PROCEDURA PENALA CURS 6

Urmeaza procedura de camera preliminara.Procedura ,in prezent,sub efectele deciziei

Curtii Constitutionale nr.641/2014,este orala si contradictorie si se realizeaza cu participarea
procurorului,a inculpatului ,a celorlalte parti (in virtutea acestei decizii),inclusiv a persoanei
vatamate.De asemenea,in temeiul deciziei CCR ,este admisibila administrarea de probe in cam
prelimin,cu conditia ca ele sa priveasca exclusiv aspecte care fac parte din obiectul camerei
prelimin-adica aspecte de legalitate (legalitate a probelor pe care se intemeiaza actul de sesizare,a
actelor,a sesizarii).
Procedura se desfasoara in 2 etape :
A.prima etapa o constituie procedura prevazuta de art.345 NCPP.E o etapa de
constatare de neregularitati si nulitati.Potrivit alin.1, art.345,ea se realizeaza in camera de
consiliu.In completarea acestui text cu decizia CCR-pt ca textul a ramas neschimbat-procedura
are loc cu participarea procurorului,a celorlalte parti (toate) si a pers vatamate,de aceea e
obligatorie citarea partilor si a pers vatamate.Procedura NU poate avea loc in absenta citarii si
daca ea nu e indeplinita potrivit legii,ceea ce inseamna ca citarea trebuie sa se realizeze in mod
legal,cu respectarea prevederilor legale privind citarea.Examinarea cererilor si exceptiilor in cam
prelimin de catre judecator se realizeaza in camera de consiliu,adica in sedinta nepublica-ea are
insa caracter contradictoriu,pt ca se realizeaza in urma unor dezbateri orale,in fata
judecatorului.Cu aceasta ocazie,partile care au formulat cereri si exceptii sustin oral in fata
judecatorului cererile si exceptiile invocate.De asemenea,daca judecatorul a invocat din oficiu
exceptii (e posibil) ,ele se pun in discutie in contradictoriu,ceea ce inseamna ca ele nu vor putea
fi solutionate decat dupa ce au fost discutate in contradictoriu

de procuror si de catre

parti,inclusiv de pers vatamata prezenta.

De asemenea,procurorul ,chiar daca a formulat un raspuns in scris in termenul prevazut
de lege,de 10 zile,cu privire la cererile si exceptiile partilor,pune si el concluzii orale,ocazie cu
care aduce argumente pt sustinerea unei cereri ,in principiu, de respingere a cererilor si
exceptiilor,pt ca procurorul,exercitand functia de invinuire/acuzare,aduce argumente prin care
urmareste sa demonstreze legalitatea acuzarii,a probelor,actelor de urmarire penala.Nu este

exclus ca procurorul ,cu ocazia concluziilor orale ,sa isi exprime acordul cu privire la unele din
exceptiile formulate.
Dupa inchiderea dezbaterilor in camera,judecatorul va trece la deliberare si luarea
hotararii,desi nu exista o prevedere expresa in NCPP sub acest aspect-opinie Mateut:atat
deliberarea ,cat si luarea hotararii au loc in secret,dupa regulile care sunt prevazute pt faza de
judecata;sub

acest

aspect,procedura

imprumuta

trasatura

specifica

fazei

de

judecata/jurisdictiei,pt ca actul pe care il da judecatorul de cam prelimin, in urma deliberarii si

luarii hotararii,este o hotarare,care e un act jurisdictional,similara cu o hotarare
judecatoreasca sub aspectul naturii juridice.In situatia in care judecatorul,in urma
deliberarii,constata unele neregularitati ale actului de sesizare sau constata nulitati ale unor acte
de urmarire penala,in conditiile art.280 si 282 NCPP-legea nu face nicio distinctie,acest lucru
fiind gresit-aici trebuie facuta precizarea (conform lui Mateut) ca majoritatea actelor de urmarire
penala ,in actuala reglementare,se sanctioneaza cu nulitatea relativa,nu cu nulitatea absoluta.De
exem-cand s-au incalcat dispozitiile legale ref la participarea obligatorie a procurorului,in
procedura de obtinere a mandatului de supraveghere tehnica sau in cazurile rare in care prezenta
personala a inculpatului e obligatorie,sub sanctiunea nulitatii absolute (ref la inculpat,de exem la
procedura perchezitiei domiciliare,care nu poate avea loc in absenta inculpatului,atunci cand
acesta se afla in stare de detinere ) sau in cazurile in care s-au incalcat regulile privind asistenta
juridica obligatorie in privinta executarii unor acte de urmarire penala,cum e cazul in care se
procedeaza la audierea inculpatului,cand e prezent unul din cazurile prevazute de art.90 NCPP
sau judecatorul de cam prelimin constata nulitatea probelor administrate in cursul urmaririi
penale pe care se intemeiaza rechizitoriul-in aceste cazuri in care judecatorul de camera
prelimin constata neregularitati ale actului de sesizare (nulitatea unor acte de urmarire penala
sau nulitatea probelor pe care se intemeiaza rechizitoriul),va da o incheiere,care e o incheiere cu
caracter constatator si in opinia lui Mateut,e o incheiere cu caracter interlocutoriu,cu toate ca
procesul penal nu cunoaste in general o asemenea categorie de incheieri.Aceasta incheiere mai
are caracter preliminar;prin aceasta incheiere NU se solutioneaza cererile si exceptiile,ci se
constata DOAR anumite neregularitati sau nulitati-de aceea ,aceasta incheiere NU se comunica
tuturor participantilor la procesul penal,comunicandu-se doar procurorului.Se comunica doar
procurorului pt a i se da acestuia posibilitatea sa-si exercite un drept (care e preluat din modelul
de proces penal adversial/acuzatorial) practic nou,necunoscut in VCPP-dreptul de a si retrage
2

rechizitoriul,adica de a-si retrage practic acuzatia formulata impotriva inculpatului.Prin

intermediul acestei incheieri,procurorului i se cere sa ia o decizie cu privire la neregularitatile
care privesc rechizitoriul si cu privire la nulitatile care privesc actele procurorilor ierarhic
inferiori.
Conform art.345 alin.3/NCPP,procurorul are dreptul si in opinia lui Mateut ,si
obligatia(pt ca procurorul e un subiect oficial al procesului penal si serveste interesul public al
justitiei) de a formula un raspuns in scris cu privire la constatarile judecatorului de cam prelimin,
in termen de cel mult 5 zile.In opinia lui Mateut,termenul de 5 zile e de
decadere,imperativ,peremptoriu-sanctiunea nerespectarii lui e decaderea procurorului

din

exercitiul dreptului si a obligatiei de a raspunde la constatarile judecatorului.Omisiunea

procurorului de a raspunde si incalcarea termenului de cel mult 5 zile ,in care procurorul poate
raspunde ,adica raspunsul tardiv al procurorului se sanctioneaza cu restituirea intregului dosar
fie in vederea refacerii rechizitoriului ,fie in vederea reluarii urmaririi penale daca sunt necesare
acte de urmarire penala dupa procedura de reluare a urmaririi penale.Conform art 345 alin.3
/NCPP,procurorul are urmat optiuni:
indreapta neregularitatile rechizitoriului cand aceasta e posibila ,fara a fi necesara
restituirea ,adica fara sa fie necesare acte de urmarire penala.In mod normal,in opinia lui
Mateut,in aceasta materie ,regula ar trebui sa o constituie restituirea,pt ca de regula,indreptarea
rechizitoriului NU se poate efectua fara sa se efectueze acte de urmarire penala.In practica,dupa
intrarea in vigoare a NCPP,de regula,in cazurile rare constatabile in practica de cam prelimin
,procurorul indreapta neregularitatile fara sa ceara restituirea si fara sa se dispuna restituirea.De
altfel,nu s-a observat nici in practica publicata,nici in cea nepublicata sa existe vreo situatie in
care procurorul sa ceara el insusi sa i se restituie dosarul in vederea remedierii rechizitoriului.
NCPP nu prevede care e actul de remediere a rechizitoriului si NU prevede cine
remediaza rechizitoriul astfel,in opinia lui Mateut,rechizitoriul nu poate sa fie remediat decat
de procurorul care l-a intocmit (NU de un alt procuror);cu privire la actul de remediere si
natura sa juridica,remedierea NU se poate realiza prin ordonanta (cum s-a apreciat, de regula,
in practica;in practica,remedierea se face de procuror prin ordonanta-,procurorii ,in practica,
argumenteaza aceasta modalitate,prin aceea ca in absenta unei prevederi exprese,ordonanta
ramane unicul act de procedura pe care il intocmeste procurorul ,la dispozitiile art.286
3

alin.1/NCPP).In opinia lui Mateut,art.286 alin.1/Ncpp NU este aplicabil in aceasta procedura de

cam preliminara,care reprezinta o faza procesuala autonoma,distincta,diferita de faza de urmarire
penala-ordonanta este un act de urmarire penala ,care poate fi intocmit doar in faza de urmarire
penala si doar cu privire la acte si masuri in privinta carora NU e o dispozitie specialaadica,atunci cand legea NU prevede altfel .Or,in situatia sesizarii instantei,legea contine o
dispozitie speciala-art. 327 lit.a/NCPP,care prevede foarte clar ca procurorul da rechizitoriu-NU
ordonanta-atunci cand dispune trimiterea in judecata si cand sesizeaza instanta de
judecata.RECHIZITORIUL E UNICUL ACT DE SESIZARE A INSTANTEI,in afara cazurilor
speciale (cazuri speciale:art.341 alin 7 pct.2 lit.c,adica plangerea la judecator impotriva
solutiilor ;cazul care declanseaza o procedura speciala a incheierii unui acord de recunoastere in
cazurile extrem de restranse/limitate prevazute de lege).De altfel,atunci cand sesizarea instantei
se face prin acordul de recunoastere a vinovatiei NU se mai parcurge procedura de camera
preliminara-acordul e prezentat direct instantei in vederea omologarii,neexistand procedura de
cam prelimin.
De aceea in absenta unei prevederi,in opinia lui Mateut,indreptarea are aceeasi natura
juridica: de rechizitoriu,deoarece NU se poate realiza altfel decat tot prin rechizitoriu,cu caracter
de completare a rechizitoriului initial si de indreptare/modificare/corectare a rechizitoriului
initial.Avand acest caracter,parerea lui Mateut e ca pt a fi valabil si pt a produce efecte
juridice,el trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute de art.328/NCPP (inclusiv conditia
de a fi verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de catre primul procuror,procurorul general
sau procurorul sef de sectie ori de catre procurorul ierarhic superior),altfel nefiind
valabil.Aceasta completare/indreptare pe care o realizeaza procurorul atunci cand ea e
posibila,fara restituire,fara sa se efectueze acte de urmarire penala,face parte integranta din actul
de sesizare ;completarea impreuna cu rechizitoriul reprezinta actul de sesizare a instantei.
o alta optiune avuta de procuror privind constatarile e mentinerea sesizarii/actului de
sesizare/rechizitoriului,fara ca procurorul sa faca vreo modificare sau schimbare.Aceasta optiune
trebuie exprimata ,dupa parerea lui Mateut ,si in cazul in care procurorul recunoaste
constatarile pe care le efectueaza judecatorul (NU le contesta) ,procedand la indreptare.Si in
aceasta situatie,procurorul are obligatia de a-si exprima explicit optiunea cu privire la mentinerea
rechizitoriului.De asemenea,pozitia procurorului de mentinere a rechizitoriului poate privi si
4

celelalte constatari pe care le efectueaza judecatorul in camera preliminara privind nulitatile

actelor de urmarire penala si nulitatile probelor-in virtutea acestor nulitati,procurorul poate sa
opteze pt mentinerea rechizitoriului si pt inceperea judecatii,in mod implicit.
restituire=procurorul insusi va putea sa ceara restituirea dosarului.Formularea folosita
de legiuitor e neclara,deficitara-cum adica procurorul sa ceara judecatorului sa-i restituie
dosarul?Aceasta prevedere,in opinia lui Mateut,echivaleaza cu recunoasterea dreptului pe
care il are procurorul de a-si retrage rechizitoriul-procurorul poate sa-si retraga
rechizitoriul,tot dosarul,adica sa-si retraga acuzatia si sa recunoasca deficientele rechizitoriului si
gravitatea lor,lipsa de aptitudine a acestuia de a aduce o situatie de fapt si o persoana in fata unei
instante pt a fi judecata,cu alte cuvinte,acuzatia penala.De aceea, in opinia lui Mateut,ea reflecta
recunoasterea acestui drept al procurorului de a-si retrage acuzatia formulata impotriva
inculpatului,care

are

drept

consecinta

inchiderea

dosarului,insa

NU

cu

caracter

definitiv,permanent,pt ca ulterior,daca procurorul,in urma reluarii urmaririi penale,ar strange

probe legale si suficiente si daca ar fi indeplinite conditiile prevazute de art.327 lit.a/NCPP,ar
putea intocmi un nou rechizitoriu.
B.Dupa finalizarea acestei prime etape din procedura cam preliminare,se trece la etapa a
doua etapa de solutionare a cererilor si exceptiilor,prevazuta de art.346/NCPP.
Art.346 alin.1/NCPP prevede o procedura identica cu cea prevazuta de art 345
alin.1/NCPP,care este corectata de CCR a.i. tinand seama de decizia CCR,care este obligatorie,in
absenta unor prevederi procedurale ajustate in raport de aceasta decizie-procedura se realizeaza
la fel,in sedinta nepublica,in camera de consiliu,insa cu participarea procurorului si cu citarea
partilor ,iar solutionarea procedura in care au loc dezbateri orale si contradictorii cu privire la
cererile si exceptiile formulate.Insa aceste dezbateri se va tine seama: de prima hotarare a
judecatorului-de incheierea de constatare de nulitati- , de raspunsul scris al procurorului
(cu privire la raspunsul in scris initial,daca exista,care e facultativ ,cu privire la cererile si
exceptiile formulate) si daca e cazul,se va tine seama si de raspunsul in scris al
procurorului,care e obligatoriu dupa parerea lui Mateut in situatia in care exista constatari
de neregularitati sau de nulitati ale judecatorului in cam prelimin.

In mod similar,dupa inchiderea dezbaterilor,judecatorul va trece la deliberare si la luarea

hotararii;e posibila si amanarea pronuntarii de catre judecatorul de cam prelimin cu privire
la cererile si exceptiile formulate.In urma deliberarii si luarii hotararii in secret,fara participarea
nimanui si fara nicio imixtiune (mai sunt situatii in practica in care se mai intalneste procurorul
sau grefierul in camere alaturate,insa nu e admisibil);in urma deliberarii,judecatorul va trece la
luarea hotararii,adica la solutionarea cererilor si exceptiilor formulate de parti (legea nu e
completa,pt ca se refera la cereri si exceptii pe care le poate formula inculpatul,insa in urma
deciziei CCR,in opinia lui Mateut,NU exista niciun impediment ca celelalte parti,precum si
pers vatamata sa formuleze cereri si exceptii in cam prelimin) sau la solutionarea exceptiilor pe
care judecatorul le-a invocat din oficiu ,daca exista exceptii invocate din oficiu.Solutionarea se
realizeaza printr-o incheiere motivata.
Ce se intampla in situatia in care NU sunt cereri sau exceptii?in situatia in care NU
sunt cereri sau exceptii-pt ca e posibil-partile ar putea sa declare expres la primul termen ,cand
sunt chemate in fata judecatorului,cum ca NU formuleaza cereri sau exceptii,pt ca nu le au,la
intrebarea expresa a judecatorului (judecatorul intreaba expres partile daca formuleaza cereri sau
exceptii).Daca partile declara expres ca formuleaza cereri/exceptii,li se acorda un termen care
NU poate fi mai scurt de 20 de zile .Daca partile declara expres ca NU formuleaza
cereri/exceptii-pt ca uneori au interesul ca procesul sa se solutioneze cu celeritate-,conform
art.345 (2)/NCPP,judecatorul de cam prelimin NU poate dispune direct inceperea judecatii,ci
trebuie sa astepte sa expire termenul minim prevazut de art.344 (1)/NCPP,adica de 20 de
zile.Prevederea e foarte criticabila,pt ca daca NCPP si-a propus scurtarea duratei procesului penal
,nu e de inteles de ce nu se da recunoastere dreptului pe care il au partile si pers vatamata de a
NU formula cereri/exceptii.Dupa parerea lui Mateut ,in aceasta situatie NU mai e necesara/nu
mai are nicio justificare mentinerea cazului/a procesului penal in procedura de cam
prelimin,judecatorul trebuind sa dispuna direct inceperea judecatii.
In art.345 (2)/NCPP,doar dupa expirarea termenului de 20 de zile,judecatorul de cam
preliminara,vazand ca NU sunt cereri sau exceptii,va da o incheiere prin care va dispune inceprea
judecatii.

Solutionarea solutiile pe care le poate pronunta judecatorul de cam prelimin in

camera prelimin.Din pacate,judecatorul de cam prelimin NU poate pronunta decat una din 2
solutii :
-fie restituire;
-fie inceperea judecatii.
In camera preliminara,exista situatii in care intervine o cauza de impiedicare a
continuarii procesului penal de impiedicare a punerii in miscare si exercitarii actiunii
penale.De exemplu,in situatia in care ar interveni decesul (intalnit in practica) inculpatului in
cam prelimin-in aceasta situatie,in opinia lui Mateut,e fara suport legal si nu e normal si
admisibil ca judecatorul de cam prelimin sa dea o incheiere de incepere a judecatii fata de
un inculpat care NU mai e in viata (nu mai e indeplinita o conditie de stabilire a raspunderii
penale,adica o conditie esentiala,fundamentala de incepere a judecatii),pt ca instanta sa constate
decesul si sa dispuna incetarea procesului penal -cum se procedeaza in practica,sub imperiul
NCPP,pt ca legea de procedura nu e rationala.Care e remediul acestei situatii?In opinia lui
Mateut,remediul e in alin.3 art.345/NCPP-in aceasta situatie,judecatorul de cam prelimin are
obligatia sa pronunte o incheiere pe care sa o comunice procurorului,pt ca acesta sa isi
exprime optiunea daca isi mai mentine sau nu rechizitoriul,situatie in care nu mai e indeplinita o
conditie de stabilire a raspunderii penale;procurorul are in acest caz optiunea de a cere sa-I fie
restituit dosarul,impreuna cu rechizitoriul,pt ca ulterior sa dea o solutie de clasare-acesta e
remediul.
Ce se intampla in situatia in care procurorul NU cere restituirea dosarului,optand pt
mentinere si sesizarea instantei?In opinia lui Mateut,in aceasta situatie judecatorul de cam
prelimin ar trebui sa dispuna restituirea,pt ca NU poate sa dispuna incetarea procesului penal;va
trebui sa dispuna restituirea in temeiul art.345 (3) lit a/NCPP,adica pe temeiul nelegalitatii
rechizitoriului.Si acest text e redactat deficitar,fiind in contradictie cu textul care reglementeaza
obiectul in cam prelimin,in care se face referire la legalitatea actului de sesizare a instantei,pe
cand textul deficitar vorbeste de neregularitate,de rechizitoriul neregulamentar (intial,la
redactarea NCPP,era formulat rechizitoriul neregulat).Acest text deficitar trebuie interpretat
astfel,in sensul ca se refera la neregularitate-NU e vorba de niciun regulament in intocmirea
7

rechizitoriului.E vorba de neregularitatea rechizitoriului,ea referindu-se exclusiv

la

continutul,cuprinsul,ceea ce trebuie sa contina rechizitoriul fata de prevederile art.328 NCPP.In

orice caz acest termen NU acopera toate aspectele de nelegalitate ale rechizitoriului,pt ca
neregularitatea unui rechizitoriu NU trebuie confundata cu nelegalitatea rechizitoriului,ultima
privind si alte situatii (rechizitoriul e intocmit contrar dispozitiilor legale,cu incalcarea
dispozitiilor legale de exemplu,cele referitoare la competenta).
In orice caz,restituirea e prevazuta expres ca solutie principala;din perspectiva ordinii
pe care a fixat-o legiuitorul in art.345 (3)/NCPP,care reglementeaza 3 situatii in care
judecatorul in cam preliminara poate sa dispuna restituirea:
cand rechizitoriul este neregulamentar intocmit.Daca procurorul NU a indreptat
neregularitatile,conform art.345 (3)/NCPP, si daca neregularitatile privind rechizitoriul sunt
esentiale ,adica daca ele impiedica determinarea obiectului si a limitelor judecatii.
art.345 (3),lit b/NCPP,cand judecatorul de cam prelimin,constatand nulitatile
tuturor probelor pe care se intemeiaza rechizitoriul ,exclude toate probele.Daca NU mai
exista nicio proba legala,rechizitoriul NU mai poate constitui act de sesizare a instantei,si atunci
remediul e resituirea.
cand fie exista refuzul procurorului de a cere restituirea el insusi ,desi judecatorul a
constatat neregularitati privind actul de sesizare a instantei,caz care e posibil in situatia in care
procurorul NU a remediat neregularitatile,daca judecatorul de cam prelimin apreciaza ca ele sunt
esentiale;de asemenea,acest caz prevazut de art.345 (3) lit c /NCPP,prevede si o alta situatie in
care se poate dispune restituirea,cand fie procurorul cere expres restituirea (situatie extrem de
rara si improbabila).De asemenea,e posibila restituirea pe cazul prevazut de art 345 (3) lit c
/NCPP in situatia pasivitatii procurorului,cand procurorul NU raspunde in scris in termenul
prevazut in art 345 (3)/NCPP-termenul de cel mult 5 zile.
Celelalte situatii in care se constata,conform art.345 (4)/NCPP,nulitati ale actelor de
urmarire penala,care sunt sanctionate in conditiile art.280-282/NCPP sau cand se exclud
anumite probe dintre cele pe care se intemeiaza rechizitoriul,NU e caz de restituire,ci
judecatorul va dispune inceperea judecatii.

Care e situatia probelor excluse?Probele excluse,conform legii-e prevedere expresa in

acest sens in art 345 (5)/NCPP-,NU pot fi avute in vedere la solutionarea fondului cauzei,la
judecarea cauzei .
Alin.7 art.345/NCPP prevede expres cealalta solutie aceea de incepere a
judecatii.Inceperea judecatii poate fi dispusa in toate celelalte situatii in care NU se poate
dispune restituirea-adica in alte situatii,decat cele mentionate expres in art.345 (3)/NCPP.Care
sunt celelalte situatii,in care judecatorul de cam preliminara va putea dispune inceperea judecatii:
cand judecatorul de cam preliminara constata legalitatea sesizarii ,legalitatea
tuturor actelor de urmarire penala sau legalitatea probelor pe care se intemeiaza
rechizitoriul,adica atunci cand respinge toate cererile si exceptiile.
cand NU exista cereri sau exceptii nici din oficiu,dar numai la expirarea
termenului de 20 de zile ;
in situatiile in care exclude doar unele probe sau cand sanctioneaza actele de
urmarire penala in conditiile prevazute de art.280-282/NCPP,cu exceptia rechizitoriului
(cand neregularitatile privind rechizitoriul sunt apreciate ca fiind esentiale ).
*Dar in situatia in care judecatorul constata neregularitati ale rechizitoriului,dar
apreciaza ca ele NU sunt esentiale,adica NU impiedica stabilirea obiectului judecatii si a
limitelor ei ?In aceasta situatie,judecatorul de cam preliminara va dispune inceperea judecatii.
Alin.7 art.345/NCPP contine o prevedere care a fost introdusa prin legea de punere in
aplicare a NCPP,potrivit careia judecatorul de cam preliminara va proceda la judecata pe fond a
cauzei ,va exercita in continuare si functia de judecata,in situatia in care dispune prin incheiere
inceperea judecatii.Adica,asta inseamna ca practic,dupa inceperea judecatii,judecatorul care a
realizat procedura in cam preliminara,isi trimite lui insusi dosarul/cauza in vederea judecarii
fondului.In opinia lui Mateut ,aceasta prevedere incalca flagrant principiul separatiei functiilor
judiciare,pt ca judecatorul in cam preliminara ,prin modul de solutionare a cererilor si
exceptiilor,isi stabileste cadrul procesual+isi stabileste/selecteaza probele pe care se intemeiaza
rechizitoriul si pe care se va intemeia (aproape cu certitudine) eventuala solutie de
condamnare /de renuntare la aplicarea pedepsei/de amanare a aplicarii pedepsei-pt ca e putin
9

probabil ca judecatorul de cam preliminara sa isi schimbe aprecierea asupra probelor in cursul
judecatii,cu atat mai mult cu cat verificarea legalitatii probelor se realizeaza,in lumina actualei
reglementari, exclusiv in procedura de cam preliminara (ea se inchide definitiv si irevocabil
in cam preliminara ) si pe de alta parte,pt ca sfera legalitatii unei probe-o proba inseamna o
fapta/element de fapt care NU poate fi separata complet de substanta ei,de temeinicia ei de
aceea,in opinia lui Mateut ,era mai potrivita formula initiala care interzicea judecatorului, care a
solutionat cererile respective ,sa participe ulterior la judecarea fondului cauzei.
Incheierea judecatorului in cam prelimin NU e definitiva,ea fiind supusa unei cai de atac
contestatia .Art.347 (1)/NCPP a fost declarat neconstitutional,pt ca prevede ca procurorul si
inculpatul pot folosi calea de atac a contestatiei,omitand celelalte parti si pers vatamata;ca
atare,incheierea poate fi atacata de parti,procuror si pers vatamata.
Care e incheierea care poate fi atacata?Conform legii,poate fi atacata doar incheierea prin
care au fost solutionate cererile si exceptiile-adica se poate contesta doar modul de solutionare .E
vorba de incheierea la care se refera art.345 (3-5)/NCPP.In realitate,e vorba de alin. 3 si 4 -3
prevede restituirea,4 prevede inceperea judecatii,alin.5 neavand nicio legatura cu modul de
solutionare.Ca atare,incheierea data in temeiul art.345 (2)/NCPP,cea de constatare a
neregularitatilor si nulitatilor e exceptata de la calea de atac a contestatiei,ea avand caracter
definitiv si neputand fi atacata.
Contestatia e o cale de atac introdusa de NCPP pt cazurile in care se solutioneaza aspecte
de procedura (NU care sa tina de fondul cauzei) si care a inlocuit recursul din VCPP.Art.347 se
completeaza cu art.4251 care reglementeaza procedura comuna a contestatiei.Contestatia poate fi
declarata intr-un termen-care e unul de procedura/procedural,imperativ,de decadere- de cel mult
3 zile,care curge de la comunicarea incheierii atacate si e de competenta intotdeauna a
judecatorului de cam prelimin din cadrul instantei superioare;cand incheierea e data de un
judecator de cam prelimin din cadrul sectiei penale a ICCJ,contestatia e de competenta
completului corespunzator format din 2 judecatori din cadrul ICCJ.
Art.347,alin ultim/NCPP face trimitere integrala la prevederile art.343-346/NCPP .Din
aceasta formula,extrem de neclara si deficitara,se pot desprinde urmatoarele consecinte:

10

durata procedurii in contestatie este aceeasi ca in procedura judecatorului de cam

prelimin din cadrul primei instante,adica de cel mult 60 de zile (termen de recomandare).Ca
atare,in ansamblul ei ,in ambele grade,procedura ar putea sa aiba o durata de maxim 120 de zile
-60 de zile la prima instanta si 60 de zile la contestatie.
se

aplica

toate

celelalte

dispozitii

legale-cele

referitoare

la

masuri

premergatoare,inclusiv cele referitoare la formularea de cereri si exceptii si procedura care se

realizeaza in aceleasi conditii,adica in sedinta nepublica,in camera de consiliu,in urma unor
dezbateri contradictorii,ca urmare a efectelor deciziei CCR.
***insa aici se pune urmatoarea problema:aceea de a sti daca in contestatie mai pot fi
formulate alte cereri si exceptii,pt ca daca se face trimitere integral la art 344,inseamna ca ar fi
posibila formularea de cereri si exceptii ,existand si obligatia judecatorului de cam prelimin
din cadrul instantei superioare sa parcurga aceeasi procedura (adica sa fixeze un termen
care NU poate fi mai scurt de 20 de zile pt formularea de cereri si exceptii ),ceea ce este un
nonsens.In opinia lui Mateut,aceasta trimitere la intreaga procedura din cadrul primei instante
este iresponsabila,pt ca ea conduce la interpretari confuze si contradictorii + in pofida acestei
prevederi exprese,in mod evident,NU mai pot fi formulate alte cereri si exceptii in
contestatie,in contestatie se examineaza doar motivele care privesc modul de solutionare a
cererilor si exceptiilor de catre judecatorul de cam prelimin din cadrul primei instante.
Art.348/NCPP reglementeaza expres posibilitatea judecatorului de cam prelimin de luare
,inlocuire ,revocare sau cedare a masurilor preventive ,conform alin.1 si conform alin.2,de
verificare in cam prelimin a legalitatii si temeiniciei masurilor preventive .Aceasta se realizeaza
la un interval de cel mult 30 de zile,cu exceptia controlului judiciar si a controlului pe
cautiune,care sunt masuri preventive care sunt propuse unei proceduri de verificare la un interval
de 60 zile,conform comunicarilor introduse in NCPP prin art.215 1 in urma OUG
nr.83/2014.Aceasta reglementare e incompleta ,pt ca NU se vorbeste nimic de masuri de
siguranta sau de masuri asiguratorii;judecatorul,in cam prelimin,NU poate sa dispuna luarea
masurilor asiguratorii,NU poate sa se pronunte cu privire la mentinerea masurilor asiguratorii
cand sunt luate in cursul urmaririi penale,NU poate sa dispuna luarea de masuri de siguranta?
Tocmai ca POATE,conform art.245-248/NCPP,poate sa dispuna masuri de siguranta;conform
art.249/NCPP,poate sa dispuna si masuri asiguratorii si sunt aplicabile si prevederile art.33011

331/NCPP,in sensul ca procurorul,prin rechizitoriu,poate sa propuna judecatorului de cam

prelimin mentinerea sau luarea masurilor asiguratorii or mentinerea masurilor de siguranta.
Actul procedural prin care se realizeaza inceperea judecatii si prin care ,practic este
sesizata instanta de judecata,in realitate,NU mai e rechizitoriul,ci e incheierea judecatorului in
cadrul procedurii de cam preliminara,prin care dispune expres inceperea judecatii.Astfel,se
poate remarca o contradictie evidenta intre procedura de incepere a judecatii prevazuta de art.346
(4 si 7) si cea de sesizare a instantei cu rechizitoriul,pt ca prin aceasta s-a realizat practic o
separatie intre functia de trimitere in judecata,care a fost pastrata in patrimoniul Ministerului
Public si care reprezinta cea mai importanta expresie a rolului procurorului de acuzator in
procesul penal ,care e precedata de urmarire (faza pregatitoare,premergatoare a procesului penal)
si functia de sesizare a instantei in vederea judecarii cauzei,care NU mai e exercitata de procuror
(practic,procurorul prin rechizitoriu NU sesizeaza instanta in realitate,ci indirect sesizeaza
judecatorul de cam prelimin.Doar virtual, dosarul impreuna cu rechizitoriul parcurge acest
itinerariu in cadrul instantei,adica doar virtual rechizitoriul se inainteaza instantei,pt ca instanta,
din care face parte judecatorul de cam prelimin,din momentul primirii si inregistrarii
rechizitoriului,trimite -prin intermediul repartizarii aleatorii-dosarul judecatorului de cam
prelimin,fiind declansata astfel procedura de filtru a legalitatii care se realizeaza de cam
preliminara).In realitate,sesizarea instantei se realizeaza prin incheierea de incepere a
judecatii,de catre judecatorul de cam prelimin,in urma solutionarii cererilor si exceptiilor in
cam prelimin-adica in urma parcurgerii procedurii de verificare a legalitatii rechizitoriului,a
actelor de urmarire penala si a probelor.
Ca atare,aceasta incheiere de incepere a judecatii are ca efect imediat sesizarea
efectiva a unei instante de judecata competente in ceea ce priveste cauza pe fond.
Din momentul in care ramane definitiva incheierea de incepere a judecatii,procesul
penal continua cu faza superioara,cea mai importanta faza procesuala,anume faza de judecata a
procesului penal-care e,spre deosebire de urmarire si cam preliminara,care sunt faze
preparatorii/de pregatire,o faza decizorie a procesului penal .E faza in care se solutioneaza
actiunea penala si actiunea civila,in care se dispun si se iau hotarari judecatoresti,care au
aptitudinea de a intra in puterea lucrului judecat si de a fi puse in executare.Practic,daca
urmarirea impreuna cu procedura in cam prelimin au rolul doar de a pregati procesul penal in
12

vederea solutionarii pe fond ,judecata este faza procesuala care are rolul esential de a rezolva
direct/nemijlocit actiunile si de a se obtine/realiza scopurile urmarite prin parcurgerea
procesului penal,respectiv condamnarea,renuntarea la aplicarea unei pedepse,amanarea aplicarii
pedepsei (in situatia in care se constata ca exista probe privind vinovatia inculpatului sau daca se
constata ca exista vreunul din cazurile de impiedicare a exercitiului actiunii penale de a pronunta
o alta solutie decat cea de condamnare,adica de achitare sau incetare a procesului penal).
Spre deosebire de urmarire,care se realizeaza de catre OUP judiciare,care indeplinesc
functii judiciare,dar care apartin puterii executive a unui executiv special,deosebit de cel al
organelor administratiei de Stat,pus in slujba justitiei,care contribuie prin acte specifice la
pregatirea unui proces penal,in vederea infaptuirii justitiei,judecata se realizeaza de instantele
de judecata,de organe jurisdictionale,care desfasoara,in vederea judecatii, activitati care
sunt specifice acestei faze procesuale.
Mateut:As fi vrut sa va spun ca instantele de judecata se diferentiaza de judecatorul de
cam prelimin, care solutioneaza cererile si exceptiile in faza intermediara,insa din pacate NU pot
sa va spun acest lucru,pt ca legea permite confuziunea celor 2 functii,situatie care e
nepermisa,dar care exista-pt ca acelasi judecator care a solutionat cererile si exceptiile,e si
instanta de judecata,e judecatorul care judeca fondul cauzei.
Referitor la rolul instantelor de judecata si la realizarea judecatii in faza de judecata ,el
este exprimat in art 349 (1)/NCPP-in termeni generali,in sensul ca instantele de judecata au
rolul,in primul rand ,de a garanta respectarea drepturilor tuturor participantilor si
persoanelor care participa la procesul penal si au rolul de administrare a tuturor probelor
care sunt necesare in scopul aflarii adevararului si a lamuririi complete a situatiei de
fapt,cu respectarea stricta a principiului legalitatii.Se observa clar ca lipseste ceva din rolurile
instantelor de judecata-acela e rolul activ,care NU mai este mentionat .Acest mod de
reglementare creeaza aparenta ca instantele de judecata au un rol pasiv,de simplu arbitru in
desfasurarea judecatii (cea mai importanta faza a procesului penal,faza decisorie),dupa modelul
procesului penal adversial.
In realitate,rolul activ al instantelor de judecata NU e suprimat,el neputand fi acoperit
sau inlocuit de rolul activ al procurorului,care e recunoscut pe parcursul desfasurarii judecatii,pt
13

ca procurorul e cel care are obligatia de a sustine acuzatia formulata pe tot parcursul
judecatii,adica de a-si exercita functia de acuzator si in aceasta calitate,de a propune si a de a
prezenta in fata instantei toate probele, pe care procurorul le considera necesare pt solutionarea
justa a actiunilor si pt aflarea adevarului.In realitate,rolul activ al instantelor de judecata NU e
suprimat,insa are caracter SUBSIDIAR,el fiind secundar.Astfel,probele NU se mai propun
din oficiu de catre instanta de judecata in desfasurarea judecatii,probele fiind propuse de
procuror,de parti si de pers vatamata;instanta le poate admite sau respinge motivat (le
respinge daca cererile de probe sunt apreciate ca fiind neconcludente sau neutile sau daca se afla
vreuna din situatiile de respingere prevazute de art.100 alin 4/NCPP).Insa in mod
subsidiar,instanta de judecata poate sa propuna probe DIN OFICIU,conform art.100
(2)/NCPP,nefiind niciun impediment;de asemenea,desi in faza de judecata,in actuala
reglementare,NU se mai reiau sau readministreaza toate probele administrate in cursul urmaririi
penale,ci doar probele care sunt contestate de parti conform art.374 (7)/NCPP.
Totusi,art.374 (8 si 10)/NCPP,instanta de judecata poate din oficiu sa administreze
probe,atat dintre cele care NU sunt contestate ,cat si probe noi.Referitor la intrebari,acestea
sunt puse de procuror,de parti,de pers vatamata,intrebari care pot fi respinse de instanta de
judecata,daca aceasta le considera neconcludente/neutile,insa si instanta de judecata poate din
oficiu sa puna intrebari,oricand considera ca e necesar pt aflarea adevarului.De ce ?Pt ca in
scopul unei juste solutionari a cauzei penale,este necesar ca instanta sa administreze in cursul
judecatii (e o etapa distincta in cursul judecatii,care se cheama cercetare judecatoreasca,
asemanatoare cu urmarirea penala,doar ca se realizeaza in fata unei instante de judecata,in faza
de judecata a procesului penal si cu principii specifice )-pt ca aflarea adevarului este esentiala pt
solutionarea unei cauze penale si a ambelor actiuni (penala + civila).Nu e suficienta doar
garantarea respectarii dispozitiilor legale,fiind necesar sa se garanteze respectarea aflarii
adevarului,adevarul trebuie stabilit direct/nemijlocit,pe baza de probe de instanta de judecata.O
solutionarea justa,corecta,legala,temeinica a unei cauze penale presupune aflarea
adevarului-or acesta e rolul esential al instantei de judecata in desfasurarea judecatii.
Art.349 (2)/NCPP contine o prevedere,care in opinia lui Mateut,NU isi are locul
aici,referitoare

la

procedura

simplificata

judecatii

abreviate,bazate

exclusiv

pe

recunoastere,ca exceptie de la procedura comuna.Astfel,se prevede ca exceptional,instanta de

14

judecata isi poate fundamenta judecata la cererea expresa a inculpatului,exclusiv pe baza

probelor administrate in cursul urmaririi penale ,cu respectarea a doua conditii:
daca inculpatul recunoaste in totalitate fapta/faptele materiale pt care a fost sesizata
instanta/conform actului de sesizare a instantei +
daca,pe baza studiului materialului de urmarire penala,pe baza probelor administrate in
cursul urmaririi penale,instanta insasi isi poate forma o convingere cu privire la temeinicia
probelor ,adica o convingere cu privire la aflarea adevarului din care sa rezulte conditiile
necesare pt pronuntarea unei solutii de condamnare.
Daca in VCPP aceasta procedura simplificata,a judecatii abreviate,exclusiv bazata pe
recunoastere si pe probe administrate in cursul urmaririi penale,era reglementata intr-un singur
articol,in prezent aceeasi procedura e reglementata in mai multe texte :art.349(2),care are
caracter general si care prevede care sunt conditiile aplicabilitatii,prevazand ca ea NU se poate
aplica daca infractiunea pt care a fost sesizata instanta e pedepsita cu detentiunea pe viata ,ea
fiind exceptata de la aplicabilitatea procedurii de judecata simplificata + art.375,377,396
(10)/NCPP.Aceasta procedura se impune a fi analizata in cadrul unei alte sectiuni,aceea privind
judecata in prima instanta.
Judecata ,in desfasurarea ei,parcurge mai multe etape/trepte,care poarta denumirea de
grade de jurisdictie si care sunt corespunzatoare unei anumite ierarhizari a instantelor de
judecata.In cadrul judecatii,cand se face distinctie intre judecata in prima instanta care e
obligatorie ,indispensabila,inevitabila sub nicio forma- si judecata in caile de atac-care e
facultativa ,independenta de exercitarea dreptului procurorului,pers vatamate,al partilor de
exercitare a cailor de atac prevazute de lege .
Referitor la modul de reglementare a judecatii-NCPP a pastrat conceptia VCPP referitor
la reglementarea mai intai a unor reguli de judecata comune penale pt toate etapele de judecata
si pt toate gradele de jurisdictie si stadiile procesuale in desfasurarea judecatii.Regulile de
judecata sunt comune ,generale si valabile indiferent de etapa judecatii si de gradele de
jurisdictie.
Sub aspectul etapizarii judecatii,e de observat ca judecata are o structura complexa :
15

judecata in prima instanta,care obligatorie

judecata in caile de atac,care e facultativa.Aceasta judecata se diferentiaza in raport de
felul cailor de atac prevazute de lege.Astfel,exista cai de atac ordinare,care fac parte din
circuitul procesual normal/obisnuit/firesc al procesului penal ,care privesc desfasurarea judecatii
pana la momentul in care se obtine o solutie definitva si cai de atac extraordinare,care se
indreapta impotriva hotararilor penale definitive,care au caracter exceptional si restrictiv si
constituie derogari de la principiul autoritatii de lucru judecat.
In sistemul actual,in realitate nu exista decat o singura cale de atac ordinaraAPELUL.Ca atare,in materie penala,procesul penal se solutioneaza definitiv in apel.
Contestatia este si ea o cale de atac ordinara,insa ea nu e prevazuta pt judecarea fondului
cauzei,ci ea e prevazuta doar pt solutionarea unor chestiuni de procedura.
Caile de atac extraordinare sunt foarte restrictive;reglementarea lor este destul de
inadmisibil de defectuoasa si sunt admisibile doar pt cazuri extrem de restrictive,nefiind
acoperite toate cazurile posibile din practica in care se pot comite erori judiciare sau erori in
aplicarea sau interpretarea legii.E vorba de contestatia in anulare ,revizuirea,recursul in casatie si
redeschiderea procesului penal in cazul condamnarii in lipsa.
Acesta e sistemul gradelor de jurisdictie.
Judecata in ansamblul ei,in toate gradele ei si in toate etapele ei, e guvernata de principii
specifice judecatii.Ea se realizeaza,sub aspectul locului de desfasurare,conform art.350/NCPP,la
sediul instantei .In mod exceptional,conform alin.2,judecata se poate realiza si in orice alt
loc.In opinia lui Mateut,nu mai era necesara o asemenea prevedere,era esential intr-o alta epoca
in care se aprecia ca o judecata isi poate exercita mai bine rolul educativ la locul unde s-a
savarsit infractiunea,in scopul preventiei,cand se realizau judecati la locul faptei. In opinia lui
Mateut,judecata trebuie sa se realizeze in TOATE cazurile la sediul instantei
Referitor la principiile specifice judecatii,ele sunt prevazute in art.351-352/NCPP.
Art.351/NCPP prevede oralitatea ,nemijlocirea si contradictorialitatea.
Art.352/NCPP prevede publicitatea sedintei de judecata.
16

Judecata se realizeaza mereu in fata unei instante,care trebuie sa fie constituita potrivit
legii.Ce inseamna instanta constituita potrivit legii?Nu trebuie confundata constituirea
instantei cu institutia compunerii instantei.Constituirea instantei =participarea la judecata nu
numai a membrilor completului de judecata,adica a judecatorilor,ci si a procurorului si a
grefierului de sedinta.Judecata se realizeaza intr-un anumit cadru procesual-anume in cadrul unei
sedinte de judecata,ea neputandu-se realiza in afara unei sedinte de judecata.Sedinta de
judecata/judecata trebuie sa se caracterizeze prin oralitate,nemijlocire si contradictorialitate.
ORALITATE=importanta garantie a respectarii echitatii procedurii in faza de
judecata,fiind specifica judecatii,deoarece toate sustinerile partilor,pers vatamate,procurorului in
fata unei instante se realizeaza verbal,oral;de asemenea,masurile se dispun de catre instanta
verbal;de asemenea,activitatile in fata unei instante se realizeaza oral/verbal.Oralitatea permite
contradictorialitatea procedurii de judecata,pt ca prin intermediul oralitatii,procurorul,partile,
pers vatamata,membrii completului de judecata,celelalte pers prezente in cadrul unei sedinte de
judecata ,iau cunostiinta in mod direct de toate dispozitiile instantei,de masurile dispuse de
instanta si de cererile formulate de procuror,de parti si de ceilalti participanti la o sedinta de
judecata.
NEMIJLOCIREA=instanta percepe direct,nemijlocit,persoanl toate probele care se
administreaza direct in fata instantei;de asemenea,percepe personal,direct toate cererile si
sustinerile procurorului,partilor,pers vatamate si percepe direct toate celelalte activitati care se
realizeaza in fata instantei de judecat legal constituite.
CONTRADICTORIALITATEA= importanta garantie a respectarii dreptului la un
proces echitabil,in aceasta faza procesuala,pt ca ea permite ca prin intermediul oralitatii (a
exprimarii verbale),procurorul,partile cu interese contrare si pers vatamata sa isi expuna direct
argumentele si contraargumentele in sustinerea cererilor formulate si sa raspunda direct la
solicitarile instantei de judecata.
Astfel,cu privire la cereri e o prevedere expresa in cuprinsul art.351 (2)/NCPP-ce
prevede expres ca atunci cand se formuleaza cereri in fata unei instante ,in cursul judecatii,de
procuror,parti sau de pers vatamata,sau de alti subiecti procesuali care participa (de
exemplu,martorii si expertii care participa la judecata),cererile NU se solutioneaza de catre
17

instanta de judecata decat dupa ce au fost puse in prealabil in discutia procurorului, partilor,
pers vatamate.Asta inseamna ca orice cerere mai intai se pune in discutie/se discuta in
contradictoriu,dupa care instanta se pronunta asupra cererii.
Referitor la masuri ,instanta se pronunta prin incheiere motivata asupra tuturor cererilor
formulate in cursul judecatii.In privinta masurilor,NU exista o prevedere corespunzatoare in
alin.3 art 351/NCPP,prevazandu-se doar ca instanta poate sa ia masuri in cursul judecatii
printr-o incheiere motivata,oricand.Formularea acestui text e deficitara, in opinia lui
Mateut,desi in alin.1 se prevede expres principiul contradictorialitatii care guverneaza sedinta de
judecata in ansamblul ei-in privinta masurilor NU se mai prevede si obligatia instantei de a
pune mai intai, in discutia in contradictoriu a procurorului,partilor si pers vatamate ,toate
masurile pe care urmeaza sa le dispuna ,fie din oficiu,fie la cerere.Astfel incat e posibilitatea
ca in practica,din cauza unei intelegeri defectuoase a acestui text,sa se considere ca atunci cand o
instanta dispune masuri,ea nu este obligata sa le puna mai intai in discutie adica sa intrebe mai
intai procurorul,partile si pers vatamata.Cu alte cuvinte,sa le dispuna unilateral-ceea ce e
inadmisibil.Masurile NU pot fi exceptate de la acest principiu al contradictorialitatii,in
ciuda textului de lege defectuos.

18