ETICA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA

Etica si deontologie in profesia de relationist

Fac.de Stinte ale Comunicarii

Relatii Publice si Comunicare,Anul II
Universitatea Petre Andrei
 Etica este una din principalele ramuri ale filosofiei şi poate fi numită ştiinţa
realităţii morale; încearcă elucidarea problemelor morale printr-un demers cognitiv.
Etica poate fi înţeleasă de asemenea ca o filosofie asupra moralei, a binelui şi a
răului, a datoriei.Deontologia este un compartiment al eticii care se ocupă cu studiul
normelor si obligaţiilor specifice unei activităţi profesionale.
Relationistii nu scapa de permanenta redefinire de care sufera toate
profesiile.Societatea isi pune intrebari in legatura cu moralitatea personalitatilor
politice,cu constiinta sociala a intreprinderilor financiare,cu calitatea bunurilor de
consum,cu expertiza veritabila pe care o confera profesionistii.Adesea interpelata
pentru ca mascheaza realitatea,banuita de catre jurnalisti ca manipuleaza,meseria de
relationist este cateodata sinonima cu o fatada artificiala fara fond.
Regasim relationistii in organizatii de toate dimensiunile,de la multinationale la
gradinite,trecand prin guverne,biserici,grupuri de interese si mass-media.Ei trateaza
toate subiectele:politica,economie,viata in societate,cultura,sport.Ocupa toate
dimensiunile spatiului public.Nici o decizie,nici o provocare,nici o miza nu scapa
interventiilor lor.
Relationistii pot fi facuti vinovati nu atat de malversatiuni ,cat de o criza de
credibilitate in spatiul public.Mai mult,ca intermediar important in definirea marilor
mize ale societatii,relationistul nu poate ramane indiferent in fata marilor provocari
ale acestui sfarsit de mileniu .
Toate aceste motice determina asociatiile de relationisti sa analizeze
responsabilitatile care le revin membrilor lor in aceasta conjunctura.Ele au adoptat
deci,toate ,un cod etic ce serveste drept ghid diferitelor actiuni pe care va trebui sa le
realizeze orice relationist.
Atunci cand vorbim destre etica,un anumit numar de notiuni ne trec prin
minte:cele ale valorii,datoriei,moralei si deontologiei.O valoare reprezinta acel ceva
in care o persoana crede:dragoste,dreptate,echitate,fidelitate,dar si
bogatie,frumusete,forta si chiar violenta.Morala se referea la ceea ce este bine sau
rau.Daca fidelitatea este o valoare positiva in morala crestina,ea nu mai are
semnificatie in morala islamica,unde este permis sa ai mai mult de o sotie.Un grup
poate valoriza violenta,care moralmente este condamnabila.
Etica este un demers care studiaza si analizeaza condita umana.Care sunt
principiale ce trebbie respectate pentru a avea o condita ireprosabila?A fura este un
gest ilegal si imoral,nu este bine.A imprumuta bani de la un prieten este o conduita
total acceptabila pentru marea masa a muritorilor,dar ea este foarte delicata pentru o
personalitate politica,aceasta fiind poate obligata a afec cateva mici servicii in
schimb..Etica trateaza destre ce este acceptabil in condita.Un cod etic poate
enunta,spre exemplu,can imeni nu trebbie sa intre intr-un conflict de interesse.
Deontologia le impune cetatenilor indatoriri.Un cod deontologic propune reguli
stricte de urmat.In cazul precedent,codul deontologic pooate genera o lege prin care
este interzis sa se imprumute bani altor persoane.
Societatea Relationistilor din Quebec a publicat un cod etic care se inspira din
codurile promulgate de organizatiile carora le este afiliata:
 Toti membrii se angajeaza sa sprijine spiritual si idealurile subiacente principiilor
de condita enuntate mai jos si sa le cionsidere esentiale in exercitarea relatilor
publice:
1)membrul ce exercita relatii publice va favoriza mai intai interesul public si nu
va face nimic care sa poata fi daunator exercitarii relatiilor publice,colectivitatii sau
societatii si nu va indemna nici o persoana sa faca acest lucru.
2)membrul se va conforma normelor celor mai stricte de onestitate,corectitudine
si sinceritate si nu va difuza cu buna-stiinta informatii false sau inselatoare.
3)membrul ca protesa destainuirile clientilor sau angajatorilor sai
actuali,anteriori sau eventuali.
4)membrul nu va reprezenta interesse in conflict sau in concurenta,fara
consimtamantul explicit al celor interessati,acordat dupa divulgarea totala a
faptelor.
5)membrul nu va face nimic care sa aiba ca obiect coruperea integritatii
mijloacelor de comunicare publica.
6)membrul se va conforma normelor celor mai stricte ale deontologiei si practicii
in solicitarea clentilor si nu va solicita cu buna-stiinta clientii altui membru decat la
invitatia specifica a acelui client.
7)membrul va sprijini acest cod,va collabora cu ceilalti membri pentru aceasta si
va pune in vigore deciziile privitoare la orice chestiuni ce decurg din aplicarea
sa.Daca un membru crede ca un alt membru este implicat in practici injuste sau
contrare deontologiei,inclusiv pratici ce incalca prezentul cod,el va informa
responsabilii Societatii,pentru ca acestia sa ia dispozitiile prevazute in prezentele
reglementari.
Codul etic al relationistilor este clar si pare chiar evident.Dincolo de divergenetele
dintre relationisti si jurnalisti ce decurg din rolurile lor distinte,esista situatii mai
complexe carora relationistul trebbie sa le faca fata.
Presedintele uneia din marile firme internazionale de relativi publice,Edelman
Public Relations Worldwide,propunea cateva cai pentru ca relationistii sa-si conserve
imaginea de integritate:
-a evita clientii indoielnici;
-a nu-i apara pec ei care nu merita;
-a nu lucra pentru organizatii care,ascunzandu-se dupa cauze nobile,nu sunt
decat puerile in valoare ale intreprinderilor cu intentii contrare;
-a nu “compara”eventualii clienti,propunand un comision pentru contractul
obtinut;
-a nu considera profitul si avansarea drept unice criterii de acceptare a
mandatului.

BIBLIOGRAFIE:
- Dagenais Bernard Profesia de relationist,Iasi,Polirom,2002