p ARADO~J\:LA:

A'iEN'tllRA

*** .*

ION MiNZATU

PARADOXALA AVENTURA.

* '* ••

Colecfia HPovesfi,ri ~tii!'tifico·fant,as'iee" 9.3

~"""D-r-a-gl'----'--

$ cit itod,

,

Va Tugiim so ne scrieti impresiile # obserualiile duo criiice

cu prwir e La acest roman ~{ 10 oreeent ar ea lUI gTo/icd. .

.. ~dres'a no. astro.- ~s.te: CO.lee1ia :,PoveStiri ~tii~lifieo-!a~~as- i

tic« a reotstet .,Stun/a ~, tennica", Coso Scinieii, Pio;«

I, V. 'Stalin nr. J. raionut I. \I. Stalin. Bucuresti,

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~-~

Coperta desen: D. IONESCU

MANUSCRISELE NEPUBUCA TE NU SE INAPOIAZA

MANUSCRISELE NEDACTILOGRAFIATE . NU SE IAU IN CONSIDERATIE

"

Rezumatul capltolelor precedente

In. anul 3035 al erei noastre, din cosmos oslo pescuiia a epavtJ.

Cerea/ariIe lnlreprinse de proiesorul Herescu it colaboratorli sal due La uimitoarea concluzie cil epaua a fast ctruioa etaiui final al unet astronaue pa.minterte, care trebuie sit Ii naufragiot cu secole in urma.

, In. epaaa se descoperii [urnalui de bora al ziaristului Bob King-..

stone, care, spre nennrocu! lui, se atla. tn astronaod tocmai ctnd aceasta si-a lncepui dramaitca-i cald/orie prin. cosmos.

Tn [urnal Sf! poueslesc multe lucrurl s.urpriflzatoare. Aoenturiie prin. care trece astronaoa lUi Arthur Nielsen, # 0' data cu ea # ziarisiul Bob" sint dintre cele mat zguduitoare.

Dar, dintr» toate, cea mat teribilli este goana neound a as/ronaoei, cind aceasia este urmiirita de 0 tor pi/a aduciiioare de moarte. Astranava flU se mai poate salva dectt marlndu-~i oiieza pina aproape de uiteza luminii, ctnd torpila poate fi in cele din urma distrusii. Dar Arthur si Giulio, Ijefil astronauei, triiiesc clipele cele mal grele din Via/a lor, ciici oiieza cu care asironaoa ajunge sa zboare acum te rastoama toate planurile. Electut oitezelor [oarte mart influenieaza din plin. *i oiata cauuortlor de pe astronaoii.

lit afara de ziaristul Bob (care habar n-are de cele petrecute) •. ceiialli membri ai echipajutut acceplii ell greu sa nu se mal Intoared pe Pilmint, ci sa-~i continue aoenturoasa lor cr'i.lifff)rie, zhurtnrt ctt oiteza aceea uluiioare.

In cele din urma, Giuliose hotardljte sa-! punc: $1 pe pr.etenu; sau, Bob" la curent Cil tot ee s-a !nttmplat. Luerul .I1U e de lac usor eu atit mai mult cu eli Bob trebuie luat pe ocolite $1 [acut sa tnte. [eaga pe deplin sensul celor tnttmplate.

Gluiio fi explicii cn cele din urmii It}; R,..,/, ,[1'

3

-- N-al grE!~it. Acum "\Ioi apJsa butonuT cafe va comanda dleTl'dafului sa. ne indice data exacta pe care un om ar citi-o in clipa 1t51a pe Piimint.

Pe ecran aparu e noua data. - Citeste, Bob I

- 29 octcmbrle 2009, orele 121 stlabis! ztarlstul. Ce ? .. Astea sint

scamatoril I'... Dear n-au trecut pe Piimint 21 de an! de cind am pl,ecat!

Asistentu.t se uitii 0 clipa la el cornpatlrntiore

- Au [recut, dragu] meu prleten ] Tare mult regret, dar nu e

vlna noastra !

- Ei, halde, sa tim seriosi ! Cine te po ate crede ?

- Sintern ell tetil siliti s-o credem !

- SHnte Bavon ~ Vi'ld c1l nu gLumli:'~ti de lee, Dar cum e poslbil?

- A existat 0 plisIlre calie a !ermecat astr onava I

- 0 pas are ?l .

~ Da, Bob. Am ~i vorbit despre ea. 0 cbearna "vifez.a" I' - Vitaa (I Dumnezeule r Stntem chiar alit de blilr1ni?

Sari din rototiu ~i zarind 0 oglinda in aproplerea teleseoapelor se aprople In gr.ab§ sa.~j priveasce, in ea chipul.

- Giulio I striga I'll. Tu ma.vezl rnai batrin ? Eu nu rna vad,

- Nit:l en I dispunse asistentui oarecurn lnveselit. Dupa cum 11id

tu rru rna vezl pc mine tmbiitrinit eu 21 de ani. Ar trebut sa arilt ca unu! de 48 daanl. Or, nu prea se pare di an! virMa asta.

- Asculta, Glulio, ealendarul tarr spune adevsrul > Inheba Bob neinere2;.Bior. Oamenii de pe Piirnfnt au serbat Intr-adevar Irnplinirua anului 2000?

- Au serbat p frnpHnltea anulu! 2009 I .rlispr,m.se asistentul hoU6t.

- .Mii ingmze~ti I In vrerne ee Doi abia am vletult PI' astronavii ceva rna] mult de un an" PI' Pii:mint S-8U scurs peste 21 de ani P Fantastic I

- De ee fantastic, Bob?

- Cum de ce? f:e VOID mal gasl noi PI' Pamtnt elnd ne vom in~

tcarce z Unde ne vor fi eunoscutll j

- Problema e d'aca 0 sa ne mal 1ntoarcem 11'

- Alta Ileum I Cum vorbestl asa ? DOBr nu vezl di 0 sa murirn

aid, III beana ash infioriltoare 1 Nici morrnlnt sa n-avern P Sii ne LnghWi neantul acesta ingrozitQf? Nu vreau I E un cosrnar tot ceml" spui J

Ziarlstul 1~i se-ulura caput, voind pares sa alunge un visurtt, Dar Giulio nu-l slabi:

- Tu nu vrel, draga BaIT_ Allli tnsa au hotarit cnntrarlul, Yom ImIne in prineipiu aiel ~i vorn merge cit ne VOl' trne puterile $i viata I

- Slinte Bavon Igemu de asta data ztartstul coplestt. Viata mea "S-3 dus I... Pentru ca sa objin niste blestemats de Tnlcrmajli I ! ar acurn sa Iiu sortit unei mor]i sin istre, departe de Parnint si intr-un gal larii nurne I ... De ee, Giu!io? Spune. de ce ?

- Draga Bob, raspunse asistcntul apropiindu-se de ztarlst, Nu trebufe sa iei totul in tragic_ Speran]a ridicii pe OlD sl-l [ace mal pufernie. Soar pufea ell. pr intr-o rntnune, adidi printr.un exceptional eoncwrs de im~rejutari. &3 mai ajungem cindva din DOll pe Pamint.. .. Haide, sus Iruniea I

Pe zlarla], sventure tragldi prin care trecnse astrenava il z,gLldui adlnc, Intr-urt trrslu, se tntoarse spre Glulio cu fatal mal senini I,

- Oacii asta-i s\tuaiia, a-am ee face, La urma urmai, tmi dau, aearna eli e nalv sa de:znadiijduiesc. Adevar-ule ca n-arn tasat pe nlmenl seump aeolo, pe Parntn], De altlel, de Ia 0 vreme, am tnceput sa il1dr1igesc attt de mult aceasta astronavacfnctt am ajuns . s-o consider ceva Ura de care viala mea ar fi ramas inccmpleta, De paml.(Jt imi pare riiu di t.am pierdut, Nu rna sirnteam rau nie! acolo. Dar' nlclodata n-as [j -ajuns sa inleJeg si sa [udec legite vietii asa cum am putut sa Iac aid, avind tn jurul meu numai spatiul nesnr~it. :)1 clte aven'turl Si Ienqmene adrntrabile 1

- Bob I stri.ga asistentul bucuros, Esti eel mal sirnpatic astronsvigator'l Nicl nu mil asteplarn la asta I Vi no sa te tmbratisez r Esti .•• [orrnid ahil I

- De loc I ii Intoarse yorba Bob, tnvesellt aeum de-a binelea, Vlata astronavei rni-a dat un mare curs], dacil vrel, un curs] orb. Nu-rnl pasa de nimlc. In realitate, stnt lerlctt ca, eu, un prolan, sint prlntre oamenil care nu S-8U tnspalrntntat in lata eleetului vitezei asupra tirnpulut.

Zlaristul se opr] un moment, apol relua l

- Giulio, vreau sa temaiintrebceva.Vol~tiatidl!stronav!l.ar putea realiza viteze apropiats de viteza lurnlnii ?

- Nici rnacar a-am sperat vreodata I Totul s-a petrecut pe ne- -

asteptate, rata veta sl stlinja noastra. .

. Un [imp tacurii amirrdoi. Deodata Bob tntroo1i I

- Ati mal putea reven] la 'laches vite.zil?

- Chiar ~i revenim, Bob I Miine dimineati'i - adidi azi de dirnl-

neatii, eaci am trecut de miezul noptii - astronava vazbura din nOLI ell vitez a de ,150 ... 000 km/s.

Tjicerea se llisa ianl:,;i tntre el, Intr-un tirzht, aslstentul II auzi pe Bob spunlnd visator:

- Totul a Iest, asadar, ell' \;ii emtecul acelei piisari legend are i Entuztasmul ztaristulul sterse din min tea lui Giulio orice urmii de tristete. n privi pe Bob ell ochii plin] de rnultumlre,

Asfsterrtu] stmtea acurn 0 alecttune ~ rna] adinca pentru acest Bob, care aparuse pe astronava printr-o simplii lnttruplare.

Acesta 11 privi pe Giulio eu inle[egere:

- ~l cind magfndesc eil jed eram cortvins di v-atl imbolnavlt de cine :.;tie ee boalii grea I

A.sistentu\ ramase 0 clipil. pe ginduri. A.pOj i.~i ridic:li ochii spre

Bob si spuse l ~

- Sarmanul Karl I A trebuit sa lupte pe douii lronturt, Pe de 0 parte eu proprla-i team a de necunoscut, pe de alta eu slabtclunea Raymondei, A pllns Iemeia asta de crerleam eli osa-~i piarda mintlle. S-a consolat abia atunci ctnd j s-a prnmis eil ill cele din urmll il 'lam convinge pe profesor sa. renunje la continuarea dWitoriei ~isa ne irrtoarcem. Dar asta sa nu 1-0 spul lu] Arthur.

Dupa un timp se auzi iarii~i glasul lui Bob: - Ei, si Ileum uode ne aflam eu astronava l'

- Ah, am uitet 55-11 spun d pe astronava distantele slot ('xpri-

mate de obicei In alte 11 nitii ti dectt in kllemetri. Se loloseste anullumina, pre('l1m~i multiplii ~j submultiplii lui. Peate al auzit c:a un an-lumina este distarrta pe care 0 strabate 0 razi de [um:nii in decurs de un an parnintesc.

5

- oSl cit face asla tn kilometr~?

- Un llumiiJ: enorm I Sescrle cu unu ill fatli ~! vreo trei:spr~zece

Zf'fouri du p.li el. '

- SIlote Bavon I Si noi Ia citi ani-lumj,na. sintem ?

- Astihi dimlneata, III orele S, astronava 51! va alla 1a 13,,5 ani-

lU]l1inij de pamint. ~i acum sa mergem la culcare t Cred cii-i caw! 1 - Mi.e nu-rni pt~a vine sa dorm, dar am sa merg~i eu in eabina mea, peniru a trece 1n fruntea mei de juraa! pe care 0 voi tneepe az] data adevarata de pe pamtnt. Sa rni-o mal spui '0 datiL

Asistentul se fndreptii iara~i spre calendarul automat !ll-I puse in Iunctrune. Dupa ce citi data, 11 tncbise ~i reveni tn Iata lui Bob.

- Cit e ?intrebii scesta.

- Anul 2010, luna apri1ie, ziua 9. Asta, mndea astronava II rnai

zbur at un limp cu viteza aceea I.lria$ii.

23. S E S F A In MAo S TEA

- Giulio I, .. Hei, Giulio r... Nu fa scoli P

Asistentul, trezrt din sornn de chernarea venitii din diluzorul televizorulu] de legatura, s8.ri din pat ~i privt in juru] sau cu ochii cirplti de somn ; deslusi pe ecr an Figura lui Arthur.

~ Sint sur prins, Giulio J incepu prolesorul zlillbinrl. Asistentul,inca sub [rnperiul somnulul, abia t~i mj~ca buzsle

cu un ;

- Dece ?

- ~tii crt e ceasul ?

De astii data se dezmeticl de-a .blnelea, Prtvi spre ceasul cabinet.

NU-i venea sa creada. Trecuse -de 8. Arthur H urrnar ea prin tere-· vizor toate mi~drHe.

- Ei, ai aflat cit e ceasul ? rnai intrebii profcsorul rfzlnd.

Tfniirul astronaut rtu mar a~teptil ViCO altilinvitatie. Raspunse tn graM:

- Mil sp.il! pe ochi, rmi pun hainele ~i slnt indata in cabin a I

- Nu te grabi prea -tare, Nu nita sa lei ceva si hi gura, poate ti-e

Ioame. Sli~tii ca am Inceput ocolul stelei.i,

Am sl ajuns.? Intreba Giu\io tntorctndu.se mlr at spre televizor, Cu blne ~r la tirup l raspunse Arthur satistacut.

""

In cabina de observaj:ii S€ giiseau acum toti eej sase astrnnauti.

Ziar istul inca nu ;;tia de 'ce 11 chemaserf ~-i PI' el, Deod ata, vocea prctescrulut raslln.a cu putere :

- Giulio, pr eia comanda 1 Sa ne, apropiem mai mutt de aslrul Asisterrtul ie~l', iar Arthur 51' intaarse spre Bob:

- Biinuic,?ti de ce ne-am adunat din nou aid?

- Habar n· am. Am fast surprins de invitatia lui Karl. Tocmai

imi scriarn cea rna] Interes anta parte din jurnal.

- Sii ntHi para rau. 0 sa ai acum ocazfa sa vezi lucruri$i mai interesan teo

Prolesorul apasii PI' un buton, $i obleaul exterior .91 asironavei alll.nedl la D parte, lasind dezveJit peretele transparent. Ziartstul nu rnaj privise de. mult in alara. Si de asia data, ochii sai Iura iascinati de infrlc:~atoarea irurnuseje a negrei imensitati presar ate ell astri luminosi. Privirile ii di.zura deodata pe 0 stea rnai aptopiata, ce-i paru exceptional de stralucttoare,

6

Pro.fesorul,vazfndu-I pe Bob trnpreslcnst, tJ fn'trebil': - Cumti se pare, d'raga prietene?

- E 0 priveltste splendfd.'l r Un foe maret tntr-o imensii mare' d.e

tntuneric r

Raymo-nde' ~i Cristina Sf t1neau strtnse una Hngaa!ta ~I pri'vea'J ih'fiorafe spectacolzrl cosmic, Dupiiun tlmp seauzi comanda prolesorului :

- Oppe~te, Glulio!

La putln tirnp dupa aceasta, astronava im:efa sa se mal aprDpie de stea, Aslrul r,amlneil· mereu 111 dreepta, in timp ce astronava, rntr-e goanii nebulla, :SOl;! invirteatn [urul IUl, la 0 distantii de peste 300 miliarde dekilometri.

- sm ce stea este t' .Intreb.ii Glullo, cafe Inirase in clipa aceea,

- De unde ai vrea sii ~tiu? raspunse zlarlstul rlztnd.

- De alriel, nid nu se prea veda de pe Pamint, continua aslstca.

tul. Ca sa ajungii d,e la el!~i ptnii Ja Parnln], lumlnii ii trebuie 13,,5 ani terestrl,

Bob prtvea nemiscat vap.aia aCeea eereasca, ce sernana en un foe

Icerlc lntr-o ncapte adlnd. Deodats lntrebli l

- Cum se nurnestc mtnuneaaceasta cosmica iI

- Este Iaimcasa stea Van Maanen I 11 inforruii aslstentul.

- Van Maanen I De ce ,j se spune a~a?

- Fiindcii eel care a descoperlt-o de pe Pamint purta acest nurne.

- Nu nita sa-i sput cum se nutnesc astiel de stele I Ii amlnt] lui

Giulio protesorul.

- Dal Am uitat sa-ti spun, drags Bah, cii stelele acesteacare, in cluda . miclrnil lor, stralUCe5caut de puternlc, poarta nurnele de "pitice albe".

- Nostirna denumire I fll.cu Bob amuzet, Dar de ce sttalucesc am de tare? Cind am privit Pamlntul prln telescop nu mt s-a parul ca ar avea str alucirea aceasta orbltoare,

- Intre Parntnt si steaua Van Maanen, raspunse A.rthur. existii 0' deosebire esenbala, Parntntul este un corp lurninat de Soare; neavind lumina proprie, in vreme ce steaua aceasta, E!a insa~i, emit~ lumina.

- In plus, ea este una dintrecele mal interesants I acti'iugii

aslstentul,

- Prin ce anume este ea atlt de interesantii?

- Prtn structure ei atomica.

- Ciudat, (aeu gray Bob, de pares ar Ii tnteles ceva.

- Ai priceput'? il iscodl prolesorul.

- Nimic I marturisi rapid ziaristul,

- Cred tns8. ca ~tii acest lucru i in unlvers, corpur ile in stare

normalii sint formate din atorni. Un atom are un nucleu central ~i un nor de electron; spre perlterie. Steaua Van Maanen tnsa - ca ~i alte pitke albe - face exceptie de la regula asta.

- Cum, ea nu-l fermata din atornt ? intrebii surprlns Bob,

- Intr-cu fel este, Dar ai putinli rabdare, lntre densitatea unui

corpsl constitutia lul-atornicri existil a legatura strinsa. Cu cit atomli unel substanje stat mal aproplatl unii de aljii, cu atlt densitatea acestcla este mal mate. Da.c:ii electronii atomllor diu aceasUi substanta lipsesc, atune! ramlu numal nucleele atornlce Iormate din protoni ~i neutront, Ramase singure, nucleele se pot apropia enorrn de rnult, ~i atunc.i densttatea snbstantel respective cresie, puttnd atitlge ciire

11

uriase. Steaua Van Maanen este fornutii, in cea JTIlIi mare parte, nurnaj din nuclee atcmice de htdrogen, calclu ~i alte elernente chirnice, Din causa constitutiei sale, un degetar de substanja din steaua Van MIHmen ar dntari pe Piim~l1t nu mal putifl deW tone I

~ 10 tone! exclama Bob uluit, Un simplu degetar 'I? Cum e posihil ?

- Foarte blne 1 Dad! am putea asez a tntr-un degetar numa'i nuclee atomice, lipite strins unele de altele, at unci degetarul ar cintihi ceva mat rnult de 100.000 de tone 1

- Shute Bavon 1 100.000 de tone, un tlegetar de rnaterie nudeara 1'1 Dar atunci de ce nu este tot am de densa ~[ materia din steaua Van Maanen?

- Fiindca nucleele atomice, din cauza uner forte de respingere ce se nasc rotre ele, IlU se pot apropla orictt de mult une!e de altelc, ci pastreaza intre ell'. 0 anurnita distsnta, un gol, dadi vrei, De aceea, densitatea e mai mica decit. cea lirnita. Si sa stii cii cca mat mate parte a malerie] din univers se giise~te in aeeasta stare simpla la mare temperatura ~i pr esiune,

- Nu putem sii TIe apropiern mai rnult de stea? mai intr'ebiiziaristul.

- Ar Ii riscant I raspunse profesorul, La supr alata stele! am da de a temperaturii de auroape 7.00011 Celsius: 0 temperatura rnai mare declt aceea de la supr afata Soarelui nostru, Astronava s-ar vol attllza intr-o eJtpitii I'

~ Dar cum se Dilate temperatura asta enorrna ? relua Bob.

~ Esti cam tn verva en iDtreb~ri!e, draR"ii Bob 1 lntervent asistentul. Lalel ca in alte astre, in corpul stelei Van Maanen se petrec H~a>;:tii nucleate care produc 0 c1ildll.ra uriasa. De aceea e attt de ridicata temperatura de la supr afata sa. Ga sii-ti dau Q imaR"ine apropiat1i, as putea asernul stclcle cu niste gigantic!' reactoare nucleare.

ell riibdare, prolesorul lua din nou cnvintul pentru a largi cunostinjele proaspatului lor student In astrcltzica :

~ Ora.gil. Bob, ~tii Bellm destule despre aceasta stea pe care 0 adrnira uneori prin telescoape ~i pamlntenii. Nu de rnult, daca ne relerim la tirnpul noslru propriu, astronava a sulerit 0 grea pierdere in rnomentul in care tncercarn sa scapam de flux-ul ace!a grozav de raze cosmice. Iti amintesti : pierderea etajului iinal. Pare-sa ca atune] Cristina ti-a spus, prirnre aitete, ce fenomen ceresc 5-11 pe:trccllt pen\ru a da na~tere acelui nux udgator. Cred ca. n-ai uitat..:

Bob incerca Sa-lii aduca arninte, Viiztnd ca nu reuseste, ridicit din urneri ~! spusc :

~ Nu-mi pot arrrinti, ~tii dam' eli nu rna pricep '!

- Am sii-ti spun eu, Cristina tl-a vorbit despre exploz ia unei

stele., .

~ .All I Mi-am adus aminte, sliri Bob tnsuHept. Fenomenul se nurnea nnva, Cristina Irni spunea diapar earn 30. pc an.

- Exact 1 SpUSe' Arthur rizind" Cu mid stlmulcnte ai Q memorte buna, de adevar at reporter I

Bob nu lua in seama laudcle profesorului ~i ad.tiugJl :

- Ce legatu'1'3 exist1i ins-a irrtre steaua Van Maanen, in [urul cal'cia De lllVl11im acum, ~i 0 nova?

Asistentul 51'. uita Ia Artbur, care li flieu eu ochiul :

~ Uite, Bob, z-jse Giulio. Aiel e aieL Ne-arn propus sa verificam

fliljte ~poteze ~tiiJ1tifice Iolosindu-ne de aceasta slea care se preteazil eel mai blne scopului urmar it.

- Sa va Iolnsit] de stea ? I exclarna uimit ziar lstul, Asta ce mal Insearnna P

- DIl. Tocmai de stea ne vorn [orosi! Filnd prima] papas cosmic pc care-l Iacern, am vrea sa-l folosim cum se cuvine, Iti spun pe scurl despr e ce-i verba, Ne-au mai ramas pe astronava ctteva proiectile teleghidate, cu incarciitudi de exploaibil mezonic 1. Dupa CUm am provocat 0 explozie pe Pluton, vrern s-o repetsm ~i aiel,

- 0 exploxte I Vre'[i sa distrugeii steaua?

- Ne poste opri cmeva > intra in varNi sl prolesorul. S·o dls-

trugern daca astfel vorn izbuti sa veriflc1im puterea omnlui asupra n alurn.

- Sfinie Bavon I MI tnncbunit de-a binelea I Ce anume vreti sa

verilicatl 71 _

- Vrern sa probarn 0 <'lnumitil ipotezii, r.iispunse Giulio. P,nii acum, amul n-il dat inca peste adevarata cauza a producer» novelor ~i a supernovelor,

- Super nove I Ex.ista explozii ~i mat marl declt novele?! se minur.ii z;aristuL

- ExisUi! In scurta vreme, ele pro due dinlr-o stea veche una noua cu 0 stralucirc de zect de milloane de ori mai mare dectt aceeu a Sa.arelui. AsHel de fenomene slnt rare rn gal3)!ia noastra ;;i apar cam 0 data la 400 de ani. De aceea, omut ri-a putut sa Ie studieae prea bine. In acclasl timp. se crede ell se produce ~i un flux uri as de raze cosrnica - adidi nuclee atomice si protoui llberi care 51' impral?tie prin univcrs. A.stfel de raze cosrnice ajung ~i pe Parntnt, unde provoadi transiorrnar! in nucleele atom ice din atmosfera, dlnd nastcre allor partlcule, numite rnezonl, TrcbtJlC sa mai ~tii ca Jntregul sistern solar pare sa se Ii nascut cu prilejul aparljlei unei supernove, Soar ele ~i plaoetele stnt resturile unej stele din apropierea acelei super nove.

Ziaristul nu rnai stia ce sa spuna, Oamenii acesti II 11 tnlr icosau prin f{indurile lor am de lndrilznete.

- Acum suer eli te-al lamurit pe deulin ! incheie profesorul.

- Sin; uluit, flU Jamurit / raspunse Bob. M5 in!rev ce vor spun»

pamtntcnli ctnd vor vedea eli tn locul stele; Van Maanen izbucneste II supernova?

- Pjimlntenii l? Sa spuna ce 11.'-0 placea I raspullse prolesorul ell raccaia.

CeHalti prlveau la proicsor: lor, arnintirea Parnlntulu! nu Ii se stmsese din rninte. Dad. pe Bob amintirile nu-l tulhurau atlta, Indntlndu-I mai omit aventura prezenta, pe eeilalti unele cuvirrte Ii ra5- eoleau adinc, Se fasa 0 elipa de tacere.

- Giullo I se auzi glasul pIo!esoruluL E totul preg-atit?

- Absolut tctul l

- Atunei sa tncepem I Inchidetl oblonul. Pune1;i-vii ochelarii de

p-roiec1ie t Ceilalti slut rugaf sa admire privelistea in lini;;te, fie prin telescop, fie prin obion, dnd acesta va fi apoi deschis.

- Pentru ce viteza sa le dau programul? intreb5 aaistentul ridlclridu-se.

- Maxima I Punctele de explozie sa lie pe ecuatorul stelei,

, Proiedilcle mezontce sin! (orosHe de Nielsen el, seo!>"S de a produce asa-ztsa reactre nucleara de evapora re, allica transformarca tat alii • masel unci stele in energle ~ particule elernentare.

.9.

- Bind

Cu sceasta, aslstentul ie~i tndrepttndu-se spre cablna de navigatie. - Ce-au di'Scutat? se interesii Bob. M-am prea mteies.

Cristina ztmb! &i-i. riisputlse:

- Giullo I-a tntreb at PI' Arthur ce viteza trebuie sa atiIlg:a pro i'ecti.lele Inaintc de II lovi steaua l-a raspuns : rnaxirna, ceea tl' tnseamnj 299,997 krn/s. Acesta e de fapt plalonul vl'tezei pentru te\e.ghidalele cele mal moderne, A.cum ai in\.eles r

Zianstul aprobs printr-o lncllnare II capului, dar nu se lisa: - Dar ce va fi exploala asta: 0 nova sail 0 supernova?

- Ne asteptsm II! 0 supernova! Stii. dad explozla reuseste,

adieii In cazul eli nucleele atornice care compun materia steleiinfrii in reactie Instantanee de evaporate, atuncl va fi 0 supernova.

Bob se multuml cu am. In aceeasi dlpa, tn difuzorul televtzorului de legatu:rii, tlhmna vocea luI Giulio :

- Gata!

Privirile tuturora se fjxara PI' ecrallul telescopu[uL mit eornul astronavel se dcsprtnser a, una dUpa alta, cinci rachete, Erau ghidate de pe astronavs prin unde radio st se aulcaccelerau prlntr.un slstem analog ell acela a1 astronavei.

Ajunse 1n aproplerea irnediata a. stelef proiectilele 0 ocoli'fa $i se 'indreptara tn directii dilerite.

- Ce mar e si asta P iniTeM ziaristul nedurnerlt. Proieetllele se In'depa rtea)>;i! d.e steal

Doctorul se bucura de tntrebarea lui Bob, fiinrleii niei el nu prea inielegea rnanevra.

- Prolectilele, raspunse prolesorul. pentru II nu n topite de urlasa temperatura de III supr alata astrului, tnalnte .sii fi atias vlteza rnaximf eu care VaT intra in corpul stelel, au fost deviate prin comanda radio ~i indreptafe tn directli deoseblte. Se vor tntoarce spre stea abia clnd VOT atinge vijez a maxima.

- Fugim ! se auz; din nou glasul aslstentulul,

- Ds.! tncuviintii Arthur,

Astronava, ca 0 siigeata, i$lindrept.a trupul spre sUnga si tncepu sii se tndepartese de steaua Vall Maanen.

- Unde rnergem? striga ztaristul nemultumlt,

- Vrel $a ramH aict ?intrebfi prolesorul zirnblnd, Nu te sfa-

tuiesc !

- De ce I Am pIeri?

- Cam asa I Dupa ce se va produce explozi<1. Iluxul urtas de elec-

troni, proton] ~i alte schije rruclears VOt da navalii prin Irnprejuriml; Din astronava n-at mai ramine nici urrna 1'1. Mai ~irziu, materia rezultata din explozie se va regeupa in alte Iorrnati! stelare sau 51' va in.dreph spre alte stele sub forma de raze cosmic!', Dar acum. ..

In aceeasi clipa, glasul lui Giullo 11 Irttrerupse pL'profesor t - Proiecfilele .se aprople de stea 1

Cu Inlmile strtnse de cmotle, cell' sase fiinte ornenesti de pe astronava asteptau sa se prcduca acea faimoasii exp!oZie eosmicil,. pe care pina atune! numai natura cu nuterea ei nemarginitii Iusese til. stare 8-0 faca.

- Gala I a[Junta aslstentul.

- Nu se vede nlrnlc I strigii ziaristul prlvind Jncordat tn telescop.

Viid tot vechea stea,

E:~H un limbut Incorigibill iI certa Raymonde exasperats, Se

'10

vede dl ai ,uifat rapful di Giullo urmsreste drumul profeettlelor 11(1 ell privir ile llbene, ci cu ajutorul -undelor. El ne-a anuntat e lipa preva:z.utll prin cah.:u'! etnd trebuia 5ll 51! prooudi eXiJ1oxia. Imenia.t o sa ne ajungii ~i r azele de Jumlua, care ne vor aduce vestea celor petrecute ...

~ Facern un ocol in spirals I anunta asistentul. Stntern acum Ia 35.0 rniliarde km ~i ne indepartam.

- Bine, Giulio r Putern sa descriem spir ala ..

Astron8va 0 luii din !lOU spre dreapta, Deodata, in chrda ochelarilor, cu totii fura orbitt, 0 lumina erbitcare navaH in telescop. Zia. ristal 51! spcrie ingrO;litor. Cellalf IlU mai putin, in afarii de protesor. ~ Ce S-a rntfmplat? urli! Bob Irectndu.si ochii de durere,

- Supernova, Bob! ii strigii asistentul prin dlluzor.

In loeul stelel Van Maanen aparuse 0 masa imensii de foe, ce stralucea de mllioane de ori mai intens dedi Scarcle. Nimeni nu se mai putea intnarce cu privirile spre fast a stea Van Maanen, cu toate r~ telescopul nu transrnitea inca toatil straluelrea reala,

- Nu priviti I strigii prolesorul.

A.piis8se pe butonulcare.actiona oblonul exterior. 0 lumina fantasticii riilvii1i in tncapere . Arthur, ell. ochii fnchi~i. apasa pe a alta rnaneta. Peste peretele transparent tncepu sii alunece, iesind din inveli~ul astronavei, a perdea din materia! plastic: colorat [n nezru, Cind peretele transparent fu in fntregimeacoperlt de perdea, pro-

f esoruk strig'a : .

- Prlvi]! aeum tn voie l

Toti lSi tnto arsera capetele !?l deschiserji ochii cu teamii. Prin plas. tlcul negru striih1itea Inca a lumina [oarte vie. Undeva, dcparte, explozla {licea ravagiLlatl'i ce fiicuse omull Steaua VanMaanen se evaporase ca a pic1itura de apa, ~i acum, val uri urlase de rnateric nuclear a se arunea\1 ell. Iurie In cosmos. tnceptnd 0 goanii furibunds In toate dlrcctiile,

Intr-un tirziu, s,e auzl vocea cople~itii a Raymondel : - Numal veden.iile apocaliptic- searnana ell asta 1

Ziaristnl nici nu rna] ~tia dad e vis sau realitate ceea ce vcdea, In clipa cind Iocrnai vola sa tntrebe ceva disunii glasul asiatentului e - Fluxul razelor cosrnicc a crescut de IS ori I Masa super novei SI! extinde ell a vitezii de 6000 km/s. Ne indepiirtiim I Am red at astronavel comanda automata.

Corpul uri as al astronavsj se avtntii din noll. in largo Supernova ramase in urrna, Deodatii,. eej din cabina de observatie f~i sirntirii trupurile dcgr aviiicate, iar 0 clipii dupii aceea 0 gr eutate uria~a Ii imp i nae tn a poi.

- .Ce s-a tnttmplat, Giulio P striga proieaorul nelinistit, tncerctnd 53 evite ciocnirea ell. peretele cabinei.

. Aststentul nu-I riispunsenimlc. Greutatea rnsii incepu cur ind s~ dispara •. trcptat, pina ctnd totul relntra tn normal. Tati se priveau nedurneriti. Tocmai atunci intra ~i Orullo.

- Nu va speriaji l rise el. Ctnd a preluat comanda automata, astronava a prevazut ea blocul de corpuri cosrnice depaseste llmita perrnisa s], in consecinta, a accelerat brusc,. atlngtnd viteza. d~ 155.000 km/s. Dad nu intervenearrt la tirnp, accererarea ar II

centirtuat, _

- Sl ce-at liicut? iI intrebii. profesorul.

- Am prcgramat rnaslnibs de navigatie sa accelereze nu brusc,

ci treplat pina vom atinge 200.000 km/s 1

n

•

Profesoru'l, rasuJI1i u~urat. G!nd:urile i se hrtoarserli, Is e:t!ptozie. __ Ei, Giulln. slseel, rezultatul? I Cum starn?

- Ipotezele aint vedfi.eate I . Aparatele de bard ml-au a;rlitat, til sflr~it. eli superriovele stnt exploait cosmice de evapcrare, lar ceea ce rnai rarntne din ele sintprotonii ~i r.ragmentele Iostelor 11H~1~t' atornlce care au com pus inalnte rnasa stelei, De alci provln $i razcle cosmlce : din stelcle aces tea care se vol 1I.tllI zeaz a.

- Atuncl sa ne feUcWim I sebw:utiinespU5 de mull Karl. Am reallzat cea rna! lrurnoasa experif'nta din lstoria ~tlintei.

- M.ai mu!t tleclt am! inkrveni Arthur pe un ton destiipiniti rntndrle. Ceea ce am tntapfuit noi astil;zi devedeste in mod clar ca puterea ernerreasca este atii de mare, tnctt ~ ajuns sa creeze nebulease, sa provoace lennrnene ceresti, p e care superstitlaleatribuie unor forte supranaturale. Acum putern spuneCu toatii certltudlnea ca, baztndu-ne pe leglle eare guverneaaa UniVE!fSUI" no] am rea.lizll"! o adeva:rala geneza. [II decursul vremilor viiloare. dln supernova noastrs poate rasarj un sistern solar I. ..

Un sentiment de nemiirgillita mtndrle cuprtnse Tnlmlle tuturora, Pina ~l Raymonde Se sirntea trausfigurata,

- Vaz], Rayrnonde P Ii ~aptl la ureehe sotul el, liceai c:a nu ne pnate ofer,j nirnlc golul cosmic I

- Gresest! I iidispunse ea tot in soapta, Pustlul acesta inca nu ne-a olerit nirnle, eel's: ce vedem acurn l-am srnuls-o noi, Jara voia lui I

Ziaristul uitase eu desiivir:;;ir,e de sine. lnima Il era plinii de 0 rnultumire nemaitncercatj, Era, 0 clipain care rruna omului reusea sa dea nastere unula dlntre eele mal grsndloase Ienornene din' univers ...

24. GOA N A CAL.E. N DAR U l U r

Viata pe astronava r~i redipatii" curtnd, ritrnul ei din vremuri bune, Steaua Van Maanen nu mat exista. Puterea omului 0 ajunsese ~i ,pe ea, transformtud-o tntr-un nor irncns, de miILo.ane de orl rnai stralucltor dedt Soarele, Norul aceta era 0 supernova, Astronllva:se tndeparta acum, Intr-o gOBnii nestavilita, perrtru ca electele uriasei explnzil cosrnlce sa 11-0 aJungii. Prin telescoape, vietuitorii a stronavei mal priveau din ctnd In ctnd in urmil. insula stralucttoare ce aparuse

i"n locul vechi! "pitice atbe". .

Doctorul, care era mai pataH! dedI ceilaltf., arata arum o· exuberanta neobisnulta. Solie lui i~i pierduse mlhnirea, ceea ce i1 bucur a nespus. Ba mai mult, drier ~i Raymonde Iusese prinsa in v alul entuztasmulul general.

Intr-una din zilele urmatoare, zlaristul se afla in blblioteca astrcnavel. Ca tnlotdeauna, lives ell. eI file multe de hlrtie ~i nelipsiiul SaLl stilou. Se gtndea s"i rnceapa deplinarea firului amintirilor din vista navel, Tocmat era gata sa serle prlmul cuvtnt, clnd un apel prin tclevlzor fl filcu sa se lntoarca spre aparat : era Giallo,

- Un nou evenlment? tntteM Bob rtztnd.

,~ Nu! se vesell aslstentul, Vlno sa vez.i altceva, Ce?

Ei, haide, nu mai intreba I Stnt slgur cii te intereseaz'ii! - Bine. Vin imedlat l

Alum, in cabiua de oaviga:tie, :;:iruidlll U gli_si Ill! G.luli:o sinRbli' .. - Am 508it I spuse Bob lnchlz ind usa si rctludu-st privirile prln eabina.

- Trnl pareblse ! H rllspunse Giulio bucuecs, Ia 10e linga minel Mi-am amintit ci doreai, inca de mult, sa Veli. ceva, Am posibilitatea sa·-ti arat acum,

Curios, Bob rse a~ez.a lingii asistent. Uitase ell d~siivtr~ire ce a putut sa-l roage pe Giulio. Acesta insa nu-l mai dsdu nici 0 lamurlre, ci apasa un buton ... ~i pesetele transparent se ilezveU din !lOU.

- Penlru a putea privi :}i I:Il ochJj liheri I ztmbi aststentul, Ei. ~i acum sii-ti spun despre ce-i yorba .. In tirnp c.e ell. voi pune in Iunc- 1:iune rnotoarete de accelerar e, tu ai sa privestl lie In aJarij, dad t~ Intereseaz a, lie ecranul caleudarulul.

Zja:ristuJ film ochi maTi de sarprindere, Prlv] Ia {l.ata PI" care (I

arata calend arul.

- Accelerant I? exclama en tnsulletlrcBob,

Asistentul se Intoarsa spre el ~i .li zirnbi in 5!'ETUl de aprobare. Meltoarele, III comanda maslnilor eleclrcnlce de navigatie,i-n-

tepula • acceler asea. Vltezomctrul Indi nu arata vreo schlrnhare a vlrozeL

Dcodata acul indicator sari c.u e diviziune, adWnd caviteza lncepuse sa cr aasca. Aceelerarea era suportablla, astlel canu cerea lntrarca in cabinele de antHori1i. DlIpa un tirnp, Bob shiga uimit:

- ealendarul a tnnebuntt, Cilrele zilelor se schimbii, tnctt nu le mai pot urrnsr] goana.

- Mai asteapta putin.l H raspunse aalstentut rtzlnd.

Zlaristul l~i arunc.a ochil pe ceas. Arata orele 17 $i Wminu.te.

Tnsa calendarul II exaspera. Privi, ~i in exterior, 0 stea indepartatll i SE paru ca iSi sehimba treptat culoarea.

- Ce.] ell steaua aceea ? tntrebii el nedumerit,

- Totdeauna se lntlmplii asa ctnd te indepiirtezi cu 0 viteza

loarle mare de ceva stralucitor. Este un elect pe care tl datodim vltezcl l

Deodeta zl arlstul se .ridtca de pe scaun foarteuimit r - Inca (I juntii tate de lin r strigii d.

Dapa ceasnl sau trecusera dear 45 de minute. In zceeasl clipa, Uiuwo manevra ceva la tablcul de comandji. Accelerar ea lncetii tndata,

- Ai:LJm v1n.a ~t velll il dlema '1"1 pe z!arist. Acesta se apropie cu teama,

- Prtveste vriezometrul l il indemnii Giulio.

Bob Sf' apleca sa vadil. clirele mal blne. Oehii tncepuril sa-i strii.

lw:e.asdi ~i, emotionat,. se Jllibarse spre asistent x - Iar ne jueamcu timpul, ~ I

- Da, Bob! Te inc1nHi,?

- Si parca nici nu sea scltimb,at nlmic r i5i continua Hob uruI

glDdlurilor. Zbudim ell 29!J".999 kmJs ~1 nu simf~m nimic deosehit I

- In, schimb, "simt,"apwa.tele! .rlmbiasis!entul. Vez! doar eli d atele calendaristice corespuuzatoare PamlntLllu~ se schimba verHei!J..Qs. • Bob se "pro-pie in grana de calendar.

- Nuji vine a crcdc I' striga el ututt, Aiei pe astr@a'04a tree ore, in. timp ce pe Piimr.n.t S€ SClLFg a!l~ r . Fiecare Q,l'.a - !.U1 a:tI p:Mntntiam. ~ ~i oot raDirlnem ~pF0;ifp.e nesduIl'IQati I.

~:

Giutio 11 prlvea ttzli\d. ~iaristul.· entu~rasmat, verbea mai mu'lt pentru sine" apei trrtreba bruse :

- Spune.rni, Giulio, cit am putea merge l!~a?

- Teor etic, plnii ctnd viata ncastra s-ar s!iqL Dar exIsl.;} ~l teX-

rnenul celjilalt pentru astronsva, al scurgerll illcete a aerului dinauntru in vidul cosmic. Pierderea aceasta a aerulut e r.ataHi, de:jii este extrem de lentiL Astronava zboar a Ileum fata sa, mal c'lelluiaseli energie, in virtutea inertiei. Nu ruai consumarn declt energia neccaara aparatelor de bor d ~i Uuminatulut interior.

- $i alunci, cit am ajunge sa zburam P

'- Dadi am socol] carnai avem de trilit 40 de ani, ClI, total am avea Ia dispozifie aproape 350,00"0 de ore. Fiecare 0rii scursa aid ar tnsemna un an trecut pe Piimint. La sftr~itul vietil noastre de pc as tronava, pe Piirrrint ar Ii trecut ruat jiine de' 350.000 de ani !

Bob rauiase uluit, l~i sterse Iruntea cu palma. Incerclnd pardi sa~~i alunge 0 eeatii de pe creier, Ii veneau anrejel].

- Sfinte Bavonl strigii el, Daca noi nu ne-am mai opri 'l-i am merge 20 de ani ttrainte si apol tot atitia inapoi, cu vrteaa asta, am gasi pe Pamtnt omenirea lmbatrinita cu 350.000 de anl P

- CurJozitiitile mariler viteze! rtse asistentul din toata inirtra;

- ~j 0 8-0 Iacem si pe asta? tntrebil Bob cu teama. Unde 0 s~

ajullgem?

- Am trees ~j de cea din urma stea din gal axis j Poate !iii tu ai conternplat vreodata bolta cereasca, Te-a inciniat,sint sigur, si Celea Laptelui. Daca am zbura cu viteza asta, peste 30.000 ore de pe astrnnavii, adld peste 30.000 de ani pamlnteni, am fi trecut de mutt :;;i de aceasta Iaimoasa cale cereasca.

- $i '10m face asta? repetii z iatistul Infiorat.

- Vezi, asia nu rna] stlu I Svar putea sil n-o Iacem, La intoar-

cere, dupii atltea zeci de rnll de ani, noi am arata printre o amenii de atune! ea niste siilbatlci.

Deodata, aceeasi umbra ~tiuta de Bob trecu peste truntea asistentului, Ziaristul schimbii vorba :

- -5i acurn incotrc ne indrcptam ?

Asistentul rarnase 0 clipa pe gindurL Se lntoarse apoi spre ziafist, en Iaja mai inseninat1i :

- Spre lurni .noi ~i cunoscute Ioarte putln mintii ornenesti. ~tii cii mai sint fnca peste 100.000.000 de g'illaJdi ea a noastra > Dar nu vom putea ajunge niclodats la ele. Stnt prea departe l Pina la cea mal apropiata galaxie exterloara slot aproape 1.000.000 de anilumina!

Intr-un tlrziu, Giulie it auzi pe ztarist soptlnd : - Cu fiecare ora, un an t.;

- Sa lasam fllozclia I prcpuse Giullo. Nu ti~ar face placere sa

mergem La bazin ? MJ-e tare dor sa mai tnot ...

Ziaristul ramase un limp pe gtnduri, .apoi spuse :

- Giulio, mi-am arnintlt abia acurn ca de attta vreme pe astranava e ace!a~ianotimp. Nici ploaie, nici Iurtunl, nic] zapadii. Teate acestea parca Ie-am uitat l

- Ei, lasa-le-n pace I Apa etta i1i lrebuie pentru fnot rna] avem in basin, iar dusurl ai in cabinele de bale, Poti [ace acelo sa te ploaie cit tti place I

Ziaristul ztrnbi, Se rldid S:i it prinse pe asistent de brat, ,!?L lI!$a se lndreptara spre w;ili. Crnd puse mlna pe clantll, Glulio se intoarse spre Bob ~i Uprivi 0 clipa. eziUnd.

25. P A Gf N leu A MIN T I R 1

- Ce-I? rntreba ziaristul sUrp.tins,. de tllf,aU$!lrea luI Giulio, Nil mi-ai spus toful P

- Mde I .... Stiu eu ? .. Peate cli nu L.

. Abla atune! biinuj Bob ci'i prietenul sau Ii mai ascundea Cf'VII. Asis1entul, _ghicindll .• j R'i ndurile, adauga rna-i inseninat:

. Alta datil I... S~. rnergern J

R.aymonde iesise nurnai de putina vrerne, Ramas slngur in cabina .Iui" Bob I$i privi lnm ceasul. Trecuse de orele 20. Ar Ii fumat 0 l'-iga r.a, dar a-aves nict una. I·a el. PI' astronava nu era permis [urn 11- .tul declt tn cabin a lumatortlor.

Glnduri!e ii niiviileau in mlnte, fiha sa Ie poata stavilf puhoinl.

Inca o.zi t:recutii pe astronava I Cellalh erau tn sala de audijii, unde proiesorul 11 invitase si pe el sa asculte un program de muzic:ii simIonics. Bob nu prirnise sa ia parte la auditie, deoarece mai avea rnult de scris In jurnal.

Acurn era din nou In Iata rnesel sale de lucru. Stiloul n astepta pr.eg_iitit sa alerge iarii~i pe paginile de hlrtie speciala, Se aseza tn Iotoliul sau lavorlt ~i se la3a pe spate, cu ochil irichisl. Pe vremuri, ctnd scria arttcolele pentru zlar, n-avusese acest oblcel de a visa lnainte de- lnceperea lucrulul, Pe atunci, to ate le facea din fuga si larii sa se g[ndeasca decit la par tea "senzationala" a Iucrurilor.

De mult nu mal stlace e graba. Lurnea astronavei it eoplesise la Inceput, dar nu pentru rnult timp, Dupa ce aflase lntreg Bdevarul, viafa lui se schimhase Cll dcsavrrslre i un alt om se nascuse din eel care lusese cdata Bob King-stone .

. Desehise ochh, si privirile Ii cazurii pe 0 piclura de pe peretele c abinei, Era 0 lucr are veche, dar care Sf pastrase Icartebine. Autoftll ei voise parcii sa adune pe prnzii tot ce putea F-i mal impr esicnant in lnim a munttlor. D(' 0 parte si dl! alta, doua ziduri de stinci sillbatiee strajuiau eo vale adtnca, In mijloc, un suvoi tnvolbur at de ape ce se rostugoleau cu [uric la vale, ciirind cu ele tot ce E!'iiseau in drum. o caprioarii, cocotata in virful L:nei sttncl, cauta cu privirile spr e rnarginea padurii d~ br axi, cc acoperea ca 0 haina verde-roseate trupul sernet al piseulul muntos.

Zlaristul inchise ochii la loc, Pard mai v.3.zuse undeva 0 prrverl~te ea aceea din tablou Cind? NU-:;'i mal aducea aminte.·

Deodata, gtndul l a asrronava il facu sa tresara. lot privlnd tabloul cu privelistea parnlnteana, aproape cii uitase urrde se aila. Pentru 0 cllpa, gindul II lurase, purtindu-l spre meleaguri am de lndepartate, tnctt revenirea ia realitatea din JUT lu deosebit t de puternics. Se aila in aceasta cabina , In alara car eia nu exista nici pami nt, nici ape, nirnic, decit bulta neagrii.

Se reculcse cu greu, Trebuia sa scrie, si nu sa se imbete cu visuri, Cu hotar irea accasta, apuca sttloul si tr ase spre sine prima Iilii alb~.

"Ei, 80b,- se Jndernna el In gind - haide, lass mel ancolia si scrie despre ceea ee cosmosul t[·a olerit spre tnclntare ... "

..

"Ma pr ivesc ~i nu-rnl vine a crede- lncepu el, Nu mal stnt eel care erarn odats. S1n1 rnai bun P Ar trebui sa mi-o spuna altli, Cei de aiel nu rna stiu cum er am tnainte.

M~ gasesc aeum i.rii~i singur. E muU Ii cin'il nu $-8 m.ai intim.p1al asta. De la 0 vreme, Giulio rn-a rugat sa stau mereu in pr~jrrUil lui. Cu prilejul acesta am tnvatat ~i pulini!. astrnnn-igatie.

Biehil Giulio I Am anal. In sf1r~it, de ce se Innoca mere!.l clnd aducearn vorba despre Pam1nl Dupa cec am parasH speclacolul supernovel Van Maanen, mi-a povestlt lotul.

Asta, cu ocazia aeceleriirii astronavel, Credeam atuncl ea e un vis. Ce ban alii a ajuns :$.l povestea asta l Nici nu rna mai impresioneaza I .Mi uit 18 ceas, dd ci a. treeut 0 or3. zimbesc ~i spun, oarnenli de pe Pamtnt au maiimbatrinit ell un an, iar eu numai C1l 0 ora I

CIne s-a terminat aceeler area, Giullo m-a invitat la c:~1ra"dul,. astrenavet Acelo, pe marglnea miculut bazin co. .apa cristalina. Giulio mi-a povesfit istoria viejii lui. Am dimas adinc inrpresionat. Tristetca lui rn-a ajims a vreme ~j pi! mine, Nu ~tiu cum m-a.:; simt; In locul sau. Am aIlat atuncl ca asistentul a tasat pe ll'iimint 0 fiil1tii Ioarte scumpa, 0' chema MlTe1la. FruOl0S nume, asernenea chipului din fotograHII pe car-e. m1-a ar1itat-Q GiuHo. M.\-a spus di ea se aHa la Roma clnd astronava a decolat. Nici macae un rarnas bun nu !?i-au spus, Mirella trebuia sii soseasca la el chiar in ziua urmatcare, iar peste 0 lun.a aveau [ogodna. Dar toate s-au spulberat, luate de un val napraznlc tn noaptea aceea de 18 iunie.

Intr-un ttrzlu, l-am [nlreba! de ce a lasat-(J. Giulio mi-a raspuns ci vista sl-o irnpartea Intre Mirella ~i astronava, dar eli in nnaptea aceea intreaga lui fiintii apartinea altora, pentru care se lncumetase sil evadeae rmpreana cu profesorul.

Chipulfetei pe 'care! [uhit-o a.$8 de rnult it mat urmfreste ~i 85th; ca a umbra.

- ~i aeum, eli! crez] eli face Mirella ta? [-atn lrrtrebat eu spre

sltrsitul discajiei, _

Giuiio era abatll.t A.bia ~-am auzit !}Oplind ~

- Siirrnana 1 Avea atunci 19 ani, Acum se aprupie de 70_ S--o fi schimsat tare mu1t! POlite nici nu rnai Iraieste. Ctnd rna gi'ndesc 13 ea rna euprinde 0 durere Hirii margini I

De Ia discutia cu Giullo au trecut pe astronava mai mutt de 90 de ore. Biata Mirella I Amintirea ei nu rn-a p.hiisit nici pe mine. De mult 0 n Irt monnint r

Tot. 'in cursu! discujiei avute, Giulio mi-a spus c1i. nu este exclns sa gasim in un Ivers ~i alte lumi populate cu limie rationale, pe alte planete ce 5<' rotesc in jurul alter stele declt Soarele. Tare mult a~ vrea sa dam peste 0 astfel de lume l Cine sfie, poate au ~i locuito- . iii lOT 0 civili-z:atie; pOlite ~i acestor a te p\ace - ca ~i pamintenHorsa urce necontenit spre culm'! tot mai inaite ale progresului ~i ale stiiutel.

Ce-ar n dacii. ali' intllni, tntr-o asemenealume, vreo rata care sa-Illi lure inima ? Doarnna I Ce. prostii trni tree prln rninte I Peate m~tele acestea, dln alle lumi, nici nu se aseartIiina ell fapturile umane. Mil Intreb Ce mi-o fi venit sa rna gindesc la asa ceva clod eu, de Iapt, D-am iubit niciodala. Pentru mine, letele erau ntste papus] lrurnoase ~1 nu simjearn n;c.iOOatii nevoia prieterriel lor, dupa cum, pina mai ierl, n-am sirntit !!Ie loe nevoia devotamentulul rata de vreun OID_

Cosmosul rn-a sTlit sa-rn! schimb pareri~e acestea, Mai ales R.aymonde ~i Cristina rrri-au arjif at cit sulletul Iemeii poate fi adesea un

16

j7VOT nes~c.t ~e &Hn!lr~ ~i rluio~ie. Cred cii dad m-'$ mal intoarce, acum PI' P.imil1t 1'1-8!? ezita si-mi. aleg ~ eu 0 tovn!i~a de viatii I Dar arn si rna mai Inton::? Asb ,t:ii:mine fncil. 0 bina ne-

..dezlegatii... .

...

Multe am ma] viizut In cele 90 de ore ell au trecut dllpii, accelerare. De ta docolaTe~i pina acirm, p~ astroriava, s-au scurs 10 tota! -doi ani. Gmdul rna duce din nou spre Piimint, si rni se str.inge inlrne dud imi spun ca, in trmp ce noi am td\itabia dot ani, acok> eatend.arm a ,l'mbiHriRit ell peste un se.c@f r Oamenii au serD3,t: acurn ~i anul 2200, tar noi mai riiti:icim indi prin cosmosul asta ilirii fund ...•

Pot eu oare sa nu astern lIt jurnal Iaptul ca astroaava a trecut PI' Hnga minunata eonstelatie a Carulu! Mare? Dar 111 udal' spun «Carol M.are», dei erictt rni-as da osteneala, tot nu-l pot recun(}a~te, Din cele sapte stele, pe care clndva Ie vedeam de pe P-iimint Ifll)iruite intr-urr car cce.resc.am trecut dcar jie lings. una. dintre e~e. Celelalte, fiind aruncate Ia intirnplare pe balta schirnbatoare .a cosmosulul, Ia depattiiti urtase, I1U le-arn rna! puiure: ajunge,

Se vlid toti a~trii cnnoscutt ~i pe Pamint, dar lucirea lor este nespus de clari aici : Betelgeuse ~i An.htes, cei dol gfganti TO!i'Ca\i, alb<lstrl11l;irill&. 'Arcturus eel galben, .i\.1tair $1 i\ldcbaran trni tnclnta privirrle, dar sint prea indeplirtatj.

Mintea rna p:@art1l fnapoi spre anit adolescentei, ornd, In :vaeanta, trnpreuna ell vreun priete.tl,petreN·,am seri de-a rtndul ,privtnd stelele risipite pe balta cereasca, Marna ne-a descoperit ,(lda.ta ~i a venit ling-a, noi sa ne explic:e steJele de pe eel'. Print~e aftefe, lie-a arata.t ~i Cerul Ma·re. 55 fj sttut atune! cii ooatli, voi ajunge ptna Ia el ~i am sa tree pe [lng:il una dintre «CojUe» lui? Cine se putea gind.i atunci la una ca asia? ~i rnai muLL. acum zb.or*i mal departe I Ce-as fi spus care atunci daca cineva mt.ar fi prezis ei I/oi ajunge Intr-un Joc in cosrrms, ill' unoe lumtnii, pentru l! ajunge la Prtmint,

ii trebuie apro ape 30 de ani !... .

Dupa ce am treeut de Carul Mare,. astronava II intilnit un Ienomen ceresc de (J rarli. Irumuseje. Eu am botezat acest Ienernen «inima nria:;;ii», dar asistentul l-a nurrrit a!tle!. ,I-a spus stea variabWi SilU Celeida, Pe Pamiot, Cefeida aceasta nu poate fi. zarita nici ell tclcscoapcie.

o rel'lid ill minte ,;;oi acum ctnd scrhr, As ttonava h/i lTIcetinise mersul ~i zbura in jurul st.elei. Deaelatii am viiz;ut ca. steaua se strlnge ca '0 minge de cauciuc, pentru c a, dupa un timp, diarnetrul ei sa creases dill nou, atiugrnd 0 rnarirne aprcclabilii. Si iara!1i seadea ~j crestea tncet, intr-un rltm loarte regulat. Blitiii]e aces tel intense [nirrri Iierointl stnt de 0 rcgularitate surprinzdtoare. A~ putea sa le consider drept un ceasormc ce masQ,ara tlmpu) in cosmos ... Ctnd astrcnava S·1I indepiirtat de Celeida aveam lmpresia cii un magician nevazut rn-a facut sa vlld lucrur i lantastlca ...

. De la Cefe:id1!, astrenava $1-a tndreptat zberul spre censtelafia Carului .Mic. A. accelerat, atingtnd din nou viteza mall'ima, Ia carl! ajunsese atunci eind lusese urrniiritii de torpilli.. Profesorul lltetinde na e mai 'prudent asa, Giulio rni-a spus ca De indn~pffim spre Steaua Palata .sau polul ceresc, Ctnd rna gi.nriesc d voi ajul1l.~e ~ scclo IDi cuprind fiorii. ..

11

..

In zbor spre Stsaua Polara, tirnpul treee pe nesimjite Si ni-l petrecern in rei si chip, Intr-un moment de riigaz l-am lntrebat paaslsten] cum. se face eil astronava s-a aproviztcnat am de bine ClI oxigen ~i apii.

- Cum, nu~tii inca? Intrebil el mtr at,

- Nul

Atunei rn.a luat $1 rn-a dus spre un perete a! astronavet,

- Prlveste I rna indemns el, aratlndu.rm cu rnina spre partea de los II peretelul,

Observai atuncl ea partea aceasta a peretelui era fiieuta dintr.o plad cturuita.

- Ce-i asta P l-am intrebat nedumerlt,

- N-ai observat pinaacum eli to]! peTe-iii strrt eonstruiti la Iel ?

.Pe alcl lese oxigenul necesar vletit noastre sl tot pe aici sint absorbi]! bioxidul de carbon si a.pa din atrnosier a interioara.

Mi-a explicat PI' larg rnecanisrnul alimen!atii astrortavei ell oxigen pr in peretll astronavei, Aparate speciale a$ezate in peret.ii astranavel absorb bioxidul de carbon ~i apa, descompunlndule ~! eliberind numai oxigenul. Carbonul s.i hidrogenul rezultate d.in descon1- punere sint retinute pentru BIte scopuri.

- Cum se nurneste procesul acesta chirnic P am intrebat ell curiosPare a Ii 0 fotostnteza.

- Este [Oarte asemanator cu Iotoslnteza planteler de pe Parntnt, imi raspurrse aslstenlul cu rabdare, La tnceput chiar De-am gind:t dadin-llf Ii bine S3 luarn ell not vestita alga, pe nurne «Alga Chlor ela Pirenoidesa», care n-are alte Iunctiuni in viata ei dectt sii absoarba a.pa si bioxid de carbon din rnediul exterior ~i sa elibereze, sub influent" unei lurnini puternice, oxigenu! necesar organismului ornenesc. Am renuntat lnsa la aceasta varianta, deoarsce unul dintre chimlstii nostri 8 descoperit III limp a metoda prin care· Sf poate reallz.a 0 fotostnteza artiticiala, cu ajutorul unor' ana rate: speciale actlonate cu r adrajii ru.clear e.

Er arn lndntat. Giulio rni-a rna] explicat ea" de indaHi ce se pierde o cantitate de oxigen (din cea care se ami in interiorul astronaveii , apar atele de Iotoslnteza reg'enere<tz~ gaml pierdut din rezerva de bicxid de carbon. Astron ava mal dispune ~i de rezervcar e de oxige:1 lichid, pentru cornpens area pierder hor ce au loc pr in scu;rgere.

Oricite Iucruri as alia despre astroriava aceasta, vol dimine departe de a cunoaste toate capr icule ei unuiioar e. .. ,.

26. U N TIP AT' NCO S M 0 S

Pina la eonstetatla Carului .Mi: maiaveam putin de rners, Dupii tirnpul astrnnuvei, s~ Ii lost vreo citeva z ile de zbor.

Cu putin inaints de a trece prin dreptul primei stele din Carul .Mic, pe astronava se petrecu un eveniment de a mare lrnportanta.

Era Intr-o dupa-amiaza. rind PI' n ava, d} ohicei, oarnenii se odlhneau, Giulio ~i Bob, ned-espiirtitii prieteni, discutau si sscultau cu ajutorul r adloastralulu! diverse sernnale, nedescilr abile, venite P'" calea uridelor- din cine stie ce parte a univer sului. Deodata, usa cablncj de rravigatie se deschise fiiri~ zg"omot. Zlaristul fu orimul Care observe ea usa sUi deschisa.

Tu -al 11lsat-n asa ?il lntrcba et pe Giulio.

- Ce sa las P .

.i8

19

- Usa. Uite, e deschisf r

Asistontul dadu din urneri. Bob, viiz.ind eii mel prietenul sau nu slle nlrnic, se ridica de PI' scaun si se indreptii spre usa ca 5-0 inthida. Cum ajunse linga accasta. auzt de pe culoar un zgomot de pasl. Mirat, scoase caput aTara. dar nu mai apuca sa vad~ cine irilrase cu aUla grabii in una dintre cabinele vecine, Nedumerit, intra tnapo! in cablna, diidu sa tnchida usa, dar ramase inlemnit' eu mlna pc elantii.

- Ce faei .. Bob? striga asrstentul rnir at,

In loc sil-! riispundil, ziarlstul redeschise usa :;;1 asculta CI1 atentla tncordata.

Giulio se ridicii ~i el curios sa alle ce s-a inttrnplat. Abia ajunse

ling-ii Bob, ca ramasa mut de mir are. .

- Aud bine P intreba el in soapta.

Bob nu-l raspuuse si-i flieu un scrnn cu mtna sa taca. Delli, ) i se intilnidi. Ceca ce auzeau eel doi barbati era un lucru extr aordinar pentru ei. De undeva, dlntr-o cabina a etajului, razbiitea, din dnd t'n cind, ptna la el, tipiiiul unul copil t

- Un copil in COSmOS, Giulio! sopti tnilor at ziaristul. E nem.alpornenit I

re~ira amindoi din tncapere, La capatul celalalt at culoarulut, U$8 unei cablne se -deschise ~j i~i fiicu aparitta Raymonde. Era cu f.ala lransfiguratii ile ernotie, Bob ~i Giulio se grabirl\ sa-i illsa 1'1 Irrtimplnar e.

- Tu ne-al anuntat P 0 lua Bob oe nerasuilate. Femeia Ii zimbi CLI tnteles :

- Nu mer ita sa vii der anjez pent-u acest eveniment? De-ali ~ti ce dragiila!i: e t

- Daca inte1eg bine, I' baiat I exclarna Gtulio surprins, Rayrnonde nu Ie mal raspunse : ti lua pe Iiecara de ctte un brat !ji-i duse cu ea pina la u~a cabinei-spital, Printr.un oblon de la U$i.i se putea privi in antecabina.

Ziaristu\ si asistentul se ridicara pe vlriul plcloarelor, tntinzindu-sl gtturile, pentru a putea vedea mal bine ce se intimpii) tnauntru. Primu! pe care tl viizurii fu Arthur. Sedea aplecat peste un pat, dtnd impr esi a eli vorbests cu cineva. Abia ctnd profesorul tti Inloarse caput spre ei, simlindu-le pares privirile, eei doi putura sa vada In pernele patului, lnJii~at in scutece albe, ,pe noul niiscut.

Prolesorul )ezimbi fericit, saluttndu-l printr.o r ldlcare a mtinil drepte, Apoi sc tntoarse din nou spre copilu! care dormea linistit, Cristina nu era in c.abin1i ...

Prnlesorul avea deci un fiu r Un copll se nascuse trnga Steaua Polara, departe de Parntnt $i de stnenlre : atlt de departe, tnctt oricit ar li cautat cineva sa-si tnchlpulc deparfarea n-ar fi putut-o cuprinde eu mintea.

Deodala, Bob lntrebil cmotionat .

- Raymonde, spune-rnl, Cristina cum se simte?

- Foarte, Ioarte hlne ! Nasterea a Iost usoara, dupii cum ne-a

aslgurat si Karl.

Raymonde era entuaiasrnata, cacl iubea mult copiii. Cindva avusese ~i ea 0 [eOta, dar rnurise la vtrs!a de urt an. Gtndul ca de acurn inainte va avea lingii ea un rnicu] prleten, in cursu! acelul zbor fantastic. 0 fikea sa fie nespus de fericitii.

- Cum l-au botezat pe acest nou cillalar ceresc P inlrebll asistentu) .

- Mark I rjispunse Raymonde, E numele ales de Arthur, in cinstea scriitorulul sau preter at : Mark Twain. $j acum, eu vii las. Mii due la Crlstina sa vad cum se mai slrnte, La revedere !

Dupa ce Raymonde pleca, asistentul ~i zlaristul Sf tndreptara la rindul lor spre cabina de Ilavigalie. Cind ajunseril din nou lingil, panourile de cornanda, Giullo se rntoarse ernotionat spre priete-

nul sau. .

- Ce spui, Bob, de faptul eli aeurn avern un nou tovaFa~ de ell I litoTic ?

- Nu ~tiu, sfot coplesit lAbia actrrn in{eleg' de ee n-arn mal vazut-o in ultima. vrerne pe Cristina. Tctul a venit ell a surprizji dintre cele mai neastsptate.

- Vezi, si pc mine, ctnd am auzit tipiitul, m-an treeut toll Ilor li. II..tunci n- am !"Hltut d~51u~i sensu! acelui strigat nelnsemnat. Dar cind rna gtndesc acurn la el simt di aceasta clilla este rara asemanare I S-a nascut un am in mijlocul pustiuhri interstelar, ~i cosmosul n-a putut sii-i impiedice venirea la viatli. Neasemuita eate aceasta izbi-nda r Un am s-a nascut prlntre stele !._.

Asistentul Sf! opri aici. Bob era mai rennut de asUi data. N,l voia sli spuna ceva, stiind eli Giulio s-ar fi innegurat din non. Dar, chiar ~i asa, asistentul se intunedi deodata la fat.i Un afta! II taie rasuf1area. Vli2lndu-l, Bob se apropie de el :

- Giulio, rni.ai prornis eii nioiodafa n-at sa te mal injristez! ~J vlid' ca-ti calc; cuvintull Chipul acela, plerdut fn ncgura amint:· rilor, ~tiu dl ie mai urmareste, Dar nu cred cii mai ar-e vreun rost, mai ales in cllpels acestea !

Asistentul tncerca sa ztmbeasca. Abia reus! sa schiteze un zimbet vag. Dupfi un limp se mai reculese si snuse cu glasul lui patrunzator ; .

- Vezi, Bob, mi-e p;reu sa nu-rni aduc aminle eli si eu trebuia sa Hu liuga Mirella. Acest rnicut Mark, care 0 sa schimbe rnersul vietil noastre pe astronava, e un sirnbol al biruinjei, dar ~i un motiv pentru mine de aminthi dureroase ... _

- Pastreazii numai slmbolul eel placut I replica Bob, punlndu-i mina pe umiir. far aminlirile negre ingroapa-le pentru totdeauna l Intre ei se 1858 Uieerea. Irttr-un tirziu, usa cabinei SI! deschise ~i in cadrul ei aparu prciesornl, Asistentul l~i uitli gindurLlc trisle ~J dintr-urr salt fu Hnga Arthur..

Din toatll inirna te felicIt:1 il intimpinii el emotion at pe profesor, imbratisindu-l.

- Si eu lti doresc din tot sufletul, adaugii ziarrstul, ca rnlcul Mark sa ajungii adata un urmas striilucH 21 tndriizuetulul sau tatii r Dadi nu in astronavrgatle, atuncl pe un alt drum al vietii omenesti,

Zicindacestea il imbriitisa ~i el pe profesor. Arthur era in culmea ernotiel.

- Vii multumesc din toata inlma pentru sincerele voastre fe]ieh t1iri, prlefeni scumpi f r5spunse el eu buzele trernurlnd de emotie, 'Sa ~titl, dragH rnei, eli gindurile mele sint riiva~ite de tot. Copilul acesta a venit sa-mt aduca un mesa] pe care nu-I rnai asteptam nldodatii.

Asisie:nW1 $iliaris{ul ;1 'privira, ,pe protesor 'filk. sl intej,t'!lga

prea bine sensu' cuvintelor sale. . -

- Cit a mal ramas" Giulio, pina 'a pof? lnfreib:i prof,csorut

- Cred til mtine dimineal;i o sa ajullgem. Amm lll:mam . UD.

drum pantel cu ~irul st.elelOJ' din oistea constel.a\iei Gatului Mic. - Blne I Eu vi las. M~ due sa·,mi ...-ail satia. Raymende '\fli asteapta sa vi·!. prezinte p~ Mark. V-eniti ~i vol?

.~ Incti nu, dispunse asistentul. l'ul)smite-i Cristinei urarea noastra sincera de grabnic.ii insanatosiresi de a deveni eea mat fericitil, mama.

- Va mullumesc " Cu biaer mai ,arllil1ga pro[esorut ~ ie&i

urmJiritde prlvil'ik eeler dBi prieteni,

Zlaristul tu acela care rupse prlmul liicerea.

- Glul!o, de ce ai reIm:.:at sa mergem la Mark ~

- A~teaplli putln sa ve.rific. zilmu'l ~i apo] vornmerge ~i nol.

DUllil <:easistentut termi~a eIe<:h.urea c~tiitGf de ,[Itli~al'e ad.illga inveseHt;

,- ~i acura, sa ne dllcem.! rife a~teapta ,,fhll stele1!):r" ' ..

27. IN VIRFUI... UNEl or s rr

De Is Ila$t~ea Illt MlItk tt'oou.ser,a abia cttev-a eeasurl, Cristina se mal odihnea Inca aliihH.i de eopilasu] ei drag. In tirnpul aeesta, profesorul tmpreuns cu Giulio pregateau. Irtnaree astronavel, did Steaua Palara 11U ma] era dep8rre.

Prin fereastra cab'inei de T11l v igatie. !I:strul se vedea lucind puternic, CII 0 sferii uriasii. Striilucirea Stelei Polare este de apf'Oi!llpE' 700 de ori mat putefnkii decit aceea a Soarelni, iar diarnetrul ~i de peste 300 de oti rna! mate deoit ccl solar.

crna astrenaVl1se aprvpie plnii la 500.,000.1)00 km de P<,larii, t~i schirnba directia, intrind intr-un ZbOT circular ~i redudmiu-~i iuteala.

Pe astronava ince~ea dimineala. De astii dati ins-a, fill cabins de na.v·igatie nu mai era Ile\fO;C deluminabll artiHcial ~ Polara, asernenea Soatelul, t~i revarsa din. be!~ug, pri[JI Iereastra ~<lbinei, va psia razelor ei putemice.

- Priveste, Giulio, in stinga I Ii strigii deodata profesoral. Asistentul i~~ arunea prtvlrile Intr-aealn ~i sooase (I exclamatt~ de satlsEactie t

- PlaneteleI

Profesorul zimbi lII1ultumit. fJll dlfecli.a. ara'Lata de et se vedeau doua corpuri ceresti lurnin ate de razele polare, Ersu cele dou,a lJ}anete ce se rotese in [urul Stele! Polare,

- Ce Iacem aeum P intreba Giulie, Mergem Spft planete san ne oprim irt dreptul polului cerescP

- Cred ca vom avea 0 mal mare s.atisfac~e dad vern poposl

o clipa la pol.

Pe masurii ce se ,Il"pro~ia. de\it:ltii. astr·Qu'liva \~i in:cdl.neaz\}Qrul. Irr curtnd trebUia!l8 ajurrgii .ttl PltHict.ul pe care GarneaH de ~tiintil il nurrtese "polwl nora ceresc".

- Mai slnt trei minute 1 anunta Giulin ..

- Facem UI1l mil! Deal i1ci reducem viteza b eere ,I adallga pro.

!esoml.

2'1

-

Viteza astronavei se apropia vcrtlgtnos de zero, clnd glasu! asistentulul rasunji, din nou :

- Distanta - 450.000 km r

Frinarea se flicea Icarte lent. pentru a nu avea nicl un efect asupra. cilliitorilor. Tn. clipa r:ind asistental anuntii ca viteaa s-a redus la zero, aparatele de navigatieindicau d nava se gfu;e$te exact ln punctul "polul nord ceresc",

Ar'thur $i Giulio se intoarsera unul spre celiilalt ~i se prlvir.ii ernotionati.

~ Sa-l ducem ~i pe ceilalji tn cabins de iesire l spuse asistentul.Ar Ii paeat sa nu vada si ei minunea ada.

- Sint eu totu] de acord I r aspunse proiesorul, Anunta-i sii-*f

puna ccstumcie,

- Crezi di sl Cristina va putea venl P

- Asia depinde de rnicul Mark 1 .

Giulio stahili prtn televlzor legatura eu ceilaltl. Ii gasi "pe toti f).afru in eabiria Cristlnei. Tocrnal atunci Mark parea e1l a sa adcarrna, Vazind aceasta, aslstentul nu mal indIa:;:n! siH cherne cu glas tare, pentru a nu trezi copilul. Nome eli Raymonde i~i 'intoarse privirile spre televizor, unde il ziir-i pe Giulio. 11 in.hebii prin g'esturi: ce doreste. Pe aceeasi cale, asistentul ii raspunse ca Arthur at dori sa-i tnttlneasca pe tali. Raymonde inclina capul in semn di' a inleJes. Trebuia insii mal lntH sa. adoarma copilul ...

. De cUeva seq.mde, usa se deschisesc largo laslnd aerul din cabina de h::$ire sa se pia-rda- 'i'ijelios 111 '1~dut cosmic. In pragul usti, 1mbr,icati in costurnele speciale de astronaut, eei sase vietuitori de pe astroriava admirau In nestire cosrnosul nesfirslt.

Nava era in repaus fatil de Pclara. In [urul ei, nesttrsita plelada a stelelor, in. Irunte cu Polan! ~i ell cele doua planete, se tnvtr-: tea Jl.e nenumarats drumu.ri tamice.

Comunlc area tntre astronauti se putea face nurnai prin radio.

Lucrul aoesta nu-l Irnpicdica peBob sa exelarne p\in de uimire: - 0 lume ell> in basrne l Sii stai in punctul nernlscat al cerului ~I tn JUru.1 t.au sa vex! rntinrlu-se roiuri ncaltrsite de stele!

- Privesre III jos, Bob I 1i strlga· asistentu;' nu mat pulin emotional.

Ochii ziarishrlui se plecara spre adtncul nesftrstt, Orrtncotro privea, lueeierr stralucitorl trnplnzsau oceanul tntunecat al cosmosului, La 1] departare de citeva sute de miiioane de kilometri, Polara l~j PUtt" corpul gigantic .<;i str1llucitor pe un {hum iarli sHy~it in [urul pclului ceresco

- Polul nu coincide cu Pol ara ? lntrebii nedumerit doctorul.

- Nu I 1i riispun.se Arthur. Poiar a se aWi la 0 oarecare distaITt~

de pol. in [urul caru.ia Sf misca cu cei dol satelitt ai sal.

Apoi prolesorul se lntoarse spre Giu1io. - Ado dona mrcrornotoare de propulsie!

Asistentul pled indaHl si se tntoarse Ioarte curtnd, aducind

cele dOlla minuscule motoare.

- Vii ~i tu? tl tntLeb~ pe profesor Giulio.

- Nu r Ofera. microm!)!orul lui Bob.

- Asisteutul se tntoarse spi e ziarist si.l tntreba:

- Nu vre.i sa. Iaci 0 midi excurste s

I Bob Tamase ulrnit, Nu stla ce vrei 'sa zicli asi,stentu1. - Ce e:o;,curS1E!?

Ata~E'azii mkromotorul acesta hi prrza costurnulut tiiu.! ii spuse 0111110 rtzrad.

Asistentul it ajutii pe Bob sa-~i Iixeze mlcrornotorul la C9stun'!ul special de astronaut

- Acum, hi aten], I tr:mSU1lse 1lsistentuf. ~I\ tim\> ee SI! in\o.3rSI!

cu spatele spre exterior. Fii ::;i tu la fel'I Bob se supuse cu oarecare teama,

- Apasii pe butonul eel verde I 'ii mal strigii aslstentul. Ziarlstul apasiL In trup simti un trernur user, Micrornetoru!

intrase in functiune. Bob 11 'privl pe Glutio, a~tepUnd sa mai pri measca vreo indicatte, Dar, in aceeasi c!ipa, 11 ~i vazu pe aslstent eli se desprlnde deecrpul astronavel si se avtnta In largul cosmic.

Ingioztt de cele ce vedea. incerea sa se lntoarca. Era prea ttrzlu ! Se sirnti trnpins, tmpotriva vclntel lui, lnspre exterior. Avu senzajla t:a.-I inghite abisul aceia din [ur, Plcmarere i se oesprinsera de pedeaua astronavej !Ii corpul !Ii-I slrnf suspendat tn <go!.

Mleromotorul luncflona de zor,iropinglndu-l cu spatele Tnafrrte, tot mai departs de astronava. Pe Giulio nu-l mal z.area, Ii mal vedea dear pe eel ramasl cum Ii fiic.eau semne, cum moartea' pune sUipinire pe el. Scoase atuncl un slrigJit. Dar in aeeeasi clip~,

Unga el, .aparu Giullo, '

- Fricosnle I Ii strigli aslstcntul prln radio. Apasa butonul eel alb'

Mtua zlaristulul cautli cu infrigurare butcnul alb ~,i-,l apasa, I:U toatli nadejdea, de parca at n vrut sa gaseasca in el sprijinul ce-r Iipsea, Motota~ul cu reactie se oprl, Dar vltez.a nu scdzuse, desi nu era pre a mare, ;,;1 Bob continua sa. zbcare in virtutea inertlel.

- Giulio ! striga Bob, Unde rna due l' E infioriHar I

- N-al rrici 0 grija I N-o sa pa.te~ti nimic. Rasuce~te spre stinga

maneta rnotorasulul r Ii mal comanda asistentul. Apasa a110i butonul albastra I'

Ziaristul executa cu luteala toete comenztle, In snr~it sirnf ,ca trupul i se rasueeste, ajungtnd eu spatele Ia astronava. Era zapiicit de lumina astrilor care-t deiil au nebuneste prin rata ochilsr. Aves sub el nn eer d<! stele; deasupra.l, alt cer de stele.

- La 101: maneta t rasuna tn di[uz.ar vocea lUi G.iu\,je"

Bob tnceUi sa rna; riisuceasd maneta de cotnanda. Deodatasl1' lovi cu spatcle de ceva rezistent si se opr] din miscare, Clneva iI· TaStier usor ~i se trezt lata tn fata cu asistentul. Asad.ar,. Giullo Iusese "stinea" de care se lovise.

- Ei, cum te sirnjl, bravule astronaut? riiisunii .glasul asistentului, care rtdea din Inima.

Bob nu raspunse, Cu teama lsi rotj prlvlrile tn [urul sau. Se gases in, inima ccsracsului, tara uid un spdiin.. l~i ridtca ochii I acolo era tat vidul fiirii sffr~it, iar, undev a, departs, se laTe-a o constelatie stralucltoare. Pe urmii i~i 1asa capul In [os, Aceea~i adincime lngrozitoare i se deschise In fa.ta privirilor .. La. 0 depar tare imensa, g-lobul uriasului astru polar stralueea de-I IU8. vederlle.

Era conlesit. [nima ii zvlcuea s1'l,·j sparga pieptuL Nu mal sirntea nlcl 0 gre!1taie in trup. Dar de ce ash? se lDtrebii el.

- Giulio! striga el atuncl, De ce nu ne atrage Polara e?

23

- Ai "IITea sa te e\o\sporezi tn interiorul el, ta cele 8 •. 000" Celsius cu care te-ar inUmpina?

- Nu, nu asta te-am tntrebatt Vreau sa stiu de ce nu mal simt gr avila tea?

- Motora~ul este de vina, Bah. El distruge clmpul gravillc al Pal arel.; Dar v1id ca incepi sa eercetezt, In loc sa te tntrtcosezt t Cum i1i pare cesznosul ?

- Sint l1Iuit I Irni trece lrica ~i acurn nu rna mal satur. Privesc in orlce parte ~i nu dau de. nlcl un capat!

Mirat ~i tnveselit, Giullo n vazu deodata pe ziarlst cum se tndeparleaza ~i prinse sa. f.aca, adevar ate acroba[li cesmice. Cei de pe astronava, care auztsera prin radio toaHi dlscujia dintre eel dol tineri, urrnareau ~l ei arnuz aji turnbele siderale desorise de Bob.

Cind ziaristul simti cii oxigenul i se sFiriiie~te il anun1il.nelin!~m

pe Giulio.

Acesta it Sf1itlli:

- Deschide rezervorul al doilea J

Ziaristul simU lndata c:ii oxigenul patrunde iara~ JI'I costurn, - Hei, Bob! auzi el in difuzor glasul profesorului. Nu crezt

ca-i destul P Veniti tnapoi I

Giulio $1 Bob aratau ca doi copii ce se jucau sub privirile celor rarnas: pe astronava, Giullo, ajuns primn! Hnga astronava, se pornenj In brajels lui Arthur. Apo! sosi iiil Bob, Intre timp, Cristina IlleCBse de Ilnga dfn~ii, cii.ci 0 chema mai tare odorul el nepretujt, Rayrnonde 0 urrnase. Ochii eel or rarnas! erau trrdrcptatl lara!)t spr e cosmos,

Din vi.rIul ai.:;tei Carulul Mic, cei patru biirbaU dominau Cll privirea ~l mintea infini.tul...

•

28. D 0 R I N T A J M P LIN) T A

De clnd aslronava ajunsesa Ia polul cer esc, fara a se mai tndeparta de Parnint, ztlele ~i noptile ei erau acum aproape egale cu cele pamintesti. Lucrul acesta 11 afla ~i Bob. ~tia ~i eI cii, de vreme ce viteza s-a redus la zero, timpul in astronava curgea aproape 1a Iel ca pe Parnint,

ZiaristuJui il mal ramiisese 0 dOFinfii neimplillita. In lunga lor ciilii torie, printre nenumarate stele, inca nu - avusesa Iericirea sa puna pieiorul pe vreo planeta san pe vreun alt corp ceresc, Pin a atunci le admirase sumaj din. depihtar'e, dar asta IlU putea sa fie de ajuns ne.stiivi1itei lUi. cUrioz1tatL

Intr-una din zilele urmatoare, Bob i1 tntreba pe aststent dad!

D-ar H poslbila 0 debarcare pe unul dintre satclitii riaturali ai . Stelei Pal are.

- Sii vorbesc tntU cu Arthur I raspunse asistentul.

- ~ept cu nerabdare I Convinge-l cum stii mai bine!

Raspunsul profesom~llj nil fn!irzie sa soseascd, Dupli 0 ora de 18 dlscutta lui Bob eo Giulio, astronava ae cobort pilla la 100 m deasupra supraiete] satelimlni mai 'indepartat al Polarei. Ziaristul si asistentul aveau ita descinda primii, tot eu ajutoml micromotoarelax de prepu lsie,

Descinderea pe supralata planetei se fiicu in cele mai bune conditii. In clil'a ciud piciearele ziacistului atingeal1 te.reow.l solid, simti eli prin lot rorpul tluec vaJuri de. iiQrL

Rarnase 0 elipa cu ocl1ii fie~i :;;i cu mmtea naucitli. Aproape nu stla ce sa. mai faea. l-ar fI venit sa strige. sa salte de bueurie. l~i intoarse canul sa-l vada pe Giulio. Aeesta ii f.iieea semne desperate sa se apropie de el.

- De ell nu vorbesti prln radio? Ii transrnise Bob.

Dar nu prim! niei un rilspuns. Fiicu apoi prirnul pasr putea sa mcargii, fiira sa se slujeasca de motor as. Simlea iDsa ea ceva nu e ca :;;i pe pamint. Prea i se tngreunasera piciuarele l;i trupul. ,. Frebule cli gr avitatea aici e mat mare dectt pe Pamied" - gindi el.

Ajuns tinga asistent, auzl, tn sftrsit, rasunlnd vecee acestuia ln difuzorul r adioului :

- Nu [l-am putut vorbi fiindea undele r adiofonice nu se pro-

pagii aid dedi de la distanje mid. Ai auzit P ...

- Am au zit, dar nu prea tnteteg, Care-l cauza?

Mi se pare eli planets ash are un ctrnp magnetic Intens care tulbura aparatale,

Incepura dupa aceea sa prlveasca in [urul lor. In fata ochilor Ii se lntindeau terenuri imense, pressr ate cu munti lnalti ne1mpiiduriti ~j taiali de vai adlnc) rara ape. Era 0 planeta Ura viatli pe ea - un pustiu eu desavir~ire mort.

Un f apt le atragea insa atentia. Supral ata planetei era deosebit de lucicasa, rellecfind C1'r puteIe razele de lumina venite de la Sieaua Pol arji,

- De ce scllpeste terertul asta ~a de taIe? tntreba ziaristul nedumerit.

- Se pare ca scoarta planetel este canstituHa din roc] eu muJII silicaji. Crod ca am putea gas! cu u~urinta aiel ~i euartul parntntean, .. Ah 1... Uite, Bob [ ll cherna Giulio, in tlmp Ce se apleca spre supr al ata planetei.

Bob se apleca la rtndu-t :;;1 seoase 1:1 exelamatle de uimire: - Nisip!

At Ii vrut sa-~j scoatil min a din eostumul special ~i sa si-o afunde arline In rrisipul de pe [es, Ar fi , slmtit Pamlntul mal aproapc de e1.

Se muljuml sa r3scoleasca doar de vreo doua 00, cu manusa speciala, prin nisipul ce nu mai ftIsese 'caleat vreodats de vreo fiinta vie .. Filra de veste, ziaristul :;;i asistentul se trezirii tntr-un intunerlc de nepiitruns.

- Ce-L asta, Giulio ? striga Bob speriat,

- Pesemne a lrlcep.ut o eclipsii, 11 ri!ispunse asi'stentut calm. Nu

te sneria 1

Ziaristul se mira ~i mai tare ~I - Eclipsa P 1

- Da, Bob! Celalalt satelit a1 Polarei se ana scum lntre noi ~l

stea. astfel ca deocamdata am i:ntrat in umbra lui. Cred ca asta 0 sa d.ureze destul de puiin ...

Nu-~i termina verba clnd locul pe care se a:f.Iau f1I inundat de hirnlna astrulut polar.

Atune] ztarlstul rise de teama ce-o avusese cu. eiteva minute rnal inainte. As isteniul ii expllca :

- Faptul ca noaptea ~i ziua se lasa. aici brusc, tara amurg si, respectiv, lara crepuscul, asa cum nn se tntlmpla pe Parnint, unde existii atmosfera, lIla face sa ered til satelitul aeesta este Jipsit de orice urma de aero

.25

, ,.,. " • l:-

Dar Giulio vorbes in zadar, did Bob nu-l maj asculra dll' mul\.

Glndurite ziaristulul ver au Jndreptat~ spre 0 alta lurne, Priv.ell' mereu pc [os, cauttnd .prtn toate partiie sa giise.asd! lucrud pe care nul~ mar vazuse vreodata. Aceslea nu intirziarii sa se arate, . Un Iapt 'i se 'part! insii. rna] izbitor : satelHul Stelei ,Pohir,e era' format din roci ee se intllnesc!$i pe piim1nt.

- Giulio, striga el, rna auzi?

- Ds, Ce ti-avenit?

- Spune-mi, toate' sfefefe din univers sint formate dln aceicast

elements chimice? ,

- Cum ai deseoperit-o ~i' poe ~st.a?!

- Mil uitarn til scoarta salelltuhrl .asta. Nu sint sigUT, dar rnl sc

pare' dl accst univers este 0 societale infinlta, ai direi membri se

lnrudesc Iosrte mult _

- A~a se pate 1 raspunse Giulio. Nu exist.!"i nlcl un indiciu diin unlvers s-ar alia stele sau insule de materie care sa fie altlel constituite ~i dill alte elemenle rledt din cele stlute de om. Sl <ie atHe\

acest lucru cste in coniorrnitate cu ultimele date ale stiintel. .

Chiar In cllpa aceea, liflg'a ei, soalra sl eeilalj] mernbri .al echlpajului:

- Peste tot, numal Iectii, Bob tspuse Cristina riztnd, M sa ajungl eel mal in\fatat om din cosmos I

- Cu tlrnpul, nu esteexc1us.! dIspurtse· ~imblnd 1;0 rnodestle

-ziaristu1.

- In orice caz, fu rarnli eel mal grozav ziarlst t

- Multnmesc I Spune.rnl malbine ce face ,.,idolul"? Cum se

mal sirnte ? •

- Din dnd In c1nd mai strigii. A in\laillt sa ~i rldii acum, La ora asia. doarrne ]jnj~tit, 11 in!oima Cristina,

- Fiul cosmosulul doarrne t se indu!o'?a Raymonrle zimbind. Sase oameni coborisera dintr-o astronava, venind de pe nespus de L:l'!d'eparlatul Pamtnt, sl conternplau acurn lurnlle de pe supra rala, unel planete din sistemul Ste1ei pQlare.

Nicl un piimintean n-ar Ii putur recunoaste peisajul cerese pe care 11 vedeau ei de aiel. Nu rnai existau constelatitle Iarniliare. Stelele se tnchegau aeurn in alta constelajii, care asteptau sa !:ie botezate ell alte nurne. Trebuiau create un a1\ Car Mare $i un alt Car M.ic. Soarele, d/WHor de vIatii pe Piimtnt, de aid, pentru oelli si tel eseo ape, nu mai e'kista.

29.P E D RUM U L "M ARE LUI C E R C'"

Intorsi de pe planets polara, rnembrll echip ajuluj '5'e tnchiserd din

nou In trupul puternicel astronave, .,

Giulio, dupa ce is,i h'tpada costumu\ incomod de proteciie ccsmics, se inoreptii direct spre cabina de observatii, Lucrul acesta n racea destul de des in ultima vreme, alegindusl asernenea ocazH dnd nu-l mal putea deranja nimeni:

Ajuns tn cabina, il;;i rot! privirHe imprejur, cauttnd pan:ii un lucru de searna ascuns de multa vrerne aeolo, Apo'i se indrepte direct spre grupul electronic nr. 2 de receptfe si tnregistr are a rnesajelor. Se a~eza corned PI" scaunul de oomanda, in lata tabloulul PI" carl' se v~deau nenumatate ceasurt debord, becukte de I;Qntro\ ~i tot felu! de butoane ~i rozete de comanda,

Rll.1l1ase clipe lu ~ir nemtscst, Crt prlvtrtle [jute pe cine stle ce :plwet din cabil1a. Ochii H erau tri;:;ti -?fgintJurile' 'tulburi.

. Intr-un tirz.iu intlnse rnina ~i puse tn Iuncfiurie receptorul ~i inregistratoIuJ de mesaje, Un bccl1iet rosu se aprirrse curind, vestindu.I di aparatul este gata 'Dentm I"eeeptie.

De undeva, din adtncul Inirnil lui; Giullo simtea' cii se ridic3 valul involburat al unui dor lara ma.rgini. In Ioate clipele petrecute in ultima vreme smgur, aid, in c abina de observalii, Giulio era mistult de acelast dor.

De la plecare, pe astronava se scursesera doar vreo doi ani, in vreme ce oe Piiminttrecw.iera" in acelasl timjJ, mar bine de dnd secole, Giulio stia prea bine lucrul acesta ; altceva 11 frlirrilnta insa dl' la 0 vrerne tncoace.

De ctnd se hoHirlsera sa TIU se mai tntoarca fe Pamint, d1ldusera nitiirii reccptorul 51 inreglstratoruJ nr. 2, astfe di niei un mesa] terestru n-a mal Iost reccptionat, Asistentul de altiel nicl nu era sigur dacii Iusese em is de pjirnlnteni un asemenea rnesaj. Totusi, o' dorinta nestaplnita n domina de La 0 vreme, aductndu-l mereu linga agregatul nr, 2, pe care iI punea nccontenit in stare de Iuncjionare, doar-doar 0 sa mai audli macar un sragur sernnal venit de pe Pamlnt

Agreg.atul nr, 2 lucra pe henzile unor Irecventa corcspunaatoate statiilor de emisie de pe P5mlnt.

Apar atul fUITctiona de multi! vreme fiirii sa arate ceva deosebit, decit diversele sernnale parazitece colinda la tnttmplare prin cosmos. Aproape plictisit de atlta asteptare zad arnica, Giulio se ridica, fiin:J g-ata sa rntrerupa reeepjia. Aruncindtr-si inea 0 data prlvirile, aproape din tntimplare, spre tabloul de cornanda, simtt eli i se pune un nod ;'n ztt. Indlcatorul de receptie era aprins, sernnaliztnd "R:ECEPTIE. CONTINUA PE 500 MHz". Asistentul dimase mut ~i nemlscat, nelndriizninrlnici s~ se asexe. Inirna incepu sli-! bata in piept ca lnnebuaita.

Un tirnp, din difuzo arele apar atului nu 51' auzira a.eeLt sernnalele de acord ale nccunuscutel slati! .de ernlsle,

niulio se a~eza totusi, asteptind.i tntr-o Incordara suprema, desfasur area -receptiei. !)i iata cii Ill, citeva minute dupa sernnalele de acord, din putemicele diluanare, 0 voce solemns rost; in limba Ir ancez.a :

"Vorbe~te Piiminiul! Vorbeste Pamtntul r Tr ansrnitern universului in z ece Iimbi terestre, PI' banda de 500 MHz._. "

lJrma Q p·auzii In care Glulio slmtt ca-I sufocii emojla. Glasul ace-Ia orncnesc, venit din departarea :nesflr$itii, it lovise drept in inima.

__. Ce se intimplii aid? rasuna in cabina vocea lui Nielsen, Giulio nict nu se Intoarse miic.a:r SpT!' proiesor, care intrase de dteva elipe acolo $i priITSC5E' ultimele cuvinte a.le mesajului.

Nielsen se apropie inept ~i sovaltor de pupitrul de cornanda, asezrndu-se si 1'1 Iinga Giulio,

- Co-a lost asta, Giulio? l~i r~peUi Nielsen lutrebarea.

Dar Giufio nu mal auzea rurnic, fntreagll fiiota fiindtr-i concentr4'ltii asupra aparatelor.

Nielsen nu-si tcrrninase lndi bine Yorba, cindglasul din dlluzor ee auzi iaras}:

"Mesaj ciHre toate astmnav.:!'le $i expe(litlile 'n{lastre din cosmos.

Postul mondlal de radioerniaie si tetevtziune va Iellcila c1ilduros ell pri1eju] tmplinirii II unui decenlu de til tnceputut Erel Cornunismuhu Montliai~' de la instau.rarea ?kii eterne pe Piimtnt. Va trim item un salut din inimii, voua, exploratertlor indriiznett a'i cosmosului, $1 va uram reu~itii deplins in, rnislunila veaslre, .

Omenirea intreagii, sd.pata pentru vecle de siHbatfca, !nurnan!], ortnduire a capital'isrnulul, i~i 11],dreapUi ell d:ragosle giridul, spre VOl, plonlerti lurnilor siderale.

Astronavele voastre, care su aUns viteze Ullli;!oare Si v-au aju!at sa Indepltni\i tnisluni grandioase, constitute mindna tuturor uepoare-

lor care astiizi sfnt fnfriitite sub steagul aeeJula~"jteL .

Stirn prea bine ea !?i vol, vitejl astronavlgatori, v-ati pus talentul, eforturile~i mintea in siujba omului nou, eliberai definitiv din lmpilarea mu1timilenara.

Cu totU asteptam vrernea ctnd ill urma tltamcei voastre munci, dusii pIlla la sacr.illciu, cosmosulva fi 10vins de om, ctnd geoani!e u!1il(ersul11i nu vor mai tnspaiminta penim~ni. Datoriti VOila" Pii· mintul se 'Va putea infriiti ell eelelstte Illmi de mnte rationale, despre care stirn sstiizi atit de pujin,

Dragi prieten! rndeplirtati, dam acurn cuvtntul Presedintelul Lurnn.

Mesajul sau va n transrnis pe Calea Marelui Cere dupii codul <:Sirius». Numele de Mare!e Cere .3 Iost dat, 11'1 etnstea ilustrului savant fllvisiitar Efremov, sistemulu] de lurni cosmice locuite de Wate raronale. Trecem pe frecventa de LOOD MHz. Deschldeh !lead· [ra~aarele automate de cod"."

Receptorul de rnesaja al astronavei trecu si el in mod automat pe IrecVl1'nta de \.000 MHz. Dar lucru] acesta na mal ajuta 13 nimic. deoarece !ipsa dcsctfr atorulut automat, de care Arthur Sf Giulio nabar n-aveau ce era, Iacea irnposlbila dezlegarea sernnalelor eodiflcate ell se auzeau tn diluzoare ~! care ra,splndeau. iumilor astrale dlscursut aceluis pe cere cralnicu) pamintean n nurnise .,Prec~edintele Lumii".

Asistentul, palld 'Ia rata !?i ell privlrile intun~ate, rnttnse incet mina si lntrerupse receptia, Apo] se tntoarse spre proiesor. Acesta era aut de tulburat. illdt nu mai scoase nlei 0 vorba, Cu mtna dreapta mingiia, in mod mecanic, p.upitruI de comandii, tinittdu-si oenii pe [umatate 'incbl~i. Ttrziu de tot, ell. trezlt dintr-un sown letargic, spuse mal mult penlru sine:

- Meslijul lor, ttlmls lItum clteva setole,. ne-a ajllus l1uua a\)ill astazl, aductndu-ne vesti pe care acolo numai lsterla Ie mal pome nesta.. Straniu L.

Tacu larli.~I, continutnd sa prlveasca in got,. Oeodatii Gfufio U smutse din reverie;

- Spurre-mi, Arthur, tu inteleg1. ceva ? Am vlsat sau totul a fest aievea ?, .. Dad accst mesa] vine de ls ei, de la oamenii rihna~i acelo, eltrebuie :Sa Ii plecat loll mal pJ1tin de 30 de ani dupa decolarea noastrs, E posibil care ell lnmea sa se Ii transtcrmat asa de mult? Sa lie oare adevarat eli ome:nirea si-a instaurat 0 noue r1nduiala ~; di pe Pam:tnt domneste pacea etema? Nu, nu cred, ar . fj prea tr ist pentru no] 5i pres rrurnos pentru ei, eel riima~[ L.

Oamintire dureroasa aproape ii tale glasul. Se opri ~i continua sa-l prlveascji flx pe Nielsen. Proieserul, parin.i.I eli nic] a-a auzjt vorbele asistentulel, spuse In ~oap!:il:

28

-.E hllbuTit€ll, 11m de h.tll1Ur~Uor, f~crt nu mill mai regasesc .. o\ De-ar Ii venit rnesajul aeesta mlli devreme I. .. Acurn, ~1I, stiu eu ... ? Ce mai putern face? Si-apoi, el, contemporaniil Ilo~tri, s-au stins de muU ... Totust, nu stiu de ceo eu nu pot crede eli e adevarat tot

.ce.am au:zit 1. ..

- Ai Innebunit, Arthur I~ Izbucnl Grullo, rniniat peste masmi.i.

Cum pot! tu sa cont:epi ea un m~sll.i ca !)l:t!s.ta esie fals ~i rnindnos, I'?, Eu it cred, inirna roo spune sa fac<l$!I ~i rna sJi$ie durerea J Tu crede ce·tl place" dar nu rna siH sa·mi mint ~i eu inima 1

Inlruntat eu atita putere de asistentul sau (lUCTU en totul i~it din eomun) , Nielsen ramase descumnsnit. Cind se jnai calma raspunse:

- Giulio, te fnfe[eg, dar spune-rni dacil acuma, dupa alit a trudfi ~i sacriliciu, rrebule 811 lasam Iotul balta $i sa ne tntearcem, numat fiindea ne-a tulburat mesaju] omenesc Pl De cind a loot emis aced mesa], ornenirea a Imbatrirrit cu secole, Eu stnt sceptic si [JIJ pot crede eli totu! S-3 sltrsit cu binc, chiar dad, asa cum am aurit, pe Parnin! s-a instaurat pacea eterna ~i a lost matur at eapitalisrnul. Cornunistu ar Ii trebuit sa savirseasca un miraccl, sa tr anstorrne OITlU! 1[1 mod' radical, sa·! ridiee pe 0 treapta morala eu totul supe'rio.ala, penfru ell Piimintul sa poata deveni G singurii famm~ ..

- Dar dad acest miraecl, cum sput tu, Ii fast savtrsit ? Dar daca namenil ~i·aJ;l durat cu bueurie noua rinduiala, stergind de pe faia Pamtntulnl cioclii sl bestlils de teapa acelora care au vrut sa arunce glol'ml lnaer f? Chiar si atunej trebuie sa resplrip em apelul piimlntenilor?

Dupa clfeva clipe de cump.iil:lii, Nielsen raspuflse:

- S·ar putea sa al dreptate. Dar, Giulio, te roj2," aminteste-tt unde sintem ~j ctnd.am putea noi ajunge iarii~i PI'. Pi.irnint?' E~ti tu sigur eli vel gasi acolo nurna[ arrnonie P !';ii apoi, gtndestetc, de ne-arn intoarco_ noi, oamenil veaculuri al XX-INI, ce-am face acoloP Sau rum ne-ar tnttrnptna ei? VOI putea ei tntelege de ce am pleeat?

Giu1io se simtes rau; capul it v1:lia ~i nu mal ~tia ee sa spuna, Nlf avea nici un aflfUment sa-l contrazicii PI' Nle}sen. Crescut' 111 stoul aceleiasl socl eta !'i, ca !Ii prolesorul, concepjlile lui nu eraa departe de all' lui Nielsen, Numai cii elanul unei tinereti ce-sl cerea dreptul 18 viat1i n Indemnase perrtru 0 clipii sa·1 infrunte pe Arthur, s~j.i cearii, aprnape direct, sa 51' rntoarca iara~i pe Paminiul luminat de-o IlOUa viata.

Cu,vintele lui Arthur 11 taiaTa tnsa tot av'in1uL 'In fond, gimlcH ileum ~i el, pentru CL sa doresc asa de mult rntoarC6rea? De ve. Ii 5-0 facem, asta sa se lnttrnple abia dupa ce. vorn birui ~i noi, rnacar rntr-o masurli netnsernnata, neprietenosul hau din jurul astronavci.

In sullehil Iul rlimiisese totu~i ell convingerea cif drurnul lor de acurn era un sacrtflciu tnchinat ~tiintei, fara sa poati] lns.il comunica cmenirii fOllde.le extrllordtn:n~ ior' diHit.orii.

- Arthur, spuse deodatB Giujio, accept sa merg cu tine, Wnddi nu te pot piirasi. Dar sa i,itij cii nu stnt convins de' ee-ai SPllS,

- Giul'io, riispunse Arthur, dnd iti vej reveni imi vel 68' dreptate .... Felu] i!lsa in care vorbea pFofesorul era ]ileobi!;inuit. Pe wilsur?! ee trecea vrernea, vorhele lui' emu tnt mat uesigure,

Totusi, ~0t1nntlii .:

- NU·IT\1 pot schimba hotilrirea, Jflr~etene ,drag. 11m f,)o~ a.ccep,ta, !n ltllm.e-!e tlv.fu!ui fl,e PiWtill~ sa las toful o.aJta ~i sa rna hdorc, dltpii

Ct. atn alins lumlle acestea, Dad va fi saalegem un IDe de odihna, unde sa raminem delinitiv, acela va fi 0 Iurne pe care 0 vorn gliSi fn Jargul ccsmosulut.., .

Pe Pamint nu sttu dad am mal putea ajunge, chiar sa vrem .. ,Q stii :;:i til ~e altfe!. Patria .noastra. e acum ~iGi. ~i 0 ducem cunof.,. Iar oarnerrilor le vom tnmlte pe calea undelor tot ce vom descopen, dar nu acum. E tot ce mai pot aecepta. Un lucru te mal fOg. ,AmTn;~ pentru mai tirziu :;:i nu Ie spune inca celorlalli ce s-a intlrnplat. Mal rarnii aici ,?

- .Mai ramtn,

- Atune], la revedere r

Protesorul ie~i griibit. fani. sa rnai priveascd sp,re Giulio. Acesta ramase cu inirna strtnsa de lristete.

Incet-Incet i~i regiisi ~i el pulerile, invii1gin{!u.~i starea de amor tealii ee-l cuprinsese, Ajunse, curirrd, sa·:;:i dea seama ca e zadarnics trtstetea lui. In definitiv, lurnea ia care ar fi dorit el sase lntoarca era cenusa de rnulta vreme. Alunci la ce bun S8 ranunte la gran. dioasa lor djliito.rie?

De aid, din apropierea Pclarei, vor tncepe un nou drum de explorare a lutnilor cosmlce, si daca ° dala Se vor opri pe vreuna dintre ele, acolo VOl' duee eu ei solia de infriitire ell Pamil1tuJ atit de indepiirtat. ~i poate vor famine acolo pentru totdeauna L.

Mal privi a data agregatul nr. 2 ~i scoase un oltat usor, Era pcate un sernn de' regret, dar ~l de usurare. Apoi se il1drepta spre u~a ~i ies], ..

*

o dorin\ii nestlipinita n aduse iara~i pe tiiuU", in cabina de observatti, de tndata ce terminii rnasa de seara, Sirnjea din nou

nevola sa petreaca In singuratate clteva clipe, .

Ajuns )inga a~eg.atul nr, 2, n puse di~ n0!1 in. Iunctiune, Ctnd apar atul rncepu sa lie gata pentru receptie, dIU diluzoare se auzs UD· glas care pe Giulio i1 faeu sa inmarmureasca. Ceea ce aazea el acum era de necrezut I Vocea grava, necunoscuts, continua impertutbabila :

..... Dragi prieteni Indepartati, ali ascultat cuvtntu) Presedinielui Lumii. Mesajul sail a lost transmis pe Calea Marelul Cere, dupa oodul «Sirius»".

o pal.lzii seurla cllrma transmisia, care, curind, continua:

,,'Sint pamiat-l00. Transmit ue banda de .500 ~. ].000 M.Hz. Mil artu pe planeta I a Polarei. Tree pe receptle I ... "

Penlru cttevs clipe, Giulio simti di innebuneste, 0 'ceata deass i ae asternu pe ochi ~l nu filii stla ce sa fad. Ctnd se reculese tncerca sa inteleaga ce se petrece in jurul sau. hi musca buzele 'li, sirntind (} durere aeulii, i.!li diidu seama cii e treaz ~i nu viseaza,

Fragrnentul de mesaj pe care n auzise de asHi datil nu putea fi altceva dectt sltrsitul aceluia tnceput Inainle de plecarea sa la masa, Pe GiuliQ lrlsii, ceea ce 1I r1aucise camplet era sfir~itlll rnesajulu]. Ce tnsernna indicativul "Pamint-IOO" si, mai ales, de unde ptnli unde putea cineva sa transmits de pe planeta 1 a Polarei, In apropie.rea careia tocmai se atla astronava atunci P

Giulio se alia tnalntea uneienigme de nedeziegat, Tulburat, aslstentul il cherna pe Arthur.

Profesorul intr.a ca 0 vijeJie ~i nu se oprt decit Ungi'i aaistent,

, :__ Ce-I cu tine, ululio!. 01' CI;!' m-at cllemat? A.proape m-am spe,.Iat. Dar de ce arlltiln halul acesta z

- Arthur, e cev a nemaipomenit. Sint curnplet naudt. Am sii dau drurnul bandei care II 'jnregidrat mesajul pe care I. am ascultat adlneauri ... AsculU si tu C ..

. Banda de inregisirare tneepu sa se desffi~oare tncet, in fimp ce din dHl1zoare riisuna din nou glasul aceluj rnislerlos ,.,Piimint-lOO".

Cind rnesajul se sfirsi, profesorul se ridicii ell eta de lung $i i$i cuprinse rata in palme, Giullo astepl a nerabd~tor parerea rnaestrului ssu, Acesta, .dupa un IllnR" timp de g-inilire, se decise sa Spllrl,a;

- Drag-a Giulio, nu cred eli e poslbil ell pe plansta din aprop'iereat1Qa'sha sa mal existe vreo riinhi omeneasca;..

- Dar atunct cine a emis acel rnesajP

. - Aid e chela I ~i cred cii Ileum incep sa lnteleg. Mare prostie am facut. Avern PI' astronava tot Ielul de apar ate de reperaj $1 totusi nu Te-am folosit Jncii ...

Un [ulger trecu prin mtntea aslstentuluj ;f~ta tncepu sa i se lurnineze .. $i, .aproape z irnbind, spuse :

- Raspund pe banda de 500 MHz, I

.. , '-- De aeord r

Giulio silT;, la emitatoru! de rncaaje si transrntse urmatorul texn "Receptronai IDE'S<ljUJ. Trecern pe receplie".

Nil trecu mult ~j' in dlfuzoar e se auz! din nell:

"Cine si'nteti? Transrniteti pe banda de 1.000 MHz. Tree pe recepjie 1... "

- Asta-i culmea l striga Giulio uluit,

-i\~tEaplii I rifspunse Arthur mal calm. Trimite numele $\ trcci

din nou pe receptie.

Giulio transrnlse :

.. Aid e e Vul turuls. Trecern pe 'reeeptie L,"

Peste citeva clipe, in cabins rasuTIii urrnatoarea frazji :

,.Aici pamint·IDO. Transmit de pe planeta la Po'iarei. Multu. mesc, «Vnlturule», Errrisiunea mea tnceteaza. Transmit Pamtntulul un «adio» ! ... "

Cind in cabtna se lasii i:arii~i tacere, profeserul surtse eu lnteles $i SE intoarss spre asistsnt :

- Drag'ul meu, oricit ar li de necrezut, dar ipoteza mea cred c:i se va ad ever] in curl nd. 1 ncepern explorarea planetei ...

~ Arthur, glume(iti? Snuneal di nu peats exists nirnerrl ~iacum

Incepern explorarea?

- Nu banuiesti adevar atul rnotiv?

- Nu.

- Oh, tinere astronautl Te-al inf!iiciirat prea rnult pentru un

mesa i ~i acurn, cjnd ai in fata ceva ~i mal teribil, -intrebl de ee sa lacern explcrarea planetei!

-~erule 1 slriga asistentut. Asia trebuis sa fie I Haide, sa nu mal plerdern 0 clipa. Ard ca PI' jeratic I.

- Aha I Atunei, Iseparate si. .. la drum I

Caurarea lu.i Nielsen si a lui Giulio n(l se dovedi 111 zadar. Undeva, in sudul planetel. pe partea tntuneca ta a ei, dadur(i peste locul mull cautat, Astronava desclnse exact PI' locul eu pricina $i cei dul astronantt ie~ira alara.

Farurl puternice i~'i indreptara lumina spreun punct pe care n sernn alizaserji aparalele de reperaj de pe astrona'la"

3.1

Nu peste nmlb'i v.-eme, Giullo ~ Arthll.r crau lnarhuii unti pd-

ve1[~ti unice.. ,

In. lata lor. tu1epcnitii ,pe ,supnt1"ilta planetei, se ailallna dtntre rachetele Iotonice t~'eg'hidate pam:intenl', al caror prciect it B1.ahG· r~sera pe vremuri rusii, Tlpul acesta de rachete, care pulea atinge vltcl"e Ioarte apropiale de viteza iumil'lii, nu eta destinat zbnruntor ell oamenl, ci numai unor sccpuri de explorare prin radio. Rachetele acestea disounaau nurnal de attta corubustibll tnctt Sa accelereze :pina la 0 vHezii uria!?ii. [lup,a_ ce se aproplau de locul destin at explorarii, incepeaU s.!i. fTineze, cohorse liDi~tit. :if CLlli.s!a xbor.ul kIf lua sfiT~it. Dcar aparatele de pe ele rnai cenhnuau sa 'C.uiellgii intormatll ~i sa 'Ie trimitii PiimintuluL

Prin radlout costurnului, Giulio spuse :

- Str anie inttlnire I Ne-au 1ntrecut, desl au jJol'"nH dU[Jil Doi l...

- Hste explicabi], raS,puTIse Arthur, Pe ctud noi am strabatut cea

mai mare parte din drum cu vlteze uuedii, aceste r achete au zbur at necontenlt cu viteza lor maxima, Astte! au izbutit ele sa aiunga Inaintea noastra aiel, tl~i au lost lansate cu ani in urrna noastr i,

- Ce-o Ii insemnjnd iosa indicattvul "Plimtnt-IOO"? BaTIuiesc dl. au Iost lansate eel putin 100 de rachete asemlinitoare. ..

- Intocrnal, Prea mare ' ar E,i lest coineideata inti lnirii noastre pe aceastii planets. Slot sigu'r c1i tn mementul acesta alte eeci, dad TIU chiar sute, de ccrpurt cerasti adapcstesc asereenea rucsagcrl terestrr,

- A~adar". aici era Ialmosul "Plimint-lOO", spuse Qiulio visstor.

Dupa ce a actus mesajul anlversaril, l-a rasptndit in eesmos 'l a intervale regulate, .plml clnd cineva i-a raspuns, ~i atuncl cmisfunea lui a rneetat.,

- Ipoteza ta treeute sa lie exacta I Dupa 0 pauza, Arth\lr' continua:

- Toatevacestea rna fac sa rna gIndesc ctr -adrnirajie ~ emotie 1a acel pamtnteru ... Da, da •.. Ideea aceasta a Marelui Gere nu-l de 10:::

IlpsWi. de grandoare I

Apo!, de pard! ar fi vrut sa schirnbe discutia, prnlesorul spuse : - Acum sa ne desnWlrn UtI tim, piJtrunzir.d In seest ·"pamint· 100'·, unde '10m mal putea admlra dovada victoriei repurtate de acei excepjtonali savallti..·

- ~cum cr.ezi mesajul, spune, acumcrezi? fasuna ia casca l.uI Arthur yocea asistenttllul, .In care I1l1ieai ,f{hici u~c iremufu! unei nestapinlte 'bucurf •.

- II cred, i,ubite Glulio, da.rparerile mele nll mi le schimn.

Hotarirea mea ramtne aceeasi I dupa ce studiem racheta, drurnul nostru V{I. Ii tndreptat in atntet

Giulio nu raspunse. Era prea IJCUp.at de gindu~ rachetei, prea euprins de dOlUI dupa ceva venit de pe P1imint.. ..

In racheta, care se dovedt eli este :iabticat1i de sovietlel, gasirii tntreaga statie de radioemisie !j,i receptie, de 0 pertectiune uimitnare. Ceea ce ii bueure 1n83 eel mai rnult pe astronauti in gasirea desciIratorulul automat de mesaje, Derucntar.a tn scurta vrerne tolul ~i tr.:mSpDrtara aparatele pe astronava, 1\poi, lulndu-si un ulttm ramas bun de. la testu] rachetei, aatronava se avinta in galu{ uesftrsit.;

(o$/t,.~i~'Ul if!, nr. "iiwrj

32

I

I I