CURS VI Procedur civil

29.03.2016

Am rmas cu niste teme de cas de ieri, prima era la care caz de suspendare am putea sa
punem cazul prevazut de art. 27 alin. 7 C.pr.pen., care se raporteaza la alin. 1 si vorbeste de cazul
de solutionare a actiunii civile la instanta civila, stiti ca actiunea civila se poate rezolva in
procesul penal, dar daca persoana vatamata nu s-a constituit parte civila in procesul penal, poate
sa exercite o actiune civila separata. Sa vedem ce se intampla daca intre timp se pune in miscare
actiunea penala, art. 27 alin. 1 C.pr.pen. spune ca:
(1) Dac nu s-au constituit parte civil n procesul penal, persoana vtmat sau succesorii
acesteia pot introduce la instana civil aciune pentru repararea prejudiciului cauzat prin
infraciune.
Iar alineatul ultim spune ca:
(7) n cazul prevzut la alin. (1), judecata n faa instanei civile se suspend dup punerea n
micare a aciunii penale i pn la rezolvarea n prim instan a cauzei penale, dar nu mai
mult de un an.
Unde ati pune aceasta cauza? Pare ca este obligatorie suspendarea, nu este la latitudinea
instantei civile daca suspenda sau nu, ca in cazurile de la art. 413 C.pr.civ.
Art. 413 Suspendarea facultativ
(1) Instana poate suspenda judecata:
1. cnd dezlegarea cauzei depinde, n tot sau n parte, de existena ori inexistena unui drept
care face obiectul unei alte judeci;
2. cnd s-a nceput urmrirea penal pentru o infraciune care ar avea o nrurire hotrtoare
asupra hotrrii ce urmeaz s se dea, dac legea nu prevede altfel;
3. n alte cazuri prevzute de lege.
(2) Suspendarea va dura pn cnd hotrrea pronunat n cauza care a provocat suspendarea
a devenit definitiv.
(3) Cu toate acestea, instana poate reveni motivat asupra suspendrii, dac se constat c
partea care a cerut-o nu are un comportament diligent n cadrul procesului care a determinat
suspendarea, tergiversnd soluionarea acestuia, ori dac urmrirea penal care a determinat
suspendarea dureaz mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fr a se
dispune o soluie n acea cauz.

Deci ar fi un alt caz prevazut de lege in sensul art. 412 pct. 8 C.pr.civ., aici s-ar incadra
cazul prevazut de art. 27 alin. 7 C.pr.pen.
Art. 412 Suspendarea de drept
(1) Judecarea cauzelor se suspend de drept:
1. prin decesul uneia dintre pri, pn la introducerea n cauz a motenitorilor, n afar de
cazul cnd partea interesat cere termen pentru introducerea n judecat a acestora;
2. prin interdicia judectoreasc sau punerea sub curatel a unei pri, pn la numirea
tutorelui sau curatorului;
3. prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre pri, survenit cu mai puin de
15 zile nainte de ziua nfirii, pn la numirea unui nou reprezentant sau mandatar;
4. prin ncetarea funciei tutorelui sau curatorului, pn la numirea unui nou tutore sau curator;
5. cnd persoana juridic este dizolvat, pn la desemnarea lichidatorului;
6. prin deschiderea procedurii insolvenei, n temeiul unei hotrri judectoreti definitive, dac
debitorul trebuie reprezentat, pn la numirea administratorului ori lichidatorului judiciar;
7. n cazul n care instana formuleaz o cerere de pronunare a unei hotrri preliminare
adresat Curii de Justiie a Uniunii Europene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se
ntemeiaz Uniunea European;
8. n alte cazuri prevzute de lege.
(2) Cu toate acestea, faptele prevzute la alin. (1) nu mpiedic pronunarea hotrrii, dac ele
au survenit dup nchiderea dezbaterilor.
Prin ce se deosebeste de cazul de la art. 413 pct. 2 C.pr.civ. care, de asemenea, vorbeste
de o cauza penala, dar unde ramane la latitudinea instantei civile sa suspende sau nu solutionarea
cauzei?
Daca in cazul de la art. 413 pct. 2 s-ar pune in miscare actiunea penala si s-ar invedera
acest lucru instantei civile, suspendarea facultativa ar deveni de fapt obligatorie? Adica
suspendarea este facultativa pana la punerea in miscare a actiunii penale, dar este obligatorie
dupa punerea in miscare a acestei actiuni? Ce parere aveti? Ca ipoteza a normei, inseamna ca am
deja un proces penal pornit, dar partea cand este intrebata in procesul penal nu intelege sa se
constituie parte civila, dar introduce o cerere de chemare in judecata la instanta civila, adica, cu
alte cuvinte, la art. 27 deja am inceput procesul penal, numai ca partea nu opteaza sa se constituie
parte civila in procesul penal. Pe cand in situatia de la art. 413 C.pr.civ., amintiti-va ca printre
alte cazuri prevazute de lege am vorbit de art. 307 C.pr.civ., cand se declara ca fals un inscris
autentic sau sub semnatura privata pe parcursul procesului si am spus ca, daca sunt indicii cine
este autorul falsului, atunci instanta ar trebui sa dispuna sesizarea procurorului si suspendarea
facultativa.
2

Deci practic nu am un proces penal inceput in cazurile de suspendare facultativa, ci pe

parcursul judecatii incepe un proces penal si nici nu trebuie neaparat sa aiba ca obiect obiectul
dedus judecatii la art. 413, observati ca actiunea civila in procesul penal inseamna raspundere
civila delictuala, numai ca prefer sa nu ma adresez instantei penale, ci ma duc pe civil. Pe cand la
art. 413 nu trebuie sa aiba acelasi obiect, deci ea poate fi si o marturie mincinoasa, o plangere
penala impotriva expertului si la art. 413 pct. 3 ar putea fi incadrat art. 307 C.pr.civ., un fals cu
privire la inscrisuri. De aceea, la art art. 27 este suspendare obligatorie, fiindca de fapt actiunea
civila in procesul penal ar fi identica cu actiunea civila din procesul civil, procesul penal era deja
inceput, numai ca partea nu a inteles sa se constituie parte civila in procesul penal, ci a ales calea
instantei civile dupa ce procesul penal a inceput. Pe cand la art. 413, actiunea civila poate sa aiba
un alt obiect decat ce s-ar putea constitui parte civila in cadrul procesului penal pentru
infractiunea de la art. 413 pct. 2 sau pct. 3 ca v-am vorbit despre cazul de la art. 307. Tot aici s-ar
putea discuta la alte cazuri si sesizarea pentru marturie mincinoasa, ca daca instanta are banuieli
privind declaratia martorului va intocmi un proces-verbal si poate sa sesizeze procurorul pentru
infractiunea de marturie mincinoasa si acolo s-ar putea pune in discutie eventual art. 413 alin. 1
pct. 2.
Intrebare din sala: Daca paratul ar santaja un martor sau ar mitui un expert, acesta ar constitui
cazul de suspendare facultativa de la art. 413 pct. 2?
Care sunt conditiile pentru ca instanta sa suspende facultativ? Sa am o fapta penala, sa
inceapa urmarirea penala, dar ce fel de fapta penala trebuie sa fie aceea? Faptul ca ai santajat
martorul, dar el a declarat adevarul nu are niciun efect asupra solutionarii cererii de chemare in
judecata. Trebuie sa existe aceasta legatura ca si la pct. 1 unde ai o cauza civila pe rolul altei
instante privind existenta sau inexistenta unui drept, trebuie sa existe acea legatura de conexiune
intre cele doua cauze, solutia in cauza mea pendenta trebuie sa depinda de solutionarea cauzei
pentru care vreau sa suspend.
Si v-am dat acel exemplu, ai o actiune in revendicare, asta e cauza pendenta si intr-un alt
dosar se solicita nulitatea titlului reclamantului. Depinde sau nu depinde solutionarea actiunii in
revendicare de solutionarea actiunii privind valabilitatea titlului reclamantului? Ce pot sa fac in
aceasta situatie? Daca sunt in aceeasi etapa procesuala, adica in fata primei instante, as putea
invoca exceptia de conexitate si le-as reuni, daca sunt in etape diferite, nu le mai pot conexa si
atunci se pune problema suspendarii. Conditia este sa depinda solutia din cauza mea pendenta de
solutia care s-ar da in acel dosar. Acelasi lucru este si cu dosarul penal, adica trebuie sa vad imi
influenteaza in vreun fel solutia data in dosarul penal solutia pe care urmeaza sa o dau in
procesul meu civil? In exemplele date, raspunsul este negativ.
Alta intrebare: In cazul in care ar fi vinovat expertul ar putea sa se aplice?
La expert da, pentru ca la expertiza e alta poveste, e un motiv de nulitate a expertizei. O
sa vedem ce inseamna condamnarea expertului daca nu s-a observat pe parcursul solutionarii
cauzei si s-a avut in vedere expertiza efectuata de acesta la solutionarea ei, adica la stabilirea
starii de fapt, este motiv de revizuire condamnarea definitiva a expertului. Tocmai de aceea ar
putea sa constituie un motiv de suspendare o plangere penala impotriva expertului cu inceperea
3

urmaririi penale. De ce nu e obligatoriu sa suspenzi? Pentru ca stiti foarte bine, daca mie mi se
pare ca nu ma lamureste expertiza as putea ce sa fac? Sigur, pot sa sesizez parchetul, dar in loc sa
astept sa se dea o solutie de condamnare a expertului, as putea sa dispun o noua expertiza
intocmita de un expert asupra caruia nu am dubii in ceea ce priveste probitatea lui profesionala.
Pot sa aleg intre cele doua. Ca judecator, intotdeauna o sa procedati dupa cum va dicteaza
constiinta, care ar trebui sa fie sa solutionez totusi cauza si sa nu tin partile pe loc. De aceea,
trebuie la cazurile de suspendare sa fim atenti pentru ca opreste cursul judecatii, poate afecta
termenul optim si previzibil de solutionare al unor cauze.
Mai aveam o ntrebare, nu am apucat s recitesc pe grup, dar parc mai era una legat de
ntreruperea cursului perimrii pentru motivul prevzut de art. 418 alin. 3, inei minte?
Art. 418 alin. 3
Perimarea se suspend, de asemenea, pe timpul ct partea este mpiedicat de a strui n
judecat din cauza unor motive temeinic justificate, precum i n alte cazuri expres prevzute de
lege.
Pentru c am spus la alineatul 2: dac a nceput s curg termenul de perimare pentru c am avut
de exemplu o cauz de suspendare pe 411 pentru lipsa nejustificat a prilor.
Art. 411 Suspendarea voluntar
(1) Judectorul va suspenda judecata:
1. cnd amndou prile o cer;
2. cnd niciuna dintre pri, legal citate, nu se nfieaz la strigarea cauzei. Cu toate acestea,
cauza se judec dac reclamantul sau prtul a cerut n scris judecarea n lips.
(2) Cererea de judecat n lips produce efecte numai la instana n faa creia a fost formulat.
ncepe s curg termenul de perimare de la momentul n care s-a suspendat cauza prin
ncheiere. Dup 4 luni una dintre pri decedeaz, deci n ultimele 3 luni ale celor 6 luni ale
termenului de perimare. Ce nseamn acest lucru? Nu trebuie s decedeze n ultima lun sau n
penultima zi a termenului, nseamn c se mai prelungete termenul de perimare cu o lun.
Pentru c este oprit curgerea lui o lun i dup ce se mplinete termenul de o lun curge mai
departe. Da? i n alineatul 3 se arat c este o alt cauz de suspendare mprejurarea c partea
este mpiedicat s formuleze o cerere de repunere pe rol n traducere-c este mpiedicat din
cauza unor motive temeinice s struiasc n judecat. De fapt aici asta nseamn- nu poate
formula o cerere de repunere pe rol ca s se judece cauza pentru c este mpiedicat din motive
temeinic justificate i am zis c termenul de motive temeinic justificate l-am ntlnit la institu ia
repunerii n termen-dac ne ntoarcem la termenele procedurale la art.186-numai c atunci cnd
am discutat despre instituia repunerii n termen acolo la ce ipotez ne-am referit?

Art. 186 Repunerea n termen

(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repus n termen numai dac dovedete c
ntrzierea se datoreaz unor motive temeinic justificate.
(2) n acest scop, partea va ndeplini actul de procedur n cel mult 15 zile de la ncetarea
mpiedicrii, cernd totodat repunerea sa n termen. n cazul exercitrii cilor de atac, aceast
durat este aceeai cu cea prevzut pentru exercitarea cii de atac.
(3) Cererea de repunere n termen va fi rezolvat de instana competent s soluioneze cererea
privitoare la dreptul neexercitat n termen.
De exemplu curge termenul de apel de 30 zile i partea nu poate s introduc n acest
termen pentru c atunci cnd ar expira ea este mpiedicat dintr-o mprejurare temeinic justificat
s o formuleze-tiu eu, este ncarcerat, nu apuc s ia legtura cu un avocat, n ultima zi s
zicem este reinut, putei s v imaginai ce vrei, are un accident aviatic, ti i c nu trebuie s
mbrace neaprat condiiile forei majore cum sunt exemplele pe care vi le-am dat, cel pu in al
doilea. i atunci am spus- cnd am vorbit despre repunerea n termen aveam o ipotez cnd la
sfritul perioadei de timp de fapt partea se afla ntr-o imposibilitate s efectueze actul de
procedur n termenul de decdere prevzut de lege.
Aceeai este ipoteza i pentru perimare? Adic am o perioad de timp n care ea nu poate
s cear repunerea pe rol. Trebuie neaprat ca aceast perioad de timp s se situeze la sfr itul
celor 6 luni ale termenului de perimare sau poate s se situeze oricnd n acest interval i cu
efectul c-l prelungete? Am spus aa: ncepe s curg termenul de perimare la momentul X pt c
am de exemplu o ncheiere de suspendare pe 411 pct 1 sau 2, nu conteaz, pe acordul prilor sau
pentru lips nejustificat, aici ncepe s-mi curg termenul i aici (la un moment ulterior) s-ar
mplini-aici sunt 6 luni. Trebuie ca n aceste ultime zile s fie partea mpiedicat s fac o cerere
de repunere pe rol ca s ntrerup cursul termenului de perimare, sau dac oriunde n acest
interval de timp ar fi fost mpiedicat din motive temeinice s formuleze o astfel de cerere acest
interval de timp se adaug celui de 6 luni? S zicem c o lun, sau 2 luni a fost mpiedicat, se
adaug celor 6 luni? Ce prere avei?
Acesta-i sensul- dac nu exista deloc acest text de lege, suspendarea termenului de
perimare, oricum aveam instituia repunerii n termen fiindc dac n acest ultim interval de timp
n-ar fi putut face cererea de repunere pe rol putea s fac o cerere de repunere n termenul de a
face o cerere de repunere pe rol n baza lui 186. Ai neles? Deci tocmai faptul c avem o
reglementare distinct n 413 (cred c era vorba de 418 cu trimitere la 413) care spune: cursul
termenului este suspendat nseamn-ce am spus c nseamn c este suspendat? Se oprete i nu
curge. Dac s-a oprit o lun, o lun nu a curs. Aceast lun se va aduga. Exact ca la alineatul 2.
Ai neles? Dac nu exista deloc 413 alin. 3 ( din nou cred c e vorba de 418 alin. 3) aveam ntradevr doar instituia repunerii n termen de la 186.
Dac n aceast ultim perioad nu putea formula cererea, putea formula n baza lui 186 o
cerere de repunere n termen pentru formularea cererii de repunere pe rol. Dar pentru c avem
5

413 alin. 3 ( vezi mai sus) beneficiaz de mai mult dect de 186, de o prelungire a termenului. i
atunci, dac n ultima perioad nu ar putea s fac o cerere de repunere pe rol, dup ce s-a
suspendat pentru c vine un alt motiv, despre ce vorbim? Tot de o suspendare. Pentru c se
oprete iari- nu spune de cte ori poate fi oprit cursul perimrii. Nu spune c o singur dat. De
cte ori ai acest motiv de mpiedicare.
Am mai avut ceva? Am mai avut ceva cu cheltuielile de judecat, dar am zis c la acele
ntrebri rspundem cnd vom face cheltuielile de judecat, adic sptmna viitoare, astzi sigur
nu apucm.
Am terminat suspendarea i perimarea, astzi urmeaz s discutm despre actele de
dispoziie ale prilor i n msura timpului disponibil, s ncepem s povestim puin despre
hotrrea judectoreasc.
Actele de dispoziie ale reclamantului- vorbim despre nite acte unilaterale deocamdat
i la final rmne actul bilateral care este tranzacia. Deci n cazul reclamantului vom vorbi
despre renunarea la judecat, la judecarea cererii de chemare n judecat, care difer de
renunarea la calea de atac sau renunarea la calea de atac deja declarat i renunarea la dreptul
subiectiv dedus judecii.
n cazul prtului, despre achiesarea la preteniile reclamantului, am antamat puin
subiectul i am vorbit deja despre hotrrea dat n baza recunoaterii preteniilor de ctre prt,
un subiect distinct o s-l constituie achiesarea prii care a pierdut procesul la hotrre, partea
care a pierdut procesul putnd fi oricare dintre acestea dou, sau ali teri care au intervenit
voluntar sau forat i n fine, actul bilateral care este tranzacia.
Vei vedea c n cazul renunrii la judecat, n funcie de momentul n care aceasta
intervine, pot s am nevoie de acordul prtului, ns aceasta nu transform actul ntr-unul
bilateral, el rmne o manifestare unilateral de voin.
Haidei s vedem, aadar, ce nseamn renunarea la judecat. Ea este reglementat n
NCPC n dou articole 406, 407.
Art. 406 Condiii
(1) Reclamantul poate s renune oricnd la judecat, n tot sau n parte, fie verbal n edin de
judecat, fie prin cerere scris.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procur special.
(3) Dac renunarea s-a fcut dup comunicarea cererii de chemare n judecat, instana, la
cererea prtului, l va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecat pe care prtul le-a fcut.
(4) Dac reclamantul renun la judecat la primul termen la care prile sunt legal citate sau
ulterior acestui moment, renunarea nu se poate face dect cu acordul expres sau tacit al
celeilalte pri. Dac prtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declar c renun
la judecat, instana va acorda prtului un termen pn la care s i exprime poziia fa de
6

cererea de renunare. Lipsa unui rspuns pn la termenul acordat se consider acord tacit la
renunare.
(5) Cnd renunarea la judecat se face n apel sau n cile extraordinare de atac, instana va
lua act de renunare i va dispune i anularea, n tot sau n parte, a hotrrii sau, dup caz, a
hotrrilor pronunate n cauz.
(6) Renunarea la judecat se constat prin hotrre supus recursului, care va fi judecat de
instana ierarhic superioar celei care a luat act de renunare. Cnd renunarea are loc n faa
unei secii a naltei Curi de Casaie i Justiie, hotrrea este definitiv.
Art. 407 Efectele renunrii
(1) Renunarea la judecat a unuia dintre reclamani nu este opozabil celorlali reclamani.
(2) Renunarea produce efecte numai fa de prile n privina crora a fost fcut i nu
afecteaz cererile incidentale care au caracter de sine stttor.
Vom ncerca s vedem atunci cnd vom discuta renunarea la dreptul subiectiv care este
diferena dintre cele dou instituii, ca s nelegem esena fiecreia. Care sunt condi iile
renunrii la judecat? Reclamantul a pornit cererea de chemare n judecat, el se poate rzgndi
pe parcurs i s spun ,,nu mi renteaz s m judec acum . Poate s fac acest lucru oricnd? n
ce form? Ne rspunde art. 406.
Art. 406 Condiii
(1) Reclamantul poate s renune oricnd la judecat, n tot sau n parte, fie verbal n edin de
judecat, fie prin cerere scris.
Apropo de forma actului de procedur-regula-n scris, dar poate fi i verbal n faa
instanei de judecat, iar dac este vorba de a fi fcut n scris este n forma nscrisului sub
semntur privat pentru c legea nu prevede o alt condiie de form, vei vedea la renunarea la
dreptul subiectiv dedus judecii cere forma nscrisului autentic dac nu este fcut verbal n fa a
instanei de judecat. Evident c atunci cnd se face prin mandatar acesta trebuie s aib o
procur special pentru c tim nc de la reprezentare c pentru actele de dispozi ie trebuie o
procur special-art. 81 de la limitele reprezentrii, iar n cazul actelor celor lipsii de capacitate
de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns am putea vorbi i de instituia autorizrii.
Art. 81 Limitele reprezentrii.
Continuarea judecrii procesului
(1) Renunarea la judecat sau la dreptul dedus judecii, achiesarea la hotrrea pronunat,
ncheierea unei tranzacii, precum i orice alte acte procedurale de dispoziie nu se pot face de
reprezentant dect n baza unui mandat special ori cu ncuviinarea prealabil a instanei sau a
autoritii administrative competente.

(2) Actele procedurale de dispoziie prevzute la alin. (1), fcute n orice proces de
reprezentanii minorilor, ai persoanelor puse sub interdicie i ai dispruilor, nu vor mpiedica
judecarea cauzei, dac instana apreciaz c ele nu sunt n interesul acestor persoane.
Spune textul alineatului 1(art. 406)- poate s renune oricnd- asta nu nseamn c
instana va i lua act de renunare indiferent de momentul n care este fcut pentru c n func ie
de acest moment avem sau nu nevoie de acordul prtului. Dac el nu-i d acordul, reclamantul
chiar dac face actul de procedur instana nu va lua act de el, acest lucru rezult din alineatele
urmtoare, alin. 3 Dac renunarea s-a fcut dup comunicarea cererii de chemare n judecat,
instana, la cererea prtului, l va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecat pe care
prtul le-a fcut, iar dac renun la primul termen sau ulterior acestui moment, renun area nu
se poate face dect cu acordul expres sau tacit al celeilalte pri. Iat, deci, mai multe momente.
Primul moment-nregistrarea cererii de chemare n judecat. tii c am o procedur de
regularizare, dac este cazul, dup care se comunic prtului. Ce se ntmpl dac nainte de a-i
fi comunicat cererea de chemare n judecat prtului reclamantul renun?
Deci am aceste momente-nregistrarea cererii de chemare n judecat pn la comunicare.
Nu este necesar acordul prtului, ci prtul, pentru c nu tie c a fost chemat n judecat nici nu
va cere cheltuieli de judecat pentru c nu a fcut cheltuieli de judecat. Este sau nu este un act
ntreruptor de prescripie extinctiv aceast cerere de chemare n judecat la care s-a renunat?
Haidei s recitim textul Codului Civil, l-am citit i ieri:
Art. 2539 Cererea de chemare n judecat sau de arbitrare; alineatul 2 nu este ntrerupt dac
cel care a fcut cererea de chemare n judecat a renunat la ea, nici dac cererea a fost
respins, anulat, ori s-a perimat printr-o hotrre rmas definitiv. Cu toate acestea, dac
reclamantul n termen de 6 luni de la data cnd hotrrea de respingere sau de anulare a rmas
definitiv introduce o nou cerere, prescripia este considerat ntrerupt prin cererea de
chemare n judecat precedent cu condiia ca noua cerere s fie admis.
i am spus c ieri deja c perimarea nu este enumerat n teza a doua a alineatului 2,
observai c nici renunarea la judecat nu o regsim aici, aadar nu este un act ntreruptor de
prescripie extinctiv, ns reclamantul are posibilitatea s introduc o nou cerere de chemare n
judecat dac mai este n termenul de prescripie sau chiar dac nu mai este, pentru c ti i c
prescripia fiind o instituie de ordine privat doar prtul poate s invoce excepia prescrip iei
extinctive prin ntmpinare atunci cnd aceasta este obligatorie, sau la primul termen de judecat
n celelalte cazuri.
Deci iat, dac renunarea la judecat intervine nainte de comunicarea cererii de chemare
n judecat prtului instana va lua act de ea, nu mai procedeaz mai departe, nici nu ajunge s
devin contencioas aciunea pentru c n-avem deocamdat un prt i nu avem cheltuieli de
judecat i actul nu ntrerupe cursul prescripiei extinctive.
Cine poate renuna la judecat? inei minte cnd am fcut cererile incidentalereconvenionala, cererile de intervenie voluntar sau forat- cine poate renuna la
reconvenional? Prtul, el este reclamantul n cererea reconvenional. Vom vedea imediat
8

pn cnd poate renuna. n cererea de intervenie principal intervenientul este reclamant, el

poate renuna. Intervenientul accesoriu, inei minte c poate s renune la judecarea cererii de
intervenie accesorie numai cu acordul prii n favoarea creia a fcut intervenia i de ce este
nevoie de acest accept? Ca s nu fie problem cu suportarea cheltuielilor de judecat ocazionate
de intervenientul accesoriu de ctre parte. Adic dac eu sunt de acord s fie el scos din proces,
s renune la judecarea cererii de intervenie, o s pltesc eu cheltuielile de judecat pe care le-a
ocazionat adversarul meu prin aprrile fcute n favoarea mea.
La cererea de artare a titularului dreptului cine ar putea s renune? Cine este reclamant
n cererea de artare a titularului dreptului? Cine o poate face? Numai prtul. Deci numai
prtul eventual s-ar pune problema dac ar putea s renun e la cererea de artare a titularului
dreptului-este cam greu dac toate prile au acceptat condiiile i cel artat ca titular al dreptului
a i luat locul prtului. E destul de greu de imaginat renunarea la artarea titularului dreptului.
Dar o renunare la chemarea n judecat a altei persoane care ar putea s pretind acelea i
drepturi ca i reclamantul? Cine este reclamant de fapt? E adevrat c cel chemat n judecat are
poziia de reclamant, dar v reamintesc c el nu este reclamant n aceast cerere, el este chemat
n judecat prin aceast cerere, deci el nu ar avea cum s renune la judecat pentru c nu el a
formulat-o, chiar dac are n concret poziia unui reclamant sau a unui intervenient principal
introdus forat. Cine ar putea s renune? Numai partea care a formulat-o. i la cererea de
chemare n garanie, de asemenea, partea care a formulat-o.
Deci, nregistrm cererea de chemare n judecat, pn la comunicare reclamantul poate
s renune fr nicio problem, n-are nevoie de niciun accept. Se comunic, pn la primul
termen de judecat iari, reclamantul poate s renune, dar pentru c deja procedura a devenint
contradictorie, prtul a formulat ntmpinare, i-a angajat avocat, i s-au ocazioat cheltuieli,
reclamantul pn la primul termen poate renuna fr s aib nevoie de acceptul lui, ns va fi
obligat s-i plteasc cheltuieli de judecat fiindc este de vin, este n culp pentru c a
declanat procesul i nu l-a finalizat, ocazionnd celeilalte pri cheltuieli de judecat.
Spune acest lucru expres art. 406 alin. 4-poate s renune dup comunicarea cererii de
chemare n judecat cu condiia s plteasc cheltuieli, spune alin. 3. Pn cnd poate s renun e
fr acceptul prtului? Alin. 4 spune dac renun la primul termen sau ulterior acestui
moment. Ce nseamn acest lucru? Poate s renune fr s aib nevoie de acordul prtului pn
cnd? Pn la primul termen, fiind exclus ziua primului termen. inei minte discu iile pe care
le-am avut la 204- c-i poate modifica reclamantul cererea de chemare n judecat pn la
primul termen am spus c asta include i primul termen de judecat c logic a a-i, dar aici, din
logica celor dou alineate rezult clar c dac a renunat la primul termen are nevoie de acordul
prtului, ceea ce nseamn, dac le coroborm pe cele dou c poate s renune practic i dup
comunicare pn la primul termen exclusiv.
Deci exclusiv primul termen. Numai c va plti cheltuieli de judecat prtului. Dac
renun la primul termen sau ulterior acestui moment, vom vedea, poate renuna inclusiv n cile
de atac de reformare sau de retractare dac are acordul prtului- are nevoie de acordul prtului,
acord care, spune textul de lege, poate fi expres sau tacit. Ce nseamn acord expres? Prtul este
9

prezent la termenul de judecat i spune ,,sunt de acord s luai act de renunare . Dac spune
,,nu sunt de acord, evident, instana va respinge cererea de a se lua act de renun are. Dac
prtul lipsete, instana va acorda un termen de judecat ca s afle care este pozi ia sa
procesual, spune 406 alin. 4. Teza a doua dac prtul nu este prezent la termenul la care
reclamantul declar c renun la judecat, instana va acorda prtului un termen pnla care
s-i exprime poziia fa de cererea de renunare, iar lipsa unui rspuns se consider acord
tacit de renunare. Ce nseamn va acorda un termen?
Ar putea ca prtul s aib termen n cunotin. Trebuie s-l citeze pe prt? Sau dac nare avea termen n cunotin i l-ar cita, ar trebui s insereze n citaie ca men iune obligatorie
faptul c trebuie s-i spun poziia fa de renunarea la judecat, iar lipsa unui rspuns din
partea acestuia echivaleaz cu o acceptare tacit? Credei c ar trebui s spun aceast men iune
expres? Textul de lege nu ne spune. Ce spune la cuprinsul citaiei- m eniunile prevzute de lege
sau dispuse de instan..Legea prevede ca meniune obligatorie c ia termen n cunotin prin
semnarea dovezii de ndeplinire a procedurii de citare, sau trebuie s pun meniune obligatorie c
are de pltit taxa de timbru sub sanciunea anulrii ei ca netimbrat. Sigur c rmne la
latitudinea instanei ntotdeauna ce alte meniuni mai trece n citaie, dar ce prere avei, ar fi
obligat? n niciun caz. Ea dac vrea poate s dispun grefierului s treac meniune n cita ie,
dar nu e obligat s fac acest lucru i cu att mai puin atunci cnd prtul are termen n
cunotin pentru c de exemplu a semnat citaia pentru primul termen de judecat. Nu va face
dect s treac n ncheiere c d un termen s vad poziia prtului. Pentru c prtul, tim nc
de la principiile procesului civil, prile au obligaia s urmreasc desfurarea procesului. Nau dect s se duc la dosar, s intre pe portalul instanei i s vad pentru ce s-a amnat cauza.
i el tie consecinele. Dac nu se prezint nseamn c i-a dat acordul i la termenul urmtor
instana o s ia act de renunare.
Iat aadar c instana cenzureaz acest act de procedur al prii. n primul rnd se uit
s vad dac l-a fcut partea personal, dac n-a fost n faa ei trebuie s fie fcut n scris, dac e
fcut prin reprezentant dac a avut mandat special sau nu, dac e cazul autorizrii o va verifica i
n funcie de termenul n care a fost fcut va verifica dac exist acordul celeilalte pr i i dac i
s-au ocazionat sau nu acesteia cheltuieli de judecat asupra crora se va pronun a, evident, dac
le cere cealalt parte. De regul prtul le cere prin ntmpinare. Dac prtul nu spune nimic,
anexeaz ntmpinrii chitana privind achitarea onorariului avocaial, dar nu spune n
ntmpinare c cere cheltuieli de judecat, nu se prezint n instan nici la primul termen, nici la
cel acordat s i se ia poziia, evident c instana nu o s-i dea cheltuieli de judecat.
Vei vedea cnd le vom face, c acelea se cer, in de principiul disponibilit ii, sunt un
capt de cerere, chiar dac accesoriu, dar rmne un capt de cerere. Insatan a nu se pronun
dect cu privire la ce a fost investit, nu va ghici din faptul c prtul a depus chitan a c el ar fi
vrut s i se plteasc cheltuieli de judecat.
Cine trebuie s i dea acordul la renunarea la judecat dac am i cereri de interven ie
voluntar sau forat? Am nevoie i de acordul celorlalte pri? S lum un exemplu: am o
intervenie principal, am nevoie de acordul intervenientului principal? ine i minte, interven ia
10

principal are o independen procesual, dac cererea de chemare n judecat nu ajunge s fie
soluionat pe fond, fie c e anulat, fie c se ia act de renun area la judecat. Ce se ntmpl cu
cererea de intervenie principal? Este disjuns i se judec n continuare. Intervenientul
accesoriu, nu m intereseaz poziia lui pentru c nu poate s fac acte mpotriva pr ii n
favoarea creia a intervenit. Chematul n garanie, la cererea de chemare n garan ie am spus c
se poate renuna. La cererile de intervenie forat se poate renuna.
n ce termen se poate renuna? V reamintesc c i acolo avem o procedur, nu avem
ntmpinare n acea etap de ncuviinare, se d cuvntul pr ilor s pun concluzii pe
ncuviinarea n principiu i, abia dup ce se ncuviineaz n principiu cererea, se d un termen
s se formuleze ntmpinare. Deci care ar fi de fapt primul termen dup? Dup ncuviin area n
principiu este primul termen. Poate s renune pn la acel prim termen, fr s aib nevoie de
acordul celui care este prt n cererea de intervenie, de exemplu, la chemarea n garan ie, prt
este chematul n garanie. Cel care a formulat cererea de chemare n garan ie poate s renun e la
ea pn la primul termen acordat dup ncuviinarea n principiu, fr s aib nevoie de acordul
chematului n garanie, dar dup aceea i trebuie acordul. i n aceast prim situa ie poate s fie
obligat la plata cheltuielilor de judecat dac acesta a formulat ntmpinare i i-a angajat avocat.
Tot aa vom judecat i la celelalte cereri, nu le voi lua de fiecare dat rnd pe rnd, s v
gndii voi acas la toate i dac avei vreo nelmurire, am vrut s v art la una care este
raionamentul. Acesta este identic: Cine poate renuna? Acordul cui trebuie n funcie de cnd
intervine aceast renunare?
Alin. (5) Cnd renunarea la judecat se face n apel sau n cile extraordinare de atac, instana
va lua act de renunare i va dispune i anularea, n tot sau n parte, a hotrrii sau, dup caz, a
hotrrilor pronunate n cauz.
Am antamat deja aceast chestiune, renunarea se poate face i n apel sau n cile
extraordinare de atac- recursul, contestaia n anulare, revizuirea. n aceast prim situaie,
instana prin sentin, pur i simplu, ia act de renunarea reclamantului la judecat. Dac ea
intervine n cile de atac, evident c am nevoie de acordul celeilalte pri pentru c am depit
primul termen de judecat n faa primei instane. Dac am acest acord, chiar dac prima instan
d o soluie- admite aciunea- nu spune c trebuie s fie apelul reclamantului ca el s renun e la
judecat, poate fi inclusiv n apelul prtului. Reclamantul poate s vin i s spun c renun la
judecat, iar dac prtul este de acord, instana va lua act de renun are i va anula hotrrea dat
n prim instan i ia act de renunarea la judecat cu aceleai consecin ca n cazul renun rii
n faa primei instane: s-ar putea formula o nou cerere de chemare n judecat- pentru c nu se
pronun o hotrre care s intre n autoritate de lucru judecat. Spune textul de lege n mod
expres: n orice cale de atac, deci apel, recurs, contestaie n anulare, revizuire. Poate pe aceast
cale s desfiineze o hotrre definitiv dac vorbim e cile de retractare.
Renunarea la judecat prin ce se constat? Printr-o hotrre. Dac este vorba de
hotrrea primei nstane este o senin- act final al judecii prin care instana se dezinvestete;
dac este dat n cile de atac de reformare este decizie- n apel i recurs intana pronun decizii;
iar n cile de atac de retractare poate fi sentin sau decizie n funcie de hotrrea obiect al ei11

dac este atacat o sentin, va fi sentin i cea pronunat n calea de atac de retractare. Vei
vedea c revizuirea poate fi formulat i mpotriva unei hotrri date n prim instan.
Mai are aceast hotrre cale de atac? Ne spune ultimul alineat.
(6) Renunarea la judecat se constat prin hotrre supus recursului, care va fi judecat de
instana ierarhic superioar celei care a luat act de renunare. Cnd renunarea are loc n faa
unei secii a naltei Curi de Casaie i Justiie, hotrrea este definitiv.
Aceleai discuii pe care le-am purtat ieri cu privire la suspendare, sunt valabile i aici.
Aceai diferen de regim juridic ntre renunarea la judecat i renunarea la dreptul subiectiv, ca
i ntre suspendare i perimare. mpotriva hotrrii de suspendare se poate face recurs la instana
ierarhic superioar, chiar dac ea este pronunat n recurs, cu excep ia n care este dat de o
secie a naltei Curi, pe cnd, n cazul perimrii, avem recurs chiar dac este dat de o sec ie a
naltei Curi, la completul de 5 judectori. Tot aa i aici, renunarea la judecat se poate contata
n orice etap i mpotriva acelei hotrri mai am recurs, pentru c acel recurs, practic, nu mi
verific vreo chestiune de fond- stabilirea strii de fapt-, verific num ai condi iile de procedur
ale renunrii.
S-ar putea ntmpla ca n recurs, teoretic, s renune la judecat reclamantul i instana s
nu cear acordul prtului i totui s ia act de renunare i s desfiineze dou hotrri
judectoreti, practica primei instane i a instanei de apel, iar prtul nu ar mai avea ce s fac.
Deci aceasta este raiunea. Acest recurs este numai pe chestiuni de procedur. Instan a de recurs
va verifica doar att: am sau nu am o renunare la judecat, n ce form s-a fcut, dac s-a fcut
prin mandatar a avut sau nu o procur special, n funcie de momentul n care a intervenit dac
am avut sau nu acordul celeilalte pri. Dac partea spune: am fost n eroare atunci cnd am
renunat la judecat, nu poate s conteste acest lucru pe calea recursului pentru c n recurs se
verific numai chestiuni de procedur.
Renunarea la judecat este un act juridic civil i poate fi atacat la instan a de judecat, ca
orice act juridic civil, printr-o aciune n constatatea nulitii n funcie de motiv: c e viciu de
consimmnt, c e viciu de procedur, c e cauz ilicit- pe aceleai motive de nulitate ale
actului juridic civil. Nu pe calea recursului, n recurs se verific numai chestiuni de procedur.
Renunarea la judecat este un act unilateral. Dac reclamantul se rzgndete i nainte
ca renunarea s i fi fost comunicat prtului, revine asupra ei. Ce credei? poate s revin sau
nu poate? Este un act revocabil sau nu este un act revocabil? Rmne tem de cas. Sunt preri
diferite n doctrin. Deci: manifestarea unilateral de voin este revocabil sau nu?
Mi-am amintit ce ntrebare a rmas de ieri. Suspendarea prin acordul pr ilor. Am un
acord n afara instanei- c ele vor suspenda ca s ncheie o tranzacie, c ele se pot n elege.
Cealalt parte merge n instan dup ce au depuns la instan un nscris, sau fiecare separat, c
vrea suspendarea n baza acordului prilor, i spune c ea nu vrea suspendarea c vrea s se
judece. Instana este obligat mai nti s suspende i apoi s repun pe rol, pentru c una vrea s
se judece, i s cear pentru repunere plata taxei de timbru de 50%. Aceasta este diferen a, plata
12

taxei de timbru, cci n rest, ea cere s se judece i am condiiile repunerii pe rol. Este o
repunere pe rol sau ar putea s revin partea?
Cnd spun acord de voin, tiind chestiunile din drept substanial, spun c nu mai poate
reveni nimeni. Oare aa s fie? ntrebri ajuttoare: ce v spune bunul sim? Nu vreau s m
judec, dar n momentul n care vreau s m judec, instana va merge mai departe. Suspendarea nu
a operat. Suspendarea se dispune de instan prin ncheiere, verificnd condiiile ei. Nu am
apucat s o suspend prin ncheiere. nainte s se pronune instana pe suspendare, o parte spune:
eu nu vreau suspendare.
Aadar, care este rspunsul la ntrebarea de ieri cu suspendarea prin acordul pr ilor?
Practic, acum suntem n instan, astzi este termenul de judecat, am la dosar pozi ia celor dou
pri care, n scris, au cerut s se suspende soluionarea cauzei. Dintre ele dou, vine una i spune
:Eu vreau s purcedei la soluionarea cauzei. Ce ai face ca judector? Aici sunte i n postura
judectorului. Ai suspenda-o sau nu ai suspenda-o? Putem lua i ipoteza n care vin ambele
pri la termen, iar cealalt parte spune c ea se opune s se judece, avnd n vedere c ele s-au
neles s se suspende cauza. Nu se pune problema repunerii pe rol, dac pltete taxa de timbru
cauza se repune pe rol, ntrebarea este dac trebuie s plteasc taxa de timbru sau nu se ajunge
deloc la suspendare?
Astzi sunt la termenul de judecat, am acordul prilor la dosar, dar nainte s iau act de
el i s dispun suspendarea , vine o parte i spune c nu mai vrea s se suspende. Nu gndi i cu
mintea de civilist substanial, pentru c vreau s opresc procesul, dar pe cnd s opreasc
instana, partea nu mai vrea. Dup ce s-a dat ncheierea de suspendare, pot s m rzgndesc, dar
numai cu plata taxei de timbru. Dar nainte s apuce instan a s suspende pe acordul pr ilor,
dac vine una din pri, nu e de bun sim? Bineneles, suport discuii pentru c nu am un text de
lege, dar e de bun sim ca n momentul n care eu(instana) vreau s suspend pe acordul pr ilor,
constat c nu exist un acord. Deci oricare, pn la urm, se poate rzgndi. Dac s-a rzgndit,
instana nu va lua act pentru c nu am acordul pe suspendare.
Dac cealalt parte lipsete, ea avnd previzibilitatea, te gndeti c prile i exercit
drepturile procesuale cu bun-credin (adic eu te fentez azi ca tu s stai linitit, c mine nu
mai veni- c aa se ntmpl n practic- tu nu mai veni, te trezeti c eu m duc i administrm
probe, pentru c tocmai ce s-au citat martori pentru acest termen i vin numai eu cu martorii
mei). n aceast situaie, instana va da un termen de judecat, pentru c ine de dreptul la aprare
al celeilalte pri, care prevedea suspenarea- nu avea cum s prevad vine i revine asupra
acordului.
Nu se pune problema pierderii termenului n cunotin, din pcate, pentru c nu avea
dect partea s urmreasc- pn nu se suspend n concret, termenul n cunotin nu se pierde.
inei minte c termenul n cunotin se pierde prin suspenarea cauzei, la repunerea pe rol
trebuie s citez iar prile. Aici ar putea fi o mic problem pentru c partea ce a prevzut? Se va
suspenda i las c o repunem pe rol i nu o s mai urmreasc- chiar i aici a putea s m
gndesc dac s nu o citez, dei, absolut procedural, termenul n cunotin nu s-a pierdut. Ea nu
avea dect s urmreasc, pentru c pn aici tie s urmreasc dac instana a dispus sau nu
13

suspendarea. Asta trebuia s verifice. Acum, pe de alt parte, normal este s comunici ncheierea
de suspendare pentru c are cale de atac separat. O s vedei cnd vom face hotrrile
judectoreti c se comunic acele ncheieri care au cale de atac separat, deci, practic ar putea s
afle din ncheiere. Dac nu primete ncheierea, ar trebui s se ngrijoreze unde este ncheierea,
dac nu urmrete procesul. ncheierile se comunic numai dac este necesar pentru curgerea
unui termen al unei ci de atac. Pe costul prii, pot s cear copii de pe ori act din dosar vor.
Deci, aceasta a fost renunarea la judecat. Rmne tem de cas dac este o manifestare
de voin revocabil sau irevocabil.
Am uitat s discutm
Art. 407- EFECTELE RENUNRII
(1) Renunarea la judecat a unuia dintre reclamani nu este opozabil celorlali reclamani.
Normal, de exemplu: am nite creditori solidari, treaba mea c renun la o parte din
crean, asta nu nseamn c am renunat i pentru ceilali. i evident, dac renun numai la o
parte dintre pri, fa de ceilali, judecata va continua.
(2) Renunarea produce efecte numai fa de prile n privina crora a fost fcut i nu
afecteaz cererile incidentale care au caracter de sine stttor.
RENUNAREA LA DREPTUL PRETINS
Art. 408 Renunarea n prima instan
(1) Reclamantul poate, n tot cursul procesului, s renune la nsui dreptul pretins, dac poate
dispune de acesta, fr a fi necesar acordul prtului.
(2) n caz de renunare la dreptul pretins, instana pronun o hotrre prin care va respinge
cererea n fond, dispunnd i asupra cheltuielilor de judecat.
(3) Renunarea se poate face att verbal n edin, consemnndu-se n ncheiere, ct i prin
nscris autentic.
Este tot o manifestare unilateral de voin a reclamantului, dar cu consecine mult mai
grave dect n cazul renunrii la judecat. Pentru c atunci cnd renun la dreptul subiectiv
dedus judecii, el pierde acel drept i n baza renunrii, instana va da o hotrre, prin care
respinge aciunea pe fond. Tocmai pentru c efectul renunrii la dreptul subiectiv este,
ntotdeauna, respingerea aciunii, nu este nevoie de acordul prtului, indiferent de etapa
procesului n care survine, fiindc hotrrea i profit. Este o respingere a ac iunii pe fond, care
intr n autoritate de lucru judecat. Sigur c, poate prtul s cear cheltuieli de judecat.
Reclamantul poate renuna numai la un drept de care poate s dispun, cci nu va putea
renuna la dreptul de a i se stabili filiaia e.g.. Este vorba de drepturi de care poate s dispun,
fr s fie necesar acordul prtului.
14

inei minte c v-am spus atunci cnd am fcut condiiile de exercitare ale ac iunii civile:
diferena dintre respingerea aciunii pe lipsa calitii procesuale active i respingerea ac iunii pe
fond. Textele de la
Art. 36: Calitatea procesual Calitatea procesual rezult din identitatea dintre pri i
subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecii. Existena sau
inexistena drepturilor i a obligaiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
i v-am spus atunci c e foarte delicat s stabilim cnd respingem pe lipsa calit ii
procesuale active i cnd respingem pe fond i c, majoritatea doctrinei spune c resping pe lipsa
calitii atunci cnd dreptul exist, ns reclamantul nu este titularul lui i resping pe fond cnd
dreptul nu exist. Iat un text (art 408) care contrazice. V-am spus atunci c eu nu a merge pe o
astfel deinterpretare, c nu e corect. O contrazice chiar codul n acest text, pentru c vede i c
spune c reclamantul renun la dreptul subiectiv. Nu nseamn c dreptul nu mai exist , ci c nu
i mai aparine lui i instana va pronuna o respingere a aciunii pe fond. V rog s relua i voi
discuiile de la calitate pentru c avei licena din aceast parte.
n ce form se poate face renunarea la dreptul subiectiv? Ai vzut c la renun area la
judecat nu se prevede nicio condiie de form, aadar dac se va face n scris, este suficient
nscrisul sub semntur privat. Renunarea la dreptul subiectiv dac este fcut prin act scris, i
nu verbal n faa instanei s se consemneze n ncheierea de edin, trebuie fcut prin nscris
autentic, tocmai datorit acestor consecine extrem de grave pe care le atrage asupra prii.
Art. 409 Renunarea n cile de atac
(1) Cnd renunarea este fcut n instana de apel, hotrrea primei instane va fi anulat n tot
sau n parte, n msura renunrii, dispoziiile art. 408 aplicndu-se n mod corespunztor.
(2) Cnd renunarea este fcut n cile extraordinare de atac, vor fi anulate hotrrile
pronunate n cauz, dispoziiile art. 408 aplicndu-se n mod corespunztor.
Renunarea se poate face i n cile de atac. Alin. (1) vorbete numai de instana de apel,
dar alin. (2) spune c se poate i n cile extraordinare de atac. Ce se ntmpl n aceast situa ie?
Se anuleaz toate hotrrile i se respinge aciunea pe fond, aa cum spune art. 408 alin. (2). Am
antamat deja cile de atac, este supus numai recursului pe considerente de procedur . Indiferent
cnd intervine renunarea la dreptul subiectiv, n prim instan, apel sau recurs, hotrrea va mai
fi susceptibil de un recurs, inclusiv n situaia n care intervine ntr-un recurs n fa a unei sec ii a
ICCJ. n aceast situaie se judec de completul de 5 judectori. V reamintesc c, la fel ca la
renunarea la judecat, se verific doar chestiunile de procedur: a venit reclamantul personal n
faa instanei i a declarat c renun la dreptul dedus judecii? Sau a renunat prin nscris
autentic? Dac s-a fcut prin mandatar, a avut o procur special? Dac s-a fcut n scris, procura
a fost autentic?
Aici este o ntreag discuie la avocai. tii c, n statutul profesiei de avocat este un text
care spune c, avocatul poate s treac n contractul de asiten juridic c poate s fac acte de
dispoziie n numele prii. Un mandat general pe acte de dispoziie. Eu spun c nu este ok.
15

Actele de dispoziie cer un mandat special, nu poate s contrazic statului profesiei codul de
procedur civil art. 81. Ei spun: mi-a dat mandat prin contractul de asisten juridic, m-a
mandatat s fac acte de dispoziie juridic. Dar a spus ce acte de dispozi ie? De exemplu, la
tranzacie a putea s transmit un alt drept dect cel care face obiectul judecii. E logic s poat
avocatul asta, pentru c i-am dat un mandat general s fac acte de dispoziie? S nu mai vorbim
de faptul c la transferul dreptului de proprietate asupra unui imobil prin tranzacie, este necesar
un act autentic, trebuie partea s se prezinte personal n faa instan ei ca s declare verbal i s se
consemneze n ncheierea de edin, unde devine declaraie autentic. Poate avocatul s vin i
s ncheie o tranzacie privind transferul unui drept real imobiliar doar n baza unui mandat
general? Eu spun c nu. maginai-v n faa notarului. Ar putea avocatul s mearg n faa
notarului i s ncheie pentru parte un act autentic? Tot aa i n faa instanei, nu ar putea.
Revenind. Renunarea la dreptul subiectiv poate fi fcut personal sau prin mandatar,
verbal n faa instanei sau prin nscris sub form autentic, mandatul trebuie s aib aceea i
form.
Cel chemat n judecat, nu poate s renune la judecat pentru c nu el a formulat cererea
de chemare n judecat, poate s renune la dreptul subiectiv? Exemplul: cesionar-cedent.
Cesionarul l cheam n judecat pe debitorul cedat i cere obligarea la plata crean ei, cedentul l
notific pe debitorul cedat s nu l plteasc pe cesionar pentru c cesiunea ar fi nul. n aceast
situaie, ambele persoane au interesul s cheme n judecat alt persoan, s l introduc pe
cedent ca s stabileasc instana, finalmente, cine este titularul dreptului de crean, n func ie de
cum va constata c cesiunea este sau nu valabil. Am spus deja c cel introdus astfel n cauz, nu
va putea s renune la judecat pentru c nu el a formulat cererea de chemare n judecat, poate
s renune la dreptul subiectiv, s spun cedentul: renun la dreptul de crean. Poate? Evident c
poate, Deci, cel chemat n judecat, nu poate s renune la judecat pentru c nu el a formulat
cererea de chemare n judecat, dar poate s renune la dreptul subiectiv dedus judec ii. Cred c
v-am spus acest lucru i cnd am fcut aceste cereri, numai c am spus c vom relua discu ia
cnd vom face actele de dispoziie ale prilor. (ntrebare din sal)- Recursul, n ambele situa ii,
se exercit n termenul general de recurs, 30 de zile, i nu ntr-un eventual termen special, care ar
fi fost aplicat n cazul hotrrii date pe fondul cauzei.
Dac se renun la dreptul subiectiv sau la judecat, numai pe anumite capete de cerere,
instana ia act de renunare la judecat, poate s disjung pentru diferen i s mearg mai
departe cu judecarea cauzei pe fond. La renunarea la dreptul subiectiv, am cinci capete de
cerere, renun la dreptul subiectiv n trei, instana mi respinge pe fond pe acelea trei, e numai cu
recurs chiar dac hotrrea intr n autoritate de lucru judecat- e numai cu recurs care judect
condiiile de procedur; pentru restul pot s disjung i s administrez probe mai departe. Dac nu
disjung, vedem cnd facem cile de atac ce se ntmpl- va influen a sau nu va influen a calea de
atac a hotrrii finale? Rmne tem de cas, s v amintii, calea de atac, n caz de renun are
parial, dac restul capetelor de cerere nu sunt disjunse sau cererile incidentale?
Acestea au fost acte de dispoziie ale reclamantului.

16

Am antamat deja achiesarea prtului la preteniile reclamantului i am spus c prtul

poate s vin i s recunoasc tot ce i cere reclamantul. Sigur, i n aceast situa ie, ce va face
instana? Ce este, de fapt, aceast recunoatere a prtului? Am discutat la probe. Este o
mrturisire judiciar- practic, spune: da, sunt de acord cu tot ceea ce cere reclamantul, i datorez
ce mi cere, sunt de acord s execut obligaia indicat n cererea de chemare n judecat. Ce va
face instana ntr-o astfel de situaie? Poate s ia act de mrturisire, ine i minte, i s dea o
hotrre care intr n autoritate de lucru judecat sau poate s spun, mrturisirea aceasta nu mi
este suficient, cer i alte probe. Prile, dac vor s impun instanei aceast mrturisire, ce pot
s fac? Am un acord de voin, reclamantul cere ceva, prtul spune eu sunt de acord s dau ,
instana spune eu nu sunt de acord cu acordul vostru pentru c mie mi se pare c vrei s
prejudiciai un ter. Ce poate s fac reclamantul n aceast situaie dac vrea s se opreasc
procesul aici, fr s se administreze alte probe, chiar dac instan a vrea s administreze alte
probe? S cear o hotrre n baza recunoaterii, n temeiul art. 436.
Art. 436 Cazuri
(1) Cnd prtul a recunoscut n tot sau n parte preteniile reclamantului, instana, la cererea
acestuia din urm, va da o hotrre n msura recunoaterii.
(2) Dac recunoaterea este parial, judecata va continua cu privire la preteniile rmase
nerecunoscute, instana urmnd a pronuna o nou hotrre asupra acestora.
Deci, reclamantul trebuie s cear o hotrre n msura recunoaterii, care are un alt
regim juridic dect hotrrea care stabilete starea de fapt i d o soluie n func ie de aceasta. S
spunem c reclamantul cere o sum de bani de la prt, dar nu are un nscris n care s fi
consemnat mprumutul ca s-l anexeze n probaiune cererii de chemare n judecat. Prtul prin
ntmpinare recunoate datoria. Ce poate s fac instana? S spun: starea de fapt este asta,
reclamantul susine asta, prtul a recunoscut, nu am nevoie de alte probe, n baza mrturisirii
prtului stabilesc aceast stare de fapt c el datoreaz reclamantului suma de bani i, n
consecin, admit aciunea. Ce fel de hotrre este asta? Una clasic: am administrat probe, pe
baza lor am stabilit starea de fapt, intr n autoritate de lucru judecat.
Sau poate s spun instana: mie aceast mrturisire nu mi este suficient, vreau alte
probe sau nici s nu ajung instana aa de departe i s spun reclamantul: eu vreau s oprim
aici procesul. Pentru c dac mi se d o hotrre n baza recunoa terii prtului, ea are numai
recurs, vei vedea imediat, ca la celelalte acte de dispoziie, asta nsemnnd c este executorie de
la pronunare i o pot pune n executare de ndat. Recursul nu mi suspend executarea ca i
apelul. Reclamantul poate spune c nu l intereseaz autoritatea de lucru judecat, c l intereseaz
s i recupereze banii, prtul a fost de acord, mi-a recunoscut dreptul, cer instanei o hotrre n
baza acestei recunoateri.
Aceast hotrre este un act de jurisdicie n sens clasic, care intr n autoritate de lucru
judecat, ntruct are la baz un acord al prilor. Nu este o tranzac ie, pentru c ve i vedea c la
tranzacie, avem nite compromisuri reciproce. Aici nu am niciun compromis, aici reclamantul
cere att i prtul recunoate exact ct cere sau cel puin pe o parte din capetele de cerere sau o
17

parte din ce cere reclamantul, recunoate exact aa cum este i pe restul, procesul merge mai
departe dac am ceva ce nu este recunoscut.
Aadar, din acel moment instana poate s dea o hotrre doar n baza recunoaterii,
hotrre care se poate ataca, nu cu apel- cum ar fi putut fi atacat hotrrea dac se pronun a n
baza probelor i stabilea o stare de fapt- ci, numai cu recurs ce va verifica doar chestiuni de
procedur: a venit prtul i oral n faa instanei sau n scris, a recunoscut preten iile
reclamantului i dac, dup aceea, reclamantul a cerut s se dea o hotrre n baza acestei
recunoateri. Sunt trei acte: reclamantul cere ceva; prtul recunoate; reclamantul trebuie s
cear hotrrea n baza recunoaterii- instana nu o va da din oficiu. Trebuie s cear
reclamantul s se aplice aceast procedur, ine de principiul disponibilitii.
(discuie din sal): Am spus are alt regim juridic, vom vedea cnd facem hotrrea
judectoreasc, nulitatea hotrrilor nu poate fi cerut dect n cile de atac, iar cile de atac pot
fi exercitate numai de prile din proces i avnzii-cauz, nu oricine poate s exercite cale de
atac. Dar dac hotrrea nu are acest caracter jurisdicional, ca i n cazul hotrrii de expedient,
eu pot s atac tranzacia ca pe orice contract. Hotrrea de expedient o atac pe chestiuni de
procedur dac ntr-adevr s-a depus o tranzacie n scris, vei vedea condiiile, ca i aici, dar
contractul n sine l pot ataca ca pe orice contract. i aici, am un acord de voin al pr ilor
implicit n hotrrea dat n baza recunoaterii. De aceea, ar putea fi atacat asemenea unui
contract, aa cum pot ataca i tranzacia, chiar dac se ia act de ea printr-o hotrre de expedient.
Dac recunoaterea este parial, judecata continu cu privire la preteniile rmase
nerecunoscute i instana urmeaz s pronune o nou hotrre. Aici m-ar cam duce cu gndul la
disjungere, c mi spune expres c: d prima dat o hotrre n baza recunoaterii, dac
recunoaterea e parial d pe ce s-a recunoscut, pe restul merge mai departe i d o nou
hotrre. Ceea ce nseamn c disjunge capetele de cerere nerecunoscute sau partea din preten ie
care nu a fost recunoscut. C poate s spun prtul: da, eu am svrit fapta ilicit cauzatoare
de prejudiciu, dar nu recunosc dect acest cuantum al prejudiciului, pe sta sunt gata s l pltesc,
pentru restul, dac zice reclamantul c prejudiciul e mai mare, nu are dect s administreze probe
cu privire la acest aspect.
Intrebare: Si cand se disjunge se da un alt numar de dosar?
Raspuns: Asa ar trebui, un alt numar de dosar, ar trebui un alt numar de hotarare. Bun, calea de
atac e numai recursul la instanta ierarhic superioara, spune
Art. 437: cand recunoasterea pretentiilor a fost facuta inaintea instantei de apel, hotararea
primei instante va fi anulata in masura recunoasterii si se dispune admiterea in mod
corespunzator a cererii, ramanand aplicabile dispozitiile de la art. 436.
Iata deci, ca se poate cere o hotarare in baza recunoasterii, inclusiv in calea de atac a
apelului si nu spune, iarasi, cine face apel. Poate sa faca oricare dintre parti. Nu conditioneaza
textul, oricare dintre parti ar fi facut apel, se poate da o hotarare in baza recunoasterii.

18

In practica s-a pus problema daca as putea sa iau act de un astfel de acord al partilor, in
recurs neavand un text expres in acest sens. Aici, parerile sunt diferite, unii spun ca da, pentru ca
pana la urma, daca as putea sa tranzactionez in recurs, de ce nu as putea sa dau o hotarare in baza
recunoasterii si in recurs ; altii spun ca nu, pentru ca textul codului nu imi prevede. Oare ce
intentie a avut, ce metoda de interpretare aplic aici, oare?
Trebuie sa imi pun intrebarea ce intentie a avut aici legiuitorul, sa imi excluda alte cai de
atac de la reglementare sau pur si simplu a lasat nereglementate situatiile privind alte cai de atac
si atunci as putea sa aplic institutia analogiei ? Ne-am tot pus problema asta si la audierea
martorilor la fata locului de catre judecator delegat. Tineti minte? Sa va ganditi, aplic acelasi
rationament sau nu?
Inca o tema de casa. Da? Asta : cai de atac extraordinare; pentru ca si recursul si caile de
atac de retractare sunt cai de atac extraordinare si atunci intrebarea este: poate fi data o hotarare
in baza recunoasterii pretentiilor in caile de atac extraordinare?
Asta este achiesarea la pretentiile reclamantului. Sigur ca discutia este valabila cu privire
la orice alte cereri incidentale formulate: cerere conventionala, cerere de interventie principala,
etc., unde se formuleaza pretentii.
Achiesarea la hotarare este un alt act de dispozitie care, de data asta, poate sa apartina
oricareia dintre parti, fie reclamant, fie parat, fie intervenient, fie chemat in garantie, oricare
dintre parti. Sigur mai putin intervenientul accesoriu care nu poate sa efectueze acte de procedura
contrare partii. Deci, practic, o astfel de manifestare de vointa din partea lui, nu ar conta prea
mult. Achiesarea partii care a pierdut procesul la hotarare este reglementata in mai multe texte
ale codului, o sa vi le indic pe rand.
Primul este art. 404. Deci achiesarea la hotarare, aici suntem. Am sa va indic textele.
Art. 404. Renuntarea la calea de atac in fata primei instante la pronuntarea hotararii
(1) Partea prezenta la pronuntarea hotararii poate renunta, in conditiile legii, la calea de atac,
facandu-se mentiune despre aceasta ntr-un proces-verbal semnat de preedinte i de grefier.
(2) Renunarea se poate face i ulterior pronunrii, chiar i dup declararea cii de atac, prin
prezentarea prii naintea preedintelui instanei sau a persoanei desemnate de acesta ori, dup
caz, prin nscris autentic care se va depune la grefa instanei, att timp ct dosarul nu a fost
naintat la instana competent, dispoziiile alin. (1) aplicndu-se n mod corespunztor.
Partea care este prezenta si este multumita de solutie, chiar daca a pierdut procesul, sa nu
vrea sa mearga mai departe, poate sa declare presedintelui completului de judecata care face
pronuntarea ; cand vom face hotararile veti vedea ca pronuntarea se face, de regula, in sedinta
publica, de presedintele completului sau de un alt membru am completului. Spun de regula, de
ce? Ca in caz de amanare a pronuntarii, tineti minte ca am facut la principiul publicitatii,
presedintele completului de judecata poate preciza la termenul de judecata la care inchide

19

dezbaterile ca hotararea va fi pusa la dispozitia partilor, prin mijlocirea grefei si atunci acest
lucru suplineste pronuntarea in sedinta publica. Ok.
Se pronunta hotararea in sedinta publica, partea este prezenta, este multumita de ce s-a
dispus de instanta, poate sa declare : nu mai declar cale de atac; si acest lucru se consemneaza
intr-un proces verbal de catre judecatorul care pronunta hotararea; acest lucru spune art. 404.
Poate sa se gandeasca dupa pronuntare, poate nu-i prezenta la pronuntare sau poate la
pronuntare nu s-a hotarat, poate sa se gandeasca in termenul in care ar putea sa exercite cale de
atac, daca totusi este sau nu favorabil ei sau judicios sau cum vreti voi, economic, rentabil pentru
ea sa exercite o cale de atac si inca in interiorul termenului de atac se poate prezenta si ulterior sa
spuna: renunt la exercitarea caii de atac. Asta inseamna achiesarea partii care a pierdut
procesul. Ca sigur ca cea care a castigat nu prea are sens sa spuna ca renunta la exercitarea caii
de atac, ca e clar ca nu va exercita, dar si ea poate. De ce poate? Ca sa ramana mai repede
definitiva hotararea; ca daca toate partile renunta la exercitarea caii de atac la momentul
pronuntarii, hotararea e definitiva din acel moment si poate fi si pusa in executare. Deci, nu va
imaginati ca e un act de dispozitie numai la indemana partii care a pierdut procesul, numai ca
atunci vorbim de achiesare, ca ea de fapt e de acord, desi ar putea sa exercite cale de atac.
Daca se face ulterior pronuntarii, se poate prezenta iarasi in fata presedintelui instantei
sau a persoanei desemnate de acesta, spune codul, partea interesata si poate sa declare acest lucru
sau o poate face prin inscris autentic ca in cazul renuntarii la dreptul subiectiv. De ce prin inscris
autentic? Datorita consecintelor grave pe care le atrage renuntarea la exercitarea caii de atac;
pentru ca am deja o hotarare care intra in autoritate de lucru judecat daca renunt la exercitarea
caii de atac. De aceea, daca aceasta renuntare nu este facuta in fata instantei, ci in afara ei,
trebuie facuta prin inscris autentic. Si, sigur, chiar daca a declarat, acuma, in fata cui se prezinta
este o alta poveste. Textul spune in fata persedintelui sau in fata altui judecator desemnat de
acesta, se refera la presedintele instantei sau la presedintele completului de judecata? Cand pun
o astfel de intrebare, la ce va ganditi? In primul rand trebuie sa va uitati in regulament, asta
ramane iarasi tema de casa. Nu sunt asa de multe, ca verificati cateva chestiuni.
Prima data ma uit daca nu am un text expres in Regulamentul de ordine interioara al
instantelor judecatoresti aprobat prin hotarare a consiliului, eu nu va spun intotdeauna textele
regulamentului, de ce? fiindca asta se schimba tot timpul si mie mi-e greu sa il urmaresc. Dar
avem un Regulament de ordine interioara si poate ca rezolva unele chestiuni asa, discutabile.
Este presedintele instantei sau presedintele completului de judecata.
Primul lucru, va uitati in regulament; are regulamentul o astfel de dispozitie? daca nu are,
va ganditi ce metode de interpretare a normei aplicati, ca sa spuneti, este presedintele instantei
sau este presedintele completului de judecata cel in fata caruia se mai poate prezenta partea dupa
pronuntarea hotararii, sa spuna in interiorul termenului de exercitare a caii de atac, ca nu vrea sa
isi exercite acest drept. De ce repet in interiorul termenului de exercitare a caii de atac? Fiindca
degeaba vin sa renunt la exercitarea caii de atac dupa ce s-a implinit termenul, ca nu are nicio
eficienta. Pentru ca ce s-ar intampla daca am lasat sa se implineasca termenul? Sunt decazut din
drept, nu? Ce fel de termen este acesta? Un termen in interiorul caruia trebuie efectuat actul de
20

procedura, care daca nu este respectat, atrage ca sanctiune decaderea. Degeaba mai spun eu ca
renunt. La ce sa renunt? La un drept pe care l-am pierdut? Ca in urma implinirii termenului, nu
mai am dreptul, nu? Ca sa renunt la el, ar trebui sa il am. Deci renuntarea poate sa intervina in
interiorul termenului de exercitare a caii de atac.
Ok. Deci pot sa o fac fie la momentul pronuntarii, fie ulterior, dar in interiorul acestui
termen. Pot sa declar cale de atac si sa renunt ulterior la judecata ei.
Nu se confunda renuntarea la judecarea caii de atac cu renuntarea la judecata. Ca
renuntarea la judecata inseamna ca nu am deloc o hotarare pe fondul cauzei sau pe o alta
exceptie, ca poate s-a respins pe lipsa calitate sau pe prescriptie sau pe ce vreti voi. Pe cand
renuntarea la exercitarea caii de atac sau renuntarea la calea de atac care a fost deja exercitata
inseama ca ramane definitiva hotararea pe care fie nu am atacat-o, fie dupa ce am atacat-o, am
renuntat sa ma mai judec in calea de atac.
Deci este o diferenta, sa o tineti minte, intre renuntarea la judecata si renuntarea la
judecarea caii de atac. Codul este inconsecvent terminologic pentru ca o sa vedeti ca foloseste, si
mie mi se pare mai corect sa folosesti termenul de retragere a caii de atac deja declarate, fiindca
ca daca ne uitam la institutia apelului, la un moment dat, foloseste termenul de retragere
retragerea apelului principal art. 472 (2) spune ca daca apelantul principal isi retrage apelul,
asta inseamna ca l-a declarat si si-l retrage, adica renunata la judecarea lui; cred ca era mai
corect, tocmai ca sa nu confundam cele doua institutii, sa vorbim doar de retragere.
Renuntarea la exercitarea caii de atac ar fi trebuit sa ramana cea de la art. 404 (1) sau (2)
prima teza, fie de la pronuntare, fie ulterior, dar daca ai declarat deja calea de atac, aceea sa fie o
institutie a retragerii caii de atac ca sa nu o confund cu renuntarea la judecata, mai cu seama ca
nu are regimul juridic al renuntarii la judecata, pentru ca oricand ar fi facuta, nu am nevoie de
acordul celeilalte parti, pentru ca din perspectiva ei, procesul este castigat, nu? Ramane hotararea
care ii este favorabila, iar daca a formulat un apel incident sau provocat, observati art. 472, art.
473, asta ramane fara obiect, nu se mai judeca; are caracter de subsidiaritate fata de apelul
principal, daca apelul principal nu apuca sa fie judecat pe fond, chiar daca e pentru motivul de
retragere, apelul incident si cel provocat nu se mai judeca, intelegeti?
Deci nu m-a interesat, ceea ce deduc, nu am facut inca, dar va spun ca sa stiti si puteti sa
cititi si singuri art. 472, art. 473, nu se cere acordul celui care a declarat apel incident sau apel
provocat ca sa isi retraga apelantul principal apelul. Stiti ce inseamna apel incident si provocat?
Ca sa ne intelegem, pe scurt, va dau un exemplu de apel incident. Se admite in parte actiunea,
raspundere civila delictuala, reclamantul cere 100.000 de lei si instanta admite in parte actiunea
si ii da 50.000 de lei. Cine are interes sa faca apel? Ambele parti: reclamantul sa i se dea 100 de
mii si paratul sa se respinga in totalitate. Dar paratul zice treaca de la mine, 50.000 ii dau. Nu
mai face paratul apel principal si face apel principal numai reclamantul, pentru ca paratul a
inteles sa nu formuleze apel cu gandul ca nici reclamantul nu va face, ca fiecare castiga si pierde
cate ceva, cand vede ca reclamantul a formulat apel, el nu mai este in termen, dar ii permite
codul ca intr-o astfel de situatie sa formuleze apel incident in termenul in care poate formula
intampinare, dupa ce i se comunica apelul principal.
21

Tocmai pentru ca a formulat acest apel incident peste termenul in care putea sa formuleze
apel principal, daca apelul principal nu este judecat pe fond, el pierde dreptul de a se judeca
apelul incident pentru ca l-a formulat numai in considerarea apelului principal. De aceea, acordul
lui la retragerea apelului principal nu conteaza. Spune textul codului ca daca apelantul isi retrage
apelul principal, art. 472 apelul incident ramane fara efect. Si art. 473 spune ca dispozitiile art.
472 (2) se aplica in mod corespunzator. Nu va mai dau exemplu de apel provocat, vom discuta la
momentul potrivit.
Deci iata ca la renuntarea judecarii caii de atac sau la retragerea caii de atac nu mai am
nevoie de acordul celeilalte parti pentru ca ea este oricum avantajata prin aceasta renuntare, nu
poate fi dezavantajata ca si in cazul renuntarii la judecata, unde s-ar mai putea introduce o cerere
de chemare in judecata. Aici nu se mai poate introduce, pentru ca ramane definitiva hotararea
atacata. Sigur ca poate sa ceara intimatul cheltuieli de judecata intr-o astfel de situatie pentru ca
declansarea apelului i-a provocat cheltuieli de judecata.
Cine ia act de renuntare la judecarea caii de atac? Suntem inca numai la art. 404, mai
avem art. 463, art. 464 si art. 467. Renunta la judecata apelului dupa ce l-a declarat.
Art. 404 (2) spune ca renuntarea se poate face si ulterior pronuntarii, chiar si dupa declararea
caii de atac, prin prezentarea partii inaintea presedintelui instantei sau a persoanei desemnate
de acesta, ori dupa caz, prin inscris autentic care se va depune la grefa instantei, atata timp cat
dosarul nu a fost inaintat la instanta competenta, dispozitiile alin. 1 aplicandu-se in mod
corespunzator. Renuntare la judecarea caii de atac dupa ce a fost declarata, care se poate face
chiar in fata instantei a carei hotarare se ataca. Se face despre asta proces verbal.
Asta inseamna ca ar putea sa ia act de aceasta renuntare chiar instanta a carei hotarare se
ataca? Ramanem in intrebare, ca la asta raspundem astazi. Ar putea sa ia act aceasta instanta,
avand in vedere ca imi face trimitere la alin. 1. Va reamintesc, inca nu am facut, dar v-am tot
antamat faptul ca pe NCPC, etapa scrisa in caile de atac se face de instanta a carei hotarare se
ataca. Deci atac cu apel hotararea judecatoriei, etapa scrisa se face de judecatorie, nu de tribunal.
La tribunal deja trimit dosarul complet: apel in intampinare, raspuns la intampinare. Deja poate
sa fixeze primul termen de judecata. In cererea de degrevare a instantelor, deocamdata prin
aceasta lege, dispozitiile respective au fost prorogate si instanta de control judiciar face etapa
scrisa.
Trebuie sa interpretam art. 404 in lumina codului. Asta este conceptia legiuitorului :
etapa scrisa se face de instanta a carei hotarare se ataca si daca s-a declarat cale de atac se depune
la ea, se comunica de catre ea, renuntarea pana dosarul nu se trimite celeilalte instante se poate
face si in fata ei. Asta inseamna ca ea poate sa ia act de renuntare sau la ce m-as putea gandi?
Daca se face renuntarea la judecarea caii de atac, inainte sa se comunice (ca v-am zis ca
etapa scrisa se face de aceasta instanta), nu apuca sa comunice apelul intimatului si apelantul
spune: renunt. Dupa comunicare, mai poate sa ia act de aceasta renuntare? Ca poate dupa
comunicare se depune intampinare si are cheltuieli de judecata. E vreo diferenta intre cele 2
situatii? Haideti sa parcurgem si celelalte texte si revenim la aceasta intrebare.
22

Art. 463 vorbeste expres de achiesarea la hotarare si spune ca reprezinta renuntarea

unei parti la calea de atac pe care o putea folosi (prima ipoteza de la art. 404 nu a exercitat
deloc cale de atac, a renuntat la ea fie la momentul pronuntarii, fie ulterior in interiorul
termenului de exercitare) ori pe care a exercitat-o deja impotriva tuturor sau anumitor solutii
din respectiva hotarare. Asta ar fi defapt o renuntare dupa exercitarea caii de atac sau o
retragere a caii de atac, care poate fi si conditionata, dar daca este conditionata, deja se cere
acordul celeilalte parti. Adica, daca spune: eu renunt daca tu faci ceva, cealalta parte trebuie sa
fie de acord. Daca nu e de acord nu e o achiesare. Spune art. 463 (2) ca nu produce efecte
decat daca este acceptata expres de partea adversa, imi trebuie un acord expres, nu tacit ca la
renuntarea la judecata. Dispozitiile art 404 despre care am vorbit raman aplicabile.
Art. 464 spune ca achiesarea este de mai feluri : expresa sau tacita, totala sau
partiala. Expresa este asta : renunt sa exercit cale de atac sau renunt sa se judece calea de
atac pe care am exercitat-o sau renunt sa se judece pe cutare motiv sau pe cutare solutie. De
asta zice totala sau partiala, ca pot sa renunt sa exercit cale de atac cu privire la anumite solutii.
Ca sa ma puteti urmari: cererea de chemare in judecata are 5 capete si este admisa.
Paratul are interes in aceasta situatie sa faca apel. El poate sa spuna: cu solutia pe primele 3
capete de cerere sunt de acord inteleg sa fac numai cu privire la ultimele 2. Si daca exercita cu
privire la aceastea 2, poate sa spuna m-am razgandit, renunt la capatul 4 si raman sa ma judec
numai pe capatul 5 de cerere. Cam asa sa intelegeti achiesare totala/ partiala, renuntare totala/
partiala la calea de atac deja declarata.
Ce inseamna achiesare tacita? Ramanem in aceasta intrebare. Achiesarea expresa este
definita in art. 464 (2) care spune ca se face prin act autentic sau prin declaratie verbala in fata
instantei, de parte ori de mandatarul sau in temeiul unei procuri speciale. Mai necesita
explicatii? V-am explicat art. 404 care spune acelasi lucru: fie o fac in fata instantei care mi-o
consemneaza in procesul verbal, care este act autentic, fie, daca o fac separat, printr-un alt
inscris, trebuie sa imbrace forma autentica tocmai datorita consecintelor grave pe care le atrage
asupra partii. Daca e facuta de mandatar, fiind un act de dispozitie, se cere o procura speciala.
Ce inseamna achiesare tacita? Art. 464 (3) spune doar ca se deduce din acte sau fapte
precise si concordante, care exprima intentia certa a partii de a-si da adeziunea la hotarare.
Art. 467 (2) imi spune ca partea care a executat partial hotararea de prima instanta, desi
aceasta nu era susceptibila de executare provizorie, nu mai are dreptul de a face apel principal
cu privire la dispozitiile executate. De ce? Fiindca alin. 1 spune cine nu poate face apel: cine a
achiesat la hotarare. Achiesare tacita inseamna ca am executat voluntar hotararea, ori toate
dispozitiile, ori o parte din ele, atunci e partiala, desi ea nu era executorie de drept.
O sa vedeti cand facem hotararea judecatoreasca, faptul ca hotararea primei instante, de
regula, nu este executorie. Apelul e suspensiv de executare. In cateva situatii este executorie de
drept si in cateva situatii instanta poate sa incuviinteze, la cerere, executarea provizorie, dar
altfel, apelul este suspensiv de executare.

23

Daca hotararea primei instante nu este executorie si totusi partea care a pierdut procesul
executa voluntar dispozitiile instantei, asta inseamna o achiesare tacita. Inseamna ca nu mai
poate declara apel principal. Asta nu ne intereseaza deocamdata, cu apelul principal, insa v-am
dus la textul de la art. 472 sa vedeti ce inseamna defapt acte din care sa rezulte indubitabil vointa
partii de a achiesa la hotarare.
Daca hotararea este executorie de la pronuntare, faptul ca a executat-o nu inseamna
achiesare. Pentru ca, fie ca a venit executorul si nu s-a opus la executare, cum e si firesc ca ar
putea fi inclusiv infractiune, fie ca nu a asteptat sa vina executorul sa mai plateasca si cheltuieli
de executare, a zis mai bine execut, daca castig in apel o sa fac intoarcerea executarii, dar daca
nu castig in apel, macar sa nu platesc cheltuielile de executare. Nu este o achiesare tacita.
Art. 464 (4) ne explica ce inseamna totala sau partiala, atat despre achiesare. Nu
confundam renuntarea la judecarea caii de atac cu renuntarea la judecata.
A mai ramas o intrebare: cine ia act de renuntare la judecarea caii de atac? Daca se
face in fata instantei a carei hotarare se ataca, poate aceasta instanta sa ia act de renuntare? In cel
mai fericit caz, aplicand ce am spus la renuntarea la judecata, cand se face in etapa scrisa, cand
nu este inca comunicata cererea de chemare in judecata, aplicand acest rationament, as putea sa
spun, eventual, in aceasta situatie, cu totul si cu totul de exceptie, ca ar putea sa spuna ca: daca
s-a renuntat inainte sa apuc sa o comunic, nu o mai comunic. Dar daca s-a comunicat, cealalta
parte depune intampinare, poate are cheltuieli de judecata, poate a formulat apel incident sau
provocat, nici nu pot sa imi imaginez cum poate sa se pronunte pe asa ceva instanta a carei
hotarare se ataca. Chiar daca apelul incident ramane fara apel, trebuie sa o trimita instanta de
control judiciar sa se pronunte pe cheluielile de judecata.
Am discutat despre renuntarea la judecata, renuntarea la dreptul subiectiv dedus judecatii,
achiesarea paratului la pretentiile reclamantului. Nu am mai spus atunci, dar evident ca si
institutia achiesarii la pretentiile celeilalte parti se refera si la alte cereri incidente: la cererea
reconventionala, la cererea de interventie principala s.a.m.d. La achiesarea partii care a pierdut
procesul la hotarare, toate acestea sunt acte unilaterale ale partilor, defapt tranzactia este un act
bilateral, stiti de la contracte ; este un contract sinalagmatic, oneros, comutativ, nu ? Cum este
definit contractul de tranzactie ? Evident ca in codul de procedura civila avem doar cateva texte
care reglementeaza procedura prin care instanta verifica acest contract si ia sau nu ia act de el.
Contractul de tranzactie, asa cum stiti, sunt convinsa, este reglementat in dispozitiile codului
civil, de la art. 2267 pana la art. 2278.
Ati reusit sa parcurgeti textele din codul civil? Ati reusit sa faceti contractul de tranzactie
la contracte? Atunci haideti sa le parcurgem rapid pe cele din codul civil. Aveti codurile civile la
voi ? V-am zis sa cititi textele din codul civil. Bun!
Hai sa vedem. Le lecturez eu ca am imprumutat un cod civil. Ce este tranzactia ?
Definitia ei nu o gasim in codul de procedura civila, ci o gasim in codul civil in art. 2267 (1)
care spune ca este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza
executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor
24

drepturi de la una la cealalta. Hai sa disecam putin textul. Tranzactie pot sa faca partile si in
afara instantei, inainte de a incepe un proces, ca sa poata sa preintampine un proces. Avem
inclusiv mediere, ca sa preintampine un proces si acord de mediere incheiat inainte de a se
introduce vreo cerere de chemare in judecata.
O sa vedeti ca si in cazul acestui acord, daca eu vreau sa fie titlu executoriu, trebuie sa ma
duc fie la notar, sa mi-l autentifice, ca stiti ca acele contracte notariale care constata o creanta
certa, lichida si exigibila sunt titluri executorii, sau, imi spune legea medierii, ca ma pot duce la
instanta. Care e instanta competenta in situatie ? Nu am un proces pe rol, mi-o spune legea
medierii, instanta competenta este judecatoria, iar teritorial este judecatoria de la domiciliul uneia
dintre parti sau de la locul unde sa realizat medierea, si aceasta va lua act de tranzactia partilor.
O sa vedem in ce conditii, ca si instanta in fata careia deja s-a pornit un proces si partile vor sa-l
stinga prin tranzactie. Deci iata, tranzactia se poate incheia fara sa am un proces, tocmai ca sa-l
preintampine, dar, chiar si in aceasta situatie, partile se pot adresa instantei sa ia act ca sa obtina
un titlu executoriu ; ca noi degeaba incheiem un contract sub semnatura privata, ca acela nu va
putea fi pus in executare.
Nu am facut inca titlurile executorii, dar stiti ca, in principiu, inscrisurile sub semnatura
privata nu sunt tiluri executorii decat daca legea le da acest caracter. De exemplu, contractul de
inchiriere inregistrat la administratia financiara este titlu executoriu, pentru ca imi spune acest
lucru codul civil ; dar un contract de mana, de imprumut, un contract sub semnatura privata de
imprumut nu este titlu executoriu. Contractul autentic notarial de imprumut este titlu executoriu.
Deci iara, tranzactie care sa preintampine procesul, tranzactie care sa stinga un proces, dar
care poata sa stinga procesul in ambele faze : si in faza de judecata si atunci nu mai ajungi la o
hotarare pe fond, ci doar o hotarare care ia act de tranzactie, o hotarare de expedient, care nu este
un act jurisdictional. Tranzactia poate sa fie atacata in continuare printr-o actiune in constatarea
nulitatii, in anularea ei, de exemplu, pentru vicii de consimtamant, in actiune revocatorie,
pauliana, pentru ca are regimul juridic al unui contract. Cumva, instanta nu face decat sa
autentifice acest contract, asa cum te-ai duce la notar sa autentifici un contract, asa si in fata
instantei, ca instanta iti verifica consimtamantul ; o sa vedeti, partile trebuie sa se prezinte
personal in fata ei, verifica daca e vorba de drepturi de care partile pot dispune s.a.m.d.
Deci iata, in faza de judecata stinge un litigiu pornit, in orice etapa a judecatii, ca si
renuntarea la dreptul subiectiv sau renuntarea la judecata, se anuleaza, daca s-a dat intre timp o
hotarare este anulata si se ia act de tranzactie. Sau in faza executarii silite. Poate sa spuna partea
ok, nu mai vreau sa-ti demolezi coltul de casa, sunt de acord sa-ti vand terenul de sub. E
dreptul lor, pot sa tranzactioneze nu inseamna ca incalca autoritatea de lucru judecat a hotararii,
ci tranzactioneaza cu privire la modul in care inteleg sa o puna in executare. Deci iata,
tranzactia poate interveni in afara unui proces sau in orice faza a unui proces deja inceput.
In ce consta? Este un act bilateral. Fiecare parte face niste concesii pentru cealalta : fie
renuntari, fie transferuri de drepturi, care pot sa fie altele decat obiectul dedus judecatii. Spune
bai eu nu iti mai cer asta daca imi dai aia. De poate sa fie obiect al tranzactiei un drept cu totul
strain de dreptul dedus judecatii. Si spune art. 2267 (2) Prin tranzactie se pot naste, modifica
25

sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre parti. De exemplu,
nu-ti mai cer imprumutul din acest proces, daca tu ma ierti de plata pretului dintr-un alt contract.
Astea-s renuntari reciproce. Nu mai cer, v-am spus, sa-ti demolezi casa, dar tu, in
schimb, o sa faci nu stiu ce pentru mine. Instanta n-ar putea sa faca acest lucru. Ea ce ar putea sa
faca ? Sa se pronunte pe caracterul fondat sau nefondat al cererii. Insa, intre parti, poate sa
intervina orice fel de acord, o sa vedem in ce limite. Sigur, trebuie sa fie vorba de drepturi de
care ele pot dispune, sa indeplineasca toate conditiile de valabilitate ale unei conventii ; si sa se
refere la obiectul procesului, ca daca nu spun ca vreau sa sting acest proces, de-aia inchei
tranzactia, asta-i tranzactia, daca vorbesc de un proces pendent.
Domeniul de aplicare. Drepturile cu privire la care partile pot sau nu pot tranzactiona.
Art. 2268 (1) Nu se poate tranzaciona asupra capacitii sau strii civile a persoanelor i nici
cu privire la drepturi de care prile nu pot s dispun potrivit legii.
Acest lucru evident ca se va verifica de catre instanta careia i se infatiseaza tranzactia,
daca este vorba despre drepturi de care partile pot dispune ; ca daca este o actiune in stabilirea
filiatiei, n-o sa poata sa spune reclamanta renunt la stabilirea filiatiei daca paratul imi da
100.000 de euro. Pot ? Nu pot.
Art. 2268 (2) Se poate ns tranzaciona asupra aciunii civile derivnd din svrirea unei
infraciuni.
Stiti ca si actiunea civila in procesul penal se poate stinge pe calea tranzactiei ; se aplica
normele de procedura civila si in procesul penal in ceea ce priveste solutionarea actiunii civile ;
mai mult decat atat, va reamintesc ca dreptul procesual civil este dreptul comun conform art. 12 ;
orice chestiune nereglementata, daca am o chestiune nereglementata in codul de procedura
penala, ma duc tot la codul de procedura civila.
Art. 2269. Indivizibilitatea tranzactiei
Tranzactia este indivizibila in ceea ce priveste obiectul sau. In lipsa unei stipulatii contrare, ea
nu poate fi desfiintata in parte.
Pai e logic, nu ? Ati inteles de ce. Adica daca obiectul judecatii este asta, cu privire la asta
tranzactionez, pentru asta iti transfer un alt drept sau renunt la un alt drept. N-am cum s-o
desfiintez in parte, ca la achiesare ca ma inteleg in parte ; a, ca as putea sa tranzactionez daca am
mai multe capete de cerere cu privire la.. asta e o alta poveste, dar cu privire la ce am
tranzactionat, ala este un intreg. Si obiectul procesului si, si dreptul pe care il aduc sau la care
renunt in contrapartida. Asta inseamna indivizibilitatea tranzactiei.
Art. 2270. Intinderea tranzactiei
(1) Tranzactia se margineste numai la obiectul ei; renuntarea facuta la toate drepturile, actiunile
si pretentiile nu se intinde decat asupra cauzei cu privire la care s-a facut tranzactia.

26

Trebuie sa vedeti exact cuprinsul ei. Apropo de tranzactia pentru a preintampina un proces
renunt sa te mai dau in judecata sa restitui imprumutul de un 1.000.000 de euro si tu renunti sa
imi mai ceri pretul imobilului nu stiu care in suma de 500.000 de lei. Nu spune nicaieri ca este
neaparat sa fie.. treaba partilor ce fac, da ? Comutativ nu inseamna egal, inseamna ca fiecare
cunoaste intinderea obligatiilor celeilalte parti.
(1) Tranzactia nu priveste decat cauza cu privire la care a fost incheiata, fie ca partile si-au
manifestat intentia prin expresii generale sau speciale, fie ca intentia lor rezulta in mod necesar
din ceea ce s-a prevazut in cuprinsul tranzactiei.
Adica eu nu pot sa spun in tranzactie renunt la orice actiuni pe care le-as putea introduce
impotriva ta, daca si tu renunti la orice actiuni... Pai ce-i asta ? Trebuie sa determini obiectul. Ce
actiune as putea eu sa am impotriva ta sau ce actiune ai putea sa ai tu impotriva mea ? Deci
trebuie sa fie determinat obiectul. Daca eu renunt sa te mai actionez in judecata pentru un
imprumut nerestituit, nu inseamna ca renunt sa te actionez in judecata, daca maine ma bati in fata
casei, sa-ti cer repararea prejudiciului.
Art. 2271 C. civ. Capacitatea de exerciiu
Pentru a tranzaciona, prile trebuie s aib deplina capacitate de a dispune de drepturile care
formeaz obiectul contractului. Cei care nu au aceast capacitate pot tranzaciona numai n
condiiile prevzute de lege.
Pai conditiile de valabilitate ale oricarui contract, ca tranzactia este un contract, capacitatea
este una din conditiile de valabilitate a contractului.
In privinta conditiilor de forma:
Art. 2272 Condiiile de form
Pentru a putea fi dovedit, tranzacia trebuie s fie ncheiat n scris.
Ce se intampla daca se refera la transferul unui drept real imobiliar? Reclamantul zice eu nuti mai cer 1 milion de euro cu titlu de imprumut nerestituit, dar tu imi transferi dreptul de
proprietate asupra imobilului tau in valoare de 800.000 euro. Ar trebui sa imbrace forma
inscrisului autentic conform lui art. 1244 C. civ. pentru ca vizeaza un transfer de drept real
imobiliar, dar nu trebuie totusi sa imbrace forma autentica fiind suficient inscrisul sub semnatura
privata pentru ca partile, o sa vedeti in procedura tranzactiei, trebuie sa se prezinte personal in
fata instantei, ele semneaza inscrisul sub semnatura privata dar trebuie sa vina in fata instantei si
sa declare ca si-l insusesc si aceasta declaratie de fapt este identica cu cea pe care o fac in fata
notarului care autentifica un contract.
Deci, sa nu va imaginati ca trebuie sa faca un contract autentic de tranzactie pe care sa-l mai
aduca in fata instantei. Am nevoie de forma scrisa ad probationem, apropo de forma actului de
procedura, in aceasta situatie, nu pot sa vin sa declar verbal in fata instantei ca renunt la suma
ceruta prin cererea de chemare in judecata si paratul sa spuna si eu ii transfer dreptul de
proprietate asupra imobilului si sa consemneze instanta in incheierea de sedinta. Nu pot partile sa
27

faca asa ceva. Tranzactia obligatoriu se incheie in scris ad probationem, daca nu e incheiata in
scris nu se poate proba altfel. Repet, daca ar trebui sa imbrace forma autentica, aceasta cerinta
este complinita prin prezenta partilor in fata instantei, dar asta nu inseamna ca poate fi incheiata
verbal. Obligatoriu se incheie inainte in scris, se depune in fata instantei semnata deja de parti ca
instanta sa poata verifica conditiile tranzactiei, cu privire la ce au tranzactionat, are legatura cu
procesul sau au tranzactionat cu privire la alt proces, este vorba de drepturi de care partile pot sa
dispuna?
Intrebare din sala: In cazul in care partile vin in fata instantei si declara ca isi insusesc actul, se
acopera orice fel de viciu de consimtamant care a fost la momentul incheierii?
Pai ca la notar, daca eu merg la notar si spun ca stiu ce semnez, inseamna ca
consimtamantul meu e neviciat? Poate ca sunt in eroare, dar nu stiu in acel moment sau poate am
fost indus in eroare prin dol si aflu abia ulterior. Deci, contractul de tranzactie, ca si orice
contract, poate fi solicitata anularea acestuia pentru vicierea consimtamantului. Faptul ca eu
merg la notar si imi explica consecintele actului nu inseamna ca nu as putea avea consimtamantul
viciat sau ca nu as putea sa fiu lipsit de discernamant sau orice alt motiv de anulabilitate.
Art. 2273 Cauzele de nulitate
(1) Tranzacia poate fi afectat de aceleai cauze de nulitate ca orice alt contract.
E logic, putea sa nu treaca legiuitorul acest lucru in NCC. De ce a simtit totusi nevoia sa o
spuna, pentru ca am intalnit tot felul de opinii in doctrina, prin care prof. Stoica si prof. Baias au
incercat sa demonstreze ca tranzactia poate face obiect al actiunii revocatorii, faptul ca ai luat act
de tranzactie printr-o hotarare de expedient nu ii schimba natura contractuala si ca sa nu avem
astfel de discutii, vine legiuitorul si spune: e un contract, ramane un contract, chiar daca
constituie dispozitivul unei hotarari judecatoresti.
(2) Cu toate acestea, ea nu poate fi anulat pentru eroare de drept referitoare la chestiunile ce
constituie obiectul nenelegerii prilor i nici pentru leziune.
Eroare de drept pentru ca nimeni nu poate invoca necunoasterea legii, daca ai fost prost si nu
ai intrebat un avocat si ai tranzactionat pe ce nu stiai, ca tu puteai sa castigi procesul si te-ai
gandit ca poate ai putea sa-l pierzi, e problema ta. Conditiile leziunii, le stiti, de asemenea, din
dreptul substantial.
Art. 2274 Tranzacia asupra unui act nul
(1) Este nul tranzacia ncheiat pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolut, n
afar de cazul n care prile au tranzacionat expres asupra nulitii.
(2) n cazul n care tranzacia s-a ncheiat pentru executarea unui act anulabil, anularea
tranzaciei poate fi cerut doar de partea care la data ncheierii tranzaciei nu cunotea cauza
de anulabilitate.

28

Se poate tranzactiona si cu privire la un act nul, pentru ca tranzactionezi exact asupra

motivului de nulitate, bun, este nul actul si ce facem ca sa ne repunem in situatia anterioara, chiar
daca e o nulitate absoluta, ca poate fi constatata de parti conventional si se pot repune in situatia
anterioara, nu trebuie sa ma duc obligatoriu in instanta, chiar as putea sa preintampin un proces,
dar cunosc motivul de nulitate. Deci partile stiu ca actul este lovit de nulitate si tranzactioneaza
in sensul hai sa-l desfiintam si vedem cum ne repunem in situatia anterioara.
Deci am un act anulabil, temeiul cererii de chemare in judecata, titlul reclamantului, el
poate avea consimtamantul viciat la incheierea actului sau paratul avea consimtamantul viciat la
incheierea actului si ei vor sa stinga un proces printr-o tranzactie, pot, dar paratul va putea cere
anularea tranzactiei, care e un act subsecvent contractului de care se prevaleaza reclamantul si sa
spuna: dar eu nu am stiut ca mi-a fost viciat consimtamantul cand am incheiat contractul cu
reclamantul de care se prevaleaza in cererea de chemare in judecata.
Am, de exemplu, o promisiune de vanzare-cumparare si reclamantul formuleaza o cerere de
chemare in judecata prin care cere obligarea paratului la incheierea contractului autentic notarial
de vanzare-cumparare. Si ei tranzactioneaza in proces si paratul spune ca este de acord, iti dau
altceva in schimb, dar el nu stie ca in momentul in care a incheiat promisiunea de vanzarecumparare consimtamantul i-a fost viciat. In aceasta situatie, el poate sa ceara si anulabiliatatea
promisiunii si anulabilitatea tranzactiei incheiata in baza ei, ca asta era, de fapt, temeiul ei,
executarea acelei conventii anulabile.
Art. 2275 nscrisurile false
Este, de asemenea, nul tranzacia ncheiat pe baza unor nscrisuri dovedite ulterior ca fiind
false.
Art. 2276 nscrisurile necunoscute
(1) Descoperirea ulterioar de nscrisuri necunoscute prilor i care ar fi putut influena
coninutul tranzaciei nu reprezint o cauz de nulitate a acesteia, cu excepia cazului n care
nscrisurile au fost ascunse de ctre una dintre pri sau, cu tiina ei, de ctre un ter.
Cred ca nu necesita explicatii textul. Deci, faptul ca exista un inscris care mi-ar fi putut mie
schimba opinia si sa ma faca sa nu mai tranzactionez sau sa tranzactionez altfel nu este suficient
in sine sa atraga anulabilitatea tranzactiei. Doar daca cealalta parte cunostea existenta inscrisului
si l-a ascuns cu buna stiinta sau stia ca un tert l-a ascuns, atunci asta e un motiv de anulabilitate,
ar fi un motiv de revizuire, o sa vedeti cand vom face revizuirea.
(2) Tranzacia este nul dac din nscrisurile descoperite rezult c prile sau numai una dintre
ele nu aveau niciun drept asupra cruia s poat tranzaciona.
Tineti minte ca la vanzare-cumparare spune ca vanzarea bunului altuia este valabila. La
tranzactie, nu pot sa tranzactionez cu privire la un drept pe care nu-l am pentru ca am o nulitate
expresa, deci nu e o chestiune de discutie, sa nu comparati cu vanzarea bunului altuia, care este
valabila. Tranzactia cu privire la care un drept in privinta caruia partea nu este titular este
29

anulabila la cererea partii interesate, este nula chiar, nu anulabila, caz de nulitate absoluta, cu tot
regimul juridic al nulitatii absolute.
Art. 2277 Tranzacia asupra unui proces terminat
Tranzacia asupra unui proces este anulabil la cererea prii care nu a cunoscut c litigiul
fusese soluionat printr-o hotrre judectoreasc intrat n puterea lucrului judecat.
Eu, reclamant, am incercat sa-mi recuperez un imprumut de la tine si tu nu ai stiut de proces,
poate ca a fost neregulata procedura de citare pe tot parcursul judecatii, dar actiunea este
respinsa, el exercita tot cai de atac si actiunea este tot respinsa ca nu a facut dovada
imprumutului. Asta e ipoteza. Si eu nu stiu ca, de fapt, deja am castigat un proces, am o hotarare
in autoritate de lucru judecat care imi este favorabila. Dar eu stiu ca ii datorez o suma de bani,
numai ca reclamantul nu are nicio proba, doar ca eu nu stiu ca o instanta a statuat deja asupra
acestei imprejurari . Si reclamantul vine si spune, uite nu-ti mai cer 1 milion de euro, dar da-mi
100 000 de euro ca altfel te dau in judecata si tu tranzactionezi, nestiind ca deja ai castigat un
proces. Asta e o ipoteza posibila.
Art. 2278 Tranzacia constatat prin hotrre judectoreasc
(1) Tranzacia care, punnd capt unui proces nceput, este constatat printr-o hotrre
judectoreasc poate fi desfiinat prin aciune n nulitate sau aciune n rezoluiune ori
reziliere, precum orice alt contract. Ea poate fi, de asemenea, atacat cu aciune revocatorie sau
cu aciunea n declararea simulaiei.
Deci nu o sa pot spune ca nu e un act simulat ca e constatat prin hotarare judecatoreasca,
poate fi simulata si o tranzactie, ca tocmai ce vorbeam de soti ca simuleaza un partaj voluntar cu
plata anticipata de sulta cand toata ziua nu au facut nimic, nu s-a platit sulta, cota de contributie
nu este aceea. Deci pot sa fac simulatie si pe o tranzactie constatata printr-o hotarare de
expedient.
(2) Hotrrea prin care s-a desfiinat tranzacia n cazurile prevzute la alin. (1) face ca
hotrrea judectoreasc prin care tranzacia fusese constatat s fie lipsit de orice efect.
Normal, v-am spus, este ca si o incheiere de autentificare data de notarul public, ca instanta
nu face altceva, o sa vedem imediat ca acuma trecem la procedura tranzactiei. Practic asta face,
verifica prezenta partilor, le ia consimtamantul, se asigura ca stiu ce fac si pune tranzactia in
dispozitivul hotararii, asa cum notarul pune o incheiere de autentificare la finalul contractului.
Si acum haideti sa revenim la textele Codului de proc. civ. Incepem cu finalul:
Art. 441 Domeniu de aplicare
Dispoziiile prezentei seciuni se aplic n mod corespunztor i n cazul n care nvoiala prilor
este urmarea procedurii de mediere.

30

V-am spus deja la principii ca acordul de mediere nu este decat o aplicatie particulara a
contractului de tranzactie si v-am spus ca, chiar si atunci cand acordul de mediere se incheie
pentru a preintampina un proces, partile pot sa vina in fata instantei sa ia act de tranzactia lor ca
sa o poata pune in executare. Si acum revenind la art. 438:
Art. 438 Condiiile n care se poate lua act de tranzacie
(1) Prile se pot nfia oricnd n cursul judecii, chiar fr s fi fost citate, pentru a cere s
se dea o hotrre care s consfineasc tranzacia lor.
(2) Dac prile se nfieaz la ziua stabilit pentru judecat, cererea pentru darea hotrrii
va putea fi primit chiar de un singur judector.
(3) Dac prile se nfieaz ntr-o alt zi, instana va da hotrrea n camera de consiliu.
Ce se intampla daca am un proces pendent si partile vor sa stinga litigiul printr-o tranzactie,
nu vor sa ajunga la o hotarare judecatoreasca care stabileste starea de fapt si aplica o norma de
drept acesteia. Si atunci, art. 438 alin. 1 spune ca se pot infatisa oricand, aici nu mai am ce acord
sa am ca toate sunt de acord. Deci chiar inaintea termenului de judecata, ele pot sa spuna ca nu
mai asteapta, poate instanta a fixat termen de judecata dupa etapa scrisa la vreo 3 luni dupa, desi
C. pr. civ. zice la 60 de zile, dar stiti ca in practica la judecatorii se fixeaza si la 6 luni. La asta se
refera textul ca fara a fi fost citate, partile vin, vor sa stinga litigiul, nu ne vrem cu el pe rol, poate
l-am si notat in CF, vrem sa radiem notarea si sa vindem imobilul.
Deci, pot sa vina oricand in cursul procesului, chiar daca nu au fost citate, asta insemnand
intre termene sau chiar inainte de a fi fixat un termen de judecata, atat in procedura in fata primei
instante, cat si in caile de atac, unde se aplica regulile de la renuntarea la judecata si la drept.
Daca s-a dat o hotarare pe fondul cauzei sau pe o exceptie si se incheie o tranzactie in calea de
atac, ce se intampla cu aceasta hotarare? Se admite calea de atac, se anuleaza hotararea si
instanta ia act de tranzactie si litigiul este stins prin acordul partilor.
Alin. 2 al art. 438 C. proc. civ. prezinta importanta daca vorbim de judecata in caile de
atac, ca daca suntem in fata primei instante, completul este de unic judecator. Deci, in caile de
atac poate fi un singur judecator care sa ia act de tranzactie, tineti minte ca am facut deja
exceptiile de la regulile privind compunerea cu ocazia administrarii probelor si la faza cercetarii
judecatoresti am zis ca amanarile fara discutie pot fi luate si in compunere de unic judecator.
Deci si partile se pot infatisa in fata unui singur judecator daca ele se infatiseaza la termenul de
judecata, in apel sau in recurs.
Daca se infatiseaza intre termene, trebuie sa fie tot completul ca nu am aceasta exceptie
decat daca partile se infatiseaza chiar in ziua judecatii pentru ca tranzactiile se iau la amanari fara
discutie, inaintea celorlalte, ca nu mai asteapta partile sa se strige cauza si sa se administreze
probe, ci ele spun: vrem sa tranzactionam, de aceea, atunci cand se iau amanarile fara discutie, se
iau si tranzactiile. Dar sa nu va imaginati ca decizia din apel prin care se anuleaza hotararea
primei instante si se ia act de tranzactie este data de un singur judecator, se da de tot completul de
judecata, dar ce face acest unic judecator, ca la cercetarea la fata locului sau ca la interogatoriul
31

luat de un singur judecator, acesta verifica tu esti reclamantul, ai semnat tranzactia, esti de acord,
stii ce cuprinde, ok, tu esti paratul, asta-i semnatura ta, stii ce scrie, esti de acord, stii care sunt
consecintele. Judecatorul ar trebui sa faca cam ce face notarul sa-i explice consecintele, v-am
spus ca are valoarea incheierii de autentificare, practic.
Deci, acest unic judecator asta face, face aceste verificari, dar hotararea se ia in complet de
doi sau de trei, in functie de etapa procesului. Si in deliberare ei pot sa constate ca, de fapt, este
vorba de drepturi de care partile nu pot dispune si sa respinga cererea de a lua act de tranzactie si
sa mearga mai departe cu judecarea cauzei, fie ca e prima instanta, fie ca e cale de atac.
Cu privire la alin. 3 al art. 438 C. proc. civ., este un text special, in vigoare, un text
derogatoriu, nu conteaza etapa procesuala in care ne aflam, vedeti ca in caile de atac si cercetarea
judecatoreasca se desfasoara in sedinta publica, atunci cand exista. Deci, aceasta dispozitie este
una de exceptie.
Dac prile se nfieaz ntr-o alt zi instana va da hotrrea n camera de consiliu-este
un text special, este n vigoare pentru c este un text derogatoriu, nu conteaz etapa procesual n
care ne aflm, vedei c n cile de atac i cercetarea judectoreasc se desfoar n edin
public atunci cnd exist, deci aceast dispoziie este una de excepie. Am discutat la
clasificarea normelor- norme generale, norme speciale. Deci este o norm special- ntotdeauna e
n camera de consiliu dac se nfieaz n alt zi. De fapt care este ra iunea acestei norme?
Dac se nfieaz n alt zi n-am cum s-l iau n sala de judecat pentru c acolo are edin de
judecat un alt coleg de-al meu de la instan. Ce nseamn camera de consiliu? nseamn biroul
judectorului. Cte instane credei c au o camer special creia s-i zic camer de consiliu i
dac au s tii c acolo se desfoar edinele seciei, nu merge fiecare judector cnd are o
cauz n camera de consiliu. Camera de consiliu, nu spune nicieri, nici Regulamentul, e de fapt
biroul judectorului. Aceasta este camera de consiliu. nseamn de fapt un loc unde accesul
publicului este restricionat ( am fcut cnd am discutat 213-dezbaterea pe fond fr prezena
publicului). Un loc n care s poat fi prezeni numai participanii din proces i acele persoane a
cror prezen este autorizat de judector.
ntrebare din sal: Deci hotrrea nu va fi dat n edin public, asta ne spune?
Da, dac se nfieaz n alt zi, c dac se nfieaz la termenul de judecat depinde dac
e cercetare judectoreasc n faa primei instane poate fi tot camer de consiliu dup ce intr n
vigoare normele. Dac-i n cile de atac va fi n edin public. Dac-i dezbatere pe fond n fa a
primei instane va fi edin public, de regul. Dar va fi ntotdeauna n camer de consiliu cnd
e ntre termene indiferent de etapa procesului.
ntrebare 2: n cazul n care la procesul civil particip i procurorul, trebuie s fie i el prezent?
Da.
Forma tranzaciei- tranzacia se ncheie n form scris, tim asta i din Codul Civil i
alctuiete dispozitivul hotrrii- tii deja cuprinsul hotrrii din penal, e acelai lucru i n civil.
Este cuprinsul dispozitivului, att spune n dispozitiv-ia act de tranzacia ncheiat ntre
32

reclamantul X, datele personale din cererea de chemare n judecat, cu prtul Y, datele

personale din cererea de chemare n judecat completate cu cele din ntmpinare cnd e cazul.
inei minte c n crerea de chemare n judecat reclamantul i trece o grmad de date
personale, le trece i pe ale prtului n msura n care le cunoate. Cele pe care nu le cunoa te el
trebuie s le treac prtul n ntmpinare, dar toate acestea sunt trecute n dispozitivul hotrrii
ca s tim cine cu cine s-a judecat.
Ne spune ia act de tranzacia ncheiat ntre pri cu toate datele personale- o s relum
cnd facem cuprinsul hotrrii-..care are urmtorul coninut..i copy-paste din tranzacie. Asta
este, nu schimb o virgul, deci ia exact cum au scris prile. Ce spune n considerente ntr-o
astfel de situaie instana? Spune numai c a fost sesizat cu o cerere de chemare n judecat, c
ntr-o prim faz prtul s-a aprat prin ntmpinare, eventual reclamantul rspuns i c au venit
prile i au tranzacionat i c verificnd condiiile tranzaciei este vorba de drepturi de care
prile pot dispune, ele s-au nfiat personal i i-au dat consimmntul, deci sunt ndeplinite
condiiile din CPC pentru a se lua act de aceast tranzacie i de a se pronun a o hotrre de
expedient, astea-s considerentele. Da? Nu mai stabilete stare de fapt i altele.
Calea de atac, art. 440 - Hotrrea care consfinete tranzacia intervenit ntre pri poate
fi atacat, doar pentru motive de procedur (ca i celelalte acte de dispoziie), numai cu recurs
la instana ierarhic superioar. Deci chestiunile de procedur- e vorba de drepturi de care prile
pot tranzaciona, a mbrca forma scris, prile s-au prezentat sau nu personal n faa instan ei.
Dac o parte spune c i-a fost viciat consimmntul nu poate ataca cu recurs hotrrea de
expedient pentru c nu e o chestiune de procedur, ci va introduce o cerere de chemare n
judecat cu obiectul sta- anularea contractului de tranzacie pentru viciu de consimmnt. Att
despre tranzacie.
Mai avem timp s facem dezbaterea pe fond a procesului.
Am terminat actele de dispoziie ale ptilor, am discutat data trecut dac ine i minte
despre faza cercetrii judectoreti, cum se ncheie cercetarea judectoreasc- art. 244 i c se
fixeaz un termen pentru dezbaterea pe fond a procesului. n situaii de excepie, dezbaterea pe
fond poate s aib loc la termenul de judecat la care s-a nchis cercetarea judectoreasc. ntre
terminarea cercetrii judectoreti i nceperea dezbaterilor asupra fondului pot fi efectuate doar
anumite acte de procedur-de exemplu, introducerea forat a terilor n proces nu mai poate fi
fcut dup terminarea cercetrii judectoreti. Reclamantul mai poate formula cereri de
introducere forat a unor teri pn la terminarea cercetrii procesului. Prtul pn cnd poate?
Numai n termenul n care ar putea formula ntmpinare, sau dac ntmpinarea nu este
obligatorie, la primul termen de judecat. Deci la reclamant ne referim, pn la acest moment el
poate face cereri de introducere forat a unor teri. V reamintesc, interven ia principal poate fi
formulat pn la nchiderea dezbaterilor, deci inclusiv n acest moment cuprins ntre terminarea
cercetrii i nceperea dezbaterilor. Ce alte acte de procedur ar mai putea fi ntocmite? Ar putea
fi recuzat judectorul, de exemplu, pentru motive intervenite n acest interval, sau care au fost
cunoscute de parte n acest interval de timp. Se mai pot formula notele scrise, care trebuie depuse
cu 5 zile nainte de termenul fixat pentru dezbaterea pe fond a procesului.
33

S vedem n ce const dezbaterea pe fond. S-a fixat acest termen. Trece judectorul automat
i spune ,,poftii, susinei-v cauza? Nu face acest lucru pentru c observai ce spune textul
CoduluiArt. 390 Chestiunile prealabile dezbaterilor n fond
nainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei, instana, din oficiu sau la solicitarea prilor,
pune n discuia acestora cererile, excepiile procesuale i aprrile care nu au fost soluionate
n cursul cercetrii procesului, precum i cele care, potrivit legii, pot fi invocate n orice stare a
procesului.
V reamintesc de la principiul contradictorialitii c pentru pri este facultativ s pun
concluzii, instana trebuie s le asigure condiiile cu privire la orice cerere-aprare, dar instan a
este obligat s le pun n discuie orice cerere sau aprare formulat n cursul procesului- art. 14
alin. 4 Prile au dreptul de a discuta i argumenta orice chestiune de fapt sau de drept
invocat n cursul procesului de ctre orice participant la proces, inclusiv de ctre instan din
oficiu. alin. 5 Instana este obligat, n orice proces, s supun discuiei prilor toate cererile,
excepiile i mprejurrile de fapt sau de drept invocate.
Deci practic ea ce trebuie s fac la acest ultim termen? S citeasc foarte bine dosarul i si fac o fi dac a omis s se pronune pe vreo cerere, vreo excepie- aprrile de fond se
soluioneaz odat cu fondul, asta v-am zis. Aici e clar c nu am ce s solu ionez n avans, dar
excepii, alte cereri, poate pe probe, poate orice altceva, dac nu le-a soluionat acum este
momentul s se uite iar foarte bine fiindc prile poate nu o vor face c poate au interesul s- i
preconstituie motive de exercitare a cilor de atac c instan a nu s-a pronun at asupra unor cereri.
i atunci instana trebuie s verifice toate aceste chestiuni i s le pun n discuia lor. Treaba lor
c pun sau nu concluzii, dar instana este obligat s spun acest lucru la ultimul termen de
judecat i s le dea aceast posibilitate. La acst lucru se refer art. 390. Chiar poate s dispun
completarea sau refacerea unor probe, spune art. 391, n cazul n care din dezbateri rezult
necesitatea acestei msuri.
Art. 391 Completarea sau refacerea unor probe
Instana poate proceda la completarea ori refacerea unor probe, n cazul n care, din dezbateri,
rezult necesitatea acestei msuri.
Din care dezbateri? Din dezbaterea fondului sau nainte de dezbaterea fondului? i i. O s
observai c ea poate i dup nchiderea dezbaterilor, dac nu este lmurit, s repun cauza pe
rol i s administreze probe. Dar prile mai pot s cear probe dup ce s-au terminat dezbaterile?
Nu. C spune art. 394 alin. 3:
Dup nchiderea dezbaterilor, prile nu mai pot depune niciun nscris la dosarul cauzei, sub
sanciunea de a nu fi luat n seam.
Practic nu mai pot face niciun act de procedur. Instana ar putea. Dar dup ce au nceput
dezbaterile mai pot cere probe? Nu mai pot cere probe. Am cercetarea judectoreasc ce este
34

etapa n care n mod obinuit administrez probe, dac mai e cumva nevoie de ceva am 391, mai
fac ceva nainte s ncep dezbaterile, dar dup ce am nceput dezbaterile, numai dac vrea anume
judectorul. Judectorul poate i dup ce a nchis dezbaterile, dac el constat cu ocazia
deliberrii c mai are nevoie de probe s lmureasc starea de fapt, s repun cauza pe rol. Dar
prile nu mai pot. Ele nu mai sunt n termen. Acum nu o s mai vin cu rolul activ. El va
spune ,,v-am ntrebat nainte s ncepem dezbaterile dac mai avei probe. Pentru c o s vedei,
n sal sunt multe pri. Pun concluzii i la final revin s mai depun nite nscrisuri n
probaiune. Acestea nu mai pot fi primite.
Ce constituie obiectul dezbaterilor? mprejurrile de fapt i temeiurile de drept invocate de
pri n cererile lor sau, dup caz, ridicate de instan din oficiu.
Art. 389 Obiectul dezbaterilor
Dezbaterile procesului poart asupra mprejurrilor de fapt i temeiurilor de drept, invocate de
pri n cererile lor sau, dup caz, ridicate de ctre instan din oficiu.
Acum am deja administrate toate probele i prile o s pun concluzii i o s spun, pe baza
lor, n aprecierea fiecreia, care este starea de fapt. Dac am o rspundere civil delictual
reclamantul o s nceap s spun c sunt ntrunite condiiile rspunderii civile delictuale pentru
c din proba X rezult acest aspect, din alt prob, alt aspect, ntinderea prejudiciului rezult din
expertiz i aa mai departe. Prtul va solicita respingerea ac iunii pentru c nu a fost suficient
probat, aduce martori, etc. Fiecare o s-i expun propriul punct de vedere asupra probelor
administrate, o s ncerce s trag o concluzie pe starea de fapt i sigur c va pune concluzii i cu
privire la textul de lege. Foarte rar este lsat aceast problem a textului de lege aplicabil la
momentul dezbaterilor pe fond pentru c aceast calificare juridic a cererii de chemare n
judecat trebuie fcut de judector ntr-o faz incipient a procesului, v-am spus la probe,
fiindc i admisibilitatea probelor poate s depind de calificarea dat de judector cererii. Va
face aceast calificare prin ncheiere interlocutorie care-l leag, nu mai pot veni pr ile la
dezbaterea pe fond s-i cear s-i schimbe prerea c nu mai poate el reveni asupra ncheierii
interlocutorii. Dar, pe drept, ce concluzii pot s spun? Dac spun fapt ilicit, o s nceap textul
din Codul Civil care prevede condiiile rspunderii civile delictuale i anume: condi ia faptei
ilicite prevzut de art. X rezult din probele Y. Asta nseamn mprejurri de fapt sau temeiuri
de drept.
Cnd deschide dezbaterile pe fond judectorul? Cnd prile spun c nu mai au nicio cerere,
nicio excepie, judectorul constat c nu mai este nimic pe ce nu s-a pronunat. n acel moment
deschide dezbaterea asupra fondului cauzei i cuvntul prilor-ordinea am fcut-o la cercetarea
procesului. n mod normal dezbaterile pe fond se ncheie la termenul de judecat la care au
nceput, Codul ns, n art. 393 prevede posibilitatea, rar ntlnit n practic, s nu se termine
dezbaterile la acelai termen de judecat. nc n procesul penal eu cred c s-ar putea ntmpla,
depinde de avocati, dar n procesul civil vedei c i putem s le limitm timpii, nu-s acelea i
consecine, n fine, eu nu am ntlnit niciodat. Dac s-ar ntmpla, spune 393, pot fi lsate s
continue pentru alt zi, chiar n afara orelor fixate pentru judecarea pricinilor. V reamintesc c
aceste cauze trebuie s figureze primele pe lista de edin pentru termenul urmtor. Deci dac se
35

continu dezbaterile la urmtorul termen de judecat al instan ei, de exemplu, am sptmna asta
cauze joi i mai am sptmna viitoare joi. N-am terminat dezbaterile, v pun pe joia viitoare,
vei fi prima cauz cu care ncep dup amnrile fr discuii, dar pe list vei figura primii.
Fiindc trebuie s continui dezbaterile voi avei aceast prioritate, apropo de ordinea pe list i
ordinea n care se iau cauzele.
Art. 393 Continuarea dezbaterilor n fond
Dezbaterile ncepute vor fi continuate la acelai termen pn la nchiderea lor, cu excepia
cazului n care, pentru motive temeinice, sunt lsate n continuare pentru o alt zi, chiar n afara
orelor fixate pentru judecarea pricinilor.
Toate prile pun concluzii n aceast ordine cu cuvnt n replic, inei minte discu iile de la
cercetarea judectoreasc. Atunci cnd consider instana c au fost lmurite toate mprejurrile
de fapt i de drept preedintele nchide dezbaterile. Ai observat c mai poate judectorul s pun
ntrebri prilor cu ocazia cuvntului pe fond, mai spune ,,v rog s insista i pe aceast
chestiune sau ,,cum calificai urmtoarea chestiune?
Dac consider necesar, instana mai poate cere prilor, la nchiderea dezbaterilor s depun
completri la notele ntocmite potrivit art. 244, iar prile pot depune aceste completri i n
cazul n care nu au fost cerute de instan. Ai observat c de multe ori, dup ce pun concluzii,
prile spun c au formulat i concluzii scrise i le las la dosar, sau cer amnarea pronun rii s
poat s depun concluzii scrise. V reamintesc c amnarea pronunrii se poate face la cererea
prii i cnd i s-a respins cererea de amnare pentru lips de aprare i atunci ea va putea
formula concluzii scrise. Deci iat, fie din oficiu judectorul amn pronunarea ca s depun n
scris ce i s-a nvederat oral, sau prile pot s simt nevoia i s cear acest lucru judectorului.
Ce se poate face n intervalul cuprins ntre nceperea dezbaterilor i nchiderea lor am amintit
deja- intervenie principal sau accesorie-pn la nchiderea dezbaterilor, dup nchiderea
dezbaterilor nu se mai poate face niciun act de procedur i o s vedei cnd vom face
cheltuielile de judecat c dovada cheltuielilor de judecat poate fi fcut pn la nchiderea
dezbaterilor, dei tocmai ce v spusesem c probele trebuie administrate nainte, este o excep ie
expres prevzut de Cod i o s relum discuia la cheltuielile de judecat. i are rdcinile ntro veche cutum c avocatul i depune onorariul care crede el c e confidenial fix la ultimul
termen n faa instanei dup ce-i ncheie pledoaria. Eu de regul spun cu voce tare, principiul
oralitii, c se depune chitan cu onorariul de 5000 lei, ca cealalt parte s poat s cear
reducerea onorariului dac apreciaz c este necesar.
Continum sptmna viitoare cu hotrrea judectoreasc. Vom face etapa deliberrii,
pronunrii hotrrii, clasificarea hotrrilor judectoreti, coninutul hotrrilor judectoreti,
ocazie cu care vom discuta despre coninutul ncheierilor de edin, efectele hotrrilor
judectoreti, executarea vremelnic i termenul de graie i acele proceduri specifice:
ndreptarea erorii materiale, lmurirea dispozitivului, completarea dispozitivului i vom aloca cel
puin o or cheltuielilor de judecat.

36

37