii s-a dus str vadd ce se va
indmpla cu sti€laascrmsi.
Ajuns la locul ude era ascunsvinul, Exilarar a luar
stida 9i_ainclinat-o pulilr a$acum ii spuseseSffntul Be-
nedici. lndate din sticH a iedt un €arp€.
Atunci a inleles Exilarar cine l-a indtar sA ascundi
vinul Sice i s-ar fi putut intimpla dac; Sfintul Benedict
nu I-ar fi atentiondtsa nu beadin sridaascun$.

ulti sint c€i careseroagl in oricevremelui

Dmnezeu, dar pulini cunos.purerearuge-
citmii,maialesatuncidnd s€fa€ecucrcdinF
de cttre oameniipHcutilui Dumnezeu.De aceeai noi
raemsi povestimo in6mplareminunati pecalea trans-
mis.oin scrisStinhrlGngoriecelVarc.papaRomei.
65
 Pednd gotii aun&elt asupraItali€i,un loldat oareca-
reafostluatprizonier.:'oliaacetuianu 9i-apierdutcllln-
pih.il, ci, atrmcidnd aveavreme,rnerS€aIa biserice9i il
rugapepreotsll pomene.sc6 p€soldarla Utur8hje.
Dupl rD timp,soldatula fosreliberat.Intorcindu-s€
iNA11rmre
acase,el ia povestitsoti€ic;, in anumitezile, lanfurile SMER EN IEI
c:deaudepeel,incitgardieniicareil peze.unu qrjauce
6eintimpli. F€meiaqi-adat seamact aceleaerau?ilel€
in careeas€duceala bisericeseseroagepentruel-

reiauodatdin Alexandriadoi celugaribdtrini,

unul intr-o partea cetiiii, iar altul in alta.Ace$-
tia au petrecutfoart€multi ani inchi:i in chitii'
le lor, incit nimeni.in afarede ciliva u.enici, nu le ve-
deafala.
66 67
 Tot oratul ziceadespreceidoi bAhini cnsinr Bfintiti
multeminuni sesivirgeaupentm .ugeciunilelor.
Pentruce erau atit de bdrfni, s-a apropiarvremea
caunuldintrecaluS;risamoart.Acesta, pentruc; au-
zise atit€ad€sprcc€blalr bdtrin sffnt, a vrut sAt cu-
noasce inaintede moarte.Decia trimisla el pe ucem-
cul $u, rugindul sAvini sl-qi ia r;mas bun inainrede
E usor si ne ddm seamace toati cetateaa al€rgat sA
vadi o astfelde priveligte minunati, iar Bthinul smerit'
in loc sl s€ as.undt a devmit 9i mai v€stit'
Asaseinlimplacu toti ceicarenu s€laudacu faptele
lor bune,clci ie xertla Dumnezeuinsufiiilace vestili
inaintea tutur;r.

Auzind invitatiadin Buraucenicdui,ceulaltbetrina

hotlrit 5; facapeplacsffntulujcelug:-r, pecar€ii et de
mu-lt;vremedored$ -l cunod3{a. lnsJ hoEri st nu vine
indati, ci sI a9teptenoaptea.Ceciset€meabrtsinul ca
nu cumvaoameniis:-l vadAd sI alergedupt el.
Trebuiesi ttim c! sfintilor nu I€ phcea ca oamenii
str-ilaude.Ei €raufoartemodeqti.Dar cu cit seascun-
deaumai mult de laudeleoammilor cu arirDumne-
zeu le dtrdeamai multe daruri ti ei dev€neautot mai
vestiF.
Ata s-ainrimplat ii cu bitfnul nostru.Cici, dorind
el s5s€ascundAde ochiioammilor,d hot;rit samearq;
la celilaltbakinnoaptea. ins: cinaa i4t in straae,;ati
cedoi ingeri au statalAturide€l cufictii aprins€,€asa-i

68 69
 S6nh'l Cononii lilharii inmiftturiF . . . . . .. 32
Povesteaimp:ratului milo6tiv ....... .

CUPRIN' crldinarul ii borcanul cu galbeni. . .. ..... 38

Tilharul calea ajunss6nt 43
AvaDan SiEvloghie pietlarul....... ...
S6ntuldep€Bxrnoi...... 54
vam€rulzSircitFipiineaaimcati....... . . .
Hainadat, llri Hristo6.. . 67
Sticlaasolns:
Puterea ru8lciunn......
hiuF[\easmereruel.,...
Cudnll ainlc.-. .... ... .

Strugur€leSffntuluiMacarie. . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
SffntulAgaton9i inSerul.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
CrluSerulsdmcAicertetorultudul . . . . . . . . . . . . . . . 20
Clluglrul caredormeacu leii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Sftrtul Eufrosin9i mereledin Rai . . . . . . . . . . . . . . . . 26
70 77
 DIFUZARB
S.C ssp.rg.pt SRL
sE Id Muut<u r 35,tuJ
031216Bucr€9d
T.L:02r-320d1.19,
6r: @r319.ros
cnd: Mbdo3lp.l3EPh.b
@Jih.d:$Phj x
M€Phi.6

S<i.bh. d. Difud. SUPERGRAUI

vaorat pcibdlbte. d. , prihi prin p.rH
dF tu bu. drt d.,ptritu.xur.
teolqi., dttlr{ Elsio.d d4 6to&6.
+!rult t. .djui d. prBt*iu.
PLb I he mbuD L p;niE d4ito4
a4 Pogre Mt aP@E d. slFaEph

lt.ri.pd, t
U!RART^SoPHIA
e. Bibd vodr d. 19,
0{.15r, Bu.lr.rti ,..toi 4
lLlr3r FnX.b d.T6loSF)
6d.tDt.$6.10.00itzrl6 613

scrftl P4inrM patu,,4i.rt!L ,fuht:

6edrqrep,rtust.rt @
pt grttrr ti ttQ ht,yj er!
 e l. bun j.Llput, trebuie s;i spunen.c esrcrn
Patedc Clfintu I tnrd,. provine dr ta 8r...s.!l
I'rn?, rrli.ri firirle. I)rin !rmdre Patefl.ul.src o
.Itr.are cuPri.d. cnyinlr'.le Siintikr l)iiri.li.drnrt(,
P.intrufdosul.r.dnlcnrsilor.
l'.rt.ritul de fitii, mmr de nor,,'nr',, nu estuo pnr
scurii(.d rreunui.r dftrc f.r.i.elc mnri,.to Larlc8.iu
de l!\tc tlin mai nr lrt' i/vorr,, cum .r ri: /rn,vrnunrt llr
t.i.tt trltun, Lir.M tt, Pt"/"r,(ld 111/. Srt,rihr f.
lin8s.e(ea, am piullat istorisifidin rnJtfSln,rilr lh
/td{J.utrnrsenrDidl\r,/. Sfiflulur (;rigo.ie al Nlan,

Mrrrl lrrt(rir estr d.runrir rsrfrl .lil ilin Lnu/a dinr.n

simild sal., cit ii p.nrr! Iaptut.S s. iJr€serzri Lltd
nri.j Ah.iut.rt si srl..|jh porlnirr.rr. si ttu&ns.i
inter.\ul (opiil()r t:lt .r! n,st repo!€srft.,$!nrru a li cit
m J i . l . r r c5 i ma iu $ r d . u .mi ri r

lffillii