TOXICOCINETICA SI ACTIUNEA TOXICA A ALCOOLULUI METILIC

Toxicocinetica Patrunde respirator, digestiv si cutanat Se absoarbe rapid, difuzeaza si se

localizeaza in toate tesuturile si organele cu continut mare de apa (in LCR mai mult decat in
sange, in umoarea apoasa si sticloasa a globului ocular localizare preferentiala)
Biotransformarea metanolului.
Eliminarea se realizeaza pe cale respiratorie ca atare dar si renal ca atare in procente mici sau
sub forma de metaboliti; aproximativ 20 din metanolul ingerat se elimina in primele 4 ore de
la intoxicatie. Este un toxic cumulativ = biotransformarea si eliminarea se realizeaza lent.
Actiunea toxica Este un toxic narcotic cu actiune specifica asupra retinei si nervului optic.
Metabolitii sai sunt mai toxici. Formaldehida blocheaza grupele amino ale sistemelor
enzimatice, inhiba foforilarea in retina ceea ce duce la tulb de vedere. Acidul formic
complexeaza fierul trivalent din metaloenzimele lantului respirator, inhiba oxido-reducerile
celulare ceea ce duce la anoxie la nivelul tes nervos si retinian. Actiunea specifica a
metabolitilor asupra nervului optic si functiei vizuale . Are loc oprirea respiratiei celulare cu
degenerescenta grasa a ficatului, hemoragii renale, retiniene, lezarea centrilor nervosi (SNC).
Formaldehida si acidul formic sunt izolate din lichidele oculare; prezenta acestor inhibitori ai
respiratiei celulare explica lezarea retinei (tes cu mare necesitate de oxigen) si a nervului
optic, caracteristica in intoxicatiile cu metanol. Provoaca acidoza metabolica prin acidul
formic si ca rezultat al anoxiei prin scaderea respiratiei celulare. Metilformiatul este mai
toxic, fiind liposolubil. Argumentele pentru toxicitatea metabolitilor (in special acid formic)
o susceptibilitatea individuala (capacitatea oxido-reducatoare a fiecarui organism) o absenta
biotransformarii metanolului in cazul amestecului metanol etanol o declansarea brusca a
manifestatiilor o lezarea pancreasului, dureri epigastrice, cresterea amilazemiei, lezarea
rinichiului o actiune teratogena la animale o doza toxica este de 5 10 ml o doza letala este
de 30 60 ml
ALCOOLUL METILIC: MECANISM DE ACTIUNE SI TRATAMENTUL
INTOXICATIILOR
Este un toxic narcotic cu actiune specifica asupra retinei si nervului optic. Metabolitii sai
sunt mai toxici. Formaldehida blocheaza grupele amino ale sistemelor enzimatice, inhiba
fosforilarea in retina ceea ce duce la tulb de vedere. Acidul formic complexeaza fierul
trivalent din metaloenzimele lantului respirator, inhiba oxido-reducerile celulare ceea ce duce
la anoxie la nivelul tes nervos si retinian. Actiunea specifica a metabolitilor asupra nervului
optic si functiei vizuale . Are loc oprirea respiratiei celulare cu degenerescenta grasa a
ficatului, hemoragii renale, retiniene, lezarea centrilor nervosi (SNC). Formaldehida si
acidul formic sunt izolate din lichidele oculare; prezenta acestor inhibitori ai respiratiei
celulare explica lezarea retinei (tes cu mare necesitate de oxigen) si a nervului optic,
caracteristica in intoxicatiile cu metanol. Provoaca acidoza metabolica prin acidul formic si
ca rezultat al anoxiei prin scaderea respiratiei celulare. Metilformiatul este mai toxic, fiind
liposolubil.
Tratament
Antidoturi (scad activitatea alcooldehidrogenazei prin inhibarea competitiva): - etanol in
perfuzie sau pe cale orala, iar in paralel se adm glucoza pentru a evita hipoglicemia data de
etanol - fomepizol deoarece blocheaza ADH-ul si formarea metabolitilor metanolului. -

Acidul folic sau leucovorin - cofactor ptr oxidarea completa a acidului formic la dioxid de
carbon Decontaminarea - lavaj gastric cu suspensie de carbune, urmata de adm unui
purgativ salin -provocarea emezei cu sirop de ipeca - irigarea oculara cu ser fiziologic spalarea tegumentelor cu apa si sapun
Tratament simptomatic - combaterea hipoglicemie o protectia ochilor de lumina o
administrarea de vitamina B6, - combaterea insuficientei respiratorii (oxigenoterapie),
calmarea durerilor si combaterea convulsiilor Terapie alcalina cand se adm carbonat acid de
sodiu pentru corectarea acidozei metabolice pana la urina alcalina.
INTOXICATIA ACUTA CU ALCOOL METILIC
Prin ingerare
- dupa o perioasa de latente de cateva ore pot aparea simptome ca stare ebrioasa, tulb
digestive, nervoase (cefalee, vertij, parestezii), tulb circulatorii cu scaderea TA
- Tulb. Oculare caracterizate prin midriaza, abolirea refluxului foto-pupilar, scaderea acuitatii
vizuale, dureri in globul ocular
- sechele: lezarea retinei si a nervului optic
- intoxicatii severe cu acidoza, cianoza, coma cu contracturi musculare, hipotermie, moarte
prin stop respirator sau colaps cardio-vascular.
Prin inhalare
- se manifesta prin iritarea conjunctivei si a cailor respiratorii
- manifestari oculare asemenea celor de la ingerarea de metanol
- manifestari neuropsihice cum ar fi excitatie, apoi apatie si somnolenta.

TOXICOCINETICA ALCOOLULUI ETILIC

Patrunde digestiv, respirator si transcutanat. Resorbit digestiv functie de: - tipul de bauturi si
cantitatea consumata - factori individuali (greutatea corporala, starea de sanatate, natura si
cantitatea alimentelor din stomac, grasimile si proteinele intarzie absorbtia) - repartitia in
organe este direct proportionala cu continutul de apa Biotrnsformarea are loc in hepatocit.
Calea majora este prin intermediul alcooldehidrogenazei cand se biotransforma 90 95%
din alcoolul ingerat
Aceasta este o enzima parametabolica, cu un nivel constant in ficat Femeile au mai
putin ADH, avand astfel o susceptibilitate mai mare decat barbatii fata de alcool. Reactiile
succesive din calea ADH asigura oxidarea etanolului fara cumulare de NADH, numai daca nu
este depasita capacitatea de oxidare a lantului respirator microzomal. In caz contrar, se
acumuleaza NADH, creste raportul NADH/NAD+ si implicit, potentialul redox citoplasmatic
si mitocondrial. Posibilitatea de refacere a NAD+ este in mitocondrii prin naveta malataspartat.
Spre deosebire de metanol, etanolul nu se acumuleaza. Eliminare se realizeaza ca atare prin
urina, respirator, prin saliva, transpiratie, laptele matern poate atinge conc. mari in plama
ca metabolit pe cale renala. Eliminarea dureaza intre 2 si 24 de ore. Traverseaza bariera
placentara.
TOXICODINAMIA ALCOOLULUI ETILIC
I. La nivelul aparatului digestiv, alcoolul etilic determina: - Tract gastrointestinal
Aproximativ 30% din alcoolul ingerat stagneaza o ora la nivelul tubului digestiv. La mai mult
de 10% dintre consumatori are un efect iritant la locul de stagnare cu aparitia unui edem. Se
produce turgescenta vaselor si apar hemoragii, iar tesutul muscular devine lax. 15-20% dintre
consumatori prezinta inhibarea secretiei gastrice, cu evidentierea gastritei alcoolice (prin
precipitarea mucusului protector) care in timp se cronicizeaza. La consumatorii cronici este
afectat transportul intestinal cu instalarea malabsorbtiei, ce va determina la randul ei
denutritie si hipovitaminoze.
2. Ficat Contactul dintre etanol si ficat dureaza intre 30 secunde si 6 minute. Este afectat
metabolismului lipidic cu acumulare de lipide si degenerescenta grasa a ficatului. Clinic, in
afara de steatoza, mai poate apare hepatita, ciroza si necroza hepatica. Hepatita alcoolica
subacuta reprezinta forma anatomo-clinica tipica pentru alcoolism. Din punct de vedere
clinic, simptomatologia este saraca si necaracteristica: - inapetenta, - greata, varsaturi, scadere ponderala, - apare hepatomegalia si, consecutiv, dureri in loja hepatica.
Ciroza hepatica de etiologie etanolica poate fi considerata ultima etapa in evolutia acestui
proces indelungat ce se poate intinde pe perioade intre 10 si 40 de ani, in functie de diversi
factori constitutionali, de frecventa consumului, felul bauturilor si cantitatile ingerate. Clinic
se manifesta prin: - anorexie marcata, - sindrom hipovitaminozic, - dureri abdominale difuze
sau colici violente, - probele hepatice sunt profund alterate, - in final poate sa apara ascita si
icterul.
3. Pancreas Afectarea pancreatica se manifesta prin: - hipersecretie pancreatica, - pancreatita
(prin precipitarea proteinelor in canalele pancreatice), - cancer de cap de pancreas, cu
evolutie rapida spre deces.

II. La nivelul sistemului nervos central si periferic Deprimarea incepe cu scoarta cerebrala si
se continua pana la bulb. Inhibarea centrilor superiori cu functii de coordonare si control
(sistemul reticulat activator) antreneaza si relaxarea centrilor inferiori ce determina efectul
stimulator (aparent) al bauturilor alcoolice (neuronii inhibitori prezinta o sensibilitate mai
mare la efectul deprimant al alcoolului). La nivelul celulei neuronale apar: - modificarea
stratului lipidic membranar, cu fluidizarea membranei neuronale si efect deshidratant
(mecanism implicat in instalarea dependentei alcoolice), - perturbarea biosintezei
neurotransmitatorilor (GABA, catecolamine) - explica de asemenea dependenta alcoolica, aparitia de falsi neurotransmitatori cu aparitia dependentei alcoolice, - carente vitaminice
(B1, B6, B12, PP, acid folic), - polinevrite (polineuropatii).
III. La nivelul aparatului cardiovascular: Consumul cronic de etanol poate sa determine: insuficienta cardiaca, - hipertensiune arteriala, - tahicardie, - tulburari de ritm, cardiomiopatie alcoolica.
Consumul de cantitati mici, repetate, de alcool reduce riscul de boli coronariene prin efect
antiagregant si antiaterogen, efect supranumit "paradoxul francez".
IV. La nivelul sangelui si organelor hematoformatoare: Alcoolul etilic poate determina: anemii de tip megaloblastic sau sideroblastic (este slab antagonist al acidului folic),
- hemoliza prin acidoza, - trombocitopenie, - leucocitoza, - scaderea migratiei leucocitelor
in zonele inflamatorii si inhibarea formarii pseudopodelor care duce la o slaba rezistenta la
infectii (aceasta fiind insa doar o explicatie partiala).
V. La nivelul aparatului renal: Rinichiul consumatorilor sanatosi nu este afectat: se spune ca
rinichiul ignora alcoolul".
VI. Metabolismul electrolitilor este influentat astfel: - scaderea nivelului de Mg creste riscul
aparitiei cancerului, - scaderea concentratiei de Zn duce la eliminarea protectiei antioxidante
a organismului, - cresterea nivelului de Fe favorizeaza aparitia stresului oxidativ indus de
alcool.
VII. La nivelul musculaturii striate: La doze mici totalul lucrului mecanic este crescut, in
special ca urmare a scaderii senzatiei de oboseala. Consumatorii fac febra musculara la efort
mic datorita acumularii acidului lactic.
VIII. La nivelul ochilor: - implicarea ADH-ului in biotransformarea etanolului explica
amauroza etilica (prin deficit de vitamina A, deoarece ADH-ul transforma printre altele si
retinolul in retinal) cu reducerea partiala sau totala a vederii, - poate produce midriaza,
nistagmus, nevrita optica bulbara.
IX. La nivelul urechilor: Alcoolul are efect ototoxic.
X. Imunitate. Alcoolul are o actiune imunosupresoare.
XI. La nivel endocrin. La acest nivel au loc urmatoarele modificari: - sindrom pseudoCushing, - inhibarea MAO care explica sinergismul alcool-tranchilizante (clorpromazina),
alcool

hipnotice, - infertilitate prin inhibarea spermatogenezei si deficit de Zn, - hipogonadism, ginecomastie, - cancer de san, - deshidratare datorata faptului ca alcoolul este un inhibitor al
AVP (arginin-vasopresina), - cetoacidoza metabolica, - osteoporoza.
XII. La nivelul embrionului. Alcoolul si CH3CHO traverseaza bariera placentara si prezinta
efecte teratogene. Pot sa apara: - "sindromul alcoolic fetal", - "embriopatie alcoolica", "embrio-fetopatie alcoolica" (EFA) care se caracterizeaza prin: retardarea dezvoltarii pre si
postnatale (lungime, greutate si circumferinta capului), dismorfism cranio-facial, anomalii ale
membrelor si articulatiilor, anomalii cardiace, deficit psihic si retardarea dezvoltarii motorii).
Toxicitatea alcoolului este potentata de: - barbiturice, - hipnotice, - tranchilizante, fenacetina, - compusi ai Hg, Pb, As, - CS2, anilina, benzen, CHCl3, nitroderivati, - ciuperca
Coprinusatramentarius, unele sulfoniluree, disulfiram.
INTOXICATIA ACUTA CU ALCOOL ETILIC
Doza toxica letala in cazul intoxicatiei acute cu etanol, este de 5-8g/kg, iar in cazul copiilor
de 3g/kg. Alcoolul etilic are actiune deprimanta asupra sistemului nervos central si in prima
faza asupra sistemului reticulat activator ascendent. Primele afectate de etanol sunt gandirea
si dispozitia, apoi apar tulburarile de vedere, de echilibru si coordonare motorie.
1. Faza de excitatie (betie usoara) - corespunzatoare unei alcoolemii de 0.5-1 g la mie. Este
caracterizata de: - scaderea inhibitiilor, - tulburari vizuale usoare, - scaderea vitezei de
reactie, - cresterea increderii in propria persoana.
2. Faza medico-legala (betia propriu-zisa) - corespunzatoare unei alcoolemii de 1.53g la
mie, caracterizata de: - ataxie, - tulburari de vorbire, - scaderea performantelor motorii, scaderea atentiei, - diplopie, - alterarea perceptiei, - tulb de echilibru.
3. Faza comatoasa (betia comatoasa) - alcoolemie de 3-5g la mie. Prezinta: - alterarea vederii,
- tulburari grave de echilibru, - stupor. Coma - se instaleaza la o alcoolemie mai mare de 5 g
la mie Predomina insuficienta respiratorie si circulatorie, hipotermia grava (35 C), cu
instalarea colapsului si deces.
ALCOOLISM
Consumul cronic sau periodic de alcool; stare de intoxicatie cronica caracterizata prin
afectarea controlului in ceea ce priveste consumul de alcool, episoadele frecvente de
intoxicatie si preocuparea pentru consumul de alcool, in pofida consecintelor adverse.
Sindromul este caracterizat prin - nevoia irezistibila de a ingera mari cant de bauturi
alcoolice - dificultatea sau imposibilitatea de a limita consumul de alcool - cand aceasta
nevoie nu este satisfacuta, survin simptomele de sevraj Clasificarea care corespunde fazelor
prin care trec alcoolicii - alcoolismul latent tulb moderate de caracter si ale activitatii
sociale - etilismul constituit cu leziuni viscerale -etilismul grav cu leziuni viscerale si
lezarea profunda a sistemului nervos - psihozele alcoolice
Tulburari neuropsihice si neurologice - encefalopatiile carentiale ale alcoolicilor caracterizate
prin tulb psihice si tulb neurologice ca tulb de echilibru si tulb de vedere - psihozele
alcoolicilor -delirurile alcoolice cronice ce reprezinta tulb psihice permanente pe fondul
impregnarii etilice, fiind clasificate astfel: - delirul alcoolic de interpretare cu manifestari de
gelozie, caracter absurd, ducand la reactii agresive - delirul halucinatoriu cronic - sindroamele

schizofrenice de tip paranoic - dementa alcoolica se caracterizeaza printr-o deterioarare

globala si progresiva a functiilor psihice
Fazele alcoolismului - faza prealcoolica cu o durata intre 2-3 luni pana la 3 ani atunci cand
subiectul cauta diverse pretexte pentru a putea consuma alcool si creste toleranta pentru
alcool - faza de alcoolizare cu o durata de la 6 luni pana la 4 ani caracterizata prin consumul
in secret atunci cand apar si tulb de memorie si situatiile conflictuale - faza de alcoolism
cronic caracterizata prin necesitatea fizica de a bea, apar modificari de caracter si
comportament, apare tremurul mainilor si hepatomegalia - faza de alcoolomanie caracterizata
prin consumarea motivata a bauturii, stare de ebrietate in timpul zilei si perioada de betie
prelungita, apare lezarea hepatica, se accentueaza tremurul mainilor, iar modificarile psihice
evolueaza spre psihoza alcooloca
Caracteristicile dependentei de alcool: alcoolismul prezinta 4 simptome - craving - pierderea
controlului - dependenta fizica - toleranta Toleranta acuta si toleranta cronica pot fi: comportamentala - metabolica Dependenta poate fi atat fizica cat si psihica impulsul psihic
irezistibil de a consuma alcool
Tratamentul dependentei de alcool - detoxificarea - reabilitarea combaterea dependentei
de alcool Terapia medicamentoasa a sevrajului alcoolic prevenirea delirului si a aritmiilor detoxifiere cu benzodiazepide - anticonvulsivante carbamazepina - combaterea dependentei
alcoolice cu disulfiram,antidepresive si antimaniacale (saruri de litiu)
ALCOOL ETILIC: TRATAMENTUL INTOXICATIILOR
Tratamentul dependentei de alcool - Detoxifierea (realizarea sevrajului): se face apel la trat
medicamentos pt diminuarea simptomelor de abstinenta - Reabilitarea (combaterea
dependentei): trat medicamentos si psihosocial pt a ajuta pacientii sa ramana abstinenti
Terapia medicamentoasa: - Detoxifiere: - bzd (reduc simptomele sdr de retragere): Oxazepam de electie la alcoolici cu atingere hepatica - Diazepam stari confuzionale acute
sau subacute, are si prop anticomitiale - Anticonvulsivante carbamazepina previne
convulsiile si instabilitatea nervoasa asociate sdr de retragere
Combaterea dependentei de alcool: - Disulfiram eficient doar pt pacientii puternic motivati
sa renunte la alcool - disulfiram + alcool inhiba biotransf alcoolului la acetaldehida -> se
acumuleaza si produce RA: respiratorii (dispnee, tuse), digestive (greturi, varsaturi),
circulatorii (hiperemia tegumentelor, senzatia de caldura, tahicardie, HTA), nervoase (cefalee
pulsatila). - Asociere repetata (zilnic sau la 2-4 zile) - reflex conditionat negativ, util in trat
alcoolismului - Antidepresive si antimaniacale (saruri de litiu) eficienta moderata; sunt
indicate ca terapie adjuvanta la pacienti cu simptome din gama anxioso-depresiva,
subadiacente adictiei - Naltrexon: terapie adjuvanta in trat alcoolismului (reduce efectele
pozitive ale alcoolzarii) Acamprosatul (med de sinteza cu struct similara aa naturali) act la
nivel central, restaurand activitatea neuronilor glutamatergici