***.

CRr~AN FAGERASU

f.

o IUBIRE DIN ANUL 41.042

. * * *

Coreefia wPovestiri ~fiiniifieo-fanfastic:e" 85

*

-,~"--.-_" ....... ,-----------.--".

, ;

, f

# ,

: Dr agi cif ifor i, :

(I Va rugdm sa ne scrietl impresiile # obseroailile 'd», critice ,

~ .a

.. cu priuir e La acest roman si la prezenturea lui graficd. ..

f - Adresa noastrii este : Coleciia .Pooestiri ~tiirttifico-rafltas- ~ : lice' a. reoistei ,,$tiintli ~i tetinica", Caso Scinieii, Plaia ,

~ I. V. Stalin nr, 1, raionul 1. V. seu«, Bucuresti, !

f • 1

i .. _ _ __ _ ,_ , ...

MANUSCRrSELE NEPUBLICATE NU SE iNAPOIAZA

MAN.uSCRISElE NEDACTILOGRAFIATE NU SE IAU iN- CONSIDERATIE

Copeda - desen ~ D. IONESCU

2

(Urmare din numiirul [recut)

~--------------------~~

- ~EZUMA TULCAPITOLELO~ PRECEDENTE

Til anul 41041, in mljlocut omenirii lmpriistiate pe nenumiiratele ptanete, s-a iuit ,,Area lui Noe", a ueche rochetii plecotif de pe Piimint eLI 30.000 de ani tnainte. Tn acesti 30.000 de ani oamenii au euoiuat mull - tntre allele, ating 0 oirslti de 400 de ani -, dar nauigcdorii rachetei, s(rallepofi ai acelora cafe porniserii de pe Piimtnt, n-au eooltiat aproape de loc : din cauza oitezei cu care mergea racheia, pe bord It-au trecut dectt urea mie de art!.

Deosebirea dintre oamenii uechi - nauigatori» - Iii cei ai anului 41.041 e am de mare, inctt noil ueniti, inieriori din punct de uedere psihic :# [izic, nu se pot adapia. Lit, una dintre nauigatoare, a/lato In ~coaiii lntre copiii de 9 ani, prime~te ~tLrea cd un navigator - nil stie cine - s-a sinucis. Gindindu-se [a prietenul ei Pit, ttnara porneste in ciiutarea lui. E tnsoiiti: de Ols, adminislratorul Pdmlntuiui, un tlruir bii.rbat de 232 de ani, care riisounde de Ingrijitea nauigatorilor. In acest limp utt aft naoigaior - Tim, fast pilot al nauei, - rdtaceste de colo piTta colo, cdutind sii-s! puna caput ziietor.

CAPITOLUL xm

Nu gasea mCI rnacar un object ascu lit, 0 piatra macar r

Dupa cen:etiirj, patrunse in sfirslt pe Iereastra de sus a sediulul unui mare centru chlrurglcal. Un curent de aer combinat eu un glisor it trans-porta la un eta] inferior. Prirnul am pe care-l iutllnl era un batrin - trebule sa n fost trecut de 400 de ani - invaluit in raze de 0 blrnda cui Dare alb astra, tndlirlHul ciirora scllpea in rosu-vtolet - lucru rar - II blirbutli. Razele erau deosebit de dense in [urul ochilor - se vedea ea nu mal putusera fi reeducatt ~i eli omu I este m iop-

- Te rog sa-rnl dai un hlsturiu, spuse Tim, care nu putea gasi nlci un nit fel de lntrare in vorba, j

Nu se mai gasese de mull. zimhi chirurgu], care desigur cll ttia de existentallcestui l'echi Dblect. 1lHem cu raze, Da, ,pent,ru ¢e-ti trebule jl

_ Nu-rni place Sft fiu Intrebat ca un copll de ~coalli, raspullse Tim.

Nu vorhea prea aspnr, ell. sa. nu-§i trlideze agitatia. dar spusese asia ca s.a-i dea batrlnulut de inteles cii el, Tim. ea om lncomplet, trebuie rrrenajat, nu trebule siciit ,CD intrebart ,de prlsos, Planul reusi :

_ Nil de aceea re-am Intrebar, se sClIZa batrillul. Slut chirurg ,I eramcurios.

_ Doar s-an dat recomanilari, s-a, spus d. De incoltlodeazli curiozltatea voastrf r Abia peste un an-dill, dud ne VOIn aslmlla mal blne, 0 sa Ilm luati in tabricli de lnstitutele voastre de cercetart t Plna atunci, aid, pe Pami"t, nu ml se pune nld 0 Intrebare fllrli aprobarea lui Dis. Ai bisturlu sao n-ai']

- .E drept, raspunse poeait cellilalt. ScIlZa-ma, n-a~, n fest

eurlos, dar d.in Intlrnplare al atlns tocmal pasiunea vietH rnele extra-profeslcnale. In prezent stnt chirurg, dar in ceasurtle llbere colectionez chel _ ~ffi probabil ce lnscamna chelle, nu l' - ~i bisturie legate de istorlll ,chirurgi/or vech!. Cefel de bisturiu vrel : electric sau cum?

- Tlpul eel rnai vechi, spuse Tim.

BiUritlLl/ se ulta In televizerul de Ia brlu ~i slriga 0 data, scurt e - 10'1

In elipa urmstoare, j·n televlzcr Slli"i capul ciufulit III unui Miat de 5 ani, eel mal recent din eei peste 10,000 de urma~i ai batrinllilui. In 400 de ani, chlrurgu] avusese dear nella copti, dar scesrla - Intre care eel mai mare avea 370 de 3ni, jar eel mai mit 54 ~ uascusera. aljli, a!la tnctt biitrinul _ care, lubea V-lata de lamilie, dar a carui memorle inoepuse sa sl.abeasca - avea nevoie de ajuturu] calculatorutut sauea sa·~i tina evidenta intregit famllii. Pe 10 insa..- eel mal Hnar descendent, a 15-'a generatie dup,li el _ H tinea blne minte, penjru di era stranepetul luifavol'lt; li flieea placere sa regaseasca, dupa 15 genernpi, eeva. din trasaturl1e sale din tinerete.

- In, spuse batrinul, m.ergi sub paml11t la culectia mea ~i adu

lI,ishlriul ala de metal din veacnl al XIX-lea.

Ramase citeva dipe nernlscat, apoi drig,a dendata r _, Nu,. ntr a/a, 1111 purte mina r'n a~a, iUa de co. lo ...

Dupa cUeva minute, 0. platlorma zhuratoare se tixa in dreptul Ierestrei, ~i Ull baletel calare pe 0. pantera patrunse incamerii, pUJ'tind Intr-o mlna Ianterna speciaia eu care conducea refiexel'e animalulul, lajfn cealalta blsturlul rtvnit.

Dup.a plecarea copllulul, bUrinnl privi spre Tim:

- Ti-l dan, dar numai eu 0. condljle, spuse el graY. E 0, presa unidi: sa nu pled cu el din lnstitut, Cine ~tje tum iI mai reat1ice,ti, ~i uade mal gases!: altuJ veril"abil?

_ Datil asta-I singura eondltle, il ineredmfa Tim solemn, Hi slgur d 0. voi respecta l

le~i lute din inc3.lIere, se duse - tlnind bistm-iulferit de privj~j indiscrete - ill snbsnl, unde se arlau cerpurlle nelnsufletite pe care lnstltutu] Ie pbtm pentru transpjantarl, So intinsel't [os cu 0 sattsfactle salbdicll, amestecafa eu un sentimtflt cludat de durare

psih!ca ~i utmire, ~! i~j Infipse dlntr-o datll. blstnriul in vinele

mllnli, l.e seotocl asa ctteva clipe, pina slrntl di. lncep sa-I

plir~seasd puterile, Atuncl, intr~un efort grab it. i#c1iutli gitlejl.ll .... sl, dupa. clteva dipe, avu roirarea sa se audi hordHlld ~i. si se

cufunde jn moarte. ~

Cindi deschlse din 'I10u' ochll, ba.trlnul statea apleca.t peste el ~i zimlJell cam intr:igat

- Ai murlt, ll spuse chlrurgul. Era! mort. de-a 'binelea dod al fost ,:r,isit: am Iucrat vreun stert .de ori la tine ca. !li-H refac vinele, sii-pl.lausinge Si sii-1i repan iaima in mi~l:l\re. A f(lst u!ilul dirrtre cele mai Interesants cazurl de Invlere,

Tim asculta intr-o stare de prostatie dep:lina, pe care bitrinul o lua drept curlozitate:

Da, da, . spuse el, vin .lie aid des eei care invatJ!. medlelna, vin sa se injunghie, ca sa studieze diferite Ienornene, dar he cer Inalnte sa nu-l Jiisam In stare de mnarte rnal mult de &-10 minute. D-ta ai stat mort vreo jumUate de ora, pentru di ai faeut asta Hirii supraveghere, fara sa rna anuntl,

Din privi1'ife chirurgu!ui, Tim. simp cit batrinul e curios sil. stle de ce a procedat atit de cludat omul de pe "Ardi", de ce ~i'a facut experlenja de unut siagnT, de ce a uitat sa-l in~tiint'eze pe el de experientii ~ Tim i~i dlldu seama ci b1itrinul nici nu-~i poate inchipui ciL vlzttatorul lui a vrut de bpi sa se sinucidii\.

- Si siHi mai dau un slat, llr,mli savantul, Nile bine sa. ie omar] mal mult dectt de: 7-8 or! in vlata. ArtIe! eapejl 0 subreelre a unul organ sal'! altul, nu pe Ioc, dar te resimtl pe la vreo 300-350 de ani ... pardon ! Pe la 50-iO ,de ani voiams-a zlc,

Jenat de gafa far-utli, ca. sa schimbe verba, adlluga:

- Aid te am Ia alt eta], etajul ()CI mal de SU!l- un kllemetm inaltirne -, sp.ecial adaptat ell instalatil de relnvtere, '[l-al cules aatele ueees;ue '?

- Le-am eules, spuse Tirnftlfios. umillt, exasperat, ~~ 0 porni in fuga spre fereastrli. Din [opHarre, de pe Ilavav~nk prilnejd'uita, avea 0 oroare cu totul aparte '!'ata de dillere, dar Mum era aUt de tnnehuntt, indt nu-I nJ.ai sperta nid l!.sh.AjuMe pe. marginea Ierestrel, privl 0: clipli. golul lmens cere se clisca dedesubl sl sari CUI

caput In jos, -

- Cind mal a] timp, ii striga bitrinul pe fereastl'a, treci Jte la mi'ne sa mai stirn de votba...

Restul cuvmtelur se pietdUf3. in vljiitu] teribil al ciideril.

Putfn inainte de a ajunge. jos, alunecarea in gol i se frioa treptat ~i Tim 'i~.i aminti ell mlrare ~i necaz cii revolverul luminescent se descarci automat. ill funetle de vfteza eiiderii ~i de diS'lantll de

~I

sol sau de crlce obiect situlit dedesuht, N-ar fi ultat ada, de nu I-aT Ii Innebunlt eplsodul xu blsturlul.

- :;;i sii-ti mai dau un slat, spuse Iini~m biUrinul, care 0 pornlse dupael ~j care acurn cadea Ineetisor in fafa lui, Cind te arunci pe Iereastra, I'IU ·e bine sa te aruncl ell capul in [os, SiguT,pozitia f'i se redreseaza automat la sol" dar in timpu! dillerii nu e sanlitos, da, cHeodatil ametelt, Acurn nu ai shnjit nimie, dar dacit te aruncl mereu asa, pe Ia ..• pe la 61).7D de a.l1i II siS te resimfl,

- Multumesc, raspunsil intunecat Tim. 0 sa rna exersez, Nu ~1ii prin apropiere VTeD prapastie P

- 1;:, reprodusil 0 prapastie aproape natur'ala, in parcul rnuntos

de 1I15.turil ...

Batrinul Ii dlidu vorbiire] toate Iamurtrtle, iI mustra inireacat cii n-a avut griJa sa ~iearga hlsturiul, ea sa nu prinda rugina, ~tiut Hind ea unele mel ale vechl aveau obiceiul asta, apol il urmar] dill ochi cum se indepa:rteazii.

Lui Tim ii parea rau cii totul trebuie sa se intimple la 0 prapastie. hi va lasa deoparte revojveru] Iumincscent ~i, 0 data cu acesta. costunru] de raze, ~i va didea - ce oribil ! - ell 0 piatra neinsufJetitli. N-avea niei maear satisfacjla eli 51! va ~ti: uarnenii ar fi putut sli c.readli d-i yorba de un slmplu accident. S-ar fi [nvit eLI capul de un zid, dar ii llpsea curajul. ..

Aprnpiindu-se de parcul muntos, inima inCep\l slH bata cu

putere. Un leu stiih!a in rnijlccul unel carari si-l privea tlnta,

- E~ti blind,rise hatjoenrltor Tim, estl domestic, dar Ias' ell invlez eu stramosl] dill tine! Se uita dupli 0 piatra, dar nu gasea,. Pilla la urrna r upse ocradi asculitli la vlrt, 0 curafli ~i Sf repezi brusc lnspre leu. Acesta il las.iii sa lnainteze si, aproape in ultima clipli, se terl ell 0 rnlscare destul de lenesa, Tim se repezi din [lOU, ,i plna la urma lzbutl sa-I .atinga user, did leul scoase un rligd - dar era mal curind un r,aget de miraTe~i de pliicete .. Se vedea di socotea asta 0 lnvitatie la joadi, neohisnuita din partea unui om matur, U Iusese lene sa se [oaee, dar acurn craca aceea zburdalnlca, siliudu-I sii se Iereasca, Ii pusese singefe in mtscare,

Tim lzbuti sa-I loveasca mal series 0 singu'i"i1 data, dar leu], scorind lin raget In care durerea era arnestecata eu admlrajia, prinse brusc cracu In botul lu] enorrn ~i tntre labe, t-o smulse lui Tim ~i SI:: a$ezll! rnaslv pe ea eu partea posterloara, prtvindu-lpe Tim eu ochi rhatorl, pendullndu-si voios eoada stufoasa.

Tim se aptop'ie de el, i'~j mll~ci plelea palmel, sa-I dea pe Iii nas mirosullle singe, apol, brusc, en toata puterea, i~i repezi pumnul clolanos in botul leului. Slrnti cum nasele degetelor il trosnesc sub lzbitura, iar in clipa urmatnare leul, scotlnd un riiget furlos, ii repez] 0 laba peste sold, nil Inainte de a-si Ii ascuns ghearele; Tim se prabu~i tlira sa leslne, in vreme ee leul 0 lua la fuga smlorcalnd dlldat a necaz ~i dispre],

Oupa clteva minute, cu ~oldul inca amortlt, schiopatind, Tim ajungea la marginea prlipastiei r ivnlte. Se ui~a in [ur, ineredintlndu-se

d. nu-l vede nlrnenl, apol, cu degetele inca trem!lTinde de til "Ioa(8:" lui cu leul, i~i KUaS!! revolverul lamlnescent de Is: brill ~j decl In a celasl timp cnstumul de raze, illchizind tofoilata. curentul, Clnd vazu gaura imensa ce se casca sub el, se tazgindi: simlea eli a-are puterea sa faea un slngur pas, pasu] acela,

Nu mal era atlt de innebunit ca inalnte, totu~i era ferm hotartt, Il era in:sa fridi, de pasul ace la, de salt, ~i atunct - in lasltateu actului - alese ,~i 0 cale de executle mai[a:jla: ca un lnotatur care se terne sa se arunce dintr-o data In ap,ll. se a~ezll jus, pe marginea "bazinului", cu plcloarele atlrnlnd in vid, lar ou miinite se Impinse u~or inalnte.

Cazu, ~i dupa vree zece rnetrt, la un Ieslnd pe care-I fll,cea pereteje priip,astiei" se ciocni violent de piatra ~i fu prolectat cu cutere Inainte, in golul prapastlef. Mai avu timp sa-~i dea seama cum cade dln ce in eli! mat repede, cum ii vUile aerul la urechi, runt se rostngnleste in gol si Cl1J11 din cauza vitezei nu mal poate rasuila. se asHxiazli ~i l~i pierdu cunostlnta inca in timpu! elide.ii.

'*

* *

Ci,nd se trezt, cadea mal departe ~i simtea 0 greutate ciudatli

. lnco~ul pieptul'ui, dar senzatta de asflxlere disparuse. Incerca febril sa vada. solul de care se va izbi, ~i in clipa urrnstoare scoase un tipaf de uimire : dedesubtul lui nu era nlmlc, era un gol inrinil, de culnare albastru deschls,

Era un lucru de necrezut, ,i Tim, in confuzia lui, ajunsese sll. se irrtrebe dad nu cumva planeta e gaurita, golul pe care-l vede netlind dectt cerul care se za.re~te prln anttpod .. , chid, a datli cu cuvintul cer, hi dete seama : didea spre cer, Dar ... dar asta insearnna eli rna. tnalt ... dar atunci ... unde e fundul prapastlel ~

Tim se rasuci in cursu! dderii sau al inliltlirii - nu stla nlci el hine ce e - ~i viizlt cii. SI! indeparteaza de fundulprapastiei... Asta inseatnna di de rapt rna. [nan ... rni s-a pitrut ca sint in cadere, din cauza eli ma inal] eu plcloarelc in sus ~i cu capul in jos.; asta inseamna oiL.

Dar [nalnte de a-el term ina gtndul, Tim t~i dete seama .eli

i:naltarea So-a lncetinit, 51! upreste, ... ~i lncepu din nou sa carla spre fundul prapastiei, eLI capul in jos.

'Clldea insa. toarte tncet ~i,. ca navigator ex peri men tat, i$i diidu searnu deodata ce s-a tuttmplut, Dintr-o rasuetre i~i modifica pozltla caderii, potrivi,"dLl-~i pteioarele in jos, desfiicind bratele ~i pregatindu-se pentru iz'bitura de pa.mint.

7.

Probabild. siirise a~lI, le~nat, multi vreme, poate ~i un sfert de ora, ca 0 millge utrem de u~oari, care, izbiti en putere naprasnit:li de pamint, se ina Ita ill aer, cade de fa sine iadt~l ~i jar se inal(a, rnlcso r Indu-s] de Iiecare data distant a de pamint. Senzatiile prin care trecea Ii eraa cunoseute de pe "Area lui Noe":

Tim era convins d. ~i·a pierdut greutatea,

Ajung-Ind apruape de sol ~i lscodlnd atent terenul descnperl 'ntr-n clipi 0 dunga pnrtocalte care se Inal!a Ia vreo 20 de metrl deasupra Iundulul prlipastiei. In ~'Iipa urmaleare se izbl de pamint ~i 1i~ni ca 0 minge din nou spre iniiljimi, dar ce 'libuse ii eta de ajuns : avea acum siguranta ca aproape de fundul prapastlel 11l11cttoneaza 0 lnstalatte de degravlflcare, Probabil cii un ochi electric lnreglstra Drke noere in prapastie ~,'i declansa automat Instalatla : corpul, wind in dreptul torentulul de raze degravlllcatoare, i~i pierdea greutatea ~i, lzbindu-se de pamint, in loc de a H sttlcit, se imilta din nou in aer, Tim sirntea t.otu~.j 0 oarecaregreutate - a aerului dill el, a allmenfelor nedigerate sau poate un procent de greutate special lasat, ea sa poaU fi supus legilor de gravltatle cam aUt cit este supus un fulg ceva mal mare.

Prubahil di oamenli, ~tiind ca prln parcul muntos' se joadi multi copil, i~i luaserii toate masurile de prevedere, lnaltlndu-se rlibdlitor In sus, Tim se gindea d. e totus! cludata aceasta lume in care un om, ehiar dac.a vrea, nu i~i poate sfit~i exlstenja tnainte de a-sf termina misiunea trecerii lui prin viata. Dar tare era mlslunea lui, a lui Tim 11

Incepu tar sa coboare ~i, strl(]gindu-~i picioarele sub el, cind se Jzb) de plimini le destinse ttl toata puterea, Facu un salt fantastic in sus, apropiindu-se de buza prapastlel, cizu din nou in jos, de asta datii mal lute, se saltli din nou, ~i mai puternic, toloslndu-sl bratele ca nlste arlp], tnotind in aer: fu prlns de un vinticel usor care trecea peste partea supertoarau pripastiel, dar nil izbuti 10tu~1 sa ating:a buza; in ultima clipa tncerca sa seprinda cu degetele .de II ie~ibIrli din peretele ptapasfiei ~i, din cauza eli n-avea greutate, izbuti; se proptl cu picioarele de perete, i~i flku din nou vtnt, iniiltindu-se mal sus de buza prapastiei, ~it vislind din nou cu bratele ~i pkioarele prin aero izbuti sa recada, de asta data uu pe fund, ci sus, pe pamrnt, 10 parcul mnntos, la citeva sute de metr) de locul unde-sl Hisase revolverul luminescent.

Imbrlicindu-~i Ia Ioc costumul de unde, resplra adinc, inca tndurerat de oboseala mortii prin blsturlu, de Iovitura Ieului, de Izbltura in Iesindul pripastiei, cin£! prlvirile ii fura atrase de un spectacol neehisnuit.

8

CAPITOLUL XIV

- Pit I !>lriga Lu, fugind din rhputefi de 1a un capat Ia altul al plaliormei zburatoare, Pit, Pit I

Intreaga suprafata a Pamjntuluj Iusese controlata de pe rachete, metru eLI rnetru. Un sfert de ora dupli primirea ve~tii despre sinucidere, Pit Iusese reperat sub un porn, tntr-o Insulijli a arhipeJagulu! Phonlx. Platfcrma care ii purta pe 015 $1 Lu cobort vljiin.d ~j se plesni de oglinda albastra a Pacltlcufu], Tidicind in [ur stropi cristalini. Pit insa disparuse : ta vederea pla tform el, auzind strigatele lui Lu, sarlse in ocean, llisind apele sa se incbidii deasupra capului sau.

- Nu fi ingriijorata., spuse 015, s-a dus sa vada subteranele oceanuluj, A mal fast d 0 daJii acolo, stie eli DU se poate lneca,

Deschise capacu] plastic a] platfurrnel, !ua mina tui Lu ~i se arunca in apa rmpreuna ell fata, Un curent ii purta iute pe la suprafata apei pina in punctul unde disparuse Pit, de unde un virte] ii supse inauntru.

Costumul de raze se tnehlsese la culoare ~i selaUse: aveau acuma in [urul eorpulul 0 mare cantltate de aer, Coborau iute, auzlnd gilgiitul apelor furloase ~i, dupa strabaterea citorva mii de metrt, ajunsera in dreptul nnu] trhmgbj meta lie, rosu, care stralncea pe fundul oceanului, Erau inconjurati tie vile pltore~ti ~i de 0 vegetatle luxurlanta, lar Lu, ortctt de ingrljoratli se simtea, nu-~j putu stiipin] 0 exclamajie adrnirativ1i. Fu .Iliitrunsi de!>data de 0 durere ascutitli tn mu~clli- dar nwnai '" cUpli, - ~i in secunda tttmitoare v1i.zu dt stateau pe triuneJ1iul rnetalic ~i c11 apa se retrasess de deasupra capului lor.

Iln cere mie se deschise in centro I triunghiului; Ols ell Lu, streeurindu-se cpe acolo, tncepura sa alunece Fe un glisor care eobora spre centrul PiimintuluL Se auzea un zlImz.et inabu~it. Patrunser1i intr-o galerieluminoasa; ridicindu-sl privirile, Lu vlizu ulmiti d deasupra capului ei se afla cerul - un cer fara norl, pe care .. trUu· cea Soarele,

- Artificial, 0 lamuri 015. ~a e ~i in subteranele eelorlalte planete. Oamenii s-au obi~nuit cu cerul - absents lui !l"ovoaea urmari psihlce neplaeute,

- Pit! striga deodata Ln.

II vazuse in fata unei uriase Ientile concave, pe care straluceau Iumini ciudate.

- Nu striga alit de dramattc t 0 mustri 01s. Nu ve.zi cit se nifa la clocotul energfllor subpamintene s

f1ji dete seama di fata nu-l a seu Ita, ~i 0 Irnplnse u~or tnalrrte i

- Vorbeste-It.; Eu va las stngurl,

Se inapnie 'pe I!cela~i drum, in vrems ce Lu inainta tncet spre prletennl el, De~i strigat de mal multe ort. Pit nu- se Intorsese ,; se filcea canu !lude. Lu if puse mina pe umar, $1 tlniirul se rasuct, ztmbind trlst:

- Fii lini~titii, spuse el. $tiu... E verba de stnuctderl.i. chiar adlneaurea am auzit ceva despre Tim. Imi pare rau die Tim, dar nu-1 vol urrna,

Lu schifa 0 mi~ca!e, dar Pit 0 respinse rece :

- Nu-I neveie, nu-] mornentul de imbrliti~ilri. Sil vorbim serlns.

Lu, eu nu mal pot trai cu tine: te luhesc prea mult.

Fata intelese [rnediat, insa, dlntr-o 'CaULa care-t scapa ei inslifi, tntreba lute:

- Cum adic1i? II apuca de umert ~i-I!;muci cu Iata la ea, vorbeste, e~ti dator sa-mi spul tntul llmpede, Maiuhe~tl prea mull - ~ de aeeea nu mal vre] sa al de-a face ell mine?

- Cred di moat tnIeles, incuviinpi el pe acelasl ton uscat, Ierlndu-se S-o prlvcasca, Stll, clad iubesti un om atita, lrtcit n.u mal ai nlmlc altceva pI! Iurnea uta" lnscarnna ea nu estl vrednle de d.

11 inllitLlra delicat $i rece milnile de pe umer]. ACLlm, rnalt in cornparatie en Iata, blo,nd. ell reflexele aramii ale energii!or subpaminterre stralncindu-I in par, mergea cu: pasl rarl, alaturl de gHsor, vorbind parca de unul singur, lara sa se mal incredinteze daca Lu vine dupa el sau nu:

- In vechime, eel putln in oiirtile ramase de atunci, daca nu ~i in realitaie,iub!rea putea umple in fntregime a "riata de am. Era strimti viaja ornulul, era slaba puterea lui, era mte orizontul exlsterrtei lui in socletate, erau putine bucuriile lui, ~i lubirea putea uneori sii-i utrlpleviata intreag.li.. Pentru noi in'Sa" ,ui, dad nu te rna] leaga de lurne nlmic alteeva dedt iubirea, insearnna cil. e~ti un .infirm.

Lu it urrnarea ell. pa~i mal mit/ ~i mafrepezt, incereind sa-/ surprimni: ptivirile. 131, llcdijil, i~i trecu rntna prin paml des ~i se opri pe neasteptate, ulttndu-sa parca mlnios in adlncul oehilor e.i:

- Refuz ca 111 sa tii singura legaturll care rnli ataseaza de viata asta. Ar Insemna sa te Iubesc ea un inf.irm. Vreau sa 'iu puternle, da.r atit de puternle, tnclt sa-l pot ajllta cbiar ~i pe mon~trii veaculul !ista, pe tipii anulut 41.042. Tie trebuie sa-ti multumese pentru astal

- Bine, dar luhirea pentru l1I1 om nu te i.mpiedieJi sa mlega.l de Omenlre, Dlmpntrlvll, Dad. dragostea mea ...

- Lasa·ma·n pace cu dragostea ta I 0 tntrerupse el aspru, reluIndu-sl drumul. Iti muljumesc pentru ne,dibli.da ta, pentru fell'll in care nu §tii sa minj], Cit timp al ineercat sa rna convittgi ca-s mal .puternic decit slot, abia m-arn fa.cut mai slab ,i m-am inrait Cind

J

ao

insli - aici vocea i se cobori - am simfit di minjl, sa dragostea ta pentru mine a scazut, eli rna satu1i din solldarltate omeneasca ~i nu din iubtre, abia atunci am inV!tat sa rna vlid asa cum s,j nt, co [arcul Ia care vlsez, [U nostalgia dupa 0 racheta care nu-sl mat are rostul. cu ...

Fata lncerca sa spunil ceva, dar Pit conchisa lute:

- Nu, lu, n-arn nevoie de dragostea tao Cel putln asa cum sint acuma, nu 0 vreau deocarndata. Fatli de un om slab. dragostea JlU poate nicioilatll sa fie slncera pina la capat, Iar prueentu] de milii din dragostea ta rna slabe~te, imi otraveste singele, marevolta. Plec, De Pamlnt mil Icaga citeva amintiri neplacute, Vreau sa fiu nn om al Omenirii planetare. Cp.!ea pe care a ales-o Tim nu e pentru mine. Mil due pe alta p1aneta. Voi gllsi eu ceva de facut - chlar numa] dupjl pntrn-cinc! ani de invlH1HurlL

- ~i dupa aceea, dupa aceea 0 sa te relntorcl la mine?

- Nu cred, dar- .. vom vedea,

~i 0 siiruta usor, voit rece.

Ca sa. curme cnnvorhlrea. se infipse jute, prln ttiungh!ul metalie, indiirlit, in apele oceanuhrl; dupa clteva cllpe ti~ni CU Lu la supra.fata, in dreptul platformei ZbUfatOaore pe care.] astepta, tnvtrttndu-se pe 0 bad metalica, Ols.

CAPITOlUL XV

Un grilaj de metal galben stralucltor, un soi de l:U~ca flira

podea, aluneca singura prin aero Orlctt era Tim de obisnuit cu lIe;)bi~nuitele spectacole ale anului 41.042. ciudata cusca plutitoare in jurul careia nu se vedea nici un om nu putea sa nu-I mire.

Abia. revenise din prapastle ~i i~i puse la loc revolverul ~i costurnul de unde, eli imediat casca porni sa se balanseze deasupra lui. Tim incepu sa fuga c~cbi",patind, dar cusca se napusti peste el ~i ll inconjurii din toate parttle ell grilajul ei strlllucitor,

Ca la 0 comandii, din tuftsurile inconjurlltoare se ividi cttlva lei, printre care unul cu botul invll1u!t de raze strlilucind in tcate culortle. Tim il recunoscu pe fostul sao "adversar": probabll eli Ii pricinuise 0 rana la bot ~j cii razele multicolore lnchipuiau un bandaj pus de min a omulul, Leii, la Inceput cam stinjenlti, apol mai indriiznet], se apropiara de cu~ca ~i incepura sii-i dea tlrcoale, Nu pareau prea furiesi; ragetele lor usoare Ii sugerau lui Tim mal curind uirnirea.

- Ei, iti pl'ace? rasulTa linga el 0 voce [uno5Cutll. Tim se uita ill jur ,I I1U viizu pe jtlmenl- Totusi, vocea se auzise de la t1tiva pa~i.

111

Era atit de zapaclt, incit se tntreba dad .. nu cumVao II vorb:·t. .. vreun leu.

- Te Intreb ; ~U place? rasulla din nou, Sl!v·er,/i ~i ironiva, voeea aceea cunoscuta,

- Cine e~ti tu? striga lim,

In spatlul dintre dQua bare ale gri1ajului, aerul se colora fOTJ Dlind un ecram in fata negrlciosuh!inavigator se vedea acum, mare cit un Jat de palma, chipu] maslv ~i, intellgent al Iul Ols,

- Tti place? intreba. lara,i imaginea lui Ols. Sint raspunzator de admlnlstrarea P1imintuiui ~i m-am .. azut nevoit sa te pun in cusea: trebuie sa apar animalele de fine .. SI PI! tine trehula sa te apar de tine.

- E 0 glum/i ieUina ~t nedernnaf scrj~ni Tim.

- E 0 tra ged le, raspunse Ols, ~i deooati Iata j Sf fi!:u grava.

E 00 tragedle C,IIJ dapli. ati'teamii de ani sa readucejl in epoca noastri obiceiul 1istabarbar. Omenirea socoteste tii. cele petrecuts eonstituie o tragedie-

- A reuslt cineva ...

- Nil, n-a nreu~Jt·, I Il intrerupse: 015. Nu "reulliib.:" ne-e lntris-

tat, eJ Incercarea, E 0 rusinel

- Datl-ml drumul! striga enervaf Tim. Mil ttl in c!l~cii ~I tml fad mO!falli!

- Te fiDem C1I forta, spuse Ols apasat, !1i asta iara~i e 0 rusine, Dar v-am rasfatat prea mult : Omenirea rn-a lmputernicit sa sehimb metoda .. Vol fi necrutatort N-o sa mal fiti tratatl ca nlste copll, cl sever. ca sa va dati seama ,cii: slnteli oamenl, da, oamenl cu 0 viati mai scurta, cu sonm, eLI invatli.furli rna] putina, dar oamenl, soli dati ell noi, obligatl sa ne ajutafil

in tot acest timp. Tim nu Incetase 'sa %giltiie barele cu~m, spre marea mlrare, a Ieilor; eare-si indinau capilli privindu-l infrlgati.La urma, se a~eza [os, ~i hili capul 10 milnt ~i intreba suparat ~j ironic: - Pot sa ~tjlt ce 50artii ml-aj rezervatz

- Vei lucra la uzina centrafd de rnlcrobj, spuse rar 019. Vei Il

IlIlIII dintre prlnclpalt; no~tri fumizer! de mlcrobl,

- Da' ce sint ea, intrebJt revnltat Tim, cabai? ell. ee drept dispunett de llbertatea mea ~i de microbii mel? Dajl-ne "Arc.a" indarat ,i vornpleca lmadlat In vid, erhmde, numal sa sciipim de vol.

O[S! incepu sa rida:

- N·ai cu cine sa, pled. Nu~inteti declt 15, in situa~ia asta, Restul camenllcr de pe na'li prezintil ineredere - stnt oamEni care VOT dori Intotdeauna sa. ramina C·II noi.Uita-te chlar Ia prietenil tlii eel rna] burn; Lu invala rna! departe, tar Pit v:rea sa pIece pe altli planetii. eu Q mund" spedaHi.

112

!-' TJl'eabli lorl Pe mine HisatJ-mll llber,

- Te Iasam lmedlat, spuse Ols, dar mal i:nlU v,reau slj" am clteva lucruri. A fi liber :IIU Inseamnii sa insi.ngerezibutu'l lellor, sa sari la bUa1.e impotriva oamenitor sau sa ne la~1 cadeu cadavrul fau de :siIlLlcie-a~. Te avertlzez eil orlce-al face vei famine in viata.

Tim j~i a'stupa unclllile, sa nu mai auda, ~i leii 0 rupseri'i la 'fuga, atlt de tare tncepu sa, rasune atunet vocea din grilaj.

- AscuWi,-ma, Tim I strlga. vocea lid OIs. Oamenil, dupa atltea dezinfedallte ~i dupa hranasi.nletiea, ~i-au plerdut 0 dat!l.eu 90[11111.11 ~i flora, mieTobiana. Nu rna] exista dedt mitrobii tltanl, numljl a~a pentru en rezisfa 1a ortcec-- numal ell. nu pot patrunde prio illveli,\,ui nostru de raze. Dar acestia stnt rniornbl daunUoTi; microbii necesari insa, tare ajutll dlgestla, au dlspiirut ~i stntern nevoltl sa. cream uzlne glgantlce de microbt pentru nol ~i eopilt nostri, f_abriearea mineb'i,i frumoase, gustoase, hranltoare, 0 reaslm; dar mlcrobll ne dan de furd .• perrtrn di nu PDt fi creatl pe cale sintetidi. Chlmicalele nu Ie tin lndeajuns locut Nid in organism de 131 sine mlcrobll nil se mal pot Imnulti, did degrafidirHe ii ucid. Trebnie sa-i cream in uzlne.sera, in cr,esciitoril uriase, Dar ritm.ul IDr de inmul~ire e prea tncet: problema nu va Ii rezolvatli detiniUv deeit atune! elnd VDm izbuti sa-I fabridim. It I dai seama ce inseamna. asta?

- E clar, spuse Tim, p.lidisit~ ins·eamna crearea artific1aJii a unor Ilinte. Vechlul vis al omenirfl: vtaja zamis!iHi iIi Iaborator. pe eale artiltciala, de. mIna omuJui.M5. mit eli n-ati fa.cut-D pina acum,

- Slnlcm pe aproape, spuse Ols, Am fabrleaf virl1:~j ~l clteva sute de tlparl albumi.noide, dar mi«obii au 0 structura mal compl], cata, Dlii-ti searna, Tim, e primul pas spre erearea unor pfante ~i animale ohtinute In laborator, dupa Devone neastre, Vioa ~J drumul pustiu dintre planete vrem sa-I populam cu 0 fauna ~i flori. noi, rlegravi'iitate: Inchipule-tl d zbori Intr-un oeean de vid PI'! care plutesc tlori de kilometrt lun~rime ~i halene degravifitate care SI! branesc de-a dreptul CD lumirdi. tara sa aibli. nevoie de hranil ~i oxigen. Asta 1i-6 Sipun numal a~a. cape-un Ileac estetic, pltorese. Dar eel, mai Important Iucru e acestar crearea ariificialli 11. viefH e calea spre eucerirea unor zone inca ascunse ale slsternulul nostra nervus, Gtnde~te"te, Tim, s-ar putea ca to Insutl sa ereest princip'iul,sll. descoperi elementul care sa permita il'lloc~ trep'tata a proprtllor tale cetule.

- E frumos, mormai Tim, cine ~ie ce rasa de superoarnenl 0. 'Sa mai tlteap, care .0 sa 'ill dea peste cap ~i - 0 sa vlt arate el 0. nemu, rire cum nici n-ati vlsat inca, a. sa. vi sfi!jiie de v;jj·

- Nu erez] niti tu tnceea ce sput ,rellllU'ca Imaglnea televlzata II lui Ols, Increderea ta in puferlle oame.njJore mal mare daett vrel s-Darafi,

[3

_ '0 n" rnorma.i Tim. dar rolul asta de cobal Iltrnijwr de microbl intestinali nu.mt place de loc, NU-nli place ~i pace!

o racheta cabori deasupra parculut muntos ~i se QPri in dreptul custil, la cite va zecide rnetri iniiltime; usa se deschise ~i Ols s~rl [os, lilslnd sa-i, scapere revolverul luminescent.

- Nu-II place ~i pace! II lnglna 0'18 tr,ebiiluind ceva la cadranu] revolverulul sau. In clipa urmatoare, cusca se iniltii in aer ~i disparu la orlzont, laslndu-! poe Tim liber, Gls se aprople de el ~i ii dele UI1 purnn, prieteneste:

- Da, nu-tt place, i I Ingin,a el iara~i, dar de clnd s-au inv,tttat oamenii de pe "Ardi" sa faci nurnal ce le place Jor? Din microbii tlli pretlosl vor putea trili mii ifi apol milioane ~j miliarde de oamenl, Asta nu .conteazii? Se vor ivi poatetal not in ~mnta. Asta nu ins'eamnanimic?

- Injeleg, zise Tim, dar rnlul rneu e prea pasiv, stnt un eobai, Daca irrte!eg bine, microbii pe care-t port in pintu"e slnt mal important! decit creieru] rneu.

- Gre1'e~ti iar, Ii spuse 018 ~i 11 lua de brat, lnceplnd sa se p11mbe CII el, Zkicobai? DIIlT n-al auzit de veehh namenl de ~tiill1a care taceau axperlente asuprs lor in~i~i? Erau cobai? Erau ~i asta, da! fusa, nlste cobai vitejt, consfient], adm:irabHi ...

- ... ~j actlvl ] n cempleta Tim, iTWcrcind 5·a-·$i scoata bratul diu strlnsoare.

- $i activl, admlse Ols tara sa-i dea drumul, Hi ~ tu activ: ill pri"ll'inta asta no] n-avem c·e-fi face, asta deplnde de capatina ta .. Ce, dac-al fi zaeut sub forma de cadavru in subsnlul ehirurgului Say, ai fi fost mal activ? Si pentru ca venl verba: batrlnul a fost illtrig-at de purtarea ta, a rascelit vreo 14 minute toate ti~ierele elec- 1ronice ale moravurilor din vechime ca sa poata ghici pricina din care te-al omorlt fara 55.-1 anlmti~i sa inteleaga de Ce era! aut de errervat cind te-at aruncat pe Icreastril, Abla dupa 14 minute a lntil nit notlunea de sinucidere, care l-a expllcat totul. l-a parut rau, era Sij!UT die in 14 minute prubabl] ai reusit sl-tt lei vtata. A dai tntu~i alarma, dar nu mai ~tia IInde te atli, l~iamintea eli ti-a dat indrumar] spre un lor, oarecare, dar nu rnai ~tia care. Asta pentru ca-i batrin ~j uituc, dar mal ales pentru ea al Iost atit de nerves. lncit l-al transmls ~i lui nervll- Acum e bclnav din pricina tao Ar f! b.ne sa nu mal uiU asta: i,hltem puternlcl la lntellgenta, sentimente ~i rnuschi, daT~labi cind e clneva nervus cunoi .. Suterjnta psihidi. a umulul ne zguduie.. Slntern mal puterniel dcctt tine, dar pe alta latlldl avem nevole de ajutnrul tau, Adineaurt, in cu~cIi".l"ageai ca 0 tiara de pe vremurr, De aceea m.am ferit sii-t'i vorhesc aUfel dectt prln televizlune; era pericuros pentru psihicul meu, Ac"um Insa am

I" I

[14

venit la line, am riscat- ce zlei? Mil iei sub protecUa lao sail sa zbor indii,lit in racheta ~i sa-ti zvirl iara~i cusca ala, special inventata penlru tine?

Tim rise stinjenit, fara sa raspunda.

CAPITOLUL XVI

Planeta Instltutului de Cercerare a Vitezei Gindirii', de care se apropia Pit, era 0 planetii relativ midi ~i, in afara de soarele in jurul caruia gravita, mai avea un scare, probabil artificial, mult mal rnic, care se rotea in jurul ei,

I\'\ai lntii avu senzatla eli nava stll. pe loe ~i eli planeta se roteste sub picioarele sale - dar cu cit nava se apropla, cu aut Pit l$i dil.dea seama mai [impede de marea vitezli ell care inalnta. Nava rrina sl Pit observa dI. zboara peste 0 .mparalie a metalulul ~i a luburilor sticloase. Pllutul, Mils, un om de vreo 200 de ani. CII plelca din JUJul ochilor briizdata de r idur] ~i cu pleoapele tremuratoare din prlcina unor tie UTi pe care neglijase sa Ie vlndece, incetini rnersul navel ~i apol 0 lasa sa pluteasdii [a vreo mie de metrl ina!!.ime, pentruca Pit sa vada mal blne ce se petrece pe snlul planetel,

La inceput. fliieaul nu vrkepu mare luau, apol prime sa de5IUseasca amanuntele. 0 rnasii lrnensa de fier ~i de materie stlcloasa aluneca pe un cover - un covor atit de lat, incit dlsparea la orizont -, apui, cu COVM CII tot, masa aceea imensa se cufunda sub sol. penlru a reaparea dupa,' cHin kilometti, dar sub fonna de masinl gata fabricate. Se auzeau tiriitllri, sernnale scurte, se aprindeau $i se stingean lumini $i totul eveca un delir al masinller, care - flirli sa se vada [Ipenie de om in jill' - pareau a-sl face de cap.

- lnsfitutul ncstru e poreclit "impariitia maslniler", spuse clipind iute din ochi tnsotltorul lui Pit. Aie,! e sectia nasterl, Un grllp de 2.500 de rnasinl inregistrea.zli problernele lvite $1 nocesitlifjle de nol recrufi, iar apol transmit nrdinul incoace, "ma$inilor-femela". Acestea ingbitind materie prima, creeaza rnasin] noi, dupa chlpul ~i asemanarea lor.

- Atunci care e folosul? inlreba Pit. Daca rnasinile noi sint la fel CII mamele lor, lnsearnna di func1iile lor nu-s speciahz ate. - Ei, stramosule, rise Mils, se vede ea hahar n-al ce se petrece pe lumea asta,

Lui Plt ii placea Ietul ironic in care-l trata insotitoTul sau.

Perloada de ,.menajare", care-l urnilise, apartinea de treeut : acum PH era egal ell ei ~i ell cit il Ironleau mal tare, cu atit se slmtea mal bine, ~tiiltd d. nimeni nu-l eocotcseste ~i 11U-'] considera infirm.

a.5

Tocmai asta Iusese gre,eala: la tnceput, camentl cu pslhlcul dellcat ai anulu] 41.042 nu-si dl!.d.u~rii. seama de natura puternlca a navtgatorllor ; Il umillsera prln dorinta de a Je ascunde faptul eli. slnt lnlerlorl.

- Ma~inUe-femele, spuse Mils, creeaza mastn! care Ia na~tere n-au absolut nlci unfel de memorie. (Jlte-aiel I

Nava aluneci vteolOO de kUometrl ~i descoperl un spectacnl nou : grupurl marl de masinl sUit'eau in~irate zece orl cite zece, ~i Siecare eenturte asHe! fermata era dominata lie 0 l1Ja~jna mal mica.

- Calculatorll mal mid sint protesortl, eltplidi Mils. Aces1e rnasinl transmit doar un numar Ihnitat de cunostlnte, ceea ee SI! numeste scoala elementara, De aid, puii de ma~in!i, dupa. un an de Inregtstrare eledronidi a sumei de cUllo~HJ]te gen~raler pJead spre grupul celor 2.500 de maslni de comanda, Acestea le predau pr~gramu] concret de lucru - tiecareia 11.0 alt program; din aceastlt clipi, "puiiN devin eel mai mari speclaltst] in materia lor.

- Bine, dar ce au de calculat atltea ma~ini?

- Dtteritele probleme ale planifidrii industTiel, raspunse

Si:U'I't Mils.

~i, cum Pit Il privea uimit, adJiuga en II sdipire de satistactte in ochH lui verzt ':

- Da' de ce te mirl asa l Pili ia cea mal sirnplli ocupatie - [eaca sa zicem - ~i 0 sa vezi, Irate, ce complicatle extraordinara e in capul tau, II eompllcatte de care nici n-al habar, Uite, sa zicem dol copH de dnci ani joaca eel maJ simplu joe pentru Yird~ c'OpiJiriei: sah - ai auzit de el, nu? Ate 64 de patrl!.tele ~i 32 de figuri - pare simplu, mI.? La prima miscars a CelOT dol copl] exista numai 400 de variante posibile, dar dad socotim eli II partida are in medie 40 de mi~diri,insearn:ni. ..

- Inseamns, continua. Pit, daci nu rna jn~d, eli judnd lneontinuu clte 24 de ore pe zl ~i fiidnd 0 miscare Ia fiecate secunda, copiii VOl' avea nevoie cu mult peste 10108 veaeur] ca sa epuizeze

toate vartantete. sail. ci cele 2,5 trtlloane de oameni, cit are acorn ,.t

omenlrea, ar trebut sa [oace lncontlnuu san, secunda dupa secunda, 1

un numar de peste 10.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000.000 •

ooo.ooo.oao.ooo.ooo.OOa,OOO.OOO.OOO.OOO.OOO.OOO.OOO.!loo.OOO.OOO.OOO.CIOO 000 secole, Asta-t slmplu, asta 0 ~tiam ~i eu de mult; pot sa adaug ea lin creier are miliarde de celule nervoase, dar ce area face asta ell. mecanlsruul calitatlv al crelerulul ?

- E, prea e~ti nerabdator, rise Mils, arunclndu-se din rachetli, Pit II urma ; fura lnttmplna]! de 0 platforrna zburiitoare, care-t

depuse 1'3 postul de comandii. .

- Stai ae um , sa yezl tocmeafii! ~opU Mils prlatre dlnjl, Apoi vorbi rar ~i desluslt :

16

~ Prezentajl-mt llsta de nevol: cit metal, cUi materie plastic! ~i dta energie!

Vorblse in fata unel glgantice table de eornanda, lata de vreun kllometru, care plTea S3. ascunda fa spate 0 adevarata padure de maslul. Se auzt un sol de muget din adlncurt, $! doodata 0 voce metalidi- reprezentlnd rnaslnlte - incepu sa rlicneasca un nurnar mare de cifre ~i materia Ie, in vreme ce 0 fanta llisa sa trea~a 0 Ilsti tiparila,: cererile rna~inilor.

- Le facern sa vorbeasca, pentru ca e mai comod in relatllle en ele, Ii spuse Mils lui Pit. lui hlrtla ~j, cliplnd des, lncepu 5'0 cerceteze, La urrnji scoase un Ilulerat : Mai, muslniler, voi v-atl pus tn minte sa. ne sarliciti r De LInde sa scoatern attta metal s Uitatl ca tot surorl de-ale voastre trebule s1l. fabrice metalul P Ce va lnmultiti alit? Nu va e rusine de vizi1atotul vostru?

Se vede di. masinlle nu Intelegeau astlel de argumente, did

vocea metalica nu raspunse nimlc. Mils vorbi r ar $i desluslt i - E prea mult, Nu se poate.

Din nou se -auzl mugetul adlnc, apoi izbuenl vocea i

- Am tedus. Programul 0 cerea, lata aWi cerere, Minima [ ~r din nou 0 Joaie ti~niprjn fahti.

Mils cltl iarii~i sl lncepu sa, se enerveee : ticul i Sf! aecentua i se vede d, spre deosebire de cellaltl oameni, nu stla siI.-~i pas.treze igiena psihidl., did nu facll nicl un fel de gimnastidi. de ealmare. lnmurind des din pleoape, Incepu sa. strige pe 0 voce subtiata de suthirare:

- Se suspendli paTtirl! B, C ~i Tale programulul I Nu putem. cheltul ama.

Ma,~ini1e SIe intepenirli, se in sta.plni 0 Hni~te adindl. ~i abla in aeet moment Pit i~ dete seama eli pina atunci se auslse mereu un zurnzet,

- Nu te sperta, spuse Mils, m-am griffiit, fi in foe sa. suspend partea 0 aprogr.amului am g-re~it, suspendind partea C, ~i rnasintle s-au oprit, asa CUm lac intctdeauna €i'ind le dai 0 problema gre~Wi .. - P'arca ar fi oamenl, rise Pit.

- Pleacuri! Este yorba de simple Inregistrart matemstlce : rna-

~inile, ea sa.~i terrnine un numar de calcule, iau in eonsideratie mal multe variante declt un intreg colectiv de matematicienl, pe ani de zHe, asa dupi cum 0 excavare ell ajutorul undelor iti poate deplasa de mil de ori mai mult pamint decit mina omului care 0 comanda, Ma~ina-caleulator e unealta creicrului nostru, organul ~i prelungirea lui, asa eli e normal si semene 1n unele privinte ell. nol, mai ales atuncl clnd, perrtru comoditate, Ie inzestram (1.1 voce.

Spunind i1cestea, Mils se tntoarse loa un televi;r;Of anat indaratl!l ~a ~l Ill(epu. Iii urhu .

- 2.000.000 de oarnenl sa lnvestlghaze prin sondaje aproJ!jmatlve care socoteil din program S~aT puh~'a: S31 tie necesare ~i care nu, Apucii apol bratul lui, Pit, sarira. aminde,i pe pr.aUofm3 zhurjitoare, care porn] deasupra milrH de m0.~inl Incremcntte.

-Uite ~iiniina lnstltutului nestru t - spuse Mil's.

Era am de net1ibdiltor sa ajunga acoln, incit - de~i platform-a tl purta Ioarte jute - se enmca jes de la vreo 8.000 m iniU!ime. Pil il urma, co rasutlarea taiata. in aprcplerea solului, un curent pufernie - erau degravilic.a:!i numal in parte,atit cit sa se siinta normal pe planeta de aproape doua ori mal u~o.ara declt Pliminlul - i] transporta in ~ala unui bloc Irnens, dup,a unele aparente : 0 dadire'. In a lara b1Jltii transparente, blccul, mare cam ctt vechea "Area a lui Noe"- vreo 15 km lungime - parea construit dintr-un material dur, opac ; era de culoare nea.gra. ~j FlU avea nlci un fel de ferestre.

Milsrespir.a adinc ~i - el, care vorbea 31tH de negraudtlocvent, atit de putin paletic! - adopta 0 pozitie solernna, eLI LIT! piclnr inain.1e .. Stind in aceasta pozltle caraghioasa, spuse pe un ton umflat ~i teaf:ral:

- Sesarn, deschlde-te t

Apud apoi rnina lui. Pit ~i II tnase inditrat, in vreme ce un illlre!! zid alimenseidiidiri negre se dii,dea in jos.

- Sa TlU te mire tonu] oratoric pe care am verbit, spuse M.ils, kagindu-l pe Pit dUlla el in cladire, Transmtterea cemenztlor prin cuvlnte articulate e LIn lucru relatlv prea slmplut ell. sa. urrnarirn ma~ lndeaproape inHexiunile gindirii, am Hicut un dispozitiv care nu se deschids dectt clnd iivO'rbe~ti puternic, cu nadejde, ca 1n hasmu] despre Sesarn, Numal di I1U pres am talent :103 treaba asta ~i, mi s-a Intlmptat uneorl sa riI.gU$e:>e tot vorbind afurisitulul a:s:m de perete,

Mergeau prfntre oamen] care racneau san sopteau dnlos adreslndu-se unor mn~inlhii- pltice asezate in fat ... lor ..

- E calea cea mal primitiva, cementa Mils, ,i nu cred sa dea roade r de III s!.Icnete tarl, racntte, ~j de la vcrbe artlcelate xourplet, masina e deprinsii sa. asculte treptat de comenzt rostite pe jumatate san soptlte, ca 0 tranaitle de la exprimareu sonora iI gindnlui Ia gin· direa fara sunet, Degeaba insa: cind dlspare sunetul, comanda nil se mai transmtte :

- E normal, observf Pit.

- TotUI pe Iume e normal, pilla ce stllnta descopcra excepjja,

raspuIIseMifs Sliparat, c1ipind iute din ochi, N-avem nici 0' incredere Irr vechlle scrleri desprc Ienomenele telepatice [af.achirli lndienl ~i despre alte Ienomcne asernanatoare. Unde ale creierulul existii insa, esta e sigur, poftim, uita-te ~i tu I

II tiri pe Pit pinii in drep,tul unel ma~jn] transparente, j[ vj171

capul inlr-un fet de easca Iii ii arli:ta un eeran pecare lncepuse r a slf trernure, ca niste pang-lid Iuate de vint, linti rosll, verzl, gatbene, - Poftim, astea-s gindurile tale retleetate electrunlc: descltreazli.-Ie data peji I Vezi, il!lensHatea se cunoaste Irnediat,

Ii prlnse milnile in nlste curele ~i Ii trase brusc 0 palma put~· nidi .. Pit "azu stele verzl, se zblitu Iurlos ca si loveasca indlirat, dar I\\its pardi nlcl nu observase,

- Uite, Pit.~ti Iurlos, vez] cum se agit5, llnllle alea? E clar ell al 0 furle de toata Irumusetea, lnteasltatea, adlca, se cunoaste, dar continutul glndurilor?

Liniile i~i lini~tiri jocul, Mils iI dez(ega dlstrat ~i il IUa de brat', contlnulndu-st drurnul de-a lungut marll galerf ;

- Se retleda caJilatea ginditH in eanutatea curentulul electronlc? SOIL! in afte cure nte P Avem zed de mil de date, dar seoundare, Vezl, asta-I : creierul e prea Iluid. prea schlmbacics, de la creier la creier nu putem f'i1ee leg.a~lIra. fiidl cuvlnte. M1i rog, un blii.at trumos ca tine poate sil. facit Illgatur.a de Iii ereler [a creier ~i fira cuvlrrte: te uiti adlnc in ochii unel Iernel, tti bolde~ti 0 data ochifll'rii a'lba~tri ~i gata - legiitum .s-a fa'Cut! Dar asta-t 0 legatura de senthnent, asta-l put1n, e un Heac . eu vreau sli.-i transmjj] 0 ecuafie mateln.atLcii ~i nu gi.ndul ca, aldorna stramosllor tin pitecantropi, ai vrea 5;-0 mu~ti de ceafa.

Urlt limbaj.! Mi se pare cii esti misngln, rise Pit, cam Includat.

- Nu sint rnisogln, slnt savant. N-arn uimlc contra aspectulul tau de arnorez, dar rna supar cind legiitufia de la creier la creier se face prin vorbe sau prtn prlvlrl, adica prin sim~ul va'zului sau poe nrice alta cale in care gindirea se transmltc prinlr-un vehicul cblsnuit.

~ Idealism! spuse Pit: vrel gindirea fadl materia care gin-de~te.

- Ei, ~I ttl, desteptule 1. Oamenll din 'fochime n-au pl!~llt Iolosi destul de bine enetgia atomica altta vreme cit trebuiau s-o transrnfta printr-un inlerrnediar - .apii inclflzi.ti, aburt san mal stlu eu ce : avioanele n-au lost evloane attta vreme cit motorul lor SI! Iolosea deintermediul elicel, Dar ctnd euergla atumicll a: aclt;-n.at direct asupra maslnilor, clnd rnotorul de avion ,a actionat dlr ect, lara ellce, prin reactle.; mli-n!elegi, ell vreau gindire cornunicala f.ihii intermedlar, tarAi elice, ci direct, 'gindj,re cu reactie, e'Glnunj,cati de zece orl ma.i lute, Zid cii. dispare materia? Fleacuri l Dar ce : la avioanele cu reactle a disparut motorul? Dlspare doar mljlocltorul numlt sunet, dispare "elicea." artlcularil sonore 3 vorbelor. Leg,atura de 13 ereier la creier se face tot pe calc mater ialji, dar pe 0 cale specifica materiei cenusil : undele cerebrale,

Pit sari spertat 13 0 parte: in sp-atelle luitlknise clneva, Cind

\ 11;9-

\"" -

se inloarse v1izll un om tiuar care vorbea in tata Ilnui dlspezltiv acustie conectat 1a 0 u:sa ell arc r

- Sint gras! urla 'OO1ul. ~i usa se deschidea larg ; sint slab! - $1 u~a abia se intredeschidea; e curen!! - ~i usa lSeim;hideaflJte.

Mils 'OQ, SI! oprlse, ~i Pit fug~ £ttJVilI pa,~i Goa sa-l ajunga dhl urma, - Spui di vrei sa' ,gas.e~tI leg-1Ullra d'e La creier la creier, ~i toatli zlua aamenii a,tia tipa la masinl. De ce atlta rnecanlclsrn : 'intr~o parte calcu!e enorme, 'in alta jucll[ii de-astea naive, deee!

Mils lncepu sa ridli!

- Pili nu-ti spunearn : creieru] e prea flilld', e prea schimoacio.s ~i prea cnmplicat. Saporn.e~ti de la crelee ar tnsemna sa pomestl de la un lntreg unlvers, Trebule aid mal totH sensibmtatea precis delimitata $1 -indiferenfa unel ma~ini. In ciljpa dad omul dear va }findi: "Sesam, deschlde-te I", ~i: masina tI VII aseulta, el, hine, atuncl problema eommllcar'ii de Ia creler Ia creler va fi mult mal U~OT de rezolvut,

n lzbi pe Pit peste umih', ell tnatlijl\l.terea, ~i lflcheie fi[Qzotic: - Un singur cuvtnt nerostit I De-am p!ltea face rna!;ina sa aseulte de-un s'ingur euvtnt nerostit, lnmea er 11 a nnastraI Calea va fi deschisa spre momentul SUiITem ~ sa ginde,:;ti ceva, iar rnastnile sa lii execute. Cugetul ornenesc va descopet] o nOlla taina, un m,ijloc de a aetlona -Iii mal puternlc decitpina atune! asupra naturil. 7.000.000 de pO-Tti care apara tot tel III de taine ale legilor natorii. 7.000.000 de paTti se VOl' desehlde viJiind in tata cmio:zitaiU noastre t Formidabil! Vom smule:e 0 parte din vesnlcie !ii vemreallza aproape .01 (;_evisam. afara, desigur, de tnate do.rillj:ele (laS'tru~nlce care le val' tras.oi prin cap unor zapidti ce-er sa "ina dupa noi!

Pit incepu sa rida, cucerlt de dragostea pentru oarnenl ~i pentru ~tiinta care Hclrea sub euvlntele slohode ale agltatulul s~u insoptor. Jlintfeba :

- Nu e perleulos P o.acii gindu'l va fi urmat Imediat de fapta. 'Ill! se va speria ereierul de propriile sale ginduri?

Mil's se epri brusc, se ralsuci Inspre el ~ 'ii puse rniinile pe urnerl ':

- Am tneredere in crelerul emulul ... ~ putea s1i.,ti spun cii prin undele cerebrate vom cucerl ealea spre soml1 .• spre calm, spre deplinoll stiipiflire. de sine, ca, 0 data ell tormidabila putere a ereterulut, va ereste ~i raspunderea lui. .. Dar 'p-rincipaIul este asta i am incredere in ereierul OO1ulu1, chiar ,i in cretettll tau ?:liootic!

Ii deteu'I1 ghiont ~i tremura lute din pleoape ] frecvent,a mare a ticului arata c1 e emotional:

- Sin tern niste nebuni, 9pllse el •. Eu, ca savant de tip cleva rnai vcelll, trehl:lie sal.am ceWl de nebun in ,mine. Blilete" am nev!>il!; d,1!;

~o

materia de sub teasta ta - ;il 11 batu user cu pumnu] in frunte, Materia ta cerebrala e de. calltata veche, e dormitit, undele tale de in lensltate danseaza 5tra~Llk. e~ti sol de pe vrernuri - de-acum 30.0CO de ani. Poate eli ind ratul fruntil tale presarate ell cirllontt blonzi, de amorez ratat, se va deschide nu 0 inima de {emeie, cl eeva mu.1t m.ai mlnunat.

Incepu sa rida amuzat depropriul siIIu gind ~i reluar -lnfat-a I1lateriei cerebrale de sub drliontii tai blol1zi se va deschide nu 0 EnEma. de femeie - fleae I -, ci primul zayor adevara1 din lume.

Se deplirta ell un pas de Pit, sa vada electu] cuvlntelor sale, apoi ii lua capul in milni st H eobort putin - era nltel rnal scund declt Pit, desl statura acestuia parea destu! de modesta in faja oamenilor din anul 41.042 -, i~i puse gur-a in dreptul ureehil tiniirwui ~H soptl :

- Prlmul zavor actionat nu de deget, uu de cuvinte, ci vrln Iorja gindirii. Dispozitivul e pregatit: nu Iipseste decit caput ta.u b.end,

Ii mal didlt 0 lovitUfa 1n, spate ~I spuse I

- ~1i tlnar,visez:i lublre, dar asculta nid lll! mine ~ daca tu vel' fi ptlmul deschlzator de zll.voare, aproape doulil trtlloane de femei Sf! vnr da ifl vint dupa huellsoarete tale.

Pit ar ti vnrt sa. protesteze, sa spuna d doreste in prlmul rind sa cucereasca culmlle stilntel, eli nu-l un "amorez", dar savantul nu-i dadu limp: chicotlnd ~i olipind mereu din oebi, Il tlri iute intr-o sala complet albastra, pustie, in mljlocul clireia se gasea eel mal cludat in:;trument pe care Pjt J1 vazuse vreOOatlt.

21

CAPITOLUL XVII

Nu vom deserle aceastli ma~ina., cild am avea nevoie de clteva zeci de' pagini;' e destu] saspunem ell urtast resnnatorl acusticl,

creiere electronice de marimea unui elelant se tnstrau Intercalate ell tot ielul de cadrane ; la mijlecul giganticulul aparat se ana un cere mare de stkla, iar in spatele cerculul se vedea 0 u~a simpla, prevazuta eu un zavor rudimentar ca pe vremuri, de care atlrna un fir electric.

- Asculta, nu cumva te-al Iiudat? se adresa Mils lui Pit. Pericolul e mortal - te-am avertlzat, E~ti gala sa te joci cu moertea s - Am spus-o 0 data ~i nu mal repel

- Dar bidl ti-e ~ Nu, nu I Nu-mj raspunde incli. Mai Inti! vreau

ia ~tii ea Irlca ta ml-e la fe] de necesara ca .~i, inteHgenta.

Pj~ f1 se, bjruii:

- Recunosc: mi-e ~i fri<:a.

- Perfect! Da-mi voie I

Cu un gest rapid, Mils, ii lua revolverul luminescent ~i-l dezbradi de unde. Apoi, in vreme ce trebalula la nlste cadrane, ij eJlplica. distrat pardi:

- Stl], undele iti plistreaza aerul: te protejeaza de tnec, Am nevoie de tine gol: numai asa te pc]l ineca,

Vertiginos, ntste ziduri plastice coborirli, inchizindu-Ipe Pit, singUT, lntr-un fel de cutie errnetlcli ~i transpnrenta.

Atunci Mils se Intcarse brusc, eu ochi tremuratorl in care !idrea parca demenja, ~j striga infrieo~atoT:

- Uita-te la zavorul acela de sus! Nurnal el poate sa deschida capacul de sus ~i sa Ie lase sa respiri ! Alfie! te ineci !

Din toate piirtUe, apa incepu sa inunde cutia care-l inchidea pe Pit.

- Nu conteazii strigii.lele, urla Mils, eli ele stnt purtatoare de sunet I Nu conteaza Mfai]e inimii tale t Nimie nu conteaza afadi de crelerul tilu 1 Numal el te poate scapa l Girideste-te eli zavorul trebuie sa se deschidil, gindeste-te am de tare, inctt sii-J deschtzi. Vorbe~te-i in ~lnd zlivorul.ui, convlnge-I ! Altfel mori I

lnconjur at de apli pina Ia piept, Pit. cu inima batinda, gindea: - Se preface! De aceea t1pa a1H de teribil; vrea sa-mi dea sentimentul primejdie], sa-mi struneasca gindirea!

Ii era totust trtca, mai ales clod se vizu nevoit sa innate pe lac - .,sa bat a apa" - ell sa se pcata men tine la supTafafa, Mai avea deasupra capului jumatate de ruetru liber - apoi capacul,

- Zavor, deschide-te ! gindi Pit lnlrlgurat,

Apa cresctnda de sub el il ridicii pinii sbntl cum crestetul i se loveste de capacul cutlei. Zavar" deschlde-te l gindea mereu, zavor, deschlde-te I Fiku pluta pe spate, ca sa vie cu rata in sus, sa protite -ziivor, deschlde-te ] - de ultlmi] centtmetrt de aer, sa respire, ... Mi lnabus, zavor, deschlde-te I Deschlde-te l Miler I Lu, nu vreau s'a mor I Lu, lila iubesti '] Lu, Lu, zavorul, z1ivorul, incepura sa-l [oace cere uri ro~ii lnaintea ochllor, deschise gura si S'trige zavar, deschide-te ! dar apa'ii patrunse In gitJej. Mils, d eschi de, nu-ti- dai seama ea mOT J se rasuci sil-i fadi semn lui Mils, dar acesta disparuse, i~j defe seama cii-~i pierde cunostmta, deschide-te! Deschide-te I Zlivorul. LuI ~i inainte de a-si da ochii peste cap viizu cum zavorul, parca ac[ionat de-o mina nevazuta, sare deoparte, mai gindi: "viotorie I Vic.torte J" ~i nu rnai stiu nimic.

- Ce vlctorte ) Fleac J bombanea suparat MUs, readucindu-l 13 vtata, Tot spunea] prin lestn "victorie" ~i ia!!' ."victorie". Da' grabit mal e~ti,n-am ce zice I

22

PIt respirii adlnc, eutremuratcr, ~l-I Inlrebli dezama.gitc

.,.

- Nu cumva al aejiertat tu asupra za.vorului?

_ E. nurrrai asta ar mai llpsl t se revolti Mils. Nu, frate, sa-tE [utre hine in cap: asta nu-l joacii, dad e sa te cureti, te curelt I Miza e prea mare ea sa rna [oc, asa ea nu pot interveni, stut obligat s.a-~i las ultimele J!induri, pina in clipa mortil. Pot eel mult 00. te reinviez de citeva orl, dar nlcl asta till merge la lntinlt, mal ales la un organismca al tau.

H dadu inaarat revolverul, sa se 1mbrace in eostumul de unde, ~i adauga CII un zlrnhet:

- E hine, Irate. e un succes, dar nu-l inca victoria. Daca era 51 mori - mureai. Da, Pit: gindul tau a descbls zavorul.

- Piii ce vrei mai mult?

Fiira sa-i ra.spundli .• Mils i1 duse in iata unul -ecran, vlr indu-I caput tntr-o casca ~i legtndu-l, Irnediat pe eeran incepura sa se lveasca Iinii colorate, jlldiu~e.

- Apa era ionizafa, e echlvalentul cli~tii asteia. Ziivorul nu se deschldea dectt atunci clnd undele electrice ale creierului tau capitau. intensitatea 0 sutli. Inchld zavorul ~i cobor acurn maria la 10 ...

,0 Unie atbastra dreapta, care nu-sl schimba forma, cobcrl pe ecr an pina apruape de Hnille [ucause reprezentind curentii cerebralt ai lui Pit.

- Poftim! repetam mica noastra experienta! ~i Mils, ell degetele lui clolanonse, ii dete lui Pit 0 loviturli in mijlocul nasului $1 sari lute deoparte,

Prinlacrimile care-l inundau ochit, Pit vazu cum liniile rosll, verzt ~i galbene sarlscrd. peste cea ~Ibastrii ~i clnd se uita la zavor il gasi deschis.

Intelegi? tntreba Mils dezlegindu·l,

E slmplu, zlmb;i Pit far.aplacere. zavoruJ s-a desehis din dod cauze : in primul rind, crelerul meu era totusl in legatura cu zavorul, o legli.tura fizidl, prin apa ionizata. Apoi lucru ~i malneplacut, putearn sa rna gindes.c la orice, ~i tot se deschldea, cu conditia ca Iutensitatea ginduril[!r sa fie destul de mare. Adicli. zlivotul depinde doar de intensltalea gindullli, nu~i de continutul lui: data m-as fl gindit eli vreau sa maninc 0 friptura, tot se deschidea, cu condltla sa gindesc lntens,

- Exact, zise Mils, ]asind cutla fransparenta sa dispara indlirat. in tavan, Trebuie decl sa ajungem cu vremea ca lavorul sa se deschidli aproape independent de Intensitatea nerveasa, dar sa depindll de ce anurne ginde~ti, sa nu se deschida declt clnd te ginde~ti la el, Aici e uevole de mUl11di ~i munca, ani tntregl,

-

23

CAPITOLUL XVIII

Dragul men Pit.

tn lumea ciudata in care ne allam, n-am putot sa injercg - printre arttea Iucrurl pe care nu pot sa Ie inteleg - Ilcacul lista : de ce, atune] cind uamenl] se pot vedea $1 i~i pot vorbi direct, pr ln ecranul televlsoarelor, de pe uplaneta pe alta, de ce totusl RIal prefera, macar din clnd in cind, sa se foloseasca de scrtsorl, asa cum lac eu acurn,

Se vede insa d omenlrea seamanl I:U unil blitrini d~ pe vechca noastra nava, care nu se indurau sa se desparta de nicl un oblect, orjclt de inutil ar fi fost el. Pi1streazi toate, numnl ci Ie schimba tunctta. Cind oamenii au descoperit vasele actionate de motor, au pastrat totust navlgatla cu ptnze, dar numal pentru sport; all des 0- perit mil ~i mii ile tipurl de vehicule, unelemai iutidecitlumina, ba pot sa ~j zbeare, ~i totu~i mal l.unb!iI. pe jos - din nevola de a-st intiiri organismul : de zed de mil de ani au spectaco!e televizate ~i totusl n-au renuntat Ia Iiteratura i clnd n-au mai crezut in numerosil zei a] grecilor ~i rnrnanllnr, i-an pastrat totusl, dar numai sub forma de eroi al basmeler, iar c1nd au liehldat, rizi'nct in hohote, ultima superstitle in legatura cu existenta dumnezeilor ~i a sftnttlor, l-au p:iistrat totusi ~i ii pastreaza sl a.zi ill icnane, atunci clnd sint frumoase, ca opere ale picturtl ~i sculptaril : pretextul mistic a dlsparut, dar urrnele lui triiesc in frumusetea imaginii create de mlna omului ; nu au mai avut nevole niei de Pamint pentru vtata de toate zilele, dar I-au piistrat sub fDrIDa schlmbata, ea pare de agrement Tu Iucrezt pentru descoperlrea vorbirii directe de Ia creler la creier, farii rostlrea de cuvinte, dar sint sigurlicil. ~i dadi vor izbindi, oamenit tot i~i vor vorbl cu glas tare mai depute, cine ~tle de ce,

Acum, scrlludu-tt, tnleleg de ce au pastrat ~i serlsortle. Inalnte Ie fcloseau atnncl ci:nd persnana care vorbeste nu se putea deplasa ea illsa~i in spatlu ~i tlmp: trimiteai sctisnarea in aU eras ca sa nu te mal dllplasezi tu in p£:T'Soaflii prin spatii, san scrlal ~i expedial opera in tlmp, ca sa, ajunga., dupii mil de ani. intr-o epoca in care persoa.na fa fizica muritaare nu poate ajunge. Aeum, clnd oamenil pot comunica prin televlziunea interplanetara, sertsnl l-au pastrat tatre altele ... intre altele, pentru cazurlle dod U-e greu sil. dai ochii cu persoana eareia II vorbestt,

Pit. s-a petrecut ceva care rn-a facut sa iQteleg c.a ai avut dreptate. Ctnd spune.ai eli IlU te lubesc, ma revoltam, dar pe urma, 0 intlmplare ciudatii m-a f~eut sa inteleg tot ce a fost il1tre !loi. 0 sit-fi pevestesc slncer cum s-au lAtirnplat lunurile,

24

Eram ell Malon'ia, profesoara mea, 1'1 cunostl, 1'1 femde CI'e II tiUmusete supe:rba, care ma inlhnidea2a lntetdeauna. Nu~ti mal spun cit de stinjenita rna slmtintre ace"ti \:oll'l~i spiritu;all, care rna turtescprtn cunostlntele 1'Dr. De la 0 vrerne, MalOliia efoarte desJmpreuaa co mine; saptamina trecuta, de pUdli, am fatuf (J ezcurale de II ~i sub ghefurHe artificlal plistrnte ale Polului Sud ;ea imivorbe~te mereu de tine ~i lml vorbeste tot mal des, eu a i1:lsisten!1i. pe care n-o pot intelege.

Jlclai intii am erezut di 0 face ell educatoare, wind, sa rna redea bacnrlflor dragostel. Dar' pune in asta 1'1 patima exagerata, chiar dnd sintaltii de fata, de pardi. nicl nu ~i-af da seama ca-i vorba de un IUCTLl Ioarte intim. Dliuniizi, de pilda" cind era Ols de fata, Malonia a, trlineanit, Intr-un lei pe care nu J-am mal pomenlt 13. oamenll anulu] 41.042, meren ~l mereu despre dragostea dintre mine ~i tlne, Asta, de~i i-am dat de llflteles ta asemenea exhihiti:i sentlnrentale nu-ml slnt placate, mal ales in prezenta unel te.rte persoane,

- StH, rni-a spus ea mai apoi, ar fi foarte bine pentru tine sa. pled pe planeta unde Iucreaza Pit. All' Ii mal bine penbu echlllbrul vostru sufletesc, mal ales a IJul. 'Slot ingrijor.ata pentrn el,

[·am raspunsImedlat :

- Nu·' con fun da pe Pit cu Tim. Nu uitadi Pit e un tip tare.

Acum el slmte ei. dragostea I-a.r molesl, Vrea mai 1nm sa se Inal]c Ia nivelul unlversului d.e astliii.

- Ti se pare. ml-a spus ea, ~i deodatli ochii albastrl l-au .!ltraluclt ca soarele vazut prln apele maTii. Uite, ernul eel mal tare pe cape J-am cunoscut vreodata - Ols al meu - a sutertt ingroiitor cind ne-arn desplirtit. Desl scum il lubesc din nnu, el nicl az] nu se mal lntoarce la mine: nu penteu eli n-ar vrea-o, dll.T pentruca .n·ar putea suporta luci 0 desplirtire. In privinf,a asta, 'I.! in conflict cu vremea lui; in ochii sai, fidelitatea 'v~nicii e singura masurli. potrivit!l pentru {} lubire mare. Uite, de asta secotesc ea e mai bine sa te duti dupa Pit. cit timp Oil e prea tlrziu .. Pe planeta unde luc.Feaza el acum se de£fli~oa'f,a nlste experlente care te-ar paslona: gindulfiirli exprimare sonora.

Subleetul rn-a tnteresat, intr-ad.eviir. ~i am tntrebat-o e

- Mereu aud de asia, dar nu inteleg bine: cum poateexisla gindut fllra vorbire? GindiHa elegata de Iirnba] ~I nu poate exista flira el, Chiar dud gindesc in sinea mea, tot in cuvinte gindese" Til, rind! ginde~ti singul'a, nu auz] '0 VOCe inauntnd 1iD, 0 voce care sealUana en a ta?

Malonia a dimas pe ginduri I) el'ipa - dar cred eli. se ginde.a Ia altceva, cite'Odatli observ la ea 0 dudata fuga a atenjle] """ ~i pc urma atnceput sili ridii. I

- Deslgur, ml-a raspuns ea, ~I ell, c'l1ld gindieSC, aud 0 voce ~J fred ea nimeni nu va putea schimba asta vreodata. Ce vor oamenit e nurna] sa se dispenseze de obllgatlvltatea vorbirU cu glas tare. Sa vorblrn, cind avem chef, direct de In creler la ereler, llira intermedlul gurii sau al ochilor,

Am rls stinjenita:

- Nu vad prea clar folosuf ..•

Folosul ll .cuno~lealTl narecum, de Ia tine, dar am ¥rut sa schirnb subiech,1 sentimental in Iavoarea unuia ~tHntifje. Ea mi-a rlispuns, dar in vorbele ei se auzea iara~i un sunet cludat, Mi-a spus, desigur, eli va cre~te viteza comunicarii intre oarneni, eli "votea" dinauntru vorbeste mai putln lnchegat ~i mutt mal repede ; ea se vat desccperi poate, prin undele gindlrii. viteze mutt mal Inalte decit eele de azl, acel "iute ca gindulv de care vorbise lnventatorul Pal.

La aceste cuvlnte, Malonia a Inceput sa tida, amuzata de pro' Ilrilleei antlcipatll, ~i, pe 0 voce mal cobortta, in care umorul se amesteca vizibH ell 0 stranle patima, ml- a spus :

- Paate vom ajungeastfel ca omul pe care-I Iubirn sa nu mal alba taine fatll de noi, Deslgur, dragostea trupeasca nu va putea fi inlocuita de cea mlntala,

Spunind acestea, invaluifii in razele el rosl], era ca 0 tortii care aide, ochii ei lmensl euprindeau un abis de arnetltoare Irumusets al patimllor inalte ale omului viitor. Mi. s-a parut a In[elege ea ea tine inca la Ols ... - ,,~jne" e desigur un euvtnt palld, $i rn-arn intrebat, umilli, dad! ell vol putea atinge vrcodata asernenea culmi. Mi s-a parut di vad culml pe Cafe sensibilltatea si intellgenta a ... d irnpreuna, ell flliclir! imense, luminlnd pro1.ilul tliios al muntilor tnconjuratort.

Malllnia~i-a revenit ~i a rts ~a.galnic:

- In orice caz, tu, Lu, un lucru sa retii: gindul fara vorblre sonora te-ar putea ajuta sa scurtezt drumul lntortocheat al actualelor tale relatll cu Pit.

Cam asa rni-a vorblt, ~i vorbele ei rn-au flicut sa rna slmt prost: nu spun eli ar fi vrut-o, dar imi amintea cil mintea mea e infll'rioara ~i eli abia prln gindul fliriivorbire vol reusl - poate t - sa rna inal] la nivelul unul creter rnatur, al omului de azi;: dar asta numai dupii zed de ani de exercittu, ceca ce la anil mel pujin] lnseamna eli abia

Ja batrtnete, Apol, or ice spunearn, ea aducea yorba des pre tine. te I

!auda in asa Iel Inctr am inceput sa banui ca a,re vreun scop a1 ei

clod vrea sa rna readuca la tine. ~i asta Ia oamenii atit de brutal

de slncerl al anulul 41.042 r

- Eu cred tli ar fi blne sa pled cit mal jute pe planeta Glnd.

Te previn : chiar acum, planeta se muta, S-a stabiltt ea locul ei e nep'lielnicpentru eercetari, in mornentul de fara,planeta. e legati'i

de Pamint ~i de alte mll de 'planete prlntr-un xurent gr,avita1ional, direct, care 0 aiuta sa se indepihfe:ze la 0 distoilntii tripla.

A ztmblt" ~i rni-a spus :

- Daeli nu pleci acum, pe ur'ma vei avea de st4"ii'biitut 0 distanfli. de trei ori mat mare. Chiar la vltezele noastre, asia eonteazli,

Am ,;zilucnit;

- Nu-ml pasa ell. slntern in legatura gravirafionnlii, nu-ml pas~ til se muia, ~i sil Jtii eli rna super! eu starulntele tale. Cind Pit, pe "Area lui: Noe", rni-a declara! dragostealui, in prima clipa am resplns-o ... lartii-mil, Pit, d scriu totut a~a de brutal, dar [rni vine gnu sa [i-o spun direct, prefer sa-Ii povestese ee l-am SIH.lS Maloniei. l-am SJ1US, asadar : atuncj, pe "An:li". l-am refuzat : voiam sa invaf, '~i rna revolta glndu'! ca slnt predesttnata dsiitoriei tu el sau ell Tim, sau cu altul, de pe navii. Cu un om "are .i~i va rostl declarajia de dragoste vorbindu-rm de nesrguranja vietHi poe racheta ~i de toate celelalte i TlU ~tit:l cum, dar toate aceste imprejurari f.icl!au ca declaratia de dragoste sii-mi apara ca un Ielne protocol plicticos, statornlcit din most-strarnost, Miij revnlta ~i necunoscutul 1(1 care pluteam - drurnul nestgur ~i primejdios 011 nave] -" dar ,I lipsa de necunnscut tn ce prive~te viata sufleteasca. Eu a~ Ii vrut tocmaicontrar.ird: 0' viata cunoscute dinainte, stahllii ~i sigura, in ceea cep'rjve~te cnnditifle exterioare, dar plina de necunoscuj §i de vraja in privinta adincimilor sufletqti ale omului Iubit, Pit iml parea prea standardizat - nu ml-am dat totusl seama de asta pentru rn 0[11 ent, dar imi dau seama acum, lnteligcnt, frumos, vlnjos, un caracter admirabil, - toate aceste calita1'i erau Ia Iocul lor, dar Iipsea marea sfidare pe care dragustea, pare-mi-se, 0 aruncji tuturor \lrajma~iilllr din viata, mortll, nepotrlviriler dintre un Dill ~i altul, vijtorulul. Cred eli. iII fiecare iubhe mare trebuie sa existe 0' pidltura de imposibil; aculo unde totul e pesihi! dlaaints IlU rnai e posibila dragostea mare. In vrernurile crunts ate sarikiei, asuprirfi ~iignorantei" oamenh au indriigit dragostea ~i pentru ca. ea - rnacar in povestiri - stida irnposfbilul, i~i blitea joe de inegalltatea sociala H de toate cele O'l"indu'ite; iubirea rnl SIl 'pare legatura dintre om ~I tot eeea ce nu poate el inca. sa facit, rni se pare una dlntre ineercarile cele mal ind.rliznete ale omulul de a-si folosi instlnctele tocmai pentru a sciipa de llmltarea deindivid unic fi egoist, contoplndu-se cu altul, Ml'l revolta I} dragoste care 1mi parea hatatolita ~i netezita parea lnalnte de a mafi nascut, 0' lubire pentru care n-aveam decit sa intind mlna ell 5-0 culeg.

~i am lntins totusi milia - 0 clipit numal - pentru ea p'a1rul zbllirlit al lul Plt era frurnos, pentru eli uchil lui albastr] 'Ii amestecu] silu de putere ~i - in fatam{!la - de sliibidune, destepta in mine strune prietene~~ ~i materne, lao1altli cu un lnceput de pasiune fizidi

expUu.bilii. la "tntu. mea, Da.rs-a produs clocnlrea CUI Iumea. voastra, aanulul 41.042, ,J luhlrea mea, pina atuncl numat pe [urnatate ,con-· sirn tita , a Iost intarlta de solldarttate, de dorinta de a-mi' ajuta tovarasul de nava ~i de lublre, Cuoit Pit, acrlndu-se, blestema triai mult lumea DOUa ~li~1 dorea mai puternlc un tare in care sa 'ttaim izolati, cu atrt se tntarea in mine nevola de sacrificlu, nevola de a-I iubi ca sa-I ajut, Deslgur, n-as H putut admite nici pentru el, nici pentru mine mila ~i sacrificlu] In aragoste: ~i de aceea am fa.tut un satriliciu ~i mal mare, aceta de a rna mint! pe mflle tnsumi ~i de II ma eouvinge di-I luhesc, Pit e iltsa croit din stoia rezistenUi. de navigator: II simjlt, ~i n-a vrut sa admita lI~a ceva, $i a avut dreptate,

Intr-o vreme, in lata lumll noi, 011 fost prea slab ~i prea rnizerabll 1;2 sa mal pot sa.-l iubesc ~i sa. uit ada vreodata , lar acum e peea tare ca sa aiba nevoie de sacriflciul ~i minclunila rnele, De aceea - l-am spus eu Malolliei - aluzhlatale des pre mutarea planetei lul Pit ~i indernnurile tale rna supara~i mil. mira. In. mine .• dupaepiso.dlll Pit, a lamas un marl! gol. In plus rna slmt jntlltio3faVD.uli. Nu-ti inteleg scopurile, Mil. tnflor de anll mei pulLni, de creleru] meu slab, de gindul eli. Inti ~~i. In!!i de pe nava. au il1ll:en;at sa ... 'sa .••

N-am rna! putut sa fermin. Clnd mi-am ridicat privlrile am vazut o culotula.lta Malonie. Acum IlU numai prinfmmusete ~i statura, dar 'Ji prln ceva riillntric, greu de redat in cuvinte, parea 0 femeie a anului 41.042. Avea ochii scaldatl in lacrimi ~i !IIi-a spus e

- Lu, m-al ajutat sa rna descoplioJ. Am vrut ,i am tQit vrut sa cred dl-l iubestl pe Pit. De ce? Acom ~tiu ~i de ce, dar fl'rder sa nu-tl spun" De minjlt, ca om al epocl] noastre, nu pot sa mint, dar' prefer sa. tac, Ai ceva impotrivii?

M-am innorat: vorbea to atrta patima, uU:lt curio:z:ltatea mea de feme!e a fast invinsa in. rata. tricii de a rascoliun vulcan am de ~uternh:. Poate I.otu,!j-i 0 vOi Intreha odata,

S-a indep;irl at tad. sa mai adauge Hili cl1v:i:nt~ ~i atune i Se-a lnttmplat Iaptul. M-a cuprins o violentll; senzatle deinilbu~iTe ~i mi..a detl:lInat In cap. putemlca, o voce blirbliteasca.vorbind trrtretalat, [) voce care nu 51l parea ca era a fa ~i nu era totu~i a ta, A strtgat numal citeva euviute : .Lu, nu vreau sa mer J Lu, rna iubesti r Lu, Lu, :tilvorul,.,", apol totul s-a stlns,

Cind MalonLa s-a Inters, in-a gas1t 1e~inata, I"eSpirltld inegaJ!. Mi-a povestit d repetam mereu clteva cuvlnte, GlHind, strigam intretii.iat: ,.Lu, rna iUb~ti r", apClj l"asFurui1.:am ulm ~i pu1.i!1'nic: "Nu, nu stlu de oe, dar nu I Sacces I'''. PI! masu:ra ce jmi recap'iitarn constilnja, ml-am adus aminte cil prin. leljin s.imtisem cum senzafia deiniib~ire II disparut ~i avearn imllresie;t eli. ill mementul acela tm ai 0 marc sa~ tisfa.cfie. Peate de aceea adiiugasem: "Succes!"

$i hlne am flieut. Sensul primei meJe frll~e ere(! eli I-IIi prlceput perfect din tat ce fi-am povestit pin.li aeum, Nu, Pit, nu stiu nici eu de ce nu te Iuhesc, dar nu I

Insa. te rog sa te ginde~ti mult ~l arline Ia cuvinlul pe care [l l-am adresat la urrna : ,.Succes I", Regret, dar intre nol totul e gata, A~ ji insa attt de minora ca 0' nQua perioada a Omenirll sa fie 'Iegatii. de numele tau I Draga Pit, iti repet:

Succes I

..,.. ......... _ .... ........

! M1NISTERUL INDUSTRIEI GRELE

i INTREPRINDEREA PENTRU COLECTAREA METALELOR

,

COMUNICAT

"

'i

!

{Coniinuare tn numiirul viitor J

Deseurl de cupru de la lei O,90-6,30/kg,

Deseurl de alama ~i tombac de la lei O,45-4,50jkg. Desenrl de bronz de la lei O,25-6,70{kg.

Deseurl de alpaca de la lei 2,25-5,90/kg"

Dejieuri de plumb de la lei 3,OO-S,OO/kg.

Deseurl de zinc de Ia lei ],90-2,30/kg.

De~euri de aluminiu de la lei O,50-1.S0{kg,

PLATA SE FACE LA PREDAltE LA ~

TOATE DEP~ZITEL .... ~~~~~~ ... ~~::"'J

SE ADUCE LA CUNO~TINTA GENERALA cA S-AU FIXAT PENTRU PREDA-· RILE DE DID;iEURI NEFEROASE. DE LA DATA DE 1 nnra 1958 URMATOARELE PRETURIr DUpA CALITATE ~I SORT:

!

I

29

I 1- ~
I • I
.J ICI ICIi I,
f I I. :.
5 Ie r. Ie
6 I. I.
f .. • •
B I. I. •
g Ie Ie
., Ie I. •
II •• e
12 Ii:! '. 18 ,.
V' IfI •
~- Ie ..
(j .... 10 ... ORIZONTAL; 1 - Curenti electrici de lnaUii. frecuenja care slnt iransjormaii de aparale spectate in asci/alii acustice ; 2 - 0 cantitate de lichid supusti aciiunli ultrasunetelor produse de nibratori ; 3 - Riu. in R.P.R. - Verbal disirugerii microbilor in lichidele puternic ultrasa nate ; 4 - Parte componentd a unei sirene uitrasonice - Asadaria ~tiitllifica a inglnerilor ~l tehnicienilor - Biiuturii care se .. lmbiitrlneste" sub acliunea ultrasuneielor ; 5 - Cram - Gtnduri - l)imb,,lul telurului - Este spa/aUi ill rezeruoare speciale sub actiunea ultrasunetelor produse de un. vibrator magnetostrictio ; 6 - Matnifer tibetan - Bale in aur I - I se uplica dejectoscopia uttrasonica, ell. [r ecvente intre 500.00() ~l 5.000.000 hert! .. 7- Plania glorioasa I - Posesiu- A suride ; 8 - ... de Barbu - 0 pelerinil lunga. - Literachirillcii ; 9 - Film realieat in studio - Diltong - Astringe: 10 - Acest - Primejdie - " .•. electricilatea" [enomen jizic care stii la baza uibratoriior moderni oentru producerea ulirasunetelor ; 1 J - Pantalon - Adera usor La aluminiu daca interoin ultrasunetele - Se aprinde imedlat dacii a asezi deasupra unei sirene ultrasonice ; 12 - Fir de arzealii. - Mere - Pronume - Model; 13 - Instiiulii de culturaiizare - Comune teleuizoarelor si cinemnlogralelor - Pronume ; 14 - Metal care este lipit de uti ciocan eu a.jutorul ultrasuneielor - Element din dejinitia [recoeniei ; 15 - De exemplu, daltii peniru giiurirea cu ultrasunete a materialelor ~ 0 as-

cilaiie ,pc secunda, .

aQ

VERTICAL: I - Vibratii elecirice sau acustice ; 2 - $tUlI/a care se ocupa cu studierea legilor ultrasunetelor ; 3 - Nu aceasta - "Crista/ de stlncii: ill care se produc oscilaiii mecanice de [recoenia tensiunii etectrice uplicaie - EJe11l~JJt dill compunerea unui uibratar magnetostrictio care produce ultrasunete ill lichide ; 4 - Locatenent - Simbolul titanului - Tipar ; 5 - Lampii de radio dintr-un. generator sitnplu de ultrasunete, cu vibrator piezoelectric - Culoare - A se murdiiri (Ir.); 6 - Dumneaei - Maladie uindecabilii prin tratament cu ultrtisunete - Alifie .. 7- Republicii 'Sooietica \Socialistii - Tara tIl Orieniut Apropto; - Aparat special pentru producerea in aer a ultrasunetetor cu put ere de pinii fa ciiiua zed de kilow~li; 8 - Insemnare - Ritm - Stombii : 9 - Premergiitoare opera[iilor - Culoare In zugriiueli; 10 - Iuiensiiaie a ultrasunetelor - Ciima.~a - Extrema cuuiniului ,,{oarie"! /1 - It/it - Milimetru - Posezi - Prefix; 12 ~ Undi; pe suprafala apei - Fizician rus care a realizat un radiometru peulru ulirasunete - Elena f. Radu ; 13 - Aparui; - Folosit la maximum - MUl1te I 14 - Acolo se aplicii de[ertoscopia ultrasonicii - Unul din cei palm [rat! anuali I /5 - Cercetore amiinuruiu: - Mediu if I care aciioneazii impulsurile SOlldorului ultrasonic,

~--+ .. --..-;

'~ONSTANTA

~ Sedlul Central Sir. I. V. Stalin 136

~

311

.." ----_,..._"...."":""'--=- ... -.-"F----7"_-'- ... ----.-~

s. R~ s. c.

. FILlAU BUCUREUI

nmzEUL RHme aL CfnTlUIlUi DE ,1l11Cl1mMI1l8E TflUtlCi At I1JJIlf5TERUtUllnnUSIRlflliREI!.f .

111 ClllilbDfar,aI:O:

IIIIffiIA ,TnnrA 51 TEtmlCQ camllrnl1. G:Il43EltESC U.1. m.

ORGANIZEAZA

!

"URI SIIIRJEI 81 TEHnl'CII"

lea Muzeul tehn,ic din Parcu'l HlibertatU", 10 ora 10 dimineala

lJllminici Uaugu1st

Ve Ia ZIDeu fa a.v[onu[ atomic

Radu Stniea - inginer §ef al C. D. T. :!

. Duminica Enargia, solara I

31 august Prof. un,i". ing. km, G~\lg\:u ••

Duminici 14 sept.,

Macanicll de-ll lungul veacurilor

Prof. I1njv.ing. Lazar Stoices6l.l

, Duminica.

Z8 sapt,

Concurs ~ nSa Cllnoa~tem Muzeul tahnic"

Conferinte.le yor fi i:nsolife de materiale' infumve, d\taii,~me, diapo'Zitive, hlme }mntitice ~i yizifarea muzeului

~f ' I-b - - . t ."

.J-lvm DI m racamln .el

Sediul Central:

Cd. Cl'iYileinr.9T

~[U[

clienmtut ssu at

cooperattoe! ! - Castum .. birbiteJH

- Taloa.e· II rachl;

- Bililons.ldlEl, c>"nadian.

" ~onleclluni "pori - Lenlarl" blirblil ..... cii

CENTRU DE LUX B-du! 1'1_ Bile.,cu nr. "l4

CENTRE DE CATEG_ I Sir. Mende!eav nr .. 11 Cal. G~lvillll nr. 46

C.1. Gri.,te I nr. 105 C.I Grl.'I .. i nr. 111

SIr. Eu;. Carada Or_ 9' Sir. $tirbal Vod~ nr. 48

SIr. 13 Oecembrle nr. 14 Sir. Papa T.lu nr. 78

Sir. Bu.e~li nr :20

B-dul Dlnlcu Gale ... u nr. 9

9" -\,4:;