Sie sind auf Seite 1von 1912

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 1
Metode locale de prevenire a cariei dentare din anuri i fosete
BIBLIOGRAFIE:
9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din sanuri i fosete, Ed.Cerma, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1301001. Care sunt metodele preconizate de OMS pentru prevenirea cariei dentare?
A. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala si locala, igiena alimentara, igiena buco-dentara
B. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala, educatia sanitara
C. fluorizarea locala, sigilarea santurilor si fosetelor, restaurarea preventiva cu rasini
D. igiena alimentara, vaccinarea, igiena buco-dentara
E. educatia sanitara, detartrajul, periajul profesional
(pag. )

S1301002. Cantitatea cea mai mare de fluor eliberata de rasinile de sigilare se realizeaza in urmatorul
interval de:
A. primele 24 de ore
B. primele 48 de ore
C. primele 72 de ore
D. primele 36 de ore
E. primele12 de ore
(pag. )

S1301003. Concentratia cea mai frecvent folosita a agentului demineralizant (H3PO4) este de:
A. 40 %
B. 50%
C. 47%
D. 37%
E. 20%
(pag. )

S1301004. Indicatiile enameloplastiei sunt:


A. suprafete ocluzale cu santuri adanci
B. suprafete ocluzale deretentive
C. suprafete ocluzale afectate de carii incipienta
D. suprafeele aproximale
E. oricare suprafata ocluzala
(pag. )

S1301005. Tehnica care sa combine sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii
minime ocluzale de smalt sau dentina se numeste:
A. enameloplastie
B. coafaj indirect
C. obturatie preventiva
D. sigilare
E. coafaj direct
(pag. )

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1501006. Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene;
B. bazei santurilor ocluzale;
C. orificiului si peretilor verticali ai santurilor ;
D. peretilor vestibulari ai santurilor;
E. peretilor orali ai santurilor.
(pag. 7-8)

S1501007. Inbunatatirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta in:
A. introducerea de bis fenol A;
B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuart;
C. introducerea de metacrilat;
D. gruparilor epoxidice din structura rasinii;
E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina.
(pag. 21)

S1501008. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii permanenti este:


A. 60 secunde;
B. 120 secunde;
C. 15 secunde;
D. 100 secunde;
E. 45 secunde.
(pag. 37)

S1501009. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii temporari este:


A. 30 secunde;
B. 60 secunde;
C. 100 secunde;
D. 120 secunde;
E. 150 secunde.
(pag. 37)

S1501010. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este:
A. 2-3 ani;
B. 3-4 ani;
C. 4-5 ani;
D. 5-6 ani;
E. 6 ani.
(pag. 64)

S1501011. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este:
A. 9-10 ani;
B. 10-11 ani;
C. 11-12 ani;
D. 11-13 ani;
E. 12-14 ani.
(pag. 64)

S1601012. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt:


A. se intervine pe dinti sanatosi;
B. se trateaza cariile denatre;
C. eset o metoda foarte scumpa de tratament;

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. este o tehnica non-invaziva;


E. necesita mai multe sedinte.
(pag. 11)

S1601013. Efectele sigilantilor sunt:


A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene;
B. favorizeaza aparitia marmoratiilor ocluzale;
C. ofera o protectie minima fata de caria dentara,
D. elibereaza ionii de calciu;
E. opresc evolutia in profunzime a unui proces carios deja initiat.
(pag. 15)

S1601014. in tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori:


A. controlul relatiilor ocluzale;
B. spalarea si uscarea;
C. izolarea;
D. verificarea sigilarii;
E. extensia preventiva.
(pag. 35)

S2101015. Care din urmtoarele afirmaii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevrat:
A. Sunt mai puin rezistente la uzur i abraziune dect sigilanii granulari
B. Au aceeai rezisten de legtur ca i sigilanii granulari
C. Au acelai timp de priz ca sigilanii granulari
D. Au aceeai rat de retenie ca sigilanii granulari
E. Conin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuar
(pag. 21)

S2101016. La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este mai slab:
A. Delton
B. Concise White Sealant
C. Helioseal
D. Fuji Ionomer Type III
E. Visio-Seal
(pag. 28, 30, 31)

S2101017. La copiii cu dentiie temporar indemn , Societatea Britanic de Stomatologie Pediatric


recomand adoptarea urmtoarei atitudini fa de molarii de 6 ani:
A. Control periodic
B. Sigilare
C. Sigilare lrgit
D. Aplicare de lacuri fluorate
E. Aplicare de lacuri fluorate
(pag. 66)

S2101018. La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri largi,
coala Scandinav recomand:
A. Sigilare
B. Sigilare lrgit
C. Expectativ
D. Aplicaii de lacuri fluorate
E. Nici una dintre acestea

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 64, 65)

S2301019. Obturaiile preventive cu rini tip B se realizeaz:


A. cnd leziunea a ajuns la jonciunea smal-dentin
B. cnd leziunea de carie a progresat n dentin sar este nc mic
C. cnd leiunea are o extindere mare n dentin
D. n cazul eecului unei sigilri
E. n cazul contraindicaiei odontotomiei profilactice
(pag. 25)

S2301020. Obturaiile preventive cu rini tip C sunt indicate:


A. cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin
B. cnd leziunea a deschis camera pulpar
C. cnd eziunea a traversat jonciunea smalt-dentin
D. n cazul eecului unei obturaii preventive cu rini tip A
E. n cazul contraindicaiilor sigilrii
(pag. 25)

S2301021. n cazul obturaiei preventive cu rini tip 3:


A. sigilantul trebuie s se aplice imediat dup introducerea compozitului
B. sigilantul trebuie s se aplice imediat dup fotopolimerizarea compozitului
C. sigilantul se aplic dup ce peste compozit a fost aplicat agentul de legtur
D. nu se aplic sigilant
E. sigilantul se aplic strict peste compozit
(pag. 26-27)

S2301022. O sigilare efectuat corect dureaz:


A. ase luni
B. civa ani.
C. aproximativ un an
D. pn la atriia dinilor
E. variabil n funcie de materialul utilizat
(pag. 17)

S2301023. Obturaiile preventive cu rini


A. se realizeaza pe dini permaneni
B. se realizeaza pe dini temporari
C. se realizeaza pe dini temporari i permaneni
D. se realizeaza pe dini integri
E. se realizeaza imediat dup erupia dinilor
(pag. 25)

S2601024. Treponema pallidum are:


A. spire neregulate, mari
B. spire regulate, flexibile
C. spire regulate, rigide, cu capete drepte
D. spire regulate, cu capete ncovoiate
E. spire mici, neregulate, cu capete drepte
(pag. 177)

S2601025. Treponema pallidum are urmatoarele modalitai de cultivare:


A. se cultiv pe geloz-snge

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

se cultiva pe geloz simpl, in coloan dreapt


se cultiv pe medii speciale
se cultiv pe mediul Zeissler
nu se cultiv pe medii artificiale
(pag. 178)

S2601026. n sifilisul secundar putem afirma:


A. 25% dintre bolnavi rmn lateni toat viaa, fr alte manifestri
B. 75% dintre bolnavi se vindec definitiv n aceast faz a bolii
C. sifilisul nu mai este contagios n acest stadiu
D. leziunile maculo-papuloase apar la 2-3 ani de la contactul infectant
E. 10% dintre bolnavi progreseaz ctre sifilisul teriar
(pag. 179)

S2601027. Reacia Wasserman (RBW) este:


A. reacie de floculare
B. reacie de precipitare n inel
C. reacie de fixare a complementului
D. reacie de aglutinare pe lam
E. reacie de evideniere a antigenului, in vitro
(pag. 180)

S2601028. Prin IDR cu luetin se pune diagnosticul imunologic celular, n:


A. tuberculoz
B. scarlatin
C. difterie
D. sifilis
E. blenoragie
(pag. 181)

S2601029. Sifilisul se trateaz cu:


A. Gentamicin
B. Cloramfenicol
C. Biseptol
D. Penicilin
E. Rifampicin
(pag. 181)

S2601030. Care din urmtoarele propoziii este fals?:


A. receptivitatea la sifilis exist la orice vrst
B. sifilisul se poate transmite i prin srut
C. exist profilaxie specific
D. bolnavul este contagios n stadiul primar i secundar de sifilis
E. calea principal de transmitere este cea sexual
(pag. 179, 181)

S2901031. Controalele periodice ale sigilarii se fac:


A. Odata pe an
B. Dupa 2 ani
C. Odata la 6 luni
D. Dupa o luna
E. Dupa 3 luni

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 45)

S2901032. Perioada optim de sigilare a premolarilor este:


A. 6-7 ani
B. 10-11 ani
C. 11-13 ani
D. 8-9 ani
E. 13-15 ani
(pag. 64)

S2901033. Cimenturile ionomere de sticla sunt indicate ca sigilanti:


A. In santurile greu accesibile
B. In santurile n form de I
C. In santurile accesibile pe cel putin 100 mm
D. In santurile inaccesibile sondei
E. Nici un rspuns nu este corect.
(pag. 33)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1201034. Calitatile unui material de sigilare (dupa Bratu) sunt:
A. biocompatibilitate
B. aderenta buna la suprafetele negravate
C. priza rapida in conditiile cavitatii bucale
D. nu necesita calitai fizionomice
E. fluiditate
(pag. 15)

S1201035. Cimenturile glass-ionomer in comparatie cu rasinile compozite folosite pentru sigilari:


A. au rezistenta mica la uzura
B. au rezistenta mai mare la uzura
C. au aceeasi rezistenta la uzura
D. au capacitate mai redusa de a patrunde in profunzimea sanului ocluzal
E. au capacitate mai mare de a patrunde in profunzimea santului ocluzal
(pag. 31)

S1201036. Controalele periodice dupa sigilari cu rasini compozite:


A. sunt necesare odata la 3 luni
B. sunt necesare odata la 6 luni
C. verifica inchiderea etansa, clinic, prin examen cu sonda dentara
D. verifica inchiderea etansa numai prin inspecie
E. verifica inchiderea etansa folosind fuxina bazica 0,25%
(pag. 41)

S1201037. Enameloplastia se recomanda in cazul:


A. suprafetelor ocluzale cu santuri adanci
B. suprafetelor ocluzale cu santuri in forma de"V"
C. santurilor adanci si inguste
D. sanurilor care prezinta modificari de culoare
E. cariilor superficiale
(pag. 44)

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1201038. in mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari
este de:
A. 60 secunde pentru dintii permanenti
B. 120 secunde pentru dintii permanenti
C. 60 secunde pentru dintii temporari
D. 120 secunde pentru dinii temporari
E. nu necesita demineralizare
(pag. 35)

S1201039. Incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interactiunii mai multor factori:
A. capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adanci
B. existenta unei cantitati mai mari de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina la nivelul
santurilor ocluzale
C. imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune
D. existena unor sanuri ocluzale largi in forma de"V"
E. concentratia mai mica de fluor in smaltul ocluzal decat in cel proximal
(pag. 8)

S1201040. Materialul de sigilare romanesc denumit SIGILAR are urmatoarele proprietati:


A. timp de lucru si de priza foarte mare
B. adeziune slaba
C. rezistenta
D. hidrofilie redusa
E. vascozitate
(pag. 26)

S1201041. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din santuri si fosete


A. initial debutul leziunii carioase are loc in adancimea santului
B. initial debutul se produce la orificiul santului, in smaltul pantelor cuspidiene opuse
C. leziunea carioasa se produce concomitent atat la nivelul orificiului smaltului, cat si in adancimea acestuia
D. ulterior leziunea carioasa cuprinde pereii sanului
E. baza santului se demineralizeaza dupa ce orificiul si peretii acestuia au fost afectate
(pag. 8)

S1201042. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt:


A. fluorizarea generala si locala
B. obturatii cu galss-ionomeri
C. sigilarea santurilor si fosetelor
D. igiena alimentaiei
E. igiena buco-dentara
(pag. 14)

S1201043. Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei de pe:


A. suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor
B. suprafetele proximale ale dintilor laterali
C. suprafetele orale ale incisivilor superiori
D. suprafeele orale ale incisivilor inferiori
E. suprafetele vestibulare si orale ale molarilor
(pag. 14)

S1201044. Sigilarile se recomanda in urmatoarele situatii clinice:


A. santuri si fosete in forma de"i", amfora, picatura

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

santuri in forma de"V"


cand sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara
dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafaa uscata
dinti partial acoperiti de un capuson de mucoasa
(pag. 56)

S1201045. Tehnica sigilarii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmatoarele etape:


A. curatirea suprafetei dentare
B. izolare
C. demineralizare
D. aplicarea materialului
E. aplicarea unui lac protector
(pag. 42)

S1201046. Timpii operatori in cazul sigilarilor cu rasini compozite sunt:


A. curatirea suprafetei dentare
B. fluorizare locala
C. izolare
D. pregatirea suprafeelor de smal
E. aplicarea materialului de sigilare
(pag. 33)

S1201047. Zonele cele mai vulnerabile la aparitia proceselor carioase sunt:


A. fata meziala
B. fata distala
C. la colet
D. sanurile ocluzale
E. fosetele ocluzale
(pag. 5)

S1301048. Calitatile ideale ale unui sigilant (Bratu) sunt urmatoarele cu exceptia unei variante:
A. priza rapida in conditiile cavitatii orale
B. proprietati mecanice si termice asemanatoare structurilor dure dentare
C. biocompatibilitate
D. sa nu perturbe ocluzia
E. sa reziste la fortele masticatorii in proportie de 100% timp de peste 5 ani
(pag. )

S1301049. Obturatiile preventive cu rasina constituie metode utile in tratamentul dintilor permanenti
tineri atunci cand sunt respectate urmatoarele cerinte:
A. indicatie de tratament corecta in conditiile unui tratament aplicat corect
B. respectarea tuturor detaliilor de tehnica
C. prezenta concomitenta a leziunilor carioase ocluzale si proximale
D. nerespectarea indicaiilor in legatura cu utilizarea pastelor fluorurate, a igienei si a alimentaiei corecte
E. lipsa experientei in aprecierea cu exactitate a situatiei clinice
(pag. )

S1301050. Obturatiile preventive cu rasini clasificate de Simonsen nu sunt indicate in urmatoarele


cazuri:
A. cand leziunea carioasa in santuri sau fosete este minima
B. cand leziunea carioasa este situata parapulpar
C. cand leziunea carioasa este situata proximal

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. cand leziunea carioasa a progresat in dentina dar este mica


E. cand leziunea are o extindere mai mare in dentina
(pag. )

S1301051. intre dezavantajele cimenturilor glassionomer conventionale se pot enumera:


A. timp de priza scurt
B. sensibilitate in mediu umed
C. finisare slaba datorita rugozitatii superficiale
D. aplicare usoara
E. rezistenta crescuta in zonele supuse direct solicitarilor masticatorii
(pag. )

S1301052. Proprietatile"Sigilar"-ului sunt:


A. adeziune buna
B. rezistenta
C. contractie mare la polimerizare
D. biocompatibilitate
E. capacitate de etansare
(pag. )

S1301053. Sigilantii au urmatoarele efecte importante:


A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta
B. remineralizeaza structurile dure dentare
C. blocheaza"locusul"preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene
D. usureaza manoperele de curaire a sanurilor si fosetelor
E. blocheaza"locusul"preferat al Porfiromonas gingivalis si al altor microorganisme cariogene
(pag. )

S1301054. Tehnica sigilarii presupune urmatoarele faze importante:


A. curatirea suprafetelor dentare
B. aplicarea obturatiei de baza
C. pregatirea dintelui
D. aplicarea sigilantului
E. prepararea cavitatii
(pag. )

S1301055. Timpul de demineralizare, dupa metoda clasica, este de:


A. 60 secunde pentru dintii permanenti
B. 120 secunde pentru dintii permanenti
C. 120 secunde pentru dintii temporari
D. 30 secunde pentru dinii pregatii mecanic prin slefuire
E. 30 secunde pentru dintii temporari
(pag. )

S1401056. Avantajele obturatiilor preventive cu glass ionomeri(dupa Garcia Godoy):


A. rezistenta crescuta la fortele masticatorii;
B. adeziune excelenta la smalt si dentina;
C. aplicare in doi timpi;
D. posibila aciune cariostatica prin eliberare de fluor;
E. stimularea neodentinogenezei.
(pag. 74)

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

10

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1401057. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea santurilor si fosetelor, au urmatoarele avantaje:


A. adeziunea la smalt fara o pregatire prealabila
B. eliberare de ioni de fluor
C. culoare acceptabila
D. timp de priza prelungit
E. se pastreaza aproximativ timp de 1 an
(pag. 13)

S1401058. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe baza de cimenturi ionomere de sticla autoplimerizabile:


A. timp de priza scurt;
B. sensibilitate in mediul umed;
C. finisare slaba din cauza rugozitatii superficiale;
D. aplicare greoaie;
E. rezistenta medie in zonele supuse direct solicitarii masticatorii.
(pag. 31-32)

S1401059. in functie de extinderea si adancimea procesului carios, Simonsen clasifica obturatiile


preventive cu rasina in:
A. tipul A, cand leziunea de carie a progresat in dentina;
B. tipul B, cand leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica;
C. tipul D, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina;
D. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in smal;
E. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina.
(pag. 69)

S1401060. Indicatia majora a sigilarii o constituie:


A. santurile si fosetele molarilor;
B. santurile si fosetele premolarilor;
C. santuri si fosete in forma de "U";
D. sanuri si fosete aberante;
E. santuri si fosete neretentive.
(pag. 61)

S1401061. La controlul clinic al sigilarii, sunt posibile urmatoarele situatii:


A. sigilarea este intacta se controleaza cu radiografii bite-wing;
B. sigilantul este pierdut in totalitate se repeta sigilarea;
C. sigilarea este partial pierduta se completeaza cu un nou sigilant;
D. sigilarea are microneadaptari se repeta sigilarea;
E. sigilarea are microneadaptari se controleaza cu radiografii bitewing.
(pag. 45)

S1401062. Materialele folosite pentru sigilare au urmatoarele efecte importante:


A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta;
B. usureaza manoperele de curatire a santurilor si fosetelor;
C. blocheaza locusul preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene;
D. prezinta o rezistena mecanica crescuta la forele masticatorii;
E. expansiune termica crescuta.
(pag. 15-16)

S1401063. Perioadele potrivite pentru sigilare(dupa Simonsen):


A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;
B. varsta de 10-12 ani pentru molarii permanenti;

10

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

11

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. varsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenti;


D. varsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni;
E. varsta de 11-13 ani pentru premolari.
(pag. 64)

S1401064. Sigilarea santurilor si fosetelor are urmatoarele caracteristici:


A. impiedica progresia cariei
B. suprafetele de smalt demineralizate anterior si sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decat
smaltul sanatos
C. interfata smalt-rasina creaza o bariera de protectie impotriva colonizarii microorganismelor
D. maturarea smalului continua
E. nu permit trecerea in santul ocluzal a substratului nutritiv
(pag. 21)

S1401065. Tehnica odontomiei profilactice este utila in urmatoarele cazuri:


A. copii cu policarii;
B. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice;
C. copii indemni de carii;
D. copii handicapai;
E. dinti temporari.
(pag. 11)

S1401066. Timpul clasic de demineralizare in vederea sigilarii este de:


A. 60 de secunde la dintii temporari;
B. 60 de secunde la dintii permanenti;
C. 120 de secunde la dintii temporari;
D. 120 de secunde la dinii permaneni;
E. 15 secunde la dintii permanenti.
(pag. 37)

S1501067. Actiunea materialelor de sigilare consta in:


A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans;
B. stimuleaza eliberarea locala de fluor;
C. umple in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta ;
D. manoperele de curatire a santurilor si fosetelor nu mai sunt necesare;
E. penetranta redusa.
(pag. 15)

S1501068. Eficienta redusa a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaza:


A. inconstantei fasciculului provenit de la sursa de raze UV;
B. polimerizarea necorespunzatoare a benzilor de material patrunse in spatiile create prin demineralizarea
smaltului;
C. radicalilor liberi care inactiveaza benzoil-metil-eterul;
D. deficientelor de tehnica propriu-zisa a sigilantilor;
E. incapacitatii luminii UV de a penetra in profunzimea zonelor de smalt demineralizate.
(pag. 18)

S1501069. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt:


A. laserul cu inversare acustico-optica si cu transmitere de energie de intensitate mica;
B. igiena buco-dentara;
C. sigilarea santurilor si fosetelor ;
D. fluorizarea generala si locala;

11

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

12

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. igiena alimentatiei.
(pag. 14)

S1501070. Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreza urmatorilor factori:


A. capacitatii de retinere a microorganismelor si alimentelor in fosetele sau santurile adanci ca intr-o nisa
retentiva;
B. concentratiei mai mici a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal;
C. orientarii prismelor de smalt la nivelul santurilor;
D. imposibilitatii realizarii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat;
E. concentratiei mai mari a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal.
(pag. 5-6)

S1501071. Sigilarea este indicata la:


A. pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans;
B. pacienti care consuma zilnic cantitati mari de dulciuri;
C. carii ocluzale superficiale;
D. pacienti cu handicap fizic sau psihic care nu isi pot efectua igiena bucala;
E. numai pe suprafetele ocluzale ale molarilor de 6 ani.
(pag. 62)

S1501072. Situatiile clinice in care se recomanda odontotomia profilactica sunt:


A. copii cu policarii care prezinta o igiena bucala defectuoasa;
B. in cazul santurilor ocluzale in forma de V cu diametru mare si putin adanci;
C. in cazul santurilor ocluzale in forma de I adanci,inguste;
D. copiii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala;
E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.
(pag. 11)

S1601073. Avantajele enameloplastiei sunt:


A. impiedica patrunderea profunda a sigilantului;
B. permite patrunderea profunda a sigilantului;
C. creste rezistenta la uzura a materialului aplicat;
D. asigura o adapatre deficitara la smalt;
E. asigura o adaptare mai buna la samlt.
(pag. 48)

S1601074. Calitatile unui material de sigilare sunt:


A. fluiditate;
B. priza rapida in conditiile cavitatii bucale;
C. biocompatibilitate;
D. sa inalte ocluzia,
E. sa nu perturbe ocluzia.
(pag. 15)

S1601075. Indicatiile odontomiei profilactice sunt.


A. copii cu policarii si igiena orala foarte buna;
B. copii cu policarii si igiena orala foarte proasta;
C. existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii;
D. marmoratii pe suprafetele ocluzale;
E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.
(pag. 11)

12

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

13

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1601076. Sigilarea are urmatoarele indicatii:


A. santuri si fosete adanci in forma de"i", amfora, picatura;
B. santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta;
C. carie profunda;
D. carie de adancime medie;
E. sonda"agatata", dar fara semne de carie dentara.
(pag. 61)

S1601077. Succesul sigilarii depinde de:


A. rigurozitatea cu care practicantul respecta tehnica de lucru;
B. rigurozitatea cu care practicantul respecta instructiunile firmei producatoare;
C. varsta copilului;
D. profunzimea procesului carios;
E. marimea suprafetei ocluzale.
(pag. 49)

S1601078. Timpii operatori in tehnica sigilarii cu rasini compozite sunt:


A. izolarea;
B. bizotarea;
C. extensia preventiva;
D. spalarea si uscarea;
E. controlul relatiilor de ocluzie.
(pag. 35)

S2101079. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt corecte:
A. Sunt rini schimbtoare de ioni
B. Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire
C. Cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare
D. n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la carie
E. Nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material utilizat
(pag. 22-24)

S2101080. Care din urmtoarele manopere se efectueaz n cazul sigilrii anurilor i fosetelor cu un
ciment glass ionomer:
A. Izolarea cmpului operator
B. Aplicarea agentului de demineralizare
C. Splarea zonei demineralizate sub izolare
D. Uscarea i aplicarea glass ionomerului
E. Controlul reteniei materialului dup ce a fcut priz
(pag. 46)

S2101081. Care din urmtorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a anurilor i
fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:
A. Curarea suprafeei ocluzale cu paste care conin fluor, urmat de splare atent
B. Izolarea i uscarea cmpului operator
C. Demineralizarea anurilor i fosetelor
D. Splarea cu jet continuu de ap a suprafeei demineralizate fr meninerea izolrii cmpului operator
E. Aplicarea materialului de sigilare
(pag. 36-41)

S2101082. Despre enameloplastie sunt corecte urmtoarele:


A. Este o metod invaziv de prevenire a cariei ocluzale

13

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

14

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Este indicat n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci i nguste care prezint modificri de culoare
i sunt suspectate c ar fi cariate
C. Const n pregtirea unei caviti superficiale
D. Dup schiarea conturului cavitii se face exereza dentinei alterate
E. Obturarea cavitii se face cu amalgam de argint
(pag. 47, 48)

S2101083. Despre obturaiile preventive cu rin sunt corecte urmtoarele:


A. Conserv la maximum structura dur dentar
B. Se descriu 3 tipuri de obturaii preventive
C. Toate cele 3 tipuri necesit obturaie de baz
D. Combin prepararea unei caviti ocluzale minime cu sigilarea anurilor i fosetelor din vecintate
E. Sunt utile n cazul dinilor permaneni tineri
(pag. 68-72)

S2101084. n cazul sigilrii cu rini compozite, agentul demineralizant sub form de soluie se aplic:
A. Prin frecarea suprafeei de smal
B. Prin atingerea suprafeei de smal
C. Strict pe suprafaa care va fi acoperit cu materialul de sigilare
D. Pe o suprafa mai mare dect cea care va fi acoperit cu materialul de sigilare
E. Cu pensula, miniburei, bulete mici de vat sau aplicator furnizat de productor
(pag. 38)

S2301085. Sigilrile trebuie efectuate:


A. ntre 6 i 15 ani
B. ntre 3 i 4 ani pentru molarii temporari
C. ntre 6 i 7 ani pentru molarii permaneni
D. ntre 4 i 12 ani
E. ntre 11 i 13 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari
(pag. 24)

S2301086. Obturaiile preventive cu rini tip A se realizeaz:


A. cnd leziunea de carie n an i foset este minim
B. cnd leziunea de carie n an i foset este cantonat numai n smal
C. att pe suprafee ocluzale ct i pe cele proximale ale molarilor
D. cnd exist dubii n privina existenei cariei
E. cnd leziunea a traversat jonciunea amelo-dentinar
(pag. 25)

S2301087. Tehnica obturaiei preventive cu rini const n:


A. periaj profesional cu past cu fluor
B. ndeprtarea esutului alterat
C. aplicarea obturaiei de baz cnd procesul carios a ajuns la dentin
D. demineralizarea smalului i a dentinei
E. obturarea cavitii i sigilarea anurilor i fosetelor ocluzale
(pag. 25-26)

S2301088. Tipul 1 de obturaie preventiv cu rini const n:


A. ndeprtarea ct mai conservatoare a esutului alterat (cu o frez sferic)
B. palparea exploratorie
C. demineralizarea n vederea aplicrii sigilantului
D. aplicarea bondingului (agentului de legtur)

14

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

15

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. aplicarea sigilantului
(pag. 26)

S2301089. Tipul 2 de obturaie preventiv cu rini presupune urmtoarele etape:


A. ndeprtarea dentinei alterate
B. aplicarea obturaiei de baz cu hidroxid de calciu sai zinc oxid eugenol
C. demineralizarea smalului
D. aplicarea agentului de legtur
E. aplicarea rinii compozite granulare
(pag. 26)

S2301090. Cerinele obturaiilor preventive cu rini sunt:


A. diagnostic corect
B. experien clinic
C. instrumentar de explorare adecvat
D. vizibilitate foarte bun
E. surs de iluminare naturala
(pag. 27)

S2301091. Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii urmtorilor factori
A. imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune
B. poziiei posterioare a dintelui pe arcada dentar
C. capacitii de reinere a microorganismelor i alimentelor (n fosetele i anurile adnci)
D. concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal
E. cantitii de smal mai mici ntre suprafaa dintelui i jonciunea smal/dentin n cazul anurilor
(comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafee)
(pag. 3)

S2301092. Tehnica odontotomiei profilactice const n:


A. prepararea mecanic a tuturor anurilor i fosetelor dinilor nou erupi i obturaiei lor cu amalgam de
argint
B. pregtirea unor caviti superficiale
C. realizarea unui sacrificiu foarte mic de substan dentar
D. crearea unei caviti minime imediat dup apariia unui proces carios
E. lrgirea anurilor i fosetelor adnci cu instrumentar rotativ
(pag. 5)

S2301093. Indicaiile odontomiei profilactice:


A. copii cu policarii care au o igien oral proast
B. copii cu handicap psihic
C. existena unor dubii n legtur cu prezene/absena unei cariid.
D. imposibilitatea efecturii unor controale regulate
E. pe dini ce prezint carie superficial de smal
(pag. 5)

S2301094. Calitile unui material de sigilare sunt:


A. fizionomice
B. fluiditate
C. aderen bun la suprafeele gravate
D. expansiune termic crescut
E. s nu perturbe ocluzia
(pag. 9)

15

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

16

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2301095. Avantajele sigilanilor din categoria cementurilor glass-ionomere sunt:


A. eliberarea de ioni de fluor
B. efect fizionomic foarte bun
C. duritate foarte bun
D. timp de priz convenabil
E. adeziunea la smal fr o pregtire prealabil
(pag. 13)

S2301096. Dintre timpii operatori ai sigilrii fac parte:


A. curirea suprafeelor dentare cu paste ce conin fluor
B. izolarea
C. gravajul acid al suprafeei de smal cu H3PO4 20- 30%
D. controlul n relaii ocluzale dup efectuarea sigilrii
E. controale periodice
(pag. 14)

S2301097. Timpul de splare a acidului folosit n gravaj este de:


A. 60 secunde dac acidul a fost sub form de soluie
B. 90 secunde dac acidul a fost sub form de gel
C. 30 secunde indiferent de tipul de acid fosfat (gel/soluie)
D. 60 secunde pentru dinii permaneni
E. 120 secunde pentru dinii temporari
(pag. 16)

S2301098. Verificarea sigilrii se poate face:


A. prin examen cu sonda
B. prin colorare cu fuxin bazic 0,25%
C. prin inspecie
D. utiliznd izotopi radioactivi
E. utiliznd raze X
(pag. 17)

S2301099. Verificarea sigilrii se poate face:


A. prin examen cu sonda
B. prin colorare cu fuxin bazic 0,25%
C. prin inspecie
D. utiliznd izotopi radioactivi
E. utiliznd raze X
(pag. 17)

S2301100. Indicaiile sigilrii sunt:


A. anurile i fosetele ocluzale ale molarilor
B. cnd sonda "aga dar nu sunt alte semne de carie
C. anuri i fosete aberante
D. persoane care prezint semne de activitate carioas sczut
E. anuri i fosete adnci cu proast coalescen
(pag. 22)

S2601101. n sifilisul primar apar urmtoarele modificri:


A. ancru nedureros, care dispare spontan dup 2 sptmni
B. ancru moale, dureros
C. adenopatie regional, dur, nesupurat

16

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

17

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. adenopatie regional masiv, cu abcedare i fistulizare


E. ancrul, care poate aprea oricnd ntre sptmnile 1 i 12 de la contactul infecios
(pag. 179)

S2601102. Consecinele sifilisului teriar sunt:


A. orbire
B. atrofie de esuturi
C. paralizie generalizat progresiv
D. ruptur cardiac
E. arteriopatii obliterante
(pag. 179)

S2601103. Urmtoarele reacii se folosesc n diagnosticul imunologic al sifilisului:


A. reacia de fixare a complementului- Wasserman
B. VDRL
C. FTA-ABS (reacia de imunofluorescen indirect)
D. reacia Ascoli
E. reacia de hemaglutinare pasiv
(pag. 180)

S2601104. n sifilis, bolnavul este contagios:


A. din perioada de incubaie
B. n stadiul primar
C. n stadiul secundar
D. n stadiul teriar
E. n convalescen
(pag. 179, 181)

S2601105. Sifilisul are urmtoarele ci de transmitere:


A. prin obiecte contaminate n 0,1% a cazurilor
B. parenteral, prin transfuzii
C. prin contact sexual
D. prin alptare
E. transplacentar
(pag. 181)

S2601106. n sifilisul secundar putem descrie:


A. leziuni cutanate la 1 an de la contactul infectant
B. leziuni cutanate la 2-3 luni de la contactul infectant, care dispar spontan dup 2 sptmni
C. leziuni la nivel tegumentar i la nivelul mucoaselor
D. erupie cutanat, pruriginoas
E. leziuni neurologice
(pag. 179)

S2601107. Coloraiile care se pot folosi pentru examinarea microscopic a Treponemei pallidum sunt:
A. coloraia Gram
B. coloraia Giemsa
C. coloraia Fontana-Tribondeau
D. impregnarea argentic
E. coloraia simpl cu albastru de metilen
(pag. 178)

17

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

18

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2601108. Anticorpii Wasserman pot s apar:


A. n infecia cu Treponema pallidum
B. n lupus eritematos
C. n infecia cu gonococ
D. n sarcin
E. n poliartrita cronic evolutiv
(pag. 178)

S2801109. Indicatia majora a sigilarii o constituie:


A. santurile si fosetele ocluzale ale molarilor
B. santurile si fosetele vestibulare si orale ale molarilor
C. santurile si fosetele premolarilor
D. fosetele de pe fata palatinala a caninilor permanenti
E. fosetele de pe fata palatinala a incisivilor permanenti
(pag. 61)

S2801110. Sigilarea se recomanda in urmatoarele situatii clinice:


A. santuri si fosete adanci in forma de I, anfora, picatura
B. sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara
C. sonda agata si exista semne de carie dentara incipienta
D. dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata
E. dintii sunt erupti doar partial, iar suprafata ocluzala nu poate fi uscata corespunzator
(pag. 61)

S2801111. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt:
A. fluorizarea generala si locala
B. igiena alimentatiei
C. igiena buco-dentara
D. sigilarea santurilor si fosetelor
E. obturatie preventiva cu rasini
(pag. 14)

S2801112. Cimenturile glassionomere folosite in sigilare:


A. sunt materiale de electie
B. prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare
C. nu prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare
D. nu elibereaza ioni de fluor
E. elibereaza ioni de fluor
(pag. 30)

S2801113. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticla in sigilare sunt:


A. au o retentie mai mare la suprafata de smalt
B. asigura o protectie anticarie mai eficienta
C. sunt mai rezistente in timp la uzura
D. simplifica tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafetei de smalt
E. se pot folosi in cazul molarilor permanenti partial erupti cand conditiile de izolare sunt precare
(pag. 30,34)

S2801114. Tehnica sigilarii cu rasini compozite presupune urmatorii timpi operatori:


A. curatirea suprafetei dentare prin periaj profesional cu pasta ce contine fluor
B. izolarea riguroasa pe tot timpul aplicarii tehnicii de sigilare
C. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 30-50%

18

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

19

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 10-20%


E. timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde
(pag. 36)

S2801115. Demineralizarea folosita in cadrul tehnicii cu rasini compozite presupune:


A. folosirea ca agent de demineralizare a HNO3 in concentratie de 37%
B. folosirea ca agent de demineralizare a H3PO4 in concentratie de 37%
C. agentul demineralizant poate fi sub forma de gel sau solutie
D. timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dintii permanenti si 120 secunde pentru dintii
temporari
E. timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dintii permanenti si 60 secunde pentru dintii
temporari
(pag. 37)

S2801116. Tehnica sigilarii cu ciment glassionomer presupune:


A. curatirea riguroasa a suprafetei cu o perie rotativa
B. izolarea cu rulouri de vata
C. demineralizarea timp de 60 secunde
D. demineralizarea timp de 120 secunde
E. aplicarea materialului de sigilare
(pag. 46)

S2801117. Znamelo plastia este:


A. o tehnica de lucru neinvaziva
B. o tehnica de lucru invaziva
C. presupune o indepartare minima de tesut dentar
D. presupune indepartarea in totalitate a smaltului si dentinei alterate
E. este indicata mai ales cand se foloseste pentru sigilari glassionomer
(pag. 47)

S2801118. Indicatiile majore de sigilare sunt:


A. copii cu carii multiple la dintii temporari
B. copii cu dentatie temporara indemna
C. pacienti cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte importanta
D. sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt daca molarii de 6 ani prezinta procese carioase extinse,
simple sau complicate
E. sigilarile deteriorate sunt controlate si se aplica din nou materialul de sigilare
(pag. 66)

S2901119. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare:


A. Sunt materiale de electie
B. Prezinta adeziune chimica la tesuturile dure dentare
C. Retentie superioara rasinilor compozite
D. Capacitatea de a elibera ioni de fluor este continua
E. Necesita demineralizarea suprafetei de smalt inaintea aplicarii.
(pag. 30)

S2901120. Urmatoarele faze reprezinta timpi operatori ai sigilarii cu rasini compozite:


A. Controale periodice
B. Prepararea materialului de sigilare
C. Curatirea suprafetelor dentare cu pasta fluorurata
D. Pregatirea suprafetei de smalt prin demineralizare timp de 30 de secunde
E. Izolarea.

19

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

20

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 35-37)

20

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

21

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 2
Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar
BIBLIOGRAFIE:
10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare i dezvoltare, Ed. medical, Bucureti, 1995.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1202001. Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina:
A. anomalii la toti subiectii care practica acest obicei
B. anomalii la unii subiecti care practica obiceiul
C. forma arcadei in ocluzia acoperita
D. ameliorarea ocluziilor deschise
E. disparitia parafunctiilor
(pag. 444)

S1202002. Reeducarea deglutitiei anormale poate fi facuta prin


A. exercitii care stimuleaza interpunerea limbii intre arcade
B. exercitii de respiratie nazala
C. scut lingual
D. placua vestibulara pariala
E. exercitii de propulsie a mandibulei
(pag. 368)

S1202003. Timpul bucal al deglutitiei se termina prin:


A. miscari ale limbii in regiunea faringiana
B. miscari ale limbii in regiunea laringiana
C. trecerea bolului in laringe
D. oprirea bolului in cavitatea bucala
E. patrunderea bolului in esofag
(pag. 355)

S1302004. Ciclul de timp in care functiile sunt repetate constant este de:
A. 18 ore
B. 12 ore
C. 1 minut
D. 24 ore
E. 30 minute
(pag. 406)

S1302005. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este:


A. imobil
B. temporar
C. absolut
D. relativ
E. permanent
(pag. 411)

S1302006. Terapia deglutitiei anormale se realizeaza prin:


A. placa palatina cu surub ortodontic

21

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

22

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

scut vestibular
speculim labial
reeducare prin exercitii
kineziterapie generala
(pag. 366)

S1402007. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor
B. in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei
C. pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie
consecutive este, desigur, acelasi
D. la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dini se poate instala o ocluzie adanca
E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii
(pag. 407)

S1402008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste sugerea degetului:


A. acest reflex exista chiar prenatal, deoarece a fost demonstrata de catre Bulgarelli prin fluoroscopie
prezenta contractiilor orale chiar inainte de nastere
B. copilul suge inainte de a vedea si de a distinge sunetele ( Tinn )
C. la varsta de 5-6 luni, dezvoltarea neuromotorie ajunge la un stadiu in care sunt posibile miscari suficient de
ample ale membrelor superioare si mana poate fi adusa la nivelul gurii
D. in primele 3 luni are loc ass-numita "exploraie bucala"
E. frecvanta practicarii obiceiului vicios este scazuta inainte de a adormi si in timpul somnului
(pag. 440-441)

S1502009. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin:


A. reducerea suprafetei de contact ocluzal;
B. amploarea miscarilor masticatorii;
C. reeducarea functiei masticatorii;
D. introducerea unei alimentatii rationale;
E. corectarea anomaliilor dento-maxilare.
(pag. 344-346)

S1502010. In interpozitia cu succiune intensa are loc o scadere a:


A. presiunii intraorale;
B. presiunii exoorale;
C. presiunii intraorale si exoorale;
D. presiunii muschilor ridicatori ai mandibulei;
E. presiunii orbicularului intern superior.
(pag. 437)

S1502011. Interpozitia obrajilor in zonele laterale are ca efect:


A. supraocluzia incisiva accentuata;
B. ocluzie minima in zona frontala;
C. ocluzie deschisa frontala;
D. inocluzie transversala;
E. ocluzie inversa incrucisata.
(pag. 443)

S1502012. Interpozitia simpla determina instalarea unei:


A. inocluzii verticale in regiunea anterioara a arcadelor;
B. inocluzie transversala;

22

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

23

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. inocluzie sagitala;
D. inocluzie simetrica sau asimetrica transversala;
E. toate aceste variante.
(pag. 439)

S1502013. Pentru producerea unor anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
mnlte conditii:
A. intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios;
B. bilantul fortelor oro-faciale;
C. parafunctiile;
D. hipertonia sau hipotonia musculara;
E. rezultanta generala a fortelor.
(pag. 444)

S1502014. Zonele faciale de sprijin mai des intresate sunt:


A. mentonul;
B. sprijinul fetei pe pumni;
C. sprijinul fetei pe palma;
D. sprijinul fetei intre index si police;
E. sprijinul fetei pe dosul mainii.
(pag. 436)

S1602015. Electromiografia este o metoda care apreciaza:


A. functia musculara dupa potentialele de actiune;
B. fortele de la nivelul arcadelor dentare;
C. modificari de pozitie ale organelor in componenta carora intra muschii;
D. modificari de forma si dimensiuni ale organelor pe care le insera muschii;
E. fortele de presiune exercitate pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor.
(pag. 412)

S1602016. in cadrul functiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind:


A. dislalia;
B. sigmatismul;
C. rotacismul;
D. rinolalia;
E. tahilalia.
(pag. 384)

S1602017. in mod normal in deglutitia de tip"adult":


A. limba are o pozitie posterioara;
B. varful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
C. arcadele sunt in contact;
D. limba vine in contact cu incisivii superiori;
E. limba vine in conatct cu treimea ocluzala a suprafetelor orale a dintilor laterali.
(pag. 354)

S1602018. in timpul articularii fonetice normale se poate observa:


A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori;
B. interpozitia limbii catre incisivi;
C. interpozitia limbii catre premolari;
D. varful limbii in contact cu papila incisiva;
E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori.

23

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

24

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 381)

S1602019. Prelungirea stadiului de deglutitie infantila se datoreaza:


A. maturitatii neuromusculare;
B. inclinarii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare;
C. maxilarului superior largit transversal;
D. factorului genetic ereditar;
E. macroglosiei.
(pag. 360)

S1602020. Raportul dintre deglutitie si dezvoltarea ap. DM:


A. fortele cele mai puternice se declanseaza in stadiul II al deglutitiei (stadiul faringian);
B. timpul I al deglutitiei (stadiul bucal) ramane acelasi in cursul vietii;
C. dupa eruptia dintilor permanenti limba patrunde intre arcade in timpul deglutitiei;
D. daca dupa eruptia dintilor temporari persista deglutitia infantila, situatia se considera anormala;
E. intr-o deglutitie normala buzele vin in contractie puternica.
(pag. 365)

S2102021. Alimentarea artificial prezint unele avantaje fa de alimentarea la sn, care constau n:
A. copilul evit s fac micri de propulsie;
B. ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer, deci aerofagie;
C. se reduce secreia salivar;
D. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
E. toate rspunsurile sunt greite.
(pag. 332)

S2102022. Caracteristicile etapei tranziionale a deglutiiei sunt urmtoarele:


A. datorit erupiei incisivilor, limba i ia o poziie superioar lor;
B. limba i modific forma, se lete i poriunile ei perifierice ptrund ntre crestele maxilare, n regiunile
dentate;
C. limba i modific forma, se lete i poriunile ei perifierice ptrund ntre crestele maxilare, n regiunile
adentate;
D. buzele se nchid reflex;
E. muchii mimicii se relaxeaz.
(pag. 353)

S2102023. Deplasarea bolului alimentar n faringe este asigurat prin:


A. contracia muchiului milohioidian i buccinator;
B. contracia muchiului milohioidian i pterigoidian lateral;
C. contracia muchiului milohioidian i unda peristaltic a limbii;
D. unda peristaltic a limbii i contracia muchilor latero-faringieni;
E. greutatea bolului alimentar.
(pag. 355)

S2102024. Examenul clinic al musculaturii:


A. pune n eviden poziia buzelor;
B. volumul limbii;
C. interpoziia limbii;
D. fora limbii n corelaie cu dimensiunea acesteia;
E. evideniaz simetria facial.
(pag. 414)

S2102025. Fora muscular poate fi utilizat de ctre aparatele funcionale n urmtoarele situaii, cu

24

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

25

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

excepia:
A.
B.
C.
D.
E.

pentru a exercita fore corectoare;


pentru a declana n mod reflex contracii musculare;
pentru a declana n mod voluntar contracii musculare;
pentru a genera fore intermaxilare;
pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice
(pag. 416)

S2102026. n A.T.M, n timpul masticaiei, se produc urmtoarele micri, cu excepia:


A. micri n balama;
B. micri de propulsie;
C. micri de lateralitate;
D. micri de lateropulsie;
E. micri de retropulsie.
(pag. 334)

S2102027. n sistemul matematic folosit n patologia neuro-muscular, cifra 2 corespunde la:


A. nu este posibil contracia muscular;
B. efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaiei;
C. efectul motor e posibil n condiiile eliminrii gravitaiei;
D. este vizibil contracia, dar lipsete efectul motor;
E. efectul motor este complet contra unei rezistene.
(pag. 415)

S2102028. n timpul deglutiiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercit:
A. n regiunea anterioar i pe pereii laterali ai bolii;
B. sublingual i pe pereii laterali ai proceselor alveolare inferioare;
C. n regiunea anterioar i pe feele palatinale ale dinilor laterali;
D. n regiunea central a bolii;
E. la nivelul coroanelor dinilor frontali.
(pag. 357)

S2102029. n timpul deglutiiei de tip adult, osul hioid se deplaseaz


A. nainte i n jos;
B. napoi i n sus;
C. nainte i n sus;
D. napoi i n jos;
E. n lateral i n sus.
(pag. 355)

S2102030. n timpul deglutiiei normale, muchii buzelor i obrajilor:


A. se contract cu o for important;
B. se contract foarte puin, cu o for mic;
C. se interpun ntre arcade;
D. exercit fore importante pe faa vestibular a apofizelor alveolare i a dinilor;
E. nu dezvolt nici un fel de for pe apofizele dento-alveolare.
(pag. 357)

S2102031. ncheierea stadiului bucal al deglutiiei se face prin:


A. micri ale limbii pe zonele laterale ale arcadei;
B. micri ale limbii pe palatul dur;
C. micri ale limbii interarcadice;

25

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

26

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. micri ale limbii n regiunea faringian;


E. micri ale vrfului limbii n zona incisiv.
(pag. 355)

S2102032. ntre interpoziiile autotrope nu se regsete:


A. interpoziia buzei inferioare;
B. interpoziia limbii;
C. interpoziia obrajilor;
D. interpoziia degetului;
E. interpoziia buzei superioare.
(pag. 442-443)

S2102033. Micarea de circumducie rezult din combinarea:


A. micrii de lateralitate cu micarea de propulsie i retropulsie;
B. micrii de lateralitate cu micarea n balama;
C. micrii n balama cu micarea de propulsie i retropulsie;
D. micrii n balama cu micarea de lateropulsie;
E. micrii n balama cu micarea de propulsie, retropulsie i cu micarea de lateralitate.
(pag. 334)

S2102034. Numrul de deglutiii efectuate n 24 de ore poate varia, dup diveri autori, ntre:
A. 600-1600;
B. 200-600;
C. 200-400;
D. 1200-1600;
E. 600-2000.
(pag. 357)

S2102035. Printre consecinele glosoptozei putem enumera urmtoarele, cu excepia:


A. ntrziere n dezvoltarea general a copilului;
B. aspect palid i suferind al pacientului;
C. ingestia de ap i aer, pentru a uura coborrea bolului alimentar;
D. ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal n vederea respiraiei;
E. participarea coloanei cervicale, a crei scolioz este foarte accentuat.
(pag. 326)

S2102036. Reabilitarea funciei masticatorii vizeaz urmtoarele aspecte, cu excepia:


A. nlturarea fenomenelor dureroase;
B. corectarea anomaliei dentomaxilare;
C. reeducarea funcional;
D. introducerea unei alimentaii de consisten crescut;
E. introducerea unei alimentaii raionale.
(pag. 347)

S2102037. Repercusiunile pe care le are respiraia oral depind de urmtorii factori, cu excepia:
A. momentul instalrii;
B. durat;
C. dac pasajul nazal este exclus n totalitate;
D. dac pasajul nazal este exclus parial;
E. dac respiraia este sau nu independent de alimentarea nou-nscutului.
(pag. 321)

26

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

27

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2102038. Sistemul de notare matematic folosit n patologia neuro-muscular utilizeaz cifre de la:
A. 0-3;
B. 0-4;
C. 0-5;
D. 0-6;
E. 1-6.
(pag. 415)

S2102039. Timpul bucal:


A. este involuntar;
B. const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n faringe;
C. const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n esofag;
D. la nceputul lui are loc o expiraie (expiraia deglutiiei);
E. toate rspunsurile sunt corecte.
(pag. 350)

S2102040. Timpul faringian:


A. este scurt i autonom;
B. progresiunea bolului n faringe este asigurat de contracia voluntar a constrictorului superior al faringelui;
C. faringele este cobort prin contracia muchilor palato-faringian i stilo-faringian;
D. ptrunderea alimentelor n cavitatea nazal este prevenit prin acolarea palatului dur la peretele posterior
al faringelui;
E. ptrunderea alimentelor n laringe este prevenit prin ridicarea epiglotei, care astfel nchide glota.
(pag. 351)

S2602041. HIV se ataseaza de celule prin:


A. glicoproteina gp41
B. glicoproteina gp120
C. glicoproteina p32
D. glicoproteina p11
E. glicoproteina p17
(pag. 194)

S2602042. Detectarea antigenemiei p24 n infectia HIV se poate realiza prin:


A. Western-Blot
B. aglutinare latex
C. ELISA
D. PCR
E. Rt-PCR
(pag. 207)

S2602043. In infectia primara cu HIV:


A. predomina izolatele macrofagotrope si nonsincitizante
B. predomina izolatele cu tropism pentru limfocite si sincitizante
C. tulpinile izolate nu sunt influentate de beta-chemokine
D. apar infectii oportuniste
E. virusul nu se gaseste n ganglionii limfatici
(pag. 194)

S2602044. Internalizarea HIV:


A. se face prin fuziunea anvelopei cu membrana celulara, fenomen mediat de gp120
B. se face sub influenta enzimei integraza

27

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

28

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. este facilitat de actiunea proteazei


D. este determinata de gp40
E. este urmata de atasarea virusului prin glicoproteina gp120 la celulele care au receptori CD4
(pag. 195)

S2602045. In cadrul diagnosticului infectiei HIV amplificarea genica dupa reverstranscriere (Rt-PCR):
A. reprezinta cea mai sensibila metoda
B. permite detectarea ADN-ului proviral din limfocite
C. reprezinta o metoda screening a donatorilor de sange
D. rezultatul pozitiv trebuie confirmat prin metoda Western-Blot
E. detecteaza ARN-HIV din plasma
(pag. 208)

S2602046. Tehnicile rapide de triaj ale infectiei HIV


A. se bazeaza pe latexaglutinare sau pe aglutinarea unor particule de aur coloidal cuplate cu antigene virale
B. necesita echipament de laborator sofisticat
C. pot fi interpretate dupa cateva ore
D. detecteaza antigenemia p24
E. pot fi utilizate exclusiv pentru detectarea anticorpilor serici
(pag. 206)

S2602047. In cazul unui rezultat indeterminat obtinut prin tehnica Western-Blot in cursul
serodiagnosticului infectiei HIV:
A. nu se repeta examinarile serologice
B. se face urmarirea serologica la intervale de 3-6 luni
C. se repeta serodiagnosticul peste 1-2 saptamani
D. se repeta diagnosticul serologic dupa 2 zile
E. se instituie tratamentul antiretroviral
(pag. 206)

S2902048. Pentru activitatea clinico terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara


normal atunci cand:
A. dintii posteriori nu sunt in contact
B. limba se interpune intre dintii posteriori
C. buzele ramin in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara
D. mandibula este propulsata spre anterior
E. varful limbii se sprijina pe marginea alveolara inferioara
(pag. 336)

S2902049. Muschii aparatului dento maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare, prin
jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitati:
A. prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafetele osoase
B. prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar
C. prin intermediul insertiilor pieloase
D. prin intermediul insertiilor osoase
E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul ATM
(pag. 377)

S2902050. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contractia musculara ca sursa
de energie sunt:
A. prezenta lor in cavitatea bucala nu declanseaza in mod reflex contractia musculara
B. sunt active in absenta oricaror contractii musculare
C. aparatul descompune fortele orizontale

28

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

29

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. aparatul descompune fortele verticale


E. normalizarea functiilor perturbate (respiratie si deglutitie) nu se realizeaza cu aparate functionale
(pag. 416)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1202051. Deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate determina:
A. modificari de ax ale incisivilor superiori spre oral
B. modificari de ax ale incisivilor superiori spre vestibular
C. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre lingual
D. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular
E. prognatism mandibular
(pag. 407)

S1202052. in cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce:


A. contractii puternice ale musculaturii labiale
B. forte concentrice la nivelul arcadelor dentare
C. forte excentrice la nivelul arcadelor dentare
D. efect modelant favorabil asupra maxilarelor
E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare
(pag. 437)

S1202053. in dezvoltarea unei masticatii riguroase au rol:


A. alimentele de consistenta crescuta
B. alimentele moi
C. fructele proaspete
D. cruditaile
E. alimentele lipicioase
(pag. 334)

S1202054. in mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii:


A. incisivii au rol in miscarile de propulsie
B. caninii au rol in incizia alimentelor
C. premolarii au rol in sfasierea alimentelor
D. molarii au rol in triturarea alimentelor
E. premolarii au rol in zdrobirea alimentelor
(pag. 336-337)

S1202055. in situatia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiratiei orale se pune in evidenta ca:
A. respiratia orala a precedat anomalia dento-maxilara
B. respiratia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare
C. anomalia dento-maxilara a favorizat respiratia orala
D. respiraia orala a favorizat anomalia dento-maxilara
E. respiratia orala nu influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar
(pag. 329)

S1202056. Inconvenientele alimentatiei artificiale la sugar sunt:


A. stimularea miscarii de propulsie
B. aerofagie
C. stimularea secretiei salivare
D. diminuarea activitaii glandelor salivare

29

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

30

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. perturbari in dezvoltarea mandibulei


(pag. 332)

S1202057. Mecanismul sugerii in alaptarea la san comporta urmatoarele:


A. retropulsia mandibulei
B. succiune
C. realizarea unui vid in cavitatea bucala
D. presiune
E. exprimarea laptelui matern din mamelon
(pag. 331)

S1202058. Obiectivele terapeutice in anomaliile dento-maxilare sunt:


A. corectarea modificarilor morfologice
B. echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste
C. modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare
D. folosirea contraciei musculare pentru corectarea modificarilor morfologice
E. mentinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare
(pag. 415)

S1202059. Se considera deglutitie anormala:


A. deglutitia cu arcadele in contact
B. sprijinirea varfului limbii pe papila retroincisiva superioara
C. deglutitie cu arcadele departate
D. deplasarea limbii intre arcade
E. contactul limbii cu buzele
(pag. 358)

S1202060. Terapia maxilotoracica determina:


A. marirea lumenului faringian
B. deplasarea stabila inainte a mandibulei
C. cresterea capacitatii toracice
D. coordonarea ritmului respirator
E. distalizarea mandibulei
(pag. 329)

S1202061. Timpii deglutitiei:


A. timpul bucal voluntar
B. timpul bucal involuntar
C. timpul faringian
D. timpul laringian
E. timpul esofagian
(pag. 351)

S1302062. Activitatea tonica a unui muschi poate fi de:


A. somn
B. veghe
C. repaus
D. postura
E. efort
(pag. 408)

S1302063. Alimentatia artificiala prezinta urmatoarele inconveniente:

30

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

31

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

mezializarea mandibulei
aerofagia
evitarea miscarilor de propulsie
reducerea secretiei salivare
absenta stimulilor functionali
(pag. 332)

S1302064. Influenta activitatii musculare asupra oaselor maxilare se realizeaza prin:


A. actiunile compensatorii ale limbii
B. intermediul insertiilor osoase
C. aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar
D. asigurarea echilibrului capului
E. aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase
(pag. 405)

S1302065. Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor poate produce:
A. oprirea in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale
B. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate
C. prognatia mandibulara functionala
D. laterodeviatia mandibulara
E. respiratia orala
(pag. 443)

S1302066. Modificarile care se produc in perioada sugerii degetelor:


A. contractii puternice ale musculaturii labiale
B. cresterea pronuntata a presiunii intraorale
C. existenta unor santuri juxtacomisurale
D. existenta depresiunilor jugale
E. miscarea de propulsie a mandibulei
(pag. 437)

S1302067. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe
conditii:
A. intensitatea cu care este practicat obiceiul
B. durata fiecarei sedinte
C. frecventa obiceiului
D. eruptia intirziata a dintilor
E. inhibarea dezvoltarii mandibulei
(pag. 444)

S1302068. Sugerea in timpul alaptarii este legata de:


A. ingestia hranei
B. satisfacerea foamei
C. nevoia de somn
D. asigurarea respiratiei orale
E. prognatia mandibulara
(pag. 440)

S1302069. Tulburarile de pronuntie care insotesc anomaliile dento-maxilare sunt:


A. bilbiiala
B. sigmatismul
C. dislalia

31

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

32

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. rinolalia
E. rotacismul
(pag. 384)

S1402070. Actiunea muschilor prin intermediul insertiilor are urmatoarele aspecte adevarate:
A. este mult mai evidenta la maxilar
B. este mai putin evidenta la mandibula
C. mandibula reprezinta sediul unor insertii musculare numeroase si puternice
D. subiecii care fac miscari masticatorii susinute au o dezvoltare robusta a mandibulei
E. sub influenta dominanta a fasciculului anterior se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente
a mandibulei
(pag. 405)

S1402071. Aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar are urmatoarele
aspecte:
A. generatorul de forte este aparatul muscular; directia principala verticala si sensul ei, in sus, sunt date de
contractia muschilor ridicatori
B. in timpul masticatiei forta musculara are doua sensuri: unul catre maxilar si altul catre mandibula
C. socurile mandibulei transmit o cantitate mica de forta la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor
faciale si chiar craniene
D. forele de masticaie, avand tot o origine musculara, se transmit direct de la muschi la os
E. se poate considera deci parodontiul dentar ca alcatuind un "imens teritoriu de insertie functionala"a
muschilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare
(pag. 408)

S1402072. Cand vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensa, avem in vedere urmatoarele:
A. se produc contractii puternice ale musculaturii labiale a muschiului motului barbiei
B. succiunea determina o crestere pronuntata a presiunii intraorale
C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor si arcadelor dentare
D. absena sanurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale
E. apar modificari ale degetului interpus, unghia fiind mai neteda si mai lucioasa decat celelalte
(pag. 437)

S1402073. Cand vorbim de tonusul de repaus putem afirma urmatoarele:


A. un muschi, chiar relaxat, nu este complet inert; sectionandu-l, cele doua parti se scurteaza
B. tonusul de repaus poate fi pus in evidenta si la nivelul altor grupe musculare in afara de muschii
mobilizatori
C. Cauhp acorda o foarte mare importanta echilibrului de repaus dintre chinga externa si cea interna in
etiopatogenia anomaliilor dentomaxilare
D. poziia de repaus se stabileste da la o varsta foarte frageda si este rezultatul aciunii buzelor si adaptarilor
funcionale ale muschilor mobilizatori
E. muschii mobilizatori asigura mentinerea spatiului de inocluzie fiziologica cu ajutorul contractiilor partiale
comandate de catre reflexe tonice
(pag. 408-409)

S1402074. in cazul obiceiurilor de interpunere vicioasa a unor parti moi ale aparatului dentomaxilar
intre arcadele dentare urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. interpozitia buzei superioare se poate insoti de prodentie inferioara si retrodentie superioara
B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodentie superioara si retodentie inferioara
C. interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare determina sindromul Cauhp, caracterizat
prin ocluzie deschisa si ocluzie inversa laterala
D. interpoziia parilor moi se face de obicei in momente de concentrare, de tensiune psihica
E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea in desfasurarea paranormala a deglutitiei si fonatiei
(pag. 443)

32

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

33

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1402075. in ceea ce priveste influenta presiunii musculare aplicate pe suprafetele osoase putem
afirma urmatoarele:
A. constituie aspectul cel mai usor de sesizat
B. se acorda o importanta mare antagonismului de forte generate de grupa muschilor interni ( limba si
planseu ) si grupa muschilor externi
C. se considera ca directia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in exteriorul unui culoar, in
care fortele izvorate din actiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibreaza
D. exercitarea pariala a funciilor se face cu apariia unor fore rezultante spre vestibular sau oral faa de
aceasta linie a arcadelor
E. ciclul de timp in care diversele functii sunt repetate cu o constanta mai mare sau mai mica este de 18 ore
(pag. 406)

S1402076. in comportamentele articulatorii anormale se poate observa:


A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a molarilor in articularea labio-dentalelor
B. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori
C. interpozitia limbii catre incisivi
D. interpoziia limbii catre premolari
E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori in articularea dentalelor
(pag. 381)

S1402077. in ocluziile adanci acoperite:


A. apare o activitate crescuta a fasciculului anterior al temporalului
B. apare o activitate crescuta a maseterului
C. limba ocupa o pozitie mai posterioara
D. cand pleaca de la poziia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inainte
E. cand pleaca de la pozitia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inapoi
(pag. 364)

S1402078. Reducerea considerabila a suprafetei de contact ocluzal apare in urmatoarele anomalii


dento-maxilare:
A. ocluzie distalizata
B. ocluzie adanca
C. ocluzie deschisa
D. ocluzie progena cu inocluzie sagitala
E. ocluzie progena fara inocluzie sagitala
(pag. 345-346)

S1402079. Timpii deglutitie sunt:


A. timpul I faringian
B. timpul II bucal
C. timpul III esofagian
D. primul timp, timpul bucal
E. timpul II faringian
(pag. 350-351)

S1402080. Tulburarile dezvoltarii aparatului dentomaxilar care au influente asupra respiratiei sunt:
A. prognatismul maxilar
B. ingustarea maxilarului superior
C. prognatismul mandibular
D. retropoziia mandibulei
E. ocluzia deschisa
(pag. 326)

33

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

34

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1502081. Aspectele decelabile pe o electromiograma sunt:


A. amplitudinea potentialului electric;
B. intensitatea contractiei musculare;
C. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi;
D. viteza de transmitere a impulsului nervos;
E. durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune.
(pag. 412)

S1502082. Caracteristicile tipului constitutional leptosomatic sunt:


A. etajul inferior micsorat;
B. profil drept;
C. gnation situat anterior de planul Simon;
D. compresie de maxilar;
E. fanta labiala deschisa.
(pag. 327)

S1502083. Echilibrarea actiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dento-maxilare


presupune:
A. modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare;
B. stabilirea unui echilibru adecvat de tonus intre grupele musculare antagoniste;
C. folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vedere corectarii modificarilor morfologice;
D. stimularea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate redusa;
E. inhibarea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate crescuta.
(pag. 415)

S1502084. Factorii principali care determina retrognatia mandibulei sunt:


A. cauze congenitale;
B. alimentatia artificiala;
C. obiceiurile vicioase;
D. respiratia orala;
E. interpozitia limbii intre arcadele dentare.
(pag. 326)

S1502085. Partea statica a comportamentului muscular se refera la:


A. tonusul de repaus;
B. tonusul de efort;
C. tonusul de postura;
D. tonusul de repaus si de postura;
E. variantele a,b,c sunt corecte.
(pag. 414)

S1502086. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt;


A. perioada prenatala:schita functionala;
B. perioada primei dentitii neabrazate care cere o presiune functionala maxima;
C. perioada primei dentitii abrazate;
D. a II-a dentitie neabrazata;
E. a II-a dentitie abrazata care cere o presiune functionala minima.
(pag. 333)

S1502087. Principalele tulburari de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determina respiratia
orala sunt:
A. ingustarea maxilarului superior;

34

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

35

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

retropozitia mandibulei;
ocluzia deschisa;
angrenajul invers;
ocluzia inversa incrucisata.
(pag. 326)

S1502088. Terapia cu aparate functionale se bazeaza pe:


A. declansarea in mod reflex a contractiilor musculare;
B. inhibarea contractiilor grupelor musculare hipertone;
C. normalizarea functiilor perturbate;
D. volum redus care nu incomodeaza actiunea limbii;
E. rezultate stabile postterapeutice.
(pag. 416-417)

S1602089. Anomaliile care influenteaza in mod special respiratia sunt:


A. ingustarea maxilarului superior;
B. retropozitia mandibulei;
C. ocluzia adanca acoperita;
D. ocluzia deschisa;
E. prognatie mandibulara.
(pag. 326)

S1602090. Dupa modul de articulare consoanele sunt clasificate in:


A. semiocluzive;
B. bilabiale;
C. ocluzive;
D. labio-dentale;
E. linguale.
(pag. 377)

S1602091. in cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul in zona centrala;
B. zonele laterale ale partii superioare a fetei;
C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei;
D. mentonul in zona inferioara;
E. regiunea bilabiala.
(pag. 436)

S1602092. in tratamentul deglutitiei infantile:


A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dupa sine si reeducarea functionala;
B. aparatele ortodontice vor inlatura fortele anormale exercitate de buzele inferioare;
C. dupa indepartarea aparatului componentul functional poate fii identic cu cel dinainte in 6% din cazuri;
D. se va imbina reeducarea functionala cu corectarea anomaliilor morfologice;
E. dupa indepartarea scutului lingual se produc schimbari imediate in secventele inghitirii.
(pag. 366)

S1602093. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in special in:


A. copilul evita sa faca miscari de propulsie;
B. ingestia de aer (aerofagie);
C. creste secretia salivara;
D. absenta stimulilor functionali;
E. influente de ordin general.

35

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

36

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 332)

S1602094. Interpozitia cu succiune intensa se caracterizeaza prin:


A. nu exista decat teoretic;
B. este modalitatea principala de producere a interpozitiilor;
C. apar contractii ritmice ale musculaturii labiale in jurul elementului interpus;
D. fortele declansate de aceste miscari sunt minime;
E. scaderea pronuntata a presiunii intraorale.
(pag. 437)

S1602095. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenteaza masticatia sunt:
A. reducerea suprafetei de contact ocluzal;
B. dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii,
C. lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare in perioada dureroasa.
(pag. 345)

S2102096. Al patrulea timp al deglutiiei, dup unii autori, const n:


A. relaxarea sfincterului cardial;
B. trecerea bolului alimentar n stomac;
C. contracia sfinterului piloric;
D. declanarea secreiei gastrice;
E. inhibarea secreiei salivare.
(pag. 352)

S2102097. Alimentaia artificial prezint unele inconveniente ce constau n:


A. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
B. creterea secreiei salivare;
C. ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer (aerofagie);
D. reducerea calitilor nutritive i imunologice ale substituentului (lapte artificial), cu repercusiuni de ordin
general;
E. scderea travaliului muscular.
(pag. 332)

S2102098. Alimentele de consisten crescut ofer cele mai bune condiii pentru:
A. efectuarea unor micri masticatorii susinute;
B. creterea secreiei salivare;
C. creterea secreiei gastrice;
D. scderea secreiei salivare;
E. efectuarea unor micri masticatorii lente.
(pag. 343)

S2102099. Anomaliile dentomaxilare, odat instalate, pot micora eficiena masticatorie prin mai multe
mecanisme:
A. mrirea suprafeei de contact ocluzal;
B. reducerea suprafeei de contact ocluzal;
C. absena sau dificultatea n efectuarea unor micri masticatorii;
D. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
E. exacerbarea micrilor masticatorii.
(pag. 345-347)

S2102100. Bilanul forelor cuprinde:

36

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

37

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

tonicitatea muscular;
masticaia;
fonaia;
deglutiia;
respiraia.
(pag. 406)

S2102101. Deglutiia la nou-nscut:


A. buzele asigur nchiderea etan a cavitii bucale;
B. n repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, prile laterale ale limbii ptrund ntre cele dou maxilare,
meninndu-le deprtate;
C. maxilarele sunt meninute deprtate prin interpoziia limbii n zona frontal;
D. maxilarele sunt meninute deprtate prin interpoziia, n zonele laterale, a mucoasei jugale i a musculaturii
obrazului;
E. deglutiia cu arcadele deprtate se numete deglutiie de tip infantil.
(pag. 353)

S2102102. Dup Ackermann, perioadele principalelor variaii funcionale masticatorii sunt:


A. perioada prenatal: succiune labioalveololingual;
B. perioada postnatal: schia funcional;
C. perioada primei dentiii abrazate;
D. a doua dentiie neabrazat;
E. a doua dentiie abrazat.
(pag. 334)

S2102103. Dup Costa, stereotipurile dinamice de masticaie sunt:


A. stereotipul dinamic masticator toctor;
B. stereotipul dinamic masticator frector;
C. stereotipul dinamic masticator intermediar;
D. stereotipul dinamic masticator masseterin;
E. stereotipul dinamic masticator pterigoidian.
(pag. 335)

S2102104. Dup Korkhaus, retrognaia mandibular se poate datora:


A. unei lipse de nchidere a fantei labiale n repaus;
B. unor cauze congenitale;
C. unei proeminene anterioare a arcadei superioare;
D. unei alptri artificiale;
E. unor obiceiuri vicioase.
(pag. 326)

S2102105. Echilibrarea tonusului muscular se realizeaz n practic prin:


A. reducerea tonusului muscular al unei grupe;
B. mrirea tonusului muscular al altei grupe;
C. efectuarea ritmic a unor exerciii de gimnastic muscular;
D. micorarea masei musculare prin metode chirurgicale;
E. reinserii musculare.
(pag. 416)

S2102106. Efectul aplicrii directe a presiunilor musculare pe suprafeele osoase este rezultatul:
A. forei muchiului;
B. comportamentului muscular n desfurarea diferitelor funcii;

37

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

38

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. antagonismului dintre forele generate;


D. timpului ct se exercit aceste fore:
E. nu e semnificativ.
(pag. 406)

S2102107. Electromiografia:
A. este o metod care apreciaz funcia muscular dup potenialele de aciune;
B. este o metod care apreciaz funcia muscular dup pragul de sensibilitate muscular;
C. se realizeaz n perioadele de repaus muscular;
D. se realizeaz n perioadele de aciune a muchiului;
E. potenialele de aciune se materializeaz prin apariia unui platou izoelectric.
(pag. 412)

S2102108. n digestie, cavitatea bucal are rol n:


A. prehensiunea alimentelor;
B. deglutiie;
C. impregnarea gastric;
D. fragmentarea alimentelor n vederea deglutiiei;
E. digestia propriu-zis.
(pag. 331)

S2102109. n situaia coexistenei anomaliilor dento-maxilare i a respiraiei orale, se poate pune n


eviden, de la caz la caz:
A. c respiraia oral a precedat i este una din cauzele anomaliei dento-maxilare;
B. c anomalia dento-maxilar a favorizat instalarea respiraiei orale;
C. c amndou s-au instalat i evolueaz paralel ca manifestri ale aceluiai teren predispozant;
D. nu se poate stabili o corelaie ntre respiraia oral i anomalia dento-maxilar;
E. nici una din cele de mai sus.
(pag. 329)

S2102110. n timpul deglutiiei de tip adult, micarea dorsumului limbii:


A. onduleaz ctre anterior;
B. onduleaz ctre posterior;
C. este asemntoare peristaltismului;
D. separ cavitatea bucal de cea nazal;
E. face contact cu peretele posterior al faringelui.
(pag. 354)

S2102111. n timpul deglutiiei de tip adult, vrful limbii:


A. se mic n sus i nainte, i face contact cu faa palatinal a incisivilor;
B. se mic n sus i nainte, i face contact cu mucoasa palatinal, imediat n spatele incisivilor;
C. se mic n jos i nainte i ia contact cu faa oral a incisivilor inferiori;
D. se mic nainte i ia contact cu feele orale ale incisivilor;
E. se interpune ntre arcade.
(pag. 354)

S2102112. n timpul erupiei caninilor i molarilor temporari:


A. limba ptrunde ntre arcadele dentare n zona anterioar, contribuind la fixarea unei poziii mandibulare;
B. limba determin fixarea spaiului de inocluzie fiziologic;
C. iniial, limba rmne ntre arcadele dentare n timpul deglutiiei;
D. ulterior, limba este cuprins n interiorul arcadelor, care vin n contact una cu cealalt i se trece la
deglutiia somatic;

38

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

39

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. toate rspunsurile sunt corecte;


(pag. 353)

S2102113. Influena muchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizeaz prin
urmtoarele modaliti:
A. prin aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase;
B. prin intermediul inseriilor osoase;
C. prin aplicarea direct a forelor musculare;
D. prin poziia pe care o ocup n contextul aparatului dento-maxilar;
E. prin intermediul sistemului dentar (aplicare indirect a forelor musculare).
(pag. 405)

S2102114. Intensitatea forei masticatorii depinde de:


A. puterea de contracie a muchilor;
B. pragul de toleran;
C. sensibilitatea muscular;
D. sensibilitatea dentar;
E. suportul osos maxilar.
(pag. 341)

S2102115. Interpunerea cu mucare a buzei inferioare poate produce:


A. nclinarea palatinal a dinilor superiori;
B. nclinarea vestibular a dinilor inferiori;
C. nclinarea vestibular a dinilor superiori;
D. nclinarea oral a dinilor inferiori;
E. vestibularizarea dinilor superiori i inferiori.
(pag. 407)

S2102116. Particularitile stadiului bucal la tipul adult de deglutiie sunt:


A. vrful limbii este situat la nivelul, sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
B. sagital, ntre vrful limbii i faa lingual a incisivilor inferiori, rmne un spaiu de 5-7 mm;
C. prile laterale ale limbii sunt n contact cu coletul dinilor laterali superiori;
D. palatul moale atinge dorsumul lingual;
E. toate rspunsurile sunt greite.
(pag. 354)

S2102117. Reflexul masticator iniial:


A. este tactilogustavokinestezic;
B. este tactilokinestezic;
C. este caracterizat prin micri de sugere;
D. este caracterizat prin secreie salivar;
E. este precedat de schie de micri masticatorii pentru alimentele pstoase, concomitent cu erupia dinilor.
(pag. 333)

S2102118. Respiraia oral intervine asupra dezvoltrii aparatului dento-maxilar prin:


A. aciune direct asupra bolii;
B. compresiune asupra pereilor laterali ai maxilarului superior prin intermediul muchilor obrazului;
C. mpiedicarea aciunii de compresie a limbii asupra pereilor laterali ai bolii;
D. modificri n comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaz o retropoziie a mandibulei i limbii, cu
tulburri n dezvoltarea transversal;
E. dezechilibru ntre presiunea negativ a inspiraiei nazale i hipertensiunea expiraiei bucale.
(pag. 324-325)

39

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

40

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2102119. Susintorii teoriilor care admit influena negativ a anomaliilor dento-maxilare asupra
respiraiei aduc n sprijin urmtoarele argumente i observaii:
A. legtura strns ntre scheletul nazal i facial i participarea scheletului nazal n deformaiile maxilarelor;
B. predispoziie la inflamaii n mod frecvent, favorizat de ngustimea pasajului nazal;
C. fenomene de staz limfatic i circulatorie, datorate ngustimii pasajului nazal;
D. variaiile de poziie ale limbii n unele anomalii dento-maxilare;
E. toate rspunsurile sunt corecte.
(pag. 326)

S2102120. Timpii deglutiiei sunt urmtorii, cu excepia:


A. timpul bucal;
B. timpul faringian;
C. timpul epiglotic;
D. timpul esofagian;
E. timpul gastric.
(pag. 350-351)

S2102121. Tipul leptosomatic al lui Evans se caracterizeaz prin:


A. fa prelungit;
B. fant labial nchis;
C. compresiune de maxilar;
D. lipsa vegetaiilor adenoide;
E. tendin alergic.
(pag. 327)

S2102122. Tonicitatea buzelor se apreciaz:


A. n funcie de rezistena pe care o opune la deget;
B. n funcie de rezistena pe care o opune la dou degete;
C. n funcie de rezistena pe care o opune la police;
D. n funcie de rezistena pe care o opune la aplicarea palmei;
E. n funcie de rezistena pe care o opune la tracionarea cu oglinda.
(pag. 415)

S2102123. Triturarea alimentelor, dup Maronneaud, comport urmtoarele faze:


A. faza de atac;
B. faza de orientare;
C. faza periocluzal;
D. faza juxtaocluzal;
E. faza de ocluzie.
(pag. 337)

S2102124. Tulburrile masticatorii, ca factori predispozani n producerea anomaliilor dento-maxilare,


intervin pe mai multe ci:
A. datorit activitii insuficiente, musculatura masticatorie i oasele maxilare sunt mai puin dezvoltate;
B. abraziunea fiziologic n ultima perioad a dentiiei temporare lipsete sau este foarte redus;
C. secreia salivar este mai crescut;
D. migrarea orizontal i vertical a dinilor;
E. cariile dentare n perioada dureroas.
(pag. 344)

S2302125. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorita
A. arhitectonicii speciale

40

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

41

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

structurii osului maxilar


functiilor glandulare
tesutului venos erectil
pozitiei mandibulare
(pag. 318)

S2302126. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orala se soldeaza cu deficiente in ceea ce priveste
A. reglarea cantitatii de aer
B. umectarea si sterilizarea aerului
C. reducerea globala a debitului de aer la nivel pulmonar
D. structura osului alveolar
E. tulburari de eruptie dentara
(pag. 321)

S2302127. Aerul inspirat pe gura are ca efect


A. o actiune directa asupra boltii palatine
B. lipsa de eficienta a buzei superioare
C. retroalveolodontia superioara
D. ocluzia adanca acoperita
E. efectul de tiraj asupra aerului aflat in cavitatile nazale si sinusale
(pag. 323)

S2302128. Alimentarea artificiala a sugarului prezinta unele inconveniente


A. copilul executa miscari de retropulsie
B. ingestia unei cavitati de aer(aerofagie)
C. cresterea secretiei salivare
D. absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei
E. prezenta deformatiei rahitice a maxilarelor
(pag. 332)

S2302129. Intensitatea fortei masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe cai
A. musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin
B. abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa
C. aparitia ocluziei adanci acoperite
D. aparitia hipersecretiei salivare
E. migrari verticale si orizontale ale dintilor cu aparitia blocajelor in miscarile mandibulei
(pag. 341)

S2302130. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme
A. reducerea suprafetei de contact ocluzal
B. absenta sau dificultatea de efectuare a unor miscari masticatorii
C. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje
D. dintii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist
E. prezenta ocluziei echilibrate
(pag. 345)

S2302131. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual in faringe sunt
A. coborarea limbii in planseul bucal
B. deplasarea bolului este asigurata prin contractia muschiului milohiodian
C. deschiderea epiglotei
D. unda peristaltica a limbii

41

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

42

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. unda peristaltica faringiana


(pag. 355)

S2302132. Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila s-ar datora


A. intarzieri in maturizarea musculara si nervoasa
B. prezenta tulburarilor rino-faringiene
C. un potential de crestere normal
D. prezenta echilibrului intre musculatura extra-orala si a limbii
E. obiceiul vicios de sugere a degetului
(pag. 360)

S2302133. Metodele de explorare a corzilor vocale sunt


A. laringoscopia stroboscopica
B. cinematografia lenta a corzilor vocale
C. ortopantomografia
D. glotografia electrica
E. linguopalatograma
(pag. 370)

S2302134. O miscare completa a corzilor vocale(ciclu) se compune din urmatoarele faze


A. faza de departare a corzilor vocale(abductie)
B. faza de neutralitate
C. faza de elongatie maxima
D. faza de apropire(adductie)
E. faza de acolare
(pag. 373)

S2302135. Dislalia partiala poate imbraca forme variate


A. sigmatismul
B. rotacismul
C. dislalia labialelor
D. rinolalia inchisa
E. disritmiile
(pag. 384)

S2302136. Muschii aparatului dento-maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare in


dinamica prin urmatoarele modalitati
A. prin intermediul insertiilor osoase
B. prin inremediul articulatiei temporo-mandibulare
C. prin aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase
D. prin pozitia de echilibru a mandibulei
E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar
(pag. 405)

S2302137. Pe o electromiograma se pot aprecia


A. amplitudinea potentialului electric
B. modificarile de pozitie si forma a organelor componente
C. energia cinetica
D. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi
E. durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune la diferiti muschi
(pag. 412)

42

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

43

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2302138. Obiectivele terapeutice urmarite in echilibrarea actiunilor musculare


A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile
C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare
D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe
E. folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vederea corectarii modificarilor morfologice
(pag. 415)

S2302139. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate functionale


A. declanseaza in mod reflex contractii musculare
B. descompune fortele verticale
C. contribuie la normalizarea functiilor perturbate
D. stimulerea eruptiei dentare
E. expansiunea activa a maxilarelor
(pag. 416)

S2302140. Consecintele obiceiului de sugere a policelui


A. tonusul labial scazut
B. modificarea ariei de actiune(incompetenta labiala)
C. retrodentia superioara
D. tip anormal de deglutitie(sindrom protruziv anterior)
E. prognatia mandibulara functionala
(pag. 439)

S2302141. Efectul interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina
A. proalveolodentie superioara
B. oprire in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale
C. retrognatie mandibulare functionala
D. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate
E. ocluzie inversa laterala
(pag. 443)

S2302142. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai
multe conditii
A. intensitatea si durata cu care este practicat
B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare
C. pozitia de echilibru a mandibulei
D. bilantul fortelor oro-faciale
E. modelarea functionala a articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 444)

S2302143. Prezenta vegetatiilor limfo-epiteliale ce impiedica functia respiratorie poate determina


A. o deplasare inainte a mandibulei
B. intarziere in eruptia dentara
C. prezenta tulburarilor de fonatie
D. o extensie a capului
E. o deplasare distala a mandibulei
(pag. 325)

S2602144. Genomul HIV contine urmatoarele gene structurale:


A. gag
B. nef

43

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

44

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. pol
D. env
E. vif
(pag. 193)

S2602145. Gena gag a genomului HIV codifica:


A. proteina matrice
B. proteaza
C. capsida
D. nucleocapsida
E. reverstranscriptaza
(pag. 193)

S2602146. Genele de maturare ale HIV:


A. sunt importante pentru patogenitate in vivo
B. sunt neesentiale in vitro in culturi de celule
C. promoveaza infectivitatea virionilor (vif)
D. cresc proportia particulelor virale extracelulare (vpu)
E. sunt implicati in relatia cu factori de transcriere celulare (tat)
(pag. 194)

S2602147. Celule tinta pentru infectia HIV productiva:


A. limfocite CD4 pozitive
B. monocite si macrofage CD4 pozitive
C. celule galactosil-cerebrosid pozitive in creier si intestin
D. celulele M in placile Peyer
E. celulele foliculare dendritice in ganglionii limfatici
(pag. 196)

S2602148. Metode imunoenzimatice folosite in serodiagnosticul infectiei HIV:


A. reactii de tip indirect sau cu conjugat anti-IgG uman
B. reactii de tip competitiv sau cu conjugat anti-HIV-IgG
C. reactii de captura care deceleaza clasa IgM de anticorpi
D. reactii de tip sandwich antigenic sau imunometric care determina titrul unor categorii specifice de anticorpi
E. nici una dintre metodele amintite
(pag. 205)

S2602149. Metodele care identifica si cuantifica direct produsele virale in infectia HIV sunt:
A. izolarea virusului prin cocultivarea limfocitelor pacientului cu culturi celulare
B. dozarea antigenemiei p24 prin tehnici imunoenzimatice cu sisteme de amplificare
C. determinarea anticorpilor anti p24 prin metode imunoenzimatice
D. detectarea ADN proviral in limfocite prin PCR
E. detectarea ARN viral plasmatic prin PCR
(pag. 206)

S2602150. Fereastra serologica in infectia cu HIV:


A. se caracterizeaza prin imposibilitatea de a evidentia ARN-ul viral
B. inseamna lipsa anticorpilor intre momentul infectiei si seroconversiei
C. dureaza intre 2-4 saptamani si 4 luni
D. denota prezenta anticorpilor de tip IgM in ser
E. reprezinta o perioada in care persoana este apta pentru donarea de sange
(pag. 208)

44

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

45

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2602151. Antigenemia p24 in infectia HIV:


A. poate fi determinata cantitativ n domeniul picogramelor
B. se determina prin metoda ELISA
C. este invers proportionala cu numarul limfocitelor CD4
D. este dozata prin PCR
E. nu poate fi detectata n fereastra imunologica
(pag. 207)

S2802152. Mecanisme prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea Ap.DM si a fetei:
A. actiune directa asupra boltii care se deplaseaza in sus
B. musculatura obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior
C. limba apasa pe peretii laterali ai boltii
D. apar modificari in comportamentul complexului hioidian
E. lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zonelor limitrofe
(pag. 322-325)

S2802153. Adaptarea aerului inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara este realizata de
pasajul aerian nazo-faringian prin:
A. reglarea cantitatii si schimbarile de directie ale fluxului aerian
B. purificarea aerului
C. umectarea aerului
D. racirea aerului
E. activitatea reflexa si senzoriala
(pag. 318-319)

S2802154. Caile prin care tulburarile masticatorii devin factori predispozanti pentru producerea andm
sunt:
A. dezvoltarea mai redusa a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare
B. abraziunea fiziologica a dintilor temporari este crescuta
C. se produc devieri ale mandibulei in drumul de inchidere
D. apar migrari verticale si orizontale ale dintilor
E. cresterea secretiei salivare
(pag. 344)

S2802155. Mecanisme prin care andm influenteaza masticatia:


A. reducerea suprafetei de contact ocluzal
B. absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii
C. limitarea miscarilor masticatorii
D. durere
E. cresterea suprafetei de contact ocluzal
(pag. 345)

S2802156. Deglutitia cu interpozitie linguala in zona anterioara a arcadelor poate produce


A. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este scazut
B. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este crescut
C. vestibularizarea incisivilor, cand se asociaza cu tonusul labial scazut
D. diastema si treme
E. prognatism mandibular
(pag. 358)

S2802157. Deglutitia infantila are urmatoarele consecinte:


A. vestibularizarea incisivilor superiori

45

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

46

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

instalarea ocluziei deschise


micsorarea spatiului de inocluzie fiziologica
ingustarea arcadei superioare
largirea arcadei superioare
(pag. 362)

S2802158. Tulburarile de fonatie:


A. apar la toti pacientii cu AnDM
B. se pot produce chiar daca dezvoltarea ApDM este normala
C. apar doar in unele AnDM
D. apar datorita unor comportamente musculare anormale
E. nu sunt influentate de tratamentele ortodontice
(pag. 382)

S2802159. Influenta actiunii musculare asupra mandibulei se poate manifesta prin:


A. hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente
B. hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei
C. oblicizarea in sens transversal a ramurii orizontale
D. curbarea marginii bazilare
E. hipotrofia partii anterioare a ramurii ascendente
(pag. 405)

S2802160. Principiile terapiei cu aparate functionale


A. aparatele functionale declanseaza contractii musculare
B. fortele declansate de muschii ridicatori se transmit prin intermediul aparatului direct asupra oaselor
maxilare
C. aparatul descompune fortele verticale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte orizontale
D. aparatul descompune fortele orizontale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte verticale
E. recidivele se produc mai frecvent dupa tratamentul cu aparate functionale
(pag. 416)

S2802161. Influenta obiceiurilor vicioase asupra dezvoltarii apdm


A. dormitul cu capul in hiperextensie poate produce prognatii mandibulare
B. dormitul cu capul in hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare
C. sugerea degetului determina prodentie superioara
D. sugerea degetului determina retrodentie inferioara
E. interpozitia simpla produce inocluzie verticala in regiunea anterioara a arcadelor
(pag. 439-440)

S2902162. Efectele interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor sunt:
A. ocluzie cap la cap
B. supraocluzie incisiva accentuata
C. ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala
D. modificari ale mucoasei jugale
E. modificari ale mucoasei linguale
(pag. 443)

S2902163. Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer duce la
impartirea lor in:
A. labiale
B. labio palatale
C. labio dentale

46

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

47

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. linguo dentale
E. linguo palatale
(pag. 376)

47

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

48

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 3
Semiologie dentar
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1403001. Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei:
A. sensibilitatea la agentii chimici
B. durere spontana
C. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor
D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda
E. teste de vitalitate positive.
(pag. 153)

S1403002. in ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt dentina
decat la suprafata smaltului?
A. caria radiculara
B. caria suprafetelor netede
C. caria in santuri
D. caria pe varful cuspizilor
E. caria de cement
(pag. 140)

S1503003. Caria acuta se caracterizeaza prin:


A. Umiditate crescuta
B. Frecventa crescuta la adulti
C. Duritate la palpare
D. Evolutie lenta
E. Dentina alterata de consistenta crescuta
(pag. 143)

S1503004. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:


A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor
B. Teste de vitalitate negative
C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute
D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic
E. Sensibilitate la percutia transversala
(pag. 150)

S1503005. La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive:


A. Forma fisurilor
B. Sonda foarte ascutita
C. Forta de aplicare asupra sondei
D. Prezenta cariei dentare
E. Toate de mai sus
(pag. 148)

S1503006. Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi:

48

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

49

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Detectate usor prin palpare cu sonda


Regresate la stadiile histologice anterioare in prezenta fluorului
insotite de dureri acute
insotite de dentina alterata
Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate
(pag. 146)

S1503007. Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea:


A. Suprafetelor ocluzale
B. Suprafetelor vestibulare
C. Suprafetelor netede aproximale
D. Muchiilor incizale
E. Zonei cervicale
(pag. 149)

S1603008. caria acuta


A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei
B. apar izolat, la un numar mic de dinti
C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana
D. este mai frecventa la copii si tineri
E. se mai numeste si carie "imploziva"sau "fondanta"
(pag. 143)

S1603009. Caria incipienta pe suprafetele dentare netede


A. daca este oprita in evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase
B. daca este colorata in brun sau negru insemneaza ca este oprita in evolutie
C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta
D. se prezinta ca o pata cu transparena crescuta datorita reprecipitarii sarurilor minerale
E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul
(pag. 146)

S1603010. Caria radiculara


A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta
B. este usor de reconstituit
C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica
D. in faza iniiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaa smalului
E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate
(pag. 140)

S1603011. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei


A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite obiecte externe
B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata
C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare
D. abrazia este o atriie mai erodata
E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii dintilor sub
actiunea unor forte excentrice intense
(pag. 151)

S1603012. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei


A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei
B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului
C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt deficitar ca forma sau calcefiere

49

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

50

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in timpul formarii smalului,
rezultand un smal deficitar
E. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri, lipsa de substanta cu
aspect de fagure de miere
(pag. 151)

S2103013. In ce const testul Fosdick de activitate a cariei :


A. Msurarea vitezei de formare a acidului
B. Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal
C. Numrarea lactobacililor
D. Screeningul streptococului mutans
E. Msurarea capacitii de tamponare a salivei
(pag. 153)

S2103014. In ce const testul Rickles de activitate a cariei :


A. Msurarea vitezei de formare a acidului
B. Msurarea capacitii de dizolvare a pulberei de smal
C. Numrarea lactobacililor
D. Screeningul streptococului mutans
E. Msurarea capacitii de tamponare a salivei
(pag. 153)

S2303015. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe:
A. suprafetele ocluzale
B. suprafetele radiculare
C. suprafetele proximale
D. la nivelul coletului
E. pe suprafetele orale si vestibulare
(pag. 148)

S2303016. Caria din santuri si gropite "forma necavitara" se caracterizeaza prin:


A. smalt cretos pe perete si la baza gropitelor
B. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
C. radiotransparenta sub smaltul ocluzal
D. sonda nu agata
E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
(pag. 149)

S2303017. Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt:


A. reactia la un atac de intensitate medie
B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta
C. reactia la un atac de intensitate scazuta
D. reactia la un atac de intensitate crescuta
E. reactia la carii oprite n evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute
(pag. 148)

S2303018. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt:


A. consistenta smaltului si dentinei
B. sonda agata
C. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase
D. sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru)
E. coloratia brun-cenusie

50

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

51

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 145)

S2303019. Caria radiculara are urmatoarele caracteristici:


A. ncepe la distanta de jonctiunea smalt-cement
B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale
C. de obicei afecteaza smaltul
D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii maxilari
E. este mai putin frecventa odata cu naintarea n vrsta
(pag. 141)

S2503020. Abrazia se produce prin:


A. Masticaia de glucide
B. Masticaia proteinelor
C. Depuneri tartrice
D. Periaj impropriu
E. Lucrri protetice incorecte
(pag. 151)

S2603021. Virusurile se izoleaza:


A. n perioada de convalescenta
B. pe culturi celulare
C. pe medii de cultura
D. cel mai frecvent pe oul de gaina embrionat, pe animale de laborator
E. numai pe celule embrionare
(pag. 90)

S2603022. Incluziile patognomonice in rabie:


A. se localizeaza intranuclear si intracitoplasmatic
B. se localizeaza intranuclear
C. se numesc corpii Babes-Ernst
D. se numesc incluziile Guarnieri
E. sunt bazofile
(pag. 91)

S2603023. Metodele de diagnostic molecular care au la baza hibridarea acizilor nucleici:


A. prezinta sensibilitate scazuta
B. necesita un substrat apt de a sustine replicarea virala n afara organismului
C. identifica genomul viral prin folosirea unor sonde moleculare
D. sunt accesibile oricarui laborator
E. pot identifica genomul viral numai dupa o amplificare prealabila
(pag. 92)

S2603024. Care din urmatoarele tehnici de diagnostic virusologic nu se bazeaza pe hibridizarea


acizilor nucleici:
A. Souern blot
B. Norern blot
C. Spot hybridization
D. hibridizare sandwich
E. Western blot
(pag. 92)

S2603025. Tehnica de amplificare genica:


A. utilizeaza amorse, care se cupleaza de dublu helix

51

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

52

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

utilizeaza amorse, care se cupleza de acizii nucleici la temperatura de 70-75 C


amplifica exponential o secventa tinta din acidul nucleic viral
permite detectarea acizilor nucleici in cantitati de ordinul microgramelor in probele analizate
prezinta specificitate scazuta
(pag. 93)

S2603026. Pentru virusurile hemaglutinante replicarea lor in culturile de celule este evaluata prin:
A. hemadsorbie
B. hemaglutinare
C. hemaglutinare pasiva inversa
D. reactia de seroneutralizare
E. reactia de virusneutralizare
(pag. 91)

S2603027. Urmatoarele metode serologice nu se utilizeaza in diagnosticul virusologic:


A. seroneutralizare
B. imunodifuzia
C. hemaglutinoinhibare
D. reactia de fixare a complementului
E. reactia de floculare
(pag. 95)

S2603028. Pentru virusurile hemaglutinante replicarea lor in culturile de celule este evaluata prin:
A. hemadsorbtie
B. hemaglutinare
C. hemaglutinare pasiva inversa
D. reactia de seroneutralizare
E. reactia de virusneutralizare
(pag. 91)

S2803029. Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona
coletului sunt:
A. Orientarea radiala a prismelor de smalt
B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel
C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel
D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare
E. Accesul dificil al salivei la acest nivel
(pag. 139)

S2803030. Diafannoscopia este un examen complementar indicat pentru:


A. Evidentierea cariilor incipiente
B. Evidentierea cariilor secundare marginale
C. Evidentierea cariilor radiculare
D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali in faza incipienta
E. Evidentierea cariilor complicate
(pag. 146)

S2903031. Diagnosticul pozitiv al carieie dentare simple se bazaeaza pe urmatoarele semne subiective
si obiective
A. durere pulsatila calmata la rece
B. debut acut cu durere spontana exacerbata de agenti chimici si termici
C. sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa provocata de agenti fizici si chimici

52

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

53

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. deschidere punctiforma a cariei pulpare


E. deschidere punctiforma a cariei pulpare
(pag. 145)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1203032. Caria primara poate fi localizata la nivelul;
A. fisurilor
B. fosetelor
C. fetelor proximale
D. fetelor vestibulara si orala
E. marginii gingivale
(pag. 139)

S1203033. Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici:


A. afecteaza smaltul
B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement
C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare
D. afecteaza frecvent molarii mandibulari
E. afecteaza frecvent caninii maxilari
(pag. 142)

S1203034. Caria de suprafata radiculara este denumita


A. "carie de cement"
B. "carie senila"
C. "carie radiculara"
D. "carie in coronara"
E. "carie serpiginoasa"
(pag. 141)

S1203035. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin;


A. deschidere mica la suprafata
B. progresie in suprafata
C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara
D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul in profunzime cu varful spre camera
pulpara
E. evolutia cariei este asimptomatica clinic
(pag. 140)

S1203036. Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin;


A. sunt extinse in suprafata
B. au forma de U
C. sunt extinse in profunzime
D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona
E. au evolutie rapida in dentina
(pag. 140)

S1203037. Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se carcterizeaza prin:


A. prezenta de gropite adanci
B. smalt cretos la nivelul gropitelor
C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent

53

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

54

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. sonda poate agata


E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
(pag. 149)

S1203038. Cariile radiculare pot fi localizate;


A. pe fetele proximale in 1/3 cervicala
B. vestibular
C. oral
D. pe fetele proximale in 1/3 mijlocie
E. circular
(pag. 141)

S1203039. Cariile radiculare se caracterizeaza prin


A. au margini bine conturate
B. tind sa aiba forma de U
C. evolueaza rapid
D. sunt asimptomatice
E. nu sunt aproape de pulpa
(pag. 140-141)

S1203040. Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii


A. localizarea cariei
B. extinderea cariei
C. afectarea pulpei
D. rata de evolutie a cariei
E. viteza de evolutie
(pag. 139)

S1203041. Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu:


A. gingivita marginala cronica
B. papilita
C. displaziile dentare
D. leziunile cuneiforme
E. caria complicata
(pag. 151)

S1203042. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:


A. fracturile
B. atritia
C. abrazia
D. parodontita marginala cronica
E. amelogenaza imperfecta
(pag. 151)

S1203043. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente


A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indepartarea excitantului
B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului
C. prezenta dentinei alterate
D. integritatea camerei pulpare
E. teste de vitalitate negative
(pag. 150)

54

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

55

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1203044. Microorganismele implicate in caria de radacina sunt:


A. Actinomyces viscosus
B. Streptococus mutans
C. Streptococus viridans
D. Microorganisme difteroide aerobe
E. Lactobacili
(pag. 142-143)

S1303045. Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic:


A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare progresiva a tesuturilor afectate
B. Aspect inchis maroniu al cementului
C. Dureri atenuate sau absente
D. Dureri intense cu perioade de remisiune
E. Umiditate scazuta
(pag. 144)

S1303046. Caria secundara si recidiva de carie apar:


A. La nivelul cuspizilor vestibulari
B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor
C. La marginea unei obturatii
D. La obturaiile din compozite
E. La baza obturatiei
(pag. 141)

S1303047. Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la:


A. Molari
B. Premolari
C. Frontali
D. Premolari temporari
E. Frontali mandibulari
(pag. 140)

S1303048. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru
diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt:
A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei
B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda
C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura
D. Prezena unei opacitai ce indica demineralizarea
E. Sensibilitate la palpare cu sonda
(pag. 148)

S1303049. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:


A. Leziuni dentare necarioase
B. Displaziile si distrofiile dentare
C. Necroza pulpara
D. Hiperestezia dentinara
E. Complicatiile cariei dentare
(pag. 151)

S1303050. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:


A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda
B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului

55

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

56

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare


D. Teste de vitalitate negative
E. Teste de vitalitate pozitive
(pag. 150)

S1303051. in cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra:
A. Vitalitatii dentare
B. Inflamatiei pulpare
C. Formei, adancimii si continutului cavitatii
D. Extinderii in suprafaa a cariei
E. Zonelor retentive
(pag. 145)

S1303052. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin:


A. Zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare
B. Suprafata smaltului intrerupta
C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul
D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul
E. Exista radiotransparenta
(pag. 149)

S1303053. Semnele subiective in diagnosticul cariei dentare sunt:


A. Tulburari fizionomice si fonetice
B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare
C. Tulburari masticatorii si de deglutitie
D. Sensibilitate mai mult sau mai puin dureroasa la ageni fizici (rece) si chimici (dulce, acru)
E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de resturi alimentare
(pag. 145)

S1303054. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte
morfoclinice ce sunt in functie numai de:
A. Localizarea cariei
B. Extinderea cariei
C. Contactul strans intre dinti
D. Rata si viteza de evolutie a cariei
E. Marimea cariei
(pag. 139)

S1403055. Caracteristicile cariei acute sunt:


A. frecventa la adulti si varstnici
B. evolutie rapida
C. umiditate crescuta
D. deschisa la culoare
E. dentina alterata de consistenta dura
(pag. 143-144)

S1403056. Care sunt tipurile morfologice de carie primara ?


A. cariile recidivante
B. cariile de pe suprafetele radiculare
C. cariile de la nivelul fetelor netede
D. cariile secundare marginale
E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor

56

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

57

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 139)

S1403057. Caria profunda este:


A. carie reversibila
B. carie ireversibila
C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina
D. carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape in totalitate, ramanand doar un strat de dentina deasupra
camerei pulpare
E. carie in care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara
(pag. 143)

S1403058. Colorarea cariilor radiculare este:


A. datorata expunerii suprafetelor radiculare la mediui oral
B. asociata cu remineralizarea
C. coloratie mai intensa, remineralizare mai puternica
D. coloraie mai intensa, carie evolutiva
E. indica prezenta de dentina alterata
(pag. 150)

S1403059. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie in stadiu incipient sunt:
A. capacitatea de tamponare a salivei
B. palparea
C. inspectie
D. radiografie
E. testari bacteriologice
(pag. 152)

S1403060. Mucoasele rosii, uscate, lucioase indica:


A. flux salivar redus
B. inflamatie
C. sunt asociate riscului crescut de carie
D. igiena orala necorespunzatoare
E. pacient febril
(pag. 153)

S1403061. Pe ce suprafete ale dintelui apare caria dentara?


A. meziale
B. distale
C. ocluzale
D. vestibulare
E. apicale
(pag. 139)

S1503062. Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele:


A. Progresie foarte rapida
B. Deschidere limitata
C. Extindere in suprafata
D. Extindere paralela cu lamelele smaltului
E. Sunt asimtomatice
(pag. 141)

S1503063. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara:


A. Carie serpiginoasa

57

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

58

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Carie in croset
Carie senila
Atritie
Caria de biberon
(pag. 141)

S1503064. Caria in dentina prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Este asimptomatica
B. Debuteaza cu dureri acute
C. Evolutie mai rapida
D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea dentinei
E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa
(pag. 147)

S1503065. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin:


A. Evolutie in adancime
B. Extindere in suprafata
C. Deschidere mare la suprafata
D. Deschidere mica la suprafata
E. Manifestari minime in smalt
(pag. 140)

S1503066. Caria primara este situata la nivelul:


A. Fetelor dentare netede
B. Fisurilor si fosetelor
C. Suprafetelor radiculare
D. Cementului
E. Marginilor incizale
(pag. 140)

S1503067. Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin:


A. Extindere in suprafata
B. Extindere in adancime
C. Extindere paralela cu lamelele smaltului
D. Evolutie rapida
E. Deschidere mica la suprafata
(pag. 140)

S1603068. Caracterele clinice ale cariei dentare


A. poate sa apara pe aproape orice suprafata a dintelui
B. cel mai des apare pe suprafetele meziale, distale si ocluzale
C. apare pe suprafetele pe care autocuratirea este insuficienta, chiar daca curatirea artificiala este eficienta
D. apare uneori chiar si pe suprafee netede, aparent usor curaabile (vestibulare si orale)
E. simptomatologia cariei este determinata de localizare, extindere, rata si viteza de evolutie
(pag. 139)

S1603069. Caria radiculara


A. are o incidenta crescuta in ultimii ani
B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa mediului bucal
C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential
D. poate avea ca punct de plecare suprafaa proximala in 1/3 cervicala, de unde se extinde spre gingie
E. uneori poate evolua circular

58

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

59

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 140)

S1603070. Localizarea cariei


A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete netede si suprafete radiculare
B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica in suprafata
C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia in suprafata
D. caria din sanuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse
E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica
(pag. 140)

S1603071. Localizarea cariei


A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate in centrul si nu la marginea fetei proximale
B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna sau
albicioasa
C. caria suprafetelor netede nu apare in defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica
autocuratirea sau curatirea artificiala
D. cariile de pe suprafeele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata creasta
marginala
E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, in mare, paralela cu lamele smaltului din zona
(pag. 140)

S1603072. Localizarea cariei


A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M
B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de deschidere si cu apexul in
forma de U
C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede evolueaza rapid in dentina,
extinzandu-se lateral si pulpar
D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare
E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali
(pag. 140)

S1603073. Riscul crescut la carie se pune in evidenta, printre altele, prin:


A. identificarea demineralizarii
B. testari psihologice
C. testul ADN comparat cu al parintilor
D. testari serologice
E. testari bacteriologice
(pag. 152)

S1603074. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru:


A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi in cadrul tratamentului ortodontic
B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice
C. stabilirea sedintelor de control
D. stabilirea prognosticului
E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite
(pag. 153)

S2103075. Care este etiologia atriiei :


A. Micarea fiziologic a dinilor
B. Uzura funcional masticatorie
C. Uzura parafuncional
D. Idiopatic
E. Aciune chimico-mecanic

59

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

60

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 151)

S2103076. Care este simptomatologia displaziei cronice primare :


A. Leziuni asimetrice
B. Leziuni simetrice
C. Lips de esut dur sub form de fagure de miere
D. Leziune posteruptiv
E. Leziune preeruptiv
(pag. 151)

S2103077. Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare :


A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare
B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare
C. Localizare preferenial la frontali
D. Localizare preferenial la molarul de 6 ani
E. Localizare preferenial la molarii de minte
(pag. 151-152)

S2303078. Cariile n santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri:


A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpara
B. unul cu vrful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara
C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vrful spre camera pulpara
D. unul cu vrful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara
E. suprapuse, unul cu vrful spre suprafata dintelui celalalt cu vrful spre camera pulpara
(pag. 139)

S2303079. Caria radiculara se caracterizeaza prin:


A. margini bine conturate
B. forma de U
C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector
D. forma de V
E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector
(pag. 140)

S2303080. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul:


A. caninilor
B. frontalilor
C. molari de minte
D. premolarilor
E. molarilor
(pag. 140)

S2303081. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin:


A. extinsa n suprafata
B. apexul n forma de V
C. perpendiculara pe lamelele smaltului
D. cu zona larga de deschidere
E. cu forma de U
(pag. 140)

S2303082. Caria radiculara se mai numeste:


A. carie serpiginoasa

60

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

61

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

carie de colet
carie senila
carie n croset
carie de cement
(pag. 140)

S2303083. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent:


A. caninii mandibulari
B. caninii maxilari
C. molarii mandibulari
D. incisivii maxilari
E. incisivii mandibulari
(pag. 140)

S2303084. Microorganismele implicate n caria radiculara sunt:


A. Actinomyces viscosus
B. Actinomyces odontolylicus
C. Streptococcus sanguis
D. Nocardia
E. Streptococcus mutans
(pag. 142)

S2303085. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de:
A. furnizarea locala de hrana
B. cantitatea fluidului gingival
C. calitatea salivei
D. continutul salivei n agenti microbieini
E. adezivitatea bacteriilor n placi sau la celule epiteliale
(pag. 143)

S2303086. Caria reversibila poate fi:


A. caria superficiala
B. carie nepenetranta
C. carie medie
D. carie profunda
E. carie penetranta
(pag. 143)

S2303087. Semnele subiective ale cariei dentare sunt:


A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici
B. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase
C. modificari de volum si culoare a papilelor interdentare
D. retentionarea de resturi alimentare
E. coloratie brun-maronie
(pag. 145)

S2303088. La inspectia unei leziuni carioase se urmareste:


A. colaratia brun-maronie
B. consisteta smaltului si dentinei
C. gradul de sensibilitate
D. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase
E. modificarile de culoare pe suprafetele expuse vaderii

61

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

62

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 145)

S2303089. Caria din santuri si gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin:


A. prezenta de gropite adnci
B. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor
C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
D. substata dentinara moale la baza gropitelor
E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
(pag. 148)

S2303090. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:


A. lacune cuneiforme
B. abrazia
C. hiperplazia
D. eroziunea
E. fracturile
(pag. 151)

S2303091. Activitatea carioasa n stadiul incipient se poate detecta prin:


A. testari bacteriologice
B. identificarea demineralizarii
C. capacitatea de tamponare salivara
D. examen radiografic
E. examen citologic
(pag. 153)

S2303092. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe:


A. integritatea camerei pulpare
B. teste de vitalitate negative
C. pierderea de substanta dura dentinara
D. dentina dura la palpare
E. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor
(pag. 150)

S2503093. Leziunile dentare necarioase sunt:


A. Displaziile dentare
B. Distrofiile dentare
C. Abrazia dentar
D. Lacunele cuneiforme
E. Atriia
(pag. 151)

S2603094. In cadrul diagnosticului serologic al unei infectii virale:


A. se izoleaza virusul care a cauzat boala
B. se demonstreaza seroconversia prin compararea titrului de anticorpi pe probe duble de ser
C. anticorpii de tip IgM pot fi evidentiati la sfarsitul primei saptamani de boala
D. se evidentiaza acizii nucleici virali
E. anticorpii de tip IgG pot fi evidentiati la sfarsitul primei saptamani de bola
(pag. 89)

S2603095. Replicarea virusurilor in culturile celulare:


A. nu poate fi detectata

62

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

63

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

se poate evidentia numai prin metode imunoenzimatice


se determina prin interferenta
se recunoaste datorita efectului citopatic
se evidentiaza prin hemadsorbtie
(pag. 90-91)

S2603096. Diagnosticul virusologic precis se impune:


A. in virozele cailor respiratorii superioare
B. in bolile in care diagnosticul argumenteaza masuri terapeutice speciale
C. pentru supravegherea epidemiologica si urmarirea actiunilor profilactice
D. de fiecare data, cand exista suspiciunea implicarii unui virus in etiologia bolii
E. in herpes labial
(pag. 89)

S2603097. Sondele moleculare:


A. sunt utilizate pentru identificarea genomului viral
B. recunosc si se cupleaza de secventele complementare prin legaturi de hidrogen
C. sunt proteine cu secvente de aminoacizi specifice virusului cautat
D. sunt proteine marcate radioactiv
E. sunt fragmente complementare unor secvente din genomul viral
(pag. 92)

S2603098. Pentru depistarea anticorpilor in reactiile imunoenzimatice (EIA) sunt folosite:


A. tehnica competitiva
B. sonde moleculare
C. particule latex invelite cu antigene
D. antigene fixate in godeu
E. tehnica indirecta
(pag. 97)

S2603099. Avantajele reactiilor de identificare genomica constau in:


A. sensibilitate ridicata
B. specificitate extrema
C. costuri reduse
D. stabilitatea probei
E. standardizarea reactivilor utilizati
(pag. 94)

S2603100. Imunofluorescenta:
A. este metoda indicata in diagnosticul virozelor monospecifice (variola, rabie, rujeola, oreion, etc.)
B. este frecvent folosita in diagnosticul virozelor respiratorii
C. este o metoda microscopica de diagnostic virusologic rapid
D. detecteaza antigenul specific viral, anticorpii
E. nu este o metoda accesibila pentru diagnosticul virusologic, necesita echipament sofisticat
(pag. 95)

S2603101. In cadrul imunofluorescentei se folosesc fluorocromi, care


A. se cupleaza cu anticorpi antivirali in cazul tehnicii directe
B. se cupleaza cu anticorpi-antispecie in cazul tehnicii directe
C. se cupleaza cu anticorpi antivirali in cazul tehnicii indirecte
D. se cupleaza cu anticorpi-antispecie in cazul tehnicii indirecte
E. nici unul dintre raspunsuri nu este corect

63

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

64

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 95)

S2803102. Caracteristocile cariilor radiculare sunt:


A. Debuteaza in cementul radicular
B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale
C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari si incisivi mandibulari
D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si incisivi mandibulari
E. Sunt o consecinta a boli parodontale
(pag. 142)

S2803103. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin:


A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatirii artificiale
B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat
C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara
D. Este o carie incipienta oprita in evolutie prin suprimarea zonei de retentie
E. Este specifica persoanelor in varsta
(pag. 144)

S2803104. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel:


A. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului
B. Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizari
C. Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita
D. Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata
E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda
(pag. 146)

S2803105. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe:


A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului
B. Durere provocata la rece
C. Durere provocata la cald
D. Durere provocata la dulce
E. Durere provocata la percutie in axul dintelui
(pag. 150)

S2803106. Diagnosticul diferential in caria simpla se face cu:


A. Displaziile dentare
B. Distrifiile dentare
C. Abrazia dentara
D. Hiperemia preinflamatorie
E. Pulpite cronice dschise
(pag. 151)

S2803107. Programul de evaluare a riscului la carie precunizat de Krasse prevede:


A. Testarea microbiologica a prezentei streptococului mutans si al lactobacilului
B. Analiza dietei
C. Analiza salivei
D. Evidentierea placi mucobacteriene
E. Intocmirea bilantului fluorului
(pag. 143)

S2803108. Procesele carioase simple cavitare se caracterizeaza prin:


A. Lipsa de continuitate a smaltului detectata vizual sau tactil

64

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

65

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Dureri provocate care dispar in cateva minute dupa indepartarea excitantului


Substanta dentinara moale la palparea cu sonda
Radiotransparenta sub smaltul ocluzal
Dentina colorata brun cenusiu
(pag. 148)

S2803109. Santurile si gropitele care nu prezinta carii se caracterizeaza prin:


A. Prezenta unor santuri si gropite adanci
B. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal
C. Lipsa radiotransparentei sub smaltol ocluzal
D. La palpare cu sonda aceast poate agata
E. Necesita un tratament profilactic
(pag. 149)

S2903110. Caria incipienta reprezinta


A. prima manifestare evidenta a activitatii carioase in smalt
B. caria superficiala care afecteaza smaltul, cu modificari structurale minime
C. pata alba cretoasa
D. leziunea carioasa care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina
E. leziunea care se poate remineraliza daca sunt luate masuri profilactice immediate
(pag. 143)

S2903111. Caria cronica cu evolutie lenta este


A. mai frecventa la copii si tineri
B. cu dentina alterata, de consistenta crescuta si de culoare bruna
C. mai frecventa la adulti si varstnici
D. o carie incipienta oprita din evolutie
E. cu dentina alterata, deschisa la culoare si umiditate crescuta
(pag. 144)

S2903112. Diafanoscopia evidentiaza


A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali
B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali
C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase
D. este utila in fazele incipiente ale procesului carios
E. reprezinta un examen complementar in diagnosticul cariei dentare
(pag. 146)

S2903113. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente


A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului
B. teste de vitalitate negative
C. teste de vitalitate pozitive
D. deschiderea camerei pulpare
E. prezenta dentinei alterate
(pag. 150)

65

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

66

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 4
Instrumente necesare preparrii cavitilor i obturaiei coronare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1204001. Freza cilindrica nr.58 are diametrul de
A. 0,8 mm
B. 1,2 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 1,7 mm
(pag. 189)

S1204002. Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spatiilor paralinguale este de
A. 5-6 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 1,5 cm
E. 2,8 cm
(pag. 202)

S1204003. Freza cilindrica nr.259 are diametrul de:


A. 1,0 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 0,8 mm
E. 1,7 mm
(pag. 184)

S1204004. Freza cilindroconica nr.1169 este folosita la:


A. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali in cavitatile de clasa a I-a
B. paralelizarea peretilor laterali ai cavitatilor de clasa a I-a
C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate pe dintii laterali
D. bizotarea smaltului
E. finisarea amalgamului
(pag. 190)

S1204005. Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul varfului are diametrul de ;


A. 0,8 mm
B. 0,5 mm
C. 0,3 mm
D. 0,7 mm
E. 1,0 mm
(pag. 190)

S1204006. Freza cilindroconica nr.169 L are o inaltime a capului de:


A. 4,3 mm

66

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

67

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

5,2 mm
5,6 mm
5,8 mm
6,1 mm
(pag. 190)

S1204007. Freza sferica nr.1/2 are un diametru al capului de:


A. 0,3 mm
B. 0,05 mm
C. 0,5 mm
D. 0,6 mm
E. 0,8 mm
(pag. 189)

S1304008. Ce tip de instrument de man se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei:


A. dalta
B. bizotatorul de prag gingival
C. lingura Black
D. sapaliga
E. excavatorul
(pag. 191-192)

S1404009. Care este numarul minim de lame taietoare ale unei freze sferice?
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
(pag. 188)

S1404010. Cum se previne exfolierea mucoasei la indepartarea rulourilor de vata care adera?
A. utilizarea pensei dentare
B. lubrefierea mucoasei cu vaselina
C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina
D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc
E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa
(pag. 202)

S1404011. Dezavantajele folosirii digai sunt:


A. produce retractia partilor moi
B. impiedica vizibilitatea
C. consuma timp
D. impiedica conversatia cu pacientul
E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infectii din cavitatea bucala
(pag. 203)

S1404012. Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de:


A. 0.5 mm
B. 1 mm
C. 2 mm
D. 3 mm
E. 10 mm

67

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

68

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 201)

S1404013. Freze cilindro-conice sunt frezele:


A. nr. 171
B. nr. 4
C. nr.57
D. nr.258
E. nr. 256
(pag. 190)

S1404014. Frezele sferice se intrebuinteaza la:


A. indepartarea tesuturilor dure alterate
B. pregatirea retentiei
C. extensia preparatiei
D. atacul primar al dintelui
E. toate cele de mai sus
(pag. 189)

S1404015. Rulourile de vata paralinguale au grosimea de:


A. 0,1 cm
B. 0,9 cm
C. 1 cm
D. 2 cm
E. 5 cm
(pag. 202)

S1504016. Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces carios de
pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm
B. 1.5 mm
C. 2.5 mm
D. 1 mm
E. 0.5 mm
(pag. 193)

S1504017. Care freze sferice au diametrul capului 0,5 mm:


A. Nr. 1/4
B. Nr. 1
C. Nr. 2
D. Nr. 3
E. Nr.1/2
(pag. 189)

S1504018. Freza cilindrica nr. 56 are diametrul capului de:


A. 0.8 mm
B. 1.0 mm
C. 1.2 mm
D. 1.7 mm
E. 1.3 mm
(pag. 189)

S1504019. Freza para nr. 330 are diametrul capului de:


A. 0.80 mm

68

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

69

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

0.70 mm
1.00 mm
1.20 mm
3 mm
(pag. 189)

S1504020. Lungimea rulorilor de vata variaza intre:


A. 1-2 cm
B. 2-3 cm
C. 3-5 cm
D. 3-4 cm
E. 5-6 cm
(pag. 202)

S1504021. Pozitia Trendelenburg a pacientului se utilizeaza in:


A. Prepararea cavitatilor
B. in caz de urgenta
C. in manoperele sangerande
D. in manevrele executate la maxilar
E. in manevrele executate la mandibula
(pag. 197)

S1604022. Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii cavitatilor


A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot
B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrasni din dinti provocandu si
fisuri sau chiar fracturi ale smaltului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D. vibraia produsa de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului"sau
sindromul Raynaud
E. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate
(pag. 194)

S1604023. Mandrenul instrumentelor rotative


A. poate fi incadrat in trei clase dupa OMS articolul nr.23 (piesa dreapta, cot si turbina)
B. este partea activa a instrumentului
C. este partea pe care se infileteaza capul frezei
D. este mansonul de plastic ce protejeaza capul frezei
E. se adapteaza si fixeaza la piesa de mana
(pag. 187)

S1604024. Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor


A. desi aparent reduce riscul contaminarii, masca chirurgicala este de fapt un focar de infectie prin faptul ca
se incarca cu microorganisme
B. prin clatirea gurii inaintea examinarii patogenitatea florei bucale este agravata deoarece sunt mobilizate si
aduse la suprafata microorganismele ascunse in locurile retentive ale cavitatii bucale
C. bacteriile de pe incaltamintea operatorului se gasesc in gura pacientului chiar si dupa mai multe ore de la
tratament
D. in cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza
E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o crestere a incidentei si gravitatii urmatoarelor afectiuni:
sinuzita, angina streptococica, bronsite etc.
(pag. 196)

S1604025. Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor

69

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

70

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

A. contrar unor opinii mai vechi, in cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infectii este scazut
B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare
C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decat pe incaltamintea operatorului deci nu-i pericliteaza
sanatatea
D. contaminarea nu este posibila decat daca pacientul stranuta sau tuseste pe medic
E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul inconjurator
(pag. 196)

S1604026. Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii cavitatilor


A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot
B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrasni din dinti provocandu si
fisuri sau chiar fracturi ale smaltului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D. vibraia produsa de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului"sau
sindromul Raynaud
E. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate
(pag. 194)

S2104027. Care este numrul minim de lame tietoare al unei freze sferice :
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
(pag. 189)

S2104028. In prepararea modern a cavitilor nu se mai folosete :


A. Freza sferic
B. Freza cilindric
C. Freza cilindro-conic
D. Freza roat
E. Freza par
(pag. 188-190)

S2304029. Pentru clivarea smaltului si a dentinei se utilizeaza:


A. bizotatorul de prag gingival
B. lingura Black
C. dalta
D. sapaliga
E. excavatorul
(pag. 191)

S2304030. Freza para este utilizata in:


A. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu amalgam
B. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu compozit
C. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu amalgam
D. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu compozit
E. indepartarea dentinei infectate
(pag. 189)

S2304031. Lungimea capului frezei nr.245 este de:


A. 2,45 mm
B. 2 mm

70

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

71

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. 3 mm
D. 1 mm
E. 4 mm
(pag. 189)

S2304032. Freza cilindroconica nr.1169 se foloseste pentru:


A. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa IV
B. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa V
C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului lateral
D. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa I
E. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului frontal
(pag. 190)

S2304033. La turatii reduse presiunea efectuata pe instrument trebuie sa fie:


A. mare
B. continua
C. intermitenta
D. inconstanta
E. nici unul din raspunsurile de mai sus
(pag. 194)

S2504034. Care dintre urmtoarele avantaje nu caracterizeaz diga dentar:


A. Asigur vizibilitatea
B. Asigur cmp operator curat
C. Asigur cmp operator uscat
D. Nu se poate steriliza
E. Protejeaz mpotriva instrumentelor tioase
(pag. 203)

S2604035. Diagnosticul trichinelozei se bazeaz pe:


A. leucograma cu neutrofilie si eozinofilie,
B. metoda de concentrare Kato-Miura,
C. reactia intradermic care arat o infectie recent,
D. teste serologice care devin pozitive dup 3 sptmni de la infectare,
E. detectarea larvelor musculare ncapsulate dup 14 zile de la infectare.
(pag. 341)

S2604036. n tratarea trichinelozei:


A. medicamentele nu actioneaz asupra formelor adulte,
B. iabendazolul are efect numai asupra larvelor nchistate,
C. Mebendazolul se foloseste n primele 2 sptmni postinfectare,
D. Corticosteroizii scad reactiile inflamatorii si scad ncrcarea parazitar muscular,
E. Albendazolul se poate administra numai dup ce larvele au ajuns n tesutul muscular.
(pag. 341)

S2604037. Metoda Kato se foloseste n diagnosticul:


A. trichinelozei,
B. trichuriazei,
C. toxocarozei,
D. strongyloidozei,
E. larvei migrans viscerale.
(pag. 316)

71

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

72

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2604038. Nematodele sunt viermi:


A. nesegmentati,
B. hermafroditi,
C. cu tubul digestiv incomplet,
D. cu organe reproductoare duble,
E. care afecteaz att omul ct si animalele.
(pag. 299)

S2604039. Oule nu se elimin prin materiile fecale la:


A. Ascaris lumbricoides,
B. Trichinella spiralis,
C. Anchylostoma duodenale,
D. Trichuris trichiura,
E. Enterobius vermicularis.
(pag. 337)

S2604040. Ascaris lumbricoides:


A. femela este mai mare, avnd 10-17 cm,
B. este cel mai mare nematod care paraziteaz intestinul uman,
C. extremitatea posterioar a femelei se curbeaz ventral,
D. oule sunt rezistente la temperature crescute, la desicatie si la putrefactie,
E. adultii apar la 45 de zile de la infectie.
(pag. 300)

S2604041. Oule de Ascaris lumbricoides pot fi:


A. fecundate n afara organismului gazd,
B. numai sferice
C. ovale
D. eliminate n stadiu pluricelular
E. de 50-60 de microni dimensiune
(pag. 301)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1204042. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de presiunea exercitata asupra instrumentarului
rotativ sunt adevarate:
A. presiunea mare poate sa fie continua, atunci cand lamele taietoare ale frezei sunt ascutite
B. presiunea mare este necesar a fi intermitenta pentru a scadea caldura frictionala
C. presiunea produce caldura in mod uniform, la nivelul tuturor peretilor cavitatii
D. actiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare
E. presiunea aplicata pe peretele pulpar produce mai multa caldura decat daca se directioneaza pe peretii
laterali ai cavitatii
(pag. 194)

S1204043. Dentina de reparatie:


A. se formeaza ca raspuns la un proces carios de intensitate mare
B. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare
C. se formeaza pe peretele cavitatii pulpare adiacent stimulului
D. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare mai accentuat adiacent peretelui pulpar
E. se formeaza ca raspuns la un stimul de intensitate medie

72

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

73

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 192)

S1204044. Frezele globulare sunt utilizate pentru;


A. pregatirea retentiei
B. bizotarea marginilor in cavitatile de clasa a III-a si a IV-a
C. indepartarea tesuturilor dure alterate
D. atacul primar al dintelui
E. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali ai cavitatilor de clasa a I-a
(pag. 188)

S1204045. Grosimea cauciucului (rubber) digai poate fi;


A. medium 0,23 mm
B. gros 0,25 mm
C. subtire 0,18 mm
D. medium 0,20 mm
E. subtire 0,12 mm
(pag. 203)

S1204046. Odontoblastii nou formati;


A. nu au capacitate secretorie
B. formeaza dentina de reparatie
C. nu exista ca si notiune, deoarece odontoblastii nu se regenereaza dupa moartea celulara
D. se formeaza in cazul actiunii unui stimul iritant de intensitate medie
E. se formeaza indiferent de intensitatea stimulului
(pag. 193)

S1204047. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:
A. premolari voluminosi
B. molari de dimensiuni mari
C. molari de dimensiuni medii
D. premolari de dimensiuni reduse
E. incisivi superiori
(pag. 204)

S1204048. Rama digai de tip Young este:


A. are forma de"U"
B. un cadru de metal
C. radiotransparent
D. un cadru de plastic
E. radioopac
(pag. 203)

S1304049. Bolile infectioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt


A. pneumonia
B. SIDA
C. TBC
D. hepatita
E. herpesul
(pag. 196)

S1304050. Bratele clamelor cu care se fixeaz piesa de cauciuc a digi au urmtoarele forme:
A. clame circumferentiale

73

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

74

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

clame cu aripioare
clame fr aripioare
clame de fixare si retracie
clame cu 5 puncte de fixare
(pag. 203-204)

S1304051. Care din urmtoarele enunturi reprezint avantajele digi:


A. ofer o bun vizibilitate
B. protejeaz impotriva medicamentelor iritante
C. protejeaz pacientul impotriva aspiratiei sau inghitirii de debriuri sau instrumentar
D. asigur evacuarea lichidelor
E. izoleaz pe termen scurt campul operator
(pag. 202-203)

S1304052. Care din urmtoarele sisteme de rcire sunt indicate


A. aerul
B. aerosolul
C. apa
D. spray-ul
E. par de cauciuc
(pag. 194)

S1304053. Cauciucul din componenta digi are grosimi diferite in functie de manopera unde se
utilizeaz:
A. 0,10 mm
B. 0,12 mm
C. 0,14 mm
D. 0,20 mm
E. 0,21 mm
(pag. 203)

S1304054. Diga prezint unele dezavantaje:


A. neacceptat de pacient din motive psihologice
B. consum mult timp
C. nu se poate aplica pe dintii tineri insufficient erupti
D. asigur retracia prilor moi
E. pstreaz concentratia optim a medicamentelor
(pag. 203)

S1304055. Din ce este format un instrument de man:


A. manerul
B. gatul
C. lama
D. mandren
E. tija
(pag. 190)

S1304056. In care din urmtoarele cazuri se utilizeaz frezele sferice


A. atacul primar al dintilor
B. extensia preparrii
C. pregtirea retentiei
D. bizotarea marginilor

74

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

75

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. indeprtarea tesuturilor dure dentare


(pag. 188)

S1304057. Reactia pulpei dup indeprtarea structurii dentare este in functie de:
A. mecanismele de protectie ale pulpei
B. varsta pacientului
C. nu depinde de tipul de instrument rotativ
D. modalitatea de activare
E. sisteme de racire
(pag. 192)

S1304058. Rulourile de vat se aplic la maxilar in zona:


A. retroincisiv
B. retromolar
C. peste frenul labial superior
D. de o parte si de alta a frenului
E. in zona caninului superior
(pag. 202)

S1404059. Aspirarea tesuturilor moi in orificiile canulei ejectorului de saliva provoaca:


A. durere
B. obliterarea ejectorului
C. singerare
D. aspiratie ineficienta
E. leziuni ale mucoasei planseului bucal
(pag. 201)

S1404060. Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ?


A. nr. 4
B. nr. 3
C. nr. 1
D. nr. 2
E. nr. 5
(pag. 189)

S1404061. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm?


A. nr 1/4
B. nr. 1/2
C. nr. 1
D. nr. 2
E. nr. 5
(pag. 189)

S1404062. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ?


A. sferica nr. 1
B. sferica nr. 2
C. cilindrica nr. 57
D. cilindrica nr. 58
E. cilindro-conica nr. 170
(pag. 189)

S1404063. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm?

75

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

76

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

nr. 56
nr. 256
nr. 57
nr. 257
nr. 258
(pag. 189)

S1404064. Dalta:
A. se foloseste pentru planarea smaltului si a dentinei
B. se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei
C. marginea taietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte
D. actioneaza printr-o miscare de apasare
E. actioneaza printr-o miscare de raclare
(pag. 191)

S1404065. In ce situatii racirea cu aer este ineficienta?


A. turatii de 5 000 rot/min
B. turatii de 100 000 rot/min
C. turatii de 50 000 rot/min
D. podeaua cavitatii groasa de circa 2 mm
E. podeaua cavitatii groasa de circa 1 mm
(pag. 194)

S1404066. In formula instrumentelor de mana


A. prima cifra reprezinta lungimea lamei in zecimi de mm
B. a doua cifra reprezinta latimea lamei in mm
C. a treia cifra reprezinta unghiul format de lama cu axul manerului in sutimi de arc de cerc
D. a treia cifra reprezinta unghiul format de lama cu axul manerului in centigrade (cg)
E. a patra cifra reprezinta unghiul dintre margineea taietoare si axul manerului exprimat in grade
(pag. 191)

S1404067. Pozitia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea:


A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta
B. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stanga
C. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta
D. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stanga
E. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stanga
(pag. 198)

S1404068. Rulourile de vata pot fi mentinute in pozitie la maxilar cu:


A. automatomul
B. matase dentara
C. clame Harvard
D. pene de lemn
E. clame Haller
(pag. 202)

S1504069. Cand se ia in consideratie reactia pulpara la actiunea instrumentelor rotative se va avea in


vedere:
A. Mecanismul de protectie al pulpei
B. Varsta pacientului
C. Sistemele de racire

76

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

77

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Tipul de structuri dentare expuse


E. Compozitia tesuturilor dentare
(pag. 192)

S1504070. Caracteristicile daltei sunt urmatoarele:


A. Prezinta bizou pe o singura parte
B. Miscare de actiune prin apasare
C. Poate fi dreapta
D. Se gaseste sub forma de pereche
E. Prezinta bizou dublu
(pag. 191)

S1504071. Care freze cilindrice au diametrul de 1 mm?


A. Nr. 57
B. Nr. 257
C. Nr. 258
D. Nr. 59
E. Nr. 259
(pag. 189)

S1504072. Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea urmatoarele dimensiuni:


A. 12.5x12.5 cm
B. 14.5x14.5 cm
C. 15x15 cm
D. 13x13 cm
E. 10x10 cm
(pag. 203)

S1504073. Mentinerea rulourilor de vata se face prin:


A. Automaton
B. Clamele Harvard
C. Clamele Haller
D. Degetele operatorului
E. Aspiratorul de saliva
(pag. 202)

S1504074. Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele cllame de diga:


A. Ivory 12
B. Ivory 13
C. Ivory 14
D. Ivory 3
E. Ivory 4
(pag. 204)

S1504075. Pozitia de lucru in fata pacientului se utilizeaza in urmatoarele situatii


A. La examinarea dintilor mandibulari anteriori
B. La examinarea dintilor maxilari anteriori
C. La examinarea dintilor mandibulari posteriori
D. La examinarea fetelor ocluzale ale dintilor posteriori drepti mandibulari
E. La examinarea fetelor linguale ale dintilor mandibulari anteriori
(pag. 198)

77

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

78

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1504076. Utilizarea discurilor dentare trebuie insotita de:


A. Lumina eficienta
B. Aplicatie intermitenta
C. Precautie extrema
D. Buna izolare a campului operator
E. Separatoare cu Ivory
(pag. 195)

S1604077. Diga
A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente
B. asigura o buna vizibilitate
C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici
D. asigura retracia parilor moi
E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor
(pag. 203)

S1604078. Diga (rubber-dam)


A. nu este bine acceptata de catre pacienti
B. nu se poate aplica pe dintii tineri, insuficient erupti
C. se aplica pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown
D. cauciucul este de culoare alba pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii
E. cauciucul poate avea mai multe grosimi
(pag. 203)

S1604079. Frezele sferice


A. cu cat numarul de identificare atribuit de producator frezei este mai mic, cu atat freza are o dimensiune
mai redusa
B. se folosesc la indepartarea tesuturilor dure alterate
C. sunt active numai la miscari laterale si de penetrare
D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitailor
E. se folosesc la pregatirea retentiei
(pag. 188)

S1604080. Gatul sau colul instrumentelor rotative


A. trebuie sa fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subtire pentru a asigura acces si
vizibilitate
B. din punct de vedere al operatorului este bine sa fie cat mai subtire pentru a asigura vizibilitate asupra partii
active a instrumentului si manipulare usoara
C. transmite fortele ce se exercita asupra capului in sens rotational si translational
D. are forma conica, cu baza mare la nivelul capului si baza mica spre mandren
E. este partea intermediara ce leaga mandrenul de capul activ
(pag. 188)

S1604081. Instrumente rotative


A. instrumentele rotative al caror cap prezinta lame se numesc freze dentare
B. termenul de "forma", aplicat unei freze dentare se refera la conturul si silueta capului instrumentului
C. frezele sunt actionate cu ajutorul pieselor de mana dar pot fi actionate si manual
D. inainte ca freza sa acioneze in dentina, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselina
E. dupa natura partii active instrumentele pentru prepararea cavitatilor pot fi taietoare sau abrazive
(pag. 188)

S1604082. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor


A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller

78

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

79

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase
C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire
iar clasa reprezinta forma partii active
D. sunt compuse din doua pari eseniale: manerul si gatul activ
E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu retentivitati
(pag. 190)

S1604083. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor


A. toporisca deriva din dalta si este un instrument pereche dreapta-stanga
B. dalta se foloseste pentru indepartarea pulpei coronare in cadrul pulpectomiei si pulpotomiei
C. sunt caracterizate printr o formula formata din trei cifre
D. bizotatorul de prag gingival se deosebeste de o toporisca doar prin laimea si lungimea lamei taietoare
E. in cazul in care marginea taietoare este in alt unghi decat 90s fata de lungimea lamei apare o a patra cifra
in cadrul formulei instrumentului
(pag. 191)

S1604084. Izolarea campului operator


A. rulourile de vata pot fi mentinute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomului
B. paralingual, daca exista suficient spatiu, se aplica 2-3 rulouri unul peste altul
C. la maxilar in zona frontala se aplica doua rulouri, de o parte si de alta a frenului
D. ejectorul de saliva elimina atat lichidele cat si fragmente solide
E. aspiratorul chirurgical se automentine sau este mentinut de catre pacient
(pag. 201)

S1604085. Parti componente ale instrumentelor rotative


A. gatul (colul)
B. bratul
C. capul (partea activa)
D. piciorul (tija)
E. mandrenul
(pag. 187)

S1604086. Reactia pulpei la instrumentele taietoare rotative


A. pulpa dintilor tineri este sensibila la injuriile provocate de prepararea cavitatii insa are o putere de
recuperare mai mare decat pulpa imbatranita
B. frezele din otel produc mai multa caldura decat cele din carbid
C. frezele care sunt tocite produc mai putina caldura deoarece nu au o actiune atat de agresiva
D. in cazul folosirii turaiilor inalte temperatura este controlata prin scaderea presiunii, taierea intermitenta si
folosirea racirii
E. daca grosimea dentinei ramase este sub 2 mm, raspunsul pulpar este prompt si intens
(pag. 191)

S1604087. Sisteme de racire a frezelor


A. spray-ul (apa + aer) este mai avantajos decat racirea cu apa
B. racirea cu aer este eficienta chiar si in cazul cavitatilor in care grosimea stratului de dentina este mai mica
decat 2 mm
C. racirea cu aer produce aerosol nociv prin incarcatura microbiana
D. racirea cu apa este eficienta insa este necesar un sistem eficient de evacuare
E. in cazul racirii cu spray, este bine ca apa sa fie incalzita la cca 54sC
(pag. 191)

S2104088. Care freze cilindrice au diametrul de minimum 1 mm :


A. Nr. 56

79

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

80

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Nr. 257
Nr. 258
Nr. 259
Nr. 256
(pag. 189)

S2104089. Care freze sferice au diametrul capului peste 1 mm :


A. Nr. 4
B. Nr. 3
C. Nr. 1
D. Nr. 2
E. Nr. 5
(pag. 189)

S2104090. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm :


A. Nr.
B. Nr.
C. Nr.1
D. Nr.2
E. Nr.5
(pag. 189)

S2304091. Frezele sferice se utilizeaza in:


A. ndepartarea esuturilor dure dentare
B. bizotarea marginilor
C. pregatirea reteniei
D. extensia preparrii
E. atacul primar al dintilor
(pag. 188)

S2304092. Un instrument de mana este format din:


A. tija
B. mandren
C. manerul
D. gatul
E. lama
(pag. 190)

S2304093. Care din instrumentele de mana sunt pereche?


A. toporisca
B. bizotatorul de prag gingival
C. sapaliga
D. dalta
E. sonda dentara
(pag. 191-192)

S2304094. Reactia pulpara la instrumentele rotative depinde de:


A. varsta pacientului
B. tipul de instrument activ
C. sistemele de racire
D. evolutia leziunii carioase
E. adancimea leziunii carioase

80

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

81

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 192)

S2304095. In cabinetul stomatologic sunt acceptate urmatoarele pozitii operatorii:


A. cu antebraul sprijinit pe umerii pacientului
B. n faa pacientului (ora 6)
C. n dreapta (ora 9)
D. n stanga (ora 9)
E. n spatele pacientului (ora 12)
(pag. 197)

S2304096. In cabinetul stomatologic se pot transmite urmatoarele boli infectioase:


A. herpesul
B. hepatita
C. SIDA
D. TBC
E. pneumonia
(pag. 196)

S2304097. Freza para are urmatoarele caracteristici:


A. unghi de intalnire cu partea laterala rotunjit
B. partea frontala plata
C. lungimea capului de doua ori mai mare decat latimea
D. lungimea capului de trei ori mai mare decat latimea
E. partea frontala convexa
(pag. 189)

S2304098. La turatii inalte temperatura este controlata prin:


A. cresterea presiunii si utilizarea spray-ului
B. scaderea presiunii
C. taierea intermitenta
D. folosirea optionala a sistemului de racire
E. folosirea obligatorie a sistemului de racire
(pag. 194)

S2304099. Cele mai mari cresteri ale temperaturii pulpare sunt generate de utilizarea:
A. frezelor din otel
B. frezelor diamantate active
C. frezelor diamantate inactive
D. frezelor din carbid
E. frezelor cu cutite helicoidale
(pag. 193)

S2304100. Bizotatoarele de prag gingival au urmatoarele caracteristici:


A. sunt toporisti modificate
B. lama bizotatorului este dreapta
C. lama bizotatorului este curba
D. sunt perechi
E. sunt necesare doua pentru cavitatea meziala si doua pentru cavitatea distala
(pag. 192)

S2304101. Dupa designul capului instrumentele sunt impartite in:


A. instrumente sferice

81

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

82

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

instrumente cilindrice
instrumente cilindro-conice
instrumente taietoare
instrumente abrazive
(pag. 188)

S2304102. Forma partii active se refera la:


A. conturul capului instrumentului
B. silueta capului instrumentului
C. gatul instrumentului
D. colul instrumentului
E. manerul instrumentului
(pag. 188)

S2304103. Caracteristicile daltii sunt urmatoarele:


A. bizou pe o singura parte
B. bizou dublu
C. miscare de actiune prin apasare
D. miscare de actiune prin presiune
E. marginea taietoare si lama formeaza un unghi de 90 grade
(pag. 191)

S2504104. Diga are urmtoarele dezavantaje:


A. Neacceptarea de ctre pacient pe motiv psihic
B. Consumator de timp la aplicare
C. Nu se poate folosi pe dini cu erupie imcomplet
D. Nu asigur cmp operator curat
E. Nu asigur o bun vizibilitate
(pag. 203)

S2604105. Larvele de Ascaris lumbricoides:


A. rmn n ficat 6-10 zile,
B. pot produce ngrosarea pliurilor mucoasei jejunale,
C. produc sindromul Lffler n ficat,
D. determin un infiltrat eozinofilic pulmonar,
E. sunt mai bine tolerate dect formele adulte.
(pag. 303)

S2604106. Eratismul
A. nseamn migrarea larvelor de Ascaris lumbricoides n afara intestinelor,
B. nseamn migrarea formelor adulte de Ascaris lumbricoides din intestin,
C. poate fi provocat de unele medicamente si de febr,
D. poate determina ileus acut cu necroza peretelui intestinal,
E. nu se asociaz cu abces hepatic.
(pag. 304)

S2604107. Enterobius vermicularis:


A. este un nematod vivipar,
B. are esofag strongiloid,
C. anterior femela prezint un buton cefalic,
D. femela depune oule n zona perianal si vulvar,
E. determin o boal cronic.

82

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

83

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 308-311)

S2604108. n trichuriaz:
A. modificrile cuprind toat grosimea peretelui intestinal
B. helmintii adulti lezeaz enterocitele,
C. este posibil autoinfestarea,
D. cel mai des modificrile se limiteaz la zona cecal,
E. prolapsul rectal este patognomonic.
(pag. 340)

S2604109. Manifestrile clinice n trichineloz:


A. diaree abundent choleriform,
B. tenesme,
C. apar numai la persoanele care au peste 50 de larve/g de muschi,
D. eruptii urticariene,
E. forma grav se poate asocia cu poliarterit nodoas.
(pag. 340)

S2604110. n toxocaroz:
A. agentul infectios este Toxocara canis,
B. agentul infectios este Toxocara cati,
C. agentul infectios este Ascaris lumbricoides,
D. agentul infectios este forma larvar a parazitului Ascaris suum,
E. exist o predilectie pentru sistemul nervos central.
(pag. 330-332)

S2604111. Strongiloidoza:
A. se observ n zonele temperate,
B. este frecvent n nord- vestul Transilvaniei,
C. se trateaz cu ivermectin,
D. este urmarea ingerrii ptrunderii larvelor
E. forma grav se poate asocia cu icter, com.
(pag. 323-328)

S2604112. Se transmit prin sol:


A. larvele de Anchylostoma duodenale,
B. larvele rabditoide de Strongyloides stercoralis,
C. oule de Trichuris trichiura,
D. larvele strongiloide de Strongyloides stercoralis,
E. oule de Ascaris lumbricoides.
(pag. 302-328)

S2904113. Fiecare instrument rotativ este format din


A. mandrenul
B. colul
C. partea activa
D. trei componente
E. nici un raspuns corect
(pag. 187)

S2904114. Ce fel de instrumente taietoare cunoasteti


A. sapita

83

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

84

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

dalta
bizotatorul de prag gingival
fuloarul de ciment
toporisca
(pag. 191)

S2904115. Frezele sferice sunt utilizate pentru


A. planarea peretilor axiali
B. atacul primar al dintelui
C. extensia prepararii
D. finisarea marginilor cavitatii
E. pregatirea retentiei
(pag. 188)

S2904116. Sapita se foloseste


A. printr-o miscare de tragere
B. prin apasare
C. pentru planarea smaltului si dentinei
D. toate raspunsurile corecte
E. nici un raspuns corect
(pag. 191)

S2904117. Bizotatorul de prag gingival are urmatoarele caracteristici


A. este o toporisca
B. este o toporisca modificata
C. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi altul decat 90 de grade
D. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi de 90 de grade
E. nici un raspuns corect
(pag. 191)

84

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

85

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 5
Tratamentul cariei dentare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1205001. Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este:
A. de 40
B. mai mare de 30
C. mai mica de 40
D. mai mica de 25
E. intre 25-35
(pag. 303)

S1205002. Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana


A. 30%
B. 35%
C. 72%
D. 69%
E. 40%
(pag. 295)

S1305003. Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin


A. PH alcalin si efecte de iritatie pulpara
B. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
D. PH acid si efecte de iritaie pulpara
E. PH cu valori cuprinse intre 6-9.
(pag. 298)

S1405004. Cavitatiile complexe:


A. implica doua suprafete ale dintelui
B. implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
C. implica o suprafata a dintelui
D. se refera la adancimea cavitailor
E. se refera la ariile anatomice implicate
(pag. 172)

S1405005. Gravarea acida a dentinei se face timp de:


A. 10 secunde
B. 15 secunde
C. 20 secunde
D. 30 secunde
E. 60 secunde
(pag. 328)

S1405006. Gravarea acida a smaltului se face timp de:


A. 10 secunde

85

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

86

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

15 secunde
20 secunde
30 secunde
60 secunde
(pag. 328)

S1405007. in ce clasa sunt incluse cavitatile atipice de genul MOD?


A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a V-a
D. clasa a VI-a
E. clasa a III-a
(pag. 174)

S1405008. Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare creste:


A. de la 1% la 13,4%
B. de la 1% la 1,9%
C. de la 1% la 28,6%
D. de la 1% la 6,8%
E. de la 2% la 13,4%
(pag. 326)

S1505009. Cavitatile compuse implica afectarea a:


A. Trei suprafete dentare
B. Mai multe suprafete dentare
C. Doua suprafete dentare
D. O singura suprafeta dentara
E. Patru suprafete dentare
(pag. 172)

S1505010. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de ednttina care asigura protectia
pulpara chimica si termica?
A. 1.5-2 mm
B. 2 mm
C. 2-3 mm
D. 0.5-1 mm
E. 2.5-3 mm
(pag. 301)

S1505011. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adancime de:


A. 0.5 micrometri
B. 0.2 micrometri
C. 0.7 micrometri
D. 0.8 micrometri
E. 0.3 micrometri
(pag. 346)

S1505012. Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact

86

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

87

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective


E. Toate de mai sus
(pag. 176)

S1505013. Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:.


A. Remineraliyarea leziunilor incipiente
B. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
C. Modificarea dietei
D. Folosirea fluorurilor
E. Toate de mai sus
(pag. 168)

S1605014. Hibridizarea plagii dentinare


A. sistemele adezive de primeri cu acetona sunt eficiente doar pe dentina excesiv de umeda
B. rasina adeziva se polimerizeaza concomitent cu primul strat de compozit
C. gravarea acida globala se realizeaza cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde
D. dentina opaca (zona reaciei vitale) necesita o gravare prelungita (peste 15 secunde)
E. obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este daunator deoarece, la nivel microscopic, reteaua de
colagen se prabuseste
(pag. 346)

S1605015. Peretii unei cavitati


A. peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate
B. peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD
C. peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii
D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut decat de catre gingie
E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
(pag. 167)

S1605016. Planul de tratament in caria simpla


A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza
B. exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist
C. un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului
D. secvena planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de
intreinere si faza de recuperare
E. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze
(pag. 167)

S2105017. Care este principiul dup care se stabilete conturul marginal al unei caviti :
A. Indeprtarea complet a smalului subminat
B. Indeprtarea complet a dentinei ramolite
C. Indeprtarea complet a smalului cariat
D. Respectarea regulilor de rezisten
E. Respectarea regulilor de retenie
(pag. 175)

S2105018. Conturul marginal al unei caviti ocluzale la primul premolar superior seamn cu un
A. Patrat
B. Cerc
C. Fluture
D. Coad de rndunic
E. Romb

87

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

88

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 175)

S2305019. Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici:


A. PH cu valori cuprinse ntre 6-9.
B. PH acid i efecte de iritaie pulpar
C. PH aproape neutru i efect sedativ pulpar
D. PH aproape neutru i efecte de stimulare pulpar
E. PH alcalin i efecte de iritaie pulpar
(pag. 298)

S2305020. Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci cnd adeziunea se
compromite:
A. Intre detritusul remanent hibridizat i dentina sntoas subiacent
B. Intre baza stratului hibrid i dentina sntoas subiacent
C. In masa stratului hibrid
D. Intre adeziv i poriunea superficial a stratului hibrid
E. Intre compozit i adeziv
(pag. 339)

S2305021. Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea:


A. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid
B. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita
C. coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita
D. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare
E. coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare
(pag. 338)

S2305022. Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate:


A. intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid
B. intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid
C. intre adeziv si rasina compozita
D. intre stratul hibrid si canaliculele dentinare
E. intre rasina compozita si stratul hibrid
(pag. 338)

S2305023. Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de:


A. afinitatea pentru substratul tisular
B. gradul de deshidratare dentinara
C. tipul de monomer adeziv
D. tipul leziunii carioase
E. localizarea leziunii carioase
(pag. 332)

S2505024. Cavitile de clasa a II-a se pregtesc la nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele:
A. Proximale ale premolarilor
B. Proximale ale caninilor
C. Proximale ale incisivilor laterali
D. Proximale ale incisivilor centrali
E. Vestibulare ale molarilor
(pag. 173)

S2605025. Care dintre urmtorii compui heteroproteici conine hemul ca i grupare prostetic:
A. Clorofila

88

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

89

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Mioglobina
Imunoglobulinele
Superoxid dismutaza
Ceruloplasmina
(pag. 519)

S2605026. Banda Soret reprezint acea band de absorbie, situat n jurul lungimii de und de 400
nm, pe baza creia pot fi dozate:
A. Substratele chimice
B. Enzimele serice
C. Ionii
D. Diverse porfirine
E. Proteinele plasmatice
(pag. 520)

S2605027. n biosinteza hemului, principala etap de control enzimatic se realizeaz la nivelul:


A. Porfobilinogen dezaminazei
B. Uroporfirinogen III cosintetazei
C. Uroporfirinogen decarboxilazei
D. Ferochelatazei
E. -Aminolevulinat sintetazei ( -ALAS)
(pag. 525)

S2605028. Cea mai frecvent form de porfirie este:


A. Porfiria cutanea tarda
B. Porfiria acut intermitent
C. Porfiria variegata
D. Coproporfiria ereditar
E. Protoporfiria
(pag. 527)

S2605029. Produsul de catabolism al hemului, oxidat i cu caracter aciclic, legat nc de globin,


este...:
A. Biliverdina
B. Bilirubina
C. Verdoglobina
D. - hidroxihemina
E. Hem oxigenaza
(pag. 529)

S2605030. Bilirubina este hidrosolubilizat prin conjugarea cu acid glucuronic a ...:


A. Resturilor Metil
B. Resturilor Vinil
C. Albuminei
D. Resturilor propionil
E. Urobilinogenului
(pag. 532)

S2605031. Activitatea hepatic a glucuronil-transferazei este indus de:


A. Aspirin
B. Antibiotice
C. Hipoalbuminemie

89

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

90

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Urobilinogen
E. Fenobarbital
(pag. 533)

S2905032. Conform clasificarii anatomo-topografice, cavitatea de clasa I se defineste


A. rezulta in urma tratamentului cariilor care evolueaza pe suprafetele proximale ala incisivilor si caninilor cu
pastrarea unghiului incizal
B. rezulta in urma tratamentului cariilor care evolueaza in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a
molarilor si premolarilor
C. rezulta in urma tratamentului cariilor ce evolueaza in cele doua treimi ocluzale vestibulare si palatinale ale
frontalilor maxilaro
D. raspunsuri corecte a,b,c.
E. rapunsuri corecte b si c
(pag. 173)

S2905033. Obtinerea formei de rezistenta reprezinta:


A. ameloplastia
B. o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste fortelor ocluzale
C. accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii
D. rezistenta restauratiei la fortele de dislocare
E. nici un raspuns corect
(pag. 178)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1205034. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:
A. efect bacteriostatic
B. rezistenta la compresiune optima
C. alcalinitate crescuta,pastrata si dupa priza
D. rezistenta fata de actiunea de solubilizare a lichidelor bucale
E. stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
(pag. 297)

S1205035. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt adevarate
A. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali
B. nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali
C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp
D. folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic
E. patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1m in 30"
(pag. 328)

S1205036. Avantajele lacurilor dentare sunt:


A. izoleaza termic
B. incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului
C. rezista in mediul oral
D. adera fizic si chimic de tesuturile dentare
E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
(pag. 294)

S1205037. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
A. Opti Bond

90

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

91

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

One Coat Bond


Clearfil Liner Bond2
Syntac Sprint
Tenure
(pag. 328,343,341)

S1205038. Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele


A. izolare termica necorespunzatoare
B. protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare
C. lipsa rezistentei mecanice semnificative
D. desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor
E. alcalinitatea crescuta
(pag. 296)

S1205039. Factorul C:
A. are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face in
straturi succesive cat mai mici
B. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti
C. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti
D. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si forta adeziunii de un
perete dentar
E. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete
libere ale obturatiei
(pag. 323)

S1205040. Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul;


A. benzen
B. sandarac
C. copal
D. clorbutanol
E. colofoniu
(pag. 294)

S1205041. Primerii au rolul de:


A. inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent
B. umectare intima a fibrelor de colagen
C. colabare a fibrelor de colagen,blocand permeabilitatea dentinei
D. inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen
E. amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii
(pag. 332)

S1205042. Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare:


A. nu se modifica decat cu 1-2%
B. creste la valoarea de 8,2%
C. creste la valoarea de 13,4%
D. se mareste calibrul canaliculelor dentinare
E. nu sunt demineralizate canaliculele dentinare
(pag. 326)

S1205043. Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin;


A. incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere
B. raport marit pulbere/lichid
C. raport scazut pulbere/lichid

91

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

92

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza


E. contact prematur cu lichidele bucale
(pag. 304)

S1305044. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla


A. Biocompatibilitatea
B. Adezivitatea la dentina
C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
D. Reducerea microinfiltraiei marginale
E. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
(pag. 299)

S1305045. Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga dentinara recomanda
A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare
B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dnetinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare
C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare
D. Obturaia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare
E. Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa
scade sub 1mm
(pag. 301)

S1305046. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:
A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
vascoase omogene
B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente
cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
(pag. 300)

S1305047. Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza:


A. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor
B. Biocompatibilitatii pulpare
C. Efectului antibacterian
D. Obligativitatii condiionarii plagii dentinare
E. Capacitatii de izolare termica
(pag. 320)

S1305048. Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele:


A. Obturatii coronare adezive cu compozit
B. Obturatii coronare adezive cu amalgam
C. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla
D. Sigilarea preventiva a plagii dentinare
E. Sigilarea curativa a plagii dentinare
(pag. 323,324)

S1305049. Lacurile dentare au urmatoarele indicatii:


A. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei
restante este mai mica de 2 mm
B. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei
restante este mai mica de 0,5-1 mm
C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe

92

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

93

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

plaga dentinara
D. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe
plaga dentinara si pe pereii de smal ai cavitaii
E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
(pag. 295)

S1305050. Proprietatile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele:


A. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ora de la spatulare
B. Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic
C. Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza
D. Adeziune chimica la smal si dentina
E. Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc
(pag. 309)

S1305051. Regulile generale ale unei hibridizari optime includ


A. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
B. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
C. Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa
D. Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte
E. Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit
(pag. 346)

S1305052. Utilizarea compozitelor fluide ca obturatii de baza este indicata deoarece


A. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la
fracturare
B. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la
fracturare
C. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride
D. Au rezistena mai mare la compresiune faa de valorile altor materiale de obturaie de baza
E. Au contractie mare de priza
(pag. 313)

S1405053. Avantajele prepararilor multiple sunt:


A. reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog
B. conduce la castigare de timp
C. necesita un numar redus de instrumente
D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
E. scad pretul de cost al tratamentului
(pag. 184-185)

S1405054. Cavitatiile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:
A. in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
B. in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
C. suprafata palatinala a frontalilor maxilari
D. suprafeele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
E. in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor
(pag. 173-174)

S1405055. Coafajul indirect este indicat in cavitati cu dentina dura si mici zone de dentina alterata,
daca:
A. dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare
B. dinti ce au si alte restaurari corecte
C. accesibilitate directa

93

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

94

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. pacient tanar, sanatos


E. dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru
(pag. 315)

S1405056. in ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
A. in cavitati profunde
B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
C. cand se doreste realizarea controlului cariei
D. la dini cu leziune carioasa minima
E. in cavitati punctiforme
(pag. 178-179)

S1505057. Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori:
A. Porozitatea matricei dentare
B. Umiditatea endogena
C. Umiditatea accidentala
D. Umiditatea exogena
E. Tipul rasinii adezive
(pag. 327)

S1505058. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:


A. Alcalinitate crescuta
B. Alcalinitate scazuta
C. Efect bacteriostatic
D. Stimuleaza indirect neodentinogeneza
E. Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente
(pag. 297)

S1505059. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a
putea fi pastrata:
A. 0.5 mm
B. Mai mare de 0.5 mm
C. Mai mica de 0.5 mm
D. 1 mm
E. 1-2 mm
(pag. 175)

S1505060. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:
A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
B. Varfului cuspizilor dintilor laterali
C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
D. Nivelul fetelor vestibulare
E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
(pag. 174)

S1505061. Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dupa:
A. Demineralizare insuficienta a dentinei
B. Demineralizare excesiva a dentinei
C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului
D. Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare
E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator
(pag. 328)

94

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

95

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1505062. Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele:


A. Sub coafajele indirecte
B. Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla
C. Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
D. Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare
E. Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite
(pag. 295)

S1505063. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza
in functie de urmatorii factori:
A. Extinderea cariei
B. Materialul de restaurare folosit
C. Pozitia dintelui antagonist
D. Forma dintilor
E. Tipul dietei
(pag. 171)

S1505064. Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele:


A. Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
B. Necesita o uscare moderata
C. Nu exista riscul de supraumectare
D. Marja foarte mica de toleranta tehnica
E. Larga utilizare
(pag. 342)

S1505065. Viteza de difuziune a rasinii adezive intr-un substrat depinde de:


A. Masa moleculara
B. Temperatura
C. Vascozitate
D. Timpul de actiune
E. Afinitatea pentru substrat
(pag. 330)

S1605066. Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate


A. cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
B. cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala
C. cavitati simple: implica o singura suprafata
D. cavitai compuse: implica doua suprafee
E. cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata
(pag. 172)

S1605067. Compomerii
A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului rasinilor conventionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti
C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acida slaba
E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare acida conventionala
prealabila aplicarii primerului
(pag. 346)

S1605068. Hibridizarea dentinei uscate


A. permite verificarea eficientei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smaltului demineralizat uscat

95

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

96

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

nu exista riscul de supraumectare


necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului
dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat in apa
refacerea porilor initiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita prin aplicarea primerilor in solutie
apoasa
(pag. 342)

S1605069. Lacurile dentare (varnish-urile)


A. sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv
B. sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
C. unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s
D. incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare
E. se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros
(pag. 294)

S1605070. Linerii
A. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
B. nu realizeaza o buna izolare termica
C. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
D. sunt un fel de lacuri mai subiri
E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
(pag. 296)

S1605071. Obiectivele prepararii cavitatilor


A. refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari
B. refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului
C. indepartarea tuturor tesuturilor alterate
D. oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore
E. crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie
(pag. 171)

S1605072. Obturatia de baza


A. in cavitatile de adancime medie, daca dentina are un aspect normal, obturatia de baza se poate face,
printre altele cu ciment policarboxilat
B. cimenturile antiseptice realizeaza baza propriu-zisa dar si dezinfecteaza plaga dentinara
C. substituie dentina alterata
D. economiseste din timpul necesar aplicarii materialului de obturaie coronara
E. elimina zonele proeminente de pe fundul cavitatilor si inchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare
(pag. 302)

S1605073. Prepararea cavitatilor


A. cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor
mandibulari
B. cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor si
premolarilor
C. cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
D. cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibulara si
orala
E. cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor frontali
(pag. 172)

S1605074. Primeri autogravanti


A. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare

96

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

97

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina subiacenta
lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut
elimina consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi reziduali de demineralizare
cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa
(pag. 345)

S1605075. Principii in prepararea cavitatilor: nomenclatura


A. coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
C. jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina
D. prin marginile cavitailor inelegem jonciunea pereilor cu suprafaa externa a dintelui
E. prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")
(pag. 167)

S2105076. Ce instrumentar este indicat pentru finisare :


A. Bizotatoare de prag gingival
B. Toporiti de smal
C. Freze fisur fr vrf i tietur transversal
D. Freze diamantate
E. Freze fisur cu tietur transversal
(pag. 181-182)

S2105077. La ce materiale de obturaie se indic bizotarea cavitii :


A. Porelan
B. Acrilat
C. Compozite
D. Silicat
E. Incrustaii
(pag. 182)

S2105078. Unde converg prismele de smal :


A. In fosete
B. In anuri
C. La cuspizi
D. La crestele marginale
E. In fisuri
(pag. 181)

S2305079. ndicatiile lacurilor dentare:


A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe
plaga dentinara si pe pereii de smalt ai cavitaii
C. Reducerea microinfiltraiei marginale la obturaiile din amalgam de argint, atunci cnd sunt aplicate pe
plaga dentinar
D. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei
restante este mai mic de 0,5-1 mm
E. Protecia chimic a plgii dentinare fa de bazele de ciment fosfat, necesar dac grosimea dentinei
restante este mai mic de 2 mm
(pag. 294-295)

S2305080. Linerii cu hidroxid de calciu au urmtoarele proprietati:


A. Efect bacteriostatic
B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil

97

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

98

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectului uor iritant asupra pulpei
D. Stimularea depunerii de dentin secundar datorit efectelor sedative asupra pulpei
E. Alcalinitate crescut care se pstreaz i dup priz prin eliberarea ionilor de hidrogen
(pag. 297)

S2305081. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele avantaje:


A. rezistena la compresiune masticatorie superioar celorlali lineri
B. Reducerea microinfiltraiei marginale
C. Rezistena la compresiune masticatorie superioar rinilor compozite
D. Adezivitatea la dentin
E. Biocompatibilitatea
(pag. 299)

S2305082. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
A. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene
vscoase omogene
B. Spatularea unei jumti din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pn la obinerea unei consistene
cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumti de pulbere i spatularea timp de nc 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaz doar 15 secunde
(pag. 300)

S2305083. Atitudinea fa de plaga dentinar in conceptia terapeutica contemporana:


A. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii termice a pulpei dentare
B. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dnetinare doar n scopul izolrii chimice a pulpei dentare
C. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare n scopul izolrii electrice a pulpei dentare
D. zolarea termic fa de obturaiile metalice atunci cnd grosimea plgii dentinare care acoper pulpa
scade sub 1mm
E. Obturaia de baz pentru protejarea plgii dentinare doar n scopul izolrii mecanice a pulpei dentare
(pag. 290)

S2305084. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale:


A. Difuzivitatea termic
B. Conductivitatea termic
C. Biocompatibilitatea
D. Modulul de elasticitate
E. Rezistena mecanic
(pag. 302-303)

S2305085. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati:


A. Aderen la plaga dentinar prin adeziune chimic
B. Aderen la plaga dentinar prin retenie micromecanic
C. PH 6 dup 48 de ore
D. Modul de elasticitate crescut
E. Rezisten mecanic mare
(pag. 304)

S2305086. Proprietile cimentului policarboxilic sunt urmtoarele:


A. Activitate antibacterian similar eugenatului de zinc
B. Adeziune chimic la smal i dentin
C. Rezistena mecanic cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturaie de baz
D. Biocompatibil prin disocierea redus a acidului poliacrilic

98

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

99

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Biocompatibil prin creterea PH-ului la 5 dup or de la spatulare


(pag. 309)

S2305087. Cimenturile cu ionomeri de sticl prezinta urmatoarele proprietati:


A. Adeziunea chimic i coeficientul de dilatare termic previn microinfiltraia marginal
B. Ameliorarea adeziunii se realizeaz prin condiionarea plgii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea
unor soluii de fosfat de calciu
C. Adeziunea chimic la dentin este superioar bazelor din ciment policarboxilat
D. Spatularea pe o plcu de sticl rcit mrete rezistena la compresiune permind includerea unei
cantiti mai mari de pulbere
E. Rezistena la compresiune crete cu pn la 75% n interval de 1 an
(pag. 319)

S2305088. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturaii de baz este deoarece:


A. Au contracie mare de priz
B. Au rezisten mai mare la compresiune fa de valorile altor materiale de obturaie de baz
C. Au rezisten mai mare la compresiune fa de compozitele hibride
D. Au modul de elasticitate mai mare fa de compozitele hibride ceea ce confer rezisten mai mare la
fracturare
E. Au modul de elasticitate mai sczut fa de compozitele hibride ceea ce confer rezisten mai mare la
fracturare
(pag. 313)

S2305089. Adezivii dentinari sunt indicati n protecia plagii dentinare datorita:


A. Capacitii de izolare termic
B. Obligativitatii condiionrii plgii dentinare
C. Efectului antibacterian
D. Biocompatibilitii pulpare
E. Capacitii de sigilare a canaliculelor dentinare superioar lacurilor
(pag. 320)

S2305090. Indicaiile hibridizrii plagii dentinare sunt urmatoarele:


A. Sigilarea curativ a plgii dentinare
B. Sigilarea preventiv a plgii dentinare
C. Obturaii cu cimenturi cu ionomeri de sticl
D. Obturaii coronare adezive cu amalgam
E. Obturaii coronare adezive cu compozit
(pag. 323-324)

S2305091. Pentru o hibridizare optima sunt necesare:


A. Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei coronare cu compozit
B. Indeprtarea detritusului remanent dentinar n 3 etape distincte
C. Indeprtarea detritusului remanent dentinar ntr-o singur etap
D. Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
E. Gravarea dentinar cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
(pag. 327)

S2305092. Tehnicile de hibridizare includ:


A. Hibridizarea pe smalt
B. Hibridizarea fr pstrarea detritusului dentinar remanent
C. Hibridizarea cu pstrarea detritusului dentinar remanent
D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai simultan
E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuai succesiv

99

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

100

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 340-345)

S2305093. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:
A. microinfiltratie
B. percolare
C. nanoinfiltratie
D. infiltratii marginale extinse
E. niciunul din raspunsurile de mai sus
(pag. 339)

S2505094. Cavitile de clasa a VI-a rezult n urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
A. Marginilor incizale
B. Vrfului cuspizilor
C. Suprafeelor mezio-ocluzo-distale
D. Suprafeelor vestibulare
E. Suprafeelor orale
(pag. 174)

S2605095. Care dintre urmtorii compui heteroproteici conin hemul ca i grupare prostetic:
A. Hemoglobina
B. Clorofila
C. Mioglobina
D. ATP-aza
E. Citocromul aa3
(pag. 519)

S2605096. Banda Soret reprezint acea band de absorbie, situat n jurul lungimii de und de 400
nm, pe baza creia pot fi dozate:
A. Toate proteinele plasmatice
B. Hemproteinele
C. Porfirinele
D. Enzimele plasmatice
E. Parametrii echilibrului acido-bazic
(pag. 520)

S2605097. Biosinteza hemului are loc cu intensitate mare n:


A. Mduva osoas
B. Mucoasa intestinal
C. Ficat
D. Splin
E. Toate esuturile
(pag. 521)

S2605098. Controlul biosintezei hemului la nivelul -Aminolevulinat sintetazei ( -ALAS), se realizeaz:


A. Prin mecanism alosteric
B. Prin inducie / represie
C. Prin modificarea vitezei de sintez a globinei n ribozomii specializai
D. De ctre un Aporepresor
E. Excesul de hem este un inhibitor alosteric
(pag. 525)

S2605099. Principalele manifestri clinice ale Porfiriei cutanea tarda sunt:


A. Fotosensibilitate cutanat

100

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

101

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tulburri de vedere
Tulburri abdominale
Tulburri renale
Tulburri neurologice
(pag. 527)

S2605100. Legarea bilirubinei la albumin poate fi inhibat de o serie de medicamente, cum ar fi:
A. Barbiturice
B. Sulfamide
C. Acidul acetilsalicilic
D. Unele antiinflamatoare
E. Substane de contrast
(pag. 532)

S2605101. Compuii colorai rezultai n urma degradrii finale / intestinale a hemului, sunt:
A. Urobilinogenul
B. Urobilina
C. Stercobilinogenul
D. Stercobilina
E. Biliverdina
(pag. 534)

S2605102. Sindromul Crigler Najjar tip I se caracterizeaz prin:


A. Incapacitatea ficatului de a sintetiza UDP-glucuronil transferaza, p.
B. Hiperbilirubinemie indirect
C. Hiperbilirubinemie direct
D. Conjugrile altor compui dect bilirubina, nu sunt alterate
E. Ptrunderea bilirubinei n sistemul nervos central produce encefalopatia toxic (kernicterul)
(pag. 535)

S2905103. Stabilirea conturului marginal reprezinta:


A. plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia
B. presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate
C. se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala
D. se realizeaza cu instrumente de mana
E. marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei restauratii
(pag. 173)

S2905104. Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune:


A. presiune minima
B. rapiditate
C. caldura frictionala aproape zero
D. control complet al instrumentului folosit
E. nici un raspuns corect
(pag. 180)

S2905105. Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii:


A. sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam
B. sub coafajele indirecte
C. sub bazele cu CIS
D. protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN
E. sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite

101

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

102

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 295)

102

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

103

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 6
Tehnica preparrii cavitilor
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1306001. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor
este de
A. 1mm
B. 2mm
C. 0,6mm
D. 0,8mm
E. 3mm
(pag. 219)

S1306002. Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a IIIa este
reprezentata de
A. fosele palatinale ale incisivilor laterali
B. fetele distale ale incisivilor laterali
C. fetele meziale ale caninilor superiori
D. fetele meziale ale caninilor inferiori
E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
(pag. 229)

S1306003. Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu


amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi
A. nu mai mare de 110
B. mai mare de 110
C. mai mic de 80
D. mai mic de 90
E. mai mare de 120
(pag. 210)

S1406004. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este dimensiunea
minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
(pag. 209)

S1406005. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este
latimea ideala a istmului?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm

103

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

104

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 209)

S1406006. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime
va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 209)

S1406007. In cazul prepararii cavitatii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cind se
indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si disto-vestibulare?
A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului
B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului
C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului
D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului
E. toate cele de mai sus
(pag. 210)

S1406008. La preparaea cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este


dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei
aproximale?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
(pag. 209)

S1506009. Dens in dente poate sa apara la nivelul:


A. Incisivilor centrali maxilari
B. Incisivilor laterali maxilari
C. Molarilor temporari
D. Premolarilor inferiori
E. Molarilor permanenti
(pag. 215)

S1506010. Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat in cazul cavitatilor avansate si extinse este
de:
A. 1 mm
B. 1,5-2 mm
C. 0,5-0,75 mm
D. 2 mm
E. peste 2 mm
(pag. 211)

S1506011. Pentru molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de
minim:
A. 1,6mm
B. 2mm
C. 2,5mm
D. 1,5mm

104

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

105

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. 3mm
(pag. 209)

S1506012. Pentru premolari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala trebuie sa fie mai
mica de:
A. 2 mm
B. 1,6 mm
C. 2,5 mm
D. 0,5 mm
E. 1,5 mm
(pag. 209)

S1506013. Prepararea cavitatii de clasa I pe premolari in vederea restaurarii cu amalgam incepe cu


utilizarea frezelor:
A. Sferice (globulare)
B. Cilindrice
C. Cilindroconica
D. Para
E. Con invers
(pag. 209)

S1506014. Toaleta cavitatilor superficiale se face cu:


A. Apa oxigenata
B. Alcool
C. Substante anti-microbiene
D. Spray-ul de apa
E. Perhidrol
(pag. 211)

S1606015. Ameloplastia
A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur
B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului
D. nu este indicata daca implica un contact centric
E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a
(pag. 210)

S1606016. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a ce implica ambele suprafete proximale


A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei
ocluzale mai mult spre lingual
B. molarul 1 maxilar: creasta oblica nu se desfiinteaza ci se tunelizeaza
C. molarul 2 maxilar: nu se preteaza la cavitati MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei
D. dupa indepartarea dentinei cariate se aplica baza, se finiseaza marginile de smal si se asigura forma de
retenie
E. dupa indepartarea dentinei cariate se finiseaza marginile de smalt, se asigura forma de retentie si se
aplica baza
(pag. 226)

S1606017. Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini


A. singura indicatie o constituie gropita orala a caninilor superiori
B. restaurarea cu amalgam este mai durabila decat cele fizionomice, mai ales cand exista tendinta de a
pierde conturul si contactul cu dintele adiacent
C. coada de randunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte si necesita o buna retentie

105

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

106

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. peretele oral se intalneste cu peretele axial in unghi ascuit sau drept


E. daca marginea gingivala este in cement, se indica o bizotare usoara
(pag. 229)

S1606018. Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini


A. pentru o retentie mai buna se va prepara un sant circular pe peretele axial
B. pentru o retentie mai buna se realizeaza un sant de a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival
C. santul de retentie submineaza smaltul dar, cum aici nu actioneaza forte puternice, aceasta nu constituie o
problema
D. daca este necesara o coada de randunica, aceasta se va prepara stilizat, in forma de coada de soarece
E. cand cavitatea este pe suprafata meziala se extinde mai mult spre vestibular
(pag. 231)

S2106019. In cazul preparrii cavitii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori, care este
limea ideal a istmului :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 210)

S2106020. In cazul preparrii cavitii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaa ocluzal a molarilor
inferiori, pe ce adncime va intra freza nr.245 :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 217)

S2306021. Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu


amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi:
A. mai mare de 120
B. mai mic de 90
C. mai mic de 80
D. mai mic de 90
E. nu mai mare de 110
(pag. 210)

S2306022. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor:
A. 0,6mm
B. 1mm
C. 2mm
D. 0,8mm
E. 3mm
(pag. 219)

S2306023. Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la:


A. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
B. fetele meziale ale caninilor inferiori
C. fetele meziale ale caninilor superiori
D. fetele distale ale incisivilor laterali

106

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

107

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. fosele palatinale ale incisivilor laterali


(pag. 229)

S2306024. In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de
minim:
A. 2 mm
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 3 mm
(pag. 228)

S2306025. Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu:


A. freza cilindro-conica
B. freza para
C. freza cilindrica
D. freza roata
E. freze diamantate
(pag. 233)

S2306026. Santurile de retentie in cavitatea de clasa V se practica cu:


A. freza nr.1/4
B. freza nr.1/2
C. freza 169L
D. freza 245
E. freza 330
(pag. 233)

S2506027. Pregtirea cavitilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesit o intrare cu freza, n
leziunea carioas, la o adncime de :
A. 0,25 mm
B. 0,50 mm
C. 0,75 mm
D. 1 mm
E. 1,5 mm
(pag. 233)

S2606028. Amilaza salivar i cea pancreatic acioneaz asupra legturilor


A. 1,4-glucozidice
B. 1,6-glucozidice
C. 2,4-glucozidice
D. 1,4 glucozidice din vecintatea ramificaiilor
E. asupra tuturor tipurilor de legturi din structura amidonului
(pag. 312)

S2606029. Transportul glucozei n celulele intestinale se face cu participarea unui transportor (carrier)
dependent de prezena ;
A. K
B. Na
C. insulin
D. oubain
E. glucagon

107

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

108

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 314)

S2606030. n glicoliz (secvena Embden-Meyerhof) enzima limitant de vitez este;


A. glucozo-6-fosfat izomeraza
B. 6-fosfofructo-1-kinaza
C. fructozo-1,6-bisfosfat liaza
D. gliceraldehid-3 fosfat dehidrogenaza
E. 1,3-bisfosfoglicerat mutaza
(pag. 319)

S2606031. Activatorul alosteric al glicogen fosforilazei este;


A. glucozo-6-fosfatul
B. ATP (concentraii mari)
C. AMP
D. Ca
E. glucoza
(pag. 368)

S2606032. Subunitatea
A. calcitonin
B. carbamil fosfat
C. calmodulin
D. carnitin
E. Ca ionic

a enzimei glicogen fosforilaz kinaz este reprezentat de:

(pag. 368)

S2606033. Deficiena galactokinazei se caracterizeaz prin:


A. alterri hepatice
B. apariia cataractei
C. tulburri neuropsihice
D. scderea activitii aldoz-reductazei
E. scderea nivelului plasmatic al galactozei
(pag. 379)

S2606034. Complexul piruvat dehidrogenaz se asociaz din urmtoarele enzime, cu excepia:


A. piruvat dehidrogenaza
B. lipoil reductaz transacetilaza
C. lipoat dehidrogenaza
D. piruvat decarboxilaza
E. kinaza AMPc dependent
(pag. 330)

S2906035. Indepartarea dentinei alterate este indicat sa se realizeze cu:


A. un escavator discoidal sau o freza globulara la turatie conventionala
B. freza fisura activata de turbina
C. freze diamantate cilindrice activate de turbina
D. numai cu instrumente de mana
E. raspuns corect a,c
(pag. 210)

S2906036. In cazul restaurarilor cu amalgam prepararea cavitatii de clasa I pe premolari si molari se


incepe cu:
A. freza con invers activata de turbina

108

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

109

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

freza fisura 245 sau 330 activata de turbina


instrumente de mana
freze globulare activate de turbina
nici un raspuns corect
(pag. 209)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1206037. Retentia in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de:
A. peretii MDIG perpendiculari pe suprafata dintelui
B. peretii MDIG divergenti pe suprafata dintelui
C. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal
D. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival
E. realizarea a doua santuri de retentie angulare
(pag. 233)

S1206038. Cavitatea de clasa a I-a se imparte in urmatoarele subclase


A. cavitatea de clasa I A
B. cavitatea de clasa I B
C. cavitatea de clasa I C
D. cavitatea de clasa I D
E. cavitatea de clasa I E
(pag. 214-215)

S1206039. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi
A. indepartarea dentinei cariate restante
B. degresarea cavitatii
C. aplicarea bazei
D. finisarea marginilor de smalt
E. asigurarea formei de retentie
(pag. 226)

S1206040. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi;
A. aplicarea digai
B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale
C. izolarea smaltului proximal bilateral
D. tratamentul plagii dentinare
E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt
(pag. 226)

S1206041. Forma de retentie in cazul cavitatilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi restaurate cu amalgam
poate fi:
A. sant de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival
B. sant in peretele gingival cand acesta este in intregime in dentina
C. gropita in unghiul axio-incizal
D. coada de randunica orala in cavitatile medii
E. coada de randunica orala in cavitatile extinse
(pag. 231)

S1206042. In ceea ce priveste prepararea cavitatilor ocluzo-palatinale pe molarii maxilari se va tine


cont de urmatoarele:

109

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

110

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

cavitatea pregatita va avea latimea de minim 1 mm


cavitatea pregatita va avea latimea de maxim 1 mm
cavitatea este indicat sa se sculpteze in fosa
cavitatea este indicat sa se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal
portiunea ocluzala sa aiba o mica panta distala
(pag. 212)

S1206043. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale dintelui in cazul
cavitatilor de clasa II-a este de durata daca:
A. cavitatea este corect preparata
B. este folosita diga
C. toaleta cavitatii este specifica
D. matricea este aplicata adecvat
E. materialul este manipulat corespunzator
(pag. 217)

S1206044. Selectarea amalgamului ca material de electie in reconstituirea cavitatilor de clasa a V-a se


face tinand cont de urmatoarele conditii:
A. existenta unei rate crescute a cariei
B. eroziuni profunde
C. abrazii superficiale
D. abrazii suficient de profunde
E. zone sensibile apical de jonctiunea smalt-cement
(pag. 232)

S1206045. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de urmatorii
factori:
A. provenienta pacientului
B. varsta pacientului
C. psihicul pacientului
D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei
E. factorul economic
(pag. 218)

S1206046. Selectionarea materialului de restaurare pentru cavitatile de clasa a III-a in vederea


restaurarii cu amalgam trebuie sa tina cont de urmatorii factori:
A. localizarea dintelui
B. marimea si pozitia leziunii carioase
C. factorul estetic
D. varsta pacientului
E. sexul pacientului
(pag. 229)

S1206047. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si
extinse va avea grosimea de;
A. 0,2 mm
B. 0,4 mm
C. maxim 0,5 mm
D. peste 0,5 mm
E. maxim 0,75 mm
(pag. 211)

S1206048. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de:

110

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

111

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

90
100
de maxim 110
de minim 90
de minim 80
(pag. 210)

S1306049. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam


A. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
B. este rezervata cavitatilor extinse
C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
D. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
E. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
(pag. 231)

S1306050. in cazul dintilor rotati cu 90, tratamentul unei leziuni proximale


A. nu respecta aceleasi principii ca la dintii normal aliniati
B. impune redresare ortodontica
C. nu se poate face niciodata printr-o cavitate de tip sant
D. impune prepararea unei cavitati ce include virful cuspidului
E. se poate face printr-o cavitate tip sant cind leziunea este foarte mica
(pag. 225)

S1306051. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se completeaza
cu
A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14
B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6
C. toporisti de smalt
D. dalti de smalt
E. sapite
(pag. 234)

S1306052. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate
apela la
A. pivoti radiculari
B. unghiuri ascutite interne
C. sant gingival
D. pivoti dentinari
E. puturi gingivale
(pag. 222)

S1306053. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e necesara


A. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor
B. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori
C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina
D. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene
E. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor
(pag. 234)

S1306054. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi
obturate cu amalgam se face cu
A. frezele trepan
B. frezele 245

111

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

112

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. frezele 10
D. frezele 329
E. frezele 169L
(pag. 214)

S1306055. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata cu scopul


A. de a proteja pulpa
B. de a pastra dintele puternic
C. de a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare
D. de a reduce pretul de cost a manoperei
E. de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam
(pag. 208)

S1306056. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei
cu amalgam este indicata
A. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
B. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
D. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
E. din motive de rezistenta
(pag. 212)

S1306057. Retentia cavitatilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizeaza cu frezele


A. 1/4
B. 329
C. 331/2
D. 330
E. 245
(pag. 234)

S1306058. Santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axio-vestubular ale cavitatilor de clasa a IIa
cind se utilizeaza amalgamul ca material de restaurare se realizeaza cu
A. frezele 169L
B. frezele 330
C. frezele 331/2
D. frezele 245
E. frezele 1/4
(pag. 222)

S1406059. Care este adincimea puturilor de retentie di peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 222)

S1406060. Care este lungimea santurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al
cavitatii de clasa a II-a?
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm

112

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

113

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. 4 mm
E. 5 mm
(pag. 222)

S1406061. Ce freza se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a III-a pe canin fara retentie in
coada de rindunica in vederea obturarii cu amalgam?
A. freza sferica nr.1/4
B. freza sferica nr. 1/2
C. freza sferica nr. 1
D. freza sferica nr.2
E. freza sferica nr.4
(pag. 230)

S1406062. Ce freze se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a III-a pe canin pentru realizarea
retentiei in coada de rindunica,in vederea obturarii cu amalgam?
A. freza sferica nr. 1/4
B. freza sferica nr. 1/2
C. freza nr.245
D. freza nr.33 1/2
E. freza nr 169L
(pag. 231)

S1406063. Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a VI-a pe dintii
laterali?
A. freza sferica nr.1/4
B. freza nr.1169
C. freza nr. 245
D. freza nr. 169L
E. freza nr. 33 1/2
(pag. 234)

S1406064. Cu ce freze se realizeaza puturile de retentie in peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a
A. freza sferica nr.1/4
B. freza nr. 169L
C. freza sferica nr.1/2
D. freza nr. 245
E. freza sferica nr. 1
(pag. 222)

S1406065. Cu ce freze se realizeaza santurile de retentie pentru peretele gingival al cavitatii de clasa a
II-a ?
A. freza sferica 1/4
B. freza nr 169L
C. freza nr. 245
D. freza nr.1169
E. feza nr 1/2
(pag. 222)

S1406066. Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul
mandibular?
A. freza sferica nr.1/4
B. freza sferica nr.1/2
C. freza nr.245

113

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

114

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. freza nr.33 1/2


E. freza nr 169L
(pag. 233)

S1406067. In cazul prepararii prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii


superiori,unghiul de itilnire al obturatiei de amalgam cu peretii poate fi de:
A. 60 de grade
B. 70 de grade
C. 80 de grade
D. 90 de grade
E. 100 de grade
(pag. 210)

S1406068. La ce distanta de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie sa se situeze santurile sa


puturile de retentie dentinara?
A. la limita smalt-dentina
B. la 0,1 mm de limita smalt-dentina
C. la 0,2 mm de limita smalt-dentina
D. la 0,3 mm de limita smalt-dentina
E. la o,5 mm de limita smalt dentina
(pag. 222)

S1406069. La prepararea cavitatii de clasa I pentru amalga pe premolarii superiori, cind se indica
ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare?
A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului
B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului
C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului
D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului
E. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smaltului
(pag. 210)

S1506070. Caracteristicile ameloplastiei sunt urmatoarele:


A. Este indicata pacientilor cu risc crescut la carii
B. Este realizata cu instrumente diamantate sub forma de flacara
C. Nu se poate efectua pana nu se vede exact extinderea cavitatii
D. Zona care a suferit ameloplastia se intalneste cu peretii cavitatii preparate intr-un unghi marginal de maxim
110
E. Nu se realizeaza in zone implicate in contactul centric
(pag. 210)

S1506071. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-a sunt
urmatoarele:
A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori
B. Fata proximala a incisivilor
C. Fata meziala a caninilor
D. Carii care nu au subminat unghiul incizal
E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie
(pag. 229)

S1506072. Pentru prepararea unei cavitati MOD la nivelul premolarului 1 mandibular trebuie respectate
urmatoarele reguli:
A. Actionarea mai mult asupra structurilor dentare vestibulare ale santului central
B. Protejarea peretelui pulpar prin inclinarea frezei spre lingual

114

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

115

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Deschiderea suficienta a peretelui vestibular care sa permita accesul si o buna vizibilitate


D. Conservarea peretelui lingual al istmului pentru forma de retentie suplimentara
E. indepartarea dentinei cariate reziduale
(pag. 227)

S1506073. Prepararea cavitatilor de clasa I in foseta vestibulara a molarilor mandibulari se prepara cu


freza:
A. 245
B. 329
C. 57
D. 257
E. 259
(pag. 214)

S1506074. Prepararea in sant sau tunel se realizeaza in urmatoarele circumstante:


A. Pacienti in varsta
B. Recesiune gingivala ce expune cementul
C. Carii situate la distanta de punctul de contact
D. Carii care au intrerupt creasta marginala
E. Carii radiculare
(pag. 225)

S1606075. Cavitati de clasa a I-a restaurate cu amalgam


A. sunt de domeniul trecutului, este interzisa folosirea amalgamului in aceasta situatie
B. in cazul unor cavitati foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronara si se prefera un onlay sau
o coroana de invelis
C. la pacientii cu carioactivitate crescuta, obturatiile de amalgam sunt de preferat incrustatiilor
D. restaurarea cu amalgam este indicata la tineri deoarece exista posibilitatea apariiei in viitor a cariilor
proximale
E. obturatie voluminoasa de amalgam este mai economica decat o coroana de portelan deoarece costul
acesteia din urma nu se amortizeaza decat in cateva zeci de ani
(pag. 208)

S1606076. Obturarea cu amalgam: prepararea cavitatii de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse
A. daca are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect si pulpotomie
B. se aplica o baza de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm
C. se evita amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic
D. printre altele, sporirea formei de rezistena se poate realiza si prin indepartarea unor structuri dentare slabe
E. daca grosimea dentinei restante pana la pulpa este apreciata la mai putin de un milimetru, se lucreaza cu
diga
(pag. 211)

S1606077. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal
A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se fixeaza cu ligatura in opt
B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul in continuarea
celuilalt
C. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm
D. in cazul dinilor mici se va ine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal
E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei
(pag. 212)

S1606078. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal
A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in unghiurile mezio-axiale si

115

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

116

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

disto-axiale
palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5 mm
se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite
la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime
este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe cuspidul distopalatinal
(pag. 212)

S1606079. Prepararea cavitatii de clasa a I-a C pentru amalgam


A. prepararea nu trebuie sa fie conservativa deoarece suprafata palatinala este suficient de intinsa
B. aici smaltul este subtire deci penetrarea initiala nu va depasi 1-1,2 mm
C. daca exista un "dens in dente"in incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni
pierderea dintelui prin carie
D. daca este necesara retenia, se realizeaza o cavitate suplimentara de retenie pe una din suprafeele
proximale ale dintelui
E. nu se foloseste freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se prefera freza 69 (a carei
actiune este mai blanda)
(pag. 214-215)

S1606080. Prepararea cavitatii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular


A. amalgamul este materialul de electie in cazul unei incidente crescute a cariei
B. conturul cavitatii nu trebuie sa se extinda decat atat cat sa cuprinda leziunea
C. se vor masura cu grija peretii; ei trebuie sa aiba: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va
gasi la o adancime uniforma de 0,75-1 mm
D. pereii mezial, distal, incizal si gingival diverg spre axial deci asigura o retenie corespunzatoare
E. pentru sporirea retentiei se pot realiza santuri in unghiurile diedre axio-gingival si axio-incizal
(pag. 232)

S1606081. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a obturata cu amalgam


A. se patrunde in leziune cu o freza con invers si se extinde pe pantele cuspidiene
B. retentia se realizeaza cu freza roata, subminand smaltul
C. adancime de 1,5 mm este suficienta pentru a oferi rezistenta
D. este indicata si in restaurarea foselor hipoplazice de pe varful cuspizilor
E. in timpul realizarii retentiei trebuie sa avem grija sa nu subminam smaltul
(pag. 234)

S1606082. Prepararea cavitatii de clasa I A


A. premolarii superiori pot fi lipsiti de santul ocluzal datorita prezentei unui cuspid vestibular voluminos
B. pentru a prepara cavitati in fosetele primului premolar inferior, freza se inclina la 45s corespunzator
inclinatiei suprafetei ocluzale a acestor dinti
C. daca al doilea premolar inferior are trei cuspizi, santul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie
D. la molarii superiori se incearca sa se pastreze si sa nu se submineze creasta oblica de smal
E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori santurile ocluzale sunt mai sterse si nu se continua
niciodata cu cele de pe fata vestibulara
(pag. 216)

S1606083. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a obturate cu amalgam


A. cand leziunea carioasa este adanca si extinsa, incrustatia este de preferat obturatiei cu amalgam
B. cand caria proximala coexista cu carii vestibulare si orale, este de preferat realizarea unei coroane de
invelis
C. existenta simultana a obturatiilor de amalgam si a unor lucrari de aur poate provoca bimetalism
D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii sa fie foarte scumpe
E. nu se prepara cavitati retentive deoarece exista bonding pentru amalgam

116

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

117

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 217)

S2106084. Care este adncimea puurilor de retenie din peretele gingival al cavitii de clasa II-a :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 222)

S2106085. Care este lungimea anurilor de retenie vestibulo-orale create n peretele gingival al
cavitii de clasa II-a :
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 4 mm
E. 5 mm
(pag. 222)

S2106086. La ce distan de marginea aproximal a peretelui gingival trebuie s se situeze anurile


sau puurile de retenie dentinare :
A. La limita smal-dentin
B. La 0,1 mm de limita smal-dentin
C. La 0,2 mm de limita smal-dentin
D. La 0,3 mm de limita smal-dentin
E. La 0,5 mm de limita smal-dentin
(pag. 222)

S2306087. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de:
A. necesitatile fizionomice
B. virsta pacientului
C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare
D. incidenta cariei pe suprafetele proximale
E. extinderea cariei in fose si fisuri
(pag. 217-218)

S2306088. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru:


A. a proteja pulpa
B. a pastra dintele puternic
C. a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare
D. a pastra dintele puternic
E. a proteja pulpa
(pag. 208)

S2306089. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei
cu amalgam este indicata:
A. din motive de rezistenta
B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
(pag. 212)

117

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

118

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2306090. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce
vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:
A. frezele 169L
B. frezele 329
C. frezele 10
D. frezele 245
E. frezele trepan
(pag. 214)

S2306091. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi restaurata cu


amalgam se face cu:
A. toporisti de smalt10-7-14
B. dalta biangulata 12-7-8
C. cu amindoua instrumentele manuale amintite
D. instrumentar rotativ
E. cu nici unul din instrumentele amintite
(pag. 220)

S2306092. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu:
A. frezele 1/4
B. frezele 245
C. frezele 331/2
D. frezele 330
E. frezele 169L
(pag. 219)

S2306093. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele
caracteristici:
A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
D. este rezervata cavitatilor extinse
E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
(pag. 231)

S2306094. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate
apela la:
A. sant gingival
B. puturi gingivale
C. pivoti dentinari
D. pivoti radiculari
E. unghiuri ascutite interne
(pag. 231)

S2306095. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii:


A. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor
B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene
C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina
D. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori
E. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor
(pag. 234)

118

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

119

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2306096. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza:
A. 245
B. 330
C. 331/2
D. 329
E. 1/4
(pag. 234)

S2306097. In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de:


A. sapite
B. dalti de smalt
C. toporisti de smalt
D. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6
E. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14
(pag. 234)

S2306098. Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele:


A. nr.2
B. nr.1
C. nr.1/2
D. nr.1/4
E. nr.245
(pag. 230)

S2306099. Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru:


A. accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale
B. finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime
C. finisarea unghiurilor externe
D. accentuarea unghiurilor externe
E. abordarea cavitatilor proximale
(pag. 230)

S2506100. Etapele preparrii unei caviti MOD implic urmtorii timpi:


A. Uscarea dintelui cu aer cald
B. Aplicarea digi
C. Stabilirea conturului marginal al poriunii ocluzale
D. Izolarea smalului proximal bilateral
E. Finisarea cavitilor proximale i a pereilor de smal
(pag. 226)

S2606101. Care din afirmaiile urmtoare sunt corecte?


A. hexokinaza din creier are un KM mic pentru glucoz
B. izoenzima major din ficat (glucokinaza) poate utiliza drept substrat i alte hexoze
C. valorile Km mici ale hexokinazelor permit acestor enzime s lucreze la Vmax. i s asigure necesarul de
glucoz chiar la concentraii mici ale acesteia n snge
D. glucokinaza hepaticeste activ numai n condiiile unui aport masiv de glucoz
E. toate hexokinazele au un Km mic, deci afinitate mare pentru glucoz
(pag. 317)

S2606102. Glicogenoza hepato-renal (boala von Gierke) se caaracterizeaz prin:


A. activitate redus/absena glucozo-6-fosfatazein ficat, rinichi, intestin
B. lipsa enzimei de deramifiere

119

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

120

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. hipoglicemie marcat
D. mobilizarea excesiv a lipidelor i proteinelor din esuturile extrahepatice
E. depuneri masive de glicigen n muchi
(pag. 376)

S2606103. Urmtoarele afirmaii sunt corecte:


A. fructoza se sustrage controlului exercitat de ctre 6-FF-1K, n consecin are aciune aterogen
B. n veziculele seminale i cristalin fructoza se obine din glucoz pe calea poliolic
C. combustibilul preferat pentru spermatozoid este glucoza, rezultat din fructoz
D. n cristalin, n cursul diabetului zaharat se acumuleaz sorbitol, datorit activitii aldoz-reductazei
E. sorbitolul ptrunde n cristalin printr-un transport pasiv
(pag. 381)

S2606104. Despre heparin se poate afirma c:


A. este sintetizat de mastocite
B. accentueaz inhibarea trombinei de ctre antitrombina lll.
C. elibereaz n circulaie lipoproteinlipaza din pereii capilarelor
D. este un constituent principal al esutului conjunctiv dermic
E. are rol n lubrefierea suprafeelor articulare
(pag. 391)

S2606105. Sunt corecte urmtoarele afirmaii: 2,3-bisfosfogliceratul


A. scade marcat afinitatea hemoglobinei pentrz oxigen
B. este prezent n ertrocit la concentraii echimoleculare cu hemoglobina
C. formarea sa se soldeaz cu ctig net de energie
D. este un efector alosteric
E. crete activitatea 6-fosfofructo-1-kinazei
(pag. 325)

S2606106. Urmtoarele enzime din ciclul Krebs au ca i coenzim NAD:


A. izocitrat dehidrogenaza
B. malat -dehidrogenaza
C. complexul cetoglutarat

dehidrogenaza
D. succinat dehidrogenaza
E. fumaraza
(pag. 338)

S2606107. NADPH, produs prin calea pentozofosfailor, este necesar pentru:


A. biosinteza colesterolului i a hormonilor steroizi
B. hidoxilarea unor compui strini organismului
C. boisinteza nucleotidelor i a acizilor nucleici
D. activitatea bactericid a granulocitelor i a macrofagelor
E. reaciei glutation reductazice
(pag. 342-343)

S2606108. Deficiena de glucozo-6-fosfat dehidrogenaz:


A. cauzeaz o susceptibilitate crescut la hemoliz a eritrocitului
B. este accentuat de administrarea unor medicamente cu caracter oxidant (antimalarice)
C. prezint o inciden crescut n regiuni infestate de malarie
D. duce la tulburri neurologice i comportamentale
E. este agravat de aportul sczut de tiamin din diet
(pag. 351)

120

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

121

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2906109. Restaurarea din amalgam intr-o cavitate de clasa II are urmatoarele indicatii
A. la pacientii cu incidenta mare a cariei
B. leziuni mici proximale
C. la pacientii cu incidenta redusa a cariei
D. in leziuni proximale insotite de carii atat vestivular cat si oral
E. nici un raspuns corect
(pag. 217)

S2906110. Asigurarea formei de retentie la cavitatile de clasa II se realizeaza prin


A. convergenta ocluzala a peretilor V si O a componentei ocluzale
B. desenul de coada de randunica a componentei ocluzale
C. santuri la nivelul componentei proximale care impiedica deplasarea restauratiei
D. divergenta spre dintele vecin a peretilor V si O ai componentei proximale
E. nici un raspuns corect
(pag. 222)

S2906111. Forma de retentie intr-o cavitate clasa V pentru restauratie cu amalgam se asigura prin
A. cavitatea de clasa V nu necesita retentie deoarece fortele masticatorii nu actioneaza direct asupra
obturatiei
B. sunt necesare doua santuri de retentie- unul de-a lungul unghiului diedru axio-incizal si altul in unghiul axiogingival
C. retentia incizala este pozitionata mai mult spre incizal
D. retentia incizala va fi pozitionata inspre pulpar
E. raspunsuri corecte a si c
(pag. 233)

121

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

122

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 7
Etiopatogenia cariei dentare
BIBLIOGRAFIE:
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie i otodontoterapie restauratoare, Ed.medical, Bucureti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1507001. Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii
de agenti odontopatogeni:
A. Herpex simplex tipul 1
B. HIV
C. Lactobacili
D. Levuri
E. Toate de mai sus
(pag. 42)

S1507002. Aportul scazut de calciu perturba formarea matricei smaltului prin:


A. Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
B. Reducerea continutului mineral total
C. Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
D. Modificari morfologice
E. Cresterea continutului mineral
(pag. 34)

S1507003. Calciul neionizat din compozitia lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
A. Fosfati si bicarbonati
B. Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
C. Legat de proteinele bogate in prolina
D. Legat de amilaza salivara
E. Toate de mai sus
(pag. 37)

S1507004. Functiile salivei sunt urmatoarele:


A. Regleaza pH-ul bucal
B. Mentinerea echilibrului ecologic bucal
C. Digestiva
D. Excretorie
E. Toate de mai sus
(pag. 35)

S1507005. Volumul zilnic al secretiei salivare este de:


A. 1,5-2 l
B. 0,5-1,5 l
C. 0,5-1 l
D. 0,5-2 l
E. 1-2 l
(pag. 36)

S1607006. Functiile salivei

122

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

123

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

ofensiva (anihilarea florei patogene)


absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
digestiva (prin amilaza salivara)
(pag. 35)

S1607007. Perturbarea formarii matricei organice a smaltului


A. apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
B. apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce microchisturi cerebrale care la randul lor, prin
modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce tulburari pulpare
C. prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne aparitia acestor
perturbari
D. poate fi cauzata alimentaia saraca in hidroxiapatita
E. dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena, in "fagure de miere"
(pag. 33)

S1607008. Saliva
A. vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
B. contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
C. contine lipide: mucina, staterina
D. conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
E. contine sistemul tampon fosfat anorganic
(pag. 40)

S2107009. Care este concentraia fluorului salivar fa de nivelul su plasmatic :


A. 10-20 %
B. 20-30%
C. 30-50%
D. 50-60%
E. 60-70%
(pag. 38)

S2107010. Valoarea normal a sialometriei la secreia de repaos este :


A. 0,15-0,20 ml/minut
B. 0,25-0,35 ml/minut
C. 0,35-0,45 ml/minut
D. 0,45-0,55 ml/minut
E. 0,55-0,65 ml/minut
(pag. 36)

S2307011. Teoriile mecanismelor externe in geneza cariei dentare cuprind:


A. teoria chelatiunii
B. teoria chimica
C. teoria parazitara
D. teoria enzimatica
E. teoria proteolizei-chelatiunii
(pag. 71)

S2307012. Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare cuprind:


A. teoria proteolitica
B. teoria chimico-parazitara

123

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

124

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. teoria neurodistrofica
D. teoria proteolizei-chelatiunii
E. teoria enzimatic-reflexa
(pag. 73)

S2307013. Teoria biochimica considera ca elementul esential este reprezentat de deficitul de:
A. fosfor dentinar
B. fosfati de calciu
C. hidroxilapatita
D. vitamina B1
E. vitamina B6
(pag. 74)

S2307014. Teoria enzimatica considera ca anumite excitatii patologice pot produce modificari
biochimice in:
A. compozitia limfei dentinare
B. gradul de mineralizare dentinara
C. gradul de permeabilitate dentinara
D. stratul odontoblastic
E. compozitia fluidului gingival
(pag. 73)

S2507015. Perturbarea formrii matricei organice a smalului are printre cauze i carena n vitamina:
A. C
B. B1
C. E
D. D
E. PP
(pag. 33)

S2607016. Boala Tay-Sachs (gangliozidoza GM2 idioia amaurotic infantil) este determinat de
deficitul de:
A. Sfingomielinaz
B. Hexozaminidaz A
C. Galactocerebrozidaz
D. Hidrolaza lizozomal care detaeaz glucoza din glucocerebrozide
E. Sulfatidaz
(pag. 448)

S2607017. Boala Gaucher este determinat de deficitul de:


A. Sfingomielinaz
B. Hexozaminidaz A
C. Galactocerebrozidaz
D. Hidrolaza lizozomal care detaeaz glucoza din glucocerebrozide
E. Sulfatidaz
(pag. 448)

S2607018. Materia prim pentru sinteza colesterolului este:


A. Glucoza
B. Acizii grai
C. Corpii cetonici
D. Acetil-CoA

124

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

125

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. ATP-ul
(pag. 450)

S2607019. Enzima cheie n calea de biosintez a colesterolului este:


A. Hidroxi-metil-glutaril CoA (HMG-CoA) reductaza
B. Hidroxi-metil-glutaril CoA (HMG-CoA) sintetaza
C. Epoxidaza
D. Ciclaza
E. Farnezil pirofosfat sintetaza
(pag. 452)

S2607020. Principalul transportor de colesterol esterificat n plasm, este:


A. Chilomicronii
B. Lipoproteinele cu densitate sczut (LDL)
C. Lipoproteinele cu densitate foarte sczut (VLDL)
D. Lipoproteinele cu densitate intermediar (IDL)
E. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL)
(pag. 464)

S2607021. Care dintre apoproteinele de mai jos este activatorul lipoproteinlipazei (LPL):
A. Apo A I
B. Apo B100
C. Apo C III
D. Apo C II
E. Apo E
(pag. 461-462)

S2607022. Care dintre izoenzimele lipoproteinlipazei (LPL) are cea mai mare afinitate pentru substrat:
A. LPL din esutul adipos
B. LPL din muchii scheletici
C. LPL din miocard
D. LPL din glanda mamar
E. LPL plmn
(pag. 462)

S2607023. Care dintre clasele de lipoproteine realizeaz transportul invers al colesterolului, de la


esuturile extrahepatice la ficat:
A. Chilomicronii
B. Lipoproteinele cu densitate sczut (LDL)
C. Lipoproteinele cu densitate foarte sczut (VLDL)
D. Lipoproteinele cu densitate intermediar (IDL)
E. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL)
(pag. 467)

S2807024. Calciul neionizat din lichidul bucal se gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in
urmatoarele proportii:
A. 10-20%
B. 20-30%
C. 25-35%
D. 30-40%
E. peste 50%
(pag. 37)

125

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

126

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2907025. Triada incriminata in etiopatogenia cariei dentare este


A. terenul, flora microbiana, alimentatia
B. saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure dentare
C. igiena bucala, alimentatia
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns corect
(pag. 33)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1207026. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt
adevarate:
A. este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
B. este principalul sistem tampon salivar de repaus
C. este cel mai puternic sistem tampon salivar
D. are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
E. are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2
(pag. 40)

S1207027. Care dintre afirmatiile care se refera la pelicula sunt adevarate:


A. un strat organic ce contine bacterii
B. este formata din proteine si glicoproteine
C. este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare
D. este primul strat al placii
E. se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba
(pag. 53)

S1207028. Care dintre afirmatiile referitoare la Streptococul mutans sunt adevarate:


A. produce glicoziltransferaza si fructoza/transferaza, care sunt polizaharide extracelulare
B. este la fel de cariogen ca si celelalte specii de Streptococi orali
C. este cel mai cariogen streptococ oral
D. produce glicoziltransferaza si fructoziltransferaza cu rol in sinteza de polizaharizi extracelulari
E. nu sintetizeaza polizaharide extracelulare decat in cantitati reduse
(pag. 57)

S1207029. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt
adevarate:
A. calciul neionizat are rolul functional cel mai important
B. concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal
C. calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva submandibulara
D. calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati
E. calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva parotidiana
(pag. 37)

S1207030. In categoria indulcitorilor calorici fac parte:


A. aspartamul
B. xilitolul
C. zaharina
D. sorbitolul
E. palatinaza
(pag. 51)

126

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

127

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1207031. Leucotoxina salivara este:


A. o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
B. un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
C. un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat in saliva
D. un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat in placa
E. un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor
(pag. 42)

S1207032. Lichidul bucal este alcatuit din:


A. numai din saliva
B. transudat al mucoasei bucale si santului gingival
C. saliva
D. secretii gastrice si regurgitatoare
E. mucus nasofaringian
(pag. 35)

S1207033. Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora:


A. factorilor retentivi bucali
B. vascozitatea crescuta a salivei
C. consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
D. ritmului scazut al secretiei salivare
E. consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza
(pag. 46)

S1207034. Secretia salivara:


A. este constanta pe tot parcursul zilei
B. in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa saliva
decat parotida
C. in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva decat
glanda submandibulara
D. in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei parotide
E. in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei submandibulare
(pag. 36)

S1207035. Staterina este:


A. o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
B. favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor in smalt
C. inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
D. o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
E. o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol
remineralizant
(pag. 39)

S1207036. Volumul zilnic al secretiei salivare globale:


A. este de 0,3-0,5 l/zi
B. este de 0,5-1,5 l/zi
C. este de 0,5-0,8 l/zi
D. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii
E. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale
(pag. 36)

S1307037. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de

127

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

128

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

variatiile ph-ului
ritmul secretiei salivare
valoarea initiala a pH-ului bucal
consumul de alimente acide
vascozitatea salivei
(pag. 40)

S1307038. Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din


A. Streptococi
B. Lactobacili
C. Nocardia
D. Candida albicans
E. Treponema pallidum.
(pag. 57)

S1307039. Functiile salivei sunt


A. reglarea ph-ului bucal
B. clearance
C. lubrefianta
D. stimularea neodentinogenezei
E. excretorie
(pag. 36)

S1307040. Lichidul bucal contine


A. saliva
B. transudat al mucoasei bucale si gingivale
C. exudat din pungi parodontale
D. limfa dentinara
E. mucus nazofaringian
(pag. 35)

S1307041. Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de


A. carenta in vitamina A
B. carenta in vitamina C
C. prezenta oligoelementelor in dieta
D. principiile nutritive
E. dereglari hormonale
(pag. 33)

S1307042. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de urmatoarele dereglari


hormonale
A. hipofizectomia experimentala
B. nanismul hipofizar
C. insuficienta tiroidiana
D. insuficienta paratiroidiana
E. hormonii sexuali
(pag. 35)

S1307043. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de


A. carenta in calciu si fosfor
B. prezenta fluorului
C. boli infecto-contagioase

128

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

129

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. carenta in vitamina D
E. dereglari hormonale.
(pag. 34)

S1307044. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:


A. ritmul scazut al secretiei salivare
B. vascozitatea crescuta a salivei
C. factori retentivi bucali
D. concentratia mica a fluorului salivar
E. concentratia mica a Ig A salivara
(pag. 46)

S1307045. Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc


frecventa cariei dentare la sobolani
A. fluor
B. bor
C. cupru
D. seleniu
E. molibden
(pag. 33)

S1307046. Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor


A. lapte
B. branzeturi
C. grasimi
D. ceaiuri
E. cafea
(pag. 50)

S1507047. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori:


A. Ritmul secretiei salivare
B. Contraceptivele orale
C. Reologia bucala
D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
E. Valoarea initiala a pH-ului bucal
(pag. 40)

S1507048. Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici:


A. Ciclamatul
B. Sorbitolul
C. Aspartamul
D. Xilitolul
E. Lycasinul
(pag. 51)

S1507049. Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte:


A. Fosfataza acida
B. Alfa amilaza
C. Hialuronidaza
D. Proteinaze
E. Kalicreina
(pag. 39)

129

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

130

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1507050. in lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale
cavitatii bucale din care fac parte:
A. Succindehidrogenaza
B. Aldolaza
C. Fosfataza alcalina
D. Hialuronidaza
E. Fosfataza acida
(pag. 40)

S1507051. Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin:


A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
B. Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
C. Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
D. Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
E. Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
(pag. 38)

S1507052. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin:


A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
B. Inhibarea adeziunii microbiene
C. Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
D. Vascozitatea si adeziunea unor produse
E. Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante
(pag. 43)

S1507053. Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii
bucale de catre microorganisme din care fac parte:
A. Lactoferina
B. Mucinele
C. 2 - microglobulina
D. Opsoninele
E. Staterina
(pag. 41)

S1507054. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe:


A. Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
C. Ritmul scazut al secretiei salivare
D. Vascozitate crescuta a salivei
E. Periajul dentar la sfarsitul mesei
(pag. 46)

S1607055. Etiopatogenia cariei


A. este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie
B. actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv
C. alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei
microbiene
D. prin teren inelegem calitatea smalului dentar si a lichidului bucal
E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete dizgratioase in
timpul masticatie dar nu previn caria
(pag. 31)

130

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

131

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1607056. Etiopatogenia cariei: calitatea smaltului dentar


A. displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului
B. hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea cristalina
necorespunzatoare
C. distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
D. gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar mai precoce
E. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece
(pag. 32)

S1607057. Lichidul bucal


A. pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
B. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
C. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei
D. in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus
E. poate sa contina secretie gastrica regurgitata
(pag. 35)

S1607058. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului


A. incorporarea preferentiala a carbonatilor in smalt ii confera o cristalinitate deficitara
B. insuficienta parotidiana duce si la intarzieri in eruptia dintilor
C. fluorul reduce solubilitatea smaltului in solutie acida
D. aportul foarte scazut de calciu nu afecteaza coninutul mineral total
E. vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale
(pag. 34)

S1607059. Proprietati antimicrobiene ale salivei


A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor
B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
C. aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal
D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituia peretelui celular al
microorganismelor
E. staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
(pag. 41)

S1607060. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor


A. la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute creste
B. consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai putin de
tipul de preparat culinar care contine zahar
D. alimentaia naturala conine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul procesului de
rafinare
E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii consumului ridicat
de zahar
(pag. 44)

S1607061. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor


A. amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
B. amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena
C. combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din cauza
timpului de clearance prelungit
D. zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene
E. mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe suprafata
acesteia si blocheaza colonizarea ei

131

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

132

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 44)

S1607062. Rolul laptelui in etiopatogenia cariei


A. contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
B. laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala
C. contine cazeina cu efect carioprotector
D. conine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
E. contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui
(pag. 50)

S1607063. Saliva
A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei
C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
D. la gravide secreia de saliva scade, asa se explica incidena crescuta a cariilor
E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care
ajunge in acea zona
(pag. 36)

S1607064. Substituenti ai zaharului


A. siropul de porumbel
B. xilitolul
C. lactoferina
D. lycasinul
E. aspartamul
(pag. 51)

S2107065. Care oligoelemente devin cariofavorizante n condiiile unui aport exagerat :


A. Seleniu
B. Molibden
C. Fluor
D. Bor
E. Litiu
(pag. 33)

S2107066. Indulcitorii necalorici sunt:


A. Zaharina
B. Sorbitolul
C. Xilitolul
D. Ciclamatul
E. Aspartamul
(pag. 51)

S2107067. Substanele cu aciune antimicrobian din lichidul bucal sunt :


A. Aglutininele
B. Kalicreina
C. Anhidraza carbonic
D. Opsoninele
E. Peroxidaza
(pag. 41-43)

S2307068. Remineralizarea smaltului este favorizata de:

132

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

133

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

suprasaturarea salivei in fosfati de calciu


PH alcalin salivar
suprasaturarea salivei in minerale
hipersalivatie
concentratii salivare mari de fluor
(pag. 38)

S2307069. Fosfatii salivari au rol carioprotector prin:


A. participarea la sistemele tampon salivare
B. pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
C. remineralizare directa a cariilor incipiente
D. blocarea glicolizei
E. inhibarea placii bacteriene
(pag. 38)

S2307070. Sistemele tampon salivare include


A. sistemul fosfat organic
B. sistemul fosfat anorganic
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat
D. sistemul macromolecular proetinic
E. sistemul acid carbonic
(pag. 40)

S2307071. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:


A. variatiile PH-ului atins
B. ritmul secretiei salivare
C. valoarea initiala a PH-ului bucal
D. concentratia de imunoglobuline salivare
E. vascozitatea salivara
(pag. 40)

S2307072. Factorii antimicrobieni salivari include


A. lizozimul
B. lactoferina
C. peroxidazele salivare
D. IgG secretorie
E. complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine
(pag. 41)

S2307073. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de:


A. vascozitatea scazuta a salivei
B. continutul scazut de mucina al salivei
C. ritmul scazut al secretiei salivare
D. factori retentivi bucali
E. tipul de hidrocarbonate
(pag. 46)

S2307074. Alimentele cu rol cariprotector includ:


A. faina din cerealele nerafinate
B. faina din cerealele rafinate
C. grasimile
D. cacao

133

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

134

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. branzeturi
(pag. 50)

S2307075. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include


A. xilitolul
B. sorbitolul
C. siropul de porumb
D. zaharul de cuplare
E. aspartamul
(pag. 51)

S2307076. Placa este constituita din:


A. proteine
B. glicoproteine anionice
C. glicoproteine cationice
D. lipide
E. amilaza
(pag. 53)

S2307077. Constituienti ai placii sunt:


A. celule epiteliale
B. leucocite
C. eritrocite
D. particule alimentare
E. lipide
(pag. 55)

S2307078. Factorii imuni nespecifici include


A. lizozimul
B. lactoperoxidazele
C. lactoferinele
D. Ig A salivare
E. glicoproteine cu greutate moleculara mica
(pag. 61)

S2307079. Apararea specifica depinde in principal de:


A. anticorpii salivari
B. imunoglobulina A
C. imunoglobulina G
D. imunoglobulina M
E. opsonine
(pag. 62)

S2307080. Triada Keyes cuprinde urmatorii factori:


A. terenul
B. flora microbiana
C. alimentatia
D. factori locali
E. factori morfologici
(pag. 31)

S2307081. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii:

134

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

135

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

carente in vitamina A in forme usoare


carente in vitamina C la copii
carente in seleniu
carente in vitamina A in forme grave
carente in vitamina C la adulti
(pag. 33)

S2307082. Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in:


A. carente in calciu
B. carente in fosfor
C. raport calciu/fosfat 2/1
D. raport calciu/fosfat 3/1
E. insuficiente tiroidiene
(pag. 34)

S2507083. Perturbarea mineralizrii matricei smalului are drept cauze:


A. Carena n calciu i fosfor
B. Carena n fluor
C. Carena n vitamina D
D. Carena n vitamina E
E. Dereglrile hormonale
(pag. 34)

S2607084. Principalele funcii ale colesterolului n organism sunt:


A. Este element structural al membranelor celulare
B. Substrat energetic pentru celule
C. Este precursorul hormonilor steroidici: corticosuprarenali i sexuali
D. Este precursorul acizilor biliari
E. Este materia prim pentru sinteza calciferolului
(pag. 449)

S2607085. Acizii biliari primari sunt:


A. Acidul colic
B. Acidul glicocolic
C. Acidul taurocolic
D. Acidul chenodezoxicolic
E. Acidul glicochenodezoxicolic
(pag. 457)

S2607086. Principalele metode de separare/caracterizare a lipoproteinelor sunt:


A. Spectrofotometria de absorbie
B. Spectrofotometria de emisie
C. Cromatografia simpl
D. Ultracentrifugarea
E. Electroforeza
(pag. 458)

S2607087. Care dintre apoproteinele de mai jos sunt recunoscute de domeniul N-terminal al
receptorului LDL:
A. Apo A I
B. Apo B100
C. Apo C III

135

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

136

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Apo C II
E. Apo E
(pag. 465)

S2607088. Excesul de colesterol liber intrahepatocitar, exercit urmtoarele funcii:


A. Aciune represiv asupra sintezei de novo a colesterolului (inhib HMG-CoA reductaza)
B. Aciune inhibitorie asupra sintezei receptorului pentru LDL
C. Iniiaz ateroscleroza
D. Regleaz numrul de receptori LDL expui pe suprafaa membranei celulare
E. Regleaz nivelul plasmatic al LDL
(pag. 465-466)

S2607089. Care dintre celulele de mai jos sunt incapabile s foloseasc acizii grai ca i substrat
energetic:
A. Fibra muscular striat
B. Fibra miocardic
C. Hematia
D. Neuronul
E. Hepatocitul
(pag. 467)

S2607090. Care dintre tipurile de dislipidemie Fredrickson prezint risc de aterosleroz accelerat:
A. Tipul I (sindromul chilomicronilor)
B. Tipul IIa (hiperbetalipoproteinemia)
C. Tipul III (hiperlipoproteinemia cu banda beta larg)
D. Tipul IV (hipertrigliceridemia endogen)
E. Tipul V (hipertrigliceridemia endogen i exogen)
(pag. 468-470)

S2807091. Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel;


A. Atrofierea organului smaltilui
B. Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
C. Mineralizare defectuasa a dentinei
D. Microchisturi in organul smaltului
E. Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor
(pag. 33)

S2807092. Fluxul slivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:
A. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
C. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
D. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
E. Aport sporit de fosfati salivari
(pag. 36)

S2807093. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse in


cavitatea bucala, se caracterizeaza prin:
A. Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
B. Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
D. Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
E. Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor

136

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

137

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 36-37)

S2807094. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:
A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
B. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
D. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
(pag. 37)

S2807095. Concentratia calciului salivar poate fi influentatade:


A. Regimul alimentar
B. Ponderea secretiei glandelor salivare
C. Ritmul circadian
D. Antagonisti calciului
E. Fibroza chistic a glandelor salivare
(pag. 37)

S2807096. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele:


A. Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
B. Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
C. Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
D. Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
E. Administrarea sa topica scade timpul de clearence
(pag. 39)

S2807097. Zaharoza este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:
A. Este principalul polizaharid din alimente
B. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana
C. Este utilizata preferential de catre micro organisme
D. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit
E. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare
(pag. 47)

S2807098. Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe


A. Timpul de clearence prelungit
B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalt
C. Impiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor
D. Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor
E. Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene
(pag. 50)

S2807099. Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe:


A. Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5,
B. Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
C. Stimularea secretiei salivare
D. Reducerea acumulari de placa
E. Este un substituent al zaharului din unele produse
(pag. 51)

S2907100. Caria dentara reprezinta


A. un proces distructiv cu evolutie ireversibila

137

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

138

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia
acestora
C. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea
microorganismelor
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 33)

S2907101. Functiile salivei sunt


A. functie digestiva
B. reglarea PH-ului bucal
C. mentinerea echilibrului ecologic bucal
D. functie lubrifianta
E. rapunsuri corecte a si c
(pag. 35)

S2907102. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaza prin


A. exacerbarea adeziunii microbiene
B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
C. efect bactericid
D. remineralizarea cariilor incipiente
E. demineralizarea cariilor necavitare
(pag. 43)

S2907103. Placa bacteriana reprezinta


A. un sistem ecologic microbian viguros
B. agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
C. conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
D. este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice
E. nu este obligatoriu sa aiba aderenta
(pag. 52)

138

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

139

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 8
Inflamaia pulpei dentare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1208001. Inflamatia pulpara apare cel mai frecvent sub actiunea;
A. agentilor chimici
B. agentilor fizici
C. agentilor microbieni
D. agentilor traumatici
E. agentilor interni
(pag. 64)

S1208002. Prima reactie care apare la nivelul pulpei dentare dupa contactul cu un agent agresor este:
A. vasodilatatie pasiva
B. staza
C. spasm vascular
D. vasodilatatie activa
E. necroza
(pag. 64)

S1308003. "Timpul mut"al lui Dupuytren:


A. este evidentiabil clinic
B. este o perioada activa in plan biochimic intracelular
C. este o perioada in care au loc modificari vasculare reversibile
D. este caracterizat de procese de plasmexodie
E. este insotit de o crestere a presiunii intrapulpare
(pag. 64)

S1308004. Cresterea presiunii intrapulpare peste valoarea sa normala nu poate fi compensata prin
cresterea volumului pulpei datorita
A. foramenului apical
B. inextensibilitatii peretilor camerei pulpare
C. structurii conjunctive a tesutului pulpar
D. lipsei fibrelor elastice din parenchimul pulpar
E. lipsei de fibre nervoase motorii din tunica vaselor de sange
(pag. 52)

S1308005. De la stabilirea contactului intre agentul microbian agresor si tesutul pulpar si pana la
aparitia primelor semne clinice, in functie de virulenta microbiana si reactivitatea locala pulpara trece o
perioada de timp de:
A. 1 ora
B. 3-4 ore
C. 12-14 ore
D. 20-24 ore
E. 2-3 zile
(pag. 64)

139

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

140

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1308006. Dentina de iritatie se mai numeste:


A. dentina secundara
B. dentina tertiara
C. dentina sclerotica
D. dentina de remineralizare
E. nu mai are alta denumire
(pag. 54)

S1308007. Secventele inflamatiei pulpare cuprind, in ordine:


A. reactia metabolica locala, reactia biochimica, reactia vasculara locala, formarea infiltratului seros,
formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare
a pulpei
B. reactia vasculara locala, reactia biochimica,, reactia metabolica locala, formarea infiltratului seros,
formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare
a pulpei
C. reactia biochimica, reactia vasculara locala, reactia metabolica locala, formarea infiltratului seros,
formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare
a pulpei
D. reacia biochimica, reacia metabolica locala, reacia vasculara locala, formarea infiltratului seros,
formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare
a pulpei
E. reactia metabolica, reactia vasculara locala, reactia biochimica locala, formarea infiltratului seros,
formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare
a pulpei
(pag. 58)

S1408008. Cum sunt peretii, duri integrii care acopera pulpa, fata de agentii patogeni:
A. permeabili
B. penetrabili
C. lacunari
D. disociati
E. impermeabili
(pag. 51)

S1408009. Dentina scleroasa rezulta din:


A. dentina secundara
B. dentina tertiara
C. depunere calcica
D. dentina cuaternara
E. dentina primara
(pag. 55)

S1408010. Functia regresiva a pulpei este un proces de:


A. regenerare
B. iritatie
C. imbatranire
D. restructurare
E. patogen
(pag. 55)

S1408011. Valoarea normala a presiunii intrapulpare este de:


A. 5 mm Hg
B. 10 mm Hg
C. 8 mm Hg

140

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

141

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. 15 mm Hg
E. 20 mm Hg
(pag. 52)

S1508012. Agentii agresori termici care actioneaza cu brutalitate in producerea inflamatiei pulpare sunt:
A. Slefuirile de bonturi cu masuri de protejare a pulpei
B. Prepararile de cavitati cu protejarea pulpei
C. Diatermia
D. Obturatii metalice realizate fara mijloace de protejare a pulpei dentare
E. Trecerea, in cursul aceleiasi mese, de la alimentatia cu temperaturi ridicate, la alta cu temperaturi coborate
(pag. 59)

S1508013. Agentii patogeni interni ce pot determina inflamatii ale pulpei dentare sunt:
A. Agenti termici
B. Bacteriile
C. Avitaminozele
D. Virusii
E. Agenti traumatici
(pag. 54)

S1508014. Dentina secundara prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Se formeaza inainte de eruptia dintelui
B. Se formeaza dupa eruptia dintelui
C. Prezinta mai multe canalicule cu traiect sinuos
D. Este o reactie pulpara cosecutiva unor stimuli patogeni
E. Prezinta un numar mare de odontoblaste
(pag. 54)

S1508015. Dentina tertiara prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Este o reactie pulpara consecutiva eroziunilor
B. Canaliculele dentinare au un traiect regulat
C. Numarul crescut al canaliculelor dentinare
D. Este o adaptare a pulpei al stimulii fiziologici
E. Se formeaza inainte de eruptia dintelui
(pag. 54)

S1508016. pH-ul alcalin al pulpei dentare:


A. Se datoreaza prezentei bogate a sarurilor minerale din zona predentinara
B. Se datoreaza prezentei ionilor de sodiu celulari
C. Nu are rol in tamponarea aciditatii din inflamatie
D. Creste in fazele avansate ale inflamatiei
E. impiedica activitatile metabolice normale ale celulelor pulpare
(pag. 57)

S1508017. Turatiile inalte incriminate in producerea inflamatiei pulpare:


A. Reprezinta o agresiune chimica a pulpei
B. Reprezinta o agresiune traumatica a pulpei
C. Nu modifica echilibrul osmotic de la nivelul dentinei
D. Nu produce evaporarea lichidului tisular din canaliculele dentinare
E. Nu pot produce absorbtia nucleilor si a plasmei odontoblastilor in canaliculele dentinare
(pag. 61)

141

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

142

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1608018. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta urmatoarele avantaje:
A. stimulii receptati de receptorii intradentinari la limita smalt-dentina se transmit la nivelul pulpei ca stimuli
functionali
B. peretii duri care acopera pulpa nu sunt impermeabili la agenti patogeni cand sunt integri
C. peretii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin slefuire in oricare conditii fara ca pulpa sa sufere
D. inextensibilitatea peretilor face ca presiunea intratisulara pulpara crescuta sa se exercite pe toate structurile
E. peretii duri impiedica verificarea starii pulpare prin mijloace directe de investigatie
(pag. 51-52)

S2108019. In pulpitele acute purulente pH-ul pulpar are valoarea de:


A. 4
B. 5
C. 6
D. 7
E. 8
(pag. 67)

S2108020. In pulpitele acute seroase presiunea intratisular a pulpei crete de:


A. 1-2 ori
B. 2-3 ori
C. 3-4 ori
D. 4-5 ori
E. 5-6 ori
(pag. 67)

S2308021. Presiunea intrapulpar are o valoare de:


A. 2 mm Hg
B. 4 mm Hg
C. 6 mm Hg
D. 9mm Hg
E. 10 mm Hg
(pag. 52)

S2308022. Secvenele inflamaiei pulpare cuprind, n ordine:


A. reacia metabolic local, reacia biochimic, reacia vascular local,, formarea infiltratului seros,
formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioz i mortificare
a pulpei
B. reacia vascular local, reacia biochimic,, reacia metabolic local, formarea infiltratului seros,
formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioz i mortificare
a pulpei
C. reacia biochimic, reacia vascular local, reacia metabolic local, formarea infiltratului seros,
formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioz i mortificare
a pulpei
D. reacia biochimic, reacia metabolic local, reacia vascular local, formarea infiltratului seros,
formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioz i mortificare
a pulpei
E. reacia metabolic, reacia vascular local, reacia biochimic local, formarea infiltratului seros,
formarea infiltratului supurat, apariia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioz i mortificare
a pulpei
(pag. 58)

S2308023. "Timpul mut al lui Dupuytren:


A. este evideniabil clinic
B. este o perioad activ n plan biochimic intracelular

142

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

143

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. este o perioad n care au loc modificri vasculare reversibile


D. este caracterizat de procese de plasmexodie
E. este nsoit de o cretere a presiunii intrapulpare
(pag. 64)

S2308024. In pulpitele purulente acute Ph este de:


A. 3
B. 7
C. 5
D. 9
E. 6
(pag. 67)

S2308025. In pulpitelre seroase acute presiunea intrapulpara creste fata de normal de:
A. 2 3 ori
B. 5 6 ori
C. 3- 4 ori
D. 6 7 ori
E. 4 5 ori
(pag. 67)

S2508026. Una din funciile de mai jos nu este caracteristic organului pulpar:
A. Funcia senzitiv
B. Funcia formativ
C. Funcia nutritiv
D. Funcia bactericid
E. Funcia regresiv
(pag. 55)

S2608027. Izoenzimele sunt:


A. Proteine cu aceeai vitez de migrare electroforetic
B. Forme moleculare sub care se gsesc enzimele n esuturi i organe diferite
C. Tetrameri rezultai prin asocierea n moduri diferite a dou lanuri polipeptidice
D. Enzime care catalizeaz reacii de izomerizare
E. Diferite enzime care se gsesc n anumite raporturi n ser
(pag. 77)

S2608028. Curba de oxigenare a hemoglobinei are aspect:


A. Hiperbolic
B. Linear
C. Sigmoidal
D. Parabolic
E. Homotrop
(pag. 102)

S2608029. Curba de oxigenare a mioglobinei are aspect:


A. Hiperbolic
B. Linear
C. Sigmoidal
D. Parabolic
E. Homotrop
(pag. 102)

143

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

144

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2608030. Dup infarctul miocardic acut cel mai rapid crete activitatea seric a:
A. LDH
B. GOT
C. CPK
D. GPT
E. LCAT
(pag. 111)

S2608031. Creterea ctivitii serice a creia dintre enzimele de mai jos, este specific pentru
carcinomul de prostat:
A. LDH
B. Fosfataza acid
C. CPK
D. Transaminazele
E. Fosfataza alcalin
(pag. 111)

S2608032. La nivelul mitocondriilor, citocromii (b, c1, c i aa3) sunt localizai:


A. n membrana extern
B. n spaiul intermembranar
C. n membrana intern
D. n matrix
E. n nici una dintre poziiile de mai sus
(pag. 110)

S2608033. Care dintre cile metabolice de mai jos au sistemul enzimatic localizat strict
intracitoplasmatic:
A. Ciclul ureei
B. Biosinteza hemului
C. Degradarea acizilor grai (beta-oxidarea)
D. Ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs)
E. Glicoliza (anaerob)
(pag. 109)

S2808034. Durerea pulpara de tip vegetativ are un caracter:


A. Surd, continuu
B. Paroxistic
C. Intermitent
D. Bine localizat
E. Insuportabil
(pag. 54)

S2808035. Dentina secundara se formeaza dupa eruptia dintelui fiind:


A. Dentina de iritatie
B. Dentina ce se depune peste dentina primara
C. Dentina neregulata
D. Consecutiva unor stimuli patogeni
E. Cu diminuarea numerica a canaliculelor dentinare
(pag. 54-55)

S2908036. Inflamatia pulpar apare cel mai frecvent sub aciunea:


A. Agentilor chimici

144

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

145

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Agentilor fizici
Agentilor microbieni
Agentilor traumatici
Agentilor interni
(pag. 64)

S2908037. De la stabilirea contactului intre agentul microbian agresor i tesutul pulpar la apariia
primelor daune chimice in funie de virulena i reactivitatea local trece o perioad de timp de:
A. O or
B. 3-4 ore
C. 20-24 ore
D. 12-14 ore
E. 2-3 zile
(pag. 64)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1208038. Agentii chimici care prezinta concentratie sau toxicitate crescuta determina la nivelul pulpei
dentare:
A. spolierea pulpei de ionii minerali necesari
B. tulburari de termodinamica vasculara
C. depolimerizarea fibrelor de colagen
D. liza chimica a fibrelor nervoase
E. depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 63)

S1208039. Agentii traumatici brutali care provoaca inflamatie pulpara sunt:


A. lucrari protetice in supraocluzie
B. luxatia dintilor
C. manevre ortodontice necontrolate
D. fractura dintilor
E. turatii inalte
(pag. 60)

S1208040. Fenomenele care determina inflamatia pulpara in cazul traumatismelor de intensitate mica
dar repetata sunt:
A. compresiunea vaselor sanguine de la nivelul foramenului apical
B. ruperea vaselor si eliberarea unor substante chimice plasmatice
C. strangularea vaselor sanguine la nivelul foramenului apical
D. accelerarea metabolismului prin hiperemie
E. lezarea fibrelor si receptorilor nervosi
(pag. 61-62)

S1208041. Pulpita seroasa se caracterizeaza prin urmatoarele modificari ale excitabilitatii pulpare:
A. cresterea excitabilitatii
B. scaderea excitabilitatii
C. excitabilitatea mai evidenta pentru presiune
D. excitabilitate mai evidenta pentru tractiune
E. excitabilitate mai evidenta pentru rece
(pag. 67)

145

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

146

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1208042. Agentii agresivi termici care actioneaza cu brutalitate putand determina inflamatii pulare
sunt:
A. testari de vitalitate cu freon
B. diatermia
C. obturatiile metalice fara mijloace de protejare a pulpei dentare
D. slefuiri ale dintilor fara protectie pulpara
E. testari de vitalitate cu pulpotestul
(pag. 59)

S1208043. Inflamatia cronica per primam de origine traumatica poate fi gasita in:
A. pulpa dintilor cu grad mare de abrazie
B. pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a camerei pulpare
C. dinti care prezinta o carie cu evolutie lenta
D. dinti care prezinta o carie cu evolutie rapida
E. dinti integri
(pag. 62)

S1208044. Printre agentii cauzatori ai inflamatilor pulpare se numara:


A. slefuirea dintilor fara protectie pulpara
B. pansamentul arsenical
C. lucrari protetice in supraocluzie
D. substante medicamentoase pe baza de fenol
E. exotoxinele eliberate de flora microbiana
(pag. 60-64)

S1208045. Pulpita purulenta se caracterizeaza prin urmatoarele modificari inflamatorii


A. scaderea pH sub 5
B. cresterea pH peste 5
C. degradari ale tecii de mielina a fibrelor nervoase
D. liza infiltratilor celulari si a substantei proteice
E. hiperexcitabilitate mai crescuta la rece
(pag. 67)

S1308046. Agentii termici cu actiune brutala produc in tesutul pulpar:


A. vasodilatatie rapida cu exsudat
B. accelerarea ritmului metabolic cu epuizarea rapiada a potentialului celular si alterarea ulterioara a functiilor
celulei
C. precipitarea proteinelor din substanta fundamentala si din corpul celular
D. absorbia nucleilor si a plasmei odontoblastilor in canaliculele dentinare
E. sustragerea unor elemente minerale din legaturile lor organice tisulare, dand nastere unor saruri instabile
si spoliind pulpa de ionii minerali necesari functiei sale
(pag. 59)

S1308047. Comunicarea intre pulpa dentara cu exteriorul se poate face prin intermediul:
A. smaltului
B. cementului
C. substantei interprismatica
D. foramenului apical
E. canaliculelor dentinare
(pag. 52)

S1308048. Functia formativa consta in capacitatea pulpei de a produce


A. dentina primara

146

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

147

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

dentina secundara
dentina tertiara
dentina remineralizata
dentina sclerotica
(pag. 54)

S1308049. Functiile vitale ale organului pulpar sunt:


A. formativa
B. nutritiva
C. senzitiva
D. regresiva
E. reactiva
(pag. 54)

S1308050. ingustarea foamenului apical ca urmare a depunerii dentinei secundare si cementului


rdaicular are drept consecinta
A. modificari vasculare functionale la acest nivel
B. strangulare partiala a vaselor sangvine
C. modificare treptata a structurilor pulpare, prin atrofie si degenerescenta
D. modificare a structurilor pulpare cu apariia hiperemiei preinflamatorii
E. aceste modificari sunt caracteristice la copii, cand depunerea de dentina secundara este accelerata printun coafaj indirect sau direct
(pag. 52)

S1308051. Interferarea ARN-ului mesager si modificarea schemei de sinteza proteica transmisa de


acesta caracterizeaza mecanismul patogen al agentilor:
A. termici, cu actiune brutala
B. termici, de intensitati mici si repetate
C. traumatici, cu actiune brutala
D. chimici
E. microbieni
(pag. 59)

S1308052. Vascularizatia pulpara:


A. Este reglata pasiv la nivelul arterelor
B. Prezinta un sistem de circulatie colateral
C. Este reprezentat de un sistem arterial de tip terminal
D. Nu comunica cu sistemul arterial parodontal
E. Lipsesc comunicarile directe arterio-venoase
(pag. 52)

S1408053. Functia formativa sau dentinogenetica consta in a capacitatea pulpei de a produce:


A. dentina cuaternara
B. dentina primara
C. dentina binara
D. dentina secundara
E. dentina tertiara,de iritatie
(pag. 54)

S1408054. In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare se produc


reactii inflamatorii datorita:
A. fracturii dintilor
B. luxatiei dintilor

147

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

148

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. suprainfectarii cu germeni microbieni


D. activarii unor substante cu actiune litica
E. lezarii fibrelor si receptorilor nervosi
(pag. 61)

S1408055. Inflamatia cronica per primam este conditionata de:


A. adaptarea pulpei la excitantii de mica intensitate cu actiune indelungata
B. calitatea mediocra a tesutului pulpar
C. timpul indelungat in care se realizeaza deschiderea camerei pulpare
D. activarea unor substante cu actiune litica
E. suprainfectarea cu germeni patogeni
(pag. 62)

S1408056. Inflamatia pulpara apare sub actiunea agentilor microbieni.Modul de actiune al agentilor
microbieni poate fi:
A. indirect prin exotoxinele microbiene
B. direct prin patrunderea agentului microbian in pulpa dentara
C. reducerea functiilor celulare
D. distrofii neregulate
E. distributie de tip reticular
(pag. 64)

S1408057. Inflamatia pulpara cuprinde urmatoarele secvente:


A. reactia biochimica
B. reactia vasculara locala
C. formarea infiltratului seros
D. formarea infiltratului supurat
E. aparitia fenomenelor dismetabolice
(pag. 58)

S1408058. Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare
favorizand:
A. procesele de liza celulara
B. franarea proceselor formatoare de dentina de reactie
C. creste permeabilitatea peretilor vasculari
D. creste diapedeza leucocitara
E. cresc procesele formatoare de dentina
(pag. 57)

S1508059. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje:
A. Peretii duri sunt impermeabili la agentii patogeni, atunci cand sunt integri
B. in anumite conditii, peretii devin penetrabili favorizand actiunea unor noxe externe
C. Peretii duri permit slefuirea in vederea aplicarii unor lucrari protetice
D. Peretii rigizi fac ca orice crestere a presiunii intrapulpare sa nu poata fi compensata printr-o crestere a
volumului pulpei
E. Peretii duri permit investigarea prin mijloace directe a starii pulpare
(pag. 51)

S1508060. Agentii traumatici brutali ce duc la inflamatia pulpara sunt:


A. Turatii inalte
B. Luxatia dintilor
C. Fractura dintilor
D. Lucrari protetice incorect adaptate

148

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

149

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Manevre ortodontice necontrolate


(pag. 60)

S1508061. Functia regresiva a pulpei este un proces de imbatranire:


A. Ce se instaleaza cu varsta
B. Precoce datorita unei abraziuni pronuntate
C. Datorita unor iritatii post terapeutice
D. Consecutiva cariilor
E. Dependent de inervatia complexa a pulpei
(pag. 55)

S1508062. in traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc


reactii inflamatorii intense si immediate datorita:
A. Lezarii fibrelor si receptorilor nervosi
B. Ruperii vaselor si eliberarii celulelor sanguine
C. Distrugerii unor zone de odontoblasti
D. Activarii unor substante cu actiune oxidanta
E. Suprainfectarii cu germeni microbieni
(pag. 61)

S1508063. in urma actiunii unui factor bacterian, in pulpa dentara apar o serie de substante cu rol de
mediatori chimici:
A. Kinaze
B. Exudina
C. Leucotaxina
D. Histamina
E. Mucopolizaharide
(pag. 64)

S1508064. Inflamatia cronica per primam, de origine traumatica, poate fi gasita in:
A. Pulpa dintilor cu un grad mare de abraziune
B. Pulpa dintilor cu obturatiii mari de amalgam cu o buna izolare a pulpei dentare
C. Pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a pulpei dentare
D. Dintii care prezinta o carie cu evolutie foarte lenta
E. Dinti care prezinta o acrie cu o evolutie foarte rapida
(pag. 62)

S1508065. Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare
favorizand:
A. Scaderea permeabilitatii peretilor vasculari si diapedeza leucocitara
B. impiedicarea activitatilor metabolice normale ale celulelor pulpare
C. Franarea proceselor formatoare de dentina de reactie
D. Procesele de liza celulara si formare a puroiului
E. Actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala si
asupra fibrelor de colagen
(pag. 57)

S1508066. Organul pulpar are urmatoarele functii:


A. Dentinogenetica
B. Nutritiva
C. Senzitiva
D. Regresiva
E. pH acid

149

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

150

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 56)

S1508067. Secventele inflamatiei pulpare cuprind:


A. Reactia biochimica
B. Reactia vasculara locala
C. Reactia vasculara generala
D. Reactia metabolica celulara
E. Formarea infiltratului seros
(pag. 58)

S1608068. Dentina secundara se caracterizeaza prin:


A. se formeaza numai ca reactie a pulpei la stimuli patogeni
B. se depune peste dentina primara
C. se depune cu predilectie pe podeaua camerei pulpare si de-a lungul peretilor
D. se deosebeste adesea de cea primara printr-o linie de demarcatie
E. poseda mai multe canalicule si traect regulat fata de dentina primara.
(pag. 54)

S1608069. in cazul in care agenti agresori chimici foarte toxici actioneaza asupra dintelui, la nivelul
pulpei au loc urmatoarele modificari:
A. substanta fundamentala se depolimerizeaza
B. protoplasma celulara se precipita
C. fibrele de colagen raman intacte
D. tulburari ale hemodinamicii vasculare
E. nu apar modificari la nivelul fibrelor nervoase.
(pag. 62-63)

S1608070. in pulpita seroasa provocata de factori bacterieni se produc urmatoarele modificari pulpare:
A. degenerarea elementelor morfologice pulpare
B. se percepe mai utor alcalinitatea decat aciditatea
C. acumularea de apa in pulpa duce la cresterea presiunii intratisulare
D. apare hipersensibilitate mai evidenta la cald decat la rece
E. are loc depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 67)

S1608071. in traumatisme repetate si de mica intensitate se poate instala direct inflamatia cronica ce
se caracterizeaza prin:
A. reducerea partiala a fluxului sangvin
B. scaderea proceselor metabolice
C. lipsa multiplicarii celulelor mezenchimale
D. aparitia unor muguri vasculari proveniti din burjonarea capilarelor
E. lipsa infiltratului plasmocitar.
(pag. 62)

S1608072. in traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc


reactii inflamatorii datorita:
A. activarea unor substante cu actiune litica
B. distrugerea unor zone celulare fara a leza odontoblastii
C. ruperea vaselor si eliberarea unor celule sangvine
D. suprainfectarea cu germeni bacterieni
E. lezarea fibrelor si receptorilor nervosi.
(pag. 61)

150

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

151

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1608073. Labilitatea structurala a pulpei permite in anumite conditii urmatoarele schimbari


A. transformarea fibroblastului in histiocit
B. transformarea celulelor mezenchimale primitive in fibroblasti
C. substanta fundamentala trece dintr-o stare mai putin densa (solutie) in stare cu vascozitate mare (gel)
D. celule mezenchimale primitive indeplinesc functia neodentinogenetica
E. transformarea fibrocitilor in odontoblasti
(pag. 56)

S1608074. Mentinerea aciditatii pulpare in fazele mai avansate ale inflamatiei favorizeaza
A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reactie
B. procesele de liza celulara si formarea puroiului
C. actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala
D. cresterea permeabilitatii peretilor vasculari
E. activitatea normala metabolica a celulelor pulpare.
(pag. 57)

S1608075. Secventele inflamatiei pulpare cuprind:


A. reactia biochimica cu formarea metabolitilor chimci
B. reactia vasculara locala hiperemie, staza
C. formarea infiltratului seros
D. lipsa unor reactii metabolice celulare la inceputul inflamatiei, ca ulterior sa se intensifice
E. aparitia fenomenelor degenerative.
(pag. 58)

S1608076. Sistemul nervos bine reprezentat la nivelul pulpei se caracterizeaza prin:


A. prezenta de fibre mielinice senzitive
B. prezenta de fibre amielinice vegetative
C. fibrele amielinice se termina in peretele arteriolelor si regleaza fluxul sangvin
D. fibrele mielinice se ramifica si se termina in plexul Raschov situat in centrul pulpei
E. bogata inervatie a pulpei face ca timpul ce trece de la impactul agentului cu pulpa pana la aparitia durerii
sa fie lung.
(pag. 53)

S2108077. Agentii chimici in concentratie mare provoaca inflamatia pulpara prin:


A. Precipitarea protoplasmei celulare
B. Liza chimica a fibrelor nervoase
C. Spolierea pulpei de ioni minerali
D. Depolimerizarea fibrelor de colagen
E. Depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 63)

S2108078. Ce tip de leziuni pulpare pot apare in fractura coronara inchisa:


A. Depolimerizarea mansoanelor perivasculare de proteoglicani
B. Vasodilatatie
C. Hiperfunctie neodentinogenetica
D. Atrofie izolata a odontoblastilor
E. Depolimerizarea fibrelor periferice de colagen
(pag. 60-61)

S2108079. Cum se explica alcalinitatea pulpei dentare:


A. Sistemele tampon glicoproteice
B. Fosfatii predentinari

151

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

152

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Proteoglicanii substantei fundamentale


D. Ionii de potasiu celulari
E. Carbonatii predentinari
(pag. 57)

S2308080. Dentina secundar:


A. apare dup erupia dinilor
B. se formeaz fr o cauz aparent
C. se depune pe podeaua camerei pulpare
D. se depune n special n apropierea foramenului apical
E. este o modalitate adaptativ la stimuli patologici
(pag. 54)

S2308081. Dentina primar:


A. se mai numete iniial
B. apare dup erupia dinilor
C. nu are aspect tubular
D. apare nainte de erupia dinilor
E. are aspect regulat
(pag. 54)

S2308082. Dentina secundar, fa de cea primar:


A. nu se deosebete de aceasta
B. se deosebete printr-o linie de demarcaie
C. posed mai multe canalicule
D. posed mai puine canalicule
E. are canalicule mai drepte
(pag. 54)

S2308083. Funcia formativ nu genereaz:


A. dentina primar
B. dentina secundar
C. dentina teriar
D. dentina remineralizat
E. dentina sclerotic
(pag. 54)

S2308084. Dentina teriar:


A. apare n condiii fiziologice
B. apare n caz de abraziune sever
C. apare n prezena cariilor
D. se mai numete dentin de iritaie
E. are canalicule cu traiect regulat
(pag. 54)

S2308085. Comunicarea ntre pulpa dentar i exterior nu se poate face, in mod obinuit, prin:
A. smal
B. cement
C. substana interprismatic
D. foramen apical
E. canalicule dentinare
(pag. 52)

152

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

153

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2308086. Meninerea aciditii pulpare favorizeaz:


A. depolimerizarea mucopolizaharidelor i colagenului
B. scderea permeabilitii vasculare
C. creterea formrii de dentin de reacie
D. procesele de liz celular
E. formarea puroiului
(pag. 57)

S2308087. n inflamaia pulpar apare:


A. vasodilataie arterial
B. compresiune arterial datorat stazei venoase
C. staz venoas
D. creterea eliminrii produselor toxice
E. compresiune venoas datorat vasodilataiei arteriale
(pag. 52)

S2308088. Prin foramenul apical ptrund n pulp:


A. fibre amielinice senzitive
B. fibre amielinice vegetative
C. fibre mielinice senzitive
D. fibre mielinice vegetative
E. fibre motorii
(pag. 53)

S2308089. Funcia formativ const n capacitatea pulpei de a produce


A. dentin primar
B. dentin secundar
C. dentin teriar
D. dentin remineralizat
E. dentin sclerotic
(pag. 54)

S2308090. ngustarea foamenului apical ca urmare a depunerii dentinei secundare i cementului


radicular are drept consecin:
A. modificri vasculare funcionale la acest nivel
B. strangulare parial a vaselor sangvine
C. modificare treptat a structurilor pulpare, prin atrofie i degenerescen
D. modificare a structurilor pulpare cu apariia hiperemiei preinflamatorii
E. aceste modificri sunt caracteristice la copii, cnd depunerea de dentin secundar este accelerat printun coafaj indirect sau direct
(pag. 52)

S2308091. Plexul nervos Raschov:


A. este format din fibre senzitive
B. este format din fibre motorii
C. este situat n zona apical, n zona pulpei radiculare
D. este situat n zona pulpei coronare, subodontoblastic
E. trimite fibre amielinice n canaliculele dentinare, fibrele Tomes
(pag. 53)

S2308092. Agenii termici cu aciune brutal produc n esutul pulpar:


A. vasodilataie rapid cu exsudat

153

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

154

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. accelerarea ritmului metabolic cu epuizarea rapid a potenialului celular i alterarea ulterioar a funciilor
celulei
C. precipitarea proteinelor din substana fundamental i din corpul celular
D. absorbia nucleilor i a plasmei odontoblatilor n canaliculele dentinare
E. sustragerea unor elemente minerale din legturile lor organice tisulare, dnd natere unor sruri instabile
i spoliind pulpa de ionii minerali necesari funciei sale
(pag. 59)

S2308093. Vascularizaia pulpar:


A. Este reglat pasiv la nivelul arterelor
B. Prezint un sistem de circulaie colateral
C. Este reprezentat de un sistem arterial de tip terminal
D. Nu comunic cu sistemul arterial parodontal
E. Lipsesc comunicrile directe arterio-venoase
(pag. 52)

S2308094. In traumatismele brutale cu fracturi coronare dar fara deschiderea camerei pulpare
declaseaza in pulpa:
A. Hiperemie
B. Vasodilatatie
C. Ischemie
D. staza
E. Stimularea dentinogenezei
(pag. 60)

S2308095. Din categoria agentilor tramatici de mixta intensitate si repetate fac parte
A. Obiceiuri profesionale
B. Lucrari protetice in supraocluzie
C. Manevre ortodontice necontrolate
D. Luxatia dintilor
E. Lucrari protetice in subocluzie
(pag. 60)

S2508096. Fenomenele vasculare pulpare cauzate de un agent de intensitate mare sau care acioneaz
direct apar:
A. n 2 minute
B. n 3 minute
C. n 10 minute
D. ntr-o or
E. n 2 ore
(pag. 64)

S2608097. Creatinfosfokinaza (CPK) are urmtoarele izoenzime:


A. H4 i H3M
B. MM
C. MB
D. M3H
E. BB
(pag. 78)

S2608098. Izoenzimele LDH cu mare capacitate de transformare a piruvatului n lactat sunt:


A. M4
B. M3H

154

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

155

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. M2H2
D. H3M
E. H4
(pag. 78)

S2608099. Care din izoenzimele LDH sunt caracteristice muchiului cardiac:


A. H4 i H3M
B. MM i MB
C. LDH1 i LDH2
D. LDH3
E. LDH5
(pag. 111)

S2608100. Elementele comune modelelor concertat (simetric) i secvenial de aciune ale enzimelor
alosterice, sunt:
A. Fiecare monomer al oligomerului are centrul su activ
B. Monomerii coopereaz n fixarea substratului i desfurarea procesului catalitic
C. Oligomerii trebuie s ndeplineasc permanent condiia de simetrie
D. Interaciunile ntre monomeri nu implic modificri profunde (formare sau rupere de legturi covalente), ci
doar modificri conformaionale
E. Efectul modulatorilor se suprapune peste acela al substratului
(pag. 99)

S2608101. Care din urmtoarele enzime face parte din categoria enzimelor plasmatice funcionale:
A. Lactatdehidrogenaza
B. LCAT
C. Aspartat aminotransferaza
D. Lipoproteinlipaza
E. Trombina
(pag. 110)

S2608102. Prezena n plasm a enzimelor numite nefuncionale, se explic prin:


A. destrucia celular normal
B. destrucia celular patologic (leziuni de organ)
C. permeabilizarea membranelor n cursul eforturilor fizice
D. scderea resurselor pentru producerea de energie
E. starea staionar ntre rata eliberrii din celule i inactivare
(pag. 110)

S2608103. Care dintre enzimele de mai jos au localizare celular dubl (citoplasmatic i
mitocondrial):
A. Aspartat aminotransferaza (ASAT=GOT)
B. Alanin aminotransferaza (ALAT=GPT)
C. Creatinkinaza (CK)
D. Lactat dehidrogenaza (LDH)
E. Izocitratdehidrogenaza (ICDH)
(pag. 110)

S2608104. Care dintre enzimele de mai jos au provenien de organ multipl


A. Aspartat aminotransferaza (ASAT=GOT)
B. Creatinkinaza (CK)
C. Lactat dehidrogenaza (LDH)
D. Fosfataza acid

155

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

156

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Amilaza
(pag. 111)

S2808105. Adapostirea pulpei dentare intr-un spatiu cu pereti rigizi are ca avantaje:
A. Presiunile masticatorii nu ajung la pulpa dentara
B. Peretii duri sunt impermeabili cand sunt integri
C. Slefuirea corecta a bonturilor dentare nu afecteaza pulpa
D. In inflamatie cresterea volumului pulpei nu poate fi compensata de inextensibilitatea peretilor
E. Peretii duri impiedica verificarea starii pulpei prin mijloace directe de investigare
(pag. 51-52)

S2808106. Dezavantaje ale sistemului circulator pulpar fac referire la:


A. Este de tip terminal fara un sistem de circulatie sanguina secundara in cazul obliterarii arteriale
B. Circulatia de tip colateral din regiunea apicala si a furcatiei radiculare participa la vindecarea leziunilor
apicale dupa extirparea terapeutica a pulpei
C. Comunicarea directa pe alocuri intre arteriola si venula care ocoleste patul capilar face ca schimburile
dintre tesut si vas in zona respectiva sa fie sarace
D. Ramurile arciforme din arteriola principala reintorcandu-se spre zona centrala a pulpei realizeaza in
inflamatie o descongestionare a teritoriului afectat
E. Schimburile de volum din capilare atrag dupa sine si schimbari ale volumului arteriolei precapilare, urmata
de staza
(pag. 52-53)

S2808107. Dentina tertiara sau dentina de iritatie este:


A. O modalitate adaptativa la stimuli fiziologici
B. Cea care se depune cu predilectie pe podeaua camerei pulpare
C. Cea care are traiectul canaliculelor dentinare neregulat
D. Produsa in caz de: abraziune patologica, eroziuni, procese carioase
E. Depusa in zone mai supuse unor linii de forta
(pag. 54-55)

S2808108. Functia regresiva a pulpei dentare este un proces de imbatranire care:


A. Se instaleaza cu varsta lent
B. Poate fi insa si precoce in abrazii patologice, carii, iritatii post-terapeutice
C. Evolueaza progresiv
D. Evidentiaza procese de atrofie, scleroza, distrofie calcica
E. Releva formatiuni hiperplazice si tesut de granulatie
(pag. 55)

S2808109. In fazele avansate ale inflamatiei pulpare scaderea ph-ului sub 6 favorizeaza
A. Depolimerizarea mucopolizaharidelor din substanta fundamentala
B. Scaderea permeabilitatii vasculare si a diapedezei leucocitare
C. Franarea activitatilor metabolice normale
D. Stimularea proceselor de neodentinogeneza
E. Procesele de liza celulara si formare a puroiului
(pag. 57)

S2808110. Traumatismele brutale cu fracturi coronare si deschiderea camerei pulpare produc


A. Reactii inflamatorii moderate si tardive
B. Distrugerea odontoblastilor
C. Ruperea vaselor, fibrelor si receptorilor nervosi
D. Dezactivarea unor substante cu actiune litica
E. Suprainfectarea cu germeni microbieni

156

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

157

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 61)

S2808111. Tacerea fiziopatologica sau timpul mut ca perioada de 12-14 ore de la contactul pulpei
dentare cu agentul microbian agresor este o perioada:
A. Foarte inactiva pe plan biochimic infracelular
B. De recunoastere a caracteristicilor agresorului
C. De dezinformare a centrilor nervosi superiori
D. De sintetizare a mediatorilor chimici
E. De pregatire a mecanismelor defensive ale pulpei
(pag. 64)

S2908112. Pulpita purulent se caracterizeaz prin urmatoarele modificri inflamatorii:


A. Scderea ph sub 5
B. Creterea ph peste 5
C. Dereglri ale tecii de mielina a fibrelor nervoase
D. Hiperexcitabilitate mai crescut la rece
E. Liza infiltratilor celulari i a substanei proteice
(pag. 67)

S2908113. Inflamatia cronic, per primam, de origine traumatic poate fi gsit in:
A. Pulpa dintilor cu grad mare de abraziune
B. Pulpa dintilor cu obturaii mari de amalgam cu bun izolare a pulpei dentare
C. Pulpa dintilor cu obturaii mari de amalgam fr o bun izolare a pulpei dentare
D. Dintii care prezint o carie cu evoluie lent
E. Dintii care prezint o carie cu evoluie foarte rapid
(pag. 62)

S2908114. Functiile vitale ale organului pulpar sunt:


A. Formativ
B. Nutritiv
C. Reactiv
D. Senzitiv
E. Regresiv
(pag. 54-55)

157

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

158

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 9
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1209001. Subiectiv, in hiperemia preinflamatorie apar
A. proces carios, care nu a deschis camera pulpara
B. durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
C. durere iradiata
D. probe de vitalitate pozitiva
E. prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin
(pag. 71)

S1309002. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii:


A. persistenta durerii 30-40 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existenta
unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate
pozitive
B. persistenta durerii cateva minute dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de rece si
dulce, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste
de vitalitate pozitive
C. persistenta durerii 5-10 min dupa incetarea excitantului, nelocalizata, provocata mai ales de dulce, de
intensitate mare, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in
cauza, teste de vitalitate intens pozitive
D. persistena durerii 25-30 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existena
unui proces carios profund penetrant, percuie in ax pozitiva
E. persistenta durerii cat persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta unui
proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
(pag. 71)

S1309003. Morfopatologic, in pulpita cronica deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul
pulpar sunt in numar redus si se observa pe o sectiune axiala prezenta lor incepand cu:
A. primul strat
B. al doilea strat
C. al treilea strat
D. al patrulea strat
E. al cincilea strat
(pag. 83)

S1309004. Testele de vitalitate sunt intens pozitive in urmatoarele situatii:


A. caria simpla
B. pulpite acute seroase
C. pulpite acute purulente
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice inchise
(pag. 72,81)

S1509005. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu:


A. Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara
B. Gangrena

158

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

159

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Pulpita cronica ulceroasa


D. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
E. Pulpita polipoasa
(pag. 71)

S1509006. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe:


A. Persistenta durerii cateva ore dupa indepartarea excitantului
B. Existenta unui proces carios cu deschiderea camerei pulpare
C. Teste de vitalitate negative
D. Teste de vitalitate pozitive
E. Durere pulsatila
(pag. 71)

S1509007. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa totala se stabileste pe:


A. Caracterul continuu, de mare intensitate al durerii
B. Caracterul pulsatil al durerii
C. Teste de vitalitate negative
D. Hipersensibilitate la percutia in ax
E. Caracterul discontinuu, de mica intensitate al durerii
(pag. 76)

S1509008. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta urmatoarele:
A. Dinte de coloratie normala cu o carie superficiala
B. O carie profunda cu un depozit bogat de dentina alterata
C. Percutia dintelui in ax este dureroasa
D. Percutia transversala a dintelui este dureroasa
E. Teste de vitalitate negative
(pag. 73)

S1509009. Modificarile morfologice prezente in hiperemia preinflamatorie sunt:


A. Prezenta vaselor sanguine dilatate si cu pereti grosi
B. Prezenta vaselor sanguine dilatate si ci pereti subtiri
C. Fibroblasti cu volum micsorat
D. Mitocondrii mici si rotunjite
E. Indivizi microbieni evidentiati in pulpa
(pag. 70)

S1609010. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente patiale se face cu:


A. pulpita seroasa patiala
B. pulpita seroasa totala
C. parodontita apicala acuta seroasa (difuza)
D. hiperemia pulpara
E. pulpita cronica deschisa ulceroasa.
(pag. 79)

S1609011. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii se face pe baza urmatoarelor semne:


A. persistenta durerii cateva ore dupa indepartarea excitantului
B. lipsa durerii la cald
C. existenta procesului carios fara deschiderea camerei pulpare
D. existenta in antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectiv
E. durerea spontana dureaza cateva minute.
(pag. 71)

159

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

160

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1609012. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica ulceroasa se face pe baza urmatoarelor semne:
A. existenta unui proces carios cu camera pulpara inchisa
B. raspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensitate scazuta
C. raspuns negativ la percutia in ax a dintelui
D. durere violenta spontana
E. sensibilitate la inteparea straturilor superficiale ale pulpei.
(pag. 85)

S1609013. Modificarile morfopatologice in hiperemia preinflamatorie sunt:


A. microbi sunt prezenti in pulpa
B. vasele sangvine au pereti ingrosati
C. apare marginatia leucocitara
D. celulele odontoblastice sunt micsorate ca volum
E. examenul histochimic pune in evidenta lipsa fosfatazelor alcaline.
(pag. 70-71)

S1609014. Simptomatologia pulpitei purulente toatele este:


A. apar dureri spontane puternice, aproape continue
B. durerile au caracter lancinant
C. durerile cedeaza la calmante
D. apar dureri la patrunderea cu sonda in camera pulpara
E. sensibilitatea la curent electric este crescuta.
(pag. 79-80)

S2109015. Care enzima creste in intregul tesut pulpar in pulpita acuta seroasa partiala:
A. Fosfataza alcalina
B. Lacticdehidrogenaza
C. Fosfataza acida
D. Succindehidrogenaza
E. Hialuronidaza
(pag. 73)

S2109016. Cat dureaza pulpalgia in hiperemia preinflamatorie:


A. Peste o ora
B. Cateva minute dupa indepartarea excitantului
C. Este instantanee
D. Peste un sfert de ora
E. Cat timp actioneaza excitantul
(pag. 73)

S2309017. Clinic, n hiperemia preinflamatorie:


A. camera pulpar este totdeauna deschis
B. durerea apare la intensiti crescute ale stimulilor
C. durerea apare la intensiti mai sczute ale stimulilor
D. durerea persist aproximativ o or dup ndeprtarea excitantului
E. testele de vitalitate sunt negative
(pag. 71)

S2309018. n pulpita seroas parial:


A. percuia n ax este dureroas
B. percuia transversal este dureroas

160

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

161

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. testele de vitalitate genereaz un rspuns slab pozitiv


D. testele de vitalitate rspund la stimuli de intensitate crescut
E. testele de vitalitate rspund la stimuli de intensitate sczut
(pag. 73)

S2309019. Una din afeciunile de mai jos se numete "turbarea dinilor:


A. pulpita seroas parial
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita purulent total
D. pulpita purulent parial
E. pulpita seroas total
(pag. 75)

S2309020. n pulpita seroas total, durerea nu iradiaz:


A. la dinii vecini
B. la dinii antagoniti
C. n regiunea temporal
D. n regiunea orbital
E. la dinii simetrici
(pag. 75)

S2309021. Testele de vitalitate sunt intens pozitive n urmtoarele situaii:


A. caria simpl
B. pulpite acute seroase
C. pulpite acute purulente
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice nchise
(pag. 72,81)

S2309022. Durerea poate fi spontan n urmtoarele situaii:


A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpita seroas parial
C. pulpita seroas total
D. pulpita cronic deschis
E. pulpita purulent parial
(pag. 75)

S2509023. Timpul de meninere a durerii n hiperemia preinflamatorie pulpar este de :


A. Dispare odat cu excitantul
B. Persisit cteva secunde dup ndeprtarea excitantulu
C. Persisit cteva minute dup ndeprtarea excitantului
D. Persisit o or dup ndeprtarea excitantului
E. Persisit cteva ore dup ndeprtarea excitantului
(pag. 71)

S2609024. Care dintre clasele de imunoglobuline sunt cei mai eficieni precipitani:
A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 165)

161

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

162

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2609025. Care dintre clasele de imunoglobuline au activitatea reaginic:


A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 163)

S2609026. Care dintre clasele de imunoglobuline au capacitatea de a traversa placenta:


A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 163)

S2609027. Pentru depistarea rapid a antigenelor microbiene n umori se utilizeaz:


A. Tehnica Mancini
B. Dubla difuziune
C. Contraimunelectroforeza
D. Imunelectroforeza
E. Tehnica n rachet
(pag. 171)

S2609028. Reacia de umflare a capsulei permite identificarea...:


A. bacteriilor n mediul de cultur
B. rapid, direct n prelevate patologice a bacteriilor capsulate
C. toxinelor bacteriene
D. stafilococilor
E. antigenelor microbiene n umori
(pag. 171)

S2609029. Reacia de aglutinare presupune cuplarea unui anticorp cu antigenul omolog aflat n
suspensie:
A. Suspensii de bacterii
B. Proteine serice
C. Imunoglobuline
D. Virusuri
E. Carbohidrai
(pag. 171)

S2609030. Care este cea mai sensibil metod pentru cuantificarea antigenelor i haptenelor:
A. ELISA
B. Imunofluorescena
C. RIA
D. Reacia de fixare a complementului
E. Contraimunelectroforeza
(pag. 177)

S2809031. Simptomatologia in pulpita acuta purulenta totala atesta:


A. Durerea spontana, puternica, aproape continua, iradianta, pulsatila
B. Sensibilitatea la cald este minima

162

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

163

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Durerea cedeaza la calmante locale


D. Nu se elimina puroi la deschiderea camerei pulpare cu sonda
E. Percutia in ax negativa
(pag. 80)

S2909032. Morfopatologic in pulpita cronic deschis ulceroas pe lng un bogat inflamator celular
apare si fibra nervoas din parenchimul pulpar mai slab reprezentate in stratul:
A. Primul strat
B. Al doilea strat
C. Al treilea strat
D. Al patrulea strat
E. Al cincelea strat
(pag. 83)

S2909033. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente pariale se face cu:


A. Pulpit seroas partial
B. Pulpita seroas total
C. Parodontit apical difuz (acut seroas)
D. Hiperemia pulpar
E. Pulpita cronic deschis granulomatoas
(pag. 79)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1209034. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe baza:
A. caracterului continuu al durerii
B. calmarii temporare prin lichide calde
C. testelor de vitalitate reduse
D. sensibilitatii la percutia in ax
E. aparitia picaturii de puroi
(pag. 79)

S1209035. In pulpita acuta seroasa partiala, obiectiv se pun in evidenta:


A. dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata
B. percutia in ax dureroasa
C. dureri vii, localizate
D. percutie transversala nedureroasa
E. teste de vitalitate intens pozitive
(pag. 73)

S1209036. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu:


A. pulpite acute coronare
B. hipersensibilitate dentinara
C. hiperestezia dentinara
D. parodontite apicale acute
E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 71)

S1209037. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu:


A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpita acuta seroasa totala

163

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

164

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. pulpita purulenta partiala


D. pulpita purulenta totala
E. parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 74)

S1209038. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu;


A. pulpita cronica deschisa ulceroasa
B. gangrena pulpara
C. necroza pulpara
D. polipul gingival
E. granulomul intern Palazzi
(pag. 87)

S1209039. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza:


A. caracterului continuu al durerii
B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
C. calmarii temporare prin lichide reci
D. sensibilitatii la percutia in ax
E. prezentei cavitatii carioase profunde
(pag. 76)

S1209040. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza:


A. persistentei durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
B. teste de vitalitate pozitive
C. semnalarea, de catre pacienti a unor tratamente efectuate cu putin timp in urma
D. existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare
E. sensibilitate la percutia in ax
(pag. 71)

S1209041. Factorii fizici care pot determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
A. traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
B. traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
C. excitatii termice transmise prin obturatii metalice
D. substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
E. exotoxinele bacteriilor
(pag. 70)

S1209042. La inspectie, in pulpita cronica deschisa ulceroasa se constata:


A. a) prezenta unei cavitati carioase profunde, cu deschiderea larga a camerei pulpare
B. pereti subtiri, chiar fracturati ai cavitatii
C. palpare cu sonda nedureroasa superficial
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutie in ax si transversala negative
(pag. 85)

S1209043. Morfopatologic, in pulpita acuta seroasa partiala apar:


A. vasodilatatie pe teritoriu pulpar intins
B. marginatie leucocitara intensa
C. la periferia procesului inflamator, semne de hiperfunctie
D. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare
E. vascozitate pulpara redusa
(pag. 72)

164

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

165

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1209044. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa poate evolua spre


A. pulpita acuta purulenta partiala
B. exacerbarea unor focare pulpare de inflamatie limitata si cu caracter subacut
C. necroza pulpara
D. gangrena pulpara
E. parodontita apicala cronica granulomatoasa
(pag. 90)

S1209045. Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata de:
A. crize dureroase violente, insuportabile
B. tendinta de iradiere a durerii
C. caracterul pulsatil al durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund
(pag. 75)

S1209046. Tratasaturile comune ale pulpitelor cronice inchise sunt:


A. se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei camere pulpare inchise
B. procesul inflamator se desfasoara lent
C. prezinta imagini radiologice bine conturate
D. majoritatea au evolutie asimptomatica clinic
E. modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenta tesutului de granulatie
(pag. 90)

S1309047. Diagnosticul diferential in pulpita purulenta partiala se face cu:


A. caria dentara simpla
B. pulpita seroasa coronara
C. pulpita seroasa totala
D. pulpita purulenta coronoradiculara
E. parodontita apicala acuta purulenta
(pag. 79)

S1309048. Diagnosticul diferential in pulpita seroasa partiala se face cu:


A. caria simpla dentara
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acuta seroasa totala
D. pulpita purulenta pariala
E. pulpita purulenta totala
(pag. 74)

S1309049. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:


A. ulceroasa
B. polipoasa
C. scleroatrofica
D. hiperplazica
E. propriu-zisa
(pag. 80)

S1309050. Granulomul intern al lui Palazzi:


A. este o pulpita cronica deschisa polipoasa
B. este o pulpita cronica inchisa propriu-zisa

165

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

166

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. este o pulpita cronica inchisa hiperplazica


D. poate fi localizata coronar si/sau radicular
E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei
(pag. 92)

S1309051. in pulpita seroasa totala la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia catre:
A. dintii vecini
B. dintii antagonisti
C. hemimaxilarul opus
D. zona temporala
E. zona orbitala
(pag. 75)

S1309052. Percutia in ax este pozitiva in urmatoarele pulpopatii:


A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpite seroase partiale acute
C. pulpite seroase totale
D. pulpite purulente pariale acute
E. pulpite purulente totale
(pag. 76,80)

S1309053. Pulpita cronica inchisa hiperplazica poate evolua si complica cu:


A. pulpita seroasa partiala
B. pulpita seroasa totala
C. necroza pulpara
D. fracturi ale dintelui
E. parodontita apicala cronica
(pag. 92)

S1309054. Sensibilitatea dureroasa in cazul unei pulpite cronice deschise poate aparea:
A. in masticatie, cand sunt tasate alimente in cavitatea carioasa si se exercita presiuni in spatiul endodontic
B. Palparea cu sonda in profunzime
C. in cazul unor reacutizari datorate obliterarii cavitatii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare
D. testari ale vitalitaii dintelui, dar la intensitai mari ale excitanilor
E. testari ale vitalitatii dintelui, la intensitati obisnuite ale excitantilor
(pag. 85)

S1309055. Testele de vitalitate la rece si electice arata hiposensibilitate pulpara in urmatoarele situatii:
A. caria simpla
B. pulpite acute seroase
C. pulpite acute purulente
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice inchise
(pag. 72-81)

S1409056. Diagnosticul pozitiv in pulpita acita seroasa partiala:


A. Caracterul ocalizat al durerii
B. Durere vie, spontana sau provocata ce dureaza de la cateva minute la cateva ore
C. Teste de vitalitate pozitive maia les la rece
D. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
E. Percutie in ax dureroasa
(pag. 74)

166

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

167

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1409057. Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie:


A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp
C. Amputatia devitala
D. Extirparea vitala
E. Extractia dintelui
(pag. 72)

S1409058. Indicatii de tratament in pulpita acuta seroasa partiala:


A. coafaj direct in dublu timp
B. Amputatie vitala
C. Amputatie devitala
D. Extirpare vitala
E. Extractia dintelui
(pag. 74)

S1409059. Pulpita acuta purulenta partiala - Diagnostic pozitiv


A. Durere pulsatila
B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece
C. Picatura de puroi la deschiderea camerei pulpare
D. Percutie in ax dureroasa
E. Durere iradianata
(pag. 79)

S1409060. Pulpita acuta seroasa totala - diagnostic pozitiv:


A. Durere cu caracter continuu
B. Intensitate mare a durerii
C. Percutie in ax dureroasa
D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
E. Carie profunda cu camera pulpara deschisa
(pag. 76)

S1409061. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa - diagnostic pozitiv:


A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. Formatiune polipoasa in continuarea pulpei dentare
C. Sangerare si sensibilitate la inteparea in profunzime
D. Durere spontana nocturna
E. Percutie in ax dureroasa
(pag. 87)

S1409062. Pulpita cronica deschisa ulceroasa - Diagnostic pozitiv:


A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. Lipsa durerii si aparitia ei in anumite circumstante
C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. Teste de vitalitate negative
E. Percutia in ax dureroasa
(pag. 85)

S1509063. Diagnisticul diferential in pulpita acuta seroasa totala se face cu:


A. Pulpita acuta seroasa partiala
B. Pulpita purulenta totala

167

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

168

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Parodontita apicala acuta seroasa


D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Pulpita cronica granulomatoasa
(pag. 76)

S1509064. Diagnosticul diferential in pulpita acuta purulenta totala se face cu:


A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Pulpita acuta seroasa partiala
C. Pulpita purulenta partiala
D. Gangrena pulpara
E. Parodontita apicala acuta purulenta
(pag. 80)

S1509065. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente partiale se pune pe urmatoarele semne:
A. Caracterul pulsatil al durerii, cu posibilitate de localizare
B. Exacerbarea durerii la cald
C. Exacerbarea durerii la rece
D. Probele de vitalitate la rece dau raspunsuri pozitive la intensitati mai mari
E. Probele de vitalitate electrice dau raspunsuri pozitive la intensitati mici ale stimulilor
(pag. 79)

S1509066. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne:
A. Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare
B. Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. Raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui
E. Raspunsuri negative la testele de vitalitate
(pag. 85)

S1509067. Evolutia pulpitei acute purulente partiale este spre:


A. Pulpita purulenta totala
B. Pulpita cronica dechisa ulceroasa
C. Gangrena pulpara
D. Necroza pulpara
E. Hiperemie preinflamatorie
(pag. 79)

S1509068. Examenul morfopatologic in pulpita acuta seroasa totala pune in evidenta urmatoarele:
A. Vasodilatatie in intreg teritoriul pulpar
B. Peretii vasculari nepermeabili
C. Prezenta rara a elementelor sanguine din seria alba in tesutul pulpar
D. Vascozitate pulpara redusa, prin depolimerizarea substantei fundamentale
E. Degenerescente odontoblastice, cu fragmentarea membranei celulare
(pag. 75)

S1509069. in faza de hiperemie preinflamatorie, durerea este provocata de:


A. Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavitatii
B. Gustul sarat
C. Gustul acru
D. Gustul dulce
E. Realizarea unei obturatii metalice fara protejarea dentinei
(pag. 71)

168

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

169

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1509070. Tabloul clinic in pulpita acuta seroasa totala prezinta:


A. Durere provocata de un agent extern, violenta, insuportabila
B. Durere cu intensitate ce creste progresiv
C. Exacerbari ale durerii la rece, dulce
D. Exacerbari ale durerii la acru
E. Durere cu intensitate mica
(pag. 75)

S1509071. Tratamentul in pulpita acuta purulenta totala se face cu:


A. Antibiotice endodontal
B. Ozonoterapie
C. Diatermie
D. Extirpare devitala
E. Amputatie vitala
(pag. 80)

S1609072. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente partiale este:


A. celulele situate la distanta de focar nu prezinta leziuni
B. fibrele de colagen sunt integre
C. fibrele nervoase invecinate focarului prezinta detasarea tecii de mielina
D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate
E. celulele sangvine ajung in focar prin diapedeza cu diverse aspecte morfologice in raport cu starea lor
functionala.
(pag. 78)

S1609073. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente totale se face cu:


A. pulpita acuta seroasa totala
B. pulpita cronica deschisa ulceroasa
C. pulpita purulenta partiala
D. pulpita acuta seroasa partiala
E. parodontita apicala acuta.
(pag. 80)

S1609074. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoasa se face cu:


A. polipul gingival
B. pulpita cronica deschisa ulceroasa
C. parodontita apicala cronica granulomatoasa
D. necroza pulpara
E. pulpita totala seroasa.
(pag. 87)

S1609075. Examenul microscopic in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta:


A. vazodilatatie
B. permeabilitate scazuta a peretilor vasculari
C. marginatie leucocitara intensa
D. semne de hipofunctie odontoblastica
E. concentrarea fosfatazei alcaline in regiunea predentinei
(pag. 72)

S1609076. in pulpita cronica inchisa hiperplazica se constata:


A. odontoblastii isi pastreaza dimensiunea, dar nucleii sunt micsorati
B. stratul de odontoblasti dispare aproape in intregime, lasand spatii vacuolare

169

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

170

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. micsorarea camerei pulpare si a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei


D. pulpa se transforma intr-un tesut lax de tip primitiv
E. pulpa poate contine zone de degenerescenta hialina sau calcara.
(pag. 91)

S1609077. Simptomatologia in hiperemia preinflamatorie:


A. durere spontana
B. durerea iradiaza
C. la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pulpara
D. usoara hipersensibilitate la testul termic rece
E. sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda.
(pag. 71)

S1609078. Simptomatologia pulpitei acute seroase partiale este:


A. durere vie localizata la un anumit dinte
B. durerea este continua
C. dintele este modificat la culoare
D. atingerea dentinei cu sonda provoaca o reactie dureroasa
E. percutia dintelui in ax provoaca durere.
(pag. 73)

S1609079. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice inchise este:


A. alaturi de tesutul fibrozat si tesutul de granulatie inchistat se pot constata focare de inflamatie acuta
supurativa
B. tesutul de granulatie poate fi invecinat cu zone de degenerescenta hialina sau calcara
C. odontoblastele au un aspect normal
D. vasele sangvine au aspect normal
E. fibrele nervoase sunt, in mare parte, degenerate.
(pag. 88)

S2109080. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu:


A. Caria simpla
B. Hiperestezia dentinara
C. Deschiderea accidentala a camerei pulpare
D. Hipersensibilitatea dentinara
E. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa
(pag. 71)

S2109081. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase totale se face cu:


A. Nevralgia esentiala de trigemen
B. Pulpita acuta seroasa partiala
C. Parodontita apicala acuta purulenta
D. Pulpita acuta purulenta totala
E. Pulpita acuta purulenta partiala
(pag. 76)

S2109082. In pulpita acuta seroasa partiala putem ntlni:


A. Dureri spontane
B. Dureri provocate la cald
C. Dureri iradiate
D. Dureri continue
E. Dureri localizate

170

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

171

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 73)

S2309083. Hiperemia preinflamatorie se caracterizeaz prin:


A. ncetarea durerii dup ndeprtarea stimulului
B. persistena durerii cteva minute dup ndeprtarea stimulului
C. intensitate crescut a durerii
D. intensitate moderat a durerii
E. exacerbarea durerii mai mult la cald i mai puin la rece
(pag. 71)

S2309084. Modificrile morfologice n hiperemia preinflamatorie


A. micorarea volumului odontoblastelor
B. mrirea volumului odontoblastelor i fibroblastelor
C. marginaie leucocitar
D. prezena indivizilor microbieni n pulp
E. scderea activitii metabolice celulare
(pag. 70)

S2309085. Care din urmtoarele afeciuni pulpare poate fi reversibil:


A. pulpita seroas total
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita purulent parial
D. pulpita seroas parial
E. pulpita purulent total
(pag. 71,74)

S2309086. n pulpita seroas parial apare:


A. scderea permeabilitii pereilor vasculari
B. marginaie leucocitar redus
C. marginaie leucocitar intens
D. semne de inactivitate odontoblastic in centrul procesului inflamator
E. hiperfuncie odontoblastic la periferia procesului inflamator
(pag. 72)

S2309087. n pulpita seroas parial:


A. durerea este vie, iradiat
B. durerea este vie, localizat
C. durerea dispare dup ndeprtarea stimulilor
D. durerea poate ine cteva minute
E. durerea poate ine cteva ore
(pag. 73)

S2309088. n pulpita seroas parial:


A. durerea este mai puternic la proba cu clorur de etil
B. durerea este mai puternic la proba cu fuloarul nclzit
C. durerile sunt calmate de ap rece
D. durerile sunt calmate de ap cldu
E. durerea cedeaz la calmante
(pag. 74)

S2309089. n pulpita seroas total:


A. durerea apare ntotdeauna provocat

171

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

172

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

durerea poate s apar spontan


durerea are caracter brutal
durerea poate avea caracter progresiv
durerea cedeaz intotdeauna la calmante
(pag. 75)

S2309090. Indicaii de tratament n hiperemia preinflamatorie


A. tratamentul cariei dentare i coafaj indirect
B. tratamentul cariei dentare i coafaj direct ntr-un timp, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare
C. tratamentul cariei dentare i coafaj direct n doi timpi, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare
D. amputaie vital
E. extirpare vital
(pag. 72)

S2309091. Diagnosticul diferenial n pulpita purulenta parial se face cu:


A. caria dentar simpl
B. pulpita seroas coronar
C. pulpita seroas total
D. pulpita purulent coronoradicular
E. parodontita apical acut purulent
(pag. 79)

S2309092. Din categoria pulpiteor cronice deschise fac parte formele:


A. ulceroas
B. polipoas
C. scleroatrofic
D. hiperplazic
E. propriu-zis
(pag. 80)

S2309093. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:
A. Durere continua
B. Durere pulsatila
C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate
D. Sensibilitate la percutia in ax
E. Durere localizata
(pag. 79)

S2309094. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre:


A. Pulpita acuta seroasa
B. Pulpita acuta purulenta
C. Fractura coronara
D. Gangrena
E. Pulpita cronica polipoasa
(pag. 85)

S2309095. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta prulenta partiala se face pe:


A. Caracterul pulsatil al dureri
B. Exacerbare la rece diminuare la cald
C. Prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pupare
D. Hipoexcitabilitate
E. Imposibilitaea localizarii dintelui afectat

172

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

173

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 79)

S2309096. In startul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc:


A. Fibre conjunctive
B. Limfocite
C. Histiocite
D. Macrofage
E. Pulpa cu structura aparent normala
(pag. 84)

S2309097. Pulpita cronic nchis hiperplazic poate evolua i complica cu:


A. pulpit seroas parial
B. pulpit seroas total
C. necroz pulpar
D. fracturi ale dintelui
E. parodontit apical cronic
(pag. 92)

S2509098. Indicaiile de tratament n hiperemia preinflamatorie sunt:


A. Coafajul indirect
B. Coafajul direct ntr-un timp
C. Coafajul direct n doi timpi
D. Amputaia vital
E. Extirparea vital
(pag. 72)

S2609099. Anticorpii de tip IgG au aciune:


A. Neutralizant
B. Precipitant
C. Aglutinant
D. Opsonizant
E. Activeaz complementul pe calea alternativ
(pag. 164)

S2609100. Care dintre imunoglobulinele de mai jos au aciune opsonizant i litic (dependent de
complement):
A. Ig G
B. Ig A
C. Ig M
D. Ig D
E. Ig E
(pag. 163)

S2609101. Reacia de precipitare inelar se utilizeaz:


A. n laboratorul clinic pentru identificarea unor antigene
B. n medicina legal pentru identificarea originii petelor de snge
C. n medicina legal pentru testele de paternitate
D. n controlul alimentelor pentru identificarea originii crnii
E. Pentru dozarea anatoxinelor
(pag. 168)

S2609102. Imunodifuziunea radial simpl (tehnica Mancini) este folosit pentru determinarea
concentraiei:

173

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

174

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Albuminei
Imunoglobulinelor
Proteine ale sistemului complement
Proteinelor totale
Proteinei C reactive
(pag. 169)

S2609103. Tehnica imuno-blotting combin avantajele a trei metode:


A. Separarea electroforetic a proteinelor (antigenelor) n gel
B. Transferul electroforetic al spoturilor proteice (antigenelor) pe membran de nitroceluloz
C. Identificarea proteinelor (antigenelor) prin anticorpi marcai cu enzime sau radionuclizi
D. Separarea cromatografic a antigenelor
E. Identificarea prin contraimunelectroforez a antigenelor
(pag. 178)

S2609104. Care dintre enzimele de mai jos sunt utilizate pentru marcarea anticorpului secundar n
tehnica ELISA:
A. ATP-aza
B. Hexokinaza
C. Fosfataza alcalin
D. CPK
E. Peroxidaza din hrean
(pag. 177)

S2609105. Reacia de aglutinare n tub se folosete pentru:


A. Cuantificarea anticorpilor n serul pacienilor (serodiagnostic)
B. Confirmarea rezultatelor aglutinrii pe lam
C. Identificarea rapid n prelevate patologice, a bacteriilor capsulate
D. Neutralizarea toxinelor, enzimelor, virusurilor
E. Activitatea opsonizant
(pag. 172)

S2609106. Citotoxicitatea mediat celular implic n mod direct, celulele....:


A. NK
B. Limfocitele elper
C. Limfocitele Tcitotoxic
D. Limfocitele Tsupresor
E. Limfocitele B
(pag. 194)

S2809107. Hiperemia preinflamatorie este incadrata ca entitate clinica separata pentru ca:
A. Este apreciata ca faza incipienta a inflamatiei pulpei dentare
B. Are o simptomatologie proprie
C. Leziunile sunt minime
D. Leziunile sunt ireversibile
E. Necesita metode particulare de tratament
(pag. 68)

S2809108. Caracterele durerii in hiperemia preinflamatorie se refera la:


A. Este provocata de excitatiile termice si chimice
B. Durerea este mai intensa la cald decat la rece
C. Apare mai ales la dulce

174

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

175

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Dureaza cateva minute de la indepartarea agentului declansator


E. Nu este localizata
(pag. 71)

S2809109. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala releva:


A. Dintele afectat are coloratie anormala
B. Caria profunda are multa dentina ramolita
C. Palparea cu sonda in profunzime este dureroasa
D. Percutia dintelui in ax este dureroasa
E. Testele de vitalitate sunt intens pozitive
(pag. 73)

S2809110. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa totala se face prin:


A. Durerea spontana, iradianta, vie, lancinanta, in crize prelungite
B. Palparea fina cu varful sondei poate declansa criza dureroasa
C. Percutia in ax nedureroasa
D. Testele de vitalitate negative
E. Coloratia normala a dintelui, cu multa dentina ramolita in procesul carios
(pag. 76)

S2809111. Examenul subiectiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa evidentiaza:


A. Lipsa durerii in general
B. Aparitia de jena dureroasa uneori la masticatie
C. Prin obliterarea cavitatii carioase cu resturi alimentare pot apare dureri pulpitice acute insa mai putin
violente
D. Discrete sangerari dupa periaj sau traume masticatorii
E. Lipsa antecedentelor dureroase puternice
(pag. 84)

S2809112. Diagnosticul diferential in pulpita cronica deschisa granulomatoasa se face cu:


A. Polipul gingival
B. Necroza pulpara
C. Pulpita cronica deschisa ulceroasa
D. Gangrena pulpara
E. Pulpitele cronice inchise
(pag. 87)

S2809113. Pulpitele cronice inchise au ca trasaturi comune:


A. Se formeaza in interiorul camerei pulpare inchise
B. Evolutia clinica este asimptomatica
C. Procesul inflamator se desfasoara lent
D. Prezenta tesutului de granulatie
E. Au caracter invadant
(pag. 88)

S2809114. Diagnosticul diferential in pulpita cronica inchisa propriu-zisa se face cu:


A. Pulpita cronica deschisa ulceroasa
B. Necroza pulpara
C. Gangrena pulpara simpla
D. Pulpita cronica inchisa granulomatoasa
E. Gangrena pulpara complicata
(pag. 90)

175

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

176

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2809115. Simptomatologia pulpitei cronice inchise hiperplazice releva:


A. Lipsa durerii in general
B. Vaga jena dureroasa uneori
C. Examenul radiologic fixeaza diagnosticul de certitudine
D. Prin transparenta smaltului se poate constata roziul granulomului intern localizat coronar
E. Percutie in ax dureroasa
(pag. 91)

S2909116. Tratamentul in pulpita acut toatal se face cu:


A. Oznoterapie
B. Diatermie
C. Antibiotice endodontal
D. Extirpare devital
E. Amputatie vital
(pag. 82)

S2909117. Trsturile comune ale pulpitelor cronice inchise sunt:


A. Se organizeaz si se dezvolt in conditiile unei camere pulpare inchise
B. Procesul inflamator se desfoar lent
C. Prezint imagini radiologice bine conturate
D. Majoritatea au evolutie asimptomatic clinic
E. Modificarea pulpei este caracterizat de prezenta esutului de granulaie
(pag. 88)

S2909118. Sensibilitatea dureroas n cazul unei pulpite cronice deschise poate apare:
A. n masticatie, cnd alimentele sunt tasate in cavitatea carioas i se exercit presiune in spaiul endodontic
B. Palparea cu sonda in profunzime
C. n cazul unor reacutizri datorit obliterrii cavittii carioase pentru un timp mai lung cu resturi alimentare
D. Testrii de vitalitate a dintelui la intensitti obinuite ale excitanilor
E. Testrii de vitalitate a dintelui la intensitti mari ale excitanilor
(pag. 85)

176

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

177

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 10
Necroza i gangrena pulpar
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1210001. Forma anatomo-clinica de gangrena complicata se caracterizeaza prin;
A. intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical
B. procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical
C. intereseaza numai partial teritoriul pulpar
D. intereseaza numai teritoriul periapical
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 101)

S1210002. Prin necroza pulpara se intelege:


A. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni
B. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici
C. mortificarea septica a pulpei
D. un proces inflamator al pulpei dentare
E. un proces inflamator al tesuturilor periapicale
(pag. 94)

S1310003. Despre necroza de colicvatie sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:


A. Este o mortificare aseptica a pulpei dentare
B. Dintele este modificat de culoare
C. Testele biochimice sunt negative
D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un raspuns fals negativ
E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un raspuns fals negativ
(pag. 98)

S1310004. Factorii cauzali cu actiune determinanta in gangrena pulpara sunt:


A. Spasme vasculare prelungite urmate de ischemie
B. Avitaminozele (A si C)
C. Microorganismele ajunse in spatiul endodontic
D. Stari fizioslogice: menstruaia, travaliul prelungit
E. Luxatii cu intruzii
(pag. 99)

S1310005. Factorii cauzali cu actiune favorizanta in necroza pulpara pot fi:


A. Traumatisme cu intensitate redusa dar repetate
B. Luxatii, intruzii
C. Diabet, hipertensiune arteriala
D. Temperaturi mai mari de 75C
E. Temperaturi sub 0C
(pag. 94)

S1310006. Primele elemente ce au de suferit in evolutia necrozei pulpare:


A. Celulele

177

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

178

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Fibrele conjunctive
Peretii vasculari
Fibrele nervoase
Substanta fundamentala
(pag. 97)

S1510007. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara se pune pe:


A. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
B. Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare
C. Teste de vitalitate pozitive
D. Examen bacteriologic pozitiv
E. Durere la excitanti termici
(pag. 101)

S1510008. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:


A. Modificarea de culoare a dintelui
B. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in camera pulpara
C. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in canalul radicular
D. Teste de vitalitate pozitive
E. Insamantare bacteriana pozitiva
(pag. 98)

S1510009. Factorii generali implicati in etiopatogenia necrozei pulpare sunt:


A. Traumatismele dentare
B. Avitaminozele
C. Factori termici
D. Factori chimico-toxici bucali
E. Luxatiile dentare
(pag. 94)

S1510010. In gangrena pulpara sondarea cu ace Miller este:


A. Dureroasa
B. Sangeranda
C. Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa
D. Usoara, cu accesibilitate facila
E. Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate
(pag. 101)

S1510011. Necroza de colicvatie este determinata de:


A. Coagularea proteica produsa de arsenic
B. Coagularea proteica produsa de fenol
C. Coagularea proteica produsa de tricrezolformalina
D. Coagularea proteica produsa de trioximetilen
E. Solutii antiseptice, precum antiformina
(pag. 98)

S1510012. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde urmatoarele:


A. Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini
B. Durere la excitanti termici
C. Durere la excitanti chimici
D. Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie
E. Durere la percutie in axul dintelui

178

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

179

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 98)

S1610013. in gangrena pulpara simpla examenul clinic releva:


A. insamantarea pe medii de cultura a continutului canalului radicular releva absenta florei bacteriene
B. deobicei proces carios cu camera pulpara inchisa
C. prezenta unei radiotransparente la nivel periapical
D. teste de vitalitate negative
E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere.
(pag. 101)

S2110014. Aminele biogene apar in necroza pulpara prin:


A. Paralizia vasoconstrictorilor
B. Vicierea metabolismului local
C. Staza vasculara prelungita
D. Dilacerarile tisulare
E. Autoliza lizozomala
(pag. 97)

S2110015. La ce temperatura se instaleaza rapid necroza pulpara:


A. 45 C
B. 50 C
C. 65 C
D. 75 C
E. 80 C
(pag. 96)

S2310016. Gangrena pulpar simpl:


A. este o mortificare aseptic
B. se datoreaz n special germenilor aerobi
C. se datoreaz germenilor anaerobi de putrefacie
D. intereseaz parodoniul apical
E. are o imagine radiografic caracteristic
(pag. 99)

S2310017. Intre formele de cangren nu figureaz:


A. gangrena umed
B. gangrena uscat
C. gangrena parial
D. gangrena total
E. gangrena de colicvaie
(pag. 101)

S2310018. In gangrena pulpar simpl:


A. testele de vitalitate sunt slab pozitive
B. poate aprea o sensibilitate la lichide fierbini
C. sondarea canalelor este uor dureroas
D. flora microbian este absent
E. apare o sngerare la deschiderea camerei pulpare
(pag. 101)

S2310019. Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi:


A. Traumatisme cu intensitate redus dar repetate

179

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

180

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Luxaii, intruzii
Diabet, hipertensiune arterial
Temperaturi mai mari de 75C
Temperaturi sub 0C
(pag. 94)

S2310020. Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare


A. Celulele
B. Fibrele conjunctive
C. Pereii vasculari
D. Fibrele nervoase
E. Substana fundamental
(pag. 97)

S2310021. Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele, cu excepia:


A. Este o mortificare aseptic a pulpei dentare
B. Dintele este modificat de culoare
C. Testele biochimice sunt negative
D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals negativ
E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals negativ
(pag. 98)

S2310022. Dintre examenele complementare, n gangrena pulpar simpl nu ne ajut:


A. testele de vitalitate
B. forajul explorator
C. radiografia
D. diafanoscopia
E. transiluminarea cu fibr optic
(pag. 98)

S2510023. Diagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu:


A. Parodontita apical hiperemic
B. Pulpita acut purulent total
C. Pulpita cronic nchis propriu-zis
D. Parodontita apical purulent
E. Hiperemia preinflamatorie
(pag. 98,99)

S2610024. n tehnica sigilrii nu se execut urmtorii timpi operatori:


A. controlul relaiilor ocluzale;
B. splarea i uscarea;
C. izolarea;
D. verificarea sigilrii;
E. extensia preventiv.
(pag. 35)

S2610025. Curarea suprafeelor dentare n cursul sigilrii se realizeaz astfel:


A. prin periaj profesional cu peria profilactic i cu pasta format din pulbere de piatr ponce i ap;
B. cu o buleta de vat mbibat n alcool;
C. cu ajutorul unei sonde dentare;
D. prin lefuire cu freze diamantate;
E. prin periajul obinuit cu pasta de dini.

180

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

181

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 36)

S2610026. Avantajele sigilanilor fotopolimerizabili fa de cei autofotopolimerizabili sunt:


A. materialul se ntrete lent;
B. se ncorporeaz bule de aer;
C. rigiditatea;
D. materialul se ntrete n 10 -20 secunde;
E. se pregtete materialul prin amestecare cu spatula.
(pag. 19)

S2610027. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt:


A. se intervine pe dini sntoi;
B. se trateaz cariile dentare;
C. este o metod foarte scump de tratament;
D. este o tehnic non-invaziva;
E. necesit mai multe edine.
(pag. 11)

S2610028. Efectele sigilanilor sunt:


A. blocheaz locusul preferat al streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene;
B. favorizeaz apariia marmoraiilor ocluzale;
C. ofer o protecie minim fa de caria dentar,
D. elibereaz ionii de calciu;
E. opresc evoluia n profunzime a unui proces carios deja iniiat.
(pag. 15)

S2610029. Care afirmaii sunt adevrate:


A. sigilarea cu ciment glass-ionamer este superioar calitativ sigilrii cu materiale speciale (sigilanti);
B. cimenturile glass-ionamer se aplic mai uor dect sigilanii;
C. cimenturile glass-ionamer se aplic mai greu dect sigilanii;
D. cimenturile glass-ionamer au un timp de priz mai scurt dect sigilanii;
E. cimenturile glsass-ionomar nu se finiseaz dup aplicare.
(pag. 32)

S2810030. Precizati substantele cu caracter chimic agresiv care pot provoca o necroza pulpara
A. Hidroxidul de calciu
B. Formolul
C. Serul fiziologic
D. Neofalina
E. Apa distilata
(pag. 96)

S2910031. Factorii cauzali cu actiune favorizant in necroza pulpar pot fi:


A. Luxatii, intruzii
B. Traumatismele cu intensitate redus repetate
C. Diabet, hipertensiune
D. Temperaturi mai mari de 75 grade C
E. Temperaturi mai mici de 0 grade C
(pag. 97)

S2910032. Factorii cauzali cu actiune determinant in gangrena pulpar sunt:


A. Spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie

181

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

182

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Avitaminoze
Microorganisme ajunse in spatiul endodontic
Luxatii, intruzii
Intoxicatii exogene cu diferite metale grele
(pag. 100)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1210033. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu;
A. parodontita apicala acuta hiperemica
B. gangrena pulpara simpla
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa (propriu-zisa)
D. hiperemia pulpara
E. parodontita apicala cronica
(pag. 98)

S1210034. Factorii cauzatori ai gangrenei pulpare sunt:


A. formolul
B. cresterile mari si bruste de temperatura
C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana
D. dezechilibrul circulator
E. flora microbiana din mediul salivar
(pag. 102)

S1210035. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se numara
A. formolul
B. fenolul
C. trioximetilenul
D. clorhexidina
E. arsenul
(pag. 96)

S1210036. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numara:


A. substante toxice fizico-chimice
B. cresterii mari a temperaturii
C. factori microbieni din procesul carios
D. traumatismele dentare care au determinat o fractura penetranta a dintelui respectiv
E. aparate ortodontice care determina forte excesive gresit calculate, asupra unui dinte
(pag. 96-97)

S1210037. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numara:


A. uscata
B. umeda
C. simpla
D. complicata
E. hiperemica
(pag. 101)

S1210038. Un dinte cu necroza pulpara poate prezenta:


A. coloratie modificata
B. hipersensibilitate si hiperestezie

182

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

183

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. o obturatie mai veche


D. lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
E. testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric
(pag. 98)

S1210039. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:


A. hiperemia pulpara
B. caria secundara recidiva
C. parodontita apicala cronica
D. pulpita cronica
E. necroza pulpara
(pag. 102)

S1210040. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara simpla se pune pe urmtoarele aspecte


A. carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. insensibilitate totala la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
C. prezenta hiperesteziei dentinare
D. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati crecsute ale curentului electric
E. imagine radiologica fara modificari ale parodontiului apical
(pag. 101)

S1210041. Necroza pulpara poate evolua spre:


A. ramane pe o perioada in acest stadiu
B. vindecare spontana
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa
D. gangrena pulpara
E. fractura dentara
(pag. 99)

S1210042. Printre complicatiile gangrenei pulpare simple amintim:


A. parodontitele apicale acute
B. fracturi corono-radiculare
C. papilita
D. endocardita
E. glomerulonefrite
(pag. 102)

S1210043. Urmatoarele semne clinice caracterizeaza gangrena pulpara:


A. modificari de culoare a dintelui
B. sondarea canalelor radiculare nedureroase
C. sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate
D. prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare
E. hipersensibilitate dentinara
(pag. 101)

S1310044. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:


A. Pulpite acute
B. Pulpite cronice
C. Necroza pulpara
D. Gangrena complicata
E. Caria dentara
(pag. 101-102)

183

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

184

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1310045. Diagnosticul diferential in nevroza pulpara se face cu:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Pulpita cronica deschisa
C. Pulpita cronica inchisa
D. Fractura dentara
E. Parodontita apicala cronica
(pag. 98)

S1310046. Dupa devitalizare cu preparate pe baza de arsenic:


A. Se produce o necroza de coagulare
B. Se produce o necroza de colicvatie
C. Deschiderea camerei pulpare produce o singerare abundenta
D. Pulpa necrozata are aspect uscat
E. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu
(pag. 98)

S1310047. Evolutia si complicatiile gangrenei pulpare pot fi spre:


A. Parodontita apicala
B. Necroza pulpara
C. Fractura coronara
D. Boala de focar
E. Fractura corono-radiculara
(pag. 102)

S1310048. Examenul radiologic in gangrena pulpara:


A. Este elocvent
B. Poate releva o radiotransparenta periapicala
C. Poate releva ingustarea canalului radicular
D. Poate evidenia existena denticulilor
E. Poate evidentia o usara largire a canalului
(pag. 101)

S1310049. Gangrena umeda se caracterizeaza prin:


A. tesut pulpar putrificat ferm
B. Imagine radiologica cu modificari periapical
C. tesut pulpar putrificat foarte moale
D. Pierdere pariala a configuraiei structurale a pulpei
E. Pierdere totala a configuratiei structurale a pulpei
(pag. 100)

S1310050. Microrganismele implicate in patogenia gangrenei pulpare sunt:


A. Streptococi alfa hemolitici
B. Stafilococul alb
C. Stafilococul auriu
D. Gonococi
E. Pneumococi
(pag. 94)

S1310051. Modificari de culoare a dintelui se pot intalni in:


A. Necroza pulpara
B. Pulpita cronica deschisa

184

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

185

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Gangrena pulpara
D. Pulpita cronica inchisa hiperplazica
E. Pulpita cronica inchisa propriu
(pag. )

S1310052. Necroza pulpara:


A. Se trateaza ca pulpita cronica inchisa
B. Extirparea devitala este de electie
C. Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta
D. Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica
E. Se trateaza ca o gangrena pulpara
(pag. 98)

S1410053. Diagnosticul diferential al necrozi se face cu:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Granulonul intern Palazzi
C. Paradontita apicala cronica
D. Pulpita cronica deschisa
E. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 98-99)

S1410054. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin:


A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
B. Fetiditate
C. Dureri la masticatie
D. Teste de vitalitate negative
E. Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)

S1410055. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama:


A. Modificarilor de culoare a dintelui
B. Testelor de vitalitate negative
C. Percutiei in ax negative
D. Mirosului fetid
E. Insamantarii bacteriene negative
(pag. 98)

S1410056. Evolutia si complicatiile necrozei pulpare sunt:


A. Necroza poate ramane o perioada in acest stadiu
B. Se produce infectarea pulpitei necrozate
C. Provoaca rizaliza
D. Duce la fractura dentara
E. Aparitia chistului radicular
(pag. 99)

S1410057. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:


A. Cavitatea bucala
B. Chiste de vecinatate
C. Canal radicular lateral
D. Circulatia general prin anacoreza
E. Osul alveolar
(pag. 99)

185

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

186

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1510058. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Parodontita apicala cronica
C. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
D. Pulpita cronica deschisa
E. Pulpita acuta purulenta totala
(pag. 99)

S1510059. Examenul histochimic in gangrena pulpara pune in evidenta o masa semiputreda compusa
din:
A. Materii grase
B. Polipeptide alterate
C. Hidrogen sulfurat
D. Apa
E. Monoxid de carbon
(pag. 101)

S1510060. Gangrena dentara constituie un focar de infectie pentru restul organismului, determinand:
A. Glomerulonefrite
B. Endocardite
C. Afectiuni reumatismale
D. Diabet zaharat
E. Diabet insipid
(pag. 102)

S1510061. Microorganismele din spatiul endodontic, in gangrena pulpara sunt:


A. Difteroizi
B. Lactobacili
C. Stafilococ auriu
D. Stafilococ alfa-hemolitic
E. Noocardia
(pag. 99)

S1510062. Radiofrafia dentara in gangrena pulpara arata:


A. Transparenta crescuta a canalului radiculalar
B. Micsorarea lumenului radicular prin depozite de dentina
C. Prezenta barierei dentinocementoide la nivelul apexului
D. Existenta denticulilor
E. Spatii intertrabeculare marite de volum
(pag. 101)

S1510063. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin
elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:
A. Enzime lizozomale
B. Acizi nucleici
C. Histidina
D. Heparina
E. Enzime proteolitice
(pag. 100)

S1510064. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde:


A. Modificarea de culoare a dintelui

186

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

187

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Pierderea marcata de substanta dentara


Durere la percutia transversala a dintelui
Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare
Examen bacteriologic pozitiv
(pag. 101)

S1510065. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde:


A. Probe de vitalitate termice pozitive
B. Probe de vitalitate electrice pozitive
C. La diafanoscopie, dintele apare transparent
D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparentei si a coloratiei obisnuite
E. Foraj explorator negativ
(pag. 98)

S1610066. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:


A. modificarea brutala a pH-ului
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare
C. paralizia peretilor vasculari
D. blocarea respiratiei celulare
E. depolimerizarea colagenului.
(pag. 97)

S1610067. Cauzele necrozei pulpare pot fi:


A. sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar
B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar
C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar
D. dilacerarea tesutului pulpar cu eliberare de amine toxice
E. compresia vaselor la nivelul apexului.
(pag. 95)

S1610068. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu:


A. gangrena simpla
B. parodontita apicala cronica
C. pulpita seroasa partiala
D. pulpita cronica deschisa
E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa.
(pag. 98-99)

S1610069. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmatoarelor semne:


A. insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare
B. absenta modificarilor radiologice periapicale
C. carie profunda cu camera pulpara deschisa
D. examen bacteriologic negativ
E. teste de vitalitate pozitive.
(pag. 101)

S1610070. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se face pe baza urmatoarelor semne:


A. dinte cu aspect normal
B. test de vitalitate la rece negativ
C. la palpare cu sonda in camera pulpara apare sangerare
D. la testul electric raspunsul este pozitiv
E. la percutie rezonanta este mata.

187

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

188

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 98)

S1610071. Prin necroza se intelege:


A. modificarea aseptica a pulpei dentare sub actiunea microorganismelor
B. distructia aseptica a tesutului pulpar sub actiunea agentilor fizici
C. transformarea pulpei dentare intr-un tesut de granulatie bogat vascularizat
D. atrofia fibroscleroasa si reticulara a pulpei dentare
E. mortificarea pulpei sub actiunea agentilor chimici.
(pag. 94)

S1610072. Simptomatologia clinica in necroza pulpara:


A. dintele are culoare modificata
B. prezinta hiperestezie
C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie viu
D. probe de vitalitate negative
E. la percutia rezonanta este mata.
(pag. 98)

S2110073. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Pulpita cronica nchisa hiperplazica
C. Parodontita apicala cronica
D. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa
E. Pulpita cronica deschisa
(pag. 98-99)

S2110074. Necroza de coagulare poate fi provocata de:


A. Arsenic
B. Clorura de zinc
C. Trioximetilen
D. Fenol
E. Tricrezolformalina
(pag. 98)

S2110075. Necroza de colicvatie poate fi declansata de:


A. Tricrezolformalina
B. Papaina
C. Tripsina
D. Antiformina
E. Clorura de zinc
(pag. 98)

S2310076. Necroza de coagulare este secundar


A. aciunii enzimatice
B. creterii hidrofiliei
C. blocrii circulaiei sangvine
D. aciunii arsenicului
E. coagulrii proteice
(pag. 98)

S2310077. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin


A. Pulpa uscata

188

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

189

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Pulpa de culoare galben-brun


Consistenta pulpara este redusa
Extirparea se realizeaza in microfragmente
Aparea adesea dupa arsenic
(pag. 98)

S2310078. Necroza de coligvatie este produsa prin:


A. Enzime vegetale
B. Enzime animale
C. Solutii antiseptice
D. Arsenic
E. Bradichinina
(pag. 98)

S2310079. In gangrena pulpara simpla examenul radiologic arata:


A. Radiotransparenta crescuta a canalului radicular
B. Uneori stramtorarea lumenului canalului radicular
C. Existenta denticulilor
D. Lipsa barieri dentino cementoide
E. Uneori largirea lumenului canalului radicular
(pag. 101)

S2310080. Semnele de gangrene simpla sunt:


A. test de vitalitate negativ
B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal
C. camera pulpara inchisa
D. dinte modificat de culoare
E. modificari periapicale pe radiografie
(pag. 101)

S2310081. Gangrena uscata:


A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase
B. succeede un traumatism
C. succede actiunii unui agent chimic
D. pereti dentinari alterati profund
E. extirparea usoara a resturilor
(pag. 101)

S2310082. Diagnosticul diferenial n necroza pulpar se face cu:


A. Gangrena pulpar simpl
B. Pulpita cronic deschis
C. Pulpita cronic nchis
D. Fractura dentar
E. Parodontita apical cronic
(pag. 98)

S2310083. Necroza pulpar:


A. Se trateaz ca pulpit cronic nchis
B. Extirparea devital este de elecie
C. Respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie radicular corect
D. Nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic
E. Se trateaz ca o gangren pulpar

189

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

190

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 98)

S2310084. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic:


A. Se produce o necroz de coagulare
B. Se produce o necroz de colicvaie
C. Deschiderea camerei pulpare produce o sngerare abundent
D. Pulpa necrozat are aspect uscat
E. Pulpa necrozat are un aspect brun-cenuiu
(pag. 98)

S2310085. Diagnosticul diferenial al gangrenei pulpare simple se face cu:


A. Pulpite acute
B. Pulpite cronice
C. Necroza pulpar
D. Gangrena complicat
E. Caria dentar
(pag. 102)

S2310086. Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n:


A. Necroza pulpar
B. Pulpita cronic deschis
C. Gangrena pulpar
D. Pulpita cronic nchis hiperplazic
E. Pulpita cronic nchis propriu-zis
(pag. 101)

S2310087. Gangrena umed se caracterizeaz prin:


A. esut pulpar putrificat ferm
B. Imagine radiologic cu modificri periapical
C. esut pulpar putrificat foarte moale
D. Pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei
E. Pierdere total a configuraiei structurale a pulpei
(pag. 100)

S2310088. Evoluia si complicaiile gangrenei pulpare pot fi spre:


A. Parodontita apical
B. Necroza pulpar
C. Fractura coronar
D. Boala de focar
E. Fractura corono-radicular
(pag. 102)

S2310089. Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe baza urmtoarelor aspecte
A. Examen bacteriologic pozitiv
B. Prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la sondajul explorator
C. Fetiditate (nu este caracteristic)
D. Fetiditate (este caracteristic numai gangrenei)
E. Examen bacteriologic negativ
(pag. 101)

S2510090. Evoluia necrozei pulpare se poate face spre:


A. Fractur dentar

190

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

191

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

B. Infectarea pulpei
C. Parodontita apical acut
D. Parodontita apical cronic
E. Pulpita cronic nchis
(pag. 99)

S2610091. Timpii operatori n tehnica sigilrii cu rini compozite sunt:


A. izolarea;
B. bizotarea;
C. extensia preventiv;
D. splarea i uscarea;
E. controlul relaiilor de ocluzie.
(pag. 35)

S2610092. Succesul sigilrii depinde de:


A. rigurozitatea cu care practicantul respect tehnica de lucru;
B. rigurozitatea cu care practicantul respect instruciunile firmei productoare;
C. vrsta copilului;
D. profunzimea procesului carios;
E. mrimea suprafeei ocluzale.
(pag. 49)

S2610093. La controlul clinic periodic al sigilrii se pot ntlnii urmtoarele situaii:


A. sigilarea este intact;
B. sigilarea este pierdut parial;
C. sigilarea are microneadaptri, vizibile pe radiografii bite-wing;
D. a aprut un proces carios pe acceai suprafa dentar pe care s-a aplicat sigilantul;
E. sigilantul este pierdut n totalitate.
(pag. 45)

S2610094. Avantajele enameloplastiei sunt:


A. mpiedic ptrunderea profund a sigilantului;
B. permite ptrunderea profund a sigilantului;
C. crete rezistena la uzur a materialului aplicat;
D. asigur o adaptare deficitar la smal;
E. asigur o adaptare mai bun la saml.
(pag. 48)

S2610095. Persoane cu grad nalt de risc carios sunt:


A. pacieni carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans;
B. pacieni care consum foarte multe fructe;
C. pacieni care consum zilnic mari cantiti de dulciuri;
D. pacieni handicapai psihic sau fizic care nu pot efectua igiena oral;
E. copiii precolari.
(pag. 62)

S2610096. coala stomatologic scandinav recomand sigilarea n urmtoarele situaii:


A. molarii I i II predispui la carie;
B. pacienii cu defecte de dezvoltare, de coalescena;
C. toi molarii I;
D. molarii I i premolarii I;
E. molarii temporari.

191

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

192

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 65)

S2610097. Calitatile unui material de sigilare sunt:


A. fluiditate;
B. priza rapid n condiiile cavitii bucale;
C. biocompatibilitate;
D. s nale ocluzia;
E. s nu perturbe ocluzia.
(pag. 15)

S2610098. Indicaiile odontomiei profilactice sunt:


A. copii cu policarii i igien oral foarte bun;
B. copii cu policarii i igien oral foarte proasta;
C. existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii;
D. marmoraii pe suprafeele ocluzale;
E. imposibilitatea efecturii unor controale periodice regulate.
(pag. 11)

S2610099. Sigilarea are urmtoarele indicaii:


A. anuri i fosete adnci n forma de i, amfora, pictura;
B. anuri i fosete adnci cu proasta coalescena;
C. carie profund;
D. carie de adncime medie;
E. sonda agat, dar fr semne de carie dentar.
(pag. 61)

S2810100. In etiopatogenia necrozei se incadreaza:


A. Factori generali
B. Factori traumatici
C. Factori termici
D. Factori chimicotoxici
E. Factori microbieni
(pag. 94-95)

S2810101. Factorii termici ce intervin in etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentati de:
A. O crestere a temperaturii cu 5gr. Celsius
B. O scadere a temperaturii, brusca, cu 5 gr. Celsius
C. scadere a temperaturii, foarte lenta, cu 5 gr. Celsius
D. O scadere brutala a temperaturii la 0 gr. Celsius
E. Scaderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificari semnificative la nivel pulpar
(pag. 96)

S2810102. In legatura cu formolul sunt valabile urmatoarele afirmatii:


A. Se utilizeaza in tratamentul hiperesteziei dentinare
B. Se utilizeaza in tratamentul hipersensibilitatii
C. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor
D. Efect coagulant asupra proteinelor
E. Produce paralizia peretilor vasculari
(pag. 97)

S2810103. Arsenicul actioneaza prin


A. Difuziune de-a lungul canaliculelor dentinare

192

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

193

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Efect coagulant asupra proteinelor


Paralizia peretilor vasculari
Blocarea respiratiei celulare
Depolimerizarea colagenului
(pag. 97)

S2810104. In necroza pulpara au loc urmatoarele modificari la nivel microscopic


A. Celulele prezinta modificari de forma
B. Apare picnoza nucleului
C. Apare cresterea in volum a nucleului
D. Apare vacuolizarea citoplasmei
E. fibrele conjunctive se disociaza prin depolimelizare
(pag. 97)

S2810105. Macroscopic necroza pulpara se caracterizeaza prin


A. In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure
B. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa
C. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta
D. In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa
E. In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta
(pag. 98)

S2810106. Diagnosticul pozitiv in gangrena simpla presupune


A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor radiculare
B. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor radiculare
C. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare
D. Fetiditate
E. Teste de vitalitate negative
(pag. 101)

S2810107. Diagnosticul diferential in gangrena pulpara simpla se face cu


A. Necroza pulpara
B. Gangrena complicata cu parodontita apicala acuta
C. Pulpita acuta seroasa totala
D. Pulpita acuta seroasa partiala
E. Pulpita purulenta totala
(pag. 102)

S2910108. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numar:


A. Umed
B. Uscat
C. Complicat
D. Hiperemic
E. Partial la dinii pluriradiculari
(pag. 101)

S2910109. Gangrena dentar constituie un focar de infectie pentru restul organismului determinnd:
A. Diabet zaharat
B. Glomerulonefrite
C. Endocardite
D. Afectiuni reumatismale
E. Migrene

193

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

194

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 102)

S2910110. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpar putem enumera:
A. Formolul
B. Arsenul
C. Clorhexidina
D. Fenolul
E. Toate rspunsurile de mai sus
(pag. 96-97)

194

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

195

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 11
Parodontite apicale acute i cronice
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1211001. Evolutia cea mai frecventa a unei parodontite apicale acute purulente este spre
A. fistulizare
B. vindecare definitiva
C. cronicizare
D. osteomielita
E. supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
(pag. 112)

S1311002. A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului:


A. Este numita timpul mut
B. Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice
C. Este faza de alteraretisulara primara
D. Este o hiperemie de tip pasiv
E. Dureaza intree cateva ore si cateva zile
(pag. 106)

S1311003. Abcesul Phoenix:


A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu
E. Este o parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 98)

S1311004. Durerea este de intensitate maxima in parodontita apicala acuta seroasa


A. in stadiu endoosos
B. in stadiu de fistula
C. in stadiu de hiperemie
D. in stadiu subperiostal
E. in stadiu submucos
(pag. 108)

S1311005. Parodontita apicala acuta hiperemica:


A. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei pulpare
B. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei ligamentelor periodontale
C. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei osului alveolar apical
D. Reprezinta faza iniiaala a inflamaiei septului interradicular
E. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei septului interdentar
(pag. 104)

S1311006. Percutia in ax este pozitiva in parodontitele apicale cronice:


A. in 90% din cazuri

195

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

196

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

in 20% din cazuri


in 100% din cazuri
in 70% din cazuri
in 50% din cazuri
(pag. 114)

S1311007. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu
exceptia:
A. Parodontita apicala cronica fibroasa
B. Granulom simplu conjunctiv
C. Granulom epitelial
D. Granulom chistic
E. Parodontita apicala cronica condensata
(pag. 114)

S1311008. Trasatura esentiala a parodontitei apicale cronice condensate este:


A. Imagine radiologica difuza, cu spatii trabeculare inguste
B. Imagine radiologica de osteita circumscrisa, radiotransparenta
C. ingustarea spatiului periapical
D. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. Percutia in ax este pozitiva
(pag. 124)

S1411009. Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in
care modificarile sunt:
A. biochimice
B. mecanice
C. chimice
D. enzimatice
E. fizice
(pag. 106)

S1411010. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este


cuprinsa intre:
A. cateva minute si 3-4 ore
B. 3 si 4 zile
C. 2 si 3 ore
D. 10-20 minute
E. cateva saptamani
(pag. 106)

S1411011. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
A. modificarile vasculare
B. modificarile chimice
C. modificarile enzimatice
D. durere
E. rezorbtie osoasa
(pag. 108)

S1411012. Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de:


A. zona de stimulare sau de incapsulare(fibroza periferica)
B. zona exudativa
C. zona de iritatie

196

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

197

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. zona de necroza
E. zona de vindecare
(pag. 119)

S1511013. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala purulenta se pune pe urmatoarele semne:


A. Durere la testele de vitalitate dentara
B. Durere exacerbata la sondarea canalelor radiculare
C. Stare generala afectata
D. Lipsa durerii la percutia in ax
E. Aspect normal al mucoasei vestibulare si al tegumentelor
(pag. 109)

S1511014. In stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente, circumscrise, procesul de


necroza de lichefiere este favorizat de:
A. Tensiune mica intratisulara
B. Cresterea pH-ului local
C. Tulburari vasculare care impiedica o buna activitate trofica
D. Scaderea infiltratului leucocitar
E. Micsorarea spatiilor medulare
(pag. 110)

S1511015. Semnele subiective in parodontita apicala acuta purulenta sunt:


A. Durere de intensitate mica
B. Durere cu caracter lancinant
C. Diminuarea durerii la schimbarea pozitiei capului
D. Strangerea dintilor produce usurare
E. Senzatie de agresiune
(pag. 111)

S1511016. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu:


A. Necroza pulpara
B. Pulpitele cronice
C. Pulpitele acute
D. Parodontite apicale acute
E. Hiperemia preinflamatorie
(pag. 117)

S1511017. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe:


A. Teste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal
B. Teste de vitalitate negative ale dintilor vecini
C. Fistulizarea cu eliminare de puroi
D. Modificarea de culoare a dintelui
E. Iradierea durerii in arcada antagonista
(pag. 112)

S1511018. Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se pune pe:


A. Teste de vitalitate pozitive
B. Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului
C. Sangerare la sondarea canalelor radiculare
D. Adenopatie loco-regionala
E. Imagine radiologica difuza
(pag. 122)

197

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

198

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1611019. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se face pe baza urmatoarelor
semne:
A. probe de vitalitate dentara pozitive
B. durerea are caracter cronic
C. tumefierea mucoasei si tegumentelor
D. lipsa durerii la percutie in axul dintelui
E. nu apar modificari in starea generala a organismului.
(pag. 109)

S1611020. Granulomul chistic reprezinta:


A. o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz
B. inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite
C. stadiul final al unui granulom epitelial
D. stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase
E. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.
(pag. 121)

S1611021. in parodontita apicala cronica fibroasa tabloul morfopatologic arata:


A. vasele sangvine au pereti subtiati
B. leziunea este extinsa in osul alveolar
C. sunt prezenti numerosi fibroblasti si fibrociti
D. o parte din ligamentele Scharpay sunt ingrosate
E. pernitele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate
(pag. 116)

S1611022. Osteofibroza periapicala este o reactie de condensare osoasa care apare in:
A. gangrena pulpara simpla
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acuta purulenta totala
D. pulpita cronica
E. pulpita acuta seroasa totala.
(pag. 125)

S1611023. Reactiile din zona exudativa ("de contaminare") in granulomul simplu conjunctiv se
caracterizeaza prin:
A. vasoconstrictie
B. lipsa exudatului
C. prezenta unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear
D. exudatul inflamator concentreaza exotoxinele microbiene
E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)

S1611024. Tabloul morfopatologic in parodontita apicala acuta seroasa arata:


A. pereti vasculari ingrosati
B. ligamentele alveolo-dentare sunt subtiate
C. desociere fibrilara prin depolimerizare
D. corticala interna alveolara prezinta contur regulat
E. ingustarea spatiilor intertrabeculare.
(pag. 108)

S2111025. Cu ce afectiune se face diagnosticul diferential al granulomului chistic:


A. Actinomicoza

198

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

199

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Adenopatiile supurate
Granulomul epitelial
Osteomielita
TOATE cele de mai sus
(pag. 122)

S2111026. Precizati parodontita apicala cronica cu imagine radiologica neconturata:


A. Parodontita apicala cronica fibroasa
B. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
C. Osteita paradentara
D. Parodontita apicala cronica condensanta
E. Abcesul cronic apical
(pag. 114)

S2311027. Parodontita apical acut hiperemic


A. Reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare
B. Reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontale
C. Reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveolar apical
D. Reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular
E. Reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdentar
(pag. 104)

S2311028. A doua faz n evoluia inflamaiei parodoniului:


A. Este numit timpul mut
B. Este caracteristic prin manifestrile vasculare i clinice
C. Este faza de alterare tisular primar
D. Este o hiperemie de tip pasiv
E. Dureaz ntre cteva ore i cteva zile
(pag. 106)

S2311029. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturat pot fi enumerate urmtoarele, cu
excepia:
A. Parodontita apical cronic fibroas
B. Granulom simplu conjunctiv
C. Granulom epitelial
D. Granulom chistic
E. Parodontita apical cronic condensat
(pag. 114)

S2311030. Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice:


A. n 90% din cazuri
B. n 20% din cazuri
C. n 100% din cazuri
D. n 70% din cazuri
E. n 50% din cazuri
(pag. 114)

S2311031. Abcesul Phoenix:


A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. Este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu

199

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

200

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Este o parodontit apical acut seroas


(pag. 98)

S2311032. Trstura esenial a parodontitei apicale cronice condensate este:


A. Imagine radiologic difuz, cu spaii trabeculare nguste
B. Imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent
C. ngustarea spaiului periapical
D. Rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. Percuia n ax este pozitiv
(pag. . 124)

S2311033. Durerea este de intensitate maxim n parodontita apical acut seroas:


A. n stadiu endoosos
B. n stadiu de fistul
C. n stadiu de hiperemie
D. n stadiu subperiostal
E. n stadiu submucos
(pag. 109)

S2511034. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se pune pe baza urmtoarelor
semne:
A. Absena durerii
B. Durere moderat
C. Tumefierea mucoasei i a tegumentelor
D. Teste de vitalitate pozitive
E. Lipsa durerii la percuia n axa dintelui
(pag. 109)

S2611035. Electromiografia este o metod care apreciaz:


A. funcia musculara dup potenialele de aciune;
B. forele de la nivelul arcadelor dentare;
C. modificri de poziie ale organelor n componena crora intra muchii;
D. modificri de form i dimensiuni ale organelor pe care le inser muchii;
E. forele de presiune exercitate pe feele vestibulare sau orale ale dinilor.
(pag. 412)

S2611036. n timpul articulrii fonetice normale se poate observa:


A. sprijinul limbii pe suprafaa palatinal a incisivilor superiori;
B. interpoziia limbii ctre incisivi;
C. interpoziia limbii ctre premolari;
D. vrful limbii n contact cu papila incisiv;
E. sprijinul limbii pe faa linguala a incisivilor inferiori.
(pag. 381)

S2611037. n cadrul funciei fonatorii tulburrile de ritm cuprind:


A. dislalia;
B. sigmatismul;
C. rotacismul;
D. rinolalia;
E. tahilalia.
(pag. 384)

200

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

201

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2611038. n mod normal n deglutiia de tip adult:


A. limba are o poziie posterioar;
B. vrful limbii este aezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
C. arcadele sunt n contact;
D. limba vine n contact cu incisivii superiori;
E. limba vine n contact cu treimea ocluzal a suprafeelor orale a dinilor laterali.
(pag. 354)

S2611039. Prelungirea stadiului de deglutiie infantil se datoreaz:


A. maturitii neuromusculare;
B. nclinrii palatinale a incisivilor superiori i a proceselor alveolare;
C. maxilarului superior lrgit transversal;
D. factorului genetic ereditar;
E. macroglosiei.
(pag. 360)

S2611040. Raportul dintre deglutiie i dezvoltarea ap. DM:


A. forele cele mai puternice se declaneaz n stadiul II al deglutiiei (stadiul faringian);
B. timpul I al deglutiiei (stadiul bucal) rmne acelai n cursul vieii;
C. dup erupia dinilor permaneni limba ptrunde ntre arcade n timpul deglutiiei;
D. dac dup erupia dinilor temporari persist deglutiia infantil, situaia se consider anormal;
E. ntr-o deglutiie normal buzele vin n contracie puternic.
(pag. 365)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1211041. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu
A. pulpita acuta seroasa totala
B. hiperemia pulpara
C. abcesul paroodntal marginal
D. osteomielita maxilara
E. foliculita dintilor inclusi
(pag. 113)

S1211042. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe baza urmatoarelor


caracteristici
A. teste de vitalitate pozitive
B. modificari ale aspectului mucoasei vestibulare la nivelul apexului dintelui respectiv
C. examenul radiologic releva existenta unei zone de radiotransparenta care inconjoara apexul
D. examenul radiologic releva existenta unei zone radioopace care inconjoara apexul
E. existenta fistulei sau a cicatricilor
(pag. 120)

S1211043. Diagnosticul pozitiv in cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe baza
urmatoarelor semne
A. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat
B. imagine radiologica care evidentiaza o radiotransparenta difuza periapicala
C. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect mai albicios
D. spatiul periodontal apical are tendinta de a fi desfiintat
E. imagine radiologica difuza cu spatii trabeculare marite in volum
(pag. 124)

201

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

202

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1211044. Examenele complementare in cazul parodontitelor apicale cronice evidentiaza


A. raspunsuri negative la probele de vitalitate pulpara
B. raspunsuri pozitive la probele de vitalitate in cazul pluriradicularilor
C. examenul radiologic evidentiaza intinderea leziunii periapicale
D. examenul radiologic evidentiaza leziuni periapicale
E. examenele de laborator pot evidentia modificari de VSH si leucogramei
(pag. 115)

S1211045. Factorii etiologici care pot produce o parodontita apicala acuta hiperemica sunt
A. pansamente endodontice iritante
B. scaderi bruste si repetate de temperatura in mediul bucal
C. substante devitalizante
D. traumatisme determinate de o supraincarcare ocluzala
E. agenti microbieni
(pag. 104)

S1211046. Formele clinice de parodontita apicala acuta sunt


A. abcesul parodontal
B. parodontita apicala seroasa
C. parodontita apicala difuza (Partsch)
D. parodontita apicala purulenta
E. parodontita apicala hiperemica
(pag. 104)

S1211047. La examenul obiectiv in cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate intalnim
A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare
B. posibilitatea existentei unei fistule gingivale
C. percutia verticala pozitiva in procent de 20% din cazuri
D. sensibilitate dureroasa care cedeaza la presiunea pe dinte
E. intotdeauna ganglionii regionali mariti in volum
(pag. 114)

S1211048. Semnele clinice subiective care caracterizeaza parodontita apicala acuta purulenta in
stadiul endoosos si subperiostul sunt
A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasa
B. durere spontana cu caracter pulsatil
C. durere de intensitate redusa care apare doar la atingerea dintelui
D. senzatie de egresiune a dintelui respectiv
E. aplecarea capului sau schimbarea pozitiei corpului duce la scaderea intensitatii dureroase
(pag. 111)

S1211049. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt
A. sensibilitate usoara la atingerea dintelui
B. durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
C. durerea cedeaza la calmante obisnuite
D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
E. durerea cedeaza la aplicarea de caldura
(pag. 108)

S1211050. Simptomatologia clinica care caracterizeaza parodontitele apicale cronice este reprezentata
de
A. durere de mica intensitate intermitenta

202

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

203

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

durerea se accentueaza la decubit


senzatie usoara de egresiune a dintelui
durere cu caracter nevralgiform
lipsa puseelor acute in antecedente
(pag. 114)

S1311051. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele:


A. Este o osteita apicala cronica
B. Este o parodontita apicala cronica
C. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi
D. Prezinta 4 zone
E. Cel mai concludent estee examenul radiologic
(pag. 117)

S1311052. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:


A. Pulpita acuta seroasa partiala
B. Pulpita acuta seroasa totala
C. Pulpita acuta purulenta partiala
D. Pulpita acuta purulenta totala
E. Pulpita cronica inchisa
(pag. 107)

S1311053. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:


A. Foliculita acuta a dintilor inclusi
B. Parodontite apicale cronice
C. Pulpite acute
D. Parodontita apicala acuta supurata
E. Nevralgia de trigemen
(pag. 109)

S1311054. Durerea in parodontita apicala cronica poate imbracaurmatoarele aspecte:


A. Absenta
B. Nevralgiforma
C. Senzatie de usoara egresiune
D. Durere cu senzaie de oboseala ddupa masticaie
E. Pulsatila
(pag. 114)

S1311055. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa:


A. Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori
B. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv
C. Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori
D. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori
E. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori
(pag. 108)

S1311056. Examenul radiologic este elocvent:


A. in parodontita apicala acuta hiperplazica
B. in parodontita apicala acuta seroasa totala
C. in parodontita apicala acuta purulenta in primele faze
D. in parodontite apicale cronice
E. in parodontita apicala acuta purulenta in ultima faza

203

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

204

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 113)

S1311057. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase:
A. Pe canal este prezenta o secretie seroasa
B. Durerea are caracter acut
C. Durerea este prezenta la percutia in ax
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitai foarte mari ale stimulului
E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor
(pag. 108)

S1311058. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:


A. Este diferita functie de factorii etiologici
B. Percutia laterala este pozitiva
C. Percutia in ax este negativa
D. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal
E. Percutia in ax este pozitiva
(pag. 106)

S1411059. Accesul microorganismelor, ce constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale


acute hiperemice, se poate produce prin:
A. canalul radicular
B. pungi parodontale
C. solutii de continuitate (plaga a mucoasei)
D. microtraumatisme
E. lucrari protetice defectoase
(pag. 105)

S1411060. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
A. resturile epiteliale ale lui Mallasez
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
(pag. 120)

S1411061. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicatie a gangrenei pulpare sunt prezente
si urmatoarele semne:
A. lipsa sangerarii in camera pulpara
B. prezenta unei secretii seroase pe canal
C. raspunsurile negative la testele de vitalitate
D. durere la percutia in ax
E. sangerare in camera pulpara
(pag. 109)

S1411062. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:


A. pulpita acuta seroasa totala
B. pulpita acuta purulenta totala
C. pulpita acuta seroasa partiala
D. pulpita acuta purulenta totala
E. parodontita apicala cronica recidivanta(actualizarea uneia preexistente)
(pag. 107)

S1411063. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:

204

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

205

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

pulpitele acute
nevralgiile de trigemen
foliculita acuta a dintilor inclusi
pulpitele cronice
caria simpla
(pag. 109)

S1411064. Diagnosticul diferential in granulomul chistic se face cu:


A. granulomul simplu conjunctiv
B. granulomul epitelial
C. pulpita cronica granulomatoasa
D. pulpita seroasa totala
E. parodontita apicala acuta seroasa
(pag. 122)

S1411065. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmatoarelor
semne:
A. durere cu caracter acut
B. durere la percutia in ax a dintelui
C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor
D. teste de vitalitate pozitive
E. stare generala nemodificata
(pag. 109)

S1411066. Examenul radiologic initial in parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra:


A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor
C. unor fracturi radiculare
D. unor cai false
E. caracterului durerii
(pag. 115)

S1411067. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de:


A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate
ortodontice,cand fortele nu sunt bine controlate si dirijate
B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice
C. pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase
D. agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba
E. esecuri ale anesteziei
(pag. 104)

S1411068. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:
A. stadiul endoosos
B. stadiul subperiostal
C. stadiul submucos
D. stadiul de fistula
E. stadiul de granulom periapical
(pag. 110)

S1411069. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:


A. utilizarea intempestiva a substantelor medicamentoase in timpul tratamentului mecanic de canal
B. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpare

205

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

206

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. obturarea incorecta a canalului


D. gangrena pulpara simpla
E. caria simpla
(pag. 116)

S1411070. Prezenta durerii de mica intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele


apicale cronice imbraca trei aspecte:
A. durere cu caracter nevralgiform
B. durere cu senzatie de usoara agresiune
C. durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie
D. durere insuportabila
E. durere lancinata
(pag. 114)

S1411071. Procesul supurativ netratat( parodontita apicala acuta purulenta ) poate evolua spre:
A. resorbtie si vindecare temporara
B. fistulizare si vindecare temporara
C. complicare cu proces osteomielitic
D. cronicizare(in majoritatea cazurilor)
E. parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 112)

S1411072. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:
A. stadiul de evolutie a inflamatiei
B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
C. tipul de reactivitate individuala
D. numarul de radacini ale dintelui
E. varsta pacientului
(pag. 111)

S1511073. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
A. Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui
B. Sensibilitate la percutia in ax
C. Simptomatologie de pulpita totala
D. Congestia mucoasa in dreptul apexului
E. Prezenta fistulei in dreptul apexului
(pag. 107)

S1511074. Evolutia parodontitei apicale seroase difuze se face spre:


A. Cronicizare
B. Parodontita apicala acuta purulenta
C. Stoparea procesului inflamator
D. Sinuzita maxilara
E. Adenopatie loco-regionala
(pag. 109)

S1511075. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de urmatorii corpi straini care
au patruns in parodontiul apical:
A. Ace rupte
B. Obturatii de canal cu depasire
C. Resturi de mese de vata
D. Conuri de hartie

206

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

207

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. Freze rupte
(pag. 106)

S1511076. Parodontita apicala hiperemica provocata de o complicatie a necrozei pulpare prin agenti
infectiosi sau chimici, prezinta:
A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui
B. Senzatia de egresiune a dintelui
C. Senzatia de agresiune a dintelui
D. Durere la agenti fizici
E. Durere la sondarea canalelor radiculare
(pag. 106)

S1511077. Substantele chimice folosite in tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la
parodontita apicala acuta hiperemica sunt:
A. Arsenic
B. Formol
C. Tricrezol
D. Acid tricloracetic
E. Acidul cromic
(pag. 105)

S1511078. Substantele folosite in tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la
parodontite apicale acute hiperemice sunt:
A. Compusi fenolici
B. Azotatul de argint
C. Acidul cromic
D. Arsenicul
E. Apa oxigenata
(pag. 105)

S1511079. Traumatismele implicate in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt:


A. Lucrari protetice defectuoase
B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale miscarilor mandibulare
C. Bruxism
D. Aparate ortodontice incorect adaptate
E. Traumatisme indirecte in cursul tratamentelor endodontice
(pag. 104)

S1511080. Chelatorii pe baza de EDTA produc dezechilibrare minerala locala, la nivelul parodontiului
apical prin:
A. Sustragerea ionilor de calciu
B. Sustragerea radicalilor fosfat
C. Blocarea ionilor de sodiu
D. Blocarea ionilor de fluor
E. Sustragerea ionilor de potasiu
(pag. 105)

S1511081. Diagnosticul diferential ala parodontitei apicale hiperemice se face cu:


A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Pulpita acuta purulenta totala
C. Parodontita apicala seroasa
D. Gangrena pulpara
E. Necroza pulpara

207

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

208

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 107)

S1611082. Aspectul macroscopic si microscopic al inflamatiei osoase in parodontita apicala este


determinat de urmatoarele particularitati:
A. starea generala a organismului
B. os alveolar cu corticala interna groasa
C. lipsa unui sistem limfatic in zona cervico-faciala
D. calea prin care patrunde agentul agresor
E. tesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subtiri
(pag. 103)

S1611083. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu:


A. pulpita totala acuta purulenta
B. abcesul parodontal marginal
C. foliculita dintilor inclusi
D. osteomielita
E. pulpita cronica deschisa acutizata.
(pag. 113)

S1611084. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu:
A. granulomul chistic
B. actinomicoza
C. parodontia apicala cronica fibroasa
D. adenopatii supurate
E. osteomielita.
(pag. 124)

S1611085. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe baz urmatoarelor
semne
A. la atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara
B. mucoasa in dreptul apexului de aspect normal
C. simptomatologia de pulpita totala
D. pe radiografie se evidentiaza un focar osteitic periapical
E. dintele este sensibil la percutie in ax.
(pag. 107)

S1611086. in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate:


A. bruxismul
B. lucrari protetice in subocluzie
C. traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic
D. eugenolul folosit in tratamentul endodontic
E. agenti microbieni.
(pag. 104-405)

S1611087. Parodontita apicala acuta seroasa (difuza) se caracterizeaza prin:


A. durere cu caracter lancinant provocata de difeite excitanti care cedeaza odata cu cresterea afluxului
sangvin spre extremitatea cefalica
B. adenopatia regionala
C. absenta sensibilitatii la percutia in axul dintelui
D. congestia mucoasei in dreptul radacinii dintelui
E. durerea iradiaza in regiuni invecinate.
(pag. 108)

208

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

209

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1611088. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in infalamtiile parodontiului apical depinde


de urmatorii factori:
A. intensitatea agresorului
B. timpul de actiune al agresorului
C. natura agresorului
D. cantitatea agresorului
E. tonusul neuro-vegetativ individual
(pag. 106)

S1611089. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv


A. durere vie lancinanta
B. palparea mucoasei in dreptul apexului poate evidentia o usoara sensibilitate
C. la teste de vitalitate la cald se constata sensibilitati
D. explorarea cu sonda a camerei pulpare si a canalelor radiculare arata lipsa oricarei sensibilitati
E. la examen radiologic se observa o zona de transparenta ce inconjoara apexul.
(pag. 119)

S1611090. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch):


A. nodul care deformeaza suprafata mucoasei
B. palparea mucoasei in dreptul dintelui nu este dureroasa
C. teste de vitalitate la cald pozitive
D. teste de vitalitate la rece negative
E. adenopatie regionala cu ganglioni indurati durerosi la palpare.
(pag. 123)

S2111091. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute hiperemice:
A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Nevralgia de trigemen
C. Pulpita acuta purulenta totala
D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 107)

S2111092. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute purulente:
A. Parodontita apical acuta seroasa
B. Foliculita dintilor inclusi
C. Nevralgia esentiala de trigemen
D. Abcesul parodontal marginal
E. Parodontita apicala cronica recidivanta
(pag. 113)

S2111093. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute seroase:
A. Parodontita apicala cronica recidivanta
B. Foliculita acuta a dintilor inclusi
C. Nevralgia esentiala de trigemen
D. Parodontita apicala acuta purulenta
E. Parodontita apicala acuta hiperemica
(pag. 109)

S2311094. Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte:


A. Absent
B. Nevralgiform

209

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

210

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Senzaie de uoar egresiune


D. Durere cu senzaie de oboseal dup masticaie
E. Pulsatil
(pag. 114)

S2311095. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmtoarele


A. Este o osteit apical cronic
B. Este o parodontit apical cronic
C. Se mai numete granulom intern a lui Palazzi
D. Prezint 4 zone
E. Cel mai concludent este examenul radiologic
(pag. 114)

S2311096. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:


A. Este diferit funcie de factorii etiologici
B. Percuia lateral este pozitiv
C. Percuia n ax este negativ
D. Este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal
E. Percuia n ax este pozitiv
(pag. 114)

S2311097. Edemul din parodontita apical acut seroas


A. Intereseaz buza superioar pentru dinii incisivi superiori
B. Intereseaz aripa nasului pentru grupul incisiv
C. Intereseaz regiunea palpebral pentru caninii superiori
D. Intereseaz regiunea mentonier pentru incisivii inferiori
E. Intereseaz regiunea genian pentru molarii inferiori
(pag. 108)

S2311098. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:


A. Pulpita acut seroas parial
B. Pulpita acut seroas total
C. Pulpita acut purulent parial
D. Pulpita acut purulent total
E. gangrena
(pag. 107)

S2311099. Examenul radiologic este elocvent:


A. n parodontita apical acut hiperplazic
B. n parodontita apical acut seroas total
C. n parodontita apical acut purulent n primele faze
D. n parodontite apicale cronice
E. n parodontita apical acut purulent n ultima faz
(pag. 113)

S2311100. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:


A. Foliculita acut a dinilor inclui
B. Parodontite apicale cronice
C. Pulpite acute
D. Parodontita apical acut supurat
E. Nevralgia de trigemen
(pag. 109)

210

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

211

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2311101. Precizai rspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase
A. Pe canal este prezent o secreie seroas
B. Durerea are caracter acut
C. Durerea este prezent la percuia n ax
D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale stimulului
E. Este prezent tumefierea mucoasei i tegumentelor
(pag. 108)

S2311102. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:


A. parodontita apicala acuta purulenta
B. oprirea procesului inflamator
C. cronicizare
D. sinuzita de maxilar
E. cuprinderea apexului dintilor vecini
(pag. 111)

S2311103. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta


A. mobilitatea dintelui
B. febra
C. lipsa adenopatiei
D. senzatie de egresiune a dintelui
E. test de vitalitate negative
(pag. 111)

S2311104. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de:


A. Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
B. Gangrena pulpara simpla
C. Utilizarea arsenicului
D. Obturarea corecta a canalului radicular
E. Antisepticele utilizate pe canal
(pag. 116)

S2311105. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la:
A. Incisivi superiori
B. Canini superiori
C. Primii premolari superiori
D. Premolarii secunzii superiori
E. molari superiori
(pag. 111)

S2311106. Evolutii si complicatii in granulomul epitelial:


A. nevralgie de trigemen boala de focar
B. sinuzita odontogena
C. abces parodontal marginal
D. reacutizare
E. focar de infectie in boala de focar
(pag. 121)

S2511107. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute difuze se face cu:


A. Pulpitele acute
B. Parodotita apical acut supurat

211

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

212

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Nevralgia de trigemeni
D. Foliculita dinilor inclui
E. Gangrena pulpar simpl
(pag. 109)

S2611108. n cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul n zona centrala;
B. zonele laterale ale partii superioare a fetei;
C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei;
D. mentonul n zona inferioara;
E. regiunea bilabiala.
(pag. 433-445)

S2611109. n cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt:
A. mentonul n zona central;
B. zonele laterale ale prii superioare a feei;
C. zonele laterale ale prii inferioare a feei;
D. mentonul n zona inferioara;
E. regiunea bilabial.
(pag. 436)

S2611110. Dup modul de articulare consoanele sunt clasificate n:


A. semiocluzive;
B. bilabiale;
C. ocluzive;
D. labio-dentale;
E. linguale.
(pag. 377)

S2611111. Interpoziia cu succiune intens se caracterizeaz prin:


A. nu exist dect teoretic;
B. este modalitatea principal de producere a interpoziiilor;
C. apar contracii ritmice ale musculaturii labiale n jurul elementului interpus;
D. forele declanate de aceste micri sunt minime;
E. scderea pronunat a presiunii intraorale.
(pag. 437)

S2611112. Pasajul aerian nazofaringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorit:
A. arhitectonicii speciale;
B. funciilor specifice ale epiteliului;
C. inervaiei;
D. funciilor glandulare;
E. esut venos erectil.
(pag. 318)

S2611113. Anomaliile care influeneaz n mod special respiraia sunt:


A. ngustarea maxilarului superior;
B. retropoziia mandibulei;
C. ocluzia adnc acoperit;
D. ocluzia deschis;
E. prognatie mandibular.
(pag. 326)

212

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

213

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2611114. Inconvenientele alimentaiei artificiale constau n special n:


A. copilul evit s fac micri de propulsie;
B. ingestia de aer (aerofagie);
C. crete secreia salivar;
D. absena stimulilor funcionali;
E. influene de ordin general.
(pag. 332)

S2611115. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influeneaz masticaia sunt:
A. reducerea suprafeei de contact ocluzal;
B. dificultatea efecturii unor micri masticatorii,
C. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea micrilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare n perioada dureroas.
(pag. 345)

S2611116. n tratamentul deglutiiei infantile:


A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dup sine i reeducarea funcional;
B. aparatele ortodontice vor nltura forele anormale exercitate de buzele inferioare;
C. dup ndepartarea aparatului componentul funcional poate fii identic cu cel dinainte n 6% din cazuri;
D. se va mbina reeducarea funcional cu corectarea anomaliilor morfologice;
E. dup ndepartarea scutului lingual se produc schimbri imediate n secvenele nghiirii.
(pag. 366)

S2611117. Ciclul, micarea complet a corzilor vocale, se compune din urmtoarele faze:
A. faza de deprtare a corzilor vocale;
B. faza de contracie a corzilor vocale;
C. faza de elongaie minim a corzilor vocale;
D. faza de apropiere a corzilor vocale;
E. faza de acolare.
(pag. 373)

S2911118. Factorii etiologici care pot produce o parodontit apical acut hiperemic sunt:
A. Agentii microbieni
B. Pansamentele endodontice iritante
C. Scderi brute, repetate de temperatur in consumul alimentelor reci
D. Substante devitalizante
E. Traumatisme determinate de supranclzire ocluzal
(pag. 104-105)

S2911119. Parodontita apical seroas (difuz) se caracterizeaz prin:


A. Congestia mucoasei in dreptul redacinii dintelui
B. Adenopatie regional
C. Durere cu caracter lancinant, permanent
D. Cedeaz la calmante obinuite
E. Durerea iradiaz in regiunile invecinate
(pag. 108-109)

S2911120. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate in raport cu:
A. Numrul de rdcini al dintelui
B. Topografia dintelui i structurii osoase din zona respectiv

213

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

214

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. Stadiul de evolutie al inflamaiei


D. Vrsta pacientului
E. Tipul de reactivitate individual
(pag. 111)

S2911121. Leziunile osteitice periapicale in parodontita apical cronic cu imagine radiologic


conturat pot fi:
A. Granulomul simplu conjunctiv
B. Parodontit apical cronic condensat
C. Parodontit apical cronic cu hipercementoz
D. Osteita paradentar (Merkior)
E. Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoz)
(pag. 113-114)

S2911122. Parodontita apical cronic fibroas poate fi determinat de:


A. Gangrena pulpar simpl
B. Carie simpl profund
C. Obturarea incorect a canalului
D. Utilizarea arsenicului in scopul devitalizrii
E. Traumatizrii tesutului apical cu instrumentarul de canal in timpul tratamentului mecanic
(pag. 116)

214

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

215

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 12
Tratamentul inflamaiilor pulpare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1312001. Coafajul direct in doi timpi se recomanda in:
A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare
B. inflamatia incipienta a pulpei dentare
C. pulpita seroasa totala
D. pulpita purulenta pariala
E. pulpita cronica inchisa
(pag. 140)

S1312002. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa
dentara, dupa insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza:
A. intr-o sedinta
B. in doua sedinte
C. in trei sedinte
D. in patru sedine
E. in cinci sedinte
(pag. 155)

S1312003. Toate metodele de conservare totala sau partiala a pulpei vii respecta urmatoarele principii,
cu o exceptie:
A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal
B. evitarea lezarii pulpei
C. evitarea substantelor chimice nocive
D. pe suprafaa pulpei descoperite nu se aplica substane hostofile
E. pe suprafata pulpei descoperite se aplica substante biastimulatoare
(pag. 132)

S1412004. Cate ore se mentine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, in vederea


efectuarii amputatiei devitale:
A. 24
B. 12
C. 48
D. 72
E. 94
(pag. 144)

S1412005. Metoda biologica de conservare in totalitate a pulpei dentare inflamate este:


A. metoda ocalexica
B. amputatia vitala
C. extirparea vitala
D. coafaj indirect
E. pulpotomia
(pag. 135)

215

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

216

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1412006. Metoda de conservare partiala a pulpei vii este:


A. coafaj indirect
B. coafaj direct
C. extirpare vitala
D. amputatia vitala
E. metoda prin rotatie
(pag. 136)

S1412007. Metoda de indepartare in totalitate a pulpei dentare este:


A. pulpectomia vitala
B. metoda ocalexica
C. pulpotomia vitala
D. pulpotomie devitala
E. amputatie vitala
(pag. 136)

S1512008. Cauzele locale ale persistentei hemoragiei in canal, in cursul unei extirpari vitale, sunt:
A. Stari fiziologice congestive
B. Hemofilie
C. Perforarea podelei camerei pulpare
D. Diateze hemoragice
E. Afectiuni hepatice
(pag. 153)

S1512009. Factorii generali de care trebuie sa se tina seama in realizarea unui coafaj direct sunt:
A. Varsta pacientului
B. Volumul coroanei dintilor
C. Volumul cavitatii
D. Starea anterioara a dintelui
E. Marimea deschiderii camerei pulpare
(pag. 139)

S1512010. Indicatiile amputatiei vitale sunt:


A. La copii si la tineri, pe dintii frontali
B. Pulpopatiile avansate
C. Pulpite acute purulente
D. Gangrena pulpara
E. La copii si tineri, pe PM si M
(pag. 142)

S1512011. Indivatiile amputatiei devitale sunt:


A. Molarii persoanelor tinere
B. Dintii mobili parodontotici
C. Dinti cu canale drepte
D. Pulpite acute purulente
E. Pulpite necrozate
(pag. 143)

S1512012. Substantele folosite pentru coafajul direct trebuie sa aiba urmatoarele calitati:
A. Insolubile in apa si umori tisulare
B. pH acid
C. Eficacitate mare in concentratie mare

216

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

217

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Actiune antiinflamatoare si antiseptica indelungata


E. Toxicitate tisulara
(pag. 137)

S1512013. Tratamentul pulpitei seroase totale se face prin:


A. Amputatie vitala
B. Amputatie devitala
C. Coafaj indirect
D. Extirpare vitala
E. Coafaj direct
(pag. 134)

S1612014. Amputatia vitala este indicata:


A. dinti mobili parodontotici
B. molarii persoanelor in varsta
C. dinti temporari
D. la copii si la tineri la premolari si molari cu radacinile in curs de formare
E. molari de minte.
(pag. 142)

S1612015. Tratamentul pulpitei seroase totale:


A. se face prin coafaj direct
B. se face prin extirpare vitala
C. se face prin coafaj indirect
D. amputatie devitala
E. toate de mai sus.
(pag. 134)

S2112016. Cand se aplica un pansament medicamentos endodontic dupa o extirpare vitala:


A. Hiperemie preinflamatorie
B. Pulpita acuta seroasa partiala
C. Pulpita acuta seroasa totala
D. Pulpita acuta purulenta partiala
E. Extirpare in scop protetic
(pag. 153)

S2112017. In cazul unui coafaj direct intr-o inflamatie incipienta a pulpei dentare pentru cat timp se
poate repeta pansamentul cu antibiotice daca primul pansament nu a fost eficient:
A. 1 zi
B. 2 zile
C. 3 zile
D. 4 zile
E. 5 zile
(pag. 141)

S2312018. Toate metodele de conservare total sau parial a pulpei vii respect urmtoarele principii,
cu o excepie
A. evitarea suprainfectrii din mediul bucal
B. evitarea lezrii pulpei
C. evitarea substanelor chimice nocive
D. pe suprafaa pulpei descoperite nu se aplic substane histofile
E. pe suprafaa pulpei descoperite se aplic substane biostimulatoare

217

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

218

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 132)

S2312019. Coafajul direct n doi timpi se recomand n


A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare
B. inflamaia incipient a pulpei dentare
C. pulpita seroas total
D. pulpita purulent parial
E. pulpita cronic nchis
(pag. 140)

S2312020. Extirparea devital este o metod chirurgical prin care se ndeprteaz n totalitate pulpa
dentar, dup insensibilizare prin mijloace chimice i se realizeaz
A. ntr-o edin
B. n dou edine
C. n trei edine
D. n patru edine
E. n cinci edine
(pag. 155)

S2512021. Tratamentul pulpitei purulente pariale se face prin:


A. Coafaj direct n dublu timp
B. Extirpare vital aseptico-antiseptic
C. Coafaj indirect ntr-un timp
D. Amputaie vital
E. Coafaj indirect n doi timpi
(pag. 134)

S2612022. Caria radicular


A. lipsa smalului (susceptibil la atacul acid) i confer o evoluie mai lent
B. este uor de reconstituit
C. este la distan mare de pulp de aceea este, de obicei, asimptomatic
D. n faza iniial se prezint ca o pat cretoas pe suprafaa smalului
E. nu intereseaz cementul, acesta rmnnd intact deasupra dentinei cariate
(pag. 140)

S2612023. caria acut


A. durerile intense ce o caracterizeaz duc la mortificarea pulpei
B. apar izolat, la un numr mic de dini
C. contrar denumirii, au o evoluie lent ns afecteaz ntreaga coroan
D. este mai frecvent la copii i tineri
E. se mai numete i carie "imploziv sau "fondant
(pag. 143)

S2612024. n funcie de extindere, caria care a produs cavitate poate fi:


A. caria penetrant; se mai numete i "exploziv datorit sunetului produs la percuie cu sonda
B. caria profund; intereseaz dentina n totalitate, de multe ori deschiznd chiar camera pulpar
C. caria superficial; prezint o penetrare bacterian intens datorit vecintii cu placa dentar
D. caria cronic; cea mai frecvent form
E. caria medie; se ntinde pn la jonciunea smal dentin
(pag. 143)

S2612025. Caria incipient pe suprafeele dentare netede


A. dac este oprit n evoluie se prezint sub forma unei pete albe cretoase

218

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

219

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

dac este colorat n brun sau negru nsemneaz c este oprit n evoluie
poate fi detectat cu sonda deoarece suprafaa nu este intact
se prezint ca o pat cu transparena crescut datorit reprecipitrii srurilor minerale
poate fi evideniat mai uor dac umezim smalul
(pag. 146)

S2612026. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenial al cariei


A. abfracia este o lips de substan produs prin friciunea smalului cu diferite obiecte externe
B. atriia este o linie de fractur fr dentin alterat
C. eroziunea este o pierdere de substan ca rezultat al micrilor funcionale mandibulare
D. abrazia este o atriie mai erodat
E. miloliza este o lips de substan aprut prin microfracturi cervicale ca urmare a flectrii dinilor sub
aciunea unor fore excentrice intense
(pag. 151)

S2612027. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenial al cariei


A. amelosinteza perfect este caracterizat prin geneza deficitar a dentinei
B. ameloforeza indirect este o afeciune ereditar a smalului
C. dentinogeneza imperfect este ereditar i se caracterizeaz prin smal deficitar ca form sau calcefiere
D. hipotrofia amelar cronic dentinar apare cnd ameloblastele sunt afectate n timpul formrii smalului,
rezultnd un smal deficitar
E. displazia cronic primar se prezint sub form de eroziune, gropie n anuri, lips de substan cu
aspect de fagure de miere
(pag. 151)

S2812028. Dupa obturatia coronara definitiva la un dinte la care s-a facut coafaj direct dispensarizarea
se face
A. Din trei in trei luni timp de un an
B. Din sase in sase luni timp de doi ani
C. La un an de zile
D. La doi ani de zile
E. La trei luni
(pag. 140)

S2812029. In cadrul coafajului indirect in doi timpi pasta cu antibiotice se mentine o perioada de timp
de
A. 48 ore
B. 72 ore
C. 5 zile
D. 7-10 zile
E. 30-45 zile
(pag. 136)

S2912030. Tratementul pulpitei purulente totale consta in:


A. Coafaj indirect
B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica
C. Coafaj direct
D. Pulpectomie devitala
E. Amputatie devitala
(pag. 135)

219

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

220

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1212031. Amputatia devitala se aplica in cazul
A. molari de minte
B. molarii persoanelor tinere
C. dinti temporari
D. pulpite acute purulente
E. dinti cu canale foarte curbe
(pag. 143)

S1212032. Cauzele locale ale hemoragiei persistente in canal sunt


A. menstruatia
B. lezarea parodontiului marginal
C. diateze hemoragice
D. cai false radiculare
E. cai false radiculare
(pag. 153)

S1212033. Coafajul direct este contraindicat in cazul


A. dinti ectopici
B. dinti suprasolicitati
C. carii ocluzale
D. carii distale ale molarilor secunzi superiori
E. dinti slefuiti in scop protetic
(pag. 139)

S1212034. Coafajul direct in deschiderile accidentale ale camerei pulpare se considera reusit cand
A. testele de vitalitate evidentiaza hiposensibilitate
B. testele de vitalitate evidentiaza usoara hipersensibilitate
C. teste de vitalitate evidentiaza o sensibilitate normala
D. pansamentul a ramas integru
E. pacientul a prezentat dureri provocate
(pag. 140)

S1212035. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata in


A. pulpita seroasa partiala
B. inflamatia pulpara incipienta
C. tratamentul plagii dentinare a cavitatii rezultate prin tratarea cariilor simple
D. inflamatii pulpare avansate
E. pulpita seroasa totala
(pag. 136)

S1212036. Extirparea devitala se indica in cazurile


A. in care nu poate fi folosita anestezia
B. cariilor cu evolutie subgingivala
C. pulpitelor purulente partiale
D. dintilor cu canale foarte curbe
E. dintilor situati distal pe arcada la care accesul este dificil
(pag. 154)

S1212037. Extirparea pulpei radiculare la incisivii centrali si laterali inferiori se face cu ace extractoare

220

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

221

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

medii
groase
extrafine
fine
extra-extrafine
(pag. 150)

S1212038. Extirparea vitala a pulpei prin metoda aseptico-antiseptica se indica in


A. pulpita seroasa partiala
B. pulpita purulenta partiala
C. pulpita seroasa totala
D. pulpita purulenta totala
E. pulpitele cronice
(pag. 134)

S1212039. Extirparea vitala este indicata in


A. pulpite cronice
B. abraziune dentara patologica
C. parodontite marginale cronice cu mobilitate gradul III
D. fracturi radiculare in 1/3 apicala a radacinii
E. dinti aflati in vecinatatea unor tumori benigne
(pag. 147)

S1212040. In coafajul direct se folosesc substante cu urmatoarele proprietati


A. solubilitate in apa si umori tisulare
B. actiune antiinflamatoare indelungata
C. pH acid
D. eficacitate mare in concentratie mica
E. toxicitate tisulara minima
(pag. 137)

S1212041. Intre substantele protectoare cu adaos de antiseptice folosite in coafajul direct se numara:
A. timozin
B. cianoacrilati
C. citronellol
D. eugenat de zinc
E. calxilul
(pag. 138)

S1212042. Tratamentul mecanic in extirpare trebuie sa respecte urmatoarele reguli


A. se face dintr-o data pe tot canalul
B. se lucreaza in conditii de perfecta asepsie
C. se trepaneaza apexul
D. se folosesc mijloace chimice de permeabilizare
E. se pastreaza un bont pulpar apical de 1-1,5 mm
(pag. 149)

S1212043. Tratamentul medicamentos obligatoriu se instituie in urmatoarele situatii


A. extirparea s-a facut in pulpita acuta purulenta totala
B. extirparea s-a facut in pulpita acuta seroasa totala
C. nu putem opri hemoragia pe canal
D. campul operator a fost inundat de saliva

221

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

222

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. canalul radicular este uscat


(pag. 153)

S1212044. Tratamentul plagii dentinare in hiperemia pulpara se face cu


A. substante remineralizante
B. substante usor antiseptice
C. clorura de zinc
D. azotat de argint
E. hidroxid de calciu
(pag. 133)

S1212045. Trioxidul de arsen se prezinta sub forma de


A. picaturi
B. pasta
C. fibre
D. pulbere
E. granule
(pag. 143)

S1312046. Amputatia devitala:


A. este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara dupa insensibilizare chimica
B. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara vie
C. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara mumifiata
D. este o intervenie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa coronoradiculara mumifiata
E. este o interventie chirurgicala contraindicata in cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate
(pag. 143)

S1312047. Coafajul direct o metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperite cu o


substanta:
A. izolanta
B. neiritanta
C. insolubila in apa si umorile tisulare
D. antiinflamatoare
E. dentinoneogenetica
(pag. 137)

S1312048. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata in:


A. caria simpla
B. hiperemia pulpara cu camera pulpara inchisa
C. pulpita seroasa partiala
D. pulpita purulenta pariala
E. pulpita cronica inchisa
(pag. 136)

S1312049. In cadrul extirparii devitale, pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului
arsenical, in diferite grade de insensibilizare:
A. insensibilitate totala coronara si radiculara
B. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare
C. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala
D. atat pulpa coronara cat si pulpa radiculara sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraie rosie, vie
E. pulpa coronara foarte sensibila, iar pulpa radiculara cu total insensibila
(pag. 155)

222

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

223

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1312050. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt:


A. coafaj indirect
B. coafaj direct
C. pulpotomia vitala
D. pulpotomia devitala
E. pulpectomie vitala
(pag. 136)

S1312051. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt urmatoarele cu exceptia:
A. coafajul indirect
B. extirparea vitala
C. amputatia vitala
D. coafajul direct
E. extirparea devitala
(pag. 132)

S1312052. Pansamentul cu pulbere de arsenic, in scopul insensibilizarii chimice a pulpei dentare, se


mentine:
A. timp de 48 de ore la pluriradiculari
B. timp de 48 de ore la monoradiculari
C. timp de 72 de ore la pluriradiculari
D. timp de 24 de ore la pluriradiculari
E. timp de 24 de ore la monoradiculari
(pag. 144)

S1312053. Pentru mumificarea pulpei radiculare in cadrul metodei de pulpotomie devitala,se poate
folosi:
A. trioxid de arsen
B. tricrezol formalina
C. triopasta Gysi
D. paraformaldehida
E. trioximetilenul
(pag. 145,147)

S1312054. Pulpectomia vitala se finalizeaza cu obturatia radiculara definitiva, cu exceptia situatiilor:


A. extirparea a fost facuta in pulpita seroasa totala
B. extirparea a fost facuta in pulpita purulenta partiala sau totala
C. extirparea a fost facuta in pulpite cronice
D. campul operator a fost inundat de saliva
E. nu putem opri hemoragia pe canal
(pag. 153)

S1312055. Pulpotomia vitala este o metoda chirurgicala recomandata:


A. la copii si tineri pe molari si premolari, cu radacini in curs de formare
B. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpite cronice inchise
C. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpopatii incipiente
D. cand este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorita condiiilor anatomo-topografice
nefavorabile ale dintelui
E. la pacientii la care nu se recomanda anestezie tronculara periferica
(pag. 142)

S1312056. Substantele pe baza de trioxid de arsen folosite in scopul insensibilizarii chimice pulpare se
pot prezenta sub forma

223

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

224

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

pulbere
pasta
solutie
fibre
granule predozate
(pag. 143)

S1312057. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta urmatoarele faze:


A. eliminarea tesuturilor alterate
B. obturatia provizorie
C. obturatia de durata
D. tratamentul plagii dentinare
E. protejarea pulpei prin obturatie de baa cu eugenat de zinc
(pag. 132)

S1412058. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dupa
anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie.Este indicata in urmatoarele conditii:
A. la copii si adolescenti pe molari si premolari
B. la dintii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat
C. dinti mobili parodontotici
D. dinti cu canale foarte curbe
E. molarii persoanelor in varsta
(pag. 142)

S1412059. Coafajul direct este indicat in urmatoarele situatii:


A. dinti ce nu ofera accesibilitate
B. dinti cu carii ocluzale
C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm
D. deschiderea accidentala a camerei
E. la molarii de minte
(pag. 139)

S1412060. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele:


A. faza ocalexica
B. eliminarea tesuturilor alterate
C. tratarea plagii dentinare
D. protejarea pulpei prin obturatii de baza
E. obturarea de durata
(pag. 132)

S1412061. Pastele cu antibiotice folosite curent in coafajul direct sunt:


A. pasta Pulpomixin
B. pasta Allasion
C. pasta Dontisolon
D. pasta cu folie de aur
E. pasta cu folie de teflon
(pag. 138)

S1412062. Substante biostimulatoare folosite in coafajul direct:


A. Dontisolon
B. Folcisteina
C. extracte din mugure dentar de maimuta

224

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

225

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Reogan
E. extract total de ochi
(pag. 139)

S1412063. Substantele folosite pentru coafajul direct trbuie sa indeplineasca mai multe calitati pentru
reusita tratamentului si anume:
A. solubilitate in apa si umorile tisulare
B. toxicitate tisulara minima
C. sa nu coloreze dintele
D. stabilitate chimica la pastrarea in solutie
E. selectivitate de perceptie
(pag. 137)

S1512064. Coafajul indirect intr-un timp implica:


A. Toaleta cavitatii cu apa oxigenata si neofalina
B. Uscarea cavitatii cu jet de aer
C. Aplicarea in cavitate a unei paste cu hidroxid de calciu
D. Obturatie definitiva cu compozit
E. Obturatie provizorie cu eugenat de zinc
(pag. 137)

S1512065. Contraindicatiile coafajului direct sunt:


A. La nivelul molarilor de minte
B. In cariile ocluzale
C. Dintii ectopici
D. Deschidere de maxim 1-1.5 mm a camerei pulpare
E. Dintii ce vor fi slefuiti in scop protetic
(pag. 139)

S1512066. Contraindicatiile unei extirpari devitale sunt:


A. Extirparea in scop protetic la dinti fara procese carioase
B. Pulpite purulente partiale
C. Pulpite purulente totale
D. Pulpite cronice granulomatoase
E. Carii cu evolutie supragingivala
(pag. 154)

S1512067. Fazele de tratament pentru vindecarea prin restitutio ad integrum al hiperemiei pulpare sunt:
A. Eliminarea tesuturilor alterate
B. Tratarea plagii dentare
C. Protejarea pulpei prin obturatii de baza
D. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc
E. Extirpare vitala
(pag. 132)

S1512068. Fibrele de arsenic contin:


A. Fibre de celuloza imbibate cu clorhidrat de cocaina
B. Anhidrida arsenioasa
C. Pigment
D. Apa
E. Liant
(pag. 144)

225

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

226

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S1512069. Materialele si substantele inactive, cu rol protector, utilizate in coafajul direct sunt:
A. Folie de aur
B. Cianoacrilati
C. Fire de azbest
D. Eugenat de zinc
E. Timol
(pag. 138)

S1512070. Pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului aresenical in diferite grade de
insensibilizare:
A. Insensibilitate totala coronara
B. Insensibilitate totala radiculara
C. Insensibilitate totala radiculara si coronara
D. Pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare
E. Pulpa coronara si cea radiculara sunt sensibile, iar pulpa are o culoare rosie, vie
(pag. 155)

S1512071. Tratamentul mecannic in extirpare trebuie sa respecte urmatoarele reguli:


A. Se face dintr-o data pe tot canalul
B. Se lucreaza in conditii de asepsie
C. Nu se trepaneaza apexul
D. In timpul tratamentului mecanic se folosesc mijloace chimice de permeabilizare
E. Nu se pastreaza un bont pulpar apical de 1-1.5 mm
(pag. 152)

S1512072. Tratamentul medicamentos de canal in pulpitele cronice se poate face cu:


A. Solutie de eugenol
B. Pudra de iodoform
C. Pasta cu antibiotice
D. Pasta arsenicala
E. Pasta cu hidroxid de calciu
(pag. 153)

S1612073. Amputatia devitala este indicata in cazul:


A. tratamentului dintilor mobili parodontotici
B. molarilor persoanelor in varsta
C. dintilor cu canale foarte curbe
D. pulpopatiilor incipiente la copii si tineri
E. la dintii cu radacini in formare.
(pag. 143)

S1612074. Contraindicatiile la extirpari vitale sunt reprezentate de:


A. luxatiile dentare
B. fracturile radiculare in prima si a doua treime a radacinii
C. dintii aflati in vecinatatea unor formatiuni patologice
D. afectiuni care contraindica folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului
E. sarcina in primele 3 luni si ultimele 2 luni.
(pag. 147-148)

S1612075. Extirparea devitala este contraindicata in:


A. pulpitele purulente partiale
B. pulpitele purulente totale

226

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

227

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. pulpitele cronice deschise granulomatoase


D. cazul persoanelor alergice la substantele anestezice
E. imposibilitatea realizarii anesteziei locale (tumori, trisme, infectii).
(pag. 154)

S1612076. Extirparea devitala este indicata in urmatoarele situatii:


A. dinti cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea pana la apex
B. dinti situati distal pe arcada, la care tratamentul este dificil
C. pulpitele purulente partiale
D. pulpitele cronice deschise granulomatoase
E. cariile cu evolutie subgingivala.
(pag. 154)

S1612077. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta in


A. coafaj direct
B. amputatie vitala
C. extirparea aseptico-antiseptica
D. amputatie devitala
E. coafaj indirect
(pag. 134)

S1612078. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta in:


A. coafaj direct
B. amputatie vitala
C. extirparea aseptico-antiseptica
D. amputatie devitala
E. coafaj indirect
(pag. 134)

S2112079. Amputatia vitala se indica n:


A. Pulpita acuta seroasa totala
B. Pulpita acuta seroasa partiala
C. Pulpita acuta purulenta partiala
D. Pulpita cronica nchisa hiperplazica
E. Hiperemia preinflamatorie
(pag. 141)

S2112080. Atitudinea terapeutica corecta ntr-o pulpita acuta purulenta partiala este:
A. Coafajul indirect
B. Amputatia vitala
C. Extirparea vitala
D. Amputatia devitala
E. Extirparea devitala
(pag. 134)

S2112081. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o pulpita cronica:


A. Coafajul indirect
B. Amputatia vitala
C. Extirparea vitala
D. Amputatia devitala
E. Extirparea devitala
(pag. 135)

227

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

228

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2312082. Metodele de conservare parial sau total a pulpei vii sunt urmtoarele cu excepia:
A. coafajul indirect
B. extirparea vital
C. amputaia vital
D. coafajul direct
E. extirparea devital
(pag. 132)

S2312083. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta urmtoarele faze:


A. eliminarea esuturilor alterate
B. obturaia provizorie
C. obturaia de durat
D. tratamentul plgii dentinare
E. protejarea pulpei prin obturaie de baz cu eugenat de zinc
(pag. 132)

S2312084. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt:


A. coafaj indirect
B. coafaj direct
C. pulpotomia vital
D. pulpotomia devital
E. pulpectomie vital
(pag. 136)

S2312085. Coafajul indirect este o metod terapeutic indicat n:


A. caria simpl
B. hiperemia pulpar cu camer pulpar nchis
C. pulpit seroas parial
D. pulpit purulent parial
E. pulpit cronic nchis
(pag. 136)

S2312086. Coafajul direct o metod terapeutic de pansare a pulpei dentare descoperite cu o


substan:
A. izolant
B. neiritant
C. insolubil n ap i umorile tisulare
D. antiinflamatoare
E. neodentinogenetic
(pag. 137)

S2312087. Pulpotomia vital este o metoda chirurgical recomandat


A. la copii i tineri pe molari i premolari, cu rdcini n curs de formare
B. la copii i tineri pe molari i premolari cu pulpite cronice nchise
C. la copii i tineri pe molari i premolari cu pulpopatii incipiente
D. cnd este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorit condiiilor anatomo-topografice
nefavorabile ale dintelui
E. la pacienii la care nu se recomand anestezie troncular periferic
(pag. 142)

S2312088. Amputaia devital:


A. este o intervenie chirurgical prin care se ndeprteaz pulpa coronar dup insensibilizare chimic

228

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

229

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

este o intervenie chirurgical prin care se pstreaz pulpa radicular vie


este o intervenie chirurgical prin care se pstreaz pulpa radicular mumifiat
este o intervenie chirurgical prin care se pstreaz pulpa coronoradicular mumifiat
este o intervenie chirurgical contraindicat n cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate
(pag. 143)

S2312089. Substanele pe baz de trioxid de arsen folosite n scopul insensibilizrii chimice pulpare se
pot prezenta sub form de
A. pulbere
B. past
C. soluie
D. fibre
E. granule predozate
(pag. 143)

S2312090. Pansamentul cu pulbere de arsenic, n scopul insensibilizrii chimice a pulpei dentare, se


menine:
A. timp de 48 de ore la pluriradiculari
B. timp de 48 de ore la monoradiculari
C. timp de 72 de ore la pluriradiculari
D. timp de 24 de ore la pluriradiculari
E. timp de 24 de ore la monoradiculari
(pag. 144)

S2312091. Pentru mumificarea pulpei radiculare n cadrul metodei de pulpotomie devital,se poate
folosi:
A. trioxid de arsenic
B. tricrezol formalin
C. triopasta Gysi
D. paraformaldehid
E. trioximetilenul
(pag. 145,147)

S2312092. Pulpectomia vital se finalizeaz cu obturaia radicular definitiv, cu excepia situaiilor:


A. extirparea a fost fcut n pulpita seroas total
B. extirparea a fost fcut n pulpita purulent parial sau total
C. extirparea a fost fcut n pulpite cronice
D. cmpul operator a fost inundat de saliv
E. nu putem opri hemoragia pe canal
(pag. 153)

S2312093. In cadrul extirprii devitale, pulpa dentar se gsete dup aplicarea pansamentului
arsenical, n diferite grade de insensibilizare:
A. insensibilitate total coronar i radicular
B. pulp coronar insensibil i sensibilitatea marcat a pulpei radiculare
C. pulp coronar insensibil i sensibilitate a pulpei radiculare n regiunea apical
D. att pulpa coronar ct i pulpa radicular sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraie roie, vie
E. pulpa coronar foarte sensibil, iar pulpa radicular cu total insensibil
(pag. 155)

S2312094. Fazele de tratament in hiperemie sunt


A. Eliminarea tesuturilor alterate
B. Tratarea plagii dentinare

229

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

230

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

C. protejarea pulpei prin obturatie de baza


D. Deschiderea camerei pulpare
E. Obturatie de durata
(pag. 132)

S2312095. Factori locali ce indica coafajul direct


A. dintii accesibili
B. dinti fara valoare masticatorie
C. marimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1,5 mm
D. la dinti cu volum mic
E. dinte cu hiperemie preinfalamatorie ce nu a depasit 24 h
(pag. 139)

S2312096. Conditii particulare de efectuare a amputatiei devitale


A. Molar de minte
B. Molarii persoanelor tinere
C. dintii parodontotici
D. dinti cu canale usor curbate
E. dinti temporari
(pag. 143)

S2312097. Contraindicatiile extirparii devitale sunt


A. pulpita cronica inchisa propriu-zisa
B. pulpita cronica inchisa garanulomatoasa
C. pulpita cronica deschisa garanulomatoasa
D. extirpare in scop protetic
E. pulpite purulente
(pag. 154)

S2312098. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi:


A. Perforarea podelei camerei pulpare
B. Cai false radiculare
C. Traumatizarea parodontiului apical
D. Extirpare pulpara completa
E. Apexul dintilor la copi si tineri
(pag. 153)

S2512099. Obturaia de durat dup un coafaj indirect ntr-un timp se face dup un numr de:
A. 3 zile
B. 7 zile
C. 10 zile
D. 14 zile
E. 20 zile
(pag. 137)

S2612100. Caracterele clinice ale cariei dentare


A. poate s apar pe aproape orice suprafa a dintelui
B. cel mai des apare pe suprafeele meziale, distale i ocluzale
C. apare pe suprafeele pe care autocurirea este insuficient, chiar dac curirea artificial este eficient
D. apare uneori chiar i pe suprafee netede, aparent uor curabile (vestibulare i orale)
E. simptomatologia cariei este determinat de localizare, extindere, rata i viteza de evoluie
(pag. 139)

230

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

231

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

S2612101. Localizarea cariei


A. din punct de vedere morfologic exist trei localizri: anuri/fosete, suprafee netede i suprafee radiculare
B. caria din anuri i fosete prezint de obicei o deschidere mic n suprafa
C. caria din anuri i fosete se caracterizeaz prin progresia n suprafa
D. caria din anuri i fosete are aspectul a dou triunghiuri suprapuse
E. caria din anuri i fosete are o evoluie asimptomatic
(pag. 140)

S2612102. Localizarea cariei


A. la nivelul dinilor frontali, cariile proximale sunt situate n centrul i nu la marginea feei proximale
B. pe suprafaa dintelui, caria din anuri i fosete duce la o modificare de culoare galben-brun sau
albicioas
C. caria suprafeelor netede nu apare n defecte de smal ci acolo unde conturul dinilor mpiedic
autocurirea sau curirea artificial
D. cariile de pe suprafeele proximale situate deasupra punctului de contact nu ntrerup niciodat creasta
marginal
E. evoluia cariei pe suprafeele netede este, n mare, paralel cu lamele smalului din zon
(pag. 140)

S2612103. Localizarea cariei


A. pe seciune, cariile de pe feele netede au forma literei M
B. pe seciune, cariile de pe feele netede au forma literei V, cu o zon larg de deschidere i cu apexul n
form de U
C. dup depirea jonciunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafeele netede evolueaz rapid n dentin,
extinzndu-se lateral i pulpar
D. cariile vestibulare sau linguale trdeaz o carioactivitate mare
E. cariile proximale apar la molari i premolari, mai rar la frontali
(pag. 140)

S2612104. Caria radicular


A. are o inciden crescut n ultimii ani
B. dac placa este prezent, caria apare chiar dac rdcina nu este expus mediului bucal
C. au progresie att de lent nct ridic probleme de diagnostic diferenial
D. poate avea ca punct de plecare suprafaa proximal n 1/3 cervical, de unde se extinde spre gingie
E. uneori poate evolua circular
(pag. 140)

S2612105. Cariile din anuri i gropie


A. pe radiografiile bite-wing apar ca o zon de radiotransparen care se extinde lateral sub smalul ocluzal
B. faptul c sonda "aga este o dovad suficient pentru existena cariei
C. forma necavitar este caracteristic pentru gropiele adnci, nu produce radiotransparen sub smalul
ocluzal iar sonda nu "aga
D. prezena marmoraiilor n anuri i gropie este suficient pentru diagnosticul cariei n cazul n care sonda
nu "aga
E. unul dintre criteriile de diagnostic este prezena unei opaciti care indic subminarea sau demineralizarea
smalului
(pag. 148)

S2612106. Riscul crescut la carie se pune n eviden, printre altele, prin:


A. identificarea demineralizrii
B. testri psihologice
C. testul ADN comparat cu al prinilor
D. testri serologice

231

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

232

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

E. testri bacteriologice
(pag. 152)

S2612107. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru:


A. anticiparea aproximativ a dinilor ce vor fi extrai n cadrul tratamentului ortodontic
B. anticiparea necesitii msurilor profilactice
C. stabilirea edinelor de control
D. stabilirea prognosticului
E. stabilirea tipului materialelor i procedeelor folosite
(pag. 153)

S2812108. Din metodele de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate fac parte
A. Amputatia vitala
B. Pulpectomia vitala
C. Pulpotomia devitala
D. Coafajul direct
E. Pulpectomia devitala
(pag. 136)

S2812109. Factorii locali de care trebuie sa se tina cont in coafajul direct sunt
A. Varsta pacientului
B. Starea generala a pacientului
C. Volumul coroanei si al cavitatii
D. Marimea deschiderii camerei pulpare
E. Factori de ordin social
(pag. 139)

S2812110. Amputatia devitala se aplica in urmatoarele conditii particulare


A. Molarii persoanelor in varsta
B. Molarii persoanelor tinere
C. Molarii de minte
D. Incisivii centrali
E. Dinti temporari
(pag. 143)

S2812111. Amputatia vitala are urmatoarele indicatii


A. La copii si tineri pe molari si premolari
B. Cand este indicat coafajul direct dar nu poate fi executat
C. Dinti mobili parodontotici
D. Dinti temporari
E. Dinti cu canale foarte curbe
(pag. 142)

S2812112. Indicatiile extirparii vitale sunt reprezentate de


A. Pulpite acute
B. Pulpite cronice
C. Gangrena pulpara simpla si complicata
D. Abrazii dentare patologice
E. Parodontite apicale acute seroase
(pag. 147)

S2812113. Extirparea devitala are urmatoarele contraindicatii

232

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

233

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Pulpite purulente partiale


Pulpite purulente totale
Dinti cu canale foarte curbe
Carii cu evolutie subgingivala
Dinti situati distal pe arcada
(pag. 154)

S2812114. Obturatia de canal nu se efectueaza in aceeasi sedinta cu extirparea pulpei radiculare in


urmatoarele situatii
A. Pulpita acuta purulenta partiala
B. Pulpita acuta purulenta totala
C. Pulpite cronice
D. Pulpita acuta seroasa totala
E. Pulpita acuta seroasa partiala
(pag. 153)

S2812115. Calitatile substantelor folosite in coafajul direct sunt


A. Solubilitate in apa si umorile tisulare
B. Ph acid apropiat de cel al pulpei
C. Ph alcalin apropiat de cel al pulpei
D. Toxicitate tisulara minima
E. Eficacitate in concentratie mare
(pag. 137)

S2912116. Fazele de tratament in hiperemia pulpara sunt:


A. Eliminarea tesuturilor alterate
B. Tratarea plagii dentinare
C. Obturatie de canal
D. Obturatie de durata
E. Toate de mai sus
(pag. 132)

S2912117. Tratamentul pulpitei seroase partiale consta in:


A. Coafaj direct
B. Amputatie vitala
C. Extirpare vitala
D. Pansament cu pasta cu antibiotice
E. Extirpare devitala
(pag. 134)

S2912118. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta in:


A. Coafaj indirect
B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica
C. Coafaj direct
D. Coafaj direct in doi timpi
E. Exceptional amputatie devitala
(pag. 134)

S2912119. Metode de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate sunt:


A. Extirpare vitala
B. Coafaj indirect
C. Amputatie vitala

233

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

234

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

D. Pulpotomie devitala
E. Amputatie devitala
(pag. 136)

234

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

235

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 13
Tratamentul necrozei i gangrenei pulpare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1313001. Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Solutie de clorura de sodiu 7%
(pag. 180)

S1313002. Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:


A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
B. Este facultativa pe tot timpul tratamentului
C. Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv
D. Este obligatorie in a treia sedina
E. Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
(pag. 167)

S1313003. O preparatie mecanica corecta a canalului


A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului
C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
E. se realizeaza pana la apexul radiologic
(pag. 173)

S1313004. Tehnica "step-back":


A. este o tehnica moderna de obturare a canalelor radiculare
B. este o tehnica moderna de preparare a canalelor radiculare
C. este numita si telescopare regresiva
D. este numita si telescopare progresiva
E. se indica in canale radiculare cu curburi accentuate
(pag. 168)

S1313005. Tehnica de prepare "Step-back"se mai numeste:


A. Tehnica standard
B. Tehnica conventionala
C. Tehnica de telescopare regresiva`
D. Tehnica de telescopare progresiva
E. Tehnica prin forte compensate
(pag. 167)

S1313006. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in:


A. 1 etapa

235

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

236

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

2 etape
3 etape
4 etape
5 etape
(pag. 158)

S1313007. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza:


A. Pana la foramenul apical
B. Pana la constrictia apicala
C. Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. Pana la a canalului
E. Cu o usoara depasire a constrictiei apicale.
(pag. 166)

S1413008. Obturarea de canal in aceiasi sedinta se realizeaza cand


A. avem un canal uscat
B. pulpite cronice
C. pulpite acute purulente, partiale sau totale
D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva
E. cand nu putem opri hemoragia
(pag. 170)

S1513009. Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac parte:


A. Introducerea cu acul Lentullo
B. Introducerea cu instrumentar de mana
C. Condensarea cu fuloare de canal
D. Injectarea cu seringa
E. Toate de mai sus
(pag. 200)

S1513010. Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de


urmatorii factori:
A. Evitarea antibioticelor cu reactii adverse
B. Evitarea unor doze insuficiente
C. Evitarea antagonismelor
D. Evitarea rezistentei incrucisate
E. Toate de mai sus
(pag. 187)

S1513011. Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum:


A. Acetilcolina
B. Lizozimul
C. Pepsina
D. Neurotoxina
E. Amilaza
(pag. 162)

S1513012. Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:


A. Radacini in baioneta
B. Radacini cu curburi exagerate
C. Cai false interadiculare
D. Implantare deficitara

236

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

237

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Toate de mai sus


(pag. 159)

S1513013. pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:


A. 10-11
B. 11-12
C. 12-13
D. 7-9
E. 8-10
(pag. 198)

S1513014. Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara contine:
A. Antibiotice
B. Nistatin
C. Sulfamide
D. Metronidazol
E. Corticoizi
(pag. 195)

S1613015. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cand se respecta intocmai tehnica de lucru,
arata rezultate pozitive in:
A. 100 % din cazuri
B. 80-90 % din cazuri
C. 86-95 % din cazuri
D. 75-86 % din cazuri
E. 85-95 % din cazuri
(pag. 160)

S1613016. Solutia Walkhoff contine:


A. fenol 30 %, camfor 60 % si alcool 10 %
B. monoclorfenol si alcool 10 %
C. P-monoclorfenol, mentol si camfor
D. P-monoclorfenol si tricrezol
E. P-monoclorfenol, alcool si eter 10 %.
(pag. 177)

S2113017. Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face
ozonoterapia:
A. 7 %
B. 5 %
C. 4 %
D. 3 %
E. 1 %
(pag. 205)

S2113018. Care este proportia formaldehidei in cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice:
A. 7,2%
B. 6,8%
C. 5,4%
D. 4,7%
E. 2,4%
(pag. 206)

237

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

238

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2313019. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaz n


A. 1 etap
B. 2 etape
C. 3 etape
D. 4 etape
E. 5 etape
(pag. 158)

S2313020. Izolarea dintelui n timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare


A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
B. Este facultativ pe tot timpul tratamentului
C. Nu este necesar izolarea dintelui dect dup primul pansament oclusiv
D. Este obligatorie n a treia edin
E. Este obligatorie in momentul obturrii radiculare definitive
(pag. 167)

S2313021. Tratamentul mecanic n gangrena pulpar se efectueaz


A. Pn la foramenul apical
B. Pn la constricia apical
C. Pn la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apical a canalului
D. Pn la a canalului
E. Cu o uoar depire a constriciei apicale
(pag. 166)

S2313022. Tehnica de prepare "Step-back se mai numete


A. Tehnic standard
B. Tehnic convenional
C. Tehnic de telescopare regresiv
D. Tehnic de telescopare progresiv
E. Tehnic prin fore compensate
(pag. 167)

S2313023. Dintre compuii clorai, n sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizai sunt
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Soluie de clorur de sodiu 7%
(pag. 180)

S2313024. O preparaie mecanic corect a canalului:


A. nu este nsoit de irigaii cu soluii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
B. se obine utiliznd aceeai tehnic pentru toat lungimea canalului
C. se obine utiliznd numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
D. necesit, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
E. se realizeaz pn la apexul radiologic
(pag. 173)

S2313025. Tehnica "step-back:


A. este o tehnic modern de obturare a canalelor radiculare
B. este o tehnic modern de preparare a canalelor radiculare
C. este numit i telescopare regresiv

238

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

239

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. este numit i telescopare progresiv


E. se indic n canale radiculare cu curburi accentuate
(pag. 168)

S2513026. Tratamentul medicamentos al canalului naintea obturrii acestuia se face n caz de:
A. Extirpare n scop protetic
B. Hiperemie preinflamatorie
C. Pulpita acut purulent parial
D. Pulpita acut seroas parial
E. Pulpita acut seroas total
(pag. 170)

S2613027. Mandrenul instrumentelor rotative


A. poate fi ncadrat n trei clase dup OMS articolul nr.23 (pies dreapt, cot i turbin)
B. este partea activ a instrumentului
C. este partea pe care se nfileteaz capul frezei
D. este manonul de plastic ce protejeaz capul frezei
E. se adapteaz i fixeaz la piesa de mn
(pag. 187)

S2613028. Factori de risc pentru sntatea operatorului n timpul preparrii cavitilor


A. supranclzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care in piesa cot
B. din cauza concentrrii intense n cazul unor caviti dificile, operatorul poate scrni din dini provocndu i
fisuri sau chiar fracturi ale smalului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie
D. vibraia produs de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului sau
sindromul Raynaud
E. aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru sntate
(pag. 194)

S2613029. Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor


A. dei aparent reduce riscul contaminrii, masca chirurgical este de fapt un focar de infecie prin faptul c
se ncarc cu microorganisme
B. prin cltirea gurii naintea examinrii patogenitatea florei bucale este agravat deoarece sunt mobilizate i
aduse la suprafa microorganismele ascunse n locurile retentive ale cavitii bucale
C. bacteriile de pe nclmintea operatorului se gsesc n gura pacientului chiar i dup mai multe ore de la
tratament
D. n cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza
E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o cretere a incidenei i gravitii urmtoarelor afeciuni:
sinuzita, angina streptococic, bronite etc.
(pag. 196)

S2613030. Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavitilor


A. contrar unor opinii mai vechi, n cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecii este sczut
B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare
C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung dect pe nclmintea operatorului deci nu-i pericliteaz
sntatea
D. contaminarea nu este posibil dect dac pacientul strnut sau tuete pe medic
E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul nconjurtor
(pag. 196)

S2813031. Cloroterapia este indicata in:


A. gangrena pulpara simpla
B. pulpite purulente totale

239

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

240

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. parodontite apicale cronice


D. parodontite apicale acute
E. hiperestezia dentinara
(pag. 211)

S2813032. Grinazole contine:


A. metronidazol
B. penicilina
C. oxid de zinc
D. streptomicina
E. eritromicina
(pag. 195)

S2913033. Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:


A. Crearea accesului la camera pulpara
B. Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
C. Stabilirea lungimii canalului
D. Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
E. Toate de mai sus
(pag. 160)

S2913034. Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi:


A. Manuale
B. Sonice
C. Ultrasonice
D. Cu laser
E. Toate de mai sus
(pag. 166)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1213035. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt
A. examenul radiologic
B. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina sanatoasa
C. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu agenti fizici
D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena)
E. sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa
(pag. 158)

S1213036. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului
mecanic I se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare
A. sarea sodica EDTA sol.10%
B. acid sulfuric sol 20-30%
C. antiformina
D. solutia clorhexidina 1%
E. eugenol
(pag. 162)

S1213037. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte
urmatoarele sisteme
A. sistemul giromatic

240

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

241

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Canal Master U
Metoda conversiunii
Canal Finder
Sistemul treptelor consecutive
(pag. 171)

S1213038. Hidroxidul de calciu se utilizeaza ca antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei


pulpare pentru urmatoarele calitati
A. puternic bactericid
B. opreste secretiile persistente din canale
C. se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apical
D. nu dizolva detritusurile organice necrozate
E. nu are actiune antitoxica
(pag. 198-199)

S1213039. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom


ghida dupa urmatoarele criterii
A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. concentratia solutiei
E. lipsa efectului bactericid al substantei
(pag. 173)

S1213040. In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri
A. pansamente endodontale
B. spalaturi endodontice
C. asociate cu agenti fizici
D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
E. numai la persoane varstnice
(pag. 210)

S1213041. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau
gangrena pulpara se inscriu
A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam
B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui
C. topografia dintelui
D. afectiunile de sistem
E. starea parodontiului marginal
(pag. 158-159)

S1213042. Medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa intruneasca urmatoarele


cerinte ideale(dupa Grossman)
A. sa aiba efect rapid bactericid si fungicid
B. sa aiba actiune antibacteriana suficient de indelungata
C. sa nu aiba penetrabilitate accentuata in tesuturi
D. sa aiba tensiune superficiana mica
E. sa nu prezinte histocompatibilitate fata de tesuturile periapicale
(pag. 175)

S1213043. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt


A. metoda telemetrica
B. metoda teleacustica

241

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

242

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. metoda clinica
D. metoda clinico-radiologica
E. metoda electronica
(pag. 163)

S1213044. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se


tine cont de urmatoarele reguli
A. tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice
B. nu se utlizeaza metode mecanice
C. se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor
D. in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
E. prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana la dentina
sanatoasa
(pag. 160)

S1213045. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode


A. manuale
B. mecanice
C. ultrasonice
D. radiologice
E. compozite
(pag. 166)

S1213046. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulpara
A. fenomene de staza circulatorie pulpara
B. degenerescente odontoblastice secundare
C. numarul si forma radacinilor
D. lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini
E. existenta unor corpi straini in canal
(pag. 159)

S1213047. Solutia Walkhoff contine


A. p-monoclorfenol
B. eugenol
C. camfor
D. mentol
E. hidroxid de calciu
(pag. 177)

S1213048. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara cuprinde urmatorii timpi operator


A. izolarea dintelui inainte de crearea accesului la camera pulpara
B. crearea accesului la camera pulpara
C. evidarea continutului gangrenos
D. stabilirea lungimii canalului
E. rotirea acului lentullo in sensul acelor de ceasornic
(pag. 160)

S1213049. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in


urmatoarele momente ale tratamentului endodontic
A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalelor
B. inaintea cateterizarii istmului apical
C. ca procedeu suplimentar dupa efectuarea obturatie radiculare
D. ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansament endodontic ocluziv cu antiseptice

242

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

243

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. pentru potentarea actiunii acizilor


(pag. 203)

S1313050. Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe:


A. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 11-12, in functie de preparat
B. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins intre 11-12, in functie de preparat
C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 13-14, in functie de preparat
D. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului hidroxil pe masura contactului
hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
E. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului de calciu pe masura
contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
(pag. 198)

S1313051. Metodele de masurare a canalului radicular sunt:


A. Metoda clinica
B. Metoda clinico-radiologica
C. Metoda radiologica
D. Metode electronice
E. Metoda intepaturii apicale
(pag. 163)

S1313052. Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt:


A. Metode manuale
B. Metode mecanice
C. Metode sonice si ultrasonice
D. Metoda cu laser
E. Metoda Prophy-jet
(pag. 166)

S1313053. Pasta iodoformata Walkhoff contine:


A. Iodoform
B. Clorfenol
C. Timol
D. Oxid de zinc
E. Formol
(pag. 181)

S1313054. Solutia Chlumsky contine:


A. fenol 30%
B. camfor 60%
C. alcool 10%
D. formaldehida
E. sulfat de bariu 10%
(pag. 178)

S1313055. Solutia Walkhoff contine:


A. Mentol
B. Monoclorfenol
C. P-monoclorfenol
D. Camfor
E. Alcool 10%
(pag. 177)

243

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

244

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1413056. Aparatele de masura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
A. aparate analogice
B. aparate audiometrice
C. aparete digitale
D. aparate de inalta frecventa
E. sonda bimetalica Kuralt
(pag. 165)

S1413057. Cauzele generale ale hemoragiei sunt:


A. hemofilie
B. diateze hemoragice
C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui
D. stari fiziologice congestive: menstruatie
E. graviditate
(pag. 166)

S1413058. Cauzele locale ale hemoragiei sunt:


A. lezarea parodontiului marginal
B. perforarea podelei camerei pulpare
C. cai false radiculare
D. extirparea pulpara completa
E. traumatizarea parodontiului apical
(pag. 170)

S1413059. contraindicatiile ionoforezei in tratamentul endodontic sunt:


A. parodontitele apicale acute
B. cai false la nivelul camerei pulpare
C. prezenta de corpi straini care nu pot fi indepartati din canale
D. canale care secreta abundent
E. parodontita apicala cronica
(pag. 211-212)

S1413060. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al


gangrenei pulpare simple si complicate deoarece:
A. este un puternic bactericid
B. are actiune antitoxica
C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru
microflora endodontica
D. opreste secretiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un
mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare
E. nu are actiune citotoxica si caustica asupra tesuturilor vii periapicale
(pag. 199)

S1413061. In alegerea substantei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele criterii:


A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata)
B. prezenta sau absenra complicatiilor parodontiului marginal
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. metode de preparare ale canalului
E. sisteme de canale dupa Weine
(pag. 173)

S1413062. In prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode:

244

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

245

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

metode manuale
metode sonice
metode ultrasonice
ionoforeza
meroda cu laser
(pag. 166)

S1413063. Indicatiile antibioticelor sunt urmatoarele:


A. coafaj direct sau indirect
B. dupa extirpari in pulpita purulenta
C. in pulpita cronica si in gangrena simpla
D. in parodontitele apicale acute hiperemice
E. dupa spalaturi cu solutii antiseptice
(pag. 211)

S1413064. Indicatiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmatoarele:


A. gangrena pulpara simpla
B. parodontita apicala cronica
C. apexificarea
D. rezorbtii radiculare interne cu si fara perforarea radacinii
E. perforatii produse in urma pregatirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea tesutului de
granulatie
(pag. 201-202)

S1413065. Indicatiile ionoforezei se stabilesc dupa particularitatile cazului


A. esuarea metodelor uzuale de tratament medicamentos
B. canale partial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutina
C. dinti cu valoare protetica xare nu pot fi tratati prin metode conventionale sau prin procedee chirurgicale
endodontice
D. pacienti apti pentru monitorizare
E. corpi straini imposinili de indepartat din canale
(pag. 208)

S1413066. Indicatiile ionoforezei sunt urmatoarele


A. Hiperestezia dentinara
B. gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronica
C. esecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale
D. dinti cu canale sinuase, inguste sau numai partial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metode
E. parodontita apicala acuta
(pag. 212)

S1413067. La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale


A. incisivii inferiori
B. molarul prim superior
C. premolarul 2 inferior
D. primul si al doilea molar inferior
E. premolarul 1 superior
(pag. 162-163)

S1413068. Mefodele mecanice se bazeaza pe sistemele:


A. sistemul giromatic
B. canal Master U

245

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

246

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. canal Finder
D. sonic Air
E. sisteme ultrasonice
(pag. 171)

S1413069. Sistemele de canale sau tipul de configuratie dupa Weine sunt


A. canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical
B. 2 canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de aoex si se
deschid intr-un singur foramen apical
C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate
E. 3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separate
(pag. 163)

S1513070. Cand se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri:
A. Canalul trebuie sa fie umed
B. Diametrul corespunzator al acului
C. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu
D. Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15
E. Largirea excesiva a apexului
(pag. 165)

S1513071. Carbenicilina combate infectiile cu:


A. Bacterii gram-pozitive
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Fusobacterium
D. Enterobacter
E. Bacterioides fragilis
(pag. 188)

S1513072. Formula Cresophenului contine:


A. P-monoclorfenol
B. Formaldehida
C. Dexametazona
D. Timol
E. Gaiacol
(pag. 184)

S1513073. Frecvente anomalii de canale prezinta:


A. Incisivii superiori
B. PM2 inferior
C. M1 superior
D. PM1 superior
E. M2 inferior
(pag. 162)

S1513074. Ledermix-ul contine:


A. Oxid de zinc
B. Marfanil
C. Trimcinolon acetonid
D. Streptomicina
E. Hidroxid de calciu

246

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

247

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 192)

S1513075. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul


gangrenei pulpare contine:
A. Streptomicina
B. Eritromicina
C. Cloramfenicol
D. Hidrocortizon acetat
E. Penicilina G
(pag. 192)

S1513076. Solutia Chlumsky contine:


A. Eugenol
B. Fenol 30%
C. Camfor 60%
D. Alcool 10%
E. Mentol
(pag. 176)

S1513077. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in


urmatoarele situatii:
A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalului
B. inaintea cateterizarii apexului
C. inaintea aplicarii primului pansament antiseptic
D. in timpul tratamentelor cu antibiotice
E. Ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansamente cu antiseptice
(pag. 203)

S1613078. Compusii cuternari de amoniu:


A. sunt detergenti cationici
B. reduc tensiunea superficiala a solutiilor
C. sunt mai activi in mediu acid
D. sunt mai activi in mediu alcalin
E. sunt toxici citoplasmatici puternici.
(pag. 182)

S1613079. in extirparea pulpara:


A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala
B. tratamentul mecanic se executa intr-una sau mai multe sedinte, in functie de schema de tratament
C. tratamentul se executa intr-o singura sedinta
D. nu este necesara izolarea dintelui
E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase
(pag. 166-167)

S1613080. in prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode:


A. metode sonice
B. metode ultrasonice
C. diatermia
D. fulguratia transapicala
E. metoda cu laser.
(pag. 166)

S1613081. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt:

247

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

248

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

metoda clinica
metoda biologica
fulguratia transapicala
metoda clinico-radiologica
metode electronice.
(pag. 163)

S1613082. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante


A. acid sulfuric 40 %
B. acid clorhidric 20-30 %
C. acid sulfuric 20-30 %
D. antiformina
E. EDTA 10 %
(pag. 162)

S1613083. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente:


A. ace Miller
B. ace Donaldson fine si foarte fine
C. ace Hedstrm fine
D. freze globulare mici
E. ace Kerr fine si foarte fine.
(pag. 162)

S2113084. Care medicatie endodontica are capacitate antimicotica:


A. Tricrezolformalina
B. Walkhoff
C. Chlumsky
D. Clorhexidina
E. Creozotul de mesteacan
(pag. 176-181)

S2113085. Diatermia cu unde medii este indicata n:


A. Dezinfectia canalelor n gangrena pulpara simpla
B. Parodontita apicala acuta seroasa
C. Parodontita apicala acuta purulenta
D. Fulguratia transapicala a granuloamelor
E. Parodontitele apicale cronice fistulizate
(pag. 203)

S2113086. Pasta iodoformata Walkhoff contine:


A. Oxid de zinc
B. Eugenol
C. Timol
D. Clorfenol
E. Tricrezolformalina
(pag. 181)

S2313087. Timpii operatori ai tratamentului mecanic n gangrena pulpar sunt, cu excepia


A. crearea accesului la camera pulpar
B. permeabilizarea i evidarea coninutului gangrenos
C. ndeprtarea dentinei alterate de pe pereii canalului
D. stabilirea lungimii canalului

248

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

249

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. obturarea radicular definitiv in aceeai edint


(pag. 160)

S2313088. Metodele de msurare a canalului radicular sunt


A. Metoda clinic
B. Metoda clinico-radiologic
C. Metoda radiologic
D. Metode electronice
E. Metoda nepturii apicale
(pag. 163)

S2313089. Metodele pentru prepararea mecanic a canalelor sunt


A. Metode manuale
B. Metode mecanice
C. Metode sonice si ultrasonice
D. Metoda cu laser
E. Metoda Prophy-jet
(pag. 166)

S2313090. Pasta iodoformat Walkhoff conine:


A. Iodoform
B. Clorfenol
C. Timol
D. Oxid de zinc
E. Formol
(pag. 181)

S2313091. Soluia Walkhoff conine:


A. Mentol
B. Monoclorfenol
C. P-monoclorfenol
D. Camfor
E. Alcool 10%
(pag. 177)

S2313092. Soluia Chlumsky conine:


A. fenol 30%
B. camfor 60%
C. alcool 10%
D. formaldehid
E. sulfat de bariu 10%
(pag. 178)

S2313093. Tratamentul Spad


A. reprezint o metod de tratament al pulpitei seroase totale
B. reprezint o metod de tratament al gangrenei pulpare
C. se realizeaz cu soluie Walkhoff i past Spad
D. utilizeaz past Spad
E. utilizeaz past Spad i un amestec de dou lichide
(pag. 185)

S2313094. Aciunea antiseptic a hidroxidului de calciu se bazeaz pe:

249

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

250

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A.
B.
C.
D.

ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat
ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul Ca, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat
ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 13-14, n funcie de preparat
solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului hidroxil pe msura contactului
hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
E. solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului de calciu pe msura
contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare.
(pag. 198)

S2313095. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt


A. efect lent bactericid si fugicid
B. actiune antibacteriana indelungata
C. usurinta introducerii pe canale
D. interferarea proceselor de vindecare periapicala
E. tensiune superficiala mare
(pag. 175)

S2313096. Avantajele terapiei enzimatice sunt:


A. fluidificarea secretiilor
B. facilitarea difuziunii
C. inhibarea microflorei endodontice
D. aparitia fenomenului de rezistenta microbiana
E. mediu nutritiv pentru organisme
(pag. 198)

S2313097. Proprietatile pastei de hidroxid de calciu


A. puternic bactericid
B. actiune antitoxica
C. stimuleaza secretiile din canale
D. are Ph da 10.5-11
E. nu se rezoarbe
(pag. 198)

S2313098. Indicatiile atibioticelor


A. Coafaj direct sau indirect
B. Dupa extirpari in pulpita seroasa
C. In gangrena simpla
D. In parodontite acute hiperemice
E. Dupa spalaturi cu antiseptice
(pag. 211)

S2313099. Pasta clinicii de Odontologie din Bucuresti contine:


A. Eritromicina baza
B. Cloranfenicol baza
C. Streptomicina
D. Hidrocortizon acetat
E. Dexametazona
(pag. 192)

S2513100. Ionoforeza se poate repeta, n funcie de evoluia clinic, dup:


A. 24 ore
B. 36 ore

250

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

251

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. 48 ore
D. 60 ore
E. 72 ore
(pag. 209)

S2613101. Pri componente ale instrumentelor rotative


A. gtul (colul)
B. braul
C. capul (partea activ)
D. piciorul (tija)
E. mandrenul
(pag. 187)

S2613102. Gtul sau colul instrumentelor rotative


A. trebuie s fie suficient de gros pentru a fi rezistent i suficient de subire pentru a asigura acces i
vizibilitate
B. din punct de vedere al operatorului este bine s fie ct mai subire pentru a asigura vizibilitate asupra prii
active a instrumentului i manipulare uoar
C. transmite forele ce se exercit asupra capului n sens rotaional i translaional
D. are form conic, cu baza mare la nivelul capului i baza mic spre mandren
E. este partea intermediar ce leag mandrenul de capul activ
(pag. 188)

S2613103. Instrumente rotative


A. instrumentele rotative al cror cap prezint lame se numesc freze dentare
B. termenul de "form, aplicat unei freze dentare se refer la conturul i silueta capului instrumentului
C. frezele sunt acionate cu ajutorul pieselor de mn dar pot fi acionate i manual
D. nainte ca freza s acioneze n dentin, capul su activ trebuie lubrefiat cu vaselin
E. dup natura prii active instrumentele pentru prepararea cavitilor pot fi tietoare sau abrazive
(pag. 188)

S2613104. Frezele sferice


A. cu ct numrul de identificare atribuit de productor frezei este mai mic, cu att freza are o dimensiune
mai redus
B. se folosesc la ndeprtarea esuturilor dure alterate
C. sunt active numai la micri laterale i de penetrare
D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitilor
E. se folosesc la pregtirea reteniei
(pag. 188)

S2613105. Frezele dentare


A. freza par a fost conceput iniial pentru prepararea cavitilor ce urmau a fi obturate cu amalgam
B. freza par a fost imaginat de ctre Dr Sockwell
C. freza cilindric este destinat preparrii cavitilor ce vor fi obturate cu amalgam
D. mulumit unei invenii de ultim or, pot fi acionate i cu ultrasunete
E. freza sferic avea pn de curnd 6, pentru ca noile design-uri s includ 12 sau chiar 40 de lame
tietoare
(pag. 188-189)

S2613106. Instrumentele de mn pentru prepararea cavitilor


A. beneficiaz de o nomenclatur stabilit de Miller
B. nomenclatura instrumentelor de mn se aseamn unei clasificri biologice i cuprinde trei clase
C. n cadrul nomenclaturii, ordinul reprezint scopul instrumentului, subordinul reprezint maniera de folosire

251

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

252

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

iar clasa reprezint forma prii active


D. sunt compuse din dou pri eseniale: mnerul i gtul activ
E. au un mner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevzut sau nu cu retentiviti
(pag. 190)

S2613107. Instrumentele de mn pentru prepararea cavitilor


A. toporica deriv din dalt i este un instrument pereche dreapta-stnga
B. dalta se folosete pentru ndeprtarea pulpei coronare n cadrul pulpectomiei i pulpotomiei
C. sunt caracterizate printr o formul format din trei cifre
D. bizotatorul de prag gingival se deosebete de o toporic doar prin limea i lungimea lamei tietoare
E. n cazul n care marginea tietoare este n alt unghi dect 90 fa de lungimea lamei apare o a patra cifr
n cadrul formulei instrumentului
(pag. 191)

S2613108. Reacia pulpei la instrumentele tietoare rotative


A. pulpa dinilor tineri este sensibil la injuriile provocate de prepararea cavitii ns are o putere de
recuperare mai mare dect pulpa mbtrnit
B. frezele din oel produc mai mult cldur dect cele din carbid
C. frezele care sunt tocite produc mai puin cldur deoarece nu au o aciune att de agresiv
D. n cazul folosirii turaiilor nalte temperatura este controlat prin scderea presiunii, tierea intermitent i
folosirea rcirii
E. dac grosimea dentinei rmase este sub 2 mm, rspunsul pulpar este prompt i intens
(pag. 191)

S2613109. Sisteme de rcire a frezelor


A. spray-ul (ap + aer) este mai avantajos dect rcirea cu ap
B. rcirea cu aer este eficient chiar i n cazul cavitilor n care grosimea stratului de dentin este mai mic
dect 2 mm
C. rcirea cu aer produce aerosol nociv prin ncrctura microbian
D. rcirea cu ap este eficient ns este necesar un sistem eficient de evacuare
E. n cazul rcirii cu spray, este bine ca apa s fie nclzit la cca 54C
(pag. 191)

S2613110. Diga (rubber-dam)


A. nu este bine acceptat de ctre pacieni
B. nu se poate aplica pe dinii tineri, insuficient erupi
C. se aplic pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown
D. cauciucul este de culoare alb pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii
E. cauciucul poate avea mai multe grosimi
(pag. 203)

S2613111. Diga
A. elimin conversaia inutil i lavajele bucale frecvente
B. asigur o bun vizibilitate
C. este bine tolerat de ctre pacienii astmatici
D. asigur retracia prilor moi
E. protejeaz mpotriva aspirrii i nghiirii instrumentelor
(pag. 203)

S2613112. Izolarea cmpului operator


A. rulourile de vat pot fi meninute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomului
B. paralingual, dac exist suficient spaiu, se aplic 2-3 rulouri unul peste altul
C. la maxilar n zona frontal se aplic dou rulouri, de o parte i de alta a frenului

252

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

253

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. ejectorul de saliv elimin att lichidele ct i fragmente solide


E. aspiratorul chirurgical se automenine sau este meninut de ctre pacient
(pag. 201)

S2813113. Pulpomixine contine:


A. sulfat de polimixina B
B. acetat de dexametazona
C. sulfat de framicetina
D. tirotricina
E. sulfat de neomiicina
(pag. 193)

S2813114. In extirparea pulpara:


A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala
B. tratamentul se executa intr-una sau mai multe sedinte
C. se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substante antiseptice
D. se lucreaza in conditii de asepsie prin izolarea dintelui
E. se executa intr-o singura sedinta
(pag. 166-167)

S2813115. Solutia Walkhoff contine


A. mentol
B. camfor
C. p-monoclorfenol
D. fenol pur
E. iodoform
(pag. 177)

S2813116. Ozonoterapia este indicata in:


A. gangrena pulpara
B. parodontite apicale acute
C. tratamentul plagii dentinare
D. coafaj direct
E. pulpite seroase totale
(pag. 211)

S2813117. Ionoforeza este indicata in:


A. gangrena pulpara simpla
B. parodontite apicale cronice
C. parodontite apicale acute
D. canale care secreta abundent
E. prezenta unor corpi straini
(pag. 211)

S2813118. Se institue un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:


A. pulpite acute seroase totale
B. pulpite acute seroase partiale
C. pulpite cronice
D. pulpite acute purulente totale
E. pulpite acute purulente partiale
(pag. 170)

253

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

254

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2813119. Pasta PBSC contine:


A. penicilina
B. streptomicina
C. conservant
D. marfanil
E. benzoat de sodiu
(pag. 192)

S2813120. Pasta Ledermix contine:


A. prednisolon
B. clorhidrat de neomicina
C. oxid de zinc
D. hidroxid de calciu
E. streptomicina
(pag. 192)

S2913121. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic:


A. Dinti cu malformatii radiculare
B. Dinti cu apexul larg
C. Dinti care au in canale corpi straini
D. Dinti cu cai false interradiculare
E. Dinti cu parodontita apicala cronica
(pag. 159)

S2913122. Anomalii frecvente de canale prezinta:


A. Incisivii inferiori
B. Molarul prim superior (radacina mezio-vestibulara)
C. Premolarul doi inferior
D. Incisivul central superior
E. Primul si al doilea molar inferior
(pag. 162)

S2913123. In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick:


A. Utilizeaza o singura radiografie
B. Utilizeaza doua radiografii
C. Se face cu acul introdus pe canal
D. Se face fara a introduce acul pe canal
E. Niciuna de mai sus
(pag. 164)

254

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

255

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 14
Obturarea canalelor radiculare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1214001. Materialul de sigilare de electie pentru conurile de argint este
A. ciment fosfat de zinc
B. formula Rickert
C. gutaperca ramolita
D. Endometazona
E. Biocalex-ul
(pag. 243)

S1214002. Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de


A. 200-400 rotatii/minut
B. 400-600 rotatii/minut
C. 600-800 rotatii/minut
D. 800-1000 rotatii/minut
E. 1000-1200 rotatii/minut
(pag. 216)

S1314003. Hand spreaderele au lungimea partii active de circa:


A. 10 mm
B. 15 mm
C. 20 mm
D. 25 mm
E. 30 mm
(pag. 223)

S1314004. in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea
conului master:
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. Doncolo de limita apicala
E. Pana in treimea medie a canalului
(pag. 229)

S1314005. La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica condensarii laterale la


rece, acesta trebuie sa se opreasca:
A. La constrictia apicala
B. La o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicala
C. La o distansta de 3 4 mm de constrictia apicala
D. in treimea coronara a canalului
E. in treimea medie a canalului
(pag. 224)

255

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

256

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1314006. La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii


(McSpadden), acests trebuie sa se opreasca:
A. La constrictia apicala
B. La 1,5 mm de constrictia apicala
C. La 2 mm de constrictia apicala
D. La 3-4 mm de constricia apicala
E. La apexul radiologic
(pag. 235)

S1414007. Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire
a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie
A. cu 1 numar mai mare
B. cu 2 numere mai mare
C. cu 1 numar mai mic
D. cu 2 numere mai mic
E. cu 3 numere mai mic
(pag. 224-225)

S1414008. Cati mm ai portiunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru individualizarea


formei varfului
A. 2mm
B. 4 mm
C. 7 mm
D. 8 mm
E. 10 mm
(pag. 225)

S1414009. In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze la


distanta urmatoare de constrictia apicala
A. 5 mm
B. 4 mm
C. 0,5 mm
D. 1 mm
E. 2-3 mm
(pag. 232)

S1414010. Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul supraincalzirii
gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al incalzirii:
A. pete 100 sec
B. peste 110 sec
C. peste 120 sec
D. peste 80 sec
E. peste 20 sec
(pag. 229)

S1414011. Miscarile reciproce de rotatie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade:


A. 80
B. 70
C. 60
D. 50
E. 30-40
(pag. 226)

256

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

257

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1414012. Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform dureaza


A. 3-4 sec
B. 3 minute
C. 1 minut
D. 2 minute
E. 20 minute
(pag. 225)

S1414013. Selectarea spreaderului de un asemenea calibru care sa-I permita sa ajunga de a lungul
conului de gutaperca master pana la o distanta de constrictia apicala:
A. 1-2 mm
B. 2-3 mm
C. 3mm
D. 3-4 mm
E. 0,5 mm
(pag. 224)

S1414014. Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu conditia unei largiri minime a
calibrului plugger / spreader
A. Nr.10
B. Nr.15
C. Nr.20
D. Nr.25
E. Nr 30 si 45
(pag. 228)

S1414015. Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/spreader
incalzit este:
A. 10-15 sec
B. 30 sec
C. 60 sec
D. 50 sec
E. 70 sec
(pag. 229)

S1514016. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de
lucru a canalului pot fi urmatoarele:
A. Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a
canalului
B. Formarea unui prag
C. Formarea unei cai false
D. Fracturarea unui instrument pe canal
E. Toate de mai sus
(pag. 220)

S1514017. Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt


urmatoarele:
A. Canale inguste
B. Canale curbe
C. Canale scurte
D. Rezorbtii radiculare interne
E. Rezorbtii radiculare externe
(pag. 235)

257

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

258

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1514018. Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:


A. 150-200%
B. 250-280%
C. 300-350%
D. 240-270%
E. 230-260%
(pag. 217)

S1514019. Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este
urmatoarea:
A. Largirea adecvata a canalului radicular
B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre
C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale
D. Plasarea corecta a varfului canulei
E. Largirea excesiva a canalului radicular
(pag. 237)

S1514020. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Sigilare imperfecta
C. Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de sigilare
D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia apicala
E. Toate de mai sus
(pag. 219)

S1514021. Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc in canal prezinta urmatoarele dezavantaje:
A. Variatii volumetrice dupa priza
B. Solubilizare apreciabila
C. Neomogenitatea obturatiei
D. Depasirea frecventa a constrictiei apicale
E. Toate de mai sus
(pag. 214)

S1614022. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):


A. este mai lenta
B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor
C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic
D. faciliteaza depasirile in lipsa uunui stop dentinar apical corespunzator
E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere.
(pag. 234)

S1614023. Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt:


A. inchidere perfecta a canalelor
B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita
C. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa
D. are actiune oligodinamica discutabila in conditiile unei sigilari perfecte
E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca.
(pag. 243)

S1614024. Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:


A. permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei
B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri

258

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

259

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila


D. partea activa are forma cilindrica
E. lungimea partii active este de cca 20 mm.
(pag. 223)

S2114025. Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii de condensare
laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca:
A. 5 secunde
B. 10 secunde
C. 15 secunde
D. 20 secunde
E. 25 secunde
(pag. 226)

S2114026. Precizati dezavantajul tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii:


A. Contraindicata dupa extirparea devitala
B. Contraindicata in parodontitele apicale cronice fistulizate
C. Contraindicata in perforatia podelei camerei pulpare
D. Obturatie de canal neomogena
E. Succes clinic nesigur
(pag. 224)

S2314027. Hand Spreaderele au lungimea parii active de circa:


A. 10mm
B. 15 mm
C. 20mm
D. 25mm
E. 30mm
(pag. 223)

S2314028. La introducerea conului de gutaperc principal n canal, n tehnica de condensare lateral la


rece, acesta trebuie s se opreasc:
A. La constricia apical
B. La o distan de 0,5 - 1 mm de constricia apical
C. La o distan de 3-4 mm de constricia apical
D. n treimea coronar a canalului
E. n treimea medie a canalului
(pag. 224)

S2314029. n lipsa stopului apical n condensarea lateral la cald Endotec, se recomand introducerea
conului master:
A. Pn la limita apical stabilit prin odontometrie
B. Pn la 1 mm de limita apical stabilit prin odontometrie
C. Pn la 2 mm de limita apical stabilit prin odontometrie
D. Dincolo de limita apical
E. Pn n treimea medie a canalului
(pag. 229)

S2314030. La proba conului master, n tehnica de condensare termomecanic a gutapercii


(McSpadden), acesta trebuie sa se opreasc
A. La constricia apical
B. La 1,5 mm de constricia apical
C. La 2 mm de constricia apical

259

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

260

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. La 3 - 4 mm de constricia apical
E. La apexul radiologic
(pag. 235)

S2314031. Contraindicatiile Biocalexului


A. Parodontite apicale cornice
B. Curburi accentuate ale treimii apicale
C. Parodontite apicale cronice fistulizate
D. parodontite apicale acute
E. Gangrena pulpara simpla
(pag. 198)

S2514032. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare i propulsarea sa n canal se face pn la:
A. 1 mm de constricia apical
B. 2 mm de constricia apical
C. 4 mm de constricia apical
D. 5 mm de constricia apical
E. 10 mm de constricia apical
(pag. 232)

S2614033. Planul de tratament n caria simpl


A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur i simplu se prepar cavitile i se obtureaz
B. exist dou tipuri de planuri de tratament: idealist i realist
C. un plan solid de tratament depinde de prerea aparintorilor pacientului
D. secvena planului de tratament: faza de cunoatere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de
ntreinere i faza de recuperare
E. tratamentele complexe vor fi ealonate pe faze
(pag. 167)

S2614034. Pereii unei caviti


A. peretele despritor este situat ntre pulp i cavitate
B. peretele dublu se ntlnete n cazul cavitilor MOD
C. peretele de rezisten asigur rezistena cavitii
D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut dect de ctre gingie
E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
(pag. 167)

S2614035. Hibridizarea plgii dentinare


A. sistemele adezive de primeri cu aceton sunt eficiente doar pe dentin excesiv de umed
B. rina adeziv se polimerizeaz concomitent cu primul strat de compozit
C. gravarea acid global se realizeaz cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde
D. dentina opac (zona reaciei vitale) necesit o gravare prelungit (peste 15 secunde)
E. obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este duntor deoarece, la nivel microscopic, reeaua de
colagen se prbuete
(pag. 346)

S2814036. Contraindicatiile Biocalexului sunt:


A. parodontitele apicale cronice
B. obstacole de material organic pe canale
C. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii
D. parodontite apicale cronice fistulizate
E. parodontite apicale acute

260

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

261

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 218)

S2814037. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata:


A. canale inguste
B. canale curbe
C. rezorbtii radiculare interne
D. foramen apical larg
E. perforatii ale foramenului apical
(pag. 235)

S2814038. Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj:


A. necesita instrumentar endodontic special
B. sigilarea imperfecta a 1/3 apicala a canalului
C. grava perturbare a procesului de vindecare periapical
D. necesita un calibru larg al portiunii apicale
E. este dificil de indepartat
(pag. 241)

S2914039. Metoda ocalexica:


A. E bazata pe expansiunea oxidului de calciu
B. Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format
C. E indicata in tratamentul gangrenelor
D. E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice
E. Toate de mai sus
(pag. 217)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1214040. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt
A. este foarte laborioasa
B. sanse frecvente de rupere a compactoarelor
C. posibilitatea unor leziuni termice apicale
D. nu asigura obturatie omogena
E. facilitarea depasirilor in lipsa unui stop apical corespunzator
(pag. 235)

S1214041. Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este benefica deoarece


A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasire
B. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale
C. irita parodontiul apical
D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare
E. produc coloratii ale dintilor
(pag. 214)

S1214042. Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de


A. nu necesita canale cu sectiune circulara
B. poate fi efectuata si in canale curbe, inguste
C. nu se resoarbe
D. asigura o buna sigilare
E. este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri
(pag. 239)

261

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

262

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1214043. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate
de:
A. consum mai mic de conuri de gutaperca
B. omogenitate deosebita a obturatiei
C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor
D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical
E. densitate mare a obturatiei
(pag. 227)

S1214044. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de


A. nu asigura obturatie omogena a canalelor
B. necesita o largire excesiva a canalului
C. necesita mult timp
D. este laborioasa
E. frecventa mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici
(pag. 232)

S1214045. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici


A. este simplu si ergonomic
B. exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
C. incalzirea poate fi calibrata perfect
D. racire rapida
E. nu poate fi utilizat in canale curbe
(pag. 229)

S1214046. Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere


A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
B. permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri
C. permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii
D. sunt mai subtiri
E. sunt mai flexibile
(pag. 223)

S1214047. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea
urmatoarelor reguli obligatorii
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
B. plasarea corecta a varfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
E. proba clinica prealabila a pluggerelor
(pag. 237)

S1214048. In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prin


A. prepararea minima a canalului
B. evitarea largirii constrictiei apicale
C. prepararea unui stop apical adecvat
D. prepararea unui stop apical ocluzal adecvat
E. control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala conventionala la rece a conului
master
(pag. 230)

S1214049. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede

262

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

263

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

cu ace Lentullo
cu ace Kerr
cu ace Neos-Hawes
cu conuri de gutaperca
cu pluggere prin pistonare
(pag. 214)

S1214050. Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin


A. tratament antiinflamator
B. tratament antibiotic
C. indepartarea Biocalex-ului din canal
D. aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi
E. administrarea de analgetice
(pag. 219)

S1214051. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje


A. asigura o sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui con
B. prezinta succes clinic considerabil in timp
C. asigura o obturatie extrem de omogena
D. simplitatea si rapiditatea executiei
E. nu da fenomene de iritatie apicala
(pag. 224)

S1214052. Utilizarea Biocalex-ului este indicata in urmatoarele situatii


A. gangrena pulpara simpla
B. toate formele de pulpita
C. parodontite apicale acute
D. parodontite apicale cronice
E. parodontite apicale cronice fistulizate
(pag. 218)

S1314053. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt:


A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm
B. De diverse diametre
C. Corespund unei singure dimensiuni ISO
D. Sunt netede
E. Sunt prevazute la baza cu un surub
(pag. 240)

S1314054. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele:


A. Flexibilitate mult mai mica de cat a conurilor de gutaperca
B. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici
C. inchiderea deficitara a canalelor
D. Falsa impresie de obturaie etansa datorata radioopacitaii conului
E. Dezobturare dificila
(pag. 243)

S1314055. in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa
corespunda la proba urmatoarelor criterii:
A. Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
B. Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala

263

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

264

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Sa nu depaseasca constricia apicala


E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie
(pag. 215)

S1314056. in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune
benefica prin efectul:
A. Bacteriostatic
B. Bactericid
C. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale
D. De stimulare a osteoclastelor
E. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare
(pag. 217)

S1314057. in tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie
A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru
B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru
C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie
D. Sa se opreasca la constricie
E. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper
(pag. 224,225)

S1314058. Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:


A. Canale inguste
B. Canale curbe
C. Foramen apical larg
D. Delta apicala
E. Perforatii ale foramenului apical
(pag. 241)

S1314059. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
A. Amalgamul de argint
B. Gutaperca
C. Conurile metalice de argint
D. Conurile metalice de titan
E. Amalgamul de cupru
(pag. 240)

S1314060. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si:
A. Individualizarea conului de gutaperca
B. Proba clinico-radiologica a conului
C. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
(pag. 221)

S1314061. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicata in:


A. Canale inguste
B. Canale foarte largi
C. Canale curbe
D. Canale cu multe ramificaii
E. Canale cu delta apicala
(pag. 235)

264

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

265

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1314062. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal
prin:
A. Condensare laterala
B. Condensare verticala
C. Condensare simultana laterala si verticala
D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger
E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca
(pag. 228)

S1314063. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje:


A. Rigiditate inferioara conurilor de argint
B. lipsa coroziunii
C. Biocompatibilitate
D. Nedeformabile
E. Toate acestea
(pag. 244,245)

S1414064. Avantajele fingerspreaderelor fata de handspreadere sunt:


A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
B. permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri
C. permite indepartarea cu usurinta din canal
D. nu disloca gutaperca
E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare
(pag. 224)

S1414065. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:


A. sunt nedeformabile
B. inchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare
C. rigiditate superioara conului de argint
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitate
(pag. 244)

S1414066. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex


A. simplitatea si rapiditatea executiei
B. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor
C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur
D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme
E. prin forma sa finala de palnie, calibrul canalului largit devine intotdeuna mai mare decat al instrumentarului
indiferent daca este standardizat sau nu
(pag. 219)

S1414067. Indicatiile Biovcalexului sunt urmatoarele:


A. gangrena pulpara simpla
B. persistenta pulpei vii in canal
C. parodontite apicale acute
D. aplicarea in jumatatea apicala a canalului, mai ales in canale largi, pentru evitarea reactiei inflamatorii
E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului
(pag. 218)

S1414068. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii:


A. largirea canalului prin telescopare regresiva step -back

265

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

266

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. crearea unui stop apical corect in dentina


C. largirea canalului de o asemenea maniera incat sa asigure permeabilitatea si trecerea uniforma a
gutapercii nestanjenite spre apex
D. canale inguste
E. canale curbe
(pag. 235)

S1414069. Situatii mai frecvent intalnite la probarea conului sunt urmatoarele:


A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
C. depasirea lungimii de lucru
D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
E. canale cu apex larg deschis
(pag. 220-221)

S1514070. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele
criterii:
A. Topografia dintilor
B. Integritatea fizica a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D. Morfologia canalelor radiculare
E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
(pag. 215)

S1514071. Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf
B. Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa
C. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza
D. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa
E. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa
(pag. 234)

S1514072. Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:


A. Parodontitele apicale cronice
B. Parodontitele apicale acute
C. Persistenta pulpei vii in canal
D. Gangrena pulpara simpla
E. Obstacole de material organic pe canale
(pag. 218)

S1514073. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreaderele:


A. Confera sensibilitate tactila
B. Permite indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
C. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri
D. Permite rotirea cu usurinta a sprederului in jurul axului sau propriu in sensul acelor de ceasornic
E. La indepartarea lor din canal se disloca conul de gutaperca
(pag. 223)

S1514074. Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Parodontitele apicale cronice
C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare

266

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

267

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Parodontite apicale cronice fistulizate


E. Parodontitele apicale acute
(pag. 218)

S1514075. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procedee:
A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornic
B. Cu ajutorul acelor Kerr
C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos
D. Cu conuri de gutaperca
E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sens invers acelor de ceasornic
(pag. 214)

S1514076. Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Nu necesita canale cu sectiune circulara
B. Nu necesita ciment de sigilare
C. Se rezoarbe din canal
D. Nu asigura sigilare satisfacatoare
E. Bine tolerata de tesuturile apicale
(pag. 239)

S1614077. Avantajele obturatiei radiculare segmentare cu rumegus de dentina sunt:


A. biocompatibilitatea materialului de obturatie cu bontul pulpar apical
B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala in cazul folosirii rumegusului infectat
C. constituie o bariera biologica intre materialul inert de obturatie si tesutul conjunctiv periapical
D. sigilarea prin obturatia de canal este corespunzatoare
E. stimuleaza formarea la apex a unui tesut fibros.
(pag. 241)

S1614078. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigura o sigilare eficienta si singur
D. solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor
E. metoda este simpla.
(pag. 219)

S1614079. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):


A. este metoda foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalului
B. etanseitatea apicala a canalului este mai slaba decat la condensarea laterala la rece
C. necesita exersare indelungata pentru a fi stapanita
D. genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura in spatiul endodontic
E. exista sanse frecvente de fracturare a compactoarelor.
(pag. 235)

S1614080. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec se caracterizeaza prin


A. posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din silicon
B. calibrarea perfecta a incalzirii (temperatura maxima 155 C
C. incalzire in 5 minute cu mentinerea constanta a temperaturii de lucru cat timp este activat butonul de
control
D. racire lenta prin deconectarea circuitului electric din butonul de control
E. este simplu si ergonomic.
(pag. 229)

267

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

268

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1614081. in utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca
acesta:
A. sa aiba spirale integre
B. sa fie usor indoit
C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
E. sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal).
(pag. 219)

S1614082. Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt:


A. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a
canalului
B. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a canalului
C. parodontite apicale acute
D. parodontite apicale cronice fistulizate
E. gangrena pulpara simpla.
(pag. 218)

S1614083. Precizati care sunt avantajele tehnicii Endotec in realizarea obturatiei radiculare:
A. adaptarea superioara a gutapercei la peretii canalului prin ramolire
B. consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare conventionale la rece
C. grad de omogenitate deosebita a obturatiei
D. este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare
E. leziuni termice ale parodontiului.
(pag. 228)

S2114084. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex,
sunt:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Premiza sigilarii corecte doar n treimea apicala
C. Microinfiltratie mai mare dect la alte tehnici
D. Dezobturare dificila n caz de necesitate
E. Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali
(pag. 219)

S2114085. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca n tehnica cimentarii unui con
unic, calibrat la apex, sunt:
A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor
B. Canalele cu apex larg deschis
C. Canalele aplatizate n portiunea apicala
D. Canalele n forma literei "C"
E. Canalele ovalare n portiunea apicala
(pag. 221)

S2114086. Obturatia de canal cu Biocalex este indicata n:


A. Gangrena pulpara simpla
B. Granulomul simplu conjunctiv
C. Parodontita apicala acuta hiperemica
D. Granulomul epitelial
E. Dintii cu canale largi n treimea apicala
(pag. 218)

268

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

269

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2314087. n cazul adoptrii tehnicii de obturaie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie s
corespund la proba urmtoarelor criterii:
A. Ct mai gros n raport cu volumul canalului
B. Ct mai subire n raport cu volumul canalului
C. S ajung ct mai aproape de constricia apical
D. S nu depeasc constrictia apical
E. S se opreasc la 3-4 mm de constrictie
(pag. 215)

S2314088. n cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are aciune
benefic prin efectul:
A. Bacteriostatic
B. Bactericid
C. De stimulare a activitii osteoblastelor periapicale
D. De stimulare a activitii osteoclastelor
E. De ptrundere n ramificaiile canalelor radiculare
(pag. 217)

S2314089. Printre timpii operatori ai obturaiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numar i:
A. Individualizarea conului de gutaperc
B. Proba clinico-radiologic a conului
C. Toaleta final a canalului prin irigaie endodontic
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
(pag. 221)

S2314090. n tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii, conul de gutaperc principal trebuie:
A. S fie de acelai calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea de lucru
B. S fie cu un numar mai mare dect al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea de lucru
C. S se opreasc n canal la o distan de 0,5 1 mm de constricie
D. S se opreasc la constrictie
E. S nu opun deloc rezisten la ncercarea de propulsie dincolo de reper
(pag. 224 225)

S2314091. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmrete realizarea obturaiei de canal
prin:
A. Condensare lateral
B. Condensare vertical
C. Condensare simultan lateral i vertical
D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader i plugger
E. Utilizarea oricror tipuri de conuri de gutaperc
(pag. 225)

S2314092. Tehnica de condensare termomecanic a gutapercii (McSpadden) este contraindicat n:


A. Canale nguste
B. Canale foarte largi
C. Canale curbe
D. Canale cu multe ramificaii
E. Canale cu delt apical
(pag. 235)

S2314093. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaii de canal segmentare pot fi
A. Amalgamul de argint

269

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

270

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Gutaperca
Conurile metalice de argint
Conurile metalice de titan
Amalgamul de cupru
(pag. 240)

S2314094. Dezavantajele obturaiei canalare cu con de argint sunt urmtoarele:


A. Flexibilitate mult mai mic dect a conurilor de gutaperc
B. Formarea unor produi de coroziune citotoxici
C. nchidere deficitar a canalelor
D. Falsa impresie de obturaie etana datorat radioopacitii conului
E. Dezobturare dificil
(pag. 240)

S2314095. Utilizarea conurilor de titan n obturaiile canalare are urmatoarele avantaje:


A. Rigiditate inferioara conurilor de argint
B. Lipsa coroziunii
C. Biocompatibilitate
D. Nedeformabile
E. Toate acestea
(pag. 244-245)

S2314096. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt


A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm.
B. De diverse diametre
C. Corespund unei singure dimensiuni ISO
D. Sunt netede
E. Sunt prevzute la baza cu un urub
(pag. 240)

S2314097. Indicaiile obturaiei segmentare cu rumegu dentinar sunt


A. Canale nguste
B. Canale curbe
C. Foramen apical larg
D. Delta apical
E. Perforaii ale foramenului apical
(pag. 241)

S2314098. Alegerea acului Lentullo presupune


A. Tine cont de diametrul canalelor
B. De topografia dintilor
C. De integritatea fizica
D. Nu intereseaza lungimea acului
E. Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor
(pag. 125)

S2314099. Avantajele tehnici McSpadden


A. foarte rapida
B. Oturatie densa si omogena
C. Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic
D. Buna etanseizare apicala
E. Nu este laborioasa

270

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

271

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 234)

S2314100. Avantajele conurilor de argint:


A. Sunt necomprimabile
B. Flexibilitate mare
C. Actiune oligodinamica
D. Radiopacitate intensa a conului
E. Largire minima a canalui radicular
(pag. 243)

S2314101. Inconvienentele obturarii cu gutaperca


A. timp indelungat pentru largirea canalelor
B. deficultatea obturari canalelor inguste
C. deficultatea obturarii canalelor curbe
D. obturatii de canal incomplete
E. obruratii de canal tridimensiuonale
(pag. 242)

S2514102. Alegerea acului Lentullo se face dup urmtoarele criterii:


A. Volumul canalelor
B. Topografia dinilor
C. Integritatea fizic a acului Lentullo
D. Lungimea canalului
E. Gradul de curbur al canalului
(pag. 215)

S2614103. Principii n prepararea cavitilor: nomenclatur


A. colul este dat de jonciunea a trei suprafee ntr un punct
B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitii se va numi linguo-fund
C. jonciunea smal-dentin este linia de a lungul creia se ntlnete smalul cu dentina
D. prin marginile cavitilor nelegem jonciunea pereilor cu suprafaa extern a dintelui
E. prin col se nelege un canin, n special la cini (vezi "Col-Alb)
(pag. 167)

S2614104. Obiectivele preparrii cavitilor


A. refacerea strii de sntate a odontoblatilor i neuronilor pulpari
B. refacerea ncrederii n sine i a confortului psihologic al pacientului
C. ndeprtarea tuturor esuturilor alterate
D. oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore
E. crearea condiiilor pentru aplicarea estetic i funcional a materialului de obturaie
(pag. 171)

S2614105. Clasificarea cavitilor n funcie de numrul suprafeelor implicate


A. caviti multiple: implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui
B. caviti imbricate: implic trei sau mai multe suprafee ale dintelui, mai puin suprafaa ocluzal
C. caviti simple: implic o singur suprafa
D. caviti compuse: implic dou suprafee
E. caviti complicate: implic suprafee care au suferit atacuri de carie complicat
(pag. 172)

S2614106. Prepararea cavitilor


A. cavitatea de clasa III C rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele palatinale ale frontalilor
mandibulari

271

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

272

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. cavitatea de clasa a II-a rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele proximale ale molarilor i
premolarilor
C. cavitatea de clasa I A rezult din tratarea cariilor situate pe suprafaa ocluzal a molarilor i premolarilor
D. cavitatea de clasa a V-a rezult din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibular i
oral
E. cavitatea de clasa a VI-a rezult din tratarea cariilor care afecteaz unghiul incizal al dinilor frontali
(pag. 172)

S2614107. Prepararea cavitilor: ndeprtarea dentinei alterate


A. dentina "afectat difer de dentina "infectat prin faptul c nu este semnificativ invadat de microbi
B. dentina "jenat nu trebuie confundat cu dentina "afectat
C. dentina "lezat difer de dentina "presat prin faptul c nu este pigmentat
D. uneori nu se poate diferenia dentina "afectat de dentina "infectat deoarece culoarea lor poate fi
asemntoare
E. n cavitile superficiale i medii rmnerea ctorva bacterii dup ndeprtarea masei de microorganisme
nu este o problem
(pag. 179)

S2614108. Lacurile dentare (varnish-urile)


A. sunt indicate n special sub obturaii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv
B. sunt indicate sub obturaii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
C. unghiul de contact al lacului cu placa dentar microbian este de 53-106
D. ncetinesc ptrunderea produilor de coroziune ai amalgamului n canaliculele dentinare
E. se prefer aplicarea a 2-3 straturi subiri dect a unui strat gros
(pag. 294)

S2614109. Linerii
A. n cazul n care conin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct i indirect
B. nu realizeaz o bun izolare termic
C. dup cum le spune i numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitilor
D. sunt un fel de lacuri mai subiri
E. conin rini naturale sau sintetice dizolvate n solveni organici
(pag. 296)

S2614110. Obturaia de baz


A. n cavitile de adncime medie, dac dentina are un aspect normal, obturaia de baz se poate face,
printre altele cu ciment policarboxilat
B. cimenturile antiseptice realizeaz baza propriu-zis dar i dezinfecteaz plaga dentinar
C. substituie dentina alterat
D. economisete din timpul necesar aplicrii materialului de obturaie coronar
E. elimin zonele proeminente de pe fundul cavitilor i nchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare
(pag. 302)

S2614111. Primingul (promovarea adeziunii)


A. primerii anhidrii ce conin aceton nu se aplic dect o singur dat pentru a nu ndeprta DDR
B. primerul se freac cu un burete de unic folosin pe suprafaa dentinar acoperit cu rina adeziv
pentru a ptrunde mai bine n ochiurile reelei de colagen
C. suprafaa plgii dentinare tratate cu primer trebuie s rmn lucioas
D. primerul transform plaga dentinar hidrofil ntr-o suprafa activ electrostatic, receptiv la formarea
unor legturi van der Waals
E. solventul volatil al primerului evacueaz apa din canaliculele dentinare i reeaua de fibrilar colagen
(pag. 340)

272

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

273

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2614112. Compomerii
A. se obin prin adausul de grupri acide carboxilice la lanul principal al monomerului rinilor convenionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dat a linerilor autoagravani
C. sunt rini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acid slab
E. eficiena primerilor autogravani ai compomerilor poate fi crescut printr o gravare acid convenional
prealabil aplicrii primerului
(pag. 346)

S2614113. Primeri autogravani


A. permit pstrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plgii dentinare
B. graie aciditii reduse, demineralizeaz doar parial DDR i dentina subiacent
C. lungesc timpul de lucru prin faptul c trebuie lsai s acioneze un minut
D. elimin consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produi reziduali de demineralizare
E. cresc riscul colabrii fibrelor de colagen prin umectarea prea intens
(pag. 345)

S2614114. Hibridizarea dentinei uscate


A. permite verificarea eficienei gravrii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smalului demineralizat uscat
B. nu exist riscul de supraumectare
C. necesit o uscare intens de circa 30 secunde dup lavajul acidului
D. dentina uscat este rehidratat cu un primer dizolvat n ap
E. refacerea porilor iniiali ai matricei dentinare demineralizate este grbit prin aplicarea primerilor n soluie
apoas
(pag. 342)

S2814115. Indicatiile Biocalexului sunt:


A. gangrena pulpara simpla
B. parodontite apicale acute
C. parodontite apicale cronice fistulizate
D. aplicarea in 1/2 apicala a canalelor largi
E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii
(pag. 218)

S2814116. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje


A. necesita mult timp
B. laborioasa
C. reclama o largire excesiva a canalului
D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
E. consum mai mare de conuri de gutaperca
(pag. 232)

S2814117. Tehnica Endotec are ca dezavantaje


A. necesita mult timp
B. laborioasa
C. reclama o largire excesiva a canalului
D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
E. consum mai mare de conuri de gutaperca
(pag. 229)

S2814118. Obturatia segmentara cu amalgam de argint are drept avantaje:


A. nu necesita canale cu sectiune circulara

273

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

274

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

nu necesita ciment de sigilare


nu se resoarbe
asigura o buna sigilare
necesita instrumentar endodontic special
(pag. 239)

S2814119. Obturatia segmentara cu rumegus dentinar este indicata:


A. foramen apical larg
B. perforatii ale foramenului apical
C. canale curbe
D. canale inguste
E. rezorbtii radiculare interne
(pag. 241)

S2814120. Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata:


A. foramen apical larg
B. perforatii ale foramenului apical
C. canale curbe
D. canale inguste
E. rezorbtii radiculare interne
(pag. 242)

S2814121. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata:


A. canale inguste
B. canale cu curbura accentuata
C. canale ovale
D. foramen apical larg
E. rezorbtii radiculare interne
(pag. 245)

S2914122. Dezavantajele sistemului Obtura:


A. Poate produce rezorbtie radiculara interna
B. Tehnica destul de laborioasa
C. Dificultatea asigurarii unui debit uniform al gutapercii in canal
D. Contractarea gutapercii prin racire, cu consecinte nedorite asupra calitatii sigilarii
E. Poate produce anchiloza radacinii
(pag. 237)

S2914123. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii
ramolite prin incalzire:
A. Condensarea verticala la cald
B. Sistemul Ultrafil
C. Tehnica McSpadden
D. Sistemul FibreFill
E. Sistemul Obtura
(pag. 237)

S2914124. Dezavantajele folosirii conurilor de argint in obturatia de canal sunt:


A. Flexibilitate mult mai mare dect a conurilor de gutaperca
B. Radioopacitatea intensa a conului de argint comparativ cu alte materiale de obturatie de canal
C. Dezobturare foarte dificila
D. Formarea de produsi de coroziune citotoxici

274

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

275

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Iritarea permanenta a parodontiului apical in caz de depasire a constrictiei apicale


(pag. 243)

S2914125. Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara:


A. Sunt nedeformabile
B. Au rigiditare superioara conurilor de argint
C. Sunt biocompatibile
D. Au rigiditate inferioara conurilor de argint
E. Lipsa coroziunii
(pag. 244)

275

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

276

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 15
Tratamentul parodontitelor apicale acute i cronice
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1315001. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt
reprezentati de:
A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie
B. Volumul de substanta care a depasit apexul
C. Calitatea materialului de obturatie
D. Forma pe seciune a canalului radicular
E. Tipul de reactivitate individuala
(pag. 251-252)

S1315002. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
A. Drenaj endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
(pag. 259)

S1315003. in cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica:


A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice
B. Cauterizarea chimica
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Cauterizarea electrica
E. Paste cu antibiotice
(pag. 258)

S1315004. in parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de


obturatie, este contraindocata:
A. Expectativa
B. Interventia chirurgicala
C. Dezobturarea canalului radicular
D. Administrarea de antialgice
E. Infiltratia plexala cu novocaina 1%
(pag. 256)

S1315005. in parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica:


A. Drenaj endodontic
B. Drenaj transosos
C. Drenaj alveolar
D. Medicaie analgetica
E. Pansament cu antiseptice
(pag. 257)

276

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

277

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1415006. Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se


poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
A. Dontisolon
B. pasta Walkhoff
C. ciment zinc oxid eugenol
D. endometazona
E. ciment fosfat de zinc
(pag. 259)

S1515007. Administrarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente


se recomanda in urmatoarele circumstante:
A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata
B. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze
C. in faza subperiostala
D. in faza submucoasa
E. Cand nu se poate face un tratament corect endodontic
(pag. 254)

S1515008. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii
apexului:
A. Produsele care contin aldehida formica
B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
C. Eugenatul de zinc iodoformat
D. Araldit
E. Rasini cu epoxizi
(pag. 251)

S1515009. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale:
A. Volumul de substanta care a depasit apexul
B. Calitatea materialului de obturatie
C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase
D. Tipul de reactivitate individuala
E. Toate de mai sus
(pag. 251)

S1515010. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita:


A. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice
B. Permeabilizarea apexului
C. Dintele se alsa deschis
D. Aplicarea de prisnite
E. Toate de mai sus
(pag. 257)

S1515011. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta in:


A. Extractia dintelui
B. Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
C. Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
D. Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. Toate de mai sus
(pag. 256)

S1515012. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:

277

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

278

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Granulom chistic
Abces apical cronic
Osteita paradentara
Parodontita apicala cronica difuza progresiva
Toate de mai sus
(pag. 258)

S2115013. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite
apicale acute exsudative seroase:
A. 1 tb. de 5 mg / o data pe zi
B. 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi
C. 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi
D. 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi
E. 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi
(pag. 253)

S2115014. Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire efectuate cu:
A. Foredent
B. AH 26
C. N 2
D. Ciment fosfat de zinc
E. Eugenat de zinc iodoformat
(pag. 251)

S2315015. Factorii care condiioneaz severitatea manifestrilor clinice n depirile apicale NU sunt
reprezentai de:
A. Starea parodoniului apical dinainte de obturaie
B. Volumul de substan care a depit apexul
C. Calitatea materialului de obturaie
D. Forma pe seciune a canalului radicular
E. Tipul de reactivitate individual
(pag. 251-252)

S2315016. n parodontita apical acut hiperemic consecutiv depirii apexului cu material de


obturatie, este contraindicat
A. Expectativa
B. Intervenia chirurgical
C. Dezobturarea canalului radicular
D. Administrarea de antialgice
E. Infiltraii plexale cu novoacina 1 %
(pag. 256)

S2315017. n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, NU se practic


A. Drenaj endodontic
B. Drenaj transosos
C. Drenaj alveolar
D. Medicaie analgetic
E. Pansament cu antiseptice
(pag. 257)

S2315018. n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontita apical cronic, NU se indic:
A. Drenaj endodontal
B. Lsarea deschis a dintelui

278

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

279

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase


D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
(pag. 259)

S2315019. n cazul secreiei seroase moderate pe canal, Nu se indic:


A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice
B. Cauterizarea chimic
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Cauterizarea electric
E. Paste cu antibiotice
(pag. 258- 259)

S2515020. Secreia persistent pe canal n tratamentul unei parodontite apicale cronice impune
schimbarea pansamentului cu antiseptic cu un alt antiseptic dup:
A. O edin
B. 2 edine
C. 4 edine
D. 5 edine
E. 10 edine
(pag. 258)

S2615021. Ameloplastia
A. este arta resculptrii unei suprafee de smal care realizeaz un contact prematur
B. trebuie s fie foarte bine acoperit cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obtureaz cu compozit fluid realizndu-se sigilarea anului
D. nu este indicat dac implic un contact centric
E. este arta teirii n unghi de 30 a marginii de smal a cavitilor mari de clasa a I-a
(pag. 210)

S2615022. Prepararea cavitilor de clasa a II-a ce implic ambele suprafee proximale


A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei
ocluzale mai mult spre lingual
B. molarul 1 maxilar: creasta oblic nu se desfiineaz ci se tunelizeaz
C. molarul 2 maxilar: nu se preteaz la caviti MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei
D. dup ndeprtarea dentinei cariate se aplic baza, se finiseaz marginile de smal i se asigur forma de
retenie
E. dup ndeprtarea dentinei cariate se finiseaz marginile de smal, se asigur forma de retenie i se
aplic baza
(pag. 226)

S2615023. Prepararea cavitilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini


A. singura indicaie o constituie gropia oral a caninilor superiori
B. restaurarea cu amalgam este mai durabil dect cele fizionomice, mai ales cnd exist tendina de a
pierde conturul i contactul cu dintele adiacent
C. coada de rndunic este obligatorie deoarece amalgamul nu ader de dinte i necesit o bun retenie
D. peretele oral se ntlnete cu peretele axial n unghi ascuit sau drept
E. dac marginea gingival este n cement, se indic o bizotare uoar
(pag. 229)

S2615024. Prepararea cavitilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini


A. pentru o retenie mai bun se va prepara un an circular pe peretele axial
B. pentru o retenie mai bun se realizeaz un an de a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival

279

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

280

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. anul de retenie submineaz smalul dar, cum aici nu acioneaz fore puternice, aceasta nu constituie o
problem
D. dac este necesar o coad de rndunic, aceasta se va prepara stilizat, n form de coad de oarece
E. cnd cavitatea este pe suprafaa mezial se extinde mai mult spre vestibular
(pag. 231)

S2815025. Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate:


A. tratament de gangrena
B. rezectie apicala
C. radiculectomie
D. extractie
E. cauterizare electrica
(pag. 260)

S2915026. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, diclofenacul se


administreaza dupa urmatoarea schema:
A. 0,250g de 2 ori pe zi
B. 0,250g o data pe zi
C. 0,200g o data pe zi
D. 0,200g de 5 ori pe zi
E. 0,500g o data pe zi
(pag. 253)

S2915027. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, ampicilina se


administreaza dupa urmatoarea schema:
A. 0,250g de 4 ori pe zi
B. 0,250g de 6 ori pe zi
C. 0,500g o data pe zi
D. 0,200g de 5 ori pe zi
E. 0,500g de 2 ori pe zi
(pag. 253)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1215028. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
A. tratament cu diatermie
B. indepartarea pansamentului arsenical
C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol
D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice
(pag. 256)

S1215029. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
A. mese impinse dincolo de apex
B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
C. utilizarea incorecta a agentilor fizici
D. pozitia dintelui pe arcada
E. varsta bolnavului
(pag. 258)

S1215030. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta
hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt:

280

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

281

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei


volumul de substanta care a depasit apexul
subdimensionarea conului de gutaperca
calitatea acului Lentullo
calitatea materialului de obturatie
(pag. 251)

S1215031. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza:


A. bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index
B. palmar
C. monodigital
D. prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz
E. prin blocaj cu fir continuu
(pag. 252)

S1215032. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
A. obturarea imediata coronara a dintelui
B. extractia dintelui
C. administrarea masiva de analgetice
D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
(pag. 256)

S1215033. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si moderate pe canal
putem aplica urmatoarele metode terapeutice:
A. tratament medicamentos cu antiseptice
B. tratament cu paste cu antibiotice
C. cauterizarea chimica sau electrica
D. extractia dintelui
E. rezectia apicala
(pag. 258-259)

S1215034. in stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este
urmatoarea:
A. drenaj endodontic
B. ionoforeza endocanalicularacu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
(pag. 257)

S1215035. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate


administra:
A. Penicilina
B. Ampicilina
C. Fenilbutazona
D. Diclofenac
E. Tetraciclina
(pag. 253)

S1215036. Parodontitele apicale acute cuprind in schema de tratament:


A. premolarizarea

281

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

282

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

eliminarea cauzei inflamatiei


asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie
temporizarea interventiei
extractia
(pag. 249)

S1215037. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme
purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
A. antibiotice
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
(pag. 253)

S1215038. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale


acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
A. imobilizarea dintelui
B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
C. anestezia
D. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala
E. extractia dintelui
(pag. 252)

S1215039. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
A. tratament de gangrena
B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
C. se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd
(pag. 260)

S1215040. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente in stadiul


endoosos cuprinde:
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice
B. drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar prin extractia dintelui
D. medicatie analgetica, tranchilizanta
E. extractie si reimplantare
(pag. 257)

S1215041. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:


A. profesia pacientului
B. sexul pacientului
C. reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual)
D. forma anatomo-clinica de inflamatie
E. pozitia dintelui pe arcada
(pag. 249)

S1315042. in cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
A. Se aplica din prima sedinta
B. Nu se aplica din prima sedinta

282

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

283

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Se mentine 48 de ore
D. Se menine minimum 72 ore
E. Se mentine o saptamana
(pag. 250)

S1315043. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica:
A. Drenajul endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
(pag. 259)

S1315044. in cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice
B. Tratament medicamentos cu antibiotice
C. Cauterizarea chimica
D. Cauterizarea electrica
E. Realizarea unui abces medicamentos
(pag. 259)

S1315045. in parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza:


A. Drenajul endodontic
B. Drenajul transosos
C. Drenajul alveolar
D. Medicaia analgetica
E. Pansament cu antiseptice
(pag. 254,257)

S1315046. in parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza:


A. Drenaj endodontic
B. Pansament cu antiseptice
C. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu
D. Incizie mucoperiostala
E. Toate de mai sus
(pag. 254)

S1315047. in parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent se
realizeaza:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului
B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului
C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff
D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile
E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei
(pag. 255)

S1315048. in parodontitele apicale cronice fistulizate:


A. Se face tratament mecanic
B. Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula
C. Se aplica pansament cu antiseptice
D. Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreia de pe canal
E. Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal

283

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

284

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 259-260)

S1315049. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei pulpare seroase


presupune:
A. Drenaj endodontic
B. Drenaj transosos
C. Rezectie apicala
D. Extirpare pulpara
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
(pag. 254,255)

S1315050. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:


A. Tratament mecanic canalar
B. Aplicarea de pansament cu antiseptice
C. Aplicarea de paste cu antibiotice
D. Pulpectomie
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
(pag. 250,255)

S1315051. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente


presupune:
A. Extirpare pulpara
B. Drenaj endodontic
C. Drenaj transosos
D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice
E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
(pag. 255)

S1415052. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
A. obturatii coronare de amalgam
B. dinti acoperiti de coroane
C. lucrari protetice cu ancoraj in canal
D. corpi straini in canal
E. radacini curbe
(pag. 253)

S1415053. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:


A. apex larg deschis la copii si adolescenti
B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
C. mese impinse dincolo de apex
D. tratamente endodontice incomplete
E. canalele curbe
(pag. 258)

S1415054. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extractia dintelui
(pag. 258-259)

S1415055. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:

284

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

285

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei


volumul de substanta care a depasit apexul
calitatea materialului de obturatie
topografia loco-regionala
starea tesutului pulpar
(pag. 251)

S1415056. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:


A. este un tratament adjuvant
B. poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala
C. nu este necesar
D. este un tratament principal
E. poate fi administrat doar pe cale orala
(pag. 249)

S1415057. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evolutie
C. conditiile topopgrafice locale
D. conditiile topografice generale
E. starea generala a pacientului
(pag. 249)

S1415058. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul
inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a tesutului pulpar
(pag. 249)

S1415059. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara sa exacerbam durerile
pacientului vom recurge la urmatoarele metode:
A. imobilizarea dintelui
B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
C. anestezia
D. premedicatia antibiotica
E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara
(pag. 252)

S1415060. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este:
A. extractia dintelui
B. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola
D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund
(pag. 256)

S1415061. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei


pulpare este:
A. extractia dintelui sub protectie antibiotica
B. extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice

285

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

286

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. obturatie de canal in aceeasi sedinta


D. obturatie de canal in sedinta urmatoare
E. rezectie apicala
(pag. 255)

S1415062. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dupa aplicarea antibioticelor pe cale
endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt:
A. durere
B. tumefactie
C. congestia mucoasei
D. sensibilitate dentara
E. alterarea culorii dentare
(pag. 250)

S1415063. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta si persistenta pe canal se


face prin:
A. drenaj endodontic urmat de tratament medicamentos
B. obturatie provizorie cu hidroxid de calciu
C. drenaj prin fistula medicamentoasa crata cu pasta iodoformata
D. spalaturi pe traiectul dinte-fistula
E. cauterizare chimica sau electrica
(pag. 260)

S1415064. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale
tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de:
A. lungimea de lucru
B. persistenta secretiei pe canal
C. existenta unor fistule
D. medicatia folosita
E. statusul general al pacientului
(pag. 258)

S1515065. Cauzele persistentei secretiei pe canalele radiculare sunt urmatoarele:


A. Apex larg deschis la copii si adolescenti
B. Tratamente incepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontita
C. Largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
D. Utilizarea unui antiseptic neadecvat
E. Neasocierea agentilor fizici in tratamentul mecanic
(pag. 258)

S1515066. Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin urmatoarele metode:
A. impingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara opusa
B. Bidigital, dintele imobilizandu-se intre police si index
C. Cu ajutorul unor chei din stentz
D. Cu ajutorul unor dispozitive speciale
E. Cu ajutorul ligaturilor realizate din sarma inoxidabila
(pag. 252)

S1515067. in tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale se aplica in canale:


A. Mese imbibate cu solutie de dimercaptopropanol
B. Mese burate cu pulbere de tanin
C. Mese cu antiseptice

286

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

287

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Mese imbibate cu apa oxigenata


E. Mese cu antibiotice
(pag. 256)

S1515068. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele modificari determinate
de:
A. Persistenta secretiei pe canal
B. Existenta fistulelor
C. Existenta modificarilor apicale
D. Imaginile radiologice caracteristice
E. Posibilitatile de tratament conservator
(pag. 258)

S1515069. Schema de tratament in parodontitele apicale acute exudative purulente presupune


realizarea:
A. Drenajului endodontic asociat cu analgezice
B. Drenajul endodontic asociat cu antibiotice
C. Drenaj alveolar prin extractia dintelui
D. Medicatie analgetica
E. Medicatie tranchilizanta
(pag. 257)

S1515070. Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:


A. Tratament antiinflamator, antialgic
B. Iradieri locale cu radiatii infrarosii
C. Iradieri locale cu radiatii ultrascurte
D. Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml
E. Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz
(pag. 256)

S1515071. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente, in faza subperiostala, consta in:
A. Drenaj endodontic
B. Incizie mucoperiostala
C. Aplicarea unei lame de dren
D. Administrarea de analgetice
E. Administrarea de antibiotice
(pag. 254)

S1515072. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple
consta din:
A. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluziv
B. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluziv
C. Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a ceda
D. Obturatia de canal daca durerile au cedat
E. indepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc in intensitate
(pag. 255)

S1515073. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui proces cronic
preexistent consta in:
A. Tratament mecanic endocanalicular
B. Trepanarea apexului pentru drenaj
C. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal
D. Aplicarea de pasta cu antibiotice in canal pentru 42 de ore

287

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

288

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Rezectia apicala
(pag. 255)

S2115074. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave:
A. Cauterizare chimica
B. Cauterizare electrica
C. Extractia dintelui
D. Interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
E. Schimbarea medicatiei endodontice
(pag. 260)

S2115075. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica cu secretie abundenta si
persistenta pe canal:
A. Cauterizare chimica
B. Crearea unei fistule medicamentoase
C. Cauterizare electrica
D. Pansament endodontic cu hidroxid de calciu
E. Rezectie apicala
(pag. 259)

S2115076. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica fistulizata:
A. Spalaturi pe traiectul dinte-fistula
B. Chiuretaj apical prin fistula
C. Cauterizare electrica
D. Obturatie de canal n aceeasi sedinta daca se poate usca canalul
E. Rezectie apicala
(pag. 259-260)

S2315077. Tratamentul n parodontita apical hiperemic consecutiv inflamatiei seroase pulpare


presupune:
A. Drenaj endodontic
B. Drenaj transosos
C. Rezecia apical
D. Extirpare pulpar
E. Obturaie de canal n aceeai edin
(pag. 254-255)

S2315078. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamaiei pulpare purulente


presupune:
A. Extirpare pulpar
B. Drenaj endodontic
C. Drenaj transosos
D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice
E. Obturaie de canal n aceeai edin
(pag. 255)

S2315079. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:


A. Tratament mecanic canalar
B. Aplicarea de pansament cu antiseptice
C. Aplicarea de past cu antibiotice
D. Pulpectomie
E. Obturaie de canal n aceeai sedin

288

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

289

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 250,255)

S2315080. n parodontita apical hiperemic consecutiv acutizrii unui proces cronic preexistent se
realizeaz:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului
B. Tratament mecanic fr trepanarea apexului
C. Aplicarea imediat de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff)
D. Lsarea deschis a dintelui pentru cteva zile
E. Obturaie de canal dup ncetarea secreiei
(pag. 255)

S2315081. n cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
A. Se aplic din prima edin
B. Nu se aplic din prima sedin
C. Se menine 48 de ore
D. Se menine minimum 72 ore
E. Se menine o sptmn
(pag. 250)

S2315082. n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, se realizeaz


A. Drenajul endodontic
B. Drenaj transosos
C. Drenaj alveolar
D. Medicaia analgetic
E. Pansament cu antiseptice
(pag. 254,257)

S2315083. n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indic:
A. Drenajul endodontal
B. Lsarea deschis a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaia provizorie cu past pe baz de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimic cu acid tricloracetic
(pag. 259)

S2315084. n parodontita apical acut purulent, faza subperiostal, se realizeaz:


A. Drenaj endodontic
B. Pansament cu antiseptice
C. Obturaie provizorie cu hidroxid de calciu
D. Incizie muco-periosatal
E. Toate de mai sus
(pag. 254)

S2315085. n parodontitele apicale cronice fistulizate


A. Se face tratament mecanic
B. Se fac splturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistul
C. Se aplic pansament cu antiseptice
D. Se obtureaz chiar dac nu s-a oprit secreia de pe canal
E. Se poate executa chiuretajul periapical, dup obturaia de canal
(pag. 259-260)

S2315086. n cazul secreiei seroase moderate din parodontita apical cronic se practic

289

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

290

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tratament medicamentos cu antiseptice


Tratament medicamentos cu antibiotice
Cauterizarea chimic
Cauterizarea electric
Realizarea unui abces medicamentos
(pag. 259)

S2315087. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica


A. in diabet
B. drenaj endodontic inefcient
C. stare generala afectata
D. boala de focar
E. dinte fara valoare functionala
(pag. 254)

S2315088. Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune:


A. drenaj endodontic
B. drenaj maxilar
C. Antibioterapie
D. Corticoterapie
E. Antialgice
(pag. 253)

S2315089. In tratamentul parodontitelor apicale cornice cu secretie abundenta pe canal presupune:


A. drenaj endodontic
B. obturatie cu hidroxid de calciu
C. drenaj prin fistula medicamentoasa
D. chiuretaj apical
E. cauterizare chimica sa electrica
(pag. 260)

S2315090. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt:


A. Endodontic
B. Parodontal
C. Transinusal
D. Transmaxilar
E. Combinat
(pag. 249)

S2315091. Factorii de care depinde intensitaea manifestarilor clinice in parodontitele apicale:


A. Starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
B. Volumul de substanta care a depasit apexul
C. Topografia locoregionala
D. Patologia dintelui afectat
E. Calitatea materialului de obturatie
(pag. 251)

S2515092. Rezecia apical are urmtoarele indicaii


A. Curburi radiculare exagerate
B. Anomalii de form ale rdcinilor
C. Distrofii calcare intraradiculare
D. Imposibilitatea dezobturrii canalului

290

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

291

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Corp strin pe canal n treimea apical


(pag. 262)

S2615093. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia unei inflamaii acute, se trateaz
prin:
A. Extirparea pulpei.
B. Tratament medicamentos endodontic cu past cu antibiotice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.
C. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.
D. Se las dintele deschis pentru 24-48 ore nainte de instituirea tratamentului.
E. Toate de mai sus.
(pag. 249-250)

S2615094. Factorii care condiioneaz intensitatea manifestrilor clinice n depirile apicale sunt:
A. Starea pulpei dentare naintea tratamentului endodontic.
B. Starea parodoniului apical naintea tratamentului endodontic.
C. Afeciuni generale ale pacientului.
D. Calitatea materialului de obturaie radicular.
E. Toate de mai sus.
(pag. 251)

S2615095. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia gangrenei simple, se trateaz prin:
A. Aplicarea de pansamente cu soluii antiseptice nu este recomandat.
B. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice pentru 48 ore, ncepnd din prima edin.
C. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice nu este recomandat, deoarece poate accentua inflamaia
periapical.
D. Dintele se las deschis 24-48 ore.
E. Nici una din metodele de mai sus.
(pag. 250)

S2615096. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente n faz endoosoas se face prin:
A. Incizia mucoasei i aplicarea unui tub de dren pentru 24 ore.
B. Tratamentul endodontic se amn pn la dispariia durerii la percuie n ax.
C. Drenaj andodontic i analgetice.
D. Drenaj transosos asociat cu drenajul endodontic.
E. Aplicarea de pansamente andodontice cu past de antibiotice.
(pag. 254)

S2615097. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu persistena pe canal a unei secreii


abundente se face astfel:
A. Drenaj endodontic i pansament cu past cu antibiotice pentru 48 ore.
B. Aplicarea de filamente sterile sau bulete de vat sub pansament ocluziv.
C. Drenaj endodontic dup care dintele se las deschis.
D. Splturi repetate cu soluii antiseptice timp de 8-10 zile.
E. Obturaia provizorie a canalului radicular cu past de hidroxid de calciu sau past Walkhoff.
(pag. 259)

S2615098. Caviti de clasa a I-a restaurate cu amalgam


A. sunt de domeniul trecutului, este interzis folosirea amalgamului n aceast situaie
B. n cazul unor caviti foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronar i se prefer un onlay sau
o coroan de nveli
C. la pacienii cu carioactivitate crescut, obturaiile de amalgam sunt de preferat incrustaiilor
D. restaurarea cu amalgam este indicat la tineri deoarece exist posibilitatea apariiei n viitor a cariilor
proximale

291

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

292

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. obturaie voluminoas de amalgam este mai economic dect o coroan de porelan deoarece costul
acesteia din urm nu se amortizeaz dect n cteva zeci de ani
(pag. 208)

S2615099. Obturarea cu amalgam: prepararea cavitii de clasa a I-a n cazul cariilor avansate i extinse
A. dac are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect i pulpotomie
B. se aplic o baz de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm
C. se evit amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic
D. printre altele, sporirea formei de rezisten se poate realiza i prin ndeprtarea unor structuri dentare slabe
E. dac grosimea dentinei restante pn la pulp este apreciat la mai puin de un milimetru, se lucreaz cu
dig
(pag. 211)

S2615100. Prepararea cavitii compuse de clasa a I-a n fosa distal i anul palatinal
A. naintea preparrii se marcheaz punctele de contact cu hrtie de anticipaie i se fixeaz cu ligatur n opt
B. se indic atunci cnd fosa distal i anul palato-ocluzal sunt defecte i se gsesc unul n continuarea
celuilalt
C. limea ideal a cavitii n sens mezio-distal nu va depi 1 mm
D. n cazul dinilor mici se va ine freza par (330 sau 245) nclinat uor spre distal
E. n cazul dinilor voluminoi se va ine freza par (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei
(pag. 212)

S2615101. Prepararea cavitii compuse de clasa a I-a n fosa distal i anul palatinal
A. n mod obinuit nu necesit retenii suplimentare dar se pot sculpta nulee n unghiurile mezio-axiale i
disto-axiale
B. palatinal, peretele axial este bine s se gseasc la o adncime uniform de 1,5 mm
C. se ndeprteaz dentina cariat cu freze globulare potrivite
D. la persoane tinere nu se obtureaz ci se sigileaz, indiferent de profunzime
E. este indicat s se sculpteze cavitatea n fos, mai degrab la nivelul crestei dect pe cuspidul distopalatinal
(pag. 212)

S2615102. Prepararea cavitii de clasa a I-a C pentru amalgam


A. prepararea nu trebuie s fie conservativ deoarece suprafaa palatinal este suficient de ntins
B. aici smalul este subire deci penetrarea iniial nu va depi 1-1,2 mm
C. dac exist un "dens in dente n incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni
pierderea dintelui prin carie
D. dac este necesar retenia, se realizeaz o cavitate suplimentar de retenie pe una din suprafeele
proximale ale dintelui
E. nu se folosete freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpar, ci se prefer freza 69 (a crei
aciune este mai blnd)
(pag. 214-215)

S2615103. Prepararea cavitii de clasa I A


A. premolarii superiori pot fi lipsii de anul ocluzal datorit prezenei unui cuspid vestibular voluminos
B. pentru a prepara caviti n fosetele primului premolar inferior, freza se nclin la 45 corespunztor
nclinaiei suprafeei ocluzale a acestor dini
C. dac al doilea premolar inferior are trei cuspizi, anul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie
D. la molarii superiori se ncearc s se pstreze i s nu se submineze creasta oblic de smal
E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori anurile ocluzale sunt mai terse i nu se continu
niciodat cu cele de pe faa vestibular
(pag. 216)

S2615104. Prepararea cavitilor de clasa a II-a obturate cu amalgam

292

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

293

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. cnd leziunea carioas este adnc i extins, incrustaia este de preferat obturaiei cu amalgam
B. cnd caria proximal coexist cu carii vestibulare i orale, este de preferat realizarea unei coroane de
nveli
C. existena simultan a obturaiilor de amalgam i a unor lucrri de aur poate provoca bimetalism
D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii s fie foarte scumpe
E. nu se prepar caviti retentive deoarece exist bonding pentru amalgam
(pag. 217)

S2615105. Prepararea cavitii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular


A. amalgamul este materialul de elecie n cazul unei incidene crescute a cariei
B. conturul cavitii nu trebuie s se extind dect att ct s cuprind leziunea
C. se vor msura cu grij pereii; ei trebuie s aib: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va
gsi la o adncime uniform de 0,75-1 mm
D. pereii mezial, distal, incizal i gingival diverg spre axial deci asigur o retenie corespunztoare
E. pentru sporirea reteniei se pot realiza anuri n unghiurile diedre axio-gingival i axio-incizal
(pag. 232)

S2615106. Prepararea cavitii de clasa a VI-a obturat cu amalgam


A. se ptrunde n leziune cu o frez con invers i se extinde pe pantele cuspidiene
B. retenia se realizeaz cu freza roat, subminnd smalul
C. adncime de 1,5 mm este suficient pentru a oferi rezisten
D. este indicat i n restaurarea foselor hipoplazice de pe vrful cuspizilor
E. n timpul realizrii reteniei trebuie s avem grij s nu subminm smalul
(pag. 234)

S2615107. Prepararea cavitii n cazul leziunilor cervicale extinse n vederea obturrii cu amalgam
A. n jumtatea distal a cavitii se poate lucra cu bizotatoare sau dli tietoare de unghiuri
B. cei mai afectai sunt incisivii superiori
C. cnd piesa de mn nu poate fi utilizat se ncearc cu un aparat de detartraj ultrasonic
D. cu bizotatorul de prag gingival se lucreaz n jurul curburilor i peretelui axial
E. se prepar cu freza con-invers pe feele V i O i cu globular pe feele proximale
(pag. 234)

S2815108. In tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase se folosesc:


A. penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 6 ore
B. penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 12 ore
C. ampicilina capsule operculate 0,500 g de 6 ori pe zi
D. tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 6 ori pe zi
E. tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 4 ori pe zi
(pag. 253)

S2815109. In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
(pag. 257)

S2815110. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul subperiostal) consta
in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara

293

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

294

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
(pag. 257)

S2815111. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul submucos) consta in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
(pag. 257)

S2815112. In forma grava a parodontitelor apicale arsenicale, tratamentul este:


A. aplicarea de mese imbibate cu pulberi de tanin
B. aplicarea de mese imbibate cu solutii de dimercaptopropanol
C. extractia dentara
D. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
E. tratamentul mecanic de canal
(pag. 256)

S2815113. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie moderata si persistenta pe canal se


face cu:
A. tratament cu antiseptice
B. cauterizare chimica
C. cauterizare electrica
D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata
E. chiuretaj apical
(pag. 260)

S2815114. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:
A. tratament cu antiseptice
B. cauterizare chimica
C. cauterizare electrica
D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata
E. chiuretaj apical
(pag. 260)

S2815115. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:
A. drenaj endodontic
B. chiuretaj apical
C. rezectie apicala
D. radiculectomie
E. cauterizare chimica
(pag. 260)

S2815116. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu:
A. tratament de gangrena
B. rezectie apicala
C. radiculectomie
D. extractie
E. cauterizare electrica

294

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

295

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 260)

S2915117. Antiinflamatoarele ce se folosesc in tratamentul parodontitei apicale acute exudative


seroase pot fi:
A. Algocalmin
B. Acetat de hidrocortizon
C. Acetat de prednison
D. Fenilbutazona
E. Toate de mai sus
(pag. 253)

S2915118. Extractia dintilor cu parodontita apicala acuta exudativa purulenta e indicata:


A. Cand nu se poate face tratament endodontic corect
B. Stare generala alterata
C. Imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul
D. Se face de cate ori e posibil la cald
E. Se face dupa incetarea fenomenelor inflamatorii acute
(pag. 254)

S2915119. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei seroase pulpare
consta in:
A. Extirpare pulpara
B. Drenaj endodontic
C. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
D. Osteotomie transmaxilara
E. Aplicare de pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
(pag. 255)

295

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

296

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 16
Morfologia parodontitului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1216001. Baza santului gingival o constituie
A. epiteliul sulcular
B. conturul coronar al epiteliului jonctional
C. epiteliul adamantin redus
D. insertia epiteliala
E. jonctiunea amelo-dentinara
(pag. 34)

S1216002. Celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui dentar formeaza


A. stratul adamantin extern
B. stratul adamantin intern
C. lamina dentara primara
D. teaca Hertwig
E. stratul epitelial
(pag. 17)

S1216003. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin


A. aparitia fenomenului de atritie
B. epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement
C. epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
D. epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului
E. baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement
(pag. 22)

S1416004. Adancimea santului gingival este in medie:


A. 2 mm
B. 1,5 mm
C. 1 mm
D. 1,8 mm
E. 2,2 mm
(pag. 34)

S1416005. Gingia fixa are o inaltime verticala de:


A. 3-5 mm
B. 1-9 mm
C. 5-9 mm
D. 1-5 mm
E. 3-9 mm
(pag. 26)

S1416006. Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre:


A. 0,05-0,1 mm

296

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

297

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

0,1-0,15 mm
0,15-0,2 mm
0,2-0,25 mm
0,25-0,3 mm
(pag. 57)

S1516007. Coroana clinica este:


A. portiunea dintelui acoperita de smalt;
B. portiunea dintelui acoperita de cement;
C. portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;
D. mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale;
E. mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale.
(pag. 21)

S1516008. Osul medular:


A. este cel mai bogat reprezentat la nivelul tuberozitatii maxilare;
B. este cel mai bogat reprezentat la nivelul caninilor inferiori;
C. este alcatuit din numeroase spatii captusite de ectoderm;
D. contine maduva osoasa cu functie proteolitica;
E. se mai numeste si os fasciculat.
(pag. 46)

S1616009. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt:


A. fibrele dento-gingivale
B. fibrele dento-alveolare
C. fibrele transgingivale
D. fibrele circulare
E. fibrele apicale.
(pag. 44)

S1616010. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri


A. impiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant in timpul eruptiei active
B. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen
C. formeaza o bariera in calea agresiunii microbiene
D. inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiu
E. asigura nutritia si regenerarea osului alveolar.
(pag. 55)

S2116011. Adancimea medie a santului gingival este de:


A. 1 mm.
B. 1.5 mm.
C. 1,6 mm.
D. 1,8 mm.
E. 3 mm.
(pag. 34)

S2116012. Mucoasa gingivala este:


A. Senzoriala
B. Jugala
C. Alveolara
D. De captusire
E. Masticatorie

297

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

298

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 24)

S2316013. Stratul intern al sacului dentar:


A. este format din osteoblaste care contribuie activ la formarea de os
B. deriva din epiteliul adamantin
C. contribuie la formarea cementului radicular
D. capatul sau intern este ancorat in osul alveolar
E. se formeaza in luna a 3 a de viata intrauterina
(pag. 18)

S2316014. Mucoasa masticatorie este format de:


A. mucoasa de pe suprafaa dorsal a limbii
B. mucoasa de pe suprafaa ventral a limbii
C. mucoasa care acopera bolta paltina osoasa
D. mucoasa jugal
E. mucoasa labial
(pag. 24)

S2316015. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:


A. Tipul constitutional
B. eruptia dentara
C. traumatisme directe
D. traumatisme ocluzale
E. toate de mai sus
(pag. 28)

S2316016. celule Langerhans:


A. au fost descrise in 1945
B. fac parte din epiteliul gingival
C. se multiplica in cement
D. declanseaza un raspuns imun nespecific
E. provin din smalt
(pag. 31)

S2316017. Urmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate:


A. este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliu
B. adincimea sa variaza in mod normal intre 1-3mm
C. adincimea sa este in medie de 1,8 mm
D. adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea histologica
E. este delimitat intern de dinte
(pag. 34)

S2316018. Mobilitatea dentara este rezultatul a doua faze de deplasare dentara:


A. desmodontala, prin deformarea elastica a spatiului dento-alveolar
B. alveolara, pe seama compresiunii elastice a peretelui alveolar
C. alveolara,reprezinta mobilitatea fiziologica secundara a dintelui
D. desmodontala, reprezinta mobilitatea fiziologica primara a dintelui
E. raspunsurile A si C sunt corecte
(pag. 57)

S2516019. Creterea volumului de lichid gingival se constat n:


A. Cursul nopii

298

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

299

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

n urma folosirii antipireticelor


Dimineaa
Seara
n lipsa periajului
(pag. 34)

S2616020. Perturbarea formrii matricei organice a smalului


A. apare n carena grav de vitamin PP la aduli
B. apare n carena de vitamin C, dar numai cnd produce microchisturi cerebrale care la rndul lor, prin
modificarea metabolismului neurotransmitorilor va produce tulburri pulpare
C. prezena n diet a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului i aluminiului previne apariia acestor
perturbri
D. poate fi cauzat alimentaia srac n hidroxiapatit
E. dietele bogate n zahr produc o matrice a smalului neomogen, n "fagure de miere
(pag. 33)

S2616021. Funciile salivei


A. ofensiv (anihilarea florei patogene)
B. absorbtiv (absorbia ctorva substane sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
C. secretorie (diverse substane organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
D. favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limb
E. digestiv (prin amilaza salivar)
(pag. 35)

S2616022. Saliva
A. vscozitatea salivei este dat de coninutul de vsc
B. conine calciu atomizat, ionizat i liofilizat
C. conine lipide: mucin, staterin
D. conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice i peroxidaza
E. conine sistemul tampon fosfat anorganic
(pag. 40)

S2816023. Adancimea medie a santului gingival este de:


A. 1,0 mm
B. 1,3 mm
C. 1,5 mm
D. 1,8 mm
E. 1,9 mm
(pag. 34)

S2816024. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:


A. dimineata
B. prin masaj gingival
C. in sarcina
D. in urma folosirii contraceptivelor
E. toate de mai sus
(pag. 34)

S2916025. Adancimea medie a santului gingival este de:


A. 1 mm
B. 2 mm
C. 1,8 mm

299

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

300

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. 3 mm
E. 1,4 mm
(pag. 34)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1216026. Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici
A. este puternic keratinizata
B. prezinta o submucoasa formata din tesut conjunctiv lax
C. este specializata in receptarea stimululor care produc senzatii gustative
D. acopera bolta palatina osoasa
E. este slab keratinizata
(pag. 24)

S1216027. Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
A. functia senzitiva
B. functia colageno-formatoare
C. mezializarea fiziolofica
D. functia de implantare
E. functia de nutritie
(pag. 51-52)

S1216028. Care din urmatoarele elemente se gasesc in lichidul santului gingival


A. aminoacizi
B. fibrinogen
C. sistemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-lui
D. fibre de colagen si elastina
E. fibre de oxytalan
(pag. 35)

S1216029. Care din urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura ligamentului
supraalveolar
A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre transalveolare
D. fibre transgingivale
E. fibre intergingivale
(pag. 38)

S1216030. Care din urmatorii factori controleaza rezorbtia osoasa


A. gama-interferonul
B. limfotoxine
C. acidul arahidonic
D. factor de necroza a tumorilor ( TNF- )
E. factor de transformare a cresterii ( TGF- )
(pag. 54)

S1216031. Care sunt componentele gingiei


A. papila interdentara
B. marginea gingivala libera
C. mucoasa alveolara

300

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

301

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. frenul labial
E. gingia fixa
(pag. 25)

S1216032. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin


A. coroana anatomica este egala cu coroana clinica
B. radacina anatomica este egala cu radacina clinica
C. apozitie de os alveolar
D. coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica
E. deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional
(pag. 21-22)

S1216033. Gingia fixa se caracterizeaza prin


A. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm
B. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm
C. este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori
D. adera ferm de dinte
E. adera de osul alveolar
(pag. 26)

S1216034. Sratul bazal al epiteliului gingival oral este foemat din


A. celulu Langerhans
B. celule germinative
C. melanocite
D. tonofibrile
E. keratina
(pag. 30)

S1316035. Despre gingia fixa se poate spune ca:


A. lipseste la copii
B. are o inaltime cuprinsa intre 1 si 9 mm
C. nu se modifica cantitativ in timpul vietii
D. are o inalime mai mare la maxilar decat la mandibula
E. constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinata de periaj
(pag. 26)

S1316036. Forma papilei interdentare este de:


A. platou cand lipseste punctul de contact
B. sa la dintii cu puncte de contact stranse
C. cort cu o depresiune pe muchia superioara la dintii laterali posteriori
D. piramida la dinii laterali posteriori
E. piramida in regiunea frontala
(pag. 25)

S1316037. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:


A. varsta
B. incongruenta dento-alveolara cu spatiere
C. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
D. cantitatea de gingie atasata
E. agresiunea mecanica a periajului
(pag. 26)

301

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

302

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1316038. intre celulele corionului gingival se gasesc numerosi fibroblasti care au rolul de:
A. sinteza diferitelor tipuri de colagen
B. sinteza acidului hialuronic
C. mentin integritatea corionului gingival
D. resorbia si modelarea tramei fibrilare de colagen
E. numarul lor scade in inflamatiile subacute si cronice
(pag. 37)

S1316039. Osul alveolar propriu-zis se mai numeste si:


A. os alveolar sustinator
B. lamina dura
C. lamina cribriforma
D. os medular
E. corticala externa
(pag. 45)

S1316040. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:


A. eruptia dentara
B. cantitatea de tesut conjunctiv
C. linia muco-gingivala
D. adancimea sulcusului gingival
E. varsta
(pag. 28)

S1316041. Principalele grupe de fibre ale ligamentului parodontal sunt:


A. fibrele crestei alveolare
B. ligamentul circular
C. fibrele orizontale
D. fibrele semicirculare
E. fibrele dento-dentare sau transseptale
(pag. 44)

S1316042. Principalele tipuri de celule din desmodontiu sunt:


A. fibroblasti
B. osteoblasti
C. odontoblasti
D. cementoblasti
E. celule nediferentiate
(pag. 43)

S1316043. Proprietatile lichidului gingival sunt


A. indepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub forma de particule straine, unele cu
actiune antigenica
B. scade in sarcina si in urma folosirii contraceptivelor orale
C. scade cantitativ dupa periajul corespunzator
D. creste cantitativ in cursul inflamaiei gingivale
E. impiedecarea insertiei epiteliale prin continutul de proteine plasmatice
(pag. 34)

S1316044. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:


A. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
B. smaltul acopera cementul in 60-65% din cazuri

302

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

303

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri


D. normal cementul intotdeauna intalneste smalul cervical
E. intre smalt si cement exista o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri
(pag. 40)

S1316045. Sacul dentar care deriva din mezenchim formeaza:


A. structurile parodontiului de sustinere
B. structurile parodontiului de acoperire
C. desmodontiul
D. osul alveolar
E. organul smaltului
(pag. 18)

S1416046. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:


A. seara
B. in cursul masticatiei
C. in sarcina
D. in inflamatia gingivala
E. prin periaj
(pag. 34)

S1416047. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi:


A. granulos
B. cornos
C. bazal
D. spinos
E. lamelar
(pag. 29)

S1416048. Gingia fixa:


A. adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent
B. are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar
C. este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibular
D. este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibular
E. constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie si deplasare ale marginii gingivale libere
(pag. 26)

S1416049. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:


A. eruptia dentara
B. varsta
C. sex
D. traumatisme
E. tipul constitutional
(pag. 28)

S1416050. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:


A. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri
B. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
C. cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri
D. cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri
E. cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri
(pag. 45)

303

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

304

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1416051. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:


A. molarii si premolarii superiori
B. molarii si premolarii inferiori
C. incisivii si caninii superiori
D. incisivii si caninii inferiori
E. tuberozitatea maxilara
(pag. 46)

S1516052. Cementoblastii:
A. se diferentiaza din a 6-a saptamana de viata intrauterina;
B. elaboreaza proteoglicani si glicoproteine;
C. activitatea lor inceteaza odata cu sfarsitul vietii intrauterine;
D. contribuie la migrarea orizontala a dintelui;
E. se formeaza prin depunerea ionilor de Mg sub forma de lamele.
(pag. 20)

S1516053. Formele de uzura pe care le sufera dintii in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar sunt:
A. atritia;
B. egresiunea;
C. extruzia;
D. abfractia;
E. eroziunea.
(pag. 55)

S1516054. Gingia fixa:


A. are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-6 mm;
B. are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;
C. este mai inalta la maxilar decat la mandibula;
D. este mai inalata pe fata linguala a primului molar mandibular;
E. este foarte ingusta la molarii II si III mandibulari.
(pag. 26)

S1516055. Glicozaminoglicanii din corionul gingival sunt reprezentati de:


A. acidul hialuronic;
B. condroitin sulfatii;
C. melaninsulfat;
D. laminina;
E. tenascina.
(pag. 36)

S1516056. Implantarea dentara depinde de:


A. latimea radacinilor;
B. numarul radacinilor;
C. densitatea cementului radicular;
D. suprafata radacinilor;
E. sexul persoanei.
(pag. 53)

S1516057. Oasele alveolare:


A. se formeaza prin osificare ectodermala incepand din saptamana a 4-a de viata;
B. se formeaza prin osificare dinspre exterior spre interior;

304

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

305

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. sunt intr-o permanenta remaniere de la formarea si pana la sfarsitul vietii;


D. se unesc in mod complet la baza maxilarului si arcada bazala a mandibulei
E. au drept principale celule formatoare osteoclastii.
(pag. 21)

S1516058. Vasele limfatice capilare de la nivelul parodontiului marginal se deosebesc de capilarele


sangvine prin:
A. absenta hematiilor in lumen;
B. prezenta laminei bazale in jurul vaselor;
C. prezenta unor valve in lumen;
D. endoteliul nu prezinta intreruperi intercelulare;
E. prezenta laminei dure in jurul vaselor.
(pag. 50)

S1616059. Celulele din desmodontiu sunt reprezentate de:


A. celule mezenchinale nediferentiate
B. fibroblasti
C. osteoblasti
D. odontoblasti
E. odontoclaste.
(pag. 43)

S1616060. Corionul gingival este format din


A. substanta fundamentala
B. macrofage, monocite, plasmocite
C. fibre de colagen si elastina
D. resturi epiteliale Malassez
E. fibrele lui Sharpey.
(pag. 35)

S1616061. Fibroblastii, celulele cele mai numeroase ale tesutului conjunctiv gingival au urmatoarele
functii:
A. produc histamina, prezenta in stadiile incipiente de inflamatie
B. produc heparina, care are actiune antiinflamatoare si de control a resorbtiei osoase
C. produc proteoglicani si glicoproteine
D. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen
E. au rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen.
(pag. 37)

S1616062. Lichidul gingival contine:


A. elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monocite
B. albumine
C. fibre de colagen
D. fibrinogen
E. fibrinolizina.
(pag. 35)

S1616063. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:


A. cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in 60-65% din cazuri
B. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
C. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri
D. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri

305

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

306

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. cementul nu vine in contact cu smaltul, lasand o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri.
(pag. 40)

S2116064. Cresteri ale volumului lichidului din santul gingival se produc:


A. Dimineata
B. In cursul masticatiei
C. In timpul sarcinei
D. In perioada vindecarii dupa interventii chirurgicale
E. In sindromul GOUJEROT-SJOGREN
(pag. 34)

S2116065. Implantarea unui dinte depinde de:


A. Lungimea radacinilor
B. Riscul relativ de imbolnavire parodontala
C. Populatia celulara din desmodontiu
D. Numarul radacinilor si gradul de divergenta al acestora
E. Suprafata radacinilor
(pag. 53)

S2116066. Teoria sistemului vasco-elastic privind functia desmodontiului de preluare a solicitarilor


dentare atribuie rolul principal
A. Fenomenului de tixotropie
B. Sangelui din vase
C. Lichidului extracelular
D. Ligamentelor supraalveolare
E. Ligamentului periodontal
(pag. 52)

S2316067. Teaca Hertwig:


A. are rol n formarea radacinii dentare
B. la monoradiculari se prezinta ca o structura tubulara
C. se formeaza din straturile adamantine
D. este sursa resturilor epiteliale Malassez prezente numai la tineri
E. formeaza diafragma epiteliala
(pag. 18)

S2316068. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii:


A. stadiul 1-epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
B. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt, baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si cement
C. stadiul 3-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement,baza santului gingival se situeaza la nivelul
jonctiunii smalt-cement
D. stadiul 4-epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe cement
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 22)

S2316069. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:


A. Virsta
B. sexul
C. incongruentele dento-alveolare
D. periajul dentar intempestiv
E. traumatismele produse de folosirea scobitorii
(pag. 25)

306

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

307

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2316070. Aspectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind:


A. suprafata neteda, lucioasa, de culoare roz deschis
B. suprafata cu aspect de coaja de portocala
C. consistenta laxa in zona de gingie fixa
D. consistenta ferma in zona de gingie fixa
E. consistenta laxa in virful papilelor
(pag. 28)

S2316071. Epiteliul joncional poate fi localizat:


A. numai pe smalt
B. pe smalt si pe cement
C. numai pe cement
D. pe smalt si pe dentina
E. numai pe dentina
(pag. 31)

S2316072. Lichidul gingival contine:


A. glucide
B. electroliti:Na, K, Ca, P
C. osteoblaste
D. resturi Malassez
E. imunoglobuline de tip E
(pag. 35)

S2316073. Cementul primar, fibrilar, acelular:


A. este dispus in special in zona apicala a radacinii
B. este dispus pe 2/3 din lungimea radacinii
C. grosimea lui variaza ntre 54-130 m la copil
D. grosimea lui variaz ntre 130-200 m la copil
E. este format din benzi de colagen
(pag. 41)

S2316074. Spatiul dento-alveolar masoara:


A. 0,17 mm spre apex
B. 0,35 mm spre coroana dintelui
C. 0,17 mm spre hypomoclion
D. 0,25 mm spre apex
E. 0,35 mm hypomoclion
(pag. 42)

S2316075. Resorbtia osoasa


A. se realizeaza in principal prin celule mici,multinucleate
B. se realizeaza prin osteoclaste
C. se realizeaza prin macrofage si osteocite
D. este stimulata de o citokina
E. este inhibata de prostaglandine
(pag. 46)

S2316076. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l
A. la nivelul molarilor inferiori
B. la nivelul premolarilor inferiori
C. la nivelul premolarilor superiori

307

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

308

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. la nivelul tuberozitatii maxilare


E. la nivelul molarilor superiori
(pag. 46)

S2316077. Dehiscenta si fenestratia:


A. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar
B. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne si a osului spongios
C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace
D. apar in zonele unde mucoasa este laxa
E. concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta in zonele aproximale ale
radacinilor
(pag. 47)

S2316078. Gingia este vascularizata din trei surse:


A. plexul periostal
B. plexul interalveolar
C. plexul periodontal
D. plexul intraalveolar
E. plexul cortical
(pag. 48)

S2316079. Rolul hormonilor i al altor factori biologici asupra remanierii osului alveolar:
A. Hormonul paratiroidian administrat intermitent in doze mici are un efect de stimulare al formarii osoase.
B. Estrogenii cresc resorbtia osoasa asociata cu menopauza
C. Prostaglandinele si alti metaboliti ai acidului arahidonic au un efect de stimulare a resorbtiei osoase
D. aportul redus de vitamina D3 scade resorbtia osoasa si produce rahitism
E. calcitonina stimuleaza resorbtia osoasa
(pag. 54)

S2316080. Contactul interdentar:


A. este punctiform
B. este in suprafata
C. transmite echilibrat fortele din cursul masticatiei
D. directioneaza bolul alimentar pe suprafetele ocluzale protejind marginea gingivala
E. protejeaza papila gingivala de impactul indirect al bolului alimentar
(pag. 56-57)

S2516081. Fibrele ligamentului supraalveolar sunt:


A. Fibre dento-gingivale
B. Fibre dento-periostale
C. Fibre dento-dentare
D. Fibre dento-alveolare
E. Fibre alveolo-gingivale
(pag. 38)

S2616082. Substitueni ai zahrului


A. siropul de porumbel
B. xilitolul
C. lactoferina
D. lycasinul
E. aspartamul
(pag. 51)

308

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

309

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2616083. Rolul grsimilor n etiopatogenia cariei


A. prin coninutul de radicali de fluor pot avea efect cariostatic
B. conin palatinoz cu efect cariostatic
C. modific proprietilor de membran ale bacteriilor plcii
D. duc la formarea excesiv de tartru i chiar riscul unor distrofii calcare n unele organe interne
E. nvelesc particulele hidrocarbonate cu un film de lipide care mpiedic degradarea lor enzimatic i
scurteaz timpul de clearance
(pag. 50)

S2616084. Rolul laptelui n etiopatogenia cariei


A. conine fluor provenit din plantele situate n zone poluate
B. laptele de pasre este cariogen datorit faptului c nu este lsat n forma natural
C. conine cazein cu efect carioprotector
D. conine lactoz care este fermentat n placa bacterian
E. conine lactaz care ajut la degradarea enzimatic a laptelui
(pag. 50)

S2616085. Caria dentar


A. se dezvolt numai pe dinii aflai n contact cu mediul bucal
B. este un proces dinamic desfurat la interfaa dintre plaga dentinar i placa microbian
C. este un proces patologic fr analogie n restul organismului
D. este o afeciune monofactorial caracterizat printr o distrucie localizat sub aciunea microorganismelor
E. are o evoluie ireversibil
(pag. 31)

S2616086. Etiopatogenia cariei


A. este acceptat triada etiologic teren, flor microbian i alimentaie
B. aciunea alimentelor se manifest att prezumtiv ct i postprocesiv
C. alimentele moi i lipicioase favorizeaz hipofuncia, diminuarea debitului salivar i exacerbarea florei
microbiene
D. prin teren nelegem calitatea smalului dentar i a lichidului bucal
E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide i favorizeaz producerea unor sunete dizgraioase n
timpul masticaie dar nu previn caria
(pag. 31)

S2616087. Etiopatogenia cariei: calitatea smalului dentar


A. displaziile constituie modificri ale arhitecturii normale a smalului
B. hipoplaziile constituie creteri ale coninutului mineral care ns este organizat ntr o reea cristalin
necorespunztoare
C. distrofiile dentare se ncadreaz n categoria milolizelor
D. gravitatea distrofiilor este cu att mai mare cu ct tulburrile metabolice care le cauzeaz apar mai precoce
E. displaziile i hipoplaziile nu favorizeaz apariia procesului carios dect n sezonul rece
(pag. 32)

S2616088. Perturbarea mineralizrii matricei smalului


A. ncorporarea preferenial a carbonailor n smal i confer o cristalinitate deficitar
B. insuficiena parotidian duce i la ntrzieri n erupia dinilor
C. fluorul reduce solubilitatea smalului n soluie acid
D. aportul foarte sczut de calciu nu afecteaz coninutul mineral total
E. vitamina D este indispensabil unei mineralizri normale
(pag. 34)

S2616089. Lichidul bucal

309

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

310

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. pe lng saliv mai conine transudat al mucoasei bucale i anurilor gingival, exudat din pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
B. exudatul pungilor parodontale crete proporional cu starea de stres
C. exudatul pungilor parodontale crete proporional cu intensitatea inflamaiei
D. n hiposialii, exudatul parodontal poate s ajung la 2% din volumul salivei de repaus
E. poate s conin secreie gastric regurgitat
(pag. 35)

S2616090. Saliva
A. secreia de saliv crete n nopile cu presiune atmosferic crescut
B. n repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliv este mai mare dect al parotidei
C. n timpul masticaiei glanda parotid produce mai mult saliv dect glanda submandibular
D. la gravide secreia de saliv scade, aa se explic incidena crescut a cariilor
E. faptul c molarii de minte superiori se cariaz att de uor, se explic prin cantitatea redus de saliv care
ajunge n acea zon
(pag. 36)

S2616091. Proprieti antimicrobiene ale salivei


A. lizozimul este o lactoferin aglutinizat care atac peretele celular al microorganismelor
B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
C. aglutininele salivare faciliteaz ndeprtarea bacteriilor din lichidul bucal
D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaz peptidoglicanii din constituia peretelui celular al
microorganismelor
E. staterina este o glicoprotein cu activitate antibacterian
(pag. 41)

S2616092. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor


A. la populaiile unde alimentaia tradiional conine puin zahr incidena cariei circulare acute crete
B. consumul de dulciuri ntre mese crete frecvena cariei
C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrab de durata i frecvena expunerii la zahr i mai puin de
tipul de preparat culinar care conine zahr
D. alimentaia natural conine un factor protector mpotriva cariei care se pierde n cursul procesului de
rafinare
E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvena cariei chiar i n condiiile pstrrii consumului
ridicat de zahr
(pag. 44)

S2616093. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor


A. amidonul crud nu coboar prea mult pH-ul plcii
B. amidonul prelucrat termic i pierde capacitatea acidogen i cariogen
C. combinaia de amidon i zahr are un efect cariogen mult mai puternic dect al zahrului din cauza
timpului de clearance prelungit
D. zaharoza favorizeaz colonizarea microorganismelor odonotopatogene
E. mono i oligozaharidele difuzeaz greu n placa bacterian, de aceea rmn depozitate pe suprafaa
acesteia i blocheaz colonizarea ei
(pag. 44)

S2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este reprezentat de:


A. epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement
B. baza santului gingival se proiecteaza pe cement
C. epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement
D. baza santului gingival se proiecteaza pe smalt
E. epiteliul jonctional este localizat pe smalt

310

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

311

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 22)

S2816095. Parodontiul functional este format din:


A. cement radicular
B. desmodontiu
C. gingie fixa
D. santul gingival
E. osul alveolar
(pag. 24)

S2816096. Latimea marginii gingivale libere este de:


A. 0,3 mm
B. 0,6 mm
C. 1,0 mm
D. 1,5 mm
E. 2,3 mm
(pag. 24)

S2816097. Gingia fixa are o inaltime verticala de:


A. 2 mm
B. 5 mm
C. 7 mm
D. 1 mm
E. 10 mm
(pag. 26)

S2816098. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:


A. sex
B. varsta
C. tipul constitutional
D. traumatisme directe
E. traumatisme indirecte
(pag. 28)

S2816099. Cementul acelular este dispus:


A. in jumatatea apicala a radacinii
B. in jumatatea coronara a radacinii
C. la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari
D. pe 2/3 coronare ale radacinii
E. la nivelul apexului
(pag. 41)

S2816100. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:


A. caninii superiori
B. caninii inferiori
C. tuberozitatea maxilara
D. premolarii inferiori
E. molarii inferiori
(pag. 46)

S2816101. Mobilitatea dentara fiziologica are valori de:


A. 0,15 mm la pluriradiculari

311

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

312

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

0,10 mm la monoradiculari
0,15 mm la monoradiculari
0,10 mm la pluriradiculari
0,18 mm la pluriradiculari
(pag. 57)

S2916102. Parodontiul marginal este compus din:


A. osul alveolar propriu-zis
B. cementul radicular
C. cementul fibrilar
D. desmodontiul
E. osul alveolar
(pag. 40-45)

S2916103. Parodontiul marginal de invelis este compus din:


A. ligamente periodontale
B. corionul gingival
C. ligamente circulare
D. epiteliul gingival
E. ligamente supraalveolare
(pag. 24-27)

S2916104. Cresteri ale lichidului gingival se constata:


A. dimineata
B. prin periaj
C. la pubertate
D. in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical
E. in cursul folosirii contraceptivelor
(pag. 34)

S2916105. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:


A. tipul constitutional
B. varsta
C. traumatisme directe
D. eruptia dentara
E. absenta inflamatiei bacteriene supraadaugate
(pag. 28)

312

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

313

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 17
Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1217001. Informatia antigenica preluata de limfocitul B determina
A. declansarea raspunsului imun celular
B. declansarea raspunsului imun umoral
C. reactia antigen-anticorp
D. imunitate nespecifica
E. elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular
(pag. 77)

S1217002. Leucotoxina este o exotoxina sintetizata de


A. Porphyromonas gingivalis
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Prevotella
D. Treponema denticola
E. Capnocytophaga
(pag. 73)

S1317003. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea bolii parodontale sunt:
A. bruxismul
B. respiratia orala si deglutitia infantila
C. onicofagia
D. sugerea degetului
E. periajul dentar traumatic
(pag. 93)

S1417004. In cadrul maturarii placiibacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
A. Mg
B. Al
C. Ca
D. Fe
E. Li
(pag. 68)

S1417005. Tartrul dentar contine:


A. proteine 8-10%
B. lipide 0,5%
C. carbohidrati 10-12%
D. fructoza
E. glucoza
(pag. 87)

S1417006. Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice:
A. fosfat de Na

313

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

314

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

carbonat de Mg
fosfat de Zn
carbonat de Ca
sulfat de Ca
(pag. 86)

S1517007. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat in producerea:


A. gingivitei descuamative;
B. parodontopatiei juvenile;
C. gingivostomatitei ulceronecrotice;
D. parodontopatiei adultului;
E. parodontitei marginala cronica.
(pag. 84)

S1517008. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:


A. Porphyromonas gingivalis;
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans;
C. Prevotella intermedia;
D. Veilonella;
E. Bacteroides gracillis.
(pag. 65)

S1517009. Depunerea tartrului:


A. este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor;
B. este influentata in sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic;
C. este factorul determinant al bolii parodontale;
D. se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%;
E. se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime.
(pag. 85-89)

S1517010. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la:


A. doua ore;
B. 30 minute;
C. 10 minute;
D. 60 minute;
E. 3 ore.
(pag. 65)

S1517011. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la:


A. 1-2 luni de la initierea depunerii;
B. 2-4 luni de la initierea depunerii;
C. 3-4 luni de la initierea depunerii;
D. 4-6 luni de la initierea depunerii;
E. 6-8 luni de la initierea depunerii.
(pag. 88)

S1517012. Tartrul dentar creste zilnic in medie fata de tartrul depus anterior cu:
A. 0,15 - 0,20%;
B. 0,10 - 0,15%;
C. 0,05 - 0,10%;
D. 0,20 - 0,25%;
E. 0,25 - 0,5%.

314

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

315

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 88)

S1617013. Factorii sintetizati si eliberati din celula bacteriana cu rol in etiopatogenia parodontitei
marginale cronice sunt:
A. polizaharidele
B. endotoxinele
C. enzimele (colagenaze, hialuronidaza)
D. lizozomii
E. lipopolizaharidele.
(pag. 72-73)

S2117014. Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale in forma sa distructiva


A. Factorul microbian
B. Caria dentara
C. Edentatia
D. Parafunctiile
E. Trauma ocluzala
(pag. 63)

S2117015. In reactia de hipersensibilitate umorala de tip I ( anafilactic ) asociata parodontitelor


marginale cronice este implicata imunoglobulina
A. IgA
B. IgG
C. IgM
D. IgD
E. IgE
(pag. 81)

S2317016. Tartrul supragingival are o incidena legata de virsta de:


A. 15-20 % la 6-9 ani
B. 37-70 % la 9-15 ani
C. 47-100 % dupa virsta de 40 ani
D. 76-90 % dupa virsta de 40 ani
E. 100 % dupa virsta de 9 ani
(pag. 87)

S2317017. Formarea tartrului este favorizat de:


A. deficiena vitaminelor A,B6, PP
B. alimentaie bogata n hidrocarbonate
C. consumul de alimente bogate n calciu,fosfor,sodiu, zinc
D. deficiente proteice
E. aportul de acid ascorbic
(pag. 89)

S2317018. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin:


A. imunoglobulinelor din clasa Ig G si A
B. imunoglobulinelor din clasa Ig G si E
C. imunoglobulinelor din clasa Ig M si A
D. imunoglobulinelor din clasa Ig G si M
E. imunoglobulinelor din clasa Ig G
(pag. 76)

S2317019. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale

315

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

316

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

cronice:
A.
B.
C.
D.
E.

ln plan vertical
in plan orizontal
in plan sagital
in plan oblic
in plan orizontal si vertical
(pag. 92)

S2317020. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu:


A. aspirina, acizi si baze
B. aspirina, acizi, baze si nitrati
C. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli
D. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotati
E. aspirina, acizi, baze, azotati
(pag. 95)

S2317021. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:


A. Porphyromonas gingivalis;
B. Veilonella;
C. Prevotella intermedia;
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans
E. Bacteroides gracillis
(pag. 65)

S2517022. Compoziia plcii dentare procentual n bacterii este de:


A. 20%
B. 30%
C. 60%
D. 70%
E. 100%
(pag. 65)

S2617023. n cazul n care agentul cauzal bacterian n inflamatia pulpei a fost de intensitate mare sau a
acionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar n:
A. 20-30 minute
B. 24 ore
C. 2-3 minute
D. 2-3 ore
E. 2-3 zile
(pag. 64)

S2617024. Vascularizaia pulpei se caracterizeaz prin:


A. sistemul arterial pulpar este de tip terminal
B. exist o circulaie sangvin secundar
C. ntotdeauna vasele arteriolare se termin cu vase capilare
D. reglarea vaselor de tip venos este activ
E. ntotdeauna ramurile rezultate din arteriola principal au traseu ascendent spre periferia pulpei.
(pag. 52-53)

S2617025. Adpostirea pulpei ntr-un spaiu cu perei rigizi prezint urmtoarele avantaje:
A. stimulii receptai de receptorii intradentinari la limita smal-dentin se transmit la nivelul pulpei ca stimuli
funcionali

316

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

317

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

pereii duri care acoper pulpa nu sunt impermeabili la ageni patogeni cnd sunt integri
pereii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin lefuire n oricare condiii fr ca pulpa s sufere
inextensibilitatea pereilor face ca presiunea intratisular pulpar crescut s se exercite pe toate structurile
pereii duri mpiedic verificarea strii pulpare prin mijloace directe de investigaie
(pag. 51-52)

S2817026. In saliva exista factori cu actiune antibacteriana cum sunt:


A. sistemul LPO
B. sistemele tampon salivare
C. lactoferina
D. lizozimul
E. glicoproteine
(pag. 69)

S2817027. Hipovitaminoza D produce:


A. hipercheratoza
B. eroziuni ale mucoasei bucale
C. glosita
D. largirea spatiului dento alveolar
E. keilita angulara
(pag. 99)

S2817028. Formarea peliculei incepe:


A. la 30 min de la spalare
B. la 60 min de la spalare
C. la 90 min de la spalare
D. la 120 min de la spalare
E. la 150 min de la spalare
(pag. 66)

S2917029. Factorul determinant in etiologia parodontopatiilor marginale cronice este:


A. tartrul dentar
B. igiena orala defectuoasa
C. trauma ocluzala
D. placa bacteriana dentara
E. parafunctiile
(pag. 65)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1217030. Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala si inflamatorie sunt continute in
matricea interbacteriana
A. endotoxine
B. enzime litice
C. saruri de P, Na, K
D. dioxid de carbon
E. metaboliti toxici cu greutate moleculara mica
(pag. 68)

S1217031. Factorii umorali de aparare nespecifica in boala parodontala sunt reprezentati de


A. epiteliul jonctional

317

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

318

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

epiteliul gingival
epiteliul sulcular
saliva
lichidul santului gingival
(pag. 73-74)

S1217032. in cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice


A. cresterea fluxului salivar
B. senzatie de uscaciune si arsura
C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita
D. gingivoragii
E. edem gingival
(pag. 98)

S1217033. Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului subgingival sunt urmatoarele


A. prezinta un continut scazut de fosfor
B. prezinta un continut crescut de sodiu
C. prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingival
D. continutul de hidroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingival
E. prezinta un continut de aproximativ 25-30% brusita
(pag. 87)

S1217034. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se datoreaza


A. leucotoxinei
B. endotoxinei
C. colagenazei
D. proteinei C reactive
E. sinergismului cu specia Capnocytophaga
(pag. 84)

S1217035. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu


A. parodontopatia juvenila
B. parodontopatia rapid progresiva la adult
C. gingivita hiperplazica
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. parodontopatia distrofica
(pag. 84)

S1217036. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica evolutia
inflamatiei septice prin
A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar
B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal
C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de pungi osoase
D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia de pungi osoase
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)

S1317037. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
A. aderenta prin mecanism electrostatic
B. aderenta prin mecanism chimic
C. aderenta prin mecanisme hidrofile
D. aderena prin structuri bacteriene specializate

318

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

319

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. aderenta prin receptori de suprafata specifici


(pag. 67)

S1317038. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:


A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor
B. actiunea traumatica a matricei
C. periaj dentar traumatic
D. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor
E. pansamente arsenicale incorect etanseizate
(pag. 94)

S1317039. Factorii salivari care se opun formarii si maturarii placii bacteriene sunt:
A. sistemele tampon salivare
B. lactoferina
C. producerea de acid hialuronic
D. producerea de lizozim
E. numar mare de macrofage
(pag. 69)

S1317040. Flora microbiana intalnita in placa bacteriana subgingivala este formata din:
A. numai coci gram-pozitivi
B. numai coci gram-negativi
C. atat flora gram-pozitiva cat si gram-negativa
D. numai filamente
E. coci si bacili gram-pozitivi, coci si bacili gram-negativi, filamente
(pag. 70)

S1317041. Pelicula dobandita, precursor al placii dentare este formata din


A. glicoproteine
B. carbohidrati
C. lipide
D. imunoglobuline
E. factori de inhibitie ai hemaglutinarii
(pag. 66)

S1317042. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in:


A. parodontita adultului
B. gingivita marginala cronica
C. parodontitele rapid progresive
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. gingivita hiperplazica idiopatica
(pag. 84)

S1317043. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de:


A. localizarea dintelui
B. variatiile individuale ale fluxului salivar
C. tipul de flora existenta in placa bacteriana
D. natura alimentelor si particularitaile masticaiei
E. varsta pacientului
(pag. 88)

S1317044. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca:

319

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

320

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

exercita rol mecanic de mentinere a placii bacteriene


irita tesuturile parodontale
impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacteriene
favorizeaza trauma ocluzala
favorizeaza aparitia cariilor
(pag. 90)

S1317045. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin;


A. culoare maroniu inchis spre negru
B. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori
D. se depune pe suprafaa ocluzala a dinilor lipsii de antagonisti
E. are consistenta friabila moale
(pag. 86)

S1317046. Trauma ocluzala acuta directa este data de:


A. interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte
B. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle
C. bruxism
D. lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul ine intre dini un obiect dur
E. obturatii sau coroane inalte
(pag. 90)

S1317047. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal
A. cresterea mobilitatii dentare
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu
D. cresterea numarului de celule din desmodoniu
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)

S1417048. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme:


A. electrostatic
B. hidrofil
C. structuri bacteriene specializate
D. receptori de suprafata specifici si enzime
E. hidrofob
(pag. 67)

S1417049. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt:


A. A. actinomycetemcomitans
B. Porphyromonas gingivalis
C. Actinomyces viscosus
D. Fusobacterium nucleatum
E. Prevotella intermedia
(pag. 84)

S1417050. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin:


A. aparitia de chisturi ale oaselor maxilare
B. ingustarea spatiului dento-alveolar
C. intreruperi pana la disparitia laminei dura
D. ingrosarea laminei dura

320

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

321

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidian


(pag. 97)

S1417051. In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza cantitati mari de


proteine de soc termic sunt:
A. Prevotella nigrescens
B. Fusobacterium nucleatum
C. A. actinomycetemcomitans
D. Bacteroides gracilis
E. Porphyromonas gingivalis
(pag. 83)

S1417052. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
A. glicoproteine
B. carbohidrati
C. factori de inhibitie ai hemaglutinarii
D. celule fagocitare
E. celule epiteliale descuamate
(pag. 66)

S1417053. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele particularitati:
A. un raport calciu-fosfor mai scazut
B. mai multa brusita
C. continut crescut de sodiu
D. mai putin fosfat octocalcic
E. mai putina witlokita
(pag. 87)

S1517054. Anticorpii din santul gingival si tesutul parodontal apartin:


A. in cea mai mare parte clasei IgA;
B. in proportie mai mica clasei IgM cu potential opsonigen;
C. in proportie mai mica clasei IgM fara potential opsonigen;
D. in mai mica masura clasei IgG;
E. in cea mai mare parte clasei IgG.
(pag. 76-77)

S1517055. Bruxismul este:


A. diurn;
B. intotdeauna nocturn;
C. caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
D. un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
E. miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.
(pag. 93)

S1517056. Lichidul santului gingival contine:


A. complementul;
B. anticorpi din clasa IgE;
C. anticorpi din clasa IgG;
D. polimorfonucleare;
E. macrofage.
(pag. 74)

321

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

322

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1517057. Macrofagele provenite din monocitele sangvine:


A. sunt implicate in procesul inflamator cronic nespecific;
B. nu sunt implicate in procesele de aparare specifica;
C. secreta prostaglandine;
D. secreta leucotriene;
E. secreta elastaze.
(pag. 75)

S1517058. Saliva contine numerosi factori antibacterieni ca:


A. lizozimul;
B. indolul;
C. lactoferina;
D. amoniac;
E. sistemul peroxidaza.
(pag. 73)

S1517059. Tartrul dentar:


A. se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia;
B. se depune de la varste tinere;
C. care apare primul este cel supragingival;
D. incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene;
E. se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare ca in
saliva.
(pag. 87)

S1617060. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt:


A. Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. Porphyromonas gingivalis
C. Prevotella intermedia
D. Spirochete
E. Candida albicans.
(pag. 84)

S1617061. Celula bacteriana prezinta urmatorii factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
A. peretele celular bacterian
B. enzime
C. exotoxine
D. metaboliti
E. lipopolizaharidul.
(pag. 72)

S1617062. Factorii favorizanti in etiologia parodontitei marginale cronice sunt:


A. placa bacteriana
B. tartru dentar
C. trauma ocluzala
D. cariile dentare
E. edentatia.
(pag. 63)

S1617063. in saliva exista o serie de factori care se opun formarii si maturarii placii bacteriene
supragingivale:
A. lizozimul

322

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

323

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

sistemele tampon salivare


leucotoxina
lactoferina
taluronidaza
(pag. 69)

S1617064. Mecanismele directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala sunt:


A. aderenta, colonizarea si invazia bacteriana in tesuturile parodontale
B. apararea (imunitatea) nespecifica
C. apararea (imunitatea) specifica
D. actiunea nociva a unor factori de structura din celula bacteriana
E. actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana.
(pag. 72-74)

S1617065. Tartrul dentar:


A. este factorul etiologic determinant al imbolnavirii parodontale
B. este un factor favorizant al inflamatiei parodontale
C. contine lipide
D. contine fosfat de calciu
E. este localizat supra- si subgingival.
(pag. 85-87)

S1617066. Trauma ocluzala este urmata de urmatoarele modificari adaptative la nivelul parodontiului
marginal:
A. cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. aparitia de blocaje ocluzale
D. ingrosarea laminei dura
E. resorbtia osoasa verticala.
(pag. 91)

S2117067. Care din urmatoarele teorii asupra formarii tartrului sunt explicate prin actiune predominant
enzimatica:
A. Cresterea pH-ului salivar
B. Precipitarea proteinelor
C. Sedimentarea prin actiune microbiana
D. Actiunea fosfatazei acide
E. Actiunea esterazei
(pag. 88-89)

S2117068. Mecanismele directe de patogenitate microbiana in boala parodontala constau in


A. Invazia in tesuturi a bacteriilor
B. Elaborarea de exotoxine
C. Modificari ale raspunsului imun nespecific
D. Modificari ale raspunsului imun specific
E. Actiunea metabolitilor toxici
(pag. 71)

S2117069. Modificarile adaptative ale structurilor parodontale fata de actiunea traumei ocluzale cronice
constau in :
A. Cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice
B. Avulsia rapida a dintilor

323

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

324

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Fisuri ale osului alveolar


D. Largirea spatiului dento-alveolar
E. Ingrosarea laminei dura
(pag. 91)

S2317070. Urmatoarele bacterii sunt prezente in placa subgingivala:


A. treponeme
B. virusuri
C. fungi
D. spirochete
E. Candida Albicans
(pag. 69)

S2317071. matricea interbacteriana contine urmatoarele substante anorganice:


A. saruri de P
B. saruri de Ca
C. saruri de Mg
D. dioxid de carbon
E. cristale de hidroxiapatita
(pag. 87)

S2317072. tartrul dentar se formeaz mai rapid datorit urmatorilor factori:


A. localizarea dintelui pe arcada
B. variatiile individuale ale fluxului salivar
C. natura alimentelor
D. variatiile individuale ale lichidului gingival
E. reliefului ocluzal
(pag. 88)

S2317073. Matricea plcii dentare cuprinde:


A. proteine salivare
B. celule fagocitare
C. leucocite
D. celule epiteliale descuamate
E. glicolipide
(pag. 65)

S2317074. Trauma ocluzala primara se produce prin:


A. bruxism
B. obturatii sau coroane inalte
C. hipersolicitarea dintilor care marginesc spatii edentate
D. punti dentare incorect realizate
E. aparate ortodontice
(pag. 91)

S2317075. Cele mai frecvente parafunctii sunt:


A. bascularea dintilor din timpul inclestarii
B. bruxismul
C. mucarea buzelor
D. sugerea degetului
E. fumatul
(pag. 93)

324

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

325

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2317076. Fumatul actioneaza local prin:


A. iritatii indirecte
B. iritatii directe
C. depuneri de nicotina
D. vasoconstrictie periferica
E. ischemie
(pag. 95)

S2317077. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice


sunt:
A. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
B. ocluzia cap la cap
C. ocluzia deschisa
D. ocluzia adanca
E. incongruenta dento-alveolara cu spatiere
(pag. 92)

S2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin:


A. psihiatric
B. neurologic
C. psihologic
D. ocluzal
E. profesional
(pag. 94)

S2317079. Bruxismul produce:


A. cresteri ale mobilitatii dentare fiziologice
B. micsorarea spatiului periodontal
C. fatete de atritie
D. atritie patologica
E. tulburari in articulatia temporo-mandibulara
(pag. 94)

S2317080. Urmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate:


A. se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminare
B. poate fi acuta si cronica
C. este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontite
D. este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septice
E. nu este urmata de modificari adaptative
(pag. 91)

S2317081. Trauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative:


A. largirea spatiului dento-alveolar
B. cresterea mobilitatii dentare in limite patologice
C. ingrosarea laminei dura
D. atritie accentuata
E. gingivostomatite
(pag. 91)

S2317082. n cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice


A. cresterea fluxului salivar
B. senzatie de uscaciune si arsura

325

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

326

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita


D. gingivoragii si edem gingival
E. gingivita cu fenomene hiperplazice
(pag. 98)

S2317083. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:


A. lezarea gingiei n timpul prepararii cavitatilor
B. actiunea traumatica a matricei
C. periaj dentar traumatic
D. cai false in desmodontiu si perforatii interradiculare
E. pansamente provizorii incorect etanseizate
(pag. 94)

S2517084. Placa bacterian dentar are urmtoarea alctuire:


A. Proteine salivare
B. Celule epiteliale descuamate
C. Celule fagocitare
D. Produse de metabolism celular
E. Osteoclaste
(pag. 65)

S2617085. n pulpita seroas provocat de factori bacterieni se produc urmtoarele modificri pulpare:
A. degenerarea elementelor morfologice pulpare
B. se percepe mai usor alcalinitatea dect aciditatea
C. acumularea de ap n pulp duce la crsterea presiunii intratisulare
D. apare hipersensibilitate mai evident la cald dect la rece
E. are loc depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 67)

S2617086. n cazul n care ageni agresori chimici foarte toxici actioneaz asupra dintelui, la nivelul
pulpei au loc urmtoarele modificri:
A. substana fundamentalp se depolimerizeaz
B. protoplasma celular se precipit
C. fibrele de colagen rmn intacte
D. tulburri ale hemodinamicii vasculare
E. nu apar modificri la nivelul fibrelor nervoase.
(pag. 62-63)

S2617087. n traumatisme repetate si de mic intensitate se poate instala direct inflamaia cronic ce
se caracterizeaz prin:
A. reducerea parial a fluxului sangvin
B. scderea proceselor metabolice
C. lipsa multiplicrii celulelor mezenchimale
D. apariia unor muguri vasculari provenii din burjonarea capilarelor
E. lipsa infiltratului plasmocitar.
(pag. 62)

S2617088. n traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc


reacii inflamatorii datorit:
A. activarea unor substane cu aciune litic
B. distrugerea unor zone celulare fr a leza odontoblatii
C. ruperea vaselor i eliberarea unor celule sangvine
D. suprainfectarea cu germeni bacterieni

326

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

327

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. lezarea fibrelor i receptorilor nervoi.


(pag. 61)

S2617089. Secvenele inflamaiei pulpare cuprind:


A. reacia biochimic cu formarea metaboliilor chimici
B. reacia vascular local hiperemie, staz
C. formarea infiltratului seros
D. lipsa unor reacii metabolice celulare la nceputul inflamaiei, ca ulterior acestea s se intensifice
E. apariia fenomenelor degenerative.
(pag. 58)

S2617090. Meninerea aciditii pulpare n fazele mai avansate ale inflamaiei favorizeaz:
A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reacie
B. procesele de liz celular i formarea puroiului
C. aciunea depolimerizant a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substana fundamental
D. creterea permeabilitii pereilor vasculari
E. activitatea normal metabolic a celulelor pulpare.
(pag. 57)

S2617091. Labilitatea structural a pulpei permite n anumite condiii urmtoarele schimbri:


A. transformarea fibroblastului n histiocit
B. transformarea celulelor mezenchimale primitive n fibroblati
C. substana fundamental trece dintr-o stare mai puin dens (sol) n stare cu vscozitate mare (gel)
D. celule mezenchimale primitive ndeplinesc funcia neodentinogenetic
E. transformarea fibrociilor n odontoblati
(pag. 56)

S2617092. Dentina secundar se caracterizeaz prin:


A. se formeaz numai ca reacie a pulpei la stimuli patogeni
B. se depune peste dentina primar
C. se depune cu predilecie pe podeaua camerei pulpare i de-a lungul pereilor
D. se deosebete adesea de cea primar printr-o linie de demarcaie
E. posed mai multe canalicule i traect regulat fa de dentina primar.
(pag. 54)

S2617093. Sistemul nervos bine reprezentat la nivelul pulpei se caracterizeaz prin:


A. prezena de fibre mielinice senzitive
B. prezena de fibre amielinice vegetative
C. fibrele amielinice se termin n peretele arteriolelor i regleaz fluxul sangvin
D. fibrele mielinice se ramific i se termin n plexul Raschov situat n centrul pulpei
E. bogata inervaie a pulpei face ca timpul ce trece de la impactul agentului cu pulpa pn la apariia durerii
s fie lung.
(pag. 53)

S2817094. Compozitia placii bacteriene cuprinde:


A. 60 70 % bacterii
B. 200 400 specii bacteriene
C. 70 80 % bacterii
D. 108 microorganisme
E. 300 500 specii bacteriene
(pag. 65)

327

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

328

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2817095. Factorii umorali de aparare ai salivei sunt:


A. sistemul LPO
B. lizozimul
C. lactoferina
D. sistemele tampon salivare
E. complementul
(pag. 73)

S2817096. Tartrul supragingival


A. are culoare maroniu inchis spre negru
B. consistenta redusa la inceput
C. are culoare alb galben
D. este foarte aderent
E. este greu de dislocat
(pag. 86)

S2817097. Formarea tartrului este favorizata de:


A. hipovitaminoza A, PP
B. hipervitaminoza B6
C. consum de alimente bogate in fosfor
D. consum de alimente bogate in bicarbonat
E. consum de alimente bogate in proteine
(pag. 89)

S2817098. Modificarile adaptative ale parodontiului marginal in urma traumei ocluzale sunt:
A. largirea spatiului dento alveolar
B. cresterea in limite patologice a mobilitatii dentare
C. subtierea laminei dura
D. aparitia de pungi osoase
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)

S2817099. Hiperfunctia hipofizei produce:


A. spatieri dentare
B. cresterea in volum a maxilarelor
C. impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale
D. aspect palid al gingiei
E. cresterea usoara a mobilitatii dintilor
(pag. 97)

S2817100. Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt:


A. anticorpi din clasa IgG
B. anticorpi din clasa IgM
C. lizozimul
D. complementul
E. celule polimorfonucleare
(pag. 74)

S2917101. Factorii locali favorizanti ai bolii parodontale sunt:


A. factorii iatrogeni
B. obiceiurile vicioase
C. placa bacteriana

328

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

329

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. trauma ocluzala
E. tartrul dentar
(pag. 63)

S2917102. Bolile sistemice:


A. joaca rol determinant in producerea bolii parodontale
B. favorizeaza initierea bolii parodontale
C. favorizeaza recidivele
D. nu ingreuneaza eficienta tratamentului local
E. grabesc evolutia bolii parodontale
(pag. 96)

S2917103. Trauma ocluzala genereaza modificari adaptative ale parodontiului marginal:


A. largirea spatiului dento- alveolar
B. cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice
C. ingrosarea laminei dura
D. resorbtie verticala
E. aparitia obstacolelor ocluzale
(pag. 91)

S2917104. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival sunt:
A. numar mare de bacterii flagelate
B. nu prezinta orientare specifica
C. numar mare de spirochete
D. nu prezinta matrice
E. prezinta matrice
(pag. 70)

329

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

330

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 18
Examinarea pacientului parodontopat
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1218001. Parodontometria
A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal
B. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare
C. Reprezinta o metoda clinica de masirare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale,
a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate
D. Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm
E. Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1
mm
(pag. 108)

S1318002. Retractia gingivala se masoara in milimetri intre:


A. coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala
B. coletul clinic al dintelui si marginea gingivala
C. limita smalt-cement si linia muco-gingivala
D. marginea gingivala si linia muco-gingivala
E. coletul anatomic al dintelui si linia muco-gingivala
(pag. 106)

S1318003. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea valorilor indicilor de placa si de
tartru de pe urmatoarele suprafete:
A. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual
B. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual
C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite
D. se insumeaza de pe suprafeele vestibulare ale tuturor dinilor
E. nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama
(pag. 109)

S1418004. De cate grade este mobilitatea dentara patologica ?


A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
(pag. 106)

S1418005. Valoerea maxima a indicelui de sangerare papilara este;


A. 3
B. 6
C. 5
D. 4
E. 8
(pag. 111)

330

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

331

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1418006. Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de la:
A. 0 la 4
B. 0 la 3
C. 0 la 5
D. 0 la 2
E. 0 la 6
(pag. 110)

S1518007. Determinarea adancimii pungilor parodontale la nivelul fiecarui dinte se face in:
A. 2 puncte;
B. 3 puncte;
C. 4 puncte;
D. 6 puncte;
E. 8 puncte.
(pag. 107)

S1518008. Examenul modelelor de studiu ofera date despre:


A. gradul si tipul de resorbtie osoasa;
B. starea dintilor si a arcadelor dentare;
C. spatiul dento-alveolar;
D. adancimea pungilor parodontale;
E. gradul mobilitatii dentare patologice.
(pag. 115)

S1518009. Indicele de placa Silness si Loe:


A. se realizeaza cu instrumentar de mare finete dupa o tehnica sofisticata;
B. se utilizeaza in studii pe comunitati reduse de persoane;
C. are valori de 0 la 3;
D. are valori de 0 la 5;
E. se exprima procentual.
(pag. 110)

S1518010. Rolul trasorilor radioopaci este:


A. de a evidentia largimea spatiului dento-alveolar aparuta in boala parodontala;
B. de a preciza adancimea pungilor parodontale;
C. de a sublinia detaliile de morfologie radiculara;
D. de a evidenta prezenta mobilitatii dentare;
E. de a stabili tipul de resorbtie osoasa.
(pag. 116)

S1518011. Sonda de parodontometrie are partea activa terminata sub forma unei sfere cu diametrul de:
A. 1 mm;
B. 1,5 mm;
C. 0,2 mm;
D. 2 mm;
E. 0,5 mm.
(pag. 113)

S1518012. Sonda de parodontometrie:


A. se foloseste pentru masurarea adancimii pungilor parodontale;
B. se foloseste pentru detectarea si localizarea tartrului supragingival;
C. se foloseste pentru detectarea cariilor subgingivale;

331

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

332

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. se foloseste pentru controlul indepartarii tartrului subgingival;


E. se foloseste pentru detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare.
(pag. 105)

S1618013. Indicele CPITN se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti fcel putin:
A. un dinte
B. doi dinti
C. trei dinti
D. patru dinti
E. cinci dinti.
(pag. 112)

S2118014. Care din urmatorii indici de evaluare a igienei bucale se realizeaza cu usurinta si,de
aceea,poate fi utilizat in studii epidemiologice ale unor comunitati mari de persoane:
A. Indicele de retentie a placii ( LOE )
B. Indicele gingival ( LOE si SILNESS )
C. Indicele de sangerare papilara ( MUHLEMANN )
D. Indicele de placa ( SILNESS si LOE )
E. Indicele parodontal
(pag. 110-111)

S2118015. Dintre examenele complementare face parte:


A. Testul de percutie
B. Inspectia
C. Palparea
D. Mobilometria instrumentala
E. Anamneza
(pag. 116)

S2318016. Testul de percutie


A. Percutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cu parodontiu marginal
normal
B. Percutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontotici
C. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu parodontiu
marginal normal si de un sunet mat la dintii parodontotici
D. Percutia transversala este urmata de un sunet distinct,clar, infundat la dintii cu parodontiu normal
E. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu parodontiu profund
normal si de un sunet mat la dintii parodontotici
(pag. 107)

S2318017. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel:


A. agravare, la valori sub 10 a indicilor
B. ameliorare, la valori cuprinse intre 10 si 80
C. stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratament
D. ameliorare la valori cuprinse intre 20 si 80
E. stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratament
(pag. 108)

S2318018. Sondele exploratorii sunt folosite pentru


A. detectarea si localizarea tartrului subgingival
B. detectarea cariilor supragingivale
C. masurarea adancimii pungilor parodontale
D. determinarea indicelui CPITN

332

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

333

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarl


(pag. 105)

S2318019. Mobilometrul dento-parodontal:


A. este realizat dintr-un aliaj greu de 108 g
B. se compune dintr-un dispozitiv intraoral si dispozitive accesorii
C. este realizat dintr-un aliaj de aluminiu, avind o greutate de 108 g
D. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal.
E. se compune dintr-un dispozitiv intraoral format din doua tije intersanjabile
(pag. 116)

S2318020. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin nsumarea valorilor indicilor de placa si de
tartru de pe urmatoarele suprafete:
A. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual
B. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual
C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite
D. se nsumeaza de pe suprafetele vestibulare ale tuturor dintilor
E. nu se nsumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama
(pag. 109-110)

S2518021. Indicele de tartru 2 reprezint:


A. Absena tartrului
B. Tartru subgingival
C. Tartru n treimea de colet
D. Tartru n treimea mijlocie a coroanei
E. Tartru n treimea incizal a coroanei
(pag. 110)

S2618022. Diagnosticul pozitiv n pulpita cronic deschis ulceroas se face pe baza urmtoarelor
semne:
A. existena unui proces carios cu camera pulpar nchis
B. rspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensiti sczute
C. rspuns negativ la percuia n ax a dintelui
D. durere violent spontan
E. sensibilitate la neparea straturilor superficiale ale pulpei.
(pag. 85)

S2618023. Simptomatologia pulpitei purulente toatele este:


A. apar dureri spontane puternice, aproape continue
B. durerile au caracter lancinant
C. durerile cedeaz la calmante
D. apar dureri la ptrunderea cu sonda n camera pulpar
E. sensibilitatea la curent electric este crescut.
(pag. 79-80)

S2618024. Diagnosticul diferenial al pulpitei acute purulente pariale se face cu:


A. pulpita seroas parial
B. pulpita seroas total
C. parodontita apical acut seroas (difuz)
D. hiperemia pulpar
E. pulpita cronic deschis ulceroas.
(pag. 79)

333

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

334

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2618025. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii se face pe baza urmtoarelor semne:


A. persistena durerii cteva ore dup ndeprtarea excitantului
B. lipsa durerii la cald
C. existena procesului carios fr deschiderea camerei pulpare
D. existena n antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectiv
E. durerea spontan dureaz cteva minute.
(pag. 71)

S2618026. Modificrile morfopatologice n hiperemia preinflamatorie sunt:


A. microbi sunt prezeni n pulp
B. vasele sangvine au perei ngroai
C. apare marginaia leucocitar
D. celulele odontoblastice sunt micorate ca volum
E. examenul histochimic pune n eviden lipsa fosfatazelor alcaline.
(pag. 70-71)

S2818027. Mobilitatea dentara patologica este de gradul 2 cand:


A. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal nu depaseste 1 mm
B. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal depaseste 1 mm
C. dintele prezinta mobilitate in sens V-O
D. dintele prezinta mobilitate in sens M-D
E. dintele este mobil si in plan vertical
(pag. 106)

S2818028. Valoarea 3 a Indicelui de sangerare papilara (Mhlemann) indica


A. sangerarea punctiforma izolata, unica
B. sangerare care umple intreg spatiul interdentar
C. sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusa
D. sangerare care depaseste marginea gingiei libere
E. absenta sangerarii
(pag. 111)

S2918029. Ameliorarea clinica a bolii parodontale se considera cand indicii rezultati prin
parodontometrie au valorile:
A. intre 20-80
B. intre 10-20
C. intre 90-100
D. sub 0
E. intre 5-10
(pag. 108)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1218030. Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontala sunt
A. Testul de solicitare dentara prin presiune
B. Dentoparodontograma
C. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetica nucleara
D. Mobilometria instrumentala
E. Examenul radiologic
(pag. 116)

334

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

335

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1218031. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial


A. Urmareste mobilitatea dentara patologica
B. Urmareste aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale libere
C. Se apreciaza retractia gingivala
D. Se realizeaza determinarea adincimii pungilor parodontale
E. Se face prin inspectie si palpare
(pag. 106)

S1218032. Examenul clinic obiectiv al parodontiului marginal


A. Se realizeaza prin inspectie si palpare
B. Se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund
C. Examinarea prin inspectie se face cu instrumentar specializat: sonde de parodontometrie si sonde
exploratorii
D. Examinarea parodontiului marginal de invelis se face cu ajutorul testelor de vitalitate
E. Face referire la debutul afectiunii parodontale
(pag. 105)

S1218033. Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontala


A. Apreciaza caracterele morfologice noirmale si patologice ale aspectul parodontiului marginal superficial
B. Ofera indicatii cu privire la spatiul dento-alveolar
C. Ofera indicatii asupra lamina dura
D. Ofera indicatii asupra gradului si tipului de resporbtie osoasa verticala, orizontala, mixta
E. Apreciaza cantitativ placa bacteriana
(pag. 115)

S1218034. Indicele de igiena bucala (IHB)


A. Reprezinta un indice de placa si de tartru
B. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare
C. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate
D. Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si
suprafetele linguale ale primilor molari inferiori
E. Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestubulare ale incisivilor centrali superiori
drept si inferior sting
(pag. 109-110)

S1218035. Indici de inflamatie parodontala sunt


A. Indicele parodontal (Russel)
B. Indicele gingival (Loe si Silness)
C. Indicele de singerare papilara (Muhlemann)
D. Indicele CPITN
E. Indicele de prezenta a pungilor parodontale
(pag. 112)

S1218036. Mobilitatea dentara patologica


A. Se face in mod obisnuit cu un instrument metalic, cu care se exercita presiuni moderate in plan orizontal si
axial
B. Se poate percepe prin palpare digitala
C. Mobilitatea dentara de gradul 1 este atunci cind excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in
plan transversal depaseste 1 mm
D. Mobilitatea dentara patologica de gradul 3 este atunci cind dintele este mobil si in sens vertical, axial
E. Moblitatea dentara patologica avansata poate fi observata prin vestibularizarea incizivilor superiori in
ocluzie
(pag. 106)

335

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

336

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1218037. Retractia gingivala


A. Se masoara in milimetri
B. Reprezinta distanta intre baza santului gingival (respectiv a pungii parodontale) si coletul anatomic al
dintelui
C. Se masoara pe toate fetele dintelui
D. Reprezinta distanta intre coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala libera
E. Se apreciaza prin inspectie libera sau cu benzi milimetrice
(pag. 106)

S1218038. Valorile indicelui CPITN (indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatii) sunt
codificate astfel
A. Codul 0 - nici un semn de imbolavire
B. Codul 1 singerare gingivala spontana
C. Codul 2 Singerare gingival provocata de atingerea cu sonda
D. Codul 3 Tartru supra sau subgingival
E. Codul 4 Pungi parodontalle de 6 mm saiu mai mult
(pag. 113)

S1318039. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:


A. se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru impregnate cu markeri de culoare
B. nu are nici o semnificatie patologica
C. se analizeaza folosind teste biochimice
D. se apreciaza introducand sonda parodontala in punga parodontala
E. indica prezenta inflamatiei gingivale
(pag. 111)

S1318040. Evidentierea placii bacteriene se face cu:


A. solutie fucsina bazica
B. solutie de clorhexidina
C. solutie albastru de metilen 2%
D. eritrozina
E. solutie de cloramina 2%
(pag. 114)

S1318041. Examenul clinic prin inspectie al parodontiului marginal superficial urmareste:


A. aspectul papilelor interdentare
B. mobilitatea dentara
C. determinarea tipului de liza osoasa
D. determinarea adancimii pungilor
E. modificarea de culoare a gingiei
(pag. 107)

S1318042. Examenul modelelor de studiu ofera date privind:


A. Starea dintilor si a arcadelor dentare
B. Relatiile ocluzale
C. Adancimea pungilor parodontale
D. Gradul de inflamaie al gingiei
E. Caracterele normale si patologice ale parodontiului marginal de invelis
(pag. 115)

S1318043. Examenul tomodensitometric al parodontiului se bazeaza pe:


A. rezonanta magneto-nucleara

336

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

337

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. testul Periograd
C. utilizarea unor trasori radioopaci
D. masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus
intr-un camp magnetic
E. masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus
intr-un camp electric
(pag. 116)

S1318044. Indicatiile oferite de examenul radiografic privesc:


A. spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni
B. lamina dura
C. vitalitatea pulpara
D. morfologia radiculara
E. structura osului alveolar
(pag. 115)

S1318045. Pentru masurarea indicelui CPITN:


A. este necesara sonda parodontala Williams
B. se inregistreaza pe sextanti luand in considerare si molarii de minte
C. masoara atat pungile parodontale cat si recesiunile
D. daca intr-un sextant exista un singur dinte el este inclus in sextantul vecin
E. indica necesitatile de tratament
(pag. 112)

S1318046. Sondele parodontale sunt utilizate pentru:


A. detectarea prezentei pungilor parodontale
B. detectarea prezentei cariilor interproximale
C. controlul indepartarii tartrului subgingival
D. inregistrarea indicelui CPITN
E. inregistrarea indicilor de mobilitate
(pag. 105)

S1318047. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. "trasorii radioopaci" nu precizeaza adancimea pungilor parodontale
B. radiografic se observa gradul si tipul de liza osoasa alveolara
C. conurile de gutaperca pot fi folosite ca"trasori radioopaci"
D. ortopantomografia este cel mai fidel examen radiographic pentru examinarea detaliilor de structura
E. radiografia panoramica monomaxilara poate deforma imaginea zonelor laterale
(pag. 115)

S1418048. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:
A. mezio-vestibular
B. disto-vestibular
C. mezial si distal
D. mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
E. disto-palatinal (sau disto-lingual)
(pag. 107)

S1418049. Indicele gingival Loe si Silness=1 reprezinta:


A. sangerare punctiforma la sondaj
B. discrete modificari de culoare ale gingiei
C. lipsa sangerarii la sondaj

337

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

338

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. inflamatie medie gingivala


E. discret edem
(pag. 111)

S1418050. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi:
A. senzatie de tensiune in oasele maxilare
B. mobilitate dentara anormala
C. bruxism
D. dificultati de masticatie
E. dinti inclusi
(pag. 102)

S1418051. Pentru diverse valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita terapeutica:
A. clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale
B. clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian
C. clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal
D. clasa I - igiena bucala, detartraj
E. clasa III - I+II si tratament complex parodontal
(pag. 113)

S1418052. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:


A. detectarea si localizarea tartrului subgingival
B. detectarea cariilor subgingivale
C. masurarea adancimii pungilor parodontale
D. determinarea indicelui CPITN
E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival
(pag. 105)

S1418053. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate:
A. suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori
B. suprafetele palatinale ale molarilor unu superiori
C. suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori
D. suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori
E. suprafetele vestibulare ale incisivului central superior drept si inferior stang
(pag. 110)

S1518054. Evidentierea placii bacteriene:


A. se face cu solutii colorante;
B. reprezinta un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale;
C. se face cu violet de gentiana 11%;
D. se face cu solutie de permanganat de potasiu 0,2%;
E. se face in scopul determinarii caracterelor morfologice normale si patologice ale paradontiului marginal de
invelis.
(pag. 114-115)

S1518055. Examenul clinic al mobilitatii dentare:


A. se face prin exercitarea de presiuni moderate in plan orizontal si axial;
B. se face prin palpare cu sonda;
C. se face in 6 puncte pentru fiecare dinte;
D. se face mezio- si distovestibular,
E. determina gradul mobilitatii dentare patologice.
(pag. 106)

338

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

339

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1518056. Examenul clinic obiectiv al parodontiului:


A. se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund;
B. se realizeaza prin inspectie;
C. se realizeaza prin palpare;
D. se realizeaza prin metode microbiologice;
E. se face cu ajutorul chiuretelor Gracey.
(pag. 105)

S1518057. Examenul radiologic:


A. se poate face in incidenta izometrica;
B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund;
C. ofera date despre gradul si tipul de resorbtie osoasa;
D. evidentiaza placa bacteriana;
E. ofera date despre relatiile ocluzale.
(pag. 115)

S1518058. Indicele CPITN:


A. se inregistreaza pe sextanti;
B. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin 3 dinti;
C. se determina si cand exista un singur dinte prin includerea sa in sextantul vecin;
D. se determina folosind o sonda cu partea activa de forma unei sfere cu diametrul de 1,5 mm;
E. forta exercitata nu depaseste 25 g.
(pag. 112-113)

S1518059. Indicele CPITN:


A. se exprima prin valori de la 0 la 4;
B. pe baza lui se determina clasa de necesar terapeutic parodontal;
C. se insoteste intotdeauna de instructiuni privind igiena bucala;
D. se inregistreaza pe sextanti;
E. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte.
(pag. 113)

S1518060. Indicele de igiena bucala IHB are drept componente:


A. indicele de sangerare papilara;
B. indicele de tartru;
C. indicele de prezenta a pungilor parodontale;
D. indicele de placa;
E. indicele parodontal.
(pag. 109)

S1518061. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:


A. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 6 mm inainte de tratamentul antimicrobian;
B. ia in considerare pungile adevarate si false dupa tratamentul antimicrobian;
C. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 3 mm dupa tratamentul antimicrobian;
D. are valori intre 0 si 3;
E. se exprima procentual.
(pag. 112)

S1518062. Mobilometrul dento-parodontal:


A. este realizat dintr-un aliaj usor de Ni;
B. cuprinde un dispozitiv intraoral, unul extraoral si accesorii;
C. determina precis gradul mobilitatii dentare in conditii reproductibile;

339

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

340

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. e un criteriu obiectiv de apreciere a mobilitatii dentare;


E. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal.
(pag. 117)

S1618063. Examenul radiologic ofera informatii despre:


A. spatiul dento-alveolar
B. gradul si tipul de resorbtie osoasa
C. lamina dura
D. mobilitatea dentara
E. inflamatia gingivala.
(pag. 115)

S1618064. Indicele de igiena bucala IHB:


A. are doua componente: indicele de placa si indicele de tartru
B. se apreciaza in sase puncte pentru fiecare dinte in parte
C. codifica cu 2 prezenta placii in treimea incizala sau ocluzala a coroanei
D. codifica cu 2 tartrul prezent in treimea medie a coroanei
E. valoarea totala a indicelui rezulta din sumarea valorilor indicelui de placa si tartru.
(pag. 109)

S1618065. Indicele de sangerare papilara (Mhlemann):


A. este un indicator sensibil al prezentei inflamatiei gingivale
B. codifica cu 0 absenta sangerarii
C. codifica cu 1 sangerari punctiforme multiple
D. codifica cu 2 sangerarea ce umple intreg spatiul interdentar
E. codifica cu 3 sangerarea ce depaseste marginea gingivala libera.
(pag. 111)

S1618066. Mobilitatea dentara patologica, determinata prin mijloace curente, este de:
A. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in sens transversal nu depaseste 1 mm
B. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coronei in sens transversal nu depaseste 2 mm
C. gradul 2, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial
D. gradul 2, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale in sens transversal depaseste 1 mm
E. gradul 3, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial.
(pag. 106)

S1618067. Solutii colorante de evidentiere a placii bacteriene sunt:


A. solutie albastru de metil 2%
B. solutie albastru de toluidina 1%
C. nitratul de argint 30%
D. solutie violet de gentiana 1%
E. solutie clorura de zinc 30%.
(pag. 114)

S2118068. Bolnavii parodontopati se prezinta la medic pentru urmatoarele motive:


A. retractie gingivala
B. secretie purulenta din santul gingival sau din pungi parodontale
C. fumat excesiv
D. consum exagerat de alcool
E. carii dentare
(pag. 102)

340

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

341

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2118069. Care din urmatoarele valori prin care se codifica indicele cerintelor de tratament parodontal
al colectivitatii (CPITN) sunt adevarate:
A. Valoarea 3 pentru tartru supragingival
B. Valoarea 4 pentru tartru subgingival
C. Valoarea 1 pentru nici un semn de imbolnavire
D. Valoarea 1 pentru sangerare gingivala la atingere cu sonda
E. Valoarea 4 pentru pungi parodontale adanci de 6 mm.sau mai mult
(pag. 112)

S2118070. Evidentierea placii bacteriene se poate face prin colorare cu:


A. solutie fucsina bazica 0,2-0,3%
B. solutie fucsina bazica 3%
C. solutie fucsina bazica 10%
D. solutie albastru de metil 2%
E. solutie albastru de metil 20%
(pag. 114)

S2118071. Parodontometria este o metoda clinica prin care se masoara:


A. Retractia gingivala
B. Mobilitatea dentara prin mijloace clinice curente
C. Prevalenta bolii parodontale
D. Adancimea pungilor parodontale
E. Riscul relativ de imbolnavire
(pag. 108)

S2318072. Datele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala sunt necesare deoarece:
A. bolile generale modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal
B. bolile generale nu modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal
C. unele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui la diagnosticul
precoce al bolii
D. unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala a tratamentului
parodontal
E. starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientului
(pag. 103-104)

S2318073. In cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatiei si obiceiurile
alimentare:
A. preferinte alimentare legate gustul alimentelor(acru,dulce)
B. masticatie lenta sau grabita
C. masticatie robusta, stimulanta pentru parodontiu marginal
D. folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajului dentar sau a unor practici de autocuratire
E. starea alimentelor consumate
(pag. 102)

S2318074. Anamneza:
A. Are un caracter orientativ
B. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generale
C. Conduce la un diagnostic de precizie
D. Se obtin date importante privid starea civila a pacientului
E. Se realizeaza prin inspectie si palpare
(pag. 105)

S2318075. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:

341

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

342

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

mezio-vestibular
pe mijlocul fetei vestibulare
mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
mezial si distal
disto-palatinal (sau disto-lingual)
(pag. 107)

S2318076. Indicele CPITN:


A. se nregistreaza cnd ntr-un sextant sunt prezenti toti dintii
B. se nregistreaza cnd ntr-un sextant sunt prezenti cel putin doi dinti
C. se nregistreaza cnd ntr-un sextant este prezent cel putin un dinte
D. codifica starea parodontiului marginal
E. codifica necesitatile de tratament.
(pag. 112-113)

S2318077. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:


A. se poate exprima procentual
B. se poate exprima in mm
C. ia in considerare pungi parodontale false si adevarate
D. ia in considerare pungile parodontale ade varate inainte de tartamentul microbian
E. ia in considerare pungile parodontale adevarate mai adinci de 3 mm
(pag. 112)

S2318078. Indicii de inflamatie parodontala sunt:


A. Indicele parodontal (Russell)
B. Indicele gingival (Loe si Silness)
C. Indicele de singerare papilara (Muhlemann)
D. Indicele CPITN
E. Indicele de prezenta a pungilor parodontale
(pag. 112)

S2318079. Indicele de igiena bucala (IHB)


A. Are doua componente: un indice de placa si unul de tartru
B. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare
C. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate
D. Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si
suprafetele linguale ale primilor molari inferiori
E. Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superiori sting
si inferior drept
(pag. 109)

S2318080. examenul radiografic:


A. ofera date despre spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni si lamina dura
B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund
C. poate fi in incidenta izometrica, ortoradiala sau panoramica bimaxilara
D. furnizeaza date despre morfologia radiculara
E. furnizeaza date despre structura osului spongios
(pag. 115)

S2318081. Examenele complementare folosite pentru examinarea bolnavului parodontopat sunt:


A. evidentierea placii bacteriene cu solutie de fucsina bazica 3%
B. examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetonucleara

342

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

343

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. mobilometria instrumentala care masoara mobilitatea dentara fiziologica


D. examenul modelelor de studiu care ofera date privind caracterele morfologice normale si patologice ale
parodontiului marginal de invelis
E. evidentierea placii bacteriene care foloseste solutii colorante de evidentiere
(pag. 114-115)

S2318082. Parodontometria:
A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal
B. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare
C. Reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale,
a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate
D. Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm
E. Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de
2mm
(pag. 108)

S2318083. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial:


A. se face prin inspectie si palpare
B. urmareste aspectul marginii gingivale libere si a mucoasei pasiv mobile
C. palparea gingivala netraumatica se face cu sonda butonata care evita aparitia oricaror semne de singerare
gingivala
D. urmareste modificarile de textura ale suprafetei gingiei fixe
E. urmareste nivelul de atasare fata de dinte
(pag. 106)

S2318084. Eritrozina:
A. este un colorant vegetal hidrofil incorporat in comprimate sau drageuri
B. este un colorant vegetal hidrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate sau drageuri Placolor
C. se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilactice stomatologice
D. evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale
E. controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacient
(pag. 114-115)

S2318085. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:


A. se apreciaza cu benzi absorbante de hrtie de filtru impregnate cu markeri de culoare
B. nu are nici o semnificatie patologica
C. se analizeaza folosind teste biochimice care apreciaza prin precipitare gradul de afectare al gingiei
D. este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivale
E. foloseste testul Periogard care este un test biochimic de colorare
(pag. 111)

S2318086. Pentru masurarea indicelui CPITN:


A. este necesara sonda de parodontometrie Williams
B. se nregistreaza pe sextanti fara a lua n considerare si molarii de minte decit ca inlocuitori ai molarilor
secunzi in absenta acestora
C. masoara att pungile parodontale, recesiunile cit si leziunile de furcatie
D. daca ntr-un sextant exista un singur dinte el este inclus n sextantul analog de pe hemiarcada opusa
E. indica necesitatile de tratament
(pag. 112-113)

S2518087. Soluiile pentru evidenierea plcii bacteriene sunt:


A. Soluia albastru de metil
B. Soluia violet de geniana

343

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

344

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Soluia de azotat de argint


D. Soluia Lugol
E. Soluia clorur de zinc
(pag. 114)

S2618088. n pulpita cronic nchis hiperplazic se constat:


A. odontoblatii i pstreaz dimensiunea, dar nucleii sunt micorai
B. stratul de odontoblati dispare aproape n ntregime, lsnd spaii vacuolare
C. micorarea camerei pulpare i a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei
D. pulpa se transform ntr-un esut lax de tip primitiv
E. pulpa poate conine zone de degenerescen hialin sau calcar.
(pag. 91)

S2618089. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice nchise este:


A. alturi de esutul fibrozat i esutul de granulaie nchistat se pot constata focare de inflamaie acut
supurativ
B. esutul de granulaie poate fi nvecinat cu zone de degenerescen hialin sau calcar
C. odontoblastele au un aspect normal
D. vasele sangvine au aspect normal
E. fibrele nervoase sunt, n mare parte, degenerate.
(pag. 88)

S2618090. Diagnosticul diferenial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu:


A. polipul gingival
B. pulpita cronic deschis ulceroas
C. parodontita apical cronic granulomatoas
D. necroza pulpar
E. pulpita total seroas.
(pag. 87)

S2618091. Diagnosticul diferenial al pulpitei acute purulente totale se face cu:


A. pulpita acut seroas total
B. pulpita cronic deschis ulceroas
C. pulpita purulent parial
D. pulpita acut seroas parial
E. parodontita apical acut.
(pag. 80)

S2618092. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente pariale este:


A. celulele situate la distan de focar nu prezint leziuni
B. fibrele de colagen sunt integre
C. fibrele nervoase nvecinate focarului prezint detaarea tecii de mielin
D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate
E. celulele sangvine ajunse n focar prin diapedez au diverse aspecte morfologice n raport cu starea lor
funcional.
(pag. 78)

S2618093. Simptomatologia pulpitei seroase totale este:


A. criza dureroas este provocat de un agent extern sau apare spontan
B. durerea tinde s iradieze spre hemiarcada opus, depind linia median
C. analgeticele au o eficien redus, determinnd cel mult o reducere temporar a durerii
D. uneori n stratul de dentin care acoper pulpa se poate descoperi un punct de comunicare cu exteriorul

344

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

345

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. durerea la percuie n ax a dintelui lipsete


(pag. 75-76)

S2618094. Aspectul morfopatologic al pulpitei seroase totale este:


A. vazodilataie n ntreg teritoriul pulpar
B. vscozitate pulpar crescut
C. prezena rar a elementelor sangvine din seria alb n esutul pulpar
D. fragmentarea membranei celulare odontoblastice
E. fibrele conjunctive sunt puine i se gsesc mai ales n poriunea periferic.
(pag. 75)

S2618095. Simptomatologia pulpitei acute seroase pariale este:


A. durere vie localizat la un anumit dinte
B. durerea este continu
C. dintele este modificat la culoare
D. atingerea dentinei dure cu sonda provoac o reacie dureroas
E. percuia dintelui n ax provoac durere.
(pag. 73)

S2618096. Examenul microscopic n pulpita acut seroas parial pune n eviden:


A. vazodilataie
B. permeabilitate sczut a pereilor vasculari
C. marginaie leucocitar intens
D. semne de hipofuncie odontoblastic
E. concentrarea fosfatazei alcaline n regiunea predentinei
(pag. 72)

S2618097. Simptomatologia n hiperemia preinflamatorie:


A. durere spontan
B. durerea iradiaz
C. la examenul obiectiv se constat un proces carios care nu a deschis camera pulpar
D. uoar hipersensibilitate la testul termic rece
E. hipersensibilitate a dentinei la palparea cu sonda.
(pag. 71)

S2818098. Sondele de parodontometrie se folosesc pentru:


A. detectarea tartrului subgingival
B. detectarea prezentei pungilor parodontale
C. detectarea cariilor subgingivale
D. detectarea configuratiei pungilor subgingivale
E. determinarea adancimii
(pag. 105)

S2818099. In dentoparodontograma, reprezentarea semnelor imbolnavirii parodontale se face astfel:


A. cu rosu pentru retractia gingivala
B. cu albastru pentru pungi parodontale
C. cu rosu pentru pungi parodontale
D. cu albastru pentru retractia gingivala
E. cu linie continua
(pag. 109)

S2818100. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:

345

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

346

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

detectarea si localizarea tartrului subgingival


detectarea si localizarea tartrului supragingival
detectarea si localizarea pungilor parodontale
detectarea cariilor subgingivale
dupa detartraj si chiuretaj radicular
(pag. 105)

S2818101. Sondele speciale de parodontometrie sunt


A. sondele exploratorii
B. sonda flexible plastic screening surveyor
C. sonda rigid metal tactile sensor
D. sonda flexible plastic universal explorer
E. sonda butonata
(pag. 106)

S2818102. Percutia longitudinala sau transversala a dintilor parodontotici este urmata de:
A. sunet distinct
B. sunet clar
C. sunet mat
D. sunet infundat
E. durere
(pag. 107)

S2818103. Prin examinarea parodontometrica se poate aprecia stadiul parodontiului marginal astfel:
A. ameliorare la valori cuprinse intre 20-80
B. ameliorare la valori cuprinse intre 30-70
C. agravare la valori peste 0
D. agravare la valori sub 0
E. ameliorare la valori cuprinse intre 50-90
(pag. 108)

S2818104. Indicele IHB se evalueaza pe examinarea a 6 suprafete preselectate intre care sunt
urmatoarele:
A. suprafetele linguale ale molarilor 1 inferior
B. suprafetele vestibulare ale molarilor 1 superiori
C. suprafeta vestibulara a incisivului central superior dreapta
D. suprafata vestibulara a incisivului central superior stanga
E. suprafata linguala a incisivului central inferior stanga
(pag. 109-110)

S2818105. Cpitn:
A. se inregistreaza pe sextanti
B. sonda de parodontometrie cu care se efectueaza investigarea are partea activa sub forma unei sfere cu
diametrul de 0,5 mm
C. forta exercitata depaseste 0,5 g
D. sonda de investigare este sonda flexible plastic screening surveyor
E. sonda de investigare este sonda universal explorer
(pag. 112-113)

S2918106. Sondele exploratorii se folosesc pentru:


A. determinarea indicelui CPITN
B. detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibile

346

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

347

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. determinarea prezentei si configuratiei pungilor parodontale


D. localizarea tartrului subgingival
E. controlul obtinerii unor suprafete radiculare netede
(pag. 106)

S2918107. Percutia moderata longitudinala si transversala a dintilor parodontotici este urmata de:
A. sunet clar
B. sunet infundat
C. sunet distinct
D. nu se percep sunete distincte
E. sunet mat
(pag. 107)

S2918108. Componentele indicelui de igiena bucala sunt:


A. indicele de prezenta a pungilor parodontale
B. indicele de placa
C. indicele de retentie a placii (Loe)
D. indicele de sangerare papilara
E. indicele de tartru
(pag. 109)

S2918109. Prin parodontometrie se aprecieaza:


A. adancimea pungilor parodontale
B. prezenta tartrului subgingival
C. retractia gingivala
D. inflamatia gingivala
E. gradul de mobilitate dentara
(pag. 108)

347

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

348

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 19
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1219001. Examenul radiologic efectuat in gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni
indica aproape intotdeauna
A. Demineralizarea septurilor alveolare
B. Hiperestezie dentinara
C. Traumatism ocluzal
D. Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical
E. Adenite
(pag. 121-122)

S1219002. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal


A. Prezinta o inflamatie manifesta
B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare
C. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului
D. Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive
E. Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina
(pag. 122)

S1219003. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)


A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana)
B. Este de cauza micotica
C. Este de natura virala
D. Apare in cadrul unor boli sistemice
E. Apare in lichenul plan sau alte dermatoze
(pag. 122)

S1219004. Parodontita juvenila este


A. Este o parodontita rapid progresiva
B. Este o parodontita ulcero-necrotica
C. Este o parodontita rapid progresiva precoce
D. Este o atrofie parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente
(pag. 120)

S1219005. Parodontita prepubertala este


A. Este o parodontita rapid progresiva
B. Este o parodontita ulcero-necrotica
C. Este o parodontita rapid progresiva precoce
D. Este o atrofie parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente
(pag. 120)

S1319006. Clasificarile bolilor parodontiului marginal, conform Acadamiei Americane de

348

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

349

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Parodontologie s-au elaborat initial in:


A.
B.
C.
D.
E.

1957
1954
1964
1959
1979
(pag. 120)

S1319007. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoina, ciclosporina,
antagonisti de calciu este:
A. o gingivita hiperplazica idiopatica
B. o gingivita alergica
C. o gingivita hiperplazica
D. o gingivita hipertrofica descuamativa
E. o gingivita iritativa sau de iritatie
(pag. 122)

S1319008. in trauma ocluzala, parodontiul marginal prezinta:


A. semne de suferinta, dar fara caracter distructiv in absenta actiunii microbiene
B. nu prezinta semne de suferinta
C. hiperplazie gingivala
D. atrofie gingivala
E. modificari de culoare ale gingiei
(pag. 121)

S1419009. Care din urmatoerele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu la intalnim in


clasificarea lui Fermin Carranza?
A. gingivite
B. parodontite
C. trauma ocluzala
D. hipertrofia parodontala
E. manifestari parodontale ale unor boli generale
(pag. 120)

S1419010. Cate categorii de gingivite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?


A. 6
B. 7
C. 8
D. 9
E. 10
(pag. 120)

S1419011. Cate categorii de parodontite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?


A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 120)

S1419012. In cate clase incadreaza Catedra de Parodontologie Bucuresti imbolnavirile parodontiului


marginal?
A. 3

349

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

350

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

4
5
6
7
(pag. 122)

S1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica
in:
A. gingivite, parodontite si parodontoze;
B. gingivite, parodontite si parodontome;
C. stomatite si parodontite;
D. parodontite, parodontoze si parodontome;
E. gingivite si parodontite.
(pag. 121)

S1619014. Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:


A. hidantoina
B. betablocantele
C. metronidazolu
D. cefalosporinele
E. prednisonul.
(pag. 122)

S2119015. In clasificarea imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din


Bucuresti parodontita marginala agresiva rapid progresiva este:
A. o gingivita hiperplazica avansata
B. o gingivo-stomatita subacuta
C. o afectiune care apare la copii
D. o afectiune care apare la adult
E. o afectiune caracteristica manifestarilor gingivo-parodontale in SIDA
(pag. 123)

S2319016. Clasificarea bolilor parodontiului marginal dupa cauzele care le-au produs, factorii
favorizanti, aspectul clinic si infraclinic reprezinta:
A. o baza sigura si necesara de diagnostic
B. un element important pentru cercetarea stiintifica
C. parte integranta a statisticii epidemiologice
D. dorinta de simplificare a ARPA
E. experienta proprie a autorului
(pag. 119)

S2319017. Clasificarea bolilor parodontiului marginal care reprezinta o baza sigura si necesara de
diagnostic, prognostic si tratament se face dupa:
A. tipul de inflamatie
B. factorii favorizanti
C. factorii de risc
D. etiologie
E. tipul de atrofie
(pag. 119)

S2319018. Numeroasele clasificari facute de-a lungul timpului reflecta:


A. tipul de inflamatie
B. activitatea de cercetare

350

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

351

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. recesiunea
D. imbogatirea continua a cunostintelor
E. tipul de tratament necesar
(pag. 119)

S2319019. Una din cele mai vechi clasificari apartine lui:


A. Kantorowicz 1904
B. Kantorowicz 1928
C. Kantorowicz 1942
D. Kantorowicz 1924
E. Becks 1929
(pag. 119)

S2319020. Weski enunta in 1937 o clasificare in:


A. Paradenite
B. Paradentitis
C. Hiperplazia
D. Schmutzpyorrhea
E. Gingivita
(pag. 119)

S2319021. In clasificarea ARPA se foloseste criteriul leziunilor de baza:


A. inflamatia, distrofia sau recesiunea
B. inflamatia, atrofia sau proliferarea
C. inflamatia, recesiunea sau proliferarea
D. inflamatia, atrofia sau recesiunea
E. inflamatia, distrofia sau proliferarea
(pag. 121)

S2519022. n clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucureti a mbolnvirilor parodoniului marginal


se afl n primul rnd:
A. Parodontita marginal cronic superficial cu hiperplazie
B. Parodontita marginal cronic superficial cu involuie precoce
C. Gingivita
D. Parodontita marginal cronic profund
E. Parodontita juvenil
(pag. 122, 123)

S2619023. n gangrena pulpar simpl examenul clinic relev:


A. nsmnarea pe medii de cultur a coninutului canalului radicular relev absena florei bacteriene
B. deobicei proces carios cu camera pulpar nchis
C. prezena unei radiotransparene la nivel periapical
D. teste de vitalitate negative
E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere.
(pag. 101)

S2819024. Gingivita cronica (simpla, necomplicata) se mai numeste:


A. gingivita iritativa
B. gingivita de iritatie
C. gingivita de cauza iritativa
D. gingivita de origine tartrica
E. gingivita cronica simpla

351

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

352

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 122)

S2819025. Parodontita distrofica este:


A. parodontita marginala cronica profunda rebela la tratament
B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
C. parodontita marginala cronica mixta
D. parodontita juvenila
E. parodontita marginala cronica superficiala
(pag. 123)

S2919026. In clasificarea formelor de parodontopatii marginale profunde,parodontopatia marginala


cronica mixta se denumeste si:
A. parodontita juvenila
B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
C. parodontita prepubertala precoce
D. parodontita distrofica
E. parodontita marginala profunda rebela la tratament
(pag. 123)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in
anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
A. Parodontite
B. Parodontoze
C. Parodontome
D. Parodontita prepuberala
E. Parodontita rapid progresiva
(pag. 119)

S1219028. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie


Bucuresti:
A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice
B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce
C. Parodontita prepubertala precoce
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita distrofica
(pag. 122)

S1219029. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Jr (1996)


A. Tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastatic
B. Parodontita lent progresiva
C. Parodontita rapid progresiva a adultului
D. Parodontita rapid progresiva precoce
E. Parodontita ulcero-necrotica
(pag. 120)

S1219030. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, in gingivite este afectat
A. Parodontiul de sustinere
B. Parodontiul marginal de invelis
C. Epiteliul si corionul gingival
D. Sistemul ligamentar supraalveolar

352

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

353

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Sinusul maxilar
(pag. 121)

S1319031. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile:


A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. evolutia si prognosticul bolii parodontale
C. gradul de afectare a structurii parodontiului
D. raspunsul la tratament
E. gradul de manifestare a inflamatiei
(pag. 121-122)

S1319032. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:


A. gingivite de pubertate
B. gingivite de sarcina
C. gingivite de menopauza
D. gingivite hiperplazice idiopatice
E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana
(pag. 122)

S1319033. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. sarcina
C. boli imune
D. de consum de nifedipin
E. insuficienta renala cronica
(pag. 122)

S1319034. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:


A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
B. gingivo-stomatita herpetica
C. aftele recidivante
D. gingivite din SIDA
E. stomatite din SIDA
(pag. 122)

S1319035. In gingivite este afectat:


A. epiteliul, corionul gingival, si sistemul ligamentar supraalveolar
B. parodontiul marginal de invelis
C. parodontiul marginal de invelis si unele componente ale parodontiului de sustinere
D. este afectata mobilitatea dentara
E. apare fenomenul de halistereza superficiala
(pag. 121)

S1319036. in gingivite este afectat:


A. parodontiul marginal de invelis
B. sistemul ligamentar supraalveolar
C. ligamentele orizontale
D. ligamentele oblice
E. nici una din acestea
(pag. 121)

S1319037. Parodontita marginala cronica profunda la adult, poate fi:

353

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

354

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

parodontita marginala cronica profunda localizata


parodontita marginala cronica profunda generalizata
parodontita distrofica
parodontita juvenila
parodontita agresiva rapid progresiva
(pag. 123)

S1319038. Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:


A. parodontita prepubertara precoce
B. parodontita prejuvenila
C. parodontita agresiva rapid progresiva
D. parodontita distrofica
E. parodontita juvenila
(pag. 123)

S1319039. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme:


A. parodontita rapid progresiva a adultului
B. parodontita prepubertara
C. parodontita juvenila
D. parodontita din SIDA
E. parodontita ulcero-necrotica
(pag. 120)

S1419040. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:


A. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
B. gingivita alergica
C. gingivita din cursul unor stari fiziologice
D. gingivita cronica
E. gingivita de iritatie
(pag. 122)

S1419041. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele
forme de gingivita:
A. gingivita cronica
B. gingivita hiperplazica
C. gingivita din cursul unor stari fiziologice
D. gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice
E. gingivita alergica
(pag. 122)

S1419042. Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt:


A. parodontita lent progresiva
B. parodontita rapid progresiva a adultului
C. parodontita ulcero-necrotica
D. parodontita refractara la tratament
E. parodontita juvenila
(pag. 122)

S1419043. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite:


A. parodontita cronica a adultului
B. parodontita rapid progresiva precoce
C. parodontita marginala cronica superficiala

354

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

355

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. parodontita refractara la tratament


E. parodontita distrofica
(pag. 120)

S1419044. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare urmatoarele criterii:
A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. afectiunile generale sistemice
C. statusul social-economic al indivizilor
D. gradul de manifestare al inflamatiei
E. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
(pag. 121)

S1419045. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:


A. parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata
B. parodontita ulcero-necrotica
C. parodontita marginala rebela la tratament
D. parodontita marginala rapid progresiva precoce
E. parodontita distrofica
(pag. 123)

S1519046. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal realizata de
Catedra de Parodontologie Bucuresti sunt:
A. substratul morfologic si imunologic al pacientului respectiv;
B. mecanismul de producere al bolii parodontale;
C. gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal;
D. gradul de manifestare a inflamatiei;
E. existenta sau nu de boli sistemice asociate.
(pag. 121-122)

S1619047. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:


A. parodontita marginala cronica pe fond de involutie precoce
B. parodontita marginala cronica profunda localizata
C. parodontita marginala profunda rebela la tratament
D. parodontita juvenila tardiva
E. parodontita marginala cronica profunda generalizata.
(pag. 123)

S1619048. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:


A. gingivostomatita ulcero-necrotica
B. gingivostomatita herpetica
C. gingivita alergica
D. gingivostomatita aftoasa recidivanta
E. gingivostomatita de menopauza.
(pag. 122)

S1619049. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in urmatoarele boli sistemice:


A. diabet
B. hepatita B
C. carenta de vitamina C
D. boli de sange si imune
E. TBC.
(pag. 122)

355

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

356

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1619050. Gingivitele descuamative reprezinta manifestari bucale ale:


A. pemfigusului
B. diabetului
C. lichenului plan
D. administrarii de antagonisti de Ca
E. sclerodermiei.
(pag. 122)

S2119051. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de
Parodontologie din Bucuresti sunt:
A. Mecanismul de producere al bolii parodontale
B. Varsta pacientilor
C. Sexul pacientilor
D. Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
E. Aspectul clinic al gingiei
(pag. 121.)

S2119052. In clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti a imbolnavirilor parodontiului


marginal sunt cuprinse:
A. Gingivita cronica simpla,de cauza microbiana
B. Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
C. Parodontoza
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita distrofica
(pag. 123.)

S2319053. Terminologia ARPA este utila pentru a identifica formele predominant inflamatorii:
A. parodontoame
B. gingivite
C. parodontoze
D. parodontite marginale cronice superficiale si profunde
E. atrofii parodontale
(pag. 120)

S2319054. Academia Americala de Parodontologie clasifica bolile parodontiului marginal in:


A. inflamatii ce cuprind gingivte, parotontite lent si rapid progresive
B. inflamatii si distrofii
C. inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite primare, secundare
D. inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite superficiale, profunde
E. Inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite, parodontoze
(pag. 120)

S2319055. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de imbolnavire:


A. gingivite, parodontite, parodontoame, parodontoze
B. gingivite, parodontite, parodontoze
C. gingivite, parodontite, parodontoame
D. gingivite, parodontite, trauma ocluzala, atrofia parodontala, manifestari parodontale ale unor boli generale
E. gingivite, parodontite
(pag. 120)

S2319056. Numeroasele clasificari de imbolnavire a parodontiului marginal releva lipsa unor criterii
riguroase capabile sa defineasca precis:

356

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

357

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

tipul de inflamatie
tratamentul necesar
relatia cauza-efect in producerea bolii
traumatismul ocluzal
gradul de afectare al structurilor parodontale
(pag. 120)

S2319057. Dupa Fermin Carranza Jr. se pot descrie printre altele si urmatoarele tipuri de gingivite:
A. marginala cronica
B. cronice descuamative
C. medicamentoase
D. asociate cu dermatoze
E. alergice
(pag. 120)

S2319058. Dupa Fermin Carranza Jr, printre altele se pot descrie si urmatoarele tipuri de gingivite:
A. agravate de factori generali
B. hiperplazice ca efect secundar al administrarii unor medicamente
C. in cursul unor stari fiziologice
D. tumori benigne sau maligne ale gingiei
E. manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA
(pag. 120)

S2319059. Leziunile gingivale apar ca epifenomen in:


A. leziuni inflamatorii
B. leziuni virotice
C. leziuni traumatice
D. leziuni epiteliale
E. leziuni fungice
(pag. 121)

S2319060. Parodontiul marginal prezinta semne de suferinta in situatii ca


A. infectie virala
B. infectie fungica
C. trauma ocluzala
D. lipsa de contact dentar ocluzal
E. edentatii unidentare
(pag. 121)

S2319061. Urmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate:


A. gingivita hiperplazica idiopatica
B. gingivita de sarcina
C. gingivita prin carenta vitaminei C
D. gingivite medicamentoase
E. gingivite micotice
(pag. 121)

S2319062. Formele cele mai numeroase de imbolnavire prezinta o inflamatie manifesta cu


A. caracter florid
B. caracter invaziv
C. evolutie rapid distructiva
D. halistereza

357

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

358

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. demineralizarea septului alveolar


(pag. 122)

S2319063. La adulti inflamatia are:


A. intensitate redusa
B. evolutie lenta
C. pusee inflamatorii subacute
D. evolutie rapid progresiva
E. caracter recidivant
(pag. 122)

S2319064. Urmatoarele denumiri sunt necorespunzatoare:


A. gingivita tartrica
B. gingivita iritativa
C. gingivita de cauza iritativa
D. gingivita cronica (simpla, necomplicata)
E. gingivita cronica de cauza microbiana
(pag. 122)

S2319065. Gingivitele descuamative apar in urmatoarele afectiuni


A. lichen plan
B. sclerodermie
C. pemfigus
D. sindrom Behcet
E. lupus eritematos diseminat
(pag. 122)

S2319066. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. carenta vitaminei K
C. anemii
D. boli de sange
E. boli imune
(pag. 122)

S2519067. Gingivitele i gingivostomatitele acute i subacute cuprind:


A. Gingivostomatita ulcero-necrotic
B. Gingivostomatita herpetic
C. Gingivostomatita aftoas
D. Gingivita alergic
E. Gingivita hiperplazic idiopatic
(pag. 122)

S2619068. Arsenicul determin necroza pulpei dentare prin:


A. modificarea brutal a pH-ului
B. precipitarea proteinelor plasmatice i lezarea membranei celulare
C. paralizia pereilor vasculari
D. blocarea respiraiei celulare
E. depolimerizarea colagenului.
(pag. 97)

S2619069. Simptomatologia clinic n necroza pulpar:

358

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

359

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

dintele are culoare modificat


prezint hiperestezie
coninutul canalului radicular este o mas omogen de culoare rou viu
probe de vitalitate negative
la percuie rezonana este mat
(pag. 98)

S2619070. Diagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu:


A. gangrena simpl
B. parodontita apical cronic
C. pulpita seroas parial
D. pulpita cronic deschis
E. pulpita cronic nchis propriu-zis.
(pag. 98-99)

S2619071. Diagnosticul pozitiv n necroza pulpar se face pe baza urmtoarelor semne:


A. dinte cu aspect normal
B. test de vitalitate la rece negativ
C. la palpare cu sonda n camera pulpar apare sngerare
D. la testul electric rspunsul este pozitiv
E. la percuie rezonana este mat.
(pag. 98)

S2619072. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmtoarelor semne:


A. insensibilitate total la sondajul canalelor radiculare
B. absena modificrilor radiologice periapicale
C. carie profund cu camera pulpar deschis
D. examen bacteriologic negativ
E. teste de vitalitate pozitive.
(pag. 101)

S2619073. Cauzele necrozei pulpare pot fi:


A. secionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar
B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar
C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar
D. dilacerarea esutului pulpar cu eliberare de amine toxice
E. compresia vaselor la nivelul apexului.
(pag. 95)

S2619074. Prin necroz se nelege:


A. modificarea aseptic a pulpei dentare sub aciunea microorganismelor
B. distrucia aseptic a esutului pulpar sub aciunea agenilor fizici
C. transformarea pulpei dentare ntr-un esut de granulaie bogat vascularizat
D. atrofia fibroscleroas i reticular a pulpei dentare
E. mortificarea pulpei sub aciunea agenilor chimici.
(pag. 94)

S2819075. Conform criteriului mecanismul de producere al bolii parodontale:


A. factorul etiologic determinant este reprezentat de placa bacteriana
B. formele aparent neinflamatorii nu au la baza agresiunea microbiana
C. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni virotice
D. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni fungice

359

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

360

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni sistemice


(pag. 121)

S2819076. Conform criteriului gradului de afectare al structurilor parodontiului marginal:


A. bolile parodontiului marginal se clasifica in gingivite, parodontite si manifestari ale traumei ocluzale
B. in gingivite este afectat epiteliul si corionul fara afectarea sistemului ligamentar supraalveolar
C. in gingivite este afectat epiteliul, corionul si sistemul ligamentar supraalveolar
D. in parodontite este afectat parodontiul de invelis si de sustinere
E. in gingivite este afectat doar parodontiul de invelis
(pag. 121)

S2819077. Gingivitele descuamative se intalnesc in unele boli sistemice ca:


A. diabet
B. lichen plan
C. sclerodermie
D. carenta vitaminei C
E. pemfigus
(pag. 122)

S2819078. Gingivitele hiperplazice au drept cauza:


A. sunt idiopatice
B. inflamatia microbiana
C. hidantoina
D. diabet
E. lichen plan
(pag. 122)

S2919079. Gingivitele si gingivo-stomatitele acute si subacute (dupa catedra de Parodontologie din


Bucuresti) sunt:
A. gingivo-stomatite herpetice
B. gingivite hiperplazice idiopatice
C. gingivo-stomatite ulcero-necrotice
D. gingivite descuamative
E. aftele si gingivo-stomatitele aftoase recidivante
(pag. 122)

S2919080. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de gingivita:


A. gingivita vronica descuamativa
B. gingivita agravata de factori generali
C. gingivita hipoplazica
D. gingivita marginala cronica
E. gingivita asociata cu dermatoze
(pag. 120)

S2919081. Dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
A. Diabet
B. boli de sange
C. menopauza
D. carenta vitaminei C
E. stari imune
(pag. 122)

360

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

361

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2919082. Gingivitele din cursul unor stari fiziologice dupa Catedra de Parodontologie din Bucuresti
apar in:
A. sarcina
B. menopauza
C. utilizarea de contraceptive
D. pubertate
E. utilizarea de ciclosporine
(pag. 122)

361

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

362

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 20
Gingivite i stomatite
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1220001. In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere importanta a
A. Capnocytophaga
B. Prevotella intermedia
C. Speciilor de Actinomyces
D. Speciilor de Streptococ
E. Candida albicans
(pag. 129)

S1220002. In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este


A. o zona eritematoasa
B. o vezicula
C. o ulceratie
D. un placard
E. o eroziune
(pag. 147)

S1320003. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati sub tratament cu


medicamente pe baza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingiei la 4-10 luni in
procent de:
A. 50%
B. 60%
C. 70%
D. 67%
E. 76%
(pag. 138)

S1320004. Gingivita cronica de cauza microbiana poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant
actioneaza:
A. 2-3 ani
B. 2-3 luni
C. 2-4 luni
D. 2-4 zile
E. 2-3 saptamani
(pag. 127)

S1420005. Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:


A. usor prurit gingival
B. dureri severe
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj
E. sangerari gingivale la masticatie
(pag. 126)

362

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

363

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1420006. Cate zone distincte afectate se descriu histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 145)

S1420007. Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmatoarele


aspecte:
A. edem
B. scaderea permeabilitatii capilare
C. cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine periferice
D. degenerescenta fibrelor de reticulina
E. staza vasculara in epiteliul gingival
(pag. 133)

S1420008. Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta:


A. culoarea rosie deschisa a gingiei
B. tumefactia
C. sangerarea gingivala
D. modificarile aspectului suprafetei gingivale
E. consistenta variabila a gingiei
(pag. 127)

S1520009. Gingivita acuta ulcero-necrotica:


A. apare in special la batrani;
B. s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
C. are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
D. este favorizata de deficienta vitaminei PP;
E. prezinta hipersalivatie seroasa.
(pag. 144)

S1520010. Gingivo-stomatita aftoasa are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au
dimensiunile:
A. 0,05-0,1 cm;
B. 0,1-0,2 cm;
C. 0,2-1 cm;
D. 1-1,5 cm;
E. 1,5-2 cm.
(pag. 148)

S1520011. Gingivo-stomatita herpetica:


A. apare mai ales la adulti si la batrani;
B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile;
C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica;
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos;
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani.
(pag. 147)

S1520012. In gingivita alergica:


A. consistenta gingiei este ferma;

363

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

364

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

gingia are o culoare rosu-deschis;


gingia nu sangereaza la atingere si masticatie;
volumul gingiei este crescut;
apar frecvent ulceratii dureroase pe marginile limbii.
(pag. 140)

S1520013. In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este:


A. culoarea rosu-deschis a gingiei;
B. tumefactia;
C. aparitia pungilor false;
D. sangerarea;
E. modificarea aspectului gingiei.
(pag. 127)

S1520014. Perioada de incubatie a virusului herpetic implicat in producerea gingivo-stomatitei


herpetice este:
A. 48-72 ore;
B. 36-48 ore;
C. 18 ore;
D. 24 ore;
E. 24-48 ore.
(pag. 146)

S1620015. Gingivita acuta ulcero-necrotica este caracterizata prin:


A. prurit gingival
B. alterarea starii generale
C. absenta sangerarii la palpare cu sonda
D. consistenta ferma a papilelor
E. mobilitate dentara.
(pag. 144)

S1620016. in lichenul plan apar urmatoarele manifestari gingivale:


A. hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
B. hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri
C. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
D. ulceratii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-galbuie
E. papile interdentare ce prezinta la varf o ulceratie crateriforma.
(pag. 142)

S2120017. In gingivita cronica simpla, necomplicata principalul semn clinic obiectiv este:
A. Mobilitatea dentara
B. Sangerarea gingivala;
C. Retractia gingivala;
D. Durerea
E. Culoarea rosie-violacee.
(pag. 127)

S2320018. n gingivita de sarcina


A. s-au evidentiat mecanisme imune semnificative
B. apar leziuni hiperkeratozice
C. se produc eroziuni si ulceratii care pot sngera cu usurinta la periaj
D. gingia este tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata,lucioasa

364

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

365

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. incidenta este crescuta in special dupa luna a 3 a de sarcina


(pag. 129)

S2320019. Principalele semne din gingivita din leucemie sunt:


A. hiperplazii gingivale localizate in special la nivelul papilelor interdentare
B. ulceratii in zona mucoasei jugale si la nivelul palatului
C. zone de ulceratii si necroza pe mucasa jugala acoperite de false membrane
D. petesii si infiltrate leucemice la nivelul palatului dur
E. gingivoragii tardive datorate tromcitopeniei leucemice
(pag. 134)

S2320020. Gingivita alergica prezinta:


A. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabila
B. gingie de culoare rosu intens, dura la palpare
C. tumefactie gingivala cu aspect granular
D. gingia singereaza foarte usor spontan
E. gingia are o culoare rosu intens numai la nivelul papilelor interdentare
(pag. 140)

S2320021. Gingivo-stomatita herpetica:


A. apare mai ales la adulti si la batrani;
B. apare dupa o perioada scurta de incubatie de 24-48 de ore
C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica;
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos si virusi herpetici
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani.
(pag. 146)

S2320022. infiltratul leucocitar bogat din corion este alcatuit din:


A. limfocite si neutrofile
B. limfocite, plasmocite, neutrofile si monocite
C. plasmocite,macrofage si neutrofile
D. limfocite,neutrofile,plasmocite si macrofage
E. limfocite, macrofage si neutrofile
(pag. 124)

S2320023. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza


A. senzatie de mincarime la nivelul gingiei marginale
B. discrete dureri, suportabile, spontane
C. senzatie de usturime
D. singerari gingivale numai la periaj
E. singerari gingivale numai la masticatie
(pag. 126)

S2520024. n gingivita cronic simpl din punct de vedere histochimic crete nivelul i activitatea
urmtoarelor enzime:
A. Succindehidrogenazei
B. Glucopeptidazei
C. Esterazei
D. Fibrinazei
E. Aminooxidazei
(pag. 125, 126)

365

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

366

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2620025. Reaciile din zona exudativ (de contaminare) n granulomul simplu conjunctiv se
caracterizeaz prin:
A. vasoconstricie
B. lipsa exudatului
C. prezena unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear
D. exudatul inflamator concentreaz exotoxinele microbiene
E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)

S2620026. n parodontita apical cronic fibroas tabloul morfopatologic arat:


A. vasele sangvine au perei subiai
B. leziunea este extins n osul alveolar
C. sunt prezeni numeroi fibroblati i fibrocii
D. o parte din ligamentele Scharpay sunt ngroate
E. perniele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate
(pag. 116)

S2620027. Osteofibroza periapical este o reacie de condensare osoas care apare n:


A. gangrena pulpar simpl
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acut purulent total
D. pulpita cronic
E. pulpita acut seroas total.
(pag. 125)

S2620028. Granulomul chistic reprezint:


A. o osteit apical cronic i distrucie osoas cu contur difuz
B. nlocuirea esutului osos cu esut de granulaie cu numeroi fibroblati i histiocite
C. stadiul final al unui granulom epitelial
D. stadiul iniial al unei parodontite apicale cronice fibroase
E. o leziune periapical cu contur difuz pe radiografie.
(pag. 121)

S2620029. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se face pe baza urmtoarelor
semne:
A. probe de vitalitate dentar pozitive
B. durerea are caracter cronic
C. tumefierea mucoasei i tegumentelor
D. lipsa durerii la percuie n axul dintelui
E. nu apar modificri n starea general a organismului.
(pag. 109)

S2620030. Tabloul morfopatologic n parodontita apical acut seroas arat:


A. perei vasculari ngroai
B. ligamentele alveolo-dentare sunt subiate
C. desociere fibrilar prin depolimerizare
D. corticala intern alveolar prezint contur regulat
E. ngustarea spaiilor intertrabeculare.
(pag. 108)

S2820031. In gingivita de sarcina:


A. s-a identificat o crestere mai mare a speciei Capnocitophaga

366

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

367

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

s-a identificat o crestere mai mare a speciei Prevotella intermedia


s-a identificat o crestere mai mare a speciei Actynobaclus
s-au evidentiat mecanisme imune
prevalenta este intre 20-50 %
(pag. 129)

S2820032. Gingivita din diabet prezinta


A. hiperplazie gingivala localizata
B. culoare gingivala rosu deschis
C. consistenta ferma a papilelor
D. pungi parodontale
E. frecvente ulceratii
(pag. 132)

S2920033. Semnul patognomonic din gingivostomatita ulcero-necrotica este:


A. culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate
B. papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat)
C. gingivoragii la cele mai mici atingeri
D. adenopatie regionala
E. limitarea deschiderii gurii prin trismus
(pag. 145)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1220034. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu
A. leziunile difterice
B. leucoplazia
C. lichenul plan
D. gingiviostomatita herpetica
E. gingivita cronica
(pag. 150)

S1220035. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu


A. boala Behcet
B. gingivita alergica
C. leucemia cronica
D. candidoza acuta
E. agranulocitoza
(pag. 145)

S1220036. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt


A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei
B. tipul alimentatiei(bogata in lipide)
C. impact alimentar direct asupra papilei
D. carii recidiva
E. cavitati carioase aproximale
(pag. 127)

S1220037. Gingivitele descuamative pot aparea in


A. leucemii acute si subacute
B. lichen plan

367

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

368

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. pemfigus vulgar
D. AIDS
E. Diabet
(pag. 141)

S1220038. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea


A. senzatii dureroase la atingere, masticatie
B. dificultatea de a purta protezele mobile
C. fisuri dureroase ale comisurilor orale
D. hipersalivatie
E. prurit gingival
(pag. 149)

S1220039. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari


A. prurit gingival
B. sangerari gingivale
C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
D. hipersalivatie
E. senzatie de tensiune
(pag. 129)

S1220040. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta


A. pungi adevarate
B. hipertrofie gingivala generalizata
C. sangerari usoare
D. usoara mobilitate patologica
E. ulceratii
(pag. 132)

S1220041. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt


A. gingivoragii precoce
B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale
C. aparitia polipilor gingivali
D. hiperplazie gingivala
E. ulceratii
(pag. 134)

S1220042. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii


A. trismus
B. febra
C. abcese de vecinatate
D. edem laringian
E. meningita acuta
(pag. 143)

S1220043. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza


A. usor prurit gingival
B. sangerari gingivale la periaj si masticatie
C. senzatie de usturime
D. tumefactie
E. halena
(pag. 126)

368

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

369

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1220044. Subiectiv, in gingivostomatita ulcero-necrotica poate aparea


A. adenopatie regionala
B. durere intensa la atingerea gingiei
C. limitarea deschiderii gurii prin trismus
D. halena fetida intensa
E. senzatie de gust metalic
(pag. 145)

S1320045. Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu:


A. lichen plan vezicular
B. sifilis
C. leucemia acuta
D. stomatita gangrenoasa
E. agranulocitoza
(pag. 146)

S1320046. Gingivita din diabet prezinta:


A. hiperplazie generalizata
B. culoare palida deschisa
C. consistenta ferma a papilelor
D. ulceraii si sangerari usoare la atingere
E. frecvent pungi false
(pag. 132)

S1320047. Gingivitele descuamative pot sa apara in:


A. infectii cronice: sifilis, tuberculoza
B. la pubertate si postpubertate
C. in eruptii medicamentoase prin reactii de hipersensibilizare
D. in lichenul plan vezicular sau bulos
E. in gingivita hiperplazica idiopatica
(pag. 141)

S1320048. Granulomul sarcoidal contine:


A. limfocite
B. numeroase mononucleare
C. celule epteliale
D. leucocite
E. celule gigante Langerhans multinucleate
(pag. 135)

S1320049. in gingivita cronica simpla, in stadiul de"leziune stabila"histologic apare:


A. marginatie leucocotara
B. microulceratii in epiteliu
C. cresterea numarului de plasmocite
D. fragilitate capilara (meiopragie)
E. hiperemie activa
(pag. 125)

S1320050. in gingivita de sarcina:


A. gingia este tumefiata
B. apare senzatie de uscaciune si arsura

369

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

370

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. mobilitatea patologica este frecvent de gradul 3


D. semnele clinice se accentueaza din luna a II-a sau a III-a
E. sangerarea se produce la cele mai mici atingeri
(pag. 130)

S1320051. in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare:


A. mobilitate patologica prin edem
B. hipertrofie linguala
C. sangerari gingivale
D. pungi false
E. halena
(pag. 133)

S1320052. in gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele microorganisme


din santul gingival sunt:
A. specii de Streptococ
B. specii de Actinomyces
C. Capnocytophaga
D. Veillonela Parvula
E. Fusobacterium
(pag. 131)

S1320053. Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este data de:


A. boli generale cronice casectizante
B. menopauza si postmenopauza
C. deficitul de vitamina A, D, E
D. prezena bacililor fuziformi si spirochetelor
E. hiposalivatia din colagenoze
(pag. 144)

S1320054. Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt:


A. sangerari gingivale la periaj si masticatie
B. consistenta gingiei crescuta in formele exudative
C. pungi false
D. prurit gingival si senzaie de usturime
E. fenomene de halistereza superficiala
(pag. 126)

S1320055. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in:


A. glosita
B. ulceratii orale si faringiene
C. mucoasa gingivala este palida
D. disfagie
E. toate de mai sus
(pag. 134)

S1420056. In gingivita cronica, in stadiul de 'leziune stabila' intalnim urmatoarele aspecte:


A. creste numarul de plasmocite
B. epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulare
C. lamina bazala e neintrerupta
D. microulceratii in epiteliu
E. scade nivelul si activitatea unor enzime

370

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

371

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 125)

S1420057. In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme


din santul gingival sunt:
A. Veillonela parvula
B. Fusobacterium
C. specii de Streptococ
D. specii de Stafilococ
E. specii de Actinomyces
(pag. 131)

S1420058. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:


A. hiperemie activa
B. marginatie leucocitara
C. migrarea prin diapedeza, in special a monocitelor
D. flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
E. cresterea numarului de celule, in special fibroblasti
(pag. 124)

S1420059. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:


A. fisuri dureroase la comisuri
B. halena fetida intensa
C. limitarea deschiderii gurii prin trismus
D. stare generala de regula nealterata
E. dureri spontane iradiante in oasele maxilare
(pag. 145)

S1420060. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde:


A. principalele semne sunt hiperplazia si sangerarea
B. mobilitatea patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilor
C. pot aparea pungi parodontale adevarate
D. mucoasa gingivala si orala au aspect uscat
E. hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentare
(pag. 130)

S1520061. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:


A. consumul excesiv de antibiotice;
B. sarcina;
C. varsta si sexul;
D. SIDA;
E. diabetul.
(pag. 148-149)

S1520062. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:


A. gingivostomatita de menopauza;
B. gingivostomatita aftoasa;
C. gingivita de sarcina;
D. gingivostomatita distrofica;
E. gingivostomatita herpetica.
(pag. 145)

S1520063. Gingivita din diabet se caracterizeaza prin:


A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei;

371

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

372

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

miros si gust caracteristic de metal;


consistenta crescuta a gingiei;
hiperplazie generalizata polipoidala;
frecvente ulceratii.
(pag. 131-132)

S1520064. Gingivita hiperplazica de cauza microbiana prezinta urmatoarea simptomatologie:


A. gingia este de culoare rosu-violaceu;
B. gingia are suprafata neteda;
C. gingia are uneori micro-ulceratii;
D. uneori gingia are aspect lucios de coaja de portocala;
E. consistenta gingiei este ferma cand apar suprainfectarile.
(pag. 128)

S1520065. Gingivita la pubertate este caracterizata prin:


A. aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
B. este mai frecventa intre 10-12 ani;
C. implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;
D. aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;
E. inflamatie gingivala rosu-violacee.
(pag. 128)

S1520066. Gingivita ulcero-necrotica este caracterizata prin:


A. dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
B. senzatie de gust metalic si alterat;
C. halena fetida;
D. aspect decapitat al papilelor;
E. mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.
(pag. 145)

S1520067. In gingivita de sarcina:


A. s-a remarcat o crestere importanta a speciei Prevotella intermedia;
B. adevarata cauza o reprezinta placa bacteriana;
C. nu se evidentiaza semne histopatologice specifice;
D. nu apar pungi gingivale adevarate;
E. mobilitatea dentara este frecvent de gradul 3.
(pag. 129-130)

S1520068. In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C:


A. apare modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor;
B. apar pungi adevarate;
C. scade sinteza de colagen;
D. apare hiperplazia gingivala cu ulceratii si sangerari;
E. scade permeabilitatea mucoasei bucale si a epiteliului sulcular.
(pag. 133)

S1520069. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se
numara:
A. prezenta diastemei sau tremelor interdentare;
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei;
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei;
D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;

372

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

373

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. persistenta pe arcada a unor dinti temporari.


(pag. 127-128)

S1620070. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:


A. hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoidal
B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
C. ulceratii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuie
D. sangerari usoare la atingere
E. frecvent pungi false.
(pag. 132)

S1620071. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:


A. sangerari usoare la atingere
B. consistenta ferma a papilelor
C. frecvent pungi false
D. usoara mobilitate patologica prin edem inflamator
E. leziuni hiperkeratozice.
(pag. 132)

S1620072. Gingivita la pubertate se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie:


A. inflamatie gingivala cu o culoare rosie violacee
B. tumefactie prin edem cu caracter ireversibil
C. sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda
D. hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare
E. ulceratii frecvente.
(pag. 128-129)

S1620073. in boala Behcet se intalnesc:


A. afte bucale si genitale
B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidita
C. induratia pielii, sclerodermie
D. leziuni vasculare: tromboflebite
E. leziuni articulare: artrite.
(pag. 143)

S1620074. Sangerarea in gingivita cronica poate fi


A. spontana
B. provocata de atingere si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatiei
C. provocata de explorarea cu sonda
D. provocata de periajul dentar
E. provocata de succiunea voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere.
(pag. 127)

S2120075. Dupa criteriile de localizare si intindere gingivita simpla,necomplicata,de cauza microbiana


poate fi:
A. papilita
B. gingivita marginala
C. gingivita difuza
D. gingivita localizata
E. gingivita alergica
(pag. 126)

373

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

374

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2120076. Factori favorizanti in producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt


A. fumatul excesiv
B. deficitul vitaminelor E si PP
C. alcoolismul
D. pericoronaritele
E. stresul
(pag. 144)

S2120077. In gingivita alergica semnele clinice se caracterizeaza prin:


A. culoarea rosie a gingiei care se intinde dincolo de jonctiunea mucogingivala
B. tumefactie gingivala
C. gingie de aspect usor granular
D. consistenta moale a gingiei
E. frecvent cheilita si glosita ,asociate
(pag. 140)

S2120078. In gingivita hiperplazica prin hipovitaminoza C deficienta vitaminei are ca efecte


A. scaderea sintezei de colagen
B. scaderea integritatii peretilor vasculari
C. necroza papilelor gingivale
D. aparitia de dureri gingivale
E. demineralizari in parodontiul profund
(pag. 133)

S2120079. Principalele semne clinice din gingivita hiperplazica din leucemie sunt:
A. dureri insuportabile cu caracter nevralgiform
B. ulceratii
C. gingivoragii precoce
D. hiperplazie gingivala
E. avulsia dintilor
(pag. 134)

S2320080. Gingivita la pubertate:


A. apare in special la fete
B. apare atit la fete cit si la baieti
C. apare la persoane cu igiena orala buna
D. are drept agent etiologic specii de Actinomyces si Pophyromonas
E. are drept agent etiologic specii de Capnocytophaga
(pag. 128)

S2320081. Gingivita din cursul ciclului menstrual se manifesta prin:


A. crestere importanta a mobilitatii dentare fiziologice
B. senzatie de tensiune
C. usoara tumefactie gingivala
D. singerare gingivala
E. lichidul santului gingival scade datorita aparitiei exudatului inflamator
(pag. 129)

S2320082. Deficienta de vitamina C are ca efect:


A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular
B. cresterea sintezei de fibre de colagen
C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare

374

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

375

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund


E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
(pag. 133)

S2320083. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta n:


A. glosita si disfagie
B. ulceratii orale si faringiene
C. mucoasa gingivala este palida
D. toate de mai sus
E. ulceratii suprainfectate datorita leucopeniei
(pag. 134)

S2320084. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte:


A. inactivarea acidului folic;
B. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati;
C. stimularea sintezei ADN si a colagenului
D. stimularea factorului de crestere epiteliala;
E. cresterea proliferarii celulare pe mediu de cultura anaerob
(pag. 137)

S2320085. Gingivitele descuamative pot s apar n urmatoarele circumstante:


A. infecii cronice: sifilis, Candida
B. la pubertate i postpubertate
C. n erupii medicamentoase prin reacii de hipersensibilizare
D. in pemfigus mucos benign
E. in gingivita hiperplazic idiopatic
(pag. 141)

S2320086. n gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome obiective


A. senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale
B. rigiditatea fetei si adenopatie regionala
C. senzatie de gust metalic si alterat
D. papile interdentare cu aspect decapitat
E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.
(pag. 145)

S2320087. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:


A. hiperemie activa;
B. marginatie leucocitara;
C. flux de sange moderat in teritoriul capilar si venular;
D. migrarea prin diapedeza, in special a polimorfonuclearelor
E. cresterea numarului de celule, in special fibroblasti.
(pag. 124)

S2320088. Dupa localizare si intindere, gingivita cronica poate fi:


A. gingivita cronica propriu-zisa
B. papilita, inflamatia papilei interdentare
C. gingivita difuza care cuprinde papila interdentara,marginea gingivala libera si gingia fixa
D. gingivita difuza care cuprinde marginea gingivala libera si gingia fixa
E. gingivita localizata numai la unul din dinti
(pag. 126)

375

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

376

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2320089. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se
numara:
A. cavitati carioase profunde situate vestibular sau oral
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei
D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;
E. impact alimentar indirect asupra papilei interdentare
(pag. 127)

S2320090. Hiperplazia gingivala se remarca in special prin:


A. cresterea numarului de celule (in special de plasmocite)
B. cresterea numarului de fibre de colagen
C. aparitia edemului masiv intra si intercelular
D. prezenta unui infiltrat inflamator moderat in special in corion
E. prezenta capilarelor de neoformatie
(pag. 128)

S2320091. Gingivita din diabet prezint:


A. hiperplazie gingivala generalizat
B. gingie de culoare palid rosu-deschis
C. consistenta moale a papilelor
D. ulceraii i sangerri uoare la atingere
E. frecvent pungi adevarate
(pag. 132)

S2320092. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt:
A. oxidarea excesiva a glucozei in gingie
B. acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisulara
C. consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului local
D. meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoase
E. nevrita diabetica
(pag. 132)

S2320093. Deficienta de vitamina C are ca efect:


A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular
B. cresterea sintezei de fibre de colagen
C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare
D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund
E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
(pag. 133)

S2520094. Simptomele subiective ale gingivitei cronice simple sunt:


A. Uor prurit gingival
B. Discrete dureri la periaj
C. Usturime
D. Sngerri gingivale la masticaie
E. Sngerri gingivale spontane
(pag. 126)

S2620095. Rapiditatea fenomenelor de dinamic vascular n infalamiile parodoniului apical depinde


de urmtorii factori:
A. intensitatea agresorului

376

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

377

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

timpul de aciune al agresorului


natura agresorului
cantitatea agresorului
tonusul neuro-vegetativ individual
(pag. 106)

S2620096. n etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate:


A. bruxismul
B. lucrri protetice n subocluzie
C. traumatisme directe n cursul tratamentului endodontic
D. eugenolul folosit n tratamentul endodontic
E. ageni microbieni.
(pag. 105)

S2620097. Aspectul macroscopic i microscopic al inflamaiei osoase n parodontita apical este


determinat de urmtoarele particulariti:
A. starea general a organismului
B. os alveolar cu cortical intern groas
C. lipsa unui sistem limfatic n zona cervico-facial
D. calea prin care ptrunde agentul agresor
E. esuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subiri
(pag. 103)

S2620098. Parodontita apical acut seroas (difuz) se caracterizeaz prin:


A. durere cu caracter lancinant provocat de difeite excitani care cedeaz odat cu creterea afluxului
sangvin spre extremitatea cefalic
B. adenopatia regional
C. absena sensibilitii la percuia n axul dintelui
D. congestia mucoasei n dreptul rdcinii dintelui
E. durerea iradiaz n regiuni nvecinate.
(pag. 108)

S2620099. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu:
A. granulomul chistic
B. actinomicoza
C. parodontia apical cronic fibroas
D. adenopatii supurate
E. osteomielita.
(pag. 124)

S2620100. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch):


A. nodul care deformeaz suprafaa mucoasei
B. palparea mucoasei n dreptul dintelui nu este dureroas
C. teste de vitalitate la cald pozitive
D. teste de vitalitate la rece negative
E. adenopatie regional cu ganglioni ndurai dureroi la palpare.
(pag. 123)

S2620101. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv


A. durere vie lancinant
B. palparea mucoasei n dreptul apexului poate evidenia o uoar sensibilitate
C. la teste de vitalitate la cald se constat sensibilitate

377

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

378

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. explorarea cu sonda a camerei pulpare i a canalelor radiculare arat lipsa oricrei sensibiliti
E. la examen radiologic se observ o zon de transparen ce nconjoar apexul.
(pag. 119)

S2620102. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute purulente se face cu:


A. pulpita total acut purulent
B. abcesul parodontal marginal
C. foliculita dinilor inclui
D. osteomielita
E. pulpita cronic deschis acutizat.
(pag. 113)

S2620103. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut hiperemic se pune pe baza urmtoarelor
semne
A. la atingerea dintelui apare senzaia de prezen a dintelui n arcada dentar
B. mucoasa n dreptul apexului de aspect normal
C. simptomatologia de pulpit total
D. pe radiografie se evideniaz un focar osteitic periapical
E. dintele este sensibil la percuie n ax.
(pag. 107)

S2820104. Semnele clinice obiective ale gingivitei cronice simple sunt:


A. prurit gingival
B. senzatii de usturime
C. sangerari gingivale
D. culoare rosie inchisa a gingiei
E. tumefactia papilelor gingivale
(pag. 127)

S2820105. Gingivita hiperplazica simpla prezinta:


A. gingie marita de volum
B. gingie de culoare rosu deschis
C. suprafata neteda
D. microulceratii sangerande la atingere
E. consistenta moale
(pag. 128)

S2820106. Tumora de sarcina:


A. prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri
B. prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri
C. apare dupa luna a 5-a de sarcina
D. din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom
E. apare dupa luna a 3-a de sarcina
(pag. 130)

S2820107. Gingivita hiperplazica in hipovitaminoza C prezinta:


A. halena
B. pungi false
C. mobilitate patologica
D. sangerari gingivale
E. fara ulcerati
(pag. 133)

378

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

379

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2820108. Hiperplazia gingivala hidantoinica


A. este localizata mai mult oral
B. este localizata mai mult vestibular
C. nu sangereaza
D. gingia este de consistenta redusa
E. prezinta o culoare roz deschis
(pag. 136)

S2820109. Hiperplazia gingivala prin antagonisti de calciu:


A. are culoarea gingiei de un roz deschis
B. are caracter generalizat
C. are o consistenta a gingiei moale, depresibila
D. apare un sant la baza hiperplaziei
E. volumul hiperplaziei este variabil
(pag. 138)

S2820110. Gingivita acuta ulcero-necrotica:


A. apare mai frecvent la adultii de varsta medie
B. gingia are culoare rosie
C. apar gingivoragii
D. apare hipersalivatie vascoasa
E. papilele interdentare au aspect decapitat
(pag. 145)

S2820111. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:


A. candidoze cronice
B. gingivite hiperplazice
C. gingivostomatita herpetica
D. leucemia acuta
E. agranulocitoza
(pag. 145-146)

S2820112. Gingivita de cauza micota la adulti are ca forme clinice:


A. atrofica
B. hipertrofica
C. pseudomembranos
D. hiperkeratozic
E. hiperplazic
(pag. 149)

S2820113. Diagnosticul diferential al gingivitei de cauza micotica se face cu:


A. leucoplazia
B. lichen plan
C. gingivostomatita aftoasa
D. gingivostomatita herpetica
E. leziuni ulcerative ale mucoasei
(pag. 150)

S2820114. In boala Behcet se intalnesc:


A. afte bucale
B. afte genitale
C. leziuni oculare

379

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

380

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. leziuni cutanate
E. leziuni musculare
(pag. 148)

S2920115. Gingivitele hiperplazice medicamentoase pot sa apara in urma administrarii de:


A. antagonisti de calciu
B. stamicin
C. hidantoina
D. cefalosporine
E. ciclosporine
(pag. 135)

S2920116. Principalele semne de imbolnavire gingivala in sarcina sunt:


A. dureri gingivale
B. sangerare gingivala
C. ulceratiile gingivale
D. hiperplazii gingivale
E. pungi parodontale adevarate
(pag. 129)

S2920117. Gingivita hiperplazica idiopatica mai este cunoscuta si sub numele de:
A. gingivomatoza
B. fibrom gingival difuz
C. hiperplazie fibromatoasa
D. fibromatoza gingivala ereditara
E. macrogingie dobindita
(pag. 139)

S2920118. La nivelul gingiei,leziunile in lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:


A. sub forma de macule confluente
B. sub forma de placard
C. leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic
D. sub forma de pustule
E. eroziuni si ulceratii care pot singera cu usurintala periaj si masticatie
(pag. 142)

380

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

381

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 21
Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent
A. dupa 40 ani
B. la varstnici
C. la copii
D. dupa 20 ani
E. la menopauza
(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este


A. durere localizata
B. sangerari gingivale la succiune
C. senzatie de egresiune
D. halistereza
E. prezenta pungilor parodontale
(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in:
A. 1960
B. 1952
C. 1967
D. 1977
E. 1956
(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de:


A. 2-6%
B. 4-8%
C. 48%
D. 33%
E. 0,5%
(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la
nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale
consecutive?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 159)

381

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

382

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale:


A. molarilor secunzi si incisivilor
B. molarilor primi si caninilor
C. molarilor primi si incisivilor
D. molarilor secunzi si caninilor
E. premolarilor
(pag. 156)

S1421007. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt:


A. pungi de 5-7 mm
B. exudat inflamator redus sau clinic absent
C. mobilitate dentara accentuata
D. migrari patologice frecvente
E. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale
(pag. 162)

S1421008. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:


A. prurit gingival
B. sangerari frecvente ale gingiei
C. papila gingivala tumefiata
D. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti
E. durere periradiculara si interradiculara
(pag. 153)

S1521009. Din punct de vedere clinic, parodontita distrofica prezinta:


A. mobilitate dentara accentuata;
B. hiperestezie;
C. semnificative migrari patologice;
D. radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal;
E. infectii micotice asociate in 50% din cazuri.
(pag. 161)

S1521010. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt:


A. parodontita de sarcina;
B. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase;
C. parodontita distrofica;
D. parodontita premenstruala;
E. gingivostomatita micotica.
(pag. 160-161)

S1521011. In parodontita marginala cronica profunda la adult, in epiteliu se evidentiaza:


A. infiltrat limfoplasmocitar abundent;
B. distructii ale fibrelor Sharpey;
C. vasodilatatie cu caracter paralitic;
D. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive;
E. resorbtii ale cementului radicular.
(pag. 157)

S1521012. In parodontita marginala cronica profunda la adult:


A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor;
B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor;
C. apar treme patologice;

382

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

383

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci adevarate;


E. radiologic, se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata.
(pag. 158-159)

S1521013. In parodontita prepubertara:


A. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani;
B. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani, cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre;
C. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia;
D. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate;
E. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii, numindu-se si parodontita mixta.
(pag. 155)

S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila:


A. resorbtia osoasa este verticala;
B. resorbtia osoasa este orizontala;
C. apare halistereza;
D. demineralizarea are aspect de canal septal;
E. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.
(pag. 157)

S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca:


A. integritatea osului alveolar
B. resorbtia osoasa orizontala
C. halistereza
D. resorbtie osoasa verticala
E. resorbtie osoasa mixta.
(pag. 157)

S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca:


A. integritatea osului alveolar
B. halisfereza
C. resorbtie osoasa orizontala
D. resorbtie osoasa verticala
E. resorbtie osoasa mixta.
(pag. 159)

S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de
parodontoza(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de
tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli?
A. Gingivita cronica simpla
B. Gingivita alergica
C. Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresiva
D. Parodontita prepubertala
E. Parodontita juvenila
(pag. 155-156)

S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi:
A. anemia hipocroma
B. neutropenia sau granulocitopenia
C. maladia Hodkin
D. talasemia
E. sarcoidoza

383

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

384

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 155)

S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri n parodontita
marginal profund rebel la tratament?
A. Fusobacterium nucleatum
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Prevotella intermedia
D. Bacillus forsythus
E. Porphyromonas gingivalis
(pag. 161)

S2321020. Cum este descris parodontita distrofic?


A. inflamaie acut a esuturilor gingivale
B. inflamaie cronic a esuturilor gingivale
C. inflamaie ce apare dup instalarea menoipauzei
D. fenomen distrofic caracteristic batrneii
E. inflamaie cronic instalat pe un fond distrofic
(pag. 161)

S2321021. Elementul esenial de difereniere i transformare a gingivitei n parodontit marginal


cronic este:
A. apariia sngerrii gingivale spontane
B. apariia fisurilor Stillman
C. apariia tartrului
D. afectarea osului prin demineralizare sau distrucie
E. mobilitatea dinilor
(pag. 151)

S2321022. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o difereniaza de


gingivit, este:
A. prurit gingival
B. usturimi gingivale
C. jena dureroas gingival accentuat de periaj i masticaie
D. sngerri frecvente ale gingiei la atingeri uoare i la succiunea gingiei
E. senzaia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dini, nsoit de o durere periradicular i
interradicular.
(pag. 153)

S2321023. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarate? Parodontita juvenil:


A. se caracterizeaz prin lipsa unei inflamaii evident clinic
B. se caracterizeaz prin prezena unei inflamaii gingivale moderate
C. se caracterizeaz prin prezena craterelor la nivelul papilelor gingivale
D. se caracterizeaz prin prezena unor abundente depozite de plac bacterian i tartru
E. se caracterizeaz prin liza osoasa orizontal generalizata.
(pag. 156)

S2521024. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:


A. Pruritul gingival
B. Usturimea gingival
C. Sngerarea la atingerea gingiei
D. Sngerarea la succiunea gingiei
E. Senzaia de egresiune a dintelui
(pag. 153)

384

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

385

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2621025. Tratamentul pulpitei seroase totale:


A. se face prin coafaj direct
B. se face prin extirpare vital
C. se face prin coafaj indirect
D. amputaie devital
E. toate de mai sus.
(pag. 134)

S2621026. Amputaia vital este indicat:


A. dini mobili parodontotici
B. molarii persoanelor n vrst
C. dini temporari
D. la copii i la tineri la premolari i molari cu rdcinile n curs de formare
E. molari de minte.
(pag. 142)

S2821027. In plan vertical, afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade:


A. gradul 1 = 02 mm
B. gradul 1 = 04 mm
C. gradul 2 = 46 mm
D. gradul 2 = 47 mm
E. gradul 3 = > 8 mm
(pag. 159)

S2821028. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul:


A. primii molari superiori si inferiori
B. incisivii superiori si inferiori
C. primii molari si incisivii
D. primii molari, incisivii si dintii vecini
E. toate cele de mai sus
(pag. 156)

S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este:


A. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare
B. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere
C. usoara mobilitate dentara de gradul 1
D. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti
E. uneori hiperplazie gingivala
(pag. 153)

S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de:


A. 20 ani
B. 25-30 ani
C. 30-35 ani
D. 35-40 ani
E. 45 ani
(pag. 160)

385

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

386

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1221031. In parodontita distrofica apar
A. fenomene de hiperestezie
B. pungi de adancime mica sau medie
C. pungi profunde
D. migrari patologice accentuate
E. resorbtii orizontale
(pag. 162)

S1221032. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt


A. prezenta pungilor false156
B. mobilitate dentara patologica
C. retractii gingivale
D. hiperestezie dentinara
E. senzatie de egresiune a dintilor
(pag. 156)

S1221033. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de gradul II a


furcatiilor dintilor laterali implica
A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm
B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular
C. exista demineralizare
D. exista resorbtia limbusului septului interradicular
E. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia
(pag. 159)

S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele


zone
A. zona mentoniera
B. liniile oblice externa si interna
C. gaura palatina mare
D. cresta zigomato-molara
E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori
(pag. 158)

S1221035. In parodontita marginala cronica profunda, la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza


A. resorbtii ale cementului radicular
B. leziuni proliferative, alternand cu zone de ulceratie
C. infiltrat limfoplasmocitar abundent
D. degenerescente celulare
E. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie)
(pag. 157)

S1221036. Obiectiv, in PMCS exista


A. sangerari la atingeri usoare cu sonda
B. semne de inflamatie gingivala
C. mobilitate dentara patologica
D. pungi parodontale adevarate
E. uneori retractie gingivala
(pag. 154)

386

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

387

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar


A. migrari dentare patologice
B. prurit gingival
C. jena dureroasa la nivelul gingiei
D. usturimi gingivale
E. sangerari gingivale
(pag. 153)

S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt
caracterizate prin
A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut
B. absenta mobilitatii patologice
C. tumefactii voluminoase ulcerate
D. prezenta exudatului pururlent
E. usturimi gingivale
(pag. 160)

S1321039. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de:


A. celule epiteliale descuamate
B. infiltrat limfoplasmocitar
C. bacterii intregi si fragmentate
D. leucocite distruse
E. imunoglobuline
(pag. 158)

S1321040. in parodontita marginala cronica profunda la adult, in corion apar:


A. vasoplegie
B. meiopragie
C. halistereza
D. distrucia fibrelor de colagen
E. infiltrat limfoplasmocitar abundent
(pag. 157)

S1321041. in parodontita marginala cronica superficiala, in derm apare:


A. infiltrat dens limfoplasmocitar
B. degenerescenta filetelor nervoase
C. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie
D. vasodilataie pasiva
E. segregatie celulara
(pag. 152)

S1321042. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele


microorganisme:
A. Bacillus forsytus - 25%
B. Bacillus forsytus - 52%
C. Bacillus forsytus - 40%
D. Porphyromonas gingivalis 50%
E. Porphyromonas gingivalis - 15 %
(pag. 161)

S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin:


A. lipsa unei inflamatii evidenta clinic

387

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

388

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

pungi parodontale false


radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi
mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi
resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi
(pag. 156)

S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:


A. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani
B. este cauzata genetic
C. apare dupa varsta de 35 ani
D. are cauza microbiana
E. prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice
profunde
(pag. 160)

S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind implicati:
A. Prevotella intermedia
B. Eikinella corrodens
C. Capnocytophaga
D. Campylobacter rectus
E. Veillonella
(pag. 160)

S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi:


A. semne de inflamatie gingivala
B. mobilitate dentara accentuata
C. culoare roz-palida a gingiei marginale
D. radiotransparena cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar
E. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate
(pag. 154)

S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt:
A. mobilitate patologica de gradul 1
B. pungi parodontale adevarate
C. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos
D. absena semnelor inflamaiei gingivale
E. radiografic apare resorbtia osoasa verticala
(pag. 158-159)

S1321048. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ:


A. degenerescente celulere
B. disjunctie epiteliu-dinte
C. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului
D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar
E. vasodilatatie cu caracter paralitic
(pag. 156)

S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul:


A. apofizelor genii
B. spinei nazale
C. liniilor oblice: interna si externa
D. crestei zigomato-malare

388

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

389

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori


(pag. 158)

S1421050. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicate urmatoarele
microorganisme:
A. A. actinomycetemcomitans
B. Eikenella corrodens
C. Porphyromonas gingivalis
D. Capnocytophaga
E. Veillonela
(pag. 160)

S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
A. fisuri Stillman
B. feston McCall
C. atrofie osoasa predomonant verticala
D. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate
E. hiperestezie
(pag. 162)

S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
A. gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular
B. gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa
C. gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm
D. gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus
E. gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular
(pag. 159)

S1421053. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin:


A. leucocite distruse
B. celule epiteliale descuamate
C. fragmente de os alveolar necrozat
D. exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent
E. tesut conjunctiv de neoformatie
(pag. 158)

S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:


A. sindromul Down
B. sindromul Papillon-Lefevre
C. hiperfosfatazia
D. anemia
E. sindromul Chediak-Higashi
(pag. 155)

S1421055. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt:


A. Fusobacterium nucleatum
B. Prevotella intermedia
C. A. actinomycetemcomitans
D. Peptostreptococus micros
E. Capnocytophaga
(pag. 161)

389

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

390

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1521056. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt:


A. dureri intense iradiate;
B. mobilitate dentara patologica;
C. retractie gingivala;
D. pungi parodontale false;
E. hiperestezie dentinara.
(pag. 156)

S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv:


A. apar tulburari de masticatie;
B. tulburari de fonatie;
C. retractie gingivala;
D. pungi adevarate;
E. manifestari psihice anxios-obsesive.
(pag. 158)

S1521058. In parodontita marginala cronica superficiala, semnele subiective sunt:


A. prurit gingival;
B. sangerare la atingeri usoare cu sonda;
C. tumefactie gingivala cu pungi false;
D. sangerare la succiunea gingiei;
E. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie.
(pag. 153-154)

S1521059. In parodontita marginala cronica superficiala:


A. creste fosfataza acida;
B. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere;
C. apare tumefactia gingivala cu pungi false;
D. apare uneori retractie gingivala;
E. radiologic apare demineralizarea osoasa.
(pag. 153-154)

S1521060. Parodontita distrofica:


A. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta;
B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale;
C. prezinta mobilitate dentara crescuta;
D. prezinta migrari patologice accentuate;
E. prezinta tumefactie granulara.
(pag. 161-162)

S1521061. Parodontita juvenila:


A. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis;
B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic;
C. prezinta pungi parodontale false;
D. prezinta pungi parodontale adevarate;
E. prezinta retractie gingivala.
(pag. 156)

S1521062. Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva:


A. apare mai frecvent dupa 20 de ani;
B. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata;
C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau ani;

390

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

391

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate;


E. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae.
(pag. 160)

S1521063. Parodontita marginala cronica profunda la adult:


A. reprezinta forma intens destructiva la adult;
B. prezinta pungi parodontale adevarate;
C. prezinta mobilitate patologica de gradul 4;
D. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale;
E. prezinta resorbtie orizontala accentuata.
(pag. 158)

S1621064. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele:


A. primii molari superiori si inferiori
B. incisivii superiori si inferiori
C. primii molari si incisivii
D. primii molari, incisivii si dintii imediat vecini, depasind numarul de 14
E. caninii superiori si inferiori.
(pag. 156)

S1621065. in parodontita juvenila:


A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular
C. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal
D. apare retractie gingivala
E. apar leziuni hiperkeratozice.
(pag. 156)

S1621066. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin:


A. hiperplazie gingivala generalizata
B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
C. retractia gingivala
D. fisuri Stillman
E. festonul McCall.
(pag. 162)

S1621067. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin:


A. semne de inflamatie gingivala
B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
C. retractie gingivala
D. pungi parodontale false
E. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
(pag. 158)

S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:


A. prurit gingival
B. dureri intense la atingerea gingiei
C. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie
D. senzatie de gust metalic si alterat
E. dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.
(pag. 153)

391

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

392

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2121069. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin


A. leucocite distruse
B. tesut mezenchimal nediferentiat
C. glicoproteine
D. celule epiteliale descuamate
E. celule epiteliale descuamate
(pag. 158)

S2121070. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu


sunt:
A. vasodilatatia pasiva
B. degenerescenta filetelor nervoase
C. hiperkeratoza
D. parakeratoza
E. segregatie celulara in stratul cornos
(pag. 152)

S2121071. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca


A. Diabet.
B. Sindromul DOWN
C. hipofosfatazia
D. neutropenia sau granulocitopenia
E. Sindromul CHEDIAK- HIGASHI
(pag. 158)

S2121072. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt:


A. prurit gingival
B. usturimi gingivale
C. retractie gingivala
D. hipertrofie gingivala
E. hiperplazie gingivala
(pag. 153)

S2121073. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin


A. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari
B. formarea diastemei patologice
C. mobilitate dentara patologica
D. prurit gingival
E. xerostomie
(pag. 156)

S2321074. Bifai care sunt principalel semne clinice de mbolnavire n parodontita juvenil:
A. pungi parodontale false
B. mobilitate dentar patologic
C. pungi parodontale adevrate
D. retracie gingival
E. hiperestezie dentinar
(pag. 156)

S2321075. Din punct de vedere histopatologic, n parodontita marginal cronic profund se


evideniaz:
A. distrucii ntinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare i periodontale

392

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

393

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

creterea fosfatazei alcaline


resorbii ale cementului radicular
distrucii ale fibrelor Sharpey
numeroase zone de resorbie ale osului alveolar
(pag. 157)

S2321076. Care sunt zonele n care se pot dezvolta pungi osoase n cadrul evoluiei parodontitei
marginale cronice profunde a adultului?
A. liniile oblice: extern i intern
B. zona premolarilor mandibulari
C. zona premolarilor maxilari
D. creasta zigomato-malar
E. zona palatin n dreptul dinilor frontali superiori
(pag. 158)

S2321077. Care dintre urmtoarele semne clinice obiective caracterizeaz tabloul clinic al parodontitei
marginale cronice profunde, a adultului?
A. mobilitatea patologic de gradul 2 sau 3
B. pungi parodontale adevrate
C. prezena de numeroase resturi radiculare
D. migrri patologice
E. afectarea gingivo-osoas a bifurcaiilor i trifurcaiilor dinilor laterali
(pag. 158-159)

S2321078. Ce tip de exsudat se poate ntlni n pungile parodontale adevrate din parodontita
marginal cronic profund a adultului?
A. exsudat seros
B. exsudat fibrinos
C. exsudat sero-fibrinos
D. exsudat sangvinolent
E. exsudat purulent
(pag. 158)

S2321079. Care dintre urmtoarele mecanisme au fost incriminate n patogenia parodontitei marginale
agresive, rapid progresiv?
A. activarea policlonal a limfocitelor B
B. activarea complementului
C. modificri ale chemotactismului neutrofilelor fa de bacterii
D. alterri ale funciilor limfocitelorT
E. producerea de autoanticorpi fa de colagen
(pag. 160)

S2321080. Trecerea de la gingivit la parodontita marginal cronic se nsoete de modificri ale


componentelor plcii bacteriene:
A. cresc spirochetele
B. cresc speciile de bacili gram-negativi
C. apariia Eikenella corrodens
D. apariia Camphylobacter rectus
E. crete viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus
(pag. 151)

S2321081. n parodontita marginal cronic superficial, apar:


A. primele manifestri de disjuncie ntre gingie i dinte

393

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

394

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

leziuni parial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar
crete mobilitatea dinilor
demineralizri ale osului
halena.
(pag. 152)

S2321082. Cercetrile de microscopie optic i electrono-optic, au artat c n parodontita marginal


cronic superficial apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului:
A. infiltrat dens limfo-plasmocitar
B. vasodilataie pasiv
C. endarterita
D. degenerescena filetelor nervoase
E. alterri ale mitocondriilor.
(pag. 152)

S2321083. Particularitile histochimice i histoenzimologice n parodontita marginal cronic


superficial sunt reprezentate de:
A. vacuolizarea mitocondriilor
B. creterea fosfatazei alcaline
C. creterea ARN-ului n stratul germinativ
D. scderea succindehidrogenazei n zonele epiteliale cu ulceraii
E. tendina de aglomerare a ribozomilor
(pag. 152-153)

S2321084. Care dintre urmtoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale n
parodontita marginal cronic superficial:
A. papila gingival tumefiata de aspect uneori filiform prelins interdentar spre marginea incizala sau
suprafaa ocluzal
B. uneori papila poate fi desprins de pe dinte
C. papila gingival are uneori aspect lobulat, cu un an discret la baz, care o delimiteaz de gingia fix
D. relieful papilei este ters, pna aproape de dipariie
E. papila gingival are culoare roz-pal datorit slabei vascularizri.
(pag. 154)

S2321085. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu parodontita prepubertar, sunt adevrate:
A. apare la dentiia temporar i mixt
B. este asociat cu sindromul Papillon-Lefvre
C. este asociat cu sindromul Down
D. nu se asociaz cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia
E. este asociat cu sindromul Chediak-Higashi
(pag. 155)

S2321086. Ce este halistereza?


A. miros urt al cavitaii orale, ce insoete simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde
B. semn specific din gingivita ucero-necrotic
C. demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare la nivelul vrfului septului
alveolar
D. demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare n lungul septului alveolar,
central axial n mod intrerupt sau continuu
E. demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare n aproape totalitatea
septului alveolar
(pag. 154-155)

394

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

395

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicai n
producerea parodontitei juvenile
A. Eikenella corrodens
B. Streptoccocus mutans
C. Actinobacillus actinomycetemcomitans
D. Capnocytophaga sputigena
E. Stafiloccocus aureus
(pag. 156)

S2321088. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans:


A. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman
B. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman
C. pot produce fenomene de tip boala serului
D. pot produce soc anafilactic
E. pot produce activarea complementului
(pag. 156)

S2521089. Parodontita marginal cronic juvenil are ca semne clinice urmtoarele


A. Mobilitate dentar
B. Pungi parodontale reale
C. Retracie gingival
D. Sngerare gingival spontan
E. Hiperestezie dentinar
(pag. 156)

S2621090. Amputaia devital este indicat n cazul:


A. tratamentului dinilor mobili parodontotici
B. molarilor persoanelor n vrst
C. dinilor cu canale foarte curbe
D. pulpopatiilor incipiente la copii i tineri
E. la dinii cu rdcini n formare.
(pag. 143)

S2621091. Contraindicaiile la extirpri vitale sunt reprezentate de:


A. luxaiile dentare
B. fracturile radiculare n prima i a doua treime a rdcinii
C. dinii aflai n vecintatea unor formaiuni patologice
D. afeciuni care contraindic folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului
E. sarcina n primele 3 luni i ultimele 2 luni.
(pag. 147-148)

S2621092. Extirparea devital este indicat n urmtoarele situaii:


A. dini cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea pn la apex
B. dini situai distal pe arcad, la care tratamentul este dificil
C. pulpitele purulente pariale
D. pulpitele cronice deschise granulomatoase
E. cariile cu evoluie subgingival.
(pag. 154)

S2621093. Extirparea devital este contraindicat n:


A. pulpitele purulente pariale
B. pulpitele purulente totale

395

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

396

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. pulpitele cronice deschise granulomatoase


D. cazul persoanelor alergice la substanele anestezice
E. imposibilitatea realizrii anesteziei locale (tumori, trisme, infecii).
(pag. 154)

S2621094. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta n:


A. coafaj direct
B. amputatie vitala
C. extirparea aseptico-antiseptica
D. amputatie devitala
E. coafaj indirect
(pag. 134)

S2621095. Tratamentul pulpitei purulente pariale const n:


A. coafaj direct
B. amputaie vital
C. extirparea aseptico-antiseptic
D. amputaie devital
E. coafaj indirect
(pag. 134)

S2821096. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata


de:
A. senzatia de egresiune a unui dinte
B. durere periradiculara
C. durere generalizata
D. durerea apare frecvent seara
E. durere de intensitate medie
(pag. 153)

S2821097. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata


de:
A. culoare rosie deschisa a gingiei
B. papila gingivala cu aspect lobulat
C. papila gingivala cu aspect filiform
D. papila desprinsa de dinte
E. mobilitate dentara de gradul 1
(pag. 154)

S2821098. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin:


A. albinism
B. hipercheratoza palmara
C. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani
D. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani
E. pungi parodontale adanci
(pag. 155)

S2821099. Simptomatologia parodontitei juvenile este:


A. mobilitate dentara patologica
B. pungi parodontale false
C. abcese parodontale
D. poate fi localizata

396

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

397

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. retractie gingivala
(pag. 156)

S2821100. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:


A. apare mai frecvent dupa 40 ani
B. apare mai frecvent dupa 20 ani
C. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP
D. prezinta tumefactii voluminoase exagerate
E. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor
(pag. 160)

S2821101. In parodontita marginala profunda rebela la tratament, simptomatologia poate fi:


A. aparitia fisurilor Stillman
B. aparitia festonului McCall
C. evolutia continua a leziunilor preexistente
D. aparitia de leziuni noi
E. mai pregnanta la copii
(pag. 161-162)

S2821102. In parodontita distrofica apar:


A. pungi parodontale de adancime mare
B. mobilitate dentara accentuata
C. migrari patologice semnificative
D. exudat inflamator redus
E. rezorbtie osoasa orizontala
(pag. 162)

S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala:


A. scade fosfataza alcalina
B. scade ARN
C. scade Succindehidrogenaza
D. creste fosfataza alcalina
E. creste ARN
(pag. 153)

S2921104. Parodontita juvenila se prezinta prin:


A. pungi parodontale false
B. mobilitate dentara patologica
C. lipsa unei inflamatii clinic
D. migrari dentare
E. prezenta unei inflamatii clinic
(pag. 156)

S2921105. In parodontita marginala cronica profunda la adult, semnele clinice obiective sunt:
A. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
B. retractie gingivala
C. tulburari de masticatie
D. pungi parodontale adevarate
E. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare
(pag. 158)

S2921106. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca:

397

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

398

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

sindromul Down
sindromul Plummer-Vinson
sindromul Chediak-Higashi
boala lui Werkhof
sindromul Papillon-Lefevre
(pag. 155)

398

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

399

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 22
Manifestri gingivo-parodontale i orale n SIDA
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1222001. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat de
A. un virus - HIV
B. specii de stafilococ
C. specii de streptococ
D. spirochete
E. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans
(pag. 163)

S1222002. Sindromul imunodeficientei dobandite este


A. congenital
B. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare
C. ereditar
D. de etiologie microbiana
E. de etiologie micotica
(pag. 162)

S1322003. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:


A. preferential pe gingie;
B. preferential pe mucoasa boltii palatine;
C. preferential pe mucoasa jugala;
D. preferenial pe mucoasa planseului bucal;
E. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine
(pag. 164)

S1322004. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt:


A. gastrite;
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior;
C. accident vascular cerebral;
D. dermatite de contact;
E. insuficienta renala cronica
(pag. 164-165)

S1322005. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva apare mai frecvent la:
A. gravide;
B. pubertate;
C. menopauza;
D. persoanele HIV pozitive;
E. persoanele supuse unor stresuri mari.
(pag. 163)

S1322006. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:


A. posibil

399

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

400

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

probabil;
exclus;
crescut;
scazut.
(pag. 163)

S1322007. SIDA este consecinta unei infectii


A. Bacilare;
B. Cu candida
C. Parazitare;
D. Virale;
E. Polimicrobiene.
(pag. 162)

S1422008. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici::
A. lizereu eritematos de culoare rosu-aprins
B. singereaza scazut, doar la traume serioase
C. apare in forma unica localizata
D. nu se suprainfecteaza micotic niciodata
E. nu se asociaza niciodata cu gingivite ulcero-necrotice
(pag. 163)

S1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale ganglionilor:


A. subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior
B. retroauriculari
C. occipitali
D. pretragieni
E. submentonieri
(pag. 164)

S1422010. Manifestarile caracteristice papilelor linguale la bolnavii SIDA sunt:


A. leucoplazia viloasa
B. infectiile micotice
C. leziuni ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie atipica
D. sarcomul Kaposi
E. depigmentari ale mucoasei
(pag. 163)

S1422011. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva se caracterizeaza prin urmatoarele


aspecte:
A. apare mai frecvent la persoanele HIV-pozitive
B. boala apare doar localizat
C. nu se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar
D. osul alveolar nu este denudat de tesuturile moi
E. osul alveolar nu prezinta fenomene de sechestrare
(pag. 163)

S1422012. Virusul HIV afecteaza celule precum:


A. celulele osoase
B. celulele pulmonare
C. celulele hepatice
D. limfocitele t (helper)

400

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

401

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. eritrocitele
(pag. 163)

S2322013. SIDA este consecina unei infecii:


A. Bacilare;
B. Cu candida;
C. Parazitare;
D. Virale;
E. Polimicrobiene.
(pag. 162)

S2322014. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:


A. posibil
B. probabil
C. exclus
D. crescut
E. sczut
(pag. 163)

S2322015. Parodontita marginal ulcero-necrotic rapid progresiv apare mai frecvent la:
A. gravide
B. pubertate
C. soldai
D. persoanele HIV pozitive
E. persoanele supuse unor stresuri mari
(pag. 163)

S2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:


A. preferenial pe gingie
B. preferenial pe mucoasa bolii palatine
C. preferenial pe mucoasa jugal
D. preferenial pe mucoasa planeului bucal
E. preferenial pe gingie i mucoasa bolii palatine
(pag. 163)

S2322017. Manifestrile extrabucale i generale frecvent ntlnite n SIDA sunt:


A. gastrite
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari i a lanului cervical anterior
C. accident vascular cerebral
D. dermatite de contact
E. insuficien renal cronic
(pag. 164-165)

S2322018. Candidoza pseudomembranoas este mai frecvent localizat


A. la nivelul gingiei marginale
B. la nivelul marginilor limbii
C. la nivelul mucoasei jugale
D. pe faa dorsal a limbii
E. la nivelul bolii palatine
(pag. 164)

S2522019. Manifestri bucale la bolnavii SIDA sunt:

401

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

402

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Hiperplazia gingival
Supuraia gingival
Sngerarea gingival
Leucoplazia viloas
Tumefacia gingival
(pag. 163, 164)

S2622020. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cnd se respect ntocmai tehnica de lucru,
arat rezultate pozitive n:
A. 100 % din cazuri
B. 80-90 % din cazuri
C. 86-95 % din cazuri
D. 75-86 % din cazuri
E. 85-95 % din cazuri
(pag. 160)

S2622021. Soluia Walkhoff conine:


A. fenol 30 %, camfor 60 % i alcool 10 %
B. monoclorfenol i alcool 10 %
C. P-monoclorfenol, mentol i camfor
D. P-monoclorfenol i tricrezol
E. P-monoclorfenol, alcool i eter 10 %.
(pag. 177)

S2922022. Factorul cauzal in producerea SIDA este reprezentat de:


A. neutrofile
B. limfocite
C. hematii
D. macrofage
E. unii neuroni
(pag. 163)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1222023. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de
A. eritemul gingival linear
B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
C. leucoplazia viloasa
D. sarcomul Kaposi
E. angiomatoza bacilara
(pag. 163)

S1222024. Candidozele orale in SIDA se pot manifesta in urmatoarele moduri


A. candidoza eritematoasa
B. candidoza pseudomembranoasa
C. candidoza hipertrofica linguala
D. cheilita angulara micotica
E. candidoza bipolara
(pag. 164)

S1222025. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV

402

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

403

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

se prezinta ca un lizereu rosu-aprins


nu prezinta sangerari
sangereaza la atingeri usoare
nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe
se poate extinde, in stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale
(pag. 163)

S1222026. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV


A. este localizat in special la nivelul mucoasei vestibulare
B. poate fi localizat sau generalizat
C. in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixe
D. poate cuprinde si mucoasa palatinala
E. poate cuprinde si mucoasa alveolara
(pag. 163)

S1222027. In candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea


A. senzatie de uscaciune a gurii
B. hipersalivatie
C. zone de culoare rosie
D. uneori depapilari zonale
E. leziuni ulceroase
(pag. 164)

S1222028. Infectia cu HIV se transmite in special


A. prin atingerea persoanei infectate
B. prin contact sexual
C. prin contaminare cu sange infectat
D. aerian
E. nu se transmite
(pag. 163)

S1222029. Manifestarile extraorale si generale frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate de


A. leucoplazia viloasa
B. sarcomul Kaposi
C. hiperpigmentarea mucoasei orale
D. histoplasmoza
E. toxoplasmoza cerebrala
(pag. 164)

S1222030. Manifestarile orale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de


A. eritemul gingival linear
B. angiomatoza bacilara
C. sarcomul Kaposi
D. parodontita arginala ulcero-necrotica rapid progresiva
E. infectiile micotice
(pag. 163)

S1222031. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva din AIDS


A. nu apare decat in stadiile terminale ale bolii
B. apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate
C. se prezinta exclusiv localizat
D. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar

403

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

404

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. poate fi localizata sau generalizata


(pag. 163)

S1222032. Sarcomul Kaposi din SIDA


A. se manifesta sub forma de macule rosii sau brune
B. se manifesta sub forma de papule sau mici noduli
C. pot imbraca ulterior aspect de hematom sau hemangiom
D. se poate suprainfecta micotic
E. este o tumora benigna
(pag. 164)

S1222033. Sarcomul Kaposi este


A. o tumora maligna
B. o tumora benigna
C. specifica infectie HIV
D. nespecifica infectiei HIV
E. apare mai frecvent la bolnavii SIDA
(pag. 164)

S1222034. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in


A. lichidul santului gingival
B. saliva
C. sange
D. lichid cefalo-rahidian
E. sperma
(pag. 163)

S1322035. Care dintre urmatoarele manifestari bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA:
A. eritroplazia;
B. leucoplazia viloasa;
C. candidoza eritematoasa
D. sarcomul Kaposi;
E. angiomatoza bacilara.
(pag. 163-164)

S1322036. Diagnosticul diferential al hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu:


A. eritroplazia;
B. hiperpigmentatiile medicamentoase;
C. coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana;
D. sarcomul Kaposi;
E. candidoza eritematoasa.
(pag. 164)

S1322037. Eritemul gingival liniar:


A. se mai numeste gingivita HIV;
B. frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri usoare;
C. este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere;
D. se insoeste de mobilitate dentara
E. creste incidenta cariilor de colet
(pag. 163)

S1322038. in cursul infectiei HIV, gingivo-parodontale si orale fara leziuni extrabucale, propriu-zise,

404

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

405

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

starea generala poate fi alterata prin:


A.
B.
C.
D.
E.

febra;
dispnee
astenie;
scadere in greutate;
afectare hepatica.
(pag. 164)

S1322039. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos:


A. sunt frecvente;
B. au evolutie atipica;
C. se trateaza cu antibiotice;
D. nu au tendina de vindecare
E. sunt contagioase.
(pag. 164)

S1322040. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:


A. eritemul gingival linear;
B. gingivitele din cursul unor stari fiziologice;
C. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
D. parodontita juvenila;
E. hipercresterile gingivale
(pag. 163)

S1422041. Candidozele bucale in SIDA:


A. nu apar niciodata
B. sunt consecinta agresiunii crescute a speciilor de Candida, mai ales Candida albicans
C. nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilor
D. se pot manifesta in diferite moduri
E. se pot manifesta si sub forma cheilitei angulare micotice
(pag. 164)

S1422042. In cursul infectiei HIV propriu-zise, starea generala a bolnavului se poate altera prin:
A. febra
B. inapetenta
C. aritmie cardiaca
D. astenie
E. diaree
(pag. 164)

S1422043. In SIDA pot fi intilnite frecvent urmatoarele manifestari extrabucale si generale:


A. adenopatii ale ganglionilor occipitali
B. candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor, plaminilor
C. pneumonii
D. toxoplasmoza cerebrala
E. edem laringian
(pag. 164)

S1422044. Sarcomul Kaposi:


A. este o tumora benigna specifica infectiei HIV
B. apare mai frecvent la bolnavii SIDA
C. la inceput, se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna

405

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

406

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. niciodata nu are aspect de papula


E. ulterior se maresc in volum si imbraca aspect de hematom sau hemangiom
(pag. 164)

S1422045. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in:
A. sange
B. sperma
C. lichidul cefalo-rahidian
D. saliva
E. fluidul gingival
(pag. 163)

S1522046. Gingivita HIV:


A. se mai numeste eritem gingival linear;
B. se prezinta ca un lizereu ertiematos;
C. se insoteste de hiperestezie;
D. se insoteste de suprainfectari micotice;
E. prezinta mucoasa gingivala de culoare rosu-deschis cu aspect lucios.
(pag. 163)

S1522047. La bolnavii infectati cu HIV pot sa apara:


A. infectii micotice;
B. gingivite ulcero-necrotice;
C. hipopigmentatia mucoasei bucale;
D. leziuni herpetice ulcerate;
E. sarcomul Kaposi.
(pag. 163)

S1522048. Leziunile ulceroase din infectia cu HIV:


A. sunt de tip herpetic;
B. sunt de tip aftos;
C. nu au tendinta la vindecare;
D. se caracterizeaza prin afte cu margini bine trasate, regulate;
E. sunt acoperite de cruste hemoragice.
(pag. 164)

S1522049. Parodontita marginala ulcero-necrotica din infectia cu HIV:


A. este o afectiune rapid progresiva;
B. este localizata initodeauna;
C. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar;
D. este insotita de fenomene de sechestrare la nivelul osului;
E. prezinta fenestratii si eroziuni la nivelul smaltului.
(pag. 163)

S1622050. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta in diferite forme:


A. cheilita angulara micotica
B. candidoza hipertrofica linguala
C. candidoza pseudomembranoasa
D. fisurile Stillman
E. candidoza eritematoasa.
(pag. 164)

406

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

407

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1622051. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt:


A. diabet
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior
C. reumatism cronic degenerativ
D. candidoza la nivelul esofagului
E. pneumonii.
(pag. 165)

S1622052. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA sunt:


A. eritemul gingival linear sau gingivita HIV
B. gingivita ulcero-necrotica
C. parodontita juvenila
D. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
E. parodontita marginala rapid progresiva.
(pag. 163)

S2122053. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta sub forma de :


A. eritem gingival linear
B. cheilita angulara
C. candidoza eritematoasa
D. leucoplazie viloasa
E. celulite perimaxilare
(pag. 164)

S2122054. La bolnavi SIDA ca manifestare gingivo-parodontala se descrie:


A. osteomielita
B. osteita a oaselor maxilare
C. leziuni ulceroase herpetice si aftoase
D. gingivita de involutie
E. eritemul gingival linear
(pag. 163)

S2122055. Manifestari bucale la bolnavi SIDA sunt


A. Infectii micotice
B. Celulite perimaxilare
C. Gust metalic
D. Tulburari de deglutitie
E. Angiomatoza bacilara
(pag. 163)

S2122056. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:


A. Eritemul gingival linear
B. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
C. Leucoplazia viloasa
D. Ulceratii jugale
E. Ulceratii ale boltei palatine
(pag. 163)

S2322057. Ce populaie celular este afectat de virusul HIV ?


A. limfocitele T-kiler
B. limfocitele T-helper
C. macrofagele

407

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

408

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. celule Langerhans
E. unii neuroni i celulele gliale ale creierului
(pag. 162)

S2322058. Virusul HIV se transmite n special prin:


A. utilizarea paharelor dupa o persoana contaminata
B. atingerea tegumentelor
C. contact sexual
D. contaminare cu snge sau produse de snge care conin virusul
E. saliv care conine virusul, n cursul manoperelor stomatologice
(pag. 163)

S2322059. Virusul HIV este prezent n cantitatea cea mai mare n:


A. snge
B. saliv
C. sperm
D. urina
E. lichid cefalorahidian
(pag. 163)

S2322060. Virusul HIV se transmite prin:


A. srut;
B. saliv care conine virusul, n cursul manoperelor stomatologice;
C. contact sexual;
D. contaminare cu snge sau produse de snge care conin virusul;
E. atingerea tegumentelor
(pag. 163)

S2322061. Care dintre urmatoarele afirmaii n legatur cu eritemul gingival liniar, sunt adevrate?
A. se mai numete gingivita HIV;
B. frecvent se prezint ca un lizereu eritematos de culoare rou aprins, cu sngerri la atingeri uoare;
C. este situat la nivelul papilelor interdentare i marginii gingivale libere;
D. se nsoete de mobilitate dentar;
E. crete incidena cariilor de colet.
(pag. 163)

S2322062. Manifestrile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt


A. eritemul gingival linear
B. gingivitele din cursul unor stri fiziologice
C. parodontita marginal ulcero-necrotic rapid progresiv
D. parodontita juvenil
E. hipercreterile gingivale
(pag. 163)

S2322063. Care dintre urmtoarele manifestri bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA:
A. eritroplazia
B. leucoplazia viloas
C. candidoza eritematoas
D. sarcomul Kaposi
E. angiomatoz bacilar
(pag. 163)

408

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

409

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2322064. Diagnosticul diferenial al hiperpigmentaiilor mucoasei bucale n SIDA se face cu:


A. eritroplazia
B. hiperpigmentaiile medicamentoase
C. coloraia brun-maroniu din insuficiena corticosuprarenalian
D. sarcomul Kaposi
E. candidoza eritematoas
(pag. 163)

S2322065. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos:


A. sunt frecvente
B. au evoluie atipic
C. se trateaz cu antibiotice
D. nu au tendin de vindecare
E. sunt contagioase
(pag. 163)

S2322066. n cursul infeciei HIV, gingivo-parodontale i orale fr leziuni extrabucale, propriu-zise,


starea general poate fi alterat prin:
A. febr
B. dispnee
C. astenie
D. scdere n greutate
E. afectare hepatic
(pag. 164)

S2322067. Infeciile micotice n SIDA


A. sunt rare
B. sunt deosebit de frecvente
C. se manifest cnd nivelul de CD4 scade sub 200
D. apar la circa 90% din pacieni
E. sunt primul semn de infectare cu HIV
(pag. 163)

S2322068. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu sarcomul Kaposi sunt adevrate?
A. esteo tumor benign
B. este o tumor malign,
C. nespecific infeciei HIV
D. specific infeciei HIV
E. apare mai frecvent la bolnavii SIDA
(pag. 164)

S2322069. n care dintre urmtoarele situaii, medicul stomatolog trebuie s aib n vedere posibilitatea
unei infecii HIV?
A. prezena unei parodontite marginale ulcero-necrotice rapid progresive
B. candidoz bucal rebel la tratment
C. carii explozive (rampant caries)
D. leziuni herpetice mai vechi de o luna
E. afte atipice, cu ulceraii mari cu margini neregulate, suprainfectare
(pag. 163-164)

S2322070. Care dintre urmtoarele afirmaii descriu aspectul clinic al leziunilor aftoase la bolnavii
SIDA?
A. ulceraii mari, cu margini neregulate

409

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

410

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

ulceraii rotunde cu diametrul su 1 mm


extrem de dureroase
nedureroase
far tendin de vindecare
(pag. 164)

S2522071. Printre semnele bucale n SIDA se citeaz:


A. Osteita crestei alveolare
B. Celulita perimaxilar
C. Angiomatoza bacilar
D. Hiperpigmentaiile mucoasei bucale
E. Ulceraiile de tip herpetic
(pag. 164)

S2622072. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmtoarele instrumente:


A. ace Miller
B. ace Donaldson fine i foarte fine
C. ace Hedstrm fine
D. freze globulare mici
E. ace Kerr fine i foarte fine.
(pag. 162)

S2622073. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmtoarele substane


A. acid sulfuric 40 %
B. acid clorhidric 20-30 %
C. acid sulfuric 20-30 %
D. antiformin
E. EDTA 10 %
(pag. 162)

S2622074. Metodele de msurare a lungimii canalului radicular sunt:


A. metoda clinic
B. metoda biologic
C. fulguraia transapical
D. metoda clinico-radiologic
E. metode electronice.
(pag. 163)

S2622075. n extirparea pulpar:


A. tratamentul mecanic se efectueaz pn la constricia apical
B. tratamentul mecanic se execut ntr-una sau mai multe edine, n funcie de schema de tratament
C. tratamentul se execut ntr-o singur edin
D. nu este necesar izolarea dintelui
E. n cursul tratamentului se aplic pansamente medicamentoase
(pag. 166-167)

S2622076. n prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmtoarele metode:


A. metode sonice
B. metode ultrasonice
C. diatermia
D. fulguraia transapical
E. metoda cu laser.

410

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

411

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 166)

S2622077. Compuii cuternari de amoniu:


A. sunt detergeni cationici
B. reduc tensiunea superficial a soluiilor
C. sunt mai activi n mediu acid
D. sunt mai activi n mediu alcalin
E. sunt toxici citoplasmatici puternici.
(pag. 182)

S2922078. Care sunt manifestarile locale gingivoparodontale la bilnavii SIDA:


A. gingivita HIV sau eritemul gingival linear
B. infectiile micotice
C. leucoplazia viloasa
D. parodontita marginala ulceronecrotica rapid progresiva
E. angiomatoza bacilara
(pag. 163)

S2922079. Cele mai frecvente manifestari bucale in SIDA sunt:


A. infectiile micotice
B. leucoplazia viloasa
C. candidoza la nivelul esofagului
D. histoplasmoza
E. coloratiile anormale ale mucoasei
(pag. 164)

S2922080. Manifestarile extrabucale mai frecvent intalnite in SIDA sunt:


A. celulitele maxilare
B. cheilita angulara micotica
C. histoplasmoza
D. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari
E. angiomatoza bacilara
(pag. 163-164)

S2922081. Sarcomul Kaposi este:


A. mai frecvent la bolnavii de SIDA
B. tumora benigna
C. tumora maligna
D. localizat mai frecvent la mucoasa jugala si a planseului
E. nici unul din raspunsuri
(pag. 164)

411

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

412

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 23
Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinar i alte complicaii ale bolilor parodontiului
marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1223001. Factorul esential in producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat de
A. terenul individual al pacientului
B. ereditate
C. prezenta placii bacteriene
D. manopere stomatologice intempestive
E. calitatea smaltului dentar
(pag. 174)

S1323002. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:


A. lingual, palatinal, vestibular
B. palatinal, vestibular, lingual
C. vestibular, palatinal, lingual
D. vestibular, lingual, palatinal
E. lingual, vestibular, palatinal
(pag. 172)

S1323003. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa:


A. 0,2 %
B. 20 %
C. 2 %
D. 22 %
E. 6 %
(pag. 174)

S1423004. Abcesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent:


A. palatinal
B. lingual
C. vestibular
D. mezial
E. distal
(pag. 172)

S1423005. Abcesul parodontal marginal se produce prin:


A. insistenta la periaj
B. exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul natural al
acestuia este redus sau blocat
C. scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale
D. scaderea rezistentei imune a organismului
E. microtraume repetate ale gingiei
(pag. 172)

S1423006. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este
atribuita:

412

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

413

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

sistemului nervos in exclusivitate


sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide
traumei ocluzale in exclusivitate
uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate
eroziunii chimice acide in exclusivitate
(pag. 174)

S1423007. Testele de vitalitate ale dintilor limitrofi unui abces parodontal marginal sunt:
A. pozitive, in general la intensitati mai mari ale stimulilor folositi
B. intens pozitive, la intensitati mici ale stimulilor folositi
C. intens pozitive intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit
D. negative intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit
E. negative doar la testul electric
(pag. 173)

S1523008. Abcesul parodontal poate fi:


A. simplu;
B. complicat;
C. mixt;
D. diferentiat;
E. simetric.
(pag. 173)

S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de:
A. aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
B. celulita a buzei superioare;
C. tulburari de ocluzie frontala;
D. cefalee si stare de curbatura;
E. sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.
(pag. 173)

S1523010. Complicatiile la distanta ale bolii parodontale sunt:


A. insuficienta renala;
B. sinuzita maxilara;
C. abces cerebral;
D. colecistita prin piofagie;
E. rectocolita prin piofagie.
(pag. 175)

S1523011. Dintre complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale, fac parte:


A. necrozele pulpare;
B. lacunele cuneiforme;
C. pulpitele acute laterograde sau retrograde;
D. celulita;
E. septicopioemia.
(pag. 174)

S1523012. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:


A. periaj;
B. detartraj;
C. badijonaj cu ZnCl2;
D. traumatisme dento-alveolare;

413

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

414

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. indepartarea obturatiilor in exces.


(pag. 173)

S1623013. Lacunele cuneiforme:


A. apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare
B. apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrin
C. apar mai frecvent ocluzal
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui
E. nu reprezinta o lipsa de substanta.
(pag. 174)

S2123014. Abcesul PARODONTAL MARGINAL ESTE LOCALIZAT MAI FRECVENT:


A. Palatinal;
B. Sublingual;
C. Vestibular;
D. Lingula
E. Nu are o localizare predilecta
(pag. 172)

S2123015. Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori se poate insoti frecvent de:
A. Celulita buzei superioare
B. Glosodinie
C. Tulburari de gust
D. Infectii micotice
E. Afte si herpes
(pag. 173)

S2323016. Evolutia bolii parodontale este influentata de:


A. factori loco-regionali determinanti
B. virsta
C. alimentatie
D. unele boli locale
E. sex
(pag. 171)

S2323017. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:


A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm
B. dintii limitanti sunt indemni de carie
C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee
D. consistenta abcesului este moale, depresibila
E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma
(pag. 172)

S2323018. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:


A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii
dentinari
E. nici unul din cele enuntate
(pag. 174)

414

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

415

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2323019. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:


A. prezenta peliculei dobindite
B. prezenta placii bacteriene
C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale
D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor
E. efectuarea detartrajului ultrasonic
(pag. 174)

S2323020. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:


A. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventa
B. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta
C. uneori durerea poate aparea si spontan
D. uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza ,fiind consecinta unor pulpite
E. aspect lobulat al papilelor
(pag. 173)

S2323021. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile
parodontale profunde:
A. 0,2 %
B. 20 %
C. 2 %
D. 22 %
E. 6 %
(pag. 174)

S2323022. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este
atribuita:
A. sistemului nervos in exclusivitate
B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide
C. traumei ocluzale in exclusivitate
D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate
E. eroziunii chimice acide in exclusivitate
(pag. 173)

S2523023. n formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol urmtoarelor cauze, mai puin una:
A. Sistemul nervos
B. Distoniilor neuro-vegetative
C. Traumei ocluzale
D. Circulaiei sangvine parodontale
E. Periajul excesiv i incorect
(pag. 174)

S2623024. Finger spreaderele prezint urmtoarele avantaje fa de hand spreadere:


A. permit ndeprtarea cu uurin din canal cu dislocarea gutapercei
B. nu permit rotirea spreaderului n jurul axului su n ambele sensuri
C. confer operatorului o mare sensibilitate tactil
D. partea activ are form cilindric
E. lungimea prii active este de cca 20 mm.
(pag. 223)

S2623025. Dezavantajele utilizrii conurilor de argint n obturaia radicular sunt:


A. nchidere perfect a canalelor

415

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

416

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

tratamentul biomecanic incomplet nu asigur sigilarea apical urmrit


radioopacitatea intens a conului d o fals impresie de obturaie neetan
are aciune oligodinamic (discutabil n condiiile unei sigilri perfecte)
flexibilitate mai mare dect a conurilor de gutaperc.
(pag. 243)

S2623026. Precizai care sunt avantajele tehnicii de obturare segmentar de canal cu amalgam de
argint:
A. se resoarbe
B. asigur o bun sigilare n condiiile unei tehnici corecte
C. necesit canale cu seciune circular
D. necesit un calibru suficient de larg al poriunii apicale a canalului
E. necesit instrumentar endodontic special.
(pag. 239)

S2623027. Avantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercei (Mc Spaden):


A. este mai lent
B. exist posibilitatea fracturrii compactoarelor
C. obtureaz cea mai mare parte a spaiului endodontic
D. faciliteaz depirile n lipsa unui stop dentinar apical corespunztor
E. exist posibilitatea apariiei unor leziuni termice ale parodoniului de susinere.
(pag. 234)

S2923028. Ce simuleaza abcesul parodontal situat intre cei doi incisivi superiori:
A. contuzia buzei superioare
B. cheilita actinica
C. cheilita glandulara
D. edem Quinqe
E. chist radicular infectat
(pag. 173)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1223029. Abcesul parodontal marginal
A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare
(pag. 172)

S1223030. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de


A. adenite
B. abcesul parodontal marginal
C. hiperestezia dentinara
D. sinusita maxilara
E. septicemie
(pag. 172)

S1223031. Evolutia bolii parodontale este influentata de


A. factori locali favorizanti

416

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

417

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

varsta
instalarea unor boli generale
efectele secundare ale unor medicamente
utilizarea unei tehnici incorecte de periaj
(pag. 171)

S1223032. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii


A. contact cu instrumente metalice
B. contact cu alimente
C. amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi
D. contact cu peria de dinti
E. poate aparea si spontan
(pag. 174)

S1223033. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa


A. retractii gignivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. gingivectomie
E. gingivostomatita ulcero-necrotica
(pag. 173)

S1223034. In producerea hiperesteziei dentinare sunt incriminate urmatoarele mecanisme posibile de


producere
A. stimularea directa a pulpei dentare
B. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polizaharide in cursul agresiunii pulpei dentare
D. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunii pulpei dentare
E. stimularea prelungirilor odontoblastilor din tubii dentinari
(pag. 174)

S1223035. Lacunele cuneiforme apar


A. la coletul dintilor
B. in zona incizala/ocluzala a dintilor
C. mai frecvent vestibular
D. mai frecvent oral
E. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
(pag. 174)

S1223036. Necrozele pulpare aparute ca o complicatie a parodontitei marginale cronice sunt


consecinta
A. traumatismelor mecanice la dinti cu mobilitatea patologica
B. periajului excesiv
C. lucrarilor protetice incorect realizate
D. lezarii directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in pungu adanci
E. contactului cu alimente foarte fierbinti/reci
(pag. 174)

S1223037. Netrat, abcesul parodontal marginal


A. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani
B. fistulizeaza
C. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde

417

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

418

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. produce abcese ale lojilor profunde


E. produce, oral, osteite sau osteomielite
(pag. 173)

S1223038. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal apar


A. jena dureroasa la masticatie
B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
C. percutie verticala dureroasa
D. dinti limitanti cu carii profunde complicate
E. mucoasa acoperitoare intinsa rosie, lucioasa
(pag. 173)

S1223039. Printre complicatiile loco-regionale ale parodontitei marginale cronice se numara


A. osteite/osteomielite ale oaselor maxilare
B. sinusite frontale
C. celulite
D. adenite
E. tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 175)

S1223040. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar


A. nu exista simptomatologie subiectiva
B. jena dureroasa la masticatie
C. durerea poate aparea si spontan
D. uneori, durerile sunt intense, violente
E. aspect lobulat al papilelor
(pag. 173)

S1323041. Abcesul parodontal apare atunci cand:


A. scade rezistenta organismului
B. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale
C. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular
D. drenajul pe cale naturala al pungii este redus
E. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat
(pag. 172)

S1323042. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:


A. pulpite cronice
B. pulpite acute
C. parodontite apicale cronice
D. parodontite apicale acute retrograde
E. osteite
(pag. 173)

S1323043. Abcesul parodontal marginal prezinta


A. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apical
B. dintele afectat prezinta de obicei carie
C. consistenta abcesului vestibular si lingual este moale
D. abcesul parodontal marginal palatinal se insoeste de celulita buzei superioare
E. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa
(pag. 173)

418

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

419

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1323044. Abcesul parodontal serpiginos se formeaza ca urmare a migrarii colectiei purulente:


A. pericoronar
B. subalveolar
C. periradicular
D. poate inconjura una sau mai multe fee ale radacinii
E. submucos gingival
(pag. 173)

S1323045. Complicatiile la distanta si generale ale abcesului parodontal marginal sunt:


A. gastrita
B. colita
C. colecistita
D. flebita
E. septicemia
(pag. 175)

S1323046. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:


A. abcesul parodontal marginal
B. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
C. pericoronarita acuta
D. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui
E. hiperestezia dentinara
(pag. 172-173)

S1323047. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori:


A. prezenta aparatelor protetice
B. prezenta obturatiilor fizionomice
C. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuse
D. prezena recesiunilor gingivale
E. prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale
(pag. 174)

S1323048. Evacuarea exudatului purulent este impiedicata de:


A. blocuri masive de tartru
B. manevre terapeutice incorecte
C. obturatii debordante
D. microproteze cu adaptare defectuoasa la colet
E. aparate ortodontice
(pag. 172)

S1323049. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:


A. retractii gingivale
B. interventii chirurgicale parodontale
C. periaj profesional
D. aplicarea acidului in vederea realizarii obturaiilor fizionomice
E. planarea radiculara
(pag. 173)

S1323050. Lacunele cuneiforme


A. apar frecvent la caninii inferiori
B. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
C. apar la coletul dintilor

419

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

420

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. apar frecvent vestibular


E. apar pe suprafata radiculara
(pag. 174)

S1323051. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:


A. tulburari ale sistemului neurovegetativ
B. trauma ocluzala
C. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase
D. eroziunilor chimice acide
E. regurgitatiile acide
(pag. 174)

S1323052. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este:


A. pulsatila
B. redusa
C. medie
D. intensa uneori
E. iradianta
(pag. 173)

S1423053. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt:


A. gastrita cronica
B. pancreatita
C. rectocolita ulcero-hemoragica
D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica
E. septicopioemii si septicemie
(pag. 175)

S1423054. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:


A. celulite
B. meningita
C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
D. noma
E. sinuzita maxilara
(pag. 175)

S1423055. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:


A. adenite
B. meningita
C. tromboflebita sinusului cavernos
D. noma
E. abces cerebral
(pag. 175)

S1423056. Hiperestezia dentinara, ca si complicatie a bolilor parodontiului marginal, devine manifesta


in urmatoarele conditii:
A. contactul cu un instrument metalic, intimplator sau in cursul sondarii parodontometrice
B. contactul cu peria de dinti
C. contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar)
D. in cursul amprentarii cimpului protetic cu materiale de amprenta elastomerice
E. contactul cu alimente acre sau dulci
(pag. 174)

420

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

421

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1423057. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara:


A. abcesul parodontal marginal
B. necroze pulpare
C. parestezii
D. pulpite acute laterograde sau retrograde
E. gingivita acuta ulcero-necrotica
(pag. 172)

S1423058. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:


A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
B. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse
C. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie
D. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila
E. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala
(pag. 173)

S1523059. Abcesul parodontal marginal:


A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice;
B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde;
C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala;
D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie;
E. are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual.
(pag. 172-173)

S1523060. Abcesul parodontal marginal:


A. este localizat mai ales vestibular;
B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual;
C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala;
D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale;
E. prezinta jena dureroasa la masticatie.
(pag. 172)

S1523061. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:


A. sunt, in general, indemni de carie;
B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;
C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
(pag. 173)

S1523062. Hiperestezie dentara:


A. se poate instala dupa detartraj;
B. este determinata de prezenta placii bacteriene;
C. apare la contactul cu un instrument metalic;
D. este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet;
E. nu apare la contactul cu alimente calde.
(pag. 173)

S1523063. Lacunele cuneiforme:


A. apar la coletul dintilor;
B. apar ca o lipsa de substanta ovalara;
C. apar pe toate fetele dintilor;

421

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

422

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. se pot forma prin periaj excesiv;


E. se pot datora traumei ocluzale.
(pag. 174)

S1523064. Necroza pulpara poate fi o complicatie a bolii parodontale prin:


A. rezistenta mecanica mai redusa a dentinei radiculare;
B. lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii chirurgicale parodontale in pungi
adanci;
C. traumatisme mecanice la dinti parodontotici;
D. canale colaterale aberante;
E. distonie neuro-vegetativa.
(pag. 174)

S1523065. Netratat, abcesul parodontal se complica cu:


A. celulite;
B. pulpite acute;
C. parodontite apicale acute;
D. gangrene;
E. necroze.
(pag. 173)

S1523066. Semnele obiective in abcesul parodontal sunt:


A. durere localizata;
B. tumefactie cu dimensiuni variabile;
C. prurit gingival;
D. tensiune la nivelul gingiei;
E. mucoasa intinsa, lucioasa, rosie.
(pag. 173)

S1523067. Tumefactia din abcesul parodontal:


A. este rotunda;
B. este ovalara;
C. are dimensiuni variabile;
D. este circumscrisa;
E. nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.
(pag. 173)

S1623068. Abcesul parodontal marginal:


A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi intalnit si lingual sau palatinal
C. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cand drenajul pe cale naturala
este redus sau blocat
E. nu este insotit de adenopatie regionala.
(pag. 172)

S1623069. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii:


A. cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui
B. necrozele pulpare
C. parodontitele apicale pe cale retrograda
D. lacunele cuneiforme
E. leziunile aftoaase.

422

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

423

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 174-175)

S1623070. in abcesul parodontal marginal, obiectiv se constata:


A. tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivale
B. prezenta leziunilor hiperkeratozice
C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
D. resorbtia osului alveolar
E. adenopatii loco-regionale frecvente.
(pag. 173)

S1623071. in fomrarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol:


A. sistemului nervos
B. traumei ocluzale
C. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv
D. eroziuni chimice acide
E. stimularii directe a unor terminatii nervoase dentinare.
(pag. 174)

S1623072. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:


A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinari
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita deplasarii lichidului dentinar prin mecanisme
hidrodinamice
E. stimularea factorului de crestere epiteliala.
(pag. 174)

S2123073. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi :


A. Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica
B. Diabet
C. Leucemie
D. Septicopioemii
E. Septicemie
(pag. 175)

S2123074. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt:


A. abcesul parodontal marginal
B. hiperestezia dentinara
C. pericoronaritele
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. abcesul cerebral
(pag. 172)

S2123075. Complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale pot fi :


A. Hiperestezia dentinara
B. Lacune cuneiforme
C. Sinuzita maxilara
D. Celulite
E. Tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 175)

S2123076. Hiperestezia dentinara se poate instala mai frecvent dupa :


A. Detartraj

423

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

424

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Gingivectomie
Gingivita alergica
Infectii micotice
Tumori gingivale
(pag. 175)

S2323077. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:


A. pulpite acute totale
B. necroze pulpare
C. hiperestezia dentinara
D. abcesul lojii sublinguale
E. parodontite apicale subacute sau cronice
(pag. 172)

S2323078. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate


A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat numai vestibular
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala
este redus sau blocat
E. toate de mai sus
(pag. 172)

S2323079. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:


A. gradul de inflamatie al gingiei marginale
B. gradul de resorbtie osoasa
C. mobilitatea patologica
D. mobilitatea fiziologica
E. igiena orala
(pag. 171)

S2323080. In abcesul parodontal marginal:


A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative
C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax
D. apar frecvent adenopatii locoregionale
E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala
(pag. 172)

S2323081. n abcesul parodontal marginal:


A. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, de prundis
B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.
C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.
D. evacuarea exudatului purulent este mpiedicat de edemul marginii gingivale libere
E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii
(pag. 173)

S2323082. Abcesul parodontal marginal:


A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale

424

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

425

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare


(pag. 173)

S2323083. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:


A. contact cu alimente acre sau dulci
B. contact cu alimente solide sau lichide
C. contact cu alimente calde(cel mai frecvent)
D. contact cu peria de dinti
E. poate aparea si spontan
(pag. 174)

S2323084. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:


A. retractii gingivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. periaj profesional intempestiv
E. gingivectomie
(pag. 174)

S2323085. Lacunele cuneiforme:


A. apar n 1/3 medie a suprafetelor dentare
B. apar la coletul dintilor
C. apar mai frecvent vestibular
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui
E. reprezinta o lipsa de substanta
(pag. 174)

S2323086. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze:


A. stresul si distoniile neuro-vegetative
B. devitalizarea dintilor
C. trauma ocluzala
D. periajul excesiv
E. detartrajul manual
(pag. 174)

S2323087. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta:


A. periajului intempestiv
B. traumatismelor mecanice
C. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici
D. eroziunii chimice acide
E. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale
(pag. 174)

S2323088. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale:
A. Celulite
B. septicopioemii
C. sinuzita maxilara
D. septicemie
E. colecistita
(pag. 175)

S2323089. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:

425

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

426

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

sunt, in general, indemni de carie;


prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;
au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
(pag. 173)

S2523090. Complicaiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:


A. Celulita
B. Osteita maxilar
C. Adenita
D. Septicopiemia
E. Sinuzita maxilar
(pag. 175)

S2623091. Dezavantajele tehnicii Endotec n obturaia radicular sunt:


A. nu este compatibil cu utilizarea cimenturilor de sigilare
B. densitate mai mic a obturaiei
C. apar leziuni termice ale parodoniului n cazul supranclzirii gutapercei
D. frecvena mai mare a obturaiilor cu depire comparativ cu cele din condensarea convenional la rece
E. consum mai mare de conuri de gutaperc.
(pag. 229)

S2623092. Dispozitivul de condensare lateral la cald Endotec se caracterizeaz prin


A. posibilitatea atarii unui opritor ocluzal din silicon
B. calibrarea perfect a nclzirii (temperatura maxim 155 C)
C. nclzire n 5 minute cu meninerea constant a temperaturii de lucru ct timp este activat butonul de
control
D. rcire lent prin deconectarea circuitului electric din butonul de control
E. este simplu i ergonomic.
(pag. 229)

S2623093. Avantajele tehnicii de condensare lateral la cald a gutapercei n obturaia radicular:


A. protecie mai eficient mpotriva microinfiltraiilor de interfa comparativ cu condensarea lateral la rece
B. se realizeaz doar o alipire a unor mase izolate de gutaperc
C. se produce fuzionarea conurilor ntr-o mas mic
D. densitatea i omogenitatea las de dorit
E. asigur un succes clinic n timp.
(pag. 227)

S2623094. Indicaiile utilizrii Biocalexului n obturaia radicular sunt:


A. curburi accentuate ale treimii apicale a rdcinii care nu permit instrumentarea poriunii respective a
canalului
B. pulpite seroase totale
C. parodontite apicale acute
D. parodontite apicale cronice fistulizate
E. gangrena pulpar simpl.
(pag. 218)

S2623095. Avantajele obturaiei radiculare segmentare cu rumegu de dentin sunt:


A. biocompatibilitatea materialului de obturaie cu bontul pulpar apical
B. perturbarea proceselor de vindecare periapical n cazul folosirii rumeguului infectat

426

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

427

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. constituie o barier biologic ntre materialul inert de obturaie i esutul conjunctiv periapical
D. sigilarea prin obturaia de canal este corespunztoare
E. stimuleaz formarea la apex a unui esut fibros.
(pag. 241)

S2623096. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercei (Mc Spaden):


A. este metod foarte rapid, necesitnd mai puin de 10 secunde pentru obturarea canalului
B. etaneitatea apical a canalului este mai slab dect la condensarea lateral la rece
C. necesit exersare ndelungat pentru a fi stpnit
D. genereaz foarte rapid o mare cantitate de cldur n spaiul endodontic
E. exist anse frecvente de fracturare a compactoarelor.
(pag. 235)

S2623097. Precizai care sunt avantajele tehnicii Endotec n realizarea obturaiei radiculare:
A. adaptarea superioar a gutapercei la pereii canalului prin ramolire
B. consum mai mare de conuri de gutaperc comparativ cu tehnicile de condensare convenionale la rece
C. grad de omogenitate deosebit a obturaiei
D. este compatibil cu utilizarea cimenturilor de sigilare
E. leziuni termice ale parodoniului.
(pag. 228)

S2623098. Precizai care sunt motivele pentru care nu este posibil propulsarea conului pe toat
lungimea de lucru a canalului, dei s-a ales unul potrivit calibrului preparat:
A. fracturarea unui instrument pe canal
B. folosirea instrumentului endodontic de lrgit de acelai calibru cu conul, pe toat lungimea de lucru a
canalului
C. formarea unui prag
D. ndeprtarea corespunztoare a detritusurilor organominerale n timpul tratamentului mecanic
E. formarea unei ci false.
(pag. 220-221)

S2623099. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordan ntre calibrul conurilor i cel al instrumentelor provenite de la diverse firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigur o sigilare eficient i singur
D. solubilitatea sigilanilor, n majoritatea cazurilor
E. metoda este simpl.
(pag. 219)

S2623100. n utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei n obturaia radicular, trebuie ca
acesta:
A. s aib spirale integre
B. s fie uor ndoit
C. s se verifice ptrunderea acului n turaie pe canal
D. s nu fie ruginit
E. s se verifice sensul corect de rotaie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei n canal).
(pag. 219)

S2923101. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:


A. retractii gingivale prin involutie
B. dupa detartraj
C. chiuretaj gingival
D. chiuretaj gingival in camp inchis

427

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

428

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. planarea radacinilor
(pag. 174)

S2923102. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:


A. tumefactie circumscrisa rotunda
B. jena dureroasa la masticatie
C. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui
D. sinusita maxilara
E. abcesul cerebral
(pag. 173)

S2923103. In abcesul parodontal marginal durerile sunt:


A. intense (mai rar)
B. sub forma de jena dureroasa la masticatie
C. localizate de intensitate mare
D. uneori violente si iradiaza in zonele invecinate
E. simulante cu fenomene de otita
(pag. 173)

S2923104. Abcesul parodontal marginal se produce prin:


A. exacerbarea virulentei germenilor
B. reducerea drenajului pe cale naturala
C. in absenta tartrului
D. manevre terapeutice corecte
E. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar
(pag. 173)

428

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

429

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 24
Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al plcii
microbiene)
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1324001. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre:
A. 20 000 45 000 cicli pe secunda
B. 45 000 60 000 cicli pe secunda
C. 20 000 60 000 cicli pe secunda
D. 20 000 70 000 cicli pe secunda
E. 20 000 80 000 cicli pe secunda
(pag. 212-213)

S1324002. Periajul dintilor cu perii actionate electric au in principal:


A. 3 tipuri de deplasari ale partii active
B. 6 tipuri de deplasari ale partii active
C. 2 tipuri de deplasari ale partii active
D. 5 tipuri de deplasari ale parii active
E. 4 tipuri de deplasari ale partii active
(pag. 186)

S1324003. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:


A. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale
B. formele incipiente de imbolnavire
C. prevenirea recidivelor
D. tratamentul abcesului parodontal
E. slefuiri ocluzale preventive
(pag. 178)

S1324004. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:


A. azotat de potasiu
B. carbonat de calciu si magneziu
C. monofluorfosfat de sodiu
D. carboximetilceluloza
E. sulfat de sodiu
(pag. 191)

S1324005. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de


A. 3-5 minute
B. 5-10 minute
C. 5-7 minute
D. 1-3 minute
E. 5-8 minute
(pag. 180)

S1424006. Actiunea amoxicilinei asupra stafilococilor este redusa datorita:


A. beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestia

429

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

430

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

alfa-lactamazei secretata de acestia


grosimii peretelui celular al stafilococilor
lipsei beta-lactamazei
virulentei deosebite a stafilococilor
(pag. 235)

S1424007. Care dintre urmatoarele antibiotice actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?
A. Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina
B. Nistatina, Polimixina
C. Tetraciclina, Streptomicina
D. Eritromicina, Cloramfenicolul
E. Fluorochinolonele
(pag. 232)

S1424008. Clorhexidina:
A. este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene
B. efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice
C. actiunea ei se exercita intre 1 si 2 ore
D. actiunea ei este exclusiva asupra germenilor Gram-negativi
E. in concentratie de 100 micrograme/ml are actiune bacteriostatica
(pag. 192)

S1424009. Fluorurile au un efect antimicrobian printr-o serie de mecanisme precum:


A. cresterea glicolizei microbiene
B. cresterea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
C. cresterea energiei de suprafata a smaltului
D. activarea unor enzime microbiene
E. inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii
(pag. 195)

S1524010. Chiuretele speciale sunt:


A. chiurete Gracey;
B. chiurete Langer;
C. chiuretele Columbia-McCall;
D. chiuretele Goldman-Fox;
E. chiuretele Orban.
(pag. 203)

S1524011. Secerile pentru detartraj pot fi:


A. anterioare, cu 2 curburi in acelasi plan pentru detartrajul dintilor frontali;
B. anterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul;
C. anterioare, cu 2 curburi in planuri diferite;
D. posterioare, cu 2 curburi in acelasi plan;
E. posterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul.
(pag. 199)

S1524012. Timpul de mentinere a mesei gingivale cu clorura de zinc 5-10% este de:
A. 5-10 minute;
B. 10 minute;
C. 30 minute;
D. 45 minute;
E. 1 ora.

430

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

431

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 222)

S1524013. Timpul de periaj corespunzator este de:


A. 3-5 minute;
B. 2-3 minute;
C. 4-7 minute;
D. 5-7 minute;
E. 5-10 minute.
(pag. 182)

S1524014. Triclosanul are o eficienta fata de clorhexidina de:


A. 10%;
B. 25%;
C. 50%;
D. 65%;
E. 75%.
(pag. 194)

S1524015. Un periaj corespunzator se face in:


A. 1 minut;
B. 1-2 minute;
C. 3-5 minute;
D. 5-10 minute;
E. 15 minute.
(pag. 182)

S1624016. in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care denatureaza


proteinele microbiene:
A. acidul citric este utilizat deoarece dizolva cementul necrotic
B. acidul citric se foloseste in solutie apoasa cu pH de la 5,5 la 6,5
C. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 20-30 sec.
D. produsul Ortochrome (acid cromic) este contraindicat in ulceratiile herpetice
E. permanganatul de potasiu.
(pag. 227)

S1624017. Tratamentul initial al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde urmatoarele etape:


A.igienizare; B.slefuiri ocluzale preventive in raport cu trauma ocluzala asupra parodontiului marginal;
C.tratamentul complicatiilor acute; D.instruirea pacientului in combaterea acumularii de placa
bacteriana; E.chiuretajul microulceratiilor din pungile parodontale false. Secventa corecta a acestor
etape sunt:
A. A,D,C,B,E
B. C,A,D,E,B
C. D,A,C,E,B
D. A,D,B,C,E
E. C,E,A,D,B
(pag. 178)

S2124018. Alaturi de clorhexidina actiune particulara antiplaca microbiana mai au:


A. formaldehida
B. tricrezolul
C. apa oxigenata
D. alexidina
E. clorura de zinc

431

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

432

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 194)

S2124019. Fata de clorhexidina una din substantele antiseptice urmatoare are o eficienta de numai
65%:
A. cloramina
B. triclosan
C. protargol
D. listerina
E. alexidina
(pag. 194)

S2124020. Metoda Stillman ( modificata ) de periaj este indicata in mod special:


A. dupa chiuretaj subgingival
B. dupa operatii cu lambou
C. in gingivite acute
D. in retractia gingivala progresiva prin involutie precoce
E. nu se foloseste dupa interventii chirurgicale
(pag. 183)

S2324021. Tehnica de periaj Fones:


A. este indicat pentru copii
B. este indicat la persoanele care prezint fisura Stillman
C. se recomand numai atunci cnd sunt prezente coleretele McCall
D. se recomand persoanelor necooperante
E. este o tehnic de periaj gingivo-dentar netraumatizant, motiv pentru care se recomand n gingivite i
parodontite ulcero-necrotice
(pag. 185)

S2324022. Ce este stimulatorul gingival?


A. un medicament
B. o soluie
C. un con de cauciuc aplicat pe un mner
D. o periua de dini cu design special
E. o tehnic de tratament
(pag. 189)

S2324023. Alegerea mijloacelor secundare de ndeprtare a plcii bacteriene se face:


A. n funcie de posibilitaile financiare ale pacientului
B. n funcie de dexteritatea pacientului
C. n funcie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de ctre papila interdentar
D. n funcie de scorurile indicilor de plac i tartru
E. n funcie de vrsta pacientului
(pag. 190)

S2324024. Prezena unei inflamaii a papilei interdentare, sngerarea uoar la atingere n vecinatatea
unei obturaii oblig la:
A. ndeprtarea obturaiei
B. detartraj ultrasonic
C. controlul adaptrii obturaiei fa de suprafaa dentar
D. la utilizarea firului interdentar
E. la efectuarea unei radiografii
(pag. 217)

432

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

433

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2524025. Factorii naturali cu ncrctur microbian care trebuie ndeprtai prin tratamentul
parodontopatiilor marginale cronice sunt urmtorii, mai puin unul:
A. Evidenierea plcii bacteriene
B. ndeprtarea plcii bacteriene
C. ndeprtarea sngerrii gingivale
D. Detartrajul subgingival
E. Detartrajul supragingival
(pag. 177)

S2924026. Metoda Stillman modificata se indica in:


A. pe suprafetele ocluzale dentare
B. igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei
C. pe suprafetele linguale dentare
D. in retractia gingivala progresiva prin involutie precoce
E. in abcesul parodontal marginal
(pag. 183)

S2924027. Stimulatorul gingival se foloseste:


A. de doua ori pe zi
B. de trei ori pe zi
C. o data pe saptamana
D. o data pe zi
E. la doua zile
(pag. 189)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1224028. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate in
A. detartraj supragingival
B. detartrajul furcatiilor radiculare
C. chiuretajul pungilor parodontale
D. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase
E. netezirea radacinii
(pag. 203)

S1224029. Clindamicina se indica in


A. infectii cu bacterii gram pozitive
B. infectii cu germeni anaerobi
C. parodontite marginale refractare
D. parodontita juvenila
E. gingivita cronica
(pag. 236)

S1224030. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice cuprind


A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator
B. tratamentul chirurgical
C. tratamentul de reechilibrare ocluzala
D. tratamentul complicatiilor
E. tratamentul afectiunilor generale
(pag. 177)

433

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

434

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1224031. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice sunt
A. aparitia de candidoze
B. alergii
C. tulburari gastrice,hepatorenale
D. riscul aparitiei de specii rezistente
E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare
(pag. 233)

S1224032. Indicatiile clorhexidinei sunt


A. prevenirea depunerii placii bacteriene
B. prezenta placii bacteriene
C. gingivite acute si cronice
D. prevenirea coloratiilor dentare
E. abcese parodontale marginale
(pag. 193)

S1224033. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt


A. detartraj subgingival in pungi parodontale
B. chiuretajul radicular
C. chiuretajul tesutului de granulatie al pungii parodontale
D. indepartartea tartrului si placii supragingivale
E. lustruirea suprafetelor dentare
(pag. 205)

S1224034. Matricele pentru obturatii de colet au urmatoarele caracteristici


A. realizeaza o suprafata neteda a obturatiei
B. permit fotopolimerizarea prin transparenta
C. necesita obligatoriu izolarea dintelui cu diga
D. favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilor
E. necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corecta
(pag. 219)

S1224035. Mijloace secundare de indepartare a placii microbiene sunt


A. matasea interdentara
B. scobitori din lemn
C. periajul electric
D. periute interdentare
E. periute din par natural
(pag. 188)

S1224036. Periile de dinti aspre favorizeaza


A. masajul gingival
B. suprainfectarea gingivala
C. retractia gingivala
D. aparitia de abcese gingivale si parodontale
E. uzura cementului radicular
(pag. 181)

S1224037. Produsul Augmentin este contraindicat in


A. herpes
B. mononucleoza infectioasa
C. leucemie limfoida

434

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

435

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. sinuzite
E. tratament cu aloperinol
(pag. 235)

S1224038. Produsul Ortocrome se foloseste in:


A. pungi parodontale cu exudat purulent
B. pungi parodontale false
C. fistule apico-gingivale
D. ulceratii gingivale microbiene
E. ulceratii herpetice
(pag. 227)

S1224039. Spalaturile cu cloramina B se recomanda in


A. gingivite acute
B. pungi parodontale cu exudat purulent
C. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
D. tartru supragingival
E. stomatite acute
(pag. 229)

S1224040. Tratamentul secundar al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde


A. proceduri chirurgicale
B. igienizare
C. reechilibrare ocluzala
D. tratamentul complicatiilor acute
E. tratamentul de biostimulare
(pag. 178)

S1324041. Aparatul de detartraj cu ultrasunete este format din:


A. generatorul electric
B. sistemul de incalzire a apei
C. sistemul de racire cu apa
D. piesa de mana si partea terminala activa
E. dispozitivul de pornire-oprire
(pag. 212)

S1324042. Curatirea si lustruirea suprafetelor dupa detartraj se face cu:


A. cupele de cauciuc simple pentru suprafetele aproximale
B. periutele montate in forma de palnie pentru fetele vestibulare si orale
C. periile in forma de roata se aplica cu partea activa pe fetele vestibulare si orale in plan orizontal
D. discuri fine pentru suprafeele interradiculare profunde
E. pene interdentare din lemn de balsa sau portocal
(pag. 210-211)

S1324043. Dezavantajele periilor de dinti cu peri naturali sunt:


A. oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea
B. se incarca bine si retin pasta de dinti
C. nu produc traumatisme gingivale
D. degradare mecanica intr-un timp relativ scurt
E. suplete prea mare
(pag. 180)

435

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

436

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1324044. Efectele antimicrobiene ale fluorurilor sunt:


A. modificarea permeabilitatii de membrana
B. reducerea glicolizei
C. inactivarea unor enzime microbiene
D. bactericid
E. diminuarea energiei de suprafata a smaltului
(pag. 193)

S1324045. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt:


A. recesiuni parodontale
B. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative
C. coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice
D. depuneri crescute de tartru supragingival
E. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale
(pag. 193)

S1324046. in etapizarea terapiei parodontale tratamentul initial presupune:


A. tratamentul complicatiilor acute
B. igienizarea si instruirea pacientilor privind igiena bucala
C. chiuretajul microulceratiilor din pungile parodontale
D. slefuiri ocluzale preventive in raport cu trauma ocluzala
E. tratamente de biostimulare
(pag. 178)

S1324047. in tratamentul secundar al parodontitei marginale cronice sunt incluse:


A. reechilibrarea ocluzala
B. tratamentul pungilor false
C. proceduri chirurgicale
D. antibioterapie
E. tratamente de biostimulare
(pag. 178)

S1324048. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt:


A. prevenirea depunerii placii bacteriene
B. indepartarea tartrului supragingival
C. gingivite acute
D. abcese parodontale marginale
E. gingivite cronice si parodontite marginale cronice
(pag. 193)

S1324049. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt:


A. detartrajul santului gingival
B. detartrajul subgingival din pungile parodontale
C. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
D. indepartarea depozitelor moi
E. chiuretajul radicular
(pag. 205)

S1324050. Periajul gingivo-dentar are ca obiective:


A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi
B. indepartarea tartrului supragingival
C. stimularea circulatiei si vascularizarii gingiei

436

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

437

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. netezirea suprafetelor detartrate


E. eliminarea recesiunilor gingivale
(pag. 179)

S1424051. Ampicilina este:


A. un antibiotic obtinut prin semisinteza
B. o fluoximetilpenicilina
C. o benzilpenicilina
D. similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg
E. un antibiotic aminoglicozidic
(pag. 235)

S1424052. Antibioticele care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui
celular sunt:
A. streptomicina
B. ampicilina
C. penicilina
D. eritromicina
E. cefalosporinele
(pag. 232)

S1424053. Chiuretele Gracey"mini cinci":


A. sunt in numar de 4
B. partea lor activa este egala cu cea a chiuretelor standard
C. partea pasiva permite insinuarea in pungi de 5 mm sau mai mari
D. partea activa permite un acces mai facil in zone de incongruenta dento-alveolara si la nivelul furcatiilor
E. sunt in numar de 7
(pag. 205)

S1424054. Nistatina are urmatoarele indicatii:


A. stomatita micotica a nou-nascutilor
B. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti
C. stomatita micotica sub placa protetica
D. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti
E. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
(pag. 239)

S1424055. Printre efectele secundare ale clorhexidinei se numara:


A. scaderea depunerii de tartru supragingival
B. tulburari digestive
C. reactii alergice
D. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbii
E. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
(pag. 193)

S1524056. Chiuretele Gracey profilactice:


A. sunt in numar de 6;
B. sunt in numar de 4;
C. au portiunea pasiva mai lunga;
D. sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului supragingival;
E. au numarul de cod precedat de P.
(pag. 204)

437

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

438

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1524057. Clorhexidina:
A. se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului;
B. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0,2%;
C. poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor;
D. poate determina aparitia de sialoree;
E. poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival.
(pag. 193-194)

S1524058. Detartrajul fin cu ultrasunete presupune:


A. folosirea instrumentelor sub forma de secera;
B. folosirea instrumentelor sub forma de sonda;
C. indepartarea punctelor de tartru restant de pe suprafetele supragingivale accesibile;
D. indepartarea depozitelor punctiforme din gropitele si santurile coronare;
E. mentinerea unui contact fix, prelungit in aceeasi zona de actiune.
(pag. 215)

S1524059. Detartrajul:
A. este o manopera sangeranda;
B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;
C. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;
D. este supra- si subgingival;
E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.
(pag. 195)

S1524060. La detartrajul cu ultrasunete, deplasarea partii active se face:


A. inainte - inapoi;
B. in axul dintelui;
C. circular;
D. mentinand contactul cu dintele mai mult de 5 secunde;
E. in forma de 8.
(pag. 213)

S1524061. Metoda FONES pentru periajul dintilor:


A. este indicata la copii;
B. se face prin miscari verticale;
C. se face prin miscari circulare;
D. se face cu dintii in ocluzie pentru fetele vestibulare;
E. se face cu gura deschisa pentru toate suprafetele dintilor.
(pag. 185)

S1524062. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt:


A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi;
B. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui;
C. stimularea circulatiei la nivelul gingiei;
D. eliberarea lichidului din santul gingival,
E. cresterea tonusului functional.
(pag. 179)

S1524063. Periile de dinti cu par natural sunt confectionate mai frecvent din:
A. par de camila;
B. par de vitel;
C. par de cal;

438

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

439

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. par de porc;
E. par de oaie.
(pag. 180)

S1524064. Periutele montate, in forma de palnie:


A. se aplica in rotatie pe fetele vestibulare si orale si se deplaseaza spre proximal;
B. sensul de rotire se alege asa incat sa fie antrenate spre gingie pentru a lustrui si in spatiul gingivo-dentar;
C. se aplica pe fetele dintelui in plan vertical;
D. nu se folosesc excesiv pentru a nu disloca cementul cervical;
E. se folosesc pentru a indeparta cementul necrotic care rezulta dupa detartraj.
(pag. 211)

S1624065. Antibioticele actioneaza asupra microorganismelor prin:


A. inhibarea sintezei peretelui celular
B. inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmatice
C. inhibarea sintezei protetice
D. inhibarea sintezei acizilor nucleici
E. stimularea sintezei proteice.
(pag. 232)

S1624066. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt:


A. aparitia de candidoze
B. alergii
C. senzatia de gust metalic si alterat
D. tulburari gastrice si intestinale
E. tulburari hepatorenale.
(pag. 233)

S1624067. in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care blocheaza


enzimele microbiene:
A. bicarbonatul de Na este folosit in solutie apoasa 20%
B. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 5-6 sec.
C. permanganatul de potasiu este utilizat sub forma de spalaturi
D. clorura de Zn are actiune bacteriostatica si usor astringenta
E. azotatul de Ag are actiune bacteriostatica in concentratie slaba
(pag. 228-230)

S1624068. Produsul Ortochrome este utilizat:


A. in aplicatii scurte, 5-6 secunde, urmate de spalaturi cu ser fiziologic
B. in pungi parodontale cu exudat purulent
C. in leziuni herpetice
D. in fistule apico-gingivale
E. ulceratii gingivale de cauza microbiana.
(pag. 227)

S1624069. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:


A. depunerea crescuta de tartru supragingival
B. coloratii galben-maronii ale dintilor
C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
D. retractie gingivala
E. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative.
(pag. 193)

439

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

440

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1624070. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de urmatoarele efecte secundare:


A. depunerea crescuta de tartru supragingival
B. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale ale limbii
C. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
D. reactii alergice
E. sinuzita maxilara.
(pag. 193)

S2124071. Actiunea antiplaca a clorhexidinei se datoreaza


A. efectului antimicrobian de inhibare a endotoxinelor
B. atasarea de glicoproteinele salivare
C. abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele bacteriene si dentare
D. alterarea permeabilitatii peretelui celular bacterian
E. distrugerea echipamentului enzimatic bacterian
(pag. 192)

S2124072. Clorhexidina este indicata in


A. retractii gingivale reduse
B. prevenirea aftelor recidivante
C. gingivite acute
D. abcese parodontale marginale
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 193)

S2124073. Stimulatorul gingival este actioneaza


A. in primele saptamani dupa interventiile chirurgicale
B. placii microbiene pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartraj
C. pentru indepartarea placii microbiene
D. pentru masaj gingival
E. pentru indepartarea detritusurilor moi
(pag. 189)

S2324074. ndeprtarea factorilor naturali cu ncrctur microbian, una dintre principalele etape de
tratament al parodontopatiilor marginale cronice, urmrete:
A. evidenierea plcii bacteriene
B. administrarea de antibiotice mpotriva bacteriilor ce alctuiesc placa bacterian
C. ndeprtarea plcii bacteriene
D. detartrajul supra i sub gingival
E. chiuretajul pungilor parodontale
(pag. 177)

S2324075. Periajul gingivo-dentar, ca mijloc principal de ndeprtare a plcii bacteriene, urmrete:


A. ndeprtarea plcii microbiene
B. ndeprtarea depozitelor moi
C. ndeprtarea depozitelor de tartru
D. stimularea vascularizrii i keratinizrii normale a gingiei
E. eliminarea leziunilor inflamatorii gingivale
(pag. 179)

S2324076. Periile dentare aspre favorizeaz:


A. ndeprtarea depozitelor de tartru
B. retracia gingival

440

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

441

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. suprainfectarea gingival
D. apariia de abcese gingivale i parodontale
E. uzura cementului radicular
(pag. 181)

S2324077. Care dintre urmtoarele sunt mijloace secundare, ajuttoare de ndeprtare a plcii
microbiene i a resturilor organice?
A. Duurile i irigaia bucal
B. Scobitorile din lemn
C. Firul de mtase
D. Stimulatorul gingival
E. Detartrorul ultrasonic
(pag. 187-189)

S2324078. Cltirea gurii dup un periaj dentar corect


A. nu este necesar
B. se face cu ap curent
C. se face cu clorhexidin
D. se face cu sanguinarin
E. se face cu hipermanganat de potasiu
(pag. 190)

S2324079. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu detartrajul, sunt adevrate:


A. reprezint una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale
B. necesit dexteritate din partea practicianului
C. este o manoper sngernd
D. necesit protecie de antibiotice la pacienii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc)
E. tehnicile moderne prevd n exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic.
(pag. 195)

S2324080. Pilele sau rzuile sunt indicate pentru:


A. ndeprtarea tartrului situat imediat lng sau sub marginea gingival liber, numai cnd aceast este
suficient de lax pentru a permite insinuarea instrumentului
B. ndeprtarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fragmentarea acestora
C. netezirea zonei de jonciune smal-cement
D. uneori pentru ndeprtarea unor poriunimarginale n exces ale unor obturaii de colet sau aproximale
E. pentru ndeprtarea tartrului de pe suprafeele mucozale ale corpurilor de punte
(pag. 201)

S2324081. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n privina chiuretelor parodontale?
A. sunt instrumentele cele mai eficiente n detartrajul subgingival
B. dimensiunile i forma chiuretelor permit ptrunderea acestora n pungile parodontale
C. microscopia electronic arat c prin folosirea chiuretelor se realizeaz cea mai neted suprafa
radicular, n raport cu alte instrumente
D. exist dou tipuri principale de chiurete: universale i speciale
E. nu se asociaz detartrajul ultrasonic cu utilizarea chiuretelor parodontale
(pag. 201-203)

S2324082. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale


cronice profunde, este contraindicat
A. n herpes
B. n mononucleoz infecioas
C. leucemie limfoid

441

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

442

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. anemie
E. tratament cu alopurinol
(pag. 235)

S2324083. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu Neomicina este adevrat


A. este un antibiotic din grupa macrolidelor
B. este un antibiotic aminoglicozidic
C. are spectru asupra bacililor
D. spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi n special
E. prezint oto i nefro toxiitate
(pag. 236)

S2324084. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat n legatur cu Metronidazolul:


A. este un antibiotic cu spectru larg
B. este un chimioterapic de sintez
C. este bacteriostatic
D. este bactericid fa de bacteriile anaerobe
E. actiune eficienta asupra treponemelor i protozoarelor
(pag. 237)

S2324085. Produsul Romazulan, este indicat:


A. abcesul apical
B. abcesul parodontal
C. dup detartraj i extracii dentare
D. dup intervenii de chirurgie parodontal
E. glosite i cheilite
(pag. 243)

S2324086. Tratametul cu produse imunobiologice urmrete:


A. creterea rezistenei antiinfecioase
B. creterea valorii complementului seric
C. creterea formrii de anticorpi aglutinani
D. creterea puterii fagocitare a polimorfonuclearelor
E. creterea numrului de lifocite T
(pag. 244)

S2324087. Produsul Cantastim este indicat:


A. n parodontopatii degenerative de involuie
B. naintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale cronice
C. n perioada de vindecare dup tratament chirurgical
D. dup atacul acut al gingivostomatitei ulcero-necrotice
E. dup drenarea abcesului parodontal marginal
(pag. 245)

S2324088. Imudon este indicat n:


A. gingivite
B. parodontite marginale cronice
C. alveolite
D. glosite, stomatite
E. naintea interveniilor de chirurgie parodontal
(pag. 246)

442

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

443

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2524089. Aciunile de igienizare n cadrul profilaxiei parodoniului marginal efectuate de ctre medic
sunt urmtoarele:
A. Detartrajul supragingival
B. Detartrajul subgingival
C. Periajul gingivo-dentar
D. Lustruirea suprafeelor dentare detartrate
E. Aplicarea de substane antimicrobiene i antiinflamatoare
(pag. 179)

S2924090. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete:


A. pacienti cu reflex de voma exagerata
B. formele de parodontite acute hiperplazice ulcerate
C. bolnavi cu boli infectioase, contagioase
D. copii mici
E. la hemofilici
(pag. 214)

S2924091. Clorhexidina se indica in:


A. abcese parodontale marginale
B. hiperestezie dentinara
C. gingivite acute
D. gingivite cronice si parodontite marginale cronice
E. prevenirea depunerii placii microbiene
(pag. 193)

S2924092. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine:


A. neomicina
B. tetraciclina
C. vaselina
D. prednison
E. metronizadol
(pag. 224)

443

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

444

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 25
Tratamentul de echilibrare ocluzal n parodontopatiile marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun
A. coroanele acrilice
B. coroanele metalice supragingivale
C. coroanele metalice subgingivale
D. coroanele turnate cu grosime dirijata
E. coroanele de invelis din doua bucati
(pag. 280-281)

S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul:


A. Koehler
B. Jeanneret
C. Mamlock
D. Elbrecht
E. Weissenfluh si Munchansen
(pag. 313)

S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata:
A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3
B. dintilor cu sindrom Dubreuille
C. dintilor cu volum coronar mic
D. dinilor cu anomalii de poziie
E. dintilor cu amelogeneza imperfecta
(pag. 290)

S1325004. Imobilizarea temporara se mentine:


A. 1-5 luni
B. 1,5-3 luni
C. 1,5-2 luni
D. 1-5 saptamani
E. 1,5-2 saptamani
(pag. 292)

S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala:


A. preferam coroana cu grosime dirijata
B. preferam coroana fara grosime dirijata
C. se prefera coroana de invelis din doua bucati
D. se prefera coroana subgingivala
E. nici una dintre acestea
(pag. 280-281)

S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc:


A. 6 - 8 cm

444

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

445

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

8 - 12 cm
10 cm
10 - 14 cm
14 - 20 cm
(pag. 299)

S1325007. Numarul izocromatelor reprezinta:


A. traiectul tensiunii mecanice
B. gradul de solicitare
C. expresia fenomenului de birefringenta
D. valoarea biomecanica a dinilor stalpi
E. repartizarea tensiunilor in aria parodontala
(pag. 283)

S1325008. Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in:


A. temporare, permanente
B. sisteme fixe, mobilizabile, demontabile
C. temporare, diagnostice, permanente
D. temporare, diagnostice, definitive
E. provizorii, de studiu, definitive
(pag. 295)

S1425009. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata
in urmatoarele situatii:
A. dinti cu pulpa dentara sanatoasa, cu reactivitate normala
B. dinti cu procese carioase mici
C. dinti cu volum coronar mare, la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare
D. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii, subluxatii, fracturi)
E. dinti cu pungi parodontale minime
(pag. 290)

S1425010. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili, directia principala de solicitare la


fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel:
A. incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral
B. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal, in sens mezio-distal
C. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal, in sens vestibulo-oral
D. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital
E. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica, la cca.45 fata de planul sagital sau frontal
(pag. 284)

S1425011. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici


trebuie luate in considerare o serie de elemente precum:
A. virsta pacientului
B. sexul pacientului
C. starea generala de sanatate a pacientului
D. starea organului pulpar
E. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului
(pag. 289)

S1425012. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto- sau fotopolimerizabile:
A. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini)
B. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori
C. va avea o latime de 8-10 mm

445

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

446

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular


E. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala
(pag. 306)

S1525013. Caninii sunt deplasati de fortele nocive, fata de planul sagital sau frontal cu circa:
A. 25 ;
B. 30 ;
C. 15 ;
D. 45 ;
E. 60 .
(pag. 284)

S1525014. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in


functie de starea pulpei dentare:
A. imobilizare pe dinti vitali;
B. imobilizare dento-dentara;
C. imobilizare intraradiculara;
D. imobilizare temporara;
E. imobilizare parapulpara.
(pag. 294)

S1525015. Ligaturile cu fir de matase:


A. sunt fizionomice;
B. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica;
C. nu favorizeaza retentiile alimentare;
D. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari;
E. favorizeaza o buna igiena bucala.
(pag. 296)

S1525016. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul:


A. 0,10 mm;
B. 0,15 mm;
C. 0,20 mm;
D. 0,25 mm;
E. 0,50 mm.
(pag. 299)

S1625017. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin:


A. ligaturi metalice din sarma de vipla, cupru, aur
B. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile
C. atela Steiger
D. placa palatina Hawley
E. atela acrilica si ligatura de sarma.
(pag. 313)

S1625018. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin:


A. ligaturi metalice din sarma
B. coroane acrilice reunite intr ele
C. punti stabilizatoare
D. coroane metalice totale sau partiale reunite
E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite.
(pag. 296)

446

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

447

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2125019. Imobilizri permanente realizate n cabinet fr ajutorul laboratorului de tehnic dentar


sunt:
A. imobilizarea intracoronar a dinilor laterali cu amalgam
B. atele acrilice duble vestibulo-orale
C. ina Mamlock
D. imobilizarea prin ligatura in 8"
E. imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetalice
(pag. 309- 310)

S2125020. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de:
A. 2 saptamani
B. 4 saptamani
C. 5 saptamani
D. 1,5-2 luni
E. 8-9 luni
(pag. 296)

S2325021. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica:
A. extractia resturilor radiculare
B. tratamentul pungilor parodontale
C. restaurari protetice
D. restaurari coronare
E. tratamente endodontice corecte
(pag. 279)

S2325022. Coronoplastia reprezinta


A. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale
B. adaptarea obturatiilor ocluzale
C. adaptarea microprotezelor de invelis
D. resaparea coronara
E. refacerea cuspidajului ocluzal
(pag. 280)

S2325023. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin


A. recesiune
B. persistenta pungilor
C. cronicizarea bolii parodontale
D. acutizarea bolii parodontale
E. mobilitatea patologica
(pag. 280)

S2325024. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza:


A. corespunzator relatiei centrice
B. corespunzator relatiei posturale
C. corespunzator relatiei habituale
D. corespunzator relatiei de intercuspidare maxima
E. cu relief "in oglinda"
(pag. 281)

S2325025. Tratamentul ortodontic urmareste:


A. tratamentul ocluziei adanci
B. tratamentul ocluziei prabusite

447

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

448

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. tratamentul anodontiei
D. tratamentul ocluziei deschise
E. tratamentul ocluziei inverse unilaterale
(pag. 282)

S2325026. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta:


A. 1,5-2 zile
B. 1,5-2 saptamini
C. 1,5-2 luni
D. 1,5-2 ani
E. 6 luni
(pag. 292)

S2525027. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare i dinii angrenai
prevede imobilizarea:
A. Permanent
B. Extracoronar
C. Prin sisteme fixe
D. Intracoronar
E. Pericoronar
(pag. 294)

S2625028. Sistemul ligamentului supraalveolar ndeplinete urmtoarele roluri:


A. mpiedic fixarea i meninerea gingiei pe dinte la un nivel constant n timpul erupiei active
B. particip la sinteza diferitelor tipuri de colagen
C. formeaz o barier n calea agresiunii microbiene
D. nlesnete proliferarea epiteliului joncional i sulcular n desmodoniu
E. asigur nutriia i regenerarea osului alveolar.
(pag. 55)

S2625029. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt:


A. fibrele dento-gingivale
B. fibrele dento-alveolare
C. fibrele transgingivale
D. fibrele circulare
E. fibrele apicale.
(pag. 44)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1225030. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie
A. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti, inclusiv cei cu implantare normala
B. cat mai putin extinsa
C. unidirectionala
D. multidirectionala
E. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata
(pag. 284-286)

S1225031. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili


A. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade
B. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade

448

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

449

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie


D. se opune fortelor verticale rezultate in masticatie
E. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare
(pag. 284)

S1225032. Aparatul sina de imobilizare Mamlock - avantaje


A. rezistenta
B. rigiditate
C. risc redus de descimentare
D. permite pastrarea vitalitatii dentare
E. aspect fizionomic
(pag. 312)

S1225033. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinet


A. permite mobilitatea dintilor
B. se foloseste si la frontalii superiori
C. este un sistem rigid
D. are aspect fizionomic
E. se aplica si la dintii laterali
(pag. 304)

S1225034. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este
A. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor
B. scos din ocluzie
C. mai ingust in sens vestibulo-oral
D. in contact strans cu creasta edentata
E. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare
(pag. 281)

S1225035. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la


A. dinti cu procese carioase mari,obturatii voluminoase
B. dinti cu pungi parodontale foarte profunde
C. dinti cu volum coronar mare
D. dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate
E. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate
(pag. 290)

S1225036. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza


A. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti
B. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici
C. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala
D. repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor
E. stoparea miscarilor in plan vetical
(pag. 283)

S1225037. Imobilizarea prin ligatura de sarma


A. este un sistem de imobilizare permanent
B. este un sistem de imobilizare temporar
C. se poate folosi doar la frontalii superiori
D. se poate folosi doar la frontalii inferiori
E. se poate folosi doar la dintii laterali
(pag. 298)

449

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

450

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1225038. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici


A. se face pentru 2 saptamani
B. se face pentru 1,5 - 2 luni
C. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale
D. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda, de data recenta,cu mobilitate redusa
E. poate fi urmata de o imobilizare de durata
(pag. 292-293)

S1225039. Principiul tensiunii controlate


A. se refera la ligaturi de sarma
B. se refera la atele acrilice
C. trebuie sa produca deplasari dentare
D. trebuie sa nu produca deplasari dentare
E. implica controale periodice
(pag. 303)

S1225040. Se considera improprii pentru imobilizare


A. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm
B. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm
C. dintii laterali cu mobilitate de gradul I
D. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III
E. dintii laterali fara mobilitate
(pag. 292)

S1225041. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile


A. se indica pentru imobilizarea permanenta
B. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni)
C. la nivelul dintilor frontali inferiori
D. pe fata orala a dintilor
E. la nivelul frontalilor superiori
(pag. 306)

S1225042. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea


A. inghesuirilor
B. ocluziei adanci
C. ocluziei deschise
D. retrognatiei mandibulare
E. diastemei patologice rezultata prin migrari
(pag. 282)

S1325043. Coronoplastia este indicata:


A. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente
B. dintii cu fatete de uzura
C. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare
D. reducerea in inalime a coroanei dentare
E. pentru a restabili relatia de postura
(pag. 280)

S1325044. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal:


A. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat
B. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime

450

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

451

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice


D. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda"
E. daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata
(pag. 281)

S1325045. Hipomoclionul este:


A. centrul desmodontal de rotatie al dintelui
B. are tendinta de coborire la dintii parodontotici
C. are tendinta de urcare la dintii parodontotici
D. este localizat la nivelul coletului clinic
E. este situat apical la dintii pluriradiculari
(pag. 285)

S1325046. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular, ansele de sarma:


A. trebuie asezate de la stanga la dreapta
B. trebuie asezate de la dreapta la stanga
C. se aplica cu ajutorul asistentei medicale
D. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor
E. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta
(pag. 311)

S1325047. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de:
A. halistereza
B. meiopragie
C. hiperemie
D. degenerescenta reticulara
E. vacuolizari
(pag. 289)

S1325048. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:


A. ajustarea prin slefuire ocluzala
B. restaurari protetice
C. tratamente ortodontice
D. terapie de reactivare
E. terapie chirurgicala
(pag. 279)

S1325049. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme:


A. ceramice
B. care sa respecte organul pulpar
C. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar
D. metalice, rezistente
E. toate de mai sus
(pag. 287)

S1325050. Sistemele intracoronare:


A. sunt putin rezistente
B. sunt mai greu de realizat
C. se pot fractura
D. au pre de cost ridicat
E. nu pot fi mentinute timp indelungat
(pag. 314)

451

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

452

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1425051. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare:


A. imobilizari bidentare si pluridentare
B. imobilizari partiale
C. imobilizari totale
D. imobilizari dento-dentare
E. imobilizari dento-maxilare
(pag. 295)

S1425052. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje:


A. se executa printr-o tehnica simpla, intr-un timp scurt
B. foloseste un material ieftin, usor de procurat, relativ nedeformabil prin intindere, de regula sirma de vipla
C. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat
D. in general, este bine suportata de pacient, integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale
E. are un grad ridicat de fizionomie
(pag. 298)

S1425053. Imobilizarea temporara poate fi:


A. continua, cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare
B. provizorie cu caracter de scurta durata
C. semipermanenta cu caracter de lunga durata
D. discontinua, cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare
E. dupa nevoie, cu caracter neregulat de mentinere
(pag. 296)

S1425054. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele
aspecte:
A. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice
B. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor
C. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral
D. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare
E. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala
(pag. 281)

S1425055. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor
parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din
cavitatea bucala sunt:
A. numarul dintilor restanti
B. pozitia si directia lor de implantare
C. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte
D. calitatea implantatiei
E. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale
(pag. 291)

S1425056. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt:


A. angrenarea multidirectionala
B. extinderea maxima
C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare
D. principiul biologic
E. principiul reciprocitatii
(pag. 284)

S1525057. Atele acrilice duble, vestibulo-orale:

452

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

453

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

au o realizare rapida;
pot produce blocaje in zona frontala superioara;
se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii;
favorizeaza retentiile alimentare;
determina inflamatii gingivale.
(pag. 306)

S1525058. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii, fac
parte:
A. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare;
B. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala;
C. starea generala in limite normale;
D. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei;
E. opinia pacientului.
(pag. 292)

S1525059. Extinderea maxima a imobilizarii:


A. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici;
B. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti;
C. presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina
mobilizarea lor;
D. corespunde principiului de angrenare multidirectionala;
E. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion.
(pag. 284)

S1525060. Gutiera din material acrilic:


A. produce inaltari semnificative ale ocluziei;
B. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei;
C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani;
D. poate fi mentinuta pana la 3 luni;
E. poate fi sau nu cimentata.
(pag. 305)

S1525061. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati, relieful ocluzal:


A. nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat;
B. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali;
C. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale;
D. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali;
E. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea.
(pag. 281)

S1525062. Se considera improprii pentru imobilizare:


A. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare;
B. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II;
C. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm;
D. dintii cu carii de colet sau supracingulare;
E. dintii intre care nu exista puncte de contact.
(pag. 292)

S1525063. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica:


A. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor;
B. pe dinti care au suferit migrari patologice;

453

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

454

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. uneori prin devitalizare;


D. prin remodelarea coroanei dentare;
E. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase.
(pag. 280)

S1525064. Tratamentul ortodontic are drept obiective:


A. tratamentul ocluziei deschise;
B. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp;
C. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor;
D. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice;
E. imobilizarea pe o perioada de timp, ata cat dureaza tratamentul ortodontic.
(pag. 282)

S1525065. Valoarea unei imobilizari creste daca:


A. poligonul de imobilizare este mai mare;
B. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse;
C. se solidarizeaza toti dintii unei arcade, valoarea ei fiind astfel maxima;
D. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata;
E. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1,75 mm.
(pag. 284)

S1625066. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam:


A. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal
B. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara
C. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a
D. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co
E. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei.
(pag. 309)

S1625067. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu:


A. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile
B. benzi metalice, ortodontice
C. coroane acrilice reunite intre ele
D. punti stabilizatoare
E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite.
(pag. 311)

S1625068. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8":


A. este un mijloc de imobilizare permanenta
B. se face cu sarma de vipla de 0,25 mm
C. se aplica pe dintii laterali
D. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate
E. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare.
(pag. 299)

S1625069. Imobilizarea temporara:


A. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice
B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele
C. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla
D. se realizeaza cu aparate ortodontice
E. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice.
(pag. 295-296)

454

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

455

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S1625070. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici, se practica:
A. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale
B. restaurari protetice
C. tratamentul proceselor carioase
D. tratamente ortodontice
E. imobilizari
(pag. 279)

S1625071. Sina Mamlock:


A. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali
B. este un mijloc de imobilizare temporara
C. are rigiditate deosebita
D. prezinta aspect fizionomic
E. are durabilitate mare.
(pag. 312)

S2125072. Calitatile sinei MAMLOCK sunt:


A. Rezistenta
B. Risc redus de decimentare
C. aspect fizionomic
D. Flexibilitate
E. Pret de cost redus
(pag. 312)

S2125073. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:


A. perioada de timp in care se mentine imobilizarea
B. starea de edentatie partiala sau totala
C. starea pulpei dentare
D. extinderea sistemului de imobilizare
E. suportul imobilizarii
(pag. 294- 295)

S2125074. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte:


A. angrenarea multidirectionala a dintilor
B. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti
C. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini,ferm implantati,din vecinatatea zonei afectate
D. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion
E. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional
(pag. 284-287)

S2325075. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de:
A. cleste crampon
B. 2 pense hemostatice
C. foarfeca de sarma
D. 2 pense anatomice
E. lampita cu spirt
(pag. 299)

S2325076. Gutiera ca element de imobilizare:


A. poate fi mentinuta 1-1,5 luni
B. poate fi mentinuta 4-6 saptamani

455

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

456

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. poate fi mentinuta 4-6 luni


D. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei
E. este destinata imobilizarii definitive
(pag. 305)

S2325077. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza:


A. fara devitalizare
B. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus
C. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet
D. in laboratorul de tehnica
E. in cabinetul dentar
(pag. 308)

S2325078. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock:


A. are durabilitate mare
B. se realizeaza in cabinetul dentar
C. are risc mare de decimentare
D. are rigiditate deosebita
E. are aspect fizionomic
(pag. 312)

S2325079. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele:


A. Jeanneret
B. Elbrecht
C. Steiger
D. Weissenfluh si Munchansen
E. Truemann-Witkowsky-Wolff
(pag. 313)

S2325080. In cercetarile de fotoelasticitate, modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu:
A. opac
B. transparent
C. ce contine glicol
D. birefringent
E. inert
(pag. 283)

S2325081. Din punct de vedere biologic, sistemul de imobilizare trebuie sa:


A. permita o buna intretinere
B. nu genereze trauma ocluzala
C. restabileasca functiile
D. se faca cat mai departe de axul de rotatie
E. respecte organul pulpar
(pag. 287)

S2325082. Sistemele mobile de imobilizare:


A. se realizeaza in cabinet
B. se realizeaza in laborator
C. sunt mai agreate de pacient
D. nu necesita prepararea dintilor
E. ofera "perioade de odihna parodontala"
(pag. 287)

456

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

457

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

S2325083. Sina mobila de imobilizare:


A. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate
B. produce solicitari nefiziologice
C. este confortabila
D. este neconfortabila
E. este realizata extemporaneu
(pag. 288)

S2325084. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt:


A. buna intretinere igienica
B. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor
C. neutralizarea fortelor paraxiale nocive
D. repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat
E. integrare biologica superioara
(pag. 288)

S2325085. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent:


A. vacuolizari ale odontoblastilor
B. atrofii ale odontoblastilor
C. ingrosarea peretelui vascular
D. halistereza septala
E. meiopragie vasculara
(pag. 289)

S2325086. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la:


A. dinti cu procese carioase mari
B. dinti cu anomalii se forma
C. dinti cu volum coronar mic
D. dinti cu recesiuni mari
E. dinti cu pungi parodontale foarte profunde
(pag. 290)

S2325087. Dintii improprii pentru imobilizare sunt:


A. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare
B. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm
C. dintii laterali cu mobilitate de gradul II
D. dintii laterali cu mobilitate de gradul III
E. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III
(pag. 292)

S2325088. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii:


A. imobilizarea tranzitorie
B. imobilizarea de tranzitie
C. imobilizarea diagnostica
D. imobilizarea de diagnostic
E. imobilizarea de observatie
(pag. 295)

S2525089. Calitile inei de imobilizare MAMLOCK sunt urmtoarele:


A. Risc de decimentare redus
B. Bun rigiditate

457

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

458

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Mare durabilitate
D. Sentiment de confort
E. Bun aspect fizionomic
(pag. 312)

S2625090. Proprietile lichidului anului gingival:


A. este produs n cantitate mai mic dimineaa
B. are aciune antimicrobian complex prin anticorpi, factori antimicrobieni, leucocite viabile
C. conine aminoacizi, albumine, imunoglobuline IgA, IgG, IgM, fibrinogen, fibrinolizin
D. conine enzimele: betaglucuronidaz, catepsin, lacticdehidrogenaz, lizozim
E. conine enzimele: N-acetil-uropiridinaz, glicidiltransferaz, fosfodehidrogenaz.
(pag. 35)

S2625091. Fibroblatii din esutul conjunctiv gingival:


A. sunt cele mai numeroase celule ale acestui esut
B. particip la sinteza diferitelor tipuri de colagen
C. produc histamin prezent n stadiile incipiente de inflamaie
D. produc histamin prezent n stadiile incipiente de inflamaie
E. au rol n meninerea integritii corionului gingival.
(pag. 37)

S2625092. Lichidul gingival conine:


A. elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monocite
B. albumine
C. fibre de colagen
D. fibrinogen
E. fibrinolizin.
(pag. 35)

S2625093. Corionul gingival este format din:


A. substan fundamental
B. macrofage, monocite, plasmocite
C. fibre de colagen i elastin
D. resturi epiteliale Malassez
E. fibrele lui Sharpey.
(pag. 35)

S2625094. Fibroblatii, celulele cele mai numeroase ale esutului conjunctiv gingival au urmtoarele
funcii:
A. produc histamin, prezent n stadiile incipiente de inflamaie
B. produc heparin, care are aciune antiinflamatoare i de control a resorbiei osoase
C. produc proteoglicani i glicoproteine
D. particip la sinteza diferitelor tipuri de colagen
E. au rol activ n resorbia i remodelarea tramei fibrilare de colagen.
(pag. 37)

S2625095. Raportul topografic ntre cement i smal poate fi:


A. cementul nu vine n contact cu smalul cervical n 60-65% din cazuri
B. cementul acoper smalul cervical n 30% din cazuri
C. cementul acoper smalul cervical n 60-65% din cazuri
D. cementul vine n contact cu smalul n 30% din cazuri
E. cementul nu vine n contact cu smalul, lsnd o mic poriune de dentin descoperit n 5-10% din cazuri.

458

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

459

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 40)

S2625096. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de:


A. condroitin sulfat
B. dermatan sulfat
C. laminina
D. entactina
E. fibronectina.
(pag. 36)

S2625097. Celulele din desmodoniu sunt reprezentate de:


A. celule mezenchinale nedifereniate
B. fibroblati
C. osteoblati
D. odontoblati
E. odontoclaste.
(pag. 43)

S2925098. Sina de imobilizare Mamlok:


A. este rezistenta
B. se realizeaza pe dinti parodontali vitali
C. realizeaza aspect fizionomic
D. nu asigura integrarea biologica rapida
E. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile, aur platinat 10%
(pag. 312)

S2925099. Sina de imobilizare din materiale compozite este:


A. pentru imobilizarea temporara de lunga durata
B. la nivelul dintilor frontali superiori
C. la nivelul dintilor frontali inferiori
D. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni
E. aplicata in special pe fata linguala
(pag. 306)

S2925100. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste:


A. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene
B. tratamentul ocluziei adanci acoperite
C. reducerea diastemei patologice
D. tratamentul ocluziei deschise
E. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente
(pag. 282)

S2925101. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:
A. restaurari protetice
B. bioterapia de reactivare
C. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale
D. chiuretajul subgingival
E. imobilizare, ca tratament parodontal specific
(pag. 279)

S2925102. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt:


A. coroane metalice totale reunite intre ele

459

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

460

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

coroane partiale reunite intre ele


coroane ecuatoriale reunite
coroane de substitutie reunite
coroane semifizionomice
(pag. 311)

460

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

461

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 26
Bioterapia de reactivare n bolile parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1226001. Indicatiile principale ale bioterapiei de reactivare sunt
A. leziuni parodontale distrofice
B. gingivita cronica"de placa"
C. leziuni parodontale acute
D. hiperestezie dentinara
E. afectari parodontale in dezechilibre hormonale
(pag. 315)

S1326002. Bioterapia de reactivare reprezinta:


A. o metoda de terapie etiologica;
B. o metoda de terapie curativa;
C. o metoda adjuvanta de tratament in boala parodontala;
D. o metoda chirurgicala de tratament;
E. o metoda de regenerare parodontala.
(pag. 318)

S1326003. in compozitia gerovitalului intra:


A. Novocaina;
B. Xilina;
C. Xilestezina;
D. Noradrenalina;
E. Mepivacaina.
(pag. 317)

S1326004. Masajul gingival este indicat in:


A. zonele inflamate;
B. in cazul abceselor parodontale marginale;
C. in gingivita ulcero-necrotica;
D. in gingivitele descuamative;
E. in zonele cu mucoasa sanatoasa, pentru reactivarea circulatiei.
(pag. 318)

S1326005. Masajul gingival se face:


A. timp de 5-10 minute/zi 1 luna;
B. timp de 15 minute/zi, 1 luna;
C. timp de 10 minute/zi, 3 luni;
D. timp de 5-10 minute/zi, 2 luni;
E. permanent.
(pag. 318)

S1426006. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala utilizeaza:


A. extract de inflorescente de salcie

461

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

462

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

extract de germeni de ovaz


extract de muschi de stinca
extract de aloe
extract de germeni de secara
(pag. 317)

S1426007. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste:


A. ape minerale sulfuroase si termale, care actioneaza mecanic, termic si chimic
B. ape minerale slab radioactive
C. ape minerale cu continut mare de fier
D. ape minerale intens carbonatate
E. ape minerale slab ionice
(pag. 318)

S1426008. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se


realizeaza prin administrarea de:
A. vitamine A, B1, C, E, produsul tipizat Paradenyl
B. vitamine A, K, C, E
C. vitamine A, PP, C, E
D. vitamine A,K, B6, B12, E
E. vitamine A, B1, K, PP
(pag. 317)

S1426009. Masajul gingival se efectueaza:


A. manual sau cu un dispozitiv adaptat la unitul dentar
B. prin tractiuni dinspre coronar spre apical, cu doua degete
C. se aplica trei degete pe versantul vestibular si oral al gingiei
D. 15-20 minute zilnic, timp de 2 luni
E. cu precadere in zonele inflamate si in abcesele parodontale marginale
(pag. 318)

S1526010. Bioterapia de reactivare prin produse medicamentoase de origine sintetica foloseste cel mai
des:
A. primacaina;
B. procaina;
C. bupivacaina;
D. mepivacaina;
E. articaina.
(pag. 317)

S1626011. Bioterapia de reactivare este indicata in:


A. parodontita marginala cronica superficiala inaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamator
B. parodontita juvenila inaintea tratamentului antimicrobian
C. parodontita marginala cronica profunda inaintea tratamentului complex
D. parodontita distrofica
E. parodontopatii involutive cu semne de inflamatie.
(pag. 316-317)

S2126012. In tratamentul parodontopatiilor marginale cronice bioterapia de reactivare nu se realizeaza


prin una din urmatoarele :
A. proceduri balneo-terapeutice
B. produse medicamentoase de origine animala ( extracte )
C. produse medicamentoase de origine vegetala ( extracte)

462

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

463

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. produse medicamentoase de origine sintetica


E. proceduri bioenergetice
(pag. 315- 317)

S2326013. Indicatiile bioterapiei de reactivare:


A. Gingivite cronice rebele la tratament
B. parodontite marginale cronice profunde in paralel cu tratamentul complex
C. Parodontita adultului
D. Parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian
E. Parodontita rapid progresiva
(pag. 316-317)

S2326014. In cadrul bioterapiei de reactivare prin produse de origine animala se utilizeaza:


A. Paradenyl
B. extract de namol sapropelic
C. biovitroceramica
D. Arovit
E. Insadol
(pag. 317)

S2326015. Care produs nu se utilizeaza in cazul bioterapiei de reactivare prin produse de origine
biologica:
A. Vogan
B. Placentex
C. Ney Pulpin
D. extract de namol sapropelic
E. E.T.O.
(pag. 317)

S2326016. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:


A. Gerovital
B. Proneuryl
C. Paradenyl
D. Cantastim
E. Insadol
(pag. 317)

S2326017. Vitaminoterapia presupune administrarea de:


A. acid folic
B. vitamina B2
C. vitamina K
D. vitamina E
E. vitamina A
(pag. 317)

S2326018. Vitamina A se administreaza in urmatoarele doze:


A. 1-3 drajeuri/zi
B. 1-2 drajeuri/zi
C. 2-3 drajeuri/zi
D. 1-2 g/kg corp
E. 1-3 g/kg corp
(pag. 317)

463

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

464

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2526019. Bioterapia de reactivare parodontal marginal utilizeaz ca produse de origine animal


urmtoarele, mai puin unul:
A. Extract de muguri dentari de viel
B. Extract total de ochi
C. Extract de germen de porumb
D. Extract de nmol sapropelic
E. Extract de lam dentar fetal
(pag. 317)

S2626020. Factorii sintetizai i eliberai din celula bacterian cu rol n etiopatogenia parodontitei
marginale cronice sunt:
A. polizaharidele
B. endotoxinele
C. enzimele (colagenaze, hialuronidaz)
D. lizozomii
E. lipopolizaharidele.
(pag. 72-73)

S2926021. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin produse de origine vegetala:


A. extract de aloe
B. vaduril
C. namol sapropelic
D. Ney pulpin
E. Proneuryl
(pag. 317)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1226022. Indicatiile terapiei de reactivare
A. parodontite marginale acute
B. parodontita juvenila dupa tratamentul antiinflamator
C. parodontopatii involutive, precoce, neinflamatorii
D. paroodntita distrofica
E. parodontita cronica profunda dupa tratament complex
(pag. 317)

S1226023. Produse medicamentoase sintetice folosite in bioterapia de reactivare


A. procaina
B. hidrocortizon
C. novocaina
D. glicerina
E. propolis
(pag. 317)

S1226024. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu


A. agenti mecanici
B. agenti fizici
C. agenti chimici
D. proceduri balneo-terapeutice
E. tehnici de reechilibrare ocluzala

464

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

465

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 315)

S1226025. Efectele procainei in bioterapia de reactivare


A. normalizeaza dinamica vasculara
B. combate tulburarile circulatorii periferice
C. produce staza vasculara
D. amelioreaza troficitatea tisulara
E. intarzie imbatranirea
(pag. 316)

S1226026. Extractele tisulare actioneaza prin


A. acid hialuronic
B. heparina
C. citokine
D. acid citric
E. protargol
(pag. 316)

S1226027. Ney-Pulpin contine


A. extract de lama dentara fetala
B. placenta
C. vitamine
D. procaina
E. extract de namol
(pag. 317)

S1226028. Preparate cu extract de placenta pentru bioreactivare


A. Placentia
B. Ney-Pulpin
C. Placentex
D. Vaduril
E. Proneuryl
(pag. 318)

S1226029. Procedurile chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala


A. detartraj si chiuretaj subgingival in parodontite superficiale
B. gingivectomia
C. terapia de aditie+ regenerare tisulara
D. operatii cu lambou in"L"
E. gingivoplastia
(pag. 318)

S1226030. Produse de origine animala folosite in bioterapia de reactivare


A. extract de muguri dentari bovini
B. extract de placenta
C. extract total de ochi
D. extract de cartilagiu
E. grefe osoase
(pag. 317)

S1226031. Produse de origine vegetala folosite in bioterapia de reactivare


A. extract de germeni de porumb

465

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

466

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Romazulan
Extract de Aloe
Violet de gentiana
Extract de salvie
(pag. 317)

S1226032. Produsul Paradenyl contine


A. vitaminele B1, C, D
B. vitaminele A, E
C. saruri de magneziu,mangan,zinc
D. extract de salvie si cimbru
E. propolis
(pag. 318)

S1226033. Substante imunobiologice de biorecativare


A. Cantastim
B. Imudon
C. Insadol
D. Polidin
E. Vaduril
(pag. 318)

S1226034. Vitamine folosite in bioterapia de reactivare


A. Vitamina A
B. Vitamina K
C. Vitamina B
D. Vitamina C
E. Vitamina PP
(pag. 318)

S1326035. Bioterapia de reactivare se adreseaza in special:


A. amendarii inflamatiei microbiene;
B. cand predomina leziunile parodontale distrofice;
C. in cazul complicatiilor parodontale;
D. in hiperestezia dentinara;
E. pentru usurarea si grabirea vindecarii.
(pag. 315)

S1326036. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu:


A. produse medicamentoase;
B. agenti fizici, chimici, mecanici;
C. proceduri balneoterapeutice
D. prin tehnici si metode chirurgicale;
E. presopunctura (acupunctura)
(pag. 315)

S1326037. Extractele tisulare utilizate in bioterapia de reactivare actioneaza prin:


A. modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare;
B. stimuleaza mecanismele imune;
C. au actiune antimicrobiana indirecta;
D. au aciune antimicrobiana directa;
E. scad secretia purulenta din punga parodontala.

466

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

467

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 316)

S1326038. Laserterapia:
A. stimuleaza formarea colagenului;
B. stimuleaza formarea osteoclastelor;
C. stimuleaza formarea cementoclastelor
D. favorizeaza procesele reparatorii;
E. se foloseste in cadrul tratamentului antimicrobian.
(pag. 316)

S1326039. Paradenyl contine:


A. vitaminele B1, C si D;
B. saruri de calciu, magneziu, mangan, zinc;
C. novocaina;
D. vitamina C;
E. antiseptice.
(pag. 318)

S1326040. Procaina utilizata in bioterapia de reactivare:


A. combate tulburarile circulatorii periferice;
B. induce staza vasculara;
C. accelereaza procesele de imbatranire;
D. induce formarea de ligamente parodontale;
E. stimuleaza neotroficitatea prin reglarea polarizarii fibrelor nervoase.
(pag. 316)

S1326041. Procedurile chirurgicale cu efect de bioreactivare parodontala sunt:


A. detartrajul asociat cu chiuretajul subgingival;
B. operatie cu lambou;
C. chirugia mucogingivala a frenurilor;
D. terapia de adiie;
E. gingivectomia.
(pag. 318)

S1326042. Produsele de origine animala utilizate, sunt:


A. extractul de celule de col uterin;
B. extracte de namol sapropelic;
C. extract de muguri dentari de maimuta;
D. extract total de ochi (E.T.O.);
E. extract de galbenus de ou de prepelita.
(pag. 317)

S1426043. Bioterapia de reactivare are urmatoarele indicatii:


A. parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament antimicrobian si antiinflamator
B. parodontita juvenila
C. parodontita distrofica (mixta)
D. parodontita marginala cronica profunda dupa tratament complex pentru grabirea vindecarii
E. parodontita precoce la tineri, cu semne manifeste de inflamatie
(pag. 316)

S1426044. Bioterapia de reactivare parodontala prin produse de origine animala a utilizat:


A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de maimuta

467

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

468

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

extract de placenta
extract total de ochi
extract de namol sapropelic
extract de corp vitros din camera posterioara a globului ocular
(pag. 317)

S1426045. Bioterapia de reactivare parodontala:


A. foloseste si agenti mecanici, fizici, chimici
B. include proceduri balneo-terapeutice
C. se aplica inclusiv in urma amendarii inflamatiei microbiene, pentru usurarea si grabirea vindecarii
D. include folosirea de produse medicamentoase
E. foloseste proceduri chirurgicale specifice
(pag. 315)

S1426046. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se


realizeaza prin administrarea de:
A. vitamina A
B. vitamina K
C. vitamina C
D. vitamina E
E. vitamina PP
(pag. 317)

S1426047. Printre mecanismele de de actiune ale extractelor tisulare se afla:


A. modificarea gradului de polimerizare a componentei fibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si scaderea
aportului de acid hialuronic
B. stimularea proceselor catabolice
C. stimularea mecanismelor imune
D. stimularea inmultirii celulelor heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoare
E. activarea eliminarii metabolitilor intermediari
(pag. 316)

S1426048. Substantele imunobiologice folosite in cadrul bioterapiei de reactivare sunt:


A. vaccinul stafilococic
B. produsul Cantastim
C. Polidinul
D. Imudonul
E. vaccinul streptococic
(pag. 318)

S1526049. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:


A. extract de germeni hamei;
B. extract de germeni de grau;
C. extract de germeni de porumb;
D. extract de aloe;
E. extract de myrt.
(pag. 317)

S1526050. Vitaminoterapia foloseste urmatoarele vitamine:


A. vitamina A;
B. vitamina C;
C. vitamina B1;

468

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

469

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. vitamina PP;
E. vitamina E.
(pag. 317)

S1626051. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin:


A. produse medicamentoase de origine sintetica
B. restaurari protetice
C. restaurari protetice
D. proceduri balneoterapeutice
E. vitaminoterapie.
(pag. 317)

S1626052. in parodontita marginala cronica superficiala bioterapia de reactivare:


A. este indicata inaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamator
B. este necesara pentru reducerea tulburarilor vasculare persistente dupa tratament
C. se realizeaza prin administrarea de vit.A
D. se realizeaza prin administrarea de produse de origine animala
E. poate fi realizata prin masaj gingival.
(pag. 317-318)

S2126053. Bioterapia de reactivare cu produse de origine sintetica se face cu:


A. Extract de corp vitros
B. Placentex
C. Cantastim
D. Gerovital
E. Proneuryl
(pag. 316)

S2126054. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala se face cu:


A. Extract de placenta
B. Extract de germeni de porumb
C. Extract de aloe
D. Extract total de ochi
E. Extract de corp vitros
(pag. 316)

S2326055. Procaina folosita in bioterapia de reactivare are efecte:


A. nootrope
B. de stimulare a neurotroficitatii
C. de activare a regenerarii fibrelor nervoase
D. osteoclastice
E. de stimulare a mecanismelor imune
(pag. 316)

S2326056. Mecanisme de actiune ale substantelor folosite in bioterapia de reactivare sunt:


A. stimularea proliferarii celulelor nespecifice
B. stimularea metabolismului
C. actiune mecanica
D. actiune fizica
E. actiune chimica
(pag. 316)

469

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

470

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2326057. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala se realizeaza cu:


A. Imudon
B. Insadol
C. Extract de Aloe
D. Gerovital
E. Vogan
(pag. 317)

S2326058. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala utilizeaza:


A. Vaduril
B. Placentia
C. E.T.O.
D. Insadol
E. Ney Pulpin
(pag. 317)

S2326059. Masajul gingival se contraindica in:


A. pungi parodontale profunde
B. abcese parodontale
C. recesiuni ample
D. parodontite rapid progresive
E. zonele inflamate
(pag. 318)

S2326060. Substantele imunobiologice cuprind:


A. Cantastim
B. Polidin
C. Imudon
D. Insadol
E. Vogan
(pag. 318)

S2326061. Paradenylul contine:


A. magneziu
B. zinc
C. fier
D. mangan
E. litiu
(pag. 318)

S2326062. Vitamina C se administreaza sub forma de:


A. capsule de 0.100 g
B. comprimate de 0.250 g
C. comprimate de 0.300 g
D. fiole de 0.250 g
E. fiole de 0.500 g
(pag. 318)

S2326063. Masajul gingival se realizeaza cu:


A. pulpa degetului
B. Profijet
C. hidropulsor

470

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

471

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. dispozitiv adaptal la Unit-ul dentar


E. instrumentar specific
(pag. 318)

S2326064. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste:


A. oxigenoterapia
B. masajul gingival
C. terapie de aditie
D. insuflatii subgingivale de ozon
E. ape minerale sulfuroase
(pag. 318)

S2326065. Gerovitalul contine:


A. Procaina
B. Mepivacaina
C. Xilina
D. Articaina
E. Novocaina
(pag. 317)

S2326066. Apele minerale sulfuroase actioneaza:


A. mecanic
B. termic
C. chimic
D. balneoterapeutic
E. fizic
(pag. 317)

S2326067. Ionul SO4- are actiune:


A. heparinoformatoare
B. antiinflamatoare
C. cicatrizanta
D. keratolitica
E. keratoplastica
(pag. 318)

S2326068. Laserterapia ca bioterapie de reactivare de reactivare:


A. are efect nootrop
B. are efect cicatrizant
C. stimuleaza procesele reparatorii
D. grabeste vindecarea
E. stimuleaza formarea colagenului
(pag. 316)

S2526069. Vitamino-terapia n bioterapia de reactivare parodontal marginal presupune administrarea


urmtoarelor vitamine:
A. Vitamina A
B. Vitamina B1
C. Vitamina C
D. Vitamina E
E. Vitamina PP
(pag. 317, 318)

471

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

472

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2626070. Trauma ocluzal este urmat de urmtoarele modificri adaptative la nivelul parodoniului
marginal:
A. creterea mobilitii dentare, dar nu n limite patologice
B. lrgirea spaiului dento-alveolar
C. apariia de blocaje ocluzale
D. ngroarea laminei dura
E. resorbia osoas vertical.
(pag. 91)

S2626071. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt:


A. Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. Porphyromonas gingivalis
C. Prevotella intermedia
D. Spirochete
E. Candida albicans.
(pag. 84)

S2626072. n saliv exist o serie de factori care se opun formrii i maturrii plcii bacteriene
supragingivale:
A. lizozimul
B. sistemele tampon salivare
C. leucotoxin
D. lactoferina
E. aluronidaza
(pag. 69)

S2626073. Placa bacterian subgingival:


A. conine o flor gram-pozitiv
B. conine bacili gram-negativi imobili
C. conine un numr mare de bacterii flagelate i spirochete
D. conine lizozim, ca factor de aderen bacterian
E. conine lactoferina, ca factor esenial n nutriie.
(pag. 69)

S2626074. Tartrul dentar:


A. este factorul etiologic determinant al mbolnvirii parodontale
B. este un factor favorizant al inflamaiei parodontale
C. conine complexe polizaharide-proteine
D. conine fosfat de calciu
E. este localizat supra- i subgingival.
(pag. 85-87)

S2626075. Mecanismele directe de patogenitate bacterian n boala parodontal sunt:


A. aderena, colonizarea i invazia bacterian n esuturile parodontale
B. aprarea (imunitatea) nespecific
C. aprarea (imunitatea) specific
D. aciunea nociv a unor factori de structur din celula bacterian
E. aciunea nociv a unor factori sintetizai i eliberai din celula bacterian.
(pag. 72-74)

S2626076. Celula bacterian prezint urmtorii factori de structur cu aciune nociv asupra
parodoniului:

472

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

473

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

peptidoglican
enzime
exotoxine
metabolii
lipopolizaharidul.
(pag. 72)

S2626077. Factorii favorizani n etiologia parodontitei marginale cronice sunt:


A. placa bacterian
B. tartru dentar
C. trauma ocluzal
D. cariile dentare
E. edentaia.
(pag. 63)

S2626078. n lichidul anului gingival sunt prezeni factori de aprare, cum sunt:
A. anticorpi din clasa IgA
B. anticorpi din clasa IgG
C. celule polimorfonucleare
D. macrofage
E. limfocite.
(pag. 74)

S2926079. Bioterapia de reactivitate se indica in:


A. parodontita distrofica (mixta)
B. abcesul parodontal marginal
C. parodontita juvenila dupa tratamentul antimicrobian
D. parodontita marginala cronica specifica
E. parodontopatii involuntive precoce
(pag. 316)

S2926080. Contraindicatiile masajului gingival sunt:


A. zonele inflamate
B. parodontita distrofica
C. retractia gingivala
D. abcesele parodontale marginale
E. atritia dentara
(pag. 318)

S2926081. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin:


A. extract total de ochi(E.T.O.)
B. insadol
C. extract de placenta
D. cantastin
E. extras de corp vitros din camera posterioara a globului ocular
(pag. 317)

S2926082. Masajul gingival se face:


A. zilnic 15 min
B. zilnic 5-10 min
C. o data pe saptamana
D. timp de o luna

473

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

474

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. zilnic 20 min
(pag. 318)

474

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

475

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 27
Orientri terapeutice principale i scheme de tratament n bolile parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1327001. in tratamentul gingivo-stomatitei aftoase recidivante nu se fac:
A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%
B. badijonarea mucoasei cu solutie de albastru de metilen 2% sau violet de gentiana 1%
C. aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticosterozi
D. aplicaii de colutorii cu antibiotice
E. infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
(pag. 324-325)

S1327002. Tratamentul gingivitei de sarcina consta in:


A. indepartarea placii si tartrului
B. excizia chirurgicala a hipercresterilor gingivale
C. tratament cu antibiotice pe cale generala
D. excizia chirurgicala imediat dupa nastere
E. tratament hormonal
(pag. 320)

S1327003. Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in:


A. decapusonare chirurgicala la nivelul molarului de minte complet erupt
B. spalaturi antiseptice abundente si dese
C. instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub capusonul de mucoasa
E. administrarea pe cale generala de antibiotice.
(pag. 323)

S1327004. Tratamentul recomandat pentru fibromul si papilomul gingival este:


A. cauterizarea chimica;
B. electrocauterizarea;
C. excizia chirurgicala;
D. radioterapie;
E. chimioterapie.
(pag. 325)

S1427005. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante cuprinde:


A. spalaturi cu solutii slab antiseptice
B. clatirea gurii cu nitrat de argint 30%
C. vitaminoterapie K si PP
D. evitarea badijonarii mucoasei cu solutie de albastru de metilen
E. clatirea gurii cu solutie de violet de gentiana 15%
(pag. 324)

S1427006. Tratamentul gingivostomatitei herpetice cuprinde:


A. spalaturi cu solutie de cloramina 13%

475

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

476

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

evitarea atingerii ulceratiilor cu albastru de metilen


masajul gingival
medicatie antivirala: Zovirax sau Acyclovir, administrat local sub forma de crema sau tablete
vitaminoterapie cu vitaminele K si PP
(pag. 324)

S1427007. Tratamentul hiperesteziei dentinare ca si complicatie in tratamentul parodontopatiilor


marginale cronice cuprinde:
A. clatiri cu solutie de KOH 20-30%
B. impregnari cu ferocianura de potasiu 30% si clorura de zinc 40% zilnic, timp de trei saptamini
C. aplicatii de zapada carbonica strict pe suprafetele hiperstezice
D. corticosteroizi pe cale injectabila
E. aplicarea de fluoruri, ca atare sau in paste destinate aplicarii locale
(pag. 327)

S1427008. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:


A. igiena bucala riguroasa, insistenta, cu perii dure
B. clatiri cu perhidrol 5%
C. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
D. vitaminoterapie K si PP
E. masajul gingival
(pag. 322)

S1527009. Doza initiala de Prednison in tratamentul gingivitei descuamative este:


A. 15-20 mg/zi;
B. 20-25 mg/zi;
C. 30-40 mg/zi;
D. 40-60 mg/zi;
E. 45-50 mg/zi.
(pag. 322)

S1627010. in tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice sunt indicate:


A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%
B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 in apa calduta
C. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
D. aplicatii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog)
E. administrarea pe cale generala de antibiotice
(pag. 325)

S2127011. Menionai care este produsul romnesc realizat de Institutul de virusologie Stefan
S.Nicolauce conine propolis i tetraborat de sodiu folosit n tratamentul de urgen al leziunilor din
gingivostomatita herpetic:
A. Rodilemid
B. Orthochrome
C. Romazulan
D. Nivcrisol
E. Zovirax
(pag. 324)

S2327012. Pentru tratamentul gingivitei cronice pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina
timp de:
A. 4-6 zile
B. 4-6 saptamani

476

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

477

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. 4-5 zile
D. 4-5 saptamani
E. 4 saptamini
(pag. 319)

S2327013. In cadrul tratamentului gingivitei cronice, pacientul trebuie sa clateasca gura cu


clorhexidina:
A. inainte de periaj
B. cu 2 ore inainte de periaj
C. la 2 ore dupa periaj
D. dupa periaj
E. la 2 ore dupa periaj
(pag. 319)

S2327014. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:


A. tehnici de aditie
B. detartraj
C. gingivectomie
D. chiuretaj parodontal
E. tratament medicamentos
(pag. 319)

S2327015. Tratamentul gingivitelor alergice cuprinde:


A. administrare locala de antihistaminice
B. detartraj
C. chiuretaj
D. tehnici de aditie
E. gingivoplastii
(pag. 322)

S2327016. Tratamentul gingivostomatitei herpetice include administrare de:


A. Piamfucin
B. Gerovital
C. Nivcrisol-D
D. Orthocrome
E. Volon
(pag. 324)

S2527017. Pentru desfiinarea hiperplaziei din gingivita hiperplazic se practic urmtoarele operaii,
mai puin una:
A. Gingivectomia
B. Gingivectomia gingivoplastic
C. Operaia cu lambou
D. Excizia gingiei fibromatoase
E. Gingivoosteoplastia
(pag. 319)

S2627018. Indicele CPITN se nregistreaz cnd ntr-un sextant sunt prezeni cel puin:
A. un dinte
B. doi dini
C. trei dini
D. patru dini

477

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

478

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. cinci dini.
(pag. 112)

S2627019. Determinarea adncimii pungilor parodontale se face:


A. n 6 puncte pentru fiecare dinte
B. n 4 puncte pentru fiecare dinte
C. vestibular i oral pentru fiecare dinte
D. cu ajutorul sondelor speciale de parodontometrie
E. cu ajutorul radiografiilor dentare.
(pag. 105-106)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1227020. Hiperestezia dentinara are ca tratament
A. eliminarea zilnica a placii dentinare
B. se face de la inceput pulpectomie vitala
C. aplicatii locale cu corticosteroizi
D. aplicatii locale cu hidroxid de calciu
E. aplicatii locale de fluoruri
(pag. 327)

S1227021. In gingivita hiperplazica idiopatica pentru desfiintarea hiperplaziei se practica


A. chiuretaj subgingival
B. gingivectomie
C. gingivectomie gingivo-plastica
D. operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase
E. extractia dintilor cu pungi paroodntale si migrari accentuate
(pag. 319)

S1227022. In gingivitele si gingivostomatitele micotice se face


A. spalaturi bucale cu solutie de bicarbonat de sodiu 10%
B. se fac infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
C. atingere cu violet de gentiana 1%
D. administrare de antimicotice gen Nistatin, Stamicin, Pimafucin, Clotrimazol
E. in formele cronice se administreaza Amfotericina B
(pag. 325)

S1227023. In gradul Ii de afectare gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de face


A. chiuretaj subgingival
B. gingivectomie
C. operatie cu lambou si terapie de aditie
D. premolarizarea si amputatia radiculara
E. combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie
(pag. 328)

S1227024. In hiperplazia gingivala la antagonisti de Ca


A. medicul recomanda renuntarea la tratamentul cu antagonisti de Ca
B. se fac spalaturi cu antiseptice
C. aplicatii de colutorii cu antibiotice
D. gingivectomie si chiuretaj al tesutului de granulatie
E. bioterapia de reactivare

478

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

479

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 321-322)

S1227025. Tratamentul antimicrobian in parodontita marginala rebela la tratament cuprinde


A. Amoxicilina
B. Penicilina
C. Tetraciclina
D. Metronidazol
E. Neomicina
(pag. 326)

S1227026. Tratamentul de urgenta in gingivostomatita ulcero-necrotica


A. spalaturi orale largi cu antiseptice, efectuate des
B. strgerea tampoanelor de fibrina
C. detartraj minutios supra si subgingval
D. colutorii complexe
E. la pacientii cu febra - antibiotice pe cale generala
(pag. 323)

S1227027. Tratamentul definitiv in abcesul parodontal marginal consta in


A. operatia cu lambou in orice localizare
B. chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
C. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari
D. extractia dintelui cauzal
E. gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
(pag. 327)

S1227028. Tratamentul gingivitei cronice simple cuprinde


A. indepartarea placii si a factorilor favorizanti in producerea parodontopatiilor
B. tratamentul antimicrobian
C. imbunatatirea igienei si folosirea mijloacelor secundare de igienizare
D. bioterapia de reactivare
E. tratamentul bolilor generale asociate
(pag. 319)

S1227029. Tratamentul gingivitei de sarcina cuprinde


A. igienizare
B. tratamentul antimicrobian prin aplicatii de Protargol 1%
C. educarea gravidei privind igiena orala
D. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical in sarcina in orice situatie
E. hiperplaziile gingivale mici si mijlocii se excizeaza la 4-6 luni dupa nastere
(pag. 320)

S1227030. Tratamentul gingivitelor descuamative consta in


A. igiena orala cu perii moi
B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apa
C. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice si corticosteroizi
D. tratament general cu Prednison si antihistaminice la indicatiile internistului
E. aplicatii locale de produse tipizate cortizonice
(pag. 322)

S1227031. Tratamentul gingivostomatitei herpetice


A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice

479

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

480

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. stergerea cu tampoane cu apa oxigenata a ulceratiilor,atingerea lor cu albastru de metilen 2%,violet de


gentiana 1%
C. aplicatii de geluri adezive pe baza de corticoizi:Orabase, Kenalog, Volon
D. tratament local si general cu antivirale:Zovirax,Acyclovir
E. in caz de suprainfectie, se aplica unguente cu antibiotice
(pag. 324)

S1227032. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde


A. nu se intervine in nici un fel
B. tamponament usor de stergere a fibrinei, aplicatii de colutorii cu antibiotice
C. dupa dsiparitia fenomenelor acute se trece la detartraj
D. tratamentul chirurgical al hiperplaziei nu se face decat cu avizul medicului hematolog
E. se evita in general orice manopera sangeranda
(pag. 321)

S1227033. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale


A. se incepe cu tratamentul chirurgical;chiuretaj, papilectomie,gingivectomie
B. tratament antimicrobian
C. tratament antiinflamator
D. reechilibrare ocluzala
E. bioterapia de reactivare
(pag. 326)

S1227034. Tratamentul pericoronaritelor


A. se face de la inceput extractia dintelui cauzator
B. spalaturi cu antiseptice
C. antibiotice local si general
D. aplicarea unui tub de dren
E. dupa cedarea inflamatiei se face, dupa caz, decapusonarea sau extractia
(pag. 323)

S1327035. in hiperplazia gingivala la antagonisti de calciu, medicul stomatolog recomanda:


A. renuntarea la tratamentul cu antagonisti de calciu
B. spalaturi cu solutii antiseptice
C. aplicatii locale de colutorii complexe, cu antibiotice
D. consult cardiologic
E. antibioterapie sistemica
(pag. 321)

S1327036. in parodontita marginala cronica profunda la adult se efectueaza:


A. tratament antimicrobian;
B. tratament chirurgical;
C. tratament de reechilibrare ocluzala;
D. bioterapie de reactivare;
E. tratament imunologic.
(pag. 326)

S1327037. Tratamentul chirurgical in parodontita marginala cronica superficiala urmareste:


A. chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false;
B. papilectomia papilelor de staza;
C. gingivectomie in formele hiperplazice asociate;
D. frenoplastii;

480

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

481

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. regenerarea tisulara ghidata.


(pag. 326)

S1327038. Tratamentul de urgenta al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice consta in:


A. spalaturi bucale largi, cu solutii antiseptice
B. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda cu tampoane imbibate in apa oxigenata
C. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda cu tampoane imbibate in clorhexidina
D. detartraj ultrasonic pentru blocurile mari de tartru
E. chiuretaj radicular
(pag. 323)

S1327039. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal consta in:


A. incizie la nivelul bombarii maxime;
B. chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari;
C. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoraduculari;
D. gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari;
E. instilatii cu Dontisolon.
(pag. 326-327)

S1327040. Tratamentul formelor acute de gingivita si gingivostomatita micotica consta in:


A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%;
B. spalaturi bucale cu clorhexidina
C. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%, zilnic, timp de 7 zile
D. administrare de hidrocortizon
E. administrare de Nistatin sau Stamicin
(pag. 325)

S1327041. Tratamentul gingivitei prepubertare consta in:


A. indepartarea placii bacteriene
B. prevenirea acumularii de placa
C. tratament medicamentos antibacterian
D. excizia chirurgicala a ahiperplaziei de la inceput
E. balneofizioterapie.
(pag. 319-320)

S1327042. Tratamentul gingivo-stomatitei herpetice consta in:


A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice
B. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucale
C. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%
D. atingerea ulceraiilor cu violet de geniana 1%
E. aplicatii locale cu Ortochrome.
(pag. 324)

S1327043. Tratamentul leziunilor de furcatie de gradul al II-lea, consta in:


A. detartraj;
B. chiuretaj subgingival;
C. operatie cu lambou
D. premolarizare;
E. extractii
(pag. 328)

S1327044. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:

481

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

482

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

igiena bucala cu perii moi, netraumatizante


atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat in apa calduta, de 2-3 ori/zi
aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
aplicaii locale de produse tipizate ca triamcinolon, fluocinolon
detartraj ultrasonic si chiuretaj radicular.
(pag. 322)

S1427045. In cazul hiperplaziilor leucemice:


A. medicul stomatolog trebuie sa se abtina de la efectuarea oricarei manopere singerinde
B. se fac spalaturi cu solutie 10% de KOH
C. se efectueaza tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina
D. se aplica solutii usor antiseptice, calmante, din extracte de plante
E. se fac aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice
(pag. 321)

S1427046. In gingivita cronica (simpla, necomplicata) tratamentul urmareste:


A. depistarea factorilor locali cauzali si favorizanti
B. aplicarea dupa detartraj a unor substante antimicrobiene
C. instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si controlul acestuia prin colorarea placii dupa periaj
D. tratamentul bolilor generale asociate
E. indepartarea chirurgicala a sectoarelor de gingie afectata
(pag. 319)

S1427047. In timpul sarcinii, la pacientele cu gingivita de sarcina se evita:


A. radiografiile
B. tratamentele efectuate in trimestrul al II-lea de sarcina
C. sedintele lungi, obositoare
D. tratamentele chirurgicale, care trebuie aminate, pe cit posibil, dupa nastere
E. orice medicatie care, dupa traversarea barierei placentare, ar putea avea efect toxic, teratogen sau de
deprimare a respiratiei fetale
(pag. 320)

S1427048. Tratamentul abcesului parodontal marginal:


A. este un tratament de urgenta
B. se realizeaza printr-o incizie la nivelul bombarii maxime
C. dupa incizie, se fac instilatii cu pasta TM, Dontisolon sau cu o mesa afinata imbibata in solutie Protargol 1%
D. aplicarea timp de 7 zile a unui tub de dren
E. ca si tratament definitiv: chiuretaj subgingival, operatie cu lambou sau gingivectomie
(pag. 326)

S1427049. Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice cuprinde:


A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de amoniu
B. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 40% zilnic, timp de 1-2 luni
C. administrare de Nistatin sau Stamicin
D. administrare de Pimafucin, Clotrimazol, Haloprogin
E. in formele cronice se administreaza Amfotericina B
(pag. 325)

S1427050. Tratamentul pericoronaritelor comporta:


A. decapusonarea chirurgicala preventiva la nivelul molarului de minte incomplet erupt
B. spalaturi antiseptice abundente si dese
C. instilatii de colutorii complexe cu antibiotice

482

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

483

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afinata sub capusonul de mucoasa care se mentine 24 de ore
E. administrarea pe cale generala de antispastice
(pag. 323)

S1527051. In tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual se urmareste:


A. indepartarea acumularii de placa bacteriana si tartru;
B. excizia hiperplaziei prin tehnici de gingivectomie;
C. aplicarea locala de antiseptice;
D. administrarea de antibiotice pentru a evita suprainfectarile;
E. administrarea unui tratament general hormonal.
(pag. 320)

S1527052. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice conta in:


A. spalaturi bucale largi, efectuate des, cu solutii antiseptice;
B. se aplica local colutorii complexe;
C. se interzice consumul de alcool si fumatul;
D. se practica un detartraj minutios supra- si subgingival;
E. se indeparteaza depozitele de fibrina cu comprese imbibate in apa oxigenata.
(pag. 323)

S1627053. in hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomanda:


A. reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spalaturi antiseptice
B. aplicatii de colutorii complexe cu antibiotice
C. corticoterapie: Prednison 10-20mg/zi
D. vitaminoterapie: C, B1, B6, B12
E. gingivectomie.
(pag. 322)

S1627054. in tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indica:


A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%
B. administrare de Nistatin sau Stamicin
C. atingeri locale cu nitrat de argint 30%
D. aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticoizi
E. aplicatii de colutorii cu antibiotice.
(pag. 324-325)

S1627055. in tratamentul gingivostomatitei herpetice se practica:


A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice
B. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%
C. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucale
D. aplicatii locale cu Ortochrome
E. vitaminoterapie.
(pag. 324)

S1627056. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante consta in:


A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30%
B. infiltratie cu penicilina si xilina
C. administrare de Nistatin sau Stamicin
D. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%
E. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice.
(pag. 324)

483

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

484

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1627057. Tratamentul gingivostomatitei herpetice consta in:


A. aplicatii locale cu Ortochrome
B. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%
C. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de Na 10%
D. administrarea de Nistatin
E. medicatie antivirala.
(pag. 324)

S1627058. Tratamentul hiperesteziei dentinare consta din:


A. aplicatii locale cu Ortochrome
B. aplicatii locale cu alcool etilic 70%
C. aplicatii de cristale de clorura de zinc sub izolare, mentinute 2-3 minute
D. impregnari cu ferocianura de potasiu, solutie apoasa 20%, urmate de solutie de clorura de Zn 30%
E. atingeri cu glicerina calda.
(pag. 327)

S1627059. Tratamentul pericoronaritelor consta din:


A. spalaturi antiseptice abundente si dese
B. instalatii de colutorii complexe cu antibiotice
C. aplicarea unui dren din mesa iodoformata
D. administrarea pe cale generala de antibiotice
E. corticoterapie
(pag. 323)

S2127060. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a furcatiilor de gradul III si IV la dintii laterali consta in
:
A. chiuretaj subgingival in scop paleativ
B. gingivectomie
C. operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie cu rezultate sigure in toate cazurile
D. premolarizare
E. amputatie radiculara.
(pag. 328)

S2127061. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:


A. dizlocarea blocurilor mari de tartru de preferinta prin detartraj cu ultrasunete
B. spalaturi repetate cu solutii caustice,cauterizante
C. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice
D. infiltratii perilezionale cu solutie de xilina si penicilina
E. detartraj minutios subgingival
(pag. 323)

S2327062. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:


A. gingivectomie
B. ostectomii
C. gingivectomie gingivoplastica
D. operatii cu lambou
E. cauterizare chimica cu acid tricloracetic
(pag. 319)

S2327063. Tratamentul gingivitei pubertare presupune:


A. indepartarea acumularii de placa bacteriana
B. indepartarea tartrului sub si supragingival

484

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

485

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale cu regularizare osoasa


D. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
E. tratament medicamentos antibiotic
(pag. 319)

S2327064. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde:


A. ceai de musetel
B. Volon
C. Ticiverol
D. Listerina
E. Romazulan
(pag. 321)

S2327065. Tratamentul local al hiperplaziilor medicamentoase include:


A. solutii antiseptice
B. substante astringente
C. antihistaminice
D. colutorii complexe cu antibiotice
E. extracte vegetale cu actiune antibacteriana
(pag. 322)

S2327066. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice presupune:


A. repaus la pat
B. aplicare locala de colutorii complexe
C. detartraj manual
D. chiuretaj parodontal
E. spalaturi bucale largi
(pag. 323)

S2327067. Tratamentul de eliminare al factorilor favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica


include:
A. Proparodont
B. Pyralvex
C. Ticiverol
D. Kenalog
E. Metotrexat
(pag. 323)

S2327068. Tratamentul curativ al pericoronaritelor include utilizarea de:


A. instilatii de colutorii complexe antibiotice
B. administrare pe cale generala de antibiotice
C. instilatii de colutorii complexe antiinflamatorii
D. instilatii de colutorii complexe antihistaminice
E. instilatii de colutorii complexe antimicotice si antifungice
(pag. 323)

S2327069. Herpesul suprainfectat necesita administrare locala de unguente cu antibiotice:


A. penicilina
B. tetraciclina
C. Neomicina
D. Bacitracina
E. Negamicin B

485

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

486

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 324)

S2327070. Gingivostomatitele micotice necesita pentru tratament administrare de:


A. Piamfucin
B. Clotrimazol
C. Negamicin
D. Kenalog
E. Nistatin
(pag. 325)

S2327071. Gingivostomatia aftoasa recidivanta presupune pentru tratament:


A. infiltratii cu hidrocortizon
B. pulverizatii cu spray Codecam
C. antialergice
D. corticoterapie
E. tranchilizante
(pag. 325)

S2327072. Pentru tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se folosesc urmatoarele vitamine:


A. A
B. C
C. D
D. B1
E. B12
(pag. 325)

S2327073. Tratamentul hiperesteziei dentinare se face prin utilizare de paste de dinti ce contin:
A. citrat de strontiu
B. citrat de sodiu
C. aminofloruri
D. florura de sodiu
E. formalina
(pag. 327)

S2327074. Tratamentul leziunilor de furcatie de gradul II implica:


A. gingivectomie
B. premolarizare
C. operatii cu lambou
D. tehnici de regenerare ghidata si de aditie
E. amputatie radiculara
(pag. 328)

S2327075. Perioadele optime de examinare periodica sunt:


A. 3 luni in primul an
B. 3 luni in primii 3 ani
C. 3 luni primele 6 luni
D. 3 luni primii 2 ani
E. 6 luni in al doilea an
(pag. 328)

S2327076. Tratamentul parodontitei distrofice se adreseaza:


A. componentei inflamatorii

486

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

487

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

reducerii recesiunii
reechilibrarii ocluzale
leziunilor de furcatie
mobilitatii dentare
(pag. 326)

S2527077. Tratamentul gingivitei din cursul menstruaiei prevede:


A. Prevenirea acumulrii de plac bacterian
B. ndeprtarea plcii bacteriene
C. Detartrajul
D. Aplicaii locale cu Clorhexidin
E. Excizia chirurgical a hiperplaziei gingivale
(pag. 320)

S2627078. Indicele de sngerare papilar (Mhlemann):


A. este un indicator sensibil al prezenei inflamaiei gingivale
B. codific cu 0 absena sngerrii
C. codific cu 1 sngerri punctiforme multiple
D. codific cu 2 sngerarea ce umple ntreg spaiul interdentar
E. codific cu 3 sngerarea ce depete marginea gingival liber.
(pag. 111)

S2627079. Mobilitatea dentar patologic, determinat prin mijloace curente, este de:
A. gradul 1, cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale a coroanei n sens transversal nu depete 1
mm
B. gradul 1, cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale a coronei n sens transversal nu depete 2 mm
C. gradul 2, cnd dintele este mobil i n sens vertical, axial
D. gradul 2, cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale n sens transversal depete 1 mm
E. gradul 3, cnd dintele este mobil i n sens vertical, axial.
(pag. 106)

S2627080. Indicele CPITN


A. se nregistreaz cnd ntr-un sextant sunt prezeni toi dinii
B. se nregistreaz cnd ntr-un sextant sunt prezeni cel puin doi dini
C. se nregistreaz cnd ntr-un sextant este prezent cel puin un dinte
D. codific starea parodoniului marginal
E. codific necesitile de tratament.
(pag. 112)

S2627081. Indicele cerinelor de tratament parodontal al colectivitii (CPITN):


A. se nregistreaz pentru urmtorii dini: 1.6, 2.4, 2.6, 3.6, 4.4, 4.6
B. se nregistreaz pe sextani
C. se codific cu 3 pentru pungi parodontale adnci de 4-5 mm
D. se codific cu 3 pentru pungi parodontale adnci de 6 mm sau mai mult
E. se codific cu 4 pentru pungi parodontale adnci de 4-5,5 mm.
(pag. 113)

S2627082. Indicele de igien bucal IHB:


A. are dou componente: indicele de plac i indicele de tartru
B. se apreciaz n ase puncte pentru fiecare dinte n parte
C. codific cu 2 prezena plcii n treimea incizal sau ocluzal a coroanei
D. codific cu 2 tartrul prezent n treimea medie a coroanei

487

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

488

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. valoarea total a indicelui rezult din sumarea valorilor indicelui de plac i tartru.
(pag. 109)

S2627083. Examenul radiologic ofer informaii despre:


A. spaiul dento-alveolar
B. gradul i tipul de resorbie osoas
C. lamina dura
D. mobilitatea dentar
E. inflamaia gingival.
(pag. 115)

S2627084. Soluii colorante de evideniere a plcii bacteriene sunt:


A. soluie albastru de metil 2%
B. soluie albastru de toluidin 1%
C. nitratul de argint 30%
D. soluie violet de genian 1%
E. soluie clorur de zinc 30%.
(pag. 114)

S2627085. Indicele gingival (Le i Silness):


A. este un indice de evaluare a igienei bucale
B. codific cu 0 gingia de aspect clinic normal
C. codific cu 1 gingia cu inflamaie medie, congestie, edem i sngerare la sondare
D. codific cu 2 prezena sngerrii spontane
E. codific cu 3 prezena ulceraiilor gingivale.
(pag. 111)

S2927086. In tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se fac:


A. clatirea gurii cu solutii de Romazulan, Ticiverol
B. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%
C. infiltratii cu penicilina si xilina
D. infiltratii cu hidrocortizon
E. aplicatii de geluri adezive care contin corticoizi
(pag. 324)

S2927087. Tratamentul de urgenta a gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:


A. dislocarea blocurilor mari de tartru prin detartraj manual
B. administrarea de antibiotice pe cale generala la pcientii cu febra
C. spalaturi bucale largi cu solutii u antiseptice
D. detartraj minutios cu ultrasunete
E. aplicatii locale cu colutorii cu corticosteroizi,antibiotice,anestezice de contact,antihistaminice,antimicotice
(pag. 323)

S2927088. Tratamentul gingivitei de sarcina:


A. este conservator in leziunile gingivale incipiente
B. impune indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce a sarcinii
C. poate fi efectuat in trimestrul III de sarcina
D. poate fi efectuat in mai buna siguranta in semestrul II de sarcina
E. poate fi efectuat in pozitie sezanda si in sedinte lungi
(pag. 320)

S2927089. Tratamentul de urgenta a abcesului parodontal marginal consta in:

488

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

489

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

incizie la nivelul bombarii maxime


chiuretajul subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice
instilatii cu pasta TM
aplicarea peste 24 ore a unei lame de dren in abcesele mari
(pag. 326)

S2927090. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de gradul II


se practica:
A. chiuretaj subgingival
B. operatii cu lambou si terapie de aditie
C. tehnici de regenerare tisulara ghidata
D. tehnici de aditie
E. combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie prin care se obtin cele mai bune rezultate
(pag. 328)

489

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

490

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 28
Extracia dentar
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1228001. Bolnavilor la care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant de organ,
extractia dintilor afectati se efectueaza:
A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala
B. cu cel mult 15 zile inainte de interventia chirurgicala
C. la 2 saptamani dupa interventia chirurgicala
D. oricand
E. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala
(pag. 60)

S1228002. in sarcina, este de dorit evitarea extractiilor dentare:


A. in prima luna
B. in primele 3 si ultimele 2 luni
C. in ultima luna
D. se pot efectua pe tot parcursul sarcinii
E. pe toata perioada
(pag. 61)

S1228003. La examenul obiectiv al alveolitei uscate se observa:


A. cheag alveolar murdar cu depozite purulente
B. margini alveolare turgescente
C. burjonarea tesutului de granulatie
D. perei endoososi albiciosi, cu sechestre mici, lameliforme
E. secretie purulenta
(pag. 134)

S1228004. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila:


A. in hipovitaminoza A
B. in hipovitaminozele C si D
C. la copii si tineri
D. la cardiaci
E. daca nu se administreaza antibiotice
(pag. 121)

S1228005. Vindecarea si remanierea osoasa secundara produce o micsorare a reliefului procesului


alveolar egala cu:
A. radacina extrasa
B. jumatate din radacina
C. o treime din radacina
D. 6-8 mm
E. 0,5 cm
(pag. 120)

490

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

491

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1328006. Extractia rezectie recomandata de Witzel consta in


A. indepartarea radacinii impreuna cu septul interradicular
B. indepartarea radacinii dupa crearea unui sant periradicular
C. indepartarea radacini impreuna cu o portiune din peretele alveolar respectiv
D. indepartarea radacinii folosind numai varful elevatorului
E. indepartarea radacinii dupa rezectia in totalitate a peretelui vestibular
(pag. 92)

S1328007. La bolnavii cu infarct miocardic in antecedente, extractia se poate efectua dupa:


A. 2 luni de la infarct
B. cel putin 4 luni de la infarct
C. la 15 zile de la infarct
D. dupa 6 luni de la accidentul acut
E. 24 de ore de la infarct
(pag. 59)

S1328008. La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea forma de:
A. cu unghiul deschis spre vestibular
B. T
C. U
D. Orizontal, mezio-vestibular
E. V, cu unghiul deschis spre palatinal
(pag. 102)

S1328009. Pentru extractia primului molar superior, luxatia acestuia se face prin miscari de basculare
in sens
A. Vestibulo-palatinal
B. Vestibular
C. Mezio-distal
D. Palatinal
E. Nici una
(pag. 80)

S1428010. Pentru efectuarea extractiei dentare la bolnavii corticodependenti, sunt necesare


urmatoarele masuri:
A. scaderea dozei de corticosteroizi
B. protectie antibiotica
C. intreruperea corticoterapiei
D. controlul hemostazei prin administrarea substanelor hemostatice
E. intreruperea tratamentului anticoagulant cu 24 de ore inainte de extractie
(pag. 61)

S1528011. Ce manevra este contraindicata in cazul extractiei dintilor temporari cu rizaliza accentuata:
A. luxatia dintelui;
B. chiuretajul alveolar;
C. controlul radacinii dupa extractie;
D. tamponamentul supraalveolar;
E. anestezia.
(pag. 54)

S1528012. Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire cand:


A. au provocat supuratii perimaxilare;

491

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

492

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

au carie MOD;
sunt situati in ectopie;
sunt situati in entopie;
sunt supranumerari.
(pag. 52)

S1528013. Extractia dentara la pacienti reumatici cu VSH crescut, ASLO crescut se face sub protectie
de:
A. hemostatice;
B. antibiotice;
C. antiacide;
D. antiinflamatoare;
E. anticoagulante.
(pag. 60)

S1528014. Extractia dentara poate induce:


A. bacteriemie tranzitorie;
B. leucopenie;
C. scaderea VSH;
D. hiperglicemie;
E. leucocitoza peste 50000 leucocite/mm3.
(pag. 51)

S1528015. In cazul extractiei dintilor temporari cu anestezie generala pentru prevenirea aspirarii
dintelui in caile aeriene este indicata:
A. extractia cu clestele;
B. mesarea faringelui;
C. alveolotomia;
D. extractia cu separarea radacinilor;
E. tamponament nazal anterior.
(pag. 55)

S1528016. Indicatiile extractiilor dintilor temporari care au suferit leziuni traumatice sunt:
A. fracturi coronare;
B. luxatii dentare incomplete;
C. fracturi radiculare;
D. fisuri ale smaltului;
E. necroza pulpara posttraumatica.
(pag. 53)

S1628017. Alveolita uscata presupune:


A. lipsa congestiei
B. inflamatia alveolei in totalitate
C. margini alveolare tumefiate, turgescente
D. hemoragie abundenta
E. dureri absente
(pag. 134)

S1628018. Hemoragia postextractionala tardiva


A. consta in persistenta hemoragiei cateva zile dupa extractie
B. este obligatoriu o hemoragie venoasa continua
C. hemoragia este mica, antrenand o pierdere de pana la 100ml sange

492

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

493

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. apare la cateva zile dupa extractie, spontan sau provocata de un mic traumatism
E. nu poate avea cauze generale
(pag. 131)

S1628019. in cadrul accidentelor postextractionale leziunile nervoase pot interesa:


A. ramurile nervului V/1
B. ramurile nervului VII
C. nervul XII
D. ramurile nervului V/3
E. nervul glosofaringian IX
(pag. 127-128)

S1628020. in cazul aspirarii unor fragmente dentare sau osoase in cursul extractiei se recurge la:
A. ex. radiologic al tractului gastrointestinal
B. dieta bogata in fibre (spanac, fasole, varza)
C. medicatie care diminua reflexul faringian
D. tamponarea faringelui
E. administrarea de urgenta a Dilauden-atropina si transportarea pacientului intr-un serviciu de bronhologie
pentru extragerea corpului strain
(pag. 129)

S1628021. Postextractional sangerarea gingivo-osoasa normala se opreste:


A. dupa 1-2 h
B. dupa 3-4 zile
C. dupa 300ml sange pierdut
D. dupa 15-20 minute
E. dupa efectuarea obligatorie a chiuretajului endialveolar
(pag. 129-130)

S1628022. Simptomatologia alveolitei presupune:


A. aparitia imediat postextractional a durerii
B. hemoragie postextractionala persistenta
C. trombi care oblitereaza complet lumenul capilarelor gingivale si osoase
D. vasoconstrictie prelungita a capilarelor
E. aparitia la 3-4 zile postextractional a durerii violente, care creste progresiv in intensitate, asociata cu
afectarea starii generale
(pag. 134)

S2128023. Accidentele survenite n timpul extraciei dentare pot fi:


A. Leziuni dentare
B. Leziuni ale prilor moi perimaxilare
C. Leziuni osoase
D. Leziuni ale nervilor
E. Toate acestea
(pag. 120)

S2128024. Aplicarea protezei n extracia alveoloplastic cu protezare precoce se face:


A. Imediat postextracional
B. La 7-8 zile de la intervenie
C. La 15-20 zile postextracional
D. Dup o lun de la extracie
E. Imediat dup vindecarea plgii postextracionale

493

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

494

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 114)

S2128025. Hemoragia postextracional tardiv se produce:


A. La 7 zile postextracional
B. La 3-4 zile dup extracie
C. La 15-20 zile postextracional
D. La o lun dup extracie
E. Nici o variant nu este corect
(pag. 130)

S2128026. La bolnavii cu infarct miocardic n antecedente, extracia dentar se poate face:


A. La 2 luni dup accidentul acut
B. Sub protecie de medicaie antihipertensiv i antiaritmic
C. La 6 luni dup infarct
D. Numai sub anestezie general
E. Oricnd
(pag. 59)

S2128027. Timpii operatori n cazul extraciei dentare cu cletele sunt urmtorii, cu o excepie:
A. Sindesmotomia
B. Aplicarea cletelui
C. Luxaia dintelui
D. Extracia propriu-zis
E. Aplicarea pansamentului supraalveolar
(pag. 73)

S2228028. In cazurile in care tentativa de extractie cu elevatoarele esueaza se va face extractia:


A. cu clestele
B. cu sindesmotomul
C. prin alveolotomie
D. se va renunta temporar la extractie pana cand conditiile locale o vor permite
E. cu zdrobirea marginilor gingivale si osoase
(pag. 72)

S2228029. In extractia alveoloplastica cu protezare precoce, aplicarea protezei se face:


A. la 14 zile de la interventie
B. imediat dupa interventie
C. la o luna dupa interventie
D. la 7 - 8 zile de la interventie
E. dupa vindecarea osoasa
(pag. 114)

S2228030. Vindecarea necomplicata a unei plagi postextractionale se realizeaza in:


A. 3 stadii
B. 7 stadii
C. 4 stadii
D. 2 stadii
E. 5 stadii
(pag. 119)

S2228031. Extractia alveoloplastica se efectueaza:


A. pentru extractia radacinilor cu hipercementoza

494

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

495

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

cu regularizarea minutioasa a marginilor osoase ale septurilor interdentare si interradiculare


cu protezare dupa 12 - 18 luni
in cazul unei tentative nereusite de extractie
pentru extractia radacinilor complet acoperite de os
(pag. 110)

S2228032. In plaga postextractionala normala, cel mai biologic pansament il constituie:


A. iodoformul
B. mesele endoalveolare
C. substantele antiseptice
D. conurile cu antibiotice
E. cheagul endoalveolar
(pag. 115)

S2228033. Protezarea imediata in cazul extractiilor alveoloplastice presupune aplicarea protezei:


A. in aceeasi sediinta cu extractia
B. a doua zi
C. dupa 7 - 8 zile
D. dupa o luna
E. dupa 6 luni
(pag. 112)

S2228034. Vindecarea si remanierea osoasa secundara produce o micsorare a reliefului procesului


alveolar egala cu:
A. lungimea radacinii extrase
B. jumatate din lungimea radacinii
C. o treime din lungimea radacinii dintelui extras
D. 6 - 8 milimetri
E. 5 - 10 milimetri
(pag. 119)

S2228035. Tratamentul plagii alveolare postextractionale zdrobite presupune si aplicarea de mese


iodoformate pentru protejarea osului denudat. Acestea vor fi schimbate:
A. zilnic
B. de mai multe ori pe zi
C. nu se indeparteaza timp de 7 zila
D. din 3 in 3 zile
E. dupa 5 - 7 zile
(pag. 118)

S2228036. Pentru extractia primului molar superior se face:


A. anestezie la tuberozitate si gaura palatina
B. anestezie tronculara periferica la tuberozitate completata cu infiltratie vestibulara pentru filete din nervul
bucal si la gaura palatina mare
C. doar anestezie plexala
D. doar anestezie la gaura palatina
E. doar anestezie la tuberozitate
(pag. 80)

S2228037. In luxatiile comlpete accidentale ale dintilor vecini in cursul extractiei dentare:
A. se face evacuarea continutului camerei pulpare cu tratament radicular corect si replantare
B. se face transplantarea dintelui
C. se face rezectia apicala a dintelui

495

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

496

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. se face tratamentul plagii postextractionale cu tamponament supraalveolar


E. se sutureaza plaga postextractionala
(pag. 121)

S2228038. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica extractia dintilor temporari este indicata in
urmatoarele situatii:
A. dinti cu gangrena simpla, fara complicatii
B. dinti cu carie dentara simpla
C. dinti cu pulpite cronice
D. dinti cu gangrena necomplicata la copii ce prezinta tulburari de crestere
E. dinti cu fracturi coronare.
(pag. 52)

S2228039. Dintii mobili, cu rizaliza dentara fiziologica, care se mentin doar prin ligamentul circular
gingival, pot fi extrasi:
A. numai cu o anestezie tronculara periferica
B. numai cu o anestezie tronculara bazala
C. numai cu o anestezie locala de contact
D. numai cu anestezie generala
E. numai cu anestezie prin infiltratie
(pag. 53)

S2228040. Infarctul cardiac contraindica extractia dentara:


A. timp de un an de zile
B. cel putin 3 luni
C. definitiv
D. timp de 6 luni
E. timp de 13 saptamani
(pag. 59)

S2228041. La copii cu mentinatoare de spatiu datorita extractiei timpurii, mentinatoarele se vor


indeparta in momentul in care:
A. radacina dintelui permanent este complet mineralizata
B. radacina dintelui permanent este mineralizata mai mult de 1/2 din lungimea sa, iar coroana se gaseste
imediat sub gingie
C. radacina dintelui permanent nu este mineralizata
D. radacina dintelui permanent este mineralizata mai mult de 1/2 din lungimea sa iar dintele se afla profund
endoosos
E. coroana dintelui permanent este mineralizata aproape complet
(pag. 56)

S2228042. Bolnavilor la care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplante de organ,
extractia dintilor afectati li se va efectua:
A. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala
B. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala
C. la doua saptamani dupa interventia chirurgicala
D. oricand
E. cu cel mult 12 zile inaintea interventiei chirurgicale
(pag. 60)

S2228043. Nervul alveolar inferior poate fi lezat accidental in cursul extractiei:


A. incisivilor inferiori
B. caninilor inferiori

496

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

497

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. premolarilor inferiori
D. molarilor unu inferiori
E. molarilor de minte inferiori
(pag. 127)

S2228044. Hemoragia postextractionala precoce apare:


A. imediat dupa finalizarea extractiei (la 15 - 20 de minute)
B. la cateva ore dupa extractie
C. la 3 - 4 zile dupa extractie
D. la 7 - 8 zile dupa extractie
E. odata la 2 - 3 zile in primele 2 saptamani postextractional
(pag. 130)

S2228045. Lezarea accidentala a nervului lingual se poate produce la extractia:


A. premolarilor inferiori
B. frontalilor superiori
C. molarilor de minte maxilari
D. molarilor de minte mandibulari
E. incizivilor mandibulari
(pag. 128)

S2328046. La molarii superiori seciunea pentru separarea rdcinilor va avea form de:
A. T
B. V, cu unghiul deschis spre vestibular
C. U
D. Orizontal, mezio-vestibular
E. V, cu unghiul deschis spre palatinal
(pag. 102)

S2328047. Pentru extracia primului molar superior, luxaia acestuia se face prin micri de basculare
n sens
A. Vestibular
B. Vestibulo-palatinal
C. Mezio-distal
D. Palatinal
E. Nici una
(pag. 80)

S2328048. La bolnavii cu infarct miocardic n antecedente, extracia se poate efectua dup:


A. o lun de la infarct
B. cel puin 4 luni de la infarct
C. la 15 zile de la infarct
D. la 48 de ore de la infarct
E. dup 6 luni de la accidentul acut
(pag. 59)

S2328049. Extracia rezecie recomandat de Witzel const n


A. ndeprtarea rdcinii mpreun cu septul interradicular
B. ndeprtarea rdcinii dup crearea unui an periradicular
C. ndeprtarea rdcinii folosind numai vrful elevatorului
D. ndeprtarea rdcini mpreun cu o poriune din peretele alveolar respectiv
E. ndeprtarea rdcinii dup rezecia n totalitate a peretelui vestibular

497

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

498

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 92)

S2328050. Dac din alveola infectat postextracional se evacueaz o secreie sanguinopurulent fr


a exista tendina de formare a unui cheag normal se impune:
A. introducerea n alveol a unei mee iodoformate afnate care se las pe loc
B. chiuretajul alveolar
C. sutura cu fire separate
D. introducerea n alveol de conuri cu antibiotice
E. strngerea marginilor plgii
(pag. 117)

S2528051. Care din urmtoarele tipuri de extracii este considerat o metod de necesitate:
A. extracia alveoloplastic
B. extracia-rezecie reomandat de Witzel
C. extracia cu cletele
D. extracia cu elevatoarele
E. extracia prin alveolotomie.
(pag. 92)

S2628052. Urmtoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:


A. hidantoina
B. betablocantele
C. metronidazolul
D. cefalosporinele
E. prednisonul.
(pag. 122)

S2828053. Factori generali care contraindica categoric extractia dentara sunt:


A. sindroamele hemoragice
B. cardiopatii cu risc major
C. leucoze acute
D. leucoze cronice
E. diabet
(pag. 59)

S2828054. Din instrumentarul de extractie fac parte urmatorii clesti pereche:


A. clestii de molari superiori
B. clestii de molari de minte superiori
C. clestii de molari inferiori
D. clestii de molari de minte inferiori
E. clestiide premolari superiori
(pag. 66)

S2828055. Sindesmotomia reprezinta:


A. trepanarea sinusului maxilar
B. sectionarea papilelor interdentare
C. sectionarea apexului dentar
D. sectionarea ligamentului circular al dintelui
E. sectionarea frenului labial superior
(pag. 73)

S2928056. Extractia dintilor permanenti este indicata in urmatoarele situatii:


A. dinti cu fracturi orizontale in 1/3 apicala;

498

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

499

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

dinti cu tulburari severe de eruptie;


dinti supranumerari;
dinti cu distructii coronoradiculare intinse;
dinti izolati situati pe arcada superioara.
(pag. 58)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1228057. Amplitudinea miscarilor de basculare va fi mai mare vestibular:
A. in cazul arcadei superioare cu exceptia molarilor unu
B. in cazul tuturor dintilor arcadei superioare
C. in cazul tuturor dintilor arcadei inferioare
D. in cazul molarilor inferiori
E. in cazul dintilor arcadei inferioare cu exceptia molarilor
(pag. 74 - 75)

S1228058. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate:
A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar
B. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolari
C. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi
D. premolarul doi are de obicei doua radacini
E. osul maxilar, in dreptul premolarilor superiori, este compact
(pag. 78 80)

S1228059. Factorii locali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sunt:


A. anevrismele sau angioamele vaselor alveolare
B. vasodilatatia secundara (postanestezica)
C. hemofilia
D. plagile osoase intinse
E. tulburari ale mecanismului de aglutinare si coagulare
(pag. 130)

S1228060. Hemoragia postextractionala imediata apare:


A. la o jumatate de ora de la extractie
B. la 3 - 4 zile de la extractie
C. de obicei dupa extractii traumatizante
D. la hemofilici
E. la 24 ore de la extractie
(pag. 130 - 131)

S1228061. in alveolita umeda sunt incriminati:


A. factori locali
B. infectia locala
C. vasoconstrictia reflexa prelungita
D. hemofilia
E. cardiopatiile
(pag. 134)

S1228062. in alveolita uscata sunt incriminati:


A. factori locali infectiosi
B. menstruatia

499

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

500

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. vasoconstrictia reflexa prelungita


D. tromboza vasculara
E. hemofilia
(pag. 134)

S1228063. in deschiderile punctiforme ale sinusului maxilar in timpul extractiei se procedeaza imediat
la:
A. cura partiala de sinus
B. aplicarea intraalveolar de mese iodoformate
C. plastia comunicarii cu lambou palatinal
D. strangerea alveolei intre police si index, eventual sutura
E. pansament protector supraalveolar
(pag. 126)

S1228064. in plaga alveolara normala se indica:


A. chiuretajul fundului alveolei
B. chiuretajul marginal al alveolei
C. strangerea alveolei
D. aplicarea de mese iodoformate
E. pansament simplu supraalveolar
(pag. 115)

S1228065. in plaga alveolara zdrobita se:


A. inlatura eschilele osoase deperiostate
B. franjurile gingivomucoase devitalizate se excizeaza
C. introduc mese iodoformate in alveola
D. alveola se lasa libera
E. aplica pansament simplu supraalveolar
(pag. 118)

S1228066. La bolnavii corticodependenti in timpul extractiei:


A. nu se suprima cortizonul
B. se suprima cortizonul
C. se face protectie cu antibiotice
D. se practica numai anestezia generala
E. nu este necesara protectia de antibiotice
(pag. 61)

S1328067. Extractia alveoloplastica se deosebeste de extractia obisnuita prin:


A. regularizarea minutioasa a marginilor osoase
B. sutura marginilor de gingivomucoasa
C. introducerea in alveola a unei mese iodoformate
D. electrocauterizarea marginilor plagii alveolare si sutura
E. pregatirea preoperatorie
(pag. 110)

S1328068. Extractia radacinilor dentare se realizeaza:


A. cu clestele
B. prin metoda Witzel
C. cu elevatoarele
D. transversal
E. pe cale cutanata

500

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

501

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 89)

S1328069. in tehnica extractiei dentare cu clestele, luxatia este manopera prin care se realizeaza:
A. o largire progresiva a alveolei
B. ruperea fibrelor ligamentare alveolare
C. tractiunea dintelui in ax si extractia acestuia
D. mobilizarea dintelui
E. sectionarea ligamentului circular
(pag. 74)

S1328070. Se recurge la extractia prin alveolotomie cand se constata


A. resturi radiculare profunde intraosoase
B. radacini in limba de clopot
C. in luxatii dentare
D. radacini foarte recurbate
E. radacini cu anchiloze dentoalveolare
(pag. 104)

S1328071. Separarea radacinilor dentare a molarilor cu coroana fracturata se face:


A. Cu dalta si ciocanul
B. Cu discuri de carborundum
C. Cu discuri "Horico"
D. Dupa reperarea orificiilor canalelor radiculare
E. Cu freza sferica
(pag. 102)

S1428072. Extractia alveoloplastica presupune urmatorii timpi operatori:


A. incizia si decolarea mucoperiostului
B. extractia dentara
C. trepanarea tablei osoase
D. regularizarea osoasa
E. sutura postextractionala
(pag. 110)

S1428073. Extractia dintilor pluriradiculari cu separarea radacinilor este indicata in urmatoarele situatii:
A. radacini convergente, mentinand intre ele un sept osos bine reprezentat
B. radacini unite in bloc
C. radacini divergente, cu distanta dintre apexuri mai mare decat deschiderea alveolei
D. resturi radiculare mici situate pe fundul alveolei
E. dinti cu distructie coronara masiva
(pag. 101)

S1428074. Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:


A. resturi radiculare situate sub punti dentare
B. granulom periapical
C. granulom intern radicular
D. dinti cu chisturi radiculare voluminoase
E. radacini dentare situate la nivelul marginii alveolare
(pag. 104)

S1428075. Extractia radacinilor dentare cu ajutorul clestilor este indicata in urmatoarele situatii:
A. radacina dentara este situata la nivelul marginii libere a alveolei, iar osul permite crearea unui sant
periradicular care sa permita insinuarea falcilor clestelui

501

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

502

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. radacina prezinta cel putin un perete vestibular sau oral supraalveolar


C. radacina prezinta pereti rezistenti supraalveolari
D. radacina este situata la nivelul marginii alveolare, falcile clestelui aplicandu-se pe tabla osoasa vestibular
si oral
E. cand exista conditii de aplicare si priza corecta a clestelui
(pag. 90)

S1428076. in alveolita postextractionala umeda:


A. gingivomucoasa care acopera osul alveolar este palida, atona
B. cheagul endoalveolar este murdar, acoperit cu depozite purulente urat mirositoare
C. peretii alveolari sunt albiciosi, uscati
D. cheagul este brun-cenusiu si se detaseaza usor
E. peretii ososi sunt inmuiati, rugosi, iar periostul este ingrosat si dureros la presiune
(pag. 134)

S1428077. in timpul extractiei dentare se pot produce urmatoarele leziuni osoase:


A. fractura tuberozitatii maxilarului superior
B. fractura crestei zigomato-alveolare
C. luxatia mandibulei
D. deschiderea sinusului maxilar
E. fractura peretelui anterior al sinusului maxilar
(pag. 123-127)

S1428078. Prima zi dupa extractie pacientul poate prezenta:


A. edem al partilor moi perimaxilare
B. emfizem subcutanat
C. alveolita umeda
D. echimoze perimaxilare
E. dureri la nivelul la care s-a efectuat punctia anestezica
(pag. 116)

S1528079. Accidentele extractiei dentare sunt:


A. leziuni dentare;
B. leziuni nervoase;
C. alveolita umeda;
D. alveolita uscata;
E. inghitirea unor corpi straini.
(pag. 120)

S1528080. Accidentele sinusale care pot apare in cursul extractiei dentare sunt:
A. deschiderea sinusului;
B. fractura tuberozitatii maxilare;
C. plaga fibromucoasei palatine;
D. impingerea radacinilor in sinus;
E. hemoragia postextractionala.
(pag. 125)

S1528081. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitei postextractionale sunt:


A. extractii laborioase si prelungite;
B. extractii incomplete;
C. sutura alveolei;
D. utilizarea turatiilor mari in frezajul osos;

502

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

503

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. aplicarea iodoformului in alveola postextractionala.


(pag. 133)

S1528082. Elementele care deosebesc extractia obisnuita de extractia alveoloplastica sunt:


A. anestezia;
B. regularizarea marginilor osoase;
C. chiuretajul alveolar;
D. sutura gingivomucoasa;
E. indicatiile postextractionale.
(pag. 110)

S1528083. Indicatiile extractiei prin alveolotomie sunt:


A. resturi radiculare sub punti dentare;
B. radacini"in limba de clopot";
C. resturi radiculare cu fistule mucoase;
D. resturi radiculare cu fistule cutanate;
E. resturi radiculare parasinusale.
(pag. 104)

S1528084. Nervii interesati in accidentele extractiei dentare pot fi:


A. alveolar inferior;
B. infraorbitar;
C. alveolar superoposterior;
D. mentonier;
E. lingual.
(pag. 126)

S1528085. Semnele clinice ale alveolitei umede sunt:


A. cheag alveolar murdar;
B. gingivomucoasa palida, atona;
C. pereti ososi alveolari inmuiati, rugosi;
D. lipsa cheagului alveolar;
E. absenta sangerarii la explorarea alveolei.
(pag. 134)

S1528086. Tratamentul profilactic al alveolitei postextractionale presupune:


A. utilizarea unui vasoconstrictor puternic;
B. chiuretajul riguros alveolar;
C. aplicatii locale de analgezice;
D. tratament antibiotic postextractional;
E. protejarea cheagului prin sutura alveolei.
(pag. 135)

S1628087. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitelor postextractionale sunt:


A. extractii laborioase, prelungite
B. respectarea conditiilor de asepsie, antisepsie
C. persistenta in alveola a unor fragmente detasate de os, dinte
D. sutura alveolara si mesele iodoformate aplicate supraalveolar
E. aplicarea intraalveolara de substante antiseptice, hemostatice
(pag. 133)

S1628088. Hemoragiile postextractionale sunt clasificate dupa:

503

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

504

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

cauze care le-au generat


tipul extractiei
momentul producerii
felul vasului lezat
cantitatea de sange pierdut
(pag. 130)

S1628089. Hemostaza locala in hemoragiile postextractionale tardive presupune:


A. apropierea cat mai stransa a partilor moi peste alveola
B. administrare de plasma, solutii macromoleculare, sange
C. administrare generala de Etamsilat, Adrenostazin, Vit. K
D. curatarea plagii de cheaguri, tesuturi patologice, regularizarea ciocurilor osoase
E. sutura marginilor alveolare, cu tamponament compresiv supraalveolar
(pag. 131)

S1628090. in alveolita umeda se produce:


A. inflamatia alveolei in totalitate
B. un cheag mic, brun-cenusiu
C. sechestre mici osoase, lameliforme care se detaseaza foarte usor
D. tesut de granulatie burjonat, foarte sangerand
E. infiltrarea corticalei endoalveolare cu vasodilatatie
(pag. 134)

S1628091. intre accidentele dentare care se pot produce in cursul extractiilor sunt:
A. impingerea resturilor dentare in spatiile perimaxilare
B. luxatii ale dintilor vecini
C. smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanenti
D. fractura dintilor vecini sau antagonisti
E. fractura coroanei sau radacinii dintelui de extras
(pag. 121)

S1628092. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitara a clestelui se pot produce:
A. smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanenti
B. fractura tuberozitatii maxilare
C. impingerea radacinilor in sinus
D. luxatia mandibulaei
E. plagi gingivale liniare
(pag. 121-123-125)

S1628093. Printe accidentele extractiei dentare se numara:


A. aspirarea unor fragmente dentare sau osoase
B. impingerea unor fragmente dentare sau osoase in spatiile perimaxilare
C. hemoragia postextractionala
D. infectiile periosoase
E. alveolita postextractionala
(pag. 128)

S1628094. Printre complicatiile extractiei dentare sunt:


A. exostozele
B. hemoragie postextractionala
C. bridele cicatriciale periosoase
D. inghitirea unor corpi straini

504

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

505

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. alveolitele postextractionale
(pag. 129)

S1628095. Tratamentul curativ al alveolitei postextractionale consta in:


A. toaleta, sutura alveolara
B. indepartarea din alveola a cheagului infectat, a corpilor straini sI a osului necrozat
C. aplicatii locale de analgezice sI antiinflamatoare
D. tratament general antiinfectios, antialgic
E. tratament general sI local de stimulare a cicatrizarii
(pag. 135)

S2128096. Cu cletii se extrag:


A. Rdcinile situate sub limita marginii procesului alveolar
B. Resturile radiculare mici, situate pe fundul alveolei
C. Dinii a cror poriune coronar este integr sau parial distrus
D. Rdcinile dentare care prezint o poriune extraalveolar suficient de proeminent i rezistent pentru
aplicarea corect a cletelui
E. Rdcinile dentare care se gsesc la limita peretelui alveolar, osul permind crearea unui an
periradicular unde s poat fi insinuate flcile cletelui
(pag. 72)

S2128097. Dup felul vasului lezat, hemoragiile postextracionale pot fi:


A. hemoragii mici, antrennd o pierdere minim de snge
B. hemoragii grave
C. hemoragii arteriale n jet
D. hemoragii venoase continue
E. hemoragii capilare, cu aspectul unei sngerri n mas
(pag. 130)

S2128098. Extracia alveoloplastic se deosebete de cea obinuit prin:


A. Aplicarea intraalveolar de substane antiseptice, hemostatice
B. Regularizarea minuioas a marginilor osoase
C. Chiuretajul riguros alveolar
D. Sutura marginilor de gingivo-mucoas
E. Tratament antibiotic postextracional
(pag. 110)

S2128099. Extracia dentar prin alveolotomie este indicat n urmtoarele situaii:


A. Rdcini ngroate n poriunea apexian, n limb de clopot
B. Rdcini convergente, meninnd ntre ele un sept osos bine reprezentat
C. Rdcini unite n bloc
D. Resturi radiculare profunde intraosoase, rmase dup extracii vechi
E. Rdcini sudate la peretele alveolar, realiznd aa-numitele anchiloze dento-alveolare
(pag. 104)

S2128100. Leziunile osoase produse n timpul extraciei dentare pot fi:


A. Fracturi ale pereilor alveolari
B. Fracturarea tuberozitii maxilare
C. Fracturarea apofizei coronoide
D. Luxaia mandibulei
E. Accidente sinuzale
(pag. 123-124)

505

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

506

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2128101. Pentru a se evita infectarea plgii de extracie, se vor lua urmtoarele msuri:
A. Depozitele moi de pe dini i de pe mucoas vor fi ndeprtate cu tampoane mbibate n ap oxigenat sau
clorhexidin
B. Depozitele de tartru vor fi ridicate cu instrumente de detartraj sau cu dispozitivul cu ultrasunete
C. n parodontitele marginale cu leziuni inflamatorii ale mucoasei, se vor face badijonri cu colutorii
antiinflamatorii-antiseptice
D. Antibioprofilaxie preextracional
E. n cariile deschise, se va face, pe ct posibil, o curire a cavitilor, urmat de aplicarea unor pansamente
provizorii
(pag. 62)

S2128102. Pentru extracia dentar, alegerea metodei de anestezie va ine seama de urmtorii factori:
A. Situarea, starea dintelui de extras i a esuturilor nconjurtoare
B. Vrsta i eventualele manifestri patologice generale
C. Tehnica de extracie folosit (cu cletele sau cu elevatorul)
D. Numrul i localizarea pe cadrane diferite a dinilor de extras
E. Mediul n care se desfoar extracia (cabinet stomatologic, spital)
(pag. 70 - 71)

S2228103. Clestii dentari sunt utilizati pentru extraxctie in urmatoarele cazuri:


A. distructii coronare masive ce includ si coletul dentar
B. radacinile dentare cu o portiune extraalveolara suficient de proeminenta si de rezistenta
C. doar dintii integri
D. dintii cu coroana integra sau partial distrusa ce permit aplicarea corecta la colet a clestelui
E. resturi radiculare profunde intraalveolare
(pag. 73)

S2228104. Indiferent de instrumentarul si tehnicile de extractie folosite, ele trebuie sa vizeze:


A. indepartarea dintelui si a radacinii sale
B. o vindecare rapida a plagii
C. conformarea unei creste alveolare care sa permita o protezare ulterioara corecta
D. o buna denudare a osului alveolar
E. dilacerarea gingivomucoasei
(pag. 72)

S2228105. Alegerea celui mai potrivit cleste pentru o extractie urmareste:


A. la dintii pluriradiculari clesti cu falci prevazute cu pinteni care sa se insinueze intre radacini
B. contacte punctiforme cu coroana si gatul dintelui
C. adaptarea falcilor clestelui pe o suprafata cat mai intinsa a gatului dintelui
D. deschiderea curburii in plan transversal si axial functie de dimensiunile dintilor
E. adaptarea falcilor clestelui in functie de lungimea radacinii
(pag. 73, 74)

S2228106. Aplicarea clestelui de extractie se face:


A. perpendicular pe radacina
B. in axul lung al dintelui
C. pe o suprafata cat mai intinsa a gatului dintelui
D. pe fetele proximale ale dintelui
E. cu adaptare circulara si axiala la conturul coletului
(pag. 73, 74)

S2228107. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate?
A. Miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar.

506

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

507

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Miscarile de basculare vestibulo-palatinala se aplica la ambii premolari.


Miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi daca nu are radacina bifida.
Premolarul doi are de obicei doua radacini.
Premolarul doi se mobilizeaza frecvent prin miscari de basculare mezio-distale.
(pag. 78, 79)

S2228108. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia molarilor superiori sunt adevarate?
A. Vestibular, la molarul unu, tabla osoasa prezinta o ingrosare compacta.
B. Miscarile de basculare vestibulo-orala sunt mai ample spre vestibular cu exceptia molarului unu.
C. Pentru molarul doi se permit miscari de rotatie in ax.
D. La molarul doi, amplitudinea maxima a bascularii este spre palatinal.
E. In mod obisnuit molarul unu are doua radacini.
(pag. 80, 81)

S2228109. Amplitudinea miscarilor de basculare va fi mai mare spre vestibular:


A. in cazul arcadei superioare cu exceptia primului molar
B. in cazul tuturor dintilor arcadei superioare
C. in cazul tuturor dintilor arcadei inferioare
D. in cazul molarilor inferiori
E. la arcada inferioara cu exceptia molarilor
(pag. 74, 75)

S2228110. Amplitudinea miscarilor de basculare vestibulo-orala in cadrul extractiei cu clestele va fi


mai pare vestibular pentru:
A. molarii inferiori
B. molarii de minte superiori
C. arcada superioara
D. arcada inferioara
E. arcada superioara cu exceptia molarului unu
(pag. 74, 75, 81)

S2228111. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia incisivilor si caninilor inferiori sunt
adevarate?
A. Osul are o structura compacta vestibular si lingual.
B. Radacinile incisivilor inferiori sunt lingualizate.
C. La incisivi se asociaza miscarile de rotatie.
D. Cu totul exceptional, apexul caninului inferior poate fi bifid.
E. Directia de implantare la incisivii inferiori este linguo-vestibulara in raport cu corpul mandibulei.
(pag. 82, 84)

S2228112. Pozitia pacientului si a operatorului pentru extractia incisivilor superiori este:


A. cu fotoliul dentar coborat
B. capul pacientului la nivelul cotului operatorului
C. operatorul sta in dreapta si in spatele pacientului
D. tetiera va fi lasata pe spate, capul in usoara extensie
E. capul rotat spre dreapta
(pag. 75)

S2228113. Pentru extractia molarilor inferiori se foloseste:


A. anestezia la gaura mentoniera
B. anestezia plexala vestibulara
C. clestele baionet

507

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

508

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. anestezia tronculara periferica a nervului alveolar inferior, lingual si bucal


E. clesti cu pinteni pe portiunea activa a falcilor, vestibular si lingual
(pag. 86)

S2228114. Pentru extractia caninului superior se foloseste:


A. anestezia plexala vestibulara si la gaura incisiva
B. anestezia la gaura palatina
C. elevatoare si sindesmotoame curbe
D. anestezie tronculara periferica la gaura infraorbitara si gaura incisiva
E. anestezie la tuberozitate
(pag. 77)

S2228115. Pentru separarea radacinilor la molarii superiori se practica:


A. separarea vestibulo-orala
B. separarea in "T"
C. o linie de separare mezio-distala si una vestibulo-palatinala perpendiculara pe aceasta
D. separarea mezio-distala
E. separarea de tip premolarizare
(pag. 102)

S2228116. In cazul utilizarii elevatorului Lecluse:


A. varful elevatorului se insinueaza dinspre fata linguala
B. partea plana este in contact cu fata distala a molarului doi
C. i se imprima o miscare de translatie de sus in jos si dinapoi inainte
D. partea convexa este in contact cu fata distala a molarului doi
E. varful elevatorului se insinueaza intre punctul de contact si marginea libera a alveolei
(pag. 89)

S2228117. Alveolotomia reprezinta:


A. o interventie proprotetica de adancire a santurilor perimaxilare
B. o extractie cu rezectia partiala sau totala a peretelui vestibular
C. o metoda de extractie a radacinilor dentare
D. o metoda de drenaj transmaxilar
E. o metoda de regularizare a crestei alveolare
(pag. 103, 104)

S2228118. Printre indicatiile alveolotomiei se numara si:


A. dinti cu mobilitate vestibulo-orala
B. dinti afectati de parodontopatie marginala cronica avansata
C. dinti din focarele de fractura
D. resturi radiculare vechi, situate profund intraalveolar
E. resturi radiculare situate sub punti dentare
(pag. 104)

S2228119. Extractia molarului de minte inferior cu elevatorul Lecluse este indicata atunci cand:
A. molarul este inclus
B. molarul de minte are coroana integra si rezistenta
C. radacinile sunt drepte
D. radacinile sunt divergente
E. sunt prezenti molarii 1 si 2 cu coroane integre si parodontiu sanatos
(pag. 88)

508

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

509

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2228120. Vindecarea epiteliala a plagii postextractionale se face:


A. complet numai dupa 25 - 35 de zile
B. in decurs de trei luni
C. in 7 - 10 zile
D. prin proliferarea epiteliului de la nivelul marginii gingiei
E. pe baza transformarii fibroblastilor in osteoblasti
(pag. 119)

S2228121. Pentru extractia molarilor doi inferiori cu clestele indoit pe lat se executa urmatoarele
miscari:
A. supinatie si pronatie
B. doar miscari de supinatie
C. rotatie
D. doar pronatie
E. tractiune in sus si usor distal
(pag. 87)

S2228122. Stadiul al doilea de vindecare a plagii postextractionale:


A. cuprinde remanierea secundara a tesutului osos alveolar
B. este caracterizat prin proliferarea de fibroblasti si celule endoteliale vasculare
C. are loc in a doua si a treia zi de la interventie
D. are loc la 5 - 6 luni postextractional
E. produce o micsorare a reliefului alveolar
(pag. 119)

S2228123. Al cincilea stadiu al vindecarii postextractionale:


A. presupune remanierea secundara a tesutului osos alveolar
B. apare la 7 zile postextractional
C. produce o micsorare a reliefului procesului alveolar
D. are loc in urmatoarele 5 - 6 luni postextractional
E. este caracterizat de aparitia celulelor endoteliale vasculare si a vaselor de neoformatie
(pag. 119)

S2228124. Al treilea stadiu al vindecarii plagii postextractionale:


A. se caracterizeaza prin remanierea secundara a osului alveolar
B. se caracterizeaza prin aparitia infiltratului leucocitar si a macrofagelor
C. se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului de granulatie cu tesut conjunctiv
D. se desfasoara din ziua a treia postextractional pana in a douazecea zi
E. are loc in urmatoarele 5 - 6 luni postextractional
(pag. 119)

S2228125. Al patrulea stadiu de vindecare a plagii postextractionale:


A. incepe in prima saptamana postextractional
B. incepe cam in a 35-a zi de la extractie
C. incepe dupa 5 - 6 luni postextractional
D. consta in umplerea alveolei cu tesut de granulatie
E. consta in umplerea alveolei cu tesut fibros tanar si proliferarea de tesut osos imatur
(pag. 119)

S2228126. Factorii care influenteaza vindecarea unei plagi postextractionale, dupa Laskin, sunt:
A. hipovitaminoza E si F
B. corpii straini intraalveolari

509

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

510

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. repausul zonei in care s-a intervenit


D. starea generala a pacientului
E. vascularizatia alveolei
(pag. 119)

S2228127. Elementele esentiale care deosebesc extractia obisnuita de cea alveoloplastica sunt:
A. vindecarea mai lenta dupa extractia alveoloplastica
B. regularizarea minutioasa a marginilor osoase
C. timpul de lucru
D. protezarea tardiva
E. protezarea imediata sau precoce
(pag. 110)

S2228128. In plaga alveolara normala se indica:


A. chiuretajul fundului alveolei
B. chiuretajul masiv al marginilor alveolare
C. strangerea alveolei
D. aplicarea de mese iodoformate endoalveolare
E. pansament simplu supraalveolar
(pag. 115)

S2228129. Aplicarea de iodoform in plagile postextractionale normale:


A. este indicata in toate cazurile
B. determina dezorganizarea structurii fibrinoase a cheagului
C. intarzie procesul de vindecare
D. se resoarbe
E. favorizeaza producerea de alveolite
(pag. 115)

S2228130. Daca dintele a fost extras complet, iar periradicular nu exista procese osteitice,
granulomatoase sau chistice:
A. se recomanda chiuretajul alveolei
B. se recomanda spalaturi cu substante antiseptice
C. se recomanda utilizarea de conuri cu antibiotice
D. chiuretarea alveolei este absolut contraindicata
E. sunt contraindicate mesele introduse intraalveolar.
(pag. 115)

S2228131. In plaga alveolara infectata se poate indica:


A. regularizarea crestei
B. chiuretajul alveolar
C. antibioterapie
D. tratament antibiotic preventiv
E. sutura marginala
(pag. 117)

S2228132. In plaga alveolara zdrobita:


A. se inlatura eschilele osoase mici, detasate
B. franjurile mici gingivomucoase sfasiate se excizeaza
C. se introduc mese iodoformate in alveola
D. se lasa alveola libera
E. se netezesc marginile osoase ale alveolei si septurile interdentare proeminente

510

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

511

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 118)

S2228133. Elementele esentiale ale extractiei alveoloplastice sunt:


A. pansamentul protector
B. cheagul intraalveolar
C. regularizarea osoasa
D. protezarea imediata
E. sutura postextractionala
(pag. 110)

S2228134. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila:


A. in hipovitamenozele A
B. in hipovitaminozele C si D
C. la cardiaci
D. la diabetici
E. la gravide
(pag. 120)

S2228135. Dupa extractiile precoce ale dintilor temporari se aplica mentinatoare de spatiu:
A. a doua zi dupa extractie
B. imediat postextractional
C. nu sunt neaparat necesare
D. la 3 - 4 saptamani dupa extractie
E. daca se observa o tendinta de migrare a dintilor vecini
(pag. 56)

S2228136. Cauze ale luxatiei accidentale a dintilor vecini in cursul extractiei dentare sunt:
A. Utilizarea unui cleste cu falcile prea inguste
B. utilizarea unui cleste cu falcile prea late
C. utilizarea unui cleste care ia punct de sprijin pe marginea alveolara
D. utilizarea unui celste care se sprijina pe dintele vecin
E. utilizarea necorespunzatoare a elevatorului "limba de crap"
(pag. 121)

S2228137. In cazul subluxatiei accidentale a unui dinte vecin in cursul extractiei dentare:
A. se extrage complet dintele subluxat
B. se transplanteaza
C. se replanteaza
D. se tine sub observatie vitalitatea timp de 3 saptamani
E. se extirpa continutul camerei pulpare si se obtureaza corect, daca vitalitatea este negativa dupa trei
saptamani
(pag. 121)

S2228138. Luxatia mandibulei poate fi un accident ce apare in cursul extractiei dentare, la pacienti cu:
A. focare dentare multiple
B. chisturi foliculare
C. laxitate capsuloligamentara accentuata
D. extractia dintilor inferiori, la care apare miscarea de deschidere exagerata a gurii si tractiunea inainte a
mandibulei
E. anxietate
(pag. 124)

S2228139. Luxatia accidentala a mandibulei in cursul extractiei dentare se trateaza prin:

511

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

512

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Comprese reci
rezectia condilului articular
reducerea imediata a luxatiei
imobilizarea cu o fronda mentoniera
osteosinteza cu placute si suruburi
(pag. 124)

S2228140. Accidentele sinuzale ce pot aparea in cursul extractiei dentare sunt:


A. sinuzita maxilara
B. deschiderea sinusului
C. etmoidita
D. impingerea radacinilor in cavitatea sinuzala
E. parodontita apicala acuta la dintii sinuzali
(pag. 125)

S2228141. Accidentele survenite in timpul extractiei dentaer pot fi:


A. leziuni dentare
B. leziuni ale partilor moi perimaxilare
C. supuratii ale lojilor perimaxilare
D. leziuni osoase
E. leziuni ale nervilor
(pag. 120)

S2228142. Accidentele survenite in timpul extractiei dentare pot fi:


A. impingerea unor fragmente dentare sau osase in spatiile perimaxilare
B. supuratii ale partilor moi perimaxilare
C. aspirarea unor fragmente dentare sau osase
D. inghitirea unor corpi straini (fragmente dentare sau osase)
E. fracturarea unor instrumente utilizate pentru extractie, cu retentie de corpi straini
(pag. 120)

S2228143. Accidentele extractiei dentare se datoreaza urmatorilor factori:


A. particularitatilor morfologice ale maxilarelor
B. particularitatilormorfologice ale coroanei si radacinii dintelui ce urmeaza a fi extras
C. utilizarii unor instrumente metalice
D. extractiilor multiple, seriate
E. anesteziei
(pag. 120)

S2228144. Accidentele locale ale extractiei dentare se datoreaza urmatorilor factori:


A. infectiilor specifice bacilare
B. leziunilor patologice ale dintelui si tesuturilor peridentare
C. tehnicii de anestezie
D. greselilor de tehnica a extractiei
E. nerespectarii indicatiilor postextractionale
(pag. 120)

S2228145. Accidentele dentare ale extractiei sunt:


A. lezarea nervului alveolar inferior
B. plaga lineara a mucoasei
C. fractura tuberozitatii
D. fracturarea coroanei

512

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

513

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. luxatii ale dintilor vecini


(pag. 121)

S2228146. Accidente dentare ale extractiei dentare sunt:


A. fracturarea marginii alveolare
B. fracturarea dintilor vecini
C. fracturarea dintilor antagonisti
D. plaga planseului bucal
E. fracturile mandibulei
(pag. 121)

S2228147. Accidentele dentare ale extractiei dentare sunt:


A. smulgerea mugurilor dintilor permanenti
B. fracturi alveolare
C. impingerea radacinilor in cavitatea sinusala
D. lezarea mugurilor dintilor permanenti
E. luxatii ale dintilor vecini
(pag. 121)

S2228148. Accidente ale extractiei dentare cu leziuni ale partilor moi perimaxilare sunt:
A. fracturarea tuberozitatii maxilarului
B. plagi gingivale liniare
C. deschiderea sinusului maxilar
D. plagi intinse cu denudari mari ale osului
E. plagi ale mucoasei palatinale
(pag. 122)

S2228149. Accidentele osoase ale extractiei dentare sunt:


A. fracturi alveolare
B. fracturi coronare
C. fracturarea tuberozitatii maxilarului superior
D. fracturi radiculare
E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 123, 125)

S2228150. Accidentele extractiei dentare cu leziuni ale nervilor sunt:


A. leziuni ale nervului alveolar inferior
B. leziuni ale nervului bucal
C. lezuini ale nervului lingual
D. leziuni ale nervului infraorbitar
E. leziuni ale nervului mentonier
(pag. 125, 126)

S2228151. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila la


A. copii si adolescenti
B. gravide
C. pacienti cu hipovitaminoza A
D. batrani
E. pacientii din mediu rural
(pag. 120)

S2228152. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica extractia dintilor temporari este indicata in

513

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

514

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

urmatoarele situatii:
A. dintii cu carii complicate, care nu mai pot fi conservati prin tratament adecvat si care intretin procese
septice locale
B. dinti cu carii complicate, care nu mai pot fi conservati prin tratament adecvat si care intretin procese
septice generale
C. dinti cu fracturi coronare nepenetrante
D. dinti care intretin procese de osteita
E. dinti care intretin procese de osteomielita
(pag. 52)

S2228153. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica extractia dintilor temporari este indicata in
urmatoarele situatii:
A. dinti cu gangrena care intretin procese septice subacute in limfonodulii perimaxilari
B. dinti cu fracturi coronare
C. dinti cu pulpite cronice
D. dinti cu fracturi radiculare
E. dinti care produc deviatii sau malpozitii ale dintilor permanenti
(pag. 52, 53)

S2228154. Dintele temporar din focarul de fractura este preferabil sa fie extras daca:
A. este vital
B. constituie un element absolut indispensabil aplicarii dispozitivului de imobilizare
C. prezinta o gangrena necomplicata
D. pentru a preveni infectarea sacului folicular al dintelui permanent
E. pentru a grabi procesul de consolidare
(pag. 53)

S2228155. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica, extractia dintilor temporari este indicata:
A. la dinti care raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti, impiedicand
eruptia acestora
B. in cazul ageneziei mugurelui dintelui permanent
C. la dinti care produc deviatii ale dintilor permanenti
D. la dinti care produc malpozitii ale dintilor permanenti
E. la dinti cu luxatii dentare partiale
(pag. 53)

S2228156. Sindesmotomia la dintii temporari:


A. se va efectua cu sindesmotoame bine ascutite
B. se va efectua cu elevatoarele
C. nu este absolut necesara
D. se recomanda a fi evitata
E. se face pentru a permite insinuarea falcilor clestelui profund subgingival
(pag. 55)

S2228157. In cazul extractiei dintilor temporari in anestezie generala se evita aspirarea fragmentelor
dentare in caile respiratorii prin:
A. extractia completa cu elevatoarele
B. pozitia copilului cu capul drept
C. fundul gatului va fi tamponat cu o mesa
D. dintele va fi prins bine in cleste pentru a nu scapa
E. in cazul extractiei cu elevatoarele, dupa luxatia si eliberarea radacinilor, acestea vor fi prinse cu o pensa si
indepartate din cavitatea bucala
(pag. 55)

514

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

515

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2228158. In cazul extractiei dintilor temporari:


A. hemoragia este abundenta si se trateaza prin chiuretajul alveolei si sutura
B. hemoragia este redusa si se trateaza prin tamponament de protectie timp de 30 de minute
C. hemoragia este abundenta si se trateaza prin mesarea strinsa a alveolei
D. nu se exploreaza alveola cu pensa sau chiureta
E. hemoragia este abundenta si se trateaza prin aplicare de mese imbibate cu substante antifibrinolitice
(pag. 54)

S2228159. Extractia dintilor temporari cu clestele se face:


A. cand coroana dintelui este distrusa prin carie
B. prin aplicarea profunda subgingival a falcilor clestelui
C. prin miscari complexe de basculare la dintii cu rizaliza accentuata
D. printr-o miscare simpla de basculare
E. fara a permite falcilor clestelui sa se insinueze profund subgingival
(pag. 54, 55)

S2228160. Tratamentul postextractional la extractiile dintilor temporari:


A. necesita aplicarea de mentinatoare de spatiu in extractiile cu cel mult un an inainte de perioada fiziologica
de eruptie a dintelui permanent
B. nu este deosebit pentru extractiile cu cel mult un an inainte de perioada fiziologica de eruptie a dintilor
permanenti
C. aplicarea de dispozitive mentinatoare de spatiu la 3 - 4 saptamani dupa extractiile efectuate precoce
D. aplicarea de mentinatoare de spatiu la 7 zile dupa extractie in extractiile precoce
E. aplicarea de mentinatoare de spatiu la 6 luni postextractional in extractiile precoce
(pag. 55, 56)

S2228161. Indicatiile majore ale extractiei dentare sunt date de :


A. traumatismele dento-maxilare
B. complicatiile cariei dentare
C. parodontopatiile marginale
D. ectopiile dentare
E. dintii supranumerari
(pag. 56)

S2228162. In leucozele acute se contraindica categoric extractia dentara datorita:


A. riscului alergic
B. blocajului renal postextractional
C. cresterii tensiunii arteriale
D. riscului hemoragic
E. infectiei si necrozei
(pag. 60)

S2228163. In timpul extractiei dentare apar:


A. scaderea semnificativa a hematocritului
B. leucocitoza
C. cresterea VSH incepand din din ziua a doua sau a treia postextractional
D. scaderea pulsului si temperaturii
E. cresterea numarului de eritrocite
(pag. 51)

S2228164. In timpul sarcinii este de dorit evitarea extractiei dentare:


A. in prima luna

515

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

516

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

in primele trei luni si ultimele doua luni


in perioada de organogeneza
in ultima luna de sarcina
pe toata perioada
(pag. 61)

S2228165. Pentru extractia dentara se folosesc cel mai frecvent tenhici ce se bazeaza pe:
A. maleabilitatea osului
B. forta operatorului
C. torsionarea dintelui
D. posibilitatea de rezectiei a osului
E. posibilitatea de dilatare a alveolei
(pag. 72)

S2228166. Extractia "la cald" se face in cazul in care:


A. colectia a fistulizat
B. se observa un abces vestibular
C. prin indepartarea se creaza o cale de drenaj eficienta
D. in orice situatie daca se face antibioprofilaxie
E. procesul septic este localizat periradicular, intraalveolar
(pag. 61)

S2228167. Sindesmotomia presupune:


A. sectionarea marginii gingivale
B. decolarea gingiei fixe
C. sectionarea ligamentului circular al dintelui
D. dezlipirea cat mai profunda a gingiei de dinte si partial a ligamentului alveolodentar
E. suprimarea partiala a osului alveolar
(pag. 73)

S2228168. In cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar in timpul extractiei dentare se


procedeaza la:
A. explorarea cu un stilet butonat
B. manevra Valsalva
C. toaleta plagii cu indepartarea eschilelor osoase libere
D. acoperirea completa a alveolei cu gingivomucoasa
E. introducerea de mese iodoformaet compresive in alveola
(pag. 125, 126)

S2228169. Pentru a preveni aspirarea unor fragmente dentare sau osoase in cursul extractiilor
efectuate in anestezie generala de scurta durata vor fi luate urmatoarele masuri:
A. Pozitia bolnavului in decubit dorsal cu capul drept
B. capul bolnavului va fi rotat
C. intubatie endotraheala si tamponament faringian riguros
D. indepartarea in permanenta a secretiilor, de preferinta cu aspiratorul
E. plasarea dintelui sau radacinii pe limba imediat dupa extractie
(pag. 129)

S2228170. Fracturarea unor instrumente utilizate pentru extractie, cu retentia de corpi straini este
favorizata de:
A. agitatia pacientului
B. calitatea inferioara a instrumentelor
C. lipsa fortei operatorului

516

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

517

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. dozarea incorecta a fortelor


E. manopere brutale
(pag. 129)

S2228171. Complicatiile extractiei dentare sunt:


A. fractura tuberozitatii maxilare
B. alveolita postextractionala
C. impingerea radacinii in sinus
D. hemoragia postextractionala
E. creste alveolare cu exostoze
(pag. 129)

S2228172. Hemoragiile postextractionale se clasifica dupa:


A. felul vasului lezat
B. cauza care le-a generat
C. modalitatea de tratament
D. momentul producerii
E. cantitatea de sange pierdut
(pag. 130)

S2228173. Dintre factorii incriminati mai frecvent in aparitia hemoragiei postextractionale citam:
A. extractia dentara
B. plagi osoase intinse, cu delabrari importante ale gingivomucoasei
C. prezenta de eschile sau ciocuri osoase
D. anomalii vasculare in jurul radacinii dintelui extras
E. nerespectarea de catre pacient a indicatiilor postextractionale
(pag. 130)

S2228174. In cazul sangerarilor marginale din plaga gingivomucoasa postextractionala:


A. se aplica mucoasa pe os cat mai intim
B. eventual se vor pune 1 - 2 fire de sutura
C. se eefctueaza intotdeauna tamponamentul intraalveolar compresiv
D. peste alveolele suturate se pune un tampon iodoformat usor compresiv
E. se administreaza un tratament general care sa favorizeze formarea cheagului
(pag. 131)

S2228175. Factorii care intervin in producerea hemoragiei postextractionale tardive sunt:


A. infectia
B. persistenta unor ciocuri osoase iritante
C. tulburari in mecanismul de hemostaza
D. afectiuni cardiovasculare
E. presiunea atmosferica scazuta
(pag. 131)

S2228176. Dintre factorii locali implicati in producerea hemoragiei postextractionale fac parte:
A. angioamele si anevrismele
B. vasodilatatia secundara (postanestezica)
C. plagi osoase intinse
D. tulburari de coagulare
E. trombocitopenia
(pag. 130)

517

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

518

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2228177. Resturile radiculare impinse accidental in cavitatea sinusala:


A. se lasa pe loc si se sutureaza alveola
B. se extrag cat mai urgent
C. se extrag in maximum 48 de ore de la producerea accidentului
D. se lasa in sinus iar in alveola se aplica mese iodoformate
E. se lasa in sinus si se administreaza antibioterapie in doze mari
(pag. 127)

S2228178. Inghitirea de fragmente dentare sau osoase in timpul extractiei:


A. se produce prin deplasarea corpilor straini in vestibulul bucal
B. se produce prin deplasarea corpilor straini in orofaringe
C. necesita examenul radriologic pentru localizarea dintelui inghitit
D. necesita o dieta bogata in fibre daca se afla in tractul digestiv
E. nu necesita niciun fel de ingrijire medicala sau supraveghere
(pag. 128)

S2228179. Factorii locali incriminati in producerea hemoragiilor postextractionale sunt:


A. hemofilia
B. fracturi ale proceselor alveolare sau de maxilare
C. starile alergice
D. insuficienta hepatica
E. anevrismele si angioamele alveolare
(pag. 130)

S2228180. Tamponamentul compresiv intraalveolar in hemoragiile postextractionale tardive va fi


utilizat:
A. la purtatorii de proteze
B. la toate cazurile
C. in mod exceptional
D. dupa sutura plagii postextractionale
E. in cazurile cu hemoragii abundente profunde ce nu pot fi oprite prin tamponament supraalveolar
(pag. 131, 132)

S2228181. Cauze locale ce favorizeaza aparitia alveolitelor postextractionale sunt:


A. indepartarea din alveola a cheagului infectat si a corpilor straini
B. tratamentul local si general de stimulare a cicatrizarii
C. nerespectarea conditiilor de asepsie
D. mesele indesate in alveola si tinute multa vreme
E. extractiile incomplete
(pag. 133)

S2228182. Cauzele locale ale aparitiei alveolitelor postextractionale sunt:


A. extractiile laborioase, prelungite
B. utilizarea instrumentelor rotative la rutatii mari, fara racire
C. activarea unui ferment proteic din saliva asemanator fibrinolizinei
D. tratamentul general antiinfectios si antialgic
E. existenta in alveola postextractionala de fragmente detasate de os sau dinte
(pag. 133, 134)

S2228183. Tratamentul alveolitei postextractionale cuprinde:


A. aplicarea de mese in alveola pentru cel putin 10 zile
B. indepartaera din alveola a cheagului infectat, corpilor straini, osului necrozat

518

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

519

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. aplicatii locale analgezice si antiinfectioase


D. tratament general antiinfectios si antialgic
E. pastrarea cheagului endoalveolar si sutura stransa a alveolei
(pag. 135)

S2228184. Chiuretajul alveolar in alveolita postextractionala se face:


A. daca fenomenele clinice nu se amelioreaza la 24 ore de la tratamentul initial
B. energic pe toti peretii alveolari
C. daca examenul radiologic evidentiaza liza difuza, osteolitica a peretilor ososi
D. cu miscari blande, pentru indepartarea tesutului necrotic superficial
E. fara a distruge bariera biologica formata la limita tesutului necrozat
(pag. 135)

S2328185. Extracia dentar poate determina:


A. Ascensiuni termice
B. Leucocitoz de 10000-12000/mm3
C. Cretere a V.S.H. cu 2-4 mm- pe or
D. Scderea V.S.H cu 2-4 mm pe or
E. Leucopenie
(pag. 51)

S2328186. Micrile de rotaie n timpul extraciei dentare:


A. se fac prin rsucirea dintelui n axul su de implantare
B. sunt indicate la monoradiculari cu rdcini drepte
C. sunt contraindicate la pluriradiculari
D. pot fi asociate cu micri de basculare
E. se fac dinspre mezial spre distal
(pag. 51)

S2328187. Micarea de traciune n ax din extracia dentar este necesar s fie:


A. realizat n sensul n care osul cedeaz mai greu
B. lent
C. progresiv
D. combinat cu micri de basculare
E. combinat cu micri de rotaie
(pag. 75)

S2328188. Pentru extracia caninului superior drept:


A. capul bolnavului va fi situat la nivelul umrului operatorului
B. capul bolnavului va fi aezat drept n tetier
C. capul bolnavului va fi uor rotat spre dreapta
D. se practic anestezie plexal la gaura infraorbitar i la cea incisiv
E. se practic anestezie troncular periferic la gaura infraorbitar i cea incisiv
(pag. 77)

S2328189. Pentru extracia premolarului 2 superior drept:


A. capul bolnavului va fi situat n uoar extensie
B. capul bolnavului va fi aezat drept n tetier
C. capul bolnavului va fi uor rotat spre dreapta
D. se practic anestezie plexal la gaura infraorbitar i la cea incisiv
E. se practic anestezie plexal i infiltraie palatinal
(pag. 79)

519

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

520

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2328190. Pentru extracia primilor molari superiori


A. gura pacientului va fi deschis moderat
B. gura pacientului va fi larg deschis
C. operatorul va sta la drepta i puin n faa bolnavului
D. se practic anestezie troncular periferic la tuberozitate, infiltraie vestibular i la gaura palatin mare
E. se practic anestezie troncular periferic la tuberozitate i la gaura palatin mare
(pag. 80)

S2328191. Pentru extracia molarilor de minte superiori:


A. gura pacientului va fi ntredeschis
B. se practic anestezie troncular periferic la tuberozitate i la gaura palatin mare
C. se utilizeaz elevatoare n baionet
D. se utilizeaz clete n baionet cu flci efilate, apropiate
E. se utilizeaz clete cu flci rotunjite, cu dubl curbur
(pag. 82)

S2328192. Pentru extracia incisivilor laterali inferiori


A. se practic anestezie troncular periferic la spina Spix
B. se practic infiltraie plexal vestibular i lingual
C. capul bolnavului este la nivelul cotului operatorului
D. se efectueaz micri de rotaie n axul dintelui
E. traciunea n ax se face i cu o uoar nclinare mezial
(pag. 83)

S2328193. Pentru extracia caninilor inferiori


A. se practic anestezie troncular periferic la spina Spix
B. se practic anestezie troncular periferic la spina Spix i infiltraie vestibular
C. capul bolnavului este drept
D. se efectueaz micri de basculare vesibulo-lingual
E. traciunea n ax se face i cu o uoar nclinare distal
(pag. 84)

S2328194. Pentru extracia molarilor de minte inferiori


A. bolnavul este cu capul n uoar extensie
B. bolnavul este cu gura larg deschis
C. n condiii favorabile se poate utiliza elevatorul Lecluse
D. se utilizeaz elevatorul n baionet
E. se utilzeaz cletele n baionet
(pag. 87)

S2328195. Indicaiile folosirii cletelui n extracia rdcinilor dentare sunt


A. rdcina prezint o poriune extraalveolar proeminent
B. osul permite crearea unui an periradicular
C. monoradiculari cu rdcini scurte
D. pluriradiculari cu rdcini separate i divergente
E. rdcini efilate la care se poate efectua micarea de rotaie n ax
(pag. 90)

S2328196. De obicei se recurge la extracia cu ajutorul elevatoarelor a rdcinilor dentare


A. n cazul n care restul radicular este situat sub nivelul marginii libere a alveolei
B. atunci cnd poziia restului radicular nu permite aplicarea cletelui

520

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

521

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. atunci cnd rdcina nu prezint deformri care s necesite alveolotomie


D. n situaia n care rdcina nu prezint hipercementoz
E. n cazul n care restul radicular este situat deasupra nivelului marginii libere a alveolei
(pag. 92)

S2328197. Urmtoarele situaii indic extracia dinilor de "lapte cu carii permanente


A. gangrena care provoac supuraii perimaxilare
B. procese de osteit i osteomielit
C. dini parodontotici
D. dini ce produc malpoziii
E. dini ce ntrein procese septice subacute sau cronice n limfonodulii perimaxilari
(pag. 52)

S2328198. Se recurge la extracia prin alveolotomie cnd se constat


A. resturi radiculare profunde intraosoase
B. rdcini n limb de clopot
C. n luxaii dentare
D. rdcini foarte recurbate
E. rdcini cu anchiloze dentoalveolare
(pag. 104)

S2328199. Extracia alveoloplastic se deosebete de extracia obinuit prin:


A. regularizarea minuioas a marginilor osoase
B. sutura marginilor de gingivomucoas
C. introducerea n alveol a unei mee iodoformate
D. electrocauterizarea marginilor plgii alveolare i sutur
E. introducerea de conuri cu antibiotice n alveol
(pag. 110)

S2528200. Care din urmtoarele procedee nu reprezint pregtiri preextracionale pentru extracia
dinilor temporari:
A. anestezia
B. pregtirea copilului
C. Instrumentarul
D. aplicarea cletelui
E. pregtirea operatorului.
(pag. 53, 54)

S2628201. Gingivite i gingivo-stomatite acute i subacute sunt:


A. gingivostomatita ulcero-necrotic
B. gingivostomatita herpetic
C. gingivita alergic
D. gingivostomatita aftoas recidivant
E. gingivostomatita de menopauz.
(pag. 122)

S2628202. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:


A. parodontit marginal cronic pe fond de involuie precoce
B. parodontit marginal cronic profund localizat
C. parodontit marginal profund rebel la tratament
D. parodontit juvenil tardiv
E. parodontit marginal cronic profund generalizat.

521

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

522

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 123)

S2628203. Gingivitele descuamative reprezint manifestri bucale ale:


A. pemfigusului
B. diabetului
C. lichenului plan
D. administrrii de antagoniti de Ca
E. sclerodermiei.
(pag. 122)

S2628204. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar n urmtoarele boli sistemice:


A. diabet
B. hepatita B
C. carena de vitamina C
D. boli de snge i imune
E. TBC.
(pag. 122)

S2828205. Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt:


A. dinti cu carii complicate
B. dinti care au suferit leziuni traumatice
C. dinti care produc tulburari de eruptie ale dintilor permanenti
D. in cazul ageneziei dintelui permanent
E. dinti cu gangrena care nu pot beneficia de tratament corespunzator
(pag. 52)

S2828206. In tumorile partilor moi oro-faciale care beneficiaza de tratament iradiant, este indicat ca
extractia dentara sa se faca:
A. in sedinte repetate
B. intr-o singura sedinta
C. pe cadranele maxilare opuse zonei de iradiere
D. pe cadranele maxilare vecine zonei de iradiere
E. cu protectie de antibiotice
(pag. 61)

S2828207. In procesele supurative locale se practica extractia: urmata de un chiuretaj alveolar minutios
A. dupa remiterea fenomenelor acute
B. dupa o perioada lunga
C. "la cald daca procesul este localizat periradicular
D. "la cald in orice situatie
E. urmata de un chiuretaj alveolar minutios
(pag. 61)

S2828208. Pentru prevenirea infectarii plagii post-extractionale se iau urmatoarele masuri:


A. se indeparteaza depozitele moi de pe dinti
B. se indeparteaza depozitele de tartru
C. se practica badijonari cu solutii antiinflamatorii si antiseptice
D. se obtureaza definitiv toate procesele carioase
E. bolnavul va clati gura cu solutie de apa oxigenata sau de clorhexidina 4%
(pag. 63)

S2828209. Din instrumentarul special pentru extractie fac parte:


A. instrumentar de examinare (oglinda, sonda, pensa)

522

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

523

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

instrumentar de anestezie ( seringa, ace)


clestii de extractie
elevatoare
bisturiu, foarfece, departatoare
(pag. 65)

S2828210. Cu clestii se extrag:


A. dintii cu portiunea coronara integra
B. radacini dentare cu portiune extraalveolara proemineta
C. dinti cu coroane conice
D. radacini situate sub limita procesului alveolar
E. radacini dentare aflate la limita peretelui alveolar
(pag. 72)

S2828211. Extractia rezectie descrisa de Witzel este recomandata in


A. extractia resturilor radiculare la maxilar
B. cand exista o alveoloprotruzie
C. cand peretii alvelari sunt subtiri
D. la extractia caninilor superiori inclusi
E. la extractia molarilor de minte inferiori
(pag. 92)

S2928212. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitei postextractionale sunt:


A. nerespectarea conditiilor de asepsie in timpul actului operator;
B. existenta in alveola postextractionala a unor fragmente de os sau dinte;
C. clatirea gurii cu lichide nesterile, in cursul actului operator;
D. extractiile incomplete;
E. indesarea de mese in cavitatea alveolara in scopul protejarii osului.
(pag. 133)

S2928213. Alveolotomia este indicata in urmatoarele cazuri:


A. radacini deformate la apex prin procese de hipercementoza;
B. radacini foarte recurbate care se fractureaza foarte usor;
C. resturi radiculare profunde intraosoase;
D. radacini curbe si aplatizate mezio-distal;
E. radacini ale dintilor pluriradiculari, unite la nivelul apexului.
(pag. 104)

S2928214. Cu clestii se extrag:


A. dinti cu coroane conice;
B. radacini drepte situate sub limita marginii procesului alveolar;
C. radacini dentare care prezinta o portiune extraalveolara rezistenta
D. radacini dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar;
E. dinti cu coroana partial distrusa.
(pag. 72)

S2928215. Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt:


A. dinti cu rizaliza fiziologica si mobilitate accentuata;
B. dinti ce raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti, impiedicand eruptia
acestora;
C. dinti cu cangrena care au provocat supuratii perimaxilare;
D. dinti cu carii profunde;

523

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

524

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. dinti care prezinta pulpite purulente totale.


(pag. 52-53)

524

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

525

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 29
Incidentele i accidentele erupiei dentare
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1229001. Abcesul migrator (buccinatomaxilar) este complicatia cea mai frecventa a eruptiei molarului
trei in care:
A. infectia difuzeaza pe fata interna a mandibulei
B. infectia ajunge in loja sublinguala
C. infectia difuzeaza spre posterior
D. infecia difuzeaza pe faa externa a mandibulei intre os si muschiul buccinator
E. infectia difuzeaza pe fata externa a mandibulei intre os si muschiul maseter
(pag. 250)

S1229002. Accidente locale ele eruptiei dintilor temporari sunt:


A. eruptia prematura
B. sialoreea
C. fotofobia
D. chistul de erupie
E. eruptia tardiva
(pag. 240)

S1229003. Accidentele mecanice ale eruptiei molarului trei inferior sunt:


A. tulburari vegetative reflexe secretorii
B. ulceratii jugale sau linguale
C. gingivostomatita odontiazica
D. adamantinoame
E. trismus
(pag. 253)

S1229004. Accidentele mecanice ale eruptiei molarului trei inferior sunt:


A. tulburari vegetative reflexe secretorii
B. ulceratii jugale sau linguale
C. gingivostomatita odontiazica
D. adamantinoame
E. trismus
(pag. 253)

S1229005. Eruptia precoce consta in:


A. eruptia pe arcada inainte de termen a unor dinti cu morfologie incompleta
B. eruptia pe arcada inainte de termen a unor dinti slab calcificati, ce cad repede
C. aparitia pe arcada inainte de termen a unor dinti normali, bine dezvoltati
D. erupii ce apar in cadrul unor boli generale - rahitism
E. eruptii ce apar in caz de foliculita expulsiva Cap-de-Pont
(pag. 226)

S1329006. Eruptia prematura se defineste ca fiind aparitia pe arcadele dentare inainte de termen a:

525

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

526

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

unor dinti incomplet formati


unor formatiuni epiteliale dur
unor dinti normal conformati
unei tumefieri de culoare albastruie
nici unul dintre acestea
(pag. 226)

S1329007. Incisivul central inferior erupe la:


A. 8-9 ani
B. 7-8 ani
C. 6-7 ani
D. 6 ani
E. 10 ani
(pag. 225)

S1329008. Perioada de eruptie a caninilor temporari este:


A. 18-24 luni
B. 6-12 luni
C. 12-18 luni
D. 24-30 luni
E. 10-16 luni
(pag. 225)

S1529009. Care este cea mai frecventa complicatie a eruptiei molarului 3 inferior:
A. osteomielita;
B. tromboflebita;
C. pericoronarita;
D. gingivostomatita odontiazica;
E. uveita.
(pag. 244)

S1529010. Ce tratament se recomanda in cazul ulceratiei mucoasei jugale provocata de eruptia


molarului 3 superior:
A. badijonaj local al ulceratiei;
B. supravegherea clinica;
C. odontectomia molarului 3;
D. excizia ulceratiei;
E. biopsia.
(pag. 257)

S1529011. Elementul clinic care deosebeste hematomul de eruptie de chistul de eruptie este:
A. culoarea;
B. dimensiunea;
C. fluctuenta;
D. debutul;
E. evolutia.
(pag. 241)

S1529012. Factorii incriminati etiopatogenic in incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari


sunt:
A. malpozitiile dentare ;
B. infectia;

526

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

527

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. ritmul de eruptie;
D. disostoza cleidocraniana;
E. rahitismul.
(pag. 237)

S1529013. Pruritul gingival ca incident local al eruptiei este dat de:


A. edem;
B. congestie;
C. abces;
D. ulceratie;
E. polip.
(pag. 238)

S1529014. Solutia D`Alibour in tratamentul pericoronaritei congestive la copii contine:


A. cocaina;
B. bicarbonat de Na;
C. glicerina;
D. vitamina A;
E. zinc sulfat.
(pag. 239)

S1629015. Chistul de eruptie


A. este o tumefiere gingivala de culoare rosie
B. e fluctuent la palpare
C. creste rapid
D. e dureros
E. stimuleaza eruptia dintelui
(pag. 241)

S1629016. Gingivostomatita eritematoasa pura a dintilor temporari


A. este foarte fracventa
B. apare in momentul eruptiei simultane a molarilor doi tamporari
C. determina alterarea starii generale
D. durerile sunt foarte accentuate
E. foarte rar se vindeca spontan
(pag. 240)

S1629017. Hematomul de eruptie


A. e o tumefiere gingivala de culoare albastru-violacee
B. e moale la palpare
C. de etiologie neprecizata
D. e foarte dureros
E. e extins la o arcada
(pag. 241)

S1629018. Pericoranarita cronica a dintilor permenenti:


A. apare cand molarul 3 are o pozitie relativ favorabila eruptiei dar mocoasa supraiacenta este foarte groasa
B. starea generala a paacientului este alterata
C. adenopatia submandibulara este dureroasa
D. trismusul este accentuat
E. durerile sunt foarte accentuate
(pag. 246)

527

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

528

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1629019. Pericoronarita congestiva a dintilor temporarise caracterizeaza prin:


A. gingie rosie, edematiata, dureroasa
B. hiposalivatie
C. lipsa adenopatiei submandibulare
D. stare generala nemodificata
E. suptul calmeaza durerea
(pag. 238)

S1629020. Pericoronarita molarilor 3 superiori:


A. e mai frecventa decat a molarilor inferiori
B. durerea iradiaza retromolar
C. trismusul este mai puternic decat la molarii inferiori
D. tratamentul comporta dificultati deosebite
E. examenul endobucal este mai usor de efectuat
(pag. 256)

S2129021. Accidentele trofice ale erupiei molarului de minte inferior sunt:


A. Paralizii faciale tranzitorii
B. Tulburri vegetative reflexe secretorii
C. Algii faciale
D. Gingivostomatita odontiazic
E. Trismus
(pag. 254)

S2129022. Cea mai frecvent complicaie a erupiei molarului de minte inferior este:
A. Abcesul lojilor nvecinate
B. Tromboflebita
C. Pericoronarita
D. Gingivostomatita odontiazic
E. Trismusul
(pag. 244)

S2129023. Dintre complicaiile septice la distan ale pericoronaritei molarului de minte inferior
enumerm:
A. Flegmonul difuz al planeului bucal
B. Flegmonul difuz hemifacial
C. Abcesele parafaringiene
D. Abcesul lojii maseterine
E. Tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 251)

S2129024. Infecia cantonat n spaiul dintre capuonul mucos i coroana dintelui n erupie poate
difuza n spaiile anatomice nvecinate, sub influena urmtorilor factori, cu excepia:
A. Lipsa instituirii unui tratament
B. Instituirea tardiv a tratamentului
C. Tratament necorespunztor
D. Direcia de erupie a dintelui
E. Reactivitatea slab a organismului
(pag. 250)

S2129025. Semnele clinice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior sunt urmtoarele,
cu o excepie:

528

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

529

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

hipoestezia n. alveolar inferior


trismus
disfagie
edemul capuonului mucos
secreie purulent sub capuon
(pag. 245)

S2229026. Pericoronarita supurata a molarului trei se manifesta prin:


A. scurgerea unei secretii sero-sanguinolente de sub capison
B. usoara jena la masticatie si deglutitie
C. stare generala cu subfebrilitati, indispozitie
D. trismus incipient
E. scurgerea unei picaturi de puroi de sub capison
(pag. 245)

S2229027. Tratamentul local al pericoronaritei congestive din eruptia dintilor temoprari cuprinde:
A. extractia dentara
B. dezinfectia sacului folicular
C. badijonari cu cocaina 1%
D. antibioterapie
E. vitaminoterapie
(pag. 238, 239)

S2229028. Abcesulmigrator (buccinato-maxilar) este supuratia cea mai comuna provocata de


pericoronarita supurata a molarului de minte inferior, in care:
A. infectia difuzeaza pe fata interna a mandibulei
B. infectia ajunge in loja sublinguala
C. infectia difuzeaza spre posterior
D. infectia difuzeaza intre fata externa a mandibulei si muschiul buccinator
E. infectia difuzeaza intre fata externa a mandibulei si muschiul maseter
(pag. 250)

S2229029. Tratamentul pericoronaritei supurate din eruptia dintilor temporari consta in:
A. badijonarea mucoasei cu analgezice si antiseptice
B. badijonarea gingiei cu xilina 2%, glicerina sulfamidata sau glicerina boraxata
C. lavajul gingival dupa fiecare alimentatie
D. tratament antibiotic
E. incizie si drenaj
(pag. 239)

S2229030. Tratamentul general al tericoronaritei congestive din eruptia dintilor temporar consta in:
A. tratament antipiretic
B. tratament antibiotic
C. sedarea copilului
D. incizie si drenaj
E. dezinfectia sacului folicular
(pag. 239)

S2329031. Soluia de permanganat de potasiu la culoarea roz- trandafiriu are urmtoarea concentraie:
A. 1/20000
B. 2/10000
C. 1/10000

529

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

530

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. 1/5000
E. 1/100000
(pag. 239)

S2329032. Tratamentul pericoronaritei supurate este:


A. profilactic
B. conservator
C. chirurgical
D. medicamentos
E. general
(pag. 239)

S2329033. n pericoronarita acut supurat incizia se face:


A. n anvelop
B. la nivelul bombrii maxime
C. n baionet
D. angular
E. Pichler
(pag. 239)

S2529034. Diagnosticul diferenial al foliculitei expulsiv (Capdepont) se face cu :


A. Gingivostomatita
B. hematomul de erupie
C. Herpangina
D. erupia precoce
E. aftoza bucal izolat.
(pag. 240)

S2629035. Gingivita acut ulcero-necrotic este caracterizat prin:


A. prurit gingival
B. alterarea strii generale
C. absena sngerrii la palpare cu sonda
D. consistena ferm a papilelor
E. mobilitate dentar.
(pag. 144)

S2629036. n gingivita de sarcin:


A. se produce atrofia epiteliului gingival
B. apar leziuni hiperkeratozice
C. se produc eroziuni i ulceraii care pot sngera cu uurin la periaj
D. gingia este tumefiat, mrit de volum, neted sau boselat
E. apar vezicule i bule care se sparg lsnd ulceraii.
(pag. 130)

S2629037. n lichenul plan apar urmtoarele manifestri gingivale:


A. hiperplazie gingival generalizat de tip polipoidal
B. hiperplazie gingival cu ulceraii i sngerri la cele mai mici atingeri
C. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
D. ulceraii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-glbuie
E. papile interdentare ce prezint la vrf o ulceraie crateriform.
(pag. 142)

530

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

531

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2829038. Hematomul de eruptie se prezinta ca:


A. tumefactie gingivala localizata de culoare albastru-violacee, dura la palpare, indolora
B. tumefactie gingivala discreta in santul gingival, congestionata, edematiata, extrem de dureroasa
C. tumefactie gingivala localizata de culoare rosie-violacee, depresibila la palpare, nedureroasa
D. tumefactie gingivala bine conturata, rotunjita, de culoare albastrie-transparenta, fluctuenta la palpare
E. tumefactie nedureroasa situata pe os intr-o depresiune cu pereti bine conturati
(pag. 241)

S2929039. Manifestarile cutanate ale eruptiei dentare apar sub forma de:
A. eruptii cutanate la nivelul trunchiului sub forma de macule;
B. zona zoster;
C. eruptia cutanata sub forma de papule;
D. eruptii cutanate sub forma de vezicule herpatice;
E. eriteme abdominale.
(pag. 241)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1229040. Accidente locale ale eruptiei dintilor temporari sunt:
A. epifora
B. eruptia precoce
C. pericoronarita congestiva
D. gingivostomatita
E. febra
(pag. 238 - 239)

S1229041. Accidente regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:


A. febra
B. pericoronarita supurata
C. varsaturile
D. congestia conjunctivala
E. rinoreea
(pag. 241)

S1229042. Accidente regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:


A. adenopatia submento-submandibulara
B. congestia hemifetei de partea dintelui care erupe
C. epifora
D. rinoreea
E. febra
(pag. 226)

S1229043. Complicatiile eruptiei molarului de minte inferior sunt:


A. inflamatorii
B. mecanice
C. trofice
D. tumorale
E. digestive
(pag. 244)

S1229044. Complicatiile pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior sunt:

531

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

532

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

fractura unghiului mandibulei


trismusul
abcesul migrator
abcesul lojii sublinguale
abcesul lojii submandibulare
(pag. 250)

S1229045. Dupa decapisonare, pentru a impiedica formarea tesutului de granulatie se fac cauterizari
cu:
A. clorura de zinc 10 %
B. clorura de zinc 30 %
C. E.D.T.A
D. acid tricloracetic in soluie saturata
E. acid citric 1 %
(pag. 248)

S1229046. Factorii favorizanti in aparitia accidentelor de eruptie a molarului III inferior sunt:
A. patrunderea infectiei in zona de eruptie a molarului
B. mineralizarea completa a osului
C. fibromucoasa spatiului retromolar este dispusa sub forma de"fata de masa"
D. unghiul mandibulei este punct de crestere
E. raportul apropiat cu molarul 2
(pag. 243)

S1229047. Pericoronarita congestiva a molarului trei inferior se manifesta prin:


A. trismus intotdeauna prezent, in functie de gravitatea procesului inflamator
B. edem si roseata accentuata a capisonului ce acopera molarul trei, amprenta antagonica.
C. de sub capison se scurge o picatura de puroi
D. starea generala poate da semne de alterare cu subfebrilitai si indispoziie
E. stare generala alterata, febra, insomnie, puls accelerat
(pag. 245)

S1229048. Pericoronarita supurata a molarului trei se manifesta prin:


A. usoara jena in masticatie si deglutitie
B. trismus incipient de intensitate redusa
C. scurgerea unei picaturi de puroi de sub capison
D. scurgerea unei secreii sero-sanghinolente de sub capison
E. stare generala cu subfebrilitati, indispozitie
(pag. 245)

S1329049. Accidentele nervoase cu tulburari motorii ale eruptiei molarului de minte inferior sunt:
A. Contracturi ale musculaturii faciale
B. Trismus
C. Spasme
D. Paralizii faciale
E. Algii faciale
(pag. 253)

S1329050. Bilantul clinic al complicatiilor septice apreciaza:


A. Amploarea fenomenelor inflamatorii
B. Gradul de eruptie al dintelui
C. Pozitia coroanei fata de structurile dure osoase

532

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

533

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Poziia coroanei raportata la parile moi vecine


E. Curba tarmica
(pag. 246)

S1329051. Cauzele locale ale intarzierii de eruptie sunt


A. obstacole gingivale
B. obstacole tumorale
C. obstacole dentare
D. obstacole osoase
E. boala Turaine
(pag. 228)

S1329052. Complicatiile difuze ale partilor moi apar in:


A. Depresie imunitara instalata
B. Tratamentele antibiotice gresit conduse
C. Incizii incorecte
D. Extracii in puseu acut
E. in toate acestea
(pag. 250)

S1329053. Decapisonarea molarului de minte inferior este indicata:


A. Cand exista spatiu suficient de eruptie
B. Cand dintele este erupt pana la ecuatorul coronar
C. Cand dintele are o orientare verticala
D. Cand fibromucoasa este dispusa orizontal
E. Cand fibromucoasa este groasa dispusa vertical
(pag. 247)

S1329054. Dupa Bordais difuzarea infectiei de la sacul pericoronar la os se poate face astfel:
A. prin infiltratie bacteriana periostala
B. prin difuzarea puroiului din sacul pericoronar
C. de la sacul pericoronar la os
D. pe cale hematogena
E. pe cale limfatica
(pag. 251)

S1329055. Factorii incriminati in etiopatogenia incidentelor si accidentelor eruptiei dentare la dintii


temporari sunt:
A. Terenul
B. Infectia
C. Tulburarile psihice ale mamei
D. Erupia ca fenomen in sine
E. Alimentatia artificiala
(pag. 236)

S1329056. Infectia dintre capusonul mucos si coroana dintelui in eruptie poate difuza in spatiile
anatomice in urmatoarele imprejurari
A. Lipsa instituirii unui trtamnet
B. Instituirea tardiva a tratamentului
C. Tratament necorespunzator
D. Reactivitatea slaba a organismului
E. Nici unul dintre acestea

533

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

534

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 250)

S1329057. Infectia sacului folicular se poate realiza pe 2 cai:


A. endogena
B. directa
C. limfatica
D. indirecta
E. nici una dintre acestea
(pag. 244)

S1329058. Limfonodulii sunt afectati in urmatoarele conditii:


A. Persistenta pericoronaritei
B. Decapisonarea inoportuna si necorespunzatoare
C. Mentinerea traumatismlui ocluzal din partea antagonistului
D. Traumatismului postoperator
E. Afectiuni inflamatorii la distanta
(pag. 251)

S1329059. Tulburarile legate de pozitia de eruptie a dintilor sunt:


A. Malpozitii
B. Incluzia dentara
C. Anclavarea
D. Transpoziii
E. Heteropatii
(pag. 235)

S1329060. Tulburarile legate de varsta de eruptie a dintilor sunt:


A. Eruptia prematura
B. Eruptia precoce
C. Eruptia intarziata
D. Erupia prelacteala
E. Hipodontia
(pag. 226)

S1429061. Accidentele si incidentele de eruptie la edentati:


A. au ca origine incluziile dentare numai ale molarilor si caninilor;
B. nu sunt insotite de simptomatologie subiectiva.
C. au ca origine incluziile dentare ale molarilor, caninilor si premolarilor inferiori;
D. sunt mai frecvente la maxilar;
E. sunt posibile mai ales la nivelul mandibulei;
(pag. 254)

S1429062. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pericoronarita acuta congestiva la nivelul
molarului trei inferior sunt adevarate:
A. la inspectie se remarca congestie si edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2
B. intotdeauna este insotita de trismus
C. cand edemul este pronuntat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe suprafata mucoasei
D. bolnavul acuza dureri vii in zona molarului de minte, cu caracter pulsatil
E. starea generala a pacientului poate fi usor alterata, cu indispozitie, subfebrilitati, fatigabilitate
(pag. 245)

S1429063. contraindicatiile decapisonarii la nivelul molarilor de minte inferiori:


A. vizeaza cazurile in care recidivele infectiei sunt fecvente si din ce in ce mai grave;

534

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

535

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. corespund situatiei cand fibromucoasa care acopera molarul in eruptie este subtire si dispusa orizontal pe
suprafata ocluzala a acestuia, precum o fata de masa;
C. corespund situatiei cand mucoasa cade vertical pe suprafata ocluzala a molarului 3, ca o cortina;
D. la dinii care dispun de un spaiu suficient pentru incadrarea marginala intre molarul 2 si ramul ascendent
al mandibulei;
E. dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar.
(pag. 247)

S1429064. Dintele Turner este:


A. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata
B. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata
C. premolarul doi inferior cu eruptie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata
D. premolarul unu inferior cu erupie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata
E. molarul unu inferior temporar cu eruptie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina
neformata
(pag. 226)

S1429065. Dintre semnele locale in pericoronarita congestiva la dintii temporari pot fi amintite:
A. gingie rosie edematiata
B. gingie dureroasa uneori sangeranda
C. mucoasa gingivala este tumefiata, intinsa, lucioasa, de un rosu intens
D. adenopatie submandibulara frecventa
E. la palpare mucoasa gingivala este fluctuenta si foarte dureroasa
(pag. 238-239)

S1429066. in cadrul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului de minte inferior intalnim:
A. trismus;
B. spasme ale buzei;
C. paralizii faciale tranzitorii sau paralizii oculare (midriaza unilaterala);
D. nevrite;
E. algii asociate cu tulburari vasomotorii reflexe.
(pag. 253)

S1429067. in pericoronarita cronica de la nivelul molarilor de minte inferiori:


A. simptomele sunt atenuate, cu persistenta unei jene locale;
B. poate apare adenopatie submandibulara cu caracter de inflamatie cronica;
C. prezinta dureri cu caracter pulsatil;
D. este prezenta limfadenita subangulomandibulara;
E. apare halena fetida.
(pag. 246)

S1429068. Pericoronarita acuta supurata:


A. poate urma unei pericoronarite congestive
B. nu determina alterarea starii generale
C. poate determina dificultati masticatorii si disfagie ceea ce semnifica extinderea procesului inflamator in
tesuturile vecine
D. poate fi insoita de trismus, care evolueaza odata cu procesul inflamator local
E. fenomenele inflamatorii se pot remite spontan chiar daca nu este asigurat drenajul puroiului
(pag. 245)

S1429069. Tratamentul chirurgical al pericoronaritei acute congestive:


A. poate fi conservativ
B. poate fi radical, prin extractia dintelui

535

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

536

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. prin decapisonare trebuie ca dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar
D. decapisonarea poate fi indicata frecvent ca metoda de tratament chirurgical
E. consta exclusiv in extractia dintelui
(pag. 247)

S1429070. Tratamentul pericoronaritei acute congestive de la nivelul molarilor de minte inferiori:


A. este numai chirurgical;
B. poate fi local antiinflamator si antiinfectios;
C. consta intotdeauna in decapisonare;
D. prin decapisonare, se face numai atunci cand fibromucoasa care acopera molarul in erupie este subire si
dispusa orizontal pe suprafaa ocluzala a acestuia, precum o faa de masa;
E. consta in tratament medicamentos si chirurgical radical.
(pag. 247-248)

S1529071. Complicatiile mecanice ale eruptiei molarului 3 inferior sunt:


A. ulceratii linguale;
B. trismus;
C. carii ale molarului secund ;
D. deplasari dentare;
E. gingivostomatita.
(pag. 253)

S1529072. Complicatiile septice la distanta ale pericoronaritei molarului 3 inferior sunt:


A. abcesul migrator;
B. tromboflebita sinusului cavernos;
C. gangrena pulmonara;
D. abcesul maseterin;
E. flegmonul hemifacial.
(pag. 251)

S1529073. Conditiile efectuarii decapusonarii sunt:


A. dinte erupt din structura osoasa;
B. capuson gros dispus ca o cortina;
C. radacini dispuse in sensul curbei de compensatie;
D. spatiul insuficient de eruptie;
E. capuson subtire dispus ca o fata de masa.
(pag. 247)

S1529074. Incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari la nivel regional sunt:


A. eritroze jugale;
B. eruptii cutanate;
C. polakiurie;
D. manifestari febrile;
E. chistul de eruptie.
(pag. 241)

S1529075. Particularitatile anatomice ale zonei de eruptie a molarului 3 superior:


A. structura osoasa compacta;
B. pozitia decliva a sacului pericoronar;
C. raport strans cu canalul mandibular;
D. raport strans cu sinusul maxilar;
E. raport de vecinatate cu loja infratemporala.

536

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

537

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 255)

S1529076. Semnele clinice ale pericoronaritei congestive ale molarului 3 inferior sunt:
A. febra peste 39 grade Celsius;
B. mucoasa cu amprenta ocluzala a antagonistului;
C. palparea cu sonda remarca suprafata ocluzala a molarului 3;
D. durere pulsatila;
E. trismus accentuat.
(pag. 245)

S1529077. Semnele clinice ale pericoronaritei supurate a molarului 3 inferior sunt;


A. trismus;
B. edemul capisonului mucos;
C. adenopatie cronica nedureroasa;
D. secretie purulenta sub capuson;
E. disfagie.
(pag. 245)

S1529078. Tratamentul medicamentos al pericoronaritei congestive de molar 3 inferior cuprinde:


A. antibioterapie in toate cazurile;
B. incizia capusonului mucos;
C. vaccinare nespecifica;
D. vitaminoterapie A, B, C;
E. badijonare cu solutii cauterizante.
(pag. 247)

S1529079. Tulburarile motorii in cadrul accidentului de eruptie al molarului 3 inferior sunt:


A. durere;
B. hipoestezie;
C. spasme;
D. midriaza unilaterala;
E. contracturi.
(pag. 253)

S1629080. Accidentale mecanice ale eruptiei molarilor inferiori sunt:


A. ulceratii jugale sau linguale
B. carii ale molarilor 2
C. resorbtii radiculare ale molarilor 2
D. deplasari dentare
E. tulburari vegetative reflexe secretorii
(pag. 253)

S1629081. Complicatiile pericoronaritei dintilor permanenti apar in urmatoarele cazuri:


A. lipsa unui tratament
B. instituirea unui tratament inadecvat
C. tratament necorespunzator
D. dupa incizie si drenaj
E. reactivitate buna a organismului
(pag. 249)

S1629082. Coplicatiile septice ale eruptiei molarilor superiori sunt.


A. abces de loja infratemporala

537

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

538

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

sinuzita maxilara
celulitele si abcesul de val palatin
abcesul submandibular
abcesul laterofaringian
(pag. 256)

S1629083. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu:


A. herpangina,
B. leucoplazia
C. varicela
D. impetigo
E. lichenul plan
(pag. 240)

S1629084. Foliculita expulsiva (Capdepont)


A. este o infectie a nou-nascutului
B. este o infectie a adolescentilor
C. apare la nivelul gingiei mugurilor dentari temporali
D. se datoreaza infectarii endogene a mugurilor dentari temporari
E. se datoreaza infectarii exogene a mugurilor dentari
(pag. 240)

S1629085. Gingivostomatita ulcero-necrotica-manifestari locale:


A. depozite necrotice, fetide
B. halena accentuata
C. mobilitate dentara
D. hipersalivatie
E. lipsa sangerarilor gingivale
(pag. 240)

S1629086. in patologia eruptiei dentare sunt incriminate urmatoarele boli:


A. rahitismul
B. febrele eruptive
C. hepatitele
D. avitaminozele
E. sifilisul
(pag. 238)

S1629087. Indicatiile decapisonarii molarului3 sunt:


A. sa existe spatiu suficient de eruptie
B. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie in forma de fata de masa
C. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie in forma de cortina
D. dintele sa fie erupt pana la ecuatorul coronar
E. dintele sa fie inclus
(pag. 247)

S1629088. Tulburari nervoase motorii ale eruptiei molarilor 3 sunt:


A. contracturi ale musculaturii faciale-ticuri
B. trismus
C. paralizii faciale tranzitorii
D. tulburari de ocluzie
E. nevralgii dentare

538

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

539

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 253)

S2129089. Accidentele mecanice ale erupiei molarului trei inferior sunt:


A. Ulceraii jugale sau linguale
B. Resorbii radiculare ale molarului secund
C. Tulburri de ocluzie
D. Trismus
E. Nevralgii dentare i otice
(pag. 253)

S2129090. Accidentele regionale ale erupiei dinilor temporari sunt:


A. Sialoreea
B. Rinoreea
C. Febra
D. Eritroza jugal
E. Vrsturile
(pag. 241)

S2129091. Complicaiile tumorale generate de erupia molarului de minte inferior se refer la:
A. Chisturi foliculare
B. Gingivostomatita odontiazic
C. Keratochisturi
D. Adamantinoame
E. Chisturi marginale
(pag. 254)

S2129092. Dintre factorii incriminai etiopatogenic n incidentele i accidentele erupiei dentare fac
parte:
A. Vrsta copilului
B. Terenul
C. Modul de hrnire
D. Erupia ca fenomen n sine
E. Infecia
(pag. 237)

S2129093. Foliculita expulsiv (Capdepont) se deosebete de erupia precoce prin:


A. Vrsta foarte mic a copilului
B. Contextul patologic local sau general de apariie a dintelui pe arcad
C. Aspectul radiologic de dinte neformat
D. Mobilitatea precoce i expulsia dintelui
E. Nici o variant nu este corect
(pag. 241)

S2129094. Printre accidentele locale ale erupiei dinilor temporari menionm:


A. Hematomul de erupie
B. Chistul de erupie
C. Foliculita expulsiv (Capdepont)
D. Xerostomia
E. Durerile articulare
(pag. 240-241)

S2129095. Printre complicaiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior se
numr:

539

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

540

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Ulceraii jugale sau linguale


Adamantinoame
Trismus
Abcesul migrator
Abcesul lojii sublinguale
(pag. 250)

S2229096. In cadrul eruptiei dintilor permanenti complicatiile sunt:


A. frecvent generale
B. practic numai locale si loco-regionale
C. doar intimplator generale
D. intotdeauna locale si loco-regionale insotite de complicatii generale
E. niciodata generale
(pag. 242)

S2229097. Accidentele de eruptie ale molarilor de minte inferiori se datoreaza:


A. infectiilor specifice la unul din parinti
B. conditiilor filogenetice
C. conditiilor ontogenetice
D. parodontopatiei in forma grava in antecedentele heredo-colaterale
E. conditiilor anatomice
(pag. 243)

S2229098. Factori favorizanti in aparitia accidentelor de eruptie ale molarului de minte inferior sunt:
A. infectia sacului folicular prin deschidere in mediul septic bucal
B. capisonul mucos
C. pozitia molarului de minte in structura osoasa
D. infectia sacului folicular pe cale hematogena
E. raportul foarte apropiat cu molarul doi
(pag. 243)

S2229099. Factori determinanti in aparitia accidentelor de eruptie a molarului de minte inferior sunt:
A. pozitia intramaxilara a molarului de minte
B. infectia sacului folicular prin deschidere in cavitatea bucala
C. infectia sacului folicular pe cale vascular-sanguina, endogena, de la un focar din organism
D. capisonul mucos
E. raportul foarte apropiat cu molarul doi
(pag. 244)

S2229100. Accidentele de eruptie ale molarului 3 inferior sunt:


A. septtice
B. nervoase
C. digestive
D. trofice
E. mecanice
(pag. 244)

S2229101. Accidentele provocate de eruptia molarului de minte inferior sunt:


A. tumorale
B. mecanice
C. nervoase
D. renale

540

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

541

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. digestive
(pag. 244)

S2229102. Tratamentul chirurgical de incizie si drenaj in accidentele de eruptie a dintilor temporari se


aplica la:
A. chistul de eruptie
B. hematomul de eruptie
C. pericoronarita supurata
D. la nevoie, in pericoronarita congestiva
E. gingivostomatita
(pag. 239, 240, 241)

S2229103. In pericoronarita congestiva apar:


A. alterarea usoara a starii generale
B. febra pana la 38 - 39,5 C
C. puls accelerat
D. dificultati importante in alimentatie
E. indispozitie
(pag. 245, 246)

S2229104. Pericoronarita cronica a molarului de minte determina in evolutie:


A. flegmonul peramigdalian
B. hiperplazia amigdaliana
C. flegmonul planseului bucal
D. gingivite cronice
E. halena fetida
(pag. 246)

S2229105. Aplicarea fara discernamant a decapisonarii molarului de minte inferior poate duce la:
A. gingivita
B. lezarea nervului lingual
C. diseminarea infectiei in lojile vecine
D. fractura coroanei molarului de minte
E. necroze osoase
(pag. 247)

S2229106. Decapisonarea molarului de minte inferior nu este indicata daca nu se indeplinesc


urmatoarele:
A. dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar
B. orientarea dintelui sa fie verticala, cu radacini drepte sau usor recurbate distal
C. spatiu suficient pentru incadrarea intre molarul doi si ramul ascendent al mandibulei
D. infectii frecvente, recidivante pericoronare
E. mucoasa dinspre obraz sau dinspre pilierul amigdalian cade vertical pe suprafata ocluzala a molarului
(pag. 247)

S2229107. Tratamentul antibiotic local al pericoronaritei acute congestive a molarului de minte inferior:
A. este recomandabil in toate cazurile
B. se va face obligatoriu conform antibiogramei
C. va fi extins cat timp este necesar, pana la remisia completa a fenomenelor inflamatorii
D. nu este recomandabil, deoarece provoaca prin mutatii rezistenta germenilor sau selectia celor mai virulenti
E. este susceptibil de a sensibiliza pacientii la antibiotice
(pag. 247)

541

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

542

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2229108. Contraindicatiile decapisonarii molarului de minte inferior se refera la:


A. fibromucoasa care acopera molarul in eruptie este subtire si dispusa orizontal pe suprafata ocluzala
B. mucoasa dinspre obraz sau dinspre pilierul amigdalian cade vertical pe suprafata ocluzala
C. dinti situati oblic intramaxilar, neerupti pana la ecuatorul coronar
D. dinti care dispun de spatiu suficient intre molarul doi si ramul ascendent al mandibulei
E. dinti cu orientare verticala, fara obstacole mecanice, dentare, osoase, sau mucoase
(pag. 247)

S2229109. Pozitia pacientului pentru interventia de decapisonare a molarului de minte inferior va fi:
A. asezat in fotoliul dentar
B. in decubit dorsal pe masa de operatie
C. cu capul in flexie
D. cu capul in usoara extensie
E. cu gura intredeschisa
(pag. 247)

S2229110. Postoperator, dupa decapisonarea molarului de minte inferior apar:


A. trismus
B. diaree
C. disfagie
D. edem
E. dureri
(pag. 248)

S2229111. Tratamentul postoperator dupa decapisonarea molarului de minte consta in:


A. schimbarea mesei iodoformate la 2 - 3 zile
B. cauterizarea granulatiei excesive cu azotat de argint sau clorura de zinc 30%
C. tratament antibiotic in unele situatii
D. tratament antiseptic local si antialgic
E. tratament antiemetic
(pag. 248)

S2229112. Tratamentul pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior este:


A. exclusiv medicamentos
B. chirurgical conservativ
C. incizia si drenajul sacului folicular urmat de decapisonare
D. chirurgical radical daca dintele nu se preteaza unui tratament conservativ
E. numai simptomatic
(pag. 249)

S2229113. Pericoronarita molarului de minte inferior poate determina complicatii septice localizate ale
partilor moi cum ar fi:
A. abcesul lojii submandibulare
B. abcesul parafaringian
C. abcesul lojii maseterine
D. abcesul limbii
E. abcesul buccinato-maxilar
(pag. 250)

S2229114. Pericoronaritele molarului de minte mandibular pot determina complicatii septice difuze ale
partilor moi:
A. la organisme cu o buna reactivitate generala, cu o buna imunitate

542

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

543

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

la pacienti tarati, imunodeprimati


dupa tratamente antibiotice gresit conduse, ce selecteaza flora bacteriana specifica acestor supuratii
sub forma de flegmon difuz hemifacial sau de planseu bucal
sub forma de abces migrator, buccinato-maxilar
(pag. 250)

S2229115. Complicatiile septice ale pericoronaritei molarului de minte inferior cuprind:


A. complicatiile digestive
B. complicatiile ganglionare
C. complicatiile osoase
D. complicatiile pulmonare
E. complicatiile motorii
(pag. 250, 251, 252)

S2229116. Complicatiile septice la distanta ale pericoronaritelor molarilor de minte inferiori sunt:
A. tromboflebita sinusului cavernos
B. abcesul lojii submandibulare
C. endocardita
D. uveita
E. nefrita
(pag. 251, 252)

S2229117. Complicatiile mecanice ale eruptiei molarului de minte inferior sunt:


A. tulburari motorii
B. carii ale molarului doi
C. reumatismul articular acut
D. deplasari dentare
E. tulburari de ocluzie
(pag. 253, 254)

S2229118. In evolutia sa, gingivostomatita odontiazica a molarului de minte se poate localiza:


A. la nivelul palarului dur
B. la nivelul comisurii bucale de partea respectiva
C. in jurul dintelui cauzal
D. prin extensie spre valul palatin
E. prin extensie spre amigdala de partea respectiva
(pag. 254)

S2229119. Pericoronarita concestiva a molarului trei inferior se manifesta prin:


A. trismus, intotdeauna prezent, in functie de gravitatea procesului inflamator
B. congestie si edem local distal de molarul doi
C. de sub capison se scurge o picatura de puroi
D. starea generala poate da semne de alterare cu subfebrilitati si indispozitie
E. stare generala alterata, febra, puls accelerat
(pag. 245)

S2229120. Granulatia excesiva ce poate aparea dupa decapisonarea molarului trei inferior se poate
cauteriza cu:
A. solutie E D T A
B. solutie saturata de acid tricloracetic
C. solutie clorura de zinc 30%
D. solutie acid citric 1%

543

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

544

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. solutie azotat de argint


(pag. 248)

S2229121. complicatii ale pericoronaritei supurate a molarului trei inferior sunt:


A. trismusul
B. fractura unghiului mandibulei
C. abcesul lojii submandibulare
D. abcesul lojii sublinguale
E. abcesul migrator
(pag. 250)

S2229122. Tulburarile motorii ce apar in cazul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului trei inferior
sunt:
A. trismus
B. algii faciale
C. spasme ale buzei
D. tulburari de ocluzie
E. tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 253)

S2229123. tulburari senzitive ce apar in cadrul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului trei inferior
sunt:
A. trismusul
B. algiile faciale
C. paralizii faciale tranzitorii
D. sinalgii dentodentare
E. tulburari de ocluzie
(pag. 253)

S2229124. Factorii etiopatogenetici incriminati in incidentele si accidentele eruptiei dentare sunt:


A. tratamentul antibiotic de scurta durata
B. infectia
C. gradul de dezvoltare intelectuala
D. terenul
E. eruptia ca fenomen in sine
(pag. 237)

S2229125. Substratul structural al sugarului in etioopatogenia incidentelor si accidentelor de eruptie


tine de:
A. bagajul genetic
B. etapa de varsta
C. particularitatea hiperreflexogena a sistemului nervos incomplet mielinizat
D. hepatita in antecedentele unuia dintre parinti
E. parodontopatia in antecedentele patologice ale parintilor
(pag. 236, 237)

S2229126. Incidentele si accidentele eruptiei dentare reprezinta modul de reactie al terenului la


urmatorii factori:
A. eruptia in sine ca fenomen biologic
B. infectia ca factor extrinsec
C. influentele vietii intrauterine
D. intoxicatiile exogene sau endogene ale mamei in perioada sarcinii
E. sifilisul in perioada sarcinii

544

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

545

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 237)

S2229127. In etiopatogenia incidentelor si accidentelor eruptiei dentare la copil, peste instabilitatea


structurala si functionala se suprapun boli ale copilariei cum ar fi:
A. rahitismul
B. infectiile specifice
C. febrele eruptive
D. dispepsiile
E. avitaminozele
(pag. 237)

S2229128. Eruptia dentara influenteaza simptomatologia incidentelor si accidentelor de eruptie:


A. in etapa "endoosoasa" a eruptiei dentare
B. in etapa "submucoasa" a eruptiei dentare
C. in etapa "de eruptie propriu-zisa"
D. cand dintele pune in tensiune mucoasa gingivala
E. prin iritatia locala receptata de trigemen si transmisa reflex nucleilor bulbari, determinand raspunsuri
vegetative
(pag. 237)

S2229129. Pruritul gingival in timpul eruptiei dintilor temporari se manifesta prin:


A. alterarea starii generale
B. agitatie
C. insomnii
D. scaderea apetitului
E. febra
(pag. 238)

S2229130. Tratamentul profilactic al pruritului gingival din cadrul eruptiei dintilor temporari consta in
A. infiltratii locale anestezice
B. tratament antibiotic local si general
C. aplicarea de solutii astringente
D. igiena bucala a copilului
E. impiedicarea de a-si introduce in gura obiecte nesterile si contondente
(pag. 238)

S2229131. Tulburarile perieruptive la copii sunt date de:


A. iritatia nervoasa
B. infectia pericoronara
C. fibromucoasa subtire
D. fibromucoasa aderenta
E. terenul copilului
(pag. 237)

S2229132. Semnele in pericoronarita congestiva ce apare la eruptia molarilor temporari sunt:


A. febra
B. insomnia
C. adenopatia submandibulara
D. poliuria
E. polifagia
(pag. 238)

S2229133. Evolutia spontana a pericoronaritei supurate din eruptia dintilor temporari este:

545

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

546

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

regresia fenomenelor inflamatorii si ramanerea dintelui in incluzie


expulsia dintelui
formarea unei colectii purulente pericoronare
in unele cazuri drenajul spontan al colectiei pericoronare
dintele isi continua eruptia dupa drenajul copectiei pericoronare
(pag. 239)

S2229134. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu:


A. herpangina
B. impetigo
C. pemfigus
D. aftoza bucala izolata
E. varicela
(pag. 240)

S2229135. Accidentele locale ale eruptiei dintilor temporari sunt:


A. febra
B. pericoronarita congestiva
C. gingivostomatita
D. epifora
E. chistul de eruptie
(pag. 240, 241)

S2229136. Chistul de eruptie:


A. are o culoare albastru-violacee
B. are o culoare albastrie - transparenta
C. are consistenta dura la palpare
D. este fluctuent la palpare
E. este o tumefactie gingivala bine conturata, rotunjita
(pag. 241)

S2229137. Incidentele si accidentele regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:


A. gingivostomatitele
B. manifestarile cutanate
C. limfadenitele
D. manifestarile secretorii
E. pericoronaritele
(pag. 241)

S2229138. Manifestarile secretorii ale incidentelor si accidentelor regionale ale eruptiei dintilor
temporari sunt:
A. sialoree
B. hidroree nazala
C. diaree
D. hipersecretie conjunctivala si fotofobie
E. hipersecretie lacrimala unilaterala sau bilaterala
(pag. 241)

S2229139. Incidentele si accidentele generale ale eruptiei dintilor temporari sunt:


A. hipersecretia nazala
B. limfadenitele unilaterale sau bilaterale
C. greata, voma, diaree

546

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

547

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. insomnie, agitatie nervoasa


E. traheita, uneori bronsita cu tuse seaca, iritativa
(pag. 242)

S2229140. Incidentele si accidentele generale ale eruptiei dintilor temporari cuprind:


A. hipersecretia conjunctivala si fotofobia
B. poliurie si polakiurie
C. eriteme fesiere
D. cresterea peristaltismului interstinal
E. anorexie, greata
(pag. 241, 242)

S2329141. Decapionare este indicat la dinii care ndeplinesc urmtoarele condiii:


A. Spaiu suficient pentru ncadrarea marginal
B. Dintele s fie erupt din structura osoas cel puin pn la ecuatorul coronar
C. S prezinte o orientare vertical v
D. Fibromucoasa subire i dispus orizontal
E. Rdcini curbate n sens opus curbei de compensaie
(pag. 247)

S2329142. Infecia cantonat n spaiul dintre capionul mucos i coroana dintelui n erupie poate fuza
n spaiile anatomice, n urmtoarele mprejurri:
A. Lipsa instituirii unui tratament
B. Instituirea tardiv a tratamentului
C. Tratament necorespunztor
D. Reactivitate slab a organismului
E. Instituirea tratamentului medicamentos
(pag. 250)

S2329143. Accidentele mecanice determinate de incluzia molarilor de minte ce se pot observa la


nivelul mucoasei obrazului, limbii sau la nivelul ntregii arcade dentare sunt:
A. Ulceraii jugale sau linguale
B. Carii ale molarului 2
C. Rezorbii radiculare ale molarului secund
D. Deplasrii
E. Tulburri de ocluzie
(pag. 253)

S2329144. Substratul structural al sugarului ine de


A. Etapa de vrst
B. De bagajul genetic
C. De zestrea matern
D. De igiena oral
E. De alimentaia natural
(pag. 236)

S2329145. Incidentele i accidentele erupiei dentare depind de:


A. Teren
B. Erupia ca fenomen n sine
C. Infecia
D. Alimentaie
E. Modul de via al mamei

547

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

548

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 237)

S2329146. Examenul local n pruritul gingival evideniaz o mucoas:


A. Tumefiat
B. Congestionat
C. Hiperemic
D. Ulcerat
E. Dureroas
(pag. 238)

S2329147. Soluia de anestezin rezorcin are urmtoarea formul:


A. Anestezin aa 2g
B. Rezorcin
C. Alcool 12g
D. Glicerin 300g
E. Nistatin 0,20g
(pag. 238)

S2329148. Soluia DAlibour are urmtoarea formul:


A. Cupru sulfat 1g
B. Zinc sulfat 4g
C. Soluie rivanol2% 20g
D. Spirt camforat 10g
E. Ap distilat 1000g
(pag. 239)

S2329149. Pentru tratarea pericoronaritelor congestive Burlibaa i colaboratorii recomand:


A. glicerin sulfamidat 10%
B. colutorii de antibiotice
C. lidocain
D. nistatin
E. metronidazol
(pag. 239)

S2329150. n pericoronarita supurat, la inspecie se constat o mucoas:


A. tumefiat
B. ntins
C. lucioas
D. sensibil
E. fluctuent
(pag. 239)

S2329151. Gingivostomatita poate fi:


A. Eritematoas pur
B. Eritematoaftoid
C. Ulceronecrotic
D. Odontiazic
E. Eruptiv
(pag. 239)

S2329152. Gingivostomatita ulcero- necrotic, survine pe un teren predispus:


A. Diabet necontrolat

548

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

549

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Carene alimentare grave


Hemopatii
Hemofilii
Lupus eritematos
(pag. 239)

S2329153. Manifestrile cutanate apar sub forma:


A. Eritrozei jugale
B. Erupiei cutanate
C. Limfadenitelor
D. Supuraiilor loco-regionale
E. Foliculitelor
(pag. 241)

S2329154. Accidentele de erupie a molarilor de minte inferiori se datoreaz:


A. Condiiilor filogenetice
B. Condiiilor ontogenetice
C. Condiiilor anatomice
D. Condiiilor patogene
E. Condiiilor morfologice
(pag. 243)

S2329155. Condiiile anatomice sunt reprezentate de:


A. Insuficiena de spaiu retromolar
B. Independena genetic ntre dimensiunile maxilarelor i cele ale dinilor
C. esuturile osos i gingival ale crestei alveolare structurate, dense, rezistente
D. Sistemul imunologic
E. Maturizarea organismului
(pag. 243)

S2329156. Infecia sacului folicular se poate realiza prin urmtoarele ci:


A. Limfatic
B. Endogen
C. Retrograd
D. Direct
E. Indirect
(pag. 244)

S2329157. n pericoronarita acut congestiv la inspecie se constat:


A. Edem local
B. Congestie
C. Amprentele ocluzale ale antagonitilor
D. Secreie serosanghinolent
E. Suprafaa dur a molarului inclus
(pag. 245)

S2529158. Complicaiile pericoronaritei pot apare n urmtoarele mprejurri:


A. tratament necorespunztor
B. lipsa instituirii unui tratament
C. vrsta naintat
D. reactivitatea sczut a organismului
E. prezena edemului local.

549

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

550

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 250)

S2629159. Sngerarea n gingivita cronic poate fi:


A. spontan
B. provocat de atingere i presiunea exercitat de alimente n cursul masticaiei
C. provocat de explorarea cu sonda
D. provocat de periajul dentar
E. provocat de succiunea voluntar sau involuntar a papilelor gingivale i a marginii gingivale libere.
(pag. 127)

S2629160. Gingivita la pubertate se caracterizeaz prin urmtoarea simptomatologie:


A. inflamaie gingival cu o culoare roie violacee
B. tumefacie prin edem cu caracter ireversibil
C. sngerare la masticaie, periaj, atingere cu sonda
D. hiperplazie gingival, n special vestibular, cu aspect bulbos al papilei interdentare
E. ulceraii frecvente.
(pag. 128-129)

S2629161. Gingia poate prezenta n cursul diabetului:


A. hiperplazie gingival generalizat, de tip polipoidal
B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
C. ulceraii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-glbuie
D. sngerri uoare la atingere
E. frecvent pungi false.
(pag. 132)

S2629162. n gingivita acut ulcero-necrotic simptomatologia subiectiv cuprinde:


A. senzaie de uscciune i arsur la nivelul mucoasei gingivale
B. senzaie de gust metalic i alterat
C. halen fetid
D. dureri spontane iradiante n oasele maxilare
E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbini, condimente.
(pag. 145)

S2629163. n boala Behcet se ntlnesc:


A. afte bucale i genitale
B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidit
C. induraia pielii, sclerodermie
D. leziuni vasculare: tromboflebite
E. leziuni articulare: artrite.
(pag. 143)

S2629164. Gingia poate prezenta n cursul diabetului:


A. sngerri uoare la atingere
B. consisten ferm a papilelor
C. frecvent pungi false
D. uoar mobilitate patologic prin edem inflamator
E. leziuni hiperkeratozice.
(pag. 132)

S2629165. Modificrile histopatologice din gingivita hiperplazic n hipovitaminoza C sunt:


A. scderea permeabilitii capilare

550

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

551

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

hemoragie prin meiopragie capilar


staz vascular n corionul gingival
degenerescena fibrelor de colagen din corionul gingival
edem.
(pag. 133)

S2829166. Incidentele locale ale eruptiei dentare cuprind:


A. pruritul gingival
B. pericoronarita congestive
C. eruptia cutanata
D. gingivostomatita
E. chistul de eruptie
(pag. 238)

S2829167. Gingivostomatita prezinta urmatoarele forme clinice:


A. eritematoasa
B. eritematoaftoasa
C. eritemato-pultacee
D. ulcero-necrotica
E. atrofico-distrofica
(pag. 240)

S2829168. Diagnosticul diferential in gigivostomatita se face cu:


A. herpangina
B. varicela
C. impetigo
D. aftoza bucala
E. tumorile odontogene
(pag. 240)

S2829169. Ca incidente generale in eruptia dentara se intalnesc:


A. manifestari febrile
B. tulburari digestive
C. tulburari nervoase
D. eriteme fesiere
E. tulburari hepatice
(pag. 241)

S2829170. Accidentele provocate de eruptia molarului 3 inferior pot fi sistematizate in:


A. accidente septice
B. accidente nervoase
C. accidente digestive
D. accidente mecanice
E. accidente tumorale
(pag. 242)

S2829171. Semnele obiective in pericoronarita congestiva sunt:


A. congestie si edem local al mucoasei
B. pe mucoasa se vad amprentele dintilor antagonisti
C. solutie de continuitate la nivelul capisonului mucos
D. secretie sanghinolenta redusa
E. limfonoduli mariti de volum, sensibili, mobili

551

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

552

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 245)

S2829172. Tratamentul chirurgical al pericoronaritei supurate consta in:


A. drenarea sacului pericoronar
B. decapisonarea
C. badijonarea cu nitrat de argint 10%
D. cauterizarea cu acid tricloracetic
E. extractia dintelui cauzal
(pag. 248)

S2829173. Complicatiile septice localizate ale pericoronaritei sunt:


A. abcesul migrator
B. abcesul lojii sublinguale
C. flegmonul planseului bucal
D. abcesul lojii submandibulare
E. abcesul parafaringian
(pag. 250)

S2929174. Accidentele si complicatiile locale ale eruptiei dintilor temporari sunt:


A. gingivostomatita;
B. pericoronarita congestiva;
C. congestie conjunctivala;
D. anorexia, varsaturi;
E. pruritul gingival.
(pag. 238, 239, 240)

S2929175. Pericoronarita congestiva a dintilor temporari, se caracterizeaza prin:


A. gingia este rosie, edematiata;
B. gingia este dureroasa;
C. salivatia reflexa abundenta;
D. agitatia;
E. senzatia de tensiune locala scade cand zona in cauza este compresata.
(pag. 238)

S2929176. Accidente generale ale eruptiei dintilor temporali pot fi:


A. tulburari nervoase;
B. tulburari digestive;
C. tulburari respiratorii;
D. tulburari urinare;
E. hematom de eruptie.
(pag. 221)

S2929177. Accidentele regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:


A. incluzia dentara;
B. eruptia tardiva;
C. sialoree, hidroree nazala;
D. fotofobie;
E. chistul de eruptie.
(pag. 241)

552

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

553

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 30
Leziuni traumatice ale prilor moi oro-faciale
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1230001. Dupa cate zile dispare echimoza:
A. 7 8 zile
B. 4 5 zile
C. 10 12 zile
D. 2 saptamani
E. 1 luna
(pag. 498)

S1230002. Perioada optima in tratamentul definitiv al plagilor oro-faciale este considerata perioada
intre:
A. 24 72 h
B. 12 24 h
C. 3 5 zile
D. 20 zile
E. pana in 3 ore
(pag. 512)

S1230003. Socul sever este asociat cu pierderi sangvine de:


A. 15 30 %
B. 30 40 %
C. mai mult de 40 %
D. in jur de 15 %
E. 20 %
(pag. 522)

S1330004. Care este limita maxima de timp de la producerea unei plagi faciale pentru a efectua o
sutura primara precoce
A. 1-18 ore
B. 12-24 ore
C. 24-36 ore
D. peste 36 ore
E. este posibil in oricare din aceste intervale datorita specificitatii plagilor faciale
(pag. 520)

S1330005. Transportul ranitului cu tulburari de asfixie se face in


A. Decubit dorsal
B. in pozitie sezanda
C. Decubit lateral
D. Decubit ventral
E. Nu are importanta pozitia
(pag. 511)

553

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

554

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1430006. Hematomul circumscris mai este cunoscut sub numele de:


A. Hematom difuz
B. Hematom inchistat
C. Hematom pulsatil
D. Serom
E. Contuzie
(pag. 498)

S1430007. Camera de explozie intratisulara a plagilor prin glont poate intrece diametrul proiectilului de
pina la:
A. 2 ori
B. 10 ori
C. 5 ori
D. 27 ori
E. 13 ori
(pag. 507)

S1430008. Compresiunea arterei faciale se realizeaza:


A. Pe ramul ascendent al mandibulei
B. Pe fata externa a mandibulei
C. Pe arcada zigomatica
D. Pe scuama temporalului
E. Pe planul traheal
(pag. 513)

S1430009. Seromul este:


A. O acumulare de singe in tesuturi
B. Un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, viscos, galbui
C. Un revarsat sanguin localizat in stricta vecinatate a unei artere
D. O pata congestiva a pielii
E. O contuzie musculara
(pag. 499)

S1530010. Care este"perioada de aur"dupa Petersen in tratamentul plagilor OMF:


A. 1-2 zile;
B. 2-3 zile;
C. pana la 6 ore;
D. 12-24 ore;
E. 3-5 zile.
(pag. 519)

S1530011. Care este semnul caracteristic intr-un hematom al partilor moi:


A. deformarea;
B. crepitatia sangvina;
C. crepitatia gazoasa;
D. durerea;
E. echimoza.
(pag. 499)

S1530012. Ce este caracteristic escoriatiei:


A. sangerarea;
B. durerea;

554

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

555

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. tatuajul traumatic;
D. edemul;
E. echimoza.
(pag. 501)

S1530013. Cum se indeparteaza tatuajul traumatic intr-o escoriatie:


A. prin badijonaj cu alcool iodat;
B. prin excizie profilactica;
C. prin dermabraziune;
D. prin incizie si drenaj;
E. prin acoperirea cu lambouri.
(pag. 502)

S1530014. In ce consta tratamentul imediat (precoce) al unei plagi parotideo-maseterine intr-un cabinet
stomatologic:
A. sutura intradermica;
B. plastia cu lambouri de vecinatate;
C. sutura de pozitie;
D. sutura secundara;
E. sutura nervului facial sectionat.
(pag. 518)

S1530015. Semnul lezional primar intr-o plaga OMF este:


A. solutia de continuitate;
B. sangerarea;
C. durerea;
D. mobilitatea anormala osoasa;
E. pareza.
(pag. 504)

S1630016. Cicatricea cheloida:


A. se datoreste proliferarii excesive a tesutului conjuctiv
B. se datoreste prpliferarii excesive a tesutului epitelial
C. se datoreste proliferarii excesive a tesutului muscular
D. nu recidiveaza dupa extirpare
E. are tendinta de micsorare in suprafata cu timpul
(pag. 525)

S1630017. Escoriatia
A. consta dintr-o leziune de continuitate interesand numai epidermul
B. consta dintr-o leziune de continuitate interesand epidermul si dermul
C. consta dintr-o leziune de continuitate interesand epidermul, dermul si hipodermul
D. este nedureroasa
E. sangerarea este majora
(pag. 501)

S1630018. Hemoragia secundara in plagile OMF apare:


A. la cateva zile de la traumatism
B. la cateve minute
C. dupa cateva ore
D. dupa o luna
E. dupa 2 saptamani

555

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

556

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 524)

S1630019. Leziunile traumatice ale partilor moi OMFapar mai frecvent:


A. intre 20-40 ani
B. la copii
C. la batrani
D. la nivelul molarilor
E. la femei
(pag. 497)

S1630020. Pentru restabilirea permeabilitatii la pacientii cu asfixie mecanica pozitia bolnavului va fi:
A. in decubit lateral cu capul ridicat
B. in decubit lateral cu capul in pozitie decliva
C. pe spate
D. pe burta
E. in pozitie semisezanda
(pag. 511)

S2130021. Hematomul circumscris se mai numete:


A. Hematom pulsatil
B. Hematom difuz
C. Hematom nchistat
D. Hematom n ciorchine
E. Serom
(pag. 498-499)

S2130022. Hemoragiile de gradul IV reprezint:


A. Pierderi de circa 15% din masa sanguin
B. Pierderi de circa 15-30% din masa sanguin
C. Pierderi de circa 30-40% din masa sanguin
D. Pierderi ce depesc 40% din masa sanguin
E. Pierderi peste 60% din masa sanguin
(pag. 509)

S2130023. Leziunile traumatice ale prilor OMF apar mai frecvent:


A. La nivelul piramidei nazale
B. La femei
C. ntre 20-40 de ani
D. La copii
E. Nici o variant nu este corect
(pag. 497)

S2130024. Prelucrarea chirurgical a plgii post-traumatice implic mai muli timpi operatori, cu
excepia:
A. Administrarea de analgezice i tranchilizante
B. Curirea mecanic a plgii
C. Hemostaza
D. Explorarea instrumental sau manual a zonelor profunde ale plgii
E. Debridarea marginilor plgii
(pag. 519-520)

S2130025. Sutura secundar tardiv se realizeaz:


A. Dup 3-5 zile de la accident

556

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

557

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Dup 10-12 zile de la accident


Dup 15-20 zile de la accident
Dup 20-30 zile de la accident
Nici o variant nu este corect
(pag. 522)

S2230026. Echimoza palpebrala in monoclu sau conjuctivala reprezinta un semn pentru:


A. fracturile de masiv facial localizare superioara
B. fracturile subcondiliene de mandibula
C. fracturile complexului orbito-malar
D. fracturile de etaj anterior al bazei craniului
E. fracturile de unghi mandibular
(pag. 498)

S2230027. Plagile oarbe sunt plagile:


A. cu un orificiu de intrare si unul de iesire
B. cu fragmente de piele sau musculo cutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul
C. cu marginile strivite, neregulate, dezlipite de os
D. cu orificiul de intrare si un traiect profund cu risc mare de infectie
E. cu margini nete, regulate, liniare, cu unghiuri scutite la capete
(pag. 505)

S2230028. Sutura secundara tardiva se realizeaza:


A. dupa 10-12 zile de la accident
B. dupa 20-30 zile de la accident
C. nu se realizeaza
D. dupa 3-5 zile de la accident
E. imediat dupa accident
(pag. 522)

S2230029. Printre complicatiile tardive ale plagilor enumeram:


A. cicatricile vicioase
B. socul hemoragic
C. socul traumatic
D. insuficienta respiratorie acuta
E. limforeticuloza benigna de inoculare (boala ghearelor de pisica Debre)
(pag. 524-525)

S2230030. Printre complicatiile locale secundare ale plagilor enumeram:


A. pierderile de substanta
B. orostoma
C. infectia plagii
D. constrictia de mandibula
E. deteriorarea campului protetic
(pag. 524)

S2230031. Sutura secundara precoce timpurie se realizeaza:


A. la 10-12 zile de la accident
B. nu se realizeaza
C. la 20-30 zile de la accident
D. la 3-5 zile de la accident
E. imediat dupa accident

557

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

558

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 522)

S2230032. Asfixia mecanica acuta se caracterizeaza clinic prin:


A. dispnee inspiratorie progresiva
B. tahicardie
C. oligurie
D. anxietate
E. transpiratii calde
(pag. 509)

S2230033. Hematomul este:


A. o pata congestiva a pielii sau mucoasei produse prin ruperea vaselor capilare
B. un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, vascos, galbui produs prin forfecarea tesuturilor
C. o contuzie musculara minima cu reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a musculaturii
D. tasarea sau ruperea totala sau partiala a fibrelor musculare
E. o acumulare de sange extravazat prin ruperea unor vase profunde si de calibru mai mare
(pag. 498)

S2230034. Stupoarea musculara este:


A. cicatrice musculara minima cu reducerea sau suprimarea temporala a fortei de contractie a musculaturii
B. o tasare sau ruptura totala sau partiala a fibrelor musculare
C. o pata congestiva a pielii sau mucoasei prin ruperea vaselor capilare si extravazarea serului
D. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al ruperii unor vase profunde de calibru mare
E. un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, vascos, galbui, ca rezultat al unui traumatism tangential
(pag. 500)

S2230035. Hemoragiile de gradul IV din cadrul leziunilor traumatice de parti moi orofaciale se
caracterizeaza prin:
A. Pierderi sanguine de 10-15% din masa sanguina
B. Pierderi sanguine de 15-20% din masa sanguina
C. Pierderi sanguine de 25-30% din masa sanguina
D. Pierderi sanguine de 35-40% din masa sanguina
E. Pierderi sanguine de peste 40% din masa sanguina
(pag. 509)

S2230036. Sutura primara intirziata a plagilor se realizeaza:


A. nu se realizeaza
B. dupa10-12 zile de la accident
C. dupa 20-30 zile de la accident
D. dupa 3-5 zile de la accident
E. imediat dupa accident
(pag. 522)

S2230037. Zdrobirea musculara este:


A. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii
sangelui in spatiile intracelulare
B. expresia unei tasari sau rupturi totale sau partiale a filetelor musculare cuprinse intre planul osos si corpul
contondent
C. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie
a muschiului
D. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase
profunde, de calibru mai mare
E. un revarsat limfatic, traumatic cu aspect seros galbui, vascos produs printr-o forfecare a tesuturilor

558

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

559

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 500)

S2230038. Echimoza sau vanataia este:


A. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase
profunde, de calibru mai mare
B. un revarsat limfatic, traumatic cu aspect seros galbui, vascos produs printr-o forfecare a tesuturilor
C. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie
a muschiului
D. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii
sangelui in spatiile intracelulare
E. expresia unei tasari sau rupturi totale sau partiale a filetelor musculare cuprinse intre planul osos si corpul
contondent
(pag. 498)

S2230039. Escoriatia sau zgarietura, jupuitura este:


A. o intrerupere a continuitatii tesuturilor cu sau fara perderea de substanta determinata de o cauza externa
B. o leziune primara elementara cutanata sau mucozala constand dintr-o solutie de continuitate superficiala
interesand numai epidermul pana la derm cu denudarea corionului
C. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii
sangelui in spatiile intracelulare
D. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase
profunde, de calibru mai mare
E. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie
a muschiului
(pag. 501)

S2230040. Plagile sau ranile sunt:


A. o leziune primara elementara cutanata sau mucozala constand dintr-o solutie de continuitate superficiala
interesand numai epidermul pana la derm cu denudarea corionului
B. expresia unei tasari sau rupturi totale sau partiale a filetelor musculare cuprinse intre planul osos si corpul
contondent
C. o intrerupere a continuitatii tesuturilor cu sau fara pierderea de substanta determinata de o cauza externa
D. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii
sangelui in spatiile intracelulare
E. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie
a muschiului
(pag. 502)

S2230041. Plagile pediculate "in balama" reprezinta:


A. o solutie de continuitate cu margini nete liniare regulate apropiate sau indepartate cu unghiuri ascutite la
capete
B. mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerande
C. solutie de continuitate cu margini strivite neregulate, dezlipite de suprafata planului osos
D. plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea
tesuturilor si pierderea de substanta
E. fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intact
(pag. 507)

S2230042. Plagile taiate sunt:


A. o solutie de continuitate cu margini nete liniare regulate apropiate sau indepartate cu unghiuri ascutite la
capete
B. mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerande
C. fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intact
D. solutie de continuitate cu margini strivite neregulate, dezlipite de suprafata planului osos
E. plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea
tesuturilor si pierderea de substanta

559

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

560

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 505)

S2230043. Semnul lezional primar in cadrul plagilor oro faciale este:


A. durerea
B. hemoragia
C. fistula salivara
D. anestezia teritoriului inervat
E. solutia de continuitate
(pag. 504)

S2230044. Durerea aparuta in cadrul leziunilor traumatice deschise ale partilor moi oro-faciale este
cauzata de:
A. separatia de catre corpul contondent a planurilor moi de suprafata, piele sau mucoasa
B. sectionarea de catre agentul traumatizant a unor vase: artere, vene, capilare
C. sectionarea filetelor musculare din teritoriu
D. descoperirea receptorilor nervosi terminali
E. sectinarea glandelor salivare si a canalelor de excretie
(pag. 504)

S2230045. Fistula salivara apruta in cadrul plagilor de parti moi orofaciale ia nastere prin:
A. sectinarea filetelor motorii ale muschilor
B. sectinarea glandelor salivare si/sau a canalelor de excretie
C. sectionarea unor vase din teritoriu
D. separatia de catre corpul contondent a planurilor moi de suprafata, piele sau mucoasa
E. sectionarea, zdrobirea sau compresiunea unor filete nervoase receptoare
(pag. 508)

S2230046. Plagile contuze sau zdrobite sunt:


A. plagile cu marginile solutiei de continuitate strivite, neregulate, polimorfe, dezlipite de os
B. plagile cu marginile solutiei de continuitate nete, liniare, regulate, cu unghiuri ascutite la capete
C. plagile sub forma unor mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerande
D. fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intact
E. plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea
tesuturilor
(pag. 505)

S2230047. In plagile planseului oral stoparea hemoragiei se face cu ajutorul:


A. bandajului mento-cefalic
B. ligatura carotidei externe
C. sutura in masa
D. pensa-clema Kazanjian
E. tamponement nazal asociat
(pag. 515)

S2230048. Printre masurile complementare de tratament medicamentos in socul hemoragic se numara:


A. administarea de solutii alcaline pentru a combate acidoza metabolica
B. utilizarea trusei militare antisoc in hemoragiile mari
C. oxigenoterapie
D. medicatie antiedematoasa
E. antibioterapie
(pag. 516)

S2230049. Hematomul inchistat mai este cunoscut sub denumirea de:

560

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

561

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

hematom difuz
hematom circumscris
echimoza
serom
hematom pulsatil
(pag. 598)

S2230050. Cum se procedeaza in asfixia mecanica prin caderea limbii?


A. se efectueaza traheostomie
B. se tractioneza limba cu un fir gros de matase
C. se imobilizeaza mandibula cu o fronda mentoniera
D. interneaza bolnavul
E. toate acestea
(pag. 512)

S2230051. Transportul ranitului cu tulburari de asfixie se face in :


A. decubit dorsal
B. decubit ventral
C. pozitie sezinda
D. decubit lateral
E. nu are importanta pozitia
(pag. 511)

S2230052. Tatuajul traumatic este prezent in:


A. contuzii
B. plagi zdrobite
C. plagi muscate
D. plagi produse prin explozie
E. escoriatii
(pag. 501)

S2230053. Care din urmatoarele plagi sunt considerate in totdeauna septice:


A. plagi muscate
B. plagi impuscate
C. plagi taiate
D. plagi zdrobite
E. nici una
(pag. 506-507)

S2230054. O plaga de buza se sutureaza incepand de la:


A. limita cutaneo-mucoasa
B. tegument spre rosul buzei
C. de la mucoasa spre tegument
D. intai muschiul orbicular apoi mucoasa si tegumentul
E. nu are impotranta de unde se incepe
(pag. 520-521)

S2230055. Cicatricea retractila se formeaza dupa:


A. proliferarea excesiva a tesutului conjunctiv
B. plagile contuze profunde cu interesarea planului muscular
C. plagile cu pierdere de substanta perpendiculare pe liniile de tensiune Langer
D. tratamentul inadecvat al plagilor canalelor excretorii salivare

561

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

562

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. sectionarea filetelor nervoase senzitive ale facialului


(pag. 525)

S2230056. Sutura de pozitie se caracterizeza prin:


A. este o sutura incompleta, partiala, provizorie
B. reconstitue punctele cheie
C. nu asigura o coaptare perfecta a marginilor plagii
D. favorizeaza aparitia cicatricilor neregulate
E. reface tesuturile etajat plan cu plan
(pag. 518)

S2230057. In tratamentul imediat (precoce) al plagilor, prevenirea complicatiilor infectioase se face


prin :
A. administrarea de antibiotice cu spectru larg
B. administrarea de analgezice
C. administrarea de ser antitetanic
D. administrarea de hipnotice
E. administrarea de vaccin antirabic
(pag. 519)

S2330058. Care este limita maxim de timp de la producerea unei plgi faciale pentru a efectua o
sutur primar precoce
A. 1-18 ore
B. 12-24 ore
C. 24-36 ore
D. peste 36 ore
E. este posibil n oricare din aceste intervale datorit specificitii plgilor faciale
(pag. 520)

S2330059. Transportul rnitului cu tulburri de asfixie se face n:


A. Decubit dorsal
B. n poziie eznd
C. Decubit lateral
D. Decubit ventral
E. Nu are importan poziia
(pag. 511)

S2530060. n funcie de numrul soluiilor de continuitate provocate simultan de acelai agent plgile
pot fi:
A. Stelate
B. btripodale.
C. bipolare.
D. unice.
E. Duble
(pag. 503)

S2630061. n parodontita juvenil la examenul radiologic se remarc:


A. integritatea osului alveolar
B. resorbia osoas orizontal
C. halisterez
D. resorbie osoas vertical
E. resorbie osoas mixt.

562

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

563

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 157)

S2630062. n parodontita marginal cronic profund la examenul radiologic se remarc:


A. integritatea osului alveolar
B. halisterez
C. resorbie osoas orizontal
D. resorbie osoas vertical
E. resorbie osoas mixt.
(pag. 159)

S2930063. Escoriatiile sunt leziuni ale pielii produse prin:


A. mecanism de frecare a unui corp dur;
B. muscatura;
C. arma de foc;
D. arme albe;
E. arsuri chimice.
(pag. 501)

S2930064. Complicatiile secundare locale ale plagilor de parti moi ale fetei sunt:
A. infectia plagii;
B. blocari ale cailor aeriene superioare cu sange;
C. tetanosul;
D. erizipelul;
E. gangrena gazoasa.
(pag. 523)

S2930065. Tratamentul imediat al plagilor la locul accidentului consta in:


A. sumara si rapida curatare mecanica a plagii si hemostaza;
B. spalare cu apa si sapun;
C. antiseptizarea plagii;
D. aplicarea unui pansament steril;
E. spalare cu ser fiziologic.
(pag. 517)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1230066. Care din urmatoarele echimoze sunt semne patognomonice pentru fractura de baza de
craniu:
A. echimozele temporale
B. echimozele palpebrale
C. echimozele in monoclu
D. echimozele mastoidiene
E. echimozele conjunctivale
(pag. 498)

S1230067. Cicatricea cheloida:


A. apare in plagi contuze profunde, cu interesarea planului muscular
B. are tendinta de a creste in suprafata si profunzime
C. produce tulburari fizionomice
D. are un volum stabil
E. nu recidiveaza

563

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

564

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 525)

S1230068. Contuziile se manifesta clinic prin:


A. echimoza
B. plaga
C. stupoare musculara
D. serom
E. escoriatie
(pag. 497)

S1230069. In functie de factorul etiologic, plagile se clasifica in:


A. plagi taiate
B. plagi chirurgicale
C. plagi muscate
D. plagi profunde
E. plagi accidentale
(pag. 503)

S1230070. Plaga oarba:


A. are un singur orificiu de intrare
B. are un orificiu de intrare si unul de iesire
C. este insotita de retentie de corpi straini
D. se produce cand forta vie a glontului este mare
E. are risc mare de infectie
(pag. 505, 508)

S1230071. Plagile contuze sunt caracterizate prin:


A. sunt produse de instrumente taioase
B. marginile plagii sunt zdrobite, neregulate
C. uneori au forma stelata
D. pot prezenta in profunzime"focar traumatic"
E. sunt plagi oarbe
(pag. 498)

S1230072. Semnele si simptomele obligatorii ale plagilor sunt:


A. hipersalivatia
B. durerea
C. tulburarile functionale
D. hemoragia
E. solutia de continuitate
(pag. 505)

S1230073. Simptomele facultative loco-regionale ale plagilor sunt:


A. durerea
B. paralizia
C. socul hamoragic
D. hipersialia
E. anestezia teritoriului traumatizat
(pag. 508)

S1230074. Sutura de pozitie:


A. este sutura partiala

564

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

565

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

este sutura definitiva


presupune excizii mari de substanta
este incompleta
face posibila fonatia si alimentatia traumatizatului
(pag. 518)

S1230075. Sutura secundara precoce se executa:


A. dupa 3 5 zile de la accident
B. dupa 10 12 zile de la accident
C. in plagile luate in ingrijire dupa 5 6 zile de la producerea acccidentului
D. in plagile cu infectie acuta
E. in afectiuni dismetabolice
(pag. 522)

S1330076. Asfixia poate fi cauzata in plagile partilor moi faciale de


A. Caderea limbii in fundul gatului la pacientul constient
B. Edem glotic
C. Distrugerea muschiului genioglos
D. soc traumatic
E. Dinti luxati partial
(pag. 508)

S1330077. Ce structuri ale tegumentelor afecteaza escoriatiile


A. Epiderma
B. Epitreliul
C. Corionul
D. Membrana bazala
E. Toate acestea
(pag. 501)

S1330078. Complicatiile imediate grave ale plagilor partilor moi oro-maxilo-faciale sunt
A. Infectia locala
B. Tromboflebita plexurilor venoase profunde
C. Asfixia
D. Hemoragia masiva
E. Tetanos
(pag. 508)

S1330079. Escoriatiile sunt


A. Leziuni inchise fara solutie de continuitate
B. Leziuni superficiale ale epiteliului
C. Leziuni ce afecteaza tesuturi dure subiacente
D. Leziuni sangerande
E. Se insotesc de edem si echimoze
(pag. 501)

S1330080. Hemoragia grava a partilor moi cervico-faciale poate fi oprita prin


A. Aplicarea locala de Gelaspon
B. Pensarea vasului
C. Ligaturarea vasului
D. Pansament compresiv
E. Hemostatice pe cale generala

565

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

566

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 513)

S1330081. Plagile muscate de animale sau om


A. Sunt totdeauna septice
B. Contin corpi straini
C. Au caracter de smulgere
D. Au un orificiu de intrare cu margini rasfrante inauntru
E. Realizeaza un tatuaj traumatic
(pag. 506)

S1330082. Plagile perforate sunt in:


A. Sinusurile perimaxilare
B. Limba
C. Cavitatea orbitara
D. Cavitatea nazala
E. Planseul bucal
(pag. 503)

S1330083. Prelucrarea chirurgicala a plagilor oro-maxilo-faciale cuprind:


A. Curatarea mecanica a plagii
B. Explorarea instrumentala sau manuala
C. Debridarea marginilor plagii
D. Antibioterapie
E. Hemostaza
(pag. 519)

S1330084. Printre complicatiile tardive ale plagilor oro-maxilo-faciale putem include


A. Complicatii nervoase
B. Gangrena gazoasa
C. Tetanosul
D. Fistule salivare
E. Constrictia de mandibula
(pag. 525)

S1330085. Semnele si simptomele obligatorii ale plagilor buco-maxilo-faciale pot fi


A. Durerea
B. Hemoragia
C. Tulburari respiratorii
D. Tulburari de deglutiie si masticaie
E. Tulburari de fonatie
(pag. 504)

S1330086. Tratamentul definitiv primar al plagilor din teritoriul oro-maxilo-facial se deruleaza in mai
multe etape:
A. Curatirea mecanica a plagii
B. Hemostaza
C. Seroterapie antitetanica
D. indepartarea corpilor straini
E. Sutura plagii
(pag. 519)

S1430087. Complicatiile secundare generale ale unei plagi pot fi:


A. Turbarea

566

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

567

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tetanosul
Limforeticuloza benigna de inoculare
Hemoragia
Cicatrizarile vicioase
(pag. 523-524)

S1430088. Complicatiile tardive ale unei plagi pot fi:


A. Constrictia de mandibula
B. Incontinenta bucala
C. Fistulele cavitatii orale
D. Fistulele salivare
E. Tetanosul
(pag. 524-525)

S1430089. Dintre semnele si simptomele obligatorii ale unei plagi mentionam:


A. Durerea
B. Hemoragia
C. Anestezia
D. Paralizia
E. Fistula salivara
(pag. 504)

S1430090. Plagile intepate:


A. Sint produse de un instrument intepator
B. Se prezinta sub forma unor mici orificii, cu margini nete, singerinde
C. Au margini nete, lineare, cu unghiuri ascutite la capete
D. Se produc prin glont, schije
E. Pot fi urmate de reactii alergice grave
(pag. 505)

S1530091. Asfixia mecanica acuta instalata numai prin leziuni traumatice de parti moi poate fi produsa
prin:
A. sectionarea muschiului genioglos;
B. dilacerarea bazei limbii;
C. inundarea arborelui traheobronsic cu sange;
D. spasm laringian;
E. ocluzie in"doi timpi".
(pag. 508)

S1530092. Care sunt semnele clinice facultative ale unei plagi:


A. anestezia teritoriului;
B. paralizia;
C. durerea;
D. hemoragia;
E. fistula salivara.
(pag. 508)

S1530093. Ce localizare au hematoamele voluminoase care pot provoca asfixia:


A. valul palatin;
B. buza superioara;
C. limba;
D. zona amigdaliana;

567

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

568

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. obrazul.
(pag. 499)

S1530094. Complicatiile secundare generale in tratamentul plagilor sunt:


A. turbarea;
B. tetanosul;
C. cicatricea cheloida;
D. boala ghearelor de pisica (Debre`);
E. fistula salivara.
(pag. 524)

S1530095. Complicatiile tardive dupa sutura plagilor sunt:


A. asfixia;
B. socul hemoragic;
C. fistula salivara;
D. constrictia de mandibula;
E. hemoragia.
(pag. 525)

S1530096. Contraindicatiile suturii secundare sunt:


A. plagi cu infectie acuta;
B. plagi vechi de 10-12 zile;
C. afectiuni generale dismetabolice;
D. plagi cu pierderi mari de substanta;
E. plagi luate sub ingrijire dupa 5-6 zile.
(pag. 522)

S1530097. Fistulele salivare pot apare in plagile:


A. buzei superioare;
B. regiunii parotideo-maseterine;
C. regiunii geniene;
D. regiunii submandibulare;
E. regiunii laterocervicale.
(pag. 525)

S1530098. Punctele cheie unde se pune primul fir in sutura unei plagi sunt:
A. linia cutaneo-mucoasa a buzei;
B. santul nazogenian;
C. marginea tarsala;
D. marginea bazilara mandibulara;
E. dorsul nasului.
(pag. 520)

S1530099. Tratamentul etiologic in socul hemoragic are urmatoarele masuri specifice de combatere:
A. hemostaza;
B. seroprofilaxia;
C. antibioterapia;
D. refacerea volemica;
E. sutura intradermica.
(pag. 514)

S1630100. Asfixia mecanica:

568

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

569

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

se manifesta prin dispnee inspiratorie progresiva


se manifesta prin dispnee expiratorie
e insotita de cianoza
e insotita de transpiratii reci
e insotita de cornaj
(pag. 509)

S1630101. Complicatiile generale infectioase posttraumatice ale partilor moi pot fi:
A. turbarea
B. limforweticuloza benigna de inoculare
C. tetanosul
D. toxoplasmoza
E. rubeola
(pag. 523)

S1630102. Contuziile se manifesta prin.


A. echimoza
B. hematom
C. escoriatiee
D. serom
E. stupoare musculara
(pag. 497)

S1630103. Echimoza
A. e un infiltrat sangvin in cantitate mica
B. e un infiltrat in straturile dermoepidermice
C. e un infiltrat in epiderm
D. se produce prin ruperea vaselor capilare
E. initial are culoare galben-verzuie
(pag. 498)

S1630104. Hematomul pulsatil


A. reprezinta un revarsat sangvin intr-un spatiu limitat de parti moi
B. reprezinta un revarsat sangvin localizat in stricta vecinatate a unei artere care-l alimenteaza
C. reprezinta un revarsat sangvin pe o suprafata intinsa in jurul zonei de impact
D. la palpare se percep pulsatii sincrone cu pulsul
E. apare sub forma unei deformari dureroase
(pag. 498)

S1630105. Plagile contuze


A. au margini nete, regulate
B. au margini strivite, neregulate
C. sunt provocate de instrumente taioase
D. sunt provocate prin presiunea inegala a unui agent vulnerabil bont
E. nu sunt insotite de hemoragii
(pag. 505)

S1630106. Seromul:
A. este un revarsat limfatic traumatic
B. este o acumulare de sange extravazat
C. are un aspect vascos, galbui
D. la palpare poate prezenta semnul *undei oscilante*

569

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

570

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. apare printr-o fofecare a tesuturilor


(pag. 499)

S1630107. Stupoarea musculara


A. este o contuzie musculara minima
B. se produce ruperea partiala a fibrelor musculare
C. se produce ruperea totala a fibrelor musculare
D. este dureroasa
E. este nedureroasa
(pag. 500)

S2130108. Complicaiile secundare generale ale unei plgi pot fi:


A. Limforeticuloza benign de inoculare
B. Erizipelul
C. Gangrena gazoas
D. Tetanosul
E. Spirochetoza ictero-hemolitic
(pag. 523-524)

S2130109. Complicaiile tardive ale unei plgi pot fi:


A. Cicatrizrile vicioase
B. Hemoragia secundar
C. Secionarea trunchiurilor n. facial
D. Fistulele salivare
E. Tulburri psihice
(pag. 525)

S2130110. Compresiunea a. temporale superficiale se realizeaz:


A. Pe faa extern a mandibulei
B. Pe arcada temporo-zigomatic
C. Pe scuama temporalului
D. d) Pe ramul ascendent al mandibulei
E. n anul pre-sternocleidomastoidian
(pag. 513)

S2130111. Dup natura agentului traumatic, plgile pot fi:


A. Superficiale
B. Contuze
C. Profunde
D. Tiate
E. Mucate
(pag. 503)

S2130112. Dup profunzimea sau adncimea n prile moi, plgile pot fi:
A. Cu pierdere de substan
B. Fr pierdere de substan
C. Superficiale
D. Profunde
E. ntinse
(pag. 503)

S2130113. Semnele clinice facultative loco-regionale ale plgilor sunt:

570

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

571

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Fistula salivar
Tulburri funcionale
Hipersialia
Asfixia mecanic acut
Fistula oro-facial
(pag. 508)

S2130114. Semnele clinice obligatorii ale unei plgi sunt:


A. Fistula oro-facial
B. Durerea
C. Hemoragia
D. Soluia de continuitate
E. Sialoreea
(pag. 504)

S2230115. Leziunile traumatice ale partilor moi oro-faciale intereseaza :


A. pielea
B. mucoasa
C. sistemul muscular
D. vasele
E. oasele maxilare
(pag. 497)

S2230116. Leziunile traumatice ale partilor moi oro-faciale se intilnesc mai frecvent la:
A. barbati (circa 80%)
B. femei ( circa 80%)
C. virste cuprinse intre 40-60 ani
D. virste cuprinse intre 20-40 ani
E. copii
(pag. 497)

S2230117. Contuziile se manifesta clinic sub cateva aspecte caracteristice:


A. echimoza
B. hematom
C. escoriatie
D. stupoare musculara
E. zdrobire musculara
(pag. 497)

S2230118. Dupa timpul scurs de la accident plahile pot fi:


A. immediate
B. neinfectate
C. infectate
D. recente
E. vechi
(pag. 504)

S2230119. Semnele si simtomele obligatorii ale plagilor sunt reprezentate clinic de :


A. fistula salivara
B. anestezia teritorilui inervat de filetele nervoase
C. durere
D. hemoragie

571

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

572

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. solutia de continuitate
(pag. 504-505)

S2230120. Semnele si simptomele generale ale plagilor sunt:


A. paralizia
B. asfixia mecanica acuta
C. hipersialia
D. socul hemoragic
E. tulburarile functionale
(pag. 508-509)

S2230121. Dupa profunzimea(adincimea) in partile moi ,plagile pot fi:


A. foarte grave
B. grave
C. perforante
D. superficiale
E. profunde
(pag. 503)

S2230122. Dupa numarul solutiilor de continuitate plagile pot fi:


A. intinse
B. unipolare
C. fara pierdere de substanta
D. cu pierdere de substanta
E. bipolare
(pag. 503)

S2230123. Tratamentul escoriatiilor consta in:


A. dermabraziunea
B. pansament sterilabsorbant protector
C. evacuarea hematomului
D. unguent cu antibiotice
E. comprese umede reci
(pag. 502)

S2230124. Tratamentul asfixiei mecanice consta in:


A. depistarea factorilor obstructivi
B. hemostaza mecanica prin compresiune
C. inlaturarea factorilor obstructivi
D. pensarea si ligaturarea vaselor deschise
E. conservarea permeabilitatii cailor aeriene
(pag. 511)

S2230125. Printre masurile complementare medicamentoase de tratament in socul hemoragic se


numara:
A. corticoterapia
B. utilizarea trusei militare antisoc
C. hemostaza
D. refacerea volemica
E. traheostomia
(pag. 516)

572

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

573

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2230126. Tratamentul general al plagilor consta in:


A. calmarea durerilor
B. prevenirea tetanosului
C. prevenirea rabiei
D. prevenirea complicatilor infectioase
E. sutura de pozitie
(pag. 518-519)

S2230127. Prelucrarea chirurgicala a plagii consta in:


A. curatirea mecanica a plagii
B. hemostaza
C. indepartarea corpilor straini mari
D. administrarea de antibiotice
E. inchiderea plagii
(pag. 519-520)

S2230128. Complicatiile plagilor sunt:


A. immediate
B. generale
C. secundare
D. locale
E. tardive
(pag. 523)

S2230129. Vindecarea plagilor se deruleaza in patru etape:


A. cicatrizare
B. hemostaza
C. inflamatie
D. proliferatie sau reparatie
E. maturatie
(pag. 523)

S2230130. Cicatrizarea plagilor se realizeaza in trei etape succesive:


A. de inflamatie nespecifica
B. de prolifaratie sau reparatie
C. de maturatie
D. de granulatie
E. de organizare si epitelizare
(pag. 523)

S2230131. Printre complicatiile generale ale plagilor sunt:


A. bolile infectioase
B. infectare plagii
C. hemoragie secundara
D. erizipelul
E. complicatiile toxice
(pag. 523-524)

S2230132. Printre bolile infectioase aparute ca si complicatii generale ale plagilor sunt:
A. turbarea
B. tetanosul
C. gangrena gazoasa

573

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

574

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. fasciitele
E. erizipelul
(pag. 523-524)

S2230133. Printre complicatiile immediate ale plagilor enumeram:


A. socul traumatic
B. socul hemoragic
C. spirochetoza ictero-hemolitica
D. tulburari psihice
E. fistulele salivare
(pag. 523)

S2230134. Pintre semnele si simptomele facultative loco regionale in cadrul plagior se numara:
A. anestezia teritoriului inervat
B. paralizia
C. durerea
D. solutia de continuitate
E. hiposialia
(pag. 508)

S2230135. Semnele si simptomele generale ale plagilor sunt:


A. fistula oro-faciala
B. tulburarile functionale
C. asfixia mecanica acuta
D. socul hemoragic
E. fistula salivara
(pag. 508-509)

S2230136. Socul hemoragic sever se caracterizeaza clinic prin:


A. tahicardie
B. tahipnee
C. oligurie
D. dispnee inspiratorie progresiva
E. hipotensiune arteriala severa
(pag. 509)

S2230137. Socul hemoragic usor se caracterizeaza clinic prin:


A. cianoza
B. cornaj
C. tiraj
D. scadere moderata a tensiunii arteriale
E. tahicardie
(pag. 509)

S2230138. Socul hemoragic de severitate medie se caracterizeaza clinic prin:


A. oligurie
B. tahicardie
C. tensiune arteriala sistolica intre 90-100 mmHg
D. anxietate
E. cianoza
(pag. 509)

574

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

575

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2230139. Mecanismele de producere ale asfixiei mecanica acute sunt:


A. distrugerea muschiului genioglos
B. dilacerarea bazei limbii
C. obturarea lumenului aerian cu sange sau saliva
D. sectionarea vaselor din teritoriul cu sangerare abundenta
E. pierderea cunostintei cu caderea limbii
(pag. 508-509)

S2230140. In cazul plagilor muscate de serpi veninosi local apar:


A. echimoza
B. cianoza
C. edem difuz dureros
D. stupoare
E. fenomene convulsive
(pag. 507)

S2230141. In relatie cu cavitatile teritoriului, plagile pot fi:


A. plagi superficiale
B. plagi unipolare
C. palgi neperforante
D. plagi profunde
E. plagi perforante
(pag. 503)

S2230142. In raport cu integritatea tesuturilor plagile pot fi:


A. plagi fara pierdre de substanta
B. plagi foarte grave
C. plagi neperforante
D. plagi profunde
E. plagi cu pierdere de substanta
(pag. 503)

S2230143. Dupa marimea lor plagile pot fi:


A. grave
B. superficiale
C. intinse
D. mixte
E. limitate
(pag. 503)

S2230144. Seromul se caracterizeaza prin:


A. semnul "undei oscilatorii" la palpare
B. semnul fluctuentei la palpare
C. crepitatie sangvine la palpare
D. aspecte "peltea de coacaze"
E. nu modifica relieful sau culoarea pielii
(pag. 499-500)

S2230145. Echimoza palpebrala in binoclu este semn de probabilitate pentru:


A. fracturile de masiv facial cu localizare superioara
B. fracturile complexului orbito malar
C. fracturile de etaj anterior al bazei craniului

575

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

576

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. fracturile paramediene de mandibula


E. fracturile laterale de mandibula
(pag. 498)

S2230146. Leziunile deschise de parti moi sunt:


A. escoriatiile
B. hematoamele
C. limfoamele(seroamele)
D. plagile
E. echimozele(vanataile)
(pag. 501)

S2230147. Clinic ,hematomul se manifesta prin:


A. semnul "undei oscilatorii"la palpare
B. echimoza in zona respectiva
C. deformare dureroasa de volum constant sau in crestere
D. "crepitatie sanguina "la palpare
E. fluctuenta la palpare
(pag. 499)

S2230148. Ca manifestari generale in plagile muscate de serpi veninosi apar:


A. cianoza
B. echimoza
C. stupoare
D. fenomene convulsive
E. edem difuz dureros
(pag. 507)

S2230149. Plagile provocate de glont pot fi


A. pediculate in balama
B. contuze sau zdrobite
C. taiate
D. bipolare
E. oarbe
(pag. 507-508)

S2230150. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin:


A. fixarea anterioara a limbii cu fir de ata
B. cu o canula naso-faringiana
C. cu o canula buco-faringiana Guedel
D. cu tuburi de latex moale tip Irby
E. medicatie antiedematoasa pentru a preveni sau inlatura edemul faringo-laringian
(pag. 512)

S2230151. Cand traumatizatul este inconstient permeabilitatea cailor aeriene se va realiza prin:
A. traheostomie
B. intubatie naso sau oro traheala
C. evacuarea prin punctie a hematomului perifaringoamigdalian
D. compresiunea, pensarea sau ligaturarea vasului lezat
E. punctii traheale cu ace groase sau trocare
(pag. 512-513)

576

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

577

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2230152. Complicatiile tardive ale plagilor se instaleza in:


A. plagi contuze provacate de obiecte metalice ascutite
B. plagi contaminate cu flora patogena mixta exo- si endogena
C. plagi tratate inadecvat
D. plagi netratate
E. plagi cu pierderere intinsa de substanta
(pag. 524)

S2230153. Conplicatiile locale secundare ce se pot instala exceptional in cazul plagilor sunt:
A. fasciitele
B. tetanosul
C. erizipelul
D. gangrena gazoasa
E. cicatrizarile vicioase
(pag. 524)

S2230154. Dupa localizare plagile pot fi:


A. superficiale
B. profunde
C. extraorale
D. intraorale
E. mixte
(pag. 504)

S2230155. Dupa localizarea pe regiuni plagile pot fi:


A. localizate intr-o singura regiune
B. extraorale
C. intraorale
D. ce depasesc granitele unei regiuni
E. mixte
(pag. 504)

S2230156. In functie de flora microbiana plagile sunt:


A. grave
B. foarte grave
C. infectate
D. neinfectate
E. profunde
(pag. 504)

S2230157. In raport cu alte leziuni traumatice plagile pot fi:


A. plagi localizate intr-o singura regiune
B. plagi izolate
C. plagi ce depasesc granitele unei regiuni
D. plagi combinate cu fracturi ale oaselor fetei sau cu leziuni dento-parodontale
E. plagi asociate cu leziuni traumatice din alte teritorii: gat, craniu, abdomen, membre
(pag. 503)

S2230158. Dupa caracterul clinic al lambourilor plagile pot fi:


A. limitate
B. intinse
C. fara pierdere de substanta

577

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

578

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. cu lambouri pediculate
E. cu lambouri nepediculate
(pag. 504)

S2230159. Dupa numarul lor plagile pot fi:


A. unice
B. unipolare
C. multiple
D. mixte
E. bipolare
(pag. 503)

S2230160. In functie de factorul etiologic, plagile partilor moi orofaciale pot fi:
A. plagi infectate
B. plagi chirurgicale
C. plagi profunde
D. plagi neinfectate
E. plagi accidentale (traumatice)
(pag. 503)

S2230161. Prin prezenta unei solutii de continuitate in contact cu plaga provocata omul poate
transmite prin muscatura:
A. virusul turbarii
B. spirocheta ictero-hemoragica
C. spirocheta palida
D. HIV
E. fusospirili
(pag. 507)

S2230162. Plagile muscate (sfasiate) au fost impartite in:


A. contaminate cu germeni nespecifici
B. plagi prin proiectile
C. plagi prin schije
D. contaminate cu germeni specifici
E. muscate de serpi veninosi
(pag. 506-507)

S2230163. Tratamentul contuziilor de parti moi oro-faciale consta in:


A. comprese umede reci in primele ore
B. pansament compresiv uscat sau umed
C. evacuarea hematomului
D. antibioprofilaxia
E. refacerea volemica simultan cu hemostaza
(pag. 500)

S2230164. Hemoragiile nazale datorate plagilor si rupturilor vasculare sunt oprite prin:
A. tamponament nazal anterior
B. ligatura carotidei externe
C. tamponamen nazal posterior
D. sutura-ligatura in masa
E. tamponament nazal asociat
(pag. 515-516)

578

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

579

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2230165. Tratamentul escoriatiilor consta in :


A. spalarea cu ser fiziologic sau solutie antiseptica slaba
B. indepartarea corpilor straini sub anestezie
C. pansament steril absorbant protector
D. sutura plan cu plan
E. unguent cu antibiotice
(pag. 502)

S2230166. Ce structuri ale tegumentului afecteaza escoriatiile?


A. epidermul
B. dermul
C. corionul
D. musculatura
E. toate acestea
(pag. 501)

S2230167. Care din urmatoarele puncte reprezinta puncte "cheie" pentru sutura cutanata?
A. comisura bucala
B. linia cutaneo-mucoasa labiala
C. traiectul buzei superioare
D. rebordul narinar
E. pliurile cutanate ale fetei
(pag. 520)

S2230168. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta asemanari intre plagile penetrante si cele
perforante?
A. ambele au doua orificii unul de intrare altul de iesire
B. ambele pot fi produse prin arme de foc
C. ambele sunt considerate plagi septice
D. ambele prezinta un traiect prin partile moi cu interesarea dirselor elemente anatomice
E. ambele prezinta in profunzimea partilor moi corpii straini care le-au produs
(pag. 503-505)

S2230169. Plaga contuza se caracterizeaza prin:


A. solutie de continuitate tegumentara sau mucoasa
B. edem-clinic
C. insotita de echimoze sau hematoame localizate
D. insotita de incluzii intradermice
E. un traiect ce se termina in "fund de sac"
(pag. 505-506)

S2230170. Hemoragiile secundare in plagile orofaciale sunt provocate de:


A. gangrena gazoasa
B. fistule salivare
C. septicemii
D. corpii straini ramasi care se mobilizeaza
E. inflamatia acuta sau cronica care erodeaza peretele vascular
(pag. 524)

S2230171. Caracteristicile cicatricei cheloide sunt:


A. se datoreaza unei proliferari excesive ale tesutului conjunctiv
B. recidiveaza daca este extirpata

579

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

580

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. se formeaza cand solutia de continuitate a interesat o plica de flexiune


D. se dezvolta dupa plagile profunde cu interesarea planului muscular
E. are contur neregulat datorita unor prelungiri laterale ca niste "clesti de rac"
(pag. 525)

S2230172. Cicatricea hipertrofica are urmatoarele caracteristici:


A. are consistenta dura
B. are tendinta de a creste in suprafata si profunzime
C. se dezvolta dupa plagile contuze profunde cu interesarea planului muscular
D. se prezinta sub forma unei formatiuni tumorale cu volum stabil
E. se formeaza in plagile avand solutia de continuitate ce a interesat o plica de fexiune
(pag. 525)

S2230173. Constrictia de mandibula este o complicatie tardiva a traumatismelor de parti moi ce poate
aparea prin:
A. sectionarea filetelor nervoase
B. cicatrici fibroase ale tegumentelor din zona
C. cicatrici fibroase ale muschilor mobilizatori ai mandibulei
D. bride cicatriciale verticale intraorale
E. tratamentul inadecvat al plagilor canalelor excretorii salivare
(pag. 525)

S2230174. Deteriorarea campului protetic este o complicatie tardiva a traumatismelor de parti moi ce
poate aparea prin:
A. cicatrici vicioase ale partilor moi perimaxilare
B. tratamentul inadecvat al plagilor de glande salivare mari
C. sectionarea filetelor nervoase
D. cicatrici fibroase ale muschilor mobilizatori ai mandibulei
E. pierderi de substanta de parti moi perimaxilare
(pag. 525)

S2230175. Printre leziunile traumatice inchise de parti moi oro-faciale se numara:


A. contuziile superficiale
B. escoriatiile
C. contuziile profunde
D. plagile (ranile)
E. contuziile mixte
(pag. 497)

S2230176. In tratamentul definitiv al plagilor, hemostaza se realizeaza prin:


A. depistarea eventualelor fracturi ale suportului osos
B. electrocoagularea vaselor mici
C. ligaturarea vaselor mari
D. curatirea mecanica, instrumentala a plagii
E. debridarea marginilor plagii
(pag. 519)

S2230177. La tratamentul definitiv al plagilor inchiderea plagii se realizeaza cu:


A. fire neresorbabile
B. ajutorul benzilor adezive
C. ajutorul clemelor
D. perii sau chiurete

580

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

581

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. ajutorul substantelor adezive


(pag. 520)

S2230178. Sutura plagilor in tratamentul definitiv trebuie sa repecte citeva conditii:


A. folosirea agrafelor Michel
B. utilizarea in profunzime a fireleo neresorbabile
C. reconstituirea sa respecte punctele cheie
D. afrondarea marginilor plagii sa fie corecta
E. folosirea penselor cu ghiara
(pag. 520-521)

S2230179. In tratamentul imediat (precoce) al plagilor sialoreea poate fi diminuata prin:


A. administrarea de antibiotice cu spectru larg
B. administrarea de atropina
C. administrarea de analgezice
D. administrarea de beladona
E. administrarea de tranchilizante
(pag. 519)

S2230180. Hematomul progresiv, strangulat pterigofaringolaringian se trateaza prin:


A. puncte evacuatoare
B. ligatura vaselor lezate
C. medicatie antiedematoasa
D. oxigenoterapie
E. antibioterapie
(pag. 517)

S2230181. Calmarea durerilor in tratamentul imediat (precoce) al plagilor se realizeza prin:


A. administrarea de antibiotice cu spectru larg
B. administrarea de atropina sau beladona
C. administrarea de analgezice
D. administarea de tranchilizante
E. administrarea de hipnotice
(pag. 518)

S2230182. Principiile de tratament in cazul plagilor oro-faciale sunt:


A. principiul prioritatilor lezionale
B. principiul necesitatii igienizarii si asanarii preooperatorii
C. principiul minimei traumatizari intraoperatorii
D. principiul maximei fidelitati reconstructive
E. nici unul dintre acestea
(pag. 510-511)

S2330183. Plgile mucate de animale sau om:


A. Plgile mucate de animale sau om:
B. Conin corpi strini
C. Au caracter de smulgere
D. Au un orificiu de intrare cu margini rsfrnte nuntru
E. Realizeaz un tatuaj traumatic
(pag. 506)

S2330184. Complicaiile imediate grave ale plgilor prilor moi oro-maxilo-faciale sunt:

581

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

582

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Infecia local
Tromboflebita plexurilor venoase profunde
Asfixia
Hemoragia masiv
Tetanos
(pag. 508)

S2330185. Asfixia poate fi cauzat n plgile prilor moi faciale de:


A. Cderea limbii n fundul gtului la pacientul contient
B. Edem glotic
C. Distrugerea muchiului genioglos
D. oc traumatic
E. Dini luxai parial
(pag. 508)

S2330186. Hemoragia grav prilor moi cervico-faciale poate fi oprit prin:


A. Aplicarea local de Gelaspon
B. Pensarea vasului
C. Ligaturarea vasului
D. Pansament compresiv
E. Hemostatice pe cale general
(pag. 513)

S2330187. Tratamentul definitiv primar al plgilor din teritoriul oro-maxilo-facial se deruleaz n mai
multe etape:
A. Curirea mecanic a plgii
B. Hemostaz
C. Seroterapie antitetanic
D. ndeprtarea corpilor strini
E. ndeprtarea corpilor strini
(pag. 519)

S2330188. Plgile oro-maxilo-faciale se clasific n funcie de:


A. Timpul scurs de la accident
B. Agentul traumatizant
C. Integritatea esuturilor
D. Forma anatomo-patologic
E. Asocierea altor leziuni
(pag. 503)

S2330189. Escoriaiile sunt:


A. Leziuni nchise fr soluie de continuitate
B. Leziuni superficiale ale epidermului
C. Leziuni ce afecteaz esuturi dure subiacente
D. Leziuni sngernde
E. Se nsoesc de edem i echimoze
(pag. 501)

S2330190. Ce structuri ale tegumentelor afecteaz escoriaiile:


A. Epiderma
B. Epiteliul
C. Corionul

582

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

583

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Membrana bazal
E. Toate acestea
(pag. 501)

S2330191. Rolul suturii de poziie este:


A. De capitonaj suprimnd spaiul mort
B. Restabilete simetria i conturul cutaneo-mucos
C. Fixeaz prile moi i ndeosebi lambourile de piele n poziie corect
D. Imprim n mare msur pansamentul
E. Permite transportul bolnavilor
(pag. 518)

S2330192. Printre complicaiile tardive ale plgilor oro-maxilo-faciale putem include:


A. Complicaii nervoase
B. Gangren gazoas
C. Tetanosul
D. Fistule salivare
E. Constricia de mandibul
(pag. 525)

S2330193. Semnele i simptomele obligatorii ale plgilor buco-maxilo-faciale pot fi:


A. Durerea
B. Hemoragia
C. C. Tulburri respiratorii
D. Tulburri de deglutiie i masticaie
E. Tulburri de fonaie
(pag. 504)

S2330194. Prelucrarea chirurgical a plgilor oro-maxilo-faciale cuprind:


A. Curarea mecanic a plgii
B. Explorarea instrumental sau manual
C. Debridarea marginilor plgii
D. Antibioterapie
E. Hemostaza
(pag. 519)

S2330195. Plgile perforate sunt n:


A. Sinusurile perimaxilare
B. Limb
C. Cavitatea orbitar
D. Cavitatea nazal
E. Planeul bucal
(pag. 503)

S2330196. Puterea distructiv i caracterul specific al plgilor mpucate depinde de:


A. distana parcurs de glon
B. rezistena esuturilor
C. vitez
D. poziia de tragere
E. mrimea priectilului
(pag. 507)

583

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

584

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2330197. Care dintre urmtoarele rapoarte ntre T.A i pierderile sanguine sunt corecte:
A. TA maxim 60 mmHg pierderi sanguine 45-60%
B. TA maxim 80 mmHg pierderi sanguine 35-50%
C. TA maxim 140 mmHg pierderi sanguine 10-15%
D. TA maxim 100 mmHg pierderi sanguine 25-30%
E. TA maxim 120 mmHg pierderi sanguine 10-25%
(pag. 509)

S2330198. Mijloacele specifice de combatere ale ocului hemoragic sunt:


A. hemostaza
B. refacerea volemic
C. asigurarea libertii cilor aeriene
D. poziia bolnavului
E. msuri complementare de tratament fizice i medicamentoase
(pag. 514)

S2330199. Care sunt etapele succesive ale cicatrizrii


A. de inflamaie nespecific
B. de granulaie
C. de fibrozare
D. de cretere
E. de organizare i epitelizare
(pag. 523)

S2330200. Complicaiile secundare generale ale plgilor sunt:


A. turbarea
B. tetanosul
C. botulismul
D. limforeticulaza benign de inoculare
E. spirochetoza ictero-hemolitic
(pag. 524)

S2530201. Plgile mucate (sfiate) pot fi:


A. contaminate cu germeni nespecifici
B. mucate de erpi veninoi
C. pediculate *n balama*
D. Aseptice
E. rare
(pag. 506-507)

S2630202. Semnele clinice obiective ale parodontitei marginale cronice profunde la adult sunt:
A. semne de inflamaie gingival mai accentuate dect n parodontita marginal cronic superficial
B. mobilitatea patologic de gradul II. sau III.
C. pungi false
D. migrri patologice
E. retracie gingival ca urmare a resorbiei suportului osos alveolar.
(pag. 156)

S2630203. Parodontita marginal rapid progresiv se caracterizeaz prin:


A. inflamaii gingivale cu caracter acut sau subacut
B. tumefacii voluminoase ulcerate, sngernde
C. exudatul purulent din plgile parodontale este redus

584

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

585

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. exudatul purulent din plgile parodontale este bogat reprezentat


E. absena mobilitii patologice.
(pag. 160)

S2630204. Parodontita marginal cronic superficial se caracterizeaz prin:


A. prurit gingival
B. dureri intense la atingerea gingiei
C. jen dureroas gingival accentuat la periaj i masticaie
D. senzaie de gust metalic i alterat
E. dureri spontane, iradiante n oasele maxilare.
(pag. 153)

S2630205. n parodontita juvenil:


A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. apar ulceraii reduse n adncime ale epiteliului sulcular
C. apare hiperplazie gingival generalizat de tip polipoidal
D. apare retracie gingival
E. apar leziuni hiperkeratozice.
(pag. 156)

S2630206. Parodontita distrofic se caracterizeaz prin:


A. hiperplazie gingival generalizat
B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
C. retracia gingival cu inflamaia papilar i marginal redus
D. fisuri Stillman
E. festonul McCall.
(pag. 162)

S2630207. Parodontita marginal cronic profund se caracterizeaz prin:


A. semne de inflamaie gingival
B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
C. retracie gingival
D. pungi parodontale false
E. mobilitate patologic de gradul 2 sau 3
(pag. 158)

S2630208. n forma localizat de parodontit juvenil semnele clinice se produc n zonele:


A. primii molari superiori i inferiori
B. incisivii superiori i inferiori
C. primii molari i incisivii
D. primii molari, incisivii i dinii imediat vecini, depind numrul de 14
E. caninii superiori i inferiori.
(pag. 156)

S2630209. Manifestrile gingivale n lichenul plan sunt:


A. hiperplazie gingival cu ulceraii i sngerri la cele mai mici atingeri
B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
C. vezicule i bule care se sparg i las n urm ulceraii
D. vezicule grupate n buchet care se sparg dup cteva zile
E. leziuni hiperkeratozice.
(pag. 142)

585

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

586

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2830210. Contuziile se manifesta clinic prin:


A. echimoza
B. hematom
C. serom
D. escoriatie
E. zdrobire musculara
(pag. 497)

S2830211. Leziunile traumatice inchise ale partilor moi sunt:


A. echimoza
B. excoriatia
C. hematomul
D. seromul
E. cilindromul
(pag. 498)

S2830212. Dupa natura agentului traumatizant, plagile pot fi:


A. plagi taiate
B. plagi contuze
C. plagi intepate
D. plagi profunde
E. plagi muscate
(pag. 503)

S2830213. In raport cu alte leziuni traumatice plagile pot fi:


A. plagi izolate
B. plagi combinate
C. plagi perforante
D. plagi asociate
E. plagi unipolare
(pag. 503)

S2830214. Semnele clinice obligatorii care caracterizeaza plagile sunt:


A. durerea
B. hemoragia
C. solutia de continuitate
D. anestezia
E. fistula salivara
(pag. 504)

S2830215. Asfixia mecanica acuta poate fi produsa prin urmatoarele mecanisme:


A. distrugerea m genioglos
B. dilacerarea bazei limbii
C. trismus accentuat
D. caderea limbii datorita inconstientei
E. obturarea lumenului aerian cu sange din plagile cervicale
(pag. 508)

S2830216. Principiile de tratament al plagilor cuprind:


A. principiul prioritatii lezionale
B. principiul necesitatii igienizarii si asanarii preoperatorii
C. principiul minimei traumatizari

586

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

587

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. principiul extensiei preventive


E. principiul maximei conservari a tesuturilor
(pag. 510)

S2830217. Tratamentul plagilor cuprinde urmatoarele etape:


A. tratamentul de urgenta ( provizoriu )
B. tratamentul definitiv ( primar )
C. tratamentul de intretinere ( secundar )
D. tratamentul paleativ
E. tratamentul reparator ( tardiv )
(pag. 511)

S2830218. Tratamentul etiologic al socului hemoragic consta in:


A. hemostaza
B. refacere volemica
C. traheostomie
D. masuri complementare fizice si medicamentoase
E. fixarea limbii la pansament, haina sau pensa
(pag. 514)

S2830219. Curatirea mecanica a plagii se realizeaza cu:


A. apa sterila si sapun
B. apa oxigenata
C. perhidrol
D. nitrat de argint
E. ser fiziologic
(pag. 519)

S2930220. Contuziile partilor moi faciale:


A. sunt leziuni traumatice in care tegumentele si mucoasa raman integre, fara solutie de continuitate ale
tegumentului sau mucoasei;
B. sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur;
C. au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau intredeschise intrerupand sau nu continuitatea
orificiilor fetei;
D. se manifesta clinic prin echimoza, hematoame;
E. pot realiza un tatuaj traumatic.
(pag. 497)

S2930221. Tratamentul general al plagilor, consta in:


A. calmarea durerii;
B. prevenirea tetanosului;
C. prevenirea complicatiilor infectioase;
D. vitaminoterapie (vit. C, A si P) ;
E. vaccinarea antirabica (in cazul plagilor muscate).
(pag. 518,519)

587

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

588

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 31
Traumatismele dento-parodontale
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1331001. Fractura radiculara a dintilor temporari au indicatii de
A. Imobilizare
B. Tratamentul endodontic
C. Extractie
D. Reconstrucie coronara
E. Replantare
(pag. 703)

S1331002. in luxatiile dentare obliterarea pulpei apare in:


A. 5-10% din cazuri
B. 15% din cazuri
C. 20% din cazuri
D. 25% din cazuri
E. 35% din cazuri
(pag. 710)

S1331003. Testul de vitalitate in leziunile traumatice dento-parodontale au valoare diagnostica dupa


A. Doua saptamani
B. O luna
C. 45 de zile
D. 4-6 luni
E. Un an
(pag. 701)

S1331004. Tratamentul contuziei dentare consta in:


A. Extractia dintelui
B. Imobilizarea dintelui cu ligaturi de sarma
C. Scoaterea din ocluzie a dintelui
D. Fara tratament
E. Obturatie radiculara
(pag. 709)

S1331005. Tratamentul fracturilor radiculare in 1/3 apicala consta in:


A. Imobilizarea monomaxilara
B. Rezectia apicala
C. Extractia dentara
D. Drenaj endodontic
E. Coafaj direct
(pag. 707)

S1431006. Care din urmatoarele forme de luxatie a dintilor permanenti nu necesita tratament:
A. Subluxatia

588

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

589

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Luxatia cu intruzie
Luxatia cu extruzie
Luxatia laterala
Contuzia
(pag. 709)

S1431007. Dupa Andreasen, frecventa maxima a traumatismelor dento-parodontale a dintilor temporari


se produce dupa:
A. Caderi pe podea, strada, sau bazin
B. Lovitura a unui coleg de joaca
C. Alte cauze
D. Caderea de pe banca sau pat
E. Lovire de marginile mesei
(pag. 702)

S1431008. Dupa Onetto si Flores, grupa de risc cel mai ridicat in producerea traumatismului dentoparodontal este:
A. 2-4 ani
B. 4-6 ani
C. 6-8 ani
D. 10-12 ani
E. 12-14 ani
(pag. 700)

S1531009. Care este atitudinea fata de dintii temporari cu luxatie cu intruzie:


A. reducere;
B. imobilizare;
C. extractie;
D. expectativa;
E. extirpare pulpara.
(pag. 703)

S1531010. Care este metoda de electie in fractura unui dinte temporar cu rizaliza:
A. replantarea;
B. extractia;
C. coafajul direct;
D. mobilizarea;
E. extirparea.
(pag. 703)

S1531011. Pentru examinarea pacientilor inconstienti cu dinti avulsionati este recomandabil sa se


efectueze:
A. palparea bimanuala;
B. radiografie SAF;
C. radiografie toracica si abdominala;
D. teste de vitalitate pulpara;
E. citologia salivei.
(pag. 701)

S1531012. Tratamentul de electie in fracturile coronare necomplicate ale dintilor permanenti tineri este:
A. extirparea pulpara;
B. replantarea terapeutica;
C. protectia dentinei si pulpei;

589

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

590

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. extractia;
E. confectionarea de proteze metalice.
(pag. 705)

S1531013. Un diagnostic exact al fracturii intraalveolare si luxatiei dentare poate fi facut prin:
A. test de vitalitate;
B. examen radiologic;
C. examen clinic;
D. anamneza;
E. trepanare coronara.
(pag. 701)

S1531014. Unde este situata cel mai frecvent o fractura radiculara a unui dinte permanent:
A. la coletul anatomic;
B. in 1/3 apicala;
C. in 1/3 medie;
D. in 1/3 coronara;
E. la nivelul deltei apicale.
(pag. 706)

S1631015. Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul dintilor frontali este:
A. fractura coronara necomplicata
B. fractura coronara cu deschiderea camerei pulpare
C. fractura radiculara
D. extruzia
E. intruzia
(pag. 704)

S1631016. Contuzia dentara presupune:


A. mobilitate anormala a dintelui
B. reactie negativa la curentul electric
C. insensibilitate la percutie
D. lezarea usoara a membranei parodontale
E. radiografia e caracteristica
(pag. 708)

S1631017. Contuzia dentara:


A. nu necesita tratament
B. necesita extirparea dintelui
C. dintele trebuie imobilizat
D. se administreaza antibiotice
E. vitalitatea dintelui este pierduta
(pag. 709)

S1631018. Imobilizarea dintilor traumatizati se mentine:


A. 3-4 zile
B. 4-6 saptamani
C. 2 saptamani
D. o saptamana
E. 3 luni
(pag. 710)

590

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

591

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1631019. La dintii traumatizati testul de vitalitate are valoare diagnostica.


A. dupa o saptamana de la traumatism
B. dupa 4-6 luni
C. dupa o saptamana
D. imediat posttraumatic
E. dupa un an
(pag. 701)

S2131020. Dup Andreasen, necroza pulpar apare n cazul dinilor extruzai:


A. n 25% dintre cazuri
B. n 50% dintre cazuri
C. Dac nu s-a efectuat repoziionarea i imobilizarea dintelui
D. n toate cazurile
E. Nici o variant nu este corect
(pag. 710)

S2131021. Imobilizarea n cazul luxaiei dinilor permaneni se menine:


A. O sptmn
B. 15 zile
C. 4-6 sptmni
D. 60 zile
E. nici o variant nu este corect
(pag. 710)

S2131022. n cazul contuziei dentare, tratamentul se refer la:


A. Imobilizarea dintelui cu gutier acrilic
B. Imobilizarea dintelui folosind fixatorul din material compozit
C. Amputaia vital
D. Nu necesit tratament
E. Restaurarea coronar cu material compozit
(pag. 709)

S2131023. n cazul luxaiilor dentare, obliterarea pulpei apare:


A. n toate cazurile
B. n 25% dintre cazurile de luxaii
C. n 50% dintre cazurile de luxaii
D. La 4-6 sptmni de la traumatism
E. Nu apare niciodat
(pag. 710)

S2131024. n cazul traumatismelor dento-parodontale, testul de vitalitate are valoare diagnostic:


A. La 4-6 ore post-traumatic
B. La 24 de ore post-traumatic
C. La 7 zile post-traumatic
D. La 30 de zile post-traumatic
E. La 4-6 luni de la traumatism
(pag. 701)

S2231025. La examinarea leziunilor dentare a traumatismelor dentoparodontale se pot evidentia:


A. modificari de culoare ale dintilor interesati
B. amnezie
C. greturi

591

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

592

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. semne de contuzie cerebrala


E. varsaturi
(pag. 700)

S2231026. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frecvente la:


A. adulti si pacienti peste 60 de ani
B. dintii din grupul frontal inferior
C. dintii din grupul lateral superior
D. dintii din grupul lateral inferior
E. copii si tineri
(pag. 699)

S2231027. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frecvente la:


A. dintii din grupul frontal superior
B. dintii din grupul frontal inferior
C. dintii temporari
D. dintii din grupul lateral superior
E. dintii din grupul lateral inferior
(pag. 699)

S2231028. Factorii favorizanti in aparitia traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentati de:


A. carii profunde cu distructii tisulare intinse
B. accidente de circulatie
C. accidente de joaca
D. accidente sportive
E. agresiuni
(pag. 699)

S2231029. Principalele cauze (determinante) ale traumatismelor dentoparodontale sunt:


A. carii profunde cu distructie tisulara intinsa
B. tulburari de mineralizare ale dintilor
C. afectiuni parodontale
D. dispozitive coronoradiculare
E. accidente rutiere
(pag. 699)

S2231030. Cauzele iatrogene ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de:


A. traumatizarea unor dinti la pacienti intubati
B. accidente de joaca
C. tulburari de mineralizare
D. accidente sportive
E. leziuni parodontale
(pag. 699)

S2231031. In cazul dintilor expulzati traumatoc prognosticul depinde foarte mult de :


A. perioada cat a fost mentinut dintele extraoral
B. prezenta leziunilor carioase
C. pozitia dintelui pe arcada
D. existenta unei anomalii dento-maxilare
E. existenta dintilor antagonisti
(pag. 700)

592

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

593

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2231032. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde urmatoarele entitati:


A. fracturi coronare - cu complicatii
B. fracturi coronare - avulsia
C. fracturi coronare - luxatia cu extruzie
D. fracturi radiculare - subluxatia
E. fracturi laterale - luxatia laterala
(pag. 700)

S2231033. Clasificarea OMS pentru leziuni dentoparodontale cuprinde entitatile :


A. luxatii - subluxatia
B. luxatii - fara complicatii
C. luxatii - cu complicatii
D. fracturi radiculare - cu complicatii
E. fracturi radiculare - fara complicatii
(pag. 700)

S2231034. La examinarea leziunilor dentare lea traumatismelor dentoparodontale se pot evidentia:


A. modificari de culoare ale dintilor interesati
B. amnezie
C. greturi
D. semne de contuzie cerebrala
E. varsaturi
(pag. 701)

S2231035. Examinarea exoorala in traumatisme dentoparodontale poate evidenta:


A. hematoame ale mucoasei planseului
B. leziuni de continuitate la nivelul mucoasei
C. fracturi intraalveolare
D. plagi exoorale
E. absenta participarii condililor mandibulari la miscarile de deschidere si inchidere a gurii
(pag. 701)

S2231036. Un diagnostic exact al unei fracturi intraalveolare si a luxatiei dentare poate fi facut:
A. numai prin examen clinic
B. prin examen clinic si radiologic
C. numai prin examen radiologic
D. prin radiografie periapicala
E. prin examen ecografic
(pag. 701)

S2231037. Efectul traumatizarii dintilor temporari asupra sanatatii dintilor permanenti se poate evalua:
A. imediat posttraumatic,
B. la 10-16 ore dupa traumatism
C. dupa eruptia dintilor permanenti
D. exclusiv radiologic
E. prin examinarea mugurilor dentari
(pag. 701)

S2231038. Particularitatile specifice leziunilor dintilor temporari in cadrul traumatismelor


dentoparodontale pot fi sistematizate astfel:
A. pot aparea recuperari spontane dupa traumatism
B. tineretea pacientilor creste numarul mijloacelor terapeutice

593

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

594

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. vindecarile tesuturilor moi sunt lente


D. vindecarile tesuturilor moi se fac cu sechele
E. pacienti peste 3 ani nu beneficiaza de extractie
(pag. 701)

S2231039. Afectiunile dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale ale dintilor temporari
pot fi anticipate in aproximativ:
A. in 1/2 din cazuri
B. in 1/3 din cazuri
C. in 1/4 din cazuri
D. in 1/5 din cazuri
E. in 1/6 din cazuri
(pag. 702)

S2231040. Tratamentul in cazul unei fracturi radiculare de dinti temporari consta in:
A. tratament endodontic
B. replantare cu fixare
C. dintii incriminati pot fi lasati pe loc
D. extractia fragmentelor radiculare apicale este obligatorie
E. extractie
(pag. 703)

S2231041. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frcvente la:


A. adulti si pacienti peste 60 de ani
B. dintii din grupul frontal inferior
C. dintii din grupul lateral superior
D. dintii din grupul lateral inferior
E. copii si tineri
(pag. 699)

S2231042. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frecvente la:


A. dintii din grupul frontal superior
B. dintii din grupul frontal inferior
C. dintii din grupul frontal superior si frontal inferior
D. dintii din grupul lateral superior
E. dintii din grupul lateral inferior
(pag. 699)

S2231043. Procentajele incidentei afectiunilor dentoparodontale sunt crescute astfel:


A. pentru leziuni traumatice dentare
B. pentru sexul feminin
C. pentru iarna
D. pentru zilele dinafara week-endului
E. pentru toamna
(pag. 700)

S2231044. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor traumatice dentoparodontale apar la :


A. pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei temporare
B. pacienti care prezentau leziuni asociate la trei sau mai multi dinti
C. pacienti care au suferit leziunicu saude corpuri dure
D. pacienti cu subluxatii dentoparodontale la dintii temporari
E. pacienti cu intruzii la dintii temporari

594

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

595

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 700)

S2231045. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde:


A. fracturi coronare - cu complicatii
B. fracturi coronare - avulsia
C. fracturi coronare - luxatia cu extruzie
D. fracturi radiculare - subluxatia
E. fracturi laterale - luxatia laterala
(pag. 700)

S2231046. Clasificarea OMS pentru leziuni dentoparodontale cuprinde:


A. luxatii - subluxatia
B. luxatii - fara complicatii
C. luxatii - cu complicatii
D. fracturi radiculare - cu complicatii
E. fracturi radiculare - fara complicatii
(pag. 700)

S2231047. Un diagnostic exact al unei fracturi intraalveolare si luxatiei dentare poate fi facut:
A. numai prin examen clinic
B. prin examen clinic si radiologic
C. numai prin examen radiologic
D. prin radiografie periapicala
E. prin radiografii ale toracelui si abdomenului
(pag. 701)

S2231048. Particularitatile specifice leziunilor dintilor temporari in cadrul traumatismelor


dentoparodontale pot fi sistematizate astfel:
A. pot aparea recuperari spontane dupa traumatism
B. tineretea pacientilor mareste oarecum mijloacele terapeutice
C. vindecarile tesuturilor moi sunt lente
D. vindecarile tesuturilor moi se fac cu sechele
E. daca pacientul are mai mult de treiani nu se face extractie
(pag. 701)

S2231049. Afectiunile dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontele ale dintilor temporar pot
fi anticipate:
A. in 1/2 din cazuri
B. in 1/3 din cazuri
C. in 1/4 din cazuri
D. in 1/5 din cazuri
E. in 1/6 din cazuri
(pag. 702)

S2231050. Tratamentul in cazul unei fracturi radiculare de dinti temporari consta in:
A. tratament endodontic
B. replantare cu fixare
C. dintii incriminati pot fi lasati pe loc
D. extractia fragmentelor radiculare apicale este obligatorie
E. extractia fragmentelor radiculare apicale nu este indicata
(pag. 703)

S2331051. Tratamentul contuziei dentare const n:

595

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

596

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Extracia dintelui
Imobilizarea dintelui cu ligaturi de srm
Scoaterea din ocluzie a dintelui
Fr tratament
Obturaie radicular
(pag. 709)

S2331052. Testul de vitalitate n leziunile traumatice dento-parodontale are valoare diagnostic dup:
A. Dou sptmni
B. O lun
C. 45 de zile
D. 4-6 luni
E. Un an
(pag. 701)

S2331053. Fracturile radiculare ale dinilor temporari au indicaii de:


A. Imobilizare
B. Tratamentul endodontic
C. Extracie
D. Reconstrucie coronar
E. Replantare
(pag. 703)

S2331054. Tratamentul fracturilor radiculare n 1/3 apical const n:


A. Imobilizarea monomaxilar
B. Rezecia apical
C. Extracia dentar
D. Drenaj endodontic
E. Coafaj direct
(pag. 707)

S2331055. n luxaiile dentare obliterarea pulpei apare n:


A. 5-10% din cazuri
B. 15% din cazuri
C. 20% din cazuri
D. 25% din cazuri
E. F. 35% din cazuri
(pag. 710)

S2331056. Fracturile radiculare sunt mai frecvente:


A. la dentiia mixt
B. la edentaia intercalat
C. la edentaia termino-terminal
D. la dentiia temporar
E. la dentiia permanent
(pag. 706)

S2531057. Care este atitudinea fa de dinii temporari cu luxaie cu intruzie:


A. Reducere
B. imobilizare
C. Extracie
D. Expectativ

596

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

597

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. extirpare pulpar.
(pag. 703)

S2631058. Manifestrile bucale la bolnavii cu SIDA sunt:


A. candidozele bucale
B. lichenul plan
C. sindromul Papillon-Lefevre
D. leucoplazia simpl
E. osteite ale corticalei externe a crestei alveolare.
(pag. 164)

S2831059. In fracturile radacinii cauza necrozei si inflamatiei poate fi:


A. infiltrarea microbiana
B. comunicarea cu santul gingival
C. comunicarea buco-sinusala
D. persistentei secretiei pe canal
E. interpunerii de tesut osos
(pag. 707)

S2831060. In luxatia laterala intalnim:


A. alveola partial golita
B. vitalitate absenta si ocluzie modificata
C. usoara mobilitate si durere la percutie
D. absenta mobilitati si a vitalitatii
E. reactie pozitiva la curent electric si usoara extruzie
(pag. 708)

S2831061. In luxatia prin intruzie radigrafia dentara arata:


A. spatiul periodontal largit
B. spatiul periodontal absent
C. imagine de radiotransparenta periapicala
D. spatiul periodontal lateral crescut
E. imagine de condensare osoasa
(pag. 708)

S2831062. Fracturile radiculare la dentitia permanenta care beneficiaza de tratament conservator sunt:
A. fracturile corono-radiculare longitudinale
B. fracturile radiculare in treimea apicala
C. fracturile radiculare in treimea mijlocie
D. fracturile coronare complicate
E. fracturile coronare necomplicate
(pag. 706)

S2931063. Contuzia parodontala se manifesta prin:


A. usoara lezare a membranei periodontale;
B. subluxatie;
C. deplasari vestibulo-orale ale dintilor;
D. ruperea completa a ligamentului alveolo-dentar;
E. intruzia dentara.
(pag. 708)

S2931064. Fisuri ale smaltului:

597

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

598

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

necesita testarea vitalitatii pulpare;


sunt solutii de continuitate totale ale tesuturilor dure dentare;
sunt solutii de continuitate partiale ale tesuturilor dure dentare cu pierdere de substanta;
provoaca tulburari in articulatia dentara;
se clasifica in cervicala, medie si apicala.
(pag. 705)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1231065. Clasificarea OMS a fracturilor coronare cuprinde:
A. fisura smaltului
B. avulsia
C. contuzia
D. subluxaia
E. fractura coronara cu complicatii
(pag. 700)

S1231066. Dintre formele clinice ale traumatismelor dento-parodontale fac parte:


A. avulsia
B. luxatia totala
C. intruzia
D. contuzia alveolara
E. fractura radiculara
(pag. 700)

S1231067. Fracturile coronare ale dintilor permanenti din cadrul traumatismelor dento-parodontale:
A. nu intereseaza niciodata camera pulpara, aceasta fiind redusa in volum
B. in cazul fracturilor smaltului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare nu exista durere, camera pulpara
fiind inchisa
C. in cazul fracturilor cu interesarea camerei pulpare dentina si pulpa sunt foarte sensibile la atingere
D. in cazul fracturilor complicate, la pacienii tineri, tratamentul de elecie este cel de extirpare vitala urmata
de reconstrucie coronara
E. in fracturile complicate, la pacientii adulti, se practica extirparea vitala urmata de obturatie endodontica.
(pag. 705)

S1231068. Fracturile coronare complicate:


A. intereseaza camera pulpara
B. camera pulpara este neafectata
C. necesita apectomie
D. poate sa apara hemoragia capilara din camera pulpara
E. pulpa este foarte sensibila la atingere
(pag. 705)

S1231069. Fracturile coronare necomplicate:


A. afecteaza smaltul
B. inereseaza smaltul si dentina
C. necesita testarea periodica a vitalitatii dintelui
D. necesita pulpectomie
E. uneori este deschisa camera pulpara
(pag. 705)

598

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

599

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1231070. in cazul avulsiei este important:


A. sa se curete bine dintele cu o periuta
B. sa se examineze radiologic alveola goala
C. sa nu se amane replantarea
D. alveola sa aiba pereii intregi
E. tratamentul antibiotic preoperator
(pag. 710)

S1231071. in clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare se intalnesc


urmatoarele tipuri:
A. interpunerea tesutului calcifiat
B. interpunerea tesutului conjunctiv
C. interpunerea tesutului de granulatie
D. interpunerea de os si esut conjunctiv
E. interpunerea de tesut vascular
(pag. 707)

S1231072. Intruzia este caracterizata prin:


A. deplasarea dintelui in procesul alveolar
B. avulsie
C. mobilitate scazuta
D. reacie negativa la testarea vitalitaii
E. radiologic apare un spatiu periodontal largit
(pag. 708)

S1231073. Luxatiile dentatiei permanente cunosc urmatoarele forme clinice:


A. contuzia
B. subluxatia
C. intruzia
D. luxaia laterala
E. fractura partiala
(pag. 708)

S1231074. Luxatiile dintilor temporari necesita:


A. replantarea imediata dupa expulzie
B. extractia imediata dupa intruzie
C. tractiune elastica pentru repozitionare
D. expectativa in cazul intruziei
E. antibioterapie in cazul in care apar complicatii septice
(pag. 703-704)

S1231075. Precizati variantele clinice corecte ale luxatiilor dintilor temporali:


A. subluxatia
B. luxatia intruziva
C. extruzia
D. avulsia
E. luxatia corono-radiculara
(pag. 702)

S1231076. Tratamentul fracturilor coronare necomplicate cuprinde:


A. protectia pulpei de factori termici
B. aplicarea de Ca (OH)2 si canaliculele dentinare taiate

599

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

600

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. aplicarea H2O2 si eugenat de zinc pe canaliculele dentinare taiate


D. protejarea dentinei printr-un strat gros de ciment
E. pulpotomie
(pag. 705)

S1231077. Tratamentul fracturilor radiculare cuprinde:


A. reducerea dintelui
B. luxarea dintelui
C. imobilizarea dintelui
D. extracia dintelui
E. testarea vitalitatii dintelui la intervale regulate
(pag. 706-707)

S1231078. Tratamentul luxatiei totale a dintilor permanenti:


A. se face cat mai precoce
B. dintele pierdut la locul accidentului nu se mai recupereaza
C. se replanteaza doar dintii ramasi in cavitatea orala
D. se face prin replantare dupa tratamentul antiseptic al dintelui recuperat de la locul accidentului
E. se prefera tratamentul endodontic exooral al dintelui urmat de replantare
(pag. 708)

S1331079. Cele mai obisnuite tipuri de fracturi coronare sunt


A. Fisuri
B. Fracturi coronare necomplicate
C. Fracturi coronare complicate
D. Mobilitate coronara
E. Toate acestea
(pag. 704)

S1331080. Clasificarea OMS a leziunilor traumatice dento-parodontale cuprinde


A. Fracturi coronare
B. Plagi ale fibromucoasei dintilor traumatizati
C. Fracturi radiculare
D. Luxaia dentara
E. Fracturi ale rebordului alveolar
(pag. 700)

S1331081. Criteriile principale de alegere a metodelor de fixare in traumatismele dento-parodontale


A. Cat mai ieftine
B. Cat mai rapide
C. Sa nu afecteze dintele sau gingia
D. Sa fie suficiente de rigide
E. Cat mai fizionomice
(pag. 709)

S1331082. Fractura coronara necomplicata reprezinta


A. Fractura smaltului
B. Fractura smaltului si dentinei
C. Fractura smaltului cu deschiderea camerei pulpare
D. Fractura smalului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare
E. Fisura smaltului
(pag. 705)

600

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

601

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1331083. Fracturile coronare la dintii permanenti sunt


A. Fisuri
B. Fracturi coronare complicate
C. Fracturi coronare necomplicate
D. Fractura apexului
E. Fractura 1/3 cervicala
(pag. 704)

S1331084. in fracturile coronare necomplicate pacientul acuza


A. Dureri spontane
B. Dureri la rece si cald
C. Sangerarea pulpei dentare
D. Mobilitatea dentara grad I
E. Durerea pulsatila
(pag. 705)

S1331085. in intruzie se produce:


A. Deplasarea dintilor spre vestibular
B. in procesul alveolar
C. in afara procesului alveolar
D. in sinusul maxilar
E. in fosa nazala
(pag. 708)

S1331086. Manifestarile clinice in contuzia dentara sunt:


A. Durere la percutia dintelui
B. Mobilitatea dentara anormala
C. Absenta mobilitatii dentare
D. Reacie pozitiva la curentul electric
E. Discreta intruzie
(pag. 708)

S1331087. Necroza pulpara posttraumatica poate fi diagnosticata prin


A. Teste de vitalitate
B. Dureri pulsatile
C. Semne clinice si radiologice
D. Mobilitate dureroasa
E. Diafanoscopie
(pag. 710)

S1331088. Subluxatia dentara posttraumatica determina:


A. Hemoragie in santul gingival
B. Hemoragie in camera pulpara
C. Mobilitatea dentara usoara
D. Deschiderea sinusului maxilar
E. Extruzia dentara
(pag. 708)

S1431089. Care din urmatoarele situatii sunt extrem de rar intalnite in traumatismele dintilor temporari:
A. Avulsiile
B. Luxatii cu intruzie

601

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

602

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Fracturi coronare
D. Fracturi radiculare
E. Contuzii
(pag. 702)

S1431090. Dupa OMS, clasificarea fracturilor coronare cuprinde:


A. Fisura smaltului
B. Contuzia
C. Subluxatia
D. Fractura coronara fara complicatii
E. Fractura coronara cu complicatii
(pag. 700)

S1431091. Dupa OMS, clasificarea luxatiilor cuprinde:


A. Contuzia
B. Subluxatia
C. Luxatia cu intruzie
D. Luxatia cu extruzie
E. Fisura smaltului
(pag. 700)

S1431092. Examenul exooral al unui pacient cu traumatism dento-parodontal cuprinde:


A. Condilii mandibulari
B. Contururile osoase mandibulare
C. Maxilarul
D. Oasele malare
E. Apofizele pterigoide
(pag. 701)

S1431093. Printre factorii favorizanti ai traumatismului dento-parodontal mentionam:


A. Cariile profunde
B. Dispozitivele corono-radiculare
C. Tulburarile de mineralizare
D. Accidentele de circulatie
E. Afectiunile dento-parodontale
(pag. 699)

S1531094. Amputatia vitala in tratamentul fracturilor coronare complicate la dintii permanenti tineri se
considera reusita daca:
A. nu apar dureri;
B. dintele egreseaza;
C. apare pulpita;
D. se continua formarea radacinii;
E. se stompeaza formarea radacinii.
(pag. 705)

S1531095. Cele trei criterii principale care trebuie indeplinite in orice metoda de fixare a dintilor luxati
sunt:
A. sa fie posibila o fixare rapida;
B. dintii sa fie vitali;
C. fixarea sa nu afecteze dintele sau gingia;
D. fixatoarele sa fie suficient de rigide;

602

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

603

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. fixarea sa permita alimentarea pacientului.


(pag. 709)

S1531096. Complicatiile care pot apare dupa luxatia dintilor permanenti depinde de:
A. gradul luxatiei;
B. forta impactului;
C. prezenta diastemelor;
D. starea parodoniului;
E. rigiditatea mijlocului de imobilizare.
(pag. 710)

S1531097. Controalele clinice dupa fixarea dintilor permanenti luxati urmaresc:


A. igiena orala;
B. cariile incipiente;
C. stabilitatea fixatorului;
D. elasticitatea fixatorului;
E. vitalitatea dintilor luxati.
(pag. 710)

S1531098. Cum se procedeaza in cazul unei avulsii traumatice unidentare:


A. dintele avulsionat se plaseaza in solutie salina si se curata;
B. alveola este irigata cu ser fiziologic;
C. alveola se chiureteaza energic;
D. se efectueaza anestezie;
E. dintele se replanteaza.
(pag. 711)

S1531099. Diagnosticul luxatiei dentare cu extruzie presupune:


A. dintele este mobil;
B. vitalitatea pulpara este negativa;
C. spatiul periodontal radiografic este largit;
D. ocluzia dentara este inversa;
E. vitalitatea pulpara este pozitiva.
(pag. 708)

S1531100. Fracturile radiculare sunt mai frecvente la dentitia permanenta fata de cea temporara din
cauza urmatorilor factori favorizanti:
A. numarul mai mare de unitati dentare;
B. lungimea coroanei clinice;
C. camera pulpara voluminoasa;
D. smalul mai rezistent;
E. rezistenta procesului alveolar.
(pag. 706)

S1531101. in cazul necrozei pulpare aparute la pacientii tineri cu dinti permanenti luxati terapia este:
A. extirpare pulpara cu pastrarea filetului apical vital;
B. obturatie de canal cu depasire;
C. aplicarea unui con gros de gutaperca inmuiat in cloroform;
D. extracia dintelui;
E. obturatia canalului si rezectia apicala.
(pag. 710)

603

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

604

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1531102. Tratamentul fracturilor de smalt la dintii permanenti presupune:


A. rotunjirea unghiurilor ascutite;
B. amputatia pulpara;
C. aplicarea unei solutii fluorurate pe suprafata de fractura;
D. monitorizarea vitalitatii pulpare;
E. extractia dintelui.
(pag. 705)

S1631103. in extruzia dentara.


A. dintele paraseste partial alveola
B. testul de vitalitate este negativ
C. testul de vitalitate este pozitiv
D. radiografia arata spatiul periodontal largit
E. dintele este mobil
(pag. 708)

S1631104. in fracturile dentare fara deschiderea camerei pulpare:


A. pacientul acuza dureri sporadice
B. nu exista dureri
C. dentina e moale la palpare
D. sensibilitatea la la cald si rece este crescuta
E. sensibilitatea la cald si rece este scazuta
(pag. 705)

S1631105. in luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari:


A. dintele se lasa pe loc
B. poate exista o eruptie spontana a dintelui
C. dintele se extrage
D. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza
E. leziunile parodopntale mici aferente nu se trateaza
(pag. 703)

S1631106. Intruzia dentara e caracterizata prin:


A. deplasarea dintelui in procesul alveolar
B. rectie negativa la testarea vitalitatii
C. reactie pozitiva la testarea vitalitatii
D. dintele e infrapozitie
E. mobilitate dentara crescuta
(pag. 708)

S1631107. Leziunile traumatice ale dintilor temporari pot determina la nivelul dintilor permanenti:
A. hipoplazia smaltului
B. hipercalcifierea smaltului
C. hipocalcifiera smaltului
D. deplasarea mugurilor dintilor permanenti
E. niciuna
(pag. 702)

S1631108. Majoritatea fracturilor radiculare ale dintilor traumatizati se localizeaza:


A. in 1/3 coronara a radacinii
B. in 1/3 apicala a radacinii
C. in 1/3 medie a radacinii

604

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

605

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. la dintii frontali
E. la dintii laterali
(pag. 706)

S1631109. Subluxatia dentara presupune:


A. usoara mobilitate a dintelui
B. durere la percutie
C. deplasarea dintelui
D. radiografia arata un spatiu periodontal largit
E. radiografia este necaracteristica
(pag. 708)

S2131110. Care dintre urmtoarele traumatisme dento-parodontale nu necesit tratament, ci doar


testarea vitalitii pulpare:
A. Fracturi corono-radiculare
B. Fracturi coronare necomplicate
C. Fisuri ale smalului
D. Subluxaii
E. Contuzii
(pag. 704-705, 709)

S2131111. Clasificarea luxaiilor la dentaia permanent se face dup:


A. Timpul scurs de la traumatism
B. Tipul agentului traumatizant
C. Gravitatea luxaiei
D. Mobilitatea dintelui
E. Direcia deplasrii dintelui
(pag. 708)

S2131112. Dintre semnele clinice i paraclinice ale subluxaiei dentare, distingem:


A. Uoar mobilitate a dintelui
B. Hemoragie n anul gingival
C. Uoar durere la percuie
D. Vitalitatea este absent
E. Radiografia arat un spaiu periodontal lrgit
(pag. 708)

S2131113. Dintre tipurile de vindecare n cazul fracturilor radiculare, distingem interpunerea de:
A. esut calcifiat
B. esut conjunctiv
C. coninut pulpar
D. os i esut conjunctiv
E. esut de granulaie
(pag. 707)

S2131114. Dup OMS, fracturile coronare se clasific n:


A. Fisura smalului
B. Contuzia
C. Subluxaia
D. Fractura coronar fr complicaii
E. Fractura coronar cu complicaii
(pag. 700)

605

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

606

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2131115. Luxaia lateral implic urmtoarele semne clinice i paraclinice:


A. Deplasare de obicei spre oral
B. Vitalitate prezent
C. Ocluzia este nemodificat
D. Radiografia este necaracteristic
E. Mobilitate crescut
(pag. 708)

S2131116. Tratamentul fracturilor coronare necomplicate presupune:


A. Extirpare vital
B. Amputaie vital
C. Protecia dentinei i pulpei de factori termici
D. Aplicarea hidroxidului de calciu pe canaliculele dentinare tiate
E. Protecia dintelui cu o coroan temporar din acrilat
(pag. 705)

S2231117. Clasificarea OMS pentru leziuni traumatice dentoparodontale cuprinde:


A. fracturi radiculare - subluxatia
B. fracturi radiculare - luxatia cu intruzie
C. fracturi radiculare - luxatia cu extruzie
D. fracturi coronare fara complicatii
E. luxatii - contuzia
(pag. 700)

S2231118. Stabiliti care din urmatoarele afirmatii legate de leziunile dento-parodontale sunt adevarate:
A. un numar important al acestor leziuni ramane nedescoperit
B. se pot evidentia toate tipurile de leziuni numai prin examen clinic
C. examenul radiologic poate depista toate tipurile de leziuni
D. examenul radiologic poate depista fracturi neevidentiate prin examen clinic
E. examenul radiologic poate depista numai fracturi neevidentiate prin examen clinic
(pag. 699)

S2231119. Procentajele incidentei leziunilor dento-parodontale sunt:


A. diferite in functie de grupele sociale afectate
B. aceleasi in functie de grupele sociale afectate
C. diferite in functie de varsta
D. aceleasi in functie de sex
E. aceleasi in functie de mediul de provenienta
(pag. 699)

S2231120. Traumatismele dentoalveolare sunt mai frecvente la:


A. grupul frontal inferior
B. grupul frontal inferior si frontal superior
C. grupul frontal superior
D. la copii si tineri
E. la varstnici
(pag. 699)

S2231121. Factorii favorizanti in aparitia traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentati de:


A. accidente rutiere
B. dispozitivele coronoradiculare
C. tulburari de mineralizare ale dintilor

606

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

607

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. afectiuni parodontale
E. accidente sportive
(pag. 699)

S2231122. Principalele cauze ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de:


A. accidente de joaca
B. afectiuni parodontale
C. dispozitive coronoradiculare
D. accidente rutiere
E. accidente sportive
(pag. 699)

S2231123. Cauzele iatrogene ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentete de:


A. accidente sportive
B. agresiuni
C. luxarea dintilor vecini prin sprijin inadecvat
D. traumatizarea unor dinti la pacienti intubati
E. fractura dintilor prin deraparea instrumentarului de extractie
(pag. 699)

S2231124. Grupele cu risc crescut in traumatismele dentoparodontale sunt reprezentate de:


A. pacienti cu epilepsie
B. pacienti cu protruzie accentuata a maxilarului
C. pacienti cu retruzie accentuata a maxilarului
D. pacienti cu protruzie accentuata a mandibulei
E. pacienti cu hipertrofia buzei superioare
(pag. 699)

S2231125. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor dentoparodontale apar :


A. in regiunea molara
B. pentru persoane de sex feminin
C. primavara si vara
D. in zilele de week-end
E. la persoane de sex masculin
(pag. 700)

S2231126. Leziunile dentare in traumatismele dento-parodontale pot consta in afectiuni ale structurii
dure :
A. cu interesarea camerei pulpare
B. fara interesarea camerei pulpare
C. cu demineralizare dentinei
D. cu afectare parodontala
E. fara afectare parodontala
(pag. 700)

S2231127. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde entitatile:


A. fracturi coronare - fisura smaltului
B. fracturi radiculare - fractura cu complicatii
C. fracturi radiculare - fractura fara complicatii
D. luxatii - luxatia cu extruzie
E. luxatii - luxatia cu intruzie
(pag. 700)

607

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

608

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2231128. Clasificarea OMS pentru leziuni traumatice dentoparodontale cuprinde entitatile :


A. fracturi coronare
B. fracturi de proces alveolar
C. fracturi radiculare
D. fracturi asociate fracturilor mandibulare
E. luxatii
(pag. 700)

S2231129. Din anamneza unui traumatizat dentoparodontal trebuie sa reiasa:


A. informatii legate de locul accidentului
B. informatii legate de examinarea reliefurilor osoase ale mandibulei
C. informatii legate de ora accidentului
D. informatii legate de examinarea mucoasei endoorale
E. informatii legate de cauza accidentului
(pag. 700-701)

S2231130. Intervalul dintre un accident dentoparodontal si prezentarea la medic este important pentru:
A. inspectia exo si endoorala
B. stabilirea diagnosticului
C. alegerea tratamentului
D. palparea contururilor osoase
E. percutia dintilor interesati
(pag. 700-701)

S2231131. Testarea vitalitatii pulpei dintelui interesat imediat dupa un accident dentoparodontal:
A. are o importanta limitata
B. are o importanta mare
C. are o importanta mica
D. nu are valoare diagnostica decat dupa 4-6 luni de la traumatism
E. poate da un raspuns negativ la stimuli termici si electrici fara a fi vorba de o necroza a pulpei
(pag. 701)

S2231132. Testele de vitalitate ale pulpei dentare dupa un traumatism dentoparodontal pot deveni
pozitive:
A. dupa ore
B. dupa zile
C. dupa saptamani
D. dupa luni
E. dupa ani
(pag. 701)

S2231133. Examinarea endoorala in leziuni traumatice dentoparodontale presupune:


A. palparea condililor mandibulari static si dinamic
B. palparea contururilor osoase mandibulare
C. palparea oaselor zigomatice
D. inspectia dintilor in special culoarea
E. inspectia leziunilor de continuitate ale mucoaselor
(pag. 701)

S2231134. In cazul luxatiilor dintilor temporari se pot intalni una din urmatoarele forme:
A. dintele avulsionat si alveola goala
B. dintele este dislocat persistand un contact cu structurile adiacente.

608

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

609

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. dintele este infundat in maxilar


D. dinttii au doar o mobilitate redusa
E. dintele patruns in canalul mandibular
(pag. 701)

S2231135. Riscul deplasarii mugurilor dintilor permanenti si malformarii radacinilor in urma unui
traumatism dentoparodontal al dintilor temporari este variabil in functie de : :
A. creste odata cu varsta
B. este cel mai mare imediat inainte de pierderea dintilor temporari
C. mai frecvent la fete
D. scade odata cu varsta copilului
E. este posibil exclusiv la dintii frontali superiori
(pag. 702)

S2231136. Pentru luxatiile dintilor temporari sunt caracteristice:


A. luxatia totala a unui dinte temporar
B. luxatia cu fractura procesului alveolar
C. extruzia unui dinte temporar
D. luxatia intruziva
E. subluxatia dintilor temporari
(pag. 702)

S2231137. Cele mai putin dramatice


consecintammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ale unui traumatism
dentoparodontal la dintii temporari sunt reprezentata de:
A. hipoplazia smaltului
B. deplasarea mugurelui dintelui permanent
C. malformatia radacinilor dintelui permanent
D. hipocalcifierea smaltului
E. hipercalcificarea smaltului
(pag. 702)

S2231138. Tulburarile in dezvoltarea radacinii dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale


ale dintilor temporari se caracterizeaza prin:
A. radacina poate ramane incomplet formata
B. incorporarea de hemosiderina in smalt
C. poate aparea degenerarea fibroasa a pulpei
D. poate aparea o hemoragie intraosoasa
E. poate aparea dilacerarea si neeruptia dintelui
(pag. 703)

S2231139. Urmatoarele modificari patologice ale mugurilor dintilor permanenti pot apare dupa un
traumatism dento-parodontal al dintilor temporari:
A. hipoplazia
B. hipercalcifierea
C. hipocalcifierea
D. geminatia
E. aplazia
(pag. 703)

S2231140. Tratamentul unei fracturi de dinte temporar poate consta in tratament endodontic daca:
A. radacina dintelui este deja formata
B. exista fractura coronara cu interesarea camerei pulpare

609

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

610

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. foramenul apical este mic


D. resorbtia radacinii nu a inceput
E. igiena orala este corespunzatoare
(pag. 703)

S2231141. Anamnestic, datele importante care trebuie cunoscute in cazul avulsiei sunt cele legate de:
A. timpul scurs de la exarticulare
B. existenta tratamentelor endodontice anterioare
C. existenta unor antecedente diabetice
D. locul producerii accidentului
E. mediul de pastrare a dintelui pana la prezentarea in serviciul medical
(pag. 710)

S2231142. In cazul examenului clinic al unui pacient ce prezinta avulsia unui dinte permanent se
urmareste existenta:
A. fracturilor de proces alveolar
B. plagilor partilor moi oro-faciale
C. echimozelor periorale
D. fracturilor oaselor maxilare
E. fracturilor dintilor adiacenti
(pag. 710)

S2231143. Tratamentul avulsiei unui dinte permanent urmareste:


A. curatarea dintelui de corpi straini si ligamente parodontale
B. menajarea ligamentelor parodontale
C. chiuretajul alveolei restante
D. lavajul alveolei restante
E. replantarea dintelui urmata imediat de imobilizare
(pag. 710-711)

S2231144. In contuziile parodontale apar:


A. lezari usoare ale membranei parodontale;
B. mobilitate dentara;
C. dureri la percutie;
D. sangerari de la nivel gingival;
E. modificari radiologice caracteristice
(pag. 708)

S2231145. Subluxatia unui dinte permanent presupune:


A. aparitia unei mobilitati de gradul II;
B. existenta unor dureri la percutie:
C. prezenta unei usoare extruzii:
D. aparitia modificarilor radiologice caracteristice;
E. aparitia unei hemoragii in santul gingival
(pag. 708)

S2231146. Intruzia dentara se manifesta clinic si radiologic prin:


A. absenta raspunsului la testul de vitalitate;
B. absenta spatiului periodontal;
C. largirea si deformarea spatiului periodontal;
D. epistaxis;
E. mobilitate dentara cresuta.

610

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

611

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 708)

S2231147. Extruzia unui dinte permanent presupune:


A. mobilizarea partiala a dintelui din alveola;
B. mobilizarea totala a dintelui din alveola;
C. palpare si percutie dureroase;
D. existenta unui spatiu parodontal micsorat;
E. existenta unui spatiu parodontal largit
(pag. 708)

S2231148. Luxatia laterala se manifesta clinic prin:


A. mobilitate dentara crescuta;
B. existenta unui anumit grad de extruzie;
C. raspuns exacerbat la testul de vitalitate;
D. absenta vitalitatii;
E. modificari ale relatiilor ocluzale.
(pag. 708)

S2231149. Principalele caze(determinante) ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de:


A. accidente de joaca
B. afectiuni parodontale
C. dispozitive coronoradiculare
D. accidente rutiere
E. accidente sportive
(pag. 699)

S2231150. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor dentoparodontale apar astfel:


A. pentru leziuni traumatice parodontale
B. pentru leziuni traumatice dentare
C. primavara si vara
D. in zilele de week-end
E. la persoane de sex masculin
(pag. 700)

S2231151. Procentaje crescute ale incidentei afectiunilor dentoparodontale apar la:


A. pacienti cu un singur dinte interesat de traumatism
B. copii intre 10 si 12 ani
C. pacienti cu fracturi coronare complicate la dintii definitivi
D. pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei definitive
E. pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei temporare
(pag. 700)

S2231152. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde:


A. fracturi coronare - fisura smaltului
B. fracturi radiculare - fractura cu complicatii
C. fracturi radiculare - fractura fara complicatii
D. luxatii - luxatia cu extruzie
E. luxatii - luxatia cu intruzie
(pag. 700)

S2231153. Examinarea exoorala in traumatisme dentoparodontale poate evidentia:


A. hematoame mucoase

611

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

612

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

leziuni de continuitate la nivelul mucoasei


fracturi intraalveolare
plagi exoorale
la palparea condililor mandibulari acestia nu participa la miscarea de deschidere si inchidere a gurii
(pag. 701)

S2231154. Testarea vitalitatii pulpei imediat dupa un accident dentoparodontal:


A. are o importanta limitata
B. are o importanta mare
C. are o importanta mica
D. nu are valoare diagnostica decat dupa 4-6 luni de la traumatism
E. poate da un raspuns negativ la stimuli termici si electrici fara a fi vorba de o necroza a pulpei
(pag. 701)

S2231155. Testarea vitalitatii pulpei dupa un traumatism dentoparodontal poate evidentia pozitivarea
valorilor:
A. dupa ore de la traumatism
B. dupa zile de la traumatism
C. dupa saptamani de la trauamtism
D. dupa luni de la traumatism
E. dupa ani de la traumatism
(pag. 701)

S2231156. Examinarea endoorala in leziuni traumatice dentoparodontale presupune:


A. palparea condililor mandibulari static si dinamic
B. palparea contururilor osoase mandibulare
C. palparea oaselor zigomatice
D. inspectia dintilor in ceea ce priveste culoarea continutului camerei pulpare
E. inspectia leziunilor de continuitate mucoase
(pag. 701)

S2231157. Cauzele responsabile de producerea leziunilor dintilor temporari sunt:


A. cadere pe podea, strada sau bazin
B. lovitura a unui coleg de joaca
C. cadere de pe banca sau pat
D. lovire de marginile mesei sau patului
E. lovire pe scari
(pag. 702)

S2231158. Consecintele traumatizarii dintilor temporari pentru dentatia permanenta pot :


A. provoca afectari ireversibile ale dintilor permanenti
B. provoca afectari reversibile ale dintilor permanenti
C. fi stabilite cu dificultate
D. fi stbilite cu incertitudine
E. sa fie sau nu manifeste
(pag. 701)

S2231159. In cadrul fracturilor dintilor temporari o frecventa crescuta o au:


A. luxatiile
B. avulsiile
C. fracturile coronare
D. fracturile radiculare

612

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

613

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. fracturile coronare si fracturile radiculare


(pag. 702)

S2231160. Pentru luxatiile dintilor temporari sunt caracteristice:


A. luxatia totala a unui dinte temporar
B. luxatia partiala a unui dinte temporar
C. extruzia unui dinte temporar
D. luxatia intruziva
E. subluxatia dintilor temporari
(pag. 702)

S2231161. Cea mai putin dramatica consecinta a unui traumatism dentoparodontal la dintii temporari
este reprezentata de:
A. hipoplazia smaltului
B. deplasarea mugurelui dintelui permanent
C. malformatia radacinilor dintelui permanent
D. hipocalcifierea smaltului
E. hipercalcificarea smaltului
(pag. 702)

S2231162. Tulburarile in dezvoltarea radacinii dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale


ale dintilor temporari se caracterizeaza prin:
A. radacina poate ramane incomplet formata
B. poate aparea calcifierea pulpei
C. poate aparea degenerarea pulpei
D. poate aparea o hemoragie intraosoasa
E. poate aparea dilacerarea
(pag. 703)

S2231163. Dilacerarea dupa un traumatism dentoparodontal al dintilor temporari presupune:


A. coroana si radacina nu sunt in linie
B. coroana si radacina sunt in linie
C. deplasarea partii deja calcifiate a dintelui in raport cu portiunea nemineralizata prin forta traumatismului
D. deformarea osului care se palpeaza spre oral
E. detectarea facila radiologica
(pag. 703)

S2331164. Fracturile coronare la dinii permaneni sunt:


A. Fisuri
B. Fracturi coronare complicate
C. Fracturi coronare necomplicate
D. Fractura apexului
E. Fractura 1/3 cervical
(pag. 704)

S2331165. Fractura coronar necomplicat reprezint:


A. Fractura smalului
B. Fractura smalului i dentinei
C. Fractura smalului cu deschiderea camerei pulpare
D. Fractura smalului i dentinei fr deschiderea camerei pulpare
E. Fisura smalului
(pag. 705)

613

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

614

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2331166. Clasificarea OMS a leziunilor traumatice dento-parodontale cuprinde:


A. Fracturi coronare
B. Plgi ale fibromucoasei dinilor traumatizai
C. Fracturi radiculare
D. Luxaia dentar
E. Fracturi ale rebordului alveolar
(pag. 700)

S2331167. Manifestrile clinice n contuzia dentar sunt:


A. Durere la percuia dintelui
B. Mobilitatea dentar anormal
C. Absena mobilitii dentare
D. Reacie pozitiv la curentul electric
E. Discret intruzie
(pag. 708)

S2331168. Andreasen consider drept cauz ale leziunilor dinilor temporari, urmtoarele:
A. cderea pe podea sau strad
B. lovirea de ctre un coleg de joac
C. cderea de pe banc sau pat
D. lovirea de ctre animale
E. lovirea de marginea mesei sau patului
(pag. 702)

S2331169. n fracturile coronare necomplicate pacientul acuz:


A. Dureri spontane
B. Dureri la rece i cald
C. Sngerarea pulpei dentare
D. Mobilitatea dentar grad I
E. Durerea pulsatil
(pag. 705)

S2331170. Necroza pulpar posttraumatic poate fi diagnosticat prin:


A. Teste de vitalitate
B. Dureri pulsatile
C. Semne clinice i radiologice
D. Mobilitate dureroas
E. Diafanoscopie
(pag. 710)

S2331171. n intruzie se produce:


A. Deplasarea dinilor spre vestibular
B. n procesul alveolar
C. n afara procesului alveolar
D. n sinusul maxilar
E. n fosa nazal
(pag. 708)

S2331172. Subluxaia dentar posttraumatic determin:


A. Hemoragie n anul gingival
B. Hemoragie n camera pulpar
C. Mobilitatea dentar uoar

614

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

615

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Deschiderea sinusului maxilar


E. Extruzia dentar
(pag. 708)

S2331173. Criteriile principale de alegere a metodelor de fixare n traumatismele dento-parodontale


A. Ct mai ieftine
B. S asigure o fixare rapid
C. S nu afecteze dintele sau gingia
D. S fie suficient de rigide
E. Ct mai fizionomice
(pag. 709)

S2331174. Care sunt tipurile de vindecare n fracturile radiculare propuse de Andreasen


A. interpunerea esutului conjunctiv
B. interpunerea esutului fibros
C. interpunerea esutului calcificat
D. interpunerea esutului de granulaie
E. interpunerea de os i esut conjunctiv
(pag. 707)

S2331175. Incidena traumatismelor dento-parodontale este funcie de:


A. grupul social
B. vrst
C. sex
D. greutate
E. mediu de provenien
(pag. 699)

S2331176. Grupele cu risc crescut la traumatisme dento-parodontale sunt:


A. epilepticii
B. btrnii
C. femeile
D. copiii
E. diabeticii
(pag. 699)

S2331177. n extruzia dentar dintele:


A. prsete parial alveola
B. este mobil
C. prezint modificarea culorii
D. prezint teste de vitalitate negative
E. prezint teste de vitalitate negative
(pag. 708)

S2531178. Diagnosticul luxaiei dentare cu extruzie presupune:


A. dintele este mobil
B. vitalitatea pulpar este negativ
C. spaiul periodontal este lrgit radiografic
D. ocluzia dentar este invers
E. vitalitatea pulpar este pozitiv.
(pag. 708)

615

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

616

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2631179. Manifestrile locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA sunt:


A. eritemul gingival linear sau gingivita HIV
B. gingivita ulcero-necrotic
C. parodontita juveni
D. parodontita marginal ulcero-necrotic rapid progresiv
E. parodontita marginal rapid progresiv.
(pag. 163)

S2631180. Manifestrile extrabucale i generale frecvent ntlnite n SIDA sunt:


A. diabet
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari i a lanului cervical anterior
C. reumatism cronic degenerativ
D. candidoz la nivelul esofagului
E. pneumonii.
(pag. 165)

S2631181. Manifestrile bucale la bolnavii SIDA sunt:


A. leucoplazia viloas
B. candidozele bucale
C. leziuni herpetice
D. sindromul Papillon-Lefevre
E. osteite ale corticalei externe a crestei alveolare.
(pag. 163)

S2631182. Candidozele bucale n SIDA se pot manifesta n diferite forme:


A. cheilita angular micotic
B. candidoza hipertrofic lingual
C. candidoza pseudomembranoas
D. fisurile Stillman
E. candidoz eritematoas.
(pag. 164)

S2831183. In cazul avulsiei dintelui este indicat:


A. sa plasam dintele in solutie salina
B. contactul cu dintele sa fie minimalizat
C. sa chiuretam alveola
D. sa replantam dintele
E. sa imobilizam dintele
(pag. 710)

S2831184. Atitudinea de expectativa se poate adopta la:


A. luxatia laterala
B. subluxatia
C. luxatia intruziva
D. luxatia extruziva
E. intruzia dintilor temporari
(pag. 709)

S2831185. Dupa Andreasen fracturile radiculare se pot vindeca prin:


A. interpunerea tesutului calcificat
B. interpunerea tesutului conjunctiv
C. interpunerea tesutului epitelial

616

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

617

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. interpunerea de os si tesut conjunctiv


E. interpunerea tesutului de granulatie
(pag. 707)

S2831186. Luxatiile dintilor se pot clasifica astfel:


A. contuzie
B. subluxatie
C. luxatie cu intruzie
D. luxatie cu extruzie
E. luxatie cu incluzie
(pag. 708)

S2831187. Diagnosticul fracturilor coronare necomplicate se pune pe urmatoarele date clinice si


paraclinice:
A. Leziune la nivelul smaltului sau smaltului si dentinei
B. Durere determinate de deschiderea camerei pulpare
C. Teste de vitalitate positive
D. Hemoragie capilara din pulpa coronara
E. Examen Rx nu evidentiaza perforatia camerei pulpare
(pag. 705)

S2931188. Leziunile traumatice dento-parodontale au ca factori favorizanti:


A. modificari ale structurii de rezistenta intrinseca a dintilor;
B. accidentele sportive;
C. dispozitivele corono-radiculare;
D. tulburari de mineralizare;
E. agresiunile.
(pag. 699)

S2931189. Criteriile principale ce trebuie indeplinite de metodele de fixare in luxatiile la dentatia


permanenta sunt:
A. sa fie posibila o fixare rapida;
B. fixatoarele sa fie elastice;
C. sa fie posibila o fixare fara a afecta dintele;
D. fixatoarele sa fie suficient de rigide;
E. indiferent de metoda folosita imobilizarea se mentine 2-3 saptamani.
(pag. 709)

S2931190. Clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare dupa Andreasen


distinge urmatoarele:
A. interpunerea tesutului calcificat;
B. interpunerea tesutului conjunctiv;
C. interpunerea de os si tesut conjunctiv;
D. interpunerea tesutului de granulatie;
E. interpunerea de tesut conjunctiv si tesut de granulatie.
(pag. 707)

617

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

618

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 32
Infeciile oro-maxilo-faciale
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1432001. Abcesele vestibulare cu punct de plecare caninul superior se caracterizeaza prin:
A. "Buza de tapir"
B. Tumefactia marcata a buzei superioare
C. Tumefactia marcata a buzei inferioare
D. Tumefacia pleoapei inferioare si a regiunii geniene
E. Tumefactie geniana
(pag. 301)

S1432002. Cel mai frecvent abces de origine dento-parodontala este:


A. Abcesul palatinal
B. Abcesul vestibular
C. Abcesul parodontal marginal
D. Abcesul maseterin
E. Abcesul submandibular
(pag. 301)

S1532003. Cauzele proceselor infectioase ale tesuturilor moi perimaxilare sunt:


A. leziuni dentoparodontale:
B. hemangiomul;
C. lipomul;
D. ameloblastomul;
E. adenomul pleomorf.
(pag. 293)

S1532004. Ce element anatomic imparte loja obrazului intr-un compartiment extern si unui intern:
A. muschiul maseter;
B. muschiul buccinator;
C. muschiul platysma;
D. bula lui Bichat;
E. artera faciala.
(pag. 314)

S1532005. Ce semn clinic caracterizeaza flegmonul difuz al planseului oral:


A. febra marcata;
B. disfagie;
C. disconcordanta puls-temperatura;
D. trismus accentuat;
E. halena fetida.
(pag. 333)

S1532006. in ce supuratie intalnim aspectul de"creasta de cocos":


A. abcesul maseterin;

618

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

619

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

abcesul lojei sublinguale;


abcesul submentonier;
abcesul vestibular;
abcesul orbitei.
(pag. 310)

S1532007. Unde este situata incizia pentru deschiderea unui abces al bazei limbii:
A. in planseul oral;
B. in regiunea submandibulara;
C. subangulomandibular;
D. intre menton si hioid;
E. pe fata ventrala a limbii.
(pag. 321)

S1632008. Abcesul palatinal diagnosticul diferential se face cu:


A. epulisul;
B. sancrul sifilitic;
C. adenomul si carcinomul adenoid chistic;
D. fibromul;
E. odontomul.
(pag. 303)

S1632009. Fosa infratemporala contine:


A. trunchiurile nervoase maxilar si mandibular
B. ramurile terminale ale arterei faciale
C. tesut lax putin abundent
D. ganglioni limfatici
E. ganglionul pterigopalatin Meckel.
(pag. 323)

S1632010. Loja parotidiana contine:


A. ganglionul Meckel;
B. nervul trigemen;
C. vena jugulara interna;
D. artera carotida externa;
E. artera carotida interna.
(pag. 318)

S1632011. Osteomielita nou-nascutului se caracterizeaza prin:


A. are un indice mic de letalitate
B. a fost descrisa de Garre
C. stafilocoul aureu responsabil se presupune ca are localizare primara la nivelul pielii, urechii mijlocii,
cordonului ombilical
D. localizarea la maxilar mai putin grava si mai putin frecventa
E. radiografic, se caracterizeaza prin ingrosarea osului si disparitia partiala a spatiilor medulare.
(pag. 353)

S1632012. Smptomatologia fasciitei necrozante a fetei si gatului cuprinde urmatoarele, cu exceptia:


A. debut extrem de lent, insidios
B. tumefactie superficiala a tegumentelor, limitata, insotita de un edem extins perilezional
C. de regula este localizata la obraz sau buza, pleoape, limba mai rar, dar mai frecvent la gat
D. in decurs de 24 ore tumefactia devine de culoare bruna-albastruie

619

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

620

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. pe parcurs apare anestezia zonei interesate datorita afectarii ramurilor terminale nervoase senzitive.
(pag. 336)

S1632013. Tratamentul general al actinomicozei cuprinde:


A. administrare pe cale orala de iod (solutie Lugol)
B. actinolizatul in doze terapeutice: 10.000-15.000 UI/zi
C. Penicilina G 2-4 mil. UI/zi im. timp de 14 zile
D. Ampicilina caps 500 mg 4x1 caps/zi timp de 10 zile
E. Ketoconazol 3x200 mg/zi timp de 14 zile.
(pag. 362)

S2132014. Care dintre urmtoarele supuraii evolueaz adesea ctre un flegmon difuz al planeului
bucal:
A. Abcesul lojii submandibulare
B. Abcesul mentonier
C. Abcesul lojii sublinguale
D. Abcesul maseterin
E. Abcesul migrator al obrazului
(pag. 310)

S2132015. Ce element anatomic desparte loja submandibular de cea sublingual:


A. Pntecele anterior al m. digastric
B. Glanda sublingual
C. Muchiul milohioidian
D. Faa intern a corpului mandibular
E. Mucoasa planeului bucal
(pag. 306, 309)

S2132016. Celulita acut se caracterizeaz, din punct de vedere anatomo-patologic, prin:


A. Vasodilataie i creterea permeabilitii vasculare
B. Tromboz septic vascular urmat de necroz
C. Apariia de bule gazoase
D. Congestie capilar i hemoragii difuze
E. Toate acestea
(pag. 295)

S2132017. Discordana puls-temperatur se ntlnete n:


A. Celulita genian
B. Flegmonul difuz al planeului bucal
C. Abcesul vestibular
D. Actinomicoz
E. Osteomielit
(pag. 333)

S2132018. Semnul patognomonic al unui abces este:


A. Induraia
B. Crepitaiile gazoase
C. Infiltrat dur, dureros
D. Fluctuen
E. Tegumente cianotice
(pag. 296)

620

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

621

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2232019. Calea transosoasa din mecanismele patogenele ale supuratiilor perimaxilare, are drept
cauza:
A. litiaza salivara
B. afectiunile dentare apicale
C. afectiunile parodontale
D. fracturile maxilare
E. accidente de eruptie a dintilor
(pag. 294)

S2232020. In supuratiile perimaxilare, punctia septica actioneaza pe cale:


A. transosoasa
B. submucoasa
C. limfatica
D. venoasa
E. directa
(pag. 294)

S2232021. Cocii anaerobi apar mai frecvent in:


A. orofaringe
B. cai respiratorii superioare
C. cavitate orala
D. conjunctiva
E. tegumente faciale
(pag. 295)

S2232022. Dupa autorii americani, flegmonul mai este denumit:


A. inflamatie de tip alternativ
B. celulita
C. celulita acuta
D. celulita seroasa
E. inflamatie difuza
(pag. 295-296)

S2232023. Concentratia plasmatica a antibioticului fata de concentratia inhibitorie minima pentru


bacteriile implicate in procesul infectios, trebuie sa fie:
A. egala
B. de 2 ori mai mica
C. de 4-5 ori mai mare
D. cu 10 la suta mai mare
E. cu 1.000.000 U.I. mai mare
(pag. 299)

S2232024. Abcesul perimandibular intern submucos, se caracterizeaza prin:


A. colectie pe fata interna a mandibulei
B. colectie pe marginea bazilara a mandibulei
C. colectie in arcul anterior intern mandibular
D. colectie pe marginea anterioara a ramurii ascendente
E. colectie in spatiul periodontal
(pag. 304)

S2232025. Diafragma obrazului este constituita de:


A. muschiul rizorius

621

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

622

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

muschiul buccinator
muschiul zigomatic mare
muschii pielosi ai mimicii
bula lui Bichat
(pag. 314)

S2232026. Tratamentul abcesului laterofaringian consta in:


A. incizie si drenaj
B. extractia dintelui cauzal
C. punctie evacuatorie
D. doar tratament antibiotic tintit
E. spalaturi cu solutii antiseptice a conductului auditiv extern
(pag. 330-331)

S2532027. Clinic n abcesul lojii parotidiene nu apare:


A. torticolis uor
B. reducerea pn la dispariie a secreiei salivare
C. Trismus
D. Disfagie
E. stare general septic.
(pag. 319)

S2632028. Lacunele cuneiforme:


A. apar n 1/3 medie a suprafeelor dentare
B. apar ca urmare a tulburrilor sistemului endocrin
C. apar mai frecvent ocluzal
D. au form triunghiular cu baza spre exterior i vrful spre axul longitudinal al dintelui
E. nu reprezint o lips de substan.
(pag. 174)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1232029. Abcesul lojii submandibulare poate fi caracterizat de:
A. debut cu infiltrat dureros pe fata interna a 1/3 distale a ramului orizontal mandibular
B. tegumente destinse, lucioase
C. absenta trismusului
D. congestia si tumefacia mucoasei planseului "in creasta de cocos"
E. dureri vii cu iradiere spre ureche
(pag. 307)

S1232030. Abcesul submandibular se manifesta clinic:


A. prin prezenta unui infiltrat dureros in 1/3 distala a fetei interne a ramurii orizontale
B. prin prezenta unui infiltrat dureros in 2/3 anterioare ale ramurii orizontale
C. printr-o tumefactie cu tendinta de extensie geniana si anterioara, catre regiunea submentoniera
D. printr-o tumefacie localizata strict in jurul marginii bazilare
E. tegumente palide, destinse
(pag. 306-307)

S1232031. Abcesul vestibular la nivelul premolarilor inferiori:


A. este insotit de tumefactie labiala inferioara
B. este insotit de tumefactie geniana inferioara cu extensie submandibulara

622

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

623

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. nu prezinta trismus
D. incizia este strict mucoasa
E. incizia intereseaza atat mucoasa cat si periostul
(pag. 301-302)

S1232032. Cauzele producerii abcesului fosei infratemporale pot fi:


A. difuzarea unui abces vestibular in fosa infratemporala
B. difuzarea infectiei din loja submandibulara
C. punctia septica pentru anestezia la tuberozitate
D. puncia septica pentru anestezia la spina Spix
E. punctia septica pentru anestezia plexala a molarilor superiori
(pag. 323)

S1232033. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu:


A. abcesul genian
B. parotidita epidemica
C. abcesul maseterin
D. adenita supurata intraparotidiana
E. parotidita supurata
(pag. 319)

S1232034. Diagnosticul diferential al abcesului limbii se face cu:


A. tumorile limbii
B. goma luetica
C. chistul dermoid infectat
D. tuberculoza limbii
E. ulceratiile maligne
(pag. 320)

S1232035. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:


A. tumori endoosoase
B. chistul de maxilar
C. furuncule ale fetei
D. flegmon
E. abcesul submandibular
(pag. 301)

S1232036. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:


A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare
B. tumori endoosoase, benigne, infectate
C. osteomul cu localizare la nivelul procesului alveolar
D. chisturi sebacee infectate
E. furunculul fetei
(pag. 301)

S1232037. Etiologia abcesului perimandibular intern este legata de:


A. procesele infectioase ale molarilor
B. procesele infectioase ale premolarilor
C. procesele infectioase ale caninilor
D. existena whartonitei si periwhartonitei
E. corpi strani patrunsi in planseu
(pag. 304)

623

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

624

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1232038. Flegmonul difuz al planseului oral se caracterizeaza prin:


A. cuprinde lojile submandibulare, sublinguale si regiunea submentoniera
B. tegumente destinse, lucioase, congestive
C. temperatura scazuta, puls crescut
D. formula leucocitara deviata spre stanga
E. evolutie lenta, indelungata, fara alterarea starii generale
(pag. 332-333)

S1232039. in cazul osteomielitei:


A. aspectul radiologic este caracteristic de la inceput
B. aspectul radiologic devine caracteristic doar in perioada de necroza osoasa
C. radilogic apare osul patat, marmorat
D. apare semnul Vincent
E. pot aparea semne de sinusita maxilara
(pag. 348-356)

S1232040. in flegmonul de planseu oral:


A. tegumentele sunt congestionate, tumefiate
B. tegumentele sunt palide, cianotice, marmorate
C. trismusul este redus
D. trismusul este marcat
E. nu exista tulburari respiratorii
(pag. 332-333)

S1232041. in flegmonul difuz al planseului oral:


A. exista concordanta intre puls si febra
B. exista discordanta intre puls si febra
C. apare trismusul
D. deglutiia este dureroasa
E. tegumentele au culoare si aspect normale
(pag. 333)

S1232042. Tratamentul abcesului de orbita cuprinde:


A. incizia pe marginea orbitei
B. incizia pe cale endosinuzala
C. drenajul cu tuburi de dren
D. lame de dren pentru drenaj
E. probe functionale ale globului ocular
(pag. 323)

S1332043. Al IV-lea principiu emis de Peterson referitor la tratamentul chirurgical al infectiei urmareste.
A. Realizarea unui bun anestezii locale
B. Testarea sensibilitatii la antibiotice
C. Drenajul evolutiei purulente
D. Diminuarea dificultailor funcionale severe respiratorii
E. indepartarea cauzei
(pag. 297)

S1332044. Antibioticul se administreaza:


A. Pentru o perioada adecvata de timp
B. Pana la remiterea simptomelor grave

624

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

625

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Minimum 7 zile
D. in funcie de aciunea bactericida sau bacteriostatica
E. in functie de rezultatul antibiogramei
(pag. 299)

S1332045. Caile de patrundere a germenilor sunt in legatura cu afectiuni:


A. Dento-parodontale
B. Oro-faringiene
C. Tegumentare
D. Mai rar conjunctivale
E. Hematologice
(pag. 294)

S1332046. Cauzele infectiei lojei submandibulare sunt:


A. Generale
B. Procese septice ale molarilor inferiori
C. Imunodeficienta
D. Litiaza salivara
E. Adenita supurata
(pag. 306)

S1332047. Clindamicina
A. Este un aminoglicozid de rezerva
B. Are o toxicitate crescuta
C. Actioneaza in special asupra florei anaerobe
D. Este insa scumpa
E. Se prefera asocierea cu penicilina, eritromicina
(pag. 299)

S1332048. Complementul este:


A. Un grup complex de proteine
B. Produs de ficat
C. Necesita activare
D. Nu necesita mediatori
E. Activarea se face in trepte
(pag. 297)

S1332049. Diagnosticul diferential al abcesului lojei submentoniere se face cu:


A. Abcesul lojei sublinguale
B. Adenitele supurate
C. Abcesul spatiului mentonier
D. Prodermitele
E. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
(pag. 312)

S1332050. Flegmonul
A. Produce osteomielita
B. Numit "celulita"
C. Numit "inflamatie de tip alternativ"
D. Prezinta tendina invadanta, extensiva
E. Este forma difuza a proceselor supurative
(pag. 296)

625

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

626

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1332051. Fosa infratemporala este impartita intr-un compartiment extern si unul intern de catre:
A. Muschiul pterigoidian intern
B. Muschiul pterigoidian extern
C. Apofiza pterigoidiana
D. Maseter
E. Fascia interpterigoidiana
(pag. 323)

S1332052. Histologic cronicizarea inflamatiilor paramaxilare prezinta


A. prezenta infiltratului cu neutrofile
B. alterarea starii generale
C. imbogatirea exudatului seros in fibrinogen
D. apariia exudatului sero-fibrinos
E. scaderea transudatului
(pag. 295)

S1332053. in cazul abcesului migrator al obrazului, colectia purulenta poate fi situata:


A. La nivelul muschiului maseter
B. in afara muschiului buccinator
C. in lungul liniei oblice interne
D. in dreptul premolarilor inferiori
E. inauntrul muschiului buccinator
(pag. 316)

S1332054. in supuratiile grave, extinse cu tulburari functionale majore si alterarea starii generale se
impun:
A. Incizii exoorale
B. Hemoculturi repetate
C. Incizii endoorale extinse
D. Refacerea volemiei
E. Monitorizarea sensibilitatii la antibiotice
(pag. 297)

S1332055. Inflamatia exudativa de tip seros:


A. Reprezinta al doilea stadiu in evolutia procesului septic
B. Stadiu presupurativ reversibil
C. Numita si celulita acuta
D. Este mediata chimic de histamina si serotonina
E. Se caracterizeaza prin vasoconstrictie
(pag. 295)

S1332056. Mecanismele patogene prin care difuzeaza agentii infectiosi in partile moi sunt:
A. Calea submucoasa
B. Calea limfatica, venoasa
C. Calea generala
D. Calea directa
E. Calea transosoasa
(pag. 294)

S1332057. Procesele infectioase perimaxilare pot imbraca urmatoarele forme anatomopatologice:


A. Flegmonul
B. Supuratia subacuta

626

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

627

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Celulita cronica
D. Abcesul
E. Celulita acuta
(pag. 295-296)

S1432058. Diagnosticul diferential al abcesului latero-faringian se va face cu:


A. Flegmonul amigdalian
B. Litiazele submandibulare suprainfectate
C. Abcesul de loja submandibulara
D. Adenopatiile metastatice submandibulare
E. Tumorile latero-faringiene
(pag. 330)

S1432059. Diagnosticul diferential al abcesului palatinal se face cu:


A. Chistul maxilar suprainfectat
B. Abcesul parodontal marginal
C. Goma luetica
D. Adenomul de glanda salivara
E. Carcinomul adenoid chistic al glandelor salivare
(pag. 303)

S1432060. In flegmonul difuz al planseului oral sint prezente urmatoarele tulburari functionale:
A. trismus moderat
B. deglutitie dureroasa
C. tulburari vizuale
D. tulburari de fonatie
E. respiratie dificila
(pag. 333)

S1432061. Loja sublinguala contine:


A. Glanda sublinguala
B. Canalul Wharton
C. Nervul si vasele linguale
D. Glanda submandibulara
E. Nervul maseterin
(pag. 309)

S1432062. Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale tesuturilor moi
urmeaza anumite cai:
A. Calea transosoasa
B. Calea submucoasa
C. Calea limfatica
D. Calea directa
E. Calea transjugala
(pag. 294)

S1432063. Pentru adenita acuta in faza de"cruditate"se recomanda urmatorul tratament:


A. Antibiotice
B. Vitamine
C. Prisnite
D. Incizie-drenaj
E. Suprimarea factorului cauzal

627

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

628

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 343)

S1432064. Tabloul clinic al unui abces de loja submandibulara cuprinde urmatoarele simptome:
A. Tumefactia umple sacul vestibular, bombind, de obicei, in dreptul dintelui cauzal
B. Tumefactia bombeaza submandibular, mascand relieful marginii bazilare a mandibulei
C. Congestie si edem al mucoasei planseului bucal si pilierului amigdalian anterior
D. Torticolis
E. Trismus
(pag. 307)

S1432065. Tratamentul chirurgical al supuratiilor de groapa zigomatica consta in efectuarea de:


A. Incizii endoorale in dreptul dintelui cauzal
B. Incizii endoorale verticale, pe marginea anterioara a ramului mandibular (incizii pterigomandibulare)
C. Incizii cutanate retromandibulare
D. Incizii cutanate submandibulare
E. Incizii zigomatice
(pag. 324,326)

S1532066. Care sunt complicatiile abcesului spatiului latero-faringian:


A. hemoragii ale vaselor mari;
B. mediastinita;
C. edem glotic;
D. anchiloza temporomandibulara;
E. ankiloglosia.
(pag. 330)

S1532067. Ce caracteristici prezinta incizia pentru deschiderea cutanata a abcesului maseterin:


A. este curba;
B. este orizontala;
C. intersecteaza ramul nervos cervico-facial;
D. este situata la 2 cm. sub marginea bazilara mandibulara;
E. este oblica intre tragus si gonion.
(pag. 317)

S1532068. Ce caracteristici prezinta incizia pentru deschiderea lojei submentoniere:


A. este curba;
B. este verticala;
C. este situata la jumatatea distantei intre hioid si barbie;
D. este paralela cu marginea bazilara mentoniera;
E. este mediosagitala.
(pag. 312)

S1532069. Ce semne clinice poate prezenta un flegmon de planseu oral:


A. edem"in pelerina";
B. fluctuenta centrala;
C. duritate lemnoasa;
D. discordana puls-temperatura;
E. tumefactia buzei inferioare.
(pag. 332)

S1532070. Diagnosticul diferential al abcesului maseterin se face cu:


A. abcesul genian;

628

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

629

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

pericoronarita supurata;
parotidita acuta supurata;
abcesul submentonier;
abcesul parotidian.
(pag. 317)

S1532071. Diagnosticul diferential al abcesului peribazilar se face cu:


A. abcesul limbii;
B. abcesul lojei submandibulare;
C. osteoperiostita de corp mandibular;
D. adenita supurata submandibulara;
E. abcesul maseterin.
(pag. 305)

S1532072. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:


A. chistul de maxilar in evolutie;
B. stafilococia fetei;
C. abcesul maseterin;
D. abcesul buccinato-maxilar;
E. chistul de maxilar suprainfectat.
(pag. 301)

S1532073. in ce afectiuni este indicata antibioterapia:


A. abcesul limbii;
B. abcesul parodontal;
C. abcesul maseterin;
D. alveolita postextracionala;
E. osteomielita supurata.
(pag. 298)

S1632074. Abcesul lojii submandibulare se caracterizeaza prin urmatoarele simptome si semne clinice:
A. tumefierea intensa a regiunii submentoniere;
B. trismus;
C. stare generala alterata, septica, frisoane, curbatura;
D. dureri spontane, vii, iradiante spre ureche datorita interesarii n. lingual;
E. portiunea anterioara a planseului bucal este libera, supla.
(pag. 307)

S1632075. Abcesul obrazului. Loja obrazului se poate infecta de la:


A. molarii sau premolarii superiori si inferiori;
B. litiaza canalului Stenon;
C. furunculele obrazului;
D. pericoronarita molarului de minte inferior;
E. faringo amigdalite cronice:
(pag. 314)

S1632076. Abcesul orbitei. Diagnosticul diferential se face cu:


A. abcesul temporal;
B. abcesul palpebral;
C. celulita orbitara pasagera;
D. tromboflebita sinusului cavernos;
E. furunculul regiunii palpebrale.

629

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

630

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 322)

S1632077. Angina Gensoul este:


A. un sindrom Plummer-Vinson
B. o angina Ludwig
C. un flegmon difuz al planseului bucal
D. un proces infectios gangrenos, hipertoxic
E. un flegmon lemnos.
(pag. 332)

S1632078. Complicatiile supuratiilor spatiului laterofaringian, care pot avea sfarsit letal, sunt:
A. edem al glotei
B. hemoragii ale vaselor mari (carotida interna, jugulara interna)
C. propagarea infectiei catre endocraniu
D. propagarea infectiei catre mediastin
E. pareza nervului hipoglos.
(pag. 330)

S1632079. Diagnosticul diferential al adenitelor cronice se face cu:


A. adenita tuberculoasa
B. limforeticuloza benigna de inoculare
C. boala ghiarelor de pisica Debre
D. leucozele
E. goma luetica.
(pag. 342-343)

S1632080. Etiopatogenia fasciitelor necrotice ale fetei si gatului cuprinde:


A. tromboza vaselor superficiale
B. streptococul beta-hemolitic
C. poarta de intrare a germenilor uneori nici nu poate fi stabilita
D. stafilococul alb si aureu
E. poarta de intrare este obligatoriu dentoparodontala.
(pag. 336)

S1632081. in cadrul principiilor generale de diagnostic si tratament in procesele infectioase


perimaxilare de cauza dentara, in contextul celui de al 2-lea principiu, conditiile generale care
compromit apararea proprie sunt:
A. boli metabolice necontrolate (malnutritie, alcoolism, diabet zaharat, uremie);
B. boli imunosupresoare: leucemia, limfomul, SIDA;
C. tratament scu imunosuprosoare : corticosteroizi, IMURAN
D. gripa;
E. cardiopatia ischemica.
(pag. 296)

S1632082. Localizarea infectiilor este dependenta de urmatorii factori:


A. grasimea si structura tablelor osoase in raport cu radacinile dintilor.
B. virulenta germenilor;
C. rezistenta organismului;
D. dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilare;
E. insertia mucoasei mobile in raport cu apexurile dintilor.
(pag. 300)

S2132083. Care dintre urmtoarele forme de supuraii reprezint abcese ale lojilor profunde:

630

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

631

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Abcesul perimandibular intern


Abcesul fosei infratemporale
Abcesul limbii
Abcesul spaiului laterofaringian
Abcesul lojii parotidiene
(pag. 323, 329)

S2132084. Diagnosticul diferenial al flegmonului difuz hemifacial se face cu:


A. Abcesul lojii parotidiene
B. Abcesul spaiului laterofaringian
C. Abcesul lojii sublinguale
D. Supuraiile de obraz
E. Tumorile jugale cu evoluie endofitic
(pag. 335)

S2132085. Dintre complicaiile grave ale abcesului spaiului laterofaringian se pot distinge:
A. Hemoragii ale vaselor mari care traverseaz regiunea
B. Propagarea infeciilor ctre endocraniu
C. Edem glotic
D. oc anafilactic
E. oc toxico-septic
(pag. 330)

S2132086. Elementele clinice care ncadreaz flegmonul difuz al planeului bucal n categoria de
supuraii difuze sunt:
A. Evoluia rapid
B. Prezena puroiului
C. Prezena crepitaiilor gazoase
D. Alterarea marcat a strii generale
E. Prezena duritii lemnoase
(pag. 333)

S2132087. n cazul abcesului lojii sublinguale, diagnosticul diferenial se face cu:


A. Abcesul vestibular
B. Abcesul lojii submandibulare
C. Abcesul perimandibular intern
D. Ranula i chistul dermoid
E. Whartonita i periwhartonita
(pag. 310)

S2132088. Laskin clasific osteomielitele n urmtoarele forme:


A. Supurate
B. Difuze
C. Nesupurate (Garr)
D. Circumscrise
E. De nsoire n cazul unor infecii specifice cronice
(pag. 347-348)

S2132089. Printre supuraiile periosoase se numr:


A. Abcesul vestibular
B. Abcesul palatinal
C. Abcesul mentonier

631

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

632

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Abcesul lojii sublinguale


E. Abcesul perimandibular extern
(pag. 301-302, 305)

S2232090. In etiopatogenia proceselor infectioase perimaxilare sunt implicate:


A. sinuzita maxilara odontogena
B. leziunile traumatice
C. tumorile maxilarului
D. osteomielita maxilarelor
E. complicatiile anesteziei loco-regionale
(pag. 293)

S2232091. Procesele infectioase ale tesuturilor moi perimaxilare au urmatoarele cauze:


A. leziuni dentoparodontale
B. infectiile faringo-amigdaliene
C. sialolitiaza
D. furunculele si piodermitele fetei
E. complicatiile extractiei dentare
(pag. 293-294)

S2232092. Cauzele proceselor infectioase perimaxilare sunt:


A. complicatiile diferitelor tratamente stomatologice
B. complicatiile extractiei dentare
C. complicatiile leziunilor aftoase
D. complicatiile anesteziei loco-regionale
E. complicatiile plastiei in despicaturile labio-maxilo-palatine
(pag. 293-294)

S2232093. Mecanismele patogene in supuratiile partilor moi sunt:


A. calea transosoasa
B. calea transperiostala
C. calea transdentara
D. calea submucoasa
E. calea directa
(pag. 294)

S2232094. Mecanismele patogenele prin care se constituie procesele supurative ale partilor moi,
urmeaza mai multe cai; acestea sunt:
A. calea transosoasa
B. calea transperiostala
C. calea submucoasa
D. caile limfatica si venoasa
E. calea directa
(pag. 294)

S2232095. Afectiunile dento-parodontale produc supuratii perimaxilare pe urmatoarele cai:


A. pe cale submucoasa
B. pe cale transosoasa
C. pe cale directa
D. pe cale limfatica si venoasa
E. pe cale faringiana
(pag. 294)

632

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

633

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2232096. Stafilococii apar mai frecvent in:


A. orofaringe
B. cavitate orala
C. cai respiratorii superioare
D. tegumente faciale
E. conjunctiva
(pag. 295)

S2232097. Anatomopatologic, procesele infectioase perimaxilare prezinta urmatoarele forme:


A. abcesul
B. hiperemia
C. gangrena
D. celulita acuta
E. flegmonul
(pag. 295-296)

S2232098. Inflamatia exudativa de tip seros, se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. este un stadiu presupurativ reversibil
B. apare vasodilatatia cu cresterea permeabilitatii capilare
C. are o membrana biologica de origine histiocitara
D. prezinta tumefactie dureroasa infiltrativa localizata
E. prezinta stare generala usor alterata
(pag. 295-296)

S2232099. Abcesul se manifesta clinic prin:


A. stare generala alterata
B. stare generala usor alterata
C. senzatia de fluctuenta la palpare
D. tendinta invadanta extensiva
E. stare generala cu aspect toxico-septic
(pag. 295-296)

S2232100. Flegmonul se caracterizeaza prin:


A. tumefactie difuza infiltrativa
B. pielea rosie congestionata
C. tendinta invadanta extensiva
D. stare generala septico-toxica
E. infiltrat dur, dureros in tesuturi
(pag. 296)

S2232101. Flegmonul se manifesta clinic prin:


A. piele sau mucoasa acoperitoare rosie congestiva
B. piele sau mucoasa cianotica
C. senzatie de fluctuenta la palpare
D. infiltrat dur, dureros, difuz
E. poate sa fistuleze spontan
(pag. 296)

S2232102. Cauzele esecului in tratamentul supuratiilor pot fi:


A. deshidratarea
B. incizia cu evacuarea colectiei purulente
C. aparare proprie deficitara

633

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

634

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. existenta unor corpi straini care intretin procesul supurativ


E. administrarea incorecta a antibioticelor
(pag. 300)

S2232103. Formele anatomo-clinice ale supuratiilor cu provenienta odontogena sunt dependente de


urmatorii factori:
A. grosimea si structura tabliilor oasoase in raport cu radacinile dintilor
B. raportul radacinilor cu sinusul maxilar
C. dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilare
D. insertia mucoase mobile in raport cu apexurile dintilor
E. insertiile muschilor perimaxilare
(pag. 300)

S2232104. La maxilar, supuratia palatina apare de la:


A. incisivii centrali
B. incisivii laterali
C. canini
D. radacinile vestibulare ale molarilor
E. radacinile palatine ale molarilor
(pag. 300)

S2232105. Abcesul vestibular se manifesta clinic prin:


A. mucoasa congestionata, edematiata in stadiul subperiostal
B. tumefactie care umple santul vestibular in stadiul submucos
C. fara durere in stadiul endoosos
D. mobilitatea accentuata a dintilor cauzali
E. stare generala profund alterata
(pag. 301)

S2232106. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:


A. chistul de maxilar exteriorizat
B. chistul de maxilar suprainfectat
C. chistul de maxilar marsupializat
D. furunculele fetei
E. alte tumori endoosoase
(pag. 301)

S2232107. In faza endoosoasa a abcesului vestibular, tratamentul consta in:


A. trepanarea dintelui
B. drenaj transodontal
C. antibiotice in doze eficiente
D. spalaturi largi cu solutii caldute slab antiseptice
E. incizia abcesului
(pag. 302)

S2232108. Incizia in abcesul vestibular este:


A. de aproximativ 5 cm
B. perpendiculara pe santul vestibular
C. intereseaza mucoasa si periostul
D. longitudinala in santul vestibular
E. localizata la nivelul bombarii maxile a abcesului
(pag. 302)

634

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

635

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2232109. Drenajul in abcesul vestibular se poate asigura cu


A. ac de seringa gros
B. lama subtire de cauciuc
C. fragment dintr-o manusa de cauciuc
D. mese
E. lama subtire de politen
(pag. 302)

S2232110. Abcesul palatinal are ca punct de plecare:


A. incisivul central
B. incisivul lateral
C. caninul
D. radacinile palatine ale primilor premolari
E. radacinile mezio-vestibulare ale molarilor
(pag. 302)

S2232111. Diagnosticul diferential al abcesului palatin se face cu:


A. chistul de maxilar suprainfectat
B. goma luetica
C. gingivita tartrica palatina
D. carcinomul adenoid chistic
E. carcinomul bazo-celular palatin
(pag. 303)

S2232112. Incizia in abcesul palatinal are urmatoarele caracteristici:


A. se face pe bombarea maxima a tumefactiei
B. in localizarile posterioare cu evitarea lezarii arterei palatine
C. se face in felie de portocala
D. se face in mucoasa mobila
E. se face de la linia mediana la coletul dintelui
(pag. 303)

S2232113. Din etiopatogenia abcesului perimandibular intern submucos fac parte:


A. infectiile amigdaliene
B. corpii straini patrunsi accidental in planseu
C. corpii straini patrunsi accidental in amigdale
D. afectiuni dento-parodontale ale molarilor inferiori
E. afectiuni dento-parodontale ale premolarilor inferiori
(pag. 304)

S2232114. Diagnosticul diferential al abcesului perimandibular intern submucos se face cu:


A. abcesul de loja sublinguala
B. abcesul amigdalian
C. tumorile de corp mandibular
D. tumorile de planseu bucal
E. whartonita litiazica
(pag. 304)

S2232115. Accidentele in incizia abcesului perimandibular intern submucos pot fi:


A. lezarea limbii
B. lezarea arterei linguale
C. lezarea nervului lingual

635

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

636

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. patrunderea in planseul oral


E. sectionarea canalului Wharton
(pag. 304)

S2232116. Diagnosticul diferential al abcesului perimandibular extern se face cu:


A. abcesul de loja submaxilara
B. litiaza salivara
C. abcesul migrator
D. adenita supurata submandibulara
E. tumori ale corpului mandibular
(pag. 305)

S2232117. Loja submandibulara are urmatoarele limite:


A. in sus si median ligamentul sfeno-palatin
B. lateral, fata interna a mandibulei
C. anterior, pantecele anterior al digastricului
D. in jos si lateral muschiul milohioidian
E. posterior muschiul tirohioidian
(pag. 306)

S2232118. Loja submandibulara contine:


A. artera linguala
B. glanda sublinguala
C. nervul hipoglos
D. nervul lingual
E. artera faciala
(pag. 306)

S2232119. Loja submandibulara comunica cu:


A. loja linguala
B. spatiul latero-faringian
C. sinusul cavernos
D. loja marilor vase
E. fosa infratemporala
(pag. 306-307)

S2232120. Diagnosticul dfirential al abcesului de loja submandibulara se face cu


A. adenita supurata
B. submaxilita litiazica acuta supurata
C. abcesul de loja sublinguala
D. abcesul de loja submentoniera
E. furunculul regiunii submandibulare
(pag. 307)

S2232121. Diagnosticul diferential al abcesului lojii submandibulare se face cu:


A. adenopatii specifice
B. actinomicoza
C. flegmonul planseului bucal
D. abcesul in semiluna
E. abcesul vestibular
(pag. 307)

636

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

637

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2232122. Incizia in abcesul lojii submandibulare se poate face:


A. pe cale cutanata
B. pe cale transdentara
C. pe cale endoorala
D. pe cale venoasa
E. pe cale limfatica
(pag. 307-308)

S2232123. Abcesul lojii sublinguale se caracterizeaza clinic prin:


A. tumefactia unilaterala a planseului bucal
B. mucoasa congestiva a planseului bucal
C. durere in regiunea submandibulara
D. deglutitie dureroasa
E. stare generala alterata
(pag. 310)

S2232124. Tulburarile functionale din abcesul lojei sublinguale sunt:


A. disfagie
B. jena in masticatie
C. jena in fonatie
D. anestezia hemilimbii homolaterale
E. miscarile limbii dureroase
(pag. 310)

S2232125. Diagnosticul diferential al abcesului de loja sublinguala se face cu:


A. flegmonul planseului bucal
B. abcesul lojii submandibulare
C. ranula
D. chistul dermoid
E. chistul maxilar infectat
(pag. 310)

S2232126. Diagnosticul diferential al abcesului lojii sublinguale se face cu:


A. tumori maligne ale planseului bucal
B. chistul dermoid
C. whartonita
D. abcesul perimandibular intern
E. abcesul perimandibular extern
(pag. 310)

S2232127. Evolutia abcesului de loja sublinguala poate fi:


A. spre loja sublinguala simetrica
B. spre loja submandibulara
C. spre flegmon
D. spre spatiul latero-faringian
E. fistulizare spontana la mucoasa
(pag. 310)

S2232128. Abcesul lojii submentoniere se caracterizeaza clinic:


A. impastare submentoniera dureroasa, difuza
B. trismus
C. endooral, simptomatologie absenta

637

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

638

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. tegumente submentoniere cianotice


E. disfagie
(pag. 312)

S2232129. Diagnosticul diferential al abcesului lojii submentoniere se face cu:


A. adenitele supurate
B. piodermitele cu localizare submentoniera
C. abcesul vestibular
D. abcesul mentonier
E. abcesul submandibular
(pag. 312)

S2232130. Loja mentoniera poate fi infectata de la:


A. procesele septice periapicale ale incisivilor inferiori
B. furunculele buzei superioare
C. furunculele buzei inferioare
D. acnee stafilococice locale de la nivelul tegumentului mentonier
E. procese septice periapicale ale premolarilor inferiori
(pag. 313)

S2232131. Abcesul mentonier are urmatoarele simptome:


A. dureri insotite sau nu de odontalgii
B. absenta tumefierii
C. impastarea se extinde submentonier
D. cand are punct de plecare incisivii inferiori vestibulul nu este impastat dar este dureros la palpare
E. menton tumefiat cu aspect de falsa progenie
(pag. 313)

S2232132. Diagnosticul diferential al abcesului mentonier se face cu


A. chisturile de menton
B. chistul dermoid
C. tumorile de arc mentonier
D. abcesul submentonier
E. flegmonul submentonier
(pag. 313)

S2232133. Loja obrazului are urmatoarele caracteristici:


A. este delimitata cu pereti bine constituiti
B. bogata in tesut grasos
C. bogata in tesut fibro-conjunctiv
D. bogata in vase si limfo-noduli
E. nu are pereti bine constituiti
(pag. 313)

S2232134. Limitele obrazului sunt:


A. arcada temporo-zigomatica
B. marginea inferioara a mandibulei
C. marginea posterioara a muschiului maseter
D. marginea inferioara a orbitei
E. ramura ascendenta a mandibulei
(pag. 313)

638

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

639

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2232135. Diagnosticul diferential al abcesului obrazului se face cu:


A. flegmonul hemifacial
B. adenitele supurate geniene
C. tumorile maligne ale obrazului
D. lipoamele obrazului
E. tumorile canalului Stenon
(pag. 314)

S2232136. Inciziile pentru abcesul obrazului se fac pe urmatoarele cai:


A. calea transorbitara
B. calea zigomatica
C. calea cutanata
D. calea transsfenoidala
E. calea endoorala
(pag. 314-315)

S2232137. Limitele lojei maseterine sunt:


A. arcada zigomatica
B. marginea bazilara a mandibulei
C. marginea anterioara a muschilui maseter
D. marginea posterioara a muschiului maseter
E. emergenta nervului facial
(pag. 316-317)

S2232138. Loja maseterina contine:


A. prelungirea anteriaora a glandei parotide
B. muschiul maseter
C. glanda parotida in totalitate
D. canalul Stenon
E. fata interna a ramurii ascendente a mandibulei
(pag. 317)

S2232139. Clinic in abcesul lojii maseterine intilnim:


A. tumefactie de la unghiul mandibulei pina la arcada temporo-zigomatica
B. tumefiere ce cuprinde intreaga regiune parotidiana
C. trismus puternic
D. stare septica
E. deschidere antalgica a gurii
(pag. 317)

S2232140. Diagnosticul diferential al abcesului lojii maseterine se face cu:


A. abcesul obrazului
B. abcesul parotidian
C. parotidita acuta supurata
D. parotidita urliana
E. osteomielita ramului ascendent al mandibulei
(pag. 317)

S2232141. Loja parotidiana contine:


A. nervul facial
B. glanda parotida
C. apofiza stiloida

639

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

640

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. canalul Stenon
E. carotida externa
(pag. 318)

S2232142. In loja parotidiana pot sa apara supuratii de la:


A. molarii 3 inferiori
B. mastoida
C. molarii 3 superiori
D. parotida
E. conductul auditiv extern
(pag. 318,319)

S2232143. Clinic, abcesul lojii parotidiene se manifesta prin:


A. deschidere antalgica a gurii
B. trismus
C. disfagie uneori
D. torticolis usor
E. stare generala nemodificata
(pag. 319)

S2232144. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu:


A. parotiditele supurate
B. parotidita urliana
C. abcesul maseterin
D. tumorile de parotida cu necroza abundenta
E. adenitele supurate intraparotidiene
(pag. 319)

S2232145. Incizia din abcesul lojii parotidiene are urmatoarele caracteristici:


A. cuprinde toate planurile, pana la os
B. este paralela cu ramurile nevului facial
C. este plasata subangulomandibular
D. protejeaza ramurile facialului
E. ete paralela cu canalul Stenon
(pag. 319,320)

S2232146. Din etiopatogenia abcesului limbii fac parte:


A. tumori infectate
B. hematoame infectate
C. corpi straini
D. supuratii odontogene
E. litiaza canalului Wharton
(pag. 320)

S2232147. Clinic, in abcesul limbii apar:


A. amprentele dentare pe marginile limbii
B. mucoasa planseului ridicata in creasta de cocos
C. tumefierea in bloc a limbii
D. xerostomie
E. jena la respiatie
(pag. 320)

640

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

641

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2232148. Incizia pe cale extraorala a abcesului limbii se caracterizeaza prin:


A. incizia este situata submandibular homolateral
B. incizia este situata submentonier
C. se face in anestezie generala mai frecvent
D. se face cu un ac gros de punctie
E. se sectioneaza pielea, platisma si fascia cervicala superficiala
(pag. 321)

S2232149. Deschiderea pe cale endoorala a abcesului limbii se practica in:


A. abcesele localizate la baza limbii
B. abcesele localizate la varful limbii
C. abcesele localizate in portiunea laterala
D. abcesele glotice
E. abcesele papilelor circumvalate
(pag. 321)

S2232150. Abcesul orbitei se manifesta clinic prin:


A. edem palpebral
B. trismus
C. chemozis
D. epifora
E. enoftalmie moderata
(pag. 322)

S2232151. Abcesul orbitei se caracterizeaza clinic prin:


A. glob ocular protruzat
B. reflex fotomotor prezent
C. vedere este diminuata
D. cefalee puternica
E. semne oftalmoscopice care apar mai tardiv
(pag. 322)

S2232152. Diagnosticul diferential in abcesul orbitei se face cu:


A. abcesul palpebral
B. tromboflebita sinusului cavernos
C. supuratiile spatiului retromaxilar
D. celulita geniana
E. conjunctivita
(pag. 322)

S2232153. Fosa infratemporala are urmatoarele limite:


A. lateral: ramul ascendent mandibular
B. lateral:arcada temporo-zigomatica
C. medial:constrictorul superior al faringelui
D. superior:baza craniului
E. inferior:tuberozitatea maxilara
(pag. 323)

S2232154. Supuratiile fosei infratemporale pot avea ca punct de plecare:


A. procese septice sinuzale
B. procese septice din loja submandibulara
C. procese septice orbitare

641

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

642

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. procese septice frontale


E. furuncule ale pavilionului urechii
(pag. 323)

S2232155. Clinic, abcesul fosei infratemporale debuteaza cu:


A. disfagie
B. trismus
C. febra
D. dureri cu caracter nevralgiform in hemicranie
E. devierea luetei de partea opusa
(pag. 323)

S2232156. Incizia in supuratia de fosa infratemporala se poate face:


A. pe cale pterigomandibulara
B. pe cale retromaxilara
C. pe cale zigomatica si temporala
D. pe cale mastoidiana
E. pe cale transsinuzala
(pag. 324-329)

S2232157. Spatiul latero-faringian contine :


A. carotida interna
B. carotida externa
C. jugulara interna
D. jugulara externa
E. carotida comuna
(pag. 329)

S2232158. Compartimentul retrostilin al spatiului latero-faringian contine urmatoarele perechi de nervi


cranieni:
A. VII
B. IX
C. X
D. XI
E. XII
(pag. 329)

S2232159. Spatiul laterofaringian este delimitat de:


A. median:musculatura faringelui
B. lateral: muschiul pterigoidian extern
C. superior: baza craniului
D. posterior: fascia prevertebrala
E. inferior: parotida
(pag. 329)

S2232160. Spatiul latero-faringian comunica cu:


A. loja submandibulara
B. loja marilor vase ale toracelui
C. loja parotidiana
D. fosa infratemporala
E. prin fisura supraorbitara cu orbita
(pag. 329)

642

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

643

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2232161. Clinic, abcesul spatiului latero-faringian se manifesta prin


A. dureri la deglutitie asemanatoare cu cele din amigdalita
B. semne exoorale foarte marcate
C. tumefactie marcata dureroasa retromandibulara
D. presiunea exercitata retroangulomandibular este extrem de dureroasa
E. endooral, tumefactie unilaterala voluminoasa a peretelui faringian
(pag. 330)

S2232162. Tulburarile functionale aparute in abcesul spatiului lateo-faringian sunt:


A. disfagie foarte accentuata
B. disfagie moderata
C. trismus mai puternic in cele de cauza amigdaliana
D. torticolis dureros cu inclinarea capului de partea opusa
E. deglutitia foarte dificila chiar si pentru lichide
(pag. 330)

S2232163. Complicatiile supuratiile spatiului laterofaringian pot fi:


A. hemoragii ale vaselor mari (carotida externa, jugulara externa)care traverseaza regiunea
B. propagarea infectiei catre endocraniu
C. propagarea infectiei catre glota cu edem marcat
D. moarte
E. propagarea infectiei catre mediastin
(pag. 330)

S2232164. Diagnosticul diferential al abcesului lateofaringian se face cu:


A. flegmonul amigdalian
B. abcesul lojii submandibulare
C. tumorile latero-faringiene
D. abcesul orbitei
E. abcesul maseterin
(pag. 330)

S2232165. Tulburarile functionale in flegmonul difuz al planseului oral sunt:


A. trismus
B. deglutitie dureroasa
C. respiratie dificila
D. xerostomie
E. halena fetida
(pag. 333)

S2232166. Complicatiile flegmonului difuz al planseului oral pot fi;


A. meningita septica
B. tromboflebita
C. gangrena pulmonara
D. mediastinita acuta
E. pneumonie
(pag. 333)

S2232167. Diagnosticul diferential al flegmonului difuz al planseului oral se face cu:


A. litiazale submandibulare infectate
B. supuratiile supramilohioidiene
C. tromboza de sinus cavernos

643

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

644

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. supuratii submilohioidiene
E. adenopatii metastatice submandibulare
(pag. 333)

S2232168. Etiologia abcesului perimandibular intern este legata de:


A. procesele infectioase ale molarilor
B. procesele infectioase ale premolarilor
C. procesele infectioase ale caninilor
D. prezenta whartonitei
E. corpi straini patrunsi in planseu
(pag. 304)

S2232169. Abcesul submandibular se manifesta clinic prin:


A. prezenta unui infiltrat dureros in treimea distala a fetei interne a ramurii orizontale
B. prezenta unui infiltrat dureros in cele doua treimi anterioare ale ramurii orizontale
C. tumefactie cu tendinta de extensie geniana si anterioara, catre regiunea submentoniera
D. tumefactie localizata strict in jurul marginii bazilare
E. tegumente palide, destinse
(pag. 306,307)

S2232170. Abcesul vestibular la nivelul premolarilor inferiori:


A. prezinta tumefactie labiala inferioara
B. prezinta tumefactie geniana inferioara cu extensie submandibulara
C. nu prezinta trismus
D. incizia este strict mucoasa
E. incizia intereseaza atat mucoasa cat si periostul
(pag. 301,302)

S2232171. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:


A. tumori endoosoase
B. chiste de maxilar
C. furuncule ale fetei
D. flegmon
E. abces submandibular
(pag. 301)

S2232172. In flegmonul planseului oral:


A. tegumentele sunt congestionate, tumefiate
B. tegumentele sunt palide, cianotice, marmorate
C. trismusul este redus
D. trismusul este marcat
E. nu apar tulburari respiratorii
(pag. 332,333)

S2232173. In cazul osteomieletei:


A. aspectul radiologic este caracteristic de la inceput
B. aspectul radiologic devine caracteristic doar in perioada de necroza osoasa
C. radiologic apare osul patat, marmorat
D. apare semnul Vincent
E. pot sa apara semne de sinuzita maxilara
(pag. 348,356)

644

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

645

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2232174. Cauzele producerii abcesului fosei infratemporale pot fi:


A. difuzarea unui abces vestibular in fosa infratemporala
B. difuzarea infectiei din loja submandibulara
C. punctia septica pentru anestezia la tuberozitate
D. punctia septica pentru anestezia la spina spix
E. punctia septica pentru anestezia plexala a molarilor superiori
(pag. 323)

S2232175. Abcesul lojii submandibulare poate fi caracterizat de:


A. debut cu infiltrat dureros pe fata interna a treimii distale a ramului orizontal mandibular
B. tegumente destinse, lucioase
C. absenta trismusului
D. congestia si tumefactia mucoasei orale in creasta de cocos
E. dureri vii cu iradiere spre ureche
(pag. 307)

S2232176. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:


A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare
B. tumori endoosoase benigne infectate
C. osteomul cu localizare la nivelul procesului alveolar
D. chiste sebacee infectate
E. furunculul fetei
(pag. 301)

S2232177. Flegmonul difuz al planseului oral se caracterizeaza prin:


A. cuprinde lojile submandibulare, sublinguale si regiunea submentoniera
B. tegumente destinse, lucioase, congestive
C. temperatura scazuta, puls crescut
D. formula leucocitara deviata spre stanga
E. evolutie lenta, indelungata, fara alterarea starii generale
(pag. 332,333)

S2232178. In flegmonul difuz al planseului oral:


A. exista concordanta intre puls si febra
B. exista discordanta intre puls si febra
C. apare trismusul
D. deglutitia este dureroasa
E. tegumentele au culoare si aspect normale
(pag. 333)

S2232179. Tumefierea unilaterala a plicii sublinguale semnaleaza debutul:


A. abcesului de loja sublinguala
B. flegmonului de planseu
C. carcinomului de planseu
D. abcesului de groapa zigomatica
E. abcesului genian
(pag. 310)

S2232180. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu :


A. abcesul genian
B. parotidita epidemica
C. abcesul maseterin

645

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

646

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. adenita supurata intraparotidiana


E. parotidita supurata
(pag. 319)

S2232181. Diagnosticul diferential al abcesului limbii se face cu :


A. tumorile limbii
B. goma luetica
C. chistul dermoid infectat
D. tuberculoza limbii
E. ulceratiile maligne
(pag. 320)

S2232182. Tratamentul abcesului de orbita cuprinde:


A. incizia pe marginea orbitei
B. incizia pe cale endosinuzala
C. drenajul cu tuburi de dren
D. lame de dren pentru drenaj
E. probe functionale ale globului ocular
(pag. 323)

S2332183. Mecanismele patogene prin care difuzeaz agenii infecioi n prile moi sunt:
A. Calea submucoas
B. Calea limfatic, venoas
C. Calea general
D. Calea direct
E. Calea transosoas
(pag. 294)

S2332184. Procesele infecioase perimaxilare pot mbrca urmtoarele forme anatomopatologice:


A. Flegmonul
B. Supuraia subacut
C. Celulita cronic
D. Abcesul
E. Celulita acut
(pag. 295-296)

S2332185. Flegmonul
A. Produce osteomielita
B. Numit "celulit
C. Numit "inflamaie de tip alternativ
D. Prezint tendina invadant, extensiv
E. Este forma difuz a proceselor supurative
(pag. 296)

S2332186. n cazul abcesului migrator al obrazului, colecia purulent poate fi situat:


A. La nivelul muchiului maseter
B. n afara muchiului buccinator
C. n lungul liniei oblice interne
D. n dreptul premolarilor inferiori
E. nuntrul muchiului buccinator
(pag. 316)

646

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

647

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2332187. Fosa infratemporal este mprit ntr-un compartiment extern i unul intern de ctre:
A. Muchiul pterigoidian intern
B. Muchiul pterigoidian extern
C. Apofiza pterigoidian
D. Maseter
E. Fascia interpterigoidian
(pag. 323)

S2332188. Cauzele infeciei lojei submandibulare sunt:


A. Generale
B. Procese septice ale molarilor inferiori
C. Imunodeficiena
D. Litiaza salivar
E. Adenita supurat
(pag. 306)

S2332189. Diagnosticul diferenial al abcesului lojei submentoniere se face cu:


A. Abcesul lojei sublinguale
B. Adenitele supurate
C. Abcesul spaiului mentonier
D. Prodermitele
E. Toate rspunsurile de mai sus sunt corecte
(pag. 312)

S2332190. Cile de ptrundere a germenilor sunt n legtur cu afeciuni


A. Dento-parodontale
B. Oro-faringiene
C. Tegumentare
D. Mai rar conjunctivale
E. Hematologice
(pag. 319)

S2332191. n supuraiile grave, extinse cu tulburri funcionale majore i alterarea strii generale se
impun:
A. Incizii exoorale
B. Hemoculturi repetate
C. Incizii endoorale extinse
D. Refacerea volemiei
E. Monitorizarea sensibilitii la antibiotice
(pag. 297)

S2332192. Al IV-lea principiu emis de Peterson referitor la tratamentul chirurgical al infeciei urmrete.
A. Realizarea unui bun anestezii locale
B. Testarea sensibilitii la antibiotice
C. Drenajul evoluiei purulente
D. Diminuarea dificultilor funcionale severe respiratorii
E. ndeprtarea cauzei
(pag. 297)

S2332193. Complementul este:


A. Un grup complex de proteine
B. Produs de ficat

647

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

648

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Necesit activare
D. Nu necesit mediatori
E. Activarea se face n trepte
(pag. 297)

S2332194. Clindamicina
A. Este un aminoglicozid de rezerv
B. Are o toxicitate crescut
C. Acioneaz n special asupra florei anaerobe
D. Este ns scump
E. Se prefer asocierea cu penicilin, eritromicin
(pag. 299)

S2332195. Antibioticul se administreaz:


A. Pentru o perioad adecvat de timp
B. Pn la remiterea simptomelor grave
C. Minimum 7 zile
D. n funcie de aciunea bactericid sau bacteriostatic
E. n funcie de rezultatul antibiogramei
(pag. 299)

S2332196. Inflamaia exudativ de tip seros:


A. Reprezint al doilea stadiu n evoluia procesului septic
B. Stadiu presupurativ reversibil
C. Numit i celulita acut
D. Este mediat chimic de histamin i serotonin
E. Se caracterizeaz prin vasoconstricie
(pag. 295)

S2332197. Histologic cronicizarea inflamaiilor paramaxilare prezint:


A. prezena infiltratului cu neutrofile
B. alterarea strii generale
C. mbogirea exudatului seros n fibrinogen
D. apariia exudatului sero-fibrinos
E. scderea transudatului
(pag. 295)

S2532198. Evoluia favorabil a procesului septic n flegmonul difuz al planeului oral este evideniat
prin:
A. dispariia fenomenelor toxico-septice
B. dispariia secreiei sanguino-purulente
C. apariia n plag a secreiei purulente
D. reducerea edemului local
E. scderea fluctuenei.
(pag. 334)

S2632199. Abcesul parodontal marginal:


A. este o complicaie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi ntlnit i lingual sau palatinal
C. nu este nsoit de modificri radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulenei germenilor din pungile parodontale, cnd drenajul pe cale natural
este redus sau blocat

648

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

649

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. nu este nsoit de adenopatie regional.


(pag. 172)

S2632200. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:


A. stimularea direct a unor terminaii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinari
C. stimularea nervoas prin eliberarea unor polipeptide n cursul agresiunilor pulpei dentare
D. stimularea formaiunilor nervoase ale pulpei, datorit deplasrii lichidului dentinar prin mecanisme
hidrodinamice
E. stimularea factorului de cretere epitelial.
(pag. 174)

S2632201. n abcesul parodontal marginal, obiectiv se constat:


A. tumefacia circumscris rotund sau ovalar a mucoasei gingivale
B. prezena leziunilor hiperkeratozice
C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
D. resorbia osului alveolar
E. adenopatii loco-regionale frecvente.
(pag. 173)

S2632202. Bolile parodoniului marginal pot avea drept complicaii:


A. cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui
B. necrozele pulpare
C. parodontitele apicale pe cale retrograd
D. lacunele cuneiforme
E. leziunile aftoaase.
(pag. 174-175)

S2632203. n formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol:


A. sistemului nervos
B. traumei ocluzale
C. uzurii cementului i dentinei prin periaj excesiv
D. eroziuni chimice acide
E. stimulrii directe a unor terminaii nervoase dentinare.
(pag. 174)

S2832204. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului laterofaringian se face cu:


A. Flegmonul amigdalian
B. Abcesul perimandibular intern
C. Abcesul de loja submandibulara
D. Tumorile laterofaringiene
E. Chistul dermoid
(pag. 330)

S2832205. Tulburarile functionale intalnite in flegmonul difuz al planseului oral sunt:


A. Trismus sever
B. Deglutitie dureroasa
C. Asialie
D. Halena fetida
E. Edem al glotei
(pag. 332)

649

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

650

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2832206. In etiologia abcesului de orbita intalnim:


A. sinuzitele acute supurate etmoidale
B. supuratiile fosei infratemporale
C. procesele septice la nivelul caninilor
D. tromboflebita sinusului cavernos
E. procesele patologice la nivelul molarilor 3 superiori
(pag. 322)

S2832207. Flegmonul difuz al planseului bucal se manifesta clinic prin:


A. stare generala toxico-septica
B. deglutitie dureroasa
C. tumefactie bine delimitata a regiunii submandibulare
D. zone de fluctuenta cu crepitatii gazoase
E. duritate lemnoasa
(pag. 332)

S2832208. Diagnosticul diferential in abcesul vestibular se face obligatoriu cu:


A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare
B. chistul de maxilar suprainfectat
C. hematomul de eruptie
D. tumori osoase benigne sau maligne
E. furunculul fetei
(pag. 301)

S2832209. Diagnosticul abcesului de loja submandibulara se pune pe urmatoarele semne clinice:


A. tumefactie in regiunea submandibulara
B. trismus
C. stare toxico-septica
D. chemozis
E. epifora
(pag. 307)

S2832210. Procesele supurative ale lojei parotidiene recunosc urmatoarele etiologii:


A. Procesele supurative ale molarilor de minte superiori
B. Otite externe
C. Sinuzite maxilare
D. Insamantarea septica a limfonodulilor parotidieni
E. Chistele sebacee parotidiene infectate
(pag. 318)

S2832211. Abcesul buccinato-maxilar prezinta urmatoarele semne clinice:


A. colectie neta, bine delimitata
B. colectie difuza
C. prezenta unui cordon fibros situat in grosimea obrazului
D. trismus
E. adenopatie submandibulara homolaterala
(pag. 316)

S2832212. Diagnosticul diferential in abcesul limbii se face cu:


A. Abcesul lojei submandibulare
B. Tumorile maligne ale limbii
C. Inflamatiile specifice ale limbii

650

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

651

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Flegmonul de planseu bucal


E. Chisturile dermoide infectate de la baza limbii
(pag. 320)

S2832213. Liniile de incizie cutanate in abcesul fosei infratemporale sunt:


A. Submandibulara
B. Zigomatica
C. Temporala
D. Infraorbitara
E. Transsinusala
(pag. 326)

S2932214. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face obligatoriu cu:


A. furunculele fetei;
B. adenopatii aciale;
C. chiste sebacee;
D. chiste maxilare;
E. tumori cutanate.
(pag. 301)

S2932215. Incizia abcesului de loja submandibulara necesita:


A. anestezie locala de contact;
B. anestezie generala prin intubatie orotraheala;
C. anestezie generala de scurta durata;
D. anestezie locala infiltrativa in straturi;
E. anestezie tronculara periferica.
(pag. 308)

S2932216. Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie sa evite elemente anatomice importante cu:
A. artera faciala;
B. canalul Wharton;
C. nervul facial;
D. nervul lingual;
E. artera sublinguala.
(pag. 311)

S2932217. Simptomatologia clinca a abcesului maseterin include:


A. tumefactie;
B. dureri vii;
C. trismus puternic;
D. tesuturi indurate si crepitatii;
E. stare septica.
(pag. 317)

S2932218. Orbita poate fi sediul unor procese infectioase care au ca punct de plecare:
A. sinuzite acute;
B. supuratii ale fosei infratemporale;
C. abcese parodontale;
D. supuratiile obrazului;
E. adenite faciale.
(pag. 322)

651

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

652

652

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

653

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 33
Sinuzita odotogen i comunicarea buco-sinusal
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1333001. Hipoestezia sau anestezia dintilor hemimaxilarului operat:
A. Este un accident frecvent
B. Reprezinta o complicatie definitiva
C. Se datoreaza unui chiuretaj osos aprofundat
D. Se datoreaza unei particularitai anatomice
E. Se produce in cazul unei mucoase extrem de aderente
(pag. 375)

S1333002. in sinuzita acuta:


A. Nu se extrage dintele cauzal
B. Se pot efectua unde ultrascurte
C. Punctia sinusala nu este indicata
D. Se administreaza antibiotice (peniciline, tetracicline)
E. Pot fi prezente semnele bolii de focar
(pag. 372)

S1333003. Semnul Heryng:


A. Se produce prin intrarea cu stiletul in sinus prin fistula alveolara
B. Este necesara introducerea unei substante de control pentru evidentierea comunicarii
C. Arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiem
D. Reprezinta opacitatea radiografica a sinusului bolnav
E. Nici un raspuns corect
(pag. 370)

S1333004. Sterling Sohow foloseste pentru inchiderea planului sinusal


A. Periostul dedublat din lamboul vestibular
B. Lamboul palatinal translat si rotat
C. Folie de vicril
D. Folie de titan
E. Folie de fibrina
(pag. )

S1433005. Empiemul sinusal este:


A. faza catarala a sinuzitei acute
B. faza de cronicizare a unei sinuzitei acute
C. retentionarea secretiilor in sinus prin inchiderea orifiicilor de drenaj
D. durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute
E. proliferarea de polipi in cavitate sinusala
(pag. 369)

S1433006. Radiografia in sinuzita cronica maxilara de cauza dentara evidentiaza:


A. opacifiere unilaterala a sinusului maxilar

653

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

654

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

opacifiere bilaterala a sinusurilor maxilare


opacifiere partiala cu contur net si convexitate superioara
radiotransparena unilaterala a sinusului maxilar
intreruperea continuitatii conturului osos sinusal
(pag. 370)

S1533007. Care este cauza cea mai frecventa a comunicarii orosinusale;


A. chistul de maxilar fistulizat;
B. osteita perimplantara;
C. extractia dentara;
D. forma luetica;
E. forma TBC.
(pag. 375)

S1533008. Ce fel de epiteliu alcatuieste mucoasa sinusala:


A. cilindric;
B. cubic;
C. sferic;
D. pavimentos;
E. keratinizat.
(pag. 365)

S1533009. Ce forma are sinusul maxilar:


A. sferica;
B. romboidala;
C. prisma triunghiulara;
D. paralelipipedica;
E. conica.
(pag. 365)

S1533010. Ce imagine radiografica are mucocelul sinusal;


A. "miez de paine";
B. "soare care rasare";
C. "os marmorat";
D. "baloane de sapun";
E. "os ros de soareci".
(pag. 371)

S1533011. Unde se practica trepanarea osoasa in cura radicala a sinusului maxilar:


A. in fosa nazala;
B. in fosa canina;
C. retrotuberozitar;
D. mediopalatin;
E. pe creasta alveolara.
(pag. 373)

S1633012. Anestezia de electie pantru inchiderea comunicarii bucosinusale este:


A. anestezia tronculara periferica
B. generala prin intubatie rinotraheala
C. anestezia locala prin imbibitie
D. anestezia locala prin badijonare
E. anestezia tronculara bazala

654

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

655

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 376)

S1633013. Cauzele infectioase ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele cu exceptia:


A. infectii nespecifice
B. goma luetica
C. goma tuberculoasa
D. osteita crestei alveolare prin implant endoosos
E. extractia dentara
(pag. 375)

S1633014. Cauzele traumatice ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. osteoradionecroza
B. extractia dentara
C. rezectii osoase pentru tumori benigne sau maligne
D. traumatisme accidentale cu distructii osteomucoase intinse in regiunea premolarilor si molarilor superiori
E. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.
(pag. 375)

S1633015. Simptomatologia comunicarii bucosinusale cuprinde urmatoarele, in afara de:


A. refluarea lichidelor prin fosa nazala
B. tulburari de fonatie
C. proba Valsalva negativa
D. patrunderea aerului din sinus in gura
E. prezenta comunicarii impiedica realizarea lucrarilor protetice mobile sau fixe.
(pag. 376)

S1633016. Sinuzita maxilara cronica, radiologic se caracterizeaza prin:


A. opacitatea unilaterala a sinusului maxilar mai putin intensa canttral si mai marcata la periferie
B. imgine caracteristica de"soare care rasare"
C. opacitatea intensa omogena, uniforma a intregului sinus maxilar
D. imagine caracteristica de os patat sau os marmorat
E. radiotransparenta uniforma a sinusului maxilar
(pag. 370)

S1633017. Tratamentul chirugical al comunicarii bucosinusale prezinta urmatoarele particularitati in


afara de:
A. trebuie efectuat numai in conditiile unui sinus curat, fara secretii
B. inchiderea comunicarii este de preferat sa se faca in doua planuri
C. se realizeaza un plan sinusal cu lambouri in colereta
D. inchiderea comunicarii intr-un singur plan sa poate face in cazul comunicarilor bucosinusale mari, vechi
E. se realizeaza un plan oral cu lambou recoltat din bolta palatina sau vestibul
(pag. 376)

S2133018. Dinii cei mai apropiai de sinus sunt:


A. Molarul unu
B. Premolarul doi
C. Molarul doi
D. Premolarul unu
E. Caninul
(pag. 365)

S2133019. Factorii cauzali ai sinuzitei maxilare de cauz dentar sunt:


A. Parodontita apical granulomatoas

655

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

656

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Osteita procesului alveolar


Chisturile radiculare i cele foliculare suprainfectate
Pungile parodontale adnci de la nivelul premolarilor i molarilor superiori
Toate acestea
(pag. 366-367)

S2133020. n cazul refacerii planului oral cu lambou palatinal, suprafaa osoas sngernd se
protejeaz cu o me iodoformat, pentru:
A. 12-24 de ore
B. 24-48 de ore
C. 7-8 zile
D. Dou sptmni
E. Nu este necesar protecia suprafeei osoase sngernde
(pag. 379)

S2133021. Semnul Valsalva:


A. Arat transparena sczut a sinusului n caz de empiem
B. Aerul din nas ajunge, prin fistul, n cavitatea oral
C. Reprezint hipoestezia n. infraorbitar de partea bolnav
D. Reprezint opacitatea radiologic a sinusului bolnav
E. Nici o variant nu este corect
(pag. 369)

S2133022. Sinuzita acut odontogen se deosebete de sinuzita acut rinogen prin:


A. Stare general alterat
B. Dureri ale premolarilor i molarilor superiori
C. Senzaia de plenitudine n regiunea genian
D. Cacosmia subiectiv
E. Unilateralitate
(pag. 370)

S2233023. Mesa endosinuzala dupa cura radicala Caldwell-Luc, se va suprima in:


A. primele 24 de ore
B. primele 36 ore
C. primele 48 ore
D. primele 72 de ore
E. dupa o saptamana
(pag. 375)

S2233024. Procedeul Denker presupune:


A. drenaj in unghiul infero-extern al sinusului
B. drenaj in unghiul infero-intern al sinusului
C. drenaj in unghiul supero-intern al sinusului
D. drenaj in unghiul supero-extern al sinusului
E. drenaj in meatul mijlociu al sinusului
(pag. 375)

S2233025. Comunicarea oro-antrala reprezinta o fistula care face sa comunice cavitatile:


A. orala si nazala
B. nazala si sinusala maxilara
C. orala si sinusala maxilara
D. sinusala maxilara si sinusala etmoidala

656

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

657

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. nasala si sinusala etmoidala


(pag. 375)

S2233026. Factorul etiologic cel mai frecvent al comunicarii oro-antrale este;


A. rezectia apicala
B. traumatismele
C. extractia dentara
D. chistele cu evolutie endosinuzala
E. infectiile specifice
(pag. 375)

S2233027. In comunicarea oro-antrala intalnim:


A. semnul Valsalva pozitiv
B. semnul Vincent pozitiv
C. semnul LeBourg pozitiv
D. semnul lui Highmore pozitiv
E. semnul lui Cvosteq pozitiv
(pag. 376)

S2233028. Recesul alveolar al sinusului maxilar se afla:


A. in sus
B. in jos
C. in jos si inauntru
D. in sus si inauntru
E. in afara si in sus
(pag. 373)

S2233029. Recesul etmoidal al sinusului maxilar se afla:


A. in sus si inauntru
B. in jos si inauntru
C. in afara si in sus
D. in afara si in jos
E. in sus
(pag. 373)

S2233030. Recesul palatin al sinusului maxilar se afla:


A. In sus si inauntru
B. in jos si inauntru
C. in jos si inafara
D. in sus si inafara
E. in jos
(pag. 373)

S2233031. Prelungirea malara a sinusului maxilar se afla:


A. in sus si inauntru
B. in jos si inauntru
C. in sus si inafara
D. in jos si inafara
E. in jos
(pag. 373)

S2233032. Lamboul amanat este intilnit in:

657

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

658

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

extractia dentara
rezectie apicala
replantare dentara
operatia cu lambou Neumann-Widmann
comunicare oro-antrala
(pag. 379)

S2233033. Semnul Heryng resprezinta


A. imagine radiologica de"os ros de soareci"
B. imagine radiologica de "os mancat de molii"
C. prezenta unui corp strain intrasinuzal
D. transparenta scazuta a sinusului
E. radiotransparenta pulpei dentare
(pag. 370)

S2233034. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice se face cu:


A. tumori chistice dentare
B. osteomielita maxilarului
C. celulita geniana de cauza dentara
D. carcinom de mezostructura si suprastructura
E. chistul globulo-maxilar
(pag. 370-371)

S2233035. Semnul Valsalva pozitiv este intalnit in:


A. sinuzita acuta maxilara
B. sinuzita cronica acutizata
C. comunicarea oro-antrala
D. despicatura totala bilaterala
E. tumorile nazale extinse
(pag. 376)

S2233036. Tratamentul protetic in cazul comunicarii oro -antrale se aplica in:


A. la edentati
B. in cazul comunicarilor mari
C. in infectiile cu Proteus
D. la pacientii cu despicaturi labio-palatine
E. la cei cu ocluzie inversa
(pag. 376)

S2233037. Suprimarea firelor de sutura dupa inchiderea comunicarii oro-antrale, se face:


A. dupa 3-4 zile
B. dupa 7-8 zile
C. dupa 10 zile
D. dupa 14 zile
E. dupa 20 zile
(pag. 379)

S2233038. In sinuzitele maxilare mesa iodoformata se exteriorizeaza prin:


A. meatul inferior
B. meatul mijlociu
C. meatul superior
D. plaga postoperatorie

658

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

659

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. se lasa in sinus
(pag. 374)

S2333039. Germenii microbieni cei mai frecvent prezeni ntr-o sinuzit maxilar de cauz dentar
A. Klebsielele
B. Pioceanicii
C. Streptococii
D. Proteus
E. Cocii anaerobi
(pag. 369)

S2333040. Sterling Sohow folosete pentru nchiderea planului sinusal


A. Periostul dedublat din lamboul vestibular
B. Lamboul palatinal translat i rotat
C. Folie de vicril
D. Folie de titan
E. Folie de fibrin
(pag. 379)

S2333041. Hipoestezia sau anestezia dinilor hemimaxilarului operat


A. Este un accident frecvent
B. Reprezint o complicaie definitiv
C. Se datoreaz unui chiuretaj osos aprofundat
D. Se datoreaz unei particulariti anatomice
E. Se produce n cazul unei mucoase extrem de aderente
(pag. 375)

S2333042. Semnul Heryng:


A. Se produce prin intrarea cu stiletul n sinus prin fistula alveolar
B. Este necesar introducerea unei substane de control pentru evidenierea comunicrii
C. Arat transparena sczut a sinusului n caz de empiem
D. Reprezint opacitatea radiografic a sinusului bolnav
E. Nici un rspuns corect
(pag. 370)

S2533043. Fetiditatea secreiilor n cazul sinuzitei maxilare este dat de:


A. Streptococi
B. germeni piocianici
C. Stafilococi
D. germeni anaerobi
E. bacterii.
(pag. 369)

S2633044. Tratamentul iniial al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde urmtoarele etape:


A.igienizare; B.lefuiri ocluzale preventive n raport cu trauma ocluzal asupra parodoniului marginal;
C.tratamentul complicaiilor acute; D.instruirea pacientului n combaterea acumulrii de plac
bacterian; E.chiuretajul microulceraiilor din pungile parodontale false. Secvena corect a acestor
etape sunt:
A. A,D,C,B,E
B. C,A,D,E,B
C. D,A,C,E,B
D. A,D,B,C,E
E. C,E,A,D,B

659

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

660

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 178)

S2633045. Antisepticele utilizate n tratamentul gingivitelor acute i subacute sunt:


A. peroxidul de hidrogen 3%
B. fosfomicina
C. cloramina B 30%
D. permanganatul de potasiu 1/5000 1/10000
E. peroxidul de hidrogen 30%
(pag. 228-229)

S2633046. n tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care denatureaz


proteinele microbiene:
A. acidul citric este utilizat deoarece dizolv cementul necrotic
B. acidul citric se folosete n soluie apoas cu pH de la 5,5 la 6,5
C. acidul cromic este utilizat n aplicaii scurte de 20-30 sec.
D. produsul Orochrome (acid cromic) este contraindicat n ulceraiile herpetice
E. permanganatul de potasiu.
(pag. 227)

S2833047. In urma tamponamentului sinusal capatul mesei va fi scos prin:


A. Capatul mezial al plagii
B. Capatul distal al plagii
C. Meatul inferior
D. Meatul mijlociu
E. Meatul superior
(pag. 374)

S2833048. In cadrul plastiei comunicarii orosinusale suprafata osoasa sangeranda se protejeaza cu


mesa iodoformata:
A. 2-3 zile
B. 7-8 zile
C. 2 saptamani
D. 30 zile
E. nu este necesar
(pag. 378)

S2933049. Empiemul sinusal este:


A. faza catarala a sinuzitei acute;
B. faza de cronicizare a unei sinuzite acute;
C. retentionarea secretiilor in sinus prin inchiderea orificiilor de drenaj;
D. durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute;
E. proliferarea de polipi in cavitatea sinusala.
(pag. 369)

660

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

661

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1233050. Factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar sunt:
A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale
B. leziuni carioase multiple la nivelul premolarilor si molarilor superiori
C. tratamente antibiotice de lunga durata
D. obstructia ostiumului din meatul inferior
E. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale
(pag. 366)

S1233051. In etiologia sinuzitei maxilare odontogene intra urmatorii factori:


A. pungi parodontale adanci la nivelul molarilor si premolarilor inferiori
B. parodontita apicala granulomatoasa cronica
C. osteita procesului alveolar
D. pulpita cronica granulomatoasa
E. procese inflamatorii cronice ale parodontiului marginal
(pag. 366-367)

S1233052. In sinuzita maxilara odontogena acuta:


A. radiografic se deceleaza aspect de "os muscat"
B. durere localizata la nivelul unui frontal superior sau al unei alveole postextractionale
C. starea generala este alterata,cu apatie,inapetenta,febra
D. tegumentele regiunii geniene sunt moderat tumefiate si congestionate
E. exista senzatie de tensiune,de plenitudine in regiunea geniana
(pag. 369)

S1233053. Lamboul vestibular creat pentru plastia comunicarilor oro-antrale trebuie:


A. sa aiba un pedicul care sa-i asigure o buna irigatie
B. sa depaseasca cu 1 mm largimea defectului ce urmeaza sa fie acoperit
C. lungimea lui sa permita rotarea si sutura fara tensiune
D. se extinde numai mezial fata de comunicare
E. sa fie tractionat puternic peste comunicare
(pag. 377)

S1233054. Modalitatile de tratament al comunicarii oro-sinuzale sunt:


A. tratament ortodontic
B. tratament protetic
C. tratament chirurgical
D. tratament chirurgical-ortodontic
E. plastia comunicarii
(pag. 376)

S1233055. Plastia comunicarii oro-sinuzale stabilizate se face cand:


A. exista procese septice evolutive
B. marginile comunicarii sunt bine cicatrizate
C. mucoasa palatina si vestibulara din jur sunt moderat inflamate
D. dupa stingerea oricarui proces septic antral sau osos
E. dupa extractia in prealabil a dintilor vecini
(pag. 376)

S1233056. Printre complicatiile sinuzitei maxilare odontogene se numara:

661

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

662

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

inflamatii pulpare ale premolarilor si molarilor superiori


osteomielita mandibulei
abces genian
abces vestibular
supuratii de groapa zigomatica
(pag. 372)

S1233057. Semnele obiective ale sinuzitei maxilare cronice constau in:


A. leziuni dento-parodontale cauzale sau fistula oro-antrala
B. durere,in special dimineata
C. polipi sinusali proliferati prin ostium in meatul mijlociu
D. senzatie de tensiune genio-suborbitara
E. diafanoscopia intotdeauna pozitiva
(pag. 370)

S1233058. Simptomatologia sinuzitei maxilare acute consta in:


A. durere cu caracter pulsatil
B. senzatie de prurit la nivelul regiunii geniene
C. cacosmie subiectiva
D. durere continua cu iradiere spre arcada dentara inferioara
E. secretie purulenta abundenta prin fosa nazala,bilateral
(pag. 369)

S1233059. Sinuzita maxilara acuta poate avea urmatoarele forme:


A. catarala
B. polipoasa
C. fibroasa
D. purulenta
E. ulcero-necrotica
(pag. 368)

S1233060. Sinuzita maxilara acuta:


A. este intotdeauna bilaterala
B. diafanoscopia arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiem
C. se face diagnostic diferential cu sinuzita acuta rinogena
D. poate trece in sinuzita cronica
E. starea generala este alterata
(pag. 369-370)

S1333061. Diagnosticul diferential in sinuzita acuta maxilara de origine dentara se face cu:
A. Celulita geniana de origine dentara
B. Tumori maligne ale maxilarelor
C. Osteomielita maxilarului
D. Sinuzita acuta rinogena
E. Tumori chistice dentare
(pag. 370)

S1333062. Diagnosticul diferential in sinuzita cronica maxilara odontogena se face cu:


A. Sinuzita cronica rinogena
B. Mucocelul
C. Tumorile chistice dentare
D. Sinuzitele cronice specifice (tuberculoza, lues, actinomicoza)

662

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

663

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Osteomielita maxilarului
(pag. 370-371)

S1333063. in sinuzita cronica mucoasa prezinta:


A. Glandele cu hiperfunctie secretorie
B. Infiltrat inflamator limfoplasmocitar
C. Procese de fibroza
D. Numerosi polipi
E. Edem si hiperemie
(pag. 368)

S1333064. Prezenta unei comunicari buco-sinusale este confirmata de:


A. Manevra Valsalva pozitiva
B. Lichidele reflueaza prin fosa nazala
C. Tulburari de fonatie
D. Stiletul butonat patrunde liber in sinus
E. Tulburari de masticatie
(pag. 376)

S1333065. Sinuzita cronica:


A. Se poate instala de la inceput in aceasta forma
B. Poate sa se vindece spontan
C. Poate fi rezultatul cronicizarii sinuzitei acute
D. Prezint cacosmie subiectiva si obiective permanenta
E. Durerea este prezenta mai ales dimineata
(pag. 370)

S1333066. Sinuzita maxilara de origine dentara are urmatoarele cauze:


A. Pungi parodontale adanci
B. Implantele endoosoase
C. Rinite alergice
D. Osteita procesului alveolar
E. Extractia dentara urmata de deschiderea sinusului
(pag. 366-367)

S1433067. Complicatiile sinuzitei cronice sunt:


A. extinderea infectiei la celalalte sinusuri
B. osteita peretilor sinuzali
C. abcesul fosei zigomatice
D. carcinomul de mezostructura al maxilarului
E. boala de focar
(pag. 372)

S1433068. Cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar consta in:


A. indepartarea mucoasei sinusale care prezinta fenomene inflamatorii ireversibile
B. asigurarea unui drenaj eficient al cavitatii sinuzale
C. suprimarea factorului etiologic dentar al sinuzitei maxilare
D. redresarea septului nazal pentru permeabilizarea fosei nazale
E. inchiderea orificiului de comunicare oro-antrala
(pag. 372)

S1433069. Diagnosticul diferential al sinuzitei acute de cauza dentara se face cu:

663

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

664

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

sinuzita acuta rinogena


osteomielita maxilarului
chistul mucos intrasinuzal
tumori chistice dentare (chisturile radiculare, folicurare, rezidual)
carcinomul de mezostructura al maxilarului
(pag. 370)

S1433070. Diagnosticul diferential al sinuzitei cronice de cauza dentara se face cu:


A. celulita geniana de cauza dentara
B. osteomielita maxilarului
C. tumorile chistice dentare in faza de complicatie septica
D. sinuzite maxilare specifice (tuberculoasa,luetica, actinomicotica)
E. mucocelul sinuzal
(pag. 371)

S1433071. Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:


A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale
B. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale
C. deviatia de sept nazal
D. pulpitele cronice ale dinilor laterali maxilari superiori
E. atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare
(pag. 366)

S1433072. Semnele de diagnostic pozitiv ale unei comunicari oro-sinuzale sunt:


A. refluarea lichidelor prin fosa nazala
B. proba Valsalva pozitiva
C. scurgeri de secretii purulente prin fosa nazala,unilateral
D. deformaia regiunii geniene
E. opacifierea sinusului maxilar la examenul radiografic
(pag. 376)

S1433073. Semnele obiective ale sinuzitei acute maxilare de cauza dentara sunt:
A. durere cu caracter pulsatil
B. senzatie de tensiune in regiunea geniana
C. edem si hiperemia mucoasei nazale
D. prezena puroiului in fosa nazala, unilateral
E. presiune digitala dureroasa pe peretele anterior sinusal
(pag. 369)

S1533074. Al doilea plan in plastia comunicarilor orosinusale se detaseaza din ;


A. obraz;
B. vestibul;
C. palat;
D. limba;
E. planseu oral:
(pag. 376)

S1533075. Cand este indicata punctia sinusala in sinuzita acuta odontogena:


A. febra peste 39 grade Celsius;
B. ostium obstruat;
C. secretia purulenta persista 7 zile;
D. edem genian marcat;

664

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

665

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. la varstnici.
(pag. 372)

S1533076. Cauzele declansarii sinuzitei maxilare odontogene sunt;


A. osteita alveolara;
B. deviatia de sept nazal;
C. pungi parodontale adanci in zona molara;
D. mucocelul sinusal;
E. parodontita apicala cronica.
(pag. 366)

S1533077. Ce ramuri nervoase necesita anestezie locala cand este contraindicata anestezia generala
pentru operatia Caldwell-Luc;
A. nervul facial;
B. nervi alveolari supero-posteriori;
C. nervul infraorbitar;
D. nervul palatin mare;
E. nervul alveolar inferior.
(pag. 373)

S1533078. Ce semne clinice intalnim in sinuzita acuta odontogena;


A. durere pulsatila la nivelul etajului mijlociu al fetei;
B. cacosmie subiectiva;
C. senzatie de plenitudine geniana;
D. febra 38-39 grade Celsius;
E. epistaxis unilateral.
(pag. 369)

S1533079. Complicatiile sinuzitelor maxilare sunt:


A. abces maseterin;
B. abces laterofaringian;
C. abces de groapa zigomatica;
D. abces al orbitei;
E. osteomielita maxilara.
(pag. 372)

S1533080. Diagnosticul diferential al sinuzitei acute odontogene se face cu:


A. celulita geniana odontogena;
B. abcesul migrator;
C. chisturile maxilare suprainfectate;
D. actinomicoza;
E. fractura orbito-sinusala.
(pag. 370)

S1533081. Diagnosticul diferential al sinuzitei cronice odontogene se face cu;


A. sinuzita cronica rinogena;
B. chistul mucoid sinusal;
C. chistul epidermoid;
D. chistul globulomaxilar;
E. chistul folicular.
(pag. 371)

665

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

666

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1533082. Semnele clinice ale comunicarii orosinusale sunt:


A. refluarea lichidelor pe nas;
B. disfonie;
C. manevra Valsalva pozitiva;
D. trismus;
E. epistaxis.
(pag. 376)

S1633083. Anatomopatologic sinuzita acuta se caracterizeaza prin:


A. mucoasa edematiata, hiperemiata
B. infiltrat infalamator limfoplasmocitar
C. fibroza si numerosi polipi
D. infiltrat leucocitar
E. continut sinusal purulent
(pag. 368)

S1633084. Antrul Highmore are urmatoarele particularitati:


A. are o capacitate cuprinsa intre 14-25 cm3
B. mucoasa sinusala este un epiteliu cilindric, polistratificat cu cili
C. grosimea septului alveolosinusal are o mare variabilitate
D. dintii temporari prezinta intotdeauna raporturi de vecinatate cu sinusul maxilar
E. comunica cu cavitatea nazala printr-un orificiu ovalar care se deschide in meatul nazal mijlociu
(pag. 365)

S1633085. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu:


A. sinuzita frontala rinogena
B. osteomielita maxilarului
C. sinuzita maxilara acuta rinogena
D. celulita geniana de cauza dentara
E. nevralgie trigeminala esentiala.
(pag. 370)

S1633086. Etiopatogenia sinuzitei maxilare de cauza dentara cuprinde:


A. pulpita acuta seroasa totala
B. chisturi radiculare si cele foliculare suprainfectate
C. osteita procesului alveolar
D. extractia dentara
E. pulpita cronica
(pag. 367)

S1633087. in sinuzita maxilara acuta durerea este:


A. la debut localizata la nivelul unui premolar sau molar superior sau la nivelul unei alveole postextractionale
B. are caracter pulsatil
C. cuprinde etajul mijlociu al fetei
D. vie, lancinanta, de scurta durata
E. exacerbata de pozitia decliva a capului si de zdruncinaturi
(pag. 369)

S1633088. in sinuzita maxilara acuta radiografia poate pune in evidenta:


A. eventuali corpi straini intrasinusali
B. raporturile de vecinatate a dintilor cu sinusul
C. prezenta pungilor parodontale adanci

666

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

667

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. semnul Heryng
E. mucocelul sinusal.
(pag. 369-370)

S1633089. Tratamentul chirurgical constand in cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar este
indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
A. mucocel sinusal
B. sinuzita maxilara acuta
C. daca fenomenele de sinuzita maxilara cronica persista
D. in cazul prezentei comunicarii bucosinusale care intretine o sinuzita maxilara cronica
E. sinuzita maxilara cronica de origine dentara fara comunicare bucosinusala.
(pag. 372)

S1633090. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara comporta:


A. extractia dintelui cauzal
B. tratamentul conservator al dintelui cauzal
C. drenajul sinusului va fi asigurat prin instilatii nazale cu solutii decongestionante si antiseptice
D. tratament antibiotic
E. tratament chirugical, respectiv cura radicala a sinusului maxilar.
(pag. 372)

S2133091. Cauzele infecioase cele mai frecvente ale comunicrii oro-sinuzale sunt:
A. Osteita postextracional
B. Extracia dentar
C. Traumatisme accidentale cu distrucii ntinse
D. Osteomielita maxilar odontogen
E. Infecii specifice
(pag. 375)

S2133092. Cauzele traumatice ale comunicrii oro-sinuzale sunt:


A. Extracia dentar
B. Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar
C. Traumatisme accidentale n regiunea premolarilor i molarilor superiori
D. Osteit postextracional
E. Osteomielita maxilar odontogen
(pag. 375)

S2133093. Diagnosticul diferenial al sinuzitei acute de cauz dentar se face cu:


A. Celulita genian de cauz dentar
B. Carcinomul de mezostructur i suprastructur
C. Sinuzita acut rinogen
D. Osteomielita maxilarului
E. Tumorile chistice dentare n faza de complicaie septic
(pag. 370)

S2133094. Germenii microbieni cel mai frecvent prezeni ntr-o sinuzit maxilar de cauz dentar sunt:
A. Streptococii
B. Pneumococii
C. Gonococii
D. Spirochelele
E. Piocianicii
(pag. 369)

667

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

668

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2133095. Puncia sinuzal este indicat atunci cnd:


A. Pacientul este alergic la majoritatea antibioticelor
B. Secreia purulent persist peste 7 zile
C. Ostiumul este obstruat
D. Semnul Valsalva este pozitiv
E. nchiderea comunicrii oro-sinuzale se face ntr-un singur plan
(pag. 372)

S2133096. Tratamentul chirurgical al comunicrii oro-sinuzale se realizeaz prin:


A. Procedeul Caldwell-Luc
B. nchiderea comunicrii oro-sinuzale ntr-un singur plan
C. Procedeul Denker
D. nchiderea comunicrii oro-sinuzale n dou planuri
E. Puncia sinuzal
(pag. 376)

S2233097. Decongestionanate nazala folosite in sinuzita maxilara acuta sunt


A. Rinofug
B. Fedrocaina
C. Mentorin
D. Cloramfenicol
E. Bixtonim
(pag. 372)

S2233098. Localizarea cea mai frecventa a comunicarii oro-antrale se intalneste:


A. meatul mijlociu
B. regiunea premolarilor
C. regiunea molarilor
D. vestibulul oral superior
E. meatul inferior
(pag. 375)

S2233099. Dintre cauzele traumatice ale comunicarii oro-antrale fac parte:


A. extractia dentara
B. rezectii pentru tumori maxilare
C. luxatia articulatiei temporo-mandibulare
D. tratamente ale chistelor de maxilar
E. goma luetica traumatica
(pag. 375)

S2233100. Dintre cauzele infectioase ale comunicarii oro-antrale fac parte:


A. osteita posextractionala
B. osteomielita maxilara odontogena
C. osteoradionecroza
D. goma luetica
E. chistele maxilare marsupializate
(pag. 375)

S2233101. Tabloul clinic al comunicarii oro-antrale cuprinde:


A. patrunderea aerului din sinus in gura
B. tulburari ale fonatiei
C. refluarea lichidelor prin fosa nasala

668

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

669

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. tulburari ale deglutitiei


E. senzatia de anestezie
(pag. 376)

S2233102. Dintre factorii cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara fac parte:
A. parodontita apicala granulomatoasa cronica a dintilor sinusali
B. chisturile radiculare suprainfectate
C. osteita procesului alveolar
D. tratamentele endodontice traumatizante cu impingerea tesutului gangrenos dincolo de apex
E. sinuzita maxilara rinogena
(pag. 366,367)

S2233103. Anatomopatologic in sinuzita acuta purulenta intalnim:


A. mucoasa ingrosata
B. ulceratii ale mucoasei
C. secretie catarala
D. infiltrat inflamator crescut
E. febra
(pag. 368)

S2233104. Anatomopatologic in sinuzita cronica neacutizata intalnim:


A. mucoasa hiperemiata
B. numerosi polipi sinusali
C. mucoasa cu procese de fibroza
D. febra
E. secretie purulenta
(pag. 368)

S2233105. Germenii microbieni frecvent intalniti intr-o sinuzita maxilara de cauza dentara sunt:
A. colibacilii
B. piocianicii
C. stafilococii
D. pneumococii
E. gonococii
(pag. 369)

S2233106. Durerea in sinuzita acuta odontogena este:


A. pulsatila
B. iradiaza in regiunea orbitara
C. exacerbata la pozitia decliva a capului
D. absenta
E. exacerbata de zdruncinaturi
(pag. 369)

S2233107. Obiectiv in sinuzita acuta odontogena intalnim:


A. hiperemia mucoasei nazale
B. durere la presiune pe peretele sinusal
C. prezenta puroiului in fosa nazala, unilateral
D. trismus
E. semnul Vincent pozitiv
(pag. 369)

669

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

670

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2233108. In sinuzita acuta odontogena examenul radiologic releva:


A. discreta opacitate unilaterala
B. eventuali corpi straini intrasinusali
C. leziuni deto-parodontale in vecinatatea sinusului
D. opacitate intensa unilaterala
E. imagine caracteristica de soare rasare
(pag. 370,371)

S2233109. Diagosticul diferential al sinuzitei acute odontogene se face cu:


A. tumorile chistice dentare
B. celulita geniana de cauza dentara
C. sinuzita acuta rinogena
D. osteomielita maxilarului
E. abcesul de orbita
(pag. 370)

S2233110. Obiectiv in sinuzita maxilara cronica odontogena intalnim:


A. secretie mucopurulenta abundenta unilateral
B. mucoasa ingrosata, acoperita de cruste
C. polipi sinuzali proliferati prin meatul inferior in fosa nazala
D. peretele sinuzal pe partea afectata mai sensibil
E. prin punctie in meatul inferior se aspira puroi
(pag. 370)

S2233111. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice odontogene se face cu :


A. sinuzita cronica rinogena
B. mucocelul sinuzal
C. tumorile chistice dentare
D. abcesul de spatiu infratemporal
E. carcinomul de mezostructura
(pag. 371,372)

S2233112. Evolutia sinuzitelor maxilare odontogene este spre:


A. extinderea la celelalte sinusuri
B. osteita peretilor sinuzali
C. abcesul orbitei
D. tromboflebita de sinus cavernos
E. abcesul fosei zigomatice
(pag. 372)

S2233113. Cura radicala Caldwell-Luc presupune:


A. trepanarea sinusului in fosa canina
B. indepartarea mucoasei sinuzale
C. realizarea comunicarii intersinonazale prin fosa canina
D. doar inspectia sinusului
E. sutura mucoasei sinuzale
(pag. 373)

S2233114. La indepartarea mucoasei sinuzale din cura radicala, trebuie controlat:


A. recesul alveolar
B. prelungirea malara
C. recesul palatin

670

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

671

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. recesul etmoidal
E. recesul sfenoidal
(pag. 373)

S2233115. Tratamentul sinuzitei cronice odontogene urmareste:


A. extractia dintelui cauzal
B. protectie antibiotica
C. cura radicala cand fenomenele persista
D. inchiderea comunicarii oro-antrale cand exista
E. punctie sinuzala
(pag. 372)

S2233116. Cura radicala sinuzala in anestezie locala necesita anestezia urmatorilor nervi:
A. alveolari superiori si posteriori
B. nervul infraorbitar
C. nervul nazopalatin
D. nervul palatin mare
E. nervul palatin mic
(pag. 372-373)

S2233117. La inspectia cavitatii sinuzale din cura radicala sinuzala, putem intalni:
A. sange
B. puroi
C. polipi
D. vid
E. tesut de neoformatie
(pag. 373)

S2233118. Lamboul creat pentru plastia comunicarii oro-antrale, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
A. sa aiba un pedicul care sa-I asigura o bune irigatie
B. largimea lui sa depaseasca cu 4-5 mm largimea defectului
C. lungimea lui sa permita sutura fara tensiune
D. sa fie avivat pe ambele suprafete
E. sa fie microchirurgical
(pag. 377)

S2233119. Ingrijile postoperatorii in comunicarea oro-antrala:


A. dezinfectia nazo-faringiana
B. 3 zile alimentatie lichida sau semilichida
C. se evita miscarile de masticatie
D. igiena orala ingrijita
E. clatiri puternice ale gurii cu solutii antispetice
(pag. 379)

S2233120. Dintre cauzele comunicarii oro-antrale fac parte:


A. traumatismele accidentale
B. actele chirurgicale
C. infectiile nespecifice
D. infectiile specifice
E. intoxicatiile acute
(pag. 375)

671

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

672

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2233121. Complicatiile sinuzitei maxilare sunt:


A. tumorile de maxilar
B. sinuzita rinogena
C. mucocelul sinuzal
D. abcesul genian
E. abcesul orbitei
(pag. 372)

S2233122. In sinuzita maxilara odontogena acuta:


A. radiografic se deceleaza aspect de "os muscat"
B. durere localizata la nivelul unui frontal superior sau al unei alveole postextractionale
C. stare generala alterata cu apatie, inapetenta, febra
D. tegumentele regiunii geniene sunt moderat tumefiate si congestionate
E. exista senzatie de tensiune, de plenitudine, in regiunea geniana
(pag. 369)

S2233123. Factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar sunt:


A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinuzale
B. leziuni carioase multiple la nivelul premolarilor si molarilor superiori
C. tratamente antibiotice de lunga durata
D. obstructia ostiumului din meatul inferior
E. inflamatia cronica a mucoasei nazo-sinuzale
(pag. 366)

S2233124. Infectia periapicala se poate extinde la sinusul maxilar prin:


A. Fistulizare
B. continuitate
C. continguitate
D. tratamente endodontice incorecte
E. cuprinderea apexului dintilor vecini in procesul inflamator
(pag. 367-368)

S2233125. Localizarea cea mai frecventa a comunicarii oro-antrale este:


A. creasta alveolara inferiora in dreptul molarilor si premolarilor
B. creasta alveolara superioara in dreptul frontalilor
C. creasta alveolara superioara in dreptul premolarilor si molarilor
D. vestibulul bucal inferior
E. versantul vestibular al crestei alveolare inferioare
(pag. 375)

S2233126. In etiopatogenia comunicarii oro-antrale intra


A. extractia dentara
B. amputatia pulpara
C. osteita postextractionala
D. infectiile specifice
E. luxatiile dentare partiale
(pag. 375)

S2233127. Plastia comuncarii oro-sinuzale stabilizate se face cand:


A. exista procese septice
B. marginile comunicarii sunt bine cicatrizate
C. mucoasa palatina si vestibulara din jur sunt moderat inflamate

672

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

673

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. dupa stingerea oricarui proces septic antral sau osos


E. dupa extractia in prealabil a dintilor vecini
(pag. 376)

S2233128. Lambolul vestibular creat pentru plastia comunicarilor oro-antrale trebuie:


A. sa aiba un pedicul care sa-I asigure o buna irigatie
B. sa depaseasca cu 1 mm largimea defectului ce urmeaza a fi acoperit
C. lungimea lui sa permita rotarea si sutura fara tensiune
D. se extinde numai mezial fata de comunicare
E. sa fie tractionat puternic peste comunicare
(pag. 377)

S2233129. Modalitatile de tratament a comunicarii oro-antrale sunt:


A. tratament ortodontic
B. tratament protetic
C. tratament chirurgical
D. tratament chirurgical ortodontic
E. plastia comunciarii
(pag. 376)

S2233130. Semnele obiective ale sinuzitei maxilare cronice constau in:


A. leziuni dentoparodontale cauzale sau fistula oro-antrala
B. durere in special dimineata
C. polipi sinuzali proliferati prin ostium in meatul mijlociu
D. senzatie de tensiune genio-suborbitara
E. diafanoscopie intotdeauna pozitiva
(pag. 370)

S2233131. Sinuzita maxilara acuta:


A. este intotdeauna bilaterala
B. diafanoscopia arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiem
C. se face diagnosticul diferential cu sinuzita acuta rinogena
D. poate trece in sinuzita cronice
E. starea generala este alterata
(pag. 369-370)

S2233132. In etiologie sinuzitei maxilare odontogene intra urmatorii factori:


A. pungi parodontale adanci la nivelul premolarilor si molarilor inferiori
B. parodontita apicala granulomatoasa cronica
C. osteita procesului alveolar
D. pulpita cronica granulomatoasa
E. procese inflamatorii cronice ale parodontiului marginal
(pag. 366-367)

S2233133. Simptomatologia sinuzitei maxilare acute consta in:


A. durere cu caracter pulsatil
B. senzatie de prurit la nivelul regiunii geniene\
C. cacosmie subiectiva
D. durere continua cu iradiere spre arcada dentara inferioara
E. secretie purulenta abundenta prin fosa nazala bilateral
(pag. 369)

673

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

674

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2233134. Printre complicatiile sinuzitei maxilare odontogene se numara:


A. inflamatii pulpare ale premolarilor si molarilor superiori
B. osteomielita mandibulei
C. abcesul genian
D. abcesul vestibular
E. supuratiile de groapa zigomatica
(pag. 372)

S2233135. Sinuzita maxilara acuta poate avea urmatoarele forme:


A. catarala
B. polipoasa
C. fibroasa
D. purulenta
E. ulcero-necrotica
(pag. 368)

S2233136. Sinuzita maxilara odontogena nu se intalneste:


A. la sugari
B. la copii
C. la adulti
D. la varstnici
E. la edentati total
(pag. 366)

S2233137. In sinuzita maxilara examenul microbiologic din puroi este:


A. depasit, nu se mai foloseste
B. extrem de util
C. trebuie sa preceada orice alt tratament
D. consta in identificarea germenilor
E. consta in testarea sensibilitatii la antibiotice a germenilor
(pag. 369)

S2233138. Examenul radiologic in sinuzita acuta releva:


A. opacitate discreta unilaterala a sinusului
B. eventualii corpi straini intrasinuzali
C. leziuni dento-parodontale posibil cauzale
D. diafanoscopia sinusului
E. raportul de vecinatate a sinusului cu dintii
(pag. 369-370)

S2233139. Orificiul de comunicare oro-antral se poate examina cu:


A. stilet butonat
B. ac bont
C. departator autostatic
D. in conditiile de buna luminozitate
E. prin diafanoscopie
(pag. 377)

S2233140. Inchiderea comunicarilor oro-antrale se poate face prin:


A. proteze chirurgicale
B. intr-un singur plan
C. in doua planuri

674

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

675

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. cu lambouri de la distanta
E. cu lambouri microchirurgicale
(pag. 376)

S2233141. Plastia comunicarilor oro-antrale largi se poate face cu:


A. proteza obturator
B. lambou fronto-temporal
C. lambou lingual
D. lambou palato-amigdalian
E. lambou latero-faringian
(pag. 376)

S2233142. Refacerea planului profund sinuzal in plastia comunicarii oro-antrale se poate realiza
folosind:
A. mucoasa din imediata vecinatate
B. mucoasa vestibulara
C. lamboul nazo-genian
D. placuta palatinala cu gutiera
E. monobloc
(pag. 376)

S2233143. Dintre factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar amintim:


A. diminuarea rezistentei generale a organismului fata de infectii
B. modificari de tip alergic ale mucoasei sinuzale
C. inflamatia cronica a mucoasei sinuzale
D. obstructia ostiumului din meatul mijlociu
E. obstructia meatului inferior
(pag. 366)

S2233144. Empiemul sinuzal in sinuzita cronica cu comunicare oro-antrala apare in:


A. obstruarea ostiumului
B. obstruarea comunicarii oro-antrale
C. dupa extractia dintelui cauzal
D. rinita alergica
E. dupa punctie exploratorie
(pag. 369)

S2233145. In sinuzita acuta, ca semne generale, pacientul prezinta:


A. apatie
B. inapententa
C. curbatura
D. febra
E. hipovolemie
(pag. 369)

S2233146. Ca semne generale in sinuzita cronica, pot sa apara


A. stare generala alterata
B. faringita
C. laringite
D. gastrite
E. diaree
(pag. 370)

675

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

676

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2233147. In cura radicala sinuzala decolarea partilor moi trebuie sa tina cont de:
A. protejarea pachetului vasculo-nervos infraorbitar
B. buna expunere a fosei canine
C. protejarea periostului
D. trepanarea cu grija a peretelui anterior
E. menajarea apexurilor dintilor
(pag. 373)

S2233148. Cura radicala sinuzala Caldwell-Luc a sinusului maxilar are ca scop


A. indepartarea mucoasei sinusului maxilar inflamata cronic
B. asigurarea unui drenaj eficient al cavitatii sinuzale
C. devitalizarea dintilor frontali
D. devitalizarea dintilor laterali maxilari
E. realizarea unei comunicari oroantrale largi pentru un drenaj eficient
(pag. 372)

S2233149. In cura radicala sinuzala, realizarea comunicarii inter-sino-nazale se face cu:


A. dalta
B. ciupitorul de os
C. freze de os
D. dermatomul
E. elevatorul
(pag. 373)

S2233150. Postoperator dupa cura radicala sinuzala, poate sa apara;


A. hemoragie
B. edem
C. emfizem
D. hipoestezia dintilor din hemimaxilarul operat
E. rinoree purulenta
(pag. 374-375)

S2333151. Care dintre urmtoarele date caracterizeaz sinusul maxilar:


A. Capacitate ntre 14-25 cmc.
B. Form de prism triunghiular
C. Se deschide n meatul nazal inferior
D. Are o vascularizaie proprie
E. Vrful prismei orientat lateral n apofiza zigomatic
(pag. 365)

S2333152. Sinuzita maxilar de origine dentar are urmtoarele cauze:


A. Pungi parodo ntale adnci
B. Implantele endoosoase
C. Rinite alergice
D. Osteita procesului alveolar
E. Extracia dentar urmat de deschiderea sinusului
(pag. 366-367)

S2333153. Diagnosticul diferenial n sinuzita acut maxilar de origine dentar se face cu:
A. Celulita genian de origine dentar
B. Tumori maligne ale maxilarelor
C. Osteomielita maxilarului

676

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

677

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Sinuzita acut rinogen


E. Tumori chistice dentare, n faza de complicaie septic
(pag. 370)

S2333154. Prezena unei comunicri buco-sinusale este confirmat de:


A. Manevra Valsalva pozitiv
B. Lichidele reflueaz prin fosa nazal
C. Tulburri de fonaie
D. Stiletul butonat ptrunde liber n sinus
E. Tulburri de masticaie
(pag. 376)

S2333155. n sinuzita cronic mucoasa prezint:


A. Glandele cu hiperfuncie secretorie
B. Infiltrat inflamator limfoplasmocitar
C. Procese de fibroz
D. Numeroi polipi
E. Edem i hiperemie
(pag. 368)

S2333156. Diagnosticul diferenial n sinuzita cronic maxilar odontogen se face cu:


A. Sinuzita cronic rinogen
B. Mucocelul
C. Tumorile chistice dentare
D. Sinuzitele cronice specifice (tuberculoz, lues, actinomicoz)
E. Osteomielita maxilarului
(pag. 370-371)

S2333157. n sinuzita acut:


A. Nu se extrage dintele cauzal
B. Se pot efectua unde ultrascurte
C. Puncia sinusal nu este indicat
D. Se administreaz antibiotice (peniciline)
E. Pot fi prezente semnele bolii de focar
(pag. 372)

S2333158. Cura radical sinusal Caldwell Luc are ca scop:


A. ndeprtarea mucoasei sinusului maxilar n totalitate
B. Asigur un drenaj eficient al cavitii sinusale
C. ndeprtarea cauzei dentare
D. nchiderea orificiului de comunicare oro-nazal
E. Toate rspunsurile sunt corecte
(pag. 372)

S2333159. Procedeul Denwer.


A. Este folosit des
B. Este mai dificil de executat
C. Nu are dezavantaje din punct de vedere anatomic
D. Realizeaz un drenaj n unghiul infero-intern al sinusului
E. Nu ofer vizibilitate optim
(pag. 375)

677

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

678

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2333160. Sinuzitele maxilare acute i cronice se pot complica cu


A. Boal de focar
B. Extinderea infeciei la celelalte sinusuri
C. Osteita pereilor sinusal
D. Osteomielita maxilarului
E. Abces al orbitei
(pag. 372)

S2333161. Sinuzita cronic


A. Se poate instala de la nceput n aceast form
B. Poate s se vindece spontan
C. Poate fi rezultatul cronicizrii sinuzitei acute
D. Prezint cacosmie subiectiv i obiective permanent
E. Durerea este prezent mai ales dimineaa
(pag. 370)

S2533162. Tratamentul n cazul sinuzitei acute :


A. soluii decongestionante nazale
B. extracia dintelui cauzal
C. cura radical Caldwell-Luc
D. tratament antibiotic
E. puncia i lavajul sinusal naintea extraciei dentare ntotdeauna.
(pag. 372)

S2633163. Antibioticele acioneaz asupra microorganismelor prin:


A. inhibarea sintezei peretelui celular
B. inhibarea permeabilitii membranei citoplasmatice
C. inhibarea sintezei protetice
D. inhibarea sintezei acizilor nucleici
E. stimularea sintezei proteice.
(pag. 232)

S2633164. Utilizarea prelungit a clorhexidinei poate fi urmat de urmtoarele efecte secundare:


A. depunerea crescut de tartru supragingival
B. coloraii galben-maronii ale dinilor, obturaiilor fizionomice i ale suprafeei dorsale ale limbii
C. modificri tranzitorii ale senzaiei gustative sau gust amar
D. reacii alergice
E. sinuzit maxilar.
(pag. 193)

S2633165. Utilizarea prelungit a clorhexidinei poate fi urmat de unele efecte secundare:


A. depunerea crescut de tartru supragingival
B. coloraii galben-maronii ale dinilor
C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
D. retracie gingival
E. modificri tranzitorii ale senzaiei gustative.
(pag. 193)

S2633166. Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat la:


A. bolnavii hemofilici
B. bolnavi cu boli infecioase, contagioase
C. n fazele incipiente de boal parodontal

678

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

679

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. n fazele incipiente de boal parodontal


E. hiperestezie dentinar accentuat.
(pag. 214)

S2633167. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt:


A. apariia de candidoze
B. alergii
C. senzaia de gust metalic i alterat
D. tulburri gastrice i intestinale
E. tulburri hepatorenale.
(pag. 233)

S2633168. Produsul Orochrome este utilizat:


A. n aplicaii scurte, 5-6 secunde, urmate de splturi cu ser fiziologic
B. n pungi parodontale cu exudat purulent
C. n leziuni herpetice
D. n fistule apico-gingivale
E. ulceraii gingivale de cauz microbian.
(pag. 227)

S2633169. n tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care blocheaz


enzimele microbiene:
A. bicarbonatul de Na este folosit n soluie apoas 20%
B. acidul cromic este utilizat n aplicaii scurte de 5-6 sec.
C. permanganatul de potasiu este utilizat sub form de splturi
D. clorura de Zn are aciune bacteriostatic i uor astringent
E. azotatul de Ag are aciune bacteriostatic n concentraie slab
(pag. 228-230)

S2833170. Diagnosticul diferential in sinuzita acuta odo togena se face cu:


A. Sinuzita acuta rinogena
B. Celulita geniana de cauza dentara
C. Abcesul migrator al obrazului
D. Tumorile chistice dentare
E. Osteomielita maxilarului
(pag. 370)

S2833171. Cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar are ca scop:


A. Indepartarea mucoasei sinusale
B. Chiuretajul osului maxilar
C. Drenajul cavitatii sinusale
D. Trepanarea fosei canine
E. Inspectia cavitatii sinusale
(pag. 372)

S2833172. Particularitatile procedeului Denker sunt:


A. Este mai usor de executat
B. Drenajul se face in unghiul infero-intern al sinusului
C. Este mai anatomic decat procedeul Caldwell-Luc
D. Ofera o buna vizibilitate
E. Este mai rar folosit
(pag. 375)

679

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

680

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2833173. Indicatiile tratamentului chirurgical in comunicarile orosinuzale sunt:


A. Comunicarile mari
B. Inainte de cura radicala a sinusului
C. In conditiile unui sinus fara secretii
D. Dupa stingerea procesului septic
E. Cand marginile comunicarii sunt bine cicatrizate
(pag. 376)

S2833174. Cauzele infectioase ale comunicarii orosinuzale sunt:


A. Raporturi penetrante dentosinusale
B. Chiuretaj intempestiv
C. Osteita post-extractionala
D. Osteomielita maxilara
E. Traumatismele accidentale
(pag. 375)

S2833175. Tratamentul chirurgical in sinuzita maxilara consta in:


A. Operatia Caldwell-Letterman
B. Operatia Caldwell-Luc
C. Operatia Obwegeser
D. Operatia Obwegeser-DalPont
E. Operatia Denker
(pag. 372)

S2933176. Cauzele infectioase ale comunicarii oro-sinusale sunt:


A. extractii ale dintilor maxilari care prezinta gangrena
B. datorate tratamentului chirurgical al chisturilor;
C. infectii specifice (goma luetica sau tuberculoasa);
D. osteita postextractionala;
E. rezectii osoase pentru tumori benigne.
(pag. 375)

S2933177. Cauzele traumatice ale comunicarii oro-sinuzale sunt reprezentate de:


A. fracturi ale arcadelor dentare;
B. implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare;
C. extractia dintilor sinusali;
D. traumatisme accidentale cu distructii intinse in regiunea premolarilor si molarilor superiori;
E. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.
(pag. 375)

S2933178. Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:


A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale;
B. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale;
C. deviatia de sept nazal;
D. pulpitele cronice ale dintilor laterali maxilari superiori;
E. atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare.
(pag. 366)

S2933179. Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:


A. rinita alergica;
B. deviatia de sept nazal;
C. osteita procesului alveolar;

680

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

681

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. chisturi radiculare suprainfectate;


E. carcinomul maxilarului superior.
(pag. 367)

681

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

682

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 34
Chisturile de maxilar
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1334001. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluiaza
A. in condilul mandibular
B. in ramul ascendent mandibular si unghi
C. in apofiza coronoida
D. in procesul alveolar
E. Nici un raspuns
(pag. 716)

S1334002. Chistul radicular are initial forma:


A. Piriforma
B. Sferica
C. Neregulata
D. Bilobat
E. Policiclic
(pag. 722)

S1334003. Chistul rezidual are frecventa de:


A. 1-5%
B. 3-13%
C. 22%
D. 26%
E. 50%
(pag. 723)

S1334004. Membrana chistului dentiger se insera pe:


A. Apexul dintelui inclus
B. Suprafata radiculara a dintelui inclus
C. La coletul dintelui inclus
D. Pe osul adiacent
E. Pe fibromucoasa gingivala
(pag. 717)

S1434005. Chistul nazo-palatin se localizeaza:


A. in jurul coroanei unui canin superior inclus
B. lateral de radacina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontale
C. in locul unui dinte care nu a reusit sa se dezvolte
D. intre radacinile incisivilor centrali superiori
E. intre incisivii laterali si caninii superiori
(pag. 719)

S1434006. Chistul rezidual ia nastere din:


A. chist radicular restant, dupa extractia dintelui

682

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

683

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

sacul folicular al unui dinte ramas in incluzie


lama adamantina a unui dinte supranumerar
resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilare
degenerescenta chistica a resturilor epiteliale parodontale
(pag. 723)

S1434007. Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea:


A. unei infectii pulpare cronice extinse in tesutul periapical
B. unei pungi parodontale cu evolutie spre apexul radicular
C. unui chist folicular care inglobeaza si radacina dintelui
D. degenerescenei chistice a resturilor epiteliale din parodoniu
E. extinderii unui chist rezidual din vecinatate
(pag. 722)

S1434008. Examenul radiografic al chistului radicular arata:


A. imagine de radiotransparenta net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti
B. imagine de radioopacitate net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti
C. imagine de radiotransparenta in forma de"inima"cu varful situat intre cei doi incisivi centrali superiori
D. imagine de radiotransparena neregulata cu insule calcificare de os
E. imagine de radiotransparenta net circumscrisa multiloculara
(pag. 724)

S1434009. Prin cura radicala a chistului de maxilar se realizeaza:


A. evacuarea continutului chistic prin punctie
B. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma intr-o cavitate anexa orala
C. distrugerea membranei chistice prin introducerea de solutii antiseptice
D. extirparea chirurgicala a membranei chistice
E. extractia dintilor adiacenti
(pag. 727)

S1534010. Aparitia chisturilor de maxilar se datoreaza:


A. existentei epiteliilor in spongioasa osoasa;
B. prezentei dintilor;
C. consistentei osoase;
D. vascularizaiei bogate;
E. drenajului limfatic incrucisat.
(pag. 713)

S1534011. Care este cea mai frecventa categorie de chisturi maxilare:


A. rezidual;
B. folicular;
C. radicular;
D. nazoalveolar;
E. globulomaxilar.
(pag. 721)

S1534012. Care este complicatia cea mai frecventa a chisturilor maxilare:


A. fractura"in os patologic";
B. infectarea ;
C. degenerarea maligna;
D. fistulizarea;
E. recidiva.

683

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

684

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 725)

S1534013. Cristalele de colesterina din lichidul unui chist maxilar se datoreaza:


A. degenerarii grase a elementelor mezenchimale;
B. suprainfectarii chistului;
C. presiunii coloidosmotice;
D. fistulizarii spontane;
E. dezvoltarii embrionare.
(pag. 722)

S1534014. Cum se mai denumeste chistul folicular:


A. keratochist;
B. dentiger;
C. rezidual;
D. globulomaxilar;
E. de eruptie.
(pag. 714)

S1534015. Keratochistul odontogen se poate asocia cu unele sindroame generale ca:


A. keratita opaciforma;
B. nevomatoza bazocelulara;
C. boala Behcet;
D. sindromul Sjogreen;
E. mononucleoza infectioasa.
(pag. 715)

S1634016. Chistul calcificat odontogen:


A. apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibulei
B. histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiate
C. este o forma de chist foarte frecventa
D. este situat intraosos
E. celulele isi pastreaza conturul prezentand in interior o masa hialina.
(pag. 718)

S1634017. Chistul de eruptie:


A. Este o varietate de chist odontogen localizat superficial in jurul coroanei unui dinte, cel mai adesea
temporar in eruptie
B. Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat
C. Localizarea la un dinte permanent in curs de eruptie este exceptionala
D. Mucoasa crestei alveolare care il acopera este ingrosata
E. Chistul are o coloratie alba.
(pag. 717)

S1634018. Chistul dentiger:


A. chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvant
B. se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescenti
C. chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduse
D. deformarile maxilarelor se produc destul de precoce
E. provine din resturile Malassez
(pag. 716)

S1634019. Chistul nazolabial:


A. este un chist extraosos care isi are originea in partea inferioara a canalului nazolacrimal

684

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

685

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenian


evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superior
are o consistenta dura
radiografia standard este in incidenta de film muscat.
(pag. 720)

S1634020. Chistul nazopalatin


A. se dezvolta in portiunea mediana intre radacinile incisivilor centrali
B. cresterea in dimensiuni este foarte rapida
C. continutul chistului este un lichid seros
D. evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisive
E. sunt diagnosticate intre 20-40 ani
(pag. 719)

S1634021. Sindromul Gorlin consta in:


A. chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cu
modificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice
B. keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinale
C. keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomie
D. chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intens
E. chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale.
(pag. 715)

S2134022. Caracteristic chisturilor de maxilar este:


A. Semnul Valsalva
B. Semnul Dupuytren
C. Semnul Vincent dAlger
D. Semnul Heryng
E. Semnul Virchow-Troisier
(pag. 724)

S2134023. Cea mai frecvent complicaie a chisturilor maxilare este:


A. Degenerescena malign
B. Deschiderea sinusului maxilar
C. Furunculul nazal
D. Infectarea chistului
E. Sindromul Frey
(pag. 725)

S2134024. Este considerat chist extraosos:


A. Chistul globulo-maxilar
B. Chistul radicular
C. Chistul folicular
D. Keratochistul
E. Chistul nazo-labial
(pag. 720)

S2134025. Imaginea radiologic caracteristic chisturilor mediane interincisive este:


A. baloane de spun
B. miez de pine
C. inim cu vrful ntre incisivii centrali
D. soare care rsare

685

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

686

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. os ptat
(pag. 725)

S2134026. Sunt considerate odontogene urmtoarele chisturi, cu excepia (clasificarea OMF, 1990):
A. Chistul dentiger (folicular)
B. Chistul periodontal lateral
C. Chistul globulo-maxilar
D. Chistul gingival al sugarului
E. Keratochistul odontogen primordial
(pag. 714)

S2234027. In categoria chisturilor de origine inflamatorie nu intra:


A. chistul periapical
B. chistul radicular
C. chistul dentiger
D. chistul lateral periodontal
E. chistul rezidual
(pag. 721-723)

S2234028. In etiopatogenia chistului radicular intervine:


A. o infectie pulpara cronica extinsa in tesuturile periapicale
B. o infectie pulpara acuta extinsa in tesuturile periapicale
C. predispozitia individului
D. presiunea osmotica a lichidului interstitial
E. vascularizatia deficitara in zona periapicala
(pag. 722)

S2234029. Urmatoarele caracteristici apartin chistului rezidual:


A. este situat la nivelul apexului unui dinte vital
B. este situat lateral de apexul unui dinte vital
C. este situat la nivelul apexului unui dinte devital
D. este situat lateral de apexul unui dinte devital
E. se dezvolta dupa extractia dintelui din granulomul care nu a fost chiuretat
(pag. 723)

S2234030. Nodulul Bonn este cunoscut si sub denumirea de:


A. chist calcifiat odontogen
B. chist globulo-maxilar
C. chist de eruptie
D. chist gingival al sugarului
E. chist anevrismal
(pag. 714)

S2234031. Chistul dentiger:


A. este cel mai frecvent chist de maxilar
B. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor
C. se mai numeste si chist de eruptie
D. este de origine inflamatorie
E. este un chist neodontogen
(pag. 716)

S2234032. Chistul marginal posterior este:

686

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

687

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Un chist periodontal lateral pe fata distala a molarului mandibular 3 partial inclus


chistul median palatin posterior
de origine inflamatorie
cel mai frecvent gasit la caninii maxilari
o urgenta chirurgicala
(pag. 718)

S2234033. Continutul chistic in cazul keratochisturilor este:


A. citrin
B. hemoragic
C. albicios
D. purulent
E. nu are continut
(pag. 724)

S2234034. Complicatiile chisturilor maxilare sunt urmatarele,cu exceptia:


A. degenerescenta maligna
B. ruperea peretelui chistic
C. avulsia spontana a dintilor
D. fractura spontana "in os patologic" a mandibulei
E. osteomielita
(pag. 725)

S2234035. Chistul nazo-labial este localizat in:


A. portiunea inferioara a canalului incisiv
B. portiunea inferioara a canalului nazo-lacrimal
C. portiunea inferioara a canalului infraorbitar
D. dreptul apexului incisivului central
E. portiunea superioara a canalului nazo-lacrimal
(pag. 720)

S2234036. In cazul perforarii punctiforme a mucoasei sinusale in cursul efectuarii chistectomiei:


A. se practica cura radicala sinusala
B. se lasa deschis sinusul pentru a asigura drenajul
C. se practica sutura atenta a plagii si se indica evitarea suflarii nasului
D. se asigura drenaj decliv la nivelul meatului inferior
E. se practica marsupializarea
(pag. 730-731)

S2234037. In etiologia lacunei esentiale a maxilarelor se deceleaza:


A. un traumatism
B. o boala de sistem
C. eruptia dentara
D. o incluziune dentara
E. un chist radicular infectat
(pag. 733)

S2234038. Simptomatologia lacunei esentiale a maxilarelor cuprinde:


A. tumefactii insotite de dureri si parestezii ale buzei inferioare
B. dureri de tip nevralgiform
C. deformarea importanta a contururilor osoase
D. mobilitate dentara

687

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

688

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. partile moi prezinta semne celsiene


(pag. 733)

S2234039. Urmatoarele caracteristici apartin keratochisturilor,cu exceptia:


A. au tendinta de crestere si liza osoasa
B. durerea apare devreme
C. recidiveaza in proportie de 20-40%
D. este un chist de dezvoltare
E. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte
(pag. 715-716)

S2234040. Chistul nazo-labial si globulo-maxilar:


A. sunt de origine inflamatorie
B. sunt chisturi juxta-osoase
C. sunt chisturi neodontogene
D. au evolutie foarte rapida
E. pot fi confundate foarte usor
(pag. 720)

S2234041. Rolul esential in cresterea chistului il are:


A. rezorbtia osoasa
B. presiunea intrachistica
C. osteoclastele
D. continutul chistic
E. cristalele de colesterina
(pag. 722)

S2234042. Chistul primordial prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este de origine inflamatorie
B. in interiorul chistului se gaseste keratina
C. nu are tendinta de crestere si liza osoasa
D. se dezvolta in jurul coroanei unui dinte inclus
E. nu are tratament
(pag. 715)

S2234043. Chistul dentiger:


A. provine din teaca Hertwig
B. apare numai la dintii temporari
C. exista posibilitatea transformarii maligne
D. apare extrem de rar
E. prezinta o simptomatologie zgomotoasa
(pag. 716-717)

S2234044. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la chistul radicular sunt false:
A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilar
B. este un chist de dezvoltare
C. este foarte greu de diagnosticat
D. se poate infecta
E. initial are forma sferica
(pag. 721-722)

S2234045. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin deceleaza:

688

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

689

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

o zona de radioopacitate sub forma de "inima "intre radacinile incisivilor centrali


o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor laterali
nu se poate decela radiografic
o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor centrali
o radiotransparenta fara contur net
(pag. 719)

S2234046. Chistul periodontal lateral de dezvoltare:


A. este cel mai frecvent dintre toate chisturile de maxilar
B. dispare odata cu aparitia dintelui pe arcada
C. se formeaza doar in raport cu dinti devitali
D. degenereaza malign in lipsa tratamentului
E. este un pseudochist
(pag. 718)

S2234047. Care din urmatoarele chisturi sunt inflamatorii:


A. chistul calcifiat odontogen
B. chistul nazo-palatin
C. chistul folicular
D. chistul gingival al sugarului
E. nici unul
(pag. 714)

S2234048. Imaginea radiologica a chistului calcifiat odontogen este:


A. o zona radiotransparenta fara margini precise
B. mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta
C. identica cu a ameloblastomului
D. nu se vede radiologic
E. o zona radioopaca
(pag. 719)

S2234049. Diagnosticul diferental al chistului nazo-labial se face cu:


A. cancerul de mezostructura
B. mucocelul
C. keratoacantomul
D. chistul sebaceu
E. nici unul din cele de mai sus
(pag. 720)

S2234050. Chistul rezidual:


A. este situat la apexul unui dinte devital
B. este un chist de dezvoltare
C. apare numai pe dintii temporari
D. ia nastere din chistul radicular care isi continua evolutia dupa extractia dintelui
E. apare preponderent la barbati
(pag. 723)

S2234051. Metoda rinologica de tratament a chisturilor de maxilar:


A. este cel mai frecvent utilizata metoda de tratament
B. consta in marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau din fosa nazala
C. este metoda de electie in chisturi mici
D. se foloseste numai la chisturile de dezvoltare

689

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

690

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. are dezavantajul ca restaurarea morfofunctionala a sinusului este mai rapida


(pag. 732)

S2334052. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente:


A. Unice sau multiple zone de radiotransparen
B. Cu contur neregulat
C. n form de par
D. Cu resorbii sau deplasri ale rdcinilor dentare cu care vine n contact
E. Coninnd cantiti variabile de material opac
(pag. 716)

S2334053. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaz


A. n condilul mandibular
B. n ramul ascendent mandibular i unghi
C. n apofiza coronoid
D. n procesul alveolar
E. in ramul orizontal
(pag. 716)

S2334054. Membrana chistului dentiger se inser pe:


A. Apexul dintelui inclus
B. Suprafaa radicular a dintelui inclus
C. La coletul dintelui inclus
D. Pe osul adiacent
E. Pe fibromucoasa gingival
(pag. 717)

S2334055. Chistul radicular are iniial forma:


A. Piriform
B. Sferic
C. Neregulat
D. Bilobat
E. Policiclic
(pag. 722)

S2334056. Chistul rezidual are frecvena de:


A. 1-5%
B. 3-13%
C. 22%
D. 26%
E. 50%
(pag. 723)

S2334057. Afectarea mandibul-maxilar a keratochistului odontogen este ntr-un raport de:


A. 5-0
B. 1-6
C. 6-1
D. 0-5
E. 3-5
(pag. 715)

S2334058. Chistul calcificat odontogen este o form de chist odontogen:

690

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

691

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

rar
frecvent
foarte frecvent
foarte rar
medie ca frecven
(pag. 718)

S2534059. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin evideniaz:


A. dou chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali
B. chist dentiger al unui meziodens
C. deformarea peretelui infero-extern al fosei nazale
D. zon radioopac ntre incisivul lateral i canin
E. radiotransparena n form de *inim* cu vrful n jos.
(pag. 719)

S2634060. Imobilizarea temporar a dinilor parodontotici se realizeaz prin:


A. ligaturi metalice din srm
B. coroane acrilice reunite ntre ele
C. puni stabilizatoare
D. coroane metalice totale sau pariale reunite
E. coroane semifizionomice sau de substituie reunite.
(pag. 296)

S2634061. Imobilizarea permanent prin mijloace mobilizabile se realizeaz prin:


A. ligaturi metalice din srm de vipl, cupru, aur
B. gutiere din rini acrilice auto- sau termopolimerizabile
C. atela Steiger
D. placa palatin Hawley
E. atel acrilic i ligatur de srm.
(pag. 313)

S2834062. Chistul folicular dentiger provine din:


A. Lama dentara a unui dinte normal
B. Organul adamantin din jurul unei coroane dentare
C. Degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu
D. Celulele epiteliale din peretii canalelor incisive
E. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal
(pag. 716)

S2834063. Tratamentul de electie in cazul chistului calcificat odontogen consta in:


A. Marsupializare
B. Excizie
C. Enucleiere
D. Incizie
E. Rezectie segmentara
(pag. 718)

S2834064. Examenul radilogic caracteristic in chistul nazo-palatin este:


A. Zone de transparenta cu contur bine delimitat, fara sa fie in contact cu un dinte inclus sau erupt
B. Mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta
C. Zona de radiotransparenta in forma de inima, cu varful in jos,intre incisivii centrali
D. Deformare a peretelui infero-extern al fosei nazale, cu convexitate mediana

691

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

692

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. Zona radiotransparenta intre radacinile incisivului lateral si canin


(pag. 719)

S2934065. Chistul rezidual se dezvolta din:


A. resturile epiteliale ale lui Malassez;
B. celulele epiteliale ale periodontului;
C. granulom periapical care nu a fost chiuretat sau a unui chist radicular;
D. modificarea chistica a organului smaltului;
E. iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false.
(pag. 722)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1234066. Caile de infectare a chisturilor pot fi:
A. de la focarul de gangrena dentara
B. printr-o plaga postextractionala
C. pe cale retrograda,de la o infectie sinusala
D. pe calea canalului mandibular
E. pe cale hematogena
(pag. 725)

S1234067. Chistul de eruptie este caracterizat prin:


A. localizare frecventa in jurul unui dinte permanent in curs de eruptie
B. are coloratie galben citrina, vizibila prin mucoasa crestei alveolare care il acopera
C. este foarte dureros spontan
D. este usor sensibil la presiune
E. poate fi confundat cu o tumora maligna
(pag. 718)

S1234068. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este de origine inflamatorie
B. este un chist neodontogen de dezvoltare
C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori
D. exteriorizarea se produce oral
E. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular
(pag. 721)

S1234069. Chistul nazolabial are urmatoarele caracteristici:


A. este un chist extraosos
B. este un chist inflamator
C. se face diagnostic diferential cu abcesele vestibulare
D. prezinta risc crescut de transformare maligna
E. prin crestere poate obstrua fosa nazala
(pag. 720)

S1234070. Chistul nazo-palatin:


A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali
B. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida, fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata
C. este un chist odontogen de dezvoltare
D. aspectul radiografic este caracteristic, o radiotransparenta in forma de inima cu varful in jos
E. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens

692

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

693

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 719-720)

S1234071. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume:


A. perioada de crestere rapida
B. suprainfectarea chistului
C. perioada de latenta
D. perioada de exteriorizare
E. recidivarea chistului
(pag. 723)

S1234072. Chisturile de maxilar evolueaza in doua perioade succesive, acestea fiind:


A. perioada de germinare rapida in viata intrauterina
B. perioada de dezvoltare rapida extraosoasa mai frecvent, mai rar intraosoasa
C. perioada de dezvoltare lenta intraosoasa mai frecvent, mai rar extraosoasa
D. perioda de interiorizare
E. perioada de exteriorizare
(pag. 723)

S1234073. Complicatiile chisturilor maxilare sunt:


A. degenerescenta maligna
B. ruperea peretelui chistic
C. avulsia spontana a dintilor
D. fractura spontana"in os patologic"a mandibulei
E. osteomielita
(pag. 725)

S1234074. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu:


A. tumora cu mieloplaxe
B. diverticuli sinusali
C. cancer de infrastructura
D. osteomielita maxilarului
E. ameloblastom
(pag. 721)

S1234075. In cadrul sindromului Gorlin, chisturile primordiale se asociaza cu:


A. nevomatoza bazocelulara
B. modificari oculare
C. displazii de smalt si dentina
D. poliartrita reumatoida
E. modificari vertebrale
(pag. 715)

S1234076. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt:


A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si mucoasa fosei nazale
B. in chisturile supurate,cand colectia este in tensiune
C. in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizante
D. in chisturile din unghiul mandibulei
E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala
(pag. 726)

S1234077. Lacuna esentiala a maxilarelor este:


A. chist hemoragic cu extravazare

693

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

694

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

chist osos solitary


chist fisural
chist marginal posterior
chist extraosos
(pag. 732)

S1234078. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera:


A. risc crescut de transformare maligna
B. are coloratie albastruie
C. recidiveaza frecvent
D. continutul chistic este citrin,usor hemoragic
E. este usor sensibil la presiune
(pag. 718)

S1334079. Accidentele intraoperatorii in tratamentul chisturilor maxilare sunt:


A. Sectionarea nervului facial
B. Perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important
C. Lezarea trunchiurilor nervoase
D. Fracturarea mandibulei
E. Sectionarea canalului Stenon
(pag. 730)

S1334080. Chisturile epiteliale pot fi:


A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie
B. Chisturi odontogene de dezvoltare
C. Chisturi epiteliale neodontogene
D. Chisturi osoase anevrismale
E. Chisturi osoase idiopatice
(pag. 714)

S1334081. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:


A. Chistul radicular
B. Chistul colateral inflamator
C. Chistul rezidual
D. Chistul globulo-maxilar
E. Chistul anevrismal
(pag. 714)

S1334082. Diagnosticul diferential clinic al chistului de maxilar se face cu:


A. Displazia fibroasa
B. Condromul
C. Chistul dermoid
D. Tumora cu mieloplaxe
E. Carcinomul adenoid chistic
(pag. 724)

S1334083. Peretele chistului radicular este alcatuit din tesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un
plan de tesut:
A. Dens
B. Fibros
C. Subtire
D. Lax

694

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

695

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. Cu infiltratie cronica limfoplasmocitara


(pag. 722)

S1334084. Perioada de latenta in evolutia chisturilor de maxilar este:


A. Rapida
B. indelungata
C. Asimptomatica
D. Dureroasa
E. insotita de congestia partilor moi
(pag. 724)

S1334085. Tratamentul lacunei esentiale a maxilarului este.


A. Incizie, drenaj
B. Trepanarea lacunei coroanei
C. Chiuretarea si avivarea peretilor ososi
D. Plombarea cavitaii cu grefe osoase
E. Marsupializarea
(pag. 733)

S1434086. Chisturile de maxilar se pot complica in evolutia lor cu:


A. osteomielita maxilarului
B. fractura spontana"in os patologic"
C. sinuzita maxilara
D. hemoragie prin erodarea vaselor sanguine
E. degenerescenta maligna
(pag. 725)

S1434087. Continutul chistului radicular poate fi:


A. lichid sero-citrin
B. lichid clar, ca"apa de stanca"
C. lichid de aspect laptos
D. lichid socolatiu
E. lichid purulent
(pag. 723)

S1434088. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu:


A. tumora cu mieloplaxe
B. chistul sebaceu
C. lipomul
D. condromul maxilarului
E. carcinomul maxilarului
(pag. 724)

S1434089. in perioada de exteriorizare a unui chist maxilar, la palpare se constata:


A. deformarea tablei osoase vestibulare
B. bombare osoasa cu senzatia de"minge de celuloid"
C. zona de fluctuenta delimitata de o margine osoasa dura
D. infiltrarea si aderena parilor moi invecinate
E. cresterea in volum si consistenta a ganglionilor regionali
(pag. 724)

S1434090. in perioada de latenta a unui chist radicular, in zona lui de evolutie, examenul clinic

695

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

696

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

evidentiaza:
A.
B.
C.
D.
E.

prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara


absenta dintelui de pe arcada
persistenta unui dinte temporar
dureri cu caracter de parodontita apicala
deformarea reliefului osos
(pag. 724)

S1534091. Ce aspect poate avea lichidul unui chist radicular:


A. serocitrin;
B. pastos;
C. socolatiu;
D. purulent;
E. laptos.
(pag. 723)

S1534092. Ce caracteristici prezinta chistul nazo-labial:


A. este chist extraosos;
B. este chist intraosos;
C. sterge santul nazogenian;
D. sterge sanul labiomentonier;
E. se poate suprainfecta.
(pag. 720)

S1534093. Ce caracterizeaza chistul nazopalatin:


A. inclina convergent incisivii centrali superiori;
B. poate da hipoestezia 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine;
C. intotdeauna este centrat pe dinti vitali;
D. este chist odontogen;
E. are aspect radiografic de"inima".
(pag. 719)

S1534094. Ce complicatii pot apare in evolutia chisturilor de maxilar:


A. fractura"in os patologic";
B. osteoradionecroza;
C. infectarea;
D. degenerare maligna;
E. cicatrizare.
(pag. 725)

S1534095. Ce tipuri de incizie se folosesc in cazul curei radicale a unui chist de maxilar (Partsch II):
A. incizia Partsch;
B. incizia Pichler;
C. incizia"in romb";
D. incizia verticala;
E. incizia"in trapez".
(pag. 728)

S1534096. Diagnosticul diferential al chistului nazoalveolar se face cu:


A. abcesul vestibular;
B. abcesul palatin;
C. furunculul nazal;

696

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

697

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. abcesul mentonier;
E. chist salivar labial superior.
(pag. 720)

S1534097. in ce consta chistotomia (Partsch I):


A. incizie"in trapez";
B. suprimarea unui perete al cavitatii chistice;
C. deschiderea sinusului maxilar;
D. transformarea cavitaii chistice intr-o anexa a cavitaii orale;
E. sutura stransa a mucoasei orale.
(pag. 726)

S1534098. Indicatiile marsupializarii chisturilor dunt:


A. keratochistul;
B. chisturi supurate, in tensiune;
C. cand exista riscul dehiscentei;
D. in chisturi parasinusale;
E. chisturi voluminoase cu riscul producerii fracturii.
(pag. 726)

S1534099. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea unui chist se face cu:
A. biovitroceramica;
B. folii din titan;
C. spongie din creasta iliaca;
D. burei de fibrina;
E. ciment parodontal.
(pag. 730)

S1634100. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt:


A. au o membrana friabila, cu multiple zone de aderenta
B. se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologic
C. Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloracetic
D. Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1%
E. Se indeparteaza eventualele invazii microchistice
(pag. 728)

S1634101. Chistectomia:
A. operatia Partsch II
B. consta in suprimarea totala a membranei chistice
C. este indicata doar in chisturile maxilare odontogene
D. implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati
E. este metoda de tratament de electie
(pag. 727)

S1634102. Chistul radicular microscopic este alcatuit din:


A. la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros, subtire dar destul de rezistent
B. intermediar tesut conjunctiv lax bogat vascularizat
C. infiltrat inflamator limfoplasmocitar
D. strat intern cu epiteliu pavimentos, uneori cu insule de celule cheratinizate
E. in interior lichid chistic de aspect mucoid
(pag. 722)

697

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

698

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1634103. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin:


A. apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive, sau vestibular median imediat sub insertia
frenului buzei superioare
B. se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuzand si senzatia de gust sarat
C. hipoestezie a fibromucoasei palatine in treimea anterioara
D. incisivii centrali prezinta o inclinare convergebnta a axei de implantare
E. examenul radiografic este caracteristic, reprezentand o zona de radioopacitate in forma de inima.
(pag. 719)

S1634104. Complicatiile chisturilor de maxilar:


A. infectarea chistului
B. fractura spontana in os patologic a mandibulei
C. hipoestezia permanenta in teritoriul n. mentonier
D. degenerescenta maligna
E. recidiva pentru keratochist in proportie de 10-15%
(pag. 725)

S1634105. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri:


A. chist osos simplu
B. chist osos solitar
C. chist hemoragic de extravazare
D. chist primordial
E. chist marginal
(pag. 733)

S1634106. Marsupializarea:
A. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I
B. consta in suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea intr-o cavitate anexa a cavitatii bucale
C. este indicata in chisturile supurate
D. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata, care nu permite chistectomia
E. este o interventie chirurgicala ce consta in suprimarea totala a membranei chistice
(pag. 726)

S1634107. Tratamentul chistului osos solitar consta in:


A. chistectomie
B. trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososi
C. plombarea cavitatii cu grefele osoase, fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramica
D. se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizon
E. injectarea intracavitara de acid tricloracetic
(pag. 733)

S1634108. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii:


A. crearea conditiilor pentru indepartarea completa a tuturor tesuturilor patologice
B. conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupe
C. conservarea structurilor anatomice invecinate ca manunchiuri vasculonervoase, sinus maxilar etc.
D. extractia dintilor sanatosi limitrofi
E. decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie.
(pag. 726)

S2134109. Chisturile neepiteliale sunt urmtoarele, cu excepia (clasificarea Shear, 1983):


A. Chistul median mandibular
B. Chistul osos anevrismal

698

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

699

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. Chistul osos simplu traumatic


D. Caviti osoase idiopatice
E. Keratochistul
(pag. 714)

S2134110. Complicaiile chisturilor pot fi:


A. Degenerescena malign
B. Infectarea chistului
C. Epistaxisul
D. Fractura spontan n os patologic a mandibulei
E. Deschiderea sinusului maxilar
(pag. 725)

S2134111. Cura radical, ca metod de tratament a chisturilor de maxilar:


A. Constituie metoda de elecie
B. Const n extirparea complet a membranei chistice
C. Se mai numete i operaia tip Partsch II
D. Se mai numete i marsupializare
E. Este indicat cnd starea general a pacientului este precar
(pag. 727)

S2134112. Diagnosticul diferenial al chistului globulo-maxilar se face cu:


A. Ameloblastomul
B. Chistul periodontal lateral
C. Tumora cu mieloplaxe
D. Chistul folicular (dentiger)
E. Lacuna esenial
(pag. 721)

S2134113. Diagnosticul diferenial al chistului nazo-labial se face cu:


A. Abcesele vestibulare
B. Chistul salivar labial superior
C. Chistul gingival al sugarului
D. Chistul rezidual
E. Furunculul nazal
(pag. 720)

S2134114. Din categoria chisturilor odontogene de origine inflamatorie fac parte (clasificarea Shear,
1983):
A. Chistul radicular
B. Chistul paradentar
C. Chistul gingival al adultului
D. Chistul rezidual
E. Chistul globulo-maxilar
(pag. 714)

S2134115. Marsupializarea este indicat:


A. n chisturile supurate, cnd colecia este n tensiune
B. La tineri
C. n chisturile de dimensiuni mici
D. n chisturile voluminoase ale mandibulei, cnd exist risc de fractur n os patologic
E. Cnd starea general a pacientului nu permite cura radical

699

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

700

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 726)

S2234116. Urmatoarele caracteristici apartin chistului radicular:


A. este mai frecvent intre 20-40 ani
B. se dezvolta mai ales in raport cu dintii temporari
C. are intotdeauna forma sferica
D. peretele chistului este in general usor decolabil de planul osos
E. peretele chistului este multistratificat
(pag. 721-722)

S2234117. Din punct de vedere microscopic,chistul radicular are urmatoarea sructura:


A. un strat extern fomat din tesut epitelial
B. un strat extern format din tesut conjunctiv dens
C. un strat intermediar
D. un strat intern format din tesut conjunctiv lax
E. un strat intern format din epiteliu de tip pavimentos
(pag. 722)

S2234118. Urmatoarele caracteristici nu apartin chistului radicular:


A. se dezvolta la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern
B. apare in special la dintii permanenti
C. marimea este variabila,de la 1 la 7-8 cm
D. se dezvolta lateral fata de apexul unui dinte devital
E. continutul chistic este un lichid sero-citrin,filant,continand cristale de colesterina
(pag. 722)

S2234119. Chistul lateral periodontal(inflamator):


A. se dezvolta la nivelul orificiului unui canal dentar aberant
B. se dezvolta la nivelul unei cai false
C. se dezvolta la nivelul unei fracturi radiculare
D. are structura diferita fata de a chistului periapical
E. apare lateral de apexul unui dinte vital
(pag. 723)

S2234120. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume:


A. perioada de crestere rapida
B. suprainfectarea chistului
C. perioada de dezvoltare latenta
D. perioada de exteriorizare
E. recidivarea chistului
(pag. 723)

S2234121. Chisturile de maxilar evolueaza in 2 perioade succesive,acestea fiind:


A. perioada de germinare rapida in viata intrauterina
B. perioada de dezvoltare apida,extraosoasa mai frecvent,mai rar intraosoasa
C. perioada de dezvoltare lenta,intraosoasa mai frecvent,mai rar extraosoasa
D. perioada de interiorizare
E. perioada de exteriorizare
(pag. 723)

S2234122. Perioada de latenta a evolutei chisturilor:


A. prezinta o simptomatologie zgomotoasa

700

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

701

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

este de regula indelungata,asimptomatica


se asociaza uneori cu dureri nevralgiforme
este inconstanta
este perioada in care diagnosticul este evident
(pag. 724)

S2234123. Care din urmatoarele caracteristici apartin perioadei de exteriorizare a chisturilor:


A. deformarea conturului osos
B. semnul Dupuytren
C. mucoasa endobucala acoperitoare prezinta semne celsiene
D. partile moi sunt nemodificate,doar impinse de chistul subiacent
E. dintii adiacenti sunt expulzati din os
(pag. 724)

S2234124. Diagnosticul diferential al chisturilor maxilare se face cu:


A. ameloblastomul
B. osteodistrofiile maxilarelor
C. chistul dermoid
D. tumora cu mieloplaxe
E. carcinomul adenoid chistic
(pag. 724)

S2234125. In categoria chisturilor fisurale intra :


A. chistul folicular
B. chistul globulo-maxilar
C. chistul median palatin posterior
D. chistul paradentar
E. chistul osos anevrismal
(pag. 714)

S2234126. In clasificarea dupa OMS a chisturilor de maxilar,in categoria chisturilor de dezvoltare intra:
A. chistul gingival al sugarului
B. chistul globulo-maxilar
C. chistul lateral periodontal
D. chistul dermoid
E. chistul calcifiat odontogen
(pag. 714)

S2234127. Localizarile cele mai frecvente ale keratochistului odontogen sunt:


A. la mandibula in dreptul caninului
B. la maxilar in zona incisivo-canina
C. la mandibula in regiunea molara
D. la maxilar in regiunea molara
E. atat la mandibula cat si la maxilar in dreptul premolarilor
(pag. 715)

S2234128. In cadrul Sindromului Gorlin chisturile primordiale se asociaza cu:


A. nevomatoza bazocelulara
B. modificari oculare
C. displazii de smalt si dentina
D. poliartrita reumatoida
E. modificari vertebrale

701

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

702

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 715)

S2234129. Printre caracteristicile keratochistului odontogen se numara:


A. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte
B. apare mult mai frecvent la mandibula decat la maxilar
C. se mai numeste si chist de eruptie
D. evolueaza cu durere atroce
E. se malignizeaza in majoritatea cazurilor
(pag. 715-716)

S2234130. Chistul dentiger nu prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este un chist primordial
B. apare in sindromul Gorlin
C. provine din organul adamantin
D. membrana chistica se insera la coletul dintelui inclus
E. uneori in cavitatea chistica se pot gasi mai multi dinti
(pag. 716-717)

S2234131. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera:


A. risc crescut de transformare maligna
B. are coloratie albastruie
C. recidiveaza frecvent
D. continutul chistic este citrin,usor hemoragic
E. este usor sensibil la presiune
(pag. 718)

S2234132. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu urmatoarele afectiuni,cu exceptia:


A. condromul
B. goma sifilitica
C. carcinomul adenoid chistic
D. abcesul laterofaringian
E. tumora cu mieloplaxe
(pag. 724)

S2234133. Caile de infectare a chisturilor pot fi:


A. de la focarul de gangrena dentara
B. printr-o plaga postextractionala
C. pe cale retrograda,de la o infectie sinusala
D. pe calea canalului mandibular
E. pe cale hematogena
(pag. 725)

S2234134. Chisturile infectate prezinta urmatoarea simptomatologie:


A. mucoasa si tegumentul sunt congestionate
B. dureri vii
C. stare generala nealterata
D. stare febrila
E. nu prezinta nici un fel de simptomatologie
(pag. 725)

S2234135. Printre complicatiile posibile ale chisturilor de maxilar se numara:


A. infectarea chistului pe cale hematogena

702

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

703

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

infectarea chistului printr-o punctie exploratorie


degenerescenta maligna
ruperea peretelui chistic
nevralgie trigeminala esentiala
(pag. 725)

S2234136. In urma ruperii peretelui chistic se produce:


A. deschiderea chistului in cavitatea bucala
B. fistule persistente
C. fractura "in os patologic"
D. degenerescenta maligna
E. osteomielita mandibulei
(pag. 725)

S2234137. Degenerescenta maligna a chisturilor:


A. apare foarte frecvent
B. se produce dupa extirpari incomplete
C. se produce dupa aplicari terapeutice de substante chimice cauterizante
D. apare exceptional
E. apare mai ales in cazul keratochisturilor
(pag. 725)

S2234138. Obiectivele tratamentului chisturilor de maxilar se bazeaza pe urmatoarele principii:


A. conservarea dintilor erupti sanatosi si a celor care pot erupe
B. conservarea structurilor invecinate
C. extractia tuturor dintilor implicati
D. pastrarea unei portiuni din membrana chistica
E. indepartarea completa a tesuturilor patologice
(pag. 726)

S2234139. Variantele de tratament al chisturilor de maxilar include:


A. punctia evacuatorie
B. extractia dintilor adiacenti chistului
C. tratamentul chirurgical
D. rezectia segmentara
E. rezectia apicala
(pag. 726)

S2234140. Variantele de trataent chirurgical al chisturilor de maxilar sunt:


A. marsupializarea
B. punctia evacuatorie
C. cura radicala
D. drenajul continutului chistic prin tub de polietilen
E. incizia si drenajul
(pag. 726)

S2234141. Chistul calcifiat odontogen prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia:


A. este un chist intraosos
B. este situat juxtaosos
C. este dureros spontan si la palpare
D. tratamentul de electie este enucleerea
E. apare foarte frecvent

703

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

704

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 718-719)

S2234142. Chisturile neodontogene sunt:


A. chisturi de dezvoltare evoluand in vecinatatea dintilor
B. cunoscute si sub denumirea de chisturi fisurale
C. chistul osos anevrismal si chistul rezidual
D. cu evolutie rapida spre malignizare
E. de origine inflamatorie
(pag. 719)

S2234143. Chistul nazopalatin:


A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali
B. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida,fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata
C. este un chist odontogen de dezvoltare
D. aspectul radiografic este caracteristic,o radiotransparenta sub forma de inima cu varful in jos
E. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens
(pag. 719-720)

S2234144. Chistul nazo-palatin mai este cunoscut sub denumirea de:


A. chist median anterior al maxilarului
B. chist dermoid
C. chist mucoid
D. chistul canalului incisiv
E. chist osos idiopatic
(pag. 719)

S2234145. Printre caracteristicile chistului nazo-palatin nu se numara:


A. evolutia foarte rapida
B. apare ca o tumefactie palatina sau vestibulara mediana
C. este intalnit numai la varste tinere
D. incisivii centrali sunt intotdeauna vitali
E. poate evolua cu mobilitate dentara
(pag. 719)

S2234146. Chistul nazo-alveolar prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este un chist cu evolutie endosinusala
B. se mai numeste si chist nazo-labial
C. este un chist extraosos
D. este de origine inflamatorie
E. este situat in grosimea buzei inferioare
(pag. 720)

S2234147. Chistul nazolabial prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia:


A. este un chist extraosos
B. este de origine inflamatorie
C. se face diagnostic diferential cu abcese vestibulare
D. prezinta risc crescut de transfrmare maligna
E. prin crestere poate obstrua fosa nazala
(pag. 720)

S2234148. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu:


A. abcesul palatinal

704

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

705

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

abcesul vestibular
furunculul nazal
chistul sebaceu
chistul salivar labial superior
(pag. 720)

S2234149. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu:


A. tumora cu mieloplaxe
B. diverticuli sinusali
C. cancer de infrastructura
D. osteomielita maxilarului
E. ameloblastom
(pag. 721)

S2234150. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este de origine inflamatorie
B. este un chist neodontogen de dezvoltare
C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori
D. exteriorizarea se produce oral
E. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular
(pag. 721)

S2234151. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt:


A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si fosa nazala
B. in chisturile supurate cand colectia este in tensiune
C. in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizante
D. in chisturile din unghiul mandibulei
E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala
(pag. 726)

S2234152. Inconvenientele marsupializarii chisturilor sunt:


A. pastrarea unei parti din membrana chistica
B. timpul scurt de vindecare
C. timp indelungat de vindecare si supraveghere
D. extirparea in totalitate a membranei chistice
E. este o metoda curativa
(pag. 726)

S2234153. Marsupializarea se indica in urmatoarele cazuri,cu exceptia:


A. in chisturi care au raport cu numerosi muguri dentari
B. in chisturi supurate
C. numai chisturi neodontogene
D. in chisturi voluminoase cand nu exista risc de fractura"in os patologic"
E. cand peretele chistului este singura bariera spre mediul exterior
(pag. 726)

S2234154. Operatia tip Partsch I este:


A. marsupializarea chistului
B. chistotomie
C. chistectomie
D. cura radicala
E. metoda de electie in tratamentul chisturilor

705

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

706

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 726)

S2234155. Cura radicala a chistului:


A. se aplica numai in chisturile de dezvoltare odontogene
B. se aplica in chisturile inflamatorii
C. se aplica numai in chisturile de dezvoltare neodontogene
D. constituie metoda de electie
E. se aplica numai in chisturile inflamatorii
(pag. 727)

S2234156. Accidentele intraoperatorii aparute in chistectomii sunt:


A. perforarea mucoasei nazale
B. edem
C. perforarea mucoasei sinusale
D. tulburari de sensibilitate
E. lezarea trunchiurilor nervoase
(pag. 730-731)

S2234157. Pentru a evita lezarea trunchiurilor nervoase in cursul chistectomiei se practica:


A. protejarea cu un decolator a trunchiului nervos
B. exercitarea unei elongari exagerate
C. manopere blande de decolare
D. sectionarea nervului
E. tehnici de microchirurgie
(pag. 731)

S2234158. Printre complicatiile chistectomiei se numara:


A. edemul postoperator
B. durerile postoperatorii
C. hematomul intracavitar evolutiv
D. supuratia
E. perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important
(pag. 731)

S2234159. Metoda rinologica de tratament al chisturilor de maxilar:


A. este metoda de electie
B. este marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau fosa nazala
C. are avantajul ca se pot proteja crestele alveolare
D. are avantajul ca vindecarea plagii bucale este mai sigura
E. este identica cu operatia tip Partsch II
(pag. 732)

S2234160. Lacuna esentiala a maxilarelor este:


A. chist hemoragic cu extravazare
B. chist osos solitar
C. chist fisural
D. chist marginal posterior
E. chist extraosos
(pag. 732)

S2234161. Continutul lacunei esentiale a maxilarelor poate fi:


A. lichid hemoragic

706

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

707

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

lichid sero-citrin
aer
tesut moale
colesterina
(pag. 733)

S2234162. Localizarea cea mai frecventa a lacunei esentiale a maxilarelor este:


A. la nivelul ramurilor mandibulare
B. la nivelul simfizei mentoniere
C. la nivelul unghiului mandibular
D. la nivelul tuberozitatii maxilare
E. la nivelul maxilarului superior
(pag. 733)

S2234163. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor se face cu:


A. chisturile odontogene
B. displazia fibroasa
C. carcinomul adenoid chistic
D. tumora cu mieloplaxe
E. ameloblastomul
(pag. 733)

S2234164. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor nu se face cu:


A. chistul anevrismal
B. chistul mucoid
C. chistul dermoid
D. granulomul central cu celule gigante
E. cilindromul
(pag. 733)

S2234165. Epiteliul de origine neodontogena care constituie originea chisturilor maxilare provine din:
A. organul smaltului nedezvoltat
B. resturi ale canalului nazo-palatin
C. incluzii de epiteliu glandular salivar
D. resturile Malassez
E. resturi de epiteliu care acopera procesele embrionare
(pag. 713)

S2234166. Chisturile neepiteliale sunt:


A. pseudochisturi
B. chisturi inflamatorii
C. cavitati esentiale Stafne
D. chisturi de dezvoltare
E. chisturi mucoide
(pag. 713)

S2234167. In categoria chisturilor neepiteliale se incadreaza:


A. chistul osos hemoragic solitar
B. chistul osos anevrismal
C. chistul dermoid
D. chistul sebaceu
E. chistul radicular

707

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

708

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 714)

S2234168. Urmatoarele caracteristici apartin chistului gingival al sugarului:


A. sunt leziuni situate pe arcada alveolara a sugarului
B. are forma unui nodul cu diametrul intre 1-3 mm
C. sunt foarte durerosi
D. necesita tratament de urgenta
E. sunt de culoare mai alba comparativ cu gingia inconjuratoare
(pag. 714)

S2234169. Keratochisturile se pot asocia cu unele sindroame generale cum ar fi:


A. anomalii vertebrale
B. anomalii costale
C. retard mental
D. malformatii cardiace
E. nevomatoza bazocelulara
(pag. 715)

S2234170. Keratochistul odontogen prezinta urmatoarele caracteristici:


A. se dezvolta intotdeauna la apexul unui dinte
B. se dezvolta in locul unui dinte
C. se mai numeste si chist primordial
D. este de origine inflamatoie
E. apare in proportie egala maxilar:mandibula
(pag. 715)

S2234171. Urmatoarele caracteristici apartin chistului dentiger:


A. chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaza in unghi si ramul ascendent
B. provine din organul adamantin din jurul unei coroane dentare in formare
C. este un chist inflamator
D. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie
E. simptomatologia este foarte zgomotoasa
(pag. 716-717)

S2234172. chistul de eruptie nu prezinta urmatoarele caractere:


A. este localizat profund in os
B. dintele in jurul caruia se formeaza este inclus submucos
C. chistul are coloratie albastruie
D. este usor sensibil la presiune
E. continutul este laptos
(pag. 717-718)

S2234173. Chistul de eruptie:


A. are un continut citrin,usor hemoragic
B. apare mai frecvent legat de dintii temporari
C. se mai numeste si chist folicular
D. tratamentul de electie consta in extractia dintelui
E. este un chist juxtaosos
(pag. 717-718)

S2234174. Care din urmatoarele chisturi sunt extraosoase:


A. chistul radicular

708

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

709

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

chistul nazo-labial
chistul periodontal lateral
chistul calcifiat odontogen
chistul globulo-maxilar
(pag. 718-720)

S2234175. Chistul nazo-palatin prezinta urmatoarele caracteristici:


A. continutul are un aspect mucoid
B. cresterea in dimensiuni este extrem de lenta
C. incisivii centrali sunt intotdeauna devitali
D. este dureros spontan si la palpare
E. are forma de inima
(pag. 719)

S2234176. chistul nazo-palatin poate evolua:


A. palatinal
B. vestibular
C. endosinusal
D. foarte rapid
E. foarte lent
(pag. 719)

S2234177. Chistul nazo-palatin poate fi confundat cu:


A. chist dentiger al unui meziodens
B. chistul globulo-maxilar
C. doua chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali
D. chistul nazo-labial
E. cancer de infrastructura
(pag. 719-720)

S2234178. Chistul nazo-alveolar:


A. este un chist extraosos
B. se face diagnostic diferential cu chistul globulo-maxilar
C. este un chist neodontogen
D. este o varianta a chistului nazo-palatin
E. este situat in osul maxilar
(pag. 720)

S2234179. Chistul globulo-maxilar este situat:


A. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor superiori
B. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor inferiori
C. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern
D. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal extern
E. intre radacinile incisivilor centrali
(pag. 720-721)

S2234180. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu:


A. chistul salivar labial superior
B. chistul mucoid
C. chistul radicular cu punct de plecare caninul superior
D. chistul sebaceu
E. furunculul nazal

709

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

710

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 720)

S2234181. Chistul radicular prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilare
B. localizarea la maxilar este mai frecventa decat la mandibula
C. este intalnit frecvent pana la varsta de 10 ani
D. peretele chistic este tristratificat
E. se face doar tratament conservativ
(pag. 721-722)

S2234182. Infectia chistului duce la:


A. ingrosarea peretelui chistic
B. aderenta la peretele osos
C. hiperplazia epiteliului
D. distructia epiteliului
E. rezorbtia chistului
(pag. 723)

S2234183. Continutul chistului radicular:


A. este un lichid sero-citrin
B. contine cristale de colesterina
C. are aspect murdar
D. devine purulent in cazul unei infectii supraadaugate
E. este de consistenta dura
(pag. 723)

S2234184. Chistul lateral periodontal de origine inflamatorie:


A. apare de regula in gingia fixa
B. are aceeasi structura morfologica cu a chistului periapical
C. dintele adiacent este vital
D. apare numai pe dintii temporari
E. apare la nivelul unei cai false
(pag. 723)

S2234185. La examenul obiectiv in perioada de latenta a chisturilor se poate decela:


A. prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara
B. prezenta unui rest radicular pe arcada
C. persistenta unui dinte temporar
D. dureri violente
E. tablia osoasa deformata
(pag. 724)

S2234186. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu:


A. tumori maligne in stadiu avansat
B. tumori benigne
C. tumori maligne in stadiul de debut
D. tumori de parti moi
E. osteodistrofiile maxilarelor
(pag. 724)

S2234187. In perioada de exteriorizare a chisturilor:


A. apare semnul Dupuytren

710

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

711

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

apare la palpare senzatia de "minge de celuloid"


mucoasa endobucala acoperitoare este lezata
durerile sunt insuportabile
stare generala alterata
(pag. 724)

S2234188. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea chistului se poate face cu:
A. bureti hemostatici rezorbabili de fibrina
B. hetero si homotransplante osoase
C. material autopolimerizabil
D. hidroxilapatita
E. biovitroceramica
(pag. 730)

S2234189. Diagnosticul diferential al chistului periodontal lateral se face cu:


A. chisturile foliculare
B. keratochistul
C. ameloblastomul
D. keratoacantomul
E. cilindromul
(pag. 718)

S2234190. Chistul calcifiat odontogen poate fi confundat cu:


A. ameloblastomul
B. chistul dermoid
C. un dinte inclus
D. odontomul
E. chistul globulo-maxilar
(pag. 719)

S2334191. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt:


A. Chistul radicular
B. Chistul colateral inflamator
C. Chistul rezidual
D. Chistul globulo-maxilar
E. Chistul anevrismal
(pag. 714)

S2334192. Chisturile neodontogene sunt:


A. Cheratochisturi
B. Chistul globulo-maxilar
C. Chistul nazo- labial
D. Chistul nazopalatin
E. Chist osos esenial
(pag. 719)

S2334193. Peretele chistului radicular este alctuit din esut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un
plan de esut:
A. Dens
B. Fibros
C. Subire
D. Lax

711

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

712

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. Cu infiltraie cronic limfoplasmocitar


(pag. 722)

S2334194. Chisturile epiteliale pot fi:


A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie
B. Chisturi odontogene de dezvoltare
C. Chisturi epiteliale neodontogene
D. Chisturi osoase anevrismale
E. Chisturi osoase idiopatice
(pag. 714)

S2334195. Diagnosticul diferenial al chistului nazo-labial se face cu:


A. Abcesul vestibular
B. Adenomul pleomorf
C. Chistul radicular al caninului superior
D. Furunculul nazal
E. Chistul salivar labial superior
(pag. 720)

S2334196. Complicaiile chisturilor pot fi:


A. Infectarea chistului
B. Degenerescen malign
C. Fractura spontan n os patologic
D. Osteomielit
E. Diplopie
(pag. 725)

S2334197. Tratamentul lacunei eseniale a maxilarului const n:


A. Incizie, drenaj
B. Trepanarea lacunei osoase
C. Chiuretarea i avivarea pereilor osoi
D. Plombarea cavitii cu grefe osoase
E. Marsupializarea
(pag. 733)

S2334198. Accidentele intraoperatorii n tratamentul chisturilor maxilare sunt:


A. Secionarea nervului facial
B. Perforarea sau secionarea unui pachet vascular important
C. Lezarea trunchiurilor nervoase
D. Fracturarea mandibulei
E. Secionarea canalului Stenon
(pag. 731)

S2334199. Perioada de laten n evoluia chisturilor de maxilar este:


A. Rapid
B. ndelungat
C. Asimptomatic
D. Dureroas
E. nsoit de congestia prilor moi
(pag. 724)

S2334200. Diagnosticul diferenial clinic al chistului de maxilar se face cu:

712

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

713

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Displazia fibroas
Condromul
Chistul dermoid
Tumora cu mieloplaxe
Carcinomul adenoid chistic
(pag. 724)

S2334201. Chistul dentiger al caninului superior poate eroda:


A. podeaua fosei nazale
B. bolta palatin
C. incisivul lateral
D. sinusul maxilar
E. spina nazal anterioar
(pag. 716)

S2334202. Chistul de erupie are urmtoarele caracteristici:


A. coloraia albstruie
B. elastic
C. fluctuent
D. uor sensibil la presiune
E. dureros
(pag. 718)

S2334203. Perioadele succesive de dezvoltare ale chisturilor maxilare sunt:


A. o perioad de exteriorizare
B. o perioad de evoluie rapid
C. o perioad de dezvoltare lent
D. o perioad de dezvoltare intraosoas
E. o perioad de dezvoltare n pusee succesive
(pag. 723)

S2534204. Chistul periodontal lateral:


A. este un chist mic cu perete subire
B. se dezvolt lateral n raport cu rdcina unui dinte devital
C. poate fi gsit la orice grup de dini
D. poate fi gsit numai la nivelul molarilor
E. cel mai adesea se formeaz pe faa distal a molarului 3 maxilar.
(pag. 718)

S2634205. Pentru a preveni sau a trata disfuncia ocluzal la bolnavii parodontotici, se practic:
A. ajustarea prin lefuire a suprafeelor ocluzale
B. restaurri protetice
C. tratamentul proceselor carioase
D. tratamente ortodontice
E. imobilizri
(pag. 279)

S2634206. Sistemele de imobilizare se clasific dup urmtoarele criterii:


A. perioada de timp n care se menine imobilizarea
B. n funcie de gradul de mobilitate dentar
C. n funcie de starea pulpei dentare
D. relaia dintre sistemul de imobilizare i dinii angrenai

713

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

714

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. n funcie de modalitatea de realizare.


(pag. 294)

S2634207. Imobilizarea permanent prin mijloace fixe se realizeaz cu:


A. gutiere din rini acrilice auto- sau termopolimerizabile
B. benzi metalice, ortodontice
C. coroane acrilice reunite ntre ele
D. puni stabilizatoare
E. coroane semifizionomice sau de substituie reunite.
(pag. 311)

S2634208. ina Mamlock:


A. este folosit la imobilizarea dinilor frontali vitali
B. este un mijloc de imobilizare temporar
C. are rigiditate deosebit
D. prezint aspect fizionomic
E. are durabilitate mare.
(pag. 312)

S2634209. Imobilizarea intracorona a dinilor laterali cu amalgam:


A. se realizeaz prin crearea unui simplu an ocluzal
B. reprezint un mijloc de imobilizare temporar
C. se realizeaz prin crearea unor caviti clasice de clasa a II-a
D. poate fi mbuntit prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co
E. urmrete imobilizarea mai multor dini laterali mobili ntre ei.
(pag. 309)

S2634210. Ligaturile din srm de vipl, cupru, aur, folosite ca mijloace de imobilizare temporar, au
urmtoarele dezavantaje:
A. constituie un factor de retenie pentru detritusurile alimentare
B. necesit corectri periodice, activri, care sunt o surs potenial de rupere a srmei
C. se pot aplica numai la dinii laterali
D. executate incorect exercit traumatisme la nivelul prilor moi: buze, obraji, limb
E. pot aluneca spre cervical.
(pag. 299)

S2634211. Imobilizarea temporar:


A. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dinilor parodontotice
B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite ntre ele
C. se realizeaz prin ligaturi metalice din srm de vipl
D. se realizeaz cu aparate ortodontice
E. se realizeaz cu ajutorul gutierelor acrilice.
(pag. 295-296)

S2634212. Imobilizarea prin ligatur de srm n 8:


A. este un mijloc de imobilizare permanent
B. se face cu srm de vipl de 0,25 mm
C. se aplic pe dinii laterali
D. executat incorect produce leziuni ale prilor moi nvecinate
E. constituie un factor de retenie pentru resturile alimentare.
(pag. 299)

714

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

715

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2834213. Din grupa chisturilor inflamatorii fac parte:


A. chistul radicular
B. chistul de eruptie
C. chistul lateral periodontal
D. chistul rezidual
E. chistul dentiger
(pag. 714)

S2834214. Keratochistul odontogen are caracteristic:


A. apare mai frecvent la maxilar
B. este localizat mai frecvent la mandibula
C. localizarea in zona incisivo-canina este mai frecventa
D. evolueaza in unghiul mandibular
E. evolueaza catre ramul ascendent
(pag. 715)

S2834215. In cadrul chisturilor neodontogene se inscriu:


A. Chistul nazo-palatin
B. Chistul nazo-labial
C. Chistul periodontal lateral
D. Chistul globulo-maxilar
E. Chistul rezidual
(pag. 719)

S2834216. Diagnosticul diferential in chistul nazo-labial se face cu:


A. Abcesul vestibular
B. Chistul radicular al caninului superior
C. Chistul nazo-alvelar
D. Furunculul nazal
E. Chistul salivar labial superior
(pag. 720)

S2834217. Chistul lateral periodontal se dezvolta in relatie cu:


A. Apexul unui dinte devital
B. Un dinte vital
C. Un canal aberrant
D. O cale falsa
E. O fractura radiculara
(pag. 723)

S2834218. Chistul residual se dezvolta din:


A. Un granulom apical
B. Chist radicular care nu a fost chiuretat
C. Un chist periodontal insufficient chiuretat
D. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal
E. degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu
(pag. 723)

S2834219. Complicatiile chisturilor sunt reprezentate de:


A. Infectie
B. Fractura spontana
C. Fractura in lemn verde

715

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

716

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. Ruperea peretelui chistic


E. Degenerescenta maligna
(pag. 724)

S2934220. Chistul folicular:


A. este denumit si chist pericoronar;
B. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor;
C. se intalneste in deosebi la copii si adolescenti;
D. este denumit si chist rezidual;
E. este denumit si chist periodontal apical.
(pag. 716)

S2934221. Chistul nazopalatin:


A. reprezinta 2,3% din totalul chisturilor de maxilar;
B. situat interincisiv inferior;
C. ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive;
D. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin;
E. se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv.
(pag. 719)

S2934222. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt:


A. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv);
B. chistul nazo-palatin (nazal alveolar);
C. chistul globulo-maxilar;
D. chistul de eruptie;
E. chistul dentiger.
(pag. 714)

S2934223. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt:


A. chistul radicular;
B. chistul de eruptie;
C. chistul rezidual;
D. chistul dentiger;
E. chistul primordial.
(pag. 714)

716

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

717

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 35
Leziuni orale cu potenial de malignizare
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1235001. Obiectiv, eritroplazia prezinta urmatoarele caracteristici:
A. este asimptomatica
B. apare ca o placa alba cu diametrul mai mare de 5 mm
C. este dureroasa la palpare
D. apare ca o pata de culoare rosie vie,catifelata
E. senzatie de usturime la contactul cu alimente iritante
(pag. 818)

S1335002. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG
(1985) ca "o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi inlaturata prin
stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala".
A. Lichenul plan
B. Eritroplazia
C. Leucoplazia
D. Lupusul eritematos
E. Candidoza orala
(pag. 819-826)

S1335003. Dupa O.M.S. singura leziune precanceroasa a mucoasei cavitatii orale este:
A. Leucoplazia
B. Eritroplazia
C. Lichenul plan
D. Lupusul eritematos
E. Papilomatoza florida
(pag. 818-825)

S1335004. Riscul de degenerare maligna al keratozelor solare este de:


A. 10-12%
B. 5-25%
C. 3-6%
D. 50-60%
E. 90%
(pag. 827)

S1435005. Discheratozele orale considerate carcinom"in situ"sunt:


A. eritroplaziile
B. leucoplaziile
C. manifestarile orale ale lichenului plan
D. manifestarile orale ale lupusului eritematos
E. papilomatoza fluorida a cavitatii orale
(pag. 818)

717

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

718

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1435006. Keratoza actinica este consecinta:


A. expunerii prelungite la razele solare
B. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale
C. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori
D. aciunii unor ageni poluani industriali
E. radiochimioterapiei
(pag. 826)

S1435007. Leucoplazia se manifesta clinic prin:


A. pete catifelate de culoare rosie
B. placa alb-sidefie, translucida ca fumul alb, laptoase sau alb-galbui
C. retea ramificata cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga
D. zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertrofice
E. vilozitati fine, albe, cenusii sau roze
(pag. 820)

S1435008. Nevii reprezinta:


A. carcinoame"in situ"ale tegumentelor
B. dermatoze precanceroase
C. tumori cutanate de natura virotica
D. displazii cutanate circumscrise,frecvent de culoare bruna
E. keratoze senile
(pag. 829)

S1435009. Radiodermitele cronice sunt provocate de:


A. efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor
B. expunerea prelungita la actiunea razelor solare
C. factori genetici
D. factori neuro-distrofici
E. factori imunitari
(pag. 827)

S1435010. Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate in spatiile profunde oro-maxilofaciale pot fi:
A. anestezia unor ramuri nervoase senzitive
B. paralizia unor ramuri nervoase motorii
C. odontalgia si mobilitatea dentara
D. trismusul
E. tota raspunsurile de mai sus
(pag. 835)

S1535011. Care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa:


A. leucoplazia;
B. eritroplazia;
C. lichenul plan;
D. limba scrotala;
E. candidoza.
(pag. 818)

S1535012. Ce diferentiaza eritroplazia de carcinomul epidermoid din punct de vedere histopatologic:


A. displazia;
B. nuclei in mitoza;

718

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

719

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. pastrarea integritatii membranei bazale;


D. dezorganizarea arhitectonicii celulare;
E. nuclei"in palisada".
(pag. 819)

S1535013. Ce este tumora Ackermann?:


A. carcinom verucos;
B. sarcom ;
C. epiteliom bazocelular;
D. epiteliom spinocelular;
E. keratoacantom.
(pag. 826)

S1535014. Ce investigatie poate diagnostica o eritroplazie:


A. coloratia vitala;
B. citologia exfoliativa;
C. biopsia;
D. tomografia computerizata;
E. antibiograma.
(pag. 819)

S1535015. Ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna:


A. candidoza;
B. lupusul;
C. eritroplazia;
D. leucoplazia;
E. papilomatoza.
(pag. 824)

S1535016. in tratamentul lichenului plan oral, Tetraciclina se administreaza:


A. 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani;
B. 2-4g/zi timp de 6 saptamani;
C. 0,5-1g/zi timp de 6-8 saptamani;
D. 1g/zi timp de 1 saptamana;
E. 1g/zi timp de 2 saptamani.
(pag. 834)

S1635017. Cornul cutanat:


A. apare de obicei la persoane tinere
B. sediul este numai la nivelul pielii paroase
C. nu prezinta risc de malignizare
D. dezvoltarea este rapida, dureroasa
E. apare in urma unor iritatii si traumatisme continui
(pag. 827)

S1635018. Eritroplazia:
A. afecteaza cu preponderenta sexul feminin
B. leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violacee
C. evolutia este de scurta durata
D. reactioneaza bine la tratament
E. histologic prezinta caracterele unui carcinom"in situ"
(pag. 818)

719

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

720

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1635019. Keratozele actinice:


A. afesteaza in special adollescentii
B. apare in urme expunerii prelungite la soare
C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite
D. se prezintaa sub forma unor pete de culoare rosie
E. nu prezinta risc de malignizare
(pag. 827)

S1635020. Leucoplazia se poate localiza:


A. pe tegumentele expuse la soare
B. pe mucoasa obrazului
C. pe tegumentele acoperite
D. pe mucoasa conjunctivala
E. in santul intercuspidian
(pag. 820)

S1635021. Leucoplazia:
A. poate fi inlaturata prin stergere
B. apare ca o pata alba
C. are diametrul mai mic de 0,5cm
D. este localizata numai retrocomisural
E. evolutia bolii este de scurta durata
(pag. 819)

S1635022. Melanoza Dubreuilh:


A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare
B. apare ca o leziune de culoare bruna
C. afecteaza in special copiii
D. sediul este oriunde pe suprsfata corpului
E. sexul feminin este mai afectat
(pag. 831)

S2135023. Acyclovirul se folosete n tratamentul:


A. Candidozei orale
B. Eritroplaziei
C. Lichenului plan oral
D. Leucoplaziei proase orale
E. Lupusului eritematos
(pag. 822)

S2135024. Asociat cu prezena virusului Epstein-Barr este:


A. Leucoplazia proas oral
B. Lichenul plan oral
C. Eritroplazia
D. Candidoza oral
E. Papilomatoza oral florid
(pag. 822)

S2135025. Etiopatogenia lupusului eritematos este:


A. Viral
B. Bacterian

720

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

721

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. Autoimun
D. Neuro-distrofic
E. Uneori medicamentoas
(pag. 824)

S2135026. Exereza prin tehnica micrografic Mohs se folosete n tratamentul:


A. Lupusului eritematos
B. Leucoplaziei proase orale
C. Eritroplaziei
D. Candidozei orale
E. Papilomatozei orale floride
(pag. 819)

S2135027. Leucoplazia se caracterizeaz prin urmtoarele:


A. Posibil etiologie viral
B. Dimensiuni de pn la 5 mm diametru
C. Prin ndeprtarea stratului superficial se evideniaz microulceraii
D. Frecven deloc neglijabil n cavitatea oral
E. Dispariia stratului cornos i granulos
(pag. 325-327)

S2235028. Eritroplazia, clinic subiectiv, se manifesta:


A. dureri spontane intermitente
B. dureri provocate de agenti termici
C. dureri iradiante
D. senzatii de arsura
E. asimptomatic
(pag. 818)

S2235029. In eritroplazie diferenta de aspect fata de mucoasa bucala normala este data de:
A. lipsa structurii papilare
B. prezenta congestiei periferice in eritroplazie
C. lipsa stratului cornos la nivelul placii eritroplazice
D. lipsa hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice
E. prezenta hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice
(pag. 819)

S2235030. care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa


A. leucoplazia
B. eritroplazia
C. lichenul plan
D. limba scrotala
E. candidoza
(pag. 818)

S2235031. ce diferentiaza eritoroplazia de carcinomul epidermoid din puct de vedere histopatologic


A. displazia
B. nuclei in mitoza
C. pastrarea integritatii membranei bazale
D. dezorganizarea arhitectonicii celulare
E. nuclei "in palisada"
(pag. 819)

721

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

722

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2235032. pe baza carei investigatii se pune diagnosticul de certitudine d eritroplazie


A. coloratia vitala
B. citologia exfoliativa
C. biopsia
D. tomografia computerizata
E. antibiograma
(pag. 819)

S2235033. leucoplazia
A. apare ca o pata alba
B. are diametrul mai mic de 5 mm
C. poate fi inlaturata prin stergere
D. afecteaza preponderent sexul feminin
E. apare frecvent inainte de varsta de 40 de ani
(pag. 819, 820)

S2235034. prin diferente de potential in etiologia leucoplaziei actioneaza ca factori etiologici


A. tutunul
B. alcoolul
C. lucrarile adjuncte incorect adaptate
D. lucrarile conjuncte incorect adaptate
E. bimetalism
(pag. 820)

S2235035. in leucoplazia verucoasa se recomanda


A. administrarea unei medicatii de protectie cu vitamina A
B. indepartarea factorilor iritativi locali
C. aplicarea de substante caustice
D. badijonari cu pantotenat de calciu
E. tratamentul chirurgical
(pag. 821)

S2235036. leucoplazia se poate localiza


A. pe tegumente expuse l soare
B. pe mucoasa obrazului
C. pe tegumente acoperite
D. pe mucoasa conjunctivala
E. in santul intercuspidian
(pag. 820)

S2235037. lichenul plan oral


A. este o keratoza cutaneo mucoasa
B. are o componenta displazica severa
C. este o leucokeratoza
D. este o metaplazie epidermoida
E. este o varietate lezionala intalnita la persoane imunosupresate
(pag. 822)

S2235038. In tratamentul licheului plan oral tetraciclina se administreaza


A. 1-2 g/zi timp de 3-4 saptamani
B. 2-4 g / zi timp de 6 saptamani

722

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

723

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. 0,5-1 g / zi timp de 6-8 saptamani


D. 1 g / zi timp de 1 saptamana
E. 1 g / zi timp de 2 saptamani
(pag. 824)

S2235039. forma benigna a lupusului eritematos este


A. lupusul eritematos acut sistemic
B. lupusul eritematos acut diseminat
C. lupo-eritematoviscerita maligna
D. lupo-eritematoviscerita benigna
E. lupusul eritematos cronic discoid
(pag. 824)

S2235040. eruptia din lupusul eritematos


A. are caracter simetric
B. se observa la nivelul fetelor, mainilor
C. este lenta, apreciat in ani si zeci de ani
D. apare ca o formatiune proeminenta, dura, keratozica
E. este inconjurata de o colereta acantozica
(pag. 824, 825)

S2235041. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de


PINDBORG(1985)ca "o pata sau placa alba,nu mai mica de 5mm diametru,care nu poate fi inlaturata
prin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala".
A. Lichenul plan
B. Eritroplazia
C. Leucoplazia
D. Lupusul eritematos
E. Candidoza orala
(pag. 819-826)

S2235042. Ce este tumora Ackerman?


A. carcinom verucos
B. keratoacantom
C. epiteliom bazocelular
D. sarcom
E. epiteliom spinocelular
(pag. 826)

S2235043. Tratamentul lupusului eritematos consta in:


A. administrarea de antipaludice de sinteza
B. administrarea de antibiotice
C. antiinflamatoare nesteroidiene
D. administrarea Tetraciclinei 1-2mg/zi
E. administrarea de Tigason 0,5-1mg/kg corp/zi
(pag. 825)

S2235044. Din punct de vedere histologic papilomatoza florida a cavitatii bucale:


A. prezinta un aspect benign
B. prezinta un aspect malign
C. prezinta degenerescenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale
D. se caracterizeaza prin aparitia stratului cornos si fibros

723

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

724

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. prezinta caracterele unui carcinom in situ


(pag. 825)

S2235045. Candidoza orala:


A. reprezinta o deficienta a sistemului imun
B. este replicata in geneza cancerului oral
C. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional
D. este o leucokeratoza sau o metaplazie epidermoida
E. este singura iesire precanceroasa a mucoasei orale
(pag. 826)

S2235046. Keratozele actinice


A. afecteaza cu preponderenta persoanele tinere sub 30 de ani
B. presupun expuneri de scurta durata le razele solare
C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite
D. debutul este brusc
E. se prezinta sub formaunor pete pigmentare bine delimitate
(pag. 826)

S2235047. Riscul de malignizare a keratozelor actinice este de:


A. 50%
B. 100%
C. 15%
D. 10-12%
E. 20%
(pag. 827)

S2235048. Keratoza actinica este consecinta:


A. expunerii prelungite la razele solare
B. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale
C. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori
D. actiunii unor agenti poluanti industriali
E. radiochimioterapiei
(pag. 826)

S2235049. ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna


A. candidoza
B. lupusul
C. eritroplazia
D. leucoplazia
E. papilomatoza
(pag. 824)

S2235050. keratozele actinice


A. afecteaza in special adolescentii
B. apar in urma expunerii prelungite la soare
C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite
D. se prezinta sub forma unor pete de culoare rosie
E. nu prezinta risc de mlignizare
(pag. 827)

S2235051. cornul cutan

724

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

725

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

apare frecvent la persoane tinere sub 20 dea ni


apare la persoane mai in varsta
este localizat exclusiv la nivelul pielii paroase
este localizat exclusiv la nivelul fetei
apare intr-un procent de 1 % din totalul leziunilor faciale cu potential de malignizare
(pag. 827)

S2235052. cornul cutan


A. apare de obicei la persoane tinere
B. sediul este numai la nivelul pielii proase
C. nu prezinta risc de malignizare
D. dezvoltarea este rapida, dureroasa
E. apare in urma unor iritatii si traumatisme continue
(pag. 827)

S2235053. din punct de vedere histopatologic la nivelul cornului cuatn


A. nu se gasesc atipii sau modificari in structura epidermului
B. modificarile sunt de tip atrofic
C. modificarile sunt de tip hipertrofic
D. modificarile sunt de tipul parkeratozei
E. modificarile sunt de tipul hiperkeratozei
(pag. 827)

S2235054. tratamentul cornului cutan consta in


A. masuri de protectie impotriva radiatiilor solare
B. crioterapia leziunilor cu azot lichid
C. laserterapia prin vaporizare
D. administrare de Tigason
E. exereza chirurgicala in tesut snatos
(pag. 827)

S2235055. radiodermita cronica este


A. consecinta unor efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor
B. consecinta expunerilor indelungate la razele solare
C. o boala plurifactoriala
D. o boala dispozitionala
E. o boala in aparitia careia se intrica atat factori genetici cat si factori heterogeni
(pag. 827)

S2235056. radiodermitele cronice apar dupa o perioada medie de


A. 10 ani dupa iradiere
B. 5 ani dupa iradiere
C. 15 ani dupa iradiere
D. 1 ani dupa iradiere
E. 6 luni dupa iradiere
(pag. 828)

S2235057. in radiodermitele cronice examenul histopatologic evidentiaza


A. o acantoza alternand cu zone de atrofie
B. imaginea unui "carcinom in situ"
C. aspect asemanator boli Bowen
D. degenerescenta colagenului in corion

725

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

726

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. keratinizarea mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos


(pag. 828)

S2235058. riscul de malignizare a radiodermitelor cronice este intre


A. 85-90%
B. 1-5%
C. 5-25%
D. 25-30%
E. 45-55%
(pag. 828)

S2235059. perioada de latenta a cancerului aparut pe radiodermite este intre


A. 5-10 ani
B. 10-30 ani
C. 30-40 ani
D. 1-5 ani
E. 1-2 ani
(pag. 828)

S2235060. boala Bowen apare la examenul histopatologic ca


A. un carcinom in situ
B. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de atrofie
C. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de hiperkeratoza
D. modificari degenerative ale celulelor malpighiene
E. absenta modificarilor in structura epidermului
(pag. 828)

S2235061. keratoacantomul reprezinta


A. o tumora epiteliala benigna fara potential de malignizare
B. o tumora epiteliala maligna
C. o tumora epiteliala bengna cu potential de malignizare
D. o tumora epiteliala benigna cu localizarea cea mai frecventa la nivelul mainilor
E. o tumora epiteliala cu localizare mai rara la nivelul fetei
(pag. 829)

S2235062. keratoacantomul
A. se prezinta ca un mic nodul prost delimitat
B. se prezinta ca un mic nodul bine delimitat
C. se prezinta ca un mic nodul cu modificari de culoare
D. se prezinta ca un mic nodul de consistenta elastica
E. e prezinta ca un mic nodul cu suprafata neregulata
(pag. 829)

S2235063. clinica bolii keratoantomului se distinge prin


A. aparitia recenta
B. infiltratia tesuturilor din jur
C. adenopatie de acompaniament
D. prezenta ulceratiei sub crusta
E. indepartarea crustei determina hemoragie
(pag. 829)

S2235064. nevii nevocelulri se clasifica in

726

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

727

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

nevul pigmentar maculos, care apare ca o proeminenta ovoida brun inchisa


nevul tuberos, care apare ca o pata de culoare brun inchisa
nevul in dom, care are aspectul unei cupole puternic bombate
nevul tuberos, care esfe un nev acromic
nevul pigmentar gigant, asa numitul "graunte de frumusete"
(pag. 830)

S2235065. melanoza Dubreuilh


A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare
B. apare ca o leziune de culoare bruna
C. afecteaza in special copiii
D. sediul este oriunde pe suprafata corpului
E. sexul feminin este mai afectat
(pag. 831)

S2335066. Riscul de degenerare malign al keratozelor solare este de:


A. 10-12%
B. 5-25%
C. 3-6%
D. 50-60%
E. 90%
(pag. 827)

S2335067. Urmtorii ageni virali pot avea contribuie n etiopatogenia cancerului oral:
A. virusul Epstein-Barr
B. rhabdovirusul
C. virusul citomegalic
D. virusul herpes simplex
E. virusul Coxackies
(pag. 816)

S2335068. Lichenul plan se poate manifesta doar ca erupie oral, n:


A. 45% din cazuri
B. 50 % din cazuri
C. 60 % din cazuri
D. 65% din cazuri
E. 70 % din cazuri
(pag. 822)

S2335069. Dup O.M.S. singura leziune precanceroas a mucoasei cavitii orale este:
A. Leucoplazia
B. Eritroplazia
C. Lichenul plan
D. Lupusul eritematos
E. Papilomatoza florid
(pag. 824)

S2335070. Care dintre urmtoarele leziuni cu potenial de malignizare este definit de PINDBORG
(1985) ca "o pat sau plac alb, nu mai mic de 5 mm diametru, care nu poate fi nlturat prin
tergere i nu poate fi clasificat n nici o alt boal.
A. Lichenul plan
B. Eritroplazia

727

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

728

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. Leucoplazia
D. Lupusul eritematos
E. Candidoza oral
(pag. 818)

S2535071. Eritroplazia:
A. prezint o form hipertrofic i una hiperplazic
B. n combinaie cu lichenul plan oral realizeaz aa numita *leucoplazie ptat*
C. apare mai frecvent la nivelul bolii palatine
D. se difereniaz de carcinomul epidermoid prin pstrarea integritii membranei bazale.
E. OMS o consider singura leziune benign a mucoasei orale.
(pag. 819)

S2635072. Bioterapia de reactivare este indicat n:


A. parodontita marginal cronic superficial naintea tratamentului antimicrobian i antiinflamator
B. parodontita juvenil naintea tratamentului antimicrobian
C. parodontita marginal cronic profund naintea tratamentului complex
D. parodontita distrofic
E. parodontopatii involutive cu semne de inflamaie.
(pag. 316-317)

S2835073. Candidoza orala poate degenera malign in:


A. Carcinom bazocelular
B. Carcinom spinocelular
C. Carcinom metatipic
D. Sarcom
E. Nu se malignizeaza
(pag. 826)

S2935074. Diagnosticul diferentia al leucoplaziei se face cu:


A. leucoedemul;
B. eritroplazia;
C. stomatite infectioase;
D. stomatite provocate de agenti fizici;
E. stomatite protetice.
(pag. 820)

S2935075. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu:


A. leucoedemul;
B. leucoplazia;
C. chieilita;
D. papilomatoza florida;
E. stomatite infectioase.
(pag. 819)

S2935076. Leziunea precanceroasa cu cel mai mare potential de malignizare este:


A. leucoplazia;
B. leucoedemul;
C. eritroplazia;
D. cheilita;
E. lichenul plan oral.
(pag. 818)

728

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

729

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2935077. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu:


A. lupusul eritematos oral;
B. leucoedemul;
C. leucoplazia paroasa orala;
D. keratozele actinice;
E. radiodermitele cronice.
(pag. 823)

S2935078. Tratamentul lichenului plan oral se face cu:


A. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani;
B. hidroxoclorochin;
C. mepacrin;
D. atebrina;
E. clorochin.
(pag. 824)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1235079. Boala Bowen are urmatoarele caracteristici:
A. este o dermatoza precanceroasa
B. apare sub forma unor eroziuni profunde
C. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei
D. prezinta risc de malignizare
E. apare dupa iradierea tegumentelor fetei
(pag. 828-829)

S1235080. Cancerul preinvaziv este:


A. cancer de gradul zero
B. cancer minimal invaziv
C. cancer cu debut in spatiile profunde
D. cancer intraepitelial
E. cancer cu debut la suprafata
(pag. 831)

S1235081. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu:


A. carcinomul de mucoasa
B. lichenul plan
C. eritroplazia
D. afeciuni virotice ale mucoasei
E. candidozele cronice
(pag. 822)

S1235082. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu:


A. enantemele medicamentoase
B. lupus eritematos
C. celulita
D. lichenul plan-forma hiperkeratozica
E. candidozele cronice
(pag. 819)

729

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

730

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1235083. Diagnosticul diferential al keratoacantomuui se face cu:


A. furunculul
B. nevii celulari
C. eritroplazia
D. lichenul plan
E. epiteliomul spinocelular
(pag. 829)

S1235084. Eritoplazia:
A. evolueaza cu regularitate spre malignizare
B. nu intotdeauna se malignizeaza
C. are ca etilogie consumul de tutun, alcool, predispozitie imunitara
D. debuteaza cu dureri sub forma de arsura
E. este asimptomatica
(pag. 818-819)

S1235085. Evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasoara in urmatoarele etape:


A. etapa de hiperkeratoza
B. etapa sclerodermica
C. etapa atrofica
D. etapa hipertrofica
E. etapa hiperplazica
(pag. 828)

S1235086. In etiologia leucoplaziei concura urmatorii factori generali:


A. tulburari psihice
B. hipovitaminoza A
C. leziuni carioase multiple
D. lucrari protetice incorect adaptate
E. luesul
(pag. 820)

S1235087. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici:


A. afecteaza cu prepondernta persoanele varstnice
B. sunt formatiuni proeminente,dure,keratozice,de forma unui corn miniatural
C. sunt pete pigmentate bine delimitate,de culoare bruna murdara
D. apar in special la nivelul mucoasei jugale
E. se pot maligniza
(pag. 826-827)

S1235088. Lichenul plan oral:


A. este un carcinom in situ
B. este o keratoza cutaneo-mucoasa
C. are o etiologie neuro-distrofica
D. evolueaza intotdeauna spre malignizare
E. se asociaza cu eritoplazia
(pag. 822-824)

S1235089. Lichenul plan oral:


A. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat
B. prezinta o forma hiperkeratozica
C. la aparitia lui contribuie factorii imunologici

730

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

731

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein-Barr


E. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale
(pag. 822)

S1235090. Lichenul plan se manifesta clinic ca


A. suprafete albe, opaline, uniforme
B. retea ramificata, cu arborizatii
C. suprafete albe, opaline, ca fumul alb
D. papule albe, mici
E. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice
(pag. 822-823)

S1235091. Malignizarea lichenului plan se produce cel mai frecvent pe formele:


A. recente
B. vechi
C. atrofice
D. erozive
E. verucoase
(pag. 823-824)

S1235092. Tumorile cu debut in spatiile profunde se exteriorizeaza mai intai prin urmatoarele semne
subiective:
A. glosodinia pentru tumorile limbii
B. hiperkeratoze combinate cu eroziuni sau ulceratii
C. trismus
D. disfagie pentru unele tumori faringiene
E. pete albe cu suprafata neregulata
(pag. 835)

S1335093. Biopsia este contraindicata in:


A. Leziuni vasculare
B. Leziuni diskeratotice
C. Variatii anatomice normale: linia alba, pigmentatii fiziologice
D. Leziuni traumatice recente
E. Leziuni acute, subacute inflamatorii
(pag. 839)

S1335094. Care din urmatoarele diskeratoze prezinta un potential de malignizare crescut.:


A. Eritroplazia
B. Keratoza traumatica
C. Leucoplazia
D. Lichenul plan
E. Lupusul eritematos
(pag. 818)

S1335095. Care dintre urmatoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare
maligna:
A. Patata
B. Eroziva
C. Verucoasa
D. Omogena
E. v

731

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

732

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 821)

S1335096. Care dintre urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia cancerului oro-facial:
A. Tutunul si alcoolul concentrat
B. Agentii virali
C. Tulburari endocrine
D. Factori imunitari
E. Absenta igienei orale
(pag. 815-818)

S1335097. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati in etiopatogenia lichenului plan oral:
A. Factori neuro-distrofici
B. Tulburari ale metabolismului glucidic
C. Efecte adverse medicamentoase
D. Factori imunologici
E. Fumatul
(pag. 822)

S1335098. Diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu:


A. Leucoplazia idiopatica
B. Lichenul plan
C. Candidoza cronica hiperplazica
D. Hiperkeratoze orale
E. Limba paroasa
(pag. 822)

S1335099. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu:


A. Leucoedemul
B. Carcinomul de mucoasa
C. Lichen plan
D. Eritroplazia
E. Candidoze cronice
(pag. 820-821)

S1335100. Diagnosticul diferential al lichenului plan trebuie luate in considerare urmatoarele leziuni:
A. Lupusul eritematos oral
B. Leziunile luetice
C. Papilomatoza fluida
D. Leucoplazia
E. Eritroplazia
(pag. 823)

S1335101. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial, in perioada asimptomatica si/sau subclinica


se face prin:
A. Examen radiografic
B. Examen clinic
C. Examen biopsic
D. Coloraia intravitala cu albastru de toluidina
E. Examen citologic
(pag. 836)

S1335102. Formele clinice ale eritroplaziei sunt:


A. omogena

732

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

733

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

hipertrofica
atrofica
scleroasa
pigmentara
(pag. 819)

S1335103. Formele clinice ale lichenului plan sunt.


A. Eroziv
B. hipercheratozic
C. verucos
D. atrofic
E. bulos
(pag. 822)

S1435104. Biopsia are ca scop precizarea diagnosticului histologic prin:


A. recoltarea unui fragment de tesut din leziunea suspecta
B. excizia unei leziuni suspecte cu diametrul sub 2 cm
C. prin raclarea celulelor de pe zona suspecta
D. prin puncie aspirativa a coninutului tumoral dintr-o leziunea suspecta
E. determinarea markerilor tumorali
(pag. 839)

S1435105. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu:


A. stomatitele aftoase
B. candidoza orala cronica
C. papilomatoza orala
D. leucedemul
E. lichenul plan
(pag. 820)

S1435106. Leucoplazia beneficiaza de urmatoarele masuri terapeutice:


A. suprimarea factorilor presupusi cauzali
B. cauterizarea leziunilor cu substante astringente
C. medicatie de protectie cu vitamina A
D. administrare de Tetraciclina si Griseofulvina
E. excizie chirurgicala
(pag. 821)

S1435107. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei si crestei alveolare se pot manifesta
ca:
A. ulceratii
B. gingivita hiperplazica
C. epulis
D. nodul interstiial
E. fisuri in"foaie de carte"
(pag. 834)

S1535108. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu:


A. stomatita infectioasa;
B. epulisul;
C. leziuni luetice;
D. lichen plan;

733

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

734

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. gingivita.
(pag. 819)

S1535109. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu:


A. carcinomul de mucoasa;
B. candidoza cronica;
C. papilomatoza;
D. chistul mucoid;
E. perlele Fordyce.
(pag. 820)

S1535110. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu:


A. leucoplazia;
B. eritroplazia ;
C. dermatoze buloase;
D. glosita candidozica;
E. limba geografica.
(pag. 823)

S1535111. Diagnosticul diferential in lupusul eritematos discoid se face cu:


A. lichenul plan;
B. sifilisul;
C. tuberculoza;
D. actinomicoza;
E. leucoplazia.
(pag. 825)

S1535112. Factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt:


A. factori neurodistrofici;
B. tulburari de metabolism glucidic;
C. consumul cronic de alcool;
D. tutunul;
E. factori imunologici:
(pag. 822)

S1535113. Medicatia folosita in tratamentul lupusului eritematos este:


A. antipaludice de sinteza;
B. antibiotice cu spectru larg;
C. chinolone;
D. citostatice;
E. corticoizi.
(pag. 825)

S1535114. Tratamentul leucoplaziei consta in:


A. aplicarea de substante astringente;
B. badijonari cu acid tricloracetic;
C. indepartarea factorilor iritativi locali;
D. pastrarea unei igiene orale riguroase;
E. dispensarizarea prin controale periodice la 4-6 luni.
(pag. 821)

S1535115. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este:

734

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

735

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tetraciclina 1-2g/zi, 3-4 saptamani;


Tigason 0,5-1mg/kg corp/zi;
Penicilina 4 milioane/zi, 4 saptamani;
Kanamicina 1g/zi, 3 saptamani;
Vitamine D2,K,PP,B1,B6,B12,A.
(pag. 824)

S1635116. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu:


A. leucoplazia
B. eritem exudativ multiform
C. lichenul plan
D. papilomatoza orala
E. eritroplazia
(pag. 824)

S1635117. Etiologioc, leucoplazia este corelatra cu actiunea unor iritatii locale pe fondul unei
predispozitii determinate de.
A. tulburari hormonale
B. diabetul
C. hipovitaminoza A
D. luesul
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 820)

S1635118. Factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt:


A. dinti cu leziuni traumatogene
B. dinti cu pozitii iatrogene
C. bimetalismul
D. puntile dentare laterale
E. tutunul si alcoolul
(pag. 820)

S1635119. in tratamentul eritroplaziei se poate recurge la:


A. excizie chirurgicala
B. extirpare prin vaporizare cu laser
C. tratament cu antibiotice si corticoizi
D. irigatii cu solutii acide
E. irigatii cu solutii alcaline
(pag. 819)

S1635120. Leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt:


A. lichenul plan
B. candidoza cronica
C. leucoedemul
D. aftoza cronoca recidivanta
E. carcinomul cu debut in suprafata
(pag. 820)

S1635121. Placile leucoplazice pot avea unele din urmatoarele culori:


A. alba-sidefie
B. alba laptoasa
C. alb-galbuie

735

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

736

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. verzuie
E. cenusie
(pag. 820)

S2135122. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei proase orale se face cu:


A. Leucoplazia idiopatic
B. Lichenul plan
C. Candidoza cronic hiperplazic
D. Eritroplazia
E. Leucoedemul
(pag. 822)

S2135123. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei se face cu:


A. Leucoedemul
B. Disfagia sideropenic
C. Stomatitele protetice
D. Candidozele cronice
E. Papilomatoze
(pag. 821)

S2135124. Diagnosticul diferenial al lupusului eritematos se face cu:


A. Eritemul exsudativ multiform
B. Lupusul tuberculos
C. Papilomatoza oral florid
D. Lichenul plan
E. Leucoplazia proas oral
(pag. 825)

S2135125. Eritroplazia prezint urmtoarele forme anatomo-clinice:


A. Hipertrofic
B. Hiperplazic
C. Atrofic
D. Discoid
E. Romboidal
(pag. 819)

S2135126. n etiopatogenia lichenului plan oral ntnlim:


A. Factori neuro-distrofici sau vegetativi
B. Tulburri de metabolism glucidic
C. Factori iritativi locali
D. Hipovitaminoza A
E. Factori imunologici
(pag. 822)

S2135127. Lichenul plan oral prezint urmtoarele caracteristici:


A. Localizare n special pericomisural
B. Polimorfism lezional
C. Risc de malignizare crescut pentru formele recente
D. Simptomatologie variabil n funcie de forma anatomo-clinic
E. Se poate administra tratament cortizonic
(pag. 822-824)

736

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

737

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2135128. Papilomatoza oral florid:


A. Se suprapune uneori pe un lichen plan
B. Histopatologic prezint acantoz, hiperkeratoz, papilomatoz
C. Este o afeciune autoimun
D. Are un polimorfism lezional accentuat
E. Formeaz una sau mai multe placarde bine delimitate
(pag. 825)

S2235129. Eritroplazia este o efectiune care se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. este o efectiune rar intalnita
B. este o efectiune frecvent intalnita
C. are o componenta metaplazica severa
D. are o componenta displazica severa
E. este o leziune precanceroasa a mucoasei orale
(pag. 818)

S2235130. In etiopatogenia eritroplaziei sunt incriminati urmatorii factori:


A. alimentele condimentate
B. fumatul
C. lucrarile protetice acrilice
D. bauturile alcoolice concentrate
E. fondul unei predispozitii imunitare
(pag. 818)

S2235131. Eritroplazia afecteaza cu preponderenta urmatoarele categorii de pacienti:


A. sexul feminin
B. sexul masculin
C. decada a V-a de viata
D. decada a VI -a de viata
E. decada a VII -a de viata
(pag. 818)

S2235132. Eritroplazia se manifesta clinic obiectiv prin:


A. pata de culoare rosie vie
B. aspect neted, lucios
C. poate fi solitara sau pot fi mai multe pete
D. petele multiple pot fi confluente
E. are aspect albicios
(pag. 818)

S2235133. Eritroplazia se prezinta sub urmatoarele forme clinice:


A. forma distrofica
B. forma atrofica
C. forma hipertrofica
D. forma ulcerata
E. forma hipercheratozica
(pag. 819)

S2235134. Forma atrofica (agranulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect:


A. suprafata rugoasa, granulara
B. suprafata neteda
C. suprafata usor denivelata prin depapilare

737

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

738

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. cu zone de hiperkeratoza
E. fara zone de hiperkeratoza
(pag. 819)

S2235135. Forma hipertrofica (granulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect:


A. suprafata neteda
B. suprafata neregulata, granulara
C. este usor reliefata fata de tesutul din jur
D. este acoperita pe alocuri cu zone de hiperkeratoza
E. este acoperita cu depozite albicioase
(pag. 819)

S2235136. Eritroplazia din punct de vedere histopatologic prezinta:


A. caracterele unui carcinom in situ
B. caractere exclusiv de benignitate
C. grad inalt de displazie care efecteaza toate straturile mucoasei
D. integritatea membranei bazale
E. invadarea membranei bazale
(pag. 819)

S2235137. Histopatologic, eritroplazia se caracterizeaza prin:


A. caracterele unui carcinom in situ
B. arhitectura asemanatoare cu carcinomul epidermoid
C. grad inalt de displazie ce afecteaza toate straturile mucoasei
D. prezenta abundenta a stratului cornos
E. diparitia membranei bazale
(pag. 819)

S2235138. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu:


A. papilomul mucoasei orale
B. stomatite infectioase, provocate de proteza si de agenti fizici sau chimici
C. enanteme medicamentoase
D. candidoze cronice
E. forma eroziva a lichenului plan.
(pag. 819)

S2235139. Topografic, eritroplazia poate sa apara:


A. in zonele de "mare risc" ale cavitatii bucale
B. numai pe mucoasa jugala
C. numai pe mucoasa planseului bucal
D. simultan in mai multe locuri
E. numai pe mucoasa palatului
(pag. 819)

S2235140. Evolutia eritroplaziei este:


A. de lunga durata
B. rebela la tratament
C. cu potential de malignizare transformandu-se intr-un carcinom spinocelular
D. de scurta durata
E. nu se malignizeaza niciodata
(pag. 819)

738

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

739

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2235141. Malignizarea eritroplaziei se manifesta clinic prin:


A. aparitia unor eroziuni pe suprafata placii eritroplazice, care se acopera cu cruste
B. histologic se constata intreruperea membranei bazale
C. aparitia multiloculara a leziunilor
D. reliefarea suprafetei leziunii fata de tesuturile din jur
E. acoperirea leziunilor pe alocuri cu zone de hiperkeratoza
(pag. 819)

S2235142. tratamentul eritroplaziei consta in


A. excizia chiurgicala
B. extirparea prin vaporizare cu laser
C. tratament cu antibiotice si corticoizi
D. irigarea cu solutii alcaline
E. irigarea cu solutii acide
(pag. 819)

S2235143. la exereza prin tehnica micrografica Mohs a leziunilor de eritroplazie se recurge din
urmatoarele motive
A. leziunea este foarte bine delimitata
B. leziunea este rar multifocala
C. leziunea este intotdeauna superficiala
D. leziunea pare superficiala, existand dovezi de cancere spinocelulare minimal invazive adiacente
E. leziunea are margini vag delimitate
(pag. 819)

S2235144. leucoplazia
A. este o leucokeratoza a mucoasei orale
B. este o metaplazie epidermoida a mucoasei orale
C. este o keratoza cutaneo-mucoasa
D. este o afectiune autoimuna
E. este o afectiune hiperkeratozica
(pag. 819)

S2235145. predispozitia individuala in cadrul leucoplaziei este data de urmatorii factri generali
A. luesul
B. tulburarile hormonle
C. diabetul zaharat
D. hipovitaminoza A
E. bimetalismele
(pag. 820)

S2235146. factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt


A. dinti cu leziuni traumatogene
B. dinti cu pozitii iatrogene
C. bimetalismul
D. puntile dentare laterale
E. tutunul si alcoolul
(pag. 820)

S2235147. prin efect caloric asupra mucoasei orale actioneaza urmatorii factori, determinand
leucoplazia
A. lucrarile protetice conjuncte incorect adaptate

739

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

740

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

lucrarile protetice adjuncte incorect adaptate


bimetalismul
tutunul
alcoolul
(pag. 820)

S2235148. leucoplazia
A. este multa vreme asimptomatica
B. este sesizata ca o asperitate perceputa in contact cu limba
C. este descoperita intamplator la un examen stmtologic
D. determina senzatia de jena in masticatie
E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie
(pag. 820)

S2235149. leucoplzia
A. se prezint sub forma unor placi albe sidefii
B. are o suprafata neteda
C. are o suprafata cu un aspect papilomatos
D. se prezinta cao retea cu rborizatii ca nervurile unei frunze de ferig
E. se prezinta sub form unui placard eritematos
(pag. 820)

S2235150. din punct de vedere histopatologic leucoplazia se caracterizeaza prin


A. keratinizarea mucoasei
B. aparitia stratului cornos si granulos
C. disparitia stratului cornos si granulos
D. un grad inalt de displazie
E. modificari dermoepidermice, in care se gaseste parakeratoza, hiperkeratoza, acantoza
(pag. 820)

S2235151. diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu


A. leucoedemul
B. carcinomul de mucoasa cu debut in suprafata
C. candidozele cronice
D. papilomatozele
E. goma sifilitica
(pag. 820)

S2235152. evolutia leuoplaziei


A. este scurta
B. este de lunga durata
C. poate sa regreseze spontan
D. poate sa fie spre malignizare
E. este asociata cu ureri nevralgice
(pag. 821)

S2235153. tratamentul leucoplaziei vizeaza


A. suprimarea factorilor presupusi cauzali
B. aplicarea de substante caustice, iritante
C. indepartarea factorilor iritativi mecanici
D. medicatie de protectie cu vitamina A
E. tratament topic cu bleomicina

740

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

741

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 821)

S2235154. leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt


A. lihenul plan
B. candidoza cronica
C. leucoedemul
D. aftoza cronica recidivanta
E. carcinomul cu debut in suprafata
(pag. 820)

S2235155. placile leucoplzice pot avea unele din urmatoarele culori


A. alba sidefie
B. alba laptoasa
C. alb galbuie
D. verzuie
E. cenusie
(pag. 820)

S2235156. diagnosticul diferential a leucoplaziei se face cu


A. perlele Fordyce
B. papilomatoza
C. carinomul de mucoasa
D. candidoza cronica
E. chistul mucoid
(pag. 820)

S2235157. leucoplazia paroasa orala


A. este o varitate lezionala intalnita la persoanele imunosupresate cronic
B. este asociata cu prezenta virusului Epstein Barr
C. este frecvent intalnita la varstnici
D. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de organe
E. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de maduva hematogena
(pag. 822)

S2235158. clinic leucoplazia paroasa orala


A. se prezinta ca o pata alba
B. se caracterizeaza prin un contur neregulat al leziunilor
C. are o suprafta plicaturata, rugoasa
D. nu se poate suprainfecta cu candida
E. se prezinta ca o pata rosie
(pag. 822)

S2235159. diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu


A. eritemul exudativ multiform
B. leucoplazia idiopatica
C. leucoplazia fumatorilor
D. candidoza cronica hiperplazica
E. cu diferite forme de hiperkeratoze ale mucoasei orale
(pag. 822)

S2235160. factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt


A. factori neurodistrofici

741

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

742

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

tulburari de metabolism glucidic


consumul cronic de alcool
tutunul
factori imunologici
(pag. 822)

S2235161. clinic lichenul plan


A. are debut acut
B. are debut insidios
C. se insoteste de senzatia de asprime a mucoasei
D. se insoteste de senzatia de uscaciune a mucoasei
E. de alterarea starii generale
(pag. 822)

S2235162. formele clinice de lichen plan sunt


A. hiperkeratozice
B. atrofice
C. buloase
D. erozive
E. patata
(pag. 822)

S2235163. Histopatologic, lichenul plan se caracterizeaza prin


A. modificari dermoepidermice, in care se gaseste parakeratoza
B. modificari dermoepidermice, in care se gaseste hiperkeratoza
C. modificari dermoepidermice, in care se gaseste acantoza
D. modificari dermoepidermice, in care se gaseste degenerscenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale
E. keratinizare a mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos
(pag. 822)

S2235164. Diagnosticul diferential al lichenuui plan se face cu


A. lupusul eritematos oral
B. stomatita aftoasa conica recidivanta
C. leucoplazia
D. eritroplazia
E. dermatozele buloase
(pag. 823)

S2235165. Malignizarea lichenului plan apare:


A. pe leziuni vechi
B. pe leziuni atrofice
C. pe leziuni erozive
D. pe leziuni verucoase
E. pe leziuni hiperkertozice
(pag. 823)

S2235166. Papilomatoza florida orala isi face aparitia pe fondul


A. unui lichen plan hiperkeratozic
B. unui lichen plan verucos
C. unui lichen plan eroziv
D. unui lichen plan ulcerativ
E. unui lichen plan bulos

742

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

743

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 824)

S2235167. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este


A. tetraciclina 1-2 g / zi, 3-4 saptamani
B. tigason 0,5-1 mg / kg corp/ zi
C. augmentin 2*625 mg / zi
D. carbamazepina 3*300mg / zi
E. vitamine D2, K, PP, B1, B6, B12, A
(pag. 824)

S2235168. alternativele terapeutice in tratamentul lichenului plan sunt


A. excizia leziunilor care nu dau semne de agitatie celulara
B. aplicarea locala de preparate caustice si iritante
C. crioterapia
D. chirurgia micrografica Mohs
E. tratamentul cu laser
(pag. 824)

S2235169. lichenul plan oral


A. este un carcinom in situ
B. are o etiologie neuro-distrofica
C. se asociaza cu eritoplazia
D. este o keratoza cutaneo mucoasa
E. evoleaza intotdeauna spre malignizare
(pag. 822, 824)

S2235170. lichenul plan oral


A. prezinta o forma hiperkeratozica
B. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein Barr
C. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale
D. este o keratoza cutaneo mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat
E. la aparitia lui contribuie factori imunologici
(pag. 822)

S2235171. lichenul plan se manifesta clinic ca


A. suprafete albe, opaline, uniforme
B. papule mici albe
C. suprafete albe, opaline, ca fumul alb
D. retea ramificata cu arborizatii
E. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice
(pag. 822, 823)

S2235172. lupusul eritematos este


A. o boala dispozitionala
B. o boala plurifactoriala
C. o boala cauzata de factori genetici
D. o boala cauzata de factori heterogeni
E. indus de tulburari de metabolism glucidic
(pag. 824)

S2235173. lupusul eritematos


A. inconstant se asociaza cu prurit

743

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

744

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

se prezinta sub forma unui placard eritematos


inconstant se asociaza cu senzatia de arsura
se prezinta sub forma unei cicatrici de culoare alba
se prezinta sub forma unei retele cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga
(pag. 824)

S2235174. eruptia mucoasa a lupusului eritematos


A. se asociaza cu senzatia de uscaciune la nivelul gurii si nasului
B. se prezinta sub forma unei zone atrofice
C. se prezinta sub forma unei zone eritematoase
D. se prezinta sub forma unei zone ulceroase
E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie, vie , catifelata
(pag. 824)

S2235175. Modificarile histopatologice ale lupusului eritematos discoid:


A. Pot fi asemanatoare lichenului plan
B. Se manifesta prin hiperkeratoza sau parakeratoza
C. Poate aparea degenerescenta hidropica a stratului bazal
D. Prezinta caracterele unui carcinom in situ
E. Arhitectura epiteliala este bulversata datorita unui inalt grad de displazie ce afecteaza toate structurile
mucoasei
(pag. 825)

S2235176. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu:


A. leucoplazia
B. eritem exudativ multiform
C. lichenul plan
D. papilomatoza orala
E. eritroplazia
(pag. 824)

S2235177. Papilomatoza florida a cavitatii orale


A. este o afectiune hiperkeratozica
B. se caracterizeaza prin mase de vilozitati fine,albe,cenusii
C. se suprapune uneori pe leziuni de lichen plan
D. se suprapune uneori pe keratoza tabagica
E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie
(pag. 825)

S2235178. Papilomatoza florida a cavitatii orale evolueaza spre:


A. carcinom epidermoid
B. carcinom verucos
C. tumora Ackermann
D. lichen plan
E. candidoza orala
(pag. 826)

S2235179. Procesele patologice de la nivelul tegumentului fetei cu potential de malignizare sunt:


A. leziuni neinflamatorii si nedureroase mai mult sau mai putin reliefate
B. ulceratii cronice atone
C. nevii si nevomatozele cutanate
D. eritroplazia

744

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

745

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. leucoplazia
(pag. 826)

S2235180. keratozele actinice


A. se prezinta sub forma unor pete pigmentate bine delimitate
B. se prezinta sub forma unor pete de culoare bruna murdara
C. se prezinta sub forma unor pete plane sau usor reliefate
D. se prezinta sub forma unor pete care in timp devin hiperkeratozice
E. se prezinta sub forma unui placard eritematos
(pag. 826)

S2235181. Din punct de vedere histopatologic modificarile in keratozele actinice pot fi:
A. de tip atrofic
B. de tip hipertrofic
C. cu hiperkeratoza
D. cu parakeratoza
E. cu degenerescenta hidropica a stratului bazal
(pag. 826)

S2235182. Tratamentul keratozei actinice consta in:


A. crioterapia cu azot lichid
B. unguente cu 5-fluoro-uracil1%
C. laserterapie
D. antibioterapie
E. aplicare de substante caustice
(pag. 827)

S2235183. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici:


A. afecteaza cu preponderenta persoanele varstnice
B. sunt formatiuniproeminente,dure,keratozice,de forma unui corn miniatural
C. sunt pete pigmentare bine delimitate,de culoare bruna murdara
D. apar in special la nivelul mucoasei jugale
E. se pot maligniza
(pag. 826-827)

S2235184. cornul cutan


A. apare pe fondul unei keratite
B. apare pe fondul unei cheilite actinice
C. are o dezvoltare brusca
D. in evolutie este insotit de acuze subiective
E. apare frecvent sub forma unor leziuni multiple
(pag. 827)

S2235185. radiodermitele cronice se prezinta ca


A. plaje hiperpigmentate, de culoare cenusie
B. plaje hiperpigmentate, de culoare maro-deschis
C. plaje hiperpigmentate cu o retea teleangiectazica la suprafata
D. elemente discoide
E. un mic nodul bine delimitat
(pag. 828)

S2235186. evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasuara in urmatoarele etape

745

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

746

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

etapa sclerodermica, cu zone hiperkeratozice cornoase, verucoase


etapa hiperplazica, prezentan o piele atrofica, acromica
etapa de malinizare, sub forma de zone hiperkeratozice, cornoase, veruci, papiloame
etapa de malignizare la nivelul unei formatiuni vegetante sau pe marginile ulceratiei
etapa sclerodermica, prezentand o piele atrofica, acromica sau hipercromica
(pag. 828)

S2235187. tratamentul radiodermitelor cronice consta in


A. protectia impotriva iradierii
B. utilizarea razelor C, care produc mai putine radiodermite cronice
C. evitarea lezarii zonelor de radiodermita
D. excizia larga si plastia lipsei de substanta
E. aplicarea de unguente cu 5 fluoro-uracil 1%
(pag. 828)

S2235188. boala Bowen are urmatoarele caracteristici


A. apare su forma unor eroziuni profunde
B. prezinta risc de malignizare
C. apare dupa iradierea tegumentelor fetei
D. este o dermatoza precanceroasa
E. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei
(pag. 828, 829)

S2235189. diagnosticul diferential al keratoacantomului se face cu


A. furunculul
B. nevii celulari
C. eritroplazia
D. lichenul plan
E. epiteliomul spinocelular
(pag. 829)

S2235190. nevii reprezinta


A. displazii cutanate circumscrise
B. displazii cutanate cu evolutie lent
C. displazii cutanate de etiologie cunoscuta
D. displazii cutante care persista toata viata
E. displazii cutanate care se pot maligniza
(pag. 829)

S2235191. semnele de malignizare a neviilor sunt


A. extensie brutala
B. suprafata neregulata
C. culoarea devine mai deschisa
D. infiltrarea tesuturilor din jur
E. sangerarea si ulcerarea dupa traumatisme
(pag. 831)

S2335192. Care din urmtoarele diskeratoze prezint un potenial de malignizare crescut.:


A. Eritroplazia
B. Keratoza traumatic
C. Leucoplazia
D. Lichenul plan

746

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

747

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. Lupusul eritematos
(pag. 818)

S2335193. Formele clinice ale eritroplaziei sunt:


A. omogen
B. hipertrofic
C. atrofic
D. scleroas
E. pigmentar
(pag. 819)

S2335194. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei se face cu:


A. Leucoedemul
B. Carcinomul de mucoas
C. Lichen plan
D. Eritroplazia
E. Candidoze cronice
(pag. 820-821)

S2335195. Care dintre urmtoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare
malign:
A. ptat
B. eroziv
C. verucoas
D. omogen
E. nodular
(pag. 821)

S2335196. Formele clinice ale lichenului plan sunt.


A. eroziv
B. hipercheratozic
C. verucos
D. atrofic
E. bulos
(pag. 822)

S2335197. Diagnosticul diferenial al lichenului plan trebuie luate n considerare urmtoarele leziuni:
A. Lupusul eritematos oral
B. Leziunile luetice
C. Papilomatoza oral
D. Leucoplazia
E. Eritroplazia
(pag. 823)

S2335198. Care din urmtoarele leziuni sunt considerate precancere cutanate:


A. Keratoza actinic
B. Radiodermita cronic
C. Boala Bowen
D. Xeroderma pigmentosum
E. Hemangiomul
(pag. 823)

747

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

748

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2335199. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial, n perioada asimptomatic i/sau subclinic


se face prin:
A. Examen radiografic
B. Examen clinic
C. Examen biopsic
D. Coloraia intravital cu albastru de toluidin
E. Examen citologic
(pag. 826)

S2335200. Biopsia este contraindicat n:


A. Leziuni vasculare
B. Leziuni diskeratozice
C. Variaii anatomice normale: linia alb, pigmentaii fiziologice
D. Leziuni traumatice recente
E. Leziuni acute/subacute inflamatorii
(pag. 839)

S2335201. Eritroplazia poate avea urmtoarele forme:


A. eritematoas
B. eroziv
C. hipetrofic
D. veziculoas
E. atrofic
(pag. 819)

S2335202. Riscul de malignizare a leucoplaziei este:


A. n cazul igienei orale defectoase
B. mai mare la femei
C. mai mare la brbai
D. mai mare la tineri
E. mai mare la consumatorii de alcool i tutun
(pag. 821)

S2335203. Lupusul eritematos acut sistemic afecteaz cu preponderen:


A. copii
B. persoanele ntre 20 40 ani
C. vrstnicii
D. femeile
E. brbaii
(pag. 824)

S2335204. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei proase orale se face cu:


A. Leucoplazia idiopatic
B. Lichenul plan
C. Candidoza cronic hiperplazic
D. Hiperkeratoze orale
E. Limba proas
(pag. 822)

S2335205. Care dintre urmtorii factori sunt incriminai n etiopatogenia lichenului plan oral:
A. Factori neuro-distrofici
B. Tulburri ale metabolismului glucidic

748

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

749

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. Efecte adverse medicamentoase


D. Factori imunologici
E. Fumatul
(pag. 822)

S2335206. Care dintre urmtorii factori sunt implicai n etiopatogenia cancerului oro-facial:
A. Tutunul i alcoolul concentrat
B. Agenii virali
C. Tulburri endocrine
D. Factori imunitari
E. Absena igienei orale
(pag. 815-816)

S2535207. Lupusul eritematos afecteaz cu predilecie:


A. mucoasa planeului oral
B. mucoasa jugal la nivelul molarilor
C. vlul palatin
D. mucoasa lingual
E. gingia i roul buzelor.
(pag. 825)

S2635208. Bioterapia de reactivare se realizeaz prin:


A. produse medicamentoase de origine sintetic
B. restaurri protetice
C. restaurri protetice
D. proceduri balneoterapeutice
E. vitaminoterapie.
(pag. 317)

S2635209. n bioterapia de reactivare prin vitaminoterapie se folosesc:


A. vit.A sub form de drajeuri
B. vit.A sub form de drajeuri
C. vit.K sub form de capsule
D. vit.K sub form de capsule
E. vit.E sub form de capsule.
(pag. 317-318)

S2635210. n parodontita marginal cronic superficial bioterapia de reactivare:


A. este indicat naintea tratamentului antimicrobian i antiinflamator
B. este necesar pentru reducerea tulburrilor vasculare persistente dup tratament
C. se realizeaz prin administrarea de vit.A
D. se realizeaz prin administrarea de produse de origine animal
E. poate fi realizat prin masaj gingival.
(pag. 317-318)

S2635211. Masajul gingival:


A. se efectueaz manual sau cu un dispozitiv adaptat la Unit-ul dentar
B. masajul manual se face prin micri circulare sau prin aciuni dinspre coronar spre apical
C. se face 5-10 minute zilnic timp de o lun
D. este indicat n zonele inflamate, abcese parodontale
E. reprezint un procedeu de bioterapie de reactivare.
(pag. 318)

749

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

750

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2835212. Leziunile cu potential de malignizare sunt:


A. eritroplazia
B. leucoplazia
C. lichenul plan
D. stomatita aftoasa
E. stomatita odontiazica
(pag. 818)

S2835213. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu:


A. candidoze cronice
B. carcinom de mucoasa cu debut in suprafata
C. leucoedemul
D. keratoacantomul
E. melanoza Dubreuilh
(pag. 820)

S2835214. In etiologia leucoplaziei sunt incriminati urmatorii factori locali:


A. Dinti fracturati cu margini ascutite
B. Dinti cariati si netratati
C. Molari de minte superiori in pozitie vicioasa
D. Molari de minte inferiori incomplet erupti
E. Molarii de minte inclusi
(pag. 820)

S2835215. Factorii generali care pot favoriza aparitia leucoplaziei sunt


A. Luesul
B. Tulburarile hormonale
C. Hepatita cronica
D. Diabetul zaharat
E. Hipovitaminoza A
(pag. 820)

S2835216. Clinic lichenul plan se prezinta astfel:


A. Placi albe sidefii translucide ca fumul alb, laptoase sau alb-galbui cu suprafata neteda, omogena sau
rugoasa
B. Suprafete albe, opaline, uniforme, in placarde care in partea centrala pot lua aspect verucos
C. Retea ramificata cu arborizatii ca nervurile frunzei de feriga
D. Zone atrofice, eritematoase sau ulceroase, fine, arborizate
E. Mase de vilzitati fine, albe, cenusii sau roze cu mase vegetante si papilomatoase
(pag. 822)

S2835217. Tratamentul lupusului eritematos cuprinde:


A. Antipaludice
B. Corticoizi
C. Citostatice
D. Antibiotice
E. Antitermice
(pag. 825)

S2835218. Tratmentul chirurgical in cazul leucoplaziei poate consta in:


A. Excizie
B. Crioterapie

750

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

751

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. Laser
D. Chirurgie micrografica Mohs
E. Iradiere
(pag. 824)

S2835219. In lupusul eritematos diagnosticul diferential se face cu:


A. Lichenul plan
B. Leucoplazia
C. Eritem exudativ mutiform
D. Papilomatoza florida
E. Luesul
(pag. 825)

751

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

752

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 36
Metode chirurgicale ajuttoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontic)
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1236001. in cazul osteotomiei transmaxilare, trepanatia se face cu:
A. freze sferice nr. 4-6 de piesa dreapta
B. freze cilindrice
C. freze sferice montate la turbina
D. discuri
E. pietre
(pag. 140)

S1236002. Osteotomia transmaxilara este indicata in:


A. parodontite apicale fistulizate
B. parodontite acute in stadiul endoosos
C. parodontite apicale cronice rebele la tratament
D. pulpite cronice
E. gangrena necomplicata
(pag. 139)

S1236003. Rezectia apexului este de preferat a se realiza cu:


A. dalta
B. ciocanul
C. freze cilindrice
D. discuri
E. pietre
(pag. 148)

S1336004. Cea mai frecventa indicatie a rezectiei apicale este pentru


A. dintii frontali
B. premolari
C. molari
D. dinii maxilari
E. dintii mandibulari
(pag. 144)

S1336005. In amputatia radacinii palatinale la molarii superiori, incizia trebuie facuta:


A. Pichler
B. Partch
C. Trapezoidala
D. De-a lungul axului radacinii
E. Triunghiulara
(pag. 160)

S1336006. Indicatia de baza a drenajului transosos o reprezinta:


A. parodontita apicala acuta, in faza periapicala

752

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

753

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

parodontita apicala cronica


osteita cronica periapicala
gangrena simpla
abcesul vestibular
(pag. 139)

S1336007. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare in treimea apicala este


A. drenajul transosos
B. chiuretajul periapical
C. rezectia apicala
D. amputaia radiculara
E. extractia dentara
(pag. 142)

S1336008. Momentul optim de efectuare a chiuretajului periapical este


A. la 24-48 de ore dupa efectuarea obturatiei
B. la o saptamana de la efectuatea obturatiei
C. imediat dupa efectuarea obturatiei
D. nu are importana
E. atunci cand sunt dureri violente
(pag. 141)

S1336009. Obturatia cea mai buna a canalului in rezectia apicala este


A. inainte cu cateva zile de operatie
B. cea intraoperatorie
C. postoperatorie
D. nu are importana
E. la 48 de ore
(pag. 146)

S1336010. Pastrarea integritatii lungimii radacinii se realizeaza in


A. rezectia apicala cu obturatie directa
B. rezectia apicala cu obturate retrograda
C. chiuretajul periapical
D. drenajul transosos
E. amputatia radiculara
(pag. 142)

S1336011. Rezectia apicala este contraindicata:


A. in fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii
B. in osteite cronice periapicale
C. in parodontite cronice care nu permit uscarea canalului
D. in esecuri ale tratamentului endodontic
E. la premolarii inferiori
(pag. 145)

S1336012. Trepanatia ososasa in drenajul transosos se realizeaza cu:


A. ciupitorul de os
B. dalta si ciocanul
C. freze sferice nr.4-6
D. dispozitivul Traunner in U
E. chiurete curbe

753

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

754

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 140)

S1336013. Una dintre indicatiile chiuretajului periapical este:


A. substanta de obturatie a depasit foramenul apical
B. osteite periapicale la dinti obturati
C. granulomul periapical
D. gangrena umeda
E. parodontita apicala acuta in stadiul periapical
(pag. 141)

S1536014. Ce este"umbra reziduala"Hammer:


A. opacitatea data de conul de gutaperca;
B. imaginea radiologica a unui chist;
C. imaginea radiologica postrezectie apicala;
D. deformarea tablei vestibulare apicale;
E. opacitatea data de un dinte inclus.
(pag. 155)

S1536015. Dificultatile ce tin de factori fiziologici in rezectia apicala la molarii superiori sunt:
A. limitarea deschiderii gurii;
B. bride cicatriceale;
C. forma si volumul sinusului maxilar;
D. constituia si conformaia obrajilor;
E. afectiuni ale buzelor.
(pag. 157)

S1536016. in rezectia apicala cu obturatie retrograda se utilizeaza amalgamul de Ag., aliajele


recomandate fiind de tipul:
A. "non gamma 1"cu peste 65% Ag.;
B. "non gamma 2" cu peste 65% Ag.;
C. "non gamma 2"cu peste 45% Ag.;
D. "non gamma 2"cu mai puin de 55% Ag.;
E. "non gamma 3"cu peste 65% Ag.
(pag. 154)

S1536017. Indicatia de baza a osteotomiei transmaxilare este:


A. chistul suprainfectat;
B. parodontita apicala supurata la dintii la care nu se poate realiza chiuretajul andodontic;
C. gangrena umeda la dinti cu apexurile deschise;
D. lacuna eseniala a maxilarelor;
E. hemangiomul cavitar:
(pag. 139)

S1536018. Momentul optim pentru practicarea chiuretajului periapical este:


A. cu 24 ore inainte de obturatia canalului;
B. concomitent cu obturatia de canal;
C. la 24-48 ore dupa obturatia de canal;
D. odata cu restaurarea protetica;
E. odata cu extirparea pulpei vii.
(pag. 141)

S1536019. Vindecarea totala dupa rezectia apicala se realizeaza in:


A. 5-7 zile;

754

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

755

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

4-6 saptamani;
3-6 luni;
2-3- luni;
6-8 luni.
(pag. 155)

S1636020. Premolarizarea molarilor presupune:


A. amputatia radacinii palatinale a molarilor superiori
B. amputatia unei radacini vestibulare a molarilor superiori
C. indepatarea unei radacini impreuna cu coroana adiacenta a unui molar inferior
D. indepartarea apexului oricarei radacini a unui molar superior
E. ampurtatia apexului unei radacini a unui molar inferior
(pag. 160-161)

S1636021. Rezectia apicala cu obturatie anterograda este indicata in:


A. canale obturate incomplet, care nu mai pot fi dezobturate
B. dispozitive coronoradiculare a caror indepartare implica riscul fracturii radacinii
C. leziuni periapicale la dinti cu canale permeabile
D. ace rupte in canal
E. canale cu anomalii anatomica care la fac inabordabile
(pag. 143)

S1636022. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata in:


A. parodontita apicala cronica cu secretie bogata si canale permeabile
B. substanta de obturatie radiculara a depasit foamenul apical determinand reactii de intoleranta
C. tratament radicular perfect dar procesul peiapical patologic continua sa evolueze
D. anchiloza dentoalveolara
E. canale radiculare impermeabile din diferite motive (ace rupte, dispozitive coronoradiculare, denticuli)
(pag. 153)

S1636023. Rezectia apicala este indicata in:


A. procese periapicale insemnate care distrugand osul reduc mult implantarea radacinii
B. atrofii alveolare intinse, cu mobilitate dentara astfel incat prin rezectie se reduce foarte mult implantarea
dintelui
C. leziuni coronoradiculare intinse, care depasesc marginea alveolara iar radacina nu mai poate fi utilizata
pentru dispozitive coronoradiculare
D. fracturi radiculare ale 1/3 coronare a radacinilor
E. esecuri ale tratamentului endodontic
(pag. 144)

S1636024. Rezectia apicala la premolarii superiori:


A. prezinta dificultati date de prezenta crestei zigomaticoalveolare
B. impune atentie deosebita pentru a nu deschide fosele nazale
C. se poate solda cu deschiderea sinusului maxilar
D. posate fi urmata de paralizii faciale
E. nu prezinta nici un fel de risc chirurgical
(pag. 156)

S2136025. Contraindicaiile relative ale rezeciei apicale sunt urmtoarele, cu o excepie:


A. Afeciuni cardiace decompensate
B. Diabetul decompensat
C. Perioada ciclului menstrual

755

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

756

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. Strile febrile
E. Convalescena dup unele afeciuni acute
(pag. 145)

S2136026. Dup rezecia apical, umbra rezidual Hammer reprezint:


A. Recidive ale procesului periapical
B. Imaginea radiologic post-rezecie apical
C. Osteit postoperatorie
D. Cicatrizare osoas
E. Eecuri postoperatorii
(pag. 155)

S2136027. n rezecia apical, cea mai utilizat dintre incizii este:


A. Pichler
B. Partsch
C. n L
D. Trapezoidal
E. n U
(pag. 147)

S2136028. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare n treimea superioar este:


A. Premolarizarea
B. Extracia dentar
C. Transfixaia
D. Rezecia apical
E. Alveolotomia
(pag. 142)

S2136029. Osteotomia transmaxilar este indicat n:


A. Depiri ale apexului cu substane de obturaie ce nu se resorb
B. Fracturi radiculare n treimea superioar
C. Chisturi radiculare mici
D. Fracturi radiculare n treimea inferioar
E. Parodontita apical acut n faza periapical
(pag. 139)

S2236030. Cicatrizarea plagii mucoasei in rezectia apicala se face:


A. in 3 - 6 luni
B. per secundam
C. in 6 - 12 luni
D. in aproximativ 6 saptamani
E. dupa aproximativ 5 - 7 zile
(pag. 155)

S2236031. In cazul unui focar periapical suprainfectat, dupa rezectia apicala se va efectua:
A. sutura stransa a plagii cu materiale resorbabile
B. sutura rara si plaga curatata
C. impregnarea suprafetei de rezectie cu nitrat de argint 30%
D. aplicarea in lpaga de iodoform si apoi sutura
E. aplicarea in plaga de streptomicina
(pag. 151)

756

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

757

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2236032. La rezectia apicala a molarilor, cand sinusul este departe de procesul apical se procedeaza
astfel:
A. se chiureteaza tesutul de granulatie, se rezeca apexul si se continua apoi chiuretajul
B. se sectioneaza apexul cu freza cilindrica, apoi se chiureteaza tesutul patologic
C. se chiureteaza tesutul patologic in totalitate si se pastreaza apexul
D. se rezeca apexul si se lasa plaga nesuturata
E. se chiureteaza energic peretii ososi pentru indepartarea integrala a tesuturilor
(pag. 158)

S2236033. La rezectia apicala a molarilor superiori, atunci cand sinusul maxilar se afla juxtaapical:
A. se indepatreaza tesutul de granulatie cu chiureta, apoi se rezeca apexul
B. nu se indeparteaza tesutul de granulatie in totalitate pentru a proteja sinusul maxilar
C. se procedeaza mai intai la sectionarea apexului, apoi se indeparteaza tesutul de granulatie si apexul cu
excavatorul
D. se indeparteaza tesutul de granulatie prin frezare la turatii mari
E. se rezeca doar portiunea vestibulara a apexului
(pag. 158)

S2236034. Sectionarea apexului in rezectia apicala este preferabil sa fie realizata cu:
A. dalta si ciocanul
B. freze cilindrice
C. pietre
D. discuri
E. laser
(pag. 148)

S2236035. In principiu, rezectia apicala poate fi efectuata:


A. la toate grupele de dinti, pe ambele arcade
B. numai la dintii frontali
C. numai la persoane tinere
D. numai la canini
E. numai la premolarii si molarii inferiori
(pag. 144)

S2236036. Pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori seutilizeaza de obicei anestezia:


A. nervului nazopalatin
B. nervului bucal
C. la spina Spix
D. nervului infraorbitar
E. nervilor alveolari superiori si anteriori
(pag. 158)

S2236037. Amputatia radiculara se efectueaza la:


A. caninii superiori
B. molarii de minte atipici, cu radacini fuzionate
C. molarii superiori, in special primul molar
D. molarii inferiori daca cele doua radacini nu sunt sudate
E. premolarii infeirori
(pag. 159)

S2236038. Pentru amputatia radiculara la molari se prefera:


A. anestezia de contact

757

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

758

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

anestezia prin refrigeratie


electroanalgezia
anestezia tronculara
anestezia generala
(pag. 159)

S2336039. Indicaia de baz a drenajului transosos o reprezint:


A. parodontita apical acut, n faza periapical
B. parodontita apical cronic
C. osteita cronic periapical
D. gangrena simpl
E. abcesul vestibular
(pag. 139)

S2536040. Dificultile ce in de factorii fiziologici n cazul rezeciei apicale la molarii superiori se refer
la:
A. forma i volumul sinusului maxilar
B. limitarea deschiderii gurii
C. constituia i conformaia obrajilor
D. elasticitatea pielii
E. afeciuni ale buzelor.
(pag. 157)

S2636041. n tratamentul gingivitelor i gingivostomatitelor micotice sunt indicate:


A. splturi bucale cu soluie apoas de bicarbonat de sodiu 10%
B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 n ap cldu
C. aplicaii locale de colutorii complexe cu antibiotice i corticosteroizi
D. aplicaii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog)
E. administrarea pe cale general de antibiotice
(pag. 325)

S2936042. Chiuretajul periapical are ca obiectiv:


A. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturatie care au depasit apexul;
B. creearea unei comunicari vestibulare de drenaj;
C. extirparea apexului radicular si a procesului patologic periapical;
D. chiuretarea unui focar acut principal;
E. chiuretarea unui focar acut principal;
(pag. 140)

S2936043. Contraindicatiile rezectiei apicale:


A. in cazul lezarii accidentale a apelului unui dinte vecin, in cursul unei interventii chirurgicale;
B. in cazul unor procese apicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult
implantarea radacinii;
C. in cazul unor leziuni periapicale;
D. in cazul unor cai false in apropierea apexului;
E. in cazul unor leziuni periapicale depasind 1 din lungimea radacinii.
(pag. 145)

S2936044. Rezectia apicala este indicata in cazul:


A. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii;
B. leziuni coronoradiculare intinse care depasesc marginea alveolara si radacina;
C. atrofii alveolare intinse, care au redus mult implantarea radacinii;

758

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

759

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin, in cursul unei interventii chirurgicale;
E. in primele 2 luni de sarcina.
(pag. 143)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1236045. Cavitatea pentru obturatie la rezectia apicala cu obturatie retrograda se prepara cu:
A. freze cilindrice
B. freze diamantate efilate
C. freze con invers
D. discuri
E. instrumente Black
(pag. 153 - 154)

S1236046. Esecurile rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze:


A. s-a efectuat pe dinti pluriradiculari
B. necroza osului prin frezaj intempestiv
C. radacina dintelui rezecat patrunde in sinus
D. pacientul este febril in timpul rezeciei apicale
E. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma
(pag. 156)

S1236047. in principiu rezectia apicala se poate realiza:


A. la toti dintii din cavitatea bucala
B. numai la dintii frontali
C. numai la persoane tinere
D. la dintii cu leziuni periapicale
E. numai la canini
(pag. 144)

S1236048. in timpul VII (radicular) al rezectiei apicale cu obturatie anterograda se face:


A. rezectia apexului
B. chiuretarea tesutului patologic
C. trepanarea tabliei osoase
D. curairea mecanica a canalului
E. obturatia canalului dentar
(pag. 150)

S1236049. Indicatiile rezectiei apicale se stabilesc pe baza:


A. acceptiunii pacientului
B. dotarii tehnice
C. pregatirii medicului
D. examenului locoregional si general
E. examenului radiografic
(pag. 144)

S1236050. Premolarizarea este indicata la:


A. molarul I inferior
B. molarul II inferior
C. molarul I superior
D. molarul II superior

759

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

760

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. premolarul I superior
(pag. 160)

S1236051. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la:


A. dinti cu dispozitive corono-radiculare
B. dinti cu obturatii vechi incomplete
C. dinti cu radacini drepte
D. dini frontali superiori neobturai
E. dinti frontali inferiori neobturati
(pag. 153)

S1336052. Complicatiile postoperatorii ale rezectiei apicale sunt:


A. durerea
B. edemul regional
C. deschiderea sinusului maxilar
D. lezarea apexurilor dinilor vecini
E. deschiderea foselor nazale
(pag. 155)

S1336053. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt:


A. afectiunile cardiace decompensate
B. stari gripale
C. osteoporoza senila
D. hemofilia
E. nefrite cronice severe
(pag. 145)

S1336054. In rezectia apicala, incizia trebuie sa indeplineasca unele conditii de baza


A. sa fie suficient de larga
B. sa nu se suprapuna viitoarei plagi ososase
C. sa permita o buna sutura a lambourilor
D. sa nu depaseasca 1 cm.
E. sa fie orizontala
(pag. 147)

S1336055. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt


A. Canale obturate incomplet
B. Parodontita apicala cronica
C. Dispozitive coronoradiculare
D. Ace rupte pe canal
E. Gangrena umeda
(pag. 153)

S1336056. Tipul de incizie in amputarea radacinii vestibulare la molarii superiori poate fi


A. curba, plasata la 0,5 cm de marginea gingivala
B. in L
C. in anvelopa
D. trapezoidala
E. nici una dintre acestea
(pag. 159)

S1436057. in cadrul amputatiei radacinii palatinale la molarii superiori:

760

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

761

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

se fac doua lambouri triunghiulare care se decoleaza anterior si posterior;


pentru trepanarea tablei osoase se folosesc numai frezele sferice.
se face o incizie paralela cu festonul gingival, la 0,5 cm superior de acesta;
incizia se face de-a lungul axului radacinii;
descoperirea radacinii palatinale se face prin decolarea fibromucoasei palatine, de la colet catre apex;
(pag. 160)

S1436058. In cadrul amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori:


A. incizia poate fi curba si plasata la 1 cm de marginea gingivala;
B. incizia poate fi curba si plasata la 0,5 cm de marginea gingivala;
C. sectionarea radacinii se face imediat deasupra tavanului camerei pulpare;
D. secionarea radacinii se face imediat sub tavanului camerei pulpare;
E. radacina este indepartata cu clestele.
(pag. 159-160)

S1436059. in cadrul amputatiei radiculare la molarii inferiori:


A. se indeparteaza una dintre cele doua radacini, ale carei canale sau canal nu au putut fi tratate corect;
B. dupa separare, radacina bolnava se extrage cu elevatorul cudat.
C. se face sectionarea coroanei pana la zona interradiculara;
D. se indeparteaza numai radacina fara secionarea coroanei;
E. se practica asa-numita premolarizare;
(pag. 160-161)

S1436060. in cadrul timpului de rezectie a apexului:


A. sectionarea apexului la baza procesului osos;
B. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii superiori;
C. suprafata de rezectie va avea o inclinare ascendenta la dintii superiori;
D. se prefera dalta si ciocanul in locul frezei cilindrice;
E. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii inferiori.
(pag. 148)

S1436061. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt:


A. parodontita apicala acuta, in faza periapicala
B. parodontitele apicale cronice cu secretie bogata
C. parodontita marginala acuta
D. parodontita marginala cronica
E. granulom periapical
(pag. 139)

S1436062. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata:


A. atunci cand canalele sunt obturate incomplet si nu mai pot fi dezobturate;
B. cand exista ace rupte in canal;
C. cand se rezeca din radacina;
D. cand exista canale cu anomalii anatomice care le fac inabordabile;
E. in obturatii canalare cu depasire.
(pag. 153)

S1436063. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii:


A. fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii;
B. infectii ale mucoasei orale care contraindica temporar interventia;
C. cai false cand sunt plasate in treimea apicala;
D. parodontite cronice care prin secreia produsa, nu permit uscarea canalului;

761

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

762

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. atrofii alveolare intinse, care au redus implantarea radacinii.


(pag. 144-145)

S1436064. Rezectia apicala este indicata in:


A. parodontita apicala cronica granulomatoasa;
B. obstacole reprezentate de ace rupte accidental in canal;
C. fracturi radiculare cu respectarea fara exceptie a regulii de pastrare a cel putin 2/3 din radacina;
D. fracturi coronare in treimea superioara;
E. leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara.
(pag. 142-145)

S1436065. Rezectia apicala:


A. are avantajul ca da posibilitatea unei obturatii calibrate, efectuate la vedere;
B. mai este denumita chiuretaj periapical;
C. este o metoda nechirurgicala care consta in extirparea apexului periapical;
D. mai este denumita apicectomie;
E. este indicata in chisturi radiculare indiferent de implantarea radiculara restanta.
(pag. 142-143)

S1536066. Accidente intraoperatorii in rezectia apicala sunt:


A. lezarea dintilor vecini:
B. deschiderea sinusului maxilar;
C. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier;
D. hemoragia spongioasa;
E. lezarea nervului infraorbitar.
(pag. 154-155)

S1536067. Contraindicatii absolute de ordin general ale rezectiei apicale sunt:


A. osteoporoza senila;
B. diabetul decompensat;
C. toxicozele grave;
D. perioada ciclului menstrual;
E. primele 2 luni si ultima luna de sarcina.
(pag. 145)

S1536068. in rezectia apicala sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. vindecarea chirurgicala se face in 6-7 zile;
B. obturatia coronara definitiva se face dupa o saptamana;
C. includerea dintelui intr-o lucrarea protetica cel mai devreme dupa 2-3 saptamani;
D. obturaia coronara definitiva se face dupa 2-3 saptamani;
E. aplicarea pe dintele in cauza a unui dispozitiv corono-radicular cel mai devreme dupa 4-6 saptamani.
(pag. 153)

S1536069. in rezectia apicala sunt considerate indicatii operatorii incorecte urmatoarele:


A. efectuarea interventiei la bolnavi cu stare generala alterata;
B. efectuarea interventiei in puseu acut;
C. pregatirea necorespunzatoare a canalului radicular;
D. necroza osoasa prin frezaj osos intempestiv;
E. rezectia insuficienta a apexului.
(pag. 156)

S1536070. Indicatiile chiuretajului periapical sunt:

762

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

763

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

parodontita apicala cronica granulomatoasa;


parodontita cronica reziduala;
cementita necrotica;
parodontita apicala cronica cu secreie bogata;
chisturi radiculare mici.
(pag. 140)

S1536071. Indicatiile rezectiei apicale sunt:


A. chisturi radiculare mici si mijlocii;
B. osteita periapicala cronica;
C. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii;
D. granulomul intern Palazzi;
E. cementita.
(pag. 143)

S1536072. Premolarizarea este amputatia radiculara la:


A. molarii 1 superiori;
B. molarii 2 inferiori;
C. molarii 3 superiori;
D. premolari;
E. molari 1 inferiori.
(pag. 160)

S1536073. Riscurile existente in cazul efectuarii la cald a rezectiei apicale sunt:


A. diseminarea infectiei;
B. hemoragia postoperatorie;
C. intarzierea vindecarii postoperatorii;
D. neinstalarea anesteziei;
E. obturatia intraoperatorie incompleta de canal.
(pag. 145)

S1636074. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei dintilor superiori pot consta in:
A. deschiderea foselor nazale
B. lezarea pachetului vasculonervos mentonier
C. lezarea dintilor vecini
D. deschiderea sinusului maxilar
E. deschiderea canalului mandibular
(pag. 154-155)

S1636075. Dificultatile rezectiei apicale la molarii inferiori sunt date de:


A. grosimea redusa a tablei linguale
B. prezenta canalului mentonier
C. grosimea mare a corticalei osoase vestibulare
D. prezenta canalului mandibular in imediata vecinatate a molarilor
E. prezenta sinusului maxilar
(pag. 158-159)

S1636076. Nivelul trepanarii tablei osoase vestibulare in cursul rezectiilor apicale:


A. este orientata de examenul radiografic
B. nu are importanta
C. poate utiliza dispozitivele in"U"Brosch-Trauner
D. poate fi stabilit de eventuale deformari, erodari ale tablei vestibulare

763

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

764

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. este obligatoriu la 1cm de marginea crestei alveolare


(pag. 148)

S1636077. Obturatia canalului in cadrul rezectiilor apicale:


A. se efectueaza numai intraoperator
B. se poate efectua preoperator
C. se efectueaza preoperator, numai in cazul in care se reuseste uscarea perfecta a canalului
D. intraoperator se efectueaza anterograd sau retrograd
E. obturatia retrograda se realizeaza cu ciment oxifosfat iodoformat si con de gutaperca
(pag. 146)

S1636078. Rezectia apicala cu obturatie retrograda presupune:


A. incizia sI decolarea mucoperiostului
B. trepanare osoasa
C. rezectie apicala sI chiuretaj
D. pregatirea canalului sI obturatia anterograda
E. pregatirea cavitatii retentive si obturarea ei
(pag. 153)

S1636079. Rezectia apicala la premolarii inferiori:


A. impune cel mai adesea o incizie la limita dintre mucoasa fixa sI mobila, mai aproape de festonul gingival
B. intampina greutati datorita vecinatatii canalului mentonier
C. nu este ingreunata de conditiile locale
D. necesita protejarea pachetului vasculonervos mentonier
E. apare riscul de confundare a eroziunii osoase produsa de procesul periapical al premolarilor cu gaura
mentoniera
(pag. 158)

S1636080. Rezectia apicala:


A. este imposibila datorita vecinatatii sinusului
B. iumpune pastrarea a 2/3 din lungimea radacinii implantate in os
C. consta in extirparea apexului si a tesutului patologic periapica
D. consta in chiuretajul tesutului patologic periapical
E. in cazul radacinilor lungi se pot efectua rezectii pe o lungime mai mare de 1/3 din radacina dintelui,
aceasta ramanand in continuare cu o implantare suficienta
(pag. 142)

S1636081. Tehnica amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori presupune:


A. anestezie generala obligatorie
B. incizie curba vestibulara
C. descoperirea radacinii prin indepartarea tablei osoase vestibulare
D. sectionarea radacinii imediat deasupra tavanului camerei pulpare sI indepartarea radacinii
E. sutura
(pag. 159-160)

S2136082. Accidentele intraoperatorii ale rezeciei dinilor superiori pot fi:


A. Deschiderea sinusului maxilar
B. Lezarea dinilor vecini
C. Fractura tuberozitii
D. Deschiderea foselor nazale
E. Fractura procesului alveolar
(pag. 154)

764

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

765

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2136083. Contraindicaiile absolute (de ordin general) ale rezeciei apicale sunt:
A. Afeciunile cardiace decompensate
B. Primele dou luni i ultima lun de sarcin
C. Diabetul decompensat
D. Osteoporoza senil
E. Hemofilia
(pag. 154)

S2136084. Contraindicaiile relative ale rezeciei apicale sunt:


A. Strile febrile
B. Perioada ciclului menstrual
C. Diabetul decompensat
D. Nefritele cronice severe
E. Afeciunile neuro-psihice
(pag. 145)

S2136085. Indicaiile chiuretajului periapical sunt:


A. Parodontita apical acut n faza periapical
B. Substana de obturaie a canalului a depit foramenul apical
C. Necroza apexului
D. Leziuni traumatice (fracturi) radiculare
E. Dini cu obturaii incomplete
(pag. 140-141)

S2136086. Metodele de chirurgie endodontic sunt:


A. Osteotomia transmaxilar
B. Alveolotomia
C. Replantarea
D. Chiuretajul periapical
E. Amputaia radicular
(pag. 139)

S2136087. Obturaia retrograd n rezecia apical se face cu:


A. Acrilat autopolimerizabil
B. Amalgam de argint tip non gamma 2
C. Past iodoformat Walchoff
D. Past de hidroxid de calciu
E. Con de gutaper
(pag. 154)

S2136088. Rezecia apical este contraindicat n urmtoarele situaii locale:


A. Atrofii alveolare ntinse
B. Fracturi radiculare plasate n treimea inferioar a rdcinii
C. Fracturi radiculare plasate n treimea superioar a rdcinii
D. Leziuni corono-radiculare ntinse, ce depesc marginea alveolar
E. Procese apicale nsemnate
(pag. 145)

S2236089. Pentru obturatia retrograda se pot utiliza urmatoarele materiale:


A. cimentul fosfat de zinc
B. amalgamul de argint
C. acrilatul autopolimerizabil

765

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

766

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. endomethasone
E. ciment iodoformat
(pag. 154)

S2236090. Incizia pentru rezectia apicala trebuie sa respecte urmatoarele conditii:


A. sa aiba o dimensiune minima
B. sa fie suficient de larga pentru o buna vizibilitate
C. sa sectioneze separat mucoasa si periostul
D. sa permita o buna sutura a lambourilor
E. sa se suprapuna peste viitoarea lipsa de substanta osoasa
(pag. 147)

S2236091. Trepanarea osoasa in rezectia apicala se face cu:


A. freze stelate
B. ciupitorul de os
C. chiurete sau excavatoare
D. freze sferice ascutite
E. freze con invers
(pag. 148)

S2236092. Frezajul pentru trepanarea osului in rezectia apicala se va efectua:


A. cu viteza mare si presiune ferma
B. lent, pentru a evita supraincalzirea
C. abordand semicircular osul din jurul apexului
D. intrerupt la intervale variabile de timp
E. cu turbina
(pag. 148)

S2236093. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii locale:


A. Infectii ale mucoasei bucale
B. procese apicale cu pastrarea a cel putin 2/3 din implantarea radacinii
C. atrofii alveolare intinse cu dinti mobili
D. procese apicale intinse care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii
E. parodontite apicale cronice granulomatoase
(pag. 145)

S2236094. In cayul efectuarii rezectiei apicale "la cald":


A. exista riscul deschiderii sinusului sau foselor nazale
B. exista riscul deschiderii canalului mandibular
C. exista riscul intarzierii vindecarii postoperatorii
D. exista riscul lezarii dintilor vecini
E. exista riscul diseminarii infectiei
(pag. 145)

S2236095. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei apicale sunt:


A. lezarea dintilor vecini
B. deschiderea sinusului etmoidal
C. deschiderea canalului mandibular
D. deschiderea foselor nazale
E. hemoragia spongioasa
(pag. 154, 155)

766

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

767

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2236096. La examenul radiologic efectuat dupa rezectia apicala umbra reziduala Hammer are
urmatoarele semnificatii:
A. recidiva procesului periapical
B. are semnificatie patologica
C. e datorata unei osificari incomlpete
D. poate fi datorata lipsei de inchidere a orificiului de trepanatie in tablia vestibulara
E. are semnificatia unei acutizari a procesului periapical
(pag. 155)

S2236097. Constitiue greseli de tehnica operatorie in rezectia apicala urmatoarele:


A. rezectia apexului oblic spre vestibular
B. obturarea canalului radicular
C. pregatirea mecanica necorespunzatoare a canalului radicular
D. chiuretajul incomplet al tesutului patologic
E. insamintarea osoasa de la un proces septic de vecinatate
(pag. 156)

S2236098. La rezectia apicala a molarilor superiori putem intampina urmatoarele dificultati:


A. grosimea mica a corticalei osoase vestibulare
B. bolta palatina plata, ce nu permite vizualizarea radacinii palatinale
C. limitarea deschiderii gurii
D. distanta intercomisurala mica
E. forma si volumul sinusului maxilar
(pag. 157)

S2236099. Metodele de chirurgie endodontica sunt:


A. osteotomia transmaxilara
B. replantarea terapeutica
C. chiuretajul periapical
D. rezectia apicala
E. amputatia radiculara
(pag. 139)

S2236100. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt:


A. obturatiile radiculare cu depasirea apexului
B. profilactic in tratamentul gangrenei simple intr-o singura sediinta
C. profilactic in tratamentul gangrenei complicate
D. in parodontita apicala acuta in faza endoosoasa
E. in parodontite apicale cronice cu secretie bogata
(pag. 139)

S2236101. Accidentele intraoperatorii in cazul osteotomiei transmaxilare pot fi:


A. deschiderea foselor nazale
B. luxatia dintilor vecini
C. lezarea apexului dintilor vecini
D. sectionarea apexului
E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 140)

S2236102. Incizia pentru osteotomia transmaxilara este:


A. dreapta, verticala
B. dreapta orizontala

767

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

768

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. usor curba, de 1cm, in dreptul apexului dintelui vizat


D. o simpla intepatura, cu bisturiul
E. extinsa intre apexurile dintilor vecini
(pag. 139, 140)

S2236103. Trepanarea osoasa in osteotommia apicala transmaxilara se va realiza


A. oblic in sus
B. perpendicular pe apex
C. la 2mm deasupra apexului dintelui vizat
D. cu freze cilindrice nr. 4 - 6
E. cu freze sferice nr.4 - 6
(pag. 140)

S2236104. Trepanarea osoasa in osteotomia transmaxilara se va efectua


A. tinand seama de datele de anatomie normala
B. conforma datelor radiologice
C. dupa orientarea cu dispozitivul Brosch-Trauner
D. numai dupa fistulizarea spontana in vestibul
E. cu dalta si ciocanul
(pag. 140)

S2236105. Printre contraindicatiile rezectiei apicale se numara si:


A. fracturile radiculare in treimea inferioara a radacinii
B. leziunile periapicale cronice
C. leziuni coronoradiculare intinse, care depasesc marginea radiculara
D. stomatite
E. varsta intre 45 - 55 de ani
(pag. 145)

S2236106. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt:


A. hemofilia
B. osteoporoza senila
C. perioada ciclului menstrual
D. afectiunile neuropsihice
E. starile febrile
(pag. 145)

S2236107. Esecuri ale rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze:


A. efectuarea interventiei pe dinti pluriradiculari
B. necroza osului prin intempestivitatea frezajului osos
C. bolnavi cu starea generala alterata
D. radacini curbe sau care patrund in sinus
E. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma
(pag. 156)

S2236108. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la:


A. dinti cu dispozitive coronoradiculare
B. ace rupte in canal
C. dinti cu radacini drepte
D. dinti frontali superiori neobturati
E. dinti frontali inferiori neobturati
(pag. 153)

768

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

769

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2236109. Cavitatea apicala la rezectia cu obturatie retrograda se rpepara cu:


A. discuri
B. freze fisura
C. instrumente Black
D. freze sferice de dimensiuni reduse
E. freze "con invers"
(pag. 154)

S2236110. Chiuretajul periapical este indicat in:


A. tratamentele endodontice corecte, la dinti asimptomatici timp de cel putin 2 ani de la tratament
B. cementita necrotica al un dinte cu tratament endodontic corect
C. cand substanta de obturatie radiculara a depasit foramenul apical
D. parodontita apicala acuta seroasa
E. parodontita apicala cronica cu canalul radicular deschis
(pag. 140, 141)

S2236111. Incizia in chiuretajul periapical este:


A. de regula orizontala, plasata in dreptul apexului
B. usor curba
C. verticala in derptul apexului
D. intereseaza numai mucoasa
E. sectioneaza mucoperiostul pana la tablia osoasa
(pag. 141)

S2236112. In timpul trepanarii osoase din chiuretajul periapical semnele exteriorizarii procesului pe
tabla osoasa vestibulara sunt:
A. zona de os dur, de culoare mai alba
B. proeminentele osoase
C. eroziuni osoase
D. zona de os moale
E. secretia purulenta abundenta
(pag. 141)

S2236113. Accidentele intraoperatorii ale chiuretajului periapical sunt:


A. lezarea dintilor vecini
B. atingerea apexului dintelui vizat
C. deschiderea canalului mandibular
D. deschiderea sinusurilor maxilare
E. lezarea dintilor vecini
(pag. 142)

S2236114. Plaga postoperatorie in chiuretajul periapical:


A. se sutureaza cu fire neresorbabile
B. se sutureaza la 48 de ore dupa interventia chirurgicala
C. se vindeca la nivelul cavitatii bucale in 5 - 6 zile
D. se spala periodic cu solutii antiseptice sau antibiotice
E. se sutureaza cu fire resorbabile
(pag. 142)

S2236115. Rezectia apicala este cunoscuta si sub denumirile de


A. osteotomie
B. apectomie

769

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

770

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. apicectomie
D. gingivectomie
E. amputatie radiculara
(pag. 142)

S2236116. In evaluarea indicatiei de rezectie apicala se are in vedere ca:


A. 2/3 din radacina sa fie obturata
B. 1/2 din radacina sa fie obturata
C. 2/3 din radacina sa fie implantata in os
D. dintele sa ramana cu o implantare suficienta dupa o rezectie mai mare de 1/3 din lungimea radacinii
E. dintele va fi cuprins obligatoriu intr-o lucrare protetica conjuncta
(pag. 142)

S2236117. Indicatiile rezectiei apicale sunt:


A. parodontita apicala cronica granulomatoasa
B. esecuri ale tratamentului endodontic
C. parodontita apicala acuta
D. osteita periapicala cronica
E. leziuni traumatice radiculare
(pag. 142, 143)

S2236118. Printre indicatiile rezectiei apicale se numara:


A. ace rupte accidental in canal
B. canale obstruate de procese dentinare
C. esecuri ale tratamentului endodontic
D. parodontita apicala acuta
E. pulpita acuta seroasa totala
(pag. 143, 144)

S2236119. Rezectia apicala se recomanda in cazul leziunilor periapicale de tipul:


A. necroza apexiana
B. chisturi radiculare mari pe dinti cu implantare redusa
C. chisturi radiculare mici si mijlocii ce depasesc jumatate din implantarea radiculara
D. parodontita apicala acuta supurata
E. parodontita apicala cronica granulomatoasa
(pag. 143)

S2236120. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt:


A. primele doua luni de sarcina
B. hemofilia
C. diabetul zaharat decompensat
D. afectiunile neuropsihice
E. ultima luna de sarcina
(pag. 145)

S2236121. Incizia pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori este:


A. orizontala la nivelul fundului de sac vestibular inferiori
B. curba, cu convexitatea in jos, plasata in fundul de sac vestibular
C. la limita dintre mucoasa fixa si mobila, mai apropiata de festonul gingival
D. verticala
E. cu sectionarea periostului in fundul de sant vestibular, separat de mucoasa
(pag. 158)

770

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

771

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2236122. Decolarea lamboului mucoperiostic pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se face:
A. dinspre mezial
B. dinspre distal
C. de sus in jos
D. cu impingerea formatiunilor vasculo-nervoase odata cu lamboul mucoperiostic
E. cu sectionarea pachetului nervos si sutura lui ulterioara
(pag. 158)

S2236123. Treapnatia osului pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se efectueaza:


A. sub gaura mentoniera
B. dupa evidentierea gaurii mentoniere
C. cu freze cilindrice
D. cu freze con invers
E. cu freze sferice
(pag. 158)

S2236124. Elementele anatomice care dau particularitate rezectiei apicale la premolarii inferiori sunt:
A. numarul radacinilor
B. angulatia regiunii radiculare apicale
C. grosimea tabliei osoase vestibulare
D. grosimea corticalei linguale
E. gaura mentoniera
(pag. 158)

S2236125. Particularitatile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori sunt:


A. gaura mentoniera
B. corticala deosebit de groasa a mandibulei
C. canalul mandibular cu continutul sau
D. sinusul maxilar
E. linia oblica interna
(pag. 158, 159)

S2236126. Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori cuprind:


A. Sectionarea coroanei
B. obturatia corecta a tuturor canalelor radiculare
C. rezectia apexului radacinii bolnave
D. extractia radacinii bolnave
E. chiuretajul alveolei ramase dupa extractia radacinii bolnave
(pag. 160, 161)

S2236127. Constituie greseli de tehnica operatorie generatoare de esec in rezectia apicala urmatoarele:
A. efectuarea rezectiei apicale la bolanvi cu stare generala alterata
B. obturarea canalului radicular cu ciment si con de gutaperca
C. efectuarea rezectiei apicale in puseu acut
D. rezectia insuficienta a apexului
E. ramanerea pe loc a portiunii de radacina rezecata
(pag. 156)

S2336128. Trepanaia osoas n drenajul transosos se realizeaz cu:


A. ciupitorul de os
B. dalta i ciocanul

771

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

772

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. freze sferice nr.4-6


D. dispozitivul n U Brosch-Traunner
E. chiurete curbe
(pag. 140)

S2336129. Chiuretajul periapical este indicat n urmtoarele situaii:


A. procesul patologic nu poate fi oprit la nivel periapical
B. substana de obturaie a depit foramenul apical
C. necroz a apexului
D. scop profilactic
E. parodontite apicale cronice cu secreie bogat
(pag. 140)

S2336130. n raport cu leziunea, rezecia apical este indicat n:


A. leziuni periapicale
B. obstacole care mpiedic tratamentul corect al canalului
C. eecuri ale tratamentului endodontic
D. leziuni radiculare
E. lezarea accidental a apexului unui dinte vecin
(pag. 142)

S2336131. Obstacolele care mpiedic tratamentul corect endodontic sunt:


A. anomalii anatomice
B. canale obstruate de procese dentinare
C. obstacole reprezentate de ace rupte accidental n canal
D. cementit
E. cile false
(pag. 143)

S2336132. Indicaiile cele mai frecvente ale rezeciei apicale sunt:


A. incisivi
B. canini
C. molari
D. premolari
E. molari de minte
(pag. 144)

S2336133. In rezecia apical, incizia trebuie s ndeplineasc unele condiii de baz


A. s fie suficient de larg
B. s nu se suprapun viitoarei plgi ososase
C. s permit o bun sutur a lambourilor
D. s nu depeasc 1 cm.
E. s fie orizontal
(pag. 147)

S2336134. Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt:


A. afeciunile cardiace decompensate
B. stri gripale
C. osteoporoza senil
D. hemofilia
E. nefrite cronice severe
(pag. 145)

772

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

773

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2336135. Complicaiile postoperatorii ale rezeciei apicale sunt:


A. durerea
B. edemul regional
C. deschiderea sinusului maxilar
D. lezarea apexurilor dinilor vecini
E. deschiderea foselor nazale
(pag. 155)

S2336136. Tipul de incizie n amputarea rdcinii vestibulare la molarii superiori poate fi:
A. curb, plasat la 0,5 cm de marginea gingival
B. n L
C. n anvelop
D. trapezoidal
E. nici una dintre acestea
(pag. 159)

S2336137. Indicaiile rezeciei apicale cu obturaie retrograd sunt


A. Canale obturate incomplet
B. Parodontita apical cronic
C. Dispozitive coronoradiculare
D. Ace rupte pe canal
E. Gangrena umed
(pag. 153)

S2336138. Fa de situaiile secionrii ideale ale apexului, exist i situaii patologice:


A. Chisturile voluminoase
B. Procesul evolueaz de la apex n sus
C. Procesul evolueaz descendent
D. Fracturi radiculare
E. Tumori maligne
(pag. 149)

S2336139. Unii autori recomand impregnarea suprafeei de rezecie cu:


A. Soluie de nitrat de argint 30%
B. Soluie slab de cloramin
C. Hidrochinon 5%
D. Cloroform
E. Alcool 70%
(pag. 151)

S2336140. n plaga osoas, nainte de sutur se aplica:


A. Iodoform
B. Marfanil
C. Marbadal
D. Streptomicin
E. Alvogyl
(pag. 151)

S2336141. Obturaia retrograd se realizeaz cu:


A. Amalgam de cupru
B. Amalgam de argint

773

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

774

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. Acrilat autopolimerizabil
D. Glasionomer
E. Adhesor
(pag. 154)

S2336142. Indicaiile operatorii incorecte sunt:


A. Procese patologice apicale extinse
B. Efectuarea rezeciei la bolnavi tarai
C. Efectuarea rezeciei n puseu acut
D. Dini sinusali
E. Relaii intime cu canalul alveolar inferior
(pag. 156)

S2336143. Dificultile ntmpinate n timpul rezeciei premolarilor i molareilor in de:


A. Factori anatomici
B. Factori fiziologici
C. Factori patologici
D. Volumul sinusului maxilar
E. Grosimea planului osos
(pag. 157)

S2336144. La nivelul premolarilor inferiori incizia poate fi:


A. Curb cu convexitatea n jos
B. La limita dintre mucoasa fix i cea mobil
C. Angular
D. Trapezoidal
E. Curb cu convexitatea n sus
(pag. 158)

S2336145. Dup separarea complet a rdcinilor molarilor inferiori extracia rdcinii bolnave se face
cu
A. Clete de molar de minte inferior
B. Clete de resturi radiculare
C. Clete de premolar inferior
D. Ciupitor de os
E. Elevatoare curbe
(pag. 161)

S2336146. Greelile de tehnic operatorie ale rezeciei apicale sunt


A. Rezecia insuficient a apexului
B. Necroza osoas
C. nsmnarea osoas de la un proces septic de vecintate
D. Obturaia incomplet
E. Deschiderea sinusului maxilar
(pag. 156)

S2536147. Chiuretajul periapical este indicat n urmtoarele situaii:


A. cementita necrotic
B. parodontita apical rezidual
C. parodontita apical cronic granulomatoas
D. chisturi radiculare mici
E. ace rupte accidental n canal.

774

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

775

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 140)

S2636148. n tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indic:


A. splturi bucale cu soluie apoas de bicarbonat de sodiu 10%
B. administrare de Nistatin sau Stamicin
C. atingeri locale cu nitrat de argint 30%
D. aplicaii de paste sau geluri adezive care conin corticoizi
E. aplicaii de colutorii cu antibiotice.
(pag. 324-325)

S2636149. n tratamentul gingivostomatitei herpetice se practic:


A. splturi bucale cu soluii antiseptice
B. atingerea leziunilor cu soluie de violet de genian 1%
C. tergerea cu tampoane imbibate n ap oxigenat a ulceraiilor bucale
D. aplicaii locale cu Orochrome
E. vitaminoterapie.
(pag. 324)

S2636150. Tratamentul de urgen al gingivostomatitei ulcero-necrotice const n:


A. splturi bucale largi cu soluii antiseptice de: cloramin 3, permanganat de potasiu 1/5000 1/10000
B. ndeprtarea prin tergere cu tampoane sau comprese imbibate n ap oxigenat a depozitelor de fibrin
C. detartraj minuios supra- i subgingival
D. aplicarea local de colutorii complexe cu antibiotice, corticosteroizi, antimicotice, anestezice de contact
E. aplicaii locale cu Orochrome.
(pag. 323)

S2636151. Tratamentul pericoronaritelor const din:


A. splturi antiseptice abundente i dese
B. instalaii de colutorii complexe cu antibiotice
C. aplicarea unui dren din me iodoformat
D. administrarea pe cale general de antibiotice
E. corticoterapie
(pag. 323)

S2636152. n tratamentul gingivitelor descuamative sunt indicate:


A. atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat 1 n ap cldu
B. aplicaii locale de colutorii complexe cu antibiotice i corticosteroizi
C. aplicaii locale de produse tipizate cu triamcinolon
D. administrare de Nistatin sau Stamicin
E. administrare de Prednison.
(pag. 322)

S2636153. n hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomand:


A. reducerea fenomenelor acute sau subacute prin splturi antiseptice
B. aplicaii de colutorii complexe cu antibiotice
C. corticoterapie: Prednison 10-20mg/zi
D. vitaminoterapie: C, B1, B6, B12
E. gingivectomie.
(pag. 322)

S2636154. Tratamentul hiperesteziei dentinare const din:


A. aplicaii locale cu Orochrome

775

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

776

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

aplicaii locale cu alcool etilic 70%


aplicaii de cristale de clorur de zinc sub izolare, meninute 2-3 minute
impregnri cu ferocianur de potasiu, soluie apoas 20%, urmate de soluie de clorur de Zn 30%
atingeri cu glicerin cald.
(pag. 327)

S2636155. Tratamentul gingivostomatitei herpetice const n:


A. aplicaii locale cu Orochrome
B. atingerea ulceraiilor cu albastru de metilen 2%
C. splturi bucale cu soluie apoas de bicarbonat de Na 10%
D. administrarea de Nistatin
E. medicaie antiviral.
(pag. 324)

S2636156. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante const n:


A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30%
B. infiltraie cu penicilin i xilin
C. administrare de Nistatin sau Stamicin
D. splturi bucale cu soluie apoas de bicarbonat de sodiu 10%
E. aplicaii locale de colutorii cu antibiotice.
(pag. 324)

S2836157. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt:


A. depasirea apexului cu material de obturatie
B. necroza apexiana
C. parodontita apicala acuta in faza periapicala
D. parodontitele apicale cronice cu secretie persistenta
E. granuloame reziduale
(pag. 139)

S2836158. In cadrul osteotomiei transmaxilare pot surveni urmatoarele accidente:


A. lezarea apexului dintilor vecini
B. deschiderea sinusului maxilar
C. deschiderea foselor nazale
D. fractura tuberozitatii maxilare
E. deschiderea canalului mandibular
(pag. 140)

S2836159. Indicatiile chiuretajului periapical sunt:


A. Cand procesul patologic a depasit apexul
B. Substanta de obturatie a depasit foramenul apical
C. Ac Lentullo rupt in 1/3 apicala
D. Necroza a apexului
E. Fractura in 1/3 apicala a radacinii
(pag. 140)

S2836160. Avantajele chiuretajului periapical sunt reprezentate de:


A. Nu traumatizeaza pacientul
B. Conserva osul periapical
C. Pastreaza integritatea radacinii
D. Menajeaza dintii vecini
E. Asigura o buna implantare a dintelui

776

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

777

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 142)

S2836161. Indicatiile rezectiei apicale sunt urmatoarele:


A. chisturi radiculare mici si mijlocii care respecta cel putin jumatate din implantarea radiculara
B. dispozitive radiculare la dintii cu obturatii incomplete
C. depasirea apexului cu material de obturatie
D. canale obstruate de procese dentinare
E. parodontita apicala acuta in faza periapicala
(pag. 142)

S2836162. Esecurile tratamentului endodontic in care se indica rezectia apicala sunt:


A. Parodontite cronice cu persistenta secretiei pe canal
B. Obturatii de canal incomplete
C. Materialul de obruratie a depasit apexul
D. Dispozitive radiculare care nu pot fi indepartate la dintii cu obturatii incomplete
E. Granuloame reziduale
(pag. 144)

S2836163. Contraindicatiile rezectiei apicale sunt:


A. Procese apicale insemnate care reduc mult implantarea radacinii
B. Dinti mobili in atrofii alveolare intinse
C. Caile false in 1/3 apicala
D. Leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara
E. Fracturi radiculare in 1/3 inferioara a radacinii
(pag. 145)

S2836164. In rezectia apicala obturatia de canal se poate realiza:


A. Preoperator
B. Intraoperator
C. Retrograd
D. Postoperator
E. Fara tratament endodontic
(pag. 146)

S2836165. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt:


A. Canale obturate incomplet
B. Dispozitive corono-radiculare care nu pot fi indepartate
C. Parodontite cronice cu secretie persistenta
D. Ace rupte in canal
E. Canale cu anomalii anatomice
(pag. 153)

S2836166. Accidentele care pot surveni in timpul rezectiei apicale sunt:


A. lezarea dintilor vecini
B. deschiderea sinusului maxilar
C. deschidere canalului mandibular
D. necroza osoasa
E. hemoragia spongioasa
(pag. 154)

S2936167. Osteotomia trans-maxilara:


A. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale;

777

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

778

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

B. are indicatii de baza parodontita apicala cronica;


C. se realizeaza la dintii la care nu s-a obtinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale
transodontala;
D. au indicatii de faza parodontita apicala acuta in faza periapicala;
E. trepanatia se realizeaza cu freze cilindrice nr. 4, 6;
(pag. 139)

S2936168. Amputatia radiculara:


A. consta in indepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si 2 inferiori;
B. la molarii superiori metoda se poate adresa radacinilor, astfel incat spatiul dintre apex si baza sinusului sa
fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia;
C. se indica in procese patologice apiale extinse;
D. metoda se mai numeste premolarizare;
E. atat la molarii superiori cat si inferiori este de preferat anestezia tronculara.
(pag. 159)

778

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

779

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 37
Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1237001. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau periajul dentar din:
A. ziua urmatoare interventiei
B. ziua a doua
C. a doua saptamana
D. ziua a sasea
E. ziua a zecea
(pag. 180)

S1237002. Dupa efectuarea chiuretajului parodontal, dupa suprimarea eventualelor mese iodoformate
se fac atingeri cu:
A. clorura de zinc 20%
B. clorura de zinc 10%
C. clorura de zinc 30%
D. acid citric 1%
E. acid citric 10%
(pag. 181)

S1237003. in cazul operatiei Neumann-Widman, in cazul interventiei segmentare, dupa incizie rezulta:
A. un lambou triunghiular
B. un lambou trapezoidal cu baza in santul vestibular
C. un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei
D. suprafaa neregulata
E. un lambou patrat
(pag. 186)

S1237004. in parodontopatii, unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona
de gingie fixa, keratinizata. Aceasta trebuie sa fie:
A. cat mai ingusta
B. de latime egala atat in zona frontala cat si laterala
C. nu are importanta latimea
D. lata de minimum 2 mm, mai lata frontal si mai ingusta lateral
E. lata de minimum 2 mm, mai lata lateral si mai ingusta frontal
(pag. 175)

S1337005. In operatia cu lambou total Newman-Widman se realizeaza un lambou:


A. Triunghiular
B. Trapezoidal
C. Curb
D. Pichler
E. in anvelopa
(pag. 186)

779

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

780

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1337006. In tehnica operatiei cu lambou despicat, sectionarea mucoasei se va face oblic fata de axul
radacinilor sub un unghi de:
A. 10 grade
B. 5 grade
C. 2 grade
D. 12 grade
E. 7 grade
(pag. 188)

S1337007. Linia de incizie in gingivectomii ia de obicei o forma:


A. Ghirlandata
B. Liniara
C. Festonata
D. trapezoidala
E. Oblica
(pag. 183)

S1337008. Obiectivul chiuretajului gingival este:


A. indepartarea placii dentare
B. obtinerea unei bune cicatrizari locale
C. reducerea mobilitatii dentare
D. reducerea defectelor gingivale
E. inlaturarea pungilor supracrestale
(pag. 179)

S1337009. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre:
A. 2-5mm
B. 4-8 mm
C. 10 mm
D. 7-9 mm
E. 12 mm
(pag. 186)

S1537010. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt:


A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase;
B. gradul de mobilitate a dintelui;
C. tipul si adancimea pungii parodontale;
D. numarul si dimensiunea radacinilor;
E. tartrul si gradul atrofiei mucoase.
(pag. 178)

S1537011. Gingivectomia este indicata in:


A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale;
B. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm;
C. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice;
D. scop protetic, in cazurile de dini cu coroane lungi rezultate in urma extruziei;
E. retractii parodontale mixte cu sau fara prezenta de pungi gingivale.
(pag. 182)

S1537012. Membranele neresorbabile (Gore tex sau Latex) utilizate in osteoplastie se indeparteaza
chirurgical dupa:
A. 1-2 saptamani;

780

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

781

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

2-4 saptamani;
5-7 saptamani;
8-10 saptamani;
8-10 zile.
(pag. 194)

S1537013. Membranele utilizate in osteoplastie, care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul
desmodontal, au urmatoarele grosimi:
A. 0,1 - 0,3 mm;
B. 0,2 - 0,5 mm;
C. 1 - 2 mm;
D. 6 -8 mm;
E. 3 -5 mm.
(pag. 194)

S1537014. Memrane neresorbabile utilizate in osteoplatie sunt:


A. acid polilactic;
B. trombina;
C. dura mater liofilizata;
D. colagen;
E. latex.
(pag. 194)

S1537015. Tehnica operatiei cu"lambou plic"este indicata in urmatoarele cazuri:


A. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara la un numar restrans de
dinti (1-3);
B. largirea zonei de mucoasa keratinizata;
C. pungi osoase localizate la 4-6 dinti indeosebi la nivelul frontalilor superiori;
D. parodontopatii hiperplazice ereditare pe intreaga arcada;
E. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare.
(pag. 189)

S1637016. Chiuretajul gingival este indicat:


A. in scop protetic, la dintii cu coroane scurte
B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar
C. in parodontopatiile hiperplazice ereditare
D. in parodontopatiile hiperplazice hidantoina
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 180)

S1637017. Fibromatoza tuberozitara:


A. este o hiperplazie epitelioconjunctiva
B. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare
C. consta in mucoasa subtire, intinsa, aderenta de os
D. deformeaza tuberozitatea fie in plan transversal, fie in plan vertical
E. se insotesc frecvent de bride vestibulare
(pag. 199)

S1637018. Indicatiile gingivectomiei in tratamentul bolii parodontale sunt:


A. curativ, in parodontopatiile cu pungi intraosoase de pana la 3-4 mm, fara resorbtii osoase, doar cu liza
limitata a tesuturilor parodontale
B. pungi gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale
C. paleativ, temporizand extractia

781

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

782

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. in recidivele postoperatorii
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 182)

S1637019. inlaturarea tulburarilor functionale in cadrul terapiei initiale prechirurgicale a


parodontopatiilor vizeaza:
A. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza ocluzia sI suprasolicita parodontiul
B. detartraj supra sI subgingival
C. obturarea provizorie a canalelor radiculare la dintii gangrenati
D. imobilizare temporara a dintilor
E. obturaea corecta a cariilor de colet sI aproximale
(pag. 177)

S1637020. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt contraindicate de:


A. bolnavi corticodependenti
B. bolnavi cu transplante de organ
C. bolnavi cu tratament indelungat cu anticoagulante
D. in cazul deficientelor campului protetic
E. in cazul lupusului eritematos diseminat
(pag. 198)

S1637021. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt indicate in cazul:


A. frenurilor labiale si linguale scurte, groase, inserate in apropierea crestei
B. apofizele genii de volum mare, situate in apropierea crestei
C. gaurile mentoniere aflate in apropierea crestei
D. tuberozitati maxilare sterse
E. creste alveolare reduse ca inaltime, neregulate
(pag. 198)

S1637022. Largirea zonei de mucoasa mobila este in cadrul chirurgiei proprotetice:


A. obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste
B. se face daca santul vestibular este prea ingust
C. este necesara daca santul lingual este putin adanc
D. nu se face niciodata
E. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase
(pag. 204)

S1637023. Pungile supraosoase presupun:


A. deplasarea insertiei epiteliale spre apical
B. resorbtia osului de tip vertical
C. resorbtia osului de tip orizontal
D. cresterea in volum a gingiei, fara modificarea insertiei epiteliale
E. pungi cu 1,2,3 pereti ososI
(pag. 178)

S1637024. Tratamentul complex al parodontopatiilor:


A. necesita doar inlaturarea factorilor iritativi sI infectiosI locali
B. impune doar imobilizarea dintilor
C. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale si restabilirea ocluziei functionale
D. nu necesita un tratament complex
E. asociaza tratamentul general (al deficientelor) organice cu tratamentul chirurgical sI cu cel local
(inlaturarea factorilor iritativi, infectiosI sau a tulburarilor functionale)

782

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

783

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 176)

S2137025. Dup gingivectomie, cimenturile parodontale de protecie se menin:


A. 48 de ore
B. 3-4 zile
C. 5-7 zile
D. 10-20 de zile
E. 30-40 de zile
(pag. 185)

S2137026. n intervenia parodontal Neumann-Widmann se creeaz un lambou:


A. n dublu echer invers
B. n echer invers
C. Despicat
D. Total
E. n L
(pag. 186)

S2137027. Incizia n dublu echer invers din cadrul interveniei parodontale cu lambou despicat
formeaz cu axul rdcinii un unghi de:
A. 1-3
B. 5
C. 10
D. 30
E. 45
(pag. 188)

S2137028. La ce interval de timp de la detartraj se practic gingivectomia:


A. Imediat
B. La 24 de ore
C. La 3-4 zile
D. La o sptmn
E. La 2 sptmni
(pag. 182)

S2137029. Pentru reperajul adncimii pungilor parodontale n vederea gingivectomiei, se folosete:


A. Pensa stomatologic
B. Pensa Crane-Kaplan
C. Sonda dentar de consultaie
D. Bisturiul gradat Orban
E. Dispozivul Brosch-Traunner
(pag. 183)

S2237030. La ce interval de timp de la detartraj se practica gingivectomia :


A. Imediat
B. La 3-4 zile
C. La o saptamana
D. La 24 de ore
E. La 2 saptamani
(pag. 182)

S2237031. Dupa gingivectomie, cimenturile parodontale de protectie se mentin :


A. 3-4 zile

783

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

784

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

48 de ore
10-20 de zile
5-7 zile
30 de zile
(pag. 185)

S2237032. In cadrul chirurgiei parodontale, prin tehnica Neuman-Widman se creaza un lambou:


A. Total
B. In dublu echer invers
C. Despicat
D. In " L"
E. In echer invers
(pag. 186)

S2237033. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale cu lambou despicat, incizia " in dublu echer
invers "formeaza cu axul radacinii un unghi de:
A. 30
B. 10
C. 1-3
D. 45
E. 5
(pag. 188)

S2237034. Pentru reperajul adancimii pungilor parodontale in vederea gingivectomiei se foloseste:


A. Pensa stomatologica
B. Pensa Crane-Kaplan
C. Sonda dentara de consultatie
D. Dispozitivul Brosch-Traunner
E. Bisturiul gradat Orban
(pag. 183)

S2237035. Incizia primara din cadrul gingivectomiei va fi incliata catre apex intr-un unghi de :
A. 10
B. 45
C. 30
D. 5
E. 60
(pag. 183)

S2237036. In gingivectomii, linia de incizie ia de obicei o forma :


A. Oblica
B. Festonata
C. Ghirlandata
D. Trapezoidala
E. Liniara
(pag. 183)

S2237037. In cadrul operatiei Neuman-Widman, in cazul interventiei segmentare, dupa incizie rezulta :
A. Un lambou triunghiular
B. Un lambou trapezoidal cu baza in fundul de sant vestibular
C. Un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei
D. Un lambou patrat

784

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

785

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. Suprafata neregulata
(pag. 186)

S2237038. Dupa efectuarea chiuretajului gingival si suprimarea eventualelor mese iodoformate se face
controlul plagii la fiecare doua zile cu inlaturarea depozitelor moi si atingeri cu :
A. clorura de zinc 10 %
B. clorura de zinc 20 %
C. clorura de zinc 30 %
D. acid citric 1%
E. acid citric 10 %
(pag. 181)

S2237039. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau periajul dentar din :
A. ziua urmatoare interventiei
B. a doua saptamana
C. ziua a sasea
D. ziua a treia
E. ziua a zecea
(pag. 181)

S2237040. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau alimentatia normala incepand din ziua :
A. a sasea
B. a treia
C. a doua
D. a cincea
E. a saptea
(pag. 181)

S2237041. Chiuretajul gingival este indicat in :


A. in scop protetic, la dintii cu coroane scurte
B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar
C. in scop paleativ, in formele avansate ale afectiunii, temporizand extractia
D. in parodontopatiile hiperplazice ereditare
E. in parodontopatiile hiperplazice hidantoinice
(pag. 180)

S2237042. Obiectivul chiuretajului gingival este :


A. reducerea mobilitatii dentare
B. indepartarea placii bacteriene
C. obtinerea unei bune cicatrizari locale
D. inlaturarea pungilor supracrestale
E. reducerea defectelor gingivale
(pag. 179)

S2237043. In parodontopatii , unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona
de gingie fixa , keratinizata. Aceasta trebuie sa fie :
A. cat mai ingusta
B. de latime egala atat in zona frontala cat si lateral
C. lata de minimum 2 mm , mai lata frontal si mai ingusta lateral
D. lata de minimum 2 mm , mai lata lateral si mai ingusta frontal
E. nu are importanta latimea
(pag. 175)

785

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

786

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2237044. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre :
A. 2-5 mm
B. 3-4 mm
C. 4-8 mm
D. 6-10 mm
E. 7-9 mm
(pag. 186)

S2237045. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt :


A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase
B. gradul de mobilitate al dintelui
C. tipul ocluziei dentare
D. numarul si dimensiunea radacinilor
E. tartrul si gradul atrofiei mucoase
(pag. 178)

S2237046. Gingivectomia este indicata in :


A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale
B. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice
C. tratamentul parodontopatiilor marginale cronice cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm
D. scop protetic , la dintii cu coroane lungi rezultate in urma extruziei
E. retractii parodontale mixte , cu sau fara prezenta de pungi gingivale
(pag. 182)

S2237047. Membranele nerezorbabile ( Gore-tex sau latex ) utilizate in osteoplastie se indeparteaza


chirurgical dupa :
A. 1-2 saptamani
B. 5-7 saptamani
C. 2-4 saptamani
D. 5-7 luni
E. 2-4 luni
(pag. 194)

S2237048. Membranele utilizate in osteoplastie, care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul
desmodontal, au urmatoarele grosimi :
A. 0,1-0,3 mm
B. 6-8 mm
C. 0,2-0,5 mm
D. 3-5 mm
E. 1-3 mm
(pag. 194)

S2237049. Membranele utilizate in osteoplastie au o latime de :


A. 0,1-0-3 mm
B. 0,2-0,3 mm
C. 6-8 mm
D. 8-10 mm
E. 0,6-0,8 mm
(pag. 194)

S2237050. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa :


A. 5-7 saptamani

786

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

787

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

5-7 luni
nu au nevoie sa fie indepartate
nici un raspuns nu este corect
1-2 saptamani
(pag. 194)

S2237051. Chiuretajul gingival este indicat in :


A. in scop protetic , la dintii cu coroane scurte
B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar
C. in parodontopatiile hiperplazice ereditare
D. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 180)

S2237052. Dupa chiuretajul gingival si indepartarea eventualelor cimenturi gingivale, daca se observa
o tendinta de proliferare a tesutului de granulatie , se pot face mici cauterizari chimice cu :
A. electrocauterul
B. clorura de zinc 20 %
C. clorura de zinc 30 %
D. o solutie saturata de acid tricloracetic
E. acid citric 10 %
(pag. 181)

S2237053. Pungile supraosoase presupun:


A. deplasarea insertiei apicale spre apical
B. rezorbtia osului de tip vertical
C. rezorbtia osului de tip orizontal
D. cresterea in volum a gingiei fara modificarea insertiei epiteliale
E. pungi cu 1,2,3 pereti ososi
(pag. 178)

S2337054. Mobilitatea dentar postoperatorie se remite dup:


A. 10 zile
B. 2 saptmini
C. 3-4 saptmini
D. 2 luni
E. 1 an
(pag. 179)

S2337055. Obiectivul chiuretajului parodontal este:


A. remodelarea marginal
B. excizia peretelui marginal
C. refacerea inseriei epiteliale
D. obinerea unei bune cicatrizri locale
E. restabilirea igienei orale
(pag. 179)

S2337056. Cimenturile gingivale se menin de regul:


A. o zi
B. 5-6 zile
C. 2 saptmni
D. 3 saptmni

787

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

788

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. o lun
(pag. 181)

S2337057. Vindecarea complet dup gingivectomie apare dup:


A. o saptamn
B. 2 saptamni
C. 3 saptamni
D. 30-40 zile
E. 2 luni
(pag. 185)

S2337058. Tehnica operaiei cu lambou plic necesit:


A. doar incizie orizontal
B. incizie trapezoidal
C. incizie in L
D. incizie tip Pichler
E. incizie tip Parch
(pag. 189)

S2537059. Factorii cei mai importani n prognosticul bolii parodontale sunt:


A. localizarea bazei pungii parodontale i gradul rezorbiei osoase
B. gradul de mobilitate a dintelui
C. tipul i adncimea pungii parodontale
D. prezena tartrului i abrazia dentar
E. atrofia mucoasei bucale.
(pag. 178)

S2637060. Alveolita uscat presupune:


A. lipsa congestiei
B. inflamaia alveolei n totalitate
C. margini alveolare tumefiate, turgescente
D. hemoragie abundent
E. dureri absente
(pag. 134)

S2637061. Simptomatologia alveolitei presupune:


A. apariia imediat postextracional a durerii
B. hemoragie postextracional persistent
C. trombi care oblitereaz complet lumenul capilarelor gingivale i osoase
D. vasoconstricie prelungit a capilarelor
E. apariia la 3-4 zile postextracional a durerii violente, care crete progresiv n intensitate, asociat cu
afectarea strii generale
(pag. 134)

S2637062. Postextracional sngerarea gingivo-osoas normal se oprete:


A. dup 1-2 h
B. dup 3-4 zile
C. dup 300ml snge pierdut
D. dup 15-20 minute
E. dup efectuarea obligatorie a chiuretajului endialveolar
(pag. 129-130)

788

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

789

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2637063. Hemoragia postextracional tardiv


A. const n persistena hemoragiei cteva zile dup extracie
B. este obligatoriu o hemoragie venoas continu
C. hemoragia este mic, antrennd o pierdere de pn la 100ml snge
D. apare la cteva zile dup extracie, spontan sau provocat de un mic traumatism
E. nu poate avea cauze generale
(pag. 131)

S2637064. n cazul aspirrii unor fragmente dentare sau osoase n cursul extraciei se recurge la:
A. ex. radiologic al tractului gastrointestinal
B. diet bogat n fibre (spanac, fasole, varz)
C. medicaie care diminu reflexul faringian
D. tamponarea faringelui
E. administrarea de urgen a Dilauden-atropin i transportarea pacientului ntr-un serviciu de bronhologie
pentru extragerea corpului strin
(pag. 129)

S2637065. n cadrul accidentelor postextracionale leziunile nervoase pot interesa:


A. ramurile nervului V/1
B. ramurile nervului VII
C. nervul XII
D. ramurile nervului V/3
E. nervul glosofaringian IX
(pag. 127-128)

S2837066. Chiuretajul in camp inchis este o metoda chirurgicala care urmareste:


A. Indepartarea tartrului subgingival
B. Indepartarea tartrului subgingival si a cementului necrotic
C. Indepartarea tartrului, a cementului necrotic si a epiteliului invaginat
D. Indepartarea osului necrotic
E. Indepartarea tartrului si conturarea tesutului gingival
(pag. 179)

S2937067. Pregatirile preoperatorii in chirurgia parodontala consta in:


A. chiuretajul gingival;
B. clatiri bucale cu solutii antiseptice;
C. obturarea corecta a cariilor de colet;
D. restaurari protetice ceramice definitive corecte;
E. clatiri bucale cu clorhexidina si cu solutii fluorate.
(pag. 177)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1237068. Chiuretajul parodontal curativ este indicat in:
A. afectiuni cronice periapicale
B. pungi parodontale intre 4 - 8 mm
C. pungi parodontale intre 3 - 4 mm
D. pungi parodontale supraalveolare
E. pungi parodontale peste 6 - 8 mm
(pag. 180)

789

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

790

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1237069. Chiuretajul parodontal paleativ se utilizeaza in:


A. gingivita cronica
B. in pungi parodontale intre 4 - 6 mm
C. in pungi parodontale intre 6 - 8 mm
D. in formele avansate de parodontopatii
E. in recidivele postoperatorii, in scopul amanarii extractiei
(pag. 180)

S1237070. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de:


A. apexul dintelui
B. mucoasa
C. osul alveolar
D. faa interna a pungii gingivale
E. fata externa a pungii gingivale
(pag. 179 - 180)

S1237071. Dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului, pentru detoxifiere se poate aplica:
A. acid citric 1 %
B. acid citric 10 %
C. E.D.T.A.
D. clorura de zinc 30 %
E. clorura de zinc 10 %
(pag. 188)

S1237072. Gingivectomia consta in:


A. modelarea marginilor gingivale
B. excizia peretilor gingivali
C. modelarea crestei alveolare
D. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare
E. repozitionarea apicala de lambouri gingivale
(pag. 182 - 184)

S1237073. Gingivectomia este indicata in:


A. parodontopatiile hiperplazice
B. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm
C. in scop protetic, la dinti cu coroane scurte
D. gingivitele cronice la dini frontali
E. retractiile gingivale accentuate
(pag. 182)

S1237074. in operatia Neuman-Widman lambourile gingivale totale se:


A. inlatura (excizeaza)
B. se decoleaza numai mucoasa
C. se decoleaza numai oral
D. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa
E. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa
(pag. 186)

S1237075. Metodele chirurgicale curative in cazul tratamentului in parodontopatii sunt:


A. gingivectomia simpla
B. gingivoplastia modelanta
C. glosectomia partiala a varfului limbii

790

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

791

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. frenoplastii
E. frenectomii
(pag. 179)

S1237076. Printre obiectivele chirurgiei parodontale sunt:


A. indepartarea tesutului patologic periapical
B. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici
C. refacerea mucoasei santurilor vestibulare
D. crearea si meninerea unei zone de gingie fixa
E. stabilizarea procesului inflamator
(pag. 175 - 177)

S1337077. Ca mijloace de imobilizare temporara se pot utiliza:


A. gutiera ocluzala
B. ligaturi IvY
C. ligaturi de sarma in 8
D. sinele orale
E. sinele vestibulare sau vestibulo-orale
(pag. 177)

S1337078. Chiuretajul gingival este indicat in:


A. Gingivite tartrice-schmutz pioree
B. in formele avansate ale afectiunii gingivale, temporizand extractia
C. in recidivele postoperatorii, dupa celelalte interventii
D. Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea gradului de inflamaie
E. Cand substanta de obturatie a depasit foramenul apical
(pag. 180)

S1337079. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt:


A. Dozarea dificila a intensitatii curentului
B. Riscul de combustie si necroza osoasa
C. Producerea mortificarii pulpare ireversibile
D. Preul de cost mare
E. Cicatrizarea intarziata
(pag. 185)

S1337080. Gingivectomia este indicata in:


A. Parodontopatii hiperplazice ereditare
B. Pungi interradiculare
C. in scop protetic
D. in extruzii ale dinilor impeuna cu procesul alveolar
E. in rest radicul intraalveolar
(pag. 182)

S1337081. Instrumentele adecvate, obligatorii in chiuretajul gingival sunt:


A. chiureta de tip Gracey
B. chiurete de os
C. pilele subgingivale
D. pietre diamantate in flacara
E. nici una dintre acestea
(pag. 180)

791

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

792

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1337082. Materialele utilizate in osteoplastii sunt:


A. implante de ceramohidroxiapatita
B. granule de ceramohidroxiapatita
C. biovitroceramica
D. toate acestea
E. hidroxid de calciu
(pag. 192)

S1337083. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc:


A. eliminarea pungilor parodontale
B. crearea unor contururi si structuri gingivale pentru o buna autocuratire
C. restaurarea tesutului parodontal pierdut
D. crearea unui camp protetic ideal
E. drenajul transosos
(pag. 175)

S1337084. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste:


A. sonda dentara gradata
B. pensa speciala Crane-Kaplan
C. stilet butonat
D. dispozitivul Trauner
E. numai primele doua
(pag. 182)

S1337085. Punga parodontala presupune:


A. Distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar
B. Distrugerea fibrelor parodontale
C. Proliferarea insertiei gingivale in sens apical
D. Marirea de volum a gingiei
E. Modificarea aspectului fizionomic
(pag. 176)

S1437086. Imobilizarea dintilor in parodontopatii


A. este o masura terapeutica indispensabila, in scopul protejarii parodontiului impotriva microtraumatismelor
repetate din timpul masticatiei
B. provoaca retractie gingivala
C. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare
D. impiedica migrarile dentare
E. nu se recomanda, deoarece produce alterarea raporturilor de ocluzie
(pag. 177)

S1437087. Indicatiile chiuretajului gingival sunt


A. in scop curativ, in tratamentul parodontopatilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 8mm,
cand exista resorbtie osoasa intinsa
B. in scop paleativ, in tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 34mm
C. in tratamentul pungilor gingivale supraosoase, produse prin edeme gingivale
D. ca pregatire preoperatorie, pentru reducerea gradului de inflamatie, in vederea efectuarii altor interventii
chirurgicale
E. in scop paleativ, in formele avansate, temporizand extractia
(pag. 180)

S1437088. Indicatiile operatiei cu lambou sunt

792

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

793

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

A. cazurile in care exista o atrofie verticala accentuata, cu prezenta de pungi osoase, numai in formele
localizate la un dinte
B. parodontopatiile marginale cu prezenta de neregularitati osoase in exces sau in minus, in care punga
gingivala fie ca este disproportionat de mare fata de lungimea radacinii, fie nu mai are suport osos
C. retractii parodontale mixte, cu sau fara prezenta de pungi gingivale
D. granuloamele apicale
E. parodontitele cronice difuz progresive
(pag. 186)

S1437089. Printre indicatiile gingivectomiei se numara si


A. parodontopatiile hiperplazice ereditare
B. parodontopatiile hidantoinice
C. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 2-3mm
D. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8mm, cu evolutie orala
E. in pungile interradiculare
(pag. 182)

S1437090. Printre metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale,


se numara si
A. chiuretajul periapical
B. rezectia apicala
C. gingivectomia
D. gingivoplastia
E. osteoplastia
(pag. 179)

S1437091. Scopul tratamentului chirurgical in parodontopatii este


A. eliminarea pungilor parodontale
B. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale
C. crearea unor contururi si structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire
D. mentinerea unor zone de gingie fixa keratinizata cat mai ingusta
E. restaurarea tesutului parodontal pierdut
(pag. 175-176)

S1437092. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele


A. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman
B. tehnica operatiei cu lambou despicat
C. tehnica operatiei cu"lambou plic"
D. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral
E. tehnica operatiei limitate cu lambou total
(pag. 186-188-189-190)

S1437093. Terapia initiala in parodontopatii consta in


A. detartrajul minutios
B. obturarea corecta a cariilor, in special a celor de colet si aproximale
C. reechilibrarea ocluziei
D. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare
E. chiuretajul superficial al pungilor parodontale
(pag. 176)

S1437094. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune


A. stabilizarea protetica a dintilor mobili, prin sine fixe sau mobile
B. igiena buco-dentara riguroasa

793

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

794

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. stimularea troficitatii locale


D. restabilirea morfo-functionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate
E. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor
(pag. 195)

S1537095. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in:


A. scop paleativ in pungi infracrestale;
B. scop curativ in pungi infracrestale;
C. pungi cu adancime de 1-2 mm;
D. scop paleativ pentru a temporiza extracia;
E. scop paleativ la 1-2 dinti.
(pag. 180)

S1537096. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt urmatoarele ;


A. hemostaza deficitara imediat intraoperator;
B. cicatrizarea fibroasa stransa;
C. dozarea dificila a intensitatii curentului;
D. existena riscului de combustie si necroza osoasa;
E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mare.
(pag. 185)

S1537097. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje:


A. buna hemostaza imediat intraoperator;
B. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse;
C. dozarea perfecta a intensitatii curentului;
D. grabirea vindecarii plagii postoperatorii;
E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica.
(pag. 185)

S1537098. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele indicatii:


A. epulis;
B. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti;
C. hiperplazii izolate;
D. parodontopatii marginale cronice;
E. parodontopatii marginale generalizate.
(pag. 184-185)

S1537099. in mod obisnuit se asociaza operatia cu lambou si gingivectomia sub urmatoarele forme:
A. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali;
B. gingivectomie pe versantul palatinal si operatie cu lambou pe versantul vestibular;
C. gingivectomia la dintii frontali si operatie cu lambou la dintii laterali;
D. gingivectomie pe versantul vestibular si operaie cu lambou pe versantul palatinal;
E. cele doua interventii nu se pot asocia.
(pag. 189)

S1537100. Incizia primara in gingivectomie:


A. nu va interesa peretele pungii gingivale;
B. va fi usor bizotata in unghi de 30 grade cu apexul dintilor;
C. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii;
D. incizia va fi inclinata spre apex cu 45 grade;
E. respecta in detaliu festonul marginal.
(pag. 183)

794

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

795

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1537101. Metodele chirurgicale care se folosesc mai frecvent in tratamentul parodontopatiilor


marginale sunt:
A. chiuretajul;
B. osteoplastia;
C. opartia cu lambou;
D. frenoplastia;
E. gingivoplastia.
(pag. 179)

S1537102. Pungile supraosoase:


A. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei cu modificarea insertiei epiteliale;
B. apar de regula in hipertrofii;
C. apar de regula in hiperplazii;
D. apar de regula in gingivite;
E. au adancimi variabile.
(pag. 178)

S1537103. Tehnica operatiei cu lambou despicat:


A. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical;
B. largeste zona de mucoasa keratinizata;
C. abordeaza radacinile vestibulare si linguale;
D. abordeaza radacinile palatinale;
E. poate fi aplicata pe intreaga arcada.
(pag. 188)

S1637104. Boala parodontala presupune:


A. afectarea parodontiului apical
B. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii
C. distrugerea osului alveolar si al fibrelor parodontale
D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical
E. marire de volum a gingiei
(pag. 176)

S1637105. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc:


A. transplante osoase homologe, consevate si liofilizate
B. transplante heterogene conservate tip os -minerale
C. ceramohidroxilapatita
D. biovitroceramica
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 192)

S1637106. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste:


A. indepartarea tesuturilor patologice
B. indepartarea tartrului subgingival
C. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal
D. obtinerea unui latimi adecvate de gingie fixa
E. rezolvarea retractiei gingivale marcate la 1-2 dinti in zona frontala
(pag. 190)

S1637107. Chirurgia parodontala urmareste:


A. restaurarea tesutului parodontal pierdut
B. arestarea tuturor cauzelor parodontopatiilor

795

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

796

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. stabilzarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale


D. mentinerea sau crearea unei zone de gingie fixa, cheratinizata cat mai lata
E. crearea unor contururi sI structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire
(pag. 175-176)

S1637108. Chiuretajul gingival:


A. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale
B. nu se realizeaza decat in camp inchis
C. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia
D. se poate realiza si in camp deschis
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 179)

S1637109. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale:


A. poate consta in frenotomie
B. obligatoriu necesita sI frenoplastie
C. se adreseaza frenurilor scurte
D. se aplica frenurilor ingrosate sI proeminente
E. necesita obligatoriu excizia frenurilor
(pag. 201)

S1637110. Frenoplastiile utilizeaza:


A. excizia frenului
B. plastia in"Z"
C. incizie in"V"sI sutura in"Y"
D. incizie transversala a frenului si sutura longitudinala
E. numai incizia transversala la jumatatea frenului
(pag. 203)

S1637111. Hiperplaziile epitelioconjunctive:


A. se situeaza cu precadere in regiunea tuberozitara
B. sunt adevarate pseudotumori
C. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent
D. pot fi unice, bifide sau multiple
E. sunt cauzate de iritatia cronica a protezelor cu margini largi, neregulate
(pag. 199, 200)

S1637112. Metodele chirurgicale utilizate frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt:


A. chiuretajul periapical
B. gingivectomia
C. operatii cu lambou
D. gingivoplastia
E. osteoplastia
(pag. 179)

S1637113. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate:


A. in parodontpatiile hiperplazice ereditare
B. in atrofiile verticale accentuate, cu pungi osoase adanci, localizate sau generalizate
C. in scop paleativ
D. in parodontopatiile cu neregularitati osoase in exces sau in minus, cu punga gingivala disproportionat de
mare fata de lungimea radacinii
E. ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei, in vederea efectuarii altor interventii chirurgicale

796

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

797

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 186)

S1637114. Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica:


A. este recomandata in cazul prezentei unei mucoase fixe pe o intindere suficienta
B. se face in cazul santurilor putin adanci
C. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale
D. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare
E. pot interesa santurile perituberozitare
(pag. 204, 205, 208)

S1637115. Plastia santurilor periosoase include:


A. deplasarea insertiei mucoase spre marginea bazilara a mandibulei
B. osteotomoo sI osteoplastii ale oaselor maxilare
C. aplicare de grefe Ollier-Tiersch
D. utilizarea de conformatoare
E. dezinsertia muschiului milohioidian
(pag. 204, 205, 206)

S1637116. Printre deficientele campului protetic edentat sunt:


A. spina nazala anterioara proeminenta, in apropierea crestei alveolare
B. spina nazala anterioara neproeminenta, situata la distanta de creasta alveolara
C. creste alveolare edentate inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata
D. creste alveolare edentate reduse ca inaltime, neregulate, cu mucoasa mobila inserata in apropierea
coamei crestei
E. insertiile muschilor buccinatori, milohioidieni, genioglosi si geniohiioidieni, situate la distanta de creasta
(pag. 198)

S1637117. Transplantele autologe osoase utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din:


A. calvaria
B. alveole postextractionale proaspete
C. peretele posteroextern al tuberozitatii maxilare
D. creasta iliaca antero-superioara
E. tibie
(pag. 192)

S1637118. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice:


A. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical
B. sunt recomandate pentru lizele osoase
C. elimina factorii etiologici
D. nu sunt urmate decat rareori de recidiva
E. nu elimina factorii etiologici, astfel incat recidivele sunt foarte frecvente
(pag. 175)

S2137119. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt:


A. Cicatrizare fibroas strns
B. Hemostaz prin electrocoagulare
C. Risc de necroz
D. Risc de mortificri pulpare ireversibile
E. Dureri postoperatorii mai intense
(pag. 185)

S2137120. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influenai prin tratament
chirugical sunt:

797

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

798

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Inseriile musculare vicioase


Vascularizaia parodontal deficitar
Erupiile vicioase
Morfologia coronar necorespunztoare
Morfologia gingival necorespunztoare
(pag. 196)

S2137121. Gingivectomia este indicat n:


A. Hiperplazii gingivale hidantoinice
B. n scop protetic
C. Pungi parodontale sub 3-4 mm
D. Atrofii verticale accentuate
E. n vederea coronoplastiei
(pag. 182)

S2137122. n gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmrete:


A. Adncirea anurilor vestibulare
B. Mobilizarea mucoasei keratinizate n sens coronar
C. Regularizarea festonului gingival
D. Refacerea papilelor interdentare
E. Aplicarea de mucoas keratinizat pe rdcina dintelui
(pag. 190)

S2137123. Operaiile cu lambou n chirurgia parodontal sunt indicate n:


A. Atrofii orizontale accentuate
B. Pungi parodontale de 3-4 mm
C. Retracii parodontale mixte fr pungi gingivale
D. Hiperplazii gingivale
E. Parodontopatii marginale cu neregulariti osoase n exces
(pag. 186)

S2137124. Osteoplastia n tratamentul resorbiilor osoase din parodontopatia marginal cronic


profund se poate face cu:
A. Os spongios din creast edentat veche
B. Transplant omolog liofilizat
C. Os mineral
D. Ceramohidroxiapatit
E. Os cortical din creasta iliac
(pag. 192)

S2137125. Pungile parodontale infraosoase se caracterizeaz prin:


A. Absena modificrii inseriei epiteliale
B. Migrarea apical a inseriei epiteliale
C. Hiperplazie gingival
D. Existena a 1-2-3 perei osoi
E. Resorbie orizontal osoas
(pag. 178)

S2237126. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt:


A. Risc de necroza
B. Cicatrizare fibroasa stransa
C. Hemostaza prin electrocoagulare

798

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

799

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. Risc de mortificari pulpare ireversibile


E. Dureri postoperatorii mai intense
(pag. 185)

S2237127. Dupa terminarea chiuretajului gingival se fac irigatii cu :


A. clorura de zinc 30%
B. solutie de apa oxigenata si ser fiziologic
C. gluconat de clorhexidina 0,12%
D. acid tricloracetic
E. gluconat de clorhexidina 12%
(pag. 180-181)

S2237128. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influentati prin tratament
chirurgical sunt :
A. insertiile musculare vicioase
B. incluziile dentare
C. morfologia gingivala necorespunzatoare
D. morfologia coronara necorespunzatoare
E. eruptiile vicioase
(pag. 195-196)

S2237129. Gingivectomia este indicata in :


A. pungi parodontale sub 3-4 mm
B. in scop protetic, in cazurile de dinti cu coroane scurte
C. hiperplaziile gingivale hidantoinice
D. in scop paleativ, in formele avansate ale afectiunii, temporizand astfel extractia
E. parodontopatii marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8 mm cu evolutie orala
(pag. 182)

S2237130. In gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmareste :


A. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens coronar
B. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical
C. adancirea santurilor vestibulare
D. ca decolarile si deplasarile de mucoasa sa dezinsere si muschii mimicii
E. aplicarea de mucoasa keratinizata pe radacinile dintilor
(pag. 190)

S2237131. Gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral este indicata in :


A. ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei
B. sechelele gingivectomiei, cu denudarea exagerata a radacinii unuia sau doi dinti din zona frontala
C. parodontopatii hiperplazice ereditare
D. ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare
E. parodontopatii "uscate " localizate la incisivii inferiori, cu pierderea gingiei vestibulare
(pag. 190)

S2237132. In chirurgia parodontala, operatiile cu lambou sunt indicate in:


A. atrofii orizontale accentuate
B. retractii parodontale mixte, fara pungi gingivale
C. hiperplazii gingivale
D. parodontopatii marginale cu neregularitati osoase in exces
E. retractii parodontale mixte cu pungi gingivale
(pag. 186)

799

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

800

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2237133. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate in :


A. atrofii verticale accentuate
B. pungi parodontale de 3-4 mm
C. pungi parodontale intre 4 si 8 mm
D. hiperplazii gingivale
E. parodontopatii marginale cu prezenta de neregularitati osoase in minus
(pag. 186)

S2237134. In tratamentul rezorbtiilor osoase din parodontopatia marginala cronica profunda,


osteoplastia se poate face cu :
A. transplant homolog liofilizat
B. os mineral
C. os cortical din creasta iliaca
D. ceramohidroxiapatita
E. os spongios din creasta edentata veche
(pag. 192)

S2237135. Pungile parodontale infraosoase se caracterizeaza prin :


A. existenta a 1, 2 sau 3 pereti ososi
B. absenta modificarii insertiei epiteliale
C. migrarea apicala a insertiei epiteliale
D. rezorbtie verticala a osului din jur
E. rezorbtie orizontala osoasa
(pag. 178)

S2237136. Pungile parodontale supraosoase sunt caracterizate prin :


A. cresterea in volum a gingiei
B. migrarea apicala a insertiei epiteliale
C. fara modificarea insertiei epiteliale
D. mucoasa gingivala este edematiata si sangereaza usor la atingere
E. rezorbtie orizontala osoasa redusa
(pag. 178)

S2237137. Pungile parodontale supracrestale se caracterizeaza prin :


A. insertia epiteliala este deplasata catre apical
B. rezorbtie verticala a osului din jur
C. rezorbtie redusa, orizontala, a osului din jur
D. existenta a 1,2 sau 3 pereti ososi
E. absenta modificarii insertiei epiteliale
(pag. 178)

S2237138. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt :


A. localizarea bazei pungii parodontale
B. mobilitatea dentara
C. existenta traumei ocluzale
D. gradul rezorbtiei osoase
E. iritatia data de placa dentara
(pag. 178)

S2237139. Chiuretajul gingival curativ este indicat in :


A. pungi parodontale infraosoase de adancime pina la 3-4 mm
B. pungi parodontale intre 4-8 mm

800

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

801

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. cand exista resorbtii osoase intinse


D. gingivite tartrice - "schmutz pioree"
E. in formele avansate ale afectiunii, temporizand extractia
(pag. 180)

S2237140. Chiuretajul gingival paleativ se utilizeaza in :


A. gingivita cronica
B. pungi parodontale intre 3-4 mm
C. formele avansate de parodontopatii
D. recidivele postoperatorii, in scopul amanarii extractiei
E. pungi parodontale intre 6-8 mm
(pag. 180)

S2237141. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de :


A. mucoasa
B. osul alveolar
C. apexul dintelui
D. fata interna a pungii gingivale
E. fata externa a pungii gingivale
(pag. 179)

S2237142. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale Neuman-Widman, dupa curatirea minutioasa


a radacinilor si osului, pentru detoxifiere se poate aplica :
A. acid citric 10%
B. acid citric 1 %
C. EDTA
D. acid tricloracetic
E. clorura de zinc 30%
(pag. 188)

S2237143. Gingivectomia consta in :


A. modelarea marginilor gingivale
B. repozitionarea apicala a lambourilor gingivale
C. excizia peretilor gingivali
D. modelarea crestei alveolare
E. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare
(pag. 182-184)

S2237144. Gingivectomia este indicata in :


A. parodontopatiile hiperplazice ereditare
B. in pungile interradiculare al caror abord nu poate fi realizat printr-un lambou
C. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm
D. in scop protetic, la dinti cu coroane scurte
E. gingivite cronice la dinti frontali
(pag. 182)

S2237145. In operatia Neuman-Widman, lambourile totale mucoperiostale :


A. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa
B. se decoleaza numai oral
C. se excizeaza
D. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa
E. se decoleaza numai vestibular

801

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

802

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 187)

S2237146. In cazul operatiei Neuman-Widman, la interventiile limitate pe grupe de dinti, se fac :


A. doua incizii verticale , convergente , spre fundul de sac vestibular
B. doua incizii orizontale
C. doua incizii verticale , divergente , spre fundul de sac vestibular
D. o incizie orizontala situata la marginea festonului gingival in cazul in care papilele sunt extrem de tumefiate
si hemoragice
E. o incizie orizontala la baza papilelor in cazul in care acestea sunt modificate
(pag. 186)

S2237147. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc :


A. eliminarea pungilor parodontale
B. restaurarea tesutului parodontal pierdut
C. createa unei zone de gingie fixa cat mai ingusta
D. crearea unor contururi gingivale care sa permita o buna autocuratire
E. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale
(pag. 175-176)

S2237148. Terapia initiala in chirurgia parodontala consta in :


A. inlaturarea factorilor iritativi locali
B. restabilirea raporturilor normale de ocluzie
C. imobilizarea dintilor
D. operatiile cu lambou
E. chiuretajul gingival
(pag. 177)

S2237149. Metodele chirurgicale curative in tratamentul parodontopatiilor sunt :


A. frenectomii
B. frenoplastii
C. glosectomia partiala a varfului limbii
D. gingivectomia simpla
E. gingivectomia modelanta
(pag. 179)

S2237150. Printre obiectivele urmarite in cadrul tratamentul parodontopatiilor se regasesc:


A. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici
B. refacerea mucoasei santurilor vestibulare
C. stabilizarea procesului inflamator
D. eliminarea pungilor parodontale
E. indepartarea tesutului patologic periapical
(pag. 175-177)

S2237151. In terapia initiala din chirurgia parodontala, imobilizarea temporara a dintilor se poate face
cu :
A. cavitati aproximale preparate pe dinti vecini si unite prin stifturi parapulpare cimentate
B. sarme cimentate intr-un sant la nivelul fosetelor orale ale dintilor frontali
C. gutiera ocluzala
D. ligaturi de sarma " in 8"
E. sine vestibulare din acrilat
(pag. 177)

S2237152. Ca mijloace de imobilizare temporara, in terapia initiala din cadrul chirurgiei parodontale, se

802

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

803

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

pot utiliza :
A.
B.
C.
D.
E.

sinele vestibulare
ligaturi Ivy
ligaturi de sarma in "8"
sinele orale
sinele vestibulo-orale
(pag. 177)

S2237153. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt:


A. pretul de cost mare
B. dozarea dificila a intensitatii curentului
C. riscul de combustie si necroza osoasa
D. producerea de mortificari pulpare ireversibile
E. cicatrizarea fibroasa stransa
(pag. 185)

S2237154. Instrumentele adecvate, obligatorii in chiuretajul gingival, sunt :


A. chiuretele de tip Gracey
B. chiuretele de os
C. pilele subgingivale
D. pietrele diamantate "in flacara"
E. nici una dintre acestea
(pag. 180)

S2237155. Materialele utilizate in osteoplastii sunt :


A. osul spongios din crasta iliaca
B. granulele de corali marini
C. granulele de ceramohidroxilapatita
D. hidroxidul de calciu
E. toate acestea
(pag. 192)

S2237156. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc :


A. eliminarea pungilor parodontale
B. restaurarea tesutului parodontal pierdut
C. crearea unui camp protetic ideal
D. drenajul transosos
E. indepartarea tesutului patologic periapical
(pag. 175)

S2237157. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste:


A. sonda dentara gradata
B. pensa speciala Crane-Kaplan
C. stiletul butonat
D. numai primele doua
E. dispozitivul Trauner
(pag. 182-183)

S2237158. Punga parodontala presupune :


A. distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar
B. modificarea aspectului fizionomic
C. distrugerea fibrelor parodontale

803

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

804

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical


E. marirea de volum a gingiei
(pag. 176)

S2237159. Imobilizarea dintilor in parodontopatii:


A. provoaca retractie gingivala
B. nu este o masura terapeutica indispensabila
C. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare
D. impiedica migrarile dentare
E. permite o distributie armonioasa a fortelor masticatorii
(pag. 177)

S2237160. Metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt :


A. chiuretajul periapical
B. gingivectomia
C. gingivoplastia
D. rezectia apicala
E. osteoplastia
(pag. 179)

S2237161. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele :


A. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman
B. tehnica operatiei cu lambou despicat
C. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral
D. tehnica operatiei cu "lambou-plic"
E. gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera
(pag. 186-190)

S2237162. Terapia initiala in parodontopatii consta in :


A. detartrajul minutios
B. obturarea corecta a cariilor
C. reechilibrarea ocluzala
D. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare
E. chiuretajul superficial al pungilor parodontale
(pag. 176)

S2237163. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune :


A. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe
B. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine mobile
C. igiena oro-dentara riguroasa
D. controale periodice la fiecare 8 luni
E. restabilirea morfofunctionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate
(pag. 195)

S2237164. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in :


A. scop paleativ in pungi infracrestale
B. scop curativ in pungi infracrestale
C. pungi cu adancime de 1-2 mm
D. scop paleativ pentru a temporiza extractia
E. scop paleativ la un grup de dinti sau chiar la intreaga arcada
(pag. 180)

804

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

805

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2237165. Chiuretajul gingival in camp inchis este indicat in :


A. scop curativ in pungi osoase supracrestale
B. scop paleativ in pungi osoase supracrestale
C. gingivitele cronice cu o componenta inflamatorie evidenta
D. scop paleativ pentru a temporiza extractia
E. scop paleativ la 1-2 dinti
(pag. 179)

S2237166. Gingivectomia cu electrocauterul este indicata in :


A. epulis
B. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti
C. hiperplazii izolate
D. parodontopatii marginale cronice, in formele putin intinse
E. parodontopatii marginale cronice generalizate
(pag. 184-185)

S2237167. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje :


A. buna hemostaza intraoperator
B. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse
C. dozarea perfecta a intensitatii curentului
D. grabirea vindecarii plagii postoperatorii
E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica
(pag. 185)

S2237168. Incizia primara in gingivectomie :


A. nu va interesa peretele pungii gingivale
B. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii
C. incizia va fi inclinata catre apex intr-un unghi de 45
D. respecta in detaliu festonul gingival
E. va fi bizotata in unghi de 30 cu apexul dintilor
(pag. 183)

S2237169. Membranele nerezorbabile utilizate in osteoplastie sunt :


A. latex
B. teflon
C. colagen
D. acid polilactic
E. Gore-tex
(pag. 194)

S2237170. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie sunt :


A. colagen
B. dura-mater liofilizata
C. teflon
D. acid polilactic
E. trombina
(pag. 194)

S2237171. Pungile supraosoase :


A. apar de regula in hiperplazii
B. apar de regula in hipertrofii
C. apar de regula in gingivite

805

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

806

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. au adancimi variabile
E. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei, cu modificarea insertiei epiteliale
(pag. 178)

S2237172. Boala parodontala presupune :


A. distrugerea osului alveolar si a fibrelor parodontale
B. afectarea parodontiului apical
C. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii
D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical
E. procesele evolueaza pe toate fetele radacinilor dentare in mod egal
(pag. 176)

S2237173. Chiuretajul gingival :


A. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale
B. se realizeaza doar in camp inchis
C. se poate realiza si in camp deschis
D. nici un raspuns nu este corect
E. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia
(pag. 179)

S2237174. Gingivectomia prezinta avantajul :


A. ca lasa descoperite radacinile dentare
B. unui abord si al unei vizibilitati indirecte asupra tartrului
C. unui abord si al unei vizibilitati directe asupra elementelor pungii parodontale
D. permite excizia in totalitate a elementelor patologice
E. nu lasa descoperite radacinile dentare
(pag. 182)

S2237175. Linia de incizie in gingivectomie :


A. ia obligatoriu o forma festonata
B. respecta intocmai festonul gingival
C. ia de obicei o forma festonata
D. nu respecta intocmai festonul gingival
E. va fi plasata la nivelul fundului pungilor sau la limita zonei hiperplazice
(pag. 183)

S2237176. Dupa gingivectomie :


A. plaga se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate
B. plaga nu se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate
C. epitelizarea completa a plagii se face cam in 30-40 de zile
D. epitelizarea completa a plagii se face cam in 20-30 de zile
E. vindecarea este completa dupa 30-40 de zile
(pag. 185)

S2237177. Dupa gingivectomie :


A. durerea postoperatorie este insuportabila
B. durerea postoperatorie este mica
C. durerea postoperatorie este moderata
D. cimenturile parodontale de protectie se mentin 8-10 zile
E. epitelizarea completa a plagii se face cam in 12-14 zile
(pag. 185)

806

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

807

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2237178. Lambourile parodontale au permis :


A. corectarea defectelor de tesut moale
B. eliminarea pungilor si repozitionarea gingiei fixe
C. marirea zonei de gingie fixa
D. ingustarea zonei de gingie fixa
E. plastia de inlocuire a tesuturilor indepartate
(pag. 186)

S2237179. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala au avantajul ca :


A. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mare
B. efectul fizionomic este ceva mai bun
C. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mica
D. se pot efectua si intr-o sedinta pe o arcada intreaga
E. se pot efectua cu rezultate bune si in cazul in care pacientul nu vrea sa-si intretina o stare de igiena
corespunzatoare
(pag. 186)

S2237180. Tehnica operatiei cu lambou despicat :


A. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical
B. largirea zonei de mucoasa nekeratinizata
C. abordeaza radacinile vestibulare si palatinale
D. abordeaza mai rar radacinile vestibulare
E. abordeaza mai rar radacinile linguale
(pag. 188)

S2237181. Tehnica operatiei cu lambou despicat :


A. largeste zona de mucoasa keratinizata
B. poate fi aplicata pe intreaga arcada
C. se poate aplica numai pe un numar limitat de dinti
D. nu abordeaza niciodata radacinile palatinale
E. abordeaza numai radacinile vestibulare
(pag. 188)

S2237182. In tehnica operatiei cu lambou despicat :


A. incizia verticala se practica " in dublu echer invers ", la 1 mm de marginea libera a festonului gingival
B. disectia lamboului de mucoasa se face cu decolatorul
C. disectia lamboului de mucoasa se face cu lama bisturiului
D. lama bisturiului se insinueaza imediat submucos , pana in fundul pungii parodontale
E. sectionarea mucoasei se face oblic, in unghi de 10 fata de axul radacinilor
(pag. 188)

S2237183. Tehnica operatiei cu " lambou plic " este indicata in urmatoarele cazuri :
A. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara
B. largirea zonei de mucoasa keratinizata
C. la un numar restrans de dinti (1-3)
D. cand se doreste o repozitionare in sens apical a lambourilor
E. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare
(pag. 189)

S2237184. In tehnica operatiei cu "lambou plic" :


A. incizia orizontala se practica " in dublu echer invers " la 1mm de marginea libera gingivala
B. incizia orizontala se practica " in echer invers " cu bizoul orientat extern

807

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

808

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. incizia orizontala se practica "in echer invers " cu bizoul orientat intern
D. se sectioneaza cu bisturiul longitudinal peretele pungii gingivale
E. incizia intereseaza peretele pungii gingivale pana la baza acesteia
(pag. 189)

S2237185. Tehnica operatiei limitate cu lambou total :


A. largeste zona de mucoasa keratinizata
B. este indicata in pungile osoase localizate la 1-2 dinti
C. se face o incizie " in L "
D. se face o incizie orizontala "in echer invers"
E. se obtine un lambou triunghiular
(pag. 189)

S2237186. In tratamentul parodontopatiilor marginale se pot asocia diferite interventii astfel:


A. in pungile care nu depasesc 3 mm se face chiuretaj in camp deschis ,iar in portiunile in care pungile
depasesc 3-4 mm se pot face operatii cu lambou
B. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali
C. gingivectomia la dintii frontali si operatii cu lambou la dintii laterali
D. gingivectomie pe versantul palatinal si operatii cu lambou pe versantul vestibular
E. gingivectomie pe versantul vestibular si operatii cu lambou pe versantul palatinal
(pag. 189)

S2237187. In gingivoplastia cu lambouri gingivomucoase :


A. se realizeaza incizii de degajare
B. se urmareste mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical
C. se urmareste mobilizarea mucoase keratinizate in sens coronar
D. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa dezinsere si muschii mimicii
E. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa nu dezinsere si muschii mimicii
(pag. 190)

S2237188. Gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera :


A. este indicata in ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei
B. este indicata ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare
C. o grefa libera, groasa, cu un derm bine reprezentat, are toate sansele sa se integreze perfect
D. grefa se protejeaza 7-8 zile cu o placuta conformatoare din acrilat
E. grefa se protejeaza 7-8 zile cu ciment parodontal
(pag. 191)

S2237189. Transplantele osoase autoloage utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din :


A. alveole postextractionale proaspete (5-6 luni)
B. calvaria
C. peretele postero-extern al tuberozitatii maxilare
D. creasta iliaca postero-inferioara
E. creasta iliaca antero-superioara
(pag. 192)

S2237190. Transplantele heterogene utilizate in tratamentul parodontopatiilor sunt :


A. os spongios recoltat din alveolele postextractionale recente (5-6 saptamani)
B. "os mineral"
C. implante de ceramohidroxilapatita
D. os spongios din creasta iliaca antero-superioara
E. tibie

808

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

809

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 192)

S2237191. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc :


A. transplante osoase homoloage, conservate si liofilizate
B. transplante autoloage conservate de tip "os mineral"
C. ceramohidroxilapatita
D. biovitroceramica
E. primele doua variante sunt corecte
(pag. 192)

S2237192. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste :


A. indepartarea tesuturilor patologice
B. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal
C. obtinerea unei latimi adecvate de gingie fixa
D. indepartarea tartrului subgingival
E. rezolvarea retractiei gingivale marcate, la 1-2 dinti, in zona frontala
(pag. 190)

S2237193. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice :


A. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical
B. este recomandat pentru reconstructia lizelor osoase
C. elimina factorii etiologici
D. nu elimina factorii etiologici, astfel incat recidivele sunt foarte frecvente
E. nu sunt urmate decat rareori de recidiva
(pag. 175)

S2237194. In cadrul pregatirii preoperatorii in chirurgia parodontala , inlaturarea tulburarilor


functionale si restabilirea raporturilor normale de ocluzie presupune :
A. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza raporturile de ocluzie
B. restaurari protetice provizorii corecte
C. obturarea provizorie a canalelor radiculare
D. detartrajul minutios
E. corectarea malpozitiilor dentare
(pag. 177)

S2237195. Cand chiuretajul gingival este folosit ca metoda paleativa :


A. se produce o micsorare a adancimi pungii prin diminuarea partiala a tesuturilor moi
B. se reface insertia epiteliala
C. nu se reface insertia epiteliala
D. se produce o cicatrice fibroasa
E. inserarea gingiei se face in sens apical fata de nivelul anterior
(pag. 181-182)

S2237196. Gingivectomia cu electrocauterul :


A. este contraindicata in parodontopatiile marginale generalizate
B. incizia va fi neta, cu bizoul indreptat in sens coronar
C. incizia va fi neta, cu bizoul indreptat in sens apical
D. este indicata in parodontopatii marginale localizate la 1-2-3 dinti
E. este indicata in hipertrofii izolate
(pag. 185)

S2237197. Operatiile cu lambou :


A. sunt indicate, in scop paleativ, in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre 4 si 8 mm

809

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

810

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

sunt indicate in retractii parodontale mixte, fara pungi gingivale


clasic, se executa intr-o sedinta, pe o arcada intreaga
clasic, se executa pe grupe de 2-4 dinti succesiv, la interval de 2-3 saptamani
clasic, se executa pe grupe de 4-6 dinti succesiv, la interval de 2-3 saptamani
(pag. 186)

S2237198. In tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman :


A. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de minimum 1-2 mm
B. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de maximum 1-2 mm
C. nu se inlatura excesul de mucoasa cand pungile gingivale sunt umplute cu material de aditie
D. controlul plagii se va face la 72 de ore postoperator
E. postoperator se recomanda o alimentatie moale sau lichida timp de 1-2 luni
(pag. 188)

S2237199. Membranele utilizate in osteoplastie :


A. vor fi adaptate intim pe smalt si nici intr-un caz pe cement
B. vor fi adaptate intim pe cement si nici intr-un caz pe smalt
C. se sutureaza in jurul dintelui cu fire resorbabile
D. se croiesc intraoperator, cu foarfece, pentru a se adapta perfect la colet
E. au o grosime de 6-8 mm si o latime de 0,1-0,3 mm
(pag. 194)

S2237200. Tratamentul postoperator, dupa diferite interventii chirurgicale pentru parodontopatii,


consta in :
A. protectia plagii operatorii cu diferite formule de cimenturi parodontale
B. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 10-15 minute in mediul bucal
C. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 5-10 minute in mediul bucal
D. se folosesc si produse pe baza de pectine (Peripac, Septopac)
E. se folosesc si produse pe baza de butilcianoacrilati in solutie etilica, sub forma de spray (Akutol)
(pag. 195)

S2237201. Tratamentul complex al parodontopatiilor :


A. nu este necesar
B. impune doar imobilizarea dintilor
C. necesita si inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali
D. asociaza tratamentul general (al deficientelor organice) cu tratamentul chirurgical si cu cel local
E. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale
(pag. 176)

S2237202. Tratamentul de intretinere, dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii, presupune :


A. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe sau mobile
B. stimularea troficitatii locale
C. controale periodice la fiecare 4-6 saptamani
D. igiena bucodentara riguroasa
E. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor
(pag. 195)

S2337203. Factorii care favorizeaz formarea si retenia plcii dentare la nivelul parodoniului sunt:
A. tartrul supra si subgingival
B. obturaiile interproximale i de colet neadaptate corect
C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice
D. ph-ul salivar

810

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

811

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. protezele si aparatele ortodontice neadaptate i/sau prost ntreinute din punct de vedere al igienei orale
(pag. 176)

S2337204. nlturarea factorilor iritativi i infeciosi locali se face prin:


A. detartraj minuios
B. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase
C. cltiri orale
D. obturarea corect a cariilor
E. obturarea provizorie a canalelor radiculare n gangrenele pulpare
(pag. 177)

S2337205. n prognosticul bolii parodontale factorii cei mai importani sunt:


A. localizarea bazei pungii parodontale
B. atrofia osoasa orizontal
C. gradul rezorbiei osoase
D. igiena oral
E. sistemul de imobilizare aplicat
(pag. 178)

S2337206. Interveniile chirurgicale se vor efectua dup:


A. ameliorarea fenomenelor inflamatorii acute gingivo-parodontale
B. remisia complet a fenomenelor acute
C. detartraj
D. terminarea tuturor pregtirilor preoperatorii n modul cel mai corect
E. periaj
(pag. 179)

S2337207. Gingivectomia este indicat n:


A. parodontopatii hiperplazice ereditare
B. parodontopatii marginale cronice superficiale
C. gingivite tartrice
D. extruzii dentare mpreuna cu procesul alveolar
E. n scop protetic
(pag. 182)

S2337208. Avantajele utilizrii electrocauterului n gingivectomii sunt:


A. hemostaza bun intraoperatorie
B. evit riscul de necroz
C. favorizeaz cicatrizarea fibroas strns
D. durerea postoperatorie este de intensitate redus
E. accelereaz procesul de vindecare
(pag. 185)

S2337209. Operaiile cu lambou sunt indicate n:


A. atrofii verticale accentuate
B. retracii parodontale mixte
C. parodontopatii cronice superficiale
D. gingivite tartrice
E. parodontopatii marginale cu neregulariti osoase n exces sau n minus
(pag. 186)

S2337210. Tehnica operaiei cu lambou despicat este indicat cnd se dorete:

811

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

812

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

o lrgire a zonei de mucoasa keratinizat


deplasarea mezial a lamboului
deplasarea distal a lamboului
repoziionarea n sens apical a lambourilor
abordul rdcinii palatinale
(pag. 188)

S2337211. Tehnica operaiei limitate cu lambou total este indicat n:


A. pungi osoase localizate la 1-2 dini
B. ndeosebi la nivelul molarilor superiori
C. la nivelul molarilor inferiori
D. la nivelul premolarilor superiori
E. ndeosebi la nivelul frontalilor superiori
(pag. 189)

S2337212. Indicaiile gingivoplastiei cu lambou pediculat n sens lateral sunt:


A. n denudarea exagerat a rdcinii unuia sau doi dini frontali
B. n parodontopatii marginale cronice superficiale
C. n denudarea exagerat a rdcinilor molarilor
D. n gingivite cronice
E. n parodontopatii uscate localizate la unii incisivi inferiori cu pierderea gingiei vestibulare
(pag. 190)

S2337213. Gingivoplastia cu gref de mucoas liber este indicat n:


A. ngustarea zonei de mucoas keratinizat fix
B. ca intervenie profilactic n cazul inseriilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare
C. n hiperplazii gingivale
D. n hipertrofii gingivale
E. n gingivite cronice
(pag. 191)

S2337214. Pungile osoase parodontale pot fi plombate cu os spongios recoltat din:


A. alveolele postextracionale recente
B. menton
C. ram ascendent al mandibulei
D. peretele postero-extern al tuberozitii maxilarelor
E. creasta iliac antero-superioar
(pag. 192)

S2337215. Metodele chirurgicale care se folosesc n tratamentul parodontopatiilor marginale cronice


sunt:
A. chiuretajul
B. operaiile cu lambou
C. detartrajul
D. gingivectomia
E. gingivoplastia
(pag. 179)

S2337216. Pungile gingivale pot fi:


A. supraosoase
B. supracrestale
C. subperiostice

812

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

813

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. infraosoase
E. intrasoase
(pag. 178)

S2337217. Pungile supraosoase sunt ntlnite n:


A. gingivite
B. hiperplazii gingivale
C. hipertrofii gingivale
D. parodontopatii marginale cronice profunde
E. parodontopatii marginale cronice superficiale
(pag. 178)

S2337218. Factorii care favorizeaz formarea si retenia plcii dentare la nivelul parodoniului sunt:
A. tartrul supra si subgingival
B. obturaiile interproximale i de colet neadaptate corect
C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice
D. ph-ul salivar
E. protezele si aparatele ortodontice neadaptate i/sau prost ntreinute din punct de vedere al igienei orale
(pag. 176)

S2537219. Gingivectomia este indicat n:


A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale
B. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adncime pn la 3-4 mm.
C. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice
D. scop protetic, n cazurile de dini cu coroane scurte prin abraziune sau infradenie
E. retracii parodontale mixtecu sau fr prezena de pungi gingivale.
(pag. 182)

S2637220. Tratamentul curativ al alveolitei postextracionale const n:


A. toalet, sutur alveolar
B. ndeprtarea din alveol a cheagului infectat, a corpilor strini I a osului necrozat
C. aplicaii locale de analgezice I antiinflamatoare
D. tratament general antiinfecios, antialgic
E. tratament general I local de stimulare a cicatrizrii
(pag. 135)

S2637221. n alveolita umed se produce:


A. inflamaia alveolei n totalitate
B. un cheag mic, brun-cenuiu
C. sechestre mici osoase, lameliforme care se detaeaz foarte uor
D. esut de granulaie burjonat, foarte sngernd
E. infiltrarea corticalei endoalveolare cu vasodilataie
(pag. 134)

S2637222. Cauzele locale care favorizeaz apariia alveolitelor postextracionale sunt:


A. extracii laborioase, prelungite
B. respectarea condiiilor de asepsie, antisepsie
C. persistena n alveol a unor fragmente detaate de os, dinte
D. sutura alveolar i meele iodoformate aplicate supraalveolar
E. aplicarea intraalveolar de substane antiseptice, hemostatice
(pag. 133)

813

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

814

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2637223. Printre complicaiile extraciei dentare sunt:


A. exostozele
B. hemoragie postextracional
C. bridele cicatriciale periosoase
D. inghiirea unor corpi strini
E. alveolitele postextracionale
(pag. 129)

S2637224. Hemoragiile postextracionale sunt clasificate dup:


A. cauze care le-au generat
B. tipul extraciei
C. momentul producerii
D. felul vasului lezat
E. cantitatea de snge pierdut
(pag. 130)

S2637225. Hemostaza local n hemoragiile postextracionale tardive presupune:


A. apropierea ct mai strns a prilor moi peste alveol
B. administrare de plasm, soluii macromoleculare, snge
C. administrare general de Etamsilat, Adrenostazin, Vit. K
D. curarea plgii de cheaguri, esuturi patologice, regularizarea ciocurilor osoase
E. sutura marginilor alveolare, cu tamponament compresiv supraalveolar
(pag. 131)

S2637226. Printe accidentele extraciei dentare se numr:


A. aspirarea unor fragmente dentare sau osoase
B. mpingerea unor fragmente dentare sau osoase n spaiile perimaxilare
C. hemoragia postextracional
D. infeciile periosoase
E. alveolita postextracional
(pag. 128)

S2637227. ntre accidentele dentare care se pot produce n cursul extraciilor sunt:
A. mpingerea resturilor dentare n spaiile perimaxilare
B. luxaii ale dinilor vecini
C. smulgerea sau lezarea mugurilor dinilor permaneni
D. fractura dinilor vecini sau antagoniti
E. fractura coroanei sau rdcinii dintelui de extras
(pag. 121)

S2637228. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitar a cletelui se pot produce:
A. smulgerea sau lezarea mugurilor dinilor permaneni
B. fractura tuberozitii maxilare
C. mpingerea rdcinilor n sinus
D. luxaia mandibulaei
E. plgi gingivale liniare
(pag. 121-123-125)

S2837229. Obiectivele tratamentului chirurgical in parodontopatiile marginale cronice sunt:


A. eliminarea pungilor parodontale
B. crearea sau mentinerea unei zone de gingie fixa keratinizata cat mai lata
C. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale

814

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

815

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. refacerea osului alveolar pierdut


E. suprimarea factorilor de iritatie locala
(pag. 175)

S2837230. Inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali se realizeaza prin:


A. Detartraj minutios supra si subgingival
B. Indepartarea lucrarilor protetice defectuoase
C. Obturarea corecta a cariilor de colet si proximale
D. Obturarea provizorie a canalelor radiculare
E. Extractia dintilor mobili
(pag. 177)

S2837231. Ca mijloc de imobilizare temporara se pot utiliza:


A. Gutiera ocluzala
B. Ligaturi de sarma in 8
C. Ligatura cojocareasca
D. Sine vestibulare
E. Coroane tip Belkin
(pag. 177)

S2837232. In parodontopatiile marginale cronice pungile gingivale pot fi:


A. Supraosoase
B. Supracrestale
C. Interdentare
D. Infraosoase
E. Intermediare
(pag. 178)

S2837233. In tratamentul parodontopatiilor marginale cele mai frecvente metode chirurgicale utilizate
sunt:
A. Chiuretajul periapical
B. Gingivectomia
C. Operatia cu lambou
D. Gingivoplastia
E. Osteoplastia
(pag. 179)

S2837234. Indicatiile chiuretajului gingival sunt:


A. In tratamentul pungilor gingivale supraosoase
B. Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei gingivale
C. In scop paliativ in forme avansate
D. In scop protetic la dintii cu coroane scurte
E. In recidive postoperatorii
(pag. 180)

S2837235. Gingivectomia consta in:


A. Excizia peretilor gingivali ai pungii parodontale
B. Indepartarea elementelor patologice din pungi
C. Conturarea tesutului gingival
D. Inlaturarea tesutului patologic de pe os
E. Indepartarea elementelor patologice de pe radacinile dentare
(pag. 182)

815

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

816

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2837236. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt:


A. Dozarea dificila a intensitatii curentului favorizand necroza
B. Existenta riscului de combustie si necroza osoasa
C. Riscul de atingere a dintilor cu producerea unei mortificari pulpare
D. Produce o cicatrizare fibroasa stransa
E. Dureri postoperatorii de intensitate mare
(pag. 185)

S2837237. Indicatiile operatiei cu lambou Neuman-Widman sunt urmatoarele:


A. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice
B. in scop protetic la dintii cu coroane scurte
C. atrofii verticale accentuate cu pungi osoase adanci
D. retractii parodontale mixte cu sau fara pungi gingivale
E. gingivite tartrice ( schmutz pioree )
(pag. 186)

S2937238. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc:


A. eliminarea pungilor parodontale;
B. creearea unor margini gingivale groase;
C. creearea unei zone de gingie fixa keratinizata ingusta;
D. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale;
E. restaurarea tesutului parodontal pierdut.
(pag. 175 - 176)

S2937239. Pregatirile preoperatoreii in chirurgia parodontala constau in:


A. detartraj minutios cu ultrasunete si cu instrumente manuale;
B. chiuretaj gingival;
C. obtinerea corecta a cariilor de colet;
D. clatiri bucale cu solutii antiseptice;
E. reechilibrarea ocluziei.
(pag. 178)

S2937240. Gingivoplastia:
A. urmareste refacerea unei latimi si a unui contur gingival aproximativ normal;
B. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat in sens lateral;
C. se poate efectua si prin gingivectomie;
D. se realizeaza si prin operatii cu deplasare apicala a lamboului;
E. se poate efectua cu grefa de mucoasa libera.
(pag. 190 - 191)

S2937241. Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase:


A. se realizeaza prin incizii de degajare;
B. presupune o incizie orizontala de-a lungul festonului gingival;
C. presupune aducerea insertiei muschilor mimicii spre marginea gingivala;
D. se efectueaza sub anestezie loco-regionala;
E. consta in osteotomie limitata.
(pag. 190)

816

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

817

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 38
Chirurgia protetica
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1238001. Frenotomia consta in:
A. sectionarea frenului urmata de sutura
B. sectionarea transversala a frenului
C. sectionarea si plastia frenului
D. excizia frenului
E. excizia in"V"
(pag. 201)

S1238002. in cazul bridelor subtiri se indica:


A. excizia plastica
B. decaptusirea mucoasei pana la periost si sutura longitudinala
C. simpla sectiune perpendiculara pe brida cu sau fara sutura longitudinala
D. decolarea inseriei musculare spre fundul sanului vestibular
E. aplicarea de fire in"U"
(pag. 204)

S1238003. in vestibuloplastia prin metoda Clark, incizia se face:


A. la 1,5 cm de mucoasa pasiv mobila
B. pe mijlocul crestei
C. la limita mucoasei pasiv-mobile
D. la 1 cm de jonciunea mucoasei pasiv mobile
E. vertical pe creasta spre fundul de sant
(pag. 205)

S1238004. in vestibuloplastia prin metoda Kazanjian, incizia se face:


A. orizontal, la limita mucoasei pasiv-mobile
B. in mucoasa labiojugala, la 0,5 cm de insertia mucoasei fixe
C. in mucoasa labiojugala, la 1,0 cm de insertia mucoasei fixe
D. in mucoasa labiojugala, la 1,5 cm de inseria mucoasei fixe
E. in mucoasa fixa, de-a lungul crestei alveolare
(pag. 205)

S1238005. Pe apofizele genii inferioare se insera:


A. muschiul constrictor superior al faringelui
B. muschiul buccinator
C. muschi geniohioidieni
D. muschi genioglosi
E. muschiul milohioidian
(pag. 213)

S1238006. Pentru indepartarea crestei balante se face:


A. lambou trapezoidal

817

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

818

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

lambou in"L"
incizie orizontala vestibulara si orala
incizie Pichler
plastie in"Z"
(pag. 199)

S1338007. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt:
A. Scurte si subtiri
B. Deosebit de scurte
C. Hipertrofice, ingrosate
D. Elastice
E. Inserate pe creasta
(pag. 201)

S1338008. Hiperostozele tuberozitatilor sunt datorate:


A. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte superiori
B. luxatiei denate distale a molrilor de minte superiori
C. extractiilor alveoloplastice
D. neefectuarea regularizarii planului osos
E. parodontopatiilor marginale cronice profunde
(pag. 210)

S1338009. In fibromatozele tuberozitare descendente se fac 2 incizii:


A. Vestibular si palatinal care se unesc in V la nivelul crestei osoase
B. Vestibulare
C. Perituberozitare
D. Longitudinale
E. Paralele
(pag. 199)

S1338010. In frenoplastia in Z se practica


A. Incizie mediana de-a lungul frenului, si doua incizii orizontale
B. Incizie trapezoidala
C. Doua incizii angulare
D. Incizie transversala
E. Incizie in V
(pag. 203)

S1338011. In metoda Kazanjian,incizia in mucoasa mobila labiojugala se face la:


A. 2 cm
B. 1,5 cm.
C. 0,5 cm.
D. 2,5 cm.
E. 1,8 cm
(pag. 205)

S1338012. Torusurile mandibulare apar de obicei dupa a treia decada a vietii si pot avea dimensiuni
variabile
A. de la 2-3 pina la 18-20 mm
B. de la 3-7 pina la 18- 20 mm
C. de la 2-3 mm pina la 16-20 mm
D. nici una dintre acestea

818

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

819

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. de la 5 la 10 mm
(pag. 211)

S1538013. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici


comune:
A. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase;
B. nu permit extensia protezei pe versantul lingual;
C. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios;
D. zona este extrem de dureroasa ;
E. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil.
(pag. 213)

S1538014. Conditiile necesare unui camp protetic edentat partial presupun:


A. creasta alveolara edentata sa fie bine conformata fara neregularitati sau zone retentive;
B. spina nazala anterioara sa fie suficient de proeminenta;
C. insertiile musculare ale buccinatorilor, milohioidienilor, genioglosilor si geniohioidienilor sa fie situate la
distanta medie de coama crestei alveolare;
D. perioada neprotezata sa nu fie mai mare de 6-12 luni;
E. apofizele genii sa fie de dimensiuni cat mai mici.
(pag. 219)

S1538015. Dupa a III-a decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice:
A. hiperostoza tuberozitatilor;
B. crestele milohioidiene ascutite;
C. torusurile mandibulare;
D. torusurile palatine;
E. fibromatoza tuberozitara.
(pag. 211)

S1538016. Frenectomia este indicata intr-una din urmatoarele situatii:


A. frenuri labiale sau linguale scurte;
B. frenuri labiale sau linguale subtiri;
C. frenuri labiale hipertrofice ingrosate;
D. frenuri linguale sau labiale deosebit de scurte ;
E. anchiloglosie.
(pag. 202)

S1538017. Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch este necesara in urmatoarele interventii:


A. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegesser);
B. plastia de aditie cu cartilaj costal (tehnica V.Popescu);
C. inaltarea crestei alveolare prin transplant"sandwich";
D. rezecia torusurilor mandibulare;
E. plastia santurilor perituberozitare (metoda Celesnik).
(pag. 208)

S1538018. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelio-conjunctive consta in:


A. incizie-excizie in marja de siguranta oncologica;
B. excizie in"bloc"cu mucoasa adiacenta formatiunii ;
C. incizie in"V"urmata de sutura in"Y";
D. incizie in"felie de portocala";
E. excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch.
(pag. 200)

819

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

820

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1638019. Deformarile osoase prin proeminente in exces, care necesita interventii chirurgicale
proprotetice, sunt:
A. creasta alveolara neregulata
B. frenuri labiale ingrosate
C. frenuri linguale proeminente
D. creasta alveolara atrofiata pana la nivelul osului bazal
E. hiperplazii epitelio-conjunctive
(pag. 209)

S1638020. inaltarea crestelor alveolare mandibulare sI maxilare se realizeaza prin:


A. plastia santurilor periosoase (met. Kazanjian)
B. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser)
C. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidea (met. Trauner)
D. plastia santurilor perituberozitare (operatia Celesnik)
E. plastii de aditie sI osteotomii cu osteoplastii diverse
(pag. 214)

S2138021. Firele circumfereniale n plastia anurilor periosoase se menin:


A. 2-3 zile
B. 4-5 zile
C. 8-10 zile
D. 2 sptmni
E. 4 sptmni
(pag. 205)

S2138022. Intervenia chirurgical protetic de tip Kazanjian const n:


A. Plastia anurilor paralinguale
B. Plastia anurilor periosoase
C. Plastia submucoas a anurilor vestibulare
D. Plastia anurilor perituberozitare
E. Dezinseria m. milohioidian
(pag. 204)

S2138023. Pentru frenuri groase se indic n scop protetic:


A. Frenoplastia
B. Plastia n Z
C. Excizia chirurgical
D. Incizia transversal i sutura perpendicular
E. Aplicarea de fire n U
(pag. 203)

S2138024. Protezarea dup plastiile cu adiie de cartilaj a crestelor osoase se poate face:
A. Imediat postoperator
B. La 10 zile postoperator
C. La o lun postoperator
D. La 6 luni postoperator
E. La 12 luni postoperator
(pag. 212)

S2138025. Transplantele Ollier-Tiersch sunt alctuite din:


A. Mucoas
B. Epiderm

820

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

821

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. Fibre musculare
D. Os cortical
E. Os medular
(pag. 208)

S2238026. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt:
A. hipertrofice, ingrosate
B. scurte si subtiri
C. scurte si groase
D. lungi
E. lungi si subtiri
(pag. 201)

S2238027. Clark modifica tehnica Kazanjian :


A. practicand o incizie orizontala in mucoasa mobila la 0,5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe
B. practicand o incizie orizontala la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
C. practicand doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea canini-premolari
D. practicand o singura incizie verticala mediana
E. practicand doua incizii care inconjura tuberozitatea
(pag. 205)

S2238028. In cazul plastiei santurilor periosoase cu transplante epidermice, acestea se integreaza in :


A. 1-2 saptamani
B. 5-7 zile
C. 10-12 zile
D. 8-10 zile
E. 2-3 saptamani
(pag. 206)

S2238029. Protezarea, dupa plastiile de aditie a crestelor osoase utilizand cartilaj costal, se poate face :
A. imediat postoperator
B. la 8-9 zile postoperator
C. la o luna postoperator
D. la 6 luni postoperator
E. dupa 10 zile postoperator
(pag. 214)

S2238030. Transplantele Ollier-Tiersch sunt alcatuite din :


A. mucoasa
B. fibre musculare
C. os cortical
D. epiderm
E. os mineral
(pag. 206)

S2238031. In cazul bridelor subtiri se indica:


A. excizia plastica
B. sectionarea simpla , transversala ,a bridei, cu sutura longitudinala
C. aplicarea de fire in "U"
D. decolarea insertiei musculare spre fundul santului vestibular
E. plastia in "Z"
(pag. 204)

821

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

822

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2238032. In vestibuloplastia prin metoda Clark, incizia se face :


A. la 1,5 cm de mucoasa pasiv mobila
B. pe mijlocul crestei
C. vertical pe creasta spre fundul de sant
D. la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
E. la 1 cm de jonctiunea mucoasei pasiv -mobile
(pag. 205)

S2238033. Pe apofizele genii inferioare se insera :


A. muschiul milohioidian
B. muschi geniohioidieni
C. muschi genioglosi
D. muschiul buccinator
E. muschiul stiloglos
(pag. 213)

S2238034. Hiperostozele tuberozitatilor sunt datorate :


A. extractiilor alveoloplastice
B. neefectuarea regularizarii planului osos
C. luxatiei distale a molarilor de minte superiori
D. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte inferiori
E. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte superiori
(pag. 210)

S2238035. Interventiile de chirurgie proprotetica nu sunt contraindicate :


A. in cazul deficientelor campului protetic
B. la bolnavi corticodependenti
C. in cazul lupusului eritematos diseminat
D. la bolnavi cu transplante de organ
E. la bolnavi cu algii faciale atipice
(pag. 198)

S2238036. In cadrul chirurgiei proprotetice, largirea zonei de mucoasa mobila este :


A. obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste
B. se face daca santul vestibular este prea ingust
C. nu se face niciodata
D. este necesara daca santul lingual este prea adanc
E. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase
(pag. 204)

S2238037. Firele circumferentiale in plastia santurilor periosoase se mentin :


A. 5-6 zile
B. 2-3 zile
C. 8-10 zile
D. 2 saptamani
E. 20-30 zile
(pag. 205)

S2238038. Metoda Kazanjian presupune:


A. plastia santurilor periosoase
B. plastia santurilor paralinguale

822

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

823

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. plastia submucoasa a santurilor vestibulare


D. plastia santurilor perituberozitare
E. dezinsertia muschiului milohioidian
(pag. 204)

S2238039. Torusurile mandibulare pot avea dimensiuni variabile :


A. de la 2-3 pana la 16-20 mm
B. de la 3-4 pana la 18-20 mm
C. de la 2-3 pana la 18-20 mm
D. de la 3-7 pana la 16-20 mm
E. nici una dintre acestea
(pag. 211)

S2238040. In frenoplastia in "Z" se practica :


A. incizie trapezoidala
B. doua incizii angulare
C. incizie transversala
D. incizie in "V"
E. incizie mediana de-a lungul frenului si doua incizii orizontale
(pag. 203)

S2238041. In general, mucoasa subtire este datorata:


A. rezorbtiei crestei alveolare
B. extractiilor traumatizante
C. iritatii cronice exercitate de marginile neregulate ale unor proteze vechi
D. cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata
E. pierderii precoce a dintilor
(pag. 198)

S2238042. In tehnicile de osteoplastie, la mandibula ,transplantele osoase din creasta iliaca se


integreaza in aproximativ :
A. 3-4 luni
B. 2-3 luni
C. 4-5 luni
D. 5-6 luni
E. 6-8 luni
(pag. 216)

S2238043. In atrofiile mandibulare moderate, dar cu un os suficient de lat , care nu permite totusi o
protezare corespunzatoare ,se indica :
A. asa zisul "transplant sandwich"
B. osteotomii orizontale
C. osteotomia transversala a ramului orizontal al mandibulei
D. grefe osoase "inlay"
E. osteotomia sagitala a ramului orizontal al mandibulei
(pag. 217)

S2238044. Inaltarea crestelor alveolare mandibulare si maxilare se realizeaza prin :


A. metoda Kazanjian
B. metoda Traunner
C. plastia santurilor perituberozitare
D. plastia submucoasa a santurilor vestibulare

823

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

824

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. plastii de aditie
(pag. 214)

S2238045. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici comune
:
A. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase
B. nu permit extensia protezei pe versantul lingual
C. zona este extrem de dureroasa
D. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil
E. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios
(pag. 213)

S2238046. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelioconjunctive unice, putin intinse, consta in:
A. incizie-excizie in limite de siguranta oncologica
B. incizie in "bloc " cu mucoasa adiacenta formatiunii
C. incizie in "V" urmata de sutura in "Y"
D. excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch
E. incizie in " felie de portocala "
(pag. 200)

S2238047. Dupa a treia decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice :
A. hiperostoza tuberozitatilor
B. torusurile mandibulare
C. torusurile palatine
D. fibromatoza tuberozitara
E. crestele milohioidiene ascutite
(pag. 211)

S2238048. Frenotomia consta in :


A. sectionarea sagitala a frenului urmata de sutura
B. sectionarea longitudinala a frenului
C. sectionarea transversala a frenului
D. excizia frenului
E. excizia in "V"
(pag. 201)

S2238049. In plastiile de aditie, granulele de ceramohidroxilapatita se fixeaza de suportul osos,


permitand protezarea dupa :
A. 1 luna
B. 2-3 luni
C. 2-3 saptamani
D. 3-4 luni
E. 8-10 zile
(pag. 215)

S2338050. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt:
A. scurte si groase
B. lungi si subtiri
C. scurte si subtiri
D. lungi si groase
E. deosebit de scurte si subtiri
(pag. 201)

824

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

825

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2338051. Tehnica chirurgivala indicata in cazul bridelor subtiri si scurte cand tesuturile subiacente si
cele vecine sunt suple este:
A. sectionarea simpla, transversala a bridei
B. sectionarea mucoasei cu descoperirea fascicolului muscular
C. excizia plastica
D. plastia in Z
E. incizia in V
(pag. 204)

S2338052. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian incizia in mucoasa mobila se
face la:
A. 1,5 cm
B. 1 cm
C. 2cm
D. 2,5 cm
E. 0,5 cm
(pag. 205)

S2338053. Metoda Trauner este indicata cand:


A. insertia mucoasei mobile se face aproape de coama crestei alveolare
B. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara
C. vestibulul este ocupat de procese cicatriceale scleroase
D. santurile vestibulare si paralinguale sunt sterse,iar mucoasa gingivala este de proasta calitate
E. muschiul milohioidian se insera foarte aproape de coama crestei
(pag. 207)

S2338054. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian cu fire trecute
circummandibular,acestea se mentin:
A. 7-10 zile
B. 8-10 zile
C. 7 zile
D. 14 zile
E. 7-14 zile
(pag. 205)

S2338055. Alveoloprotruzia frontala,a carei reprezentare clinica o reprezinta o creasta alveolara


subtire, apare in urmatoarele situatii:
A. edentatii terminale neprotezate
B. edentatii intercalate
C. edentatii unidentare
D. edentatii frontale neprotezate
E. edentatii totale
(pag. 209)

S2538056. Frenotomia este indicat cnd:


A. frenurile labiale sau linguale sunt deosebit de scurte
B. frenectomia nu realizeaz o eliberare suficient a buzei sau limbii
C. frenurile labiale sunt hipertrofice, ngroate
D. frenectomia i frenoplastia sunt ineficiente
E. frenurile labiale sau linguale sunt scurte i subiri.
(pag. 201)

S2638057. Pericoronarita congestiva a dintilor temporarise caracterizeaza prin:

825

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

826

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

gingie rosie, edematiata, dureroasa


hiposalivatie
lipsa adenopatiei submandibulare
stare generala nemodificata
suptul calmeaza durerea
(pag. 238)

S2638058. Chistul de eruptie


A. este o tumefiere gingivala de culoare rosie
B. e fluctuent la palpare
C. creste rapid
D. e dureros
E. stimuleaza eruptia dintelui
(pag. 241)

S2638059. Hematomul de eruptie


A. e o tumefiere gingivala de culoare albastru-violacee
B. e moale la palpare
C. de etiologie neprecizata
D. e foarte dureros
E. e extins la o arcada
(pag. 241)

S2638060. Gingivostomatita eritematoasa pura a dintilor temporari


A. este foarte fracventa
B. apare n momentul eruptiei simultane a molarilor doi tamporari
C. determina alterarea starii generale
D. durerile sunt foarte accentuate
E. foarte rar se vindeca spontan
(pag. 240)

S2638061. Pericoranarita cronica a dintilor permenenti:


A. apare cnd molarul 3 are o pozitie relativ favorabila eruptiei dar mocoasa supraiacenta este foarte groasa
B. starea generala a paacientului este alterata
C. adenopatia submandibulara este dureroasa
D. trismusul este accentuat
E. durerile sunt foarte accentuate
(pag. 246)

S2638062. Pericoronarita molarilor 3 superiori:


A. e mai frecventa dect a molarilor inferiori
B. durerea iradiaza retromolar
C. trismusul este mai puternic dect la molarii inferiori
D. tratamentul comporta dificultati deosebite
E. examenul endobucal este mai usor de efectuat
(pag. 256)

S2838063. Operatia Obwegeser se refera la:


A. Plastia santurilor periosoase
B. Plastia submucoasa a santurilor vestibulare
C. Plastia santurilor paralinguale
D. Plastia santurilor perituberozitare

826

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

827

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. Plastia torusului maxilar


(pag. 204)

S2838064. Operatia Celesnik se refera la:


A. plastia santurilor periosoase
B. plastia submucoasa a santurilor vestibulare
C. plastia santurilor paralinguale
D. plastia santurilor perituberozitare
E. plastia torusului maxilar
(pag. 204)

S2838065. Grefele Ollier-Tiersch utilizate in plastia santurilor periosoase se integreaza in:


A. 5-7 zile
B. 8-10 zile
C. 12-14 zile
D. 15-20 zile
E. dupa 30 zile
(pag. 206)

S2838066. Hiperplaziile epitelio-conjunctive beneficiaza de:


A. plastia santurilor periosoase
B. plastia submucoasa santurilor vestibulare
C. plastia santurilor paralinguale
D. plastia santurilor perituberozitare
E. extirprea in "felie de portocala si sutura cu fire nerezorbabile
(pag. 200)

S2838067. In atrofiile accentuate ale maxilarului de tip centripet se practica:


A. Osteotomie tip Le Fort I
B. Osteotomie tip Le Fort II
C. Osteotomie tip Le Fort III
D. Osteotomie tip Obwegeser
E. Osteotomie tip Caldwell-Letterman
(pag. 217)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1238068. Deficitul de mucoasa ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin:
A. mobilizarea fibromucoasei din apropiere
B. transplant de piele libera
C. adancire de sant
D. tunelizare
E. plastie de aditie
(pag. 199)

S1238069. Frenoplastia consta in:


A. sectionarea transversala a frenului
B. excizia frenului
C. alungirea frenurilor scurte
D. secionarea transversala urmata de sutura perpendiculara a marginilor frenului
E. plastia de piele libera

827

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

828

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 203)

S1238070. Hiperplaziile epitelio-conjunctive sunt:


A. tumori maligne
B. tumori benigne
C. produse prin iritarea continua a marginilor protezei
D. un esut reactiv cu potenial de malignizare
E. un tesut reactiv rezultat prin atrofia crestei alveolare
(pag. 199 - 200)

S1238071. in vestibuloplastia prin metoda Clark, lamboul miomucos este:


A. lasat liber
B. deplasat in jos si lasat liber
C. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai aproape de muchia crestei
D. adus in sanul vestibular si suturat de periost cat mai apical
E. se fixeaza prin extremitatea libera la nivelul noului fund de sant vestibular
(pag. 206)

S1238072. in vestibuloplastia prin metoda Kazanjian, lamboul mucos intern se sutureaza:


A. peste periostul vestibular
B. in fundul de sant nou-creat, la periostul pe care il acopera
C. in fundul de sant, la periostul detasat de pe os
D. la marginea mucoasei labiale
E. la marginea superioara a periostului pe creasta
(pag. 205)

S1238073. Pentru rezolvarea chirurgicala a crestei alveolare neregulate se face:


A. vestibuloplastie
B. incizie longitudinala pe creasta
C. decolarea unui lambou vestibular si altul oral
D. netezirea crestei alveolare
E. sutura lambourilor pe creasta
(pag. 209)

S1338074. Afectiunile locoregionale care contraindica interventiile proprotetice sunt:


A. Nevralgia de trigemen
B. Leziuni cu potential de malignizare
C. Displazii fibroase
D. Osteopetroze
E. Rinofaringite
(pag. 198)

S1338075. Fonseca(1986) contraindica orice interventie proprotetica in urmatoarele situatii clinice:


A. Diabet
B. Trombocitopenie
C. Afectiuni renale cronice
D. Nevralgii de trigemen
E. Osteopetroze
(pag. 198)

S1338076. Inaltarea crestei alveolare la mandibula si la maxilar se poate realiza prin:


A. plastii de aditie

828

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

829

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

osteotomii cu osteoplastii
toate acestea
plastia sanurilor tuberozitare
plastia santurilor paralinguale
(pag. 214)

S1338077. Placa palatina va fi imobilzata cu:


A. o fronda mentoniera
B. tractiune intercraniomaxilara
C. fire circumferentiale
D. blocaj intermaxilar rigid
E. ligaturi Ivy
(pag. 209)

S1338078. Preoperator se confectioneaza dispozitive protetice ca:


A. Gutiere
B. Placi palatinale
C. proteze conformator
D. Obturatoare
E. Proteze adjuncte
(pag. 198)

S1438079. Cresterea zonei de mucoasa fixa se poate realiza prin urmatoarele procedee:
A. plastia submucoasa a santurilor vestibulare
B. plastia santurilor periosoase
C. plastia de aditie cu materiale de substitutie osoasa
D. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidian
E. plastia santurilor paratuberozitare
(pag. 204)

S1438080. Deficientele osoase ale campului protetic edentat total care necesita interventii chirurgicale
proprotetice sunt:
A. atrofia oaselor maxilare
B. creste milohioidiene ascutite
C. hiperplazii epitelioconjunctive
D. apofize genii superioare hipertrofiate
E. ingustarea zonei de mucoasa fixa
(pag. 199-213)

S1438081. Frenoplastia se poate realiza prin urmatoarele procedee:


A. incizie la jumatatea frenului fara sutura
B. incizie transversala urmata de sutura perpendiculara
C. incizie"in V"cu sutura in"Y"
D. plastia"in Z"
E. doua incizii angulare cu excizia unei portiuni romboidale
(pag. 203)

S1438082. Frenotomia este indicata in:


A. frenuri labiale sau linguale scurte
B. frenuri labiale sau linguale subtiri
C. frenuri labiale hipertrofice
D. bride vestibulare

829

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

830

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. frenuri deosebit de scurte,cu insertie joasa


(pag. 201-202)

S1438083. Gingivectomia proprotetica este indicata in:


A. extruzii alveolodentare in bloc cu dezechilibru ocluzal
B. hiperplazii gingivomucoase
C. infradentie sau oligodontie cu dinti complet erupti,cu portiunea coronara scurta
D. dinti puternic abrazati cu reducerea inaltimii coronare
E. resturi radiculare situate la marginea gingiei cu substanta dentinara dura si radacina lunga
(pag. 219)

S1438084. Ingustarea zonei de mucoasa fixa se datoreaza:


A. extractiilor dentare laborioase
B. pierderii precoce a dintilor
C. atrofiei marcate a maxilarelor datorita pierderii dintilor prin parodontita marginala cronica
D. insertiei aproape de creasta alveolara a muschilor
E. arsuri chimice localizate la nivelul mucoasei
(pag. 204)

S1438085. Interventia chirurgicala de corectare a hiperostozelor tuberozitare comporta urmatorii timpi


operatori:
A. incizie antero-posterioara de-a lungul tuberozitatii
B. incizie vestibulo-orala de-a lungul tuberozitatii
C. rezectia osoasa modelanta
D. excizia mucoasei in exces
E. sutura cu fir neresorbabil
(pag. 210-211)

S1438086. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice:
A. ceramohidroxilapatita
B. autotransplante osoase
C. autotransplante cartilaginoase
D. heterotransplante conservate
E. biovitroceramica
(pag. 214)

S1438087. Urmatoarele afirmatii despre osteotomiile de tip Le Fort I cu coborarea si avansarea


platoului palatoalveolar sunt adevarate:
A. se practica in atrofiile accentuate maxilare
B. se practica in atrofiile accentuate mandibulare
C. in diastazisul ramas deasupra platoului palatoalveolar se aplica grefe de spongie osoasa
D. in diastazisul ramas deasupra platoului palatoalveolar se aplica materiale de aditie biologic active
E. fragmentele osoase se fixeaza cu placi miniaturizat
(pag. 217)

S1538088. Afectiunile generale care contraindica o interventie proprotetica sunt:


A. Miastenia Gravis;
B. leucozele;
C. hepatita cronica evolutiva;
D. sclerodermia
E. osteomielita.
(pag. 198)

830

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

831

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1538089. Caracteristice pentru cresta gingivala balanta sunt urmatoarele aspecte:


A. este o entitate clinica datorata actiunii iritative prelungite a protezelor cu stabilitate deficitara;
B. substratul osos este afectat in sensul resorbtiei crestei alveolare;
C. este afectata predilect regiunea laterala a crestei alveolare;
D. la acest nivel apare proliferare epitelio-conjunctiva;
E. deformeaza regiunea atat in plan transversal cat si vertical.
(pag. 199)

S1538090. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica:
A. transplant de organe;
B. hemofilie;
C. valvulopatii;
D. terapie cu anticoagulante;
E. artrita reumatoida.
(pag. 198)

S1538091. in cursul tratamentului chirurgical al bridelor vestibulare si paralinguale se pot efectua


urmatoarele interventii:
A. sectionarea simpla in cazul bridelor ingrosate;
B. plastia in"Z"la bridele subtiri si scurte;
C. excizia plastica a bridelor unice si subtiri ;
D. secionarea bridei impreuna cu fibra musculara subiacenta atunci cand este determinata de inseria pe
creasta a acesteia;
E. sectionarea transversala cu sau fara sutura longitudinala in situatia bridelor unice si subtiri.
(pag. 204)

S1538092. in vederea protezarii unui camp edentat total aveti nevoie de urmatoarele conditii:
A. creste alveolare suficient de inalte,netede,acoperite de mucoasa cheratinizata, fara eroziuni;
B. eminente piriforme bine reprezentate si ferme;
C. creste milohioidiene insensibile la palpare si neproeminente;
D. bolta palatina adanca, larga, cu torus redus;
E. gauri mentoniere situate la distanta de coama crestei alveolare.
(pag. 198)

S1538093. intre afectiunile loco-regionale care contraindica o interventie proprotetica se numara:


A. nevralgia de glosofaringian;
B. nevralgia de trigemen;
C. gingivistomatita;
D. displaziile fibroase ale maxilarelor;
E. leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei orale.
(pag. 198)

S1538094. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta
urmatoarelor conditii locale:
A. perioada neprotezata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei crestei
alveolare;
B. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatozasau exostoza daca este necesar pentru
inaltimea crestei;
C. insertiile muschilor genioglosi, geniohioidieni, milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta;
D. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata, intinsa, imobila,cu vascularizaie
buna, captusita cu un strat dermic cu reziliena normala;
E. limba sa aiba un volum normal.
(pag. 198)

831

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

832

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1638095. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt:
A. creasta gingivala balanta
B. torusuri mandibulare mari
C. torusuri palatine voluminoase
D. fibromatoza tuberozitara
E. hiperostozele tuberozitatii
(pag. 210,211)

S1638096. inaltarea crestelor alveolare prin plastia de aditie, utilizeaza ca autotransplantele:


A. os conservat sI liofilizat
B. os autolog
C. cartilaj autolog
D. ceramohidroxilapatita
E. os heterolog
(pag. 214)

S2138097. Frenoplastia poate consta n:


A. Incizie transversal, sutur longitudinal
B. Incizie n V, sutur n Y
C. Plastie n Z
D. Excizie cu plastie
E. Plastie n V sau W
(pag. 203)

S2138098. Gingivectomia proprotetic este indicat n urmtoarele situaii:


A. Infraalveolie maxilar frontal
B. Dini puternic abrazai
C. Oligodonie
D. Resturi radiculare situate la marginea gingival
E. Parodontita marginal cronic superficial
(pag. 218)

S2138099. Hiperplaziile epitelio-conjunctive prezint urmtoarele localizri:


A. La mandibul vestibular
B. La maxilar palatinal
C. La mandibul foarte rar lingual
D. La maxilar vestibular
E. Nici o variant nu este corect
(pag. 216)

S2138100. Plastia anurilor paralinguale (Traunner) implic:


A. Incizie pe mijlocul crestei alveolare
B. Dezinseria m. milohioidian
C. Traciunea fibrelor m. milohioidian cu fire circummandibulare
D. Aplicarea de grefe Ollier-Tiersch
E. Aplicarea protezei prevzute cu aripioare linguale din Stents
(pag. 208)

S2138101. Plastiile de adiie ale crestelor edentate n scop protetic se pot face cu:
A. Baghet de biovitroceramic
B. Cartilaj costal

832

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

833

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. Transplant osos din creasta iliac


D. Transplant osos de radius
E. Transplant de spongioas tip sandwich
(pag. 214, 217)

S2138102. Se contraindic interveniile chirurgicale protetice n urmtoarele situaii:


A. Lupus eritematos
B. Sindrom Sjogren
C. Nevralgia de trigemen
D. Cardiopatia ischemic
E. Ulcer gastric
(pag. 198)

S2138103. Urmtoarele afirmaii privind torusurile mandibulare sunt adevrate, cu excepia:


A. Sunt numai bilaterale
B. Apar dup a treia decad de via
C. Sunt localizate lingual la nivelul premolarilor i molarilor
D. Creeaz dificulti n extracia dinilor adiaceni
E. Sunt extrem de sensibile la presiune
(pag. 208)

S2238104. Plastia santurilor periosoase , metoda Kazanjian , este indicata in urmatoarele cazuri :
A. vestibulul este ocupat de procese cicatriciale scleroase posttraumatice
B. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara
C. insertia mucoasei mobile se face la distanta de creasta alveolara
D. santurile vestibulare sunt sterse
E. atrofia osoasa este foarte accentuata
(pag. 205)

S2238105. Se contraindica interventiile chirurgicale proprotetice in urmatoarele situatii :


A. cardiopatie ischemica
B. sindron Sjogren
C. ulcer gastric
D. hepatite cronice evolutive
E. algii faciale atipice
(pag. 198)

S2238106. In plastia submucoasa a santurilor vestibulare ( tehnica Obwegeser ) se practica :


A. doua incizii verticale de 1,5-2 cm in regiunea premolari-molari
B. doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea premolari-molari
C. o incizie mediana
D. o incizie orizontala la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
E. doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea canini-premolari
(pag. 207)

S2238107. In chirurgia proprotetica, operatia Obwegeser consta in :


A. decolarea submucoasa a partilor moi vestibulare perimaxilare de pe os
B. dezinsertia muschiului milohioidian
C. obtinerea unei aderente directe a mucoasei la periost
D. crearea unui sant perituberozitar
E. extinderea zonei de mucoasa fixa
(pag. 207)

833

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

834

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2238108. Plastiile de aditie ale crestelor edentate in scop protetic se pot face cu :
A. baghete de biovitroceramica
B. cartilaj costal
C. transplant osos de radius
D. bagheta de ceramohidroxilapatita
E. transplant de spongioasa tip " sandwich "
(pag. 214,217)

S2238109. Urmatoarele raspunsuri privind torusurile mandibulare sunt adevarate, cu exceptia :


A. apar dupa a treia decada de viata
B. sunt numai bilaterale
C. sunt foarte sensibile la presiune
D. sunt unice sau multiple
E. creaza dificultati in extractia dintilor adiacenti
(pag. 211)

S2238110. Deficitul mucos ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin :
A. plastie de aditie
B. tunelizare
C. mobilizarea fibromucoasei din apropiere
D. transplant de piele libera
E. adancire de sant
(pag. 199)

S2238111. Hiperplaziile epitelioconjunctive sunt:


A. tumori benigne
B. tumori maligne
C. un tesut reactiv rezultat prin atrofia crestei alveolare
D. un tesut reactiv cu potential de malignizare
E. produse prin iritarea continua determinata de marginile protezei
(pag. 199-200)

S2238112. In vestibuloplastia prin metoda Clark , lamboul miomucos este :


A. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai apical
B. lasat liber
C. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai aproape de muchia crestei
D. se fixeaza prin extremitatea libera la nivelul noului fund de sac vestibular
E. deplasat in jos si lasat liber
(pag. 205-206)

S2238113. In vestibuloplastia prin metoda Kazanjian , lamboul mucos intern se sutureaza :


A. peste periostul vestibular
B. in fundul de sant nou creat , la periostul pe care il acopera
C. in fundul de sant ,la periostul detasat de pe os
D. la marginea mucoasei labiale
E. la marginea superioara a periostului, pe creasta
(pag. 205)

S2238114. Hiperostozele tuberozitatilor :


A. sunt proeminente, voluminoase, orientate transversal
B. impiedica realizarea unei proteze mobile corespunzatoare

834

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

835

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. devin mai aparente prin atrofia alveolara


D. apar dupa a treia decada a vietii
E. sunt de obicei bilaterale
(pag. 210)

S2238115. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale :


A. poate consta in frenotomie
B. obligatoriu necesita si frenoplastie
C. necesita obligatoriu excizia frenurilor
D. se aplica frenurilor ingrosate si proeminente
E. se aplica frenurilor scurte
(pag. 201)

S2238116. Fibromatoza tuberozitara :


A. deformeaza tuberozitatea in plan transversal
B. deformeaza tuberozitatea in plan vertical
C. este o hiperplazie a tesutului osos
D. poate fi congenitala
E. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare
(pag. 199)

S2238117. Hiperplaziile epitelioconjunctive:


A. se situeaza cu precadere in zona tuberozitara
B. sunt adevarate pseudotumori
C. pot fi unice, bifide sau multiple
D. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent
E. sunt situate la mandibula pe fata vestibulara , iar la maxilar pe fata linguala
(pag. 199-200)

S2238118. Hiperplaziile epitelioconjunctive :


A. sunt cauzate de iritatia cronica determinata de proteze cu margini largi, neregulate
B. pot fi voluminoase, ingrosate, indurate, cu o baza larga de implantare
C. pot fi subtiri, flotante, pediculate
D. se situeaza cu precadere in zona tuberozitara
E. apar la mandibula, pe fata vestibulara si exceptional linguala
(pag. 199-200)

S2238119. Frenoplastiile utilizeaza :


A. plastia " in Z "
B. incizia in "V" si sutura in "Y"
C. excizia frenului
D. incizia transversala a frenului si sutura perpendiculara a marginilor plagii
E. numai incizia transversala la jumatatea frenului
(pag. 203)

S2238120. Interventiile proprotetice corecteaza deficiente morfologice localizate la nivelul :


A. dintilor stalpi
B. crestelor alveolare
C. gingiei nekeratinizate
D. santurilor perimaxilare
E. relatiilor intermaxilare, in plan sagital
(pag. 197)

835

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

836

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2238121. Printre deficientele campului protetic edentat pot fi mentionate:


A. spina nazala anterioara proeminenta, in apropierea crestei alveolare
B. creste alveolare edentate inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata
C. creste alveolare edentate reduse ca inaltime ,neregulate
D. insertiile muschilor buccinatori ,milohioidieni , genioglosi la nivelul crestei edentate
E. apofizele genii, normal situate , de dimensiuni moderate
(pag. 198)

S2238122. Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica :


A. este recomandata in cazul prezentei unei mucoase mobile prea inguste
B. se face in cazul santurilor putin adanci
C. poate interesa santurile perituberozitare
D. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare
E. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale
(pag. 204,205,208)

S2238123. Plastia santurilor periosoase include :


A. deplasarea insertiei mucosei mobile spre marginea bazilara a mandibulei
B. aplicarea de grefe Ollier-Tiersch
C. utilizarea de conformatoare
D. osteotomia si osteoplastia oaselor maxilare
E. dezinsertia muschiului milohioidian
(pag. 204-206)

S2238124. Pentru a permite o protezare in conditii optime, campul protetic edentat total trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte :
A. bolta palatina sa fie suficient de mare , foarte adanca , cu torus redus
B. spina nazala anterioara sa nu fie proeminenta
C. frenurile labiale si linguale se fie lungi, suple , fixate la distanta de creasta
D. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte , netede, acoperite de mucoasa nekeratinizata
E. eminentele piriforme sa fie bine reprezentate si ferme
(pag. 198)

S2238125. Fonseca contraindica orice interventie proprotetica in urmatoarele afectiuni loco-regionale :


A. trombocitipenie
B. nevralgia de trigemen
C. lupus eritematos
D. osteopetroze
E. displazii fibroase
(pag. 198)

S2238126. Fibromatoza tuberozitara :


A. deformeaza tuberozitatea in plan sagital
B. deformeaza tuberozitatea in plan transversal
C. apare cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata
D. formeaza adevarate pseudotumori
E. cand sunt exagerat de voluminoase impiedica inserarea unei proteze mobile corecte
(pag. 199)

S2238127. In fibromatozele tuberozitare descendente tehnica operatorie presupune :


A. doua incizii curbe - mezial si distal - care se unesc la extremitati si se excizeaza mucoasa
B. doua incizii - vestibular si palatinal - care se unesc in "V" la nivelul crestei osoase

836

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

837

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. extirparea portiunii fibromatoase tuberozitare in exces


D. in toate cazurile se face si rezectia modelanta a osului
E. marginile plagii sunt apropiate si suturate
(pag. 199)

S2238128. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt :
A. creasta gingivala balanta
B. hiperostoza tuberozitara
C. torusurile palatine
D. hipertrofia fibromucoasei palatine
E. hiperplaziile epitelioconjunctive
(pag. 199)

S2238129. Frenoplastia este indicata la :


A. frenurile labiale deosebit de scurte
B. cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei
C. frenuri labiale hipertrofice ingrosate
D. frenuri labiale lungi si subtiri
E. frenurile linguale deosebit de scurte
(pag. 202)

S2238130. Gingivectomia proprotetica este indicata in :


A. infraalveolie maxilara frontala
B. infradentie
C. dinti puternic abrazati
D. oligodontie
E. parodontita marginala cronica superficiala
(pag. 219)

S2238131. Hiperplaziile epitelioconjunctive prezinta urmatoarele localizari :


A. la mandibula - vestibular
B. la maxilar - palatinal
C. la maxilar - vestibular
D. la mandibula - exceptional lingual
E. la mandibula - frecvent lingual
(pag. 199)

S2238132. Interventiile chirurgicale proprotetice care se practica in cazul ingustarii zonei de mucoasa
fixa sunt :
A. plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian)
B. plastia santurilor perituberozitare (metoda Traunner)
C. plastia santurilor paralinguale (operatia Celesnik)
D. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (metoda Clark)
E. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser)
(pag. 204)

S2238133. Pentru frenuri groase se indica in scop protetic :


A. frenoplastia
B. frenotomia
C. frenectomia
D. excizia chirurgicala
E. plastia in "Z"

837

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

838

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 203)

S2238134. La plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) :


A. incizia se face in mucoasa mobila labiojugala la 0,5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe
B. incizia se face in mucoasa fixa la 1,5 cm de limita mucoasei mobile
C. incizia intereseaza mucoasa , tesutul submucos, periostul
D. incizia respecta periostul
E. la maxilar pentru o mai buna fixare a protezelor conformator ,se poate aplica o fronda mentoniera
(pag. 205)

S2238135. La plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) :


A. incizia se practica in mucoasa mobila labiojugala , la 1,5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe
B. incizia intereseaza mucoasa si tesutul submucos
C. incizia intereseaza si periostul
D. firele circumferentiale ,care se aplica pentru fixarea protezelor conformator , sunt de sarma moale
inoxidabila ,cu diametrul de 0,3-0,4 mm
E. se aplica grefe Olier-Tiersch
(pag. 205)

S2238136. Torusurile palatine :


A. devin mai aparente prin atrofia alveolara
B. apar dupa a treia decada a vietii
C. pot capata aspecte tumorale
D. sunt foarte dureroase la presiune
E. nu sunt dureroase spontan sau la presiune
(pag. 211)

S2238137. Inaltarea crestei alveolare la mandibula si la maxilar se poate realiza prin :


A. plastii de aditie
B. osteotomii cu osteoplastii
C. plastia santurilor tuberozitare
D. plastia santurilor paralinguale
E. toate acestea
(pag. 214)

S2238138. Ingustarea zonei de mucoasa fixa se datoreaza :


A. extractiilor dentare laborioase
B. pierderii precoce a dintilor
C. atrofiei marcate a maxilarelor datorita pierderii dintilor prin parodontopatii marginale cronice
D. arsuri chimice localizate la nivelul mucoasei
E. insertiei musculare aproape de creasta alveolara
(pag. 204)

S2238139. Afectiunile generale care contraindica o interventie proprotetica sunt :


A. miastenia gravis
B. gripa
C. afectiunile renale cronice
D. deficientele psihice
E. sclerodermia
(pag. 198)

S2238140. Inaltarea crestelor alveolare prin plastia de aditie , utilizeaza ca autotransplante :


A. os conservat si liofilizat

838

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

839

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

os autolog
os heterolog
cartilaj autolog
biovitroceramica
(pag. 214)

S2238141. Caracteristice pentru creasta gingivala balanta sunt urmatoarele aspecte :


A. este datorata actiunii iritative a protezelor cu stabilitate deficitara
B. substratul osos este afectat, in sensul rezorbtiei crestei alveolare
C. sunt afectate predilect zonele laterale
D. la acest nivel apare o proliferare epitelioconjunctiva
E. sunt mai accentuate in regiunea frontala
(pag. 199)

S2238142. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt :
A. creasta gingivala balanta
B. fibromatoza tuberozitara
C. torusuri palatine voluminoase
D. hiperostozele tuberozitare
E. crestele milohioidiene ascutite
(pag. 210-211)

S2238143. Metoda Traunner :


A. este indicata cand muschiul milohioidian se insera foarte aproape de coama crestei
B. realizeaza plastia submucoasa a santurilor vestibulare
C. se face o incizie imediat inauntrul crestei alveolare
D. se fac doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea canin-premolari
E. urmareste extinderea versantului lingual prin plasarea planseului bucal spre marginea bazilara a
mandibulei
(pag. 207)

S2238144. Metoda Celesnik :


A. realizeaza plastia santurilor paralinguale
B. realizeaza plastia santurilor perituberozitare
C. se fac doua incizii care inconjura tuberozitatea prelungindu-se cu 1,2-3,5 cm in mucoasa velara
D. este indicata in edentatii totale maxilare cu atrofie accentuata a tuberozitatilor
E. consta in crearea unui sant perituberozitar ,care sa ofere retentivitate distala protezei
(pag. 208)

S2238145. Apofizele genii superioare hipertrofiate :


A. se intalnesc la bolnavii cu edentatii frontale mandibulare recente
B. au aspectul unor formatiuni dure, ovalare,de 2-5 mm
C. produc mobilizarea seii protetice
D. au aspectul unor formatiuni dure, triunghiulare ,de 2-5 mm
E. pe ele se insera muschii geniohioidieni
(pag. 213)

S2238146. Crestele milohioidiene ascutite :


A. se intalnesc in continuarea liniei oblice externe
B. sunt extrem de sensibile la presiune
C. pot ramane dupa milohioidotomie
D. lungimea lor variaza intre 2-3 si 18-20 mm

839

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

840

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. lungimea lor variaza intre 3 si 12 mm


(pag. 213)

S2238147. Reconstituirea prin aditie a crestei alveolare cu autotransplante :


A. are avantajul ca acestea isi pastreaza vitalitatea
B. sufera procese de resorbtie
C. nu-si modifica structura
D. este posibila deplasarea acestora de pe creasta
E. se poate face cu baghete de ceramohidroxilapatita
(pag. 214)

S2238148. Gingivectomia proprotetica este indicata in :


A. extruzii alveolodentare in bloc , cu dezechilibru ocluzal
B. oligodontie
C. resturi radiculare situate la marginea gingivala cu substanta dentinara dura si radacina lunga
D. hiperplazii gingivomucoase
E. dinti usor abrazati
(pag. 219)

S2238149. Afectiunile loco-regionale in care sunt contraindicate interventiile proprotetice sunt :


A. sclerodermia
B. hepatite cronice
C. leziuni ale mucoasei bucale cu potential de malignizare
D. algii faciale atipice
E. osteopetroze
(pag. 198)

S2238150. Interventia proprotetica in cazul crestei gingivale balante presupune :


A. doua incizii curbe mezial si distal de creasta moale
B. doua incizii, vestibular si oral, de-a lungul crestei mobile, care se unesc spre os in forma de "V"
C. aplicarea imediata a unei proteze corectate prin rebazare
D. suprafata osoasa se netezeste cu o pensa ciupitoare
E. suprafata osoasa se netezeste cu o freza sferica la turatie mica
(pag. 199)

S2238151. Fibromatoza tuberozitara :


A. deformeaza tuberozitatea in sens sagital
B. apare cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata
C. afecteaza inchiderea marginala a protezelor mobile
D. poate fi congenitala
E. nu poate fi insotita de o ingrosare osoasa
(pag. 199)

S2238152. Hiperplaziile gingivomucoase putin intinse, unice, situate pe versantul vestibular :


A. se extirpa
B. nu se extirpa
C. se practica o incizie "in felie de portocala " in jurul bazei pediculului
D. se practica doua incizii, vestibular si oral, care se unesc spre os in forma de "V"
E. daca sunt franjuri multiple ,unite intre ele , se face excizie in bloc
(pag. 200-201)

S2238153. Dupa interventiile facute pentru hiperplazii gingivomucoase vestibulare :

840

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

841

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

in mod obligatoriu se va aplica proteza


aplicarea protezei nu este obligatorie
proteza are marginile captusite in hipocorectie cu stents
examenul histologic se impune de fiecare data
examenul histologic nu este obligatoriu
(pag. 201)

S2238154. Hiperplazia mucoasei palatine :


A. debuteaza ca zona ulcerativ-infiltrativa limitata
B. poate fi confundata cu candidoza de proteza
C. poate suferi transformari maligne
D. se extirpa printr-o incizie "in felie de portocala"
E. adeseori evolueaza oligosimptomatic
(pag. 201)

S2238155. Bridele vestibulare si paralinguale sunt datorate :


A. extirparilor de tumori
B. chiuretajelor osoase
C. actiunii iritative a unor proteze incorecte
D. arsurilor chimice ale mucoasei
E. pot fi congenitale
(pag. 204)

S2238156. Alveoloprotruzia frontala :


A. apare ,de regula ,in edentatii terminale protezate
B. apare , de regula ,in edentatii terminale neprotezate
C. dintii frontali se deplaseaza vestibular , impreuna cu procesul alveolar
D. protezarea in aceste conditii necesita tehnici speciale
E. impune rezectia modelanta a crestei alveolare in protruzie
(pag. 209)

S2238157. In atrofiile accentuate maxilare de tip centripet ,in care maxilarul ramane disproportionat de
mic fata de mandibula ,se practica:
A. osteotomii sagitale
B. grefe osoase "inlay"
C. osteotomii ale platoului palatoalveolar, cu coborarea si avansarea acestuia
D. osteotomii de tip Le Fort I
E. asa zisul "transplant sandwich"
(pag. 217)

S2238158. Gingivectomia proprotetica se deosebeste de gingivectomia din tratamentul


parodontopatiilor ,deoarece interventia :
A. este realizata cu scopul de marire a coroanei clinice a unui dinte
B. se efectueaza de obicei pe dinti fara procese hiperplazice ale parodontiului marginal
C. se efectueaza pe dinti cu procese hiperplazice ale parodontiului
D. se indica la dinti usor abrazati
E. se indica in supradentie
(pag. 219)

S2238159. Placa palatina va fi imobilizata cu :


A. o fronda mentoniera
B. ligaturi Ivy

841

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

842

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. fire circumferentiale
D. blocaj intermaxilar rigid
E. tractiune intercraniomaxilara
(pag. 209)

S2238160. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice:
A. ceramohidroxilapatita
B. heterotransplante conservate
C. autotransplante osoase
D. biovitroceramica
E. autotransplante cartilaginoase
(pag. 214)

S2238161. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica :
A. transplant de organe
B. hemofilie
C. valvulopatii
D. terapie cu anticoagulante
E. artrita reumatoida
(pag. 198)

S2238162. Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch este necesara in urmatoarele interventii :


A. operatia Obwegesser
B. plastia de aditie cu cartilaj costal
C. rezectia torusurilor mandibulare
D. plastia santurilor perituberozitare
E. metoda Celesnik
(pag. 208)

S2238163. Deformarile osoase prin proeminente in exces, care necesita interventii chirurgicale
proprotetice , sunt :
A. creasta gingivala balanta
B. creasta alveolara neregulata
C. hiperplazii epitelioconjunctive
D. fibromatoza tuberozitara
E. creasta alveolara subtire
(pag. 209)

S2238164. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta
urmatoarelor conditii locale:
A. limba sa aiba un volum normal
B. perioada neproteazata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei
crestei alveolare
C. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatoza sau exostoza, daca este necesar pentru
inaltarea crestei
D. insertiile muschilor genioglosi, geniohioidieni, milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta
E. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata, intinsa, imobila, cu vascularizatie
buna, captusita cu un strat dermic cu rezilienta normala
(pag. 198)

S2238165. In cursul tratamentului chirurgical al bridelor vestibulare si paralinguale se pot efectua


urmatoarele interventii :
A. sectionarea simpla in cazul bridelor ingrosate

842

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

843

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

plastia in "Z" la bridele subtiri si scurte


sectionarea transversala cu sau fara sutura longitudinala in situatia bridelor unice si subtiri
excizia plastica a bridelor subtiri si unice
incizia in "V" si sutura in "Y" a bridelor multiple si subtiri
(pag. 204)

S2238166. Inaltarea crestelor alveolare prin plastie de aditie utilizeaza ceramohidroxilapatita sub forma
de :
A. granule
B. pulbere
C. bagheta
D. nu se utilizeaza ceramohidroxilapatita
E. comprimate
(pag. 214)

S2238167. Preoperator, in interventiile proprotetice, se confectioneaza dispozitive ca :


A. gutiere
B. placi palatinale
C. obturatoare
D. proteze conformator
E. proteze adjuncte
(pag. 198)

S2238168. In cazul plastiilor de aditie cu autotransplant cartilaginos acesta :


A. se recolteaza din blocul cartilaginos costal
B. are forma de bagheta lunga de 9-10 cm si lata de 2 cm
C. are forma de bagheta lunga de 7-8 cm si lata de 3 cm
D. are forma de bagheta lunga de 7-8 cm si lata de 2 cm
E. plaga toracica se sutureaza in trei planuri
(pag. 214)

S2238169. Plastiile de aditie sunt indicate cand :


A. baza osoasa este putin redusa in urma extractiilor
B. baza osoasa este foarte mult redusa in urma atrofiei postextractionale
C. prin procesele de plastie a santurilor periosoase nu se poate obtine un relief suficient pentru sprijinul
protezei
D. nici o varianta nu este corecta
E. este corecta doar varianta B
(pag. 214)

S2338170. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii loco-regionale ale interventiilor
proprotetice:
A. nevralgia de trigemen
B. sindrom Sjogren
C. displazii fibroase
D. osteopetroze
E. algii faciale tipice
(pag. 198)

S2338171. In cazul frenoplastiei se practica urmatoarele tipuri de incizii:


A. eliptica de o parte si de alta a frenului
B. simpla incizie transversala a frenului
C. incizia transversala a frenului pus in tensiune urmata de sutura perpendiculara a marginilor plagii

843

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

844

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. incizia in V cu varful la nivelul insertiei pe creasta a frenului


E. plastia in Z
(pag. 202)

S2338172. Pentru reconstructia reliefului crestei alveolare se pot folosi:


A. hetero transplante conservate
B. autotransplante osoase
C. cartilaj fragmentat in bucati mici de 1 mm
D. implante din ceramo-hidroxilapatita
E. ceramica
(pag. 214)

S2338173. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la plastiile de aditie sunt adevarate:
A. interventia se face sub anestezie loco-regionala, in patru timpi
B. autotransplantul se recolteaza din blocul cartilaginos costal
C. plaga mucoasa se sutureaza in doua planuri
D. cartilajul se despica in doua jumatati
E. plaga toracica se sutureaza in trei planuri
(pag. 214)

S2338174. Care sunt cauzele cele mai frecvente care conduc la eliminarea autotransplantului introdus
juxtaosos subgingival:
A. procesele supurative secundare
B. forma autotransplantului
C. decubitusurile interne ale mucoasei
D. afectiuni sistemice
E. adancirea santurilor vestibulare pe cale endobucala
(pag. 216)

S2338175. Care sunt motivele pentru care s-a propus inaltarea crestei alveolare de la o tuberozitate la
alta prin grefele osoase inlay:
A. existenta unui surplus de mucoasa
B. structura mai spongioasa a maxilarului
C. resorbtia de tip centripet a maxilarului
D. dimensiunea redusa in sens vestibulo-oral
E. irigatia mai bogata
(pag. 217)

S2338176. In ce situatii sunt indicate osteotomiile segmentare la maxilar:


A. infraalveolie maxilara frontala
B. abrazii dentare accentuate
C. fracturi de maxilar tip Le Fort I
D. incongruente dento-alveolare
E. cand suprafata ocluzala a dintilor atinge mucoasa gingivala a crestei alveolare mandibulare ce trebuie
protezata
(pag. 219)

S2338177. Care sunt pregatirile preoperatorii din interventiile chirurgicale proprotetice:


A. examenul clinic loco-regional riguros
B. examene radiografice
C. examen general complet
D. examene detaliate neurologice
E. teste psihologice

844

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

845

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 198)

S2338178. Care sunt caracteristicile mucoasei ce rezulta dupa extractiile traumatizante,cu denudari
extinse ale osului:
A. subtire
B. intinsa
C. aderenta de os
D. necaptusita cu un strat sufficient de tesut dermic de amortizare
E. bine vascularizata
(pag. 198)

S2338179. Ce aspecte fac ca o fibromatoza gingivala sa aiba aspectul de creasta balanta:


A. hiperplazia gingivala
B. resorbtia accentuata a osului alveolar, in special in zona frontala
C. extractiile dentare la intervale mari
D. traumatismele dento-parodontale
E. interventiile anterioare la nivelul fibromucoasei gingivale
(pag. 198)

S2338180. Care este etiologia fibromatozei tuberozitare:


A. protezarile indelungate
B. cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata
C. iritatii mecanice
D. iritatii chimice
E. congenital
(pag. 199)

S2338181. Care din urmatoarele semen si simptome deosebesc torusurile palatine de formatiunile de
tip tumoral:
A. situarea lor mediana
B. nedureroase spontan sau la presiune
C. evolutie relativ scurta
D. mucoasa acoperitoare de aspect normal
E. tulburari de deglutitie
(pag. 211)

S2338182. Care dintre urmatoarele afirmatii corespund torusurilor mandibulare:


A. sunt formatiuni osoase unice sau multiple
B. apar pe fata linguala a apofizei alveolare
C. favorizeaza mentinerea protezelor mobile
D. sunt de obicei unilaterale
E. apar la nivelul premolarilor si molarilor
(pag. 211)

S2338183. Timpul II al rezectiei apofizelor genii hipertrofiate evidentiaza:


A. tendoanele muschilor geniohiodieni
B. marginea bazilara a mandibulei
C. tendoanele muschilor genioglosi
D. linia oblica interna
E. gaura mentoniera
(pag. 213)

845

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

846

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2538184. Afeciunile locoregionale n care sunt contraindicate interveniile proprotetice sunt:


A. a. algii faciale tipice
B. b. nevralgia de trigemen
C. c. nevralgia de glosofaringian
D. d. displazii fibroase
E. e. osteopetroze.
(pag. 198)

S2638185. n patologia eruptiei dentare sunt incriminate urmatoarele boli:


A. rahitismul
B. febrele eruptive
C. hepatitele
D. avitaminozele
E. sifilisul
(pag. 237)

S2638186. Gingivostomatita ulcero-necrotica-manifestari locale:


A. depozite necrotice, fetide
B. halena accentuata
C. mobilitate dentara
D. hipersalivatie
E. lipsa sngerarilor gingivale
(pag. 240)

S2638187. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu:


A. herpangina,
B. leucoplazia
C. varicela
D. impetigo
E. lichenul plan
(pag. 240)

S2638188. Foliculita expulsiva (Capdepont)


A. este o infectie a nou-nascutului
B. este o infectie a adolescentilor
C. apare la nivelul gingiei mugurilor dentari temporali
D. se datoreaza infectarii endogene a mugurilor dentari temporari
E. se datoreaza infectarii exogene a mugurilor dentari
(pag. 240)

S2638189. Indicatiile decapisonarii molarului3 sunt:


A. sa existe spatiu suficient de eruptie
B. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie n forma de fata de masa
C. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie n forma de cortina
D. dintele sa fie erupt pna la ecuatorul coronar
E. dintele sa fie inclus
(pag. 247)

S2638190. Complicatiile pericoronaritei dintilor permanenti apar n urmatoarele cazuri:


A. lipsa unui tratament
B. instituirea unui tratament inadecvat
C. tratament necorespunzator

846

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

847

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. dupa incizie si drenaj


E. reactivitate buna a organismului
(pag. 249-250)

S2638191. Accidentale mecanice ale eruptiei molarilor inferiori sunt:


A. ulceratii jugale sau linguale
B. carii ale molarilor 2
C. resorbtii radiculare ale molarilor 2
D. deplasari dentare
E. tulburari vegetative reflexe secretorii
(pag. 253)

S2638192. Tulburari nervoase motorii ale eruptiei molarilor 3 sunt:


A. contracturi ale musculaturii faciale-ticuri
B. trismus
C. paralizii faciale tranzitorii
D. tulburari de ocluzie
E. nevralgii dentare
(pag. 253)

S2638193. Coplicatiile septice ale eruptiei molarilor superiori sunt.


A. abces de loja infratemporala
B. sinuzita maxilara
C. celulitele si abcesul de val palatin
D. abcesul submandibular
E. abcesul laterofaringian
(pag. 256)

S2838194. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice:
A. Mucoasa subtire
B. Creasta gingivala balanta
C. Fibromatoza tuberozitara
D. Creasta alveolara neregulata
E. Hiperplaziile epitelioconjunctive
(pag. 198)

S2838195. In hiperplaziile volumunoase cu aspect tumoral se practica:


A. Decaptusirea mucoasei
B. Decapisonarea mucoasei
C. Decolarea mucoasei
D. Mobilizarea mucoasei
E. Excizia mucoasei
(pag. 201)

S2838196. In cadrul plastiei santurilor peiosoase fixarea protezelor-conformator la maxilar se


realizeaza prin:
A. Fronda mentoniera
B. Cu fir care trece prin fosa nazala si se sutureaza anterior
C. Cu fire trecute circummandibular si innodate pe burdonet
D. Cu stentz sau acrilat autopolimerizabil
E. Cu gutiere de acrilat
(pag. 205)

847

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

848

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2838197. Frenoplastia se poate realiza prin:


A. Doua incizii angulare
B. Incizie in "V
C. Incizie in "Y
D. Plastie in "Z
E. Incizie inW
(pag. 203)

S2838198. Indicatia operatorie de regularizare a crestei alveolare va fi pusa obligatoriu pe baza:


A. Examenului clinic
B. Examenului radiologic
C. Examenului histopatologic
D. Examenului tomografic
E. Examenului RMN
(pag. 209)

S2938199. Pentru a permite o protezare in conditii optime, campul protetic trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
A. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperita de mucoasa keratinizata, fara
eroziuni;
B. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata, cu
eroziuni;
C. bolta palatina sa fie suficient de mare, moderat de adanca cu torus redus;
D. limba sa aiba un volum normal;
E. gaurile mentoniere sa fie situate la distanta de coama crestei alveolare.
(pag. 198)

S2938200. Frenoplastia:
A. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte;
B. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt lungi;
C. se efectueaza sub anestezie loco-regionala prin infiltratie;
D. este contraindicata anestezia tronculara;
E. este indicata cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei sau a limbii si nici
adancirea santurilor periosoase reespective.
(pag. 202)

S2938201. Plastia santurilor periosoase:


A. se mai numeste metoda Kazanjian;
B. se mai numeste metoda Traunner;
C. se mai numeste metoda Obwegeser;
D. este indicata in cazurile in care insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara, iar santurile
vestibulare sunt sterse;
E. este indicata anestezia tronculara periferica
(pag. 205)

S2938202. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate:


A. prezinta IV timpi operatori;
B. prezinta III timpi operatori;
C. timpul III reprezinta sutura;
D. timpul III reprezinta rezectia ciocurilor osoase;
E. anestezia tronculara periferica poate fi asociata cu o infiltratie submucoasa in scopul diminuarii sangerarii;
(pag. 206)

848

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

849

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2938203. Tehnica operatorie a crestei alveolare subtiri:


A. prezinta III timpi operatori;
B. prezinta IV timpi operatori;
C. interventia consta in rezectia portiunii subtiate si deplasate vestibular;
D. poate prezenta devieri vestibulare, indeosebi frontale, cunoscute sub denumirea de alveolo-protruzii;
E. se face sub anestezie loco-regionala.
(pag. 209-210)

849

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

850

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 39
Incluzia dentar
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1239001. Dezincluzia caninilor superiori inclusi se poate utiliza:
A. in leziuni profunde
B. la persoane peste 35 ani
C. in cazul lipsei complete a spatiului pe arcada
D. la edentai
E. in cazul leziunilor superficiale, cu spatiu suficient pe arcada
(pag. 290)

S1239002. Dezincluzia molarilor de minte inferiori este indicata:


A. pentru dinti cu radacini bine conformate
B. pentru dinti situati profund intraalveolar
C. pentru dinti cu axul de implantare oblic spre distal sau orizontal
D. pentru cazul cand parile moi ale obrazului se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare in zona
dintelui inclus
E. pentru dinti cu radacini curbe si divergente
(pag. 265)

S1239003. in odontectomia molarului trei inferior, incizia se poate prelungi pe marginea gingivala pana
la molarul unu si apoi coboara oblic in vestibul, acest tip de incizie avand urmatoarele dezavantaje:
A. nu ofera o vizibilitate suficienta
B. rezulta un lambou triunghiular, se lucreaza greu
C. traumatismul este exagerat
D. favorizeaza fractura de unghi mandibular
E. favorizeaza aparitia unui hematom in spatiul mort anterior
(pag. 267)

S1239004. Incluziile unice sunt determinate frecvent de:


A. hipotiroidie
B. hipertiroidie
C. hipopituitarism
D. dizostoza cleidocraniana
E. pierderea precoce a dintelui temporar corespunzator
(pag. 260)

S1239005. Pentru odontectomia molarului trei superior este necesara:


A. doar anestezia la tuberozitate
B. anestezia doar a nervilor alveolari superiori si posteriori
C. anestezie plexala
D. anestezia la tuberozitate completata cu anestezia la gaura palatina mare
E. doar anestezia nervului palatin anterior
(pag. 279)

S1239006. Reincluzia se intalneste cel mai frecvent la:

850

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

851

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

caninii superiori
incisivii laterali superiori
premolarii unu inferiori
molarii doi temporari inferiori
incisivii mandibulari
(pag. 260)

S1339007. Cea mai frecventa cauza generala a incluziei dentere este:


A. factorul genetic
B. rahitismul
C. sifilisul
D. hipovitaminoza C
E. insuficienta tiroidiana
(pag. 259)

S1339008. Diagnosticul de precizie in incluzia dentara se pune:


A. in urma examenului radiografic
B. in urma examenului clinic
C. nici una dintre acestea
D. in urma examenului ecografic
E. in urma examenului scintigrafic
(pag. 261)

S1339009. Dupa Pell si Grey realizeaza o clasificare a milarului de minte inferior an care clasa a II
cuprinde:
A. molar de minte inferior cu miametru mezio-distal al coroanei comple liber
B. molar de minte inferioracoperit complet de ramul ascendent mandiobular
C. molar de minte inferior unde jumatatea distala a coroanei este acoperita de margine anterioara a ramului
ascendemnt mandiobular
D. molar de minte inferior usor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani
E. molar de minte inferior cu fata ocluzala sub linia cervicala a molarului de 12 ani
(pag. 269)

S1339010. La dintii permanenti, incluzia dentara se constata cel mai frecvent la:
A. caninii superiori
B. molari de minte inferiori
C. canini inferiori
D. molari de minte superiori
E. premolari inferiori
(pag. 259)

S1439011. La dintii permanenti, incluzia se constata cel mai frecvent la


A. molarii de minte inferiori
B. molarii de minte superiori
C. caninii inferiori
D. caninii superiori
E. incisivii laterali superiori
(pag. 259)

S1539012. Conditiile necesare pentru a institui redresarea chirurgical-ortodontica a unui canin inclus
sunt:
A. profunzimea incluziei osoase sa fie mica sau medie;

851

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

852

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

radacina sa fie dreapta sau usor curba pe directia de coborare;


axul vertical al dintelui poate fi oblic pana la un unghi de cel mult 30 grade;
coroana dintelui este situata in vecinatatea incisivilor sau a premolarilor;
pe arcada exista sau se poate obtine spatiu in vederea alinierii normale a caninului.
(pag. 289)

S1539013. in cursul odontectomiei molarului 3 superior pot surveni o serie de accidente:


A. plaga sfasiata a mucoasei;
B. fractura dintilor antagonisti;
C. smulgerea tuberozitatii;
D. impingerea dintelui sau a unei radacini in obraz;
E. fractura procesului alveolar.
(pag. 281)

S1539014. Inciziile practicate pentru descoperirea molarului 3 superior inclus pot fi:
A. incizie curba cu concavitatea in sus;
B. incizie in"L";
C. incizie in"baioneta";
D. incizie trapezoidala;
E. incizie orizontala.
(pag. 279)

S1539015. Odontectomia caninului superior inclus este indicata in situatiile:


A. axul longitudinal al dintelui este vertical sau putin oblic;
B. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice dintilor vecini;
C. dupa ce s-a tentat redresarea chirurgical-ortodontica;
D. dupa ce a fost efectuata in prealabil dezincluzia;
E. cand pe arcada persista caninul temporar.
(pag. 283)

S1539016. Pe durata unei interventii chirurgicale de indepartare a molarului 3 inferior inclus


(odontectomie),in mod accidental,dintele poate fi impins catre:
A. obraz;
B. loja submandibulara;
C. planseul oral;
D. spatiul parafarigian;
E. loja maseterina.
(pag. 276)

S1539017. Referitor la dezincluzia caninului superior putem spune ca:


A. creaza posibilitatea continuarii eruptiei;
B. creaza posibilitatea folosirii coroanei intr-o lucrare protetica;
C. este indicata atunci cand partile moi nu se insera in vecinatatea crestei alveolare;
D. este posibila atunci cand coroana si radacinile sunt bine conformate;
E. este indicata cand caninul este inclus ectopic.
(pag. 290)

S1639018. Decapusonarea inseamna:


A. repozitionarea dintelui
B. eliberarea coroanei dintelui excizand fibromucoasa
C. incizia capusonului fibromucos si drenajul secretiei
D. odontectomia molarului de minte

852

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

853

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. transplantarea unui dinte inclus


(pag. 264)

S1639019. Dintele care ramine in incluzie cel mai frecvent este:


A. caninii inferiori
B. molarii de minte superiori
C. molarii de minte inferiori
D. premolarii superiori
E. caninii superiori
(pag. 259)

S1639020. Incluzia dentara se poate complica cu:


A. granulom periapical
B. gangrena pulpara
C. pulpita purulenta
D. chist folicular
E. comunicare buco-sinusala
(pag. 261)

S2139021. Care dintre factorii legai de structurile de vecintate sunt implicai n etiologia incluziei
dentare:
A. Disostoza cleido-cranian
B. Germen dentar situat profund
C. Dini supranumerari
D. Poziie transversal n os
E. Odontoame satelite
(pag. 259-260)

S2139022. Clasificarea formelor clinice ale incluziei molarului trei superior (dup Archer) se face pe
baza urmtoarelor criterii:
A. Morfologia rdcinilor
B. Densitatea osului nconjurtor
C. Natura esutului acoperitor
D. Dimensiunea sacului folicular
E. Axul longitudinal de erupie
(pag. 278)

S2139023. n ce situaii se produce mai frecvent fractura tablei osoase interne n odontectomia
molarului de minte inferior:
A. Aplicarea elevatorului n spaiul parodontal lingual
B. Folosirea elevatorului Lecluse
C. Coroana molarului trei complet acoperit de ramul mandibular
D. Molarul trei n incluzie transversal
E. Rdcini curbate spre lingual
(pag. 275)

S2139024. Pe locul doi n ceea ce privete frecvena incluziei dinilor permaneni se afl:
A. Molarii de minte superiori
B. Caninii superiori
C. Premolarii superiori
D. Caninii inferiori
E. Premolarii inferiori

853

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

854

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 259)

S2139025. Traciunea caninului superior inclus dup descoperirea chirurgical a acestuia se face:
A. Imediat postoperator
B. La 48-72 de ore postoperator
C. La 10-15 zile postoperator
D. La o lun postoperator
E. La 6 luni postoperator
(pag. 290)

S2239026. Odontectomia caninului superior nu este indicata in urmatoarele situatii:


A. incluzie profunda, iar coroana este situata in vecinatatea radacinilor incisivilor
B. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice ale dintilor vecini
C. axul longitudinal al dintelui inclus este vertical sau putin oblic
D. au aparut complicatii septice locale
E. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice ale dintilor vecini
(pag. 283)

S2239027. Dupa Mead incizia pentru odontectomia caninului superior se face astfel:
A. incizie marginala la nivelul festonului gingival, mergind de la primul premolar de partea incluziei pina la
primul molar de partea opusa
B. la nivelul festonului gingival , pornind de la al doilea premolar de partea incluziei pina la spatiul interdentar
intre caninul si lateralul de partea opusa, asociind la extremitati doua contra incizii
C. de a lungul festonului gingival, care se opreste la marginea papilei, apoi se prelungeste in bolta pe linia
mediana
D. incizie festonata sau curba uniforma la nivelul coletului dintilor hemiarcadei respective, la distanta de 2mm
de marginea gingivala
E. incizie marginala la nivelul festonului gingival, mergind de la primul molar de partea incluziei pina la primul
molar de partea opusa
(pag. 284)

S2239028. in odontectomia pe cale vestibulara Archer recomanda urmatoarea incizie:


A. curba vestibulara de la incisivul central la primul molar cu concavitatea in sus
B. curba cu concavitatea in jos in mucoasa semimobila, pornind din dreptul incisivului central pina deasupra
premolarului 2
C. orizontala la nivelul coletului incisivului central si al incisivului lateral, prelungita la cele doua extremitati
divergente in sus, pina la nivelul fundului de sac vestibular
D. curba vestibulara de la incisivul lateral la primul molar cu concavitatea in jos
E. curba cu concavitatea in sus in mucoasa mobila, pornind din dreptul incisivului central pina deasupra
premolarului2
(pag. 286)

S2239029. Incluziile unice sunt determinate frecvent de:


A. pierderea precoce a dintelui temporal corespunzator
B. disostoza cleidocraniana
C. rahitism
D. avitaminoze
E. sifilis
(pag. 260)

S2239030. Prin incluzie partiala se intelege:


A. Dinte complet acoperit de os.
B. Dinte acoperit de un strat subtire de os si fibromucoasa
C. Dinte situat profund in interiorul osului

854

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

855

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. Dinte situat la distanta fata de locul normal de eruptie


E. Dinte erupt submucos cu sac pericoronar integru
(pag. 259)

S2239031. Un dinte este considerat inclus atunci cind:


A. Se afla in intregime intra osos
B. Cind coroana dintelui nu este acoperita in totalitate de os
C. Cind evolutia morfologica a dintelui este desavirsita si apexul inchis
D. Cind evolutia morfologica a dintelui este desavirsita si mucoasa acoperitoare este integra
E. Cind evolutia morfologica este desavirsita si sacul pericoronar este integru
(pag. 259)

S2239032. Prin anclavare dentara se intelege:


A. Dinte cu evolutia morfologica desavirsita si coroana acoperita in totalitate de os
B. Dinte erupt ectopic
C. Dinte ramas in incluzie la distanta de locul nornal de eruptie
D. Dinte care nu isi poate desavirsi eruptia datorita unui obstacol mecanic
E. Dinte erupt partial fiind separat de cavitatea bucala prin sacul pericoronar si fibromucoasa
(pag. 259)

S2239033. Frecventa incluziei dentare are urmatoarea ordine:


A. Molar de minte inferior, canin superior, molari de minte superiori
B. Molar de minte inferior, molari de minte superiori, canin superior
C. Molar de minte inferior, canin inferior, molar de minte superior
D. Molar de minte inferior, molar de minte superior, canin inferior
E. Molar de minte inferior, canin superior, premolar superior
(pag. 259)

S2239034. Dintre cauzele generale ale incluziei dentare pe primul loc se afla:
A. Rahitismul
B. Insuficienta tiroidiana
C. Factori dismetabolici
D. Factori genetici
E. Hipovitaminozele C si D
(pag. 259)

S2239035. In clasa II, dupa Pell si Gregory,spatiul dintre fata distala a molarului 2 si marginea
anterioara a ramului ascendent este:
A. egal sau mai mare decit diametrul meziodistal al molarului de minte
B. mai mic decit diametrul meziodistal al molarului de minte
C. redus, molarul de minte se gaseste in ramul ascendent mandibular
D. redus, molarul de minte fiind situat vestibular
E. redus, molarul de minte fiind situat lingual
(pag. 262)

S2239036. Winter clasifica incluziile molarului de minte in functie de:


A. Spatiul existent intre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular
B. profunzimea la care se gaseste molarul de minte
C. tehnica chirurgicala care urmeaza a fi folosita
D. directia axului longitudinal
E. complicatiile date de molarul inclus
(pag. 263)

855

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

856

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2239037. Dezincluzia caninilor superior inclusi se poate efectua:


A. in cazul incluziilor superficiale cu lipsa spatiului pe arcada
B. in jurul varstei de 18 ani
C. la edentati
D. in cazul incluziilor superficiale, cu spatiu suficient pe arcada
E. in incluziile profunde
(pag. 290)

S2239038. In incluzia dentara diagnosticul de precizie se pune:


A. in urma examenului clinic
B. in urma examenului CT
C. in urma examenului RMN
D. in urma examenului radiografic
E. in urma examenului ecografic
(pag. 261)

S2239039. In odontectomia molarului de minte inferior dintele inclus poate fi impins accidental spre:
A. loja submandibulara
B. loja infratemporala
C. loja maseterina
D. genian
E. spatiul parafaringian
(pag. 276)

S2239040. Una din coplicatiile incluziei dentare este reprezentata de:


A. chistul radicular
B. chistul rezidual
C. chistul folicular
D. chistul nazopalatin
E. chistul mucozal
(pag. 261)

S2239041. Cauzele locale in incluzia molarilor de minte inferiori sunt:


A. rahitismul
B. hipovitaminoze C
C. insuficienta hipofizara
D. lipsa spatiului de pe arcada
E. insuficienta tiroidiana
(pag. 260)

S2239042. In cursul odontectomiei molarului superior pot surveni urmatoarele accidente:


A. impingerea radacinii in fosa nazala
B. smulgerea tuberozitati
C. fractura procesului alveolar
D. fractura dintilor antagonisti
E. plaga mucoasei mobile
(pag. 281)

S2239043. Dezincluzia molarilor de minte inferiori este indicata:


A. pentru dinti cu radacini unite
B. pentru dinti situati profund intraosos
C. pentru dinti cu radacini dine conformate

856

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

857

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. pentru dinti cu radacini butonate


E. cind dintele inclus se afla in vestibulopozitie
(pag. 265)

S2239044. In urmatoarele situatii este indicata odontectomia caninului superior:


A. cind pe arcada persista caninul temporar
B. de fiecare data cind dezincluzia nu a dat rezultate
C. cind axul longitudinal este usor oblic
D. cind caninul inclus produce tulburari trofice dintilor vecini
E. cind coroana are dimensiuni normale
(pag. 283)

S2239045. Incluzia dentara este intilnita cel mai frecvent la nivelul:


A. molarilor de minte inferiori
B. caninilor superiori
C. molarilor de minte superiori
D. caninilor inferiori
E. incisivilor laterali
(pag. 259)

S2239046. Reincluzia se intilneste cel mai frecvent la:


A. premolarii doi superiori
B. premolarii unu inferiori
C. incisivii temporari
D. molarii doi temporari superiori
E. molarii doi temporarii inferiori
(pag. 260)

S2339047. n odontectomia caninului superior pe cale mixt(vestibulo-palatinal):


A. se descoper de preferin mai nti poriunea palatinal
B. se descoper de preferin mai nti poriunea vestibular
C. se creaz simultan lamboul vestibular i palatinal
D. se mpinge dintele cu elevatorul dinspre coroan
E. se separ ntotdeauna coroana de rdcin
(pag. 288)

S2339048. La dinii permaneni, incluzia dentar se constat cel mai frecvent la


A. molarii de minte inferiori
B. caninii superiori
C. canini inferiori
D. molari de minte superiori
E. premolari inferiori
(pag. 259)

S2339049. Cea mai frecvent cauz general a incluziei dentare este


A. rahitismul
B. factorul genetic
C. sifilisul
D. hipovitaminoza C
E. insuficiena tiroidian
(pag. 259)

857

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

858

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2339050. Pell i Gregory realizeaz o clasificare a formelor clinice de incluzie ale molarului de minte
inferior n care clasa a II cuprinde:
A. situaia n care spaiul dintre faa distal a molarului 2 i marginea anterioar a ramului ascendent este mai
mic dect diamtrul mezio-distal al molarului de minte
B. molar de minte inferior unde jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramului
ascendent mandibular
C. molar de minte inferior uor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani
D. molar de minte inferior cu faa ocluzal sub linia cervical a molarului de 12 ani
E. molar de minte inferior cu faa ocluzal deasupra liniei cervicale a molarului de 12 ani
(pag. 262)

S2339051. Diagnosticul de precizie n incluzia dentar se pune:


A. n urma examenului clinic
B. n urma examenului radiografic
C. nici una dintre acestea
D. n urma examenului ecografic
E. n urma examenului scintigrafic
(pag. 261)

S2539052. Cauze care in de esuturile i structurile din vecintate n incluzia dentar sunt:
A. disostoza cleidocranian
B. germen dentar situat prea profund n os
C. malformaii radiculare: rdcini curbate
D. rdcini deformate cu odontoame satelite
E. radiaii ionizante administrate n regiunea maxilarelor n scop terapeutic.
(pag. 260)

S2639053. Hemoragia secundara n plagile OMF apare:


A. la cteva zile de la traumatism
B. la cteve minute
C. dupa cteva ore
D. dupa o luna
E. dupa 2 saptamni
(pag. 524)

S2639054. Sutura secundara tardiva se realizeaza:


A. dupa 10-12 zile de la accidenrt
B. dupa 20-30 zile
C. dupa o zi
D. dupa 3 zile
E. dupa 3 luni
(pag. 522)

S2639055. Pentru restabilirea permeabilitatii la pacientii cu asfixie mecanica pozitia bolnavului va fi:
A. n decubit lateral cu capul ridicat
B. n decubit lateral cu capul n pozitie decliva
C. pe spate
D. pe burta
E. n pozitie semiseznda
(pag. 511)

S2639056. Escoriatia
A. consta dintr-o leziune de continuitate interesnd numai epidermul

858

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

859

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

consta dintr-o leziune de continuitate interesnd epidermul si dermul


consta dintr-o leziune de continuitate interesnd epidermul, dermul si hipodermul
este nedureroasa
sngerarea este majora
(pag. 501)

S2639057. Leziunile traumatice ale partilor moi OMFapar mai frecvent:


A. ntre 20-40 ani
B. la copii
C. la batrni
D. la nivelul molarilor
E. la femei
(pag. 497)

S2839058. In cazul fracturii mandibulei in timpul extractiei molarilor de minte inferiori se procedeaza
astfel:
A. Se extrage dintele si apoi se imobilizeaza mandibula
B. Se fixeaza bine mandibula si se extrage dintele, urmat de imobilizare
C. Se imobilizeaza mandibula cu atela si tractiune intermaxilara si se amana extractia
D. Se imobilizeaza mandibula cu ligaturi de sarma si se continua extractia
E. Se imobilizeaza fractura de mandibula si se renunta la extractie
(pag. 276)

S2939059. Anclavarea dentara reprezinta:


A. incluzia partiala a unui dinte;
B. incluzia superficiala a unui dinte;
C. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical;
D. se refera la un dinte a carui coroana, partial degajata de os, se afla sub fibromucoasa gingivala si al carui
sac pericoronar comunica cu cavitatea orala, dar nu-si poate desavarsi eruptia datorita unui ostacol
mecanic;
E. situatia in care se afla un dinte dupa decapusonare.
(pag. 259)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1239060. Accidentele odontectomiei molarului de minte superior sunt:
A. deschiderea sinusului maxilar
B. deschiderea planseului fosei nazale
C. fractura tuberozitatii maxilare
D. impingerea dintelui in fosa infratemporala
E. fractura radacinii molarului inclus
(pag. 281 - 282)

S1239061. Cauze locale in incluzia molarilor de minte inferiori sunt:


A. genetice
B. insuficienta tiroidiana
C. malformatii radiculare
D. avitaminozele
E. lipsa spatiului pe arcada
(pag. 260)

859

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

860

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1239062. Odontectomia molarului de minte inferior se indica:


A. in toate cazurile cand nu sunt sanse de eruptie normala pe arcada
B. cand spatiul din trigonul retromolar o permite
C. in incluziunile ectopice
D. cand sunt prezeni molarul I si II
E. cand fibromucoasa este sub forma de"fata de masa"
(pag. 265)

S1239063. Posibilitatile terapeutice in incluzia de canin superior sunt:


A. replantarea
B. odontectomia
C. transplantarea vitala
D. transplantarea devitala
E. rezectia apicala
(pag. 283)

S1239064. Printre accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte maxilar se numara
si:
A. patrunderea in canalul mandibular
B. fracturarea radacinilor molarului inclus
C. impingerea dintelui in spatiul infratemporal
D. fractura tuberozitaii maxilarului
E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 281 - 282)

S1339065. Cauzele locale in legatura cu germenul dentar sunt:


A. germen dentar situat prea profund in os
B. germen dentar deformat situat transversal fata de directia de eruptie
C. malformatii radiculare
D. malformaii coronare
E. nici unul dintre acestea
(pag. 260)

S1339066. Complicatiile mecanice ale incluziei dentare sunt:


A. resorbtiile radiculare
B. deplasari ale dintilor vecini
C. leziuni de decubit
D. chisturi dentigere
E. pericoronarita congestiva
(pag. 260)

S1339067. Daca dintele inclus se afla in intregime intraosos incluzia este:


A. totala
B. completa
C. superficiala
D. profunda
E. nici una dintre acestea
(pag. 259)

S1339068. Examenul radiografic in incluziile dentare trebuie sa precizeze:


A. sediul
B. forma coroanei si radacinii

860

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

861

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. axul de eruptie
D. raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar
E. nici una dintre acestea
(pag. 278)

S1339069. In functie de datele examenului clinic si radiologic caninii superiori inclusi pot fi extrasi pe
cale:
A. palatinala
B. vestibulara
C. vestibulo-palatinala
D. tehnica Witzel
E. nici una dintre acestea
(pag. 283)

S1339070. In incluziile de canin palatinale bilaterale se face o incizie:


A. ampla
B. curba
C. paralela cu marginea gingivala
D. strict de partea incluziei
E. mediana
(pag. 284)

S1339071. In incluziile profunde odontectomia este dificila intrucat:


A. Stratul de os este gros
B. Radacinile molarului sunt situate adanc
C. Coroana molarului 2 mascheaza coroana dintelui inclus
D. Coroana molarului inclus este in contact strans cu radacina distala a molarului 2
E. Nici una dintre acestea
(pag. 272)

S1339072. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii:
A. Incizie curba cu concavitatea in jos
B. Curba cu concavitatea in sus
C. in T
D. in L
E. in baioneta
(pag. 279)

S1339073. Inciziile mucoperiostului in odontectomia molarilor de minte inferiori sunt:


A. in baioneta
B. Orizontala
C. Triunghiulara
D. Partch
E. Trapezoidala
(pag. 267)

S1339074. Odontectomia molarilor de minte inclusi se impune in:


A. Complicatii septice grave
B. Complicatii tumorale
C. De alta natura
D. Radacini conice fuzionate
E. Trismus

861

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

862

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 265)

S1339075. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara sunt:
A. trapezoidala
B. curba vestibulara cu concavitatea in sus
C. Pichler
D. in L
E. toate acestea
(pag. 286)

S1439076. Cauzele locale ale incluziei dentare, care tin de tesuturile si structurile din vecinatate, sunt
A. lipsa de spatiu, datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator, cu mezializarea si distalizarea
dintilor vecini
B. prezenta unor dinti previa(dinti supranumerari in calea eruptiei dintilor permanenti)
C. prezenta unor formatiuni tumorale tumorale in calea dintelui ce urmeaza sa erupa
D. igiena orala deficitara
E. traumatismele accidentale
(pag. 260)

S1439077. In cadrul complicatiilor incluziei dentare sunt cuprinse si


A. deplasari ale dintilor vecini
B. caninii superiori inclusi pot produce deplasari sau rotari si chiar devitalizari ale incisivilor laterali sau
premolari
C. resorbtii ale dintilor cu care sunt in contact
D. osteopetroza
E. transformarea chistica a sacului folicular
(pag. 260-261)

S1439078. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior, extractia de necesitate a molarului doi
este indicata in urmatoarele situatii
A. cand intraoperator a fost luxat molarul doi, iar septul osos intyerdentar este foarte subtire sau lipseste,
facand imposibila imobilizarea ulterioara a dintelui
B. cand sacrificiul osos pentru degajarea molarului de minte ar trebui sa fie deosebit de intins, existand riscul
compromiterii rezistentei mandibulei si al producerii unei fracturi
C. cand molarul doi prezinta un proces carios profund, chiar daca acesta poate fi rezolvat conservator
D. cand coroana molarului de minte inclus se afla sub radacinile molarului doi
E. cand coroana molarului de minte este situata profund, la mai putin de 1cm de radacina distala a molarului
doi
(pag. 273)

S1439079. In timpul manoperelor de trepanare a osului si de luxatie a caninului inclus pot surveni o
serie de accidente, precum
A. luxatia dintilor vecini
B. deschiderea foselor nazale
C. deschiderea sinusului maxilar
D. fracturarea apexului dintilor vecini
E. lezarea nervului palatin mare
(pag. 288-289)

S1439080. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente, printre
care se numara si
A. fracturarea radacinii molarului de minte inclus
B. luxatia molarului doi
C. deschiderea canalului mandibular

862

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

863

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. impingerea dintelui in spatiul pterigo-maxilar


E. fracturarea mandibulei
(pag. 276)

S1439081. In timpul odontectomiei molarului de minte superior, datorita atat morfologiei


dentomaxilare, cat si unor defecte de tehnica, pot surveni unele accidente cum ar fi
A. fracturarea tuberozitatii maxilare
B. deschiderea foselor nazale
C. deschiderea sinusului maxilar
D. fracturarea radacinilor dintelui inclus
E. smulgerea tuberozitatii
(pag. 281-282)

S1439082. Incluzia caninilor superiori este favorizata de o serie de factori si anume


A. caninul permanent erupe dupa ce lateralul si primul premolar permanent s-au aliniat deja pe arcada,
spatiul ramas putand fi insuficient
B. mugurele caninului permanent se formeaza profund in maxilar
C. persistenta pe arcada a caninului de lapte, dupa perioada de rizaliza fiziologica a radacinii
D. cresterea dimensiunii maxilarului superior
E. reducerea dimensiunii maxilarului superior
(pag. 282)

S1439083. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus in urmatoarele conditii


A. coroana si radacinile sunt bine conformate
B. directia coroanei este verticala sau usor oblica
C. partile moi ale obrazului nu se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare, unde sa gaseste
molarul de minte
D. directia coroanei este aproape orizontala
E. coroana nu se gaseste inclusa in regiunea procesului alveolar
(pag. 265)

S1439084. Pentru a adopta o atitudine terapeutica corespunzatoare, in cazul molarului de minte


inferior inclus, este necesar ca examenul clinic si radiografic sa stabileasca
A. forma coroanei si a radacinilor molarului de minte inclus
B. profunzimea incluziei
C. directia axului longitudinal al dintelui
D. raporturile dintelui inclus cu molarul de 6 ani
E. existenta complicatiilor septice provocate de dintele inclus
(pag. 264)

S1439085. Printre cauzele generale ale incluziei dentare se numara si


A. factorii genetici
B. rahitismul
C. sifilisul
D. TBC pulmonar
E. insuficienta hipofizara
(pag. 259)

S1539086. Care dintre afectiunile generale enumerate pot fi incriminate in etiopatogenia incluziei
dentare?
A. insuficienta tiroidiana;
B. sarcoidoza;
C. rahitismul;

863

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

864

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. sifilisul;
E. hipovitaminoza C.
(pag. 259)

S1539087. Complicatiile nervoase generate de catre dintii inclusi pot fi:


A. nevralgia trigeminala;
B. tulburari senzoriale oculare;
C. paralizia faciala periferica;
D. spasme ale nervului facial;
E. nevrita traumatica.
(pag. 261)

S1539088. Extractia de necesitate a molarului 2 in cursul odontectomiei molarului de minte inferior


este indicata:
A. cand sacrificiul osos necesar degajarii molarului 3 ar fi prea mare, afectind chiar rezistenta mandibulei;
B. cand coroana molarului 3 se gaseste cu fata ocluzala catre radacina distala a molarului 2;
C. cand grosimea septului interdentar este foarte mare;
D. cand molarul 2 a fost luxat intraoperator;
E. cand coroana molarului 3 inclus se gaseste sub radacinile molarului 2.
(pag. 273)

S1539089. intre complicatiile mecanice determinate de catre un canin inclus se pot enumera:
A. laterodeviatie mentoniera;
B. leziuni de decubit la edentati;
C. devitalizari ale dintilor vecini;
D. resorbtii radiculare;
E. deplasari sau rotari ale antagonistilor.
(pag. 260)

S1539090. Odontectomia molarilor de minte inferiori este indicata atunci cand:


A. au determinat devitalizarea molarului de 12 ani;
B. sunt inclusi ectopic;
C. au determinat complicatii tumorale;
D. nu exista posibilitatea continuarii eruptiei;
E. prezinta deformatii radiculare.
(pag. 265)

S1539091. Pentru ca dezincluzia molarului 3 inferior sa fie eficienta sunt necesare urmatoarele conditii:
A. directia coroanei sa fie verticala sau usor oblica;
B. coroana si radacina bine conformate;
C. partile moi jugale inserate la distanta de creasta alveolara;
D. coroana este inclusa in regiunea procesului alveolar;
E. molarul 2 sa fie prezent pe arcada,integru.
(pag. 265)

S1539092. Precizati care dintre afectiunile locale amintite mai jos poate determina ramanerea unui
dinte in incluzie:
A. dintii supranumerari;
B. micrognatia;
C. hiperplazia gingivala juvenila;
D. chisturile de maxilar;
E. persistenta dintelui temporar.

864

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

865

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 260)

S1539093. Tipurile de incizie indicate in odontectomia molarului de minte inferior sunt:


A. incizia trapezoidala;
B. incizia in"L";
C. incizia orizontala;
D. incizia triunghiulara;
E. incizia in baioneta.
(pag. 266-267)

S1639094. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei caninilor superiori sunt:


A. luxatia dintilor vecini
B. lezarea dintilor vecini
C. fractura mandibulei
D. deschiderea fosei nazale
E. lezarea pachetului mentonier
(pag. 288)

S1639095. Accidentele odontectomiei molarilor de minte superior pot fi:


A. Fractura unghiului mandibulei
B. Fractura tuberozitatii maxilare
C. Deschiderea sinusului maxilar
D. Impingerea dintelui in sinusul maxilar
E. Lezarea molarului I superior
(pag. 280)

S1639096. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt:


A. fractura mandibulei
B. deschiderea sinusului maxilar
C. hematom retrotuberal
D. lezarea dintelui vecin
E. lezarea continutului canalului mandibular
(pag. 274)

S1639097. Cauzele incluziei dentare sunt:


A. dinti supranumerari in calea de eruptie
B. abces perimaxilar in jur
C. persistenta unui dinte de lapte in calea de eruptie
D. tulburari de dezvoltare a maxilarelor
E. bruxismul
(pag. 260)

S1639098. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt:


A. Carcinom
B. Chist dentiger
C. Keratochist
D. Ameloblastom
E. Aterom
(pag. 261)

S1639099. Incluzia caninului superior este favorizata de:


A. mugurele dentar profund situat in maxilar

865

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

866

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

abcese palatinale repetate


fractura maxilarului superior
persistenta caninului de lapte
reducerea dimensiunii maxilarului superior
(pag. 282)

S1639100. Incluzia dentara se caracterizeaza prin:


A. retentia submucoasa a unui dinte incomplet format
B. retentia unui dinte complet format, intraosos
C. prezenta unui dinte incomplet format, intraosos
D. retentia unui dinte complet format, submucos
E. sac pericoronar deschis
(pag. 259)

S2139101. Accidentele intraoperatorii n odontectomia molarului trei inferior sunt:


A. Fractura rdcinilor
B. Apariia unor leziuni tumorale la acel nivel
C. Luxaia mandibulei
D. Contuzia mandibulei
E. Fractura mandibulei
(pag. 275-276)

S2139102. Complicaiile tumorale ale incluziei molarului de minte inferior constau n apariia:
A. Chisturilor foliculare
B. Chisturilor de erupie
C. Keratochisturilor
D. Ameloblastomului
E. Odontomului
(pag. 261)

S2139103. Dezincluzia molarului trei este recomandat dac:


A. Coroana este acoperit parial de ramul mandibular
B. Prile moi ale obrazului se inser la distan de creasta alveolar la acel nivel
C. Coroana i rdcinile sunt bine conformate
D. Coroana este acoperit aproape total de ramul mandibular
E. Molarul de 12 ani prezint indicaie de extracie
(pag. 265)

S2139104. Extracia de necestiate a molarului de 12 ani n odontectomia molarului trei inferior este
indicat n urmtoarele situaii:
A. Coroana molarului trei este n contact direct cu rdcina distal a molarului doi
B. Molarul doi prezint gangren pulpar, iar molarul trei nu are contact cu rdcinile acestuia
C. Molarul trei este inclus strict submucos
D. Coroana molarului trei este situat sub rdcinile molarului doi
E. Molarul doi a fost luxat accidental, septul dintre acesta i molarul trei fiind gros
(pag. 272-273)

S2139105. n evoluia postoperatorie dup extracia chirurgical a caninilor superiori pot aprea:
A. Edemul buzei superioare dup abordul pe cale palatinal
B. Dificulti de fonaie dup abordul pe cale palatinal
C. Procese septice dup abordul pe cale mixt
D. Edem n buz de tapir

866

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

867

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. Dificulti de alimentaie
(pag. 289)

S2139106. n odontectomia molarului trei superior se pot practica urmtoarele tipuri de incizii:
A. n baionet
B. n trapez
C. Curb cu concavitatea n jos
D. Curb cu concavitatea n sus
E. n T
(pag. 279)

S2139107. Printre accidentele intraoperatorii n odontectomia molarului trei superior se numr:


A. Deschiderea sinusului maxilar
B. Fractura rdcinilor
C. mpingerea dintelui n spaiul pterigomandibular
D. Fractura tuberozitii maxilare
E. Smulgerea tuberozitii maxilare
(pag. 281-282)

S2239108. In incluziile vestibulare ale molarului de minte superior se practica urmatoarele tipuri de
incizii:
A. incizia in Y
B. incizia in V
C. incizia in T
D. incizia curba cu concavitatea in jos
E. incizia curba cu concavitatea in sus
(pag. 279)

S2239109. Accidentele intraoperatorii in cazul odontectomiei molarului de minte superior sunt:


A. fracturarea radacinilor molarului inclus
B. fracturarea tuberozitatii maxilare
C. impingerea dintelui in cavitatea sinusala
D. abcesul de fosa infratemporala
E. plagi gingivale
(pag. 281 282)

S2239110. Incluzia caninilor superiori este favorizata de o serie de factori:


A. marirea dimensiunii maxilarului superior
B. eruptia precoce a caninului superior
C. persistenta pe arcada a caninului de lapte dupa perioada de rizaliza fiziologica a radacinii
D. mugurele caninului permanent se formeaza profund in maxilar
E. caninul permanent erupe dupa ce lateralul si primul premolar sau aliniat pe arcada, spatiul ramas fiind
insuficient
(pag. 282)

S2239111. Caninii superiori pot fi extrasi pe cale:


A. vestibulara
B. numai palatinala
C. palatinala
D. mixta vestibulo orala
E. nazala
(pag. 283)

867

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

868

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2239112. Accidentele intraoperatorii in timpul odontectomiei caninilor superiori sunt:


A. luxatia dintilor vecini
B. luxatia mandibulei
C. lezarea pachetului vasculonervos al dintilor vecini
D. fracturarea apexului dintilor vecini
E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 288)

S2239113. Redresarea chirurgicalortodontica a caninilor inclusi este indicata in urmatoarele conditii:


A. caninul inclus sa aiba o conformatie anatomica normala
B. incluzia sa nu fie prea profunda
C. nu exista spatiu pe arcada
D. axul longitudinal al dintelui inclus este orizontal
E. caninul inclus are radacini curbe
(pag. 289)

S2239114. Caninul inclus va fi ancorat prin unul din urmatoareledispozitive:


A. cimentarea pe dintele inclus a unui inel ortodontic
B. forarea unui tunel transcoronar intrapulpar prin care se trece o sirma
C. ligaturi de sirma in jurul coletului
D. saparea unei cavitati in coroana dintelui si cimentarea unui bracket
E. aplicarea unui bracket cu ajutorul unui material compozit
(pag. 289)

S2239115. In cursul odontectomiei molarului de minte superior pot sa apara urmatoarele accidente:
A. smulgerea tuberozitatii
B. fracturarea radacinilor molarului inclus
C. impingerea molarului inclus in fosa nazala
D. deschiderea sinusului maxilar
E. impingerea unei radacini in spatiu retrotuberozitar infratemporal
(pag. 281 282)

S2239116. In incluzia de canin superior, posibilitatile terapeutice sunt:


A. premolarizarea
B. transplantarea devitala
C. rezectia apicala
D. odontectomia
E. transplantarea vitala
(pag. 283)

S2239117. Cauzele locale din incluzia dentara care tin de structurile si tesuturile din vecinatate sunt:
A. Germen dentar situat profund in os
B. Tulburari de dezvoltare ale maxilarelor
C. Malformatii coronare
D. Lipsa de spatiu datorita caderii precoce a dintelui temporar
E. Radiatiile ionizante, administrate pe regiunea maxilarelor in scop terapeutic
(pag. 260)

S2239118. Cauze care tin de tesuturile si structurile din vecinatate in incluzia dentara sunt:
A. malformatii radiculare
B. traumatisme accidentale sau interventii chirurgicale
C. dinti supranumerari

868

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

869

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. germen dentar deformat


E. lipsa de spatiu, datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator
(pag. 260)

S2239119. Dintre cauzele locale in incluzia dentara fac parte:


A. germen dentar deformat
B. radiatiile ionizante, administrate in scop terapeutic
C. hipertrofia gingivala ereditara
D. malformatii radiculare
E. malformatii coronare
(pag. 260)

S2239120. Factorii generali in aparitia incluziei dentare sunt:


A. Hipertrofia gigivala ereditara
B. disostoza cleidocraniana
C. sifilisul
D. diabetul
E. hepatita c
(pag. 259)

S2239121. Dintre cauzele locale ale incluziei dentare, in legatura cu dintele insusi, fac parte:
A. germen dentar situat prea profund in os
B. malformatii radiculare
C. germen dentar deformat
D. malformatii coronare
E. odontoame satelite
(pag. 260)

S2239122. Factorii generali in aparitia incluziei dentare sunt:


A. grosimea fibromucoasei
B. hipovitaminozele c si d
C. insuficienta tiroidiana
D. rahitismul
E. insuficienta hipofizara
(pag. 259)

S2239123. Complicatiile mecanice in urma incluziei dintilor prmanenti sunt:


A. delplasari ale dintilor vecini
B. devitalizari ale dintilor vecini
C. resorbtii ale radacinilor dinilor cu care sunt in contact dintii inclusi
D. Chiste radiculare la nivelul dintilor vecini
E. leziuni de decubit la edentatii totali
(pag. 260)

S2239124. Pell si Gregory clasifica incluziile molarului de minte inferior in raport cu :


A. spatiul existent intre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular
B. directia axului longitudinal al dintelui inclus
C. Tehnica chirurgicala care urmeaza a fi folosita
D. profunzimea la care se gaseste dintele inclus
E. malformatiile coraonare si radiculare
(pag. 262)

869

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

870

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2239125. Pentru a se adopta o atitudine terapeutica corespunzatoare in cazul incluziei molarului de


minte inferior, este necesar ca examenul clinic si radiografic sa stabileasca:
A. forma coroanei
B. profunzimea incluziei
C. directia axului longitudinal
D. complicatiile septice
E. dimensiunea vestibulo orala a coroanei
(pag. 264)

S2239126. Molarul de minte poate fi dezinclus in urmatoarele conditii:


A. coroana si radacinile sunt bie conformate
B. coroana se afla in profunzime acoperita de un strat osos gros iar dintele poate fi folosit ca stilp de punte
C. partile moi se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare
D. directia coroanei este verticala sau usor oblica
E. partile moi nu se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare
(pag. 265)

S2239127. Complicatiile tumorale ale incluzie dentare sunt:


A. chistul folicular
B. keratochistul
C. chistul dentiger
D. fibrosarcomul
E. ameloblastomul
(pag. 260)

S2239128. Complicatiile incluziei dentare sunt:


A. nevralgii simptomatice pe una din ramurile nervului facial
B. spasme faciale
C. tulburari senzoriale
D. deplasari ale dintilor vecini
E. sialoree
(pag. 261)

S2239129. Examenul radiografic efectuat in incidenta mandibulara defilata este indispensabil in cazul
incluziei molarului de minte inferior deoarece:
A. localizeaza cu precizie dintele in os
B. precizeaza profunzimea la care se afla dintele inclus, in raport cu tabla osoasa vestibulara si cea linguala
C. stabileste numarul radacinilor
D. stabileste raporturile dintelui cu elementele importante din vecinatate
E. precizeaza starea dintilor din vecinatatea molarului inclus
(pag. 266)

S2239130. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior, extractia de necesitate a molarului 2 este
indicata in urmatoarele situatii:
A. cind coroana molarului de minte este situata profund, in contact cu radacina distala a molarului 2
B. cind coroana molarului inclus se gaseste situata deasupra radacinilor molarului 2
C. cind intraoperator a fost luxat molarul 2, iar septul osos este subtire
D. cind septul osos interdentar este complet resorbit
E. cind nu se poate folosii elevatorul limba de crap
(pag. 272)

S2239131. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt:


A. luxatia mandibulei

870

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

871

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

fractura mandibulei
fracturarea molarului 2
parestezii
hipoestezii
(pag. 274 276)

S2239132. Archer clasifica formele clinice ale incluziei molarului de minte superior dupa:
A. raporturile cu coroana molarului 2
B. raporturile cu planul de ocluzie
C. profunzimea incluziei
D. directia axului longitudinal
E. raporturile cu sinusul maxilar
(pag. 278

279)

S2239133. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii:
A. incizie in V
B. incizie in T
C. incizie curba cu concavitatea in jos
D. incizie juxtagingivala
E. curba cu concavitatea in sus
(pag. 279)

S2239134. Pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara tipurile de incizie practicate sunt:
A. incizie in L
B. incizie pe linia mediana a palatului dur
C. Pichler
D. trapezoidala
E. curba vestibulara cu concavitatea in sus
(pag. 286)

S2239135. Complicatiile nervoase aparute in urma incluziei dentare sunt:


A. spasme ale nervului auriculotemporal
B. nevrita traumatica
C. spasme ale nervului facial
D. nevralgia glosofaringiana
E. tulburari senziriale oculare
(pag. 261)

S2239136. Odontectomia molarului de minte inferior este indicata in urmatoarele cazuri:


A. in incluziile ectopice
B. cand dintii prezinta anomalii radiculare
C. in anchiloza dentoalveolara
D. cand dintele nu isi mai poate continua eruptia
E. in nevralgiile trigeminale
(pag. 265)

S2239137. Caninul inclus poate determina urmatoarele complicatii mecanice:


A. resorbtii radiculare
B. devitalizari ale dintilor antagonisti
C. leziuni de decubit la edentati
D. supuratii de vecinatate
E. devitalizari ale dintilor vecini

871

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

872

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 260)

S2239138. Incluzia dentara se caracterizeaza prin:


A. dinte cu sacul pericoronar deschis
B. retentia unui dinte complet format subperiostal
C. retentia unui dinte complet format, intraosos
D. retentia unui dinte complet forma, submucos
E. retentia unui dinte incomplet format, submucos
(pag. 259)

S2239139. In cazul odontectomiei molarului 3 superior este necesara:


A. anestazia nervului palatin posterior
B. doar anestezia nervului palatin anterior
C. anestezia la tuberozitate
D. doar anestezia nervilor alveolari superior si posterior
E. anestezia la gaura palatina mare
(pag. 279)

S2239140. In incluziile dentare examenul radiologic trebuie sa precizeze:


A. raporturile molarului inclus cu fosele nazale
B. daca apexul este inchis
C. daca sacul folocular este inchis
D. axul de eruptie
E. forma radacini
(pag. 278)

S2239141. Accidentele ce pot survenii in timpul odontectomiei caninului superior


sunt:
t:
A. fracturarea apexului dintilor antagonisti
B. deschiderea sinusului maxilar
C. lezarea nervului infraorbitar
D. desciderea foselor nazale
E. impingerea dintelui in fosa temporala
(pag. 288 289)

S2239142. Care dintre urmatoarele afectiuni pot determina ramanerea unui dinte in incluzie:
A. persistenta dintelui temporar
B. chistul rezidual
C. chistul maxilar
D. hiperplazia gingivala juvenila
E. dinti supranumerari
(pag. 260)

S2239143. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt:


A. ameloblastom
B. chist nazopalatin
C. chist nazolabial
D. chist dentiger
E. carcinom
(pag. 261)

S2239144. In urma odontectomiei molarului de minte inferior pot sa apara urmatoarele accidente:
A. lezarea nervului mandibular

872

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

873

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

hematom retrotuberozitar
fractura mandibulei
deschiderea sinusului maxilar
lezarea dintelui vecin
(pag. 280)

S2239145. Incluzia caninului superior este favorizata de :


A. persistenta caninului temporar
B. reducerea dimensiunii mandibulei
C. supuratii repetate in timpul dentitiei temporare
D. mugurele dentar situat superficial in maxilar
E. reducerea dimensiunii maxilarului superior
(pag. 282)

S2239146. Este indicat sa se efectueze odontectomia molarului de mintte inferior in urmatoarele cazuri:
A. cind se poate folosi elevatorul limba de crap
B. cind molarul de minte este acoperit de o lama osoasa subtire
C. cind pacientul nu prezinta trismus
D. cind nu exista sanse de eruptie normala pe arcada
E. in incluziile ectopice
(pag. 265)

S2239147. Cind dintele inclus se afla in intregime intraosos incluzia este:


A. incompleta
B. completa
C. superficiala
D. totala
E. profunda
(pag. 259)

S2239148. Odontectomia caninilor superiori se poate efectua pe cale:


A. mixta vestibulo nazala
B. palatinala
C. nazala, cind dintele inclus se afla in vecinatatea foselor nazale
D. vestibulara
E. vestibulo palatinala
(pag. 283)

S2239149. Complicatiile incluziei dentare sunt:


A. tumori maligne
B. deplasari ale dintilor vecini
C. resorbtii radiculare ale dintilor antagonisti
D. chiste foliculare
E. devitalizari ale dintilor vecini
(pag. 260 261)

S2239150. Pentru a se putea efectua redresarea chirurgical ortodontica a unui canin inclus sunt
necesare urmatoarele conditii:
A. pe arcada exista spatiu invederea alinierii normale a caninului
B. coroana dintelui este la nivelul apexului incisivului lateral
C. axul dintelui este orizontal si incluzia este superficiala
D. radacina poate sa fie usor curba

873

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

874

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. pe arcada se poate obtine spatiu in vederea alinierii normale a caninului


(pag. 289)

S2239151. Dezincluzia molarului de minte inferior se poate efectua in urmatoarele cazuri:


A. coroana este voluminoasa
B. partile moi se insereaza in vecinatatea crestei alveolare
C. osul prezinta o grosime suficienta pentru a permite dezincluzia
D. partile moi nu se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare
E. radacinile si coroana sunt bine conformate
(pag. 265)

S2239152. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte superior sunt:


A. fractura mandibulei
B. deschiderea sinusului maxilar
C. impingerea dintelui in spatiul infratemporal
D. fracturarea radacinilor molarului inclus
E. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular
(pag. 281 282)

S2239153. Dintre complicatiile mecanice ale incluziei dentare fac parte:


A. pericoronarita supurata
B. pericoronarita congestiva
C. chisturi foliculare
D. resorbtii radiculare
E. leziuni de decubit la edentati
(pag. 260)

S2239154. Cauzele locale ale incluziei dentare in legatura cu germenul dentar sunt:
A. anomalii radiculare
B. lipsa spatiului pe arcada
C. persistenta dintelui temporar
D. germen dentar situat profund in os
E. germen dentar deformat
(pag. 260)

S2239155. Odontectomia molarilor de minte este indicata in urmatoarele situatii:


A. radacini convergente
B. radacini divergente
C. complicatii septice
D. complicatii tumorale
E. coroana voluminoasa
(pag. 265)

S2239156. Odontectomia in incluziile profunde este dificila in deoarece:


A. radacinile molarului inclus sunt divergente
B. stratul osos este relativ subtire
C. coroana molarului inclus este in contact strins cu radacina distala a molarului 2
D. coroana molarului 2 mascheaza coroana dintelui inclus
E. radacinile sunt convergente
(pag. 272)

S2239157. In odontectomia molarilor de minte inferiori inciziile pot fi:

874

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

875

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

trapezoidale
triunghiulare
in baioneta
Pichler
Weber
(pag. 267)

S2239158. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente, printre
care:
A. deschiderea sinusului maxilar
B. fracturarea radacinilor molarului 2
C. luxatia molarului 2
D. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular
E. fracturarea tuberozitatii maxilare
(pag. 276)

S2339159. Accidentele intraoperatorii n odontectomia caninului superior inclus sunt:


A. luxaia dinilor vecini
B. lezarea pachetului vasculo-nervos al dinilor vecini
C. fracturarea apexului dinilor vecini
D. deschiderea sinusului maxilar
E. fracturarea tuberozitii maxilare
(pag. 288)

S2339160. Indicaiile redresrii chirurgical ortodontice a caninilor superiori inclui sunt:


A. absena unui spaiu pe arcad
B. axul longitudinal al dintelui este vertical sau puin oblic
C. incluzia s nu fie prea profund
D. caninul s aib o conformaie normal
E. exist spaiu pe arcad
(pag. 289)

S2339161. Dezincluzia caninilor superiori se realizeaz


A. prin excizia cpcelului de mucoas i os care acoper coroana dintelui inclus
B. prin excizia osului din jur sub ecuatorul coroanei
C. ndeprtnd cu freza globular o parte din coroana dintelui
D. dup extracia caninilor de lapte
E. prin excizia osului i luxarea dintelui
(pag. 290)

S2339162. Dac dintele inclus se afl n ntregime intraosos incluzia este


A. total
B. superficial
C. complet
D. profund
E. nici una dintre acestea
(pag. 259)

S2339163. Complicaiile mecanice ale incluziei dentare sunt


A. resorbiile radiculare
B. deplasri ale dinilor vecini
C. chisturi dentigere

875

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

876

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. leziuni de decubit
E. pericoronarit congestiv
(pag. 260)

S2339164. Winter clasific incluziile molarului de minte dup direcia axului longitudinal al acestuia n
A. Verticale
B. Orizontale
C. Meziale
D. Meziovestibulare
E. Distale
(pag. 263)

S2339165. Odontectomia molarilor de minte inclui se impune n


A. Complicaii septice grave
B. Complicaii tumorale
C. Trismus
D. Complicaii de alt natur
E. Rdcini conice fuzionate
(pag. 265)

S2339166. Inciziile mucoperiostului n odontectomia molarilor de minte inferiori sunt


A. n baionet
B. Orizontal
C. Partch
D. Triunghiular
E. Trapezoidal
(pag. 267)

S2339167. n incluziile profunde odontectomia este dificil ntruct:


A. Stratul de os este gros
B. Rdcinile molarului sunt situate adnc
C. Coroana molarului 2 mascheaz coroana dintelui inclus
D. Coroana molarului inclus este n contact strns cu rdcina distal a molarului 2
E. Nici una dintre acestea
(pag. 272)

S2339168. n incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmtoarele incizii
A. Incizie curb cu concavitatea n jos
B. Curb cu concavitatea n sus
C. n L
D. n T
E. Trapezoidal
(pag. 279)

S2339169. n funcie de datele examenului clinic i radiologic caninii superiori inclui pot fi extrai pe
cale:
A. palatinal
B. vestibular
C. tehnica Witzel
D. vestibulo-palatinal
E. nici una dintre acestea
(pag. 283)

876

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

877

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2339170. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibular sunt:
A. trapezoidal
B. curb vestibular cu concavitatea n sus
C. n L
D. Pichler
E. toate acestea
(pag. 286)

S2339171. n incluziile de canin palatinale bilaterale se face o incizie


A. ampl
B. curb
C. median
D. paralel cu marginea gingival
E. strict de partea incluziei
(pag. 284)

S2339172. Examenul radiografic n incluziile dentare trebuie s precizeze


A. sediul
B. forma coroanei i rdcinii
C. axul de erupie
D. raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar
E. nici una dintre acestea
(pag. 278)

S2339173. Cauzele locale ale incluziei dentare n legtur cu germenul dentar sunt:
A. germen dentar deformat situat transversal fa de direcia de erupie
B. malformaii radiculare
C. germen dentar situat prea profund n os
D. malformaii coronare
E. nici unul dintre acestea
(pag. 260)

S2539174. Indicaiile redresrii chirurgical ortodontice a caninului superior inclus sunt:


A. conformaie anatomic cu coroan globuloas i rdcini curbe
B. axul longitudinal s fie vertical sau uor oblic
C. incluzia s fie profund
D. exist sau se poate obine spaiu pe arcad
E. adolesceni i tineri.
(pag. 289)

S2639175. Contuziile se manifesta prin.


A. echimoza
B. hematom
C. escoriatiee
D. serom
E. stupoare musculara
(pag. 497)

S2639176. Seromul:
A. este un revarsat limfatic traumatic
B. este o acumulare de snge extravazat
C. are un aspect vscos, galbui

877

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

878

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. la palpare poate prezenta semnul *undei oscilante*


E. apare printr-o fofecare a tesuturilor
(pag. 499)

S2639177. Hemoragiile posttraumatice de gradul 2 se manifesta prin:


A. pierderi volemice de 15%
B. pierderi volemice de 15-30%
C. soc de severitate medie
D. TA sistolica-100-90mmHg
E. Sccadere moderata a TA
(pag. 509)

S2639178. Complicatiile generale infectioase posttraumatice ale partilor moi pot fi:
A. turbarea
B. limforweticuloza benigna de inoculare
C. tetanosul
D. toxoplasmoza
E. rubeola
(pag. 523)

S2639179. Cicatricea cheloida:


A. se datoreste proliferarii excesive a tesutului conjuctiv
B. se datoreste prpliferarii excesive a tesutului epitelial
C. se datoreste proliferarii excesive a tesutului muscular
D. nu recidiveaza dupa extirpare
E. are tendinta de micsorare n suprafata cu timpul
(pag. 525)

S2639180. Asfixia mecanica:


A. se manifesta prin dispnee inspiratorie progresiva
B. se manifesta prin dispnee expiratorie
C. e nsotita de cianoza
D. e nsotita de transpiratii reci
E. e nsotita de cornaj
(pag. 509)

S2639181. Hematomul pulsatil


A. reprezinta un revarsat sangvin ntr-un spatiu limitat de parti moi
B. reprezinta un revarsat sangvin localizat n stricta vecinatate a unei artere care-l alimenteaza
C. reprezinta un revarsat sangvin pe o suprafata ntinsa n jurul zonei de impact
D. la palpare se percep pulsatii sincrone cu pulsul
E. apare sub forma unei deformari dureroase
(pag. 498)

S2639182. Echimoza
A. e un infiltrat sangvin n cantitate mica
B. e un infiltrat n straturile dermoepidermice
C. e un infiltrat n epiderm
D. se produce prin ruperea vaselor capilare
E. initial are culoare galben-verzuie
(pag. 498)

878

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

879

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2639183. Stupoarea musculara


A. este o contuzie musculara minima
B. se produce ruperea partiala a fibrelor musculare
C. se produce ruperea totala a fibrelor musculare
D. este dureroasa
E. este nedureroasa
(pag. 500)

S2639184. Plagile contuze


A. au margini nete, regulate
B. au margini strivite, neregulate
C. sunt provocate de instrumente taioase
D. sunt provocate prin presiunea inegala a unui agent vulnerabil bont
E. nu sunt nsotite de hemoragii
(pag. 505)

S2839185. Cauzele locale ale incluziei dentare care tin de tesuturile si structurile innvecinate sunt:
A. Persistenta peste limita normala adintelui temporar
B. Lipsa de spatiu
C. Prezenta unor dinti supranumerari
D. Germen dentar situat prea profund in os
E. Tulburari de dezvoltare a maxilarelor
(pag. 260)

S2839186. Complicatiile mecanice pe care le pot da dintii inclusi sunt:


A. Deplasari ale dintilor vecini
B. Devitalizari ale dintilor vecini
C. Rezorbtii ale radacinilor dintilor vecini
D. Transformari chistice
E. Leziuni de decubit la purtatorii de proteze
(pag. 260)

S2839187. Dupa Parant incluziile molarului de minte se clasifica astfel:


A. Molari de minte a caror extractie nu necesita sacrificiu osos
B. Molari de minte a caror extractie necesita o trepanare osoasa
C. Molari de minte a caror extractie necesita otrepanare osoasa si o sectionare a molarului inclus
D. Molari de minte pentru a caror extractie necesita trepanare osoasa, sectionarea la colet si separarea
radacinilor
E. Molari de minte a caror extractie necesita trepanare osoasa, sectionarea la colet si extractia molarului
vecin
(pag. 263)

S2839188. Dezincluzia este:


A. Metoda chirurgicala conservativa prin care se creeaza posibilitatea continuarii si desavarsirii eruptiei
molarului de minte excizand fibromucoasa care acopera coroana dentara
B. Este o metoda chirurgicala conservativa prin care se creeaza posibilitatea continuarii si desavarsirii
eruptiei molarului de minte excizand fibromucoasa si tesutul osos din jur
C. Indicata in edentatiile terminale mandibulare
D. Indicata in edentatiile terminale maxilare
E. Indicata cand coroana si radacina sunt bine conformate
(pag. 264)

S2839189. Examenul radiologic este indispensabil in odotectomia molarilor de minte inferiori deoarece:

879

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

880

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Localizeaza cu precizie dintele in os


Precizeaza starea dintilor vecini
Stabileste numarul radacinilor
Precizeaza relatia cu sinusul maxilar
Precizeaza raporturile cu canalul mandibular
(pag. 266)

S2839190. Accidentele intraoperatorii in odontectomia molarului 3 inferior sunt:


A. deschiderea canalului mandibular
B. fractura mandibulei
C. impingerea dintelui in cavitatea sinusala
D. fractura tuberozitatii maxilara
E. impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular
(pag. 274)

S2839191. La impingerea unui rest radicular in canalul mandibular se procedeaza astfel:


A. Se localizeaza cu precizie restul radicular
B. Se extrage restul in aceeasi sedinta
C. Se temporizeaza extractia pana la cedarea fenomenelor inflamatorii
D. Se lasa restul pe loc si se mentine pacientul sub oservatie
E. Se lasa restul pe loc, asigurandu-se un drenaj corespunzator
(pag. 275)

S2839192. In incluzia molarilor de minte superiori sunt indicate urmatoarele tipuri de incizii:
A. Curba cu concavitatea in sus
B. Curba cu concavitatea in jos
C. Trapezoidala
D. In "T
E. InY
(pag. 279)

S2839193. Indicatiile odontectomiei caninilor superiori:


A. incluzia profunda, orizontala
B. incluzia ectopica in sinus, peretii orbitei sau podeaua fosei nazale
C. cand s-au produs complicatii septice locale
D. incluzia superficiala cu axul longitudinal vertical
E. cand s-au produs degenerari chistice ale sacului pericoronar
(pag. 283)

S2939194. La dintii permanenti, in ordinea frecventei, incluzia apare la:


A. molarii de minte inferiori;
B. caninii superiori;
C. molarii de minte superiori;
D. incisivii laterali;
E. caninii inferiori.
(pag. 259)

S2939195. Clasificarea incluziilor molarului de minte dupa Parant:


A. in prima clasa sunt incadrati molarii de minte a caror extractie nu necesita nici un sacrificiu osos;
B. in prima clasa sunt incadrati molarii de minte a caror extractie necesita nici un sacrificiu osos;
C. in clasa a III-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa, sectionarea
la colet a molarului inclus si separarea radacinilor;

880

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

881

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. in clasa a II-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa, sectionarea
la colet a molarului inclus si separarea radacinilor;
E. in clasa a II-a sunt grupati molarii a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa si o sectionare a
molarului inclus.
(pag. 263)

S2939196. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus cand


A. coroana si radacinile sunt bine conformate;
B. directia coroanei este oblica;
C. coroana se gaseste inclusa in regiunea procesului alveolar, acoperita complet sau partial de un strat osos
foarte subtire, sau chiar submucos la o distanta convenabila;
D. directia coroanei este verticala, usor oblica putand fi paralelizata prin slefuire;
E. partile moi ale obrazului se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare, unde se gaseste inclus
molarul de minte.
(pag. 265)

S2939197. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii:
A. incizia in "T;
B. incizia curba cu concavitatea in sus;
C. incizia curba cu concavitatea in jos;
D. incizia "in V;
E. incizia curba cu convexitatea in jos;
(pag. 279)

881

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

882

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 40
Patologia articulaiei temporo-mandibulare
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1240001. Radiografic, in artritele hiperuricemice
A. se observa modificari ale conturului capului condilian
B. se observa prezenta de osteofite unice sau multiple
C. nu se observa modificari
D. se observa poziia condilului prea posterioara in incidena cu gura inchisa
E. se observa pozitia condilului prea anterioara in incidenta cu gura deschisa
(pag. 1187)

S1540002. Diagnosticul diferential al osteomului mandibular se face cu:


A. tumorile glandei parotide;
B. adenita cronica pretragiana;
C. hiperplazia de condil;
D. luxaia laterala temporomandibulara;
E. litiaza parotidiana.
(pag. 1211)

S1540003. Diagnosticul diferential in retrodiscita (retromeniscita) cuprinde:


A. artrita reumatoida;
B. artrita degenerativa de tip artrozic;
C. luxatiile posterioare temporomandibulare;
D. luxaiile recidivante temporomandibulare;
E. capsulita.
(pag. 1184)

S1540004. Diagnosticul radiologic al artritelor acute nespecifice are drept elemente caracteristice:
A. aplatizarea capului condilian;
B. prezenta osteofitelor;
C. pozitia discului articular;
D. erodarea conturului condilului ;
E. morfologia discului articular.
(pag. 1185)

S1540005. in etiologia constrictiei de mandibula cel mai frecvent intalnite sunt constrictiile de cauza:
A. cutaneo-mucoasa;
B. musculara;
C. periarticulara;
D. cutaneomucoasa si musculara;
E. periarticulara si musculara cicatriceala.
(pag. 1202)

S1540006. intre tumorile benigne care se pot localiza la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se
numarar:

882

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

883

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

fibromixomul;
fibromul osifiant;
hemangiomul;
fibromul desmoplastic;
displazia fibroasa.
(pag. 1211)

S1540007. Urmatoarele afectiuni articulare nu determina niciodata anchiloze temporomandibulare:


A. artrita sifilitica;
B. artrita actinomicotica;
C. artrita tuberculoasa;
D. artrita gonococica;
E. artrita traumatica.
(pag. 1186)

S1640008. Anchiloza articuklatiei temporo mandibulare se trateaza prin


A. infiltratii locale cu xilina
B. inflitratii locale cu hidrocortizon
C. prin metode chirurgicale
D. mecanoterapie
E. repaus articular total
(pag. 1206)

S1640009. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt:


A. imposibilitatea deschiderii gurii
B. devierea mandibulei in partea afectata
C. imposibilitatea inchiderii gurii
D. se percep miscarile condilului in conductul auditiv extern
E. fata este asimetrica
(pag. 1198)

S2140010. Cea mai frecvent tumor benign a articulaiei temporo-mandibulare este:


A. Osteomul
B. Condromul
C. Tumora cu mieloplaxe
D. Fibromul
E. Sarcomul
(pag. 1211)

S2140011. Clinic, contuziile articulaiei temporo-mandibulare se caracterizeaz prin:


A. Trismus sever
B. Devierea mentonului de partea afectat
C. Echimoze periarticulare
D. Hipoacuzie
E. Dureri moderate la palpare
(pag. 1197)

S2140012. Despre reducerea manual a luxaiilor posterioare ale articulaiei temporo-mandibulare sunt
adevrate urmtoarele afirmaii:
A. Se aplic policii pe feele ocluzale ale molarilor inferiori
B. Se exercit o presiune n jos
C. Se exercit o traciune posterioar

883

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

884

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. Se aplic presiune pe menton


E. Luxaiile posterioare nu se reduc manual
(pag. 1201)

S2140013. Diagnosticul diferenial al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu urmtoarele, cu o


excepie:
A. Nevralgia Arnold
B. Disfuncia temporo-mandibular
C. Nevralgia trigeminal
D. Artrite inflamatorii
E. Subluxaii recidivante
(pag. 1189)

S2140014. Dup reducerea luxaiilor articulaiei temporo-mandibulare, este obligatorie imobilizarea


provizorie cu frond, pentru:
A. 1-2 zile
B. 6-7 zile
C. 8-10 zile
D. 10-20 zile
E. 20-30 zile
(pag. 1200)

S2240015. debutul capsulitei si sinovitei este


A. cu disconfort la nivelul articulatiei temporo mandibulare in repaus
B. cu disconfort la nivelul articulatiei temporo mandibulare in miscarile de masticatie
C. prin durere localizata la nivelul articulatiei temporo mandibulare
D. prin spasm muscular
E. prin inocluzie molara
(pag. 1183)

S2240016. radiografia articulatiei temporo mandibulare in capsulita si sinovita indica


A. o largire a spatiului articular
B. modificari ale pozitiei discului articular
C. modificari ale structurilor osoase
D. prezenta blocului osos
E. absenta modificarilor la nivelul articulatiei
(pag. 1183)

S2240017. inflamatia sinoviei poate evolua spre


A. artrita
B. retrodiscita
C. anchiloza temporo mandibulara
D. constrictie mandibulara
E. hipoplazia condilului mandibular
(pag. 1183)

S2240018. retrodiscita reprezinta


A. un proces inflamator localizat la nielul tesutului retrodiscal
B. un proces inflamator ceintereseza capsula articulara
C. un proces inflamator care intereseaza toate structurile articulatiei temporo mandibulare
D. pierderea brusca a raporturilor normale intre suprafetele articulare
E. limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorate unor imbolnaviri ale tesuurilor periarticulare

884

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

885

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 1183)

S2240019. tratamentul retrodiscitei consta in


A. repaus functional pentru cateva zile
B. injectarea de corticosteoizi intraarticular
C. injectarea de hialuronidaza intraartiular
D. rontgenterapie in doze antiinflamatorii
E. imobilizare rigida intermaxilara
(pag. 1184)

S2240020. tratamentul in artritele acute nespecifice consta in


A. artroscopie
B. meniscectomie
C. chirurgia capsulo-ligamentara
D. discopexie
E. rontgenterapie in doze antiinflamatorii
(pag. 1186)

S2240021. capsulita si sinovita reprezinta:


A. un proces inflamator localizat la nivelul tesutului retrodiscal
B. un proces inflamator care intereseaza toate structurile articulatiei temporo-mandibulare
C. afectiuni care se refera la modificarile care apar in relatia disc-condil, antrenand modificari de structura ale
tuturor elementelor articulare , urmate de tulburari in mecanica articulara
D. un proces inflamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia care o captuseste, fara modificari in
componenta lichidului sinovial
E. un proces inflamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia care o captuseste, cu modificari in
componenta lichidului sinovial
(pag. 1183)

S2240022. artritele sifilitice se caracterizeaza prin:


A. atrite acute in perioada secundara
B. atralgii sau artrite subacute cu exudat in perioada tertiara
C. atralgii persistente nocture in perioada secundara
D. hidrartroze in perioada primara
E. leziuni pseudtoumorale in perioada teriara
(pag. 1186)

S2240023. Caracteristicile artritei tuberculoasa sunt:


A. infectia articulara este intotdeauna primara
B. infectia articulara este frecventa
C. evolutia nu determina aparitia de anchiloza
D. in afara de tratamentul antitubeculos specific, unii autori recomanda roentgenterapia in doze antiinflamatorii
E. evolutie torpida cu aparitia de leziuni distructive ale disclui
(pag. 1186)

S2240024. artrita actinomicotica


A. apare prin extensia infectiei de la partile moi
B. se caracterizeaza prin modificari patologice care intereseaza in primul rand osul
C. dupa vindecarea se caraterizeaza printr-o restabilire "ad integrum"a functiilor
D. nu duce niciodata la constrictie
E. se caracterizeaza prin leziuni pseuotumorale
(pag. 1186)

885

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

886

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240025. cele mai bune imagini ale articulatiei temporomandibulare se obtin cu ajutorul
A. ortopantomografiei
B. radiografiei de articulatie temporo mandibulara cu gura deschisa si inchisa
C. artrografia
D. Ct
E. RMN
(pag. 1189)

S2240026. repozitionarea discului la nivelul articulatiei temporo mandibulare


A. este indicata in deplasari discale, cel mai frecvent anterioare
B. este indicata in deplasari discale, cel mai frecvent posterioare
C. urmareste reducerea discului inainte si inauntru
D. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului
E. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular
(pag. 1192)

S2240027. discopexia
A. consta in excizia si sutura micilor perforatiii ale discului
B. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral
C. are ca scop xpansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral
D. consta in rezectia eminentei artiulare doar in inaltime
E. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului
(pag. 1194)

S2240028. reparatia aparatului discal la nivelul articulatiei temporo-manibulare consta in


A. excizia si sutura micilor perforatii ale discului
B. indepartarea unor osteofite superficiale
C. extractia unor fragmente tisulare intraarticulare care jeneaza miscarile
D. netezirea suprafetelor articulare
E. reducerea si fixarea discului articular
(pag. 1194)

S2240029. chirurgia suprafetei osoase temporale consta in


A. rezectia eminentei articulare doar in inaltime
B. rezectia eminentei articulare doar in profunzime
C. netezirea suprafetelor articulare
D. indepartarea unor osteofite superficiale de la nielul ondilului mandibular
E. rezectia eminentei articulare atat in inaltime, cat si in profunzime
(pag. 1195)

S2240030. tratamentul contuziilor articulatiei temporo-mandibulare consta in


A. repaus articular pentru 10 zile
B. infiltratii periarticulare cu xilina
C. roentgenterapie in doze antiinflamatorii
D. vaccinoterapie nespecifica
E. artrotomia
(pag. 1197)

S2240031. cea mai frecventa forma de luxatie mandibulara este


A. luxatia mandibulara posterioara bilaterala
B. luxatia anterioara bilaterala
C. luxatia laterala in afara

886

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

887

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. luxatia anterioara unilaterala


E. luxatia laterala inauntru
(pag. 1198)

S2240032. luxatia posterioara mandibulara se produce in urmatoarele cazuri:


A. lovituri pe barbie, gura fiind inchisa
B. caderi pe mandibula, gura fiind deschisa
C. traumatisme directe aplicate dinapoi inainte
D. traumatisme directe aplicate lateral pe ramul ascendent mandibular
E. efectuarea unei laringoscopii
(pag. 1201)

S2240033. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie mandibulara posterioara, fara fractura
peretelui anterior al conductului auditiv sunt:
A. gura inchisa
B. gura intredeschisa
C. condilul mandibular se palpeaza in conductul auditiv extern
D. otoragie
E. surditate
(pag. 1201)

S2240034. cele mai frecvente constrictii mandibulare sunt:


A. de cauza cutneo-mucoasa
B. de cauza musculara
C. de cauza periarticulara
D. ereditare
E. cauzate de poliartrita reumatoida
(pag. 1202)

S2240035. constrictia de cauza musculara apare


A. prin sclerozarea muschilor ridicatori ai mandibulei
B. dupa supuratii sau traumatisme atriculare sau periarticulare
C. prin transformarea sclerocicatriceala a capsulei articulare care devine inextensibila
D. prin cicatrici retractile scleroase ale tegumentului obrajilor
E. prin cicatrici retractile ale mucoasei jugale
(pag. 1202)

S2240036. radiografia evidentiaza:


A. prezenta unui bloc osos
B. disparitia incizurii sigmoide
C. sinostoza dintre mandibula si arcada temporo-zigomatica
D. prezenta osteofitelor sau a geodelor de pe suprafata capului condilian
E. absenta modificarilor patologice la nivelul articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 1203)

S2240037. cauzele anchilozei postinfectioase sunt:


A. supuratiile otomastoidiene
B. radionecroza ramului ascendent mandibular
C. plagile articulatiei
D. atritele sifilitice
E. artritele fungice
(pag. 1204)

887

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

888

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240038. cele mai frecvente forme de anchiloze temporo-mandibulare sunt


A. anchilozele partiale
B. anchilozele intraarticulare
C. anchilozele totale
D. anchilozele posterioare
E. anchilozele anterioare
(pag. 1204)

S2240039. in anchilozele intraarticulare sau totale bilaterale:


A. mentonul este deviat inspre partea mai afectata
B. unghiul mandibular este deschis
C. hemimandibula de partea mai grav afectata este mai scurta
D. hemimandibula de partea mai grav afectata apare proeminenta
E. bolnavii au aspectul de "profil de pasare"
(pag. 1205)

S2240040. in anchilozele extraarticulare apare


A. imposibilitatea efectuari miscarilor de lateralitate si protruzie
B. limitarea totala a miscarilor de deschidere a gurii
C. absenta miscarilor la palpare la nivelul articulatiei afectate
D. tulburarea functiei mastictorii mai severe decat in celalalte forme de anchiloza
E. limitarea partiala a miscarilor de deschidere a gurii
(pag. 1206)

S2240041. radiografic in anchiloza temporo-mandiulara se constata:


A. absenta leziunilor in articulatia temporo-mandibulara
B. prezenta blocului osos, cu pastrarea liniei interarticulare
C. disparitia incizurii sigmoide
D. osteofitele de pe suprafata capului condilului
E. geodele de pe suprafata capului condilului
(pag. 1206)

S2240042. tratamentul anhilozelor organizate consta in


A. mecanoterapie
B. injectarea de hialuronidaza
C. masaje pe zona afectata
D. rontgenterapie in doze antiinflamatorii
E. interventia chirurgicala
(pag. 1207)

S2240043. aplazia condilului mandibular


A. este o afectiune extrem de rara
B. cel mai frecvent este bilaterala
C. este asociata frecvent cu anomalii ale ramurii ascendente mandibulare, in cadrul sindromului Nager
D. poate sa apara si unilateral,pacientul avand profilul caracteristic de pasare
E. bilaterala determina asimetria faciala
(pag. 1209)

S2240044. cea mai frecventa tumora a articulatiei temporo-mandiulare este:


A. tumora cu mieloplaxe
B. condromul
C. osteocondromul

888

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

889

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. osteomul mandibular
E. condrosarcomul
(pag. 1211)

S2240045. radiografia de articulatie temporo-mandibulara in osteomul manibular


A. indica condilul marit de volum
B. nu indica modificari patologice
C. indica prezenta blocului osos, cu disparitia liniei interarticulare
D. indica sinostoza dintre mandibula si arcada temporo-zigomatica
E. indica in toate cazurile disparitia incizurii sigmoide
(pag. 1211)

S2240046. diagnosticul diferential al osteomului mandibular se face cu


A. hiperplazia de condil
B. aplazia de condil
C. hipoplazia de condil
D. anchiloza temporo-mandibulara
E. constrictia mandibulei
(pag. 1211)

S2240047. radiografia in artritele hiperuricemice indica


A. absenta modificarilor
B. modificari ale conturului capului condilian
C. prezenta de osteofite la nivelul capului condilian
D. aplatizarea capului codilian
E. prezenta blocului osos
(pag. 1187)

S2240048. exameul radiologic in contuziile articulatiei temporo mandibulare indica


A. largirea spatiului articular
B. absenta modificarilor patologice
C. prezenta blocului osos
D. ingustarea spatiului articular
E. prezenta sinostozei dintre mandibula si arcada temporo zigomatica
(pag. 1197)

S2240049. anchiloza temporo mandibulara reprezinta


A. limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datoria organizarii unui tesut osos care sudeaza mandibula
de osul temporal
B. o afectiune asociata cu anomalii ale ramului ascendent mandibular
C. o afectiune congenitala
D. o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta
E. pierderea rapoartelor normale intre suprafetele articulare
(pag. 1204)

S2240050. interventia chiurgicala in anchiloza temporo mandibulara urmareste


A. crearea unei noi articulatii
B. indepartarea osteoitelor
C. excizia si sutura micilor perforatii ale discului
D. rezectia eminentei articulare doar in inaltime
E. rezectia eminentei articulare in inaltime si profunzime
(pag. 1207)

889

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

890

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2340051. Imobilizarea provizorie a mandibulei cu fant mentonier dup reducerea luxaiilor


anterioare ale articulaiei temporomandibulare se face timp de.
A. 1-3 zile
B. o sptmn
C. o lunb
D. 45 zile
E. 8-10 zile
(pag. 1200)

S2340052. Rezultatele artroscopiei sunt bune n proporie:


A. 10-15%
B. 80-95%
C. 50%
D. 75%
E. 100%
(pag. 1191)

S2340053. n artritele traumatice se recomand repaus articular timp de:


A. o sptmn
B. dou sptmni
C. 5-6 zile
D. 2-3 zile
E. o lun
(pag. 1185)

S2540054. Luxaia acut temporomandibular unilateral:


A. este mai frecvent ntlnit dect luxaia bilateral
B. devierea mentonului se face spre partea afectat
C. se nsoete de relaxarea prilor moi de partea afectat
D. linia interincisiv e deviat de partea sntoas
E. prezint simetrie facial.
(pag. 1199)

S2640055. La dintii traumatizati testul de vitalitate are valoare diagnostica.


A. dupa o saptamna de la traumatism
B. dupa 4-6 luni
C. dupa o saptamna
D. imediat posttraumatic
E. dupa un an
(pag. 701)

S2640056. Contuzia dentara presupune:


A. mobilitate anormala a dintelui
B. reactie negativa la curentul electric
C. insensibilitate la percutie
D. lezarea usoara a membranei parodontale
E. radiografia e caracteristica
(pag. 708)

S2640057. Contuzia dentara:


A. nu necesita tratament
B. necesita extirparea dintelui

890

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

891

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. dintele trebuie imobilizat


D. se administreaza antibiotice
E. vitalitatea dintelui este pierduta
(pag. 709)

S2640058. Luxatia dentara:


A. implica de obicei deplasarea dintelui spre oral
B. mobilitatea dintelui e scazuta
C. vitalitatea dintelui e prezenta
D. ocluzia e nemodificata
E. exista in grad de intruzie al dintelui
(pag. 708)

S2640059. Imobilizarea dintilor traumatizati se mentine:


A. 3-4 zile
B. 4-6 saptamni
C. 2 saptamni
D. o saptamna
E. 3 luni
(pag. 710)

S2640060. Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul dintilor frontali este:
A. fractura coronara necomplicata
B. fractura coronara cu deschiderea camerei pulpare
C. fractura radiculara
D. extruzia
E. intruzia
(pag. 704)

S2940061. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare:


A. este de regula chirurgical;
B. urmareste reducerea si imobilizarea fracturii;
C. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei;
D. se face prin coborarea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular;
E. implica antibioterapie aplicata cat mai precoce si in doze mari.
(pag. 1200)

S2940062. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporo-mandibulare:


A. este recomandat in luxatiile recente;
B. implica uneori rezectia condililor;
C. este precedat de mecanoterapie;
D. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni
pe menton;
E. nu necesita imobilizare postoperatorie.
(pag. 1200)

891

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

892

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1240063. Aplazia condilului mandibular este o afectiune rara caracterizata prin:
A. afectarea frecvent unilaterala
B. afectarea exclusiv unilaterala
C. poate fi bilaterala si asociata cu hipoplazia ramului ascendent
D. poate fi bilaterala si asociata cu hiperplazia ramului ascendent
E. lipsa de dezvoltare a etajului inferior a fetei cu profil de pasare
(pag. 1209)

S1240064. Artritele infectioase specifice sunt:


A. artritele gonococice
B. artritele stafilococice
C. artritele streptococice
D. artritele sifilitice
E. artritele actinomicotice
(pag. 1185)

S1240065. Care sunt elementele clinice care orienteza diagnosticul capsulitei si sinovitei:
A. anamneza
B. localizarea bilaterala
C. inocluzia molara
D. localizarea unilaterala
E. datele de laborator, care confirma cresterea cantitatii de acid uric in serul sangvin
(pag. 1183)

S1240066. Cauzele constrictiei mandibulare sunt:


A. cauza periarticulara
B. cauza osoasa
C. cauza musculara
D. cauza cutaneo-mucoasa
E. displazie cartilaginoasa
(pag. 1202)

S1240067. Diagnosticul diferential al artritelor acute nespecifice se face cu:


A. foliculita
B. furunculul pretragian
C. limfadenita pretragiana
D. limfadenita retromastoidiana
E. otomastioditele supurate
(pag. 1185-1186)

S1240068. Diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu:


A. anchiloza temporo-mandibulara
B. disfunctiile temporo-mandibulare
C. artrita infectioasa
D. nevralgia trigeminala
E. hiperplazia unilaterala a condilului mandibular
(pag. 1189)

S1240069. Diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe

892

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

893

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

baza urmatoarelor semne clinice si simptome:


A.
B.
C.
D.
E.

durerea este mai puternica in cazul fracturii


durerea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale
inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii
mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii
mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii
(pag. 1199)

S1240070. Factorii etiologici ai capsulitei si sinovitei sunt:


A. traumatismele acute exercitate pe structurile articulare sau adiacente articulatiei
B. infectii specifice de tip sifilis si tbc
C. tumori maligne recidivate
D. deschiderile exagerate ale gurii cu tensionarea capsulei si a sinoviei
E. miscarile masticatorii exagerate
(pag. 1183)

S1240071. Hiperplazia unilaterala sau bilaterala a condilului mandibular este o afectiune congenitala
care se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. este insotita de o crestere in exces a mandibulei
B. este asociata cu o hipodezvoltare accentuata a mandibulei
C. tulburari de ocluzie
D. relaiile de ocluzie eugnate
E. radiografic condilii mandibulari sunt mult deformati
(pag. 1210)

S1240072. in anchiloza temporomandibulara radiografic se constata:


A. prezenta unui bloc osos in locul articulatiei
B. largirea spatiului articular posterior
C. disparitia liniei interarticulare
D. deformarea condilului
E. uneori disparitia incizurii sigmoide
(pag. 1206)

S1240073. in anchilozele temporo-mandibulare unilaterale se observa urmatoarele modificari:


A. mentonul este retrudat si deviat de partea bolnava
B. mentonul este retrudat si deviat de partea sanatoasa
C. hemimandibula de partea bolnava este mai scurta dar apare proeminenta
D. hemimandibula de partea bolnava este mai scurta dar apare infundata
E. linia interincisiva este deviata de partea bolnava
(pag. 1205)

S1240074. Metodele nesangerande conservative de tratament a constrictiei mandibulei sunt:


A. mecanoterapia
B. injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriceala
C. masaje pe zona cicatriceala
D. seciunea simpla a bridelor cutanate sau mucoase
E. dezinsertia muschilor maseter si pterigoidian intern
(pag. 1203)

S1240075. Se descriu urmatoarele forme de artrite:


A. artrite traumatice
B. artrite congenitale

893

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

894

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. artrite reumatoide
D. artrite infectioase
E. artrite ulcerative
(pag. 1184)

S1240076. Tratamentul retrodiscitelor de cauza extrinseca este:


A. repaus functional pentru 3-4 zile
B. injectarea de corticosteroizi intraarticular
C. repozitionarea discului si fixarea sa la condil
D. intervenia chirurgicala pe ligamentele retrodiscale
E. miscari de deschidere, lateralitate si protractie pentru prevenirea anchilozei
(pag. 1184)

S1440077. Anchiloza temporomandibulara:


A. este o limitare permanenta a miscarilor mandibulei
B. se caracterizeaza prin disparitia articulatiei temporo-mandibulare, prin sudura mandibulei de osul temporal
C. poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare in zona corpului mandibular
D. este mai grava in cazul instalarii in perioada adulta
E. se trateaza de preferinta conservator, prin aplicarea unor dispozitive ortopedice de redresare
(pag. 1204)

S1440078. Artritele acute temporomandibulare nespecifice se manifesta clinic prin:


A. dureri
B. limitarea miscarilor mandibulei
C. devierea mandibulei de partea sanatoasa
D. tulburari de ocluzie
E. tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului auriculotemporal
(pag. 1185)

S1440079. Constrictia mandibulei:


A. poate fi de cauza periarticulara, aparuta dupa supuratii sau traumatisme articulare
B. poate fi de cauza musculara, prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei
C. se insoteste de devierea mandibulei de partea sanatoasa
D. este insotita de tulburari de masticatie si fonatie
E. tratamentul consta in slefuiri selective ale dintilor
(pag. 1202)

S1440080. In cadrul simptomatologiei artritelor temporo-mandibulare degenerative de tip artrozic,


intilnim:
A. semne de inflamatie (tumefactie,congestia tegumentelor)
B. dureri locale si iradiate extrem de variate
C. cracmente
D. dureri la presiune pe articulatia temporo-mandibulara
E. semne neurologice (cefalee, migrena)
(pag. 1187)

S1440081. Luxatiile temporomandibulare anterioare sint favorizate de:


A. o adincime redusa a cavitatii glenoide
B. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa
C. laxitatea ligamentelor periarticulare
D. scaderea tonicitatii muschilor temporali
E. prezenta fenomenelor inflamatorii la nivelul articulatiei

894

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

895

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 1198)

S1440082. Luxatiile temporomandibulare posterioare:


A. se produc foarte rar
B. se insotesc de obicei de fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern
C. se produc prin lovituri pe barbie cu gura inchisa
D. se manifesta clinic prin tulburari de ocluzie, cu protruzia incisivilor inferiori
E. in cazul tratamentelor incorecte pot fi urmate de anchiloze
(pag. 1201)

S1440083. Osteomul mandibular se caracterizeaza prin:


A. este unilateral
B. poate proemina in conductul auditiv extern
C. produce limitarea miscarilor mandibulei
D. apare mai frecvent peste 45 de ani
E. imaginea radiografica arata condilul marit de volum si deformat
(pag. 1211)

S1440084. Simptomele luxatiei temporomandibulare anterioare bilaterale sunt:


A. imposibilitatea deschiderii gurii
B. incontinenta salivara
C. devierea mentonului de partea sanatoasa
D. la palpare in conductul auditiv extern nu se percep miscarile condilului
E. obrajii tumefiati
(pag. 1198)

S1440085. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporomandibulare anterioare:


A. este recomandat in luxatiile recente
B. consta in artrotomie prin incizie clasica
C. este precedat de mecanoterapie
D. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari a unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe
menton
E. se practica doar atunci cand tratamentul ortopedic nu da rezultate
(pag. 1201)

S1440086. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare anterioare:


A. este de regula chirurgical
B. urmareste reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei
C. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei
D. se face prin coborirea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular
E. implica antibioterapie aplicata cit mai precoce
(pag. 1200)

S1540087. Diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu:


A. nevralgia trigeminala;
B. capsulita;
C. sinovita;
D. disfunciile temporo-mandibulare;
E. nevralgia Arnold.
(pag. 1189)

S1540088. In artrita degenerativa de tip artrozic examenul radiologic poate evidentia:


A. marirea spatiului articular;

895

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

896

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

suprafete articulare incongruente;


prezenta osteofitelor;
poziia prea anterioara a condilului;
pozitia prea posterioara a condilului.
(pag. 1189)

S1540089. in etiologia anchilozei temporomandibulare sunt incriminate o serie din urmatoarele


afectiuni:
A. parotiditele;
B. artritele traumatice;
C. plagile articulatiei;
D. scleroza muschilor ridicatori;
E. cicatricile retractile scleroase ale tegumentelor pretragiene.
(pag. 1204)

S1540090. intre cauzele luxatiilor recidivante ale articulatiei temporomandibulare se numara:


A. miozita cranica;
B. tulburarile mioclonice postencefalita;
C. disc plicaturat;
D. ligamente periarticulare laxe;
E. atrofia maseterina dupa poliomielita.
(pag. 1202)

S1540091. La nivelul articulatiei temporomandibulare se pot localiza o serie de tumori maligne precum:
A. limfosarcomul;
B. fibrosarcomul;
C. condrosarcomul;
D. sarcomul sinovial;
E. reticulosarcomul.
(pag. 1211)

S1540092. Luxatia posterioara temporomandibulara este caracterizata de urmatoarele semne clinice:


A. surditate;
B. tentativa de mobilizare mandibulara dureroasa;
C. muschii maseteri si temporali sunt in tensiune;
D. relieful mentonier sters;
E. imposibilitatea inchiderii gurii.
(pag. 1201)

S1540093. Luxatiile posterioare fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern se
manifesta prin:
A. incisivii inferiori retrudati;
B. gura intredeschisa;
C. stergerea reliefului mentonier;
D. gonionul este in contact cu marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian;
E. surditate.
(pag. 1201)

S1540094. Retrodiscita (retromeniscita) are drept cauze recunoscute:


A. deschiderea exagerata a gurii;
B. miscari masticatorii exagerate;
C. traumatismul acut;

896

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

897

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. procese inflamatorii de vecinatate;


E. malocluzia instalata brusc.
(pag. 1184)

S1540095. Simptomele contuziei articulatiei temporo-mandibulare includ:


A. crepitatiile;
B. devierea mentonului de partea sanatoasa;
C. trismus;
D. cracmentul;
E. dureri provocate de deschiderea gurii.
(pag. 1197)

S1640096. Anchiloza articulatiei temporo mandibulare este produsa de:


A. traumatism obstetrical
B. dezechilibru ocluzo-articular sever
C. supuratii intraarticulare
D. fracturi intraarticulare
E. fracturile cavitatii glenoide
(pag. 1204)

S1640097. Anchiloza instalata in copilaarie se soldeaza cu:


A. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui
B. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii
C. nu are nici o repercusiune asupra dezvoltarii copilului
D. tulburari grave functionale
E. igiena bucala defectuoasa, carii multiple
(pag. 1205)

S1640098. Constrictia de mandibula poate fi de cauza:


A. ocluzala
B. periarticulara
C. musculara
D. cutaneo-mucoasa
E. psihica
(pag. 1202)

S1640099. Contuzia articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin:


A. antibioterapie
B. infiltratii locale cu hidrocortizon
C. infiltratii locale cu xilina
D. mecanoterapie imediat dupa producerea accidentului
E. repaus articular 4-5 zile
(pag. 1197)

S1640100. Contuzia articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:


A. lipsa miscarilor in articulatie
B. dureri articulare
C. trismus moderat
D. devierea mentonului de partea bolnava
E. febra
(pag. 1197)

897

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

898

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1640101. Diagnosticul diferential in caz de luxatii unilaterale ale articulatiei temporo mandibulare se
face cu:
A. fracturile gatului condilului
B. paraliziile faciale
C. contractura spastica a muschilor masticatori
D. fracturile angulare ale mandibulei
E. contuzia articulatiei temporo mandibulare
(pag. 1199)

S1640102. Luxatia anterioara in articulatia temporo mandibulara are la baza:


A. laxitatea capsulei si ligamentelor articulare
B. conformatia particulara a elementelor articulare
C. reumatismul poliarticular
D. cresterea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii
E. scaderea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii
(pag. 1198)

S1640103. Plagile articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin:


A. curatire mecanica
B. sutura in mai multe planuri
C. antibioterapie cu spectru larg
D. repaus articular o luna
E. mecanoterapie dupa 6-7 zile
(pag. 1198)

S1640104. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt:


A. gura este larg deschisa
B. imposibilitatea inchiderii gurii
C. inaintea conductului auditiv se percepe condilul mandibular
D. inaintea conductulsui auditiv este prezenta a depresiune
E. masticatia este imposibila
(pag. 1199)

S1640105. Simptomele constrictiei de mandibula sunt:


A. se instaleaza brusc
B. deschiderea gurii nu este posibila nici 1 mm
C. deschiderea gurii este limitata
D. mandibula deviaza spre partea afectata
E. tulburari ocluzale grave
(pag. 1203)

S1640106. Simptomele constrictiei de mandibula sunt:


A. starea generala profund afectata
B. radiografic prezenta blocului osos intre suprafetele articulare
C. limitarea deschiderii gurii
D. la deschiderea gurii mandibula deviaza spre partea leziunii
E. se palpeaza brida sau cicatricea care limiteaza eschiderea gurii
(pag. 1203)

S1640107. Sipmtomatologia luxatiei unilaterale a articulatiei temporo mandibulare este:


A. fata este simetrica
B. gura este inchisa

898

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

899

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. mentonul este deviat spre partea afectata


D. mentonul este deviat de partea cealalta
E. partile moi relaxate pe partea sanatoasa
(pag. 1199)

S1640108. Siptomatomele anchilozei temporo mandibulare sunt


A. usoara limitare a deschiderii gurii
B. limitarea totala a deschiderii gurii
C. igiena bucala defectuoasa
D. la palpare se percepe blocul osos de partea bolnava
E. linia interincisiva deviata de partea bolnava
(pag. 1205)

S2140109. Constricia mandibulei poate avea cauze:


A. Periarticulare
B. Musculare
C. Osoase
D. Cutaneo-mucoase
E. Generale
(pag. 1202)

S2140110. Durerea din artritele acute nespecifice iradiaz n regiunile:


A. auricular
B. Cervical
C. Occipital
D. Temporal
E. Genian
(pag. 1185)

S2140111. n etiopatogenia luxaiilor recidivante ale articulaiei temporo-mandibulare sunt incriminate:


A. Deformaia discului articular
B. Atrofia maseterin dup poliomielit
C. Tulburri mioclonice postencefalice
D. Prognatismul mandibular anatomic
E. Leziuni traumatice ale articulaiei
(pag. 1202)

S2140112. n luxaiile anterioare bilaterale ale articulaiei temporo-mandibulare se constat:


A. Deschiderea limitat a gurii
B. Uneori molarii pot fi n contact
C. Tumefacie pretragian
D. tergerea anului retromandibular
E. Fonaie dificil
(pag. 1198-1199)

S2140113. n tratamentul retrodiscitelor se indic:


A. repaus funcional 1-2 sptmni
B. exerciii de protracie i lateralitate
C. infiltraii cu corticoizi
D. repoziionarea chirurgical a discului articular
E. intervenii chirurgicale pe ligamentele retrodiscale
(pag. 1184)

899

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

900

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2140114. Prin artroscopie, n tratamentul artritelor degenerative de tip artrozic, se pot realiza:
A. Netezirea suprafeelor articulare
B. Prelevri biopsice
C. Irigarea articulaiei
D. Extracia unor fragmente intraarticulare
E. Extracia discului articular (meniscectomie)
(pag. 1190)

S2140115. Simptomatologia anchilozei intraarticulare temporo-mandibulare unilaterale const n:


A. Menton retrudat
B. Profil de pasre
C. Aparent atrofie a hemimandibulei de partea sntoas
D. Linia interincisiv se menine
E. Se palpeaz blocul osos temporo-mandibular
(pag. 1205)

S2240116. tratamentul capsulitei si sinovitei consta in


A. interventie chiurgicala, ca singura metoda terapeutica
B. imobilizare rigida intermaxilara
C. administrare de analgetice
D. administrare de medicatie antiinflamatoare
E. aplicare e laser cu CO2 in doze antiinflamatorii
(pag. 1183)

S2240117. caracterele durerii in artritele acute nespecifice sunt


A. durerea este difuza
B. durerea este doar provocata
C. durearea este spontana
D. durerile nu sunt exacerbate la tentativele de miscare a mandibulei
E. durerile sunt exacerbate la tentativele de miscare a mandibulei
(pag. 1185)

S2240118. la palparea articulatiei temporo mandibulare in artritele aute nespecifice


A. se percepe o impastare dureroasa
B. se percepe fluctuenta
C. se declanseaza senzatia dureroasa
D. nu se percep miscarile condilului
E. se percepe blocul osos de partea bolnava
(pag. 1185)

S2240119. semnele si simptomele artritelor reumatoide sunt


A. disconfort matinal la miscarile de deschidere a urii
B. limitari matinale ale miscarilor de deschidere a gurii
C. poliartralgii
D. tumefactia la nivelul articulatiei tempoo manibulare
E. inocluzia molara de partea bolnava
(pag. 1187)

S2240120. ca factori etiologici ai sinovitei si capsulitei se incrimineaza


A. traumatismele acute exercitate pe structurile articulare
B. deschiderile exagerate ale gurii

900

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

901

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. procese inflamatorii de vecinatate


D. traumatism indirect aplicat pe mandibula (menton, ram orizontal,unghi)
E. transformarea sclerocicatriceala a capsulei articulare si a ligamentelor
(pag. 1183)

S2240121. semnele si simptomele care apar in capsulita si sinovita sunt:


A. disconfortul in timpul miscarilor de masticatie
B. durerea dicontinua are nu iradiaza
C. durerea continua care iradiaza
D. inocluzia molara pe parta afectata
E. in relatie centrica molarii de pe partea afectata sunt in contact, in timp ce molarii de pe partea
contralaterala si incisivii nu sunt in contact
(pag. 1183)

S2240122. in aparitia retrodiscitei sunt incriminate:


A. traumatismele acute
B. malocluziile instalate brusc
C. aplicarea de proteze defectoase
D. procese inflamatorii de vecinatate
E. diseminarile pe cale sangvina (scarlatina, rujeola sau difterie)
(pag. 1184)

S2240123. formele clinice de artrite sunt:


A. artritele traumatice
B. atrtrite infectioase nespecifice
C. artrite nespecifice fungice
D. artrite specifice gonococice
E. artrite nespecifice tuberculoase
(pag. 1184)

S2240124. in etiopatogenia artritelor acute nespecifice infectioase este incriminata:


A. patrunderea de germeni patogeni direct,in urma unor traumatisme deschise
B. miscarea masticatorie exagerat efectuata in vedrea triturarii alimentelor
C. deschiderea exagerata a gurii
D. extinderea unor procese infectioase din vecinatate
E. patrunderea de germei patogeni pe cale hematogena
(pag. 1185)

S2240125. triada simptomatica din artritele acute nespecifice este alcatuita din:
A. dureri
B. inocluzia molara pe partea afectata
C. spasme musculare
D. limitarea miscarilor mandibulei
E. semne de inflamatie acuta
(pag. 1185)

S2240126. evolutia si eventualele complicatii ale artritelor acute nespecifice sunt:


A. cedarea simptomelor, cu restabilirea "ad integrum" a functilor in formele congestive
B. deschiderea spontana la nivelul tegmentului, inaintea tragusului
C. deschiderea spontana la nivelul conductului auditiv extern
D. extinderea procesului supurativ la mastoida, os temporal, ram ascendent mandibular
E. aparitia anchilozei temporo-mandibulare mai frecvent la persoane adulte

901

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

902

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 1185)

S2240127. diagosticul diferential al artritei acute nespecifice se face cu


A. furunculul pretragiana
B. parotiditele urliene
C. limfadenita pretragiana
D. disfunctiile temporo-mandibulare
E. nevralgiile trigeminale
(pag. 1185)

S2240128. semnele si simptomele artritelor reumatoide sunt


A. usor disconfort, unilateral matinal la miscarile de deschidere a gurii
B. tumefactii dureroase la nivelul articulatiei temporo-mandibulare
C. ocluzie deschisa, datorata rezorbtiei condilului mandibular
D. limitarea totala a miscarilor mandibulare, intalnita frecvent
E. instalarea unei anchiloze de tip fibros intalnita frecvent
(pag. 1186)

S2240129. simptomele si semnele din artritele degenerative de tip artrozic sunt


A. durerea, localizata numai in regiunea articulatiei
B. durerea, cu caracter de nevralgie faciala, fara localizarea precisa
C. durerea u iradiere in tampla, ureche, frunte, gonon, limba
D. durerile nocturne care sunt frecvente
E. saltul articular
(pag. 1188)

S2240130. cracmentele reprezinta


A. zgomote intraarticulare percepute numai de bolnav
B. zgomote intraarticulare care se asociaza frecvent cu "saltul articular"
C. zgomote intraarticulare, percepute ca o pocnitura aspra
D. zgomote intraarticulare, care se percep frecvent la inchiderea gurii
E. zgomote intraarticulare, care se percep frecvent la deschiderea gurii
(pag. 1188)

S2240131. Crepitatiile sau frecaturile articulare


A. apar ca rezultat al contactului irectdintre suprafete neregulate
B. indica perforarea discului articular
C. indica distrugerea discului articular
D. se asociaza cu senzatia de deplasare a condilului mandibular
E. se asociaza cu "saltul articular"
(pag. 1188)

S2240132. subluxatia anterioara recidivanta


A. este asociata cu durere
B. este asociata cu cracmente, produse de saltul condilului mandibulr peste marginea meniscului
C. este insotita de devieri ale mandibuleisi miscari sacadate ale mandibulei
D. este insotita de miscari sacadate ale mandibulei
E. este asociata cu cracmente, produse de saltul condilului peste radacina trnsversala a zigomei
(pag. 1188)

S2240133. diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu


A. disfunctiile temporo-mandibulare

902

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

903

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

diferite forme de artrite


nevralgiile trigeminale
nevralgia occipitala Arnold
constrictia de mandibula
(pag. 1189)

S2240134. prin artroscopie la nivelu articulatiei tempoo mandiulare se pot realiza


A. irigarea articulatiei si desfiintarea unor aderente intraarticulare
B. netezirea suprafetelor articulare
C. interpozitia in locul discului a unui implant acrilic
D. scurtarea ligamentului temporo-mandibular
E. rezectia eminentei articulare in inaltime
(pag. 1190)

S2240135. meniscectomia la nivelul articulatiei temporomandibulare


A. este indicata in cazurile fragmentarii discale
B. determina aparitia anchilozei
C. determina supraincarcarea articulatiei sanatoase in caz de interventie unilaterala
D. este indicala in deplasari dicale, cel mai frecvent anterioare
E. este indicata in luxatii recidivante
(pag. 1191)

S2240136. chirurgia capsulo-ligamentara consta in


A. scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral, in caz de limitare a miscarilor articulatiei
B. scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral, in cazuri de luxatie mandibulara
C. expansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral, in caz de luxatie mandibulara
D. expansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral, in caz de limitare a miscarilor articulatiei
E. excizia si sutura micilor perforatii de la nivelul discului
(pag. 1194)

S2240137. contuziile de la nivelul articulatiei temporo mandibulare se produc prin


A. traumatism aplicat pe menton
B. traumatism la nivelul ramului orizontal
C. traumatism indirect la nivelul unghiului mandibular
D. traumatism irect la nielul unghiului mandibular
E. traumatim direct la nivelul articulatiei temporo mandibulare
(pag. 1197)

S2240138. in cazul contuziilor articulatiei temporo-mandibulare leziunile sunt


A. localizate doar la nivelul discului
B. localizate la nivelul capsulei, discului si sinovialei
C. localizate si la nivelul elementelor osoase
D. de tipul hematomului intra-si periarticular
E. insotite de edem
(pag. 1197)

S2240139. semnele si simptomele in contuziile de articulatie temporo-mandibulara sunt:


A. dureri articulare spontane
B. dureri articulare provocate de deschiderea gurii
C. trismus
D. devierea mentonului de partea bolnava
E. tumefactia si echimoze periarticulare

903

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

904

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

(pag. 1197)

S2240140. conditiile morfologice si functionale care favorizeaza luxatiile anterioare sunt:


A. cavitatea glenoida foarte adanca
B. laxitatea capulei si a ligamentelor periarticulare
C. condil temporal cu panta exprimata
D. condil mandibular deformat
E. cresterea tonicitatii muschilor temporali, maseteri si pterigoidieni
(pag. 1198)

S2240141. cauzele obisnuite ale luxatiilor anterioare temporo-mandibulare sunt:


A. cascatul
B. vomismentele
C. caderea pe mandibula, gura fiind deschisa
D. caderea pe mandibula, gura fiind inchisa
E. manopere medicale
(pag. 1198)

S2240142. luxatia anterioara se caracterizeaza prin


A. imposibilitatea inchiderii gurii dupa o deschidere fortata a acesteia
B. depasirea tuberculului temporal de condilul mandibular
C. trecerea condilului mandibular pe versantul anterior nearticular al tubercului temporal
D. tractionarea meniscului inapoi in cavitatea glenoida
E. otoragie
(pag. 1198)

S2240143. semnele si simptomele din luxatia mandibulara anterioara sunt


A. durerea vie
B. zgomot intraarticular
C. imposibilitatea inchiderii gurii
D. incisivii inferiori retrudati pana la 15mm
E. obrajii turtiti
(pag. 1198)

S2240144. semnele si simptomele din luxatia mandibulara unilaterala sunt


A. asimetrie faciala
B. linia interincisiva este deviata de partea bolnava
C. linia interincisiva este deviata de partea sanatoasa
D. gura este mai puternic deschisa decat in luxatiile bilaterale
E. mandibula este mobila
(pag. 1199)

S2240145. in luxatiile unilaterale diagnosticul diferential trebuie facut cu:


A. fracturile gatului condilului
B. paraliziile faciale
C. contractura spastica a muschilor masticatori
D. capsulita si sinovita
E. artritele traumatice
(pag. 1199)

S2240146. evolutia luxatiilor anterioare consta in


A. recidiva

904

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

905

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

organizarea unei neoarticulatii


organizarea fibro-conjunctiva a tesuturilor periarticulare
aparitia constrictiei de mandibula
aparitia anchilozei temporo-mandibulare
(pag. 1200)

S2240147. tratamentul luxatilor anterioare consta in


A. reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei
B. doar reducerea luxatiei
C. imobilizarea mandibulei cu fronda mentoniera timp de 8-10 zile
D. interventie chirurgicala, in cazul luxatiilor recente
E. artrotomia, in cazul luxatilor vechi
(pag. 1200)

S2240148. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie posterioara mandibulara, cu fractura


peretelui anterior al conductului auditiv extern sunt:
A. otoragie
B. scaderea acuitatii auditive
C. gura intredeschisa
D. gura inchisa
E. condilul mandibular se palpeaza sub conductul auditiv extern
(pag. 1201)

S2240149. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie laterala mandibulara sunt:


A. menton deviat de partea opusa leziunii
B. ocluzia incrucisata
C. menton deviat de partea leziunii
D. otoragie
E. incisivii inferiori retrudati pana la 15 mm
(pag. 1202)

S2240150. conditiile anatomo-functionale sau patologice care favorizeaza luxatiile recidivante sunt:
A. cavitatea glenoida adanca
B. condil temporal cu panta posterioara abrupta
C. deformatia discului
D. capsula si ligamente periarticulare laxe
E. atrofia maseterului dupa poliomielita
(pag. 1202)

S2240151. constrictia de mandibula este


A. limitarea permanenta a miscarior mandibulare datorata organizarii unui tesut osos, care sudeaza
mandibula de osul temporal
B. o afectiune congenitala
C. limitarea miscarilor mandibulei datorata unor imbolnaviri ale tesuturilor periarticulare
D. limitarea miscarilor mandibulei datorate unor sechele dupa procese patologice ale tesuturilor periarticulare
E. o afectiune cu debut insidios
(pag. 1202)

S2240152. cauzele constrictiei de mandibula sunt


A. poliartrita reumatoida
B. cauzele periarticulare
C. cauzele musculare

905

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

906

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. cauzele cutaneo-mucoase
E. ereditatea
(pag. 1202)

S2240153. constrictia de cauza periarticulara apare


A. dupa supuratii sau traumatisme articulare sau periarticulare
B. dupa interventii chirugicale pe articulatia temporo-mandibulara
C. prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei
D. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tegumentelor obrajilor
E. datorita cicatricilor retractile de la nivelul mucoasei jugale
(pag. 1202)

S2240154. constrictia de cauza cutaneo-mucoasa apare


A. prin transformarea scleroasa a fibrelor muschilor ridicatori ai mandibulei
B. prin hipertonia muschilor ridicatori ai mandibulei
C. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tegumentului obrajilor
D. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tesutului subcutanat
E. datorita cicatricilor retractile scleroase ale mucoasei jugale
(pag. 1202)

S2240155. semnele si simptomele constrictiei de mandibula sunt:


A. limitarea miscarilor mandibulei
B. limitarea miscarilor de propulsie, in special
C. mandibula are tendinta de a devia lateral de partea leziunii
D. miscarile condilului mandibular au o amplitudine redusa
E. limitarea miscarilor de coborare a mandibulei, in special
(pag. 1203)

S2240156. diagnosticul diferential al constrictiei de mandibula se face cu:


A. aplazia condilului mandibular
B. osteomul mandibular
C. trismusul
D. anchiloza temporo-mandibulara extraarticulara de tip anterior
E. achiloza temporo-mandibulara partiala
(pag. 1203)

S2240157. tratamentul constrictiei de mandibula se realizeaza prin:


A. mecanoterapie
B. injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriceala
C. masaje pe zona cicatriceala
D. doar prin tehnici chirurgicale
E. rontgenterapie in doze antiinflamatorii
(pag. 1203)

S2240158. leziunile traumatice urmate de anchiloza temporo-mandibulara sunt:


A. fracturile intraarticulare ale condilului
B. fracturile cavitatii glenoide
C. leziuni ale oaselor si meniscului prin traumatism obstetrical
D. plagile atriculatiei
E. tratamente incorect conduse pentru afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 1204)

906

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

907

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240159. tesutul osos care sudeaza elementele articulare poate fi


A. spongios, prezentand un oarecare grad de elsticitate
B. compact, prezentand o duritate deosebita
C. tesut osteofibros, prezentand o duritate deosebita
D. spongios, prezentand o duritate deosebita
E. osteofibros, prezentand un oarecare grad de elasticitate
(pag. 1205)

S2240160. modiicarile extraarticulare din anchiloza temporo-mandibulara intereseaza:


A. muschii mobilizatori ai mandibulei
B. maxilarele
C. dintii
D. muschii ridicatori ai mandibulei, care sufera un proces de hipertrofie, de partea leziunii
E. muschii suprahioidieni, musculatura extrinseca a limbii sufera un proces de atrofie
(pag. 1205)

S2240161. in anchiloza unilaterala temporo-mandibulara


A. mandibula de partea bolnava ramane scurta
B. mentonul este deviat de partea sanatoasa
C. mentonul este deviat de partea bolnava
D. mandibula de partea sanatoasa este dezvoltata normal
E. relieful mentonier este sters
(pag. 1205)

S2240162. in anchilozele temporo-manibulare apar urmatoarele tulburari functionale:


A. masticatia este suprimata
B. fonatia este defectuoasa, vocea este nazonata
C. fonatia este defectuoasa, vocea are o intensitate marita
D. insalivarea si tranformarea fizica a alimentelor sunt profund afectate
E. fonatia este defectuoasa,vocea este suierata
(pag. 1206)

S2240163. hipoplazia condilului mandibular


A. poate fi congenitala
B. poate fi dobandita
C. poate aparea in urma infectiilor otice
D. nu se insoteste de tulburari ale eruptiei dentare
E. poate aparea in urma traumatismului obstetrical
(pag. 1210)

S2240164. hiperplazia unilterala sau bilaterala a condilului


A. a fost descrisa ca o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta
B. prezinta deformari la nivelul condilului, identificate radiologic
C. este insotita de o crestere in exces a mandibulei
D. se trateaza prin condilectomie
E. se trateaza prin rezectie modelanta a bazilarei
(pag. 1210)

S2240165. tratamentul aplaziilor si hipoplaziilor de condil se realizeaza prin:


A. osteotomii ale ramului vertical cu osteoplastii, la varste sub 15 ani
B. plastii de aditie cu creasta iliaca
C. plastii de aditie cu coasta

907

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

908

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

D. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala, doar la varste peste 15 ani
E. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala, la varste intre 4ani -12,14 ani
(pag. 1210)

S2240166. originea osteomului mandibular este


A. traumatica
B. infectioasa
C. endocrina
D. ereditara
E. neprecizata
(pag. 1211)

S2240167. semnele si simptomele care apar in osteomul mandibular sunt:


A. localizarea unilaterala
B. cresterea in exces a unei hemimandibule
C. lipsa tulburarilor de ocluzie
D. senzatia de ureche infundata
E. otoragii repetate
(pag. 1211)

S2240168. tumorile maligne primare intalnite la nivelul articulatiei temporo-mandibulare sunt


A. condrosarcomul
B. sarcomul sinovial
C. osteocondromul
D. condromul
E. fibrosarcomul
(pag. 1211)

S2240169. tratamentul artritelor hiperuricemice este


A. doar chirurgical
B. medical
C. este realizat in colaborare cu medicul internist
D. fizioterapic
E. asociat cu discopexia
(pag. 1187)

S2240170. irigarea articulatiei temporo mandibulare prin artroscopie


A. este indicata in formele vechi de artroza
B. este indicata in formele de debut de artroza
C. ste indicata in formele in care se produc mici aderente fibroase intre elementele mobie ale articulatiei
temporo mandibulare
D. se face cu ser fiziologic sau sol. Ringer
E. se poate realiza cu corticoizi cu absorbtie lenta
(pag. 1190)

S2240171. tratamentul palgilor articulatiei temporo mandibulare consta in


A. curatirea mecanica a plagii,cu inlaturarea eventualilor corpi straini
B. plaga se sutureaza intr-un singur plan
C. plaga se sutureaza in doua sau mai multe planuri
D. administrarea de antibiotice
E. dupa 6, 7 zile postoperator, mecanoterapie
(pag. 1198)

908

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

909

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2240172. in anchiloza temporo-mandibulara


A. muschii ridicatori ai mandibulei sufera un proces de hipertrofie de partea leziunii
B. muschii ridicatori ai mandibulei degenereaza transformandu-se in tesut scleros
C. la nivelul muschiilor ridicatori ai mandibulei se produc zone de calcifiere si osificare
D. se produce o hipertrofie a muschiilr suprahioidieni si a muschiilor extrinseci a limbii
E. apar modificari in pozitia laringelui si dimensiunea faringelui
(pag. 1205)

S2240173. tumorile maligne primare ale articulatiei temporo mandiulare se extind


A. doar la nivelul acpsulei articulare
B. doar la nivelul discului articular
C. la toate structurile articulare
D. invadand fosa infratemporala
E. invadand baza craniului
(pag. 1211)

S2240174. artritele infectioase specifice sunt


A. artritele gonococice
B. artritele stafilococice
C. artritele streptococice
D. artritele sifilitice
E. artritele actinomicotice
(pag. 1185)

S2240175. care sunt elementele clinice care orienteaza diagnosticul capsulitei si sinovitei
A. anamneza
B. localizarea bilaterala
C. inocluzia molara
D. localizarea unilaterala
E. datele de laborator, care confirma cresterea cantitatii de caid uric in serul sangin
(pag. 1183)

S2240176. diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe
baza urmatoarelor semne clinice si simptome
A. durerea este mai puternica in cazul fracturii
B. durearea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale
C. inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii
D. mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii
E. mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii
(pag. 1199)

S2240177. se descriu urmatoarele forme de artrite


A. artrite ulcerative
B. artrite congenitale
C. artrite traumatice
D. artrite reumtoide
E. artrite infectioase
(pag. 1184)

S2240178. osteomul mandibular se caracterizeaza prin


A. poate proemina in conductul auditiv extern
B. produce limitarea miscarilor mandibulei

909

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

910

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. imaginea radiografica arata condilul marit de volum si deformat


D. este unilateral
E. apare mai frecvent peste 45 de ani
(pag. 1211)

S2240179. urmatoarele afectiuni articulare determina anchiloze temporo mandibulare


A. artrita sifilitica
B. artrita streptococica
C. artrita tuberculoasa
D. artrita stafilococica
E. atrita traumatica
(pag. 1184, 1186)

S2240180. anchiloza instalata in copilarie se soldeaza cu


A. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui
B. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii
C. nu are nici o repercursiune asupra dezvoltarii copilului
D. tulburari grave functionale
E. igiena orala defectuoasa, carii multiple
(pag. 1205)

S2340181. n luxaiile unilaterale ale articulaiei temporomandibulare diagnostic diferenial se face cu:
A. fracturile gtului condilului
B. paraliziile faciale
C. contractur spastic a muchilor masticatori
D. trismus
E. sinovite
(pag. 1199)

S2340182. Diagnostic diferenial al contuziilor articulaiei temporo-mandibulare se face cu


A. fracturile condiliene
B. capsulita
C. retrodiscita
D. burrita
E. luxaia
(pag. 1197)

S2340183. Contuziile articulaiei temporo mandibulare au un tablou clinic compus din:


A. dureri articulare spontane i provocate
B. trismus moderat
C. edem intraarticular
D. echimoze periarticulare
E. colecii purulente
(pag. 1197)

S2340184. Meniscectomia este urmat de obicei de:


A. diminuarea micrilor mandibulare
B. evoluia spre anchiloz
C. tulburri ocluzale
D. supraincrcarea articulaiei sntoase
E. deformri osoase
(pag. 1191)

910

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

911

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2340185. Complicaiile artroscopiei sunt


A. neurologice
B. mecanice
C. vasculare
D. viscerale
E. infecioase
(pag. 1191)

S2340186. Capsulita i sinovita au urmtorii factori etiologici


A. traumatismele acute
B. deschiderea exagerat a gurii
C. micri masticatorii exagerate
D. procese inflamatorii de vecintate
E. igiena oral defectoas
(pag. 1183)

S2340187. Formele clinice ale artritelor sunt urmtoarele:


A. artrita degenerativ de tip artrozic
B. artrite hiperuricemice
C. artrite reimatoide
D. retrodiscita
E. artrite infecioase
(pag. 1187)

S2340188. n artritele acute nespecifice germenii patogeni pot ptrunde n articulaie pe urmtoarele
ci:
A. direct
B. din vecintate
C. nervoas
D. limfatic
E. hematogen
(pag. 1185)

S2340189. Triada simptomatic n artritele acute nespecifice este compus din


A. dureri
B. limitarea micrilor mandibulare
C. nevrite
D. erupii cutanate
E. semne de inflamaie acut
(pag. 1185)

S2340190. Subluxaia anterioar recidivant cutaneo autoreductibil se asociaz cu:


A. Durere
B. cracmente
C. Deviere
D. Micri sacadate
E. Tremurturi
(pag. 1188)

S2340191. n luxaiile recidivante autoreductibile pe lng semnele specifice bolnavii mai pot prezenta
A. semne neurologice
B. semne sinusale

911

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

912

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. semne auriculare
D. semne viscerale
E. semne salivare
(pag. 1189)

S2340192. Prin artroscopie se pot realiza


A. irigarea articulaiei
B. netezirea suprafeelor articulare
C. reducerea i fixarea discului articular
D. evacuarea secreiilor purulente
E. extracia unor fragmente tisulare
(pag. 1190)

S2540193. Artritele acute nespecifice:


A. sunt de obicei bilaterale
B. durerile sunt pulsatile, iradiate n ureche
C. durerile sunt spontane, intense
D. mandibula este uor deviat de partea bolnav
E. pericolul unei anchiloze temporomandibulare este mai mare la aduli.
(pag. 1185)

S2640194. Subluxatia dentara presupune:


A. usoara mobilitate a dintelui
B. durere la percutie
C. deplasarea dintelui
D. radiografia arata un spatiu periodontal largit
E. radiografia este necaracteristica
(pag. 708)

S2640195. Intruzia dentara e caracterizata prin:


A. deplasarea dintelui n procesul alveolar
B. rectie negativa la testarea vitalitatii
C. reactie pozitiva la testarea vitalitatii
D. dintele e infrapozitie
E. mobilitate dentara crescuta
(pag. 708)

S2640196. n extruzia dentara.


A. dintele paraseste partial alveola
B. testul de vitalitate este negativ
C. testul de vitalitate este pozitiv
D. radiografia arata spatiul periodontal largit
E. dintele este mobil
(pag. 708)

S2640197. n luxatia dentara intruziva:


A. vitalitatea dintelui e de obicei pastrata
B. dintele poate deveni anchilozat
C. pot aparea pungi parodontale adnci
D. poate aparea eruptia ntrziata
E. vitalitatea dintelui e de obicei pastrata
(pag. 709)

912

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

913

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2640198. Majoritatea fracturilor radiculare ale dintilor traumatizati se localizeaza:


A. in 1/3 coronara a radacinii
B. n 1/3 apicala a radacinii
C. n 1/3 medie a radacinii
D. la dintii frontali
E. la dintii laterali
(pag. 706)

S2640199. n fracturile dentare fara deschiderea camerei pulpare:


A. pacientul acuza dureri sporadice
B. nu exista dureri
C. dentina e moale la palpare
D. sensibilitatea la la cald si rece este crescuta
E. sensibilitatea la cald si rece este scazuta
(pag. 705)

S2640200. Leziunile traumatice ale dintilor temporari pot determina la nivelul dintilor permanenti:
A. hipoplazia smaltului
B. hipercalcifierea smaltului
C. hipocalcifiera smaltului
D. deplasarea mugurilor dintilor permanenti
E. niciuna
(pag. 702)

S2640201. n luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari:


A. dintele se lasa pe loc
B. poate exista o eruptie spontana a dintelui
C. dintele se extrage
D. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza
E. leziunile parodopntale mici aferente nu se trateaza
(pag. 703)

S2640202. Fisurile smaltului:


A. nu necesita tratament
B. nu necesita testarea vitalitatii
C. necesita testarea vitalitatii
D. pot fi depistate cu o raza de lumina paralela co axul longitudinal al dintilor
E. pot produce spatieri n dentina
(pag. 705)

S2840203. Intre factoriietiologicic ai capsulitei si sinovitei temporo-mandibulare intalnim:


A. Traumatismele articulare acute
B. Deschiderile exagerate ale gurii
C. Miscarile masticatorii exagerate
D. Inflamatiile glandei submandibulare
E. Inflamatiile conductului auditiv extern
(pag. 1183)

S2840204. Tratamentul capsulitelor consta in:


A. Limitarea deschiderii gurii
B. Alimentatie de consistenta moale

913

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

914

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

C. Imobilizare intermaxilara rigida


D. Imobilizare intermaxilara elastice
E. Medicatie antiinflamatoare
(pag. 1183)

S2840205. Artritele temporo-mandibulare pot fi:


A. Artrite traumatice
B. Artrite infectioase
C. Artrite reumatoide
D. Artrite hiperplazice
E. Artrite degenerative
(pag. 1184)

S2840206. Diagnosticul diferential in artrita temporo-mandibulara se face cu:


A. Furunculul pretragian
B. Limfadenita pretragiana
C. Parotidita urliana
D. Otomastoidita supurata
E. Parotidita supurata
(pag. 1185)

S2840207. Simptomatologia in artrita traumatica este reprezentata de:


A. Durere
B. Tumefactie
C. Cracmente
D. Impotenta functionala
E. Adenopatie pretragiana
(pag. 1184)

S2840208. In atrita de tip artrozic se produc:


A. Cracmente
B. Crepitatii
C. Subluxatii
D. Luxatii recidivante
E. Fracturi "in lemn verde
(pag. 1188)

S2840209. Prin artroscopie se pot realiza:


A. Irigarea articulatiei
B. Netezirea suprafetelor articulare
C. Reducerea si fixarea discului articular
D. Extractia unor fragmente tisulare intraarticulare
E. Rezectia condilului mandibular
(pag. 1190)

S2840210. Luxatia anterioara unilaterala se manifesta clinic prin:


A. gura deschisa
B. devierea mentonului de partea sanatoasa
C. devierea mentonului de partea bolnava
D. proeminenta subzigomatica de partea bolnava
E. otoragie cu scaderea acuitatii auditive
(pag. 1118)

914

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

915

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2840211. Diagnosticul diferential in constrictia mandibulei se face cu:


A. Trismusul
B. Fractura subcondiliana joasa
C. Fractura subcondiliana inalta
D. Anchiloza temporo-mandibulara
E. Tumori mandibulare
(pag. 1202)

S2840212. Anchiloza temporo-mandibulara se caracterizeaza prin:


A. absenta totala a miscarilor mandibulei
B. cicatrici retractile scleroase periarticulare
C. laxitate musculo-ligamentara
D. bloc osos cu disparitia liniei inter-articulare
E. cracmente la inceputul miscarii de deschidere
(pag. 1205)

S2940213. Luxatiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de:


A. o adancime redusa a cavitatii glenoide;
B. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa;
C. laxitatea capsulei si ligamentelor periarticulare;
D. scaderea tonicitatii muschilor temporali, maseterini si pterigoidieni;
E. deschiderea exagerata a gurii.
(pag. 1198)

S2940214. Luxatiile recidivante:


A. se produc foarte usor in timpul miscarilor de deschidere a gurii, daca acestea depasesc o anumita
amplitudine;
B. bolnavul, cunoscandu-si afectiunea, isi reduce singur luxatia;
C. bolnavul nu poate sa-si reduca singur luxatia;
D. tratamentul urmareste limitarea miscarilor mandibulare;
E. cele mai obisnuite, se citeaza tulburarile mioclonice postencefalice si atrofia maseterului dupa poliomielita.
(pag. 1202)

S2940215. Tratamentul ortopedic consta:


A. in reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei;
B. in reducerea luxatiei se face prin coborarea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal,
dupa care este repus in cavitatea glenoida;
C. in anestezie in cazul luxatiilor recente;
D. in cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia tronculara;
E. in cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia generala.
(pag. 1200)

915

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

916

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 41
Fracturi n mandibule
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1241001. Conduita fata de dintele din focarul de fractura:
A. se recurge la extractia dintelui la sfarsitul perioadei de imobilizare
B. dintele din linia de fractura nu se extrage
C. dintele din linia de fractura se trateaza endodontic
D. se recurge la extracia dintelui sau la tratamentul chirurgical conservativ la doua saptamani de la
imobilizare
E. se extrage la 4 saptamani de la imobilizare
(pag. 586-588)

S1241002. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire se utilizeaza in:


A. fracturile paramediane
B. fracturile apofizei coronoide
C. fracturile apofizei condiliene
D. fracturile Le Fort II
E. fracturile unghiului mandibular
(pag. 640)

S1241003. Manevra palpatorie de depistare a fracturilor situate la nivelul corpului mandibular se face:
A. prin presiune exercitata pe menton
B. prin palparea bimanuala endo-exoorala
C. prin presiune exercitata pe ambele unghiuri mandibulare
D. prin presiune exercitata pe unghiul mandibulei de partea afectata
E. prin presiune exercitata pe unghiul mandibulei de partea opusa
(pag. 538-539)

S1341004. Fata de celelalte oase ale fetei mandibula este mai expusa traumatismelor intr-un raport de:
A. 1/5
B. 1/3-1/4
C.
D. 1/8
E. 1/10
(pag. 527)

S1341005. Faza a doua a vindecarii secundare in fracturile de mandibula se desfasoara:


A. Intre 1-6 zile
B. 2-3 saptamani
C. 6-12 zile
D. 30 zile
E. 45 zile
(pag. 561)

S1341006. Grupa de varsta cea mai expusa fracturilor de mandibula prin agresiune:

916

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

917

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

15-18 ani
35-55 ani
60-80 ani
20-40 ani
5-15 ani
(pag. 527)

S1441007. Fracturile de mandibula:


A. afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii
B. sunt cele mai frecvente dintre fracturile scheletului in general
C. reprezinta circa 3% din fracturile splahnocraniului
D. afecteaza cel mai frecvent virstele cuprinse intre 20-40 ani
E. sint aproape intotdeauna singulare,fara asociere cu alte leziuni traumatice
(pag. 527)

S1541008. Artera centroosoasa a colului poate fi lezata uneori ireversibil in urmatoarele tipuri de
fracturi mandibulare:
A. fractura subcondiliana inalta;
B. fractura orizontala a ramului ascendent;
C. fractura subcondiliana joasa;
D. fractura condiliana partiala;
E. fractura condiliana totala.
(pag. 552)

S1541009. Aspectul de"fata latita"se intalneste ca semn clinic in fractura:


A. dubla paramediana;
B. paramediana combinata cu fracturi laterale sau de unghi;
C. mediana sau paramediana combinata cu fracturi de ram vertical sau de unghi;
D. cominutiva a mandibulei;
E. dubla laterala.
(pag. 557)

S1541010. Contraindicatiile tratamentului chirurgical in fracturile apofizei condiliene se refera la:


A. fractura subcondiliana joasa;
B. fractura condiliana partiala;
C. fractura condiliana totala;
D. fractura subcondiliana partiala;
E. fractura condiliana cominutiva.
(pag. 642)

S1541011. Imobilizarea monomaxilara cu atela vestibulara si tija intramedulara este recomandata la:
A. fractura unghiului mandibular ;
B. fractura mediana a mandibulei ;
C. fractura laterala a mandibulei;
D. fractura apofizei coronoide;
E. fractura ramului ascendent al mandibulei.
(pag. 631)

S1541012. La copii, imobilizarea monomaxilara in protractie Delaire se utilizeaza in urmatoarele situatii:


A. fractura apofizei condiliene combinata cu cea a corpului mandibular;
B. fractura apofizei coronoide;
C. fractura dubla laterala;

917

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

918

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. fractura dubla a gonionului;


E. fractura dubla a ramului ascendent.
(pag. 648)

S1541013. Zona cu rezistenta cea mai scazuta a mandibulei este:


A. apofiza coronoida;
B. gonionul;
C. gaura mentoniera;
D. apofiza condiliana;
E. simfiza mentoniera.
(pag. 551)

S2141014. Consolidarea ntrziat reprezint meninerea mobilitii anormale dup:


A. 15-30 zile
B. 3-4 sptmni
C. 6-8 sptmni
D. 6 luni
E. 12 luni
(pag. 566)

S2141015. n imobilizarea intermaxilar rigid a fracturilor de mandibul, se pot folosi:


A. Ligatura n scar Ponroy
B. Ligatura hipocratic
C. Ligatura Ivy
D. Arcul lui Pont
E. Arcurile bracket
(pag. 580-585)

S2141016. Manevra LeBourg (presiune pe menton) este pozitiv n:


A. Fracturile laterale ale corpului mandibular
B. Fracturile bilaterale ale corpului mandibular
C. Fracturile paramediene
D. Fracturile de unghi mandibular
E. Fracturile apofizei coronoide
(pag. 538)

S2141017. Ocluzia n doi timpi apare n:


A. Fracturile mediosimfizare
B. Fracturile parasimfizare
C. Fracturile laterale ale corpului mandibulei
D. Fracturile unghiului mandibular
E. Fracturile oblice ale ramului ascendent
(pag. 550)

S2141018. inele linguale sunt indicate n imobilizarea fracturilor de mandibul pentru:


A. Deplasri orizontale asociate cu deplasri verticale importante
B. Deplasri orizontale cu fragmentele rsturnate spre lingual
C. Leziuni ale mucoasei versantului lingual
D. Fracturi cominutive
E. Angrenaje accentuate
(pag. 591)

918

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

919

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2241019. Fata de celelalte oase ale fetei mandibula este mai expusa traumatismelor intr-un raport de:
A. 1/5
B. 1/10
C. 1/2
D. 1/3-1/4
E. 1/8
(pag. 527)

S2241020. La copii, imobilizarea monomaxilara in protractie Delaire se utilizeaza in urmatoarele situatii:


A. fractura dubla a gonionului
B. fractura dubla laterala
C. fractura dubla a ramului ascendent
D. fractura apofizei coronoide
E. fractura apofizei condiliene continuata cu cea a corpului mandibular
(pag. 648)

S2241021. Factorii care nu influenteaza deplasarea fragmentelor osoase in fracturile mandibulare sunt:
A. forta loviturii si directia ei
B. contractia grupelor musculare
C. sediul si directia liniei de fractura
D. grosimea mucoasei
E. dintii existenti
(pag. 533-534)

S2241022. Fracturile duble paramediane:


A. se produc prin mecanism indirect
B. deplasarea fragmentelor se face prin contractia muschiului temporal
C. frontal exista ocluzie incrucisata
D. radiografia panoramica este inutila
E. radiografia panoramica este utila
(pag. 544-545)

S2241023. Conduita fata de dintele din focarul de fractura:


A. se recurge la extractia dintelui sau la tratamentul chirurgical conservativ la doua saptamni de la
imobilizare
B. se recurge la extractia dintelui inainte de imobilizare
C. dintele din linia de fractura se trateaza endodontic
D. se recurge la extractia dintelui la sfrsitul perioadei de imobilizare
E. dintele din linia de fractura nu se extrage
(pag. 586-588)

S2241024. Frecventa fracturilor mandibulare la copii de 1-6 ani in comparatie cu celelalte varste este
de:
A. 0,8%
B. 0,7%
C. 7%
D. 9%
E. 0,9%
(pag. 559)

S2241025. Vindecarea directa, fara calus a fracturilor de mandibula se mai numeste:


A. vindecare primara

919

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

920

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

vindecare secundara
vindecare tardiva
vindecare precoce
vindecare intarziata
(pag. 560)

S2241026. Bandajul mento-cefalic:


A. tractioneaza mandibula in jos
B. este un sistem foarte complicat
C. cuprinde bandajul Barton
D. cuprinde bandajul cu cicci capete sub forma de prastie
E. se prefera de multe ori confectionara lui din gips pentru rigiditate
(pag. 579)

S2241027. Ligatura Leblanc utilizata in ligaturile interdentare mandibulo-maxilare utilizeaza sirma de


otel inoxidabil de diametru:
A. 0,8-0,9
B. 0,1-0,4
C. 0,4-0,5
D. 0,7-0,9
E. 0,6-0,7
(pag. 580)

S2241028. Fracturile inclomplete ale mandibulei apar la:


A. varsnici edentati
B. copii
C. adulti
D. nivelul corpului mandibular
E. nivelul ramului mandibular
(pag. 559)

S2241029. Complicatiile secundare ale unei fracturi de mandibula sunt:


A. anchiloza temporomandibulara
B. consolidari vicioase
C. asfixia
D. pseudoartroza
E. infectia
(pag. 564-565)

S2241030. Semnul Vincent dalger posttraumatic este dat de elongatia sau ruptura:
A. nervului alveolar inferior
B. nervului auriculo-temporal
C. nervului facial
D. nervului lingual
E. nici unuia din acesti nervi
(pag. 546)

S2241031. Leziunile traumatice care pot duce la anchiloza temporo-mandibulara sunt:


A. fracturile apofizei coronoide
B. fracturile ramului ascendent
C. fracturile cavitatii glenoide
D. fracturile intracapsulare ale condilului

920

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

921

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. leziuni ale meniscului prin traumatism


(pag. 570)

S2241032. Absenta transmiterii miscarii;or condilului este un semn clinic pentru:


A. fractura unghiului mandibulei
B. fractura corpului mandibulei
C. fractura colului anatomic al condilului
D. fractura apofizei coronoide
E. fractura orizontala a ramului ascendent mandibular
(pag. 554)

S2241033. Zonele de rezistenta crescuta in fracturile de mandibula sunt:


A. gonion
B. aofiza condiliana a mandibulei
C. foramenul mentonier
D. apofiza alveolara
E. simfiza mentoniera
(pag. 528)

S2241034. Mecanismul cel mai frecvent de producere a unei fracturi de mandibula este
A. flexiunea
B. presiunea
C. tasarea
D. smulgerea
E. forfecarea
(pag. 530)

S2241035. Hipoestezia sau anestezia in teritoriul nervului alveolar inferior se intilneste in:
A. fractura mediana a mandibulei
B. fractura paramediana a mandibulei
C. fractura laterala a mandibulei
D. fractura apofizei condiliene a mandibulei
E. in toate aceste fracturi
(pag. 564)

S2241036. Zona cu rezistenta cea mai scazuta la traumatismele mandibulei este:


A. unghiul mandibulei
B. la nivelul caninului
C. intre radacinile premolarilor
D. simfiza mentoniera
E. colul condilului mandibular
(pag. 551)

S2241037. Blocajul rigid intermaxilar pe atele se realizeaza:


A. imediat dupa de s-au aplicat atelele
B. la 4-5 zile dupa aplicarea atelelor
C. la 15 zile dupa aplicarea atelelor
D. dupa ce fragmentele fracturate s-au redus cu tractiune elastica
E. de la caz la caz,in functie de tipul fracturii
(pag. 581)

S2241038. Printre cauzele patologice care pot provoca fracturi de mandibula se numara:

921

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

922

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

infectii osoase specifice


tumori osoase benigne
distrofii osoase
infectii osoase nespecifice
toate aceste cauze
(pag. 527)

S2241039. Pseudoartroza se instaleaza in cazurile in care lipsa de consolidare depaseste:


A. 8-10 saptamani
B. 1-2 luni
C. 1 an
D. 6-9 luni
E. 8-10 luni
(pag. 567)

S2241040. In osteosinteza transosoasa cu fir metalic, orificiile de trecere a firului trebuie plasate la cel
putin:
A. 0,5-1 cm de linia de fractura
B. 10 mm de linia de fractura
C. 6 mm de linia de fractura
D. 20 mm de linia de fractura
E. 25 mmde linia de fractura
(pag. 615)

S2241041. In fracturile laterale cu deplasare ale mandibulei ocluzia poate fi


A. normala
B. in 2 timpi
C. in armonica
D. contact ocluzal prematur la nivelul fragmentului scurt
E. nici una dintra acestea
(pag. 546)

S2241042. Cauzele principale in producerea fracturilor de mandibula sunt:


A. agresiunile
B. caderile accidentale
C. accidentele rutiere
D. accidentele sportive
E. toate aceste cauze
(pag. 527)

S2241043. Ocluzia in doi timpi este caracteristica pentru:


A. fracturile condiliene extracapsulare
B. fracturile condiliene intracapsulare
C. fracturile de unghi mandibular
D. fracturile de apofiza coronoida
E. nici una dintre acestea
(pag. 554)

S2241044. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire se utilizeaza in:


A. fracturile paramediene
B. fracturile Le Fort III
C. fracturile gonionului

922

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

923

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. fracturile apofizei coronoide


E. fracturile apofizei condiliene
(pag. 640)

S2241045. Conduita fata de dintele din focarul de fractura


A. se extrage la 4 saptamani de la imobilizare
B. se recurge la extractia dintelui sau la tratamentul chirurgical conservativ la 2 saptamani de la imobilizare
C. dintele din linia de fractura nu se extrage
D. se recurga la extractia dintelui la sfirsitul perioadei de imobilizare
E. dintele din linia de fractura se trateaza endodontic
(pag. 586-588)

S2241046. Manevra palpatorie de depistare a fracturilor situate la nivelul capului mandibular se face:
A. prin palpare bimanuala exo-endoorala
B. prin presiune exercitata pe ambele unghiuri mandibulare
C. rin presiune exercitata pe ambele unghiul mandibulei de parte opusa
D. rin presiune exercitata pe menton
E. rin presiune exercitata pe unghiul mandibulei de partea afectata
(pag. 538-539)

S2241047. Faza a 2-a a vindecarii secundare in fracturile de mandibula se desfasoara :


A. intre1 si 6 zile
B. 30 de zile
C. 45 de zile
D. 2-3 saptamini
E. 6-12 zile
(pag. 561)

S2241048. Grupa de varsta cea mai expusa fracturilor de mandibula prin agresiune:
A. 5-15 ani
B. 60-80 de ani
C. 20-40 de ani
D. 35-55 de ani
E. 15-18 ani
(pag. 527)

S2241049. Fracturile de mandibula:


A. afecteaza cel mai frecvent virstele intre 20-40 de ani
B. reprezinta 3% din fracturile splahnocraniului
C. sunt intotdeauna singulare, fara asocieri cu alte leziuni traumatice
D. afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii
E. sunt cele mai frecvente dintre fracturile scheletului
(pag. 527)

S2241050. Artera centroosoasa a colului poate fi lezata uneori ireversibil in fracturile mandibulare de
tipul:
A. fractura condiliana totala
B. fractura subcondiliana joasa
C. fractura subcondiliana inalta
D. fractura orizontala a ramului ascendent
E. fractura condiliana partiala
(pag. 552)

923

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

924

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2241051. Contraindicatiile tratamentului chirurgical in fracturile apofizei condiliene se refera la :


A. fractura subcondiliana inalta
B. fractura subcondiliana joasa
C. fractura condiliana totala
D. fractura condiliana cominutiva
E. fractura condiliana partiala
(pag. 642)

S2241052. Aspectul de "fata latita" se intilneste ca semn clinic in:


A. fractura dubla laterala
B. fractura paramediana sau mediana continuata cu fracturi de ram vertical sau de gonion
C. fractura dubla paramediana
D. fractura cominutiva a mandibulei
E. fractura paramediana continuata cu fracturi laterale sau de gonion
(pag. 557)

S2341053. Fa de celelalte oase ale feei mandibula este mai expus traumatismelor ntr-un raport de:
A. 1/5
B. 1/3-1/4
C. 1/2
D. 1/8
E. 1/10
(pag. 527)

S2341054. Grupa de vrst cea mai expus fracturilor de mandibul prin agresiune:
A. 15-18 ani
B. 35-55 ani
C. 60-80 ani
D. 20-40 ani
E. 5-15 ani
(pag. 527)

S2341055. Fracturile mediene ale mandibulei sunt caracterizate de:


A. Ocluzia n doi timpi
B. Ocluzia n foarfec
C. Inocluzia n zona molar
D. Ocluzia n armonic
E. Ocluzia adnc
(pag. 543)

S2341056. Faza a doua a vindecrii secundare n fracturile de mandibul se desfoar:


A. 1-6 zile
B. 2-3 sptmni
C. 6-12 zile
D. 30 zile
E. 45 zile
(pag. 561)

S2541057. Cel mai frecvent mecanism de producere a unei fracturi de mandibul este:
A. Torsiunea
B. Smulgerea
C. Tasarea

924

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

925

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Forfecarea
E. Flexia
(pag. 530)

S2641058. Abcesul palatinal diagnosticul diferential se face cu:


A. epulisul;
B. sancrul sifilitic;
C. adenomul si carcinomul adenoid chistic;
D. fibromul;
E. odontomul.
(pag. 303)

S2641059. Loja parotidiana contine:


A. ganglionul Meckel;
B. nervul trigemen;
C. vena jugulara interna;
D. artera carotida externa;
E. artera carotida interna.
(pag. 318)

S2641060. Fosa infratemporala contine:


A. trunchiurile nervoase maxilar si mandibular
B. ramurile terminale ale arterei faciale
C. tesut lax putin abundent
D. ganglioni limfatici
E. ganglionul pterigopalatin Meckel.
(pag. 323)

S2641061. Smptomatologia fasciitei necrozante a fetei si gtului cuprinde urmatoarele, cu exceptia:


A. debut extrem de lent, insidios
B. tumefactie superficiala a tegumentelor, limitata, nsotita de un edem extins perilezional
C. de regula este localizata la obraz sau buza, pleoape, limba mai rar, dar mai frecvent la gt
D. n decurs de 24 ore tumefactia devine de culoare bruna-albastruie
E. pe parcurs apare anestezia zonei interesate datorita afectarii ramurilor terminale nervoase senzitive.
(pag. 336)

S2641062. Osteomielita nou-nascutului se caracterizeaza prin:


A. are un indice mic de letalitate
B. a fost descrisa de Garre
C. stafilocoul aureu responsabil se presupune ca are localizare primara la nivelul pielii, urechii mijlocii,
cordonului ombilical
D. localizarea la maxilar mai putin grava si mai putin frecventa
E. radiografic, se caracterizeaza prin ngrosarea osului si disparitia partiala a spatiilor medulare.
(pag. 353)

S2641063. Tratamentul general al actinomicozei cuprinde:


A. administrare pe cale orala de iod (solutie Lugol)
B. actinolizatul n doze terapeutice: 10.000-15.000 UI/zi
C. Penicilina G 2-4 mil. UI/zi im. timp de 14 zile
D. Ampicilina caps 500 mg 4x1 caps/zi timp de 10 zile
E. Ketoconazol 3x200 mg/zi timp de 14 zile.
(pag. 362)

925

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

926

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2841064. Factorii care influenteaza deplasarea secundara a fragmentelor osoase:


A. Forta loviturii
B. Directia loviturii
C. Contractia grupelor musculare inserate pe mandibula
D. Sediul liniei de fractura
E. Directia liniei de fractura
(pag. 533)

S2841065. In fracturile regiunii unghiului mandibular se pot produce deplasari atunci cand:
A. Linia de fractura este situata in plina masa musculara
B. Linia de fractura trece in spatele molarului de minta
C. Linia de fractura este situata inaintea insertiilor musculare
D. Linia de fractura este situata inaintea condilului mandibular
E. Linia de fractura este situata inaintea molarului de 12 ani
(pag. 547)

S2841066. Fracturile capului condilian sunt:


A. Intracapsulare
B. Extracapsulare
C. Partiale
D. Totale
E. Cominutive
(pag. 554)

S2941067. Fracturile de mandibula se pot produce prin:


A. apasare;
B. elongare;
C. compresie;
D. dilacerare;
E. flexiune, tasare sau smulgere.
(pag. 530)

S2941068. Fracturile paramediane:


A. sunt localizate intre incisivii cantrali si laterali sau intre laterali si canini;
B. reprezinta 15,5% din totalul fracturilor de mandibula;
C. reprezinta 2,9% din totalul fracturilor de mandibula;
D. sunt denumite si medio-simfizare;
E. deplasarile secundare sunt mai putin accentuate la edentati.
(pag. 544)

S2941069. Fracturile laterale ale corpului mandibular:


A. localizate intre canini si molarii de minte;
B. reprezinta 25% dupa Rowe si 20% (V. Popescu) din totalul fracturilor de mandibula;
C. sunt denumite si laterosimfizare;
D. reprezinta 10% (Archer) din totalul fracturilor de mandibula;
E. prezinta fragmentul mic, distal, tras in jos si inapoi.
(pag. 545)

S2941070. Osteita si osteomielita apar intr-un focar de fractura mandibulara datorita:


A. varstei pacientului;
B. reducerii si imobilizarii monomaxilare;
C. intarzieri mari a reducerii si imobilizarii;

926

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

927

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. imobilizari dupa eliminare focarelor odontogene;


E. instituirii unui tratament antibiotic cu eritromicina
(pag. 565)

S2941071. Zonele dee rezistenta crescuta ale mandibulei sunt:


A. apofiza coronoidiana;
B. apofiza condiliana;
C. unghiul mandibular;
D. simfiza mentoniera;
E. foramenul mentonier.
(pag. 528)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1241072. Contraindicatiile fixatorilor externi in fracturile de mandibula:
A. mandibula iradiata antitumoral
B. osteomielita in zone extinse ale mandibulei
C. mandibula osteosclerotica
D. atrofia exagerata a mandibulei
E. fracturi ale mandibulei asociate cu cele ale maxilarului superior, daca fixarea intermaxilara elastica sau
rigida nu se poate utiliza
(pag. 608)

S1241073. Fracturile apofizei coronoide:


A. sunt cele mai rare fracturi de mandibula
B. sunt cele mai frecvente fracturi la copii
C. apar exceptional prin mecanism direct
D. apar preponderent prin mecansim direct
E. nu determina modificari functionale mandibulare
(pag. 550-551)

S1241074. Fracturile in lemn verde:


A. sunt fracturi complete
B. nu intereseaza periostul
C. sunt intalnite cel mai frecvent la copii
D. prezinta linii de fractura ce se intersecteaza delimitand fragmente mici, multiple
E. se insotesc de dislocarea fragmentelor fracturate
(pag. 532)

S1241075. Imobilizarea in urgenta imediata a fracturilor de mandibula:


A. reduce riscul hemoragic, asfixic si socogen
B. se realizeaza doar in anestezie generala
C. reduce durerea si spasmele musculare
D. apeleaza la mijloace de imobilizare chirurgicale
E. are ca scop punerea in repaus a fragmentelor osoase reduse in pozitie corecta
(pag. 573-578)

S1241076. Imobilizarea in urgenta imediata a fracturilor mandibulare presupune:


A. fixarea mandibulo-craniana prin mijloace ortopedice
B. fixarea mandibulo-maxilara prin mijloace ortopedice
C. descoperirea chirurgicala a focarului de fractura

927

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

928

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. fixarea monomaxilara-mandibulara
E. osteosinteza cu placi metalice
(pag. 578)

S1241077. Imobilizarea mandibulo-maxilara se recomanda bolnavilor:


A. cu risc de coma
B. dentati
C. cu tulburari respiratorii
D. purtatori de proteze totale
E. in stare de constienta
(pag. 579)

S1241078. in fracturile mandibulare, fixatorii externi se utilizeaza in urmatoarele cazuri:


A. fracturile mandibulei edentate cu osteita in focar
B. fracturi in os patologic
C. fracturi totale laterale
D. afeciuni generale care contraindica blocajul mandibulo-maxilar
E. in toate cazurile in care poate sa apara reflexul de voma
(pag. 608)

S1241079. in fracturile unilaterale paramediane de mandibula insotite de deplasare:


A. solutia de continuitate gingivala este localizata intre premolari
B. fragmentul lung este tractionat in jos si inapoi
C. fragmentul scurt este tractionat in jos si inapoi
D. soluia de continuitate gingivala este localizata intre incisivii centrali si laterali
E. solutia de continuitate gingivala este localizata intre incisivii laterali si canini
(pag. 544)

S1241080. intre complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula se regasesc:


A. socul
B. infectia
C. consolidarea intarziata
D. pseudartroza
E. comotia cerebrala
(pag. 564-566)

S1241081. intre semnele si simptomele caracteristice fracturilor mediosimfizare se regasesc:


A. traseul liniei de fractura care porneste dintre incisivul central si incisivul lateral inferior
B. deplasarile fragmentelor se realizeaza numai in plan orizontal
C. traseul liniei de fractura care porneste dintre cei doi incisivi centrali inferiori si are obligator un traiect
vertical
D. traseul liniei de fractura care porneste dintre cei doi incisivi centrali inferiori si poate devia de la verticala
interincisiva
E. fractura se produce prin inchiderea sau deschiderea fortata a arcului mandibular
(pag. 542-543)

S1241082. Tractiunea elastica intermaxilara se realizeaza in urmatoarele cazuri:


A. pacienti cu unitati dentare pe toate fragmentele de fractura
B. pacienti cu angrenari multiple si cu tendinta la consolidari vicioase
C. daca s-a realizat reducerea manuala
D. dupa instalarea spasmelor musculare
E. dupa formarea calusului fibros

928

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

929

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 574)

S1241083. Tulburarile functionale aparute in fracturile de mandibula sunt:


A. incontinenta salivara
B. dificultati in fonatie
C. dificultati in deglutitie
D. soluii de continuitate in regiunea fracturata
E. ineficienta masticatorie
(pag. 570)

S1341084. Complicatiile secundare ale fracturilor de mandibula sunt:


A. Supuratiile periosoase
B. Leziunile nervoase
C. Supuratiile osoase
D. Anchiloza temporo-mandibulara
E. Leziunile dentare
(pag. 565)

S1341085. Complicatiile tardive ale fracturilor de mandibula sunt:


A. Consolidarea vicioasa
B. Tulburarile cosmetice
C. Hemoragia
D. Infecia
E. Constrictia
(pag. 566)

S1341086. Deplasarile secundare in fracturi de subcondiliene joase se fac sub actiunea muschilor:
A. Pterigoidian intern
B. Pterigoidian extern
C. Milohioidian
D. Maseter
E. Temporal
(pag. 552)

S1341087. Dispozitivele monomaxilare utilizate in imobilizarea definitiva ortopedica a fracturilor de


mandibula sunt:
A. Atelele sau barele metalice arcuite
B. Atele metalice cu inele sau coroane pe dinti
C. Atelele sau sinele acrilice
D. Osteosinteza prin fixare indirecta
E. Fixatorii externi
(pag. 589)

S1341088. Etapele tratamentului fracturilor de mandibula sunt:


A. Tratamentul de urgenta sau provizoriu
B. Tratamentul primar sau definitiv
C. Tratamentul secundar sau de intretinere
D. Tratamentul teriar sau de meninere
E. Tratamentul tardiv sau al complicatiilor tardive
(pag. 572)

S1341089. Factorii care influenteaza evolutia si vindecarea unei fracturi de mandibula sunt:
A. Timpul scurs pana la imobilizare

929

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

930

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Alimentatia
Mediul inconjurator
Varsta bolnavului
Bolile sistemice
(pag. 562)

S1341090. Fracturi in os patologic pot apare in:


A. Osteomielita
B. Actinomicoza
C. Chisturi odontogene
D. Supuraii de pari moi
E. Tumori parenchimatoase
(pag. 527)

S1341091. Reducerea instrumentala a fracturilor de mandibula au urmatoarele etape:


A. Aplicarea instrumentelor
B. Reducerea fracturii
C. inchiderea plagii mucoase sau cutanate
D. Controlul reducerii
E. indepartarea instrumentului
(pag. 577)

S1441092. Cele mai frecvente asocieri de linii de fractura in fracturile mandibulare multiple sunt:
A. fracturi laterale duble
B. fracturi paramediane asociate cu fracturi laterale
C. fracturi paramediane asociate cu fracturi de unghi mandibular
D. fracturi mediane asociate cu fracturi ale apofizei coronoide
E. fracturi mediane asociate cu fracturi ale ramului vertical mandibular
(pag. 556)

S1441093. Complicatiile tardive ale fracturilor de mandibula sunt:


A. Consolidarea intarziata
B. Infectia
C. Pseudartroza
D. Consolidarea vicioasa
E. Leziunile nervoase
(pag. 566)

S1441094. Factorii care influenteaza deplasarea fragmentelor osoase mandibulare fracturate sunt:
A. sediul si directia liniei de fractura
B. contractia muschilor inserati pe mandibula
C. dintii implantati pe fragmentele fracturate
D. varsta pacientului
E. dintii implantati pe arcada antagonista
(pag. 533)

S1441095. Fracturile apofizei coronoide:


A. se asociaza cu fracturile arcadei zigomatice
B. se pot produce exceptional prin mecanismul de smulgere de catre muschiul temporal
C. se produc de regula prin mecanism indirect
D. in cazurile in care sint insotite de deplasarea fragmentelor fracturate se produce limitarea dureroasa a
deschiderii gurii

930

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

931

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. radiografiile indicate sint cele in incidenta defilata sau Hirtz


(pag. 550)

S1441096. Fracturile mandibulei in os patologic se pot produce in urmatoarele situatii:


A. osteodistrofii
B. tumori benigne sau maligne osoase
C. osteocondensari
D. osteomielite
E. displazii osoase
(pag. 527)

S1441097. Fracturile mediane mandibulare:


A. sint cele mai frecvente forme ale fracturilor mandibulare
B. se insotesc de ocluzie in armonica
C. cel mai frecvent linia de fractura trece chiar prin simfiza mentoniera
D. determina absenta transmiterii miscarilor la nivelul condilului mandibular
E. sunt evidentiate radiologic cel mai bine prin ortopantomografie, care furnizeaza cel mai mare numar de
informatii
(pag. 542)

S1441098. Fracturile unghiului mandibulei:


A. producerea lor este favorizata de curbura osului la nivelul gonionului
B. sint favorizate de incluzia molarului de minte
C. nu sint insotite de deplasari daca linia de fractura trece inaintea insertiei musculare maseterine
D. se observa cel mai bine in radiografiile in incidenta SAF
E. se manifesta clinic prin tumefactia regiunii parotideomaseterine
(pag. 547)

S1441099. Imobilizarea fracturilor mandibulare:


A. este urmata de reducerea fracturii
B. se poate realiza prin mijloace ortopedice, chirurgicale si chirurgical ortopedice
C. se realizeaza prin fixare mandibulo-craniana, intermaxilara sau monomaxilara
D. are ca scop punerea in repaus a fragmentelor osoase reduse in pozitie corecta
E. se mentine la adult 8-9 saptamani
(pag. 578)

S1541100. Deplasarea secundara a fragmentelor osoase intr-o fractura de mandibula este determinata
de:
A. natura agentului vulnerant;
B. dintii existenti pe arcada;
C. mobilizarea precoce posttraumatic a fragmentelor;
D. topografia solutiei de continuitate;
E. sediul si directia liniei de fractura.
(pag. 533-534)

S1541101. Despre periostul mandibular, in contextul unei fracturi de mandibula,se poate spune:
A. poate prejudicia vindecarea atunci cand se interpune intre capetele osoase;
B. poate fi cauza consolidarilor vicioase;
C. la copil joaca rol in mentinerea fragmentelor osoase;
D. are rol in propagarea proceselor septice de la solutia de continuitate catre focarul de fractura;
E. are rol in aparitia deplasarilor secundare ale fragmentelor fracturate.
(pag. 535)

931

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

932

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1541102. Dintre zonele de rezistenta scazuta de la nivelul mandibulei unde fracturile se localizeaza
predilect, amintim:
A. zonele de edentatie cu resorbtie accentuata;
B. simfiza mentoniera;
C. foramenul mentonier;
D. apofiza condiliana;
E. mugurii dentari.
(pag. 528-529)

S1541103. Dupa gradul de interesare al periostului fracturile de mandibula se clasifica in:


A. fracturi incomplete in"lemn verde";
B. fracturi partiale ;
C. fracturi totale;
D. fracturi inchise;
E. fracturi complete.
(pag. 532)

S1541104. intre cauzele patologice ale fracturilor de mandibula se numara:


A. extractia dentara;
B. enucleerea tumorilor;
C. osteomielita;
D. cherubismul ;
E. actinomicoza.
(pag. 527)

S1541105. La inspectia unui pacient cu fractura de mandibula se pot constata urmatoarele:


A. tumefactie mediofaciala;
B. trismus ;
C. edem al partilor moi perimandibulare si submandibulare;
D. modificari ale conturului osos mandibular;
E. echimoza periorala.
(pag. 537-538)

S1541106. Semnele clinice decelabile la palparea unui pacient cu fractura de mandibula pot fi:
A. mobilitatea patologica a mandibulei ;
B. anestezia in teritoriul nervului alveolar inferior;
C. emfizem subcutanat la nivelul obrazului;
D. deformarea sau discontinuitatea osoasa;
E. diminuarea sau absenta transmiterii misscarilor.
(pag. 538-539)

S1541107. Semnele clinice esentiale ale fracturii oblice de ram ascendent mandibular sunt:
A. ocluzia in"armonica";
B. devierea liniei mediane ;
C. contact prematur in zona distala;
D. ocluzie in"doi timpi";
E. trismus.
(pag. 550)

S1541108. Zonele de rezistenta crescuta de la nivelul mandibulei sunt:


A. apofiza alveolara ;
B. marginea bazilara;

932

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

933

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. ramul orizontal;
D. simfiza mentoniera;
E. gonionul.
(pag. 528)

S1641109. Consolidarea intarziata in cazul fracturilor de mandibula apare in urmatoarel situatii:


A. in interpunere de parti moi
B. dupa infectii extinse in focarul de fractura
C. dupa osteosinteza
D. dupa imobilizare inadecvata
E. in cardiopatii decompensate
(pag. 566)

S1641110. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt:
A. forta loviturii
B. directia loviturii
C. starea generala a bolnavului
D. sediul si directia liniei de fractura
E. contractia grupelor musculare
(pag. 533)

S1641111. Fractura de mandibula este favorizata de:


A. parodontopatii marginale cronice
B. incluziile dentare
C. osteomielita mandibulei
D. carii profunde
E. zonele de edentatie
(pag. 529)

S1641112. Fracturi de mandibula in os patologic apar in:


A. infectii osoase specifice si nespecifice
B. tumori osoase
C. in boala Paget
D. distrofii si displazii osoase
E. litiaza salivara
(pag. 527)

S1641113. Fracturile angulare cu deplasare ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie:


A. tumefactie la nivelul gonionului
B. tulburari ocluzale
C. devierea mentonului spre partea opusa
D. anestezia teritoriului nervului infraorbital
E. crepitatie in focarul de fractura
(pag. 547)

S1641114. Fracturile duble laterale ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie:


A. semne externe de violenta la nivelul partilor moi
B. tulburar ocluzale in caz de deplasare a fragmentelor
C. anestezia teritoriului nervului mentonier
D. devierea mentonului spre partea sanatoasa
E. mobilitate anormala a fragmentelor
(pag. 546)

933

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

934

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1641115. In fracturile cu deplasare a ramurii orizontael a mandibulei sunt prezente:


A. tulburari ocluzale
B. crepitatii osase
C. parestezia sau anestezia nervului infraorbital
D. pareza nervului facial
E. anestezia teritoriului de inervate anervului mentonier
(pag. 538)

S1641116. Semnele clinice ale fracturii mediosimfizare de mandibula sunt:


A. urme de violenta la nivelul buzei inferioare si mentonului
B. contact prematur pe ultimii molari
C. leziuni la nivelul mucoasei crestei alveolare pe linia mediana
D. miscari "in armonica"la deschiderea si inchiderea gurii
E. anestezia teritoriului nervului mentonier
(pag. 546)

S1641117. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt:


A. deformatii faciale,
B. dureri in focarul de fractura
C. febra
D. greata, varsaturi
E. limitarea miscarilor mandibulei
(pag. 537)

S1641118. Semnele clinice in fracturile subcondiliene unilaterale cu deplasare sunt:


A. miscari simetrice ale condililor
B. tulburari ocluzale din cauza scurtarii ramurii ascendente
C. devierea mentonului spre partea sanatoasa
D. anestezia teritoriului nervului mentonier
E. tulburari functionale in masticatie
(pag. 552)

S1641119. Semnele pseudoartrozei la mandibula sunt:


A. mobilitate in focarul de fractura
B. disconfort pronuntat pentru bolnav
C. tulburari ocluzale
D. radiologic nu sunt modificari
E. radilogic bonturile sunt rotunjite
(pag. 567)

S1641120. Zonele de rezistenta scazuta care favorizeaza fracturile mandibulei sunt:


A. unghiul mandibulei
B. apofiza condiliana
C. apofiza coronoida
D. simfiza mentoniera
E. foramenul mentonier
(pag. 529)

S2141121. Alegei afirmaiile corecte privind factorii musculari care influeneaz deplasarea
fragmentelor n fracturile laterale ale corpului mandibular:
A. M. maseter omolateral produce ascensionarea fragmentului mare
B. Pntecele anterior al digastricului produce coborrea fragmentului mare

934

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

935

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. M. pterigoidian intern omolateral produce ascensionarea fragmentului pe care se inser


D. M. geniohioidian nu influeneaz deplasarea fragmentelor
E. M. milohioidian favorizeaz deplasarea n fracturile n lemn verde
(pag. 533)

S2141122. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt corecte privind vindecarea secundar normal a
fracturilor de mandibul:
A. n primele 6 zile este prezent o inflamaie aseptic
B. n faza a doua apar celule osteoide
C. Dup 2-3 sptmni de la imobilizare, spaiul interfragmentar apare radiologic mrit
D. n faza a treia apare esut de granulaie
E. Vindecarea secundar este mai rapid
(pag. 560-561)

S2141123. Dispozitive perifocale de imobilizare a fracturilor de mandibul sunt:


A. Serclajul mandibular
B. Suspensiile interne Adams
C. Fixatorii externi
D. Broele Kirschner
E. Osteosinteza cu srm i tutore bazilar
(pag. 608-609)

S2141124. Fracturile mandibulei edentate total au urmtoarele caracteristici:


A. Apar frecvent deplasri primare ale fragmentelor
B. Apar frecvent deplasri secundare ale fragmentelor
C. Apar deplasri importante datorate factorului muscular
D. Apar hernieri de pri moi
E. n vascularizaia osului e implicat n special a. alveolar inferioar
(pag. 560)

S2141125. Indicaiile reducerii deschise a fracturilor de mandibul sunt:


A. Pacieni cu dentiie mixt
B. Pacieni cu igien oral deficitar
C. Pacieni cu cord pulmonar cronic
D. Fracturi subcondiliene asociate cu fracturi de maxilar
E. Fracturi cu lirea feei
(pag. 573-574, 589)

S2141126. Printre complicaiile imediate ale fracturilor de mandibul se numr:


A. Leziuni dentare
B. Leziuni parodontale
C. Comoia cerebral
D. ocul
E. Leziuni nervoase
(pag. 564)

S2141127. Semnele clinice de probabilitate ale fracturilor de mandibul sunt:


A. Crepitaiile osoase
B. Discontinuitatea osoas
C. Excoriaiile perimandibulare
D. Edemul prilor moi
E. Trismusul

935

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

936

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 537-539)

S2241128. Utilizarea in urgenta imediata a fracturilor mandibulare presupune:


A. descoperirea chirurgicala a focarului de fractura
B. fixarea monomaxilara mandibulara
C. fixarea mandibulocraniana prin mijloace ortopedice
D. fixarea mandibulomaxilara prin mijloace ortopedice
E. osteosinteza cu placi metalice
(pag. 578)

S2241129. Despre periostul mandibular, in contextul unei fracturi de mandibula, se poate spune:
A. poate fi cauza consolidarilor vicioase
B. are rol in aparitia deplasarilor secundare ale fragmentelor fracturate
C. la copil joaca un rol in mentinerea fragmentelor osoase
D. poate prejudicia vindecarea atunci cand se interpune intre capetele osoase
E. are rol in propagarea proceselur septice de la solutia de continuitate catre focarul de fractura
(pag. 535)

S2241130. La inspectia unui pacient cu fractura de mandibula se constata urmatoarele:


A. trismus
B. tumefactie medio-faciala
C. echimoza periorala
D. modificari ale conturului osos mandibular
E. edem al partilor moi perimandibulare si submandibulare
(pag. 537-538)

S2241131. Factura de mandibula este favorizata de:


A. carii profunde
B. osteomielita mandibulei
C. incluziile dentare
D. zonele de edentatie
E. parodontopatii marginale cronice
(pag. 529)

S2241132. Semnele pseudoartrozei la mandibula sunt:


A. tulburari ocluzale
B. radiologic tesuturile sunt rotunjite
C. radiologic nu sunt modificari
D. discomfort pronuntat pentru bolnav
E. mobilitate in focarul de fractura
(pag. 567)

S2241133. Complicatiile tardive ale fracturilor de mandibula sunt urmatoarele cu exceptia:


A. Consolidarea intarziata
B. Infectia
C. Pseudartroza
D. Consolidarea vicioasa
E. Leziunile nervoase
(pag. 566)

S2241134. Dupa Horch fracturile directe se clasifica in functie de mecanismul de producere in:
A. fracturi prin indoire

936

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

937

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

fracturi unice
fracturi prin tasare
fracturi totale
fracturi prin forfecare
(pag. 530)

S2241135. Clasificarea fracturilor mandibulare dupa gradul de interesare a grosimii osoase cuprinde:
A. fracturi duble
B. fracturi in lemn verde
C. fracturi partiale
D. fracturi totale
E. fracturi complete
(pag. 530-531)

S2241136. Fisurile osoase mandibulare:


A. reprezinta solutii de continuitate ososa
B. intereseaza ambele corticale
C. intrerup continuitatea contururilor osoase
D. nu intrerup continuitatea contururilor osoase
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 536)

S2241137. Fracturile de mandibula:


A. afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii
B. nu afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii
C. afecteaza cel mai frecvent virstele cuprinse intre 20-40 ani
D. sint aproape intotdeauna singulare, fara asociere cu alte leziuni traumatice
E. sunt cele mai frecvente dintre fracturile scheletului in general
(pag. 527)

S2241138. Fracturile mediane ale mandibulei sunt:


A. rare
B. reprezinta fracura in lambda
C. ortopantomografia furnizeaza cel mai mic numar de informatii
D. ortopantomografia furnizeaza cel mai mare numar de informatii
E. radiografia retroalveolara este necesara pentru a preciza raportul dintilor cu linia de fractura
(pag. 542-543)

S2241139. Dizlocarea fragmentelor osoase in fracturile duble paramediene mandibulare se face sub
actiunea contractei muschilor:
A. genioglos
B. geniohioidian
C. temporal
D. digastric
E. pectoral
(pag. 545)

S2241140. Fractura de mandibula este favorizata de urmatorii factori cu exceptia:


A. parodontopatii marginale cronice
B. zonele de edentatie
C. gangrenelor pulpare
D. osteomielita mandibulei

937

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

938

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. incluziile dentare
(pag. 529)

S2241141. In fracturile cu deplasare a ramurii orizontale a mandibulei nu sunt prezente:


A. anestezia teritoriului de inervatie a nervului mentonier
B. pareza nervului auriculotemporal
C. pareza nervului facial
D. crepitatii osase
E. tulburari ocluzale
(pag. 538)

S2241142. Factorii care nu influenteaza evolutia si vindecarea unei fracturi de mandibula sunt:
A. Timpul scurs pna la imobilizare
B. barbieritul
C. Alimentatia
D. carenta de vitamina E
E. Vrsta bolnavului
(pag. 562)

S2241143. Durta procesului de vindecare in fracturile mandibulare este de:


A. 3-4 saptamani la copii si tineri
B. 4-6 saptamani la persoanele de varsta medie
C. 12-14 saptamani la persoanele de varsta medie
D. 6 saptamani la persoanele de varsta inaintata
E. 1 an la persoanele de varsta inaintata
(pag. 562)

S2241144. Prin exercitarea unei presiuni pe unghiul mandibuulei se pot depista urmatoarele fracturi:
A. de ram ascendent
B. de apofiza condiliana
C. de arcada temporozigomatica
D. de planseu al orbitei
E. de apofiza coronoida
(pag. 538)

S2241145. Parestezia sau anestezia in teritoriul nervului alveolar inferior este semn patognomonic
pentru fractura mandibulara situata:
A. la nivelul apofizei condiliene
B. la nivelul ramului orizontal
C. intre foramenul mentonier si spina Spix
D. intre gonion si apofiza condiliana
E. la ninelul ramului ascendent
(pag. 539)

S2241146. Fracturile orizontale ale ramului ascendent mandibular nu sunt:


A. localizate in plina masa musculara
B. favorabile deplasarii
C. nefavorabile deplasarii
D. vindecabile
E. imobilizate
(pag. 550)

938

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

939

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2241147. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire este:


A. purtat 1 saptamana
B. purtat 2-3 saptamani
C. purtat 2-3 luni
D. inutil tratamentului functional
E. utilizat in fracturile apofizei condiliene
(pag. 640)

S2241148. Imobilizarea mandibulo-maxilara nu se recomanda bolnavilor:


A. n stare de constienta
B. purtatori de proteze totale
C. dentati
D. cu tulburari respiratorii
E. cu risc de coma
(pag. 579)

S2241149. Osul mandibular la copii de 1-6 ani are urmatoarele particularitati:


A. elasticitate
B. rigiditate
C. periost gros
D. periost subtire
E. fracturile la acest nivel se produc usor
(pag. 559)

S2241150. Arhiterctura mandibulei cuprinde o tripla curbura:


A. in forma de V la nivelui portiunii bazale a corpului mandibular
B. in forma de U la nivelui portiunii bazale a corpului mandibular
C. in forma de U la nivelul apofizei alveolare
D. in forma de L la nivelui portiunii bazale a corpului mandibular
E. in forma de L la nivelui gonionului
(pag. 528)

S2241151. ntre complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula nu se regasesc:


A. consolidarea ntrziata
B. socul
C. pseudartroza
D. comotia cerebrala
E. infectia
(pag. 564-565)

S2241152. Despre periostul mandibular, n contextul unei fracturi de mandibula,se poate spune:
A. are rol n aparitia deplasarilor secundare ale fragmentelor fracturate
B. poate prejudicia vindecarea atunci cnd se interpune ntre capetele osoase
C. poate fi cauza consolidarilor vicioase;
D. la copil joaca rol n mentinerea fragmentelor osoase;
E. are rol n propagarea proceselor septice de la solutia de continuitate catre focarul de fractura;
(pag. 535)

S2241153. Imobilizarea fracturilor de mandibula in urgenta imediata prezinta urmatoarele aventaje:


A. reduce riscul hemoragic
B. creste durerea
C. asigura conditiile necesare pana cind bolnavul ajunge intr-un serviciu calificat

939

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

940

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. mareaste rata spasmelor musculare


E. apare un risc crescut socogen
(pag. 578)

S2241154. Imobilizarea sau fixarea mandibulo-craniana in fracturile de mandibula este indicata in


urmatoarele situatii:
A. cind nu dispunem de posibilitati tehnice si materiale specifice
B. cind avem timpul necesar imobilizarii mandibulo-maxilare sau monomaxilare
C. la bolnavii politraumatizati, de obicei gasiti in camp deschis
D. este eficient numai la pacientii edentati
E. maxilarul este considerat un os fix si atela pentru mandibula
(pag. 578)

S2241155. Ca mijloace si metode de imobilizare monomaxilara in fracturile de mandibula amintim:


A. atelele metalice sau barele arcuite vestibulare sau vestibulo-orale
B. atelele sau sinele acrilice autopolimerizabile
C. sinele sau atelele Gunning
D. dispozitivele preconfectionate Darcisac
E. arcul lui Pont
(pag. 582)

S2241156. Complicatiile tardive ale unei fracturi mandibulare pot fi:


A. leziuni nervoase
B. hemoragia
C. tulburari de ocluzie
D. constrictia mandibulei
E. consolidari vicioase
(pag. 566-570)

S2241157. Complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula sunt:


A. comotia cerebrala
B. socul
C. leziunile nervoase
D. supuratiile periosoase
E. hemoragia
(pag. 564)

S2241158. Constrictia de mandibula este data de:


A. bride cicatriciale cutaneo-mucoase
B. lipsa de reducere a fragmentelor osoase
C. reducerea incompleta a fragmentelor osoase
D. bride cicatriciale musculare perimandibulare retractile
E. imobilizarea fragmentelor osoase in pozitie incorecta
(pag. 569)

S2241159. Fracturile mandibulei edentate se caracterizeza prin:


A. sunt fracturi fara deplasare
B. deplasarea fragmentelor osoase se face sub forta impactului
C. hematoamele planseului oral sunt masive
D. simptomatologia este stearsa si trece neobservata
E. irigatia sanguina a fragmentelor osoase este preacara
(pag. 560)

940

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

941

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2241160. Pseudoartozele pot fi:


A. balante
B. fixe
C. laxe
D. partiale
E. stranse
(pag. 567)

S2241161. Supuratiile periosoase in fracturile de mandibula sunt:


A. osteomielita mandibulei
B. abcesele perimandibulare interne
C. abcesele perimandibulare externe
D. abcesele submandibulare
E. abcesele submentoniere
(pag. 565)

S2241162. Intre factorii care influenteaza deplasarea fragmentelor in fracturile de mandibula sunt:
A. forta traumatismului
B. contractia muschilor inserati pe mandibula
C. mecanismul de producere al fracturii
D. directia liniei de fractura
E. alte stari patologice concomitente
(pag. 533)

S2241163. In functie de gradul de interesare al periostului fracturile de mandibula pot fi:


A. fracturi inchise
B. fracturi deschise
C. fracturi complete
D. fracturi in lemn verde
E. fracturi cominutive
(pag. 532)

S2241164. Rolul unei imobilizari de urgenta este


A. sa reduca fragmentele in pozitia anatomica
B. sa reduca durerea
C. sa reduca riscul de asfixie
D. sa reduca hemoragia
E. sa impiedice suprainfectia
(pag. 578)

S2241165. Mecanismele prin care se produc fracturile de mandibula sunt:


A. flexiunea
B. contuzia
C. tasarea
D. inteparea
E. smulgerea
(pag. 530)

S2241166. Intr-o fractura laterala de corp mandibular deplasarea secundara a fragmentului osos se
face:
A. in jos
B. in sus

941

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

942

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. inainte
D. inapoi
E. spre focarul de fractura
(pag. 546)

S2241167. In functie de locul de aplicare al traumatismului ,fracturile de mandibula pot fi:


A. directe
B. indirecte
C. totale
D. partiale
E. cominutive
(pag. 530)

S2241168. In functie de numarul liniilor de fractura fracturile de mandibula pot fi:


A. unice
B. duble
C. triple
D. partiale
E. cominutive
(pag. 531-532)

S2241169. In functie de gradulde interesare a grosimii osoase ,fracturile de mandibula pot fi:
A. partiale
B. cominutive
C. totale
D. incomplete
E. complete
(pag. 531)

S2241170. Cand sunt indicati fixatori externi in imobilizarea fracturilor de mandibula:


A. la copii
B. la edentati
C. in fracturile cominutive
D. in fracturile fara deplasare
E. in fracturile mendibulei cu atrofie accentuata
(pag. 608)

S2241171. Care sunt aparatele monomaxilare utilizate in tratamentul fracturilor mandibularei:


A. sine duble vestibulolinguale
B. ligaturi simple interdentare mandibulare din sarma
C. atela Schuchard
D. bandajul mentocefalic
E. fronda mentoniera cu capelina
(pag. 582)

S2241172. Fronda mentoniera cu capelina este contra-indicata in fracturile de mandibula:


A. la bolnavii edentati
B. la bolnavii inconstienti
C. de ram ascendent
D. bilaterale
E. in nici unul din cazurile mentionate
(pag. 579)

942

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

943

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2241173. Fractura mediana a mandibulei se caracterizeaza prin:


A. se produce prin inchidrea sau deschiderea fortata a arcului mandibular
B. bolnavul prezinta hipo sau anestezie in teritoriul nervului alveolar inferior
C. prezenta epistaxisului
D. hematomul planseului oral in ona papilelor Wharton
E. ocluzia in armonica la mobilizarea mandibulei
(pag. 543)

S2241174. In fracturile subcondiliene inalte ale mandibulei:


A. prezenta epistaxisului
B. pacientul prezinta hipo sau anestezia in teritoriul infraorbitar
C. miscarile condilului nu mai se transmit in conductul auditiv extern sau preauricular
D. apare ocluzia in doi timpi
E. apare hipoestezia buzei superioare
(pag. 554)

S2241175. In fracturile subcondiliene inalte ale mandibulei:


A. apare inocluzia frontala
B. apare devierea mentonului de partea fracturata
C. se observa echimoze in planseul oral
D. apare contactul ocluzal prematur in zona posterioara
E. apare o discontinuitate la palparea marginii anterioare a ramului ascendent
(pag. 554)

S2241176. Printre dispozitivele parafocale de imobilizare a fracturilor de mandibula avem:


A. fixatorii externi
B. serclajul mandibular
C. tijele sau cuiele intramedulare
D. suspensiile interne scheletice de tip Adams
E. toate aceste dispozitive
(pag. 603)

S2241177. Fractura apofizei coronoide poate aparea in urma unor:


A. traumatisme aplicate pe menton
B. traumatisme aplicate pe unghiul mandibulei
C. smulgeri osoase prin contractia muschiului temporal
D. traumatisme laterale aplicate pe arcada temporozigomatica
E. traumatisme aplicate pe malar
(pag. 550)

S2241178. Simptomele caracteristice fracturilor cominutive sunt:


A. otoragie
B. dureri la palpare in conductul auditiv extern
C. hepersecretie salivara
D. blocarea miscarilor mandibulei
E. ocluzie incrucisata
(pag. 556)

S2241179. Pentru a preciza diagnosticul de fractura laterala de corp mandibular se indica:


A. radiografie in incidenta defilata
B. ortopantomograma

943

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

944

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. radiografie in incidenta axiala


D. radiografie semiaxiala de craniu
E. radiografie posteroanterioara
(pag. 545-546)

S2241180. Fracturile apofiezei coronoide:


A. nu determina modificari functionale mandibulare
B. sunt cele mai frecvente fracturi la copii
C. apar exceptional prin mecanism direct
D. apar preponderent prin mecanism direct
E. sunt cele mai rare fracturi de mandibula
(pag. 550-551)

S2241181. Imobilizarea mandibula-maxilara se recomanda bolnavilor:


A. dentati
B. in stare de constienta
C. cu risc de coma
D. cu tulburari respiratorii
E. putatori de proteze totale
(pag. 579)

S2241182. Tulburarile functionale aparute in fracturile de mandibula sunt:


A. dificultati in deglutitie
B. dificultati in fonatie
C. solutie de continuitate in regiunea fracturata
D. incontinenta salivara
E. ineficienta masticatorie
(pag. 570)

S2241183. In fracturile unilaterale paramediane de mandibula cu deplasare:


A. fragmentul lung este tractionat in jos si inapoi
B. solutia de continuitate gingivala este localizata intre incisivi si canini
C. fragmentul scurt este tractionat in jos si inapoi
D. solutia de continuitate gingivala este localizata intre premolari
E. solutia de continuitate gingivala este localizata intre incisivii centrali si laterali
(pag. 544)

S2241184. Factorii care influenteaza evolutia si vindecarea unei fracturi de mandibula sunt:
A. alimentatia
B. mediul inconjurator
C. virsta bolnavului
D. bolile sistemice
E. timpul scurs pina la imobilizare
(pag. 562)

S2241185. Deplasarile secundare in fracturile subcondiliene joase se fac sub actiunea muschilor
A. temporal
B. maseter
C. pterigoidian intern
D. milohioidian
E. pterigoidian extern
(pag. 552)

944

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

945

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2241186. Etapele tratamentului fracturilor de mandibula sunt:


A. tratamentul tertiar sau de mentinere
B. tratamentul de urgenta sau provizoriu
C. tratamentul primar sau definitiv
D. tratamentul secundar sau de intretinere
E. tratamentul tardiv sau al complicatiilor tardive
(pag. 572)

S2241187. Cele mai frecvente asocieri de linii de fractura in fracturile mandibulare multiple sunt:
A. fracturile laterale duble
B. fracturi mediane asociate cu fracturi ale apofizei coronoide
C. fracturi mediane asociate cu fracturi ale ramului ascendent mandibular
D. fracturi laterale duble
E. fracturi paramediane asociate cu fracturi laterale
(pag. 556)

S2241188. Reducerea instrumentala a fracturilor de mandibula are urmatoarele etape:


A. aplicarea instrumentelor
B. reducerea fracturii
C. inchiderea plagii mucoase sau cutanate
D. controlul reducerii
E. indepartarea instrumentului
(pag. 577)

S2241189. Fracturile gonoinului dse caracterizeaza prin:


A. nu sunt insotite de deplasari daca linia de fractura trece inaintea insertiei musculare maseterine
B. se observa cel mai bine in radiografiile semiaxiale de craniu
C. procucerea lor este favorizata de structura osului de la acest nivel
D. se manifesta clinic prin tumefactia regiunii parotideomaseterine
E. sunt favorizate de incluziunea molarului trei
(pag. 574)

S2241190. Semnele clinice ale fracturii oblice de ram ascendent mandibular sunt:
A. ocluzia in doi timpi
B. trismus
C. devierea liniei mediene
D. ocluzia in armonica
E. contact prematur in zona distala
(pag. 550)

S2241191. Semnele clinice comune in fracturile de mandibula sunt:


A. febra
B. limitarea miscarilor mandibulei
C. dureri in focarul de fractura
D. deformatii faciale
E. greata, varsaturi
(pag. 537)

S2241192. Fracturile de gonion cu deplasare au urmatoarea simptomatologie


A. tumefactie la nivelul gonionului
B. tulburari ocluzale

945

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

946

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. devierea mentonuli spre partea opusa


D. crepitatie in focarul de fractura
E. anestezia teritiului nervului infraorbital
(pag. 547)

S2241193. Contraindicatiile fixatorilor externi in fracturile de mandibula sunt:


A. fracturile mandibulei asociate cu cele ale maxilarului superior, daca fixarea intermaxilara elastica sau
rigida nu se poate utiliza
B. mandibula osteosclerotica
C. atrofia exagerata a mandibulei
D. mandibula iradiata tumoral
E. osteomielita in zone extinse ale mandibulei
(pag. 608)

S2341194. Fracturi n os patologic pot apare n:


A. Osteomielit
B. Actinomicoz
C. Chisturi odontogene
D. Supuraii de pri moi
E. Tumori parenchimatoase
(pag. 527)

S2341195. Zonele de rezisten crescut ale mandibulei sunt:


A. Simfiza mentonier
B. Creasta alveolar
C. Unghiul mandibular
D. Marginea bazilar
E. Condilul mandibular
(pag. 528)

S2341196. Zonele de minim rezisten ale mandibulei sunt:


A. Apofiza condilian
B. Unghiul mandibular
C. Foramenul mentonier
D. Apofiza alveolar
E. Simfiza mentonier
(pag. 529)

S2341197. Clasificarea fracturilor de mandibul dup mecanismele de producere cuprinde:


A. Fracturi prin ndoire
B. Fracturi prin tasare
C. Fracturi prin forfecare
D. Fracturi prin nclecare
E. Fracturi prin torsiune
(pag. 530)

S2341198. Deplasrile secundare n fracturi de subcondiliene joase se fac sub aciunea muchilor:
A. Pterigoidian intern
B. Pterigoidian extern
C. Milohioidian
D. Maseter
E. Temporal

946

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

947

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 552)

S2341199. Factorii care influeneaz evoluia i vindecarea unei fracturi de mandibul sunt:
A. Timpul scurs pn la imobilizare
B. Alimentaia
C. Mediul nconjurtor
D. Vrsta bolnavului
E. Bolile sistemice
(pag. 562)

S2341200. Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt:


A. Consolidarea vicioas
B. Tulburrile cosmetice
C. Hemoragia
D. Infecia
E. Constricia
(pag. 566)

S2341201. Complicaiile secundare ale fracturilor de mandibul sunt:


A. Supuraiile periosoase
B. Leziunile nervoase
C. Supuraiile osoase
D. Anchiloza temporo-mandibular
E. Leziunile dentare
(pag. 565)

S2341202. Etapele tratamentului fracturilor de mandibul sunt:


A. Tratamentul de urgen sau provizoriu
B. Tratamentul primar sau definitiv
C. Tratamentul secundar sau de ntreinere
D. Tratamentul teriar sau de meninere
E. Tratamentul tardiv sau al complicaiilor tardive
(pag. 572)

S2341203. Reducerea instrumental a fracturilor de mandibul au urmtoarele etape:


A. Aplicarea instrumentelor
B. Reducerea fracturii
C. nchiderea plgii mucoase sau cutanate
D. Controlul reducerii
E. ndeprtarea instrumentului
(pag. 577)

S2341204. Dispozitivele monomaxilare utilizate n imobilizarea definitiv ortopedic a fracturilor de


mandibul sunt:
A. Atelele sau barele metalice arcuite
B. Atele metalice cu inele sau coroane pe dini
C. Atelele sau inele acrilice
D. Osteosinteza prin fixare indirect
E. Fixatorii externi
(pag. 589)

S2341205. Dispozitivele monomaxilare au urmtoarele indicaii:


A. fracturi fr deplasare

947

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

948

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

fracturi ale mandibulei edentate


fracturi de mandibul la copii
fracturi de mandibul la bolnavii cu risc de vom
fracturi de mandibul la dentai
(pag. 589)

S2341206. Complicaiile imediate ale fracturilor de mandibul sunt:


A. comoia cerebral
B. ocul
C. asfixia
D. hemoragia
E. supuraii osoase
(pag. 564)

S2341207. Dintre semnele i simptomele comune ale fracturilor de mandibul fac parte:
A. deformarea i discontinuitatea osoas
B. mobilitatea patologic a mandibulei
C. crepitaiile osoase
D. diminuarea sau absena transmiterii micrilor
E. supuraii perimandibulare
(pag. 539)

S2341208. Arhitectura mandibulei confer acestui segment o tripl curbur:


A. n form de V la nivelul poriunii bazilare
B. n form de U la nivelul apofizei alveolare
C. n form de S la nivelul ramului orizontal
D. n form de L la nivelul gonionului
E. n form de M la nivelul arcului anterior
(pag. 528)

S2341209. Clasificarea fracturilor de mandibul funcie de numrul liniilor de fractur cuprinde:


A. fracturi unice
B. fracturi multiple
C. fracturi duble
D. fracturi triple
E. fracturi cominutive
(pag. 532)

S2541210. Complicaiile imediate ale fracturilor de mandibul sunt:


A. constricia mandibulei
B. hemoragia
C. supuraiile periosoase
D. leziuni nervoase
E. leziuni dentare.
(pag. 564)

S2641211. n cadrul principiilor generale de diagnostic si tratament n procesele infectioase


perimaxilare de cauza dentara, n contextul celui de al 2-lea principiu, conditiile generale care
compromit apararea proprie sunt:
A. boli metabolice necontrolate (malnutritie, alcoolism, diabet zaharat, uremie);
B. boli imunosupresoare: leucemia, limfomul, SIDA;
C. tratament scu imunosuprosoare: corticosteroizi, IMURAN

948

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

949

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. gripa;
E. cardiopatia ischemica.
(pag. 296)

S2641212. Localizarea infectiilor este dependenta de urmatorii factori:


A. grasimea si structura tablelor osoase n raport cu radacinile dintilor.
B. virulenta germenilor;
C. rezistenta organismului;
D. dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilare;
E. insertia mucoasei mobile n raport cu apexurile dintilor.
(pag. 300)

S2641213. Abcesul lojii submandibulare se caracterizeaza prin urmatoarele simptome si semne clinice:
A. tumefierea intensa a regiunii submentoniere;
B. trismus;
C. stare generala alterata, septica, frisoane, curbatura;
D. dureri spontane, vii, iradiante spre ureche datorita interesarii n. lingual;
E. portiunea anterioara a planseului bucal este libera, supla.
(pag. 307)

S2641214. Abcesul obrazului. Loja obrazului se poate infecta de la:


A. molarii sau premolarii superiori si inferiori;
B. litiaza canalului Stenon;
C. furunculele obrazului;
D. pericoronarita molarului de minte inferior;
E. faringo amigdalite cronice:
(pag. 314)

S2641215. Abcesul orbitei. Diagnosticul diferential se face cu:


A. abcesul temporal;
B. abcesul palpebral;
C. celulita orbitara pasagera;
D. tromboflebita sinusului cavernos;
E. furunculul regiunii palpebrale.
(pag. 322)

S2641216. Complicatiile supuratiilor spatiului laterofaringian, care pot avea sfrsit letal, sunt:
A. edem al glotei
B. hemoragii ale vaselor mari (carotida interna, jugulara interna)
C. propagarea infectiei catre endocraniu
D. propagarea infectiei catre mediastin
E. pareza nervului hipoglos.
(pag. 330)

S2641217. Angina Gensoul este:


A. un sindrom Plummer-Vinson
B. o angina Ludwig
C. un flegmon difuz al planseului bucal
D. un proces infectios gangrenos, hipertoxic
E. un flegmon lemnos.
(pag. 332)

949

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

950

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2641218. Etiopatogenia fasciitelor necrotice ale fetei si gtului cuprinde:


A. tromboza vaselor superficiale
B. streptococul beta-hemolitic
C. poarta de intrare a germenilor uneori nici nu poate fi stabilita
D. stafilococul alb si aureu
E. poarta de intrare este obligatoriu dentoparodontala.
(pag. 336)

S2641219. Diagnosticul diferential al adenitelor cronice se face cu:


A. adenita tuberculoasa
B. limforeticuloza benigna de inoculare
C. boala ghiarelor de pisica Debre
D. leucozele
E. goma luetica.
(pag. 342-343)

S2841220. Clasificarea fracturilor de mandibula dupa gradul de interesare a periostului cuprinde


urmatoarele entitati clinice:
A. fracturi complete
B. fracturi incomplete in lemn verde
C. fracturi partiale
D. fracturi totale
E. fracturi cominutive
(pag. 529)

S2841221. Semnele clinice ale fracturii de mandibula sunt:


A. Durerea
B. Mobilitatea patologica
C. Solutia de continuitate osoasa
D. Parestezie sau anestezie in teritoriul ninfraorbitar
E. Crepitatii in focar
(pag. 537)

S2841222. In fracturile paramediane linia de fractura se gaseste:


A. Intre incisivii centrali
B. Intre incisivii centrali si laterale
C. Intre incisivii laterali si canini
D. Intre canini si premolari
E. Intre cei doi premolari
(pag. 544)

S2841223. Dislocarile in fracturile laterale ale mandibulei pot fi:


A. Fragmentul mare anterior este tras in jos si inapoi
B. Fragmentul mare anterior este tras in sus si inapoi
C. Fragmentul mic, distal este tras in sus si inainte
D. Fragmentul mic, distal este tras in sus si inapoi
E. Fragmentul mic, distal este tras in jos si inapoi
(pag. 545)

S2841224. Fracturile apofizei coronoide sunt:


A. Cele mai frcvente fracturi de mandibula
B. Cele mai rare fracturi de mandibula

950

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

951

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Se produc prin mecanism direct


D. Se produc prin smulgere
E. Sunt produse prinforfecare
(pag. 550)

S2841225. Complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula sunt:


A. Asfixia
B. Hemoragia
C. Comotia cerebrala
D. Supuratiile periosoase
E. Tulbutarile de ocluzie
(pag. 564)

S2841226. Complicatiile tardive ale fracturilor de mandibula sunt:


A. pseudartroza
B. dilacerarea cerebrala
C. constrictia de mandibula
D. osteomielita
E. consolidarea vicioasa
(pag. 566)

951

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

952

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 42
Fracturile de masiv facial
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1242001. Procedeul Gillies-Killner-Dan teodorescu este folosit pentru reducerea:
A. oaselor nazale
B. disjunctiei de malar
C. fracturilor Le Fort II
D. fracturilor de unghi mandibular
E. fracturilor subcondiliene joase
(pag. 695)

S1342002. "Efectul liniilor de tramvai" se refera la


A. Epistaxis
B. Epifora
C. Tulburari oculare
D. Rinolicvoree
E. Otoragie
(pag. 671)

S1342003. Echimozele circumorbitare ating efectul maxim in:


A. Imediat
B. Pana in 24 ore
C. in 24-48 ore
D. Dupa 48 ore
E. in prima saptamana
(pag. 670)

S1442004. Fractura de tip Le Fort II este:


A. fractura partiala ocluzo-facial
B. fractura mixta latero-faciala
C. fractura transversala centro-faciala
D. fractura totala transversala ocluzo-faciala
E. fractura partiala transversala ocluzo-faciala
(pag. 661)

S1542005. Aspectul clinic de"facies panda"poate fi intalnit in urmatoarele forme anatomo-clinice de


fracturi:
A. fracturile transversale mijlocii ale masivului facial;
B. fracturile transversale joase ale masivului maxilar;
C. fractura verticala paramediana a maxilarului superior;
D. fractura transversala inalta a maxilarului superior;
E. fractura de tip Richet.
(pag. 673)

S1542006. in care dintre formele clinice de fracturi ale masivului facial este prezenta scurgerea de

952

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

953

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

lichid cefalo-rahidian:
A.
B.
C.
D.
E.

fracturile transversale joase ale masivului maxilar;


fractura verticala paramediana a maxilarului superior;
fractura transversala inalta a maxilarului superior;
fractura anterioara a complexului-zigomatico-maxilar;
fractura verticala mediana a maxilarului superior.
(pag. 673)

S1542007. infundarea si largirea spatiului intercantal intern este semn clinic patognomonic in
urmatoarele farcturi:
A. fracturile oaselor nazale;
B. fracturile complexului zigomatico-maxilar;
C. fractura transversala inalta a maxilarului superior;
D. fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar;
E. fracturile transversale mijlocii ale maxilarului superior.
(pag. 676)

S1542008. La nivelul oaselor maxilare calusul fibros se organizeaza in:


A. 5-7 zile;
B. 10-12 zile;
C. 14-16 zile;
D. 7-8 zile;
E. 8-10 zile:
(pag. 680)

S1542009. Nasul turtit, infundat este caracteristic urmatoarelor categorii de fracturi:


A. fracturile transversale mijlocii ale masivului maxilar ;
B. fractura verticala paramediana a maxilarului superior;
C. fracturile transversale joase ale masivului maxilar;
D. fractura verticala mediana a maxilarului superior;
E. fractura anterioara a complexului zigomatico-maxilar.
(pag. 673)

S1542010. Numiti complicatia secundara de temut in fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar:


A. obstructia cailor respiratorii superioare;
B. comunicarea fosei nazale cu endocraniul;
C. socul hemoragic;
D. diplopia;
E. comunicarea larga buco-nazala sau buco-sinusala:
(pag. 682)

S1642011. Fractura Le Fort II este


A. o fractura mediana a maxilarului superior
B. o fractura transversala joasa
C. ofractura transversala inalta
D. o fractura partiala
E. o fracturatransversala mijlocie
(pag. 661)

S2142012. Echimozele palpebrale bilaterale apar n fracturile:


A. Orbito-sinuzale
B. LeFort I

953

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

954

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. LeFort III
D. Richet
E. Huet
(pag. 670)

S2142013. Fractura masivului facial la copii se caracterizeaz prin urmtoarele:


A. Sunt frecvente n comparaie cu adultul
B. Frecvent apar fracturi tripodale
C. Consolidarea este mai lent
D. Apare frecvent rinolicvoreea
E. Epistaxisul este adesea abundent
(pag. 680)

S2142014. Fractura Walther se caracterizeaz prin urmtoarele:


A. Este o fractur parial ocluzo-facial
B. Include o linie de fractur de tip LeFort III
C. Include o linie de fractur de tip Guerin
D. Prezint trei fragmente
E. Este unilateral
(pag. 664)

S2142015. n fracturile arcadei zigomatice se indic urmtorul tip de radiografie:


A. Ortopantomograma
B. SAF
C. Mandibul defilat
D. Axial cu film ocluzal
E. Semiaxial
(pag. 677)

S2142016. Linia de fractur n disjuncia intercranio-maxilar intereseaz urmtoarele structuri, cu o


excepie:
A. Vomerul
B. Peretele orbitar extern
C. Treimea superioar a oaselor nazale
D. Creasta zigomato-alveolar
E. Apofiza frontal a malarului
(pag. 662)

S2242017. Fractura peretelui antero-lateral al sinusului maxilar este o fractura:


A. combinata
B. latero - faciala
C. ocluzo - faciala
D. centro - faciala
E. transversala joasa
(pag. 661)

S2242018. Fractura de tip Richet este o fractura:


A. complexa
B. verticala
C. transversala
D. care asociaza o linie de fractura verticala si una transversala
E. in inima de carte

954

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

955

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 664)

S2242019. Deplasarea primara in fracturile de masiv facial se datoreaza:


A. tractiunilor muschilor inserati pe masivul facial
B. presiunii directe a agentului traumatizant
C. suprimarii unui sector osos
D. sectionarii musculaturii faciale
E. dispersarii fragmentului osos
(pag. 668)

S2242020. Faciesul Panda apare in:


A. fracturi latero - facilale
B. fracturi transversale joase
C. fracturi transversale inalte
D. fracturi partiale
E. fractura rebordului alveolar
(pag. 673)

S2242021. Creasta zigomatico - alveolara apare integra in:


A. fracturi le Fort I
B. fracturi le Fort II
C. fracturi le Fort III
D. fracturi ale complexului zigomatico - maxilar
E. fracturi transversale joase
(pag. 673,677)

S2242022. In fractura verticala paramediana apar urmatoarele semne, cu exceptia:


A. solutie de continuitate a regiunii geniene
B. plaga gingivala paramediana
C. tulburari majore de ocluzie in sens lateral si vertical
D. semnul maxilarului in acordeon
E. deschidera in cavitatea nazala sau siunusul maxilar
(pag. 674)

S2242023. Fractura oaselor nazale, cu nasul culcat, rasturnat pe obrazul opus traumatismului :
A. apare in impact frontal
B. apare in impact lateral foarte violent
C. este insotit de infundare transversala
D. este insotit de lordoza nazala
E. de regula nu este insotit de epistaxis
(pag. 676)

S2242024. "Obrazul de carton" apare in:


A. anestezia nervului mentonier
B. anestezia nervului palatin mare
C. anestezia nervului infraorbitar
D. anestezia nervului auriculotemporal
E. hiperestezia nervului infraorbitar
(pag. 671)

S2242025. Tulburarile de ocluzie apar de regula in:


A. fracturi centro - faciale

955

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

956

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

fracturi ocluzo-faciale
fracturi latero - faciale
fracturi de arcada zigomatica
fracturi ale boltii palatine
(pag. 672)

S2242026. Fracturile transversale inalte au urmatoarele caracteristici cu exceptia:


A. se produc prin lovituri directe antero - posterioare
B. deternina prabusirea nasului, rebordului orbitar superior, buzei superioare
C. se produc prin lovituri lateral pe malar
D. determina falsa progenie
E. apar echimoze bilaterale
(pag. 673)

S2242027. Ce investigatie complementara este indispensabila in fracturile oaselor nazale:


A. evaluarea parametrilor sangvini
B. radiografia semiaxiala de craniu
C. rinoscopia
D. CT
E. RMN
(pag. 676)

S2242028. Fractura incompleta a complexului zigomatico - maxilar se refera la:


A. fractura arcadei zigomatice
B. fractura cominutiva a malarului
C. fractura cu traiect unicortical, fara a traversa grosimea totala a malarului
D. fractura planseului orbitar
E. fractura peretelui anterior al sinusului
(pag. 667)

S2242029. Urmatoarele afirmatii despre edemul cerebral sunt adevarate , cu exceptia:


A. edemul cerebral este o leziune de acompaniamenta leziunilor encefalice
B. edemul cerebral poate apare si in urma hipoxiei cerebrale
C. edemul cerebral reprazinta o crestere de volum a creierului
D. edemul cerebral determina hipotensiune intracraniana
E. in edemul cerebral apare edem papilar
(pag. 678)

S2242030. Simptomul manifest care apare in ruperea durei mater in regiunea mediobazilara este:
A. hemoragia
B. cefaleea
C. rinolicvoreea
D. hipertensiunea intracraniana
E. hipertermia
(pag. 678)

S2242031. Complicatiile secundare care apar in fracturile de masiv facial sunt:


A. socul hemoragic
B. edemul cerebral
C. infectiile
D. diplopia
E. fistula salivara

956

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

957

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 682)

S2242032. Care este complicatia tardiva cea mai grava in cazul fracturilor de masiv facial:
A. hipoestezia
B. infectia
C. anestezia
D. consolidare vicioasa
E. conunicari largi - nazale
(pag. 682)

S2242033. Ventilatia artificiala se realizeaza prin unul din procedeele urmatoare, cu exceptia:
A. respiratie gura -la - nas
B. raspiratie prin masca
C. respiratie gura la gura
D. cu balon autogen
E. procedeul Rowe si Killey
(pag. 685)

S2242034. Semnul patognomonic pentru fracturile tip Le Fort I este:


A. deplasarea posteriaora si in jos a scheletului facial
B. tulburari moderate de ocluzie
C. prezenta echimozelor in potcoava pe mucoasa vestibulara de-a lungul liniilor de fractura
D. prezenta unui punct dureros inapoi molarului de minte, pe aripa externa apofizei pterigoide
E. integritatea crestei zigomatice - alveolare
(pag. 673)

S2242035. Unul din urmatoarele semne este patognomonic pentru fractura de baza de carniu:
A. echimoza in monoclu
B. otolincvoree
C. echimoza mastoidiana
D. diplopie
E. senme neurologice de focaf
(pag. 679)

S2242036. Hemoragia cu pierdere sanguina de peste 25^% - 35 % produce un soc :


A. usor
B. mediu
C. grav
D. compensat de organism
E. foarte grav
(pag. 681)

S2242037. Semnul lui Battle este patognomonic pentru:


A. fractura Le Fort I
B. fractura arcadei temporo-zigomatice
C. fractura baza de craniu
D. fractura CNEM
E. fractura Wasserman III
(pag. 679)

S2242038. Socul traumatic poate apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:


A. zdrobirile fetei

957

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

958

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

fractura tip Bassereau


fracturi cominutive inchise
fracturi prin arme de foc
fracturi prin accidente de circulatie
(pag. 681)

S2242039. Edemul cerebral se intalneste mai ales in :


A. fracturile complexului nazo - etmoido - maxilar
B. fractura verticala paramediana
C. fractura piramidala Kazanjian
D. fracturile cranio - faciale
E. fracturile combinate
(pag. 682)

S2242040. Senzatia de "maxilar plutitor" este un semn frecvent intalnit in fracturile:


A. fracturi verticale ale masivului facial
B. fracturi transversale ale masivului facial
C. fracturi partiale ale masivului facial
D. fracturi anterioare ale masivului facial
E. fracturi posterioare ale masivului facial
(pag. 672)

S2242041. Fractura boltii palatine apare datorita:


A. unui impact violent frontal
B. unui impact lateral pe zona malara
C. unor corpuri contondente intepatoare
D. accidente de circulatie
E. unui impact anteroposterior la nivelul treimii medii a masivului facial
(pag. 666)

S2242042. Fractura de tip "blow - out" este fractura:


A. rebordului orbitar inferior
B. peretelui anterior al sinusului maxilar
C. peretele lateral al orbitei
D. planseului orbitar
E. perete lateral al sinusului
(pag. 666)

S2242043. Constituie zone de maxima rezistenta ai masivului facial:


A. planseul mijlociu
B. planseul superior
C. peretii
D. planseul inferior
E. zona intercraniomaxilara
(pag. 657)

S2242044. Grinda mijlocie a masivului facila este reprezentata de:


A. planseul orbitar inferior
B. rebordul orbitar inferior
C. rebordul orbitar superior
D. palatul dur
E. pilierul posterior

958

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

959

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 657)

S2242045. Fractura de tip Guerin este :


A. fractura Le Fort I cu fragment mobil
B. fractura de tip Wassmund I
C. frctura de tip Le Fort III
D. fractura mixta
E. fractura Le Fort I cu fragment angrenat
(pag. 662)

S2242046. Dispozitivul in forma de zabala este indicat:


A. la edentati
B. in fractuir verticale
C. la dentati in zonele laterale
D. in fracturi de malar
E. in fracturile complexului nazo - etmoido - maxilar
(pag. 687)

S2242047. Ligaturile interdentare intermaxilare in punte peste bolta palatina sunt indicate in :
A. fracturi transversale ale masivului facial
B. fracturi sagitale cu deplasare mare ale masivului facial
C. fracturi sagitale cu deplasare mica ale masivului facial
D. fracturi ocluzo - faciale unilaterale ale masivului facial
E. fracturi complexe ale masivului facial
(pag. 687)

S2242048. Mijloacele interdentare intermaxilo - mandibulare sunt recomandate in urmatoarele fracturi


de masiv facial:
A. fracturi ocluzo -faciale bilaterale
B. fracturi ocluzo -faciale unilaterale
C. fracturi partiale
D. fracturi complexe
E. fracturi cranio - faciale
(pag. 687)

S2342049. Faa superioar a masivului facial este sudat la etajul anterior i mijlociu al bazei craniului
fa de planul de la Frankfurt ntr-un unghi de:
A. 35 de grade
B. 45 de grade
C. 60 de grade
D. 90 de grade
E. 15 grade
(pag. 653)

S2342050. "Efectul liniilor de tramvai se refer la:


A. Epistaxis
B. Epifora
C. Tulburri oculare
D. Rinolicvoree
E. Otoragie
(pag. 671)

S2342051. Echimozele circumorbitare ating efectul maxim n:

959

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

960

A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Imediat
Pn n 24 ore
n 24-48 ore
Dup 48 ore
n prima sptmn
(pag. 670)

S2342052. Grinzile masivului facial sunt n numr de:


A. 4
B. 3
C. cte 3 de fiecare parte a liniei mediane
D. 5
E. 2
(pag. 657)

S2542053. Echimoza palpebral *n monoclu* sugereaz esistena unei fracturi:


A. transversale nalte
B. a bazei craniului
C. c. a tuberozitii maxilare
D. latero-faciale
E. transversale joase.
(pag. 670)

S2542054. Echimoza palpebral *n monoclu* sugereaz esistena unei fracturi:


A. transversale nalte
B. a bazei craniului
C. a tuberozitii maxilare
D. latero-faciale
E. transversale joase.
(pag. 670)

S2642055. Sinuzita maxilara cronica, radiologic se caracterizeaza prin:


A. opacitatea unilaterala a sinusului maxilar mai putin intensa canttral si mai marcata la periferie
B. imgine caracteristica de soare care rasare
C. opacitatea intensa omogena, uniforma a ntregului sinus maxilar
D. imagine caracteristica de os patat sau os marmorat
E. radiotransparenta uniforma a sinusului maxilar
(pag. 370)

S2642056. Cauzele traumatice ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. osteoradionecroza
B. extractia dentara
C. rezectii osoase pentru tumori benigne sau maligne
D. traumatisme accidentale cu distructii osteomucoase ntinse n regiunea premolarilor si molarilor superiori
E. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.
(pag. 375)

S2642057. Simptomatologia comunicarii bucosinusale cuprinde urmatoarele, n afara de:


A. refluarea lichidelor prin fosa nazala
B. tulburari de fonatie
C. proba Valsalva negativa
D. patrunderea aerului din sinus n gura

960

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

961

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. prezenta comunicarii mpiedica realizarea lucrarilor protetice mobile sau fixe.


(pag. 376)

S2642058. Cauzele infectioase ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele cu exceptia:


A. infectii nespecifice
B. goma luetica
C. goma tuberculoasa
D. osteita crestei alveolare prin implant endoosos
E. extractia dentara
(pag. 375)

S2642059. Tratamentul chirugical al comunicarii bucosinusale prezinta urmatoarele particularitati n


afara de:
A. trebuie efectuat numai n conditiile unui sinus curat, fara secretii
B. nchiderea comunicarii este de preferat sa se faca n doua planuri
C. se realizeaza un plan sinusal cu lambouri n colereta
D. nchiderea comunicarii ntr-un singur plan sa poate face n cazul comunicarilor bucosinusale mari, vechi
E. se realizeaza un plan oral cu lambou recoltat din bolta palatina sau vestibul
(pag. 376)

S2642060. Anestezia de electie pantru nchiderea comunicarii bucosinusale este:


A. anestezia tronculara periferica
B. generala prin intubatie rinotraheala
C. anestezia locala prin imbibitie
D. anestezia locala prin badijonare
E. anestezia tronculara bazala
(pag. 376)

S2842061. Fracturile ocluzo-faciale mixte sunt:


A. Fractura tip Richet
B. Fractura tip Converse
C. Fractura tip Walter
D. Fractura tip Tessier
E. Fractura tip LeFort II
(pag. 661)

S2842062. Fracturile Le Fort III sunt:


A. fracturi ocluzo-faciale totale transversale inalte
B. fracturi centro-faciale totale
C. fracturi ocluzo-faciale totale transversale medii
D. fracturi latero-faciale totale anterioare
E. disjunctii intercranio-maxilare
(pag. 661)

S2942063. Fractura Le Fort I:


A. este o fractura mandibulara paramediana;
B. traverseaza tuberozitatea;
C. traverseaza apofiza pterigoida in treimea superioara;
D. consta in asocierea a doua linii de fractura orizontale cu una verticala;
E. se mai numeste si fractura orizontala mijlocie.
(pag. 662)

961

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

962

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2942064. Fractura Le Fort II:


A. este o fractura transversala joasa;
B. se mai numeste "fractura de tip Guerin;
C. este o fractura transversala submalara;
D. linia de fractura traverseaza apofiza pterigoida in treimea inferioara;
E. linia de fractura nu intereseaza planseul orbitar.
(pag. 662)

S2942065. Fractura Le Fort III:


A. se mai numeste "fractura muta Duchange;
B. se mai numeste "fractura tip Wassmund II;
C. se mai numeste "fractura tip Wassmund I;
D. se numeste si disjunctie intercraniomaxilara.
E. linia de fractura despica masivul facial in doua jumatati cu deschidere anterioara.
(pag. 662)

S2942066. Fractura de tip Walter:


A. asociaza o linie de fractura tip Rowe cu o linie de fractura Le Fort;
B. asociaza o linie de fractura orizontala unilaterala tip Guerin cu o linie de fractura Le Fort;
C. asociaza fracturi cominutive inchise cu dislocatii cranio-orbito-nazo-maxilare;
D. combina o fractura de tip Le Fort I cu doua fracturi verticale paramediane;
E. asociaza prin inchidere, o linie de fractura orizontala bilaterala de tip Guerin sau Le Fort II cu una
mediosagitala si cu cate un traiect vertical de o parte si de alta a maxilarelor.
(pag. 664)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1242067. Complicatiile imediate ale fracturilor de masiv facial sunt:
A. asfixia
B. socul traumatic
C. consolidarea vicioasa
D. edemul cerebral
E. socul hemoragic
(pag. 680-681)

S1242068. Complicatiile secundare ale fracturilor de masiv facial sunt:


A. infectii ale partilor moi
B. osteita
C. infectii ale cavitatilor sinusale
D. diplopia
E. consolidarea vicioasa
(pag. 682)

S1242069. Dintre semnele clinice ale fracturilor de oase nazale fac parte:
A. epistaxisul
B. scolioza nazala
C. tumefierea piramidei nazale
D. diplopia
E. emfizemul subcutanat
(pag. 676)

962

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

963

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1242070. Examenul exooral in cazul fracturilor de masiv facial releva:


A. edemul caracteristic "in facies de butoi"
B. echimoze palpebrale instalate tardiv posttraumatic
C. deformatia fetei
D. fracturi de creasta alveolara
E. scolioza nazala
(pag. 670)

S1242071. Fracturile coplexului zigomato-alveolar se pot insoti de tulburari functionale ca:


A. tulburari nervoase in teritoriul nervului infraorbitar
B. diplopie
C. tulburari nervoase in teritoriul nervului mentonier
D. limitarea miscarilor mandibulare
E. tulburari de mobilitate ale globului ocular
(pag. 677)

S1242072. Imobilizarea de urgenta in fracturile etajului mijlociu al fetei se poate realiza prin:
A. bandaj mentocefalic
B. dispozitiv in forma de zabala
C. tractiune elastica intermaxilara
D. fronda mentoniera
E. mijloace interdentare monomaxilare
(pag. 687)

S1242073. in cazul fracturilor transversale joase:


A. se produc echimoze in ochelari
B. se produc echimoze in santurile nazo si labio-geniene
C. se produc echimoze la nivelul boltii palatine
D. apar tulburari de ocluzie accentuate in sens vertical
E. se percepe mobilitate patologica la nivelul bazei nasului
(pag. 673)

S1242074. in stabilirea tratamentului fracturilor latero-faciale se au in vedere:


A. restabilirea pozitiei globului ocular
B. refacerea reliefului malar
C. refacerea planseului narinar
D. refacerea arcadei zigomatice
E. refacerea rebordurilor orbitare
(pag. 694)

S1242075. intre complicatiile imediate ale fracturilor etajului mijlociu al fetei se regasesc:
A. socul traumatic
B. asfixia
C. infectia
D. consolidarea vicioasa
E. hemoragia
(pag. 680-681)

S1242076. Tratamentul definitiv al fracturilor masivului facial urmareste:


A. reducerea cat mai anatomica a fragmentelor osoase
B. imobilizarea pe timp limitat a fragmentelor de fractura si a elementelor dentare fracturate
C. combaterea socului hemoragic

963

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

964

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. reconstrucia integrala a parilor moi traumatizate


E. restabilirea starii generale
(pag. 688)

S1242077. Tratamentul in urgenta imediata al fracturilor de masiv facial:


A. urmareste tratamentul complicatiilor vitale
B. se aplica in conditiile in care tratamentul definitiv nu este posibil
C. se aplica atunci cand starea generala a pacientului nu permite o interventie reparatorie maxilo-faciala
D. consta in imobilizarea definitiva a fracturilor existente
E. imobilizarea poate fi facuta cu ajutorul dispozitivelor ancorate la nivelul neurocraniului
(pag. 686-687)

S1242078. Zonele de maxima rezistenta ale masivului facial sunt:


A. pilierul zigomato-maxilar
B. pilierul pterigoidian
C. planseul orbitar
D. plafonul masivului facial
E. palatul dur
(pag. 656-657)

S1342079. Amploarea leziunilor este proportionala cu perpendicularitatea directiei axului de forta pe


suprafata receptorului determinate de:
A. socul din fata
B. socul bilateral
C. socul unic
D. socul lateral
E. socul antero lateral
(pag. 655)

S1342080. Deplasarea secundara in fracturile masivului facial depinde de


A. Sediul liniilor de fractura
B. Directia liniilor de fractura
C. Numarul liniilor de fractura
D. Lungimea liniilor de fractura
E. Directia de tractiune a fibrelor musculare
(pag. 669)

S1342081. Etajul mijlociu al fetei inglobeaza in arhitectura sa:


A. Vomeru
B. Malarul
C. Cornetul inferior
D. Hioidul
E. Osul lacrimal
(pag. 653)

S1342082. Fracturile combinate ale masivului facial sunt:


A. Fracturile ocluzo-latero-faciale
B. Fracturile ocluzo-centro-faciale
C. Fracturile medio-craniofaciale
D. Fracturile parafaciale
E. Fracturile latero-centro-faciale
(pag. 667)

964

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

965

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1342083. Fracturile transversale joase intereseaza


A. Vomerul
B. Apertura piriforma
C. Fosa canina
D. Tuberozitatea
E. Apofiza pterigoida in treimea inferioara
(pag. 662)

S1342084. Gravitatea leziunilor provocate de efectar depinde de:


A. Forma corpului contondent
B. Suprafata de impact
C. Structura arhitecturala a intregului masiv osos
D. Consistena corpului contondent
E. Distanta de plecare a corpului contondent
(pag. 654)

S1342085. in fracturile latero-faciale reducerea fragmentelor se poate realiza in:


A. Cat mai precoce
B. in 5-6 zile
C. in 10-15 zile
D. intr-o luna de zile
E. in 45 zile
(pag. 694)

S1342086. Reducerea ortopedica a fracturilor de masiv facial se face prin:


A. Tractiuni elastice intermaxilare mandibulare
B. Tractiuni elastice intermaxilare
C. Tractiuni elastice intercranio-maxilare
D. Traciuni elastice interdentare
E. Tractiuni elastice intercranio-mandibulare
(pag. 689)

S1342087. Reducerea si imobilizarea fracturilor de masiv facial in urgenta imediata prin mijloace
intercraniomaxilare presupun:
A. Bandajul mentocefalic
B. Fronda mentoniera
C. Ligatura in punte
D. Dispozitivul in forma de zabala
E. Ligatura in scara Ponroy
(pag. 687)

S1342088. Stalpii de rezistenta ai masivului facial sunt:


A. Pilierul anterior
B. Pilierul antero-lateral
C. Pilierul lateral
D. Pilierul antero-posterior
E. Pilierul posterior
(pag. 657)

S1342089. Tulburarile oculare ce pot apare in fracturile ocluzo-faciale datorita hematoamelor


retrobulbare sunt:
A. Exoftalmie

965

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

966

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Diplopie
Strabism
Cecitate
Epifora
(pag. 673)

S1442090. Consecintele consolidarii vicioase ale fracturilor de masiv facial sunt:


A. tulburari de ocluzie
B. diplopia
C. sialoreea
D. rinoreea
E. deviatii de sept nazal
(pag. 682)

S1442091. Dintre complicatiile imediate ale fracturilor de masiv facial, fac parte:
A. asfixia
B. socul traumatic
C. infectia
D. socul hemoragic
E. edemul cerebral
(pag. 680)

S1442092. Factorii etiologici ai fracturilor de etaj mijlociu sunt:


A. accidentele de circulatie
B. accidentele de eruptie ale dintilor permanenti
C. loviturile produse de animale
D. agresiuni interumane
E. traumatisme de intensitate redusa, repetate
(pag. 653)

S1442093. Fractura de tip Le Fort III intereseaza urmatoarele structuri osoase:


A. vomerul
B. apofiza ascendenta a maxilarului
C. planseul orbitei
D. tuberozitatea maxilara
E. apertura piriforma
(pag. 662)

S1442094. In cadrul fracturilor cranio-faciale asociate, urmatoarele semne depasesc si domina tabloul
clinc:
A. tulburarile ocluzale
B. leziunile encefalice
C. leziunile meningeale
D. sindromul de compresiune encefalica post-traumatic
E. leziunile neurologice
(pag. 678)

S1442095. In fracturile anterioare latero-faciale, apar urmatoarele tulburari functionale:


A. tulburari oculare
B. tulburari ocluzale
C. tulburari nervoase
D. limitarea mobilitatii mandibulare

966

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

967

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. tulburari de masticatie
(pag. 677)

S1442096. In fracturile transversale inalte, apar urmatoarele semne clinice:


A. echimoze palpebrale bilaterale
B. deformatia fetei
C. absenta tulburarilor de ocluzie
D. edemul etajului mijlociu
E. tulburari functionale importante
(pag. 673)

S1442097. Semnele clinice ale fracturilor transversale joase sunt:


A. echimoze in santurile nazo si labio-geniene
B. chemozisul
C. emfizemul subcutanat
D. rinolicvoreea
E. tulburari de ocluzie moderate
(pag. 672)

S1442098. Tratamentul in"Urgenta imediata"al fracturilor de masiv facial, consta in reducerea si


imobilizarea prin urmatoarele metode:
A. mijloace intercraniomaxilare
B. mijloace interdentare intermaxilo-mandibulare
C. mijloace interdentare monomaxilare
D. mijloace ortopedice
E. mijloace chirurgicale
(pag. 686)

S1542099. Care din urmatoarele semne clinice decelabile la examenul exooral pot sugera existenta
unei fracturi de masiv facial:
A. chemozisul;
B. obstructia nazala;
C. epistaxisul;
D. scaderea acuitatii vizuale;
E. scolioza nazala.
(pag. 670-671)

S1542100. Epifora este semn clinic comun in urmatoarele tipuri de fracturi:


A. fractura transversala inalta a maxilarului superior;
B. fractura verticala paramediana a maxilarului superior;
C. fractura transversala mijlocie a masivului maxilar;
D. fractura transversala joasa a maxilarului;
E. fractura posterioara a complexului zigomatico-maxilar.
(pag. 673)

S1542101. Epistaxisul este semn clinic comun in urmatoarele fracturi:


A. fractura transversala joasa a maxilarului;
B. fractura vertcala paramediana a maxilarului superior;
C. fracturile transversale mijlocii ale masivului maxilar;
D. fractura transversala inalta a maxilarului superior;
E. fractura mediana a maxilarului superior.
(pag. 673-674)

967

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

968

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1542102. Examenul intraoral al bolnavului cu fractura la nivelul masivului maxilar poate evidentia:
A. senzatia de"maxilar plutitor";
B. sunetul de"ceasca de cafea crapata"la percutia dintilor superiori;
C. endognatie sau exognatie la arcada maxilara;
D. facies in"butoi";
E. limitarea deschiderii cavitatii orale.
(pag. 672)

S1542103. intre factorii care determina deplasarea secundara a fragmentelor osoase intr-o fractura a
masivului facial se numara:
A. directia de tractiune a fibrelor musculare;
B. forta agentului vulnerant;
C. sediul liniilor de fractura;
D. natura agentului vulnerant;
E. gradul de angrenaj al fragmentelor.
(pag. 669)

S1542104. Precizati ce fel de tulburari functionale pot insotii fracturile masivului maxilar:
A. lacrimatie;
B. hipersalivatie;
C. spasm facial;
D. tulburari respiratorii;
E. incontinenta cavitatii orale.
(pag. 672)

S1542105. Precizati tipurile de modificari ale pozitiei fragmentelor osose care pot surveni in urma unui
traumatism al masivului facial:
A. rotatia;
B. deplasarea;
C. angulatia;
D. pierderea de substanta;
E. dislocarea.
(pag. 668)

S1542106. Semnele clinice extraorale prezente la un pacient cu fracturi ale masivului facial cuprind:
A. echimozele preponderent palpebrale;
B. alungirea etajului mijlociu al fetei;
C. emfizemul subcutanat;
D. tulburarile de sensibilitate ;
E. limitarea deschiderii cavitatii orale.
(pag. 670-671)

S1542107. Tulburarile de ocluzie reprezinta un element comun de diagnostic pozitiv in fracturile:


A. anterioare ale complexului zigomatico-maxilar;
B. fractura transversala inalta a maxilarului superior;
C. fractura mediana a maxilarului superior;
D. fractura transversala joasa a maxilarului;
E. fractura transversala mijlocie a masivului maxilar.
(pag. 673-674)

S1642108. Complicatiile fracturilor de masiv facial pot fii:


A. asfixia

968

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

969

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

socul traumatic
infarctul miocardic
socul hemoragic
edemul cerebral
(pag. 682)

S1642109. Fractura mediana a maxilarului superior se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. tumefierea si echimoye la nivelul buzei superioare
B. plaga gingivala pe linia mediana
C. tulburare de ocluzie in sens lateral
D. muscatura in armonica
E. comunicare buco sinusala
(pag. 674)

S1642110. In fracturile de masiv facial putem gasi urmatorale simptome:


A. hematoame periorbitare
B. deformatii faciale
C. anestezia teritoriului nervului mentonier
D. emfizem subcutan
E. epistaxis
(pag. 670)

S2142111. Care afirmaii sunt adevrate despre fracturile LeFort I:


A. Linia de fractur intereseaz creasta zigomato-alveolar
B. Linia de fractur intereseaz treimea medie a apofizei pterigoide
C. Prezint patru fragmente
D. Prezint echimoze n potcoav
E. Tulburrile de ocluzie sunt accentuate
(pag. 662, 672)

S2142112. Complicaiile imediate ale fracturilor masivului facial sunt:


A. Asfixia
B. Infecia precoce
C. Anchiloza coronoido-zigomatic
D. Edemul cerebral
E. ocul hemoragic
(pag. 680-682)

S2142113. Despre disjuncia intermaxilar se pot afirma urmtoarele:


A. Este o fractur vertical a maxilarului
B. Linia de fractur poate fi paramedian
C. Sunt prezente echimoze ale buzei superioare
D. Apare ocluzia n armonic
E. Apare ocluzia n doi timpi
(pag. 674)

S2142114. Examenul clinic local n fracturile etajului mijlociu al feei poate decela:
A. Anestezia n teritoriul n. infraorbitar
B. Emfizem subcutanat
C. Rinolicvoree
D. Epifora
E. Edem cerebral

969

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

970

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 669-672)

S2142115. Fracturile anterioare pariale ale complexului zigomatic sunt:


A. Disjuncia de malar
B. Fractura cominutiv
C. Fractura incomplet (fisura)
D. Fractura rebordului orbitar lateral
E. Fractura blow-out
(pag. 661)

S2142116. Fracturile zigomatico-maxilare anterioare se caracterizeaz prin urmtoarele:


A. Hipoestezie n teritoriul n. infraorbitar
B. Diplopie
C. Enoftalmie
D. Limitarea mobilitii mandibulei
E. Epistaxis bilateral
(pag. 667)

S2142117. Gravitatea fracturilor masivului facial este influenat de:


A. Forma corpului contondent
B. Suprafaa de impact
C. Dimensiunile bulei grsoase Bichat
D. Statusul dentar
E. Vascularizaia bogat a maxilarului
(pag. 654-655)

S2242118. Stalpii de maxima rezistenta ai masivului facial sunt:


A. pilierul anterior
B. sinusul maxilar
C. pilierul lateral
D. planseul mijlociu
E. pilierul posterior
(pag. 656)

S2242119. Dupa criterii topografice si lezionale, fracturile masivului facial se clasifica in:
A. fracturi ocluzo - faciale
B. fracturi simfizare
C. fracturi centro - faciale
D. fracturi ale complexului sfeno-temporal
E. fracturi asociate
(pag. 660)

S2242120. Din cadrul fracturilor ocluzo - faciale totale fac parte :


A. fracturile le Fort II
B. fractura septului nazal
C. fractura de tip Bassereau
D. fracturi complexe
E. fractura tuberozitatii maxilare
(pag. 661)

S2242121. Fracturile asociate ale masivului facial se clasifica in:


A. fracturi panfaciale

970

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

971

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

fracturi ocluzo - latero - faciale


fracturi medio - cranio - faciale
fracturi ale arcadei zigomatice
fracturi latero - cranio - faciale
(pag. 662)

S2242122. Fracturile cominutive ale masivului facial nu au urmatoarele caracteristici


A. delimiteaza fragmente osoase mari
B. delimiteaza fragmente osoase mici, numite eschile osoase
C. nu tin cont de liniile de slaba sau maxima rezistenta
D. sunt fracturi combinate
E. sunt fracturi complexe
(pag. 664)

S2242123. Urmatoarele fracturi sunt fracturi partiale:


A. fractura septului nazal
B. fractura arcadei zigomatice
C. fractura rebordului alveolar
D. fractura le Fort I
E. fractura planseului orbitar
(pag. 661)

S2242124. Fractura Le Fort II intereseaza:


A. oasele nazale
B. apofiza pterigoida in treimea superioara
C. arcada zigomatica
D. apofiza piramidala a maxilarului
E. apertura piriforma
(pag. 662)

S2242125. Complexul osos naso - etmoido - maxilar cuprinde :


A. oasele lacrimale
B. rebordul alveolar superior
C. apofiza piramidala a maxilarului
D. apofiza ascendenta a maxilarului
E. septul nazal
(pag. 665)

S2242126. In fractura le Fort I apar puncte dureroase la nivelul:


A. santului vestibular, la baza rebordului alveolar
B. piramidei nazale
C. retrotuberozitar bilateral
D. arcadelor zigomatice
E. rebordului orbitar inferior
(pag. 673)

S2242127. Fracturile verticale mediane ocluzo - faciale se caracterizeaza prin:


A. tumefiere si echimoza la nivelul buzei inferioare
B. muscatura in armonica
C. solutii de continuitate pe linia mediana a fibromucoasei palatine
D. ocluzie deschisa frontal
E. tulburarea ocluziei in sens lateral

971

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

972

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 674)

S2242128. Fracturile cominutive inchise ale fetei:


A. pot fi cu pierdere de substanta
B. pot exista plagi, dar la distanta de focarele de fractura
C. reprezinta o urgenta chirurgicala
D. nu deschid cavitatile naturale ale fetei
E. sunt insotite de hemoragie, hematom, deformarea fetei, dificultati respiratorii
(pag. 664, 674,675)

S2242129. Senzatia de maxilar plutitor este un semn mai frecvent intalnit in fracturile:
A. latero - faciale
B. transversale
C. centro - faciale
D. partiale
E. orizontale
(pag. 672)

S2242130. Limitarea deschideri cavitatii bucale apare:


A. prin blocarea excursiilor apofizei coronoide
B. in urma infundarii arcadelor zigomatice
C. in urma retrudarii complexului malar
D. in urma retrudarii intregului masiv facial
E. datorita fracturarii planseului inferior al orbitei
(pag. 672)

S2242131. Tulburarile respiratorii din cadrul fracturilor de masiv facial apar datorita:
A. hipoventilatiei pulmonare
B. protrudarii intregului masiv facial
C. cheagurilor uscate din fosele nazale
D. cantitate mare de sange aspirat de catre pacientii constienti
E. hematomului perifaringian
(pag. 672,680)

S2242132. Fracturile partiale ocluzo - faciale:


A. cuprind fracturile de rebord alveolar
B. cuprind fracturile de bolta palatina
C. afecteaza oasele nazale
D. pot deschide sinusul nazal
E. cuprind fracturile tuberozitatii maxilare
(pag. 675)

S2242133. Prabusirea totala a masivului facial apare in:


A. fracturi combinate ale etajului mijlociu al fetei
B. fracturi partiale ale etajului mijlociu al fetei
C. fracturi complexe ale etajului mijlociu al fetei
D. fracturi ale complexului zigomatic
E. fracturi panfaciale
(pag. 670)

S2242134. Palparea, efectuata inainte de instalarea edemului, pune in evidenta obiectiv


A. deformarea osoasa

972

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

973

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

discontinuitatea osoasa
mobilitatea osoasa anormala
plagile partilor moi ale fetei
edemul partilor moi
(pag. 671)

S2242135. Emfizemul subcutanat:


A. apare in fractura peretilor sinusului maxilar
B. apare in fractura arcadei zigamatice
C. este insotit de perceptia crepitatiilor gazoase
D. apare in fracturile de malar
E. se accentueaza la suflarea nasului
(pag. 671)

S2242136. In cadrul fracturilor de masiv facial, tulburarile de sensibilitate se manifesta prin:


A. prezenta zonelor trigger
B. hipoestezii
C. senzatii dureroase spontane sau provocate
D. anestezii
E. tratamentul de baza este cu carbanazepina
(pag. 671)

S2242137. Epistaxisul apare in fractura care intereseaza :


A. sinusurile maxilare
B. oasele piramidei nazale
C. septul nazal
D. celulule etmoidale
E. rebordul alveolar inferior
(pag. 671)

S2242138. LCR se caracterizeaza prin:


A. este perfect clar
B. lasa urme pe tifon sau batista
C. testul cu Clinistix este negativ
D. singele cu care este amestecat are aspect diluat
E. realizeaza "efectul liniilor de tramvai"
(pag. 671)

S2242139. Fractura Le fort II se caracterizeaza prin:


A. apare datorita unor traumatisme directe aplicate pe treimea superioara a fetei
B. edem si echimoze palpebrale
C. echimoze in potcoava pe mucoasa vestibulara
D. retrudarea treimii medii a etajului mijlociu
E. linie de fractura la mivelul malarelor
(pag. 673)

S2242140. In fracturile le Fort III apre discontinuitate osoasa la nivelul :


A. bazei piramidei nazale
B. creastei zigomatico - alveolare
C. peretilor alterali ai orbitei
D. rebordului alveolar superior
E. arcadei zigomatice

973

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

974

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 673)

S2242141. Semnele clinice principale din fracturile cominutive ale masivului facial sunt:
A. pierderea cunostintei
B. hemoragiile
C. hematoamele
D. deformarile fetei
E. dificultatile de respiratie
(pag. 675)

S2242142. Fracturile de rebort alveolar:


A. sunt fracturi partiale centro - faciale
B. sunt fracturi partiale ocluzo - faciale
C. cel mai adesea se produc prin mecanism direct
D. se produc accidental sau in cursul manoperelor chirurgicale
E. se localizeaza de regula in regiunea laterala
(pag. 675)

S2242143. Urmatoarele semne patognomonice apar in fractura complexuluinazo - etmoido - maxilar:


A. aplatizarea radacinii nasului
B. scolioza nazala
C. lezarea canalului lacrimal
D. discontinuitatea treimii externe a rebordului orbitar inferior
E. infundarea si largirea spatiului intrecantal
(pag. 676)

S2242144. Urmatoarele linii fac parte dein cele 5 linii ale lui Campel:
A. linia orbitara superioara
B. linia arcadei zigomatice
C. linia nazo - palatina
D. linia orbitara inferioara
E. curbura mandibulara
(pag. 676)

S2242145. In fracturile totale anterioare ale complexului zigamatico - maxilar apare:


A. echimoza in binoclu
B. echimoza in monoclu
C. discontinuitate a marginii inferioare a orbitei
D. fractura arcadei zigomatice
E. discontinuitate la nivelul crestei zigomatico - alveolare
(pag. `677)

S2242146. Tulburarile functionale care apar in fracturi anterioare ale complexului zigamatico - maxilar
sunt:
A. tulburari oculare
B. tulburari olfactive
C. tulburari nervoase
D. tulburari fizionomice
E. limitarea mobilitatii mandibulare
(pag. 677)

S2242147. Limitarea mobilitatii mandibulare este data de:


A. blocarea apofizei coronoide

974

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

975

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

infundarea si deplasarea spre exterior a malarului


compresiunea muschiului temporal
denivelarea crestei zigomatico - alveolare
anestezia nervului infraorbitar
(pag. 677)

S2242148. Complexul zigomatic este compus din urmatoarele oase:


A. osul malar
B. apofiza ascendenta a maxilarului
C. apofiza piramidala a maxilarului
D. peretele lateral al orbitei
E. peretele posterior al sinusului maxilar
(pag. 666)

S2242149. Fractura de tip "blow -out" este:


A. o fractura partiala
B. insotita de exoftalmie
C. insotita de diplopie
D. insotita uneori de sindromul de fanta sfenoida
E. o fractura totala
(pag. 666,678)

S2242150. Leziunile encefalice din fracturile cranio - faciale:


A. se datoreaza leziunilor lobului parietal
B. sunt insotite de comotie cerebrala
C. sunt insotite de dilacerare cerebrala
D. se datoreaza leziunilor lobului frontal
E. sunt insotite de edem cerebral
(pag. 678)

S2242151. Comotia cerebrala este:


A. o stare ireversibila
B. o stare complet reversibila
C. abolirea de scurta durata a starii de constienta
D. insotita de leziuni oraganice
E. insotita de modificari tranzitorii vegetative
(pag. 678)

S2242152. Contuzia cerebrala:


A. este o leziune evolutiva
B. este abolirea de scurta durata a starii de constienta
C. este insotita de modificari de tensiune si puls
D. se exprima clinic prin 4 grade
E. lichidul cefalorahidian este purulent
(pag. 678)

S2242153. Anatomopatologic, in contuzia cerebrala apare:


A. vasodilatatie
B. inegalitatea reflexelor miotice
C. abolirea reflexului plantar
D. rupturi de vase capilare
E. sangerare subarahnoidiana

975

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

976

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 678)

S2242154. Dilaceratia cerebrala este:


A. polimorfa
B. localizata la o anumita arie cerebrala
C. insotita sau nu de plagi craniene
D. insotita de manifestari de focar
E. abolirea starii de cunostienta de la 10 ore la zile
(pag. 678)

S2242155. Leziunile nervului optic se manifesta prin:


A. tulburari olfactive
B. midriaza pupilara
C. abolirea reflexului fotomotor
D. sindrom de varf orbitar
E. anosmie completa sau incompleta
(pag. 679)

S2242156. Sindromul de fanta sfenoidala se manifesta prin:


A. leziuni ale nervilor III, IV, V
B. edem palpebral
C. oftalmoplegie
D. semnele de sectiune fiziologica a nervului optic
E. ptoza paralitica severa
(pag. 679)

S2242157. Semnele indirecte din cadrul unei fracturi craniene sunt:


A. edemul circumscris al scalpului intr-o fractura subiacenta
B. rinolicvoreea pentru fractura de stanca temporala
C. otolicvoreea pentru fractura de stanca temporala
D. echimoza in zona mastoidiana pentru fractura de baza de craniu
E. otolicvoreea pentru fractura de etaj anterior de baza de craniu
(pag. 679)

S2242158. Semnul patognomonic pentru fractura de baza de craniu este:


A. rinolicvoreea
B. otolicvoreea
C. echimoza in zona mastoidiana
D. semnu lui Battle
E. ptoza palpebrala
(pag. 679)

S2242159. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu fracturile de masiv facilal la copii:
A. fistulele de LCR sunt frecvente
B. fracturile sunt in "lemn verde" si cu deplasare mica
C. oasele au o mica putere osteogenetica
D. copilul are un potential mare de adaptare la trauma
E. fracturile tripodale sunt frecvente
(pag. 679, 680)

S2242160. Complicatiile imediate care apar In fracturile de masiv facial sunt:


A. infectia

976

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

977

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

asfixia
socul traumatic
socul hamoragic
consolidarea vicioasa
(pag. 680 , 681)

S2242161. Cauzele consolidarii vicioase din cadrul fracturilor de maxilar superior sunt:
A. prezenta altor leziuni concomitente amenintatoare de viata
B. fracturile nu au fost sesizate la timp
C. fracturile au fost incorect reduse si imobilizate
D. blocarea deschiderii cavitatii bucale
E. graba pacientului
(pag. 682)

S2242162. Consecintele consolidarii vicioase sunt:


A. anchiloza intraarticulara
B. anchiloza extraarticulara
C. tulburari respiratorii datorita deviatiei de sept
D. alungirea fetei
E. protrudarea masivului facial
(pag. 682)

S2242163. In urgenta vitala imediata:


A. viata este amenintata la cateva ore dupa accident
B. viata este amenintata in primele minute de la accident
C. interventia chirurgicala este impetuoasa imediat
D. tratamentul se acorda numai in cabinetul medical
E. se indica examen complementar amanuntit inaintea interventiilor chirurgicale
(pag. 683)

S2242164. Manevrele executate in urgenta vitala au urmatoarele roluri:


A. de a indeparta riscul vital
B. de a combate riscul tulburarilor fizionomice
C. de a mentine rezultatele obtinute
D. de a indeparta riscul inflamator
E. de a indeparta riscul hamoragic
(pag. 683)

S2242165. Tratamentul de urgenta vitala se desfasoara in trei etape:


A. depistarea focarelor de fractura
B. depistarea factorilor obstructivi si indepartarea lor
C. breathing
D. circulatia
E. tratamentul minutios al fracturilor
(pag. 683,684,685)

S2242166. Tractiunea instrumentala a masivului facial , in tratamentele de urgenta se realizeaza prin;


A. tractiune manuala
B. procedeul Dufourmentel
C. procedeul Rowe si Killey
D. cu ajutorul unor fire metalice trecute in jurul dintilor canini si premolari bilaterali
E. cu ajutorul unei comprese

977

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

978

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 684)

S2242167. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se realizeaza prin:


A. pipa Guedel
B. limba mentinuta in retropulsie
C. la pacientii constienti intubatie traheala
D. traheostomie
E. tuburi nazo - faringiene
(pag. 685)

S2242168. Zonele de maxima rezistenta ale masivului facial sunt reprezentate de:
A. pereti
B. planseu inferior
C. stalpi
D. suturi interosoase
E. grinzi
(pag. 656,657)

S2242169. Linia de fractura tip Le Fort III are urmatorul traseu:


A. vomer
B. apofiza pterigoidiana in treimea inferioara
C. apofiza ascendenta a maxilarului
D. planseul orbitei
E. osul lacrimal
(pag. 662)

S2242170. Fractura paramidala Kazanjian este


A. o fractura tip Wassmund I
B. o fractura care nu intereseaza oasele lacrimale
C. o fractura Le Fort II
D. o fractura tip Prestat
E. o fractura tip Wassmund II
(pag. 662)

S2242171. Fractura tip Prestat este:


A. o fractura transversala mijlocie
B. o fractura tip Le Fort I cu fragment angrenat
C. o fractura tip Le Fort I cu fragment mobil
D. o fractura transversala joasa
E. o fractura tip Wassmund I
(pag. 662)

S2242172. In urmatoarele tipuri de fracturi, oasele nazale sunt respectate:


A. o fractura tip Wassmund I
B. fractura transversala submalara
C. o fractura tip Wassmund II
D. o fractura tip Wassmund IIII
E. fractura piramaidala Kazanjian
(pag. 662, 663)

S2242173. Fractura de tip Bassereau asociaza:


A. o fractura tip Le Fort I

978

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

979

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

o fractura de tip Le Fort II


doua fracturi verticale paramediane
o fractura verticala mediana
fractura verticala paramediana
(pag. 664)

S2242174. Fractura de tip Richet asociaza:


A. o fractura verticala mediana
B. o fractura unilaterala tip Le Fort III
C. o fractura tip Wassmund I
D. o fractura unilaterala tip Le Fort II
E. o fractura tip Guerin
(pag. 664)

S2242175. Fracturile centro - faciale partiale sunt :


A. fractura rebordului alveolar
B. fractura septului nazal
C. fractura boltii palatine
D. fractura apofizei ascendente a maxilarului
E. fractura tuberozitatii maxilare
(pag. 666)

S2242176. Fracturile de masiv facial se caracterizeaza prin urmatoarele semne si simptome comune:
A. echimoze
B. leziuni neurologice
C. tulburari de masticatie
D. tulburari oftalmice
E. edem
(pag. 669)

S2242177. Manifestarile clinice ale fracturilor transversale de tip Le Fort I sunt reprezentate de:
A. echimoze pe mucoasa vestibulara de-a lungul liniilor de fractura
B. tulburari de ocluzie majore
C. pucte retrotuberozitare dureroase bilateral
D. scurgere de lichid cefalorahidian
E. cecitate
(pag. 673)

S2242178. Hemoragia in traumatismele maxilo - faciale este amenintatoare de viata cand:


A. pierderea sanguina este peste doua unitati de singe
B. pierderea sanguina este peste trei unitati de singe in timp de doua ore
C. pierderea sanguina este peste trei unitati de singe in timp de trei ore
D. pierderea sanguina este peste trei unitati de singe
E. hematocritul scade sub 29%
(pag. 681)

S2242179. In urmatoarele tipuri de fracturi poate apare o hemoragie cu pierdre sanguina de peste 35%:
A. fracturile de tip Le Fort I
B. fracturi verticale
C. fracturi cominutive ale masivului facial
D. dislocarile multiple ale fetei
E. fractura complexului nazo - etmoido - maxilar

979

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

980

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 681)

S2242180. complicatiile secundare ale fracturilor de masiv facial sunt reprezentate de :


A. tulburari de ocluzie
B. infectii ale partilor moi
C. comunicari largi buco - nazale
D. infectii ale bonturilor osoase
E. diplopia
(pag. 682)

S2242181. Complicatiile tardive ale fracturilor de masiv facial sunt urmatoarele cu exceptia
A. anchiloza extraarticulara coronoido - zigomatica
B. edem cerebral
C. leziuni neuronale
D. anosmia
E. tulburari respiratorii
(pag. 682)

S2242182. Tratamentul In urgenta imediata a fracturilo de maxilar consta in :


A. calmarea durerilor
B. restabilirea starii generale
C. serotomia antitetanica
D. antibioprofilaxie
E. reconstructia integrala a partilor moi traumatizate
(pag. 686)

S2242183. Mijloacele inter-cranio - maxilare care se folosesc pentru reducerea si imobilizarea


fracturilor de maxilar superior sunt urmatoarele:
A. bandajul mentocefalic
B. mijloace interdentare intermaxilo - mandibulare
C. fronda mentoniera
D. mijloace interdentare monomaxilare
E. dispozitivul in forma de zabala
(pag. 687)

S2242184. Mijloacele interdentare monomaxilare sunt indicate in:


A. fracturi transversale
B. fracturi totale sagitale mediene
C. fracturi centro - faciale
D. fracturi totale sagitale paramediene
E. unele fracturi de rebord alveolar
(pag. 687)

S2242185. Fracturile partiale centro-faciale sunt:


A. Fracturile oaselor nazale
B. Fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar
C. Fracturile apofizei ascendente a maxilarului
D. Fracturile septului nazal
E. Fracturile boltii palatine
(pag. 666)

S2242186. Complexul zigomatic contine:


A. Osul malar

980

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

981

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Arcada zigomatica
Peretele anterior al sinusului maxilar
Peretele posterior al sinusului maxilar
Peretele lateral al orbitei
(pag. 666)

S2242187. Fracturile combinate ale masivului facial sunt:


A. Fracturi ocluzo-latero-faciale
B. Fracturi ocluzo-centro-faciale
C. Fracturi latero-centro-faciale
D. Fracturi ocluzo-centro-latero-faciale
E. fracturi ale complexului zigomatic
(pag. 667)

S2342188. Etajul mijlociu al feei nglobeaz n arhitectura sa:


A. Vomerul
B. Malarul
C. Cornetul inferior
D. Hioidul
E. Osul lacrimal
(pag. 653)

S2342189. Gravitatea leziunilor provocate de efector depinde de:


A. Forma corpului contondent
B. Suprafaa de impact
C. Structura arhitectural a ntregului masiv osos
D. Consistena corpului contondent
E. Distana de plecare a corpului contondent
(pag. 654)

S2342190. Amploarea leziunilor este proporional cu perpendicularitatea direciei axului de for pe


suprafaa receptorului determinate de:
A. ocul din fa
B. ocul bilateral
C. ocul unic
D. ocul lateral
E. ocul antero lateral
(pag. 655)

S2342191. Stlpii de rezisten ai masivului facial sunt:


A. Pilierul anterior
B. Pilierul antero-lateral
C. Pilierul lateral
D. Pilierul median
E. Pilierul posterior
(pag. 657)

S2342192. Fracturile transversale joase intereseaz:


A. Vomerul
B. Apertura piriform
C. Fosa canin
D. Tuberozitatea

981

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

982

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Apofiza pterigoid n treimea inferioar


(pag. 662)

S2342193. Fracturile combinate ale masivului facial sunt:


A. Fracturile ocluzo-latero-faciale
B. Fracturile ocluzo-centro-faciale
C. Fracturile medio-craniofaciale
D. Fracturile panfaciale
E. Fracturile latero-centro-faciale
(pag. 667)

S2342194. Deplasarea secundar n fracturile masivului facial depinde de:


A. Sediul liniilor de fractur
B. Direcia liniilor de fractur
C. Numrul liniilor de fractur
D. Lungimea liniilor de fractur
E. Direcia de traciune a fibrelor musculare
(pag. 669)

S2342195. Sindromul de fant sfenoidal cuprinde:


A. Edem palpebral
B. Ptoz paralitic sever
C. Diplopie
D. Oftalmoplegie
E. Tulburri de sensibilitate frontal
(pag. 679)

S2342196. Reducerea i imobilizarea fracturilor de masiv facial n urgen imediat prin mijloace
intercraniomaxilare presupune:
A. Bandajul mentocefalic
B. Fronda mentonier
C. Ligatura n punte
D. Dispozitivul n form de zbal
E. Ligatura n scar Ponroy
(pag. 687)

S2342197. Tulburrile oculare ce pot apare n fracturile ocluzo-faciale datorit hematoamelor


retrobulbare, sunt:
A. Exoftalmie
B. Diplopie
C. Strabism
D. Cecitate
E. Epifora
(pag. 673)

S2342198. Deplasarea fragmentelor osoase n fracturile masivului facial depinde de:


A. intensitatea, suprafaa i direcia de aciune a corpului contondent
B. zona traumatizat
C. numrul, direcia i lungimea liniilor de fractur
D. forele traciunilor musculare
E. greutatea receptorului
(pag. 668)

982

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

983

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2342199. Fracturile latero-cranio-faciale cuprind urmtoarele variante:


A. fractura fronto-maxilo-malar
B. fractura fronto-sfeno-temporo-maxilo-malar
C. fractura fronto-etmoido-malar
D. fractura fronto-temporo-malar
E. fractura zigomato-sfeno-temporal
(pag. 668)

S2342200. Fracturile asociate ale masivului facial sunt:


A. fracturile panfaciale
B. fracturile cranio-faciale
C. fracturile zigomato-faciale
D. fracturile medio-cranio-faciale
E. fracturile latero-cranio-faciale
(pag. 662)

S2342201. Fracturile combinate ale masivului facial sunt:


A. fracturi ocluzo-latero-faciale
B. fracturi latero-faciale
C. fracturi ocluzo-centro-faciale
D. fracturi latero-centro-faciale
E. fracturi ocluzo-centro-latero-faciale
(pag. 661)

S2342202. Fracturile ocluzo-faciale mixte sunt:


A. fractura de tip Richet
B. fractura de tipHuet
C. fractura de tip Bassereau
D. fractura de tip Richmond
E. fractura de tip Walther
(pag. 661)

S2342203. Consecinele consolidrilor vicioase ale fracturilor de masiv facial pot fi:
A. comunicri largi buco-nazale
B. diplopia
C. tulburri respiratorii
D. deviaii majore de sept nazal
E. cicatrici cheloide
(pag. 682)

S2542204. Fractura tuberozitii maxilare se nsoete clinic de:


A. hematom jugal
B. hematom retrotuberozitar
C. tulburri de ocluzie
D. Disfagie
E. epistaxis.
(pag. 676)

S2542205. Fractura tuberozitii maxilare se nsoete clinic de:


A. hematom jugal
B. hematom retrotuberozitar
C. tulburri de ocluzie

983

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

984

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Disfagie
E. epistaxis.
(pag. 676)

S2642206. Antrul Highmore are urmatoarele particularitati:


A. are o capacitate cuprinsa ntre 14-25 cm3
B. mucoasa sinusala este un epiteliu cilindric, polistratificat cu cili
C. grosimea septului alveolosinusal are o mare variabilitate
D. dintii temporari prezinta ntotdeauna raporturi de vecinatate cu sinusul maxilar
E. comunica cu cavitatea nazala printr-un orificiu ovalar care se deschide n meatul nazal mijlociu
(pag. 365)

S2642207. Etiopatogenia sinuzitei maxilare de cauza dentara cuprinde:


A. pulpita acuta seroasa totala
B. chisturi radiculare si cele foliculare suprainfectate
C. osteita procesului alveolar
D. extractia dentara
E. pulpita cronica
(pag. 367)

S2642208. Anatomopatologic sinuzita acuta se caracterizeaza prin:


A. mucoasa edematiata, hiperemiata
B. infiltrat infalamator limfoplasmocitar
C. fibroza si numerosi polipi
D. infiltrat leucocitar
E. continut sinusal purulent
(pag. 368)

S2642209. n sinuzita maxilara acuta durerea este:


A. la debut localizata la nivelul unui premolar sau molar superior sau la nivelul unei alveole postextractionale
B. are caracter pulsatil
C. cuprinde etajul mijlociu al fetei
D. vie, lancinanta, de scurta durata
E. exacerbata de pozitia decliva a capului si de zdruncinaturi
(pag. 369)

S2642210. n sinuzita maxilara acuta radiografia poate pune n evidenta:


A. eventuali corpi straini intrasinusali
B. raporturile de vecinatate a dintilor cu sinusul
C. prezenta pungilor parodontale adnci
D. semnul Heryng
E. mucocelul sinusal.
(pag. 369-370)

S2642211. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu:


A. sinuzita frontala rinogena
B. osteomielita maxilarului
C. sinuzita maxilara acuta rinogena
D. celulita geniana de cauza dentara
E. nevralgie trigeminala esentiala.
(pag. 370)

984

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

985

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2642212. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara comporta:


A. extractia dintelui cauzal
B. tratamentul conservator al dintelui cauzal
C. drenajul sinusului va fi asigurat prin instilatii nazale cu solutii decongestionante si antiseptice
D. tratament antibiotic
E. tratament chirugical, respectiv cura radicala a sinusului maxilar.
(pag. 372)

S2642213. Tratamentul chirurgical constnd n cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar este
indicat n urmatoarele situatii, cu exceptia:
A. mucocel sinusal
B. sinuzita maxilara acuta
C. daca fenomenele de sinuzita maxilara cronica persista
D. n cazul prezentei comunicarii bucosinusale care ntretine o sinuzita maxilara cronica
E. sinuzita maxilara cronica de origine dentara fara comunicare bucosinusala.
(pag. 372)

S2642214. ngrijirile postoperatorii dupa nchiderea comunicarii bucosinusale constau n:


A. pentru 2-3 saptamni se interzic suflarea nasului si clatitul puternic al gurii
B. periaj dentar zilnic
C. clatiri bucale puternice pentru igienozarea cavitatii bucale
D. alimentatie lichida calda n prima zi postoperator
E. schimbarea zilnica a meselor de protectie
(pag. 379)

S2842215. Fractura de tip "blow-out este:


A. Fractura complexului nazo-etmoido-maxilar
B. Fractura disjunctie maxilo-malara
C. Fractura planseului orbitar
D. O fractura de tip anterior
E. O fractura de tip posterior
(pag. 661)

S2842216. Tulburarile functionale intalnite in fracturile anterioare ale complexului zigomato-alveolar


sunt:
A. diplopie
B. hipoestezie, anestezie sau hiperestezie pe traiectul n infraorbitar
C. limitarea mobilitatii mandibulei
D. echimoza in monoclu
E. echimoza in binoclu
(pag. 677)

S2842217. Linia de fractura Le Fort I intereseaza:


A. Apertura piriforma
B. Fosa canina
C. Creasta zigomato-alveolara
D. Tuberozitatea maxilara
E. Apofiza pterigoida in treimea superioara
(pag. 662)

S2842218. Linia de fractura Le Fort II intereseaza:


A. Apertura piriforma

985

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

986

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Osul lacrimal
Peretele anterior al sinusului maxilar
Osul malar
Apofiza pterigoida in treimea superioara
(pag. 662)

S2842219. Linia de fractura Le Fort III intereseaza:


A. Vomerul
B. Oasele nazale
C. Planseul orbitei
D. Bolta palatina
E. Apofiza pterigoida in treimea superioara
(pag. 662)

S2842220. Complicatiile tardive in fracturile de masiv facial sunt:


A. Consolidarea in pozitie neanatomica a oaselor ce formeaza relieful facial
B. Diplopia
C. Asfixia
D. Osteomielita
E. Blocarea deschiderii gurii prin consolidarea in pozitie infundata a arcadei zigomatice
(pag. 682)

S2842221. Tratamentul de urgenta in fracturile de masiv facial consta in:


A. Reducerea fragmentelor de fractura
B. Indepartarea factorului obstructiv
C. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene
D. Oprirea hemoragiei
E. Imobilizarea intermaxilo-mandibulara
(pag. 683)

S2842222. Tratamentul definitiv ( primar ) in fracturile de masiv facial este reprezentat de:
A. Reducerea anatomica fragmentelor osoase
B. Imobilizarea pe timp limitat a fragmentelor osoase deplasate
C. Calmarea durerilor nediminuate dupa reducere si imobilizare
D. Reconstructia integrala a partilor moi traumatizate
E. Restabilirea starii generale
(pag. 688)

S2942223. Factorii etiologici ai fracturilor de masiv facial sunt:


A. traumatisme de intensitate redusa, repetate;
B. accidentele de circulatie;
C. accidentele de eruptie ale dintilor permanenti;
D. agresiuni interumane;
E. accidente de sport.
(pag. 653)

986

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

987

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 43
Tumorile odontogene ale maxilarelor
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1243001. Ameloblastomul:
A. apare cu predilectie intre al treilea si al patrulea deceniu de viata
B. apare cu predilectie intre al doilea si al saptelea deceniu de viata
C. se poate prezenta sub o singura forma macroscopica: adamantinomul folicular
D. din punct de vedere microscopic se prezinta sub trei forme: solida, chistica si mixta
E. este o tumora maligna
(pag. 799)

S1243002. Odontomul:
A. este o tumora maligna a tesuturilor dentare dure
B. este o tumora foarte dureroasa
C. se clasifica in odontom simplu, compus, mixt si complex
D. se presupune ca se dezvolta din organul smaltului sau din lacuna dentara
E. apare cu predilectie la mandibula
(pag. 806)

S1343003. Dentinomul este o tumora odontogena din care lipseste:


A. Smaltul dentar
B. Dentina
C. Cementul
D. esut moale
E. tesut fibros
(pag. 812)

S1343004. Displazia periapicala a cementului afecteaza femeile in proportie de peste:


A. 50%
B. 45%
C. 90%
D. 25%
E. 75%
(pag. 811)

S1343005. Fibromul cementifiant are localizarea predilecta in zona:


A. Unghiului mandibular
B. Canalului mandibular
C. Premolarilor si molarilor maxilari
D. Premolarilor si molarilor mandibulari
E. Arcului anterior al mandibulei
(pag. 811)

S1343006. Localizarea predilecta a dentinomului este:


A. Simfiza mentoniera

987

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

988

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Ramul orizontal al mandibulei


Ramul vertical al mandibulei
Unghiul mandibular
Coronoida
(pag. 812)

S1343007. Macroscopic, displazia periapicala a cementului depaseste rareori dimensiunea de:


A. 1 mm
B. 5 mm.
C. 10 mm.
D. 15 mm.
E. 20 mm
(pag. 811)

S1343008. Odontomul complex apare in jurul varstei de:


A. 15 ani
B. 20 ani
C. 25 ani
D. 30 ani
E. 40 ani
(pag. 807)

S1443009. Tumorile odontogene ale maxilarelor provin din:


A. tesuturile conjunctive
B. tesuturiule mugurelui dentar
C. tesutul osos alveolar
D. ligamentele dento-alveolare
E. resturile epiteliale Malassesz
(pag. 797)

S1543010. Care dintre tumorile oaselor maxilare prezinta posibilitatea malignizarii si a metastazarii
precoce ?
A. fibromixomul odontogen;
B. fibromul cementifiant;
C. tumora neuroectodermala melanica;
D. fibromul ameloblastic;
E. fibroodontomul ameloblastic.
(pag. 813)

S1543011. Care dintre tumorile urmatoare poate fi confundata la examenul radiologic cu o tumora
maligna in special cand este localizata la maxilar ?
A. fibromixomul odontogen;
B. fibromul odontogen central;
C. fibromul ameloblastic;
D. fibroodontomul ameloblastic;
E. odontoameloblastomul.
(pag. 809)

S1543012. Care dintre urmatoarele tumori ale oaselor maxilare are localizare exclusiv la nivelul
acestora fara a mai fi intalnite in alte structuri sau regiuni ale corpului ?
A. tumora neuroectodermala a nou nascutului;
B. fibromul odontogen central;
C. fibromixomul odontogen;

988

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

989

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. tumora epiteliala calcificata;


E. ameloblastomul.
(pag. 808)

S1543013. Despre care dintre tumorile odontogene ale oaselor maxilare se poate spune ca este foarte
agresiva intrucat distruge osul adiacent si invadeaza partile moi ?
A. fibromul cementifiant;
B. displazia periapicala a cementului;
C. fibromul odontogen central;
D. fibromixomul odontogen;
E. fibromul ameloblastic.
(pag. 809)

S1543014. Despre care dintre tumorile odontogene ale oaselor maxilare se stie ca se intalnesc la sexul
feminin in proportie de peste 90% ?
A. fibromul cementifiant;
B. fibromixomul odontogen;
C. fibromul odontogen central;
D. fibromul ameloblastic;
E. displazia periapicala a cementului.
(pag. 811)

S1543015. La examenul anatomopatologic se constata ca exista tumori odontogene ale oaselor


maxilare bogate in colagen:
A. cementoblastomul benign;
B. fibromul ameloblastic;
C. fibromul odontogen central;
D. fibroodontomul ameloblastic;
E. odontoameloblastomul.
(pag. 808)

S1643016. Ameloblastomul apare mai frecvent:


A. la persoane intre 20-50 de ani, cu predilectie intre al 3-lea si al 4-lea deceniu de viata
B. la persoane intre 15-30 de ani
C. la copii intre 5-15 ani
D. la femei intre 20-50 de ani
E. la barbati intre 30-40 de ani
(pag. 799)

S1643017. Cea mai des utilizata metoda de tratament in cazul ameloblastomului este:
A. chiuretajul (enucleerea)
B. cauterizarea chimica sau cu ajutorul curentului electric
C. rezectia segmentara
D. rezectia in bloc a tumorii
E. extirparea tumorii
(pag. 801)

S1643018. Fibromul ameloblastic:


A. este o tumora odontogena foarte rara care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
B. este o tumora de cca. 3-4 cm diametru incapsulata
C. apare o predilectie la sexul feminin intre 30-40 de ani
D. este localizata cu predilectie la maxilar in zona tuberozitara

989

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

990

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. mai poarta denumirea de fibroodontom ameloblastic.


(pag. 804)

S1643019. Imaginea radiologica clasica in ameloblastom este:


A. radioopacitate rotund avalara uniforma, omogena bine delimitata
B. aspect de os marmorat
C. aspect de os ras de molii
D. multiloculara cu numeroase spatii chistice de dimensiuni diferite si bine delimitate intre ele
E. radiotransparenta uniloculara
(pag. 800)

S1643020. Localizarea predilecta a ameloblastomului este:


A. la mandibula, in unghiul mandibulei (80- 90 %)
B. la maxilar, in regiunea frontala
C. la mandibula in zona canin-premolar
D. la mandibula in colul mandibular
E. in sinusul maxilar
(pag. 799)

S1643021. Tumora Pindborg


A. este o tumora epiteliala calcificata, odontogena rara
B. apare mai frecvent la copii intre 3-15 ani
C. este o tumora neodontogena predilect intraosoasa
D. este o tumora neodontogena predilect extraosoasa
E. este o tumora neinvaziva cu un ritm de dezvoltare lenta
(pag. 802)

S2143022. Aspectul radiologic de radioopaciti cu intensitate diferit, nconjurate de


radiotransparen este specific:
A. Adamantinomului
B. Fibromului ameloblastic
C. Odontomului compus
D. Dentinomului matur
E. Tumorii neuroectodermale melanice
(pag. 812)

S2143023. Care afirmaie este adevrat n legtur cu displazia periapical a cementului:


A. Reprezint cea mai frecvent variant de cementom
B. Are origine epitelial
C. n stadiul matur, leziunea este radiotransparent
D. Se poate remite spontan
E. Evoluia este rapid
(pag. 811-812)

S2143024. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat n legtur cu ameloblastomul:


A. Este o tumor de origine mezenchimal
B. Apare mai frecvent la vrste naintate
C. Este localizat cu predilecie la maxilar
D. Macroscopic prezint trei forme: solid, chistic i mixt
E. Dup rezecii segmentare, recidivele sunt rare
(pag. 798-800)

990

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

991

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2143025. Imaginea radiologic a fibromului ameloblastic este de:


A. Radioopacitate difuz
B. Radiotransparen slab delimitat
C. Radiotransparen multilocular
D. Imagine n raze de soare
E. Imagine de os mucat
(pag. 804)

S2143026. Localizarea predilect a odontomului este n regiunea:


A. Molarilor inferiori
B. Molarilor superiori
C. Molarilor superiori
D. Incisivo-canin inferioar
E. Incisivo-canin superioar
(pag. 806)

S2243027. tumorile odontogene ale maxilarelor sunt


A. foarte frecvente
B. au ritm de crestere rapid
C. localizate predilect la maxilar
D. majoritatea extraosoase
E. majoritatea intraosoase
(pag. 797)

S2243028. tumori odontogene epiteliale sunt


A. fibromul odontogen central
B. fibromixomul odontogen
C. tumora neuroectodermala melanica
D. carcinomul odontogen
E. ameloblastomul
(pag. 797)

S2243029. tumorile odontogene de origine necunoscuta sunt


A. tumora neuroectodermala melanica
B. carcinomul odontogen
C. carcinomul primar intraosos
D. amelobalastomul malign
E. fibrosarcomul ameloblastic
(pag. 797)

S2243030. tumorile odontogene ale maxilarelor care produc mdificari minime inductive in tesutul
conjunctiv sunt
A. fibromul ameloblastic
B. odontomul
C. fibromul odontogen central
D. cementomul
E. ameloblastomul
(pag. 797)

S2243031. ameloblastomul se incadreaza in tipul de


A. tumori odontogene mezenchimale
B. tumori cu origine necunoscuta

991

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

992

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. tumori odontogene epiteliale, care produc modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
D. tumori odontogene epiteliale, care produc modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
E. tumori odontogene maligne
(pag. 797)

S2243032. ameloblastomul
A. este o tumora odontogena rara
B. produce modificari majore in tesutul conjunctiv
C. este considerata o tumora maligna
D. este considerata o tumora benigna, fara caractere locale maligne
E. este considerata o tumora benigna, cu caractere locale maligne
(pag. 798)

S2243033. forma microscopica cea mai frecventa de amelolastom este


A. folicular
B. mixt
C. chistic
D. plexiform
E. solid
(pag. 798)

S2243034. localizarea predilecta a ameloblastomului este


A. la mandibula la nivelul mentonului
B. la mandibula in apropierea gaurii mentoniere
C. la mandibula la nivelul unghiului mandibulei
D. la maxilar in apropierea spinei nazale naterioare
E. la maxilar la nivelul arcadei zigomato alveolare
(pag. 799)

S2243035. imaginea clasica radiologica a ameloblastomului este


A. multilocular
B. multichistic
C. unilocular
D. trabecular septat
E. tipul solid
(pag. 800)

S2243036. tumora epiteliala calcificata


A. este o tumora odontogena frecventa
B. este o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
C. este o tumora de origine necunoscuta
D. este o tumora odontogena mezenchimala
E. este o tumora rara
(pag. 802, 797)

S2243037. tratamentul tumorii epiteliale calcifiate consta in


A. administrare de medicatie antiinflamatoare
B. rontgenterapie in doze antinflamatorii
C. laserterapie
D. administare de antibiotice
E. interventie chirurgicala cu rezectie segmentara sau marginala
(pag. 803)

992

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

993

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2243038. tumora odontogena adenomatoida este


A. o tumora odontogena, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
B. o tumora odontogena mezenchimala
C. o tumora de origine necunoscuta
D. o tumora odontogena maligna
E. o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
(pag. 797)

S2243039. semne clinice ale tumori odontogene adenomatoide


A. apare cu predilectie la femei
B. localizarea mai frecventa a fost gasita la mandibula
C. tumora nu este incapsulata
D. tumora are tendinta de a infliltra tesuturile din jur
E. apre cu predilectie la barbati
(pag. 803)

S2243040. fibromul ameloblastic este


A. o tumora odontogena epiteiala care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
B. o tumora odontogena epiteiala care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
C. o tumora odontogena mezenchimala
D. o tumoara de origine necunoscuta
E. o tumora odntogena maligna
(pag. 797)

S2243041. fibromul ameloblastic


A. apare doar la persoanele peste 50 de ani
B. are predilecte pentru sexul feminin
C. are localizarea cea mai frecventa este la nivelul tuberozitatii maxilare
D. are evolutie rapida
E. are evolutie asimptomatica
(pag. 804)

S2243042. imaginea radiologica a fibromului ameloblastic este


A. asemanatoare cu a ameloblastomului
B. asemanatoare cu a adenoameloblastomului
C. asemanatoare cu a melanoameloblastomului
D. asemanatoare cu a fibrosarcomului ameloblastic
E. asemanatoare cu ameloblastomului malign
(pag. 804)

S2243043. fibroodontomul ameloblastic


A. este o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
B. este o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
C. este o tumora odontogena mezenchimala
D. este o tumora de origine necunoscuta
E. este o tumora odontogena maligna
(pag. 797)

S2243044. fibroodontomul
A. apare frecvent la varstnici
B. apare frecvent la barbati

993

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

994

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. este localizat mai frecvent la nivelul zonei incisivo-canine


D. se dezvolta rapid
E. poate atinge dimensiuni foarte mari
(pag. 805)

S2243045. odontomul amelolastic este


A. o tumora odntogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
B. o tumora odntogena epiteliala, care produce modificari extinse inductive in tesutul conjunctiv
C. o tumora odontogena mezenchimala
D. o tumora odontogena de origine necunoscuta
E. o tumora odontogena maligna
(pag. 797)

S2243046. odontmul este


A. o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv
B. o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv
C. o tumora odontogena mezenchimala
D. o tumora cu origine necunoscuta
E. o tumora odontogena maligna
(pag. 797)

S2243047. localizarea predilecta a odontomului compus este


A. in zona tuberozitatii maxilare
B. arcada zigomato alveolara
C. simfiza mentoniera
D. in zona incisivo canina mandibulara
E. in zona incisivo canina maxilara
(pag. 806)

S2343048. Localizarea predilect a dentinomului este:


A. Simfiza mentonier
B. Ramul orizontal al mandibulei
C. Ramul vertical al mandibulei
D. Unghiul mandibular
E. Coronoida
(pag. 812)

S2343049. Macroscopic, displazia periapical a cementului depete rareori dimensiunea de:


A. 1 mm
B. 5 mm
C. 10 mm
D. 15 mm
E. 20 mm
(pag. 811)

S2343050. Displazia periapical a cementului afecteaz femeile n proporie de peste:


A. 50%
B. 45%
C. 90%
D. 25%
E. 75%
(pag. 811)

994

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

995

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2343051. Fibromul cementifiant are localizarea predilect n zona:


A. Unghiului mandibular
B. Canalului mandibular
C. Premolarilor i molarilor maxilari
D. Premolarilor i molarilor mandibulari
E. Arcului anterior al mandibulei
(pag. 811)

S2343052. Localizarea predilect a odontomului compus este zona:


A. Unghiului mandibular
B. Incisivo-canin a maxilarului
C. Retrotuberozitar
D. Incisivo-canin a mandibulei
E. Bolta palatin
(pag. 806)

S2343053. Odontomul complex apare n jurul vrstei de:


A. 15 ani
B. 20 ani
C. 25 ani
D. 30 ani
E. 40 ani
(pag. 807)

S2343054. Dentinomul este o tumor odontogen din care lipsete:


A. Smalul dentar
B. Dentina
C. Cementul
D. esut moale
E. esut fibros
(pag. 812)

S2543055. Ameloblastomul (Adamantinomul):


A. apare mai frecvent ntre 50-60 ani
B. localizarea predilect este la nivelul unghiului mandibular
C. cel mai frecvent apare la maxilar n regiunea frontal
D. radiologic apare ca *os ros de oareci*
E. forma mixt n care zonele chistice alterneaz cu cele solide este cea mai frecvent.
(pag. 799)

S2643056. Sindromul Gorlin consta n:


A. chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cu
modificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice
B. keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinale
C. keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomie
D. chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intens
E. chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale.
(pag. 715)

S2643057. Chistul dentiger:


A. chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvant
B. se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescenti

995

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

996

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduse


D. deformarile maxilarelor se produc destul de precoce
E. provine din resturile Malassez
(pag. 716)

S2643058. Chistul de eruptie:


A. Este o varietate de chist odontogen localizat superficial n jurul coroanei unui dinte, cel mai adesea
temporar n eruptie
B. Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat
C. Localizarea la un dinte permanent n curs de eruptie este exceptionala
D. Mucoasa crestei alveolare care l acopera este ingrosata
E. Chistul are o coloratie alba.
(pag. 717)

S2643059. Chistul calcificat odontogen:


A. apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibulei
B. histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiate
C. este o forma de chist foarte frecventa
D. este situat intraosos
E. celulele si pastreaza conturul prezentnd n interior o masa hialina.
(pag. 718)

S2643060. Chistul nazolabial:


A. este un chist extraosos care si are originea n partea inferioara a canalului nazolacrimal
B. clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenian
C. evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superior
D. are o consistenta dura
E. radiografia standard este n incidenta de film muscat.
(pag. 720)

S2843061. Dentinomul este:


A. tumora odontogena de origine epiteliala
B. tumora odontogena de origine mezenchimala
C. tumora neodontogena de origine epiteliala
D. tumora neodontogena de origine mezenchimala
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 812)

S2943062. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene epiteliale?


A. ameloblastomul (adamantinomul);
B. fibromul odontogen central;
C. cementomul;
D. fibromul cementifiant;
E. dentinomul.
(pag. 797)

S2943063. Care din urmaoarele tumori sunt tumori odontogene mezemchimale?


A. fibromul odontogen central;
B. fibromul ameloblastic;
C. odontomul;
D. fibroadenomul ameloblastic;
E. tumora Pindborg.

996

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

997

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 797)

S2943064. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene maligne?


A. adamantinomul;
B. fibrosarcomul ameloblastic;
C. odontoameloblastomul;
D. fibroadenomul ameloblastic;
E. ameloblastomul.
(pag. 798)

S2943065. Fibromixomul adontogen (mixofibromul):


A. este o tumoare foarte agresiva care distruge osul adiacent;
B. este considerat un neoplasm adevarat al cementului;
C. tumora apare in cele mai multe cazuri la nou-nascut;
D. expulzia dentara duce la ulcerarea tumorii;
E. imaginea radiologica este de radioopacitate cu diametrul de 5-10 mm.
(pag. 809)

S2943066. Care din urmatoarele tumori odontogene ale maxilarelor au origine necunoscuta?
A. displazia periapicala a cementului;
B. tumora Pindborg;
C. tumora epiteliala calcificata;
D. tumora neuroectodermala melanica a sugarului (melanoameloblastom);
E. tumora odontogena adenomatoida.
(pag. 797)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1243067. Adenoameloblastomul:
A. este o tumora odontogena rara, asemanatoare ameloblastomului de care se deosebeste prin modificari
patologice
B. unii autori sustin ca este un hamartom
C. nu este o tumora bine incapsulata
D. la periferie are o capsula fibroasa subtire ce inconjoara un epiteliu care formeaza structuri
pseudocanaliculare
E. la maxilar este localizata distal de canin
(pag. 803)

S1243068. Ameloblastomul intraosos central:


A. are o crestere foarte rapida invaziva local
B. se dezvolta in toate directiile prin presiune directa si rezorbtie osteoclastica
C. prin dezvoltare are simptomatologie clinica saraca
D. pe masura dezvoltarii apar deformari osoase dureroase cu parti moi acoperitoare de culoare si aspect
normal
E. transformarea maligna nu constituie o exceptie
(pag. 799-802)

S1243069. Cementomul prezinta urmatoarele tipuri:


A. cementoblastomul benign
B. fibrocementoameloblastomul
C. cementofibromul odontogen central
D. cementoblastomul adevarat

997

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

998

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. osteofibroza periapicala
(pag. 809-811)

S1243070. Dentinomul are urmatoarele caracteristici:


A. este o tumora odontogena care deriva din smaltul dentar
B. exista mai multe forme: dentinom imatur, matur si plexiform
C. localizarea predilecta este unghiul mandibulei
D. forma imatura poate recidiva dupa indepartare incompleta
E. se asociaza frecvent cu cementomul
(pag. 812-813)

S1243071. Diagnosticul diferential al adamantinomului se face cu:


A. formele de cancer cu debut osos central
B. keratochisturi
C. displazii fibroosoase
D. procese inflamatorii perimaxilare
E. ameloblastomul
(pag. 800)

S1243072. Fibromixomul odontogen:


A. este o tumora de origine mezodermala, cu crestere invaziva, agresiva si tendinta la recidiva
B. este o tumora de origine ectodermala cu crestere lenta si fara tendinta la recidiva
C. se descriu mai multe tipuri:mixomul epitelial, mixomul odontogen si cel osteogen
D. se localizeaza mai frecvent la maxilar
E. tratamentul consta in rezectia segmentara sau totala a maxilarului
(pag. 808-809)

S1243073. Fibromul cementifiant:


A. este o tumora epiteliala cu origine in ligamentul periodontal
B. localizarea predilecta este la mandibula in regiunea premolarilor-molarilor
C. localizarea predilecta este la maxilar in zona dintilor frontali
D. ritmul de crestere este rapid, durerea fiind frecventa
E. imaginile radiologice sunt asemanatoare cu cele ale cementoblastomului adevarat
(pag. 810-811)

S1243074. Fibroodontomul ameloblastic:


A. apare mai ales la tineri, fara predilectie pentru unul din sexe
B. este localizat in zona incisivo-canina, mai ales la mandibula
C. este localizat in zona premolara-molara, in egala masura la mandbula si maxilar
D. radiologic prezinta o imagine uniloculara bine circumscrisa continand aproape intotdeauna un dinte inclus
sau neerupt
E. radiologic prezinta imagine multiloculara
(pag. 805)

S1243075. Odontomul complex nu prezinta urmatoarele caracteristici:


A. are structuri dentare mai reduse cantitativ fata de odontomul compus
B. are structuri dentare mai crescute cantitativ fata de odontoml compus
C. localizarea predilecta este regiunea molarului doi si trei
D. nu prezinta localizare predilecta
E. tesuturile dentare sunt asezate ordonat
(pag. 807)

998

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

999

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1243076. Odontomul compus


A. este o tumora odontogena formata din structuri dentare abortive
B. este mai putin frecvent decat odontomul complex
C. spre deosebire de odontomul complex proportia tesuturilor dentare este mare
D. aspectul radiologic caracteristic este cu multiple opacitati,avand forma de dinti mici malformati
E. nu este bine delimitata,prezentand mici prelungiri in osul adiacent
(pag. 806-807)

S1243077. Tumora neuroectodermala a nou nascutului:


A. este o tumora cu origine imprecisa
B. este o tumora odontogena
C. poate fi localizata si in mediastin, ovar, uter
D. apare la adult
E. bolnavii prezinta in urina o cantitate crescuta de acid vanil-mandelic
(pag. 813)

S1243078. Tumora Pindborg nu se caracterizeaza prin:


A. este o tumora neodontogenica foarte frecventa
B. este o tumora epiteliala calcificata
C. se deosebeste de adamantinom prin aspect macroscopic
D. apare in copilarie,repartitia pe sexe fiind egala
E. tumora se dezvolta preponderent in tesuturile moi si apoi invadeaza osul
(pag. 802)

S1343079. Adamantinomul prezinta ca forma anatomopatologica:


A. Forma solida
B. Forma eroziva
C. Forma chistica
D. Forma condensata
E. Forma mixta
(pag. 798)

S1343080. Cauterizarea in tratamentul ameloblastomului se realizeaza cu:


A. Electrocauterul
B. Acid tricloracetic
C. Nitrat de argint
D. Permanganat de potasiu
E. Fosfat de calciu
(pag. 801)

S1343081. Cementomul poate fi clasificat in urmatoarele tipuri


A. Cementoblastomul benign
B. Fibromul cementifiant
C. Fibromixomul
D. Ameloblastomul
E. Displazia periapicala a cementului
(pag. 809)

S1343082. Localizarea predilecta a ameloblastomului este:


A. La unghiul mandibulei
B. La osul malar
C. La arcul anterior al mandibulei

999

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1000

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Tuberozitatea maxilara
E. Ramul orizontal al mandibulei
(pag. 799)

S1343083. Spre deosebire de ameloblastom, tumora odontogena adamantina este:


A. Incapsulata
B. Eroziva
C. Ulcerata
D. Fara tendina de a infiltra esuturile
E. Boselata
(pag. 803)

S1343084. Sunt tumori odontogene epiteliale:


A. Odontomul
B. Cementomul
C. Dentinomul
D. Tumora neuroectodermala melanica a sugarului
E. Tumora odontogena adenomatoida
(pag. 797)

S1343085. Tratamentul ameloblastomului poate fi:


A. Chirurgical
B. Radioterapie
C. Modelant
D. Rezecia in bloc a tumorii
E. Rezectia segmentara
(pag. 801)

S1443086. Clinic, odontomul se caracterizeaza prin:


A. crestere rapida
B. este invaziv
C. consistenta dura
D. incapsulat
E. asimptomatic
(pag. 806)

S1443087. Dentinomul este o tumora odontogene care este compusa din:


A. tesut osos
B. smalt dentar
C. tesut moale
D. cement
E. dentina
(pag. 812)

S1443088. Diagnosticul diferential in adamantinom se face cu:


A. chisturi odontogene
B. keratochisturi
C. tumori benigne maxilare
D. tumora cu mieloplaxe
E. ameloblastomul
(pag. 800)

1000

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1001

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1443089. Din tumorile odontogene maligne fac parte:


A. carcinomul odontogen
B. ameloblastomul malign
C. sarcomul odontogen
D. fibrosarcomul ameloblastic
E. displazia periapicala a cementului
(pag. 798)

S1443090. Fibromixomul odontogen este o tumora:


A. de origine epiteliala
B. cu crestere invaziva
C. mai ales la mandibula
D. agresiva
E. cu tendinta la recidiva
(pag. 808)

S1443091. Macroscopic, adamantinomul se poate prezenta sub forma:


A. ulcerativa
B. proliferativa
C. solida
D. chistica
E. mixta
(pag. 798)

S1443092. Semnele clinice ale cementoblastomului in faza de exteriorizare, include:


A. deformarea tabliei osoase
B. dureri dentare
C. consistenta inegala
D. adenopatie satelita
E. tulburari de sensibilitate
(pag. 810)

S1443093. Tratamenrul chirurgical al ameloblastomului cuprinde:


A. chiuretajul
B. rezectia in bloc
C. rezectia segmentara
D. cauterizarea
E. excizia
(pag. 801)

S1443094. Tumorile odontogene mezenchimale cuprind:


A. fibromul odontogen
B. ameloblastomul
C. dentinomul
D. odontomul
E. cementomul
(pag. 797)

S1543095. Ameloblastomul dezvoltat din peretele chisturilor odontogene se intalneste sub mai multe
forme:
A. ameloblastom mural;
B. ameloblastom chistic;

1001

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1002

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. ameloblastom intraluminal;
D. ameloblastom invaziv;
E. ameloblastom plexiform.
(pag. 799)

S1543096. Aspect de radiotransparenta multiloculara se intalneste la urmatoarele afectiuni:


A. fibromul ameloblastic;
B. fibroodontomul ameloblastic;
C. tumora odontogena adenomatoida;
D. odontoameloblastomul;
E. fibromul odontogen central.
(pag. 804-806-808)

S1543097. Care dintre afectiunile enumerate dau imagine radiologica cu aspect radioopac in cursul
investigatiilor:
A. fibromul ameloblastic;
B. tumora odontogena adenomatoida;
C. tumora epiteliala calcificata;
D. fibromixomul odontogen;
E. fibromul odontogen central.
(pag. 802-803)

S1543098. Diagnosticul diferential al ameloblastomului se face cu:


A. osteoblastomul;
B. tumora epiteliala calcifiata;
C. keratochistul;
D. displaziile maxilarelor;
E. chistul cu evolutie endosinusala.
(pag. 800)

S1543099. Imaginile radiologice descrise la adamantinom pot fi:


A. aspect radioopac inconjurat de o linie fina transparenta;
B. aspect trabecular septat;
C. radiotransparenta neregulata cu margini ascutite;
D. radiotransparenta uniloculara;
E. aspect multilocular.
(pag. 800)

S1543100. O serie de tumori odontogene ale oaselor maxilare isi au debutul la varsta de 20 de ani sau
imediat urmatoare acestei varste:
A. fibromul cementifiant;
B. fibromul odontogen central;
C. tumora epiteliala calcificata;
D. displazia periapicala a cementului;
E. fibromixomul odontogen.
(pag. 808-809-811)

S1543101. Proliferarea epiteliala implicata in patogenia ameloblastomului poate proveni din:


A. portiunea mezodermala a dintelui;
B. epiteliul odontogenic al mugurilor dintilor permanenti;
C. epiteliul chisturilor odontogene;
D. celulele bazale ale epiteliilor de la suprafata maxilarelor;

1002

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1003

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. reminiscente ale tecii Hertwig.


(pag. 798)

S1543102. Radiotransparenta uniloculara, decelabila radiologic in cursul investigarii tumorilor


odontogene ale maxilarelor, este caracteristica urmatoarelor afectiuni:
A. fibromixomul odontogen;
B. fibromul odontogen central;
C. fibroodontomul ameloblastic;
D. fibromul ameloblastic;
E. odontoameloblastomul.
(pag. 804-805-806-809)

S1643103. Cementoblastomul benign:


A. mai multe cazuri au fost intalnite la membrii aceleiasi familii
B. are o frecventa mai mare la femei decat la barbati
C. localizarea predilecta este la maxilarin zona premolarilor
D. palparea evidentiaza deformarea tablei osoase care este boselata, de consistenta inegala
E. se asociaza cu adenopatie satelita
(pag. 810)

S1643104. Dentinomul:
A. este o tumora odontogena din care lipseste smaltul dentar
B. localizarea predilecta este in unghiul mandibular
C. se asociaza mereu cu dintii temporari sau permanenti
D. aspectul radiologic variaza in functie de forma dentinomului
E. este mai frecvent la sexul feminin
(pag. 812)

S1643105. Din punct de vedere anatomopatologic ameloblastomului format din peretele chistului
odontogen i se descriu urmatoarele forme cu exceptia:
A. ameloblastom intraluminal
B. ameloblastom mural
C. ameloblastom plexiform
D. amelobalstom folicular
E. ameloblastom invaziv
(pag. 799)

S1643106. Displazia periapicala a cementului:


A. este cea mai frecventa varietate de cementoame
B. este de origine epiteliala
C. in stadiul osteolitic sau fibromatos, tumora este formata din fibroblaste
D. apare sub varsta de 20 ani
E. femeile sunt afectate in proportie de 90%
(pag. 811)

S1643107. Fibromixomul odontogen din punct de vedere anatomopatologic este:


A. o tumora de 1,5-4 cm diametru, de culoare rosie bruna
B. o tumora de culoare alba sau gri si contine mase mai gelatinoase
C. o tumora de culoare gri cu continut nisipos
D. tesutul conjunctiv are capacitatea de a sintetiza material mixoid
E. caracteristic este polimorfismul nuclear.
(pag. 809)

1003

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1004

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1643108. Fibromixomul odontogen:


A. este o tumora de origine epiteliala, cu crestere lenta
B. este o tumora odontogena de origine mezodermala
C. are crestere invaziva, agresiva si tendinta la recidiva
D. apare in oasele masivului facial dar s-au gasit fibromixoame odontogene si in alte oase
E. fibromixomul osteogen este mult mai putin agresiv decat cel odontogen.
(pag. 808)

S1643109. Odontomul compus:


A. este forma cea mai frecventa de odontom
B. este alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilor normali in diferite stadii evolutive
C. este format din structuri dentare abortive
D. are un ritm lent de crestere
E. este neinvaziv
(pag. 806)

S1643110. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului:


A. este localizata la maxilar dar a fost si in alte zone ovar, uter, etc.
B. originea tumorii este in resturile epiteliale Malassez
C. originea tumorii este in celulele crestei neurale
D. tumora poate depasi 10-12 cm diametru
E. tumora ar putea fi maligna.
(pag. 813)

S1643111. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului:


A. aparwe mai frecvent la nou-nascut in primele 6 luni de la nastere
B. la acesti bolnavi in urina s-a pus in evidenta o cantitate crescuta de acid vanil-mandelic
C. evolutia este initial asimptomatica
D. are caracter agresiv, invaziv
E. nu produce tulburari functionale
(pag. 813)

S2143112. Diagnosticul diferenial al ameloblastomului se face cu:


A. Keratochistul
B. Tumora cu mieloplaxe
C. Angioame endoosoase
D. Sarcoame
E. Osteoame
(pag. 800)

S2143113. Macroscopic, adamantinomul prezint urmtoarele forme:


A. Trabecular
B. Solid
C. Difuz
D. Chistic
E. Mixt
(pag. 798)

S2143114. Odontomul prezint urmtoarele forme anatomo-clinice:


A. Izolat
B. Compus
C. Multiplu

1004

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1005

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Multifocal
E. Complex
(pag. 806)

S2143115. Tabloul clinic al cementoblastomului benign se caracterizeaz prin:


A. Localizare predilect la maxilar
B. n stadiul endoosos se dezvolt lent, asimptomatic
C. Dinii adiaceni rmn de regul vitali
D. Apar tulburri de sensibilitate n teritoriul nervului aferent zonei afectate
E. Apare mai frecvent la membrii aceleiai familii
(pag. 810)

S2143116. Tratamentul dentinomului const n:


A. Enucleere
B. Chiuretaj pn n os sntos
C. Extracia dinilor vecini
D. Rezecie marginal
E. Rezecie segmentar
(pag. 813)

S2243117. tumori odontogene mezenchimale sunt


A. fibromul odontogen central
B. cementomul
C. ameloblastomul
D. odontomul
E. sarcomul odontogen
(pag. 797)

S2243118. tumori odontogene maxilare care produc modificari extensive inductive in tesutul
conjunctiv sunt
A. fibromul ameloblastic
B. fibroodontomul ameloblastic
C. odontoameloblastomul
D. odontomul
E. ameloblastomul
(pag. 797)

S2243119. tumori odontogene maligne ale maxilarelor sunt


A. odontosarcomul ameloblastic
B. fibrosarcomul ameloblastic
C. ameloblastomul malign
D. carcinomul primar intraosos
E. tumora neuroectodermala melanica
(pag. 798)

S2243120. din cadrul tumorilor odontogene mezenchimale, urmatoarele tumori sunt de tipul
cementomului
A. cementoblastomul benign
B. fibromul cementifiant
C. displazia periapicala a cementului
D. dentinomul
E. fibroodontomul amelobalstic

1005

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1006

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 797)

S2243121. ameloblastomul
A. este cea mai frecventa tumora odontogena
B. produce modificari minime in tesutul conjunctiv
C. nu poate duce la exitus
D. poate duce la exitus
E. este o tumora benigna, fara caractere locale maligne
(pag. 798)

S2243122. In patogenia ameloblastomului este incriminata proliferarea epiteliala din


A. lacuna dentara
B. resturile celulare ale organului adamantin
C. celulele bazale ale epiteliilor de la suprafata maxilarelor
D. organul adamantin in dezvoltare
E. epiteliu heterotopic din alte parti ale corpului
(pag. 800)

S2243123. forma macroscopica deprezentare a ameloblastomului este


A. solida, cea mai frecventa forma
B. mixta, reprezentata de o tumora sfaramicioasa, cenusie
C. chistica, reprezentata de o tumora sfaramicioasa, cenusie
D. mixta, zonele chiice alternand cu cele solide
E. chistica, cea mai frecventa forma
(pag. 798)

S2243124. formele microcopice de ameloblastom sunt


A. solida, cea mai freventa forma
B. folicular
C. plexiform
D. mixta
E. chistica
(pag. 798)

S2243125. formele macroscopice de ameloblastom sunt


A. folicular
B. plexiform
C. solid
D. chistic
E. mixt
(pag. 798)

S2243126. ameloblastomul apare


A. mai frecvent la persoanele intre 20-25 ani
B. cu predilectie intre al 3-lea si 4-lea deceniu de viata
C. mai frecvent la populatia europeana
D. mai frecvent la populatia africana
E. mai frecvent sub 20 de ani
(pag. 799)

S2243127. ameloblastomul intraosos central


A. are o crestere lenta

1006

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1007

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

are o crestere invaziva local


se dezvolta in toate directiile
poate atinge dimensiunea unui cap de fat
se dezvolta doar prin presiune directa
(pag. 799)

S2243128. dezvoltarea ameloblastomului situat intraosos central se face


A. doar prin presiune directa
B. resorbind osul si invadand tesuturile moi
C. doar prin distensie
D. doar prin rezorbtie osteoclastica
E. si prin rezorbtie osteoclastica
(pag. 799)

S2243129. perioada de crestere a ameloblastomului este


A. insotita de deplasari dentare
B. asimptomatica
C. simptmatica, apar dureri lancinante
D. bogata in semne clinice
E. asociata cu eventuale nevralgii dentare
(pag. 799)

S2243130. pe masura dezvoltarii ameloblastomului apar


A. deformari osoase, netede, dureroase
B. deformari osoase acoperite de parti moi congestionate, calde
C. deplasari dentare
D. mobilitatea dentara la nivelul dintiilor cuprinsi in tumora
E. deformari osoase, nedureroase
(pag. 799)

S2243131. in localizarile din unghiul mandibular ameloblastomul


A. se extinde in toata ramura ascendenta
B. se extinde anterior pana la simfiza mentoniera
C. determina asimetrii faciale
D. nu favorizeaza fracturi in os patologic
E. determina tulburari functionale, de masticatie, fonatie, respiratie
(pag. 799)

S2243132. in localizarile maxilare ale ameloblastomului


A. tumora invadeaza sinusul maxilar
B. tumora deplaseaza globul ocular
C. tumora determina asimetrii facilae
D. tumora determina limitarea deschiderii gurii
E. tumora nu determina limitarea deschiderii gurii
(pag. 799)

S2243133. diagnosticul diferential a ameloblastomului se face cu


A. chisturile odontogene
B. osteoblastomul
C. granulomul reparator cu celule gigante
D. tumora bruna din hiperparatiroidism
E. leziunile din sindromul NICO

1007

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1008

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 800)

S2243134. tratamentul ameloblastomului consta in


A. laserterapie, exclusiv
B. enucleere
C. rezectia in bloc a tumorii
D. rezectia segmentara
E. cauterizarea
(pag. 801)

S2243135. semnele clinice ale tumorii epiteliale calcifiate sunt


A. apare la orice varsta
B. apare frecvent intre 30-40 de ani
C. majoritatea leziunilor sunt localizate la maxilar in regiunea spinei nazale naterioare
D. majoritatea leziunilor sunt localizate la mandibula in regiunea smfizei mentoniere
E. tumora este predilect extraosoasa
(pag. 802)

S2243136. macroscopic tumora odontogena adenomatoida


A. este slab incapsulata
B. pe sectiune are aspect nisipos
C. nu prezinta calcifieri
D. masa chistica prezinta excrescente murale
E. este bine incapsulata
(pag. 803)

S2243137. imaginea radiologica in tumora dontogena adenomatoida indica


A. o radiotransparenta bine delimitata
B. o radiotransparenta cu contuul ntarit de o line mai opaca
C. absenta opacitatilor neregulate, neclare
D. nu se semnaleaza asocieri cu anomalii de dezvoltare ale dintilor
E. o radioopacitate slab delimitata
(pag. 803)

S2243138. fibromul ameloblastic


A. este o tumora frecventa
B. este o tumora maligna
C. este o tumora benigna
D. o tumora cu evolutie rapida
E. o tumora cu posibilitati de degenerare in fibrosarcom
(pag. 804)

S2243139. fibroodontomul
A. este o tumora frecventa
B. este frecvent confundat cu ameloblastomul
C. contine dentina
D. contine smalt
E. nu contine nici dentina nici smalt
(pag. 805)

S2243140. fibroodontomul ameloblastic are o imagine radiologica


A. uniloculara

1008

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1009

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

bine circumscrisa
sub forma unei cavitati in interiorul careia se gasesc structuri dentare
multiloculara
multichistica
(pag. 805)

S2243141. odontoameloblastomul
A. apare frecvent in prima copilarie
B. apare frecvent la varstnici
C. are un comportament agresiv
D. da recidive
E. localizarea predilecta este la mandibula in zona incisivo-canina
(pag. 805)

S2243142. odontomul
A. este o tumora benigna a tesuturilor dure dentare
B. este localizat exclusiv la nivelul maxilarului
C. este localizat exclusiv la nivelul mandibulei
D. tumora este asimptomatica
E. este o tumora maligna
(pag. 806)

S2243143. odontomul compus


A. este forma cea mai frecventa de odontom
B. este alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilor normali
C. este format din structuri dentare abortive
D. este forma mai rara de odontom
E. este format din structuri a caror asemanare este slaba cu structurile normale
(pag. 806)

S2243144. odontomul
A. este o tumora maligna a tesuturilor dentare dure
B. este o tumora foarte dureroasa
C. se clasifica in odontom mixt si complex
D. dupa Hopper e dezvolta din organlul smaltului sau din lacuna dentara
E. apare cu predilectie la mandibula
(pag. 806)

S2243145. clinic, odontomul se caracterizeaza prin


A. ritm lent de crestere
B. ritm rapid de crestere
C. este invaziva
D. asimptomatic
E. localizarea predilecta este in zona tuberozitatii maxilare
(pag. 806)

S2343146. Cementomul poate fi clasificat n urmtoarele tipuri


A. Cementoblastomul benign
B. Fibromul cementifiant
C. Fibromixomul
D. Ameloblastomul
E. Displazia periapical a cementului

1009

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1010

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 809)

S2343147. Spre deosebire de ameloblastom, tumora odontogen adamantin este:


A. Incapsulat
B. Eroziv
C. Ulcerat
D. Fr tendina de a infiltra esuturile
E. Boselat
(pag. 803)

S2343148. Sunt tumori odontogene epiteliale:


A. Odontomul
B. Cementomul
C. Dentinomul
D. Tumora neuroectodermal melanic a sugarului
E. Tumora odontogen adenomatoid
(pag. 797)

S2343149. Adamantinomul prezint ca form anatomopatologic:


A. Forma solid
B. Forma eroziv
C. Forma chistic
D. Forma condensat
E. Forma mixt
(pag. 798)

S2343150. Pentru ameloblastomul format din peretele chistului odontogen sunt urmtoarele forme:
A. Ameloblastom eroziv
B. Ameloblastom intraluminal
C. Ameloblastom neural
D. Ameloblastom cu mieloplaxe
E. Ameloblastom invaziv
(pag. 799)

S2343151. Localizarea predilect a ameloblastomului este:


A. La unghiul mandibulei
B. La osul malar
C. La arcul anterior al mandibulei
D. Tuberozitatea maxilar
E. Ramul orizontal al mandibulei
(pag. 799)

S2343152. Tratamentul ameloblastomului poate fi:


A. Chirurgical
B. Radioterapie
C. Modelant
D. Rezecia n bloc a tumorii
E. Rezecia segmentar
(pag. 801)

S2343153. Cauterizarea n tratamentul ameloblastomului se realizeaz cu:


A. Electrocauterul

1010

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1011

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Acid tricloracetic
Nitrat de argint
Permanganat de potasiu
Fosfat de calciu
(pag. 801)

S2543154. Cementomul (Cementoblastomul benign):


A. provine din esutul conjunctiv al ligamentului periodontal
B. provine din poriunea apical a folicului dentar
C. localizarea predilect e la mandibul n zona molarilor
D. dinii supraiaceni rmn de regul vitali
E. dinii supraiaceni se devitalizeaz n timp.
(pag. 810)

S2643155. Chistul nazopalatin


A. se dezvolta n portiunea mediana ntre radacinile incisivilor centrali
B. cresterea n dimensiuni este foarte rapida
C. continutul chistului este un lichid seros
D. evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisive
E. sunt diagnosticate ntre 20-40 ani
(pag. 719)

S2643156. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin:


A. apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive, sau vestibular median imediat sub insertia
frenului buzei superioare
B. se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuznd si senzatia de gust sarat
C. hipoestezie a fibromucoasei palatine n treimea anterioara
D. incisivii centrali prezinta o nclinare convergebnta a axei de implantare
E. examenul radiografic este caracteristic, reprezentnd o zona de radioopacitate n forma de inima.
(pag. 719)

S2643157. Chistul radicular microscopic este alcatuit din:


A. la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros, subtire dar destul de rezistent
B. intermediar tesut conjunctiv lax bogat vascularizat
C. infiltrat inflamator limfoplasmocitar
D. strat intern cu epiteliu pavimentos, uneori cu insule de celule cheratinizate
E. n interior lichid chistic de aspect mucoid
(pag. 722)

S2643158. Complicatiile chisturilor de maxilar:


A. infectarea chistului
B. fractura spontana n os patologic a mandibulei
C. hipoestezia permanenta n teritoriul n. mentonier
D. degenerescenta maligna
E. recidiva pentru keratochist n proportie de 10-15%
(pag. 725)

S2643159. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii:


A. crearea conditiilor pentru ndepartarea completa a tuturor tesuturilor patologice
B. conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupe
C. conservarea structurilor anatomice nvecinate ca manunchiuri vasculonervoase, sinus maxilar etc.
D. extractia dintilor sanatosi limitrofi

1011

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1012

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie.


(pag. 726)

S2643160. Marsupializarea:
A. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I
B. consta n suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea ntr-o cavitate anexa a cavitatii bucale
C. este indicata n chisturile supurate
D. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata, care nu permite chistectomia
E. este o interventie chirurgicala ce consta n suprimarea totala a membranei chistice
(pag. 726)

S2643161. Chistectomia:
A. operatia Partsch II
B. consta n suprimarea totala a membranei chistice
C. este indicata doar n chisturile maxilare odontogene
D. implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati
E. este metoda de tratament de electie
(pag. 727)

S2643162. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt:


A. au o membrana friabila, cu multiple zone de aderenta
B. se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologic
C. Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloracetic
D. Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1%
E. Se ndeparteaza eventualele invazii microchistice
(pag. 728)

S2643163. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri:


A. chist osos simplu
B. chist osos solitar
C. chist hemoragic de extravazare
D. chist primordial
E. chist marginal
(pag. 733)

S2643164. Tratamentul chistului osos solitar consta n:


A. chistectomie
B. trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososi
C. plombarea cavitatii cu grefele osoase, fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramica
D. se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizon
E. injectarea intracavitara de acid tricloracetic
(pag. 733)

S2843165. Ameloblastomul se caracterizeaza prin:


A. localizare predilecta la nivelul maxilarului
B. localizare predilecta la nivelul unghiului mandibulei
C. are origine epiteliala
D. are origine conjunctiva
E. aspect radiologic de "baloane de sapun
(pag. 798)

S2843166. Ameloblastomul poate imbraca urmatoarele forme:

1012

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1013

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Ameloblastom intraluminal
Ameloblastom mural
Ameloblastomul calcificat
Ameloblastomul invaziv
Ameloblastomul chistic
(pag. 799)

S2843167. Diagnosticul diferential in ameloblastom maxilar se face cu:


A. Osteoblastomul
B. Tumora cu mieloplaxe
C. Keratochistul
D. Displazia fibroasa
E. Sinuzita cronica
(pag. 800)

S2843168. Tratamentul in ameloblastom consta in:


A. Chiuretaj
B. Rezectie in bloc
C. Rezectie segmentara
D. Cauterizare
E. Hemirezectie de maxilar
(pag. 801)

S2843169. Tumora epiteliala calcificata ( Pindborg ) apare:


A. Mai frecvent la copii
B. Mai frecvent intre 30-40 ani
C. Mai frecvent la barbati
D. Mai frecvent la mandibula in zona incisivilor
E. Mai frecvent la maxilar in zona tuberozitatii
(pag. 802)

S2843170. Fibromul ameloblastic este:


A. O tumora odontogena
B. O tumora neodontogena
C. O tumora benigna
D. O tumora maligna
E. O leziune cu potential malign
(pag. 804)

S2843171. Odontomul are caracteristic:


A. Localizare la mandibula in zona molarilor de minte
B. Localizare la maxilar in zona molarilor de minte
C. Localizare la maxilar in zona incisivo-canina
D. Este o tumora a tesuturilor dentare dure
E. Este o tumora provenita din resturile epiteliale Mallasez
(pag. 806)

S2843172. In literatura sunt descrise urmatoarele tipuri de cementoame:


A. Cementoblastomul benign
B. Fibromul cementifiant
C. fibromul osifiant
D. displazia periapicala a cementului

1013

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1014

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. mixofibromul
(pag. 809)

S2843173. Tratamentul cementoamelor este:


A. Enucleere si chiuretaj
B. Extractia dintilor
C. Rezectie segmentara
D. Hemirezectie
E. Alveolotomie si chiuretaj
(pag. 810)

1014

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1015

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 44
Durerea n teritoriul oro-maxilo-facial
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1244001. Nevralgia esentiala de trigemen:
A. este mult mai frecventa pe ramura I
B. intereseaza mai mult varsta medie
C. este declansata de stimuli puternici
D. este declansata de stimuli slabi
E. zona trigger este larga
(pag. 441-445)

S1244002. Semnul lui Tinel este:


A. durere la palpare in teritoriul de distributie al unui nerv
B. senzatie de tensiune la pozitia decliva a capului
C. senzatie de parestezie provocata la palparea "conului de crestere"sau a trunchiului proximal al unui nerv
D. senzatie de prurit pe teritoriul trunchiului nervos
E. anestezia post neurectomie
(pag. 476)

S1344003. Fibrele nociceptoare sunt:


A. alfa
B. beta
C. A alfa si beta
D. A alfa si beta A beta si C
E. alfa si C
(pag. 431)

S1344004. Nevralgia trigeminala idiopatica are predispozitie pentru:


A. Ramura I-a
B. Ramura a II-a
C. Ramura a III-a
D. Ramura a IV-a
E. Combinatia dintre aceste ramuri
(pag. 441)

S1344005. Nevralgia trigeminala idiopatica este cel mai frecvent intalnita in grupa de varsta:
A. 40-50 ani
B. 30-40 ani
C. 50-65 ani
D. 20-30 ani
E. 10-20 an
(pag. 441)

S1444006. Nevralgia esentiala de trigemen este cunoscuta si sub numele de:


A. psihalgie

1015

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1016

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

durere faciala atipica


cefalalgie
ticul dureros al fetei
durerea cronica faciala
(pag. 441)

S1544007. Declansarea crizei dureroase prin zgomote puternice din mediu, stergerea sau uscarea
tesuturilor este caracteristica:
A. psihalgiei;
B. durerii faciale fantoma;
C. cauzalgiei;
D. durerii stimulate;
E. hiperpatiei.
(pag. 480)

S1544008. Evolutia centripeta a durerii este caracteristica:


A. nevralgiei trigeminale esentiale;
B. sindromului paratrigeminal;
C. nevralgiei nervului facial;
D. nevralgiei sfenopalatine;
E. nevralgiei nazociliare.
(pag. 445)

S1544009. Fenomenul de claudicatie este prezent la pacientii cu durere vasculara de tipul:


A. migrena clasica;
B. migrena atipica;
C. durere vasculara inflamatorie;
D. cefalalgia migrenoasa;
E. cefaleea grupata.
(pag. 438)

S1544010. in patogenia durerii faciale fantoma sunt incriminate urmatoarele fenomene:


A. hipersensibilitate neurala;
B. stimularea si transmiterea deviata a impulsurilor;
C. procese inflamatorii perineurale;
D. neuromul de amputaie;
E. demielinizarile idiopatice.
(pag. 482)

S1544011. Precizati care dintre sindroamele dureroase de etiologie vasculara afecteaza aproape
exlusiv sexul masculin intre 25-50 de ani:
A. carotidinia;
B. cefaleea grupata;
C. cefalalgia migrenoasa;
D. cefalalgia histaminica;
E. migrena comuna.
(pag. 438)

S1544012. Triada anestezie, durere, rigiditate de carton este caracteristica:


A. cauzalgiei;
B. durerii faciale fantoma;
C. psihalgiei;

1016

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1017

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. hiperpatiei;
E. anesteziei dureroase.
(pag. 481)

S1644013. Debutul durerii in nevralgia trigeminala esentiala este:


A. insidios
B. brusc
C. cu semne prodromale
D. matinal
E. nocturn
(pag. 443)

S1644014. in nevralgia trigeminala esentiala este afectat mai frecvent:


A. ramura II a nervului trigemen pe partea stg
B. ramura II a nervului trigemen pe partea dreapta
C. ramura III a nervului trigemen pe partea stg
D. ramura III a nervuluzi trigemen pe partea dreapta
E. ramura I
(pag. 441)

S1644015. in nevralgia trigeminala esentiala orarul durerii este


A. nocturn
B. diurn si nocturn
C. diurn
D. fara nici o regula
E. nu apare durere
(pag. 443)

S1644016. in nevralgia trigeminala esentiala simptomul de debut si dominant este


A. durerea surda
B. parestezia
C. hipoeastezia
D. durerea intensa si violenta
E. lipsa durerii
(pag. 441)

S1644017. in nevralgia trigeminala esentiala statistic sunt mai afectati


A. femeile
B. barbatii
C. in mod egal
D. copiii
E. adolescentii
(pag. 441)

S1644018. in nevralgia trigeminala esentiala, cel putin la inceput, durata crizei este de:
A. cateva fractiuni de secunda
B. de minute
C. de ore
D. fara nici o regula
E. zile
(pag. 443)

1017

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1018

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2144019. Durerea din stadiul preherpetic al nevralgiei trigeminale zosteriene are urmtoarele
caracteristici:
A. Este lancinant
B. Apare n puseu dup intervale asimptomatice
C. Dureaz cteva minute sau ore
D. Afecteaz n special ramul mandibular trigeminal
E. Se asociaz cu stare general alterat
(pag. 468)

S2144020. n cazul nevralgiei trigeminale, cel mai frecvent este afectat:


A. n. supraorbitar
B. n. infraorbitar
C. n. mentonier
D. asociere ntre n. infraorbitar i n. mentonier
E. frecvena afectrii este aceeai pentru toate ramurile
(pag. 441)

S2144021. Prin ce se caracterizeaz nevralgia n. intermediar Wrisberg:


A. Apare mai ales la persoane n vrst
B. Durerile au sediul n conductul auditiv extern
C. Nu prezint zone trigger
D. Durerile nu sunt nsoite de fenomene vegetative
E. Uneori este bilateral
(pag. 464)

S2144022. Sindromul dureros unilateral localizat la unghiul extern al orbitei i baza nasului, asociat cu
rinoree, orienteaz spre:
A. Nevralgia de trigemen
B. Nevralgia glosofaringian
C. Nevralgia intermediarului Wrisberg
D. Nevralgia ganglionului sfenopalatin
E. Nevralgia zosterian
(pag. 470)

S2144023. Tratamentul nevralgiei trigeminale const n:


A. Medicaie antiepileptic
B. Infiltraii cu hidrocortizon
C. ndeprtarea factorilor iritativi odontali
D. Extracii dentare seriate n vederea eliminrii unei eventuale cauze
E. Protecia zonelor trigger
(pag. 448)

S2244024. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia esentiala glosofaringiana, atitudinea in criza a pacientului este de agitatie
B. In criza dureroasa din nevralgia esentiala glosofaringiana, pacientul efectueaza frecvente miscari de
deglutitie
C. Capul pacientului in criza dureroasa glosofaringiana esentiala este in extensie si cu gura inchisa
D. Examenul obiectiv in criza dureroasa din nevralgia esentiala glosofaringiana este relevant
E. In nevralgia esentiala glosofaringiana pot apare aritmii, bradicardii sau sincopa cardiaca
(pag. 462)

S2244025. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia trigeminala herpetica, virusul herpetic are predilectie pentru ramura a treia

1018

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1019

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Persoanele tinere sunt cele mai expuse la nevralgia trigeminala zoosteriana


C. Nevralgia trigeminala herpetica zoosteriana are un debut lent, cronic
D. Diagnosticul nevralgiei trigeminale zoosteriene este usor de stabilit daca medicul surprinde stadiile de
evolutie ale bolii herpetice
E. Nevralgia trigeminala herpetica zoosteriana nu pune problema diagnosticului diferential cu nevralgia
esentiala de trigemen
(pag. 468)

S2244026. Doza toxica a carbamazepinei este de:


A. 200 mg/zi
B. 400 mg/zi
C. 600 mg/zi
D. 1200 mg/zi
E. 2400 mg/zi
(pag. 449)

S2244027. In nevralgia trigeminala esentiala mai veche, durerea localizata pe ramura a II-a maxilara,
poate iradia:
A. Spre orbita
B. Spre vertex
C. Spre arcada dentara inferioara
D. Spre pleoapa inferioara homolaterala
E. Spre ureche
(pag. 443)

S2244028. Frecventa nevralgiei gloso-faringiene esentiale, in comparatie cu cea trigeminala esentiala


este:
A. Mult mai redusa
B. Sensibil egala
C. Mult mai crescuta
D. Nu s-au facut studii in acest sens
E. Studiile nu sunt relevante
(pag. 461)

S2244029. Durerea dento-parodontala este o durere:


A. Muco-gingivala
B. Musculo-scheletala
C. Viscerala
D. Vasculara
E. Nu se poate integra in nici una din entitatile de mai sus
(pag. 432)

S2244030. Durerea articulara temporomandibulara este:


A. O durere somatica profunda
B. O durere somatica superficiala
C. O durere nurogena
D. O durere psihogena
E. O durere inclusa in entitatea durerii musculare
(pag. 434)

S2244031. In durerea nevralgica paroxistica:


A. Exista leziuni anatomopatologice ale nervului
B. Instalarea durerii se face lent

1019

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1020

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Caracterul durerii este continuu


D. Durata durerii este de secunde/minute
E. Durata durerii este de minute/ore/zile
(pag. 441)

S2244032. In nevralgi trigeminala esentiala:


A. Debutul este lent
B. Orarul este nocturn
C. Durata crizei dureroase este de aproximativ 30 de minute
D. Iradierea durerii este prezenta de la inceputul bolii
E. Punctul de plecare al fulguratiei poate fi de la nivelul unui dinte
(pag. 443)

S2244033. In nevralgia trigeminala esentiala


A. Exista zone trigger numai endooral
B. Exista zone trigger numai exooral
C. Exista o perioada refractara imediat dupa criza
D. Lipseste o perioda refractara imediat dupa criza
E. Nu exista raspuns la tratamentul cu carbamazepina
(pag. 445)

S2244034. Cea mai importanta etapa de stabilire a diagnosticului in durerea orala si maxilo-faciala este:
A. Anamneza
B. Examenul clinic
C. Examenul complementar
D. Examen clinic si complementar minutios
E. Toate raspunsurile de mai sus sunt adevarate in egala masura
(pag. 429)

S2244035. Exemplul tipic pentru durerea transmisa este durerea care apare in
A. Traumatisme
B. Tumori
C. Inflamatii
D. Pulpita seroasa
E. Nevralgiile faciale atipice
(pag. 430)

S2244036. Exemplul tipic pentru pentru durerea proiectata este:


A. Drerea din nevralgia trigeminala esentiala
B. Durerea din traumatisme
C. Durerea din tumori
D. Durerea din nevralgiile faciale atipice
E. Durerea din pulpita seroasa
(pag. 430)

S2244037. Patognomonic pentru durerea periodontala este:


A. Varsta inaintata la care apare
B. Iradierea ei pe arii largi
C. Durerea prezenta la percutia in ax si la percutia laterala
D. Caracterul lancinant
E. Raspunsul prompt la stimulii termici
(pag. 436)

1020

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1021

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2244038. Caracterul principal al durerii vasculare este:


A. Lancinant
B. Sagetator
C. Usturime
D. Arsura
E. Pulsatil
(pag. 438)

S2244039. Migrenele fac parte din durerea:


A. Cutanata
B. Muco-gingivala
C. Musculo-scheletala
D. Viscerala
E. Nici un raspuns de mai sus nu este corect
(pag. 438)

S2244040. Caracterul principal al durerii neurogene este:


A. Localizarea ei in limitele de distributie periferica a ramurii nervoase afectate
B. Localizarea ei in afara limitelor de distributie periferica a ramurii nervoase afectate
C. Asocierea cu fenomene vegetative
D. Neasocierea cu fenomene vegetative
E. Localizarea preponderent bilaterala
(pag. 440)

S2244041. Nevralgia trigeminala esentiala are urmatoarea predispozitie:


A. Ramul I (supraorbitar) drept si stang
B. Ramul II (maxilar) drept
C. Ramul II (maxilar) stang
D. Ramul III (mandibular) drept
E. Ramul III (mandibular) stang
(pag. 441)

S2244042. Cefalalgia migrenoasa se calmeaza la administrarea de:


A. Medicatie vasodilatatorie
B. Medicatie vasoconstrictorie
C. Tegretol
D. Vitamine
E. Fenitoina
(pag. 438)

S2244043. Caracteristic pentru nevralgia trigeminala esentiala este faptul ca:


A. Perioadele interparoxistice sunt complet linistite
B. Exista un fond dureros continuu interparoxistic
C. Exista alte senzatii interparoxistic
D. Nu exista perioada refractara imediat dupa terminarea paroxismului
E. Exista elemente clinice obiective de suferinta a nervului trigemen
(pag. 444)

S2244044. Durerea somatica superficiala este o durere cu urmatoarele caracteristici:


A. Intensitatea nu este concordanta cu actiunea stimulului
B. Caracterul durerii este lancinant

1021

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1022

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Localizarea durerii este precisa


D. Iradierea durerii este prezenta
E. Frecventa durerii este continua
(pag. 432)

S2244045. Durerile nevralgice paroxistice au anumite caracteristici comune, cum ar fi:


A. Necesita un examen clinic minutios care sa evidentieze leziunile inflamatorii, traumatice sau tumorale in
teritoriul ramurii nervoase afectate
B. Intensitatea durerii este moderata
C. Localizarea este unilaterala sau bilaterala
D. Instalarea imprevizibila a crizei dureroase
E. Durata este de minute sau ore
(pag. 440)

S2244046. In nevralgia gloso-faringiana esentiala:


A. Varsta tanara este cea mai afectata
B. Exista doua forme clinice
C. Forma clinica cu simptomatologie otica este mai frecventa
D. Localizarea durerii se face la nivelul sinusului maxilar
E. Nu exista iradieri ale durerilor
(pag. 462)

S2244047. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei esentiale gloso-faringiene se face pe baza


urmatoarelor date:
A. Debutul este lent
B. Localizarea durerii se face la nivelul varfului limbii
C. Nu exista zone trigger
D. Exista o pozitie particulara a pacientului pentru a preveni paroxismul dureros
E. Durata durerii este de minute sau ore
(pag. 429)

S2244048. Sindroamele dureroase post-traumatice sunt


A. Durerile nevritice de origine nazala
B. Durerile nevritice de origine sinusala
C. Cauzalgia
D. Nevralgia nervului mare pietros superficial
E. Sindromul stilo-hioidal
(pag. 440)

S2244049. Nevralgia secundara a intermediarului facialului se mai numeste:


A. Sindrom Tolosa-Hunt
B. Sindrom Charlin
C. Sindrom Sluder
D. Sindrom Raeder
E. Sindrom Ramsay-Hunt
(pag. 465)

S2244050. In general, remisiunea crizelor dureroase in nevralgia trigeminala esentiala se obtine dupa
administrarea urmatoarei doze de carbamazepina:
A. 100-200 mg/zi
B. 200-400 mg/zi
C. 400-600 mg/zi
D. 600-800 mg/zi

1022

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1023

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. 800-1200 mg/zi
(pag. 449)

S2244051. Tegretolul:
A. Are efect antalgic imediat
B. Se administreaza pentru sedarea durerii in criza
C. Se administreaza pentru prevenirea crizelor
D. Doza toxica este de 400 mg/zi
E. Efectul terapeutic este foarte lent
(pag. 449)

S2244052. Dozele limita ale baclofenului sunt cuprinse intre:


A. 100-200 mg/zi
B. 200-400 mg/zi
C. 10-20 mg/zi
D. 40-60 mg/zi
E. 60-120 mg/zi
(pag. 450)

S2244053. Efectul secundar al Fenitoinei administrate la un pacient este:


A. Astenie
B. Vertij
C. Greata
D. Mialgie
E. Somnolenta
(pag. 450)

S2244054. Efectul secundar dat de administrarea de Fenitoina poate fi redus prin combinarea acesteia
cu:
A. Baclofen
B. Cofeina
C. Vitamine
D. Clonazepam
E. Indolpine
(pag. 450)

S2244055. In sfera cardio-vasculara efectul secundar al adminisrarii carbamazepinei este:


A. Agravarea hipotensiunii
B. Agravarea hipertensiunii
C. Tulburare de ritm
D. Artralgie
E. Infarct miocardic
(pag. 449)

S2244056. In sindromul stilo-hioidal Eagle, trtamentul este:


A. Medicamentos
B. Prin blocaj chimic anestezic
C. Chirurgical
D. Prin psihoterapie
E. Lipsit de rezultate favorabile
(pag. 471)

1023

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1024

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2244057. Tehnica de alcoolizare a ramurilor periferice nervoase trebuie sa respecte urmatoarele


principii:
A. Alcoolizarea nu trebuie precedata de anestezie tronculara
B. Alcoolul se introduce doar in canalele osoase
C. Se alcoolizeaza doar ramurile nervoase aflate in tesuturile moi
D. Alcoolul nu trbuie introdus in canalul osos mentonier
E. La nivelul canalului infraorbitar penetrarea sa fie de cel putin 2,5 cm
(pag. 452)

S2244058. Triada Charcot apare in:


A. Nevralgia trigeminala esentiala
B. Nevralgia trigeminala zoosteriana-herpetica
C. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla (in placi)
D. Nevralgia nervului laringeu superior
E. Nevralgia gloso-faringiana esentiala
(pag. 467)

S2244059. Care din urmatoarele raspunsuri sunt corecte:


A. Durerea este o experienta neplacuta cu aceeasi intensitate la pacient ca si la medic
B. Asemanarea durerii pacientului cu cea a medicului permite acestuia din urma sa deduca cu precizie forma
ei, cu ajutorul datelor anamnestice
C. Durerea nu poate fi exprimata decat in termeni obiectivi
D. Anamneza are importanta in stabilirea diagnosticului durerii
E. Anamneza nu este importanta pentru diagnosticul durerii
(pag. 429-430)

S2244060. In care din dureri, aria de perceptie a durerii coincide cu locul de declansare a ei:
A. In durerea transferata
B. In durerea locala
C. In durerea reflectata
D. In durerea translata
E. In orice fel de durere
(pag. 430)

S2244061. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia esentiala de trigemen intensitatea durerii este moderata
B. Nevralgia esentiala de trigemen afecteaza cu preponderenta sexul masculin
C. Nevralgia esentiala de trigemen este un apanaj al varstei tinere
D. In nevralgia trigeminala, ramura intai este cea mai afectata
E. Cauza nevralgiei este idiopatica
(pag. 441)

S2344062. Fibrele nociceptoare sunt:


A. alfa
B. beta
C. A alfa i beta
D. A delta i C
E. A beta i C
(pag. 431)

S2344063. Nevralgia trigeminal idiopatic este cel mai frecvent ntlnit n grupa de vrst:
A. 40-50 ani

1024

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1025

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

30-40 ani
50-65 ani
20-30 ani
10-20 an
(pag. 441)

S2344064. Nevralgia trigeminal idiopatic are predispoziie pentru:


A. Ramura I-a
B. Ramura a II-a
C. Ramura a III-a
D. Ramura a IV-a
E. Combinaia dintre aceste ramuri
(pag. 441)

S2544065. Durerea somatic superficial poate fi:


A. durerea muscular
B. durerea dento-parodontal
C. durerea articular
D. durerea muco-gingival
E. migrena atipic.
(pag. 432)

S2644066. Leucoplazia:
A. poate fi nlaturata prin stergere
B. apare ca o pata alba
C. are diametrul mai mic de 0,5cm
D. este localizata numai retrocomisural
E. evolutia bolii este de scurta durata
(pag. 819)

S2644067. Cornul cutanat:


A. apare de obicei la persoane tinere
B. sediul este numai la nivelul pielii paroase
C. nu prezinta risc de malignizare
D. dezvoltarea este rapida, dureroasa
E. apare n urma unor iritatii si traumatisme continui
(pag. 827)

S2644068. Keratozele actinice:


A. afesteaza n special adollescentii
B. apare n urme expunerii prelungite la soare
C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite
D. se prezintaa sub forma unor pete de culoare rosie
E. nu prezinta risc de malignizare
(pag. 827)

S2644069. Melanoza Dubreuilh:


A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare
B. apare ca o leziune de culoare bruna
C. afecteaza n special copiii
D. sediul este oriunde pe suprsfata corpului
E. sexul feminin este mai afectat

1025

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1026

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 831)

S2644070. Eritroplazia:
A. afecteaza cu preponderenta sexul feminin
B. leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violacee
C. evolutia este de scurta durata
D. reactioneaza bine la tratament
E. histologic prezinta caracterele unui carcinom in situ
(pag. 818)

S2644071. Leucoplazia se poate localiza:


A. pe tegumentele expuse la soare
B. pe mucoasa obrazului
C. pe tegumentele acoperite
D. pe mucoasa conjunctivala
E. n santul intercuspidian
(pag. 820)

S2944072. Durerile oro-faciale sunt grupate in functie de caracteristicile lor in:


A. dureri proiectate;
B. dureri reflectate;
C. dureri iradiate;
D. dureri psihogene;
E. dureri transmise.
(pag. 431)

S2944073. Durerile oro-faciale sunt grupate in functie de caracteristicile lor in:


A. dureri localizate;
B. dureri somatice;
C. dureri proiectate;
D. dureri transferate;
E. dureri iradiate.
(pag. 431)

S2944074. Durerile oro-faciale sunt grupate in functie de caracteristicile lor in:


A. dureri neurogene;
B. dureri localizate;
C. dureri translate;
D. dureri proiectate;
E. dureri transmise.
(pag. 431)

1026

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1027

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1244075. Caracterele nevralgiei trigeminale esentiale sunt:
A. debut brusc de intensitate violenta
B. debut lent cu instalare progresiva a durerii
C. durata crizei este de minute, ore
D. localizarea durerii se limiteaza in teritoriul unei ramuri trigeminale
E. durerea iradiaza depasind linia mediana a fetei
(pag. 443)

S1244076. Caracteristicile durerii din grupa nevralgiilor cu caracter continuu sunt:


A. durata foarte scurta, de secunde sau minute
B. intensitatea durerii e moderata
C. instalarea durerii este treptata
D. durere violenta
E. instalarea imprevizibila a crizei dureroase
(pag. 440)

S1244077. Care din urmatoarele raspunsuri sunt corecte?


A. in cazul psihalgiei durerea se repercuta asupra expresiei faciale
B. in cazul psihalgiei, dupa un interval de timp de cativa ani, se constata alterarea fizica a pacientului
C. durerea psihogena are un caracter schimbator
D. in durerea psihogena lipsesc stimulii de provocare a durerii
E. durerea psihogena se repercuta adanc asupra somnului
(pag. 482-485)

S1244078. Durerea dento-parodontala:


A. este o durere somatica superficiala
B. anamneza este relevanta
C. examenul obiectiv este relevant
D. factorii declansatori sunt greu evideniabili
E. palparea si percutia sunt importante in precizarea diagnosticului
(pag. 435-436)

S1244079. Durerea somatica profunda:


A. cuprinde durerea musculara
B. cuprinde durerea dento-parodontala
C. raspunde la o stimulare superficiala
D. este puin concordanta cu stimulul
E. localizarea durerii este difuza, cu iradieri
(pag. 433-435)

S1244080. Durerea somatica superficiala:


A. se poate declansa prin stimulare vegetativa
B. cedeaza la anestezie topica
C. nu cedeaza la anestezie topica
D. nu cedeaza la anestezie prin infiltraie
E. cedeaza la anestezie prin infiltratie
(pag. 432-433)

S1244081. Durerea somatica superficiala:

1027

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1028

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

provine din excitarea nociceptiva a tegumentelor si mucoaselor


provine din excitarea nociceptiva a receptorilor dento-parodontali
frecventa este dependenta de actiunea stimulului
iradierea durerii se face intr-un teritoriu indepartat cauzei
tratamentul se face prin suprimarea factorilor cauzali
(pag. 432-433)

S1244082. Durerea vasculara inflamatorie are urmatoarele caracteristici:


A. apare in special la artera temporala si carotida
B. este o durere somatica
C. este echivalenta cu sindromul Horton
D. apare in boli care au in comun o obstructie inflamatorie a arterelor
E. este o cefalalgie migrenoasa
(pag. 439)

S1244083. In functie de localizare,durerea se imparte in urmatoarele categorii:


A. durere somatica
B. durere transferata
C. durere proiectata
D. durere viscerala
E. durere locala
(pag. 430)

S1244084. in nevralgia esentiala de trigemen:


A. dintele nu constituie zona trigger
B. dintele constituie zona trigger
C. muschiul nu constituie zona trigger
D. mucoasa orala poate constitui sediul pentru zona trigger
E. numai tegumentele faciale pot constitui sediul pentru zone trigger
(pag. 443-445)

S1244085. Indicati raspunsurile corecte:


A. combinatia dintre nevralgia esentiala trigeminala si cea glosofaringiana este exclusa
B. infiltratia anestezica in scop diagnostic pentru nevralgia glosofaringiana nu este relevanta
C. infiltratia anestezica pentru nevralgia trigeminala esentiala este relevanta
D. neurectomiile periferice sunt mai eficiente decat neurollizele
E. in nevralgia trigeminala esentiala cronica, veche se instaleaza fenomenul de memorie a durerii
(pag. 450-459)

S1244086. Nevralgia trigeminala esentiala este:


A. nevralgie epileptiforma
B. nevralgie ce apare in scleroza multipla
C. prosopalgie
D. durere somatica profunda
E. nevralgie paroxistica
(pag. 441)

S1244087. Sindroamele dureroase posttraumatice apar dupa:


A. pusee repetate de nevralgie trigeminala esentiala
B. manopere de chirurgie orala
C. interventii de chirurgie plastica osoasa
D. regenerarea anormala a nervilor periferici

1028

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1029

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. incizii de abcese
(pag. 474-475)

S1344088. Anamneza in cadrul durerii in teritoriul oro-maxilo-facial cuprinde:


A. Intensitatea durerii
B. Durata durerii
C. Etiologia presupusa a durerii
D. Etiologia presupusa a durerii
E. Efectul sub analgezie
(pag. 429)

S1344089. Ca semnal de avertizare a organismului durerea implica urmatoarele componente:


A. Perceptia
B. Senzatia
C. Starea afectiva
D. Starea emoionala
E. Reactia
(pag. 431)

S1344090. Componenta anatomica viscerala a reactiei se manifesta obiectiv prin:


A. Tahicardie
B. Hipertensiune
C. Transpiratie
D. Modificarea cantitativa si calitativa a salivei
E. Febra
(pag. 431)

S1344091. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale esentiale se pune pe interogatoriul ce


cuprinde urmatoarele elemente:
A. Durerea cu caracterele ei bine conturate
B. Topografia durerii
C. Iradierea durerii
D. Semnele vegetative
E. Raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos
(pag. 445)

S1344092. Diagnosticul diferential al migrenei (cefalea grupata) se face cu:


A. Nevralgia trigeminala esentiala
B. Migrena simpla (clasica)
C. Durerea din sinuzita maxilara
D. Pulpita premolarilor superiori
E. Pericoronarita acuta supurata
(pag. 439)

S1344093. Durerea din migrena clasica este insotita cu regularitate de


A. Fenomene vegetative
B. Hiperlacrimare
C. Greata
D. Varsaturi
E. Tremuraturi
(pag. 439)

1029

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1030

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1344094. Durerea vasculara inflamatorie poate iradia in


A. Regiunea cervicala
B. Regiunea occipitala
C. Mandibula
D. Maxilar
E. Fata
(pag. 439)

S1344095. Durerea vasculara se clasifica in:


A. Nevralgie migrenoasa
B. Nevralgie migrenoasa
C. Migrena atipica
D. Migrena clasica
E. Durerea migratorie
(pag. 432)

S1344096. Examenul clinic obiectiv al nevralgiei trigeminale esentiale are urmatoarele aspecte
esentiale:
A. Absenta leziunilor nervoase periferice
B. Prezenta zonelor trigger
C. Topografia durerii
D. Iradierea durerii
E. Prezenta ticului dureros in criza
(pag. 445)

S1344097. Metodele terapeutice ale nevralgiei esentiale de trigemen cuprinde:


A. Terapia medicamentoasa orala
B. Blocajul clinic anestezic
C. Neuroliza
D. Electroliza
E. Tratamentul chirurgical
(pag. 448)

S1344098. Originea durerii are urmatoarele componente:


A. Somatica
B. Viscerala
C. Neurogena
D. Psihogena
E. Vasculara
(pag. 432)

S1344099. Sub aspectul "localizarii durerii"distingem:


A. Durerea persistenta
B. Durerea locala
C. Durerea pulsatila
D. Durerea proiectata
E. Durerea transmisa, transferata, reflectata
(pag. 430)

S1444100. Cele mai eficiente medicamente in nevralgia esentiala de trigemen s-au dovedit a fi:
A. fenitoina
B. prednison

1030

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1031

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. carbamazepina
D. tramal
E. baclofen
(pag. 448)

S1444101. Durerea dento-parodontala este::


A. rar intalnita
B. de tip somatic
C. poate fi insotita de adenopatie regionala
D. iradiaza
E. influentata de stimuli termici
(pag. 435)

S1444102. Durerea este un semnal de avertizare a organismului, care implica:


A. starea afectiva sau emotionala
B. perceptia senzoriala sau somatica
C. reactia vegetativa si musculara
D. terenul ereditar
E. varsta bolnavului
(pag. 430)

S1444103. Durerile oro-faciale sunt grupate in:


A. nevralgii
B. mialgii
C. somatice
D. neurogene
E. psihogene
(pag. 431)

S1444104. In nevralgia trigeminala esentiala durerea are urmatoarele caractere:


A. debut insidios
B. intensitate maxima
C. perioade interparoxistice linistite
D. localizare stricta
E. perioda refractara dupa crize
(pag. 415)

S1444105. Metodele chirurgicale practicate in nevralgia esentiala de trigemen sunt:


A. neurectomii periferice
B. decompresiuni microchirurgicale endocraniene
C. neurectomii endocraniene
D. tractotomii endocraniene
E. electrostimularea transcutanata
(pag. 455)

S1444106. Metodele terapeutice ale nevralgiei esentiale de trigemen cuprind:


A. medicatie orala
B. blocaje anestezice
C. terapia tisulara
D. fitoterapia
E. terapia chirurgicala
(pag. 448)

1031

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1032

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1444107. Neuroliza trigeminala se realizeaza prin:


A. alcoolizare
B. crioterapie
C. termocoagulare
D. compresiune
E. decompresiune
(pag. 452)

S1444108. Pentru blocajul chimic anestezic in nevralgia esentiala de trigemen se poate folosi:
A. xilina cu adrenalina
B. novocaina
C. Largactil
D. alcool
E. diazepam
(pag. 450)

S1544109. Absenta zonelor"trigger"este caracteristica urmatoarelor sindroame dureroase:


A. nevralgia trigeminala esentiala;
B. nevralgia faciala atipica;
C. nevralgia sfenopalatina;
D. nevralgia vidiana;
E. nevralgia de nerv glosofaringian.
(pag. 446-447-448)

S1544110. Diagnosticul diferential al migrenei grupate cuprinde:


A. pulpita premolarilor superiori;
B. nevralgia trigeminala esentiala;
C. sinuzita maxilara;
D. durerea cronica faciala;
E. migrena clasica.
(pag. 438-439)

S1544111. Diagnosticul diferential al nevralgiei ganglionului palatin (Sluder) cuprinde:


A. durerile vasculare faciale;
B. nevralgia nazo-ciliara;
C. cauzalgia;
D. durerile migrenoase;
E. nevralgia trigeminala zosteriana-herpetica.
(pag. 470)

S1544112. Durerile care caracterizeaza cauzalgia trebuie diferentiate de:


A. anestezia dureroasa;
B. psihalgia ;
C. durerile consecutive deficitului de vitamina B12;
D. durerea stimulata;
E. alergiile la materiale protetice acrilice.
(pag. 481)

S1544113. in cazul unui pacient cu anestezie dureroasa in teritoriul facial este necesar sa facem
diagnosticul diferential cu:
A. hiperpatia;
B. psihalgia;

1032

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1033

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. cauzalgia;
D. afeciuni inflamatorii care dau semnul Vincent;
E. durerea faciala fantoma.
(pag. 481)

S1544114. in teritoriul facial durerea fantoma poate avea drept etiologie:


A. rezectia buzei inferioare;
B. glosectomia;
C. excizia lobulului nazal;
D. mandibulectomie;
E. exenteratie de orbita.
(pag. 482)

S1544115. intre factorii etiopatogenici de natura tumorala incriminati in aparitia nevralgiei trigeminale
se numara:
A. meningiomul;
B. astrocitomul;
C. angiomul;
D. glioblastomul;
E. neurinomul acustic.
(pag. 441)

S1544116. Pentru tratamentul diferitelor sindroame algice, in doze de 400-600 mg/zi se pot administra:
A. fenitoina;
B. baclofen;
C. acyclovir;
D. vitamina B12;
E. carbamazepina.
(pag. 449-450)

S1544117. Sindroamele dureroase nevritice pot avea urmatoarea etiologie:


A. auriculara;
B. nazala;
C. salivara;
D. faringiana;
E. sinusala.
(pag. 472-473)

S1644118. Caracterul durerii in nevralgia trigeminala esentiala este descris de pacienti ca:
A. o jena
B. o lovitura de cutit
C. o descarcare electrica
D. o amorteala
E. parestezie
(pag. 443)

S1644119. in nevralgia trigeminala esentiala diagnosticul diferential trebuie facut cu:


A. glosopirosis
B. nevralgia sfenopalatina(sindromul Sluder)
C. xerostomia
D. nevralgia trigeminala posterpetica
E. afta bucala

1033

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1034

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 446)

S1644120. in nevralgia trigeminala esentiala evolutia bolii este:


A. acuta
B. cronica
C. continua
D. discontinua
E. descendenta
(pag. 445)

S1644121. in nevralgia trigeminala esentiala interogatoriul pacientului vizeaza urmatoarele elemente


fundamentale:
A. varsta pacientului
B. durerea cu caracterele ei
C. topografia durerii
D. raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos
E. profesia
(pag. 445)

S1644122. in nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura II maxilara poate iradia spre:
A. arcada dentara superioara
B. spre hemibuza inferioara
C. spre hemibuza superioara
D. spre pleoapa inferioara
E. lobulul nazal
(pag. 443)

S1644123. in nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura III la nivelul nervului alveolar
inferior sau a celui mentornier poate iradia spre:
A. hemibuza superioara
B. hemibuza inferioara
C. spre ureche
D. spre menton
E. pleoapa inf.
(pag. 443)

S1644124. in nevralgia trigeminala, esentiala cele mai eficiente medicamente sunt:


A. nifedipin
B. carbamazepina
C. baclofenul
D. fenitoina
E. nizoral
(pag. 448)

S1644125. Modalitatile de liza a nervului in cadrul tratamentului nevralgiei trigeminale esentiale sunt:
A. prin procedee fizice
B. prin procedee chimice
C. prin procedee termice
D. prin compresiune
E. hipnoza
(pag. 542)

S1644126. Reactiile adverse cel mai frecvente ale hidantoinei sunt:

1034

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1035

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

vorbire neclara
disfagie
amauroza
coordonare redusa
greata
(pag. 450)

S2144127. Diagnosticul pozitiv al nevralgiei eseniale de trigemen se bazeaz pe urmtoarele elemente


ale examenului clinic obiectiv:
A. Caracterele durerii
B. Absena oricror leziuni
C. Prezena zonelor trigger
D. Prezena ticului dureros n criz
E. Rspunsul la anestezia zonelor trigger
(pag. 445)

S2144128. Durerea dento-parodontal este:


A. Psihogen
B. Somatic superficial
C. Musculo-scheletal
D. Somatic profund
E. Visceral
(pag. 435)

S2144129. Durerea din cauzalgii se caracterizeaz prin:


A. Paroxisme dureroase
B. Caracter continuu
C. Asociere cu senzaie de arsur
D. Dispare prin blocaj anestezic cu vasoconstrictor
E. Se asociaz cu fenomene vegetative marcate n teritoriul trigeminal
(pag. 480)

S2144130. Durerea somatic superficial se caracterizeaz prin urmtoarele:


A. Localizare difuz
B. Iradiere
C. Intensitate mare
D. Nu prezint simptomatologie asociat
E. Rspunde la anestezia local
(pag. 432)

S2144131. Neuroliza n tratamentul nevralgiei trigeminale eseniale se face prin:


A. Alcoolizare
B. Crioterapie
C. Termocoagulare
D. Compresie
E. Rizotomie
(pag. 452-453)

S2244132. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia trigeminala esentiala blocajul anestezic este irelevant
B. Bblocajul anestezic se incepe prin infiltrarea stricta a unei singure ramuri (cea presupusa a fi inplicata in
sediul durerii)

1035

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1036

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Raspunsul la blocajul anestezic se considera pozitiv daca absenta durerii se prelungeste mai mult decat
durata de actiune a anestezicului (peste 30 de minute sau o ora)
D. Depozitul anestezic se depune la emergenta ramurilor trigeminale
E. Prin evolutia bolii, conturul crizei dureroase se estompeaza
(pag. 446)

S2244133. Marcati raspunsurile corecte


A. Diagnosticul diferential al nevralgiei esentiale de trigemen este deosebit de complicat
B. Pentru diagnosticul diferential al nevralgiei esentiale de trigemen datele clinice subiective nu pot constitui o
baza de diagnostic
C. Prezenta unor leziuni care se coreleaza cu durerea exclude nevralgia esentiala de trigemen
D. Coloratura individuala a durerii in nevralgia esentiala este determinata de participarea afectiv-emotionala
E. Coloratura afectiv-emotionala schimba calitatea suferintei din nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 446)

S2244134. Marcati raspunsurile corecte


A. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla apare predominant la varsta medie
B. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla este precedata de senzatie pasagera de parestezie faciala
C. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla este precedata de defecte ale vederii
D. Tonusul muscular nu este modificat in scleroza multipla in placi
E. Durerea trigeminala in scleroza multipla nu depaseste teritoriul ramurii trigeminale afectate
(pag. 446)

S2244135. Marcati raspunsurile corecte


A. Pentru diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale cu nevralgia de nerv gloso-faringian se
tine cont de faptul ca acesta din urma nu are caracteristici asemanatoare cu nevralgia trigeminala
B. Localizarea durerii si zonele trigger in nevralgia gloso-faringiana sunt diferite fata de cele din nevralgia
esentiala de trigemen
C. Nevralgia nervului lingual se distinge cu usurinta fata de cea a nervului gloso-faringian
D. Diagnosticul diferential intre cele doua nevralgii mentionate mai sus se face prin infiltratie anestezica
E. Infiltratia anestezica pentru gloso-faringian se face, de regula, la gaura jugulara
(pag. 446)

S2244136. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale cu nevralgiile faciale atipice se


bazeaza pe:
A. Debutul durerii, care in nevralgiile faciale atipice nu este instantaneu, ci trptat, esalonat
B. Intensitatea durerii, care in nevralgiile faciale atipice este maxima de la inceput si pe toata durata crizei
C. Remisia durerii, care in nevralgiile faciale atipice este lenta, descrescanda esalonat
D. Durata durerii in nevralgiile faciale atipice nu este minimala, ci se extinde la ore sau la zile
E. Lipseste participarea afectiva in nevralgiile faciale atipice
(pag. 448)

S2244137. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale se bazeaza pe:


A. Debutul durerii, care in nevralgiile faciale atipice este instantaneu, fara semne premonitorii
B. Intensitatea durerii, care in nevralgiile faciale atipice este minimala la inceput si creste treptat in intensitate
C. Remisia durerii in nevralgiile faciale atipice este lenta, descrescand treptat pana la disparitie
D. Localizarea durerii in nevralgiile faciale atipice nu este precisa, ci se disperseaza intr-o arie difuza,
neconturata
E. In nevralgiile faciale atipice exista o intensa participare afectiva
(pag. 448)

S2244138. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia esentiala de trigemen tratamentul este cel etiologic

1036

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1037

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

In nevralgia esentiala de trigemen tratamentul simptomatic nu are indicatie


Pentru tratamentul nevralgiei esentiale de trigemen este esential un diagnostic corect
In nevralgia esentiala de trigemen lipseste un tratament cu rezultate definitive
Tratamentul evralgiei esentiale de trigemen incepe cu metodele cele mai putin agresive
(pag. 448)

S2244139. Marcati raspunsurile corecte


A. Terapia de inceput a nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe tratamentul medicamentos
B. Terapia medicamentoasa a nevralgiei esentiale de trigemen este antiepileptica (in esenta)
C. Blocajul chimic anestezic nu reprezinta un mijloc terapeutic
D. Terapia tisulara reprezinta o formula terapeutica utila in nevralgia esentiala de trigemen
E. Stimularea nervoasa electrica nu se utilizeaza ca mijloc terapeutic
(pag. 448)

S2244140. Medicamentele de baza in tratamentul nevralgiei esentiale de trigemen sunt:


A. Fortralul
B. Tramadolul
C. Carbamazepina
D. Baclofenul
E. Fenitoina
(pag. 448)

S2244141. Marcati raspunsurile corecte


A. Raspunsul la tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen este individual
B. Carbamazepina nu are efecte secundare
C. In tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen nu este necesara adaptarea
individuala a posologiei
D. Ttratamentul cu carbamazepina se incepe cu doze mici, crescandu-se doza pana la obtinerea eficientei
E. Efectul terapeutic al carbamazepinei se declanseaza imediat (la cateva minute dupa administrare)
(pag. 449)

S2244142. Marcati raspunsurile corecte


A. Raspunsul la tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen este acelasi pentru orice
pacient
B. Carbamazepina are numeroase efecte secundare
C. Pentru tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen este necesara adaptarea
individuala a posologiei
D. Tratamentul cu carbamazepina se incepe cu doze mari de atac
E. Efectul terapeutic al carbamazepinei apare abia dupa 24-48 de ore de la administrarea dozei utile
(pag. 449)

S2244143. Marcati raspunsurile corecte


A. In majoritatea cazurilor de nevralgie esentiala de trigemen, doza de carbamazepina pentru inceput este de
200 mg pe zi
B. La doza de 200mg pe zi de carbamazepina, crizele dureroase se remit (de regula)
C. Crizele dureroase din nevralgia trigeminala se remit abia dupa doza de 400 mg pe zi de carbamazepina
D. Administrarea carbamazepinei se face in doza mica pe zi
E. Efectele secundare ale carbamazepinei apar numai dupa perioade indelungate de la utilizarea
medicamentului
(pag. 449)

S2244144. Marcati raspunsurile corecte


A. Efectele secundare ale carbamazepinei apar din primele zile de la initierea tratamentului

1037

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1038

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Starea de confuzie reprezinta un efect secundar al tratamentului cu carbamazepina


Efectele secundare ale carbamazepinei dispar pe masura ce pacientul se obisnuieste cu medicamentul
Obisnuinta cu medicamentul nu se repercuta si asupra efectului sau terapeutic
Carbamazepina nu este toxica nici in doze mari
(pag. 449)

S2244145. Marcati raspunsurile corecte


A. In tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen, dupa remisia temporara a bolii, se
recomanda utilizare dozelor reduse de intretinere
B. Doza de carbamazepina nu este influentata de conditiile de stres ale pacientului
C. Intreruperea tratamentului cu carbamazepina se recomanda pentru a preveni instalarea rapida a
obisnuintei
D. Nu exista pacienti la care carbamazepina sa demonstreze ineficienta
E. Obisnuinta la carbamazepina se repercuta si asupra eficientei teraputice
(pag. 449)

S2244146. Intre efectele secundare ale administrarii de carbamazepina se include:


A. Agranulocitoza
B. Anemia ablastica
C. Pancitopenia
D. Urticaria
E. Interactiunea cu foarte multe antibiotice
(pag. 449)

S2244147. Marcati raspunsurile corecte


A. Pentru terapia tisulara a nevralgiei esentiale de trigemen se utilizeaza homogrefa de nerv sciatic
B. Pentru terapia tisulara a nevralgiei esentiale de trigemen se utilizeaza autogrefa de nerv sciatic
C. Este posibila combinarea terapeutica dintre terapia medicamentoasa cu carbamazepina si cea tisulara cu
grefa de nerv
D. Grefa de nerv nu influenteaza doza de carbamazepina
E. Terapia tisulara cu grefa cutanata este eficienta in tratamentul nevralgiei esentiale de trigemen
(pag. 451)

S2244148. Marcati raspunsurile corecte


A. Neuroliza trigeminala se poate face la nivelul ramurilor periferice
B. Neuroliza trigeminala se poate face la nivelul ganglionului Gasser
C. Neuroliza se poate face cu alcool
D. Neuroliza se poate face cu glicerol
E. Neuroliza se poate face cu ajutorul curentului electric
(pag. 452)

S2244149. Marcati raspunsurile corecte


A. Nu este posibila concomitenta nevralgiei esentiale de trigemen cu cea glosofaringiana
B. Varsta este relevanta in nevralgia esentiala glosofaringiana
C. Cauzele nevralgiei esentiale glosofaringiene sunt bine precizate
D. Mecanismul nevralgiei esentiale glosofaringiene nu este cunoscut
E. Boala afecteaza ambele sexe in proportii egale
(pag. 461)

S2244150. Marcati raspunsurile corecte


A. Debutul durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este instantaneu
B. Instalarea durerii poate fi spontana
C. Instalarea durerii poate fi provocata

1038

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1039

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Nu exista zone trigger in nevralgia esentiala glosofaringiana


E. In mecanismul bolii (nevralgia esentiala glosofaringiana) nu se accepta ideea participarii sistemului nervos
central
(pag. 461)

S2244151. Marcati raspunsurile corecte


A. Localizarea durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este in orofaringe
B. Localizarea durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este auriculara
C. Durerea din nevralgia esentiala glosofaringiana este sub forma de arsura
D. Durata durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este lunga sau permanenta
E. Disparitia durerii se face treptat, gradual
(pag. 462)

S2244152. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia esentiala glosofaringiana, localizarea durerii este la varful limbii
B. In nevralgia esentiala glosofaringiana, localizarea durerii este la marginile limbii
C. In nevralgia esentiala glosofaringiana, durerea este localizata in ureche
D. Intensitatea durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este variabila
E. Intervalul dintre crizele dureroase este marcat de persistenta unui fond dureros
(pag. 462)

S2244153. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia esentiala glosofaringiana, punctul preauricular este, in mod deosebit, identificat ca zona trigger
B. Zonele bazei limbii, amigdaliana si faringiana, reprezinta zone trigger pentru nevralgia esentiala
glosofaringiana
C. Intreruperea sau blocarea durerii nu este posibila prin anestezia topica (in nevralgia esentiala
glosofaringiana)
D. Blocarea paroxismului dureros in nevralgia esentiala glosofaringiana se face prin infiltratia anestezica la
foramenul jugular
E. Simptomele asociate crizei dureroase din nevralgia esentiala glosofaringiana, constau in tulburari de gust
(pag. 462)

S2244154. Marcati raspunsurile corecte


A. Intre cauzele nevralgiei glosofaringiene secundare sau simptomatice pot fi citate tumorile de unghi
pontocerebelos sau cele faringo-amigdaliene
B. Leziunile inflamatorii orofaringiene pot declansa dureri nevralgice glosofaringiene
C. In nevralgia secundara glosofaringiana exista un interval liber (fara durere) intre crize
D. In nevralgia secundara glosofaringiana exista semne de leziuni organice ale nervului sau zonelor vecine lui
E. Examinarile complementare in nevralgia secundara glosofaringiana nu sunt relevante
(pag. 463-464)

S2244155. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale se face cu:


A. Prosopalgia
B. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla(in placi)
C. Nevralgia de nerv glosofaringian
D. Nevralgia nervului laringeu superior
E. Nevralgia trigeminala primara
(pag. 446)

S2244156. Tratamentul nevralgiei trigeminale esentiale cuprinde:


A. Decompresiunea chirurgicala a radacinilor trigeminale
B. Neuroliza
C. Stimularea nervoasa electrica transcutanata

1039

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1040

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Psihoterapia
E. Tratament neurochirurgical cat mai iute instituit
(pag. 449)

S2244157. Tratamentul nevralgiei trigeminale esentiale cuprinde


A. Terapia medicamentoasa orala
B. Blocaj electric anestezic
C. Terapia tisulara
D. Neuroliza chimica, termica sau electrica
E. Psihoterapia
(pag. 448)

S2244158. Dintre efectele secundare ale Tegretolului, administrat in primele zile, fac parte:
A. Agravarea unei hipertensiuni preexistente
B. Coma hipoglicemica
C. Greata
D. Vertij
E. Senzatia de confuzie
(pag. 449)

S2244159. Neuroliza trigeminala se poate executa prin urmatoarele procedee:


A. Chimice
B. De compresiune
C. Electrice
D. Termice
E. Medicamentoase
(pag. 452)

S2244160. In stadiile mai avansate ale nevralgiei trigeminale esentiale, durerea localizata pe teritoriul
ramurii I, poate iradia:
A. Spre arcada dentara superioara
B. Spre hemibuza superioara
C. Spre vertex
D. Spre narina homolaterala
E. Spre orbita
(pag. 443)

S2244161. In nevralgia esentiala trigeminala mai veche, durerea localizata pe ramura a II-a maxilara
poate iradia:
A. Spre arcada dentara suprioara
B. Spre hemibuza superioara
C. Spre narina homolaterala
D. Spre ureche
E. Spre pleoapa inferioara homolaterala
(pag. 443)

S2244162. In nevralgia trigeminala esentiala mai veche, durerea localizata pe traiectul ramurii a III-a
poate iradia:
A. Spre arcada dentara superioara
B. Spre hemibuza inferioara
C. Spre menton
D. Spre ureche
E. Spre narina homolaterala

1040

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1041

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 443)

S2244163. Diagnosticul de sleroza multipla (in placi) este sugerat de urmatoarele manifestari neurosenzoriale:
A. Diplopia
B. Nistagmusul
C. Tulburari ale echilibrului
D. Nevrita optica
E. Defecte ale campului vizual
(pag. 467)

S2244164. In scleroza multipla in placi poate aparea triada Charcot, care include:
A. Tremorul intentional
B. Diplopia
C. Nistagmusul
D. Disfagia
E. Vorbirea sacadata
(pag. 467)

S2244165. Clinica nevralgiei trigeminale zoosteriana-herpetica are urmatoarele stadii:


A. Stadiul preeruptiv
B. Stadiul preherpetic
C. Stadiul eruptiv
D. Stadiul postherpetic
E. Stadiul herpetic
(pag. 467)

S2244166. Durerea oro-faciala este o experienta neplacuta:


A. Senzoriala
B. Emotiva
C. Asociata cu leziuni tisulare reale
D. Asociata cu leziuni potentiale (imaginare)
E. Neasociata cu factori emotionali
(pag. 429)

S2244167. Durerea este definita (IASP) astfel:


A. Experienta senzoriala neplacuta
B. Experienta emotiva neplacuta
C. Este asociatacu leziuni tisulare
D. Nu este asociata cu leziuni tisulare
E. Poate fi indusa si prin amenintare sau imaginare
(pag. 429)

S2244168. In legatura cu localizarea durerii, distingem:


A. Durerea psihogena
B. Durerea locala
C. Durerea proiectata
D. Durerea somatica
E. Durerea reflectata
(pag. 430)

S2244169. Din punct de vedere fiziopatologic, durerea implica urmatoarele componente:

1041

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1042

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Perceptia senzoriala sau somatica


Starea afectiva sau emotionala
Reactia
Durerea somatica
Durerea atipica
(pag. 431)

S2244170. Durerea, in functie de carateristicile ei, este sistematizata astfel:


A. Durerea locala
B. Durerea proiectata
C. Durerea somatica
D. Durerea neurogena
E. Durerea psihogena
(pag. 431)

S2244171. Durerea dento-parodontala este:


A. O durere somatica superficiala
B. Odurere somatica profunda
C. O durere musculo-scheletala
D. O durere viscerala
E. O durere pulpara dentara
(pag. 432)

S2244172. Caracteristicile durerii somatice superficiale:


A. Localizare difuza
B. Localizare fidela
C. Iradiaza
D. Nu iradiaza
E. Relatie fidela cu stimulul
(pag. 433)

S2244173. Caracteristicile durerii viscerale sunt:


A. Localizare slaba
B. Localizare precisa
C. Poate fi provocata de stimuli termici
D. Poate fi provocata prin percutie dentara sau presiune
E. Durata este predominant constanta
(pag. 435)

S2244174. Durerea somatica periodontala are urmatoarele caracteristici:


A. Localizare precisa
B. Durata este constanta(predominant)
C. Poate fi provocata prin stimuli termici
D. Poate fi provocata prin presiune sau prin percutie dentara
E. Durerea ramane localizata la nivelul zonei stimulate
(pag. 435)

S2244175. Caracteristicile durerii pulpare sunt:


A. Forma durerii este acuta
B. Forma durerii este cronica
C. Localizarea durerii este precisa
D. Localizarea durerii este imprecisa

1042

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1043

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Frecventa durerii este intermitenta


(pag. 437)

S2244176. Caracteristicile durerii pulpare sunt:


A. Caracterul lancinant, sagetator
B. Pragul de stimulare este inalt
C. Iradierea durerii este prezenta
D. Orarul este predominant nocturn
E. Orarul este predominant diurn
(pag. 437)

S2244177. Din cadrul durerii vasculare fac parte:


A. Nevralgia migrenoasa
B. Odontalgia atipica
C. Migrena atipica
D. Migrena clasica
E. Durerea musculara
(pag. 432)

S2244178. Nevralgia esentiala trigeminala este:


A. O durere nevralgica cu fond dureros continuu
B. O durere nevralgica paroxistica
C. O durere neurogena
D. Un sindrom dureros nevritic
E. O durere faciala atipica
(pag. 440)

S2244179. Nevralgia trigeminala esentiala se mai numeste:


A. Ticul dureros al fetei
B. Prosopalgia
C. Nevralgia epileptiforma
D. Durerea faciala fantoma
E. Carotidina
(pag. 441)

S2244180. In nevralgia trigeminala esentiala:


A. Exista puncte trigger
B. Durata crizei este de secunde/minute
C. Orarul durerii este nocturn
D. Intensitatea durerii are caracter gradual
E. Localizarea durerii este riguroasa dupa ce boala are o relativa vechime
(pag. 443)

S2244181. Examenul clinic obiectiv in nevralgia trigeminala esentiala, precizeaza:


A. Absenta leziunilor morfologice ale ramurilor nervoase periferice
B. Scleroza multipla in placi la persoanele tinere
C. Prezenta zonelor trigger
D. Prezenta unui proces compresiv al radacinilor trigeminale
E. Prezenta ticului dureros in criza, cu caracteristicile lui foarte clare
(pag. 445)

S2244182. Durerea locala este cel mai des intalnita in:

1043

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1044

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Traumatisme
Pulpita seroasa
Inflamatii
Tumori
Nevralgii faciale atipice
(pag. 430)

S2244183. Durerea transmisa sau transferata are urmatoarele caracteristici:


A. Este des intalnita in pulpita seroasa
B. Poate fi intalnita si in nevralgiile faciale atipice
C. Este des intalnita in sindromul disfunctiei mio-articulare
D. Este intalnita in traumatisme
E. Este des intalnita in tumori
(pag. 430)

S2244184. Durerea proiectata:


A. Reprezinta un raspuns dureros localizat precis
B. Reprezinta un raspuns dureros localizat imprecis
C. Apare in nevralgia trigeminala esentiala
D. Depaseste aria de distributie terminala a nervului in suferinta
E. Nu depaseste aria de distributie terminala a nervului in suferinta
(pag. 430)

S2244185. Durerea somatica superficiala are urmatoarele caracteristici:


A. Localizare precisa
B. Durata limitata
C. Nu prezinta orar temporal
D. Cedeaza la anestezia topicasau la cea prin infiltratie
E. Apare in nevralgia esentiala trigeminala
(pag. 432)

S2244186. Tipurile fundamentale de durere profunda sunt:


A. Durerea musculo-scheletala
B. Durerea cutanata
C. Durerea muco-gingivala
D. Durerea viscerala
E. Durerea neurogena
(pag. 433)

S2244187. Durerea articulara temporo-mandibulara este:


A. O durere somatica profunda
B. O durere proprioceptiva
C. O durere vaga periauriculara
D. Este o durere acuta, insuportabila
E. Poate fi localizata precis
(pag. 434)

S2244188. Durerea pulpara dentara:


A. Se poate asocia cu fenomene vegetative
B. Se poate asocia cu spasme musculare temporale sau maseterine
C. Se poate asocia cu adenopatie submandibulara sau submentoniera
D. Poate fi transferata la corespondentii antagonisti

1044

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1045

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Poate fi transferata la distanta


(pag. 436, 437)

S2244189. Durerea pulpara iradiza astfel:


A. De la molarii superiori spre zona temporala
B. De la caninii superiori spre zona suborbitara
C. De la molarii inferiori spre zona auriculara
D. De la incisivii inferiori spre zona mentoniera
E. Durerea pulpara nu iradiaza
(pag. 437)

S2244190. Din cadrul durerilor nevralgice cu fond dureros continuu fac parte:
A. Nevralgia nervului laringeu superior
B. Nevralgia trigeminala esentiala
C. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla (in placi)
D. Nevralgia gloso-faringiana simtomatica (secundara)
E. Cauzalgia
(pag. 440)

S2244191. Durerea dento-parodontala este:


A. O durere somatica
B. O durere cutanata
C. O durere somatica profunda
D. O durere somatica superficiala
E. O durere viscerala
(pag. 432)

S2244192. Durerea pulpara dentara este o durere somatica profunda, cu urmatoarele caracteristici:
A. Forma durerii este acuta
B. Frecventa durerii este continua
C. Intensitatea durerii este moderata
D. Caracterul durerii este sagetator, lancinant
E. Este prezenta iradierea durerii
(pag. 437)

S2244193. Migrena clasica este o durere somatica profunda, cu urmatoarele caracteristici:


A. Este o durere viscerala
B. Este insotita cu regularitate de fenomene vegetative
C. Se deruleaza in etape
D. Stadiul prodromal este urmat de stadiul cefalalgic
E. Punctele de emergenta ale nervului trigemen nu sunt sensibile la palpare
(pag. 439)

S2244194. Durerea vasculara inflamatorie are urmatoarele caracteristici:


A. Este o durere somatica superficiala
B. VSH este crescuta
C. Este o durere profunda si intensa in teritoriul arterei temporale superficiale
D. Artera carotida este sensibila, pulsatila, tumefiata
E. Este explicabil fenomenul de claudicatie care apare in cadrul acestui sindrom dureros
(pag. 439)

S2244195. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale se face cu:

1045

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1046

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Nevralgia trigeminala postherpetica


Sindromul paratrigeminal
Ticul dureros al fetei
Nevralgia occipitala
Nevralgiile faciale atipice
(pag. 447)

S2244196. Anestezia dureroasa cuprinde:


A. Anestezie
B. Durere
C. Rigiditate de carton
D. Afectarea functiilor motorii
E. Hiperestezie
(pag. 481)

S2244197. Anestezia dureroasa:


A. Este o durere spontana, intensa
B. Se manifesta pe fondul unei anestezii
C. Apare frecvent dupa operatia Dandy
D. Pare a fi mai usor de suportat decat nevralgia trigeminala esentiala
E. Tratamentul este mai facil decat al nevralgiei trigeminale esentiale
(pag. 481)

S2244198. Metodele terapeutice ale nevralgiei trigeminale esentiale cuprind:


A. Terapia medicamentoasa orala
B. Neuroliza
C. Tratamentul chirurgical
D. Fizioterapia
E. Psihoterapia
(pag. 448)

S2244199. Neuroliza trigeminala se poate efectua prin urmatoarele modalitati:


A. Procedee chimice
B. Procedee electrice
C. Procedee termice
D. Decompresiune
E. Compresiune
(pag. 452)

S2244200. Printre caracteristicile comune ale durerilor nevralgice paroxistice, se enumera:


A. Intensitatea este moderata
B. Durata este de minute sau ore
C. Intensitatea durerii este neobisnuit de mare
D. Instalarea durerii este imprevizibila
E. Integritatea anatomica a nervului afectat
(pag. 440)

S2244201. Nevralgia trigeminala esentiala este o stare clinica dramatica, cu urmatoarele caracteristici:
A. Criza dureroasa este declansata prin excitarea de catre un stimul puternic a unei "zone dolorigene"
B. Durerea este de o violenta si o intensitate iesite din comun
C. Orarul durerii este nocturn
D. Localizarea durerii este strict pe teritoriul unei ramuri trigeminale

1046

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1047

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Iradierea durerii este prezenta inca de la debutul bolii


(pag. 449)

S2244202. Avantajele utilizarii metodei de alcoolizare, in cadrul tratamentului nevralgiei trigeminale


esentiale, sunt:
A. Recidiva paroxismului dureros dupa o perioada scurta
B. Posibilitatea de reaplicare a ei
C. Absenta riscurilor importante cand este aplicata la nivelul ramurilor periferice
D. Instalarea dupa acest tratament a "anesteziei dolorosa"
E. Perioada relativ buna de acalmie
(pag. 452)

S2244203. Cele mai eficiente medicamente in tratamentul nevralgiei trigeminale esentiale sunt:
A. Carbamazepina
B. Fenitoina
C. Hipnoticele
D. Vitaminele
E. Baclofenul
(pag. 449)

S2244204. Durerea faciala fantoma apare in teritoriul maxilo-facial dupa:


A. Glosectomii
B. Frenectomii
C. Exenteratie de orbita
D. Gingivoplastii
E. Mandibulectomii
(pag. 482)

S2244205. Durerile nevralgice tipice pe fond dureros continuu cuprind:


A. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla (in placi)
B. Nevralgi trigeminala zoosteriana
C. Nevralgia trigeminala esentiala
D. Nevralgia secundara glosofaringiana
E. Nevralgia secundara a intermediarului facialului
(pag. 467)

S2244206. Diagnosticul diferential al cauzalgiei se face cu:


A. Psihalgia
B. Nevralgia trigeminala esentiala
C. Durerile din deficientele complexului B12
D. Anestezia dureroasa
E. Alergiile la materialele protetice acrilice
(pag. 481)

S2244207. In nevralgia gloso-faringiana simptomatica, exista urmatoarele perticularitati clinice:


A. Existenta unui fond dureros continuu
B. Absenta intervalului liber intre episoadele paroxistice
C. Evolutia bolii este continua, ajungandu-se la o durere continua intensa
D. Aparitia unor semne de leziune organica a nervului
E. Cedarea completa a durerilor prin anestezierea topica a zonelor trigger
(pag. 464)

1047

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1048

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2244208. Pentru durerea psihogena pledeaza urmatorii factori:


A. Localizarea durerii este precisa
B. Descrierea durerii este exacta
C. Lipsesc stimulii de provocare a durerii
D. Lipsesc semnele obiective
E. Raspunsul la medicamentele psihoactive
(pag. 487- 489)

S2244209. Tratamentul nevralgiei gloso-faringiene consta in:


A. Alcoolizarea nervului
B. Medicatie antiepileptica
C. Infiltratii anestezice repetate la baza limbii
D. Aplicatii anestezice topice locale pe zonele trigger
E. Neurotomia extra sau intracraniana
(pag. 463)

S2244210. Sindromul Claude-Bernard-Horner cuprinde urmatoarele semne:


A. Mioza
B. Exoftalmie
C. Nistagmus
D. Diplopie
E. Micsorarea fantei palpebrale
(pag. 447)

S2244211. Dureri nevralgice atipice cu fond dureros continuu sunt urmatoarele:


A. Durerea stimulata
B. Cauzalgia
C. Anestezia dureroasa
D. Nevralgia nervului sfeno-palatin
E. Durerea faciala atipica
(pag. 440)

S2244212. Tegretolul:
A. Nu are efect antalgic imediat
B. Se administreaza pentru sedarea in crize
C. Doza toxica este de 1200 mg/zi
D. Se administreaza intr-o singura doza pe zi
E. Ca mod de actiune este un antiepilectic psihotrop
(pag. 449)

S2244213. Diagnosticul diferential al anesteziei dureroase se face cu:


A. Alte afectiuni care dau semnul lui Vincent
B. Hiperpatia
C. Nevralgia trigeminala esentiala
D. Nevralgia gloso-faringiana esentiala
E. Sindroame dureroase nevritice
(pag. 481)

S2244214. Diagnosticul pozitiv al sindromului Ramsay-Hunt se face pe baza urmatoarelor elemente:


A. Caracterul durerii
B. Eruptia herpetica
C. Prezenta fenomenelor de deficit neurologic

1048

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1049

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Varsta pacientului
E. Sexul pacientului
(pag. 465)

S2244215. Durerile nevritice de origine nazala:


A. Sunt de obicei transferate
B. Depind de sediul inflamatiei
C. Sunt dureri nevritice de origine sinusala
D. Pot iradia si in ureche (durerile severe)
E. Tratamentul consta in administrare de medicatie antiepileptica psihotropa
(pag. 472)

S2244216. In sinuzita acuta maxilara odontogena, durerea are urmatoarele caracteristici:


A. Este pulsatila
B. Este intensa
C. Este exacerbata de miscarile bruste
D. Nu iradiaza
E. Se calmeaza in clinostatism
(pag. 472)

S2244217. Neuroliza trigeminala prin procedee chimice se face cu:


A. Alcool absolut
B. Glicerol anhidric
C. Crioterapie
D. Neurectomie
E. Electrocoagulare
(pag. 452)

S2244218. Tratamentul chirurgical, in cazul nevralgiei esentiale de trigemen, cuprinde:


A. Neuroliza chimica
B. Terapia tisulara
C. Neurectomia ramurilor periferice
D. Decompresiunea endocraniana
E. Neurotomia
(pag. 448)

S2244219. Fenitoina este:


A. Un agent terapeutic anticonvulsivant
B. Un agent terapeutic antiepileptic
C. Un agent terapeutic ce actioneaza prin cresterea pragului de excitabilitate tactila a zonelor trigger
D. Un derivat de hidantoina
E. Un agent terapeutic ce nu are efecte secundare
(pag. 450)

S2244220. Blocajul chimic anestezic in cazul nevralgiei trigeminale esentiale se poate face (dupa
Filipescu) cu:
A. Antibiotice
B. Novocaina
C. Largactil
D. Xilina
E. Lidocaina
(pag. 450)

1049

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1050

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2244221. Nevralgia trigeminala zoosteriana-herpetica prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Sunt mai expuse persoanele tinere, in special cele de sex feminin
B. Evolueaza in 3 stadii
C. Stadiul eruptiv poate dura doua sau trei saptamani
D. In cazul nervului trigemen, virusul are predilectie pentru ramura oftalmica
E. Poate apare triada Charcot
(pag. 467)

S2244222. Sindromul Tolosa-Hunt are urmatoarele caracteristici clinice:


A. Durere periorbitara
B. Durere retroorbitara
C. Oftalmoplegie
D. Nistagmus
E. Strabism
(pag. 447)

S2244223. Durerea poate fi:


A. Indusa numai prin leziuni reale
B. Indusa prin amenintare
C. Indusa prin imaginare
D. In totalitate o experienta personala
E. Si o experienta colectiva
(pag. 429)

S2244224. Marcati raspunsurile corecte


A. In durerea transferata durerea este transmisa la periferie in acelasi loc cu cel cauzal
B. Durerea transferata este somatica superficiala
C. Durerea transferata este proprioceptiva
D. Durerea transferata este precis conturata
E. Durerea transferata depaseste ca intindere aria de distributie a nervului senzitiv interesat
(pag. 430)

S2244225. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerea proiectata este localizata precis in zona terminala a nervului senzitiv afectat
B. Durerea miofasciala este o durere proiectata
C. Durerea proiectata ocupa toata zona terminala a nervului afectat
D. Durerea proiectata este intalnita in nevralgia trigeminala esentiala de trigemen
E. Durerea proiectata depaseste aria terminala de distributie a nervului senzitiv
(pag. 430)

S2244226. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerea locala este intalnita in nevralgiile esentiale
B. Durerea proiectata este intalnita in traumatisme, tumori
C. Durerea transferata este intalnita in afectiunile miofasciale
D. Durerea locala este o durere somatica profunda
E. In pulpitele seroase putem intalni o durere trnsferata
(pag. 430)

S2244227. Marcati raspunsurile corecte


A. In durerea reflectata aria de perceptie a durerii coincide cu zona de actiune a stimulului dureros
B. Durerea reflectata se percepe intr-o arie precis conturata
C. Perceptia senzoriala este o senzatie nespecifica

1050

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1051

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Perceptia senzoriala are ca substrat anatomic receptori specializati


E. Perceptia senzoriala are cai de transmisie precisa a impulsului dureros la centrii cerebrali
(pag. 430)

S2244228. Marcati raspunsurile corecte:


A. Durerea somatica superficiala provine din stimularea nociceptiva a tesuturilor cutanate si mucoase
B. Durerea somatica superficiala de obicei este o durere cronica ce se declanseaza la un interval de timp
dupa interventia agentului cauzal
C. Perceptia durerii somatice superficiale se extinde la distanta fata de aria receptorilor stimulati
D. Durerea somatica superficiala nu ramane localizata
E. Durata durerii somatice superficiale este concordanta cu timpul de actiune a stimulului
(pag. 432)

S2244229. Marcati raspunsurile corecte


A. Intensitatea durerii somatice superficiale nu este concordanta cu actiunea stimulului
B. Localizarea durerii somatice superficiale este precisa
C. Frecventa durerii somatice superficiale nu este legata de frcventa interventiei stimulului
D. In durerea somatica superficiala iradierea este prezenta
E. Durerea somatica superficiala nu prezinta un orar temporar
(pag. 432)

S2244230. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerea somatica superficiala este localizata doar in zona stimulata prin intermediul exteroreceptorilor
B. Durata durerii somatice superficiale poate fi in limite foarte largi
C. In compratie cu alte dureri, durerea somatica superficiala este apreciata ca o durere moderata
D. Delansarea durerii somatice superficiale este indirecta
E. Durerea somatica superficiala nu cedeaza la anestezia topica sau la cea prin infiltratie
(pag. 432)

S2244231. Caracteristicile durerii somatice superficiale sunt:


A. Forma durerii - cronica
B. Intensitatea durerii - gradata
C. Localizarea durerii - difuza
D. Frecventa - concordanta cu stimulul
E. Declansarea - prin contact
(pag. 432)

S2244232. Caracteristicile durerii somatice superficiale sunt:


A. Iradierea durerii - nu
B. Orarul durerii - oricand
C. Frecventa durerii - discontiua
D. Localizarea - precisa
E. Raspunsul la anestezie locala - da
(pag. 432)

S2244233. Marcati raspunsurile corecte


A. Cauzele durerii somatice superficiale sunt usor evidentiabile
B. Tratamentul durerii somatice superficiale ridica probleme deosebite
C. Protezele conjuncte nu pot fi implicate in aparitia durerii somatice superficiale
D. Obturatiile neetanse pot fi implicate in durerile somatice superficiale
E. Aftele recurente nu fac parte din factorii cauzali ai durerii somatice superficiale
(pag. 433)

1051

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1052

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2244234. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerea somatica profunda este proprie tesuturilor derivate din ectoderm
B. Durerea somatica profunda este proprie tegumentelor si mucoaselor
C. Durerea somatica profunda nu se asociaza cu durerea psihogena
D. Durerea somatica profunda se cronicizeaza
E. Durerea somatica profunda este mai putin concordanta cu stimulul
(pag. 433)

S2244235. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerea somatica profunda deriva din mezoderm
B. Durerea somatica profunda nu iradiaza
C. Localizarea durerii somatice profunde este precisa
D. Relatia durerii somatice profunde nu este fidela cu stimulul
E. Durerea somatica profunda nu se cronicizeaza
(pag. 433)

S2244236. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerea de la nivelul dintilor deriva strict din tesuturile dentare
B. Durerea musculo-scheletala pastreaza o relatie stransa cu cerintele functiei biomecanice
C. Spasmul musculaturii pterigoidiene se limiteaza la masa musculara
D. Durerea articulara temporo-mandibulara este o durere somatica superficiala
E. Durerea articulara este proprioceptiva
(pag. 434)

S2244237. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerea somatica profunda se manifesta ca o durere transferata
B. Durerea articulara temporo-mandibulara este o durere somatica profunda
C. In durerea articulara temporo-mandibulara pacientul nu poate preciza care componenta a articulatiei este
implicata cauzal
D. Durerea osoasa este transmisa de receptori proprii ososi
E. Periostul nu dispune de receptori proprii
(pag. 434)

S2244238. Marcati raspunsurile corecte


A. Parodontiul profund este dotat cu prprioceptori
B. Parodontiul profund este dotat cu exteroreceptori
C. Durerea care pleaca de la nivelul parodontal este de tip somatic profund
D. Durerea care pleaca de la nivelul parodontal profund se aseamana cu cea de la nivel muscular
E. Receptorii din ligamentele periodontale nu sunt capabili sa localizeze cu destula precizie pozitia stimulului
nociceptiv
(pag. 435)

S2244239. Durerea care pleaca de la nivelul parodontiului profund se aseamana cu cea provenind de la:
A. Muschi
B. Oase
C. Articulatii
D. Tendoane
E. Mucoase
(pag. 435)

S2244240. Durerea viscerala (pulpara) se caracterizeaza prin:


A. Localizare - precisa

1052

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1053

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Durata - predominant periodica


Relatia cu aria stimulata - depaseste ari stimulata
Relatia cu functia biomecanica - da
Pragul de stimulare - jos
(pag. 435)

S2244241. Durerea viscerala pulpara se caracterizeaza prin:


A. Relatia cu functia biomecanica - nu
B. Raspunsul grdual la intensitatea stimulului - nu
C. Provocarea durerii prin stimuli termici - da
D. Transferul durerii in alte zone - nu
E. Localizarea durerii - precisa
(pag. 435)

S2244242. Marcati raspunsurile corecte


A. In durerea parodontala superficiala anamneza nu este suficient de relevanta
B. In durerea parodontala superficiala examenul obiectiv este relevant
C. In durerea parodontala superficiala pot fi evidentiati factorii etiologici
D. Palparea este neimportanta in durerea parodontala
E. Percutia este importanta in durerea parodontala
(pag. 436)

S2244243. Caracteristicile durerii parodontale sunt:


A. Localizarea durerii - prcisa
B. Frecventa durerii - continua
C. Durata durerii - scurta (secunde, minute)
D. Caracterul durerii - lancinant
E. Intensitatea durerii - violenta
(pag. 436)

S2244244. Caracteristicile durerii parodontale sunt:


A. Pragul de stimulare al durerii - intermediar
B. Pragul de stimulare al durerii - inalt
C. Pragul de stimulare al durerii - jos (scazut)
D. Raspunsul gradual - da
E. Caracterul durerii - lancinant
(pag. 436)

S2244245. Marcati raspunsurile corecte:


A. Pulpa dentara este intens reprezentata neuronal
B. Iradierea la alti dinti sau la alte tesuturi este posibila
C. Durerea odontogena nu poate fi transferata in tesuturi de alta structura
D. Durerea pulpara poate fi transferata la dintii antagonisti
E. De la dintii inferiori durerea iradiaza in ureche
(pag. 436)

S2244246. Durerea pulpara iradiaza astfel:


A. De la molarii inferiori iradiaza spre ureche
B. De la incisivii inferiori spre obraz
C. De la molarii superiori spre ochi
D. De la incisivii superiori spre nas
E. De la caninii superiori spre zona suborbitara

1053

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1054

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 437)

S2244247. Caracteristicile durerii pulpare sunt:


A. Forma - acuta
B. Localizarea - imprecisa
C. Pragul de stimulare - inalt
D. Raspunsul gradual - nu
E. Intensificarea la clinostatism - nu
(pag. 437)

S2244248. Durerile nevralgice paroxistice se caracterizeaza prin:


A. Lipsa de integritate anatomica a nervului afectat
B. Instalarea previzibila a crzei dureroase
C. Intensitatea moderata a durerii
D. Localizare unilaterala
E. Durata foarte scurta a crizei
(pag. 440)

S2244249. Durerile nevralgice paroxistice se caracterizeaza prin:


A. Integritatea anatomica a nervului afectat
B. Instalarea imprevizibila a crzei dureroase
C. Intensitatea neobisnuit de mare a durerii
D. Posibilitatea de localizare bilaterala a afectiunii
E. Durata lunga a crizei dureroase
(pag. 440)

S2244250. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerile nevralgice paroxistice au o durata de secunde sau minute
B. In cazul durerilor din grupa nevralgiilor cu caracter continuu nu pot fi evidentiate cauzele afectiunii
C. In cazul nevralgiilor cu caracter continuu, instalarea durerii este brusca
D. In cazul nevralgiilor cu caracter continuu, intensitatea durerii este moderata
E. In cazul nevralgiilor cu caracter continuu, durerea dureaza minute, ore sau mai mult
(pag. 440)

S2244251. Caracteristicile durerilor paroxistice sunt:


A. Aspectul clinic al pacientului - normal
B. Leziuni anatomo-patologice ale nervului - nu
C. Instalarea durerii - lenta
D. Localizarea durerii - unilaterala
E. Recurenta - da
(pag. 441)

S2244252. Caracteristicile durerilor cu caracter continuu sunt:


A. Aspectul clinic al pacientului - modificat
B. Leziuni patologice evidente la nivelul nervului afectat - da
C. Instalarea durerii - lent
D. Recurenta durerii dupa tratament - nu
E. Durata durerii - secunde
(pag. 441)

S2244253. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia trigeminala esentiala de trigemen, intensitatea durerii este violenta

1054

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1055

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Nevralgia esentiala de trigemen afecteaza preponderent sexul feminin


Nevralgia esentiala de trigemen este un apanaj al varstei inaintate
Nevralgia esentiala de trigemen afecteaza preponderent ramura a II-a
Cauza nevralgiei esentiale de trigemen este bine cunoscuta
(pag. 441)

S2244254. Marcati raspunsurile corecte (toate raspunsurile fac referire la nevralgia trigeminala
esentiala):
A. Criza dureroasa poate fi declansata prin stimularea intensa, puternica a zonei trigger
B. Zona dolorigena poate fi reprezentata de tegument
C. Zona dolorigena poate fi reprezentata de mucoasa
D. Zona dolorigena poate fi reprezentata de dinte
E. Zona dolorigena este mereu schimbatoare
(pag. 441)

S2244255. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia esentiala de trigemen, zona trigger este reprezentata de dinte
B. In nevralgia esentiala de trigemen, mucoasa nu constituie sediu pentru zona trigger
C. In nevralgia esentiala de trigemen, tegumentul fetei poate reprezenta un sediu pentru zona trigger
D. Zona dolorigena sau trigger in nevralgia esentiala trigeminala este mereu aceeiasi
E. Criza dureroasa in nevralgia esentiala trigeminala poate fi declansata printr-o stimulare slaba a zonei
trigger
(pag. 441)

S2244256. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia esentiala de trigemen, cauzele sunt necunoscute
B. In nevralgia esentiala de trigemen, mecanismele fiziopatologice sunt bine cunoscute
C. Intre factorii presupusi cauzali ai nevralgiei trigeminale esentiale sunt citate si compresiunile vasculare
care vin in contact cu fibrele nervoase
D. Criza dureroasa in nevralgia esentiala de trigemen poate fi declansata si de o vibratie a zonei trigger
E. Distorsiunea zonei trigger poate declansa criza
(pag. 441)

S2244257. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia esentiala de trigemen, criza dureroasa se instaleaza lent
B. Durerea in nevralgia trigeminala esentiala de trigemen survine anuntata de semne premonitorii
C. Vorbitul nu contribuie la declansarea crizei
D. Criza dureroasa in nevralgia trigeminala esentiala dureaza putin
E. Dupa incetarea crizei, pacientul isi reia nestingherit discutia sau activitatea
(pag. 443)

S2244258. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia esentiala de trigemen, criza dureroasa se instaleaza brusc, fulgerator, instantaneu
B. In nevralgia esentiala de trigemen, criza dureroasa apare in plina stare de sanatate, neanuntata de semne
premonitorii
C. Criza dureroasa in nevralgia esentiala de trigemen este de lunga durata
D. Dupa disparitia crizei din nevralgia esentiala de trigemen, ramane o senzatie de disconfort si durere
moderata
E. Criza dureroasa in nevralgia esentiala de trigemen poate fi declansata prin vorbit
(pag. 443)

S2244259. Marcati raspunsurile corecte


A. Orarul durerii in nevralgia esentiala de trigemen este diurn

1055

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1056

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Orarul nocturn al durerii este caracteristic pentru durerile din nevralgiile simptomatice
La debut, durata crizei in nevralgia esentiala de trigemen este de fractiuni de secunda
Disparitia crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen se face lent, treptat
Intensitatea crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen nu are caracter gradual
(pag. 443)

S2244260. Marcati raspunsurile corecte


A. Orarul durerii in nevralgia esentiala de trigemen este nocturn, dupa culcare
B. Disparitia crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen este instantaneu
C. Intensitatea crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen este maxima pe toata durata
D. Iradierea crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen depaseste ramura trigeminala afectata inca
de la inceputul bolii
E. Intervalul de acalmie dintre crize ramane constant pe toata durata bolii
(pag. 443)

S2244261. Marcati raspunsurile corecte


A. Iradierea durerii in nevralgia esentiala de pe ramura I trigeminala merge spre vertex
B. Iradierea durerii in nevralgia esentiala de pe ramura I trigeminala merge spre orbita
C. La debut durerea este situata pe o arie limitata
D. Iradierea survine numai dupa o anumita vechime a bolii
E. In nevralgia ramurii a II-a trigeminala, iradierea evolueaza spre ureche
(pag. 443)

S2244262. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre arcada dentara inferioara
B. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre buza inferioara
C. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre menton
D. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre comisura labiala
E. Iradierea durerii in teritoriul altei ramuri trigeminale este obisnuita in nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 443)

S2244263. Marcati raspunsurile corecte


A. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea este maxima de la inceput
B. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea durerii se instaleaza gradual
C. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea durerii este aceeasi (maxima) pe toata durata crizei
D. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea durerii scade gradual pana la disparitia completa a durerii
E. In nevralgia esentiala de trigemen, in cursul crizei, alterneaza perioade dureroase de intensitati diferite
(pag. 443)

S2244264. In nevralgia esentiala de trigemen


A. Intensitatea durerii creste gradual
B. Intensitatea durerii scade gradual pana la disparitie
C. Durerea se mentine aceeasi (maximala) pe toata durata crizei
D. In cursul crizei alterneaza perioade de intensitati diferite ale durerii
E. Intervalul dintre crizele durerosa se micsoreaza pe masura evolutiei bolii
(pag. 443)

S2244265. In nevralgia esentiala de trigemen:


A. Intervalul liber (fara dureri) dintre crizele dureroase paroxistice se mentine acelasi
B. Intervalul liber (fara dureri) dintre crizele dureroase paroxistice creste pe masura invechirii bolii
C. Intervalul liber (fara dureri) dintre crizele dureroase paroxistice scade pe masura invechirii bolii
D. La inceputul bolii nu exista un interval liber, intre crizele dureroase paroxistice persistand un fond dureros

1056

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1057

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

continuu
E. In nevralgia esentiala de trigemen nu exista fond dureros continuu (remanent) intre crizele dureroase
paroxistice
(pag. 443-444)

S2244266. In nevralgia esentiala de trigemen situata pe ramura a doua:


A. Durerea se localizeaza in arcada dentara superioara
B. Dintii nu constituie zone trigger
C. Durerea iradiaza spre hemibuza superioara
D. Durerea iradiaza spre narina homolaterala
E. Durerea nu se orienteaza spre pleoapa inferioara
(pag. 443)

S2244267. In nevralgia esentiala de trigemen:


A. Iradierea durerii in teritoriul altei ramuri este posibila la inceputul bolii
B. La inceputul bolii iradierea durerii ramane limitata strict in teritoriul ramurii in suferinta
C. Durerea la inceputul bolii nu depaseste linia mediana
D. Senzatia dureroasa nu este receptata la nivelul dintilor
E. Dintele nu constituie zona trigger pentru criza dureroasa
(pag. 443)

S2244268. In nevralgia esentiala de trigemen:


A. Extractia dintelui de la care a plecat durerea rezolva definitiv boala
B. Dupa extractia dintelui acuzat de pacient ca fiind punctul de plecare al durerii, aceasta (durerea) se
transfera la dintele vecin
C. Dupa extractia tuturor dintilor de pe hemiarcada nu se rezolva paroxismele dureroase
D. Dupa extractia dintilor ramane un punct trigger pe aceasta arcada
E. Mucoasa gingivala nu constituie sediu pentru zona trigger
(pag. 444)

S2244269. Stimulii care declanseaza durerea pot fi:


A. Miscarea firelor de par
B. Miscarea fetei
C. Percutia axiala a unui dinte
D. Vorbirea
E. Deglutitia
(pag. 444)

S2244270. Marcati raspunsurile corecte:


A. Palparea si percutia nu sunt patognomonice pentru durerea parodontala
B. Durerea parodontala este puternic influentata de stimulii termici
C. Durerea pulpara nu iradiaza
D. Intensitatea durerii parodontale este mai pronuntata decat cea pulpara
E. Examinarile radiologice pot fi nesemnificative in durerea parodontala la debutul procesului patologic
(pag. 436)

S2244271. Marcati raspunsurile corecte


A. Ramura linguala a nervului trigemen nu constituie sediu pentru nevralgia trigeminala
B. Ramura bucala a nervului trigemen nu constituie sediu pentru nevralgia trigeminala
C. Dintele poate constitui un sediu pentru durerea iradiata din nevralgia trigeminala
D. Dintele nu constituie sediu pentru zona trigger
E. Teritoriul nervului auricular poate constitui sediu trigger pentru nevralgia trigeminala

1057

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1058

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 444)

S2244272. Marcati raspunsurile corecte


A. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen nu perturba activitatea pacientului
B. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen nu se asociaza cu fenomene vegetative faciale
C. In perioada refractara, atingerea zonei trigger activeaza durerea
D. In perioada crizei, ca si in perioadele interparoxistice din nevralgia trigeminala esentiala, nu apar modificari
ale reflexului cornean
E. In perioada crizei dureroase nu apar hipoestezii pe teritoriul afectat
(pag. 444)

S2244273. Marcati raspunsurile corecte


A. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen intrerupe instantaneu orice activitate a pacientului
B. Pacientul cu nevralgie trigeminala nu este deranjat de spalatul fetei sau de barbierit
C. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen se poate asocia cu hipersecretie nazala de partea
afectata
D. Perioadele interparoxistice sunt total asimptomatice
E. In perioada paroxistica se constata elemente clinice evidente de suferinta organica ale nervului
(pag. 444)

S2244274. Marcati raspunsurile corecte


A. nevralgia trigeminala esentiala nu se asociaza cu fenomene motorii ale musculaturii faciale
B. Perioada refractara exclude posibilitatea unei noi declansari a paroxismului dureros prin atingerea zonelor
trigger
C. Atrofia musculaturii faciale este inerenta nevralgiei trigeminale
D. Reflexul cornean este modificat de partea bolnava in nevralgia ramurii a II-a trigeminala esentiala
E. Congestia fetei se poate asocia crizei dureroase din nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 444)

S2244275. Marcati raspunsurile corecte


A. Nevralgia trigeminala esentiala evolueaza de regula spre remisie spontana
B. Durerea evolueaza centripet spre ganglionul Gasser
C. In timpul evolutiei bolii scade numarul zonelor trigger
D. Caracteristicile paroxismului dureros in nevralgia esentiala de trigemen devin mai atipice pe masura
evolutiei bolii
E. Crizele dureroase se raresc pe masura invechirii bolii
(pag. 445)

S2244276. Marcati raspunsurile corecte


A. Afectarea bilaterala a ramurilor trigeminale in nevralgia esentiala reprezinta o exceptie
B. Cand sunt afectate ambele parti, crizele dureroase sunt concomitente si numai rar alterneaza intre ele
C. Agravarea bolii este data de cresterea frecventei si duratei crizelor
D. Temporar, criza dureroasa se poate declansa si noaptea
E. Tratamentele, indeosebi cele neurolizante, nu modifica tabloul clinic al recidivelor
(pag. 445)

S2244277. Marcati raspunsurile corecte


A. Tratamentele, indeosebi cele neurolizante ale nevralgiei trigeminale, modifica tabloul clinic
B. Senzatia de arsura ce se asociaza crizei dureroase este caracteristica tratamentelor neurolizante
anterioare ale nevralgiei trigeminale
C. Modificarile tabloului clinic al nevralgiei trigeminale dupa tratamente anterioare, nu pun probleme de
diagnostic diferential cu durerile nevralgice continue
D. In nevralgia trigeminala esentiala, diagnosticul se pune exclusiv pe datele clinice
E. Exlorarile paraclinice nu sunt edificatoare pentru diagnosticul nevralgiei esentiale de trigemen

1058

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1059

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 445)

S2244278. Diagnosticul nevralgiei esentiale de trigemen:


A. Se bazeaza pe debutul lent, previzibil al crizei dureroase
B. Se bazeaza pe caracterul fulgerator al crizei
C. Se bazeaza pe durata lunga a crizei
D. Se bazeaza pe disparitia spontana a paroxismului dureros
E. Se bazeaza pe existenta zonelor trigger exo si endoorale
(pag. 445)

S2244279. Diagnosticul nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe:


A. Debutul brusc, imprevizibil al crizei dureroase
B. Durata scurta a episodului dureros
C. Disparitia treptata a durerii
D. Absenta perioadei refractare imediat dupa criza
E. Persistenta unui fond dureros dupa finalizarea crizei paroxistice
(pag. 445)

S2244280. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe:


A. Existenta perioadei refractare imediat dupa criza
B. Existenta zonelor trigger cutanate
C. Existenta zonelor trigger dentare
D. Existenta zonelor trigger mucoase
E. Durata lunga a crizei dureroase
(pag. 445)

S2244281. Diagnosticul pozitiv al nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe:


A. Localizarea durerii strict pe zona terminala a ramurilor trigeminale
B. Lipsa de raspuns la infiltratia cu anestezic a trunchiului trigeminal afectat
C. Raspunsul pozitiv la infiltratia cu anestezic a trunchiului trigeminal afectat
D. Sedarea durerii cu medicatie antiepileptica
E. Raspunsul pozitiv la antialgice
(pag. 445)

S2244282. Diagnosticul pozitiv al nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe:


A. Raspunsul pozitiv (suprimarea durerii) la infiltratia cu anestezic a zonelor trigger
B. Lipsa de raspuns la infiltratia cu anestezic a ramurii nervoase afectate
C. Lipsa de raspuns la tratamentul cu antialgice
D. Lipsa de relevanta a rezonantei magnetice nucleare
E. Existenta perioadei refractare imediat dupa episodul paroxistic
(pag. 445)

S2244283. Examenul obiectiv in nevralgia esentiala de trigemen, releva:


A. Absenta leziunilor sau deficitelor morfologice ale ramurilor nervoase afectate
B. Prezenta zonelor trigger in acelasi dermatom cu senzatia dureroasa
C. Absenta zonelor trigger odontale
D. Prezenta ticului dureros in criza
E. Evidentierea leziunilor cu ajutorul rezonantei magnetice nucleare
(pag. 445)

S2244284. Marcati raspunsurile corecte


A. Blocajul anestezic al zonelor trigger este relevant pentru diagnosticul nevralgiei trigeminale

1059

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1060

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

La inceput, blocajul anestezic se face prin infiltrarea tuturor ramurilor trigeminale


Raspunsul la blocajul anestezic se considera pozitiv daca durerea inceteaza timp de cateva minute
Blocajul anestezic al unei singure ramuri trigeminale nu are relevanta in diagnosticul nevralgiei esentiale
Depozitul anestezic nu se depune la emergenta ramurilor trigeminale
(pag. 446)

S2244285. Marcati raspunsurile corecte


A. Regenerarea normala a nervilor senzitivi este mai lipsita de sansa fata de cei motori
B. "Conul de crestere" nervoasa se formeaza pe segmentul distal al nervului intrerupt post-traumatic
C. Semnul lui Tinel se manifesta prin senzatie de parestezie provocata prin palparea "conului de crestere"
D. Viteza de crestere si de deplasare a "conului de crestere" ale nervilor senzitivi este de aproximativ 1,5 mm
pe zi
E. Reinstalarea sensibilitatii pe traiectul fibrelor nervoase senzitive este remarcata subiectiv prin senzatia de
prurit (mancarime)
(pag. 475-476)

S2244286. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerea stimulata nu este insotita de semne de deficit de sensibilitate
B. Durerea stimulata are un caracter penetrant, fulgerator
C. Neuromul traumatic sau de amputatie reprezinta o incercare nereusita a capetelor nervului de a-si restabili
continuitatea anatomica
D. Durerea plecata de la neuroamele de amputatie este bine localizata si de intensitate moderata
E. Durerea stimulata care apare dupa cateva saptamani de la traumatism, pe fondul unei anestezii, nu
implica si o neuropatie senzoriala
(pag. 477)

S2244287. Marcati raspunsurile corecte


A. Cauzalgia este mai frecvent inalnita la nivelul fetei decat la nivelul extremitatilor
B. Cauzalgia apare dupa un traumatism al nervilor
C. Debutul cauzalgiei apare imediat dupa traumatismul nervos soldat, de obicei, cu intreruperea nervului
D. In cauzalgie, durerea are un caracter continuu, este adanca si arzatoare
E. Durerea din cauzalgie se declanseaza prin atingerea zonei tributare nervului trumatizat
(pag. 480)

S2244288. Marcati raspunsurile corecte


A. Anestezia dureroasa este mai usor suportata decat nevralgia esentiala de trigemen
B. Anestezia dureroasa apare pe o zona anesteziata prin denervare traumatica sau terapeutica
C. Anestezia dureroasa apare la cateva saptamani sau luni de la denervare
D. Pe parcursul evolutiei, durerea din anestezia dureroasa ramana constanta
E. Simptomatologia anesteziei dureroase se asociaza cu senzatia de caldura si flexibilitate a zonei
(pag. 481)

S2244289. Marcati raspunsurile corecte


A. In anestezia dureroasa, durerea sfredelitoare si mistuitoare se localizeaza in zona centrala a regiunii
anesteziate
B. In anestezia dureroasa apare senzatia de raceala si de rigiditate a zonei afectate
C. Functiile motorii sunt profund afectate in anestezia dureroasa
D. Tratamentul anesteziei dureroase este mai usor decat cel al nevralgiei trigeminale
E. Terapia medicamentoasa cu antiepileptice este ineficienta
(pag. 481-482)

S2244290. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerea faciala fantoma este asociata unei parti amputate a corpului

1060

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1061

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Senzatia de durere la nivelul unui dinte inexistent, care a fost deja extras, reprezinta o durere fantoma
Durerea dureaza cateva secunde de la atingerea zonei amputate
Evolutia bolii merge sore agravare si nu are tendinta autolimitanta
Carbamazepina nu pare sa aiba efect asupra durerii faciale fantoma
(pag. 482)

S2244291. Marcati raspunsurile corecte


A. In durerea psihogena, localizarea ariei dureroase este precisa si bine conturata
B. In durerea psihogena, bolnavul arata punctul dureros cu degetul, nu cu palma
C. Durerea psihogena centrata pe un dinte dispare daca acelui dinte i se aplica un tratament
D. Descrierea durerii psihogene este ca o durere vaga, bizara
E. Durerea psihogena isi pastreaza caracterele de-a lungul unei lungi perioade, uneori chiar cativa ani
(pag. 488-489)

S2244292. Marcati raspunsurile corecte


A. In durerea psihogena lipsesc stimulii de provocare a durerii
B. Durerea are caracter discontinuu, cu remisiuni
C. Sunt prezente semne clinice obiective care atesta caracterul durerii psihogene
D. Raspunsul la medicamentele psihoactive este prompt
E. Pacientul cu durere psihogena are perturbari in alimentatie si somn
(pag. 488-489)

S2244293. Marcati raspunsurile corecte


A. Utilizarea scalei de anxietate si depresie, in cazul examenului psihologic, detine un rol important in
orientarea diagnostica a durerii psihogene
B. Anamneza nu detine un rol important in precizarea diagnosticului de durere psihogena
C. Diagnosticul diferential al durerii psihogene nu comporta dificultati
D. Durerea psihogena trbuie diferentiata de durerea simulata
E. Durerea simulata se deduce din castigul secundar psihologic sau material pe care il urmareste simulantul
(pag. 489-490)

S2244294. Marcati raspunsurile corecte


A. Durerea psihogena nu are un tratament profilactic
B. Prima etapa in tratamentul curativ al durerii psihogene este stabilirea corecta a diagnosticului
C. Tehnicile de relaxare sunt utile in tratamentul durerii psihogene
D. Medicamentele antidepresive, hipnoticele si tranchilizantele sunt doar mijloace adjuvante in terapia durerii
psihogene
E. Terapia simptomatica de sedare a durerii este nerecomandata
(pag. 490-493)

S2344295. Anamneza n cadrul durerii n teritoriul oro-maxilo-facial cuprinde:


A. Intensitatea durerii
B. Durata durerii
C. Etiologia presupus a durerii
D. Regiunea durerii
E. Efectul sub analgezie
(pag. 429)

S2344296. Sub aspectul "localizrii durerii distingem:


A. Durerea persistent
B. Durerea local
C. Durerea pulsatil

1061

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1062

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Durerea proiectat
E. Durerea transmis, transferat, reflectat
(pag. 430)

S2344297. Ca semnal de avertizare a organismului durerea implic urmtoarele componente:


A. Percepia
B. Senzaia
C. Starea afectiv
D. Starea emoional
E. Reacia
(pag. 431)

S2344298. Componena anatomic visceral a reaciei se manifest obiectiv prin:


A. Tahicardie
B. Hipertensiune
C. Transpiraie
D. Modificarea cantitativ i calitativ a salivei
E. Febr
(pag. 431)

S2344299. Originea durerii are urmtoarele componente:


A. Somatic
B. Visceral
C. Neurogen
D. Psihogen
E. Vascular
(pag. 432)

S2344300. Durerea vascular se clasific n:


A. Nevralgie migrenoas
B. Odontologie atipic
C. Migrena atipic
D. Migrena clasic
E. Durerea migratorie
(pag. 432)

S2344301. Diagnosticul diferenial al migrenei (cefalea grupat) se face cu:


A. Nevralgia trigeminal esenial
B. Migrena simpl (clasic)
C. Durerea din sinuzita maxilar
D. Pulpita premolarilor superiori
E. Pericoronarita acut supurat
(pag. 439)

S2344302. Durerea din migrena clasic este nsoit cu regularitate de:


A. Fenomene vegetative
B. Hiperlcrimare
C. Grea
D. Vrsturi
E. Tremurturi
(pag. 439)

1062

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1063

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2344303. Durerea vascular inflamatorie poate iradia n:


A. Regiunea cervical
B. Regiunea occipital
C. Mandibul
D. Maxilar
E. Fa
(pag. 439)

S2344304. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale eseniale se pune pe interogatoriul ce


cuprinde urmtoarele elemente:
A. Durerea cu caracterele ei bine conturate
B. Topografia durerii
C. Iradierea durerii
D. Semnele vegetative
E. Rspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos
(pag. 445)

S2344305. Examenul clinic obiectiv al nevralgiei trigeminale eseniale are urmtoarele aspecte
eseniale:
A. Absena leziunilor nervoase periferice
B. Prezena zonelor trigger
C. Topografia durerii
D. Iradierea durerii
E. Prezena ticului dureros n criz
(pag. 445)

S2344306. Metodele terapeutice ale nevralgiei eseniale de trigemen cuprinde:


A. Terapia medicamentoas oral
B. Blocajul clinic anestezic
C. Neuroliza
D. Electroliza
E. Tratamentul chirurgical
(pag. 448)

S2544307. Durerea neurogen poate fi clasificat n:


A. dureri migrenoase tipice
B. dureri nevralgice paroxistice
C. dureri migrenoase atipice
D. dureri nevralgice cu fond dureros continuu
E. dureri mixte.
(pag. 440)

S2644308. Etiologioc, leucoplazia este corelatra cu actiunea unor iritatii locale pe fondul unei
predispozitii determinate de.
A. tulburari hormonale
B. diabetul
C. hipovitaminoza A
D. luesul
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 820)

S2644309. Placile leucoplazice pot avea unele din urmatoarele culori:


A. alba-sidefie

1063

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1064

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

alba laptoasa
alb-galbuie
verzuie
cenusie
(pag. 820)

S2644310. Factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt:


A. dinti cu leziuni traumatogene
B. dinti cu pozitii iatrogene
C. bimetalismul
D. puntile dentare laterale
E. tutunul si alcoolul
(pag. 820)

S2644311. Leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt:


A. lichenul plan
B. candidoza cronica
C. leucoedemul
D. aftoza cronoca recidivanta
E. carcinomul cu debut n suprafata
(pag. 820)

S2644312. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu:


A. nevul alb spongios
B. papilomatozele virotice
C. arsurile actinice
D. glositele sifilitice
E. leucoplazia patata
(pag. 820)

S2644313. Evolutia leucoplaziei poate fi:


A. de scurta durata
B. spre regresiune spontana
C. spre regresiune postterapeutica
D. spre malignizare 25%
E. spre malignizare 3-6%
(pag. 821)

S2644314. Eritroplazia trebuie diferantiata de:


A. enanteme medicamentoase
B. candidoze cronice
C. leziuni tuberculoase ale mucoasei
D. leziuni ttuberculoase mucoase
E. lichen plan eroziv
(pag. 819)

S2644315. n tratamentul eritroplaziei se poate recurge la:


A. excizie chirurgicala
B. extirpare prin vaporizare cu laser
C. tratament cu antibiotice si corticoizi
D. irigatii cu solutii acide
E. irigatii cu solutii alcaline

1064

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1065

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 819)

S2644316. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu:


A. leucoplazia
B. eritem exudativ multiform
C. lichenul plan
D. papilomatoza orala
E. eritroplazia
(pag. 824)

S2844317. Durerea vasculara cuprinde:


A. Nevralgia migrenoasa
B. Odontalgia atipica
C. Durerea musculara
D. Migrena atipica
E. Migrena clasica
(pag. 432)

S2844318. Durerea somatica superficiala este caracterizata de:


A. Frecventa continua
B. Caracter acut
C. Iradiere
D. Orar variabil
E. Simptome asociate
(pag. 432)

S2844319. Durerea viscerala are caracteristic:


A. Localizare precisa
B. Prag de stimulare inalt
C. Poate fi provocata prin presiune sau percutie
D. Este in relatie cu functia biomecanica
E. Durerea depaseste aria stimulata
(pag. 435)

S2844320. Diagnosticul pozitiv in nevralgia esentiala de trigemen se pune:


A. Caracterul durerii
B. Topografia durerii
C. Raspunsul negativ la tratamentul medicamentos
D. Absenta leziunilor
E. Prezenta zonelor trigger
(pag. 443)

S2844321. In nevralgia trigeminala esentiala intalnim urmatoarele semne clinice:


A. paroxismul dureros
B. caracterul bilateral al afectiunii
C. caracterul diurn al durerii
D. caracterul nocturn al durerii
E. durerea este provocata de stimularea zonelor trigger
(pag. 443)

S2844322. Nevralgia migrenoasa se manifesta prin:


A. durere produsa de vasodilatatia arterei temporale superficiale

1065

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1066

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

durere cu caracter pusatil


durere cu caracter fulgurant
durere cu caracter de arsura
compresiunea arteriala calmeaza durerea
(pag. 438)

S2844323. Nevralgia de trigemen trebuie diferntiata de:


A. Nevralgia din scleroza mutipla
B. Nevralgia de gloso-faringian
C. Nevralgia nazociliara
D. Sindromul Tolosa-Hunt
E. Sindromul Horton
(pag. 446)

S2844324. Efectele secundare ale tratamentului cu carbamazepina in nevralgia esentiala de trigemen


sunt:
A. Digestive
B. Cerebrale
C. Dermatologice
D. Cardiovasculare
E. Osteoarticulare
(pag. 449)

S2844325. Tehnica alcoolizari ramurilor periferice se realizeaza astfel:


A. Este precedata de anestezie tronculara
B. Se face fara anestezie locala
C. Alcoolul se introduce in canalele osoase
D. Se alcoolizeaza ramurile nervoase din afara canalelor osoase
E. Se infiltreaza mai intai partile moi, din aproape in aproape
(pag. 452)

S2944326. Durerea:
A. este un semnal de avertizare a organismului;
B. influenteaza nociceptorii;
C. se transmite prin impulsuri la centrii inalti de integrare;
D. influenteaza starea afectiva;
E. necesita intotdeauna tratament medicamentos.
(pag. 431)

S2944327. In legatura cu localizarea durerii distingem:


A. durerea retransmisa;
B. durerea transferata;
C. durerea iradiata;
D. durerea locala;
E. durerea proiectata.
(pag. 430)

1066

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1067

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 45
Inflamaiile glandelor salivare, litiazele salivare
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1345001. Calculii salivari sunt radiotransparenti in proportie de:
A. 5-10%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
(pag. 1136)

S1545002. in care din afectiunile enumerate se elimina noroi salivar la masajul glandei:
A. colica salivara din litiaza submandibulara;
B. submaxilita acuta nelitiazica;
C. abcesul salivar;
D. parotidita acuta nespecifica;
E. tumora salivara din litiaza submandibulara.
(pag. 1135)

S1545003. Iradierea durerii din litiaza parotidiana se face catre:


A. ureche;
B. articulatia temporomandibulara;
C. globul ocular;
D. regiunea temporala;
E. faringe.
(pag. 1135)

S1545004. Plica sublinguala proeminenta in"creasta de cocos"se intalneste in urmatoarele situatii:


A. sindroame sialozice;
B. tumora salivara;
C. abcesul salivar;
D. colica salivara;
E. submaxilita acuta nelitiazica.
(pag. 1135)

S1545005. Administrarea intracanaliculara a hidrocortizonului acetat este indicata in terapia:


A. litiazei parotidiene;
B. parotiditei cronice nespecifice;
C. abcesului parotidian;
D. adenitei acute intraparotidiana;
E. parotiditei acute supurata.
(pag. 1130)

S1545006. Calculocelul este definit ca fiind:


A. distensia glandulara din cursul abcesului salivar;

1067

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1068

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

tumora salivara fantoma;


migrarea calculilor de-a lungul canalului excretor;
dilataia canalului excretor in amonte de calcul;
distensia plicii sublinguale in"creasta de cocos".
(pag. 1134)

S1645007. Calculi salivari fac mai des:


A. femeile
B. barbatii
C. femeile si barbatii in acelasi procentaj
D. agricultorii
E. zugravii
(pag. 1133)

S1645008. Calculii salivari se gasesc cel mai frecvent in:


A. canalul Warton
B. canalul Stenon
C. glanda sublinguala
D. planseul bucal
E. glandele salivare mici
(pag. 1133)

S1645009. Forma calculiloi din canale este:


A. rotunjita
B. alungita
C. hexagonala
D. triunghiulara
E. octogonala
(pag. 1133)

S1645010. Forma calculilor intraglandulari este:


A. rotunjita
B. alungita
C. hexagonala
D. triunghiulara
E. octogonala
(pag. 1133)

S1645011. in cadrul litiazei salivare cel mai frecvent este afectata glanda:
A. submandibulara
B. parotida
C. sublinguala
D. tiroida
E. glandele salivare mici
(pag. 1133)

S1645012. Litiaza salivara este intalnita indeosebi la:


A. adulti
B. copii
C. adolescenti
D. nu respecta nici o regula
E. batrani

1068

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1069

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1133)

S2145013. Aspectul sialografic de pom nflorit este specific pentru:


A. Parotidit cronic nespecific
B. Parotidit acut supurat
C. Adenom pleomorf parotidian
D. Sindrom Sjogren
E. Sindrom Mickulicz
(pag. 1130)

S2145014. Infectarea glandelor salivare se poate face prin urmtoarele ci, cu o excepie:
A. Canalicular
B. Limfatic
C. Hematogen
D. Direct prin plgi superficiale
E. Direct prin difuzarea proceselor septice de vecintate
(pag. 1125-1126)

S2145015. Parotidita acut supurat poate da natere urmtoarelor complicaii, cu o excepie:


A. Infectarea lojei n totalitate
B. Fistulizarea supuraiei la tegument
C. Ulceraia arterei carotide externe
D. Septicemie
E. Embolii aseptice la distan
(pag. 1127)

S2145016. Profilaxia parotiditelor cronice nespecifice se face prin:


A. Diet semisolid
B. Administrarea de pilocarpin
C. Antibioprofilaxie
D. Instilaii endocanaliculare cu hidrocortizon
E. Masaj al glandei
(pag. 1130)

S2145017. Tumora salivar fantom apare n:


A. Colica salivar din litiaza submandibular
B. Abcesul salivar din litiaza submandibular
C. Submaxilita cronic litiazic
D. Litiaza glandei sublinguale
E. Submaxilita acut nelitiazic
(pag. 1134)

S2245018. Cel mai adesea in radiodiagnosticul calculilor salivari submandibulari se folosesc:


A. radiografia semiaxiala de craniu
B. radiografia panoramica superioara
C. radiografia panoramica inferioara
D. ortopantomografie
E. radiografii cu film muscat a planseului bucal
(pag. 1136)

S2245019. Sialografia se utilizeaza in vederea localizarii calculilor salivari:


A. radioopaci

1069

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1070

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

radiotransparenti
de consistenta dura
de consistenta moale
de consistenta medie
(pag. 1137)

S2245020. In copilarie afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare sunt favorizate de existenta in
antecedente a :
A. insuficientei hepatice
B. infectiei urliene
C. insuficientei renale
D. diabet
E. tumori maligne cervicofaciale
(pag. 1125)

S2245021. Afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare la adulti sunt favorizate de coexistenta altor
afectiuni cu exceptia:
A. insuficienta hepatica
B. insuficienta renala
C. diabet
D. infectie urliana
E. etilism cronic
(pag. 1125)

S2245022. Forma clinica de abces salivar din litiaza submandibulara prezinta urmatoarea
caracteristica:
A. are orar tipic
B. mucoasa hemiplanseului bucal devine rosie violacee, edematiata
C. se manifesta prin doua semne clinice caracteristice
D. se produce transformarea scleroasa a glandei
E. prin orificiul canalului se scurge la apasarea pe glanda o picatura de puroi
(pag. 1135)

S2245023. Metoda endoscopica de tratament a litiazei salivare consta in:


A. descoperirea si inlaturarea pe cale endobucala a calculilor
B. utilizarea medicatiei litolitice
C. acrosarea calculului cu instrumente miniaturizate
D. utilizarea de stimulente ale secretiei salivare
E. injectii endocanaliculare sub presiune u ser fiziologic sau cu sulfat de Mg 30%
(pag. 1138)

S2245024. In tratamentul parotiditei acute pilocarpina 2,5-3% se administreaza astfel:


A. 20-30 picaturi de 4 ori pe zi
B. 1-2 picaturi de 4 ori pe zi
C. 6-8 picaturi de 4 ori pe zi
D. 10 picaturi in doza mica
E. 2-4 picaturi de 3 ori pe zi
(pag. 1128)

S2245025. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu afectiunile urmatoare ,exceptind


A. parotidomegalii
B. parotidite toxice
C. actinomicoza parotidiana

1070

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1071

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. tumori de parotide
E. sindroame sialozice
(pag. 1130)

S2245026. Virusurile eliminate prin glandele salivare fara a le afecta in mod direct sunt urmatoarele cu
exceptia:
A. virusul rabiei
B. virusul rujeolei
C. virusul gripei
D. virusul herpetic
E. virusul hepetitei
(pag. 1125)

S2245027. Diminuarea fluxului salivar se produce prin urmatoarele mecanismecu exceptia:


A. scaderea motricitatii canalelor de excretie
B. la bolnavii cu tulburari metabolice grave
C. la cei cu leziuni ale ramurilor parasimpaticului
D. dupa administrarea de medicamente sialogoge
E. in absenta masticatiei la socatii polipneici sau la hipertermici, deshidratati
(pag. 1125)

S2245028. In forma catarala a sialadenitelor parotidiene apar urmatoarele modificari cu exceptia


A. tesutul conjunctiv interlobular este interesat
B. infiltrat inflamator al acinilor glandulari si canalelor excretorii\
C. saliva este modificata
D. glanda este usor marita in volum
E. glanda este dureroasa spontan si mai ales la presiune
(pag. 1126)

S2245029. Aspectul sialografic de "pete de zapada" al parotiditei cronice apare in cazul in care:
A. canalele prezinta un contur neregulat
B. acinii sunt dilatati, friabili
C. bariera acinoasa este rupta
D. in forme avansate, cind apare procesul de scleroza
E. nici o varianta de mai sus
(pag. 1129)

S2245030. Printre factorii incriminati in aparitia litiazei salivare submaxilare se numara urmatorii cu
exceptia"
A. factorii functionali - saliva fiind mai putin viscoasa
B. factorii alimentari - supraalimentatia azotata
C. septicitatea mediului bucal
D. patrunderea accidentala de corpi straini in canalele excretoare ale glandelor
E. factorii de mediu - frecventa mai mare fiind in tarile nordice cu climat rece si umed
(pag. 1133)

S2245031. Tratamentul parotiditei cronice cuprinde urmatoarele masuri cu exceptia


A. combaterea infectiei
B. combaterea sclerozei glandulare
C. incizii de-a lungul canalului Stenon
D. sustinerea starii generale
E. preventie in formele recidivante

1071

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1072

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1130)

S2245032. In combaterea procesului de scleroza glandulara parotidiana doza de hidrocortizon


intracanalicular este:
A. 10-15 mg
B. 15-25 mg
C. 5-10 mg
D. 25-35 mg
E. 35-40 mg
(pag. 1130)

S2245033. Procentul in care litiaza salivara afecteaza glandele submandibulare este:


A. 62%
B. 38%
C. 71%
D. 83%
E. 17%
(pag. 1133)

S2245034. In etiologia calculozei salivare sunt incriminati urmatorii factori cu exceptia


A. morfologici
B. alimentari
C. functionali
D. hormonali
E. de mediu
(pag. 1133)

S2245035. Aspectul coraliform al calculilor salivari este specific celor cu provienienta din :
A. glanda submandibulara
B. canalul Wharton
C. intraparotidieni
D. din glanda sublinguala
E. din glandele salivare accesorii
(pag. 1133)

S2245036. In compozitia chimica a calculilor salivari componenta organica reprezinta:


A. 20%
B. 10%
C. 50%
D. 80%
E. 93%
(pag. 1134)

S2245037. Cel mai frecvent calculii salivari se intilnesc in :


A. glandele salivare mici
B. glanda parotidiana
C. glanda sublinguala
D. canalul Wharton
E. canalul Stenon
(pag. 1133)

S2245038. Metodele paraclinice necesare precizarii diagnosticului in litiaza salivara sunt urmatoarele
cu exceptia:

1072

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1073

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

RMN
radiografii
ecografia
biopsia
explorarea cailor salivare
(pag. 1136-1137)

S2245039. Procentul de calculi salivari radiotransparenti este de:


A. 30
B. 25
C. 15
D. 10
E. 20
(pag. 1136)

S2245040. Diagnosticul diferential al litiazei salivare, forma tumorala se face cu urmatoarele afectiuni
exceptand:
A. tumori benigne
B. tumori maligne
C. adenopatii cronice TBC
D. leziuni secundare sifilitice
E. boala Mickulicz
(pag. 1137)

S2245041. Durerea prezenta in cadrul colicii salivare submandibulare iradiaza spre:


A. orbita
B. ureche
C. vertex
D. cervical
E. menton
(pag. 1134)

S2345042. Parotiditele cronice nespecifice pot fi favorizate de:


A. artrite acute temporo-mandibulare
B. actinomicoza parotidian
C. megastenon
D. adenite tuberculoase intraparotidiene
E. osteomielita ramului ascendent mandibular
(pag. 1128)

S2345043. Tumora salivar este


A. o tumor mixt
B. o tumor benign
C. abcesul rece bacilar
D. transformarea scleroas a glandei salivare i instalarea unei sialadenite cronice
E. un chist salivar
(pag. 1135)

S2345044. Calculii salivari sunt radiotranspareni n proporie de:


A. 5-10%
B. 10%
C. 15%

1073

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1074

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. 20%
E. 25%
(pag. 1138)

S2545045. n parotidita cronic nespecific n care bariera acinoas este rupt, pe sialografie apat
aspecte de:
A. "pom nflorit"
B. "mpuctur de alice"
C. "pete de zpad"
D. "*os ros de oareci"
E. "foi de ceap".
(pag. 1129)

S2645046. Premolarizarea molarilor presupune:


A. amputaia rdcinii palatinale a molarilor superiori
B. amputaia unei rdcini vestibulare a molarilor superiori
C. ndeptarea unei rdcini mpreun cu coroana adiacent a unui molar inferior
D. ndeprtarea apexului oricrei rdcini a unui molar superior
E. ampurtaia apexului unei rdcini a unui molar inferior
(pag. 160-161)

S2645047. Rezecia apical la premolarii superiori:


A. prezint dificulti date de prezena crestei zigomaticoalveolare
B. impune atenie deosebit pentru a nu deschide fosele nazale
C. se poate solda cu deschiderea sinusului maxilar
D. posate fi urmat de paralizii faciale
E. nu prezint nici un fel de risc chirurgical
(pag. 156)

S2645048. Rezecia apical cu obturaie anterograd este indicat n:


A. canale obturate incomplet, care nu mai pot fi dezobturate
B. dispozitive coronoradiculare a cror ndeprtare implic riscul fracturii rdcinii
C. leziuni periapicale la dini cu canale permeabile
D. ace rupte n canal
E. canale cu anomalii anatomica care la fac inabordabile
(pag. 143)

S2645049. Rezecia apical cu obturaie retrograd este indicat n:


A. parodontit apical cronic cu secreie bogat i canale permeabile
B. substana de obturaie radicular a depit foamenul apical determinnd reacii de intoleran
C. tratament radicular perfect dar procesul peiapical patologic continu s evolueze
D. anchiloz dentoalveolar
E. canale radiculare impermeabile din diferite motive (ace rupte, dispozitive coronoradiculare, denticuli)
(pag. 153)

S2645050. Rezecia apical este indicat n:


A. procese periapicale nsemnate care distrugnd osul reduc mult implantarea rdcinii
B. atrofii alveolare ntinse, cu mobilitate dentar astfel nct prin rezecie se reduce foarte mult implantarea
dintelui
C. leziuni coronoradiculare ntinse, care depesc marginea alveolar iar rdcina nu mai poate fi utilizat
pentru dispozitive coronoradiculare
D. fracturi radiculare ale 1/3 coronare a rdcinilor
E. eecuri ale tratamentului endodontic

1074

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1075

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 144)

S2645051. Osteotomia transmaxilar nu este recomandat n:


A. parodontit apical n faz periapical
B. n cazurile in care dei s-a realizat deschiderea apexului, s-a obinut un drenaj suficient al procesului apical
pe cale transodontal
C. parodontitele apicale cronice cu secreie bogat
D. n vederea realizrii unor fistule terapeutice care asigurnd un bun drenaj, permit uscarea I obturaia
radicular
E. obturaii radiculare care au depit apexul producnd reacii de intoleran
(pag. 141)

S2945052. In parotidita cronica nespecifica aspectul radiologic evidentiaza:


A. aspect de pom inflorit;
B. radiotransparenta punctiforma;
C. canalicule regulate;
D. o eliminare usoara a substantei de contrast;
E. aspect marmorat.
(pag. 1129)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1245053. Abcesul salivar:
A. este o complicatie secundara infectiei lojilor glandulare
B. este o complicatie septica hematogena
C. este o complicatie septica litiazica
D. este propriu glandelor salivare mari
E. poate aparea si in tesuturile cu glande salivare mici
(pag. 1134-1135)

S1245054. Anatomopatologic adenomul pleomorf are urmatoarele caracteristici:


A. forma nodulara
B. forma vegetanta
C. are o capsula conjunctiva
D. pot exista insule de esut tumoral si in afara capsulei
E. culoare gri-cenusiu
(pag. 1144)

S1245055. in etiopatogenia parotiditei cronice nespecifice se gasesc:


A. megastenonul
B. sindroamele hiposialitice
C. intoxicatii cu metale
D. calculii parotidieni
E. bacilul Koch
(pag. 1128-1129)

S1245056. in etiopatogenia sialadenitelor se intalnesc:


A. pneumococul
B. virusul rujeolei
C. virusul hepatitei
D. virusul urlian

1075

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1076

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. virusul herpetic
(pag. 1125)

S1245057. in litiaza canalului Wharton:


A. tumefactia se dezvolta exobucal
B. palparea evidentiaza consistenta dura, lemnoasa, si lipsa durerilor
C. mucoasa hemiplanseului devine rosie-violacee, edematiata
D. plica sublinguala imbraca un aspect "in creasta de cocos"
E. apare trismus accentuat si jena in deglutitie
(pag. 1135)

S1245058. in litiaza glanei submandibulare inflamate (nu a canalului salivar):


A. papila canalului excretor salivar este de aspect normal
B. papila canalului este edematiata, rosie
C. planseul oral este impastat
D. planseul oral este normal
E. deglutitia este libera
(pag. 1133-1135)

S1245059. in parotidita acuta supurata apar:


A. stare generala alterata
B. secretie purulenta pe canalul Stenon, la presiune pe glanda
C. secretie vascoasa, opalescenta, pe canalul Stenon la presiune pe glanda
D. paralizii definitive ale nervului facial
E. tumefierea orificiului canalului Stenon
(pag. 1126-1127)

S1245060. in sialadenitele parotidiene se descriu urmatoarele forme clinice:


A. forma hipertrofica
B. forma purulenta
C. forma pseudotumorala
D. forma gangrenoasa
E. forma catarala
(pag. 1126)

S1245061. in stadiul tumoral al litiazei salivare:


A. tulburarile functionale sunt marcante
B. la palpare glanda are o suprafata regulata, mobila pe planurile vecine
C. consistenta glandei tumorale este ferma
D. tegumentele suprajacente sunt intinse
E. endobucal apare congestia sau ulceratia papilei
(pag. 1135)

S1245062. in tratamentul sialadenitelor acute trebuie sa se regaseasca:


A. introducerea cu presiune in canalul Stenon a enzimelor proteolitice
B. administrarea antibioticelor pe cale generala
C. substante stimulatoare ale secretiei salivare
D. indepartarea temporara a lucrarilor protetice mobile
E. drenajul chirurgical printr-o incizie oblica pretragiana
(pag. 1128)

S1245063. Infectarea glandei parotide pe calea canalului principal de excretie se datoreaza

1076

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1077

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

urmatoarelor cauze:
A.
B.
C.
D.
E.

diminuarea fluxului salivar


adenitei cu periadenita intraparotidiana
traumatismelor cu plagi deschise, mai ales zdrobite ale glandei
scaderii rezistenei generale ale organismului
exacerbarii virulentei florei saprofite a cavitatii orale
(pag. 1125)

S1245064. Litiaza glandei sublinguale:


A. este exceptionala
B. apare prin dureri intense sublinguale
C. se confunda cu litiaza canalului Warton
D. rar da tulburari, sub forma abcesului de glanda
E. complicatia cea mai frecventa e flegmonul de planseu
(pag. 1136)

S1245065. Litiaza salivara:


A. este mai frecventa la femei
B. este mai frecventa la glanda parotida
C. este mai frecventa la pacientii cu hiposecretie salivara
D. este mai rara la cei care consuma un regim hipoproteic
E. nu poate fi intalnita la copii
(pag. 1132-1133)

S1245066. Parotidita acuta supurata se poate prezenta sub forma:


A. gangrenoasa
B. flegmonoasa
C. supurata
D. catarala
E. interstitiala
(pag. 1126)

S1345067. Calculii salivari au culoarea:


A. Alba
B. Alb-cenusie
C. Galbui
D. Bruni
E. Rozalii
(pag. 1133)

S1345068. Calculii salivari pot fi:


A. Moi
B. Duri
C. Fibrinosi
D. Sfaramiciosi
E. Toate formele
(pag. 1133)

S1345069. Criza dureroasa in colica salivara dureaza:


A. Cateva secunde
B. Cateva minute
C. Cateva ore

1077

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1078

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Cateva zile
E. 2-3 saptamani
(pag. 1134)

S1345070. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice nespecifice se face cu:


A. Parotiditele acute
B. Sialozele
C. Adenopatii in regiunea parotidiana
D. Tumori de parotida
E. Parotidomegalii
(pag. 1130)

S1345071. Diagnosticul diferential al tumorii salivare se face cu:


A. Adenita acuta nespecifica
B. Celulita cronica circumscrisa
C. Tumorile maligne ale glandelor salivare
D. Boala Mickuliez
E. Osteoperiostita ramului ascendent mandibular
(pag. 1137)

S1345072. Formele anatomo-clinice ale parotiditei acute sunt:


A. Forma latenta
B. Forma catarala
C. Forma supurata
D. Forma gangrenoasa
E. Forma recidivanta
(pag. 1126)

S1345073. in colica salivara sunt prezente:


A. Asialia
B. Hernia salivara
C. Absenta durerii
D. Saliva opalecenta
E. Febra
(pag. 1134)

S1345074. in etiologia calculozei salivare intra factori:


A. Morfologici
B. De mediu
C. Functionali
D. Alimentari
E. Mecanici
(pag. 1133)

S1345075. in parotidita cronica nespecifica pacientii prezinta:


A. Uscaciunea gurii
B. Sialoree
C. Hernia salivara
D. Saliva vascoasa, filanta
E. Jena dureroasa intermitenta in regiunea parotidiana
(pag. 1129)

1078

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1079

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1345076. in parotidita cronica nespecifica, sialografia poate arata:


A. Canale cu aspect neregulat
B. Lacuri de lipiodol
C. Aspect de "pete de zapada"
D. Defecte de umplere a sistemului canalicular
E. Lipsa substantei de contrast la nivelul acinilor
(pag. 1129)

S1345077. Infectarea glandei salivare se poate face pe cale:


A. Canaliculara
B. Transosoasa
C. Hematogena
D. Limfatica
E. Directa
(pag. 1125)

S1345078. Megastenonul:
A. Faciliteaza patrunderea germenilor microbieni in arborele canalicular
B. Duce la aparitia parotiditei acute supurate
C. Duce la aparitia parotiditei cronice recidivante
D. Duce la apariia tumorilor glandelor salivare
E. Duce la aparitia leziunilor limfoepiteliale benigne
(pag. 1128)

S1345079. Parotidita cronica nespecifica este:


A. intotdeauna bilaterala
B. Cu fluctuenta
C. Cu debut insidios
D. Cu glanda de consistena crescuta
E. Febra, frison
(pag. 1129)

S1345080. Tratamentul in litiaza salivara se stabileste in functie de:


A. Marimea calculului
B. Numarul calculilor
C. Localizarea calculului
D. Forma clinica a afeciunii
E. Toate elementele de mai sus
(pag. 1138)

S1445081. Diagnosticul diferential al parotiditei acute supurate se face cu:


A. parotidita epidemica
B. abcesul lojei parotidiene
C. adenita acuta intraparotidiana
D. litiaza parotidiana
E. parodontitele apicale
(pag. 1127)

S1445082. Examenul paraclinic in sialolitiaza acuta se face prin:


A. Radiografii simple
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Ecografie glandulara

1079

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1080

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Explorarea cailor salivare


E. Sialografie
(pag. 1136)

S1445083. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai:


A. canalul de excretie
B. limfatica
C. articulara
D. hematogena
E. directa
(pag. 1125)

S1445084. La primele semne de imbolnavire parotidiana se poate administra:


A. pilocarpina
B. alimente uscate
C. bai de gura alcaline
D. masaje ale parotidei
E. atropina
(pag. 1128)

S1445085. Litiaza submandibulara se caracterizeaza prin:


A. Dureri moderate
B. Tumefactie ritmata de mese
C. Canal Stenon ingrosat
D. Tumefierea plicii sublinguale
E. Hipersalivatie
(pag. 1134)

S1445086. Semnele clinice de malignizare in adenomul pleomorf sunt:


A. Stare generala neinfluentata
B. Adenopatia regionala
C. Pareza de facial
D. Accelerarea cresterii tumorii
E. Desen vascular cutanat
(pag. 1146)

S1445087. Semnele clinice in forma catarala a parotiditei acute cuprind:


A. hiposalivatie
B. tumefactie cu bombare sub lobul urechii
C. pareza de facial
D. dureri vii, pulsatile
E. trismus
(pag. 1126)

S1445088. Tratamentul curativ al parotiditei cronice se face cu:


A. antibiotice
B. incizie si drenaj
C. instilatii endocanaliculare
D. vitamine A, C, PP
E. vaccinoterapie nespecifica
(pag. 1130)

1080

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1081

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1445089. Triada salivara caracteristica sialolitiazelor cuprinde:


A. Durerea vie
B. Colica salivara
C. Abcesul salivar
D. Tumora salivara
E. Disfagie
(pag. 1134)

S1445090. Tumorile epiteliale ale glandelor salivare includ:


A. Adenomul pleomorf
B. Cilindromul
C. Sialoza
D. Metaplazia oncocitara
E. Limfomul
(pag. 1143)

S1545091. Diagnosticul diferential al parotiditelor acute supurate se face cu:


A. otita acuta;
B. artrita acuta purulenta temporomandibulara;
C. litiaza parotidiana;
D. hipertrofia parotidiana;
E. adenita acuta supurata intraparotidiana.
(pag. 1127)

S1545092. Imaginea sialografica care se poate intalni in parotidita cronica nespecifica este:
A. "pete de zapada";
B. "pom uscat";
C. "pom inflorit";
D. "minge inuta in mana";
E. "impuscatura de alice".
(pag. 1129)

S1545093. in parotiditele cronice diagnosticul diferential se face cu:


A. parotidomegaliile;
B. sindroamele sialozice;
C. parotiditele toxice;
D. litiaza parotidiana;
E. tumorile parotidiene.
(pag. 1130)

S1545094. Pareza sau paralizia nervului facial este prezenta in urmatoarele afectiuni:
A. parotidita acuta supurata;
B. parotidita acuta gangrenoasa;
C. abcesul parotidian;
D. adenita acuta supurata intraparotidiana;
E. litiaza parotidiana.
(pag. 1126-1127)

S1545095. Tratamentul local intracanalicular cu enzime proteolitice este indicat in:


A. sindroamele sialotice;
B. abcesul parotidian;
C. litiaza parotidiana;

1081

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1082

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. parotidita cronica nespecifica;


E. parotidita acuta supurata.
(pag. 1128,1130)

S1545096. Urmatoarele semne clinice sunt caracteristice parotiditei acute gangrenoase:


A. saliva vascoasa, opalescenta, amestecata cu dopuri de fibrina se elimina prin canalul Stenon;
B. tumefactie edematoasa, difuza in regiunea temporala si geniana;
C. paralizie faciala definitiva;
D. crepitaii gazoase la palpare;
E. stare gazoasa toxico-septica.
(pag. 1127)

S1545097. Caracteristice pentru parotiditele cronice alergice sunt urmatoarele aspecte:


A. se remit sub terapia cu antihistaminice;
B. asociaza manifestari de edem angioneurotic;
C. se insotesc de micropoliadenopatie;
D. nu se suprainfecteaza;
E. determina uscaciunea gurii.
(pag. 1131)

S1545098. Complexul de conditii necesar pentru infectarea glandelor salivare pe calea canalului
principal de excretie presupune:
A. exacerbarea virulentei florei microbiene;
B. prezenta tulburarilor functionale neuroglandulare;
C. modificarea echilibrului coloidomineral al salivei;
D. scaderea rezistenei generale a organismului;
E. diminuarea fluxului salivar.
(pag. 1125)

S1545099. Diagnosticul diferential al colicii salivare se face cu:


A. nevralgia esentiala de trigemen;
B. celulita acuta a planseului oral;
C. ranula sublinguala;
D. pulpita;
E. parodontita acuta.
(pag. 1137)

S1645100. Colica salivara se produce datorita:


A. migrarii calculului si spasmului peretelui canalului
B. distensia brusca a canalului si acinilor in amonte de calcul
C. ischemiei glandulare
D. hiperemiei vasculare
E. colesterolemiei crescute
(pag. 1134)

S1645101. Diagnosticul diferential al colicei salivare se face cu:


A. pulpita
B. gangrena simpla
C. parodontita acuta
D. nevralgia trigeminala esentiala
E. candidoza bucala
(pag. 1137)

1082

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1083

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1645102. Diagnosticul diferential in abcesul salivar trebuie facut cu:


A. abcesul planseului bucal
B. abesul buccinato-maxilar
C. abcesul vestibular
D. abcesul lojii submandibulare
E. abcesul limitata al obrazului
(pag. 1137)

S1645103. Diagnosticul diferential in forma tumorala a litiazei salivare se face cu:


A. tumori benigne ale glandelor salivare
B. tumori malogne ale glandelor salivare
C. adenopatiile cronice
D. adenopatiile din mononucleoza
E. adenopatiile din limforeticuloza benigna de inoculare
(pag. 1137)

S1645104. in caz de colica salivara, prin presiune exercitata asupra glandei se scurge saliva:
A. usor tulbure
B. serocitrina
C. clara
D. opalescenta
E. amestecata cu puroi
(pag. 1134)

S1645105. in etiologia calculozei sunt incriminati:


A. factori morfologici
B. factori alimentari
C. grupa sanguina
D. rasa
E. varsta
(pag. 1133)

S1645106. in litiaza submandibulara sunt recomandate radiografii:


A. retroalveolare
B. bite-wing
C. cu film"muscat"
D. in incidenta laterala
E. incidenta Hirtz
(pag. 1136)

S1645107. in timpul crizei din colica salivara bolnavul acuza:


A. senzatie de uscaciune a gurii
B. diminuarea senzatiilor gustative
C. anosmie
D. cacosmie
E. amauroza
(pag. 1134)

S1645108. Triada salivara descrisa de Dan Teodorescu cuprinde:


A. colica salivara
B. ischemia glandulara
C. abcesul salivar

1083

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1084

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. tumora salivara
E. necroza glandulara
(pag. 1134)

S2145109. Complicaiile postoperatorii ale submaxilitei sunt:


A. Hemoragia
B. Hematomul
C. Pareza comisurii bucale
D. Anestezia n teritoriul n. mentonier
E. Anestezia n teritoriul n. lingual
(pag. 1143)

S2145110. Diagnosticul diferenial al parotiditelor cronice nespecifice cu parotiditele toxice se face pe


baza faptului c acestea din urm:
A. Sunt de obicei nesupurate
B. Sunt bilaterale
C. Sunt practic asimptomatice
D. Sunt nsoite de semnele caracteristice de intoxicaie
E. Au imagine sialografic caracteristic
(pag. 1131)

S2145111. Extirparea calculilor din canalul Wharton presupune:


A. Anestezie local la spina Spix
B. Se ncarc canalul pe un fir, proximal de calcul
C. Incizie perpendicular pe plica sublingual
D. Descoperirea prin disecie a canalului Wharton
E. Lsarea deschis a canalului
(pag. 1139)

S2145112. n litiaza submandibular sunt recomandate urmtoarele incidene radiologice:


A. RIO
B. Semiaxial
C. Axial de hemiplaneu
D. Lateral a glandei submandibulare
E. Ortopantomogram
(pag. 1136)

S2145113. n sialadenitele acute parotidiene se descriu urmtoarele forme anatomo-clinice:


A. Forma cataral
B. Forma purulent
C. Forma pregangrenoas
D. Forma pseudogangrenoas
E. Forma gangrenoas
(pag. 1126)

S2145114. Infectarea retrograd a glandelor salivare pe calea canalului principal de excreie este
favorizat de:
A. Administrarea de psihotrope
B. Administrarea de citostatice
C. Administrarea prelungit de antibiotice
D. Megastenon, megawharton
E. Intoxicaii cu fier

1084

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1085

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1125)

S2145115. Parotidita cronic luetic teriar prezint urmtoarele forme clinice:


A. Nodular
B. Gomoas
C. Difuz
D. Pseudoneoplazic
E. Localizat
(pag. 1131)

S2245116. Radiologic calculii salivari se pot confunda cu:


A. corpi straini
B. fleboliti
C. limfonoduli calcificati
D. limfonoduli infectati
E. miozite calcificate
(pag. 1136)

S2245117. Afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare se intalnesc cel mai frecvent la: :
A. glandele parotide
B. glandele sublinguale
C. la orice virsta
D. glandele submandibulare
E. glandele salivare minore din mucoasa labiala
(pag. 1125)

S2245118. Afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare la adulti sunt favorizate de coexistenta altor
afectiuni:
A. insuficienta renala
B. diabet
C. infectie urliana
D. tumori maligne cervicofaciale iradiate care determina hiposialii prsistente
E. toate de mai sus
(pag. 1125)

S2245119. Agwntii etiologici care pot infecta glandele salivare in mod direct sunt:
A. virusul urlian
B. pneumococ
C. virusul herpetic
D. virusul gripei
E. virusul rujeolei
(pag. 1125)

S2245120. Tumora salivara din litiaza salivara submandibulara prezinta urmatoarele caracteristici:
A. glanda este marita de volum
B. bolnavii simt o durere vie in limba si planseul bucal
C. prin orificiul canalului se scurge la apasarea pe glanda o picatura de puroi
D. apar semne de inflamatie: dureri vii, febra, tulburari in masticatie si deglutitie, tumefierea inflamatorie a
regiunii
E. bolnavii au rareori dureri
(pag. 1135)

S2245121. Litiaza parotidiana este mai rara decat litiaza submandibulara deoarece

1085

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1086

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

saliva parotidiana este mai bogata in mucina


saliva parotidiana este mai abundenta
saliva submandibulara este mai bogata in saruri minerale
canalul excretor are o directie decliva si o singura curbura la depasirea muschiului maseter
sunt carecte variantele a, d
(pag. 1135)

S2245122. Litiaza parotidiana prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este mai frecventa decat litiaza submandibulara
B. se produc colici salivare de mica intensitate
C. bolnavii au senzatia ca li se smulge limba
D. apare tumefactia moderata a glandei in legatura cu mesele
E. plica sublinguala imbraca un aspect de "creasta de cocos"
(pag. 1135)

S2245123. In litiaza submandibulara sunt recomandate:


A. radiografie in incidenta laterala pentru ramul ascendent
B. radiografii simple cu film muscat in incidenta axiala a hemiplaseului bucal
C. radiografii ale glandei submaxilare in incidenta laterala pentru calculii situati intraglandular
D. metoda endoscopica de diagnostic
E. ecografia glandulara
(pag. 1137)

S2245124. Diagnosticul diferential al litiazei salivare in forma de colica salivara se face cu:
A. adenite supurate
B. actinomicoza
C. pulpita
D. nevralgia esentiala de trigemen
E. leziuni tertiare sifilitice
(pag. 1137)

S2245125. Diagnosticul diferential al litiazei salivare in forma clinica de colica salivara se face cu
urmatoarele afectiuni cu exceptia:
A. celulitelor si abceselor obrazului
B. pulpitelor
C. paradontitelor acute
D. leziuni TBC
E. nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 1137)

S2245126. In forma tumorala diagnosticul diferential al litiazei salivare se face cu:


A. nevralgia esentiala de trigemen
B. abcesul planseului bucal
C. leziuni tertiare sifilitice
D. adenopatii cronice
E. boala Mickulicz
(pag. 1137)

S2245127. Metoda de electie de tratement in calculozele latente si in stadiile clinice incipiente fara
modificari ale aparatului salivar sau modificari glandulare reversibile consta in:
A. combaterea infectiei
B. deschiderea chirurgicala si drenajul supuratiilor

1086

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1087

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. tratament antibiotic
D. extirparea calculului
E. sialolitotomia
(pag. 1138)

S2245128. Forma gangrenoasa a parotiditei acute supurate prezinta urmatoarele caracteristici:


A. saliva modificata contine flocoane de fibrina
B. tesutul conjunctiv interlobular nu este interesat
C. nervul facial poate fi distrus
D. starea generala a bolnavului este profund afectata
E. tegumentele nu sunt modificate ca aspect
(pag. 1127)

S2245129. Diagnosticul diferential al parotiditei acute supurate cu lojile vecine se bazeaza pe faptul ca
in acestea din urma:
A. saliva este modificata
B. debutul este nodular intotdeauna
C. apar de obicei ca o complicatie a leziunilor dentare
D. pot fi o complicatie a leziunilor traumatice
E. prin fistule se percepe osul rugos
(pag. 1127)

S2245130. Mijloacele de stimulare a secretiei salivare sunt:


A. enzime proteolitice (tripsina, alfa chemotripsina)
B. pilocarpina sol 2,5-3%
C. medicamente atropinice
D. alimente uscate
E. guma de mestecat
(pag. 1128)

S2245131. Enzimele proteolitice utilizate in tratamentul parotiditei acute supurate:


A. sunt tripsina, alfa chemotripsina
B. stimuleaza secretia salivara
C. fluidifica si elimina puroiul care stagneaza in acini si in sistemul canalicular
D. sunt recomandata in functie de antibiograma
E. variantele a si c sunt corecte
(pag. 1128)

S2245132. Aspectul sialografic al parotiditelor cronice poate fi:


A. pom inflorit
B. impuscatura de alice
C. arbore mort
D. pete de zapada
E. opacifieri miliare
(pag. 1129)

S2245133. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu:


A. parotiditele acute
B. parotidita epidemica
C. tumori parotidiene
D. parotidite toxice
E. parotidomegalii

1087

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1088

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1130)

S2245134. Parotiditele cronice alergice:


A. se emit dupa terapia antihistaminica
B. frecvent se suprainfecteaza
C. se remit dupa terapie antibiotica
D. sunt contestate ca entitate clinica specifica
E. sunt recunoscute ca entitate clinica specifica
(pag. 1131)

S2245135. Virusurile care sunt eliminate prin glandele salivare fara a le afecta insa in mod direct sunt:
A. virusul herpetic
B. virusul rujeolei
C. virusul gripei
D. virusul urlian
E. virusul cocsackie
(pag. 1125)

S2245136. Printre agentii etiologici incriminati in afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare sunt o
serie de virusuri si anume:
A. virusul gripei
B. virusul hepatitei
C. virusul urlian din grupul paramixo
D. virusul cocsackie
E. virusul rujeolei
(pag. 1125)

S2245137. Infectarea glandei pe calea canalului principal de excretie :


A. este cea mai frecventa
B. se intilneste in timpul evolutiei bolilor infectioese
C. se produce la indivizi cu stomatite
D. este cea mai rara
E. arborele salivar contine germeni
(pag. 1125)

S2245138. Diminuarea fluxului salivar se produce prin:


A. cresterea activitatii celulelor secretorii glandulare
B. obstructia mecanica (calculi, corpi straini)
C. administrarea de medicamente atropinice
D. la cei cu leziuni ale ramurilor parasimpaticului
E. administrarea de medicamente sialogoge
(pag. )

S2245139. Conditiile care favorizeaza infectarea glandelor salivare pe cale canaliculara sunt
urmatoarele:
A. suprasolicitarea glandelor salivare
B. exacerbarea virulentei florei microbiene saprofite a cavitaii bucale
C. cresterea fluxului salivar
D. scaderea rezistentei generale a organismului
E. obstructia mecanica (calculi, corpi straini)
(pag. 1125)

S2245140. Calea limfatica de infectare a glandelor salivare :

1088

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1089

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

se intilneste cel mai frecvent la glanda submandibulara


este calea de invazie de la procesele infectioase ale limfonodulilor
se produce in cazul traumatismelor cu plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular
se intilneste cel mai frecvent la glanda parotida
ganglionii limfatici ai glandei parotide se pot infecta de la procese septice situate in regiunea palpebrala
sau temporala
(pag. 1125)

S2245141. Forma catarala a sialadenitelor parotidiene are urmatoarele caracteristici:


A. saliva modificata contine flocoane de fribina
B. glanda este usor marita in volum
C. se produn microabcese in lobulii glandelor
D. tesutul conjunctiv interlobular este interesat
E. modificarea secretiei salivare este facultativa
(pag. 1126)

S2245142. Forma gangrenoasa a sialadenitelor parotidiene are urmatoarele caracteristici:


A. este rara
B. se intilneste mai ales la bolnavii cu stari grave septicotoxice, cu reactivitate prabusita
C. modificarea secretiei salivare este obligatorie
D. tesutul conjunctiv interlobular nu este interesat
E. nervul facial poate fi distrus rezultind paralizii definitive
(pag. 1126)

S2245143. Diagnosticul diferential al parotiditelor supurate cu artritele acute temporo-mandibulare se


bazeaza pe faptul ca in aceasta din urma:
A. glanda are o consistenta moale
B. bombarea este situata in dreptul tragusului
C. anamneza evidentiaza durerile ritmate de alimentatie
D. se insoteste de dureri vii la miscarile mandibulei
E. apare trismus accentuat
(pag. 1127)

S2245144. Diagnosticul diferential al parotiditelor acute se face cu urmatoarele afectiuni ale glandelor
parotide:
A. parotidita epidemica
B. osteomielita ramului ascendent mandibular
C. adenita acuta supurata intraparotidiana
D. supuratiile lojelor vecine
E. artritele acute purulente temporo-mandibulare
(pag. 1127)

S2245145. Parotidita cronica nespecifica are urmatoarele caracteristici:


A. secretie salivara tulbure, cu dopuri de fibrina sau amestecata cu puroi
B. glanda este marita
C. glanda este dureroasa spontan
D. este intotdeauna bilaterala
E. aspectul sialografic este de "pom inflorit" sau "impuscatura de alice"
(pag. 1128)

S2245146. Microscopia parotiditei cronice nespecifice evidentiaza:


A. regresiunea parenchimului
B. dilatari ale canalelor excreto-secretoare

1089

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1090

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. hiperplazia tesutului conjuctiv interacinos


D. tesutul conjunctiv interlobular nu este interesat
E. hipoplazia tesutului conjuctiv interacinos
(pag. 1129)

S2245147. tratamentul preventiv al paroiditei cronice la bolnavii cu forme recidivante presupune:


A. consumul de alimente dure
B. instilatii endocanaliculare cu antibiotice conform antibiogramei
C. administrarea de doze mici de pilocarpina
D. administrarea intercanaliculara a alfa -chemotripsinei
E. folosirea gumei de mestecat
(pag. 1130)

S2245148. TBC parotidiana este:


A. frecventa
B. infectie oportunista in SIDA
C. prin canalul Stenon se scurge saliva purulenta, cazeoasa
D. netratata, nu evolueaza spre abcedare si fistulizare
E. poate fi confundata clinic cu o tumora a glandei
(pag. 1131)

S2245149. Sifilisul tertiar al glandei parotide are urmatoarele caracteristici:


A. in forma difuza leziunile siunt de obicei unilaterale
B. in forma localizata evolueaza ca o goma
C. in forma pseudoneoplazica debuteaza ca un nodul care creste treptat
D. nu este prezenta adenopatia satelita
E. glanda este nedureroasa spontan sau la presiune
(pag. 1131)

S2245150. Submaxilita acuta nelitiazica;


A. se instaleaza rapid
B. poate aparea datorita patrunderii unor corpi straini pe canalul Wharton
C. este prezenta "triada salivara"
D. apare senzatia de uscaciune a gurii
E. apar dureri subangulomandibulare accentuate in timpul deglutitiei
(pag. 1132)

S2245151. Litiaza salivara este o afectiune ce apare mai frecvent :


A. la copii
B. la femei
C. la batrani
D. la barbati
E. la adultii intre 30-50 ani
(pag. 1133)

S2245152. Tuberculaza parotidiana :


A. se intilneste rar
B. este o afectiune frecventa
C. prezinta o singura forma -abcesul rece bacilar
D. se insoteste de micropoliadenopatie cervicala
E. se manifesta printr-o tumefactie bilaterala
(pag. 1131)

1090

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1091

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2245153. In forma catarala a parotiditei acute apar urmatoarele manifestari:


A. tumefactie ce impinge lobul urechii inainte si in sus
B. tumefactie ce impinge lobul urechii inapoi si in jos
C. aspectul tegumentelor se modifica
D. aspectul tegumentelor nu se modifica
E. la presiunea exercitata pe glanda se elimina puroi net
(pag. 1126)

S2245154. In forma supurata a parotiditei acute apar urmatoarele manifestari:


A. pareze ale nervului facial
B. paralizii ale nervului facial
C. trismus moderat
D. dureri vii pulsatilece nu iradiaza
E. fara discreta congestie tegumentara
(pag. 1126)

S2245155. Forma gangrenoasa a parotiditei acute are urmatoarele caracteristici:


A. este frecvent intilnita
B. se acompaniaza de fenomene toxico-septice
C. apare la bolnavi cu reactivitate buna
D. poate evolua spre forma supurata
E. poate fi urmata de paralizii de facial
(pag. 1127)

S2245156. Diagnosticul diferential al parotiditelor acute se face cu urmatoarele afectiuni ale glandelor
parotide:
A. parotidita epidemica
B. sindroame sialozice
C. supuratii maseterine
D. abcesul lojii parotidiene
E. litiaza parotidiana
(pag. 1127)

S2245157. Diagnosticul diferential al parotiditei acute se face cu:


A. adenita acuta intraparotidiana
B. supuratii laterofaringiene
C. osteomielita ramului ascendent mandibular
D. tumori parotidiene
E. parotidita epidemica
(pag. 1127)

S2245158. Diagnosticul diferential al parotiditei acute se face cu urmatoarele afectiuni extraparotidiene:


A. supuratii maseterine
B. artrite acute purulente temporo-mandibulare
C. osteomielita corpului mandibular
D. supuratii latero-faringiene
E. artrite degenerative temporo-mandibulare
(pag. 1127)

S2245159. Complicatiile parotiditelor acute sunt:


A. ulceratia arterei carotide externe
B. septicemii

1091

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1092

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. cronicizare
D. tromboflebite
E. ulceratia arterei carotide interne
(pag. 1127)

S2245160. Tratamentul parotiditelor supurate presupine:


A. antibiotice pe cale generala
B. administrarea de pilocarpina
C. introducerea de antibiotice cu presiune in canalul Stenon
D. administrarea de atropina
E. suprimarea focarelor de infectie dentara
(pag. 1128)

S2245161. Parotiditele cronice:


A. sunt mai rar intilnite comparativ cu cele cronice
B. de obicei sunt recidivante
C. formele clinice specifice sunt mai rare
D. pot evolua sub forma cronica de la inceput
E. pot urma un proces inflamator acut
(pag. 1128)

S2245162. Sifilisul parotidian tertiar prezinta urmatoarele forme:


A. difuza
B. profunda
C. localizata
D. pseudoneoplazica
E. superficiala
(pag. 1131)

S2245163. Submaxilita acuta nelitiazica:


A. e mai frecventa decit submaxilita litiazica
B. are un debut lent
C. starea generala nu este alterata
D. in etiologie sunt implicaticorpi straini patrunsi pe canalul Wharton
E. evolueaza de obicei benign,cedand de obicei sub tratament
(pag. 1132)

S2245164. Tumora salivara din litiaza submandibulara afecteaza glanda salivara astfel:
A. volum marit
B. suprafata neregulata
C. suprafata regulata
D. aderenta la tesuturile vecine
E. volum micsorat
(pag. 1135)

S2245165. Durerea in litiaza parotidiana are urmatoarele caracteristici:


A. iradiaza in ureche
B. are sediul in obraz
C. iradiaza in orbita
D. are sediul in regiunea maseterina
E. are sediul in regiunea auriculara
(pag. 1135)

1092

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1093

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2245166. Litiaza glandei sublinguale:


A. se confunda cu litiaza glandei submandibulare
B. se confunda cu litiaza canalului Wharton
C. se intalneste frecvent
D. este foarte rara
E. poate da complicatii septice
(pag. 1135)

S2245167. Diagnosticul diferential al colicii salivare se face cu:


A. otite
B. pulpite
C. amigdalite
D. parodontita acuta
E. nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 1137)

S2245168. Abcesul salivar trebuie diferentiat de celulitele localizate la nivelul:


A. buzei inferioare
B. lojei mentoniere
C. obrazului
D. olanseului oral
E. lojei submandibulare
(pag. 1137)

S2245169. Diagnosticul diferential al abcesului salivar se face cu urmatoarele afectiuni:


A. parodontita acuta purulenta
B. adenite supurate
C. abcesele obrazului
D. abcesele buzei superioare
E. abcesele buzei inferioare
(pag. 1137)

S2245170. Diagnosticul diferential al litiazei salivare, forma tumorala se face cu:


A. boala Mickulicz
B. tumori benigne
C. tumori maligne
D. boala Paget
E. tumori mixte
(pag. 1137-1138)

S2245171. calculii de forma alungita se formeaza in :


A. glanda parotida
B. canalul Stenon
C. glanda sublinguala
D. canalul Wharton
E. glanda submandibulara
(pag. 1133)

S2245172. Tratamentul litiazei salivare se stabileste in raport cu:


A. forma clinica
B. varsta pacientului

1093

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1094

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. experienta operatorului
D. localizarea calculului
E. compozitia calculului
(pag. 1138)

S2245173. Diagnosticul diferential al litiazei salivare forma tumorala se face cu:


A. adenite supurate
B. adenopatii cronice banale
C. celulite cronice circumscrise
D. adenopatii cronice TBC
E. adenopatii acute
(pag. 1137)

S2245174. Care din urmatoarele examinari complementare nu se practica in fazele acute ale litiazei
salivare:
A. explorarea cailor salivare
B. RMN
C. radiografia
D. ecografia
E. sialografia
(pag. 1137)

S2245175. In timpul colicii salivare bolnavul poate prezenta urmatoarele acuze:


A. alterarea senzatiei gustative
B. diminuarea senzatiei gustative
C. senzatie de uscaciune a gurii
D. durere vie in limba si planseul bucal
E. senzatia ca i se "smulge limba"
(pag. 1134)

S2245176. Abcesul salivar:


A. este o complicatie a litiazei
B. poate fi primul semn al unei litiaze submandibulare
C. se dezvolta doar in glanda salivara
D. se dezvolta doar in canalele excretoare ale grandelor salivare
E. nu se extinde niciodata in tesuturile vecine
(pag. 1134-1135)

S2245177. In litiaza canalului Wharton:


A. tumefactia se dezvolta endobucal
B. tumefactia se dezvolta exobucal
C. la palpare planseul bucal e impastat
D. la palpare planseul bucal e indurat
E. apare "creasta de cocos"
(pag. 1135)

S2245178. In litiaza glandei submandibulare:


A. apare tumefactie subangulomandibulara
B. apare tumefactia santului mandibulo-lingual in dreptul molarilor
C. apare tumefactia santului mandibulo-lingual in dreptul premolarilor
D. apare "creasta de cocos"
E. apare trismusul

1094

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1095

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1135)

S2245179. Simptomele litiazei salivare variaza in functie de:


A. sediul calculului
B. forma calculului
C. compozitia calculului
D. perioada evolutiva a bolii
E. compozitia salivei
(pag. 1134)

S2245180. Triada salivara se compune din:


A. colica salivara
B. abcesul salivar
C. hernia salivara
D. tumora salivara
E. durerea salivara
(pag. 1134)

S2245181. Colica salivara se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice:


A. durerea salivara
B. tumora salivara
C. tumora salivara fantoma
D. hernia salivara
E. abcesul salivar
(pag. 1134)

S2345182. Diagnosticul diferenial al parotidei acute supurate se face cu:


A. abcesul lojii parotidiene
B. litiaza parotidian
C. o tumor a glandei parotide
D. actinomicoza parotidian
E. artrite acute purulente temporo-mandibulare
(pag. 1127)

S2345183. Tuberculoza parotidian poate:


A. fi ntlnit ca infecie oportunist n SIDA
B. evolua spre supuraia lojei parotidiene
C. determina parez de nerv facial
D. ulcera cutanat sau intraoral
E. fi confundat cu tumori ale glandei parotide
(pag. 1131)

S2345184. Diagnosticul diferenial al abcesului salivar se face cu:


A. adenitele supurate
B. celulitele i abcesele obrazului
C. celulitele i abcesele planului bucal
D. abcesul lojii maseterine
E. flegmonul difuz al planeului bucal
(pag. 1135)

S2345185. Infectarea glandei salivare se poate face pe cale:


A. Canalicular

1095

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1096

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Transosoas
Hematogen
Limfatic
Direct
(pag. 1125)

S2345186. Formele anatomo-clinice ale parotiditei acute sunt:


A. Forma latent
B. Forma cataral
C. Forma purulent
D. Forma gangrenoas
E. Forma recidivant
(pag. 1126)

S2345187. Diagnosticul diferenial al parotiditelor cronice nespecifice se face cu:


A. Parotiditele acute
B. Sialozele
C. Adenopatii metastatice intraparotidiene
D. Tumori de parotid
E. Parotidomegalii
(pag. 1130)

S2345188. n etiologia calculozei salivare intr factori:


A. Morfologici
B. De mediu
C. Funcionali
D. Alimentari
E. Mecanici
(pag. 1133)

S2345189. Calculii salivari pot fi:


A. Moi
B. Duri
C. Fibrinoi
D. Sfrmicioi
E. Toate formele
(pag. 1133)

S2345190. Calculii salivari au culoarea:


A. Alb
B. Alb-cenuie
C. Glbui
D. Bruni
E. Gri
(pag. 1133)

S2345191. n colica salivar sunt prezente:


A. Asialia
B. Hernia salivar
C. Absena durerii
D. Saliv opalecent
E. Febr

1096

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1097

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1134)

S2345192. Criza dureroas n colica salivar dureaz:


A. Cteva secunde
B. Cteva minute
C. Cteva ore
D. Cteva zile
E. 2-3 sptmni
(pag. 1134)

S2345193. Diagnosticul diferenial al tumorii salivare se face cu:


A. Adenit acut nespecific
B. Celulita cronic circumscris
C. Tumorile maligne ale glandelor salivare
D. Boala Mickulicz
E. Osteoperiostita ramului ascendent mandibular
(pag. 1137-1138)

S2345194. Tratamentul n litiaza salivar se stabilete n funcie de:


A. Mrimea calculului
B. Numrul calculilor
C. Localizarea calculului
D. Forma clinic a afeciunii
E. Toate elementele de mai sus
(pag. 1138)

S2345195. Megastenonul:
A. Faciliteaz ptrunderea germenilor microbieni n arborele canalicular
B. Determin apariia parotiditei acute supurate
C. Duce la apariia parotiditei cronice recidivante
D. Determin dezvoltarea tumorilor glandelor salivare
E. Duce la apariia leziunilor limfoepiteliale benigne
(pag. 1136)

S2345196. n parotidita cronic nespecific pacienii prezint:


A. Uscciunea gurii
B. Sialoree
C. Hernia salivar
D. Saliva vscoas, filant
E. Jen dureroas intermitent n regiunea parotidian
(pag. 1129)

S2345197. n parotidita cronic nespecific, sialografia poate arta:


A. Canale cu aspect neregulat
B. Lacuri de lipiodol
C. Aspect de "pete de zpad
D. Defecte de umplere a sistemului canalicular
E. Lipsa substanei de contrast la nivelul acinilor
(pag. 1129)

S2345198. Parotidita cronic nespecific este:


A. ntotdeauna bilateral

1097

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1098

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Cu fluctuen
Cu debut insidios
Cu glanda de consisten crescut
Febr, frison
(pag. 1129)

S2545199. n litiaza submandibular colica se manifest prin urmtoarele semne caracteristice:


A. tumora salivar pasager, *fantom*
B. tumefacia glandei
C. Durerea
D. daa-zisa *hernie salivar*
E. eliminarea salivei de staz.
(pag. 1134)

S2645200. Tehnica amputaiei rdcinii vestibulare la molarii superiori presupune:


A. anestezie general obligatorie
B. incizie curb vestibular
C. descoperirea rdcinii prin ndeprtarea tablei osoase vestibulare
D. secionarea rdcinii imediat deasupra tavanului camerei pulpare I ndeprtarea rdcinii
E. sutur
(pag. 159-160)

S2645201. Dificultile rezeciei apicale la molarii inferiori sunt date de:


A. grosimea redus a tablei linguale
B. prezena canalului mentonier
C. grosimea mare a corticalei osoase vestibulare
D. prezena canalului mandibular n imediata vecintate a molarilor
E. prezena sinusului maxilar
(pag. 158-159)

S2645202. Rezecia apical la premolarii inferiori:


A. impune cel mai adesea o incizie la limita dintre mucoasa fix I mobil, mai aproape de festonul gingival
B. ntmpin greuti datorit vecintii canalului mentonier
C. nu este ngreunat de condiiile locale
D. necesit protejarea pachetului vasculonervos mentonier
E. apare riscul de confundare a eroziunii osoase produs de procesul periapical al premolarilor cu gaura
mentonier
(pag. 158)

S2645203. Accidentele intraoperatorii ale rezeciei dinilor superiori pot consta n:


A. deschiderea foselor nazale
B. lezarea pachetului vasculonervos mentonier
C. lezarea dinilor vecini
D. deschiderea sinusului maxilar
E. deschiderea canalului mandibular
(pag. 154-155)

S2645204. Rezecia apical cu obturaie retrograd presupune:


A. incizia I decolarea mucoperiostului
B. trepanare osoas
C. rezecie apical I chiuretaj
D. pregtirea canalului I obturaia anterograd

1098

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1099

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. pregtirea cavitii retentive i obturarea ei


(pag. 153)

S2645205. Rezecia apical:


A. este imposibil datorit vecintii sinusului
B. iumpune pstrarea a 2/3 din lungimea rdcinii implantate n os
C. const n extirparea apexului i a esutului patologic periapica
D. const n chiuretajul esutului patologic periapical
E. n cazul rdcinilor lungi se pot efectua rezecii pe o lungime mai mare de 1/3 din rdcina dintelui,
aceasta rmnnd n continuare cu o implantare suficient
(pag. 142)

S2645206. Examenul radiologic efectuat n vederea rezeciei apicale trebuie s fac diagnosticul
diferenial dintre un proces patologic apical i:
A. un diverticul sinusal
B. gaura mentonier
C. gaura incisiv
D. un dinte inclus
E. vindecarea fibroas dup o rezecie apical
(pag. 145)

S2645207. Nivelul trepanrii tablei osoase vestibulare n cursul rezeciilor apicale:


A. este orientat de examenul radiografic
B. nu are importan
C. poate utiliza dispozitivele n "U" Brosch-Trauner
D. poate fi stabilit de eventuale deformri, erodri ale tablei vestibulare
E. este obligatoriu la 1cm de marginea crestei alveolare
(pag. 148)

S2645208. Obturaia canalului n cadrul rezeciilor apicale:


A. se efectueaz numai intraoperator
B. se poate efectua preoperator
C. se efectueaz preoperator, numai n cazul n care se reuete uscarea perfect a canalului
D. intraoperator se efectueaz anterograd sau retrograd
E. obturaia retrograd se realizeaz cu ciment oxifosfat iodoformat i con de gutaperc
(pag. 146)

S2845209. Infectarea glandei se poate face:


A. Pe cale canaliculara
B. Pe cale limfatica
C. Pe cale hematogena
D. De la dintii vecini
E. Pe cale directa
(pag. 1124)

S2845210. In parotidita acuta intalnim urmatoarele forme:


A. Forma catarala
B. Forma supurata
C. Forma gangrenoasa
D. Forma pustuloasa
E. Forma pseudo-tumorala
(pag. 1126)

1099

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1100

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2845211. Tratmentul parotiditei acute supurate consta in:


A. Stimularea scretiei salivare
B. Alimentatie lichida
C. Administrarea de substante sialogoge
D. Administrarea de substante colagoge
E. Incizii de-a lungul canalului Stenon
(pag. 1128)

S2845212. Parotidita cronica la adulti este caracterizata de:


A. Evolueaza in puseuri
B. Durerile sunt constante
C. Este favorizata infectii amigdaliena
D. Este favorizata de cataruri oculo-nazale
E. Glandele parotide nu sunt marite de volum
(pag. 1129)

S2845213. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu:


A. Parotiditele acute
B. Sindroamele sialozice
C. Parotiditele toxice
D. Tumorile de parotida
E. Nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 1130)

S2845214. Litiaza submandibulara prezinta urmatoarele semne clinice caracteristice:


A. durere vie in limba si planseu bucal
B. plica sublingual cu aspect de "creasta de cocos
C. caruncula canalului Stenon este edematiata, congestionata, cu ostiumul intredeschis
D. tumefactie submandibulara bilaterala
E. hipertrofie pseudotumorala a glandei
(pag. 1134)

S2845215. In litiaza canalului Stenon se produc:


A. Colici salivare de mare intensitate
B. Colici salivare de mica intensitate
C. Tumefierea masiva aglandei
D. Tumefierea moderata a glandei
E. Adenopatie satelita
(pag. 1135)

S2845216. In litiaza parotidiana sunt indicate urmatoarele incidente radiologice:


A. Incidenta tangentiala
B. Incidenta laterala
C. Incidenta mandibula defilata
D. Incidenta cu "film muscat
E. Incidenta cu film retrojugal
(pag. 1137)

S2845217. Diagnosticul diferential in forma tumorala a litiazelor se face cu:


A. Tumori benigne
B. Tumori mixte
C. Tumori maligne

1100

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1101

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Boala Mickulicz
E. Nevralgia esentiala de trigemen
(pag. 1137)

S2945218. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai:


A. cale directa;
B. cale hematogena;
C. cale indirecta;
D. cale canaliculara;
E. cale limfatica.
(pag. 1125)

S2945219. Infectarea glandelor salivare pe cale canaliculara necesita urmatoarele conditii:


A. prezenta unei plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular;
B. diminuarea fluxului salivar;
C. scaderea rezistentei generale a organismului;
D. exacerbarea virulentei florei microbiene saprofite a cavitatii bucale;
E. prezenta unui megastenon si megawarton.
(pag. 1125)

S2945220. In sialadenitele parotidiene se descriu urmatoarele forme anatomoclinice:


A. forma virala;
B. forma bacteriana;
C. forma purulenta;
D. forma catarala;
E. forma gangrenoasa.
(pag. 1126)

S2945221. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu:


A. parotidite acute;
B. sindroame sialozice;
C. litiaza salivara;
D. tumorile de parotida;
E. parotidite toxice.
(pag. 1130)

1101

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1102

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 46
Sialozele
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1246001. Diagnosticul de certitudine in boala Besnier-Boeck-Schaumann este dat de:
A. sialografie
B. sialografie cu substanta de contrast
C. citologie
D. biopsie
E. examinari sangvine
(pag. 1157)

S1246002. in formele articulare ale sindromului Sjogren se administreaza:


A. antibiotice
B. antireumatice
C. antiinflamatoare
D. saruri de aur
E. cortizon
(pag. 1156)

S1246003. in sindromul Sjogren sialografia arata ca:


A. "pom inflorit"
B. "foi de ceapa"
C. " impuscatura de alice"
D. "arbore mort"
E. o singura linie
(pag. 1155)

S1246004. Manifestari buco-faringiene in sindromul Sjogren:


A. hiposialie
B. keratoconjunctivita
C. halena fetida
D. artralgii
E. anosmie
(pag. 1155)

S1346005. Boala Mickulicz este:


A. O afectiune rara
B. O inflamatie frecventa a glandelor parotide
C. O afectiune neurologica
D. O boala a copilariei
E. O infectie specifica
(pag. 1157)

S1346006. Parotidomegaliile sunt:


A. Sialadenite cronice

1102

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1103

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Hipertrofii parotidiene
insotite de scaderea secretiei salivare
Afeciuni ale persoanelor in varsta
intalnite in bolile virale
(pag. 1157)

S1346007. Sindromul Sjogren apare frecvent la:


A. Copii
B. Batrani
C. Femei
D. Gravide
E. Cei care lucreaza in mediu toxic
(pag. 1155)

S1446008. In sindromul Sjogren se administreaza Prednison in doza de


A. 10 mg/zi
B. 15 mg/zi
C. 20 mg/zi
D. 25 mg/zi
E. 30 mg/zi
(pag. 1156)

S1446009. Pentru fenomenele articulare din cadrul sindromul Sjogren se pot administra saruri de:
A. cupru
B. zinc
C. mercur
D. aur
E. argint
(pag. 1156)

S1446010. Sindromul Sjogren apare mai frecvent la:


A. Copii intre 10-14 ani
B. Femei dupa varsta de 40-45 ani
C. Barbati intre 50-55 ani
D. Afecteaza de regula varstnicii, atat femei cat si barbati
E. La gurmanzi sau la marii mancatori de paine
(pag. 1155)

S1546011. Care dintre glandele salivare enumerate a beneficiat de vitaminoterapie si terapie cu fier?
A. leziunea limfoepiteliala benigna;
B. parotidomegalia monosimptomatica;
C. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
D. boala Mickulicz;
E. sindromul Sjogreen.
(pag. 1156)

S1546012. Hidroparotidita tranzitorie este caracteristica:


A. parotidomegaliei medicamentoase;
B. parotidomegaliei diabetice;
C. parotidomegaliei toxice;
D. parotidomegaliei nutriionale;
E. parotidomegaliei monoasimptomatice.

1103

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1104

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1158)

S1546013. Hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale este caracteristica pentru:


A. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
B. boala Mickulecz;
C. sindromul Sjogreen;
D. parotidomegaliile toxice;
E. parotidomegaliile medicamentoase.
(pag. 1156)

S1546014. Precizati pentru care dintre afectiunile enumerate a fost propusa terapia imunosupresoare:
A. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
B. parotidomegaliile din hemopatii;
C. boala Mickulicz;
D. sindromul Sjogreen;
E. leziunea limfoepiteliala benigna.
(pag. 1156)

S1646015. in sindromul Syogren examenele de laborator evidentieaza:


A. anticorpi nespecifici de organ
B. hematurie
C. bilirubina indirecta crescuta
D. acid uric crescut
E. fosfataza alcalinaa crescuta
(pag. 1156)

S1646016. in sindromul Syogren manifestarile buco-faringiene constau din:


A. hiposialie
B. ageuzie
C. anosmie
D. amauroza
E. trismus
(pag. 1155)

S1646017. in sindromul Syogren pe parcursul evolutiei sialografia:


A. isi modifica aspectul
B. nu isi modifica aspectul
C. aceasta metoda nu se foloseste
D. nu are relevanta
E. este periculos de efectuat
(pag. 1155)

S1646018. in sindromul Syogren se produce infiltrarea glandelor salivare de catre:


A. neutrofile
B. limfocite
C. monocite
D. eozinofile
E. trombocite
(pag. 1155)

S1646019. Manifestarile oculare din sindromul Sayogren sunt caracterizate de:


A. keratokonjunctivita uscata

1104

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1105

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

strabism convergent
amauroza
cataracta
glaucom
(pag. 1155)

S1646020. Sindromul Syogren apare mai frecvent la femei cu varsta intre:


A. 15-20 ani
B. 20-30 ani
C. 30-40 ani
D. 40-45 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1155)

S2146021. Boala Mickulicz se caracterizeaza prin:


A. Hipertrofie unilaterala a glandelor salivare
B. Apare la vrste tinere
C. Afecteaza preponderent sexul feminin
D. Are caracter benign
E. Se poate recurge la parotidectomie subtotala
(pag. 1156-1157)

S2146022. Diagnosticul de certitudine al sindromului Sjogren se stabileste pe baza:


A. Manifestarilor oro-faringiene
B. Manifestarilor oculare
C. Prezenta factorului reumatoid
D. Prezenta anticorpilor anti-ARN
E. Examen histopatologic
(pag. 1156)

S2146023. n etiologia sindromului Sjogren este implicata:


A. Atrofia glandei parotide
B. Radioterapia
C. Tulburari ale imunitaii umorale
D. Tulburari ale imunitatii celulare
E. Tulburari primare ale epiteliului glandular
(pag. 1155)

S2146024. Parotidomegaliile toxice exogene sunt cel mai frecvent asociate intoxicatiilor cu:
A. Aur
B. Mercur
C. Plumb
D. Iod
E. Nitrati
(pag. 1157)

S2146025. Sindromul Sjogren se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Atrofia glandelor salivare
B. Fotofobie
C. Modificari ale fanerelor
D. Scadere n greutate
E. Devierea formulei leucocitare spre stnga

1105

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1106

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1155-1156)

S2246026. In tratamentul S.Sjogren doza initiala de predninson este de :


A. 30 mg/zi
B. 40 mg/zi
C. 50 mg/zi
D. 20 mg/zi
E. 15 mg/zi
(pag. 1156)

S2246027. Pentru tratamentul fenomenelor articulare din S.Sjogren se administreaza:


A. saruri de Ag
B. saruri de Au
C. saruri de Cu
D. saruri de Pb
E. saruri de Mn
(pag. 1156)

S2246028. Saliva Artificiala se obtine din:


A. carboxietilceluloza
B. carboximetildextroza
C. carboxietildextroza
D. carboximetilglucoza
E. carboximetilceluloza
(pag. 1156)

S2246029. Boala Mickulicz se manifesta:


A. hipertrofia simetrica a glandelor salivare
B. hipertrofia asimetrica a glandelor salivare
C. atrofia simetrica a glandelor salivare
D. atrofia asimetrica a glandelor salivare
E. numai prin afectarea glandelor salivare
(pag. 1156)

S2246030. In boala Besnier-Boeck-Schaumann diagnosticul de certitudine poate fi pus:


A. ecografic
B. prin sialografie
C. prin biopsie
D. prin examen de laborator
E. radiologic
(pag. 1157)

S2246031. Diferentierea leziunii limfoepiteliale benigne de S.Sjogren se face:


A. clinic
B. histologic
C. radiologic
D. ecografic
E. prin examen de laborator
(pag. 1157)

S2246032. Parotidomegaliile la etilici apar in procent de :


A. 40-50%

1106

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1107

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

50-70%
70-80%
60-80%
30-40%
(pag. 1158)

S2246033. Parotidomegaliile din hemopatii se intalnesc in cursul:


A. leucemiei acute limfoide
B. leucemiei acute mieloide
C. leucemiei cronice limfoide
D. leucemiei cronice mieloide
E. agranulocitozei
(pag. 1158)

S2246034. Care din urmatoarele boli este considerata o limfoexocrinoza:


A. S.Sjogren
B. boala Mickulicz
C. S.Mickulicz
D. boala Besnier-Boeck-Schaumann
E. leziunea limfoepiteliala benigna
(pag. 1155)

S2246035. In care din urmatoarele boli apar supuratii limitate ale limfonodulior cervicali:
A. S..Sjogren
B. boala Mickulicz
C. S. Mickulicz
D. boala Besnier-Boeck-Schaumann
E. leziunea limfoepiteliala benigna
(pag. 1157)

S2246036. Cea mai frecventa cale de infectare a glandelor salivare este:


A. canaliculara
B. limfatica
C. directa
D. indirecta
E. hematogena
(pag. 1125)

S2346037. Sindromul Sjogren apare frecvent la:


A. Copii
B. Btrni
C. Femei
D. Gravide
E. Cei care lucreaz n mediu toxic
(pag. 1155)

S2346038. Boala Mickulicz este:


A. o afeciune rar
B. o inflamaie frecvent a glandelor parotide
C. o afeciune neurologic
D. o boal a copilriei
E. o infecie specific

1107

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1108

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1157)

S2346039. Parotidomegaliile sunt:


A. Sialadenite cronice
B. Hipertrofii parotidiene
C. nsoite de scderea secreiei salivare
D. Afeciuni ale persoanelor n vrst
E. ntlnite n bolile virale
(pag. 1157)

S2346040. n sindromul Sjogren, injectarea cu Techneiu 99m i scintigrafia, arat:


A. Hiperfixarea trasorului la glanda salivar afectat
B. Hiperfixarea radioizotopului la toate glandele salivare
C. Hipofixare ntr-o anume poriune a glandei salivare afectate
D. Hipofixare prin deficit secretor al glandei salivare afectate
E. Deficit secretor marcat al tuturor glandelor salivare
(pag. 1155)

S2546041. Parotidomegaliile medicamentoase nu pot surveni dup tratamente cu:


A. Tiouracil
B. Fenilbutazon
C. acid acetilsalicilic
D. aur
E. iod.
(pag. 1158)

S2646042. Tratamentul complex al parodontopatiilor:


A. necesit doar nlturarea factorilor iritativi I infecioI locali
B. impune doar imobilizarea dinilor
C. const doar n nlturarea tulburrilor funcionale i restabilirea ocluziei funcionale
D. nu necesit un tratament complex
E. asociaz tratamentul general (al deficienelor) organice cu tratamentul chirurgical I cu cel local
(nlturarea factorilor iritativi, infecioI sau a tulburrilor funcionale)
(pag. 176)

S2646043. nlturarea tulburrilor funcionale n cadrul terapiei iniiale prechirurgicale a


parodontopatiilor vizeaz:
A. nlturarea lucrrilor protetice defectuoase care altereaz ocluzia I suprasolicit parodoniul
B. detartraj supra I subgingival
C. obturarea provizorie a canalelor radiculare la dinii gangrenai
D. imobilizare temporar a dinilor
E. obturaea corect a cariilor de colet I aproximale
(pag. 177)

S2646044. Pungile supraosoase presupun:


A. deplasarea inseriei epiteliale spre apical
B. resorbia osului de tip vertical
C. resorbia osului de tip orizontal
D. creterea n volum a gingiei, fr modificarea inseriei epiteliale
E. pungi cu 1,2,3 perei osoI
(pag. 178)

S2646045. Pungile supraosoase implic:

1108

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1109

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

creterea n volum a gingiei fr modificarea inseriei gingivale


deplasarea spre apical a inseriei epiteliale
migrarea apical a inseriei epiteliale asociat cu resobia vertical osului
obligatoriu pungi adnci cu 1,2,3 perei osoI
nici una dintre situaii nu este corect
(pag. 178)

S2646046. Indicaiile gingivectomiei n tratamentul bolii parodontale sunt:


A. curativ, n parodontopatiile cu pungi intraosoase de pn la 3-4 mm, fr resorbii osoase, doar cu liz
limitat a esuturilor parodontale
B. pungi gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale
C. paleativ, temporiznd extracia
D. n recidivele postoperatorii
E. nici o variant nu este corect
(pag. 182)

S2646047. Chiuretajul gingival este indicat:


A. n scop protetic, la dinii cu coroane scurte
B. n extruzii ale dinilor mpreun cu procesul alveolar
C. n parodontopatiile hiperplazice ereditare
D. n parodontopatiile hiperplazice hidantoin
E. nici o variant nu este corect
(pag. 180)

S2646048. Lrgirea zonei de mucoas mobil este n cadrul chirurgiei proprotetice:


A. obligatorie n toate cazurile n care aceasta lipsete
B. se face dac anul vestibular este prea ngust
C. este necesar dac anul lingual este puin adnc
D. nu se face niciodat
E. este un timp operator obligatoriu n cursul plastiilor de adncire a anurilor periosoase
(pag. 204)

S2646049. Interveniile de chirugie proprotetic nu sunt indicate n cazul:


A. frenurilor labiale i linguale scurte, groase, inserate n apropierea crestei
B. apofizele genii de volum mare, situate n apropierea crestei
C. gurile mentoniere aflate n apropierea crestei
D. tuberoziti maxilare terse
E. creste alveolare reduse ca nlime, neregulate
(pag. 197-198)

S2646050. Fibromatoza tuberozitar:


A. este o hiperplazie epitelioconjunctiv
B. este cauzat de aciunea iritativ prelungit a unor proteze deficitare
C. const n mucoas subire, ntins, aderent de os
D. deformeaz tuberozitatea fie n plan transversal, fie n plan vertical
E. se nsoesc frecvent de bride vestibulare
(pag. 199)

S2646051. Interveniile de chirugie proprotetic nu sunt contraindicate de:


A. bolnavi corticodependeni
B. bolnavi cu transplante de organ
C. bolnavi cu tratament ndelungat cu anticoagulante

1109

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1110

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. n cazul deficienelor cmpului protetic


E. n cazul lupusului eritematos diseminat
(pag. 197-198)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1246052. Boala Mickulicz:
A. este o afectiune rara
B. apare mai frecvent la varstnici
C. este o afectiune maligna
D. se manifesta prin hipertrofia glandelor salivare
E. clinic apare hiposialie
(pag. 1156-1157)

S1246053. Boala Mickulicz:


A. este o afectiune rara
B. mai frecventa la varstnici
C. se mai numeste sindrom Mickulicz
D. apare hipertrofia simetrica a glandelor salivare
E. apare mai frecvent la femei
(pag. 1156-1157)

S1246054. Boala Mickulitz:


A. se manifesta prin hipertrofia localizata a glandelor salivare
B. se manifesta prin senzatia de uscaciune a gurii
C. se manifesta uneori prin senzatie de corpi straini oculari
D. se difereniaza de sindromul Mickulitz prin adenopatia cervicala prezenta in cadrul sindromului
E. prednisonul este contraindicat in tratamentul bolii
(pag. 1157)

S1246055. Care din urmatoarele semne clinice sunt manifestari asociate in sindroame Sjogren:
A. anosmie
B. obstructia trompei lui Eustachio
C. fanere uscate
D. limba uscata
E. scadere in greutate
(pag. 1156)

S1246056. Clinic leziunea limfoepiteliala benigna se caracterizeaza prin:


A. parotidomegalie uni- sau bilaterala
B. hipertrofie de glande lacrimale
C. cheratoconjunctivita uscata
D. xerostomie
E. xeroftalmie
(pag. 1157)

S1246057. in clinica bolii Besnier-Boeck-Schaumann se intalnesc:


A. leziuni cutanate nodulare
B. supuratii limitate ale limfonodulilor cervicali
C. edem al limbii
D. tumefierea parotidelor

1110

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1111

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. dureri pulsatile in parotide in timpul masticatiei


(pag. 1157)

S1246058. in sindromul Sjgren:


A. examinarile de laborator evidentiaza existenta anticorpilor anticanale salivare
B. parotidele sufera un proces de indurare si ulterior atrofie
C. parotidele se hipertrofiaza si se impasteaza
D. imaginea sialografica ia aspect de "arbore mort"
E. saliva parotidiana este in cantitate normala si de aspect mucoid
(pag. 1157)

S1246059. in tratamentele Sindromului Sjogren se folosesc:


A. lacrimi artificiale
B. saliva artificiala
C. sialogoge
D. vitaminoterapie
E. Prednison
(pag. 1156)

S1246060. Parotidomegaliile pot fi:


A. toxice
B. hormonale
C. asimptomatice
D. monosimptomatice
E. medicamentoase
(pag. 1157-1158)

S1246061. Precizati manifestarile oculare in sindromul Sjogren:


A. keratoconjunctivita uscata
B. diplopie
C. epifora
D. fotofobie
E. senzatia de corp strain intraocular
(pag. 1155)

S1246062. Sindromul Sjgren:


A. afecteaza mai frecvent femeile dupa varsta de 40-45 de ani
B. se caracterizeaza clinic prin scaderea secretiei salivare si hipersecretie la nivelul glandelor lacrimale
C. recunoaste o imagine sialografica de "pom inflorit"
D. da o senzaie de arsura oculara sau corpi straini intraoculari
E. se insoteste de leziuni cutanate nodulare
(pag. 1155)

S1346063. Boala Besnier-Beeck-Schaumann este caracterizata prin:


A. Simptomatologia polimorfa
B. Leziuni cutanate nodulare
C. Leziuni cutanate ulcerate
D. Tumefierea glandelor parotide
E. Leziuni ale mucoasei valului, amigdalelor si faringelui
(pag. 1157)

S1346064. Clinic sindromul Sjogren se manifesta prin:

1111

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1112

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Hirsutism
Parotidomegalie bilaterala
Lipomatoza
Keratoconjunctivita uscata
Keratita filamentoasa
(pag. 1155)

S1346065. in boala Mickulicz:


A. Sunt prinse concomitent toate glandele salivare
B. Sunt prinse glandele salivare si lacrimale
C. Sunt prinse glandele endocrine
D. Sunt prinse glandele sebacee
E. Prezinta atingere osteoarticulara
(pag. 1157)

S1346066. in sialoze, saliva este:


A. Cu ph acid
B. Cu ph alcalin
C. Cu aspect mucoid
D. Cu hipersecreie
E. in cantitate redusa
(pag. 1155)

S1346067. in sindromul Sjogren examenele de laborator evidentiaza:


A. Anticorpi anti canale salivare
B. Antigeni de histocompatibilitate HLA B8 li HLA DW3
C. Antigeni anti ARN
D. Anticorpi nespecifici de organ
E. Anticorpi HBS
(pag. 1156)

S1346068. in sindromul Sjogren, instilatiile endocanaliculare fac cu:


A. Sialogoge
B. Hidrocortizon acetat
C. Penicilina si hidrocortizon
D. Lipiodol
E. Carboximetil celuloza
(pag. 1156)

S1346069. Manifestarile articulare din sindromul Sjogren sunt:


A. Artralgii
B. Anchiloze
C. Artrite
D. Poliartrita reumatismala
E. Spondiloza
(pag. 1156)

S1346070. Manifestarile asociate din sindromul Sjogren sunt:


A. Uscaciunea mucoasei nazale
B. Faringo-laringo-traheite
C. Uscaciunea mucoasei vaginale
D. Enterocolite

1112

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1113

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Transformari maligne de tip limfonion Hodkinian


(pag. 1156)

S1346071. Parotidomegaliile la cirotici sunt:


A. Numai la ciroza etilica
B. Unilaterale
C. Bilaterale
D. Dureroase
E. Fara semne inflamatorii
(pag. 1158)

S1346072. Parotidomegaliile toxice sunt:


A. Hipertrofii bilaterale
B. Hipertrofii unilaterale
C. Ireversibile
D. Boli de organ
E. Cu evolutie lenta, progresiva
(pag. 1158)

S1346073. Tratamentul in sindromul Sjogren este:


A. Antialgic
B. Imunosupresor
C. Antiviral
D. Simptomatic
E. Chirurgical prin parotidectomie subtotala modelanta cu conservarea nervului facial
(pag. 1156)

S1346074. Tratamentul parotidomegaliilor consta in:


A. Tratament etiologic
B. Sialografie
C. Instilatii cu pilocarpina
D. Parotidectomie subtotala modelanta
E. Parotidectomie totala
(pag. 1159)

S1446075. In parotidomegalii se face diagnosticul diferential cu:


A. litiaza parotidiana
B. hipertrofiile de muschi maseter
C. adenopatiile intrraparotidiene
D. nevralgia esentiala de trigemen
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1157)

S1446076. In sindromul Sjogren, tratamentul simptomatic se refera la administrarea de


A. Lacrimi artificiale
B. Sucuri gastrice artificiale
C. Saliva artificiala
D. Instilatii endocanaliculare cu carboximetil-celuloza
E. Toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1156)

S1446077. Manifestari articulare in sindromul Sjogren sunt:

1113

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1114

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Artralgii la nivelul articulatiilor membrelor


Anchiloza temporo-mandibulara
Constrictia mandibulei
Artrite subacute ale articulatiilor mari
Pseudoartroza
(pag. 1155)

S1446078. Manifestari asociate care apar in sindromul Sjogren sunt:


A. Anosmie
B. Obstructia trompei lui Eustachio
C. Hipertrofia mucoasei gastrice
D. Hiperclorhidrie gastrica
E. Cacosmie
(pag. 1156)

S1446079. Manifestari oculare in sindromul Sjogren sunt:


A. Keratoconjunctivita umeda
B. Senzatie de arsura oculara
C. Secretie lacrimala abundenta
D. Fotofobie
E. Senzatie de corpi straini intraoculari
(pag. 1155)

S1446080. Pe ce linie se poate maligniza leziunea limfoepiteliala benigna


A. limfatica
B. sanguina
C. epiteliala
D. conjunctivala
E. leziunea limfoepiteliala benigna nu se malignizeaza
(pag. 1157)

S1446081. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin:


A. Evolutie rapida si maligna
B. Leziuni cutanate nodulare
C. Hipertrofia glandelor salivare si lacrimale
D. Evolutie indelungata si benigna
E. Adenopatie cervicala
(pag. 1157)

S1546082. Care dintre sindroamele sialotice pot determina adenopatie cervicala sau supuratii limitate
ale ganglionilor cervicali?
A. boala Mickulicz;
B. leziunea limfoepiteliala benigna;
C. sindromul Sjogreen;
D. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
E. sindromul Mickulicz.
(pag. 1157)

S1546083. in care din afectiunile urmatoare se poate recurge la parotidectomia subtotala:


A. sindromul Sjogreen;
B. parotidita cronica alergica;
C. leziunea limfoepiteliala benigna;

1114

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1115

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
E. boala Mickulicz.
(pag. 1156-1157)

S1546084. in sindromul Sjogreen aspectul silaografic intalnit poate imbraca urmatoarele aspecte:
A. "pom inflorit";
B. "arbore mort";
C. "pete de zapada";
D. "picatura";
E. "impuscatura de alice".
(pag. 1155)

S1546085. Parotidomegalia bilaterala este un semn clinic caracteristic in afectiunile:


A. litiaza parotidiana;
B. leziunea limfoepiteliala benigna;
C. boala Mickulicz;
D. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
E. sindromul Sjogrenn.
(pag. 1155,1156,1157)

S1546086. Tratamentul cu prednison pe cale generala este indicat in urmatoarele afectiuni:


A. boala Mickulitz;
B. boala Besnier-Boeck-Schaumann;
C. parotidomegaliile hormonale;
D. parotidita cronica alergica;
E. sindromul Sjogreen.
(pag. 1156-1157)

S1646087. Boala Besnier- Boeck- Schaumann se caracterizeaza prin:


A. leziuni cutanate nodulare
B. leziuni osoase
C. leziuni ganglionare
D. insuficienta renala
E. parodontopatii marginale cronice profunde
(pag. 1157)

S1646088. Boala Mickulicz este o boala:


A. rara
B. frecventa
C. evolutie maligna
D. evolutie benigna
E. care depinde de varsta
(pag. 1156)

S1646089. Boala Mickulicz se caracterizeaza prin:


A. hipertofia simetrica a glandelor salivare
B. hipertrofia simetrica a glandelor lacrimale
C. inflamatia articulatiei temporo-mandibulare
D. ageuzie
E. cacosmie
(pag. 1156)

1115

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1116

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S1646090. in boala Besnier- Boeck- Schaumann tumefierea glandelor parotide este:


A. bilaterala
B. dureroasa
C. nedureroasa
D. unilaterala
E. nu se produce
(pag. 1157)

S1646091. in sindromul Mickulicz examenul anatomopatologic are aspect de:


A. limfom malign
B. adenom pleomorf
C. limfosarcom
D. leiomiosarcom
E. rabdomiosarcom
(pag. 1157)

S1646092. Leziunea limfoepiteliala benigna este asemanata de multi autori cu.


A. sindromul Syogren
B. sindromul Menier
C. boala Mickulicz
D. boala ghearelor de pisica
E. histiocitoza X
(pag. 1157)

S1646093. Sindromul Mickulcz afecteaza de regula:


A. varstnicii
B. femei si barbati in egala, asura
C. copii prescolari
D. numai femei in menopauza
E. bolnavii cu ciroza hepatica
(pag. 1157)

S1646094. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin:


A. hipertofia glandelor salivare si lacrimale
B. adenopatie inghinala
C. adenopatie cervicala
D. submaxilita cronica
E. ageuzie
(pag. 1157)

S1646095. Sindromul Syogren in forma sa tipica se caracterizeaza prin simptomatologie:


A. salivara
B. renala
C. hepatica
D. oculara
E. articulara
(pag. 1155)

S2146096. Boala Besnier-Boeck-Schaumann prezinta afectare:


A. Cutanata
B. Mucoasa
C. Glandulara exocrina

1116

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1117

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Ganglionara
E. Articulara
(pag. 1157)

S2146097. Leziunile limfoepiteliale benigne se pot transforma malign n:


A. Sarcom
B. Adenocarcinom
C. Oncocitom
D. Limfom malign
E. Nu se transforma malign
(pag. 1157)

S2146098. Parotidomegaliile medicamentoase survin dupa administrarea de:


A. Acetilcisteina
B. Fenilbutazona
C. Nifedipin
D. Compusi ai iodului
E. Compusi ai iodului
(pag. 1158)

S2146099. Parotidomegaliile pot aparea n:


A. Deficite nutritionale
B. Insuficienta ovariana
C. Diabet zaharat
D. Hipotiroidism
E. Boala Addison
(pag. 1158)

S2146100. Sialografia n sindromul Sjogren poate avea aspectul de:


A. Arbore mort
B. Pom nflorit
C. Minge tinuta n mna
D. Picatura
E. Pete de zapada
(pag. 1155)

S2146101. Tratamentul sindromului Sjogren consta n administrarea de:


A. Carboximetil-celuloza
B. Pilocarpina
C. Hidrocortizon
D. Imunomodulatoare
E. Vitamina E
(pag. 1156)

S2246102. Sialozele:
A. se mai numesc si sialoadenoze
B. se caracterizeaza numai prin hipertrofia glandelor salivare
C. se caracterizeaza numai prin atrofia glandelor salivare
D. se insotesc de tulburari marcate ale glandelor salivare
E. nu este afectata secretia glandelor salivare
(pag. 1154)

1117

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1118

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2246103. Sialozele implica:


A. cel mai frecvent glandele parotide
B. frecvent glandele sublinguale
C. exceptind glandele sublinguale
D. in unele cazuri doar glandele submandibulare
E. rar glandele submandibulare, dar impreuna cu parotidele
(pag. 1154)

S2246104. Sindromul Sjogren implica o tripla simptomatologie :


A. salivara
B. nazala
C. oculara
D. musculara
E. articulara
(pag. 1155)

S2246105. In Sindromul Sjogren:


A. parotidele sunt la inceput voluminoase
B. parotidele sunt la inceput atrofiate si indurate
C. sunt afectate mai des femeile dupa 40-45 ani
D. apare o tulburare a imunitatiicelulare
E. rar, apare hiposialie
(pag. 1155)

S2246106. Sialografia in S.Sjogren:


A. isi modifica aspectul pe masura evolutiei
B. poate prezenta opacifieri miliare
C. poate prezenta aspect de "arbore mort"
D. poate prezenta aspect de "arbore inflorit"
E. poate prezenta aspect "in picatura"
(pag. 1155)

S2246107. Manifestarile oculare in S.Sjogrencuprin:


A. keratoconjunctivita uscata
B. keratoconjunctivita umeda
C. fotofobie
D. keratita filamentoasa
E. nu apar leziuni corneene
(pag. 1155)

S2246108. Manifestarile articulare in S.Sjogren cuprind:


A. artralgii
B. artrite subacute
C. poliartrite
D. artroze
E. reumatism deformant
(pag. 1156)

S2246109. Manifestarile asociate in S.Sjogren afecteaza :


A. mucoasa nazala
B. mucoasa gastrica
C. mucoasa laringiana

1118

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1119

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. mucoasa vaginala
E. mucoasa intestinala
(pag. 1156)

S2246110. Examenul de laborator in S.Sjogren evidentiaza:


A. anticorpi antiADN
B. prezenta factorului reumatoid
C. lipsa factorului reumatoid
D. anticorpi antiARN
E. anticorpi antiglande lacrimale
(pag. 1156)

S2246111. Tratamentul S.sjogren:


A. este simptomatic
B. este strict patogenic
C. este mai putin patogenic
D. necesita masuri deosebite de igiena orala
E. nu necesita mentinerea umezelii mucoasei orale
(pag. 1156)

S2246112. In tratamentul S.Sjogren se folosesc cu succes :


A. predninson
B. imuran
C. pilocarpina
D. vitamine
E. sialogoge
(pag. 1156)

S2246113. Tratamentul S.Sjogren cuprinde:


A. parotidectomie subtotala cu conservarea nervului facial
B. parotidectomie subtotala fara conservarea nervului facial
C. administarea de imunosupresoare
D. administrarea de imunostimulante
E. administrarea de antiinflamatoare
(pag. 1156)

S2246114. Boala Mickulicz


A. este o afectiune rara
B. este o afectiune frecvanta
C. are o evolutie indelungata
D. are o evolutie maligna
E. are o evolutie benigna
(pag. 1156)

S2246115. Boala Mickulicz afecteaza:


A. mai des tinerii
B. de regula varstnicii
C. numai femeile
D. numai barbatii
E. ambele sexe
(pag. 1156)

1119

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1120

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2246116. In boala Mickulicz:


A. sunt afectate numai glandele salivare
B. sunt afectate numai glandele lacrimale
C. sunt afectate atat glandele salivare cat si glandele lacrimale
D. apare adenopatia cervicala
E. nu apare adenopatia cervicala
(pag. 1157)

S2246117. Sindromul Mickulicz:


A. evolueaza lent
B. evolueaza rapid
C. are evolutie maligna
D. are evolutie benigna
E. include adenopatia cervicala
(pag. 1157)

S2246118. Aspectul anatomo-patologic in S.Mickulicz include:


A. limfom malign
B. adenom pleiomorf
C. limfosarcom
D. reticulolimfosarcom
E. cilindrom
(pag. 1157)

S2246119. In cadrul bolii Besnier-Boeck-Schaumann:


A. apar leziuni cutanate nodulare
B. nu apar leziuni cutanate nodulare
C. apar leziuni osoase
D. nu apar leziuni osoase
E. apar leziuni ale mucoasei orofaringiene
(pag. 1157)

S2246120. In cadrul bolii Besnier-Boeck-Schaumann:


A. glandele parotide sunt tumefiate
B. glandele parotide supureaza
C. secretia salivara lipseste
D. nu sunt afectate niciodata glandele submandibulare
E. apar supuratii limitate ale limfonodulilor
(pag. 1157)

S2246121. In leziunea limfoepiteliala benigna:


A. sunt afectate glandele lacrimale
B. nu sunt afectate glandele lacrimale
C. apare parotidomegalie unilaterala
D. apare parotidomegalie bilaterala
E. nu sunt afectate glandele parotide
(pag. 1157)

S2246122. Leziunea limfoepiteliala benigna poate evolua spre:


A. malignizare pe linie limfatica
B. malignizare pe linie musculara
C. malignizare pe linie epiteliala

1120

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1121

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. adenocarcinom
E. nu se malignizeaza niciodata
(pag. 1157)

S2246123. parotidomegaliile trebuie diferentiate de:


A. hipertrofii maseterine
B. hipertrofii pterigoidene
C. atrofiile muschilor maseteri
D. adenopatii intraparotidiene
E. adenopatii submandibulare
(pag. 1157)

S2246124. Parotidomegaliile:
A. se insotesc de secretie redusa salivara
B. nu se insotesc de secretie redusa salivara
C. apare tumefiere parotidiana
D. nu apare tumefiere parotidiana
E. uneori secretia salivara este crescuta
(pag. 1157)

S2246125. Sialografia in parotidomegaliile monosimptomatice evidentiaza:


A. hipertrofie parenchimatoasa
B. hipertrofia canalelor de ordinul I
C. hipertrofia canalelor de ordinul II
D. hipertrofia canalelor de ordinul III
E. hipertrofie interstitiala
(pag. 1157)

S2246126. Parotidomegalia saturnina se caracterizeaza prin:


A. debut brusc
B. debut insidios
C. tumefiere unilaterala
D. tumefiere bilaterala
E. lipsa fenomenelor inflamatorii
(pag. 1158)

S2246127. In parotidomegalia saturnina:


A. sunt afectate uneori glandele submandibulare
B. apare lizereu Burton
C. apare gigngivostomatita
D. nu apar manifestari la nivelul cavitatii bucale
E. examenul chimic al salivei nu este semnificativ
(pag. 1158)

S2246128. Parotidomegaliile medicamentoaseapar dupa tratamentul cu:


A. acid folic
B. iod
C. aur
D. fenilbutazona
E. antagonisti de calciu
(pag. 1158)

1121

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1122

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2246129. Care din urmatoarele sialoze poate evolua malign:


A. S.Sjogren
B. boala Mickulicz
C. S.Mickulicz
D. Boala Besnier-Boeck-Schaumann
E. leziunea limfoepiteliala benigna
(pag. 1155-1157)

S2246130. Se poate recurge la parotidectomie subtotala in cazul urmatoarelor boli:


A. S.Sjogren
B. leziunea limfoepiteliala benigna
C. parotidemegalii toxice
D. parotidemegalii cirotice
E. parotidemegalii hormonale
(pag. 1156-1159)

S2246131. Prednisonul se administreaza in urmatoarele afectiuni:


A. boala Sjogren
B. boala Mickulicz
C. S. Mickulicz
D. boala Besnier-Boeck-Schaumann
E. parotidemegalii
(pag. 1156-1159)

S2246132. Glandele lacrimale sunt afectate in urmatoarele boli:


A. boala Sjogren
B. boala Mickulicz
C. leziunea limfoepiteliala benigna
D. parotidemegalii
E. boala Besnier-Boeck-Schaumann
(pag. 1155-1157)

S2246133. In boala Sjogren pot exista manifestari autoimune ca:


A. periarterita nodoasa
B. S.Raynaud
C. boala Hodgcin
D. monoglobulinemia Waldenstrom
E. tumora Warthin
(pag. 1156)

S2246134. Agentii etiologici bacterieni in sialodenite cel mai frecvent intilniti sunt:
A. pneumococ
B. bacilul coc
C. stafilococ
D. gonococ
E. bacilu lPfeiffer
(pag. 1125)

S2246135. Agentii etiologici virali incriminati in mod direct in producerea sialadenitelor sunt:
A. virusul urlian
B. virusul rubeolei
C. virusul herpetic

1122

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1123

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. virusul rabiei
E. virusul cocsackie
(pag. 1125)

S2246136. Dintre virusurile eliminate prin glandele salivare fara a le afecta direct fac parte:
A. virusul rabiei
B. virusul rujeolei
C. virusul hepatitic
D. virusul gripal
E. virusul urlian
(pag. 1125)

S2246137. Infectarea glandelor salivare se poate face pe una din urmatoarele cai:
A. canaliculara
B. limfatica
C. indirecta
D. hematogena
E. directa
(pag. 1125)

S2246138. Factorii care impiedica infectarea canalului de excretie a glandelor salivare sunt:
A. proprietatiile antiinfectioase ale salivei
B. conditiile hemodinamice bune
C. prezenta unor virusuri in stadiu latent
D. rezistenta epiteliului canalicular
E. megastenonul
(pag. 1125)

S2246139. Dintre conditiiile necesare infectarii glandelor salivare pe cale canaliculara fac parte:
A. scaderea fluxului salivar
B. cresterea rezistentei generale a organismului
C. cresterea fluxului salivar
D. exacerbarea virulentei florei microbiene
E. megastenon si megawarthon
(pag. 1125)

S2246140. Diminuarea fluxului salivar se poate produce :p


A. obstructie mecanica
B. obstructie reflexa
C. administrarea de pilocarpina
D. dupa iradieri pentru tumori cervico-faciale
E. administrarea de atropina
(pag. 1125)

S2246141. Sialadenitele parotidiene pot prezenta urmatoarele forme anatomo-clinice:


A. catarala
B. purulenta
C. forma superficiala
D. gangrenoasa
E. forma profunda
(pag. 1125)

1123

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1124

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2346142. Clinic sindromul Sjogren se manifest prin:


A. Hirsutism
B. Parotidomegalie bilateral
C. Lipomatoz
D. Keratoconjunctivit uscat
E. Keratit filamentoas
(pag. 1155)

S2346143. Manifestrile articulare din sindromul Sjogren sunt:


A. Artralgii
B. Anchiloze
C. Artrite
D. Reumatism deformant
E. Spondiloza
(pag. 1156)

S2346144. Manifestrile asociate din sindromul Sjogren sunt:


A. Uscciunea mucoasei nazale
B. Atrofia mucoasei gastrice
C. Uscciunea mucoasei vaginale
D. Enterocolite
E. Transformri maligne de tipul limfomului Hodgkin
(pag. 1156)

S2346145. n sindromul Sjogren examenele de laborator evideniaz .


A. Anticorpi anti-canale salivare
B. Antigeni de histocompatibilitate HLA-B8 i HLA-DW3
C. Antigeni anti ARN
D. Anticorpi nespecifici de organ
E. Anticorpi HBS
(pag. 1156)

S2346146. Tratamentul n sindromul Sjogren este:


A. Antialgic
B. Imunosupresor
C. Antiviral
D. Simptomatic.
E. Chirurgical prin parotidectomie subtotal modelant cu conservarea nervului facial
(pag. 1156)

S2346147. Boala Besnier-Boeck-Schaumann este caracterizat prin:


A. Simptomatologia polimorf
B. Leziuni cutanate nodulare
C. Leziuni cutanate ulcerate
D. Tumefierea glandelor parotide
E. Leziuni ale mucoasei vlului, amigdalelor i faringelui
(pag. 1157)

S2346148. Parotidomegaliile toxice sunt:


A. Hipertrofii bilaterale
B. Hipertrofii unilaterale
C. Ireversibile

1124

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1125

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Boli de organ
E. Cu evoluie lent, progresiv
(pag. 1158)

S2346149. Parotidomegaliile la cirotici sunt:


A. Numai la ciroza etilic
B. Unilaterale
C. Bilaterale
D. Dureroase
E. Fr semne inflamatorii
(pag. 1158)

S2346150. Tratamentul parotidomegaliilor const n:


A. Tratament etiologic
B. Sialografie
C. Instilaii cu pilocarpin
D. Parotidectomie subtotal modelant
E. Parotidectomie total
(pag. 1159)

S2346151. n sindromul Sjogren, instilaiile endocanaliculare fac cu:


A. Sialogoge
B. Hidrocortizon acetat
C. Penicilin
D. Lipiodol
E. Carboximetil celuloz
(pag. 1156)

S2346152. n sialoze, saliva este:


A. Cu ph acid
B. Cu ph alcalin
C. Cu aspect mucoid
D. Cu hipersecreie
E. n cantitate redus
(pag. 1154)

S2346153. n boala Mickulicz:


A. Sunt prinse concomitent toate glandele salivare
B. Sunt prinse glandele salivare i lacrimale
C. Sunt prinse glandele endocrine
D. Sunt prinse glandele sebacee
E. Prezint atingere osteoarticular
(pag. 1157)

S2346154. n sindromul Sjogren, sialografia poate avea aspect de:


A. "pom nflorit
B. "pete de zpad
C. lacuri de lipiodol
D. opacifieri punctate "miliare
E. "arbore mort
(pag. 1158)

1125

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1126

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2346155. Manifestrile oculare din sindromul Sjogren sunt:


A. diplopie
B. uveit
C. keratoconjunctivit uscat
D. keratit filamentoas
E. blefarit
(pag. 1155)

S2346156. n sindromul Sjogren, tratamentul poate consta n:


A. Parotidectomie subtotal cu conservarea nervului facial
B. Parotidectomie total cu conservarea nervului facial
C. Imunosupresoare
D. Administrare de saliv artificial
E. Vitaminoterapie
(pag. 1156)

S2346157. Sindromul Mickulicz se caracterizeaz prin:


A. hipertrofia glandelor salivare
B. hipertrofia glandelor lacrimale
C. osteoporoza
D. leziuni cutanate i ale mucoasei oro-faringiene
E. adenopatie cervical
(pag. 1157)

S2546158. Parotidomegaliile toxice:


A. sunt nmsoite de scderea secreiei salivare
B. sunt considerate afeciuni reacionale
C. se manifest clinic prin hipertrofie bilateral, inflamatorie, dureroas a glandelor
D. din cele exogene cea saturnin este mai frecvent
E. debutul este insidios.
(pag. 1158)

S2646159. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice:


A. se adreseaz leziunilor parodontale extinse situate periapical
B. sunt recomandate pentru lizele osoase
C. elimin factorii etiologici
D. nu sunt urmate dect rareori de recidiv
E. nu elimin factorii etiologici, astfel nct recidivele sunt foarte frecvente
(pag. 175)

S2646160. Chirurgia parodontal urmrete:


A. restaurarea esutului parodontal pierdut
B. arestarea tuturor cauzelor parodontopatiilor
C. stabilzarea evoluiei procesului patologic al bolii parodontale
D. meninerea sau crearea unei zone de gingie fix, cheratinizat ct mai lat
E. crearea unor contururi I structuri gingivale care s permit o bun autocurire
(pag. 175-176)

S2646161. Boala parodontal presupune:


A. afectarea parodoniului apical
B. afectarea parodoniului marginal numai pe o fa a rdcinii
C. distrugerea osului alveolar i al fibrelor parodontale

1126

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1127

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. proliferarea inseriei gingivale n sens apical


E. mrire de volum a gingiei
(pag. 176)

S2646162. Metodele chirurgicale utilizate frecvent n tratamentul parodontopatiilor marginale sunt:


A. chiuretajul periapical
B. gingivectomia
C. operaii cu lambou
D. gingivoplastia
E. osteoplastia
(pag. 179)

S2646163. Chiuretajul gingival:


A. urmrete ndeprtarea esuturilor bolnave din pungile parodontale
B. nu se realizeaz dect n cmp nchis
C. urmrete ndeprtarea elementelor iritative i septice care ntrein inflamaia
D. se poate realiza i n cmp deschis
E. nici un rspuns nu este corect
(pag. 179)

S2646164. Operaiile cu lambou n chirurgia parodontal sunt indicate:


A. n parodontpatiile hiperplazice ereditare
B. n atrofiile verticale accentuate, cu pungi osoase adnci, localizate sau generalizate
C. n scop paleativ
D. n parodontopatiile cu neregulariti osoase n exces sau n minus, cu pung gingival disproporionat de
mare fa de lungimea rdcinii
E. ca pregtire preoperatorie pentru reducerea inflamaiei, n vederea efecturii altor intervenii chirurgicale
(pag. 186)

S2646165. Chirurgia mucogingival n tratamentul parodontopatiilor urmrete:


A. ndeprtarea esuturilor patologice
B. ndeprtarea tartrului subgingival
C. obinerea unui contur gingival ct mai aproape de normal
D. obinerea unui limi adecvate de gingie fix
E. rezolvarea retraciei gingivale marcate la 1-2 dini n zona frontal
(pag. 190)

S2646166. Transplantele autologe osoase utilizate n tratamentul parodontopatiilor se recolteaz din:


A. calvaria
B. alveole postextracionale proaspete
C. peretele posteroextern al tuberozitii maxilare
D. creasta iliac antero-superioar
E. tibie
(pag. 192)

S2646167. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc:


A. transplante osoase homologe, consevate i liofilizate
B. transplante heterogene conservate tip os -minerale
C. ceramohidroxilapatit
D. biovitroceramic
E. nici o variant nu este corect
(pag. 192)

1127

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1128

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2646168. Plastia anurilor periosoase include:


A. deplasarea inseriei mucoase spre marginea bazilar a mandibulei
B. osteotomoo I osteoplastii ale oaselor maxilare
C. aplicare de grefe Ollier-Tiersch
D. utilizarea de conformatoare
E. dezinseria muchiului milohioidian
(pag. 204- 209)

S2646169. Plastia anurilor periosoase ca intervenie proprotetic:


A. este recomandat n cazul prezenei unei mucoase fixe pe o ntindere suficient
B. se face n cazul anurilor puin adnci
C. utilizeaz proteze conformator fixate cu fire circumfereniale
D. se efectueaz cnd mucoasa mobil se inser n apropierea coamei crestei alveolare
E. pot interesa anurile perituberozitare
(pag. 204-209)

S2646170. Corectarea plastic a frenurilor labiale i linguale:


A. poate consta n frenotomie
B. obligatoriu necesit I frenoplastie
C. se adreseaz frenurilor scurte
D. se aplic frenurilor ngroate I proeminente
E. necesit obligatoriu excizia frenurilor
(pag. 201-203)

S2646171. Frenoplastiile utilizeaz:


A. excizia frenului
B. plastia n "Z"
C. incizie n "V" I sutur n "Y"
D. incizie transversal a frenului i sutura longitudinal
E. numai incizia transversal la jumtatea frenului
(pag. 202-203)

S2646172. Hiperplaziile epitelioconjunctive:


A. se situeaz cu precdere n regiunea tuberozitar
B. sunt adevrate pseudotumori
C. implic dezvoltarea n exces a osului subiacent
D. pot fi unice, bifide sau multiple
E. sunt cauzate de iritaia cronic a protezelor cu margini largi, neregulate
(pag. 199-201)

S2646173. Chirugia proprotetic corecteaz deficienele morfologice ale:


A. crestelor alveolare
B. dinilor stlpi
C. gingiei keratinizate
D. anurilor perimaxilare
E. craniului visceral
(pag. 197)

S2646174. Printre deficienele cmpului protetic edentat sunt:


A. spina nazal anterioar proeminent, n apropierea crestei alveolare
B. spina nazal anterioar neproeminent, situat la distan de creasta alveolar
C. creste alveolare edentate nalte, netede, acoperite de mucoas keratinizat

1128

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1129

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. creste alveolare edentate reduse ca nlime, neregulate, cu mucoasa mobil inserat n apropierea
coamei crestei
E. inseriile muchilor buccinatori, milohioidieni, geniogloi i geniohiioidieni, situate la distan de creast
(pag. 197-198)

S2846175. In sindromul Sjogren intalnim:


A. trismus
B. parotidomegalie bilaterala
C. hiposialie
D. hipersialie
E. keratoconjunctivita
(pag. 1155)

S2846176. Manifestarile buco-faringiene in sindromul sjogrensunt:


A. Hiposialie
B. Hipersialie
C. Saliva cu aspect mucoid
D. saliva cu aspect purulent
E. parotidomegalie unilaterala
(pag. 1155)

S2846177. Manifestarile oculare in sindromul Sjogren sunt:


A. Keratoconjunctivita uscata
B. Blefaroconjunctivita
C. Fotofobie
D. Hipersecretie lacrimala
E. Catar oculo-tubar
(pag. 1155)

S2846178. Caracteristic in boala Besnier-Boeck-Schaumann este:


A. Leziuni cutanate ulcerate
B. Leziuni cutanate nodulare
C. Leziuni ale valului si amigdalelor
D. Leziuni osoase
E. Leziuni pulmonare
(pag. 1157)

S2846179. Leziunea limfoepiteliala benigna prezinta:


A. Parotidomegalie unilaterala
B. Parotidomegalie bilaterala
C. Hiposialie
D. Hipersialie
E. Afectarea glandelor lacrimale
(pag. 1157)

S2846180. Parotidomegaliile toxice se manifesta clinic prin:


A. Hipertrofie bilaterala aglandei
B. Se instaleaza brusc
C. Hipersialie
D. Dureri acute
E. Lizereu endobucal
(pag. 1158)

1129

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1130

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

S2846181. Accidente intraoperatorii ale parotidectomiei sunt:


A. Dificulati de hemostaza
B. Sectionarea ramurilor n Facial
C. Depresiunea retromandibulara
D. Paralizia de n Facial
E. Sindromul Lucy Fray
(pag. 1163)

S2846182. Sechelele dupa parotidectomie sunt reprezentate de:


A. Depresiunea retromandibulara
B. Hemoragia venoasa
C. Paralizia de nfacial
D. Anestezia jumatatii inferioare a pavilionului auricular
E. Dureri in regiunea operata
(pag. 1165)

S2846183. Plastia depresiunii retromandibulare se poate realiza prin:


A. Procedeul Rauch
B. Procedeul Roscia
C. Procedeul Cestelyn
D. Procedeul Skoog
E. Procedeul Conley
(pag. 1165)

S2946184. Sindromul Sjogren prezinta simptomatologie:


A. salivara;
B. oculara;
C. articulara;
D. musculara;
E. apare mai frecvent la femei dupa varsta de 40-45 ani.
(pag. 1155)

S2946185. Manifestarile oculare din sindromul Sjogren cuprind:


A. conjunctivita cu lacrimare abundenta;
B. keratoconjunctivita uscata;
C. senzatie de arsura oculara;
D. senzatie de corpi straini intraoculari;
E. fotofobie.
(pag. 1155)

S2946186. Manifestarile buco-faringiene din sindromul Sjogren cuprind:


A. hiposialie;
B. saliva cu aspect clar;
C. imagini sialografice cu zone de opacifiere punctate "miliare;
D. imagini sialografice cu contur neregulat moniliform al canalului Stenon;
E. parenchim glandular cu imagine de "arbore mort evidentiat sialografic dupa o evolutie indelungata.
(pag. 1155)

S2946187. Tratamentul sindromului Sjogren consta in:


A. administrare de lacrimi artificiale;
B. sialolitotomie;
C. administrare de sialogoge;

1130

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1131

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. administrare de saliva artificiala;


E. vitaminoterapie masiva (A, B, C, PP).
(pag. 1156)

S2946188. Boala Mickulicz:


A. este o afectiune rara cu evolutie indelungata;
B. se manifesta prin hipertrofia asimetrica a glandelor salivare si lacrimale;
C. este insotita de sialoree;
D. este insotita de scaderea secretiei lacrimale;
E. se manifesta prin hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale.
(pag. 1156)

1131

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1132

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 47
Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al feei
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1247001. Cancerul etajului mijlociu al fetei, prin localizare afecteaza:
A. osul maxilar superior
B. mandibula
C. osul maxilar si mandibula
D. etmoidul si osul lacrimal
E. osul maxilar, etmoidul, malarul, oasele nazale, oasele palatine
(pag. 1039)

S1247002. Cel mai comun simptom in tumorile maligne etmoido-maxilare este:


A. pruritul nazal
B. rinoreea seropurulenta
C. sangerarea nazala unilaterala
D. durerea nevralgiforma
E. rinolicvoree
(pag. 1045)

S1247003. In cancerul etajului mijlociu al fetei punctul de plecare cel mai frecvent este:
A. cavitatea nazala
B. sinusurile paranazale
C. platoul palato-alveolar
D. etmoidul
E. osul maxilar
(pag. 1040)

S1247004. Tipul histopatologic predominant al cancerului etejului mijlociu al fetei este:


A. carcinomul nediferentiat
B. carcinomul spinocelular
C. limfoepiteliomul
D. sarcomul Ewing
E. granulomul Wegener
(pag. 1043)

S1247005. Tumorile de suprastructura cuprind urmatoarele forme:


A. alveolara si endosinuzala
B. etmoido-maxilara si alveolopalatina
C. endosinuzale
D. etmoido-maxilare, orbito-sinuzale, sinuso-malare
E. alveolara si sinuso-malara
(pag. 1040)

S1347006. Cancerul etajului mijlociu al fetei are maximum de frecventa intre:


A. 20-30 ani

1132

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1133

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

30-40 ani
40-50 ani
50-70 ani
70-90 ani
(pag. 1044)

S1347007. Carcinoamele cu celule scuamoase (spinocelular) este prezent la etajul mijlociu al fetei in
proportie cu:
A. 30%
B. 50%
C. 80%
D. 25%
E. 45%
(pag. 1043)

S1347008. Carcinomul adenoid chistic se extinde pe cale:


A. Hematogena
B. Periostica
C. Din aproape in aproape
D. Perineurala
E. Medulara
(pag. )

S1347009. Evolutia cea mai rapida in carcinoamele etajului mijlociu al fetei o are:
A. Adenocarcinomul
B. Carcinomul cu celule fuziforme
C. Carcinomul limfoepitelial
D. Melanomul malign
E. Sarcoamele
(pag. 1047)

S1347010. Semnele oculare sunt prezente in evolutia cancerului de masiv facial in peste:
A. 10% din cazuri
B. 25% din cazuri
C. 35% din cazuri
D. 50% din cazuri
E. 80 % din cazuri
(pag. 1045)

S1447011. Cat la suta dintre cancerele cavitatii nazale si ale sinusurilor paranazale sunt reprezentate
de melanomul malign
A. 0%
B. 1%
C. 2%
D. 3%
E. 4%
(pag. 1043)

S1447012. Dupa clasificarea TNM a tumorilor de mezostructura ale maxilarului, T1 inseamna


A. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) fara
eroziune sau distructie osoasa
B. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune
sau distructie osoasa

1133

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1134

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste trei pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune
sau distructie osoasa
D. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) cu
eroziune sau distructie osoasa
E. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) cu eroziune
sau distructie osoasa
(pag. 1042)

S1447013. Dupa clasificarea TNM in tumorile de mezostructura a maxilarului


A. in T2 tumora este localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara diistructia peretilor ososi
B. in T0 tumora este evidentiabila clinic
C. in T3 tumora invadeaza peretii maxilarului inferior
D. in N0 limfonodulii sunt palpabili
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1042)

S1447014. Infiltrarea tumoala a nervilor suborbitari precum si a radacinilor nervoase de la baza


craniului poate duce la infiltrarea retrograda a unei fose cerebrale. Specificati despre care fosa
cerebrala este vorba
A. mica
B. mijlocie
C. mare
D. anterioara
E. posterioara
(pag. 1045)

S1447015. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin


A. anestezie in teritoriul nervului supraorbitar
B. edemul pleoapei superioare
C. edemul unghiului extern al ochiului
D. chemozis superior
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 1045)

S1547016. Carcinomul cu celule scuamoase are la nivelul etajului mijlociu al fetei o incidenta de:
A. 70%;
B. 80%;
C. 65%;
D. 75%;
E. 60%.
(pag. 1043)

S1547017. Care este procentul furnizat de catre datele din literatura privind frecventa afectarii sexului
masculin de catre cancerul de etaj mijlociu al fetei?
A. 6,5%;
B. 44%;
C. 58%;
D. 62%;
E. 48%.
(pag. 1044)

S1547018. Ce element clinic decelabil la examenul local contraindica interventia chirurgicala in


cancerul etajului mijlociu al fetei cu debut supero-anterior si evolutie in fosele nazale:

1134

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1135

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

infiltrarea mucoasei nazo-faringiene;


trismusul;
deformarea peretelui lateral al nasului;
scurgerile la nivelul urechii medii;
anestezia palatului.
(pag. 1046)

S1547019. in cancerele etajului mijlociu al fetei aparitia surditatii este consecinta:


A. invaziei fosei pterigo-maxilare;
B. invazia trompei lui Eustachio;
C. invazia cavumului;
D. invazia poriunii anterioare a bazei craniului;
E. invazia valului moale.
(pag. 1047)

S1547020. Rata de supravietuire la 5 ani a pacientilor cu cancer al etajului mijlociu al fetei la care se
practica rezectie chirurgicala este de:
A. 75%;
B. 60%;
C. 70%;
D. 80%;
E. 65%.
(pag. 1044)

S1547021. S-a constatat ca rata de supravietuire la 5 ani pentru pacientii cu cancer al etajului mijlociu
al fetei la care s-a practicat doar terapie radianta este de:
A. 42%;
B. 65%;
C. 34%;
D. 28%;
E. 51%.
(pag. 1044)

S1547022. Termenul de"carcinom imprevizibil"este folosit in literatura pentru a defini:


A. carcinomul adenoid chistic;
B. tumorile sinusului sfenoidal;
C. melanomul malign;
D. tumorile sinusului etmoidal;
E. tumorile suprastructurii maxilare.
(pag. 1046)

S1647023. Incidenta cancerului etajului mijlociu al fetei este mai mare la:
A. barbati
B. femei
C. barbati si femei in aceeasi masura
D. adolescenti
E. copii
(pag. 1044)

S1647024. Indicatiii pentru rezectia partiala de maxilar in cancerul etajului mijlociu al fetei:
A. tumorile mici, care nu necesita extindere in structurile invecinate
B. tumori de mezostructura

1135

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1136

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. tumori etmoidale
D. tumorile malare
E. tumori ale piramidei nazale
(pag. 1052)

S1647025. Invazia tumorala a nervului sfeno-palatin poate determina anestezia:


A. mentonului
B. palatului
C. piramidei nazale
D. pavilionului urechii
E. limbii
(pag. 1045)

S1647026. Metastazele cancerului de masiv facial sunt:


A. rare
B. frecvente
C. nu se produc niciodata
D. la nivel numai ganglionar
E. fiind tumori benigne nu se produc
(pag. 1049)

S1647027. Metode invazive de investigatie in cancerul etajului mijlociu al fetei:


A. radiografia
B. rezonanta magnetica
C. biopsia
D. tomografia computerizata
E. examenul clinic
(pag. 1048)

S2147028. Cel mai frecvent tip tumoral malign al etajului mijlociu al fetei la vrsta copilariei este:
A. Carcinomul spinocelular
B. Melanomul malign
C. Histiocitoza maligna
D. Sarcoamele
E. Tumorile cu celule gigante
(pag. 1043)

S2147029. Extinderea perineurala este caracteristica:


A. Sarcoamelor
B. Carcinomului spinocelular
C. Adenocarcinomului
D. Carcinomului adenoid chistic
E. Carcinomului mucoepidermoid
(pag. 1044)

S2147030. Metastazele ganglionare n tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei afecteaza cel mai
frecvent limfonodulii:
A. Jugulo-carotidieni superiori
B. Submandibulari
C. Pretragieni
D. Spinali
E. Supraclaviculari

1136

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1137

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1049)

S2147031. Obturatoarele chirurgicale ntrziate, dupa rezectii de maxilar, se aplica:


A. Imediat postoperator
B. La 2-3 zile postoperator
C. La 7-10 zile postoperator
D. La 30-40 zile postoperator
E. La 6 luni postoperator
(pag. 1063)

S2147032. Stadiul III al tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei semnifica:
A. T3 N2 M0
B. T2 N1 M1
C. T3 N1 M0
D. T2 N2 M0
E. T2 N0 M0
(pag. 1043)

S2247033. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase:


A. sfenoidul
B. etmoidul
C. temporalul
D. frontalul
E. parietalul
(pag. 1039)

S2247034. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T1 reprezinta:
A. tumora care invadeaza orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etc
B. tumora cu originea la nivelul mucoasei sinusale
C. tumora cu diametrul de pana la 2 cm localizata la nivelul unui singur perete sinuzal fara afectare osoasa
D. tumora cu diametrul intre 2-4 cm cu distructie limitata la nivel alveolar sau al boltii palatine
E. tumora cu diametrul de pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasa.
(pag. 1041)

S2247035. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T2 reprezinta:
A. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
B. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara distructia peretilor ososi
C. tumora cu diametrul intre 2-4 cm, cu distructie osoasa limitata la nivel alveolar sau al boltii palatine, fara a
invada mucoasa sinuzala
D. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare
E. tumora neevidentiabila clinic
(pag. 1041)

S2247036. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T3 reprezinta:
A. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale
B. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
C. tumora cu diametrul pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasa
D. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare
E. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinuzale, fara distructia peretilor ososi.
(pag. 1041)

S2247037. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T4 reprezinta:
A. tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, ale etmoidului, nazo-faringelui, fosa infratemporala

1137

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1138

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare


tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
tumora neevidentiabila clinic
tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etc.
(pag. 1041)

S2247038. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N0 reprezinta:
A. limfonoduli masivi, fixati de tesuturile adiacente
B. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm
C. limfonoduli nepalpabili
D. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul pana la 3 cm apreciati clinic invadati
E. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
(pag. 1042)

S2247039. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N1a
reprezinta:
A. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadati
B. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadati
C. limfonoduli nepalpabili
D. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic
neinvadati
E. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
(pag. 1042)

S2247040. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N1b
reprezinta:
A. limfonoduli nepalpabili
B. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadati
C. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadati
D. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
E. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic
neinvadati
(pag. 1042)

S2247041. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N2a
reprezinta:
A. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic invadati
B. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadati
C. limfonoduli masivi fixati de tesuturile adiacente
D. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic
neinvadati
E. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadati
(pag. 1042)

S2247042. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N2b
reprezinta:
A. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
C. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic
neinvadati
D. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
E. limfonoduli nepalpabili
(pag. 1042)

1138

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1139

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2247043. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N3 reprezinta:
A. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic
neinvadati
C. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic invadati
D. limfonoduli masivi homolaterali, contralaterali sau bilaterali, fixati de tesuturile adiacente
E. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
(pag. 1042)

S2247044. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T1


reprezinta:
A. tumora cu diametrul pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasa
B. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal, fara eroziune sau distructie
osoasa
C. tumora care invadeaza orbita, fosa infratemporala, baza craniului
D. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi
E. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar.
(pag. 1042)

S2247045. In cazul sindromului de planseu al orbitei din cancerul etajului mijlociu al fetei, punctul de
plecare este:
A. etmoidul
B. sfenoidul
C. sinusul maxilar
D. sinusul frontal
E. sinusul cavernos
(pag. 1045)

S2247046. In cazul sindromului posterior al orbitei din cancerul etajului mijlociu al fetei, punctul de
plecare este:
A. sinusul maxilar
B. sfenoidul
C. etmoidul
D. sinusul frontal
E. sinusul cavernos
(pag. 1045)

S2247047. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T2


reprezinta:
A. tumora cu diametrul intre 2-4 cm, cu distructie osoasa limitata la nivel alveolar sau al mucoasei palatine,
fara a invada mucoasa sinusala
B. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi
C. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
D. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilarisi celulele etmoidale anterioare
E. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal fara eroziune sau distructie
osoasa
(pag. 1042)

S2247048. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T3


reprezinta:
A. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare
B. tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, etmoidului, nazo-faringelui si fosei infratemporale
C. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi
D. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar

1139

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1140

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale.


(pag. 1042)

S2247049. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T4


reprezinta:
A. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar
B. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare
C. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etc
D. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi
E. tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, ale etmoidului, nazo-faringelui, fosa infratemporala,
baza craniului.
(pag. 1042)

S2247050. Conform stadializarii TNM stadiul I al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de:
A. T2-NO-M0
B. T1-N0-M0
C. T3-N0-M0
D. T4-N0-M0
E. T1-N1-M0
(pag. 1043)

S2247051. Conform stadializarii TNM stadiul II al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de:
A. T1-N0-M0
B. T3-N0-M0
C. T2-N0-M0
D. T3-N1-M0
E. T2-N1-M0
(pag. 1043)

S2247052. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi epiteliale sunt:
A. mixosarcomul
B. tumori maligne ale glandelor salivare mici
C. fibrosarcomul
D. condrosarcomul
E. granulomatoza Wegener
(pag. 1043)

S2247053. Evolutia tumorilor maligne ale masivului facial nu este deosebit de rapida exceptie facand:
A. carcinoamele "in situ"
B. carcinoamele spinocelulare
C. adenocarcinoamele
D. carcinoamele adenoid-chistice
E. sarcoamele
(pag. 1047)

S2247054. Metodele invazive de investigatie a cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:


A. radiografia
B. ultrasonografia
C. ortopantomografia
D. biopsia
E. tomografia computerizata
(pag. 1048)

1140

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1141

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2247055. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale tesutului osos sunt:
A. sarcomul Ewing
B. carcinomul cu celule scuamoase
C. carcinomul cu celule fuziforme
D. carcinomul cu celule nediferentiate
E. condrosarcomul
(pag. 1043)

S2247056. Cel mai frecvent intalnit tip tumoral la nivelul etajului mijlociu al fetei este:
A. limfoepiteliomul
B. melanomul malign
C. carcinomul cu celule scuamoase (spinocelular)
D. carcinomul bazocelular
E. sarcomul osteogen
(pag. 1043)

S2247057. Carcinoamele etajului mijlociu al fetei sunt mai frecvente la:


A. femei intre 20-30 ani
B. barbati intre 30-40 ani
C. barbati intre 50-70 ani
D. femei intre 40-60 ani
E. barbati intre 20-30 ani
(pag. 1044)

S2247058. Carcinomul adenoid chistic al etajului mijlociu al fetei se extinde pe cale:


A. hematogena
B. limfatica
C. sanguina
D. perineurala
E. perivasculara
(pag. 1046)

S2347059. Carcinoamele cu celule scuamoase (spinocelular) este prezent la etajul mijlociu al feei n
proporie cu:
A. 30%
B. 50%
C. 80%
D. 25%
E. 45%
(pag. 1043)

S2347060. Cancerul etajului mijlociu al feei are maximum de frecven ntre:


A. 20-30 ani
B. 30-40 ani
C. 40-50 ani
D. 50-70 ani
E. 70-90 ani
(pag. 1044)

S2347061. Semnele oculare sunt prezente n evoluia cancerului de masiv facial n peste:
A. 10% din cazuri
B. 25% din cazuri

1141

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1142

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. 35% din cazuri


D. 50% din cazuri
E. 80 % din cazuri
(pag. 1045)

S2347062. Carcinomul adenoid chistic se extinde pe cale:


A. Hematogen
B. Periostic
C. Din aproape n aproape
D. Perineural
E. Medular
(pag. 1046)

S2347063. Melanomul malign disemineaz la distan pe cale:


A. Melanomul malign disemineaz la distan pe cale:
B. Medular
C. Hematogen
D. Periostic
E. Prin contiguitate
(pag. 1046)

S2347064. Evoluia cea mai rapid n carcinoamele etajului mijlociu al feei o are:
A. Adenocarcinomul
B. Carcinomul cu celule fuziforme
C. Carcinomul limfoepitelial
D. Melanomul malign
E. Sarcomul
(pag. 1047)

S2347065. Linia lui Ohnegren, utilizat n clasificarea (1933) cancerului etajului mijlociu al feei, este:
A. dreapta care unete unghiul intern al ochiului cu tragusul
B. Dreapta imaginar dintre unghiul extern al ochiului i tragus
C. Dreapta imaginar dintre rdcina nasului i arcada temporo-zigomatic
D. Dreapta care unete rdcina nasului cu unghiul maxilarului
E. Dreapta imaginar dintre unghiul extern al ochiului i spina nazal anterioar
(pag. 1039)

S2547066. Caracteristica evolutiv a tumorilor de etaj mijlociu al feei este:


A. extensia local
B. adenopatia secundar
C. metastazele la distan
D. afectarea vaselor
E. afectarea nervilor cranieni.
(pag. 1047)

S2647067. nlarea crestelor alveolare mandibulare I maxilare se realizeaz prin:


A. plastia anurilor periosoase (met. Kazanjian)
B. plastia submucoas a anurilor vestibulare (operaia Obwegeser)
C. plastia anurilor paralinguale prin dezinseria muchiului milohioidea (met. Trauner)
D. plastia anurilor perituberozitare (operaia Celesnik)
E. plastii de adiie I osteotomii cu osteoplastii diverse
(pag. 214)

1142

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1143

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2647068. Deformrile osoase prin proeminene n exces, care necesit intervenii chirurgicale
proprotetice, sunt:
A. creast alveolar neregulat
B. frenuri labiale ngroate
C. frenuri linguale proeminente
D. creast alveolar atrofiat pn la nivelul osului bazal
E. hiperplazii epitelio-conjunctive
(pag. 209)

S2847069. Codificarea TNM corespunzatoare stadiului II este:


A. T1 N0 M0
B. T1 N1 M0
C. T2 N1 M0
D. T2 N0 M0
E. T3 N0 M0
(pag. 1043)

S2947070. Cancerul etajului mijlociu al fetei cand afecteaza portiunea anterioara a bazei craniului
poate determina la debut:
A. la debut poate sa lipseasca simptomatologia specifica;
B. alterari functionale la nivelul cavitatii bucale;
C. tulburari respiratorii;
D. tulburari de deglutitie;
E. tulburari olfactive.
(pag. 1047)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1247071. Aportul nutritiv al mucoasei nazale este asigurat de:
A. a. faciala
B. a. temporala superficiala
C. a. etmoidale anterioare si posterioare
D. a. sfeno palatina
E. a. olfactiva
(pag. 1040)

S1247072. Examenul radiografic in cazul tumorilor etajului mijlociu facial:


A. constituie una dintre primele investigatii complementare
B. este o examinare specifica
C. permite diagnosticul diferential cu tumorile benigne
D. se face in incidena axiala
E. interpretarea radiografiei trebuie facuta cu multa circumspectie
(pag. 1047-1048)

S1247073. Examinari paraclinice folosite in diagnosticarea tumorilor maligne ale etajului mijlociu:
A. radiografie
B. rinoscopie anterioara
C. tomografie computerizata
D. biopsie
E. sialografie

1143

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1144

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1047-1048)

S1247074. Factorii incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu sunt:


A. noxele profesionale
B. tutunul
C. polipii inflamatori
D. dinii inclusi palatinal
E. radiatii ionizante
(pag. 1044)

S1247075. intre semnele clinice ale carcinoamelor etajului mijlociu al fetei sunt:
A. dureri dentare
B. dureri ale regiunii temporale
C. rinoree purulenta cu striuri sangvinolente
D. enoftalmie
E. diplopie
(pag. 1043)

S1247076. intre semnele dentare ale tumorilor maligne maxilare pot fi:
A. dureri dentare la nivelul unuia sau mai multor dinti
B. mobilitate dentara fara justificare parodontala
C. mobilitate dentara cu justificare parodontala
D. expulzia dinilor
E. egresiunea dintilor
(pag. 1044)

S1247077. Semne de extensie a cancerului de etaj mijlociu al fetei in fosa pterigo-maxilara:


A. trismus
B. edemul regiunii pana la fosa temporala
C. constrictia de maxilar
D. durere in teritoriul nervului maxilar
E. semnul Vincent pozitiv
(pag. 10445)

S1247078. Semne dentare in cancerul de etaj mijlociu al fetei:


A. dureri dentare
B. mobilitate dentara fara afectiuni parodontale
C. comunicarea oroantrala
D. expulzia dinilor
E. burjonarea tumorii prin alveola postextractionala
(pag. 1044-1045)

S1247079. Semnele dentare ale cancerului etajului mijlociu al fetei sunt:


A. luxatia dentara
B. fractura corono-radiculara
C. pulpita acuta seroasa partiala
D. odontalgii la unul sau mai multi dinti
E. mobilitate dentara fara a fi prezente afectiuni parodontale
(pag. 1044)

S1247080. Semnele oculare in cadrul carcinoamelor etajului mijlociu al fetei:


A. nu sunt patognomonice pentru invazia orbitara

1144

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1145

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

sunt patognomonice pentru invazia orbitara


se pot manifesta sub forma de paralizie oculara globala
se pot manifesta sub forma de anestezie a teritoriului de inervaie a nervului infraorbitar
se pot manifesta sub forma de edem palpebral
(pag. 1045)

S1347081. Aportul nutritiv al mucoasei nazale este asigurat de:


A. Artera sfeno-palatina
B. Artera etmoidala anterioara
C. Artera etmoidala posterioara
D. Artera faciala
E. Artera temporala
(pag. 1040)

S1347082. Factorii incriminanti in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:


A. Infectiile cronice
B. Polipii inflamatori
C. Noxele profesionale
D. Tutunul
E. Alimentatia
(pag. 1044)

S1347083. Metodele de investigatie neinvaziva sunt:


A. Radiografia
B. Tomografia computerizata
C. Ortopantomografia
D. Biopsia
E. Angiografia
(pag. 1047)

S1347084. Mucoasa care captuseste fosele nazale este atasata la:


A. Os
B. Mucoasa boltii palatine
C. Periost
D. Pericondrom
E. Mucoasa jugala
(pag. 1040)

S1347085. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin:


A. Anestezia teritoriului nervului suborbitar
B. Edemul pleoapei inferioare
C. Deformarea rebordului orbitar inferior
D. Anestezia coronara
E. Lacrimare
(pag. 1045)

S1347086. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin:


A. Paralizia oculara globala,
B. Anestezia corneana
C. Nevrita atrofica a nervului optic
D. Alterarea acuitaii vizuale
E. Chemosis inferior

1145

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1146

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1045)

S1347087. Sinusul etmoidal are relatii importante cu:


A. Sinusul maxilar
B. Fosa nazala
C. Bolta palatina
D. Nervul optic
E. Orbita
(pag. 1041)

S1347088. Sinusul sfenoidal are relatie importanta cu:


A. Fosa nazala
B. Nervul optic
C. Dura mater
D. Sinusul cavernos
E. Glanda pituitara
(pag. 1041)

S1447089. Care dinntre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului interstitial
A. reticulosarcomul
B. sarcomul Ewing
C. mixosarcomul
D. tumora cu celule gigante
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1043)

S1447090. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului osos
A. reticulosarcomul
B. sarcomul Ewing
C. mixosarcomul
D. tumora cu celule gigante
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1043)

S1447091. Dupa clasificarea TNM in tumorile de infrastructura a maxilarului:


A. T2 inseamna tumora intre 1 si 5 cm
B. T3 inseamna tumora peste 4 cm
C. in T4 tumora invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale
D. N1 inseamna limfonoduli homolaterali mobili cu diametru peste 3 cm
E. N3 inseamna limfonoduli homolaterali mobili
(pag. 1041)

S1447092. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu in fosa pterigo-maxilara sunt:
A. dureri in teritoriul nervului oftalmic
B. dureri in teritoriul nervului maxilar
C. trismus
D. torus
E. nici un raspuns
(pag. 1045)

S1447093. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin


A. anoftalmie

1146

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1147

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

hipermetropie
anestezie corneeana
astigmatism
alterarea acuitatii vizuale
(pag. 1045)

S1547094. Care dintre urmatoarele date este exacta in ceea ce priveste frecventa dupa localizarea
topografica a cancerului etajului mijlociu al fetei?
A. mezostructura - 15%;
B. regiunea etmoidala - 13%;
C. infrastructura - 19%;
D. fosele nazale - 10%;
E. regiunea etmoidomaxilara - 18%.
(pag. 1044)

S1547095. in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt incriminati o serie de factori precum:
A. sinuzita cronica;
B. alcoolul;
C. traumatismele repetate;
D. chisturile paradentare;
E. polipii inflamatori.
(pag. 1044)

S1547096. intre factorii etiopatogenici implicati in geneza cancerului etajului mijlociu al fetei se
numara:
A. radiatia ultravioleta;
B. praful de lemn ;
C. ereditatea;
D. noxele profesionale;
E. vegetatiile adenoide.
(pag. 1044)

S1547097. Precizati care dintre factorii enumerati mai jos sunt incriminati in etiologia cancerului
etajului mijlociu al fetei:
A. infectiile cronice;
B. leucoplazia papilara;
C. sinuzitele acute;
D. cicatricele chimice;
E. polipii nazali.
(pag. 1044)

S1547098. Semnele clinice ale sindromului de planseu al orbitei sunt:


A. diplopie verticala;
B. lacrimare;
C. anestezie corneana;
D. exoftalmie;
E. edemul pleoapei inferioare.
(pag. 1045)

S1547099. Semnele clinice ale unui cancer al complexului etmoido-maxilar sunt:


A. scurgeri la nivelul urechii medii;
B. durerea atipica faciala;
C. anestezia palatului;

1147

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1148

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. anetezia teritoriului nervului suborbitar;


E. sangerarea nazala unilaterala.
(pag. 1045)

S1547100. Semnele clinice de extensie in fosa pterigo-maxilara a unei tumori maligne de etaj mijlociu
al fetei sunt:
A. edemul partilor moi geniotemporale;
B. trismusul;
C. alterarea acuitatii vizuale;
D. otoragia;
E. durerea in teritoriul nervului maxilar.
(pag. 1045)

S1547101. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza clinic prin:


A. enoftalmie;
B. alterarea acuitatii vizuale;
C. paralizia oculara globala;
D. chemozis inferior;
E. anestezia corneeana.
(pag. 1045)

S1647102. Extinderea tumorilor maligne ale etajului mijlociu depind de.


A. varsta pacientului
B. sexul pacientului
C. localizare
D. forma histopatologica
E. profesia pacientului
(pag. 1046)

S1647103. Factori incriminati in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei ar fi:


A. infectiile cronice si polipii inflamatori
B. leucoplazia papilara
C. anemia feripriva
D. chisturile paradentare
E. diabetul zaharat
(pag. 1044)

S1647104. Localizarile cele mai des intalnite in metastazele la distanta in cancerul etajului mijlociu al
fetei sunt:
A. Splina
B. bazin
C. coloana vertebrala
D. ficat
E. membre
(pag. 1049)

S1647105. Metode de diagnostic neinvazive in cancerul etajului mijlociu al fetei:


A. radiografia
B. biopsia
C. tomografia computerizata
D. ortopantomografia
E. chiuretajul

1148

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1149

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1047)

S1647106. Semne clinice ale cancerului de etaj mijlociu ar fetei sunt:


A. rinoreea purulenta
B. disfagia
C. xerostomia
D. anestezia nervului suborbitar
E. mobilitate si expulzii dentar
(pag. 1044)

S1647107. Semne de extensie ale cancerului de etaj mijlociu al fetei in fosa pterigo-maxilara sunt:
A. trismus
B. strabism convergent
C. dureri in teritoriile nervilor maxilar superior sau inferior
D. paralizie
E. paralizie de hipoglos
(pag. 1045)

S1647108. Semne dentare in cazul cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:


A. dureri dentare
B. mobilitate dentara fara afectiuni parodontale
C. tartru dentar
D. halistereza
E. expulzii ale dintilor
(pag. 1044)

S1647109. Tumorile extinse ale etajului mijlociu al fetei dupa Le Roux si Ennuyer cuprind
A. tumorile etmoido-maxilo-orbito-malare
B. tumori ale planseului sinusal
C. tumori orbitale
D. tumori mandibulare
E. tumori ale condilului mandibular
(pag. 1039)

S2147110. Care din urmatoarele forme histopatologice maligne au origine la nivelul tesutului osos:
A. Condrosarcomul
B. Reticulosarcomul
C. Sarcomul osteogen
D. Limfosarcomul
E. Sarcomul Ewing
(pag. 1043)

S2147111. n etiologia tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei sunt incriminate:
A. Noxele profesionale
B. Tutunul
C. Alcoolul
D. Cicatricile postcombustionale
E. Ereditatea
(pag. 1044)

S2147112. Metode invazive cu investigatii a carcinoamelor etajului mijlociu al fetei:


A. Biopsia si explorarea sinusului maxilar

1149

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1150

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Biopsia si explorrea sinusului sfenoidal


Etmoidectomia
Tomografia computerizata
Biopsia si explorarea sinusului frontal
(pag. 1048)

S2147113. Semne dentare n cancerul de etaj mijlociu al fetei:


A. Dureri dentare
B. Mobilitate dentara fara afectiuni parodontale
C. Comunicarea oro-sinusala
D. Expulzia dintilor
E. Burjonarea tumorii prin alveola postextractionala
(pag. 1044)

S2147114. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu n fosa pterigo-maxilara sunt:
A. Dureri n teritoriul nervului oftalmic
B. Dureri n teritoriul nervului maxilar
C. Trismus
D. Torticolis
E. Diplopia
(pag. 1045)

S2147115. Simptomatologia oculara n tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei se poate ncadra n
urmatoarele sindroame:
A. Sindromul de planseu orbitar
B. Sindromul de nerv optic
C. Sindromul de chiasma optica
D. Sindromul orbitar posterior
E. Sindromul de fisura orbitara inferioara
(pag. 1045)

S2147116. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin:


A. Anestezia teritoriului nervului infraorbitar
B. Edemul pleoapei inferioare
C. Deformarea rebordului orbitar inferior
D. Anestezia coronara
E. Lacrimare
(pag. 1045)

S2247117. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase:


A. maxilarul
B. mandibula
C. malarul
D. etmoidul
E. hioidul
(pag. 1039)

S2247118. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase:


A. oasele palatine
B. oasele nazale
C. oasele frontale
D. oasele malare

1150

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1151

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. oasele maxilare
(pag. 1039)

S2247119. Prin carcinom de mezostructura a maxilarului superior se intelege:


A. carcinom cu punct de plecare din osul malar
B. carcinom cu punct de plecare din mucoasa planseului orbitei
C. carcinom cu punct de plecare din mucoasa planseului sinusal
D. carcinom cu punct de plecare din mucoasa jumatatii inaltimii peretilor sinusali
E. carcinom cu punct de plecare gingivo-alveolar
(pag. 1042)

S2247120. Simptomatologia oculara a cancerului etajului mijlociu al fetei se poate incadra in:
A. sindromul de planseu de orbita
B. sindromul de pol anterior al orbitei
C. sindromul orbitar inferior
D. sindromul orbitar posterior
E. sindromul orbitar superior
(pag. 1045)

S2247121. Simptomele cancerului de etaj mijlociu al fetei pot fi sistematizate in:


A. semne etmoidale
B. semne dentare
C. semne nazale
D. semne oculare
E. semne de extensie in fosa pterigo-maxilara
(pag. 1044,1045)

S2247122. Semnele clinice dentare ce pot aparea in cazul unui cancer al etajului mijlociu al fetei sunt:
A. dureri dentare la unul sau mai multi dinti
B. migrari ale dintilor adiacenti
C. mobilitate dentara fara a fi prezente afectiuni parodontale
D. expulzii ale dintilor
E. retractii gingivale
(pag. 1044)

S2247123. Sindromul de planseu al orbitei din cancerele etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:
A. anestezia corneana
B. anestezia teritoriului nervului infraorbitar
C. pareza dreptului inferior
D. paralizia oculara globala
E. diplopie
(pag. 1045)

S2247124. Sindromul de planseu al orbitei din cancerele etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:
A. nevrita atrofica a nervului optic
B. edemul pleoapei inferioare si al unghiului intern al ochiului
C. deformatia rebordului orbitar inferior
D. deformatia rebordului orbitar superior
E. lacrimare si tulburari de permeabilitate a cailor lacrimale
(pag. 1045)

S2247125. Sindromul de planseu al orbitei din cancerele etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:

1151

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1152

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

deplasarea in sus a globului ocular


deplasarea in jos a globului ocular
enoftalmie
paralizie oculara globala
exoftalmie
(pag. 1045)

S2247126. Sindromul orbitar posterior din cancerul etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:
A. paralizia oculara partiala
B. paralizia oculara globala
C. anestezia corneana
D. alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului optic
E. alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului oculomotor
(pag. 1045)

S2247127. Sindromul orbitar posterior din cancerul etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:
A. paralizia oculara globala
B. pareza dreptului inferior
C. anestezia corneana
D. tulburari de permeabilitate a cailor lacrimale
E. alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului optic
(pag. 1045)

S2247128. La cancerele etajului mijlociu al fetei interesarea dentara se evidentiaza clinic la:
A. mai ales la nivelul molarilor si premolarilor
B. cancerele de infrastructura
C. cancerele de suprastructura
D. cancerele de mezostructura care au interesat secundar infrastructura
E. cancerele de infra-mezostructura
(pag. 1045)

S2247129. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei
sunt:
A. dureri la nivelul regiunii genio-maxilare
B. dureri faringiene
C. dureri la nivelul regiunii temporale
D. dureri de cap
E. dureri dentare
(pag. 1044)

S2247130. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei
sunt:
A. tumefactia regiunii geniene
B. tumefactia regiunii temporale
C. tumefactia rebordului alveolar si a vestibulului bucal
D. tumefactia regiunii submandibulare
E. tumefactia unghiului extern al ochiului
(pag. 1044)

S2247131. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei
sunt:
A. rinoree purulenta
B. epistaxis

1152

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1153

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. ulceratii ale boltei palatine


D. ulceratii ale vestibului oral inferior
E. dureri in hemimandibula de partea afectata
(pag. 1044)

S2247132. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei
sunt:
A. alterarea vederii prin modificarea acuitatii vizuale
B. strabism
C. lateroftalmie
D. lacrimare
E. diplopie
(pag. 1044)

S2247133. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei
sunt:
A. exoftalmie
B. anestezia nervului bucal
C. deplasari ale globului ocular
D. mobilitatea dintilor mandibulari
E. anestezia nervului infraorbitar
(pag. 1044)

S2247134. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei
sunt:
A. fistule pretragiene
B. fistule ale tegumentelor genio-palpebrale
C. fistule submentoniere
D. mobilitate si expulzii dentare
E. metastaze la distanta
(pag. 1044)

S2247135. Semnele indirecte care apar la invazia fosei pterigomaxilare de catre un cancer de etaj
mijlociu al fetei sunt:
A. trismusul
B. edemul regiunii pana la fosa temporala
C. dureri in teritoriul nervului maxilar
D. rinoree purulenta
E. dureri in teritoriul nervului mandibular
(pag. 1045)

S2247136. In cazul tumorilor maligne primare ale etajului mijlociu al fetei cu debut supero-anterior si
evolutie secundara in fosele nazale pot apare urmatoarele simptome:
A. durere atipica faciala
B. invazia nervului nazal
C. sangerare nazala unilaterala
D. cefalee
E. deformatia peretelui lateral al nasului
(pag. 1045)

S2247137. Examenul clinic complet in cazul tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei cuprinde:
A. examinarea exoorala
B. examinari de laborator

1153

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1154

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. examinarea cavitatii sinusale


D. examinarea endoorala
E. examinarea cavitatii nazale
(pag. 1045, 1046)

S2247138. Conform stadializarii TNM stadiul III al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat
de:
A. T4-N0-M0
B. T2-N0-M0
C. T1-N0-M0
D. T3-N0-M0
E. T1-N1-M0
(pag. 1043)

S2247139. Conform stadializarii TNM stadiul III al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat
de:
A. T3-N2-M0
B. T1-N1-M0
C. T2-N1-M0
D. T3-N1-M0
E. T2-N0-M0
(pag. 1043)

S2247140. Conform stadializarii TNM stadiul III al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat
de:
A. T1-N1-M1
B. T1-N0-M0
C. T3-N3-M0
D. T3-N2-M1
E. T4-N2-M1
(pag. 1043)

S2247141. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi epiteliale sunt:
A. sarcomul Ewing
B. carcinomul "in situ"
C. carcinomul cu celule scuamoase
D. reticulosarcomul
E. melanomul malign
(pag. 1043)

S2247142. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi epiteliale sunt:
A. adenocarcinomul
B. carcinomul adenoid chistic
C. tumora cu celule gigante
D. carcinomul limfoepitelial
E. carcinomul cu celule fuziforme
(pag. 1043)

S2247143. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi, ale tesutului
interstitial sunt:
A. melanomul malign
B. rabdomiosarcomul
C. fibrosarcomul

1154

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1155

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. angiosarcomul
E. reticulosarcomul
(pag. 1043)

S2247144. Examenul clinic complet in cazul tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei cuprinde:
A. examinarea cavitatii nazale
B. examinarea cavitatii orale
C. examinarea cavitatii sinusale
D. examinarea nazo-faringelui
E. examinarea grupelor ganglionare
(pag. 1046)

S2247145. Tumorile maligne ale infrastructurii maxilarului superior se pot extinde in:
A. sinusurile etmoidale
B. procesul alveolar
C. sinusul sfenoidal
D. santul gingivo-bucal
E. orbita
(pag. 1046)

S2247146. Tumorile maligne ale infrastructurii maxilarului superior se pot extinde in:
A. regiunea geniana sub osul malar
B. fosa infratemporala
C. fosa nazala
D. lama ciuruita a etmoidului
E. palatul dur
(pag. 1046)

S2247147. Tumorile maligne ale suprastructurii maxilarului superior se pot extinde in:
A. spatiul zigomatic
B. fosa nazala
C. fosa infratemporala
D. palatul dur
E. sinusurile etmoidale
(pag. 1046)

S2247148. Tumorile maligne ale suprastructurii maxilarului superior se pot extinde in:
A. sinusurile etmoidale
B. santul gingivo-bucal
C. lama ciuruita a etmoidului
D. regiunea geniana
E. baza craniului
(pag. 1046)

S2247149. Tumorile maligne ale sinusului etmoidal pot evolua in:


A. sinusul maxilar
B. santul gingivo-alveolar
C. cornetele sau septul nazal
D. regiunea geniana
E. palatul dur
(pag. 1046)

1155

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1156

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2247150. Tumorile maligne ale sinusului etmoidal pot evolua in:


A. sinusul sfenoidal
B. sinusul cavernos
C. nazofaringele
D. valul palatin
E. baza craniului
(pag. 1046)

S2247151. Tumorile maligne ale sinusului etmoidal pot evolua in:


A. sinusul frontal
B. regiunea proceselor alveolare
C. lama ciuriuta a etmoidului
D. fosa craniana anterioara
E. palatul dur
(pag. 1046)

S2247152. Tumorile maligne ale sinusului sfenoidal pot evolua in:


A. nazofaringe
B. vestibulil bucal
C. valul palatin
D. fosa craniana mijlocie
E. fisura orbitara superioara
(pag. 1046)

S2247153. Metodele neinvazive de investigatie a cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:


A. biopsia
B. punctia biopsie
C. radiografia
D. ortopantomografia
E. tomografia computerizata
(pag. 1047)

S2247154. Utilizarea tomografiei computerizate in diagnosticul cancerului de etaj mijlociu al fetei


releva:
A. determinarea precisa a extensiei tumorii in tesuturile moi
B. determinare tipului de tumora
C. determinarea tipul de diseminare a tumorii
D. delimitarea invaziei tumorale in zonele orbitare si retroorbitare
E. determinarea extensiei intracraniene a tumorii
(pag. 1048)

S2247155. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi, ale tesutului
interstitial sunt:
A. limfosarcomul
B. tumora cu celule gigante
C. granulomatoza Wegener
D. carcinomul muco-epidermoid
E. mixosarcomul
(pag. 1043)

S2247156. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale tesutului osos sunt:
A. reticulosarcomul

1156

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1157

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

sarcomul osteogen
tumora cu celule gigante
rabdomiosarcomul
sarcomul Ewing
(pag. 1043)

S2247157. Melanomul malign in localizarea sa la nivelul etajului mijlociu al fetei are urmatoarele
particularitati:
A. metastazeaza precoce pe cale vasculara
B. prezinta plurifocalitate locala
C. este tipul tumoral predominant
D. apar tumori satelite
E. metastazeaza precoce pe cale limfatica
(pag. 1044)

S2247158. Factorii etiologici incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:
A. infectiile cronice
B. infectiile acute
C. polipii inflamatori
D. alcoolismul
E. tutunul
(pag. 1044)

S2247159. Factorii etiologici incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:
A. leucoplazia papilara
B. leucoedemul
C. chisturile paradentare
D. noxele profesionale
E. ereditatea
(pag. 1044)

S2247160. Factorii etiologici incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:
A. radiatiile ionizante
B. traumatismele si cicatricile
C. fibrosarcoamele
D. leziuni inflamatorii specifice
E. boala Paget
(pag. 1044)

S2247161. Prin carcinom de infrastructura a maxilarului superior se intelege:


A. carcinomul cu debut gingival
B. carcinomul cu debut osos alveolar
C. carcinomul cu debut in mucoasa planseului sinusal
D. carcinom cu debut in epiteliul fibromucoasei palatine
E. carcinom cu debut la nivelul marginii infraorbitare
(pag. 1041)

S2247162. Tumorile maligne ale sinusurilor paranazale disemineaza loco-regional si la distanta prin:
A. un fenomen embolic prin limfatice
B. pe cale perineurala
C. pe cale hematogena
D. pe cale directa

1157

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1158

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. un fenomen de difuziune
(pag. 1046)

S2247163. In legatura cu evolutia tumorilor maligne de etaj mijlociu al fetei se poate afirma:
A. extensia locala este redusa
B. extensia locala este caracteristica
C. adenopatia secundara apare intr-un numar mai redus
D. metastazele la distanta apar in mai mica masura
E. adenopatia secundara apare constant la majoritatea cazurilor
(pag. 1047)

S2247164. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari
morfologice si functionale cum sunt:
A. la nivelul fosei pterigomaxilare trismusul produce tulburari functionale de alimentatie
B. la nivelul fosei pterigomaxilare trismusul produce tulburari functionale de fonatie
C. la nivelul partii mijlocii a bazei craniului afectarea nervilor cranieni
D. la nivelul trompei lui Eustachio determinand tulburari de deglutitie
E. la nivelul trompei lui Eustachio determinand surditate progresiva
(pag. 1047)

S2247165. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari
morfologice si functionale cum sunt:
A. prin invadarea orbitei exoftalmie, nevrita optica si diminuarea acuitatii vizuale
B. prin invadarea orbitei exoftalmie
C. prin invadarea orbitei paralizia nervilor oculomotori si deplasarea globului ocular
D. prin invadarea orbitei keratite neuro-paralitice
E. prin invadarea orbitei keratite virale
(pag. 1047)

S2247166. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari
morfologice si functionale cum sunt:
A. invadarea trompei lui Eustachio produce modificari de deglutitie
B. invadarea partilor moi produce modificari la nivelul fetei
C. invadarea partii posterioare a bazei craniului produce afectari ale nervilor cranieni
D. invadarea valului moale produce disfagie
E. invadarea valului moale produce rinolalie
(pag. 1047)

S2247167. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari
morfologice si functionale cum sunt:
A. la nivelul valului moale poate determina tulburari de autointretinere
B. la nivelul cavitatii bucale produce tulburari de masticatie
C. la nivelul foselor nazale produce tulburari de vorbire si deglutitie
D. la nivelul foselor nazale produce tulburari respiratorii si olfactive
E. la nivelul cavitatii bucale produce tulburari de vorbire si deglutitie
(pag. 1047)

S2247168. Prin invadarea cavitatii orbitare de catre tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei pot
apare:
A. paralizia nervului trigemen
B. paralizia nervilor oculomotori
C. keratite actinice
D. keratite neuro-paralitice

1158

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1159

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. deplasarea globului ocular


(pag. 1047)

S2247169. Prin invadarea cavitatii orbitare de catre tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei pot
apare:
A. enoftalmie
B. exoftalmie
C. nevrita optica
D. nevroza optica
E. surditate
(pag. 1047)

S2247170. Evolutia tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei in fosele nazale duce la tulburari:
A. de deglutitie
B. masticatorii
C. respiratorii
D. olfactive
E. psihomotorii
(pag. 1047)

S2247171. In evolutia tardiva a cancerelor etajului mijlociu al fetei moarte se poate produce prin:
A. cecitate
B. casexie
C. hematoame
D. meningite
E. hemoragii
(pag. 1047)

S2247172. In evolutia tardiva a cancerelor etajului mijlociu al fetei moarte se poate produce prin:
A. pneumopatii obstructive
B. decompensari cardiace
C. pneumonie de aspiratie
D. angina pectorala
E. afectarea metastatica a organelor importante
(pag. 1047)

S2347173. Factorii incriminani n geneza cancerului de etaj mijlociu al feei sunt:


A. Infeciile cronice
B. Polipii inflamatori
C. Noxele profesionale
D. Tutunul
E. Alimentaia
(pag. 1044)

S2347174. Sindromul de planeu al orbitei se caracterizeaz prin:


A. Anestezia teritoriului nervului suborbitar
B. Edemul pleoapei inferioare
C. Deformarea rebordului orbitar inferior
D. Anestezia coronar
E. Lcrimare
(pag. 1045)

1159

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1160

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2347175. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaz prin:


A. Paralizia ocular global
B. Anestezia cornean
C. Nevrita atrofic a nervului optic
D. Alterarea acuitii vizuale
E. Chemozis inferior
(pag. 1045)

S2347176. Metodele de investigaie neinvaziv a cancerului etajului mijlociu al feei sunt:


A. Radiografia
B. Tomografia computerizat
C. Ortopantomografia
D. Biopsia
E. Angiografia
(pag. 1047)

S2347177. Metode invazive cu investigaii a carcinoamelor etajului mijlociu al feei:


A. Biopsia i explorarea sinusului maxilar
B. Biopsia i explorarea sinsului sfenoidal
C. Etmoidectomia
D. Tomografia computerizat
E. Biopsia i explorarea sinusului frontal
(pag. 1048)

S2347178. Aportul nutritiv al mucoasei nazale este asigurat de:


A. Artera sfeno-palatin
B. Artera etmoidal anterioar
C. Artera etmoidal posterioar
D. Artera facial
E. Artera temporal
(pag. 1040)

S2347179. Sinusul sfenoidal are relaie important cu:


A. Fosa nazal
B. Nervul optic
C. Dura mater
D. Sinusul cavernos
E. Glanda pituitar
(pag. 1041)

S2347180. Sinusul etmoidal are relaii importante cu:


A. Sinusul maxilar
B. Fosa nazal
C. Bolta palatin
D. Nervul optic
E. Orbita
(pag. 1041)

S2347181. Mucoasa care cptuete fosele nazale este ataat la:


A. Os
B. Mucoasa bolii palatine
C. Periost

1160

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1161

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. Pericondru
E. Mucoasa jugal
(pag. 1040)

S2347182. Tumorile maligne ale maxilarelor cu debut relativ limitat, sunt:


A. tumori ale rebordului alveolar
B. tumori limitate ale structurilor foselor nazale
C. tumori endomaxilare
D. tumori etmoidale unilaterale
E. tumori etmoido-maxilare
(pag. 1039)

S2347183. Tumorile maligne extinse ale maxilarelor sunt:


A. tumori etmoidale unilaterale
B. tumori endomaxilare
C. tumori etmoido-maxilare
D. tumori ale planeului sinusal
E. tumori ale rebordului alveolar
(pag. 1039)

S2347184. Tumorile maligne ale maxilarelor pot fi:


A. epiteliale
B. ale esutului interstiial
C. sarcomul Ewing
D. adenoame cu celule bazale
E. melanoame
(pag. 1043)

S2347185. Semnele de extensie n fosa pterigo-maxilar a unei tumori maligne a maxilarului, sunt:
A. trismusul
B. durerile n teritoriile nervilor maxilar superior sau inferior
C. edemul regiunii pn la fosa temporal
D. tulburri funcionale de deglutiie
E. epistaxis
(pag. 1045)

S2547186. Sindromul de planeu al orbitei se caracterizeaz prin :


A. anestezia cornean
B. paralizie ocular global
C. anestezia teritoriului nervului infraorbitar
D. chemozis inferior
E. diplopie vertical.
(pag. 1044)

S2647187. nlarea crestelor alveolare prin plastia de adiie, utilizeaz ca autotransplantele:


A. os conservat I liofilizat
B. os autolog
C. cartilaj autolog
D. ceramohidroxilapatit
E. os heterolog
(pag. 214)

1161

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1162

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2647188. Deformrile substratului osos care necesit intervenii chirurgicale proprotetice sunt:
A. creasta gingival balant
B. torusuri mandibulare mari
C. torusuri palatine voluminoase
D. fibromatoza tuberozitar
E. hiperostozele tuberozitii
(pag. 210,211)

S2847189. Tumorile extinse ale maxilarelor se clasifica astfel:


A. Etmoido-maxilare-orbito-malare
B. Etmoido-maxilare
C. Tumori ale planseului sinusal
D. Tumori ale rebordului alveolar
E. Tumori andomaxilare
(pag. 1039)

S2847190. Tumorile limitate la diferite structuri cuprind:


A. Tumori de infrastructura
B. Tumori de mezostructura
C. Tumori de suprastuctura
D. Tumori etmoidale
E. Tumori extinse
(pag. 1040)

S2847191. Tumorile tesutului interstitial cuprind:


A. Rabdomiosarcomul
B. Fibrosarcomul
C. Angiosarcomul
D. Limfosarcomul
E. Carcinomul muco-epidermoid
(pag. 1043)

S2847192. Tumorile epiteliale ale partilor moi sunt:


A. Carcinomul "in situ
B. Carcinomul cu celule scuamoase
C. Adenocarcinomul
D. Granulomatoza Wegener
E. Adenomul pleomorf
(pag. 1043)

S2847193. Semnul caracteristic al tumorilor complexului etmoido-maxilar sunt:


A. Sangerarea nazala unilaterala
B. Sangerarea nazala bilaterala
C. Durerea atipica faciala
D. Senzatia de greutate in sinus
E. Enoftalmia
(pag. 1045)

S2847194. Tumorile sinusului frontal se pot extinde:


A. Anterior producand deformarea tumorala frontala
B. Inferior in etmoid
C. Inferior in orbita

1162

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1163

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. Inferior in nazofaringe
E. Posterior spre sinusul sfenoidal
(pag. 1046)

S2847195. Tratamentul chirurgical al cancerului de etaj mijlociu cuprinde:


A. Rezectia partiala
B. Maxilectomia subtotala
C. Submaxilectomia
D. Maxilectomia cu exenteratie
E. Rezectia cranio-faciala
(pag. 1050)

S2947196. Biopsia si explorarea sinusului sfenoidal se poate efectua pe urmatoarele cai:


A. cale transetmoidala;
B. cale transseptala;
C. cale transmaxilara;
D. cale infraorbitara;
E. cale suprazigomatica.
(pag. 1048)

S2947197. Tumorile localizate la nivelul suprastructurii maxilare se pot extinde:


A. antero-lateral in spatiul zigomatic;
B. antero-lateral spre fosa infratemporala;
C. ascendent spre sinusurile etmoidale;
D. spre procesul alveolar;
E. spre santul gingivo-bucal;
(pag. 1046)

S2947198. Cancerul etajului mijlociu al fetei prin invadarea cavitatii orbitare, poate produce:
A. paralizia nervilor oculomotori;
B. conjuncitivite nespecifice;
C. keratite neuro-paralitice;
D. keratite herpetice;
E. glaucom.
(pag. 1047)

S2947199. Evolutia cancerului etajului mijlociu al fetei in cavitatea bucala determina:


A. tulburari de masticatie;
B. tulburari de vorbire;
C. tulburari respiratorii;
D. tulburari olfactive;
E. tulburari de deglutitie.
(pag. 1047)

1163

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1164

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 48
Tumorile maligne ale mandibulei
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1248001. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt:
A. foarte frecvente
B. consecinta diseminarii celulelor neoplazice de la tumori situate la distanta
C. tumori provenite din regiuni invecinate
D. originare din degenerescenta maligna a resturilor epiteliale Malassez
E. originare din limfonodulii neoplazici
(pag. 1071)

S1348002. Din totalul tumorilor maligne ale mandibulei carcinoamele reprezinta:


A. 10%50%
B. 50%
C. 30%
D. 95%
E. 75%
(pag. 1070)

S1348003. Frecventa cea mai mare a carcinoamelor de mandibula este intalnita la barbati in proportie
de:
A. 70%
B. 50%
C. 25%
D. 30%
E. 90%
(pag. 1070)

S1348004. Imaginea radiografica "in foi de ceapa"este caracteristica:


A. Osteosarcomului
B. Fibrosarcomului
C. Condrosarcomului
D. Sarcomului Ewing
E. Fibrosarcomului ameloblastic
(pag. 1077)

S1348005. Imaginea radiografica de "os pieptanat"este caracteristica:


A. Fibrosarcomului
B. Fibrosarcomului ameloblastic
C. Osteosarcomului
D. Sarcomului Ewing
E. Condrosarcomului
(pag. 1076)

S1348006. intre tumorile tractului aero digestiv, tumorile maligne ale oaselor maxilare reprezinta:

1164

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1165

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

0-5%
20-30%
5-20%
30-40%
50%
(pag. 1070)

S1348007. La nivelul scheletului sarcoamele mandibulei reprezinta::


A. 80%
B. 20%
C. 45%
D. 15%
E. 50%
(pag. 1074)

S1448008. Aspectul radiologic in sarcoamele de mandibula este de:


A. "os ciupit"
B. "os mancat de soareci"
C. "os compact"
D. "os pieptanat"
E. "rasarit de soare"
(pag. 1076)

S1448009. Care este raportul femei - barbati in localizarea mandibulara a limfoamelor maligne?
A. 4 la 5
B. 3 la 2
C. 2 la 3
D. 5 la 4
E. 1 la 1
(pag. 1075)

S1448010. Evolutia endobucala a sarcoamelor de mandibula este sub forma de:


A. tumora ulcerovegetanta
B. tumora pediculata
C. tumora ulceroinfiltrativa
D. toate raspunsurile de mai sus
E. nici un raspuns
(pag. 1076)

S1448011. In carcinoamele de mandibula, diagnosticuldiferential se face cu:


A. ulceratiile banale
B. osteite
C. osteomielite
D. tumori benigne
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1073)

S1448012. In carcinomul mandibular se descrie aspectul radiologic de:


A. Os"poros"
B. Os"ros de soareci"
C. Os"muscat"
D. Os"ciuruit"

1165

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1166

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. Toate raspunsurile sunt corecte


(pag. 1073)

S1448013. Limfomul Burkitt poate fi vindecat doar prin:


A. radioterapie
B. chimioterapie
C. tratament chirurgical
D. tratament antibiotic
E. radioterapie combinata cu chimioterapie
(pag. 1076)

S1448014. Precursorii sarcoamelor de mandibula se prresupun a fi:


A. tumori benigne osoase
B. traumatisme
C. boala Paget
D. dispazia fibroasa
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1074)

S1448015. Sarcomul mandibular pare sa dea cel mai frecvent metastaze


A. hepatice
B. pulmonare
C. renale
D. cerebrale
E. nu metastazeaza
(pag. 1076)

S1548016. Care dintre urmatoarele tumori maligne osoase are prognosticul cel mai bun?
A. osteosarcomul;
B. limfomul malign;
C. sarcomul Ewing;
D. condrosarcomul;
E. fibrosarcomul.
(pag. 1075)

S1548017. Datorita confuziei existente intre simptomele date de osteosarcom si cele de origine dentara
la o serie de pacienti cu astfel de tumori li se practica extractia dentara. Care este procentul relatat in
literarura de specialitate al acestei erori terapeutice?,
A. 10-20%;
B. 60-70%;
C. 20-30%;
D. 40-50%;
E. 30-40%.
(pag. 1074)

S1548018. Imaginea radiologica specifica obtinuta la examinarea condrosarcomului cu localizare


mandibulara este:
A. plaje radioopace"in alice";
B. aspect de"foi de ceapa";
C. radiotransparente rotunde pseudochistice;
D. aspect de"explozie"a osului;
E. aspect de os"pieptanat".

1166

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1167

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1077)

S1548019. in cursul examenului radiologic al pacientilor cu sarcom Ewing mandibular se constata


aspectul caracteristic de:
A. "explozie" a osului;
B. plaje radioopace "in alice";
C. aspect de"arici";
D. aspect de"os pieptanat";
E. aspect de"foi de ceapa".
(pag. 1077)

S1548020. in stadiile precoce ale limfoamelor maligne cu localizare mandibulara examenul radiologic
evidentiaza:
A. plaje radioopace"in alice";
B. radiotransparente rotunde pseudochistice;
C. aspect de"arici";
D. imagine de os"poros";
E. aspect de os"ciuruit".
(pag. 1077)

S1548021. Localizarea predilecta pentru fibrosarcomul ameloblastic mandibular este la nivelul:


A. mentonului;
B. marginii bazilare;
C. regiunii posterioare;
D. crestei alveolare;
E. corpului mandibular.
(pag. 1075)

S1548022. Precizati care din urmatoarele afectiuni poate fi vindecata doar prin chimioterapie:
A. sarcomul Ewing;
B. fibrosarcomul;
C. limfomul Burkitt;
D. osteosarcomul;
E. condrosarcomul.
(pag. 1076)

S1648023. Carcinoamele de mandibula cel mai frecvent se intalnesc la:


A. barbati
B. femei
C. copii
D. adolescenti
E. batrani
(pag. 1070)

S1648024. Carcinoamele metastazice de mandibula sunt:


A. mai rare
B. mai frecvente
C. nu apar niciodata
D. nu exista aceasta forma
E. sunt imposibil de diagnostizat
(pag. 1071)

S1648025. Dintre tumorile maligne ale mandibulei, carcinoamele mandibulare reprezinta:

1167

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1168

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

20%
50%
80%
95%
100%
(pag. 1070)

S1648026. Formele primare ale cancerului mandibular sunt forme


A. mai rare
B. mai frecvente
C. nu apar niciodata
D. dureroase
E. nedureroase
(pag. 1070)

S1648027. in carcinoamele de mandibula la copii malignitatea este


A. redusa
B. deosebita
C. retrocedeaza
D. nu apare niciodata
E. nu da metastaze
(pag. 1070)

S2148028. Aspectul radiologic de foi de ceap caracterizeaz:


A. Osteosarcomul
B. Condrosarcomul
C. Fibrosarcomul
D. Sarcomul Ewing
E. Reticulosarcomul
(pag. 1077)

S2148029. Despre fibrosarcomul ameloblastic este adevrat urmtoarea afirmaie:


A. Apare n special la nou-nscui
B. Este mai frecvent la maxilar
C. Este localizat frecvent n zona frontal
D. Simptomatologia dureroas este prezent
E. Creterea tumoral este lent
(pag. 1075)

S2148030. Diagnosticul de certitudine al tumorilor maligne mandibulare se stabilete pe:


A. Examenul clinic
B. Examenul radiologic
C. Tomografia computerizat
D. Biopsie
E. Endoscopie tripl
(pag. 1073)

S2148031. Imaginea radiologic a condrosarcomului este de:


A. Os pieptnat
B. Raze de soare
C. Alice
D. Foi de ceap

1168

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1169

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. Os ros de oareci
(pag. 1077)

S2148032. Limfomul malign mandibular se localizeaz cel mai frecvent la nivelul:


A. Corpului mandibular
B. Unghiului mandibular
C. Ramului ascendent
D. Condilului
E. Apofizei coronoide
(pag. 1075)

S2248033. Marea majoritate a tumorilor maligne ale mandibulei sunt:


A. sarcoamele
B. osteosarcoamele
C. carcinoamele
D. condrosarcoamele
E. osteoblastoamele
(pag. 1070)

S2248034. Urmatorele tumori ale mandibulei sunt maligne cu exceptia:


A. carcinoamelor
B. osteosarcoamelor
C. condrosarcoamelor
D. osteoamelor
E. osteoblastoamelor
(pag. 1070)

S2248035. Varsta cea mai frecvent afectata de carcinoame ale mandibulei este:
A. 20-30 ani
B. 30-40 ani
C. dupa 50 de ani
D. 40-50 ani
E. la copii si adolescenti
(pag. 1070)

S2248036. Incidenta procentuala a carcinoamelor de mandibula pe sexe este:


A. barbati-70, femei-30
B. barbati-30, femei-70
C. barbati-50, femei-50
D. barbati-10, femei-90
E. barbati-90, femei-10
(pag. 1070)

S2248037. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt consecinta diseminarii celulelor neoplazice
de la:
A. tumorile de san
B. tumorile planseului bucal
C. tumorile limbii
D. tumorile buzelor
E. tumorile obrajilor
(pag. 1071)

1169

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1170

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2248038. Forma profunda a carcinoamelor de mandibula debuteaza:


A. la nivelul periostului
B. la nivelul gingiei
C. la nivelul ganglionilor submandibulari
D. endoosos
E. la nivelul planseului oral
(pag. 1072)

S2248039. In evolutia sa forma profunda a carcinoamelor mandibulare se caracterizeaza prin:


A. distructia tesutului osos
B. rizaliza dintilor
C. senzatia de jena sau tensiune
D. este asimptomatica
E. dintii sunt deplasati, devin mobili si durerosi
(pag. 1072)

S2248040. In cadrul stadializarii TMN a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T0 reprezinta:


A. tumora cu invazia partilor moi
B. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei
C. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, fara deformatii osoase
D. tumora nedecelabila clinic
E. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm cu deformare osoasa
(pag. 1072)

S2248041. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T1 reprezinta:


A. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila
printr-un factor local
B. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase
C. tumora nedecelabila clinic
D. tumora cu invazia partilor moi
E. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului
(pag. 1072)

S2248042. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T2 reprezinta:


A. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase
B. tumora cu invazia partilor moi
C. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila
printr-un factor local
D. tumora nedecelabila clinic
E. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului
(pag. 1072)

S2248043. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T3 reprezinta:


A. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului
B. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase
C. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila
printr-un factor local
D. tumora cu invazia partilor moi
E. tumora nedecelabila clinic
(pag. 1072)

S2248044. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T4 reprezinta:


A. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila

1170

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1171

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

printr-un factor local


tumora nedecelabila clinic
tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului
tumora cu invazia partilor moi
tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase
(pag. 1072)

S2248045. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N0 reprezinta:


A. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli nepalpabili
C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
D. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
E. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati
(pag. 1072)

S2248046. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N1a reprezinta:
A. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
B. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati
C. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
D. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
E. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
(pag. 1072)

S2248047. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N1b reprezinta:
A. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
C. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
D. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati
E. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
(pag. 1072)

S2248048. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N2a reprezinta:
A. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
D. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati
E. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
(pag. 1072)

S2248049. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N2b reprezinta:
A. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
B. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati
D. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati
E. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati
(pag. 1072)

S2248050. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N3 reprezinta:


A. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati
B. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente
C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati
D. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati

1171

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1172

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati


(pag. 1072)

S2248051. In formele cu debut periferic al cancerelor de mandibula, radiografia pune in evidenta:


A. demineralizare difuza cu stergerea desenului osos
B. radiotransparenta cu limite neprecise
C. imagine radiologica de "os poros"
D. radiotransparenta cu contur neregulat
E. imagine caracteristica de "os muscat"
(pag. 1073)

S2348052. Exteriorizarea unui carcinom mandibular cu debut profund se caracterizeaz prin:


A. mase burjonate, sngernde, acoperite de depozite cenuii, fetide
B. hipoestezia nervului lingual
C. gingivite acute
D. hiposialie
E. pancitopenie
(pag. 1071)

S2348053. ntre tumorile tractului aero digestiv, tumorile maligne ale oaselor maxilare reprezint:
A. 0-5%
B. 20-30%
C. 5-20%
D. 30-40%
E. 50%
(pag. 1070)

S2348054. Din totalul tumorilor maligne ale mandibulei carcinoamele reprezint:


A. 10%
B. 50%
C. 30%
D. 95%
E. 75%
(pag. 1070)

S2348055. Frecvena cea mai mare a carcinoamelor de mandibul este ntlnit la brbai n proporie
de:
A. 70%
B. 50%
C. 25%
D. 30%
E. 90%
(pag. 1070)

S2348056. La nivelul scheletului, sarcoamele mandibulei reprezint::


A. 80% din tumori
B. 20% din tumori
C. 45% din tumori
D. 15% din tumori
E. 50% din tumori
(pag. 1074)

1172

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1173

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2348057. Cele mai frecvente metastaze determinate de sarcoamele mandibulare cu debut profund
sunt cele:
A. Cerebrale
B. Pulmonare
C. Hepatice
D. Osoase
E. Renale
(pag. 1076)

S2348058. Imaginea radiografic de "os pieptnat este caracteristic:


A. Fibrosarcomului
B. Fibrosarcomului ameloblastic
C. Osteosarcomului
D. Sarcomului Ewing
E. Condrosarcomului
(pag. 1076)

S2348059. Imaginea radiografic "n foi de ceap este caracteristic:


A. Osteosarcomului
B. Fibrosarcomulu
C. Condrosarcomului
D. Sarcomului Ewing
E. Fibrosarcomului ameloblastic
(pag. 1077)

S2548060. n formele cu debut superficial, diagnosticul diferenial al carcinoamelor de mandibul de


face cu:
A. Osteita
B. Osteomielita
C. ulceraii banale
D. Epulis
E. osteodistrofia.
(pag. 1073)

S2648061. Incluzia dentara se poate complica cu:


A. granulom periapical
B. gangrena pulpara
C. pulpita purulenta
D. chist folicular
E. comunicare buco-sinusala
(pag. 261)

S2648062. Decapusonarea inseamna:


A. repozitionarea dintelui
B. eliberarea coroanei dintelui exciznd fibromucoasa
C. incizia capusonului fibromucos si drenajul secretiei
D. odontectomia molarului de minte
E. transplantarea unui dinte inclus
(pag. 264)

S2648063. Dintele care ramne in incluzie cel mai frecvent este:


A. caninii inferiori

1173

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1174

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

molarii de minte superiori


molarii de minte inferiori
premolarii superiori
caninii superiori
(pag. 259)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1248064. Carcinoamele mandibulare:
A. pot fi primare
B. pot fi secundare
C. nu exista forme metastatice
D. pot fi exclusiv cu debut superficial
E. pot fi cu debut profund
(pag. 1071)

S1248065. Carcinoamele mandibulei:


A. reprezinta cea mai mare frecventa intre tumorile mandibulei
B. frecvent apare dupa 50 de ani
C. apar mai frecvent la femei
D. au o malignitate deosebita
E. pot sa cuprinda jumatate din mandibula
(pag. 1070)

S1248066. Diagnosticul diferential al carcinoamelor de mandibula se face cu:


A. ulceratiile banale in formele profunde
B. ulceratiile specifice in formele cu debut profund
C. osteomielita mandibulei in formele cu debut superficial
D. cu ameloblastomul in formele cu debut profund
E. cu chisturile mandibulare in formele cu debut profund
(pag. 1073-1074)

S1248067. Diagnosticul diferential al carcinoamelor mandibulei se face cu:


A. ulceratiile banale
B. ulceratiile specifice
C. osteita si osteomielita
D. osteodistrofia
E. sinuzita maxilara odontogena
(pag. 1073-1074)

S1248068. Diagnosticul diferential al carcinomului de mandibula se face cu:


A. ulceratii banale
B. ulceratii specifice
C. osteomielita
D. sarcomul de maxilar
E. tumori benigne
(pag. 1073-1074)

S1248069. Din punct de vedere al punctului de plecare al tumorii, carcinoamele mandibulei se clasifica
in:
A. carcinoame primare

1174

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1175

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

carcinoame tertiare
carcinoame secundare
carcinoame cuaternare
metastaze mandibulare
(pag. 1070)

S1248070. Fibrosarcomul ameloblastic:


A. este un sarcom odontogen
B. este mai frecvent la mandibula
C. afecteaza regiunea posterioara a mandibulei
D. se intalnesc si forme extrascheletice
E. cresterea tumorala este extrem de lenta
(pag. 1074-1075)

S1248071. Forma profunda de debut a carcinomului mandibular:


A. debuteaza cu semne caracteristice
B. debuteaza cu semne necaracteristice
C. primele semne sunt reprezentate de senzatia de jena sau tensiune
D. nu apare mobilitate dentara daca dinii nu sunt afectai parodontal
E. in localizarile posterioare apare trismusul
(pag. 1072)

S1248072. Forma superficiala de debut a carcinomului mandibular:


A. debuteaza ca o ulceratie la nivelul mucoasei gingivale
B. debuteaza ca un nodul indurat
C. forma ulcero-infiltrativa nu descopera osul
D. forma ulcero-proliferativa se extinde marcat in profunzime
E. forma ulcero-infiltrativa se caracterizeaza prin distructii osoase cu aspect crateriform
(pag. 1071-1072)

S1248073. Imaginea radiologica a sarcomului de mandibula este:


A. "os pieptanat"
B. "expulzie"a osului
C. "arici"
D. "foi de ceapa"
E. "os muscat"
(pag. 1076-1077)

S1248074. Radiografia carcinomului de mandibula poate sa apara ca:


A. "os muscat"
B. "os ros de soareci"
C. "os ciuruit"
D. "os poros"
E. "os cu baloane de sapun"
(pag. 1073)

S1248075. Sarcoamele mandibulei apar mai frecvent la:


A. varstnici
B. copii, tineri
C. barbati
D. femei
E. la ambele sexe, in egala masura

1175

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1176

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1074)

S1248076. Sarcomul Burkitt se caracterizeaza prin:


A. este un carcinom spinocelular al tesuturilor moi perimandibulare
B. este o forma particulara de limfom malign
C. intereseaza mai frecvent maxilarul superior
D. bolnavii prezinta concomitent leziuni renale, ovariene, hepatice
E. tratamentul este doar chirurgical
(pag. 1075-1076)

S1248077. Sarcomul Ewing:


A. este o tumora osoasa
B. apare mai frecvent la maxilar decat la mandibula
C. sunt descrise si forme extrascheletice
D. este mai frecvent la rasa neagra
E. in simptomatologie apar: febra, anemie, cresterea VSH-ului
(pag. 1075)

S1348078. Carcinoamele mandibulare, dupa punctul de plecare se clasifica in:


A. Carcinoame in situ
B. Carcinoame primare
C. Carcinoame secundare
D. Carcinoame la distana
E. Metastaze mandibulare
(pag. 1070)

S1348079. Carcinoamele metastatice mandibulare reprezinta diseminari pornite de la:


A. Tumori de san
B. Tiroida
C. Prostata
D. Tract digestiv
E. Plaman
(pag. 1071)

S1348080. Clasificarea topografica a carcinoamelor de mandibula cuprinde:


A. Carcinoame mediane
B. Carcinoame localizate anterior canin
C. Carcinoame localizate posterior canin
D. Carcinoame localizate la ramul ascendent
E. Carcinoame localizate retromolar
(pag. 1070)

S1348081. Grupele de limfonoduli interesate precoce in carcinoamele mandibulare sunt


A. Limfonodulii occipitali
B. Limfonodulii submandibulari
C. Limfonodulii genieni
D. Limfonodulii submentonieri
E. Limfonodulii jugalo-carotidieni
(pag. 1073)

S1348082. in formele cu debut endoosos ale carcinoamelor mandibulare diagnosticul diferential se


face cu:
A. Osteita

1176

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1177

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Osteomielita
Tumori benigne endoosoase
Osteodistrofia
Epulisul
(pag. 1074)

S1348083. Sarcoamele mandibulei ar avea ca precursori:


A. Tumori benigne
B. Traumatisme
C. Boala Paget
D. Displazia fibroasa
E. Botrimicomul
(pag. 1074)

S1348084. Simptomatologia sarcomului Ewing cuprinde:


A. Febra
B. Anemie
C. Leucocitoza
D. Transpiraii reci
E. Cresterea VSH-lui
(pag. 1075)

S1448085. Carcinoamele mandibulare:


A. Se intalnesc mai frecvent la barbati
B. Se intalnesc mai frecvent la persoanele peste 50 de ani
C. Reprezinta 5% din tumorile maligne ale mandibulei
D. Reprezinta 95% din tumorile maligne ale mandibulei
E. Cand apare la copii, malignitatea este foarte scazuta.
(pag. 1070)

S1448086. In carcinomul mandibular, grupele de limfonoduli interesate precoce sunt limfonodulii:


A. Sublinguali
B. Submandibulari
C. Submentonieri
D. Laterocervicali
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1073)

S1548087. Carcinomele primare ale mandibulei au originea in:


A. resturi de tesut epitelial restant dupa extirparea incompleta a unor granuloame epiteliale;
B. glandele salivare mici din gingivomucoasa;
C. resturile epiteliale Malassez;
D. reminiscene ale tecii Hertwig;
E. fragmente epiteliale restante dupa chistectomii incomplete.
(pag. 1070)

S1548088. Care sunt aspectele clinice si simptomele prezente la debutul unui carcinom mandibular
forma profunda:
A. ulceratie;
B. senzatie de tensiune;
C. parestezii pe teritoriul nervului alveolar inferior;
D. odontalgii;

1177

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1178

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. os denudat.
(pag. 1072)

S1548089. Clasificarea topografica a lui Spiesel Schopp imparte carcinoamele mandibulare in


urmatoarele grupe:
A. carcinoame localizate posterior de canin;
B. carcinoame localizate anterior de molar;
C. carcinoame localizate retromolar;
D. carcinoame localizate la nivelul bazilarei;
E. carcinoame localizate anterior de canin.
(pag. 1070)

S1548090. Diagnosticul diferential al carcinoamelor de mandibula cuprinde:


A. epulisul;
B. osteodistrofiile;
C. osteita;
D. hiperplazia gingivala;
E. ulceratiile specifice.
(pag. 1074)

S1548091. Examenul radiologic al bolnavului cu osteosarcom poate evidentia o serie de imagini


caracteristice:
A. "explozia" osului;
B. os "pieptanat";
C. os"poros";
D. aspect de"arici";
E. aspect de"foi de ceapa".
(pag. 1076-1077)

S1548092. Imaginile radiologice intalnite in carcinoamele mandibulei pot fi:


A. os"ros de soarece";
B. os"pieptanat";
C. os"muscat";
D. os"poros";
E. os"ciuruit".
(pag. 1073)

S1548093. in etiologia sarcoamelor mandibulei sunt considerate drept precursori urmatoarele afectiuni:
A. displazia fibroasa;
B. afectiunile glandelor salivare mici;
C. boala Paget;
D. traumatismele osoase;
E. fibromatoza gingivala.
(pag. 1074)

S1548094. La examenul clinic al sarcoamelor mandibulei diagnosticul diferential se face cu:


A. ulceratiile specifice;
B. osteomielita;
C. ulceratiile banale;
D. granulomul cu celule gigante;
E. epulisul.
(pag. 1077)

1178

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1179

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1648095. Clasificarea dupa punctul de plecare al tumorii cuprind:


A. carcinoame primare
B. carcinoame secundare
C. carcinoame spinocelulare
D. carcinoame bazocelulare
E. metastaze mandibulare
(pag. 1071)

S1648096. Din punct de vedere topografic Spiesel si Schopp clasifica carcinoamele mandibulare in:
A. carcinoame localizate anterior de canin
B. carcinoame localizate anterior de incisiv central
C. carcinoame localizate posterior de canin
D. carcinoame localizate retromolar
E. carcinoame localizate posterior de premolari
(pag. 1070)

S1648097. Dupa locul de debut, carcinomul mandibulei se clasifica in:


A. carcinom cu debut superficial
B. carcinom in situ
C. carcinoame cu debut profund
D. carcinom spinocelular
E. carcionom de mezostructura
(pag. 1071)

S1648098. Imaginim radiologice in carcinomul de mandibula sunt de:


A. "os ros de soareci"
B. "os poros"
C. "bule de sapun"
D. "os ciuruit"
E. "os marmorat"
(pag. 1073)

S1648099. in functie de elementele histologice tumorile maligne ale mandibulei se impart in:
A. sarcom osteoblastic
B. sarcom fibroblastic
C. carcinom spinocelular
D. liposarcom
E. mioblastom
(pag. 1074)

S1648100. in sarcomul Ewing metastazele precoce sunt la nivel:


A. altor oase
B. renal
C. hepatic
D. pulmonar
E. cerebral
(pag. 1075)

S1648101. in sarcomul Ewing simptomatologia este caracterizatata de:


A. febra
B. anemie
C. bilirubinemie

1179

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1180

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. insuficienta renala
E. leucocitoza
(pag. 1075)

S1648102. Se presupune ca sarcoamele ar avea ca precursori:


A. tumori benigne osoase
B. boala Paget
C. neuroblastom
D. liposarcom
E. displazia fibroasa
(pag. 1074)

S2148103. Carcinoamele mandibulare metastazeaz la distan la nivel:


A. Renal
B. Pancreatic
C. Hepatic
D. Pulmonar
E. Gastric
(pag. 1073)

S2148104. Carcinoamele primare mandibulare au originea n degenerescena malign a:


A. Resturilor epiteliale Malassez
B. Epiteliului granuloamelor extirpate incomplet
C. Tumorilor benigne osteogene
D. Leziunilor din boala Paget
E. Glandelor salivare accesorii
(pag. 1070)

S2148105. Despre carcinoamele mandibulare se poate afirma:


A. Reprezint 95% dintre tumorile maligne mandibulare
B. Afecteaz n 90% dintre cazuri sexul masculin
C. Afecteaz n special persoanele de peste 50 de ani
D. Apare i la vrste extreme
E. Sunt localizate predilect retromolar
(pag. 1070)

S2148106. Diagnosticul diferenial al formelor de debut endoosos al tumorilor maligne mandibulare se


face cu:
A. Osteomielita
B. Tumori benigne osoase
C. Osteodistrofia
D. Osteomalacia
E. Osteoporoza
(pag. 1074)

S2148107. Diagnosticul diferenial al sarcomului se face cu:


A. epulisul
B. osteodistrofiile
C. abcesul vestibular
D. tumorile benigne
E. osteomielita
(pag. 1077)

1180

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1181

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2148108. Paraclinic, sarcomul Ewing se caracterizeaz prin:


A. Anemie
B. Neutropenie
C. Hipercalcemie
D. Leucocitoz
E. Creterea VSH
(pag. 1075)

S2148109. Tumorile maligne metastatice mandibulare pot avea originea la urmtoarele nivele:
A. Sn
B. Tub digestiv
C. Tiroid
D. Prostat
E. Corticosuprarenale
(pag. 1071)

S2248110. Din punct de vedere anatomoprofilactic tumorile maligne ale mandibulei se impart in:
A. fibroame
B. carcinoame
C. hamartoame
D. osteoame
E. sarcoame
(pag. 1070)

S2248111. Din punct de vedere anatomoprofilactic tumorile maligne ale mandibulei se impart in:
A. neurinoame
B. carcinoame
C. sarcoame
D. angioame
E. limfoame
(pag. 1070)

S2248112. Din punct de vedere topografic carcinoamele mandibulei se clasifica in:


A. carcinoame localizate anterior de premolar
B. carcinoame localizate anterior de canin
C. carcinoame localizate posterior de canin
D. carcinoame localizate retromolar
E. carcinoame localizate retropremolar
(pag. 1070)

S2248113. Clasificate dupa punctul de plecare carcinoamele mandibulei cuprind:


A. carcinoame posterioare caninului
B. carcinoame primare
C. carcinoame anterioare caninului
D. carcinoame secundare
E. metastaze mandibulare
(pag. 1070)

S2248114. Carcinoamele primare ale mandibulei isi au originea in:


A. mucoasa gingivala
B. degenerescenta maligna a resturilor epiteliale Malassez
C. glandele salivare mici din mucoasa gingivala

1181

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1182

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. periost
E. degenerescenta maligna a fragmentelor de tesuturi epiteliale ramase in urma extirparii incomplete a unor
chiste sau granuloame epiteliale
(pag. 1070)

S2248115. Carcinoamele secundare ale mandibulei provin din:


A. limfonodulii neoplazici secundari submandibulari
B. tumori maligne ale maxilarului superior care invadeaza mandibula
C. degenerescenta maligna a resturilor epiteliale Malassez
D. tumori maligne de vecinatate care invadeaza mandibula
E. tumori maligne situate la distanta
(pag. 1071)

S2248116. Carcinoamele secundare provin din invazia mandibulei de catre tumori maligne de
vecinatate situate la nivelul:
A. sinusului maxilar
B. buzelor
C. glandelor salivare mici din mucoasa gingivala
D. obrajilor
E. limbii
(pag. 1071)

S2248117. Carcinoamele secundare provin din invazia mandibulei de catre tumori maligne de
vecinatate situate la nivelul:
A. planseului bucal
B. regiunii amigdaliene
C. mucoasei gingivale
D. foselor nazale
E. parotidei
(pag. 1071)

S2248118. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt consecinta diseminarii celulelor neoplazice
de la:
A. tumorile regiunii amigdaliene
B. tumorile parotidei
C. tumorile tiroidiene
D. tumorile buzelor
E. tumorile de gonade
(pag. 1071)

S2248119. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt consecinta diseminarii celulelor neoplazice
de la:
A. tumorile de obraz
B. tumorile planseului oral
C. tumorile tractului digestiv
D. tumorile de prostata
E. tumorile limbii
(pag. 1071)

S2248120. Dupa locul de debut carcinomul mandibulei se clasifica in:


A. carcinom cu debut lent
B. carcinom cu debut superficial
C. carcinom cu debut rapid

1182

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1183

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. carcinom cu debut insidios


E. carcinom cu debut profund
(pag. 1071)

S2248121. Ulceratia din carcinoamele de mandibula poate evolua spre urmatoarele forme clinice:
A. forma nodulara
B. forma ulcero-infiltrativa
C. forma ulcero-nodulara
D. forma infiltrativ-vegetanta
E. forma ulcero-vegetanta
(pag. 1072)

S2248122. Forma superficiala ulcero-infiltrativa a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin:


A. excrescente osoase
B. distructii osoase cu aspect crateriform
C. distructii osoase cu aspect net, regulat
D. zone de os denudate sau acoperite cu granulatii tumorale
E. fundul ulceratiei prezinta muguri tumorali acoperiti de depozite murdare
(pag. 1072)

S2248123. Forma superficiala ulcero-vegetanta a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin:


A. distructii osoase cu aspect crateriform
B. zone de os denudate
C. ulceratie acoperita de burjoni carnosi de aspect conopidiform
D. fundul ulceratiei prezinta muguri tumorali
E. parte periferica a tumorii este acoperita de depozite gri-cenusii, murdare, fetide
(pag. 1072)

S2248124. Primele semne clinice care apar in cazul formei profunde a carcinoamelor mandibulare sunt:
A. senzatie de jena sau tensiune
B. dureri atroce
C. hemoragii
D. dureri nevralgiforme
E. invadarea partilor moi din vecinatate
(pag. 1072)

S2248125. Primele semne clinice care apar in cazul formei profunde a carcinoamelor mandibulare sunt:
A. tulburari functionale majore
B. odontalgii
C. erodarea corticalei mandibulare
D. imbraca un aspect ulcero-vegetant
E. parestezii sau hipoestezii pe traiectul nervului alveolar inferior
(pag. 1072)

S2248126. Forma profunda a carcinoamelor mandibulare se poate exterioriza:


A. prin contiguitate
B. la nivelul alveolelor postextractionale rezultate in urma extractiei dintilor mobilizati de tumora
C. prin suflarea corticalei mandibulare
D. prin erodarea corticalei mandibulare si invadarea partilor moi din vecinatate
E. nu se exteriorizeaza
(pag. 1072)

1183

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1184

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2248127. In localizarile posterioare ale carcinoamelor mandibulare sunt prezente:


A. limitarea deschiderii gurii
B. rinolalia
C. diplopia
D. disfagia
E. modificarea secretiei salivare
(pag. 1072)

S2248128. Grupele de limfonoduli interesate precoce in cancerele mandibulei sunt:


A. submandibulari
B. spinali
C. submentonieri
D. faciali
E. jugulo-carotidieni
(pag. 1073)

S2248129. Metodele de investigatie complementare a cancerelor de mandibula sunt:


A. angiografia
B. radiografia
C. diafanoscopia
D. tomografia computerizata
E. biopsia
(pag. 1073)

S2248130. In formele cu debut profund al cancerelor de mandibula, radiografia pune in evidenta:


A. aspect de "os ros de soareci"
B. demineralizare difuza, necaracteristica, cu stergerea desenului osos in stadiul incipient
C. imagine radiologica de "os poros"
D. imagine radiologica de "os muscat"
E. imagine radiologica de "os ciuruit"
(pag. 1073)

S2248131. In formele cu debut superficial al cancerelor de mandibula, diagnosticul diferential se face


cu:
A. ulceratiile banale
B. osteita si osteomielita
C. tumorile benigne
D. osteodistrofia
E. ulceratiile specifice
(pag. 1073,1074)

S2248132. In formele cu debut endoosos al cancerelor de mandibula, diagnosticul diferential se face


cu:
A. osteita si osteomielita
B. ulceratiile banale
C. tumorile benigne endoosoase
D. ulceratiile specifice
E. osteodistrofia
(pag. 1074)

S2348133. Carcinoamele secundare ale mandibulei


A. provin din invazia mandibulei, de ctre tumori maligne de vecintate

1184

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1185

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

sunt carcinoame metastatice


sunt carcinoamele care se extind n regiunile nvecinate mandibulei
pot fi determinate de limfonoduli neoplazici secundari submandibulari
sunt a doua localizare a unei tumori maligne a cavitii orale.
(pag. 1071)

S2348134. Dup locul de debut, carcinoamele mandibulare se clasific n:


A. carcinoame ale ramului orizontal mandibular
B. carcinoame ale ramului ascendent mandibular
C. carcinoame ale arcului anterior mandibular
D. carcinoame superficiale
E. carcinoame profunde
(pag. 1071)

S2348135. Cracinoamele metastatice ale mandibulei sunt:


A. Cracinoamele metastatice ale mandibulei sunt:
B. consecina diseminrii celulelor neoplazice de la tumori situate la distan
C. rare
D. a doua localizare a unei tumori maligne
E. tumori metacrone
(pag. 1071)

S2348136. Carcinoamele mandibulei cu debut superficial pot fi::


A. nodulare
B. veziculoase
C. ulcero-infiltrative
D. ulcero-proliferative
E. papilomatoase
(pag. 1071)

S2348137. Clasificarea topografic a carcinoamelor de mandibul cuprinde:


A. Carcinoame mediene
B. Carcinoame localizate anterior canin
C. Carcinoame localizate posterior canin
D. Carcinoame localizate la ramul ascendent
E. Carcinoame localizate retromolar
(pag. 1070)

S2348138. Carcinoamele mandibulare, dup punctul de plecare se clasific n:


A. Carcinoame in situ
B. Carcinoame primare
C. Carcinoame secundare
D. Carcinoame la distan
E. Metastaze mandibulare
(pag. 1070)

S2348139. Grupele de limfonoduli interesate precoce n carcinoamele mandibulare sunt:


A. Limfonodulii occipitali
B. Limfonodulii submandibulari
C. Limfonodulii genieni
D. Limfonodulii submentonieri
E. Limfonodulii jugulo-carotidieni

1185

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1186

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1070)

S2348140. n formele cu debut endoosos al carcinoamelor mandibulare, diagnosticul diferenial se face


cu:
A. Osteita
B. Osteomielita
C. Tumori benigne endoosoase
D. Osteodistrofia
E. Epulisul
(pag. 1074)

S2348141. Sarcoamele mandibulei ar avea ca precursori:


A. Tumori benigne
B. Traumatisme
C. Boala Paget
D. Displazia fibroas
E. Botriomicomul
(pag. 1074)

S2348142. Ca tipuri histologice sarcoamele mandibulare pot fi:


A. Sarcomul osteoblastic
B. Sarcomul fibroblastic
C. Sarcomul osteo-fibroblastic
D. Sarcomul condroblastic
E. Sarcomul osteo-condroblastic
(pag. 1074)

S2348143. Simptomatologia sarcomului Ewing cuprinde:


A. Febr
B. Anemie
C. Leucocitoz
D. Transpiraii reci
E. Creterea VSH-lui
(pag. 1075)

S2348144. Carcinoamele metastatice mandibulare reprezint diseminri pornite de la:


A. Tumori de sn
B. Tiroid
C. Prostat
D. Tract digestiv
E. Plmn
(pag. 1071)

S2548145. Sarcomul Ewing:


A. este o tumor osoas mai puin frecvent
B. apare mai frecvent la maxilar dect la mandibul
C. simptomatologia este caracterizat de febr, anemie, leucocitoz, creterea VSH-ului
D. examenul radiografic evideniaz aspect de *foi de ceap*
E. examenul radiografic evideniaz aspect de *pom nflorit*.
(pag. 1075,1077)

S2648146. Incluzia dentara se caracterizeaza prin:


A. retentia submucoasa a unui dinte incomplet format

1186

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1187

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

retentia unui dinte complet format, intraosos


prezenta unui dinte incomplet format, intraosos
retentia unui dinte complet format, submucos
sac pericoronar deschis
(pag. 259)

S2648147. Cauzele incluziei dentare sunt:


A. dinti supranumerari in calea de eruptie
B. abces perimaxilar in jur
C. persistenta unui dinte de lapte in calea de eruptie
D. tulburari de dezvoltare a maxilarelor
E. bruxismul
(pag. 260)

S2648148. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt:


A. Carcinom
B. Chist dentiger
C. Keratochist
D. Ameloblastom
E. Aterom
(pag. 261)

S2648149. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt:


A. fractura mandibulei
B. deschiderea sinusului maxilar
C. hematom retrotuberal
D. lezarea dintelui vecin
E. lezarea continutului canalului mandibular
(pag. 274)

S2648150. Accidentele odontectomiei molarilor de minte superior pot fi:


A. Fractura unghiului mandibulei
B. Fractura tuberozitatii maxilare
C. Deschiderea sinusului maxilar
D. Impingerea dintelui in sinusul maxilar
E. Lezarea molarului I superior
(pag. 280)

S2648151. Incluzia caninului superior este favorizata de:


A. mugurele dentar profund situat in maxilar
B. abcese palatinale repetate
C. fractura maxilarului superior
D. persistenta caninului de lapte
E. reducerea dimensiunii maxilarului superior
(pag. 282)

S2648152. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei caninilor superiori sunt:


A. luxatia dintilor vecini
B. lezarea dintilor vecini
C. fractura mandibulei
D. deschiderea fosei nazale
E. lezarea pachetului mentonier

1187

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1188

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 288)

S2948153. Grupele de limfonoduli interesate precoce in cadrul carcinomului mandibular sunt:


A. limfonodulii parotidieni;
B. limfonodulii preauriculari si retroauriculari;
C. limfonodulii submandibulari;
D. limfonodulii submentonieri;
E. limfonodulii jugulo-carotidieni.
(pag. 1073)

S2948154. In perioada de debut a sarcomului mandibular endoosos (sarcom central), bolnavii acuza:
A. dureri dentare;
B. dureri nevralgiforme;
C. dureri parestezice;
D. trismus;
E. mobilitate dentara.
(pag. 1076)

S2948155. In formele cu debut periferic a sarcoamelor mandibulare putem intalni:


A. deformatia tablei osoase, mai frecvent a celei vestibulare;
B. tumoare vegetanta, asemanator epulidelor;
C. tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului dentar inferior;
D. epistaxis;
E. trismus.
(pag. 1076)

S2948156. Sarcomul Ewing:


A. se intalneste rar la nivelul oaselor fetei, doar in 1% din cazuri;
B. apare mai frecvent la mandibula;
C. apare mai frecvent la maxilar;
D. apare mai frecvent la rasa alba;
E. apare mai frecvent la rasa neagra.
(pag. 1075)

S2948157. Simptomatologia sarcomului Ewing este caracterizata de:


A. febra;
B. leucopenie;
C. anemie;
D. cresterea VSH-ului;
E. leucocitoza.
(pag. 1075)

1188

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1189

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 49
Examenul clinic al edentatului partial
BIBLIOGRAFIE:
7. A.Ionescu - Clinica i tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1249001. Instabilitatea mandibulara constatata la examinarea ocluziei edentatului partial cu
alunecarea mandibulei inainte mai mult de 1 mm si nu in linie dreapta tradeaza un contact prematur
intre:
A. versantele care privesc spre lingual maxilar si cele care privesc spre vestibular mandibular
B. versantele distale maxilare si versantele meziale mandibulare
C. versantele care privesc spre vestibular maxilar si cele care privesc spre lingual mandibular
D. versantele meziale maxilare si versantele distale mandibulare
E. varfurile cuspizilor de sprijin mandibulari si crestele marginale maxilare
(pag. 44)

S1249002. Clasa VI Kennedy-Applegate este:


A. edentatie laterala care se trateaza adjunct
B. edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct
C. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza adjunct
D. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza conjunct
E. edentatie laterala redusa care se trateaza adjunct
(pag. 56)

S1349003. Cea mai favorabila protezarii este bolta palatina:


A. adanca;
B. plata, cu torus;
C. plata, fara torus;
D. in forma de "U";
E. foarte adanca.
(pag. 47)

S1349004. in regiunea linguala centrala cel mai favorabil este:


A. procesul alveolar retentiv;
B. procesul alveolar oblic;
C. procesul alveolar vertical;
D. procesul alveolar retentiv, in funcie de inseria frenului limbii;
E. procesul alveolar vertical, in functie de insertia frenului limbii.
(pag. 48)

S1449005. Alunecarea anterioara a mandibulei mai mult de 1 mm intre ocluzia de relatie centrica si
intercuspidarea maxima tradeaza un contact prematur intre:
A. versantele cuspidiene meziale de la maxilar si versantele distale de la mandibula
B. versantele cuspidiene distale de la maxilar si versantele meziale de la mandibula
C. versantele vestibulare ale cuspizilor maxilari si versantele linguale ale cuspizilor mandibulari
D. versantele palatinale ale cuspizilor maxilari si versantele vestibulare ale cuspizilor mandibulari
E. versantele vestibulare ale cuspizilor maxilari si mandibulari
(pag. 51)

1189

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1190

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1449006. Edentatia partiala clasa a II-a Kennedy este:


A. unilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restanti
B. bilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restanti
C. unilaterala, posterioara dintilor restanti
D. bilaterala plasata posterior de dinii restani
E. frontala, fara sa depaseasca linia mediana
(pag. 59)

S1449007. Edentatia partiala clasa a IV-a Kennedy poate avea cel mult:
A. o modificare
B. doua modificari
C. trei modificari
D. patru modificari
E. nu poate avea modificari
(pag. 61)

S1449008. Masurarea retentivitatilor subecuatoriale ale dintilor stalpi ale protezei scheletate se face cu:
A. tija de reperaj
B. tija portmina de grafit
C. retentiometre
D. spatule de ceara
E. spatule convergente de 6
(pag. 66-68)

S1449009. Prin tripodarea modelului in paralelograf se intelege:


A. depistarea interferentelor dentare in cele trei zone ale arcadei
B. trasarea ecuatorului protetic
C. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
D. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserie a protezei scheletate
E. trasarea ecuatorului anatomic
(pag. 82)

S1449010. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stalpi necesare pentru mentinerea unei proteze
scheletate ancorata prin crosete turnate circulare sunt de:
A. 1,5 mm
B. 1 mm
C. 0,75 mm
D. 0,50 mm
E. 0,25 mm
(pag. 77)

S1549011. Axa de insertie a protezei scheletate nu este conditionata de:


A. planurile de ghidare
B. fonatie
C. fizionomie
D. zonele de interferena muco-osoasa
E. zonele de interferenta dentara.
(pag. 75)

S1549012. Care dintre urmatoarele proceduri nu face parte din timpii analizei modelului de studiu la
paralelograf:
A. stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei

1190

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1191

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

trasarea ecuatorului protetic


gravarea modelului de studiu
stabilirea locului in care se plaseaza varful poriunii flexibile a braului retentiv al crosetului
fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
(pag. 75)

S1549013. La pacientul edentat partial suferind de diabet, putem intalni urmatoarele semne, cu exceptia
A. osteoporoza
B. atrofie accentuata a crestelor edentate
C. hiperexcitabilitate
D. parodontita marginala
E. limba rosie, marita de volum
(pag. 44)

S1549014. Modelul de studiu are urmatorul rol:


A. didactico-pedagogic
B. medico-legal
C. precizarea diagnosticului clinic de edentatie
D. educativ
E. stiintific
(pag. 58)

S1549015. Modelul documentar are urmatorul rol:


A. precizarea diagnosticului clinic de edentatie
B. analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare
C. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie
D. explicarea si demonstrarea complicaiilor edentaiei pariale
E. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
(pag. 58)

S1549016. Versantele laterale ale crestelor edentate sunt denumite:


A. zone de sarcina primara
B. zone de sarcina secundara
C. zone de sarcina activa
D. zone de sarcina pasiva
E. zone de mentinere
(pag. 47)

S1649017. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuata de medic, cuprinde
urmatorii timpi: 1. trasarea ecuatorului protetic; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si
dezinsertie a protezei; 3. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf; 4. stabilirea locului in care se
plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului. Precizati care este ordinea corecta a
acestor timpi:
A. 1, 2, 3, 4;
B. 2, 1, 3, 4;
C. 2, 1, 4, 3;
D. 1, 2, 4, 3;
E. 3, 4, 1, 2.
(pag. 75)

S1649018. Pentru mentinerea protezei scheletate cu ajutorul crosetelor turnate circulare este suficienta
o zona retentiva subecuatoriala de:
A. 0,10 mm;

1191

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1192

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

0,50 mm;
0,25 mm;
0,75 mm;
0,30 mm.
(pag. 77)

S1649019. Radiografic, o demineralizare poate fi decelata daca este:


A. peste 10%;
B. sub 25%;
C. la inceput;
D. peste 25%;
E. peste 15%.
(pag. 55)

S1649020. Zonele de retentie favorabile trebuie sa fie cuprinse intre:


A. 0,30-0,50;
B. 0,10-0,30;
C. 0,25-0,75;
D. 0,75-1;
E. 1,0-1,5
(pag. 77)

S2149021. n clasificarea Kennedy absenta lui 11, 12, 16, 17, 18 este:
A. Edentatie cl. IV cu o modificare
B. Edentatie cl. I cu o modificare
C. Edentatie cl. II cu o modificare
D. Edentatie cl. III cu o modificare
E. Edentatie cl. IV
(pag. 59-61)

S2249022. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stlpi necesare pentru mentinerea unei proteze
scheletate ancorata prin crosete turnate divizate Roach sunt de:
A. 1mm;
B. 1.5mm;
C. 0.75mm;
D. 0.5mm;
E. 0.25mm.
(pag. 70)

S2249023. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stlpi necesare pentru mentinerea unei proteze
scheletate ancorate prin crosete mixte (brat retentiv din srma) sunt de:
A. 0.75mm;
B. 0.5mm;
C. 1mm;
D. 1.5mm;
E. 0.25mm.
(pag. 70)

S2249024. Modelul de studiu si diagnostic serveste la:


A. utilizarea n scop didactico-pedagogic;
B. analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare;
C. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale;

1192

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1193

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. demonstrarea medico-legala a situatiei clinice;


E. explicarea si demonstrarea complicatiilor edentatiei partiale.
(pag. 56)

S2249025. Imaginea radiologica a coroanelor dentare poate evidentia:


A. numarul radacinilor;
B. calitatea tratamentelor endodontice;
C. reactiile apicale;
D. lungimea radacinilor;
E. cariile ascunse sau incipiente.
(pag. 49 - 50)

S2249026. Clasa a III-a Kennedy-Applegate este :


A. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza adjunct;
B. edentatie anterioara (frontala);
C. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza conjunct;
D. edentatie laterala care va fi tratata adjunct;
E. edentatie laterala care va fi tratata adjunct;
(pag. 56)

S2249027. Edentatia partiala clasa IV-a Kennedy este o edentatie:


A. unilaterala, delimitata anterior de dinti restanti;
B. bilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restanti;
C. anterioara (frontala) situata de-o parte si alta a liniei mediene;
D. laterala cu lipsa caninului;
E. bilaterala, delimitata anterior de dinti restanti.
(pag. 54)

S2249028. Edentatia partiala clasa IV-a Kennedy poate avea cel mult:
A. doua modificari;
B. nu poate avea modificari;
C. o modificare;
D. trei modificari;
E. oricte modificari.
(pag. 55)

S2249029. n cazul interferentelor muco-osoase mari si unilaterale se recomanda:


A. schimbarea axului de insertie al protezei;
B. interventii chirurgicale;
C. folierea modelului functional;
D. saua sa se opreasca la distanta de zona retentiva;
E. schimbarea conectorului principal.
(pag. 72)

S2249030. n cazul interferentelor dentare provocate de nclinari medii ale dintilor stlpi ai unei proteze
scheletate se recomanda:
A. extractia;
B. slefuiri ale fetei respective si acoperirea cu microproteze;
C. slefuiri proximale obtinndu-se n acelasi timp planurile de ghidare;
D. deretentivizarea prin foliere;
E. deretentivizarea prin foliere;
(pag. 72)

1193

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1194

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2249031. Trasarea ecuatorului protetic n cazul unei proteze scheletate se face cu:
A. tija de analiza;
B. tija portmina de grafit;
C. tija de reperaj;
D. tija detectoare;
E. retentiometre.
(pag. 61)

S2249032. Zona coamei crestelor edentate este denumita:


A. zona de sarcina primara;
B. zona de sarcina secundara;
C. zona de mentinere;
D. zona de sarcina activa;
E. zona de sarcina pasiva.
(pag. 38)

S2249033. n clasificarea Kennedy absenta lui 1.8, 1.7, 1.6, 1.2, 2.2, 2.4, 2.6, 2.7, 2.8 este:
A. edentatie cl. II-a cu trei modificari;
B. edentatie cl. IV-a cu trei modificari;
C. edentatie cl. I cu trei modificari;
D. edentatie cl. III-a cu patru modificari;
E. edentatie cl. IV-a.
(pag. 53)

S2249034. Se considera ca o demineralizare nu poate fi decelata radiografic pna la:


A. 15%
B. 20%
C. 25%
D. 30%
E. 50%
(pag. 48)

S2249035. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuata de medic, cuprinde
urmatorii timpi: 1.stabilirea locului n care se plaseaza vrful portiunii flexibile a bratului retentiv al
crosetului; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei; 3. fixarea pozitiei
modelului fata de paralelograf; 4. trasarea ecuatorului protetic. Precizati care este ordinea corect a
acestor timpi:
A. 3,2,1,4
B. 4,3,1,2
C. 4,1,2,3
D. 2,4,1,3
E. 1,2,3,4
(pag. 67)

S2249036. Punctul de rotatie n jurul caruia se face nclinarea unui dinte cnd este supus unei forte
care tinde sa-l ncline este situat:
A. n 1/3 coronara a radacinii;
B. n 1/3 mijlocie a radacinii;
C. n 1/3 apicala a coroanei;
D. n 1/3 apicala a radacinii;
E. n 1/3 mijlocie a coroanei.
(pag. 49)

1194

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1195

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2249037. n cadrul clasificarii Kennedy-Applegate clasa V-a reprezinta o:


A. edentatie distala unilaterala;
B. edentatie frontala;
C. edenatie laterala redusa care se trateaza conjunct;
D. edentatie laterala cu lipsa caninului n care se indica tratamentul adjunct;
E. edentatie laterala cu lipsa incisivului lateral care se trateaza adjunct.
(pag. 56)

S2249038. Clasa a VI-a din clasificarea Kennedy-Applegate reprezinta:


A. Edentatie laterala care va fi tratata adjunct
B. Edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct
C. Edentatie laterala cu lipsa caninului
D. Edentatie frontala
E. Nici un raspuns corect
(pag. 56)

S2249039. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial:


A. Este de 0,01 mm n sens vestibulo-oral
B. Este de 0,05 mm n sens axial
C. Este de 0,1 mm n sens axial
D. Este de 0,5 mm n sens vestibulo-oral
E. Este de 0,01 mm n sens axial
(pag. 41)

S2549040. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt:


A. stabilirea axei de inserie i dezinserie a protezei scheletate.
B. stabilirea numrului de croete
C. stabilirea tipului de conector principal
D. plasarea opritorilor de basculare
E. precizarea punctului unde se vor aplica pintenii ocluzali.
(pag. 75)

S2649041. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt:


A. imposibilitatea deschiderii gurii
B. devierea mandibulei in partea afectata
C. imposibilitatea inchiderii gurii
D. se percep miscarile condilului in conductul auditiv extern
E. fata este asimetrica
(pag. 1198)

S2649042. Anchiloza articuklatiei temporo mandibulare se trateaza prin


A. infiltratii locale cu xilina
B. inflitratii locale cu hidrocortizon
C. prin metode chirurgicale
D. mecanoterapie
E. repaus articular total
(pag. 1206)

S2849043. Zona coamei crestelor suporta majoritatea presiunilor de masticatie, fiind denumita:
A. zona favorabila.
B. zona primara.
C. zona de sarcina primara.

1195

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1196

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. zona de sarcina secundara.


E. zona Ah.
(pag. 47)

S2849044. Imaginea radiologica in condrosarcomul mandibulei este:


A. De "explozie
B. "in alice
C. de "arici
D. "in foi de ceapa
E. de "os pieptanat
(pag. 1077)

S2949045. La maxilar pot exista urmatoarele zone de interferenta muco-osoasa:


A. zona retromilohioidiana
B. regiunea linguala centrala
C. torusul mandibular
D. polul inferior al unei tuberozitati procidente
E. regiunea linguala a unei creste oblice
(pag. 78)

S2949046. Examenul clinic al edentatiei partiale:


A. se face in doua etape
B. are o etapa preliminara de stabilire a diagnosticului
C. are o etapa secundara de elaborare a planului de tratament
D. are o etapa de contact si informatie
E. toate
(pag. 43)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1249047. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi:
A. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
B. trasarea ecuatorului de implantare
C. stabilirea locului de plasare al varfului portiunii flexibile a bratului retentiv
D. stabilirea pozitiei bratului rigid
E. tripodarea
(pag. 67)

S1249048. Atitudinea fata de interferentele dentare este:


A. pentru lingualizarile mari ale dintilor mandibulari se renunta la bara linguala
B. pentru lingualizarile micii ale dintilor mandibulari se fac slefuiri ale fetelor linguale si acoperiri cu
microproteze
C. inclinarile exagerate (peste 45) necesita extractie
D. inclinarile medii se rezolva prin deretentivizare prin foliere
E. inclinarile mici se rezolva prin slefuiri proximale
(pag. 72)

S1249049. Atitudinea fata de interferentele muco-osoase este:


A. interventie chirurgicala cand interferentele sunt exagerate
B. schimbarea axului de insertie cand interferentele sunt mici
C. pentru zonele retentive mici vestibulare ale crestelor alveolare se face folierea

1196

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1197

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. pentru procesele alveolare mandibulare retentive, din cauza conformatiei oblice catre lingual, se schimba
conectorul principal
E. pentru zona retentiva retromilohioidiana se va face folierea de distantare
(pag. 72)

S1249050. Ecuatorul protetic:


A. reprezinta linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertie
B. reprezinta linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului
C. in general are un traseu convex catre gingival pe fetele vestibulare si orale ale dintilor stalpi
D. in general are un traseu convex catre gingival pe fetele proximale ale dintilor stalpi
E. imparte dintele in doua zone: supra si sub ecuatoriala
(pag. 73)

S1249051. Etapa preliminara al examenului clinic al edentatului partial urmareste:


A. stabilirea contactului si informarea asupra pacientului
B. examinarea generala a aparatului dento-maxilar
C. stabilirea diagnosticului
D. elaborarea planului preprotetic
E. elaborarea planului proprotetic
(pag. 33)

S1249052. Imaginea radiologica a laminei dura a unui molar inferior care se inclina mezial este:
A. mai subtire mezial la nivelul coletului dintelui
B. mai groasa mezial la nivelul coletului dintelui
C. mai subtire apical distal
D. mai groasa apical distal
E. mai groasa apical mezial
(pag. 49)

S1249053. Indicatiile examenului radiografic in edentatia partiala tratabila adjunct sunt:


A. procesul alveolar al dintilor stalpi
B. crestele alveolare
C. la nivelul dintilor restanti care ridica probleme
D. dintii stalpi
E. intotdeauna la nivelul ATM
(pag. 46)

S1249054. La mandibula pot exista urmatoarele zone de interfernta muco-osoasa:


A. zona retromilohioidiana interfereaza cu marginea linguala distala a seilor
B. regiunea vestibulara a crestelor in dreptul premolarilor interfereaza cu marginea vestibulara centrala a
seilor
C. regiunea vestibulara a crestelor in edentatii frontale interfereaza cu conecorul principal
D. regiunea linguala centrala a procesului alveolar interfereaza cu marginea linguala a unei sei frontale
E. torusul mandibular cand are forme anatomice deosebite
(pag. 70)

S1249055. Modelele documentare servesc la:


A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic
B. precizarea diagnosticului clinic al edentatiei
C. utilizarea in scop didactico-pedagogic
D. demonstrarea medico-legalaa a situatiei clinice cu care s-a prezentat pacientul
E. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie

1197

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1198

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 51)

S1249056. Modelul de studiu si diagnostic:


A. reproduce starea cavitatii orale dupa tratamentul de urgenta si detartraj
B. reproduce starea cavitatii orale dupa tratamentul preprotetic si mai ales dupa realizarea extractiilor
C. precizeaza diagnosticul definitiv de edentatie
D. sunt confectionate din gips extradur
E. servesc la diferite cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale
(pag. 51-52)

S1249057. Planurile de ghidare:


A. sunt reprezentate de suprafetele proximale ale dintilor stalpi vecine spatiilor edentate
B. se fac mai ales in bresele terminale
C. se apreciaza folosind tija de reperaj
D. sunt determinate de preferinta prin plasarea tijei in contact cu fata proximala in regiunea crestei marginale
E. vin in contact cu contact cu conectorii principali
(pag. 67-69)

S1249058. Regulile de utilizare Applegate ale clasificarii Kennedy sunt:


A. daca molarul 3 lipseste nu va fi luat in considerare in clasificare
B. daca molarul 2 lipseste nu va fi luat in considerare daca nu are antagonist
C. suprfetele edentate cele mai posterioare determina ordinea clasei de edentatie
D. intinderea modificarilor este luata in considerare
E. toate clasele pot avea maxim 4 modificari
(pag. 55)

S1249059. Zonele dintilor stalpi care pot determina interferente cu bratele crosetului sunt:
A. marginea disto-vestibulara la premolarii superiori
B. marginea mezio-vestibulara la molarii superiori
C. marginea mezio-orala la molarii superiori
D. marginea mezio-orala la molarii superiori
E. marginea mezio-linguala la molarii inferiori
(pag. 71)

S1349060. Axa de insertie a protezei este conditionata de:


A. planurile de ghidare;
B. tipul de paralelograf utilizat;
C. zonele dentare retentive necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor;
D. zonele de interferena muco-osoasa sau dentare;
E. fizionomie.
(pag. 75)

S1349061. Clasificarea lui W.E. Cummer pentru stabilirea formelor clinice de edentatie partiala se
caracterizeaza prin:
A. a fost prima clasificare;
B. are 4 clase in functie de pozitia dintilor limitrofi;
C. are 4 clase in functie de pozitia liniei care uneste crosetele;
D. include si edentaia molarilor de minte;
E. are 3 clase in functie de topografia dintilor restanti
(pag. 59)

S1349062. Cu ajutorul modelului de studiu se pot realiza urmatoarele:


A. desenarea proiectului viitoarei proteze scheletate;

1198

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1199

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

confectionarea lingurii individuale;


confectionarea machetei scheletului protezei scheletizate;
realizarea unei proteze acrilice provizorii;
confectionarea machetei din ceara a seilor.
(pag. 84-85)

S1349063. Dupa modul de functionare se disting mai multe categorii de paralelografe:


A. paralelografe cu brat orizontal fix;
B. paralelografe cu brat orizontal articulat;
C. paralelografe cu brat vertical articulat;
D. paralelografe cu bra vertical fix;
E. paralelograf cu brat oblic articulat.
(pag. 64-75)

S1349064. Examinarea radiografica in edentatia partiala intinsa va urmari:


A. procesul alveolar la nivelul dintilor stalpi;
B. crestele alveolare;
C. pozitia condilului mandibular in cavitatea glenoida;
D. dinii stalpi (radacina, spaiu periodontal, coroana);
E. rapoarte ocluzale.
(pag. 53)

S1349065. La examenul radiografic al radacinilor se vor urmari:


A. numarul radacinilor;
B. pozitia radacinilor;
C. lungimea;
D. morfologia;
E. tratamentele endodontice si reactiile periapicale.
(pag. 56)

S1349066. La examinarea miscarii de propulsie se pot constata urmatoarele situatii:


A. mandibula aluneca usor inainte parcurgand un drum drept,iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti incisivii
sau cel putin 2 perechi de antagonisti;
B. mandibula aluneca usor inainte,parcurgand un drum drept,iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti dintii
frontali;
C. mandibula parcurge un drum drept,dar la un moment dat intra in contact si o pereche de dinti laterali, care
fac o data contact cu dintii frontali, situatie anormala;
D. mandibula parcurge un drum cu o usoara deviere catre dreapta sau catre stanga, situaie in care medicul
obliga mandibula pacientului sa alunece in linie dreapta si va gasi o interferena intre toi dinii laterali din
partea dreapta;
E. mandibula parcurge intotdeauna un drum drept cand pleaca din pozitia de ocluzie cap la cap.
(pag. 52)

S1349067. Modelele documentare servesc la:


A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic;
B. utilizarea in scop didactico-pedagogic
C. amprentarea preliminara de exercitiu
D. confecionarea port-amprentei individuale
E. demonstrarea medico-legala a situatiei clinice
(pag. 58)

S1349068. Pe modelul de studiu se pot studia mult mai usor urmatoarele:


A. forma arcadelor;

1199

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1200

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

numarul si topografia dintilor restanti;


gradul de integritate coronara si afectare pulpara a dintilor restanti;
punctul de contact;
statusul parodontal.
(pag. 63)

S1349069. Pentru utilizarea clasificarii Kennedy, au fost enuntate cateva reguli de catre O.C. Applegate:
A. clasificarea se stabileste dupa realizarea extractiilor dentare;
B. daca al treilea molar lipseste, se va lua in considerare;
C. daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stalp, se va lua in considerare;
D. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, nu va fi luat in considerare;
E. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie.
(pag. 61)

S1449070. Analiza modelului de studiu la paralelograf vizeaza:


A. corelatia dintre pozitia de intercuspidare maxima si relatia centrica
B. depistarea interferentelor ocluzale din miscarile excentrice ale mandibulei
C. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie
D. trasarea ecuatorului protetic
E. depistarea zonelor de interferenta dentara care impiedica insertia/dezinsertia protezei scheletate pe camp
(pag. 75)

S1449071. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de:


A. planurile de ghidare
B. zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor
C. lungimea bresei edentate
D. fizionomie
E. tipul antagonistilor
(pag. 75)

S1449072. Examenul radiografic al crestelor edentate in protezarea scheletata poate prezenta


urmatoarele aspecte negative:
A. corticala externa intrerupta
B. travee subtiri
C. dislocatia trabeculara
D. spaii intertrabeculare mici
E. orientarea verticala a trabeculelor osoase la maxilar
(pag. 57)

S1449073. in cazul interferentelor dentare provocate de lingualizarile mici ale dintilor stalpi ai unei
proteze scheletate mandibulare se recomanda:
A. renuntarea la bara linguala
B. slefuirea suprafetelor dentare linguale
C. acoperirea cu microproteze modelate corespunzator axei de insertie a protezei
D. extracie
E. urmarirea evolutiei lor in timp
(pag. 79)

S1449074. in cazul unei proteze scheletate, campul protetic favorabil include:


A. tuberozitati maxilare foarte retentive vestibular
B. bolta palatina plata
C. creste edentate inclinate mezial

1200

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1201

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. proces alveolar vertical in zona linguala centrala


E. inclinare linguala accentuata a molarilor mandibulari
(pag. 47-48)

S1449075. in cazul unei proteze scheletate, campul protetic nefavorabil include:


A. dinti stalpi abrazati
B. bolta palatina plata
C. torus palatin
D. proces alveolar retentiv in zona linguala centrala
E. creste atrofiate
(pag. 46-48)

S1449076. in protezarea scheletata ecuatorul protetic este:


A. trasat pe toti dintii modelului de lucru
B. linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertie
C. identic cu ecuatorul anatomic
D. drept pe feele proximale ale dinilor stalpi
E. convex catre gingival pe fetele vestibulare ale dintilor stalpi
(pag. 80)

S1449077. Planurile de ghidare ale protezei scheletate sunt:


A. suprafetele proximale ale dintilor stalpi vecine breselor edentate
B. suprafetele proximale ale dintilor stalpi opuse breselor edentate
C. suprafetele orale ale dintilor stalpi
D. perpendiculare pe axa de inserie
E. evaluate cu tija de analiza a paralelografului
(pag. 66, 75)

S1449078. Regulile de aplicare a clasificarii edentatiei partiale dupa Kennedy sunt:


A. clasificarea trebuie sa preceada extractiile dentare
B. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, nu va fi luat in considerare
la clasificare
C. bresele edentate cele mai anterioare determina clasa de edentatie
D. intinderea"modificarilor"condiioneaza clasa de edentaie
E. daca al treilea molar lipseste nu va fi luat in considerare in clasificare
(pag. 61)

S1549079. Axa de insertie a unei proteze scheletate este conditionata de:


A. planurile de ghidare
B. fizionomie
C. fonatie
D. modalitatea de tripodare a modelului
E. zonele de interferenta muco-osoasa.
(pag. 75)

S1549080. in cadrul clasificarii Kennedy Appelgate, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. clasa II defineste o edentatie terminala unilaterala
B. clasa III defineste o edentatie laterala care va fi tratata adjunct
C. clasa III defineste o edentatie laterala care va fi tratata conjunct
D. clasa IV defineste o edentaie termino-terminala
E. clasa VI defineste o edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct.
(pag. 61)

1201

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1202

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1549081. in cadrul tratamentului prin proteza scheletata, confectionarea sablonului de ocluzie este
necesara cand:
A. nu se vor realiza proteze acrilice provizorii
B. se vor realiza proteze acrilice provizorii
C. se doreste montarea modelelor de studiu in ocluzor
D. se doreste montarea modelelor de studiu in articulator
E. nu se doreste montarea modelelor de studiu in ocluzor sau articulator.
(pag. 84)

S1549082. in cazul existentei unor zone de interferenta dentara la insertia protezelor scheletate, se
impun urmatoarele masuri:
A. deretentivizare prin foliere
B. extractie pentru inclinari dentare mai mici de 30
C. renuntare la bara linguala in cazul protezelor maxilare
D. slefuiri dentare
E. acoperire cu microproteze.
(pag. 79-80)

S1549083. in cazul existentei unor zone de interferenta muco-osoasa la insertia protezelor scheletate,
se impun urmatoarele masuri:
A. interventii chirurgicale
B. modificarea axei de insertie a protezelor
C. folierea pe modelul de studiu
D. schimbarea conectorului secundar
E. schimbarea conectorului principal.
(pag. 79)

S1549084. Modelul de studiu si diagnostic serveste la:


A. explicarea si demonstrarea complicatiilor edentatiei
B. confectionarea lingurii individuale
C. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
D. confecionarea sablonului de ocluzie
E. realizarea unei proteze acrilice provizorii.
(pag. 84,85)

S1549085. Realizarea unei proteze acrilice provizorii prezinta urmatoarele avantaje:


A. mentinerea functiei fizionomice
B. grabirea vindecarii plagilor postextractionale
C. incetinirea vindecarii plagilor postextractionale
D. facilitarea integrarii biologice a protezei scheletate
E. ingreunarea integrarii biologice a protezei scheletate.
(pag. 85)

S1549086. Tija de reperaj a paralelografului se utilizeaza la:


A. aprecierea paralelismuluii fetelor proximale ale dintilor stalpi
B. trasarea ecuatorului protetic
C. marcarea zonelor de interferenta dentara
D. evidenierea zonelor retentive subecuatoriale ale dinilor stalpi
E. evidentierea zonelor de interferenta dentara
(pag. 66)

S1549087. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt

1202

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1203

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei


trasarea ecuatorului protetic
trasarea ecuatorului anatomic
tripodarea modelului
gravarea modelului.
(pag. 75)

S1649088. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de urmatorii factori:


A. planurile de ghidare;
B. zonele de interferenta muco-osoasa sau dentara;
C. fizionomie;
D. condiiile in care s-a realizat tripodarea;
E. caracteristicile fizico-mecanice ale aliajului din care se realizeaza scheletul metalic.
(pag. 75)

S1649089. Axa de insertie a protezelor scheletate este conditionata de:


A. fizionomie;
B. tipul de edentatie;
C. numarul dintilor restanti;
D. suprafeele proximale ale dinilor stalpi, vecine spaiilor edentate;
E. pozitia pe arcada a dintilor restanti.
(pag. 75)

S1649090. Clasificare edentatiilor partiale dupa Kennedy are la baza topografia spatiilor edentate fata
de dintii restanti. Precizati care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:
A. Cl. I: edentatie unilaterala posterioara dintilor restanti;
B. Cl. a II-a: edentatie bilaterala plasata posterior de dintii restanti;
C. Cl. a II-a: edentatie unilaterala plasata posterior de dintii restanti;
D. Cl. a III-a: edentaie laterala delimitata anterior si posterior de dini restani;
E. Cl. a IV-a: edentatie situata in regiunea frontala de o parte si de alta a liniei mediane.
(pag. 59)

S1649091. Clasificarea edentatiilor partiale dupa W. E. Cummer are la baza pozitia liniei care uneste
crosetele. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Cl. I: linia crosetelor este transversala;
B. Cl. a II-a: linia crosetelor este diagonala;
C. Cl. a III-a: linia crosetelor este unilaterala;
D. Cl. a IV-a: linia crosetelor este poligonala;
E. Cl. a IV-a: linia crosetelor este perpendiculara pe linia mediana.
(pag. 59)

S1649092. Ecuatorul protetic reprezinta:


A. linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertie;
B. linia care uneste fosetele centrale ale dintilor maxilari si mandibulari;
C. linia care uneste aria de contact meziala a caninului inferior de fata linguala a tubercului piriform;
D. linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului;
E. linia care trece prin varful cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali inferiori.
(pag. 80)

S1649093. Extremitatea libera a discului cu care se termina jojele retentiometrice este de:
A. 0,75 mm;
B. 1 cm;

1203

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1204

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. 0,25 mm;
D. 0,30 mm
E. 0,50 mm.
(pag. 68)

S1649094. in cazul unui purtator de proteza partiala mobilizabila este indicata acoperirea dintilor stalpi
cu microproteze cand:
A. pacientul are o igiena bucala satisfacatoare;
B. pacientul prezinta o frecventa ridicata a cariilor;
C. dintii sunt scurti sau abrazati;
D. in cazul cariilor mici ocluzale;
E. pacientul are o igiena bucala defectuoasa.
(pag. 46)

S1649095. Modelele documentare servesc la:


A. precizarea diagnosticului clinic al edentatiei;
B. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic;
C. analiza dintilor restanti si a crestelor maxilare;
D. demonstrarea medico-legala a situaiei clinice cu care s-a prezentat pacientul;
E. utilizarea in scop didactico-pedagogic.
(pag. 58)

S1649096. Modelul documentar reproduce starea cavitatii bucale:


A. dupa tratamentul preprotetic;
B. inainte de efectuarea oricarui tratament;
C. dupa tratamentul proprotetic;
D. dupa efectuarea detartrajului supragingival;
E. dupa tratamentul de urgenta privind durerea.
(pag. 58)

S1649097. Paralelismul suprafetelor proximale ale dintilor stalpi, vecine spatiilor edentate, se obtine:
A. cu ajutorul tijelor retentiometrice;
B. prin inclinarea modelului stanga-dreapta;
C. cu ajutorul tijei de reperaj;
D. prin inclinarea modelului anterior sau posterior;
E. cand tija de analiza face contact cu fata proximala in regiunea coletului.
(pag. 75)

S2149098. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial:


A. Se numeste si rezilienta parodontala
B. Este de 0,01 mm n sens axial
C. Este de 0,1 mm n sens vestibulo-oral
D. Este de 0,5 mm n sens vestibulo-oral
E. Este de 0,1 mm n sens axial
(pag. 49)

S2149099. Modelele documentarea ale edentatului partial servesc la:


A. Evaluarea duratei tratamentului
B. Stabilirea planului de tratament preprotetic
C. Cercetare stiintifica
D. Document medico-legal
E. n scop didactic

1204

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1205

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 58)

S2249100. Modelele documentare servesc la:


A. utilizarea n scop didactico-pedagogic;
B. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale;
C. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie;
D. analiza modelului la paralelograf;
E. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic.
(pag. 51)

S2249101. Radiologic, orientarea trabeculelor osoase a crestelor edentate este:


A. verticala la mandibula,
B. orizontala la mandibula;
C. frecvent verticala la maxilar;
D. orizontala la maxilar;
E. orizontala la maxilar si la mandibula.
(pag. 50)

S2249102. Regulile de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de Applegate includ:


A. clasificarea trebuie sa urmeze extractiile dentare;
B. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie;
C. ntinderea modificarilor nu este luata n considerare si nici numarul lor;
D. daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stlp, el va fi luat n considerare;
E. daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat n considerare n clasificare.
(pag. 55)

S2249103. La mandibula pot exista n mod obisnuit urmatoarele zone de interferenta muco-osoase:
A. zona retromilohioidiana;
B. regiunea linguala centrala;
C. torusul mandibular cu forme anatomice deosebite;
D. zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive;
E. regiunea vestibulara laterala cand nu este retentiva.
(pag. 70)

S2249104. Zonele dintilor stlpi care pot determina interferente cu bratele crosetului sunt:
A. marginea disto-palatinala la premolarii superiori;
B. marginea mezio-vestibulara la molarii superiori;
C. marginea mezio-linguala la premolarii si molarii inferiori;
D. marginea disto-linguala la premolarii si molarii inferiori;
E. marginea disto-linguala la premolarii si molarii inferiori;
(pag. 71)

S2249105. Zonele de interferenta ale dintilor cu conectorii secundari proximali sunt frecvente la nivelul:
A. fetelor proximale ale premolarilor nclinati spre mezial sau distal;
B. fetelor meziale ale caninilor superiori nclinati catre posterior;
C. fetelor distale ale caninilor superiori nclinati catre posterior;
D. fetelor meziale ale molarilor inferiori nclinati catre anterior;
E. fetelor proximale ale dintilor frontali nclinati catre o edentatie laterala.
(pag. 71)

S2249106. La maxilar zonele de interferenta muco-osoasa pot exista n urmatoarele regiuni:


A. zona palatinala a crestelor n edentatii frontale;

1205

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1206

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

zona vestibulara a crestelor n regiunea molarilor;


zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive;
polul inferior al unei tuberozitati procidente;
polul posterior al tuberozitatii.
(pag. 70 - 71)

S2249107. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de:


A. fizionomie;
B. zonele de interferenta muco-osoasa;
C. zonele de interferenta dentare;
D. fonatie;
E. masticatie.
(pag. 67)

S2249108. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi:


A. trasarea ecuatorului protetic;
B. trasarea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei;
C. gravarea modelului de studiu;
D. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf;
E. stabilirea locului n care se plaseaza vrful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului.
(pag. 67)

S2249109. Avantajele realizarii unei proteze acrilice provizorii sunt:


A. mentinerea functiei fizionomice;
B. mentinerea echilibrului psihic al pacientului;
C. micsoreaza costul tratamentului;
D. dirijeaza vindecarea plagilor postextractionale;
E. mentinerea functiei masticatorii.
(pag. 78)

S2249110. Planurile de ghidare:


A. sunt reprezentate de suprafetele orale ale dintilor stlpi;
B. sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale dintilor stlpi;
C. sunt reprezentate de suprafetele proximale ale dintilor stlpi, vecine spatiilor edentate;
D. se fac mai ales n bresele laterale;
E. aprecierea paralelismului se face folosind tija de reperaj.
(pag. 67 - 68)

S2249111. Tija portmina de grafit serveste la:


A. trasarea ecuatorului protetic;
B. tripodarea modelului;
C. aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stlpi;
D. punerea n evidenta a zonelor retentive subecuatoriale;
E. marcarea zonelor de interferenta dentara si muco-osoasa.
(pag. 61)

S2249112. Tija de reperaj serveste la:


A. evidentierea interferentelor cu proteza a unor zone dentare sau muco-osoase;
B. aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stlpi;
C. marcarea zonelor de interferenta dentara sau muco-osoasa;
D. punerea n evidenta a zonelor retentive subecuatoriale;
E. tripodarea modelului.

1206

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1207

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 61)

S2249113. Ecuatorul protetic reprezinta:


A. linia care uneste fosetele centrale ale dintilor maxilari si mandibulari;
B. linia care uneste aria de contact meziala a caninului inferior cu fata linguala a tuberculului piriform;
C. linia celei mai mari convexitati a dintilor stlpi pentru o anumita axa de insertie
D. linia ce trece prin vrful cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali inferiori;
E. linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului.
(pag. 73)

S2249114. Atitudinea fata de interferentele muco-osoase cuprinde:


A. interventii chirurgicale;
B. schimbarea axului de insertie al protezei;
C. folierea modelului documentar;
D. folierea modelului functional;
E. schimbarea conectorului principal.
(pag. 72)

S2249115. Atitudinea n cazul interferentelor dentare cuprinde:


A. n cazul nclinarilor exagerate (peste 30) slefuiri ale fetei respective si acoperirea cu microproteze;
B. n cazul nclinarilor mici: slefuiri proximale obtinndu-se n acelasi timp si planurile de ghidare;
C. n cazul lingualizarilor mari ale dintilor mandibulari se renunta la bara linguala;
D. n cazul nclinarilor exagerate (peste 30): se recomanda extractii;
E. n cazul nclinarilor exagerate (peste 30): se recomanda extractii;
(pag. 72)

S2249116. Confectionarea sabloanelor de ocluzie n cadrul tratamentului prin proteza scheletata este
necesara n cazul:
A. rapoartelor intermaxilare la pacientii fara ocluzie;
B. n care nu se realizeaza proteze acrilice provizorii;
C. se realizeaza proteze acrilice provizorii;
D. montarii modelelor de studiu n ocluzor;
E. nu se doreste montarea modelelor de studiu n ocluzor.
(pag. 78)

S2249117. n diabet putem ntlni:


A. mucoasa bucala palida;
B. limba marita de volum;
C. osteoporoza;
D. atrofia accelerata a crestelor alveolare;
E. halistereza.
(pag. 34)

S2249118. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. mobilitatea fiziologica a dintilor este de 0.01mm n sens vestibulo-oral;
B. gradul I de mobilitate patologica este o mobilitate vestibulo-orala;
C. mobilitatea fiziologica este de 0.01mm n sens axial;
D. gradul III de mobilitate patologica este o mobilitate vestibulo-orala si mezio-distala;
E. mobilitatea fiziologica este de 0.1mm n sens vestibulo-oral.
(pag. 41)

S2249119. Examenul radiologic n edentatia partiala se indica pentru:


A. crestele alveolare;

1207

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1208

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

dintii stlpi (radacina, spatiu periodontal, coroana);


sinusuri maxilare;
raporturi ocluzale;
raporturi ocluzale;
(pag. 45 - 46)

S2249120. Aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stlpi se face cu:
A. retentiometrul;
B. tija de reperaj;
C. tija de analiza;
D. tija detectoare;
E. tija retentiometrica.
(pag. 61)

S2249121. n cadrul clasificarii Kennedy-Appelgate, care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. clasa III-a defineste o edentatie laterala cu lipsa caninului, care va fi tratata conjunct;
B. clasa I defineste o edentatie distala bilaterala;
C. clasa VI-a defineste o edentatie laterala redusa care va fi tratata adjunct;
D. clasa V-a defineste o edentatie laterala cu lipsa caninului care va fi tratata adjunct;
E. clasa II-a defineste o edentatie distala bilaterala.
(pag. 56)

S2249122. Care din urmatoarele afirmatii privind clasificarea edentatiilor partiale dupa W.E. Cummer
sunt adevarate:
A. are meritul de a fi prima clasificare;
B. la baza clasificarii sta topografia spatiilor edentate fata de dintii restanti;
C. n clasa II-a linia crosetelor este diagonala;
D. clasa I defineste o edentatie bilaterala;
E. n clasa IV-a linia crosetelor este poligonala.
(pag. 52 - 53)

S2249123. Modelul de studiu si diagnostic serveste la:


A. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie;
B. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei;
C. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic;
D. confectionarea lingurii individuale;
E. realizarea unor proteze acrilice provizorii.
(pag. 51 - 78)

S2249124. Modelul documentar reproduce starea cavitatii bucale a unui pacient:


A. dupa efectuarea tratamentului de urgenta;
B. nainte de efectuarea tratamentului de urgenta;
C. dupa efectuarea unui detartraj minutios;
D. dupa efectuarea unui detartraj sumar supragingival;
E. dupa efectuarea tratamentului preprotetic.
(pag. 51)

S2249125. Anemiile generaza:


A. mucoasa bucala palida;
B. afectarea ATM;
C. sngerari gingivale;
D. senzatie de arsuri;

1208

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1209

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. secretie salivara redusa.


(pag. 34)

S2249126. Bolta palatina cea mai favorabila protezarii este:


A. adnca;
B. plata;
C. cu torus n 1/3 anterioara;
D. fara torus;
E. cu torus n 1/3 posterioara.
(pag. 39)

S2249127. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind procesul alveolar:
A. cel mai favorabil este procesul alveolar vertical;
B. cel mai favorabil este procesul alveolar retentiv;
C. cel mai nefavorabil este procesul alveolar vertical;
D. cel mai nefavorabil este procesul alveolar retentiv;
E. mai putin favorabil este procesul alveolar oblic.
(pag. 40)

S2249128. Etapa secundara (finala) a examenului clinic cuprinde:


A. examinarea generala a aparatului dento-maxilar;
B. stabilirea diagnosticului;
C. contactul cu pacientul;
D. conceperea proiectului viitoarei proteze;
E. conceperea proiectului viitoarei proteze;
(pag. 33)

S2249129. Modelul de studiu si diagnostic se confectioneaza:


A. imediat dupa efectuarea tratamentului de urgenta;
B. dupa efectuarea tratamentului preprotetic;
C. dupa efectuarea extractiilor;
D. dupa efectuarea unui sumar detartraj;
E. dupa efectuarea unui sumar detartraj;
(pag. 51)

S2249130. Extremitatea libera a discului cu care se termina retentiometrele poate fi de:


A. 0.20mm
B. 0.25mm
C. 0.30mm
D. 0.50mm
E. 0.75mm
(pag. 61)

S2249131. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. planurile de ghidare se fac mai ales n bresele laterale;
B. planurile de ghidare se fac mai ales n bresele frontale;
C. aprecierea paralelismului dintre fetele proximale ale dintilor stlpi se face utiliznd retentiometrele;
D. aprecierea paralelismului dintre fetele proximale ale dintilor stlpi se face utiliznd tija de analiza;
E. aprecierea paralelismului dintre fetele proximale se face utiliznd tija de reperaj.
(pag. 67 - 68)

S2249132. n cazul interferentelor muco-osoase se intervine chirurgical n:

1209

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1210

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tuberozitati procidente;
interferente mari, unilaterale;
creste frontale foarte retentive;
procese alveolare mandibulare retentive;
procese alveolare mandibulare retentive;
(pag. 72)

S2249133. Axa de insertie a unei proteze scheletate nu este conditionata de:


A. fizionomie;
B. zonele de interferenta muco-osoasa si dentara;
C. fonatie;
D. zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor;
E. planurile de ghidare.
(pag. 67)

S2249134. Clasificarea Kennedy-Applegate:


A. Cuprinde 4 clase;
B. Cuprinde 6 clase;
C. Este mai des utilizata;
D. Clasa a III-a reprezinta o edentatie laterala care va fi tratata adjunct;
E. Clasa a III-a reprezinza o edentatie laterala care va fi tratata conjunct.
(pag. 56)

S2249135. Reguli de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de O.C. Applegate sunt:


A. Clasificarea precede extractiile dentare
B. Daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat n considerare n clasificare
C. Suprafetele edentate cele mai anterioare determina clasa de edentatie
D. ntinderea modificarilor este luata n considerare
E. Clasa a IV-a nu are modificari
(pag. 55)

S2249136. Reguli de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de O.C. Applegate sunt:


A. Molarul doi nu va fi luat n considerare n nici un caz
B. Daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat n considerare n clasificare
C. Clasificarea trebuie sa urmeze extractiile dentare
D. Primele 3 clase pot avea maxim 4 modificari
E. Numarul "modificarilor nu este luat n considerare
(pag. 55)

S2249137. Modelele documentare ale edentatului partial servesc la:


A. Stabilirea planului de tratament preprotetic
B. n scop didactico-pedagogic
C. Document medico-legal
D. Rol educativ
E. Stabilirea planului de tratament proprotetic
(pag. 51)

S2249138. Modelele documentare ale edentatului partial servesc la:


A. Document medico-legal
B. Scop didactico-pedagogic
C. Stabilirea planului de tratament proprotetic
D. Precizarea diagnosticului clinic al edentatiei

1210

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1211

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. Analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie5


(pag. 51)

S2249139. Modelele documentare ale edentatului partial servesc la:


A. Rol stiintific
B. Analiza modelelor la paralelograf
C. Rol educativ
D. Stabilirea planului de tratament preprotetic
E. Document medico-legal
(pag. 51)

S2249140. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial:


A. Este de 0,1 mm n sens vestibulo-oral
B. Este de 0,1 mm n sens axial
C. Este de 0,01 mm n sens axial
D. Este de 0,01 mm n sens vestibulo-oral
E. Se numeste si rezilienta parodontala
(pag. 41)

S2249141. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial:


A. Are valori fixe
B. Se numeste si rezilienta parodontala
C. Se apreciaza digital
D. Este de 0,01 mm n sens vestibulo-oral
E. Este de 0,1 mm n sens vestibulo-oral
(pag. 41)

S2249142. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi:


A. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
B. Trasarea ecuatorului anatomic
C. Stabilirea locului n care se plaseaza vrful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
D. Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
E. Stabilirea pozitiei pintenilor
(pag. 67)

S2249143. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi:


A. Trasarea ecuatorului protetic
B. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
C. Trasarea ecuatorului de implantare
D. Stabilirea pozitiei bratului rigid
E. Tripodarea
(pag. 67)

S2249144. Axa de insertie a protezei adjuncte este conditionata de:


A. Planurile de ghidare
B. Zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor
C. Zonele de interferenta muco-osoasa
D. Zonele biostatice
E. Tipul de masticatie
(pag. 67)

S2249145. Axa de insertie a protezei adjuncte este conditionata de:

1211

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1212

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Gradul de rezorbtie osoasa


Gradul de implantare al dintilor restanti
Planurile de ghidare
Fizionomie
Zonele de interferenta muco-osoasa
(pag. 67)

S2249146. Modelul se fixeaza pe masa paralelografului ntr-o pozitie ct mai orizontala a planului de
ocluzie pentru ca:
A. forta de masticatie are o directie predominant verticala;
B. alimentele adezive exercita asupra protezei tractiuni verticale;
C. insertia protezei este mai usor de realizat dupa o directie verticala;
D. dezinsertia protezei este mai usor de realizat dupa o directie orizontala
E. principalele solicitari ale protezi au o directie orizontala fata de planul de ocluzie.
(pag. 67)

S2549147. Care din urmtorii factori condiioneaz axa de inserie a protezei scheletate :
A. planurile de ghidare
B. zonele retentive dentare necesare aplicrii poriunii flexibile a braelor retentive ale croetelor.
C. tipul de conector principal
D. zonele de interferen mocoosoas.
E. zonele de interferen dentare
(pag. 75)

S2649148. Contuzia articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin:


A. lipsa miscarilor in articulatie
B. dureri articulare
C. trismus moderat
D. devierea mentonului de partea bolnava
E. febra
(pag. 1197)

S2649149. Contuzia articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin:


A. antibioterapie
B. infiltratii locale cu hidrocortizon
C. infiltratii locale cu xilina
D. mecanoterapie imediat dupa producerea accidentului
E. repaus articular 4-5 zile
(pag. 1197)

S2649150. Plagile articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin:


A. curatire mecanica
B. sutura in mai multe planuri
C. antibioterapie cu spectru larg
D. repaus articular o luna
E. mecanoterapie dupa 6-7 zile
(pag. 1198)

S2649151. Luxatia anterioara in articulatia temporo mandibulara are la baza:


A. laxitatea capsulei si ligamentelor articulare
B. conformatia particulara a elementelor articulare
C. reumatismul poliarticular

1212

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1213

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. cresterea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii


E. scaderea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii
(pag. 1198)

S2649152. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt:


A. gura este larg deschisa
B. imposibilitatea inchiderii gurii
C. naintea conductului auditiv se percepe condilul mandibular
D. naintea conductulsui auditiv este prezenta a depresiune
E. masticatia este imposibila
(pag. 1199)

S2649153. Sipmtomatologia luxatiei unilaterale a articulatiei temporo mandibulare este:


A. fata este simetrica
B. gura este inchisa
C. mentonul este deviat spre partea afectata
D. mentonul este deviat de partea cealalta
E. partile moi relaxate pe partea sanatoasa
(pag. 1199)

S2649154. Diagnosticul diferential in caz de luxatii unilaterale ale articulatiei temporo mandibulare se
face cu:
A. fracturile gtului condilului
B. paraliziile faciale
C. contractura spastica a muschilor masticatori
D. fracturile angulare ale mandibulei
E. contuzia articulatiei temporo mandibulare
(pag. 1199)

S2649155. Constrictia de mandibula poate fi de cauza:


A. ocluzala
B. periarticulara
C. musculara
D. cutaneo-mucoasa
E. psihica
(pag. 1202)

S2649156. Simptomele constrictiei de mandibula sunt:


A. se instaleaza brusc
B. deschiderea gurii nu este posibila nici 1 mm
C. deschiderea gurii este limitata
D. mandibula deviaza spre partea afectata
E. tulburari ocluzale grave
(pag. 1203)

S2649157. Simptomele constrictiei de mandibula sunt:


A. starea generala profund afectata
B. radiografic prezenta blocului osos intre suprafetele articulare
C. limitarea deschiderii gurii
D. la deschiderea gurii mandibula deviaza spre partea leziunii
E. se palpeaza brida sau cicatricea care limiteaza eschiderea gurii
(pag. 1203)

1213

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1214

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2649158. Anchiloza articulatiei temporo mandibulare este produsa de:


A. traumatism obstetrical
B. dezechilibru ocluzo-articular sever
C. supuratii intraarticulare
D. fracturi intraarticulare
E. fracturile cavitatii glenoide
(pag. 1204)

S2649159. Anchiloza instalata in copilaarie se soldeaza cu:


A. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui
B. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii
C. nu are nici o repercusiune asupra dezvoltarii copilului
D. tulburari grave functionale
E. igiena bucala defectuoasa, carii multiple
(pag. 1205)

S2649160. Siptomatomele anchilozei temporo mandibulare sunt


A. usoara limitare a deschiderii gurii
B. limitarea totala a deschiderii gurii
C. igiena bucala defectuoasa
D. la palpare se percepe blocul osos de partea bolnava
E. linia interincisiva deviata de partea bolnava
(pag. 1205)

S2849161. Largirea spatiului periodontal de cauza traumatica se atribuie:


A. unui traumatism ocluzal
B. unei carii profunde
C. suprasolicitarii de cauza protetica
D. solicitarii nefiziologice datorata elementelor de mentinere, sprijin si stabilizare
E. contactelor cuspid-fosa
(pag. 56)

S2849162. Modelul documentar serveste la:


A. stabilirea planului de tratament preprotetic.
B. stabilirea planului de tratament proprotetic.
C. proba medico-legala.
D. material didactico-pedagogic.
E. material stiintific.
(pag. 58)

S2849163. Substratul osos favorabil protezarii este relevant de radiografiile dentare prin:
A. travee subtiri.
B. multitudinea de trabecule.
C. travee discontinue.
D. spatii intertrabeculare mici.
E. dislocatia trabeculara
(pag. 57)

S2849164. Precizarea diagnosticul clinic al edentatiei partiale se pune:


A. dupa efectuarea tratamentului preprotetic.
B. dupa efectuarea extractiilor dentare.
C. dupa realizarea modelului documentar.

1214

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1215

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. dupa echilibrarea ocluzala.


E. dupa realizarea modelului de studiu.
(pag. 58)

S2849165. Din punct de vedere topografic Spiesel clasifica carcinoamele mandibulei in:
A. Carcinoame localizate anterior de canin
B. Carcinoame localizate posterior de canin
C. Carcinoame localizate inferior de canin
D. Carcinoame localizate premolar
E. Carcinoame localizate retromolar
(pag. 1070)

S2849166. Carcinoamele primare sunt:


A. Forme frecvente
B. Forme rare
C. Provenite din resturile epiteliale Malassez
D. Provenite din resturi ramase dupa extirparea incompleta a unor chisturi
E. Consecinta diseminarii neoplazice din tumori de la distanta
(pag. 1070)

S2849167. Carcinoamele mandibulare au urmatoarele caracteristici:


A. afecteaza predominant varstele tinere
B. au un debut superficial
C. au un debut profund
D. nu se insotesc niciodata de metastaze
E. nu necesita tratament chirurgical
(pag. 1073)

S2849168. Forma ulcero infiltrativa a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin:


A. Distructii osoase cu aspect crateriform
B. Ulceratia prezinta muguri tumorali
C. Tumora erodeaza corticala
D. Tumora infiltreaza tesuturile din vecinatate
E. Ulceratia este acoperita cu burjoni carnosi conopidiformi
(pag. 1072)

S2849169. Diagnosticul diferential in formele cu debut superficial se face cu:


A. Ulceratii banale
B. Ulceratii specifice
C. Osteita
D. Osteomielita
E. Osteodistrofia
(pag. 1073)

S2849170. Se disting urmatoarele forme histopatologice de sarcom mandibular:


A. Sarcom osteoblastic
B. Sarcom ameloblastic
C. Sarcom fibroblastic
D. Odontosarcom ameloblastic
E. Sarcom condroblastic
(pag. 1074)

1215

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1216

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2849171. Sarcomul mandibulei:


A. este mai frecvent peste varsta de 50 ani
B. este mai frecvent la copii si tineri
C. se produce prin invazia secundara a mandibulei
D. da frecvent metastaze pulmonare
E. are ca precursori tumori benigne osoase
(pag. 1075)

S2849172. Sarcomul Ewing apare:


A. Frecvent
B. Rar
C. La mandibula
D. La maxilar
E. La rasa neagra
(pag. 1075)

S2949173. Examenul exobucal al ADM cuprinde:


A. amamneza
B. inspectia
C. percutia
D. ascultatia
E. palparea
(pag. 45-46)

S2949174. Ce rol au tuberozitatile maxilare in protezarea cu proteze partiale mobilizabile?


A. stabilizare
B. inchiderea spatiului intermaxilar in cazul procidentei polului inferior
C. sprojin
D. mentinere
E. nu au rol important in realizarea protezei scheletate
(pag. 47)

S2949175. Modelele documentare servesc la:


A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic
B. utilizarea in scop didactico-pedagogic
C. realizarea machetei scheletului metalic al protezei
D. realizarea sablonului de ocluzie
E. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale
(pag. 58)

1216

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1217

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 50
Etapele tratamentului edentaiei pariale
BIBLIOGRAFIE:
7. A.Ionescu - Clinica i tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1250001. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor nu apare in:
A. edentatia clasa I Kennedy
B. edentatia clasa II Kennedy
C. edentatia clasa IV Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor
D. edentatia clasa III Kennedy
E. ca urmare a actiunii fortelor de masticatie
(pag. 131)

S1350002. Dimensiunile unui lacas pentru pinteni externi trebuie sa fie:


A. din latimea vestibulo-orala, adancimea l mm;
B. 1/4 din latimea vestibulo-orala, 1/3 din diametrul mezio-distal, adancimea l mm;
C. 1/3 din latimea vestibulo-orala, din diametrul mezio-distal, adancimea l,5mm;
D. 1/3 din laimea vestibulo-orala, adancimea 2mm;
E. din diametrul mezio-distal, adancimea l mm.
(pag. 94)

S1450003. inchiderea breselor suplimentare cu punti:


A. Este indicata mai ales in zonele laterale.
B. Mareste valoarea parodontala a dintilor stalpi
C. Se va evita pe cat posibil deoarece micsoreaza valoarea functionala a protezei mobilizabile.
D. Se va evita pe cat posibil deoarece micsoreaza confortul pacientului, fiind mai greu de igienizat.
E. Se recomanda mai ales in edentatia de clasa a II-a complicata cu o bresa laterala pe hemiarcada pereche.
(pag. 105-107)

S1450004. Referitor la planurile de ghidare pe dintii stalpi in tratamentul edentatilor partiali:


A. Planurile de ghidare se prepara pe suprafata vestibulara si orala a dintilor stalpi.
B. Planurile de ghidare paralele intre ele si paralele cu axa de insertie a protezei sunt necesare in special in
edentatia terminala
C. Planurile de ghidare paralele intre ele si paralele cu axa de insertie a protezei sunt necesare in special in
edentatia frontala.
D. Planurile de ghidare vor fi realizate prin slefuire cu freza extradura conica.
E. Planurile de ghidare se pot realiza mai inainte pe modelul de studiu, pentru a aprecia mai bine cantitatea
de substanta dura dentara care trebuie inlaturata.
(pag. 91)

S1450005. Solidarizarea dintilor stalpi in tratamentul preprotetic al edentatiei partiale se indica in


urmatoarele cazuri:
A. Dinti compromisi parodontal, care se vor mobiliza prin solidarizarea de dintii sanatosi.
B. Dinti cu rezectie apicala.
C. Dinti cu radacini scurte, numai daca prezinta o implantare deficitara.
D. Dinii izolai, numai daca prezinta mobilitate.
E. La mandibula, cand in edentatia terminala pintenul ocluzal se plaseaza, din diferite motive in foseta
meziala.

1217

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1218

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 101)

S1450006. Succesiunea corecta a etapelor de tratament preprotetic este:


A. Tratamentul ortodontic, parodontal, chirurgical, odontal, echilibrare ocluzala, implante transfixiante,
protezare provizorie.
B. Tratamentul chirurgical, implante transfixiante, tratament odontal, tratament ortodontic, tratament
parodontal, tratament de echilibrare ocluzala, protezare provizorie.
C. Tratamentul chirurgical, parodontal, echilibrare ocluzala, ortodontic, odontal, implante transfixiante,
protezare provizorie.
D. Tratamentul de echilibrare ocluzala, ortodontic, parodontal, odontal, implante transfixiante, chirurgical,
protezare provizorie.
E. Ordinea va fi aleatorie, in functie de preferintele medicului.
(pag. 87, 88, 89)

S1450007. Zonele protetice negative la maxilar sunt reprezentate de:


A. Parodontiul marginal, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm.
B. Papila incisiva, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm.
C. Torusul palatin de dimensiuni medii, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm.
D. Rugile palatine, necesitand foliere de 0,5-1 mm.
E. Rafeul median maxilar, necesitand o foliere de 0,5-1mm
(pag. 113)

S1550008. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia:


A. igiena defectuos intretinuta
B. tendinta la carii
C. prezenta de numeroase carii tratate si netratate
D. abrazie redusa
E. abrazie marcata.
(pag. 98)

S1550009. Care dintre urmatoare afirmatii privind forta functionala de masticatie este falsa:
A. directia este predominant verticala
B. sensul este de sus in jos
C. sensul este de jos in sus
D. durata este intermitenta
E. intensitatea este variabila
(pag. 115)

S1550010. inchiderea breselor suplimentare cu punti prezinta o serie de avantaje, cu exceptia:


A. simplificarea planului protezei
B. complicarea planului protezei
C. marirea valorii parodontale a dintilor stalpi
D. cresterea rezistenei protezei din punct de vedere mecanic
E. neutralizarea mai eficienta a deplasarilor protezei.
(pag. 105)

S1550011. Solidarizarea dintilor stalpi se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia:


A. diinti stalpi izolati cu mobilitate
B. diinti stalpi izolati fara mobilitate
C. cand raportul coroana-radacina este in favoarea coroanei
D. cand raportul coroana-radacina este in favoarea radacinii
E. radacini scurte, chiar daca dintii au implantare buna.
(pag. 101)

1218

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1219

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1550012. Zonele protetice pozitive la maxilar sunt reprezentate de:


A. papila incisiva
B. rugile palatine
C. crestele alveolare
D. tuberculii piriformi
E. rafeul median.
(pag. 111)

S1650013. Atitudinea fata de bresele suplimentare care complica diferite clase de edentatii este
urmatoarea:
A. confectionarea unei proteze acrilice cu mai multe sei;
B. extractia dintilor restanti si realizarea unei proteze acrilice totale;
C. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe sei;
D. inchiderea breselor suplimentare cu puni si apoi realizarea unei proteze scheletate;
E. in aceasta situatie clinica nu se poate realiza o proteza scheletata.
(pag. 105)

S1650014. Cind rafeul median maxilar se prezinta sub forma unei creste ascutite, sensibile la palpare
acesta trebuie despovarat prin foliere in grosime de:
A. 0,20-0,30 mm;
B. 0,30-0,40 mm;
C. 0,50-0,75 mm;
D. 1 mm;
E. nu este neaparat sa se realizeze o despovarare prin foliere.
(pag. 113)

S1650015. in cazul in care papila incisiva nu va fi ocolita, se impune o despovarare prin foliere in
grosime de:
A. 0,3-0,4 mm;
B. 0,2 mm;
C. 0,2-0,3 mm;
D. 0,1 mm
E. 0,5 mm.
(pag. 113)

S1650016. in cazul unei edentatii de cl. a II-a complicata cu o bresa laterala atitudinea terapeutica va fi
urmatoarea:
A. inchiderea bresei laterale cu o punte si apoi realizarea unei proteze schletate;
B. se contraindica realizarea de o proteza scheletata cu doua sei;
C. daca lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indica realizare unei punti care sa inchida bresa laterala si a
unei punti cu o extensie distala de pe premolarii limitanti edentatiei terminale;
D. cel mai indicat este sa se realizeze o proteza sceletata cu doua sei;
E. se indica extractia dintilor distali de bresa laterala si trannsformarea edentatiei de cl. a II-a in edentatie de
cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletata.
(pag. 107)

S1650017. in cazul unui dinte obturat, atitudinea fata de plasarea pintenilor va fi urmatoarea:
A. pe un dinte obturat, indiferent de materialul de obturatie, este contraindicata plasarea pintenilor;
B. plasarea pintenilor se poate face pe orice tip de obturatie, cu conditia ca aceasta sa nu prezinte defectiuni
mai ales marginale;
C. nu este indicata plasarea pintenilor pe obturatii de amalgam de argint deoarece se realizeaza bimetalism;
D. pintenii nu vor fi aplicai pe alte obturaii in afara amalgamului de argint;
E. se indica plasarea pintenilor pe obturatiile cu materiale compozite, deoarece acestea au un grad ridicat la

1219

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1220

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

uzura;
(pag. 98)

S1650018. in cazul unui torus palatin de marime mica sau medie se recomanda:
A. despovarare de presiuni prin foliere de 0,50-1 mm;
B. despovarare de presiuni prin foliere de 0,30-0,40 mm;
C. intotdeauna indepartarea chirurgicala a acestuia;
D. nu este necesara despovararea de presiuni;
E. despovararea de presiuni se indica numai in cazul in care mucoasa are o rezilienta crescuta.
(pag. 113)

S1650019. Parodontiul marginal trebuie sa fie ocolit de proteza la o distanta de:


A. 3 mm;
B. 4 mm;
C. 5 mm;
D. 6 mm;
E. 7 mm.
(pag. 113)

S1650020. Pintenii supracingulari sunt indicati a fi realizati mai ales pe:


A. caninii inferiori;
B. incisivii centrali superiori;
C. incisivii centrali inferiori;
D. caninii superiori;
E. incisivii laterali superiori.
(pag. 96)

S1650021. slefuirea radacinilor pentru dispozitive radiculare se face astfel:


A. vestibular la 1 mm deasupra parodontiului marginal, oral pana la nivelul parodontiului marginal;
B. atat vestibular cat si oral se va slefui pana la nivelul parodontiului marginal;
C. vestibular pana la nivelul parodontiului marginal, oral la 1mm deasupra parodontiului marginal;
D. atat vestibular cat si oral se va slefui la 1mm deasupra parodoniului marginal;
E. nu conteaza pana la ce nivel se face slefuirea.
(pag. 99)

S2150022. Este zona protetica pozitiva:


A. Parodontiul marginal
B. Rafeul median
C. Tuberozitatea maxilara
D. Torusul palatin
E. Papila incisiva
(pag. 111, 113)

S2550023. Care din urmtoarele afirmaii privind lcaele realizate pe dinii laterali pentru pintenii
externi sunt corecte:
A. se realizeaz n fosetele marginale meziale i distale ale molarilor i premolarilor
B. au form aproximativ dreptunghiular.
C. limea lcaului este de 2/3 din limea vestibulo-oral.
D. lcaul se prepar astfel nct pintenul s realizeze cu conectorul secundar un unghi de 1200
E. adncimea lcaului la nivelul crestei marginale este de 3mm
(pag. 93, 94)

1220

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1221

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2950024. Tratamentul edentatiei cu ajutorul protezelor mobilizabile se face:


A. Intr-o etapa
B. In doua etape
C. In trei etape
D. In patru etape
E. In cinci etape
(pag. 87)

S2950025. Tratamentul edentatiei partiale cu ajutorul protezelor mobilizabile cuprinde:


A. Tratament preprotetic
B. Tratament proprotetic
C. Tratament protetic propriu-zis
D. Tratament nespecific si specific
E. Toate
(pag. 87)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1250026. Cate crosete sunt necesare pentru ancorarea unei proteze:
A. depinde de numarul dintilor stalpi care limiteaza bresa
B. un croset in edentatiile clasa I si II Kennedy fara brese suplimentare
C. doua crosete in edentatiile subtotale cu doi dinti restanti
D. doua crosete in edentatiile clasa IV Kennedy redusa tratata cu proteze scheletate
E. trei crosete in edentatiile clasa III Kennedy complicate cu o bresa laterala
(pag. 116)

S1250027. Deplasarea prin infundare a protezelor partiale are urmatoarele caracteristici:


A. se datoreaza unei DVO micsorate
B. posibila mai ales la protezele partiale acrilice
C. amplitudinea de infundare poate depasi rezilienta mucoasei
D. forta ce actioneaza in aceasta directie este cea functionala de masticatie
E. se realizeaza prin desprinderea protezei de pe campul protetic
(pag. 117)

S1250028. in cazul modificarii dimensiunii verticale se impun urmatoarele:


A. indepartarea obligatorie a lucrarilor protetice in cazul unei DVO micsorate
B. refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 2 mm
C. . refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 1 mm
D. redimensionarea DVO este necesara in cazul DVO micsorata cand pacientul o solicita
E. orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin proteze provizorii
(pag. 81)

S1250029. Pentru proteza scheletata pentru acoperirea dintilor stalpi se pot utiliza urmatoarele tipuri
de microproteze:
A. coroane turnate
B. coroane mixte mai ales metalo-acrilice
C. coroane mixte mai ales metalo-ceramice
D. dispozitive radiculare
E. coroane de substitutie
(pag. 93)

1221

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1222

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1250030. Secventa prepararii dintilor stalpi presupune:


A. realizarea planurilor de ghidare
B. aprecierea paralelismului suprafetelor proximale realizat cu ajutorul tjei port mina de grafit
C. remodelarea dintilor stalpi
D. . realizarea planurilor de ghidare cu freze din otel prin miscari mezio-distale
E. prepararea lacasurilor pentru pintenii externi
(pag. 84-87)

S1250031. Tratamentul de echilibrare ocluzala va avea in vedere:


A. slefuiri la nivelul cuspizilor
B. inlaturarea factorilor de iritatie locala si mecanica
C. depistarea si inlaturarea contactelor premature si interferentelor
D. . redimensionarea DVO (daca este cazul) prin proteze provizorii
E. . realizarea unui plan de ocluzie corect
(pag. 80-81)

S1250032. Tratamentul ortodontic,din cadrul tratamentului preprotetic:


A. poate fi aplicat si la adult
B. este necesar pentru redresarea inclinarii dintilor si a refacerii punctelor de contact
C. este un tratament ortodontic minor
D. pentru dintii frontali migrati orizontal cel mai eficace este inelul de cauciuc
E. nu necesita o igiena bucala sporita
(pag. 81)

S1250033. Tratamentul preprotetic prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este numit si tratament specific
B. se instituie dupa examinarea modelelor documentare
C. are rolul asanarii cavitatii bucale
D. cuprinde si realizarea tratamentului parodontal
E. include refacerea dimensiunii verticale de ocluzie dacaa aceasta se impune
(pag. 79-80)

S1250034. Zonele care de obicei necesita reducere datorita interferentelor cu bratul crosetului sunt:
A. marginea mezio-linguala la premolarii si molarii inferiori
B. marginea disto-vestibulara la premolarii superiori
C. marginea mezio-vestibulara la molarii superiori
D. suprafata ocluzala la premolarii superiori si inferiori
E. fetele proximale ale dintilor anteriori de partea opusa edentatiei frontale
(pag. 87)

S1350035. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze pentru tratamentul amovibil al edentatiei partiale
se face in urmatoarele situatii:
A. prezenta cariilor pe dintii limitrofi edentati;
B. igiena defectuos intretinuta;
C. dinti cu pungi parodontale;
D. existena unor microproteze vechi necorespunzatoare ca adaptare sau nemodelate;
E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere.
(pag. 98)

S1350036. in etapa de preparare a dintilor stalpi pentru protezarea mixta se urmaresc:


A. desfiintarea punctelor de contact interdentare;
B. realizarea planurilor de ghidare;

1222

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1223

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. prepararea fetei ocluzale;


D. remodelarea dinilor stalpi;
E. prepararea lacaselor pentru pinteni externi.
(pag. 91-93)

S1350037. Interventiile chirurgicale asupra mucoasei in cadrul tratamentului proprotetic din edentatia
partiala sunt necesare in mai multe cazuri:
A. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale;
B. fren lingual alungit;
C. bride laterale asimetrice;
D. hipertrofii si hiperplazii existente la nivelul versanilor crestelor, fundurilor de sac sau bolii palatine;
E. fren labial multiplu in dreptul grupului dentar restant.
(pag. 90)

S1350038. Interventiile chirurgicale asupra osului in edentatia partiala care fac parte din tratamentul
proprotetic sunt necesare pentru:
A. rezectia unghiului gonion mandibular proeminent;
B. neregularitati osoase, dureroase la palpare;
C. creste retentive in diferite regiuni, mai ales frontal;
D. condil mandibular articular atrofiat;
E. torus mandibular si maxilar de dimensiuni exagerat de mari.
(pag. 90)

S1350039. Interventiile chirurgicale care fac parte din tratamentul preprotetic se refera la:
A. interventii de adancire a fundurilor de sac vestibulare;
B. interventii de remodelare si inaltare a crestelor alveolare;
C. osteotomia transmaxilara, chiuretajul periapical, si rezectia apicala;
D. intervenii pentru chisturi si tumori odontogene;
E. interventii asupra frenurilor si plicilor alveolo-jugale.
(pag. 87-88)

S1350040. O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali in scopul realizarii unei proteze
scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:
A. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali;
B. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset;
C. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii;
D. fata orala, fie perfect plana, fie cu prag plasat la 1mm de parodoniu marginal;
E. fata orala, cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal.
(pag. 99)

S1350041. Restabilirea planului de ocluzie in edentatia partiala se va asigura prin:


A. slefuire la nivelul cuspizilor;
B. devitalizari si amputari coronare, gingivectomii sau alveoloplastii si acoperirea cu microproteze;
C. indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare;
D. extracia dintelui migrat;
E. protezarea acrilica tranzitorie.
(pag. 88)

S1350042. Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata in urmatoarele situatii:


A. pe dinti vecini cu carii in oglinda;
B. dinti stalpi cu mobilitate moderata;
C. raportul coroana-radacina modificat in favoarea coroanei;
D. cand dinii au anomalii de poziie;

1223

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1224

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. radacini scurte, chiar daca implantarea este buna.


(pag. 101)

S1450043. in edentatia partiala, acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in urmatoarele


situatii:
A. Rezistenta mecanica redusa a dintilor stalpi datorita unor carii profunde sau obturatii masive.
B. Retentivitati naturale exagerate.
C. Lacase ocluzale ce depasesc mult stratul de smalt.
D. Tendina la carie
E. Utilizarea sistemelor speciale de mentinere.
(pag. 98)

S1450044. Prepararea lacaselor pentru pintenii ocluzali urmareste:


A. Realizarea unui lacas doar in smalt
B. Realizarea unui lacas ce ajunge in dentina
C. Daca se ajunge la dentina, este necesar sa se faca o obturatie de amalgam
D. Lacasul pe dinii stalpi indireci se va plasa cat mai aproape de linia de reflexie a protezei
E. in edentatiile terminale, lacasul se va plasa in foseta distala a dintilor stalpi
(pag. 95)

S1450045. Realizarea de proteze partiale cu 3 sau 4 sei este contraindicata:


A. Mai ales cand sunt confectionate proteze acrilice.
B. Mai ales in cazul protezelor scheletate.
C. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial sunt putin rezistente si se pot fractura.
D. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial determina o atrofie rapida
E. Deoarece transmiterea presiunilor pe o suprafata mica poate duce la durere.
(pag. 105)

S1450046. Remodelarea dintilor stalpi in tratamentul proprotetic al edentatului partial cuprinde si


reducerea unor zone care pot interfera cu bratele crosetului. Aceste zone sunt:
A. Marginea M-L la premolarii si molarii inferiori.
B. Marginea D-L la premolarii si molarii inferiori.
C. Marginea D-V la premolarii si molarii inferiori.
D. Marginea D-V la premolarii superiori.
E. Marginea M-V la molarii superiori.
(pag. 93)

S1450047. Tratamentul proprotetic chirurgical al osului intereseaza:


A. Creste retentive in diferite regiuni, mai ales in zona laterala.
B. Torus maxilar sau mandibular.
C. Tuberozitate exagerat de retentiva sau pacienti ce necesita desfiintarea completa a acestor formatiuni
anatomice.
D. Neregularitai osoase dureroase la palpare.
E. Neregularitati osoase ce fac uneori imposibila purtarea protezei.
(pag. 90)

S1450048. Urmatoarele formatiuni anatomice sunt considerate zone protetice negative:


A. Papila interdentara in dreptul conectorilor secundari, necesitand o foliere de 0,5 mm.
B. Papilele interdentara proximala in dreptul conectorilor secundari proximali.
C. Zonele mucoase vestibulare retentive.
D. Parodoniul marginal din dreptul conectorilor secundari ale braelor retentive ale crosetelor divizate.
E. Parodontiul marginal din dreptul conectorului de intarire al pintenului distal la crosetele cu 4 brate (inelare).

1224

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1225

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 113)

S1450049. Zonele protetice negative la mandibula sunt reprezentate de:


A. Frenul, dintii si insertia planseului bucal in zona linguala centrala.
B. Mucoasa procesului alveolar in zona linguala, necesitand foliere de 0,5-1 mm
C. Mucoasa procesului alveolar in zona linguala, necesitand foliere de pana la 2 mm.
D. Torusul mandibular foarte mare, necesitand foliere de 0,5-1 mm.
E. Torusul mandibular mic sau mijlociu, necesitand foliere de 0,5-1 mm.
(pag. 113)

S1450050. Zonele protetice pozitive:


A. Sunt zonele ce asigura sprijinul, mentinerea si stabilitatea protezei.
B. La maxilar sunt reprezentate de : dintii restanti si crestele alveolare.
C. La maxilar sunt reprezentate de : dintii restanti, crestele alveolare, bolta palatina in intregime si
tuberozitatile
D. La maxilar sunt reprezentate de : dinii restani, crestele alveolare, bolta palatina (parial) si tuberozitaile.
E. La mandibula sunt reprezentate de : dintii restanti, crestele alveolare si tuberculul piriform.
(pag. 111)

S1550051. Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin:


A. solidarizarea dintilor stalpi
B. amprente de compresiune, mai ales la mandibula
C. sei terminale minim extinse, fara acoperirea zonelor biostatice
D. captisirea seilor
E. rebazarea seilor
(pag. 136)

S1550052. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt:


A. stabilizarea orizontala a protezei
B. favorizarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa
C. impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa
D. rigidizarea elementelor componente ale protezei
E. impiedicarea bascularii prin infundare a extremitatilor distale ale seilor.
(pag. 133)

S1550053. in mentinerea indirecta, intervin cu rol secundar urmatoarele elemente:


A. micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale
B. marirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale
C. crosete circulare deschise dental
D. crosete circulare deschise edental
E. lustrul perfect al protezei
(pag. 133)

S1550054. inchiderea prin punti a breselor suplimentare care complica diferitele clase de edentatii, are
urmatoarele avantaje
A. simplificarea planului protezei
B. reducerea preciziei de adaptare a protezei in cavitatea orala
C. scaderea atrofiei suportului muco-osos
D. neutralizarea eficienta a deplasarilor protezei
E. cresterea rezistentei protezei.
(pag. 105)

S1550055. La mandibula, zonele protetice negative sint reprezentate de:

1225

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1226

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

tuberculii piriformi
frenul limbii
insertia planseului bucal in zona linguala centrala
papila incisiva
torusul mandibular.
(pag. 113)

S1550056. La maxilar, zonele protetice negative sunt reprezentate de:


A. linia milohioidiana
B. papila incisiva
C. insertia planseului bucal in zona linguala centrala
D. rugile palatine
E. rafeul median maxilar.
(pag. 113)

S1550057. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt:


A. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei
B. retentivitatile anatomice
C. crosetele circulare
D. tonicitatea musculara
E. lustrul perfect al protezei.
(pag. 120)

S1550058. Penrtu evitarea sau diminuarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi, sunt indicate:
A. amprente de compresiune
B. captusirea seilor
C. solidarizarea dintilor stalpi
D. utilizarea de crosete cu brae retentive cat mai flexibile
E. utilizarea sistemelor speciale articulate.
(pag. 136)

S1550059. Urmarile lipsei mijloacelor de mentinere indirecta sunt:


A. solicitarea fiziologica a dintilor stalpi
B. dezactivarea bratelor retentive ale crosetelor
C. fractura bratelor retentive ale crosetelor
D. uzura tardiva a sistemelor speciale
E. inconfort pentru pacient.
(pag. 125-126)

S1650060. Caracteristicile tuberozitatilor maxilare sunt:


A. sunt zone protetice pozitive;
B. sunt zone protetice negative;
C. asigura sprijin muco-osos pentru seile terminale;
D. nu au rol in stabilizarea orizontala a protezei;
E. asigura intotdeauna o buna mentinere.
(pag. 111)

S1650061. De obicei, locul de plasare al pintenilor este:


A. in edentatiile laterale in fosetele marginale de langa edentatie;
B. in edentatiile laterale in foseta meziala a dintelui mezial;
C. in edentatiile terminale in fosetele distale ale dintilor stalpi;
D. in edentaiile terminale in fosetele meziale ale dinilor stalpi;

1226

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1227

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. nu conteaza tipul de edentatie, pintenii se pot plasa oriunde;


(pag. 95)

S1650062. Dimensiunile unui lacas pentru un pinten extern trebuie sa fie:


A. adancimea, la nivelul crestei marginale de 1,5 mm;
B. latimea 1/3 din latimea vestibulo-orala;
C. latimea 1/4 din latimea vestibulo-orala;
D. lungimea 1/3 din diametrul meziodistal;
E. lungimea 1/4 din diametrul meziodistal.
(pag. 94)

S1650063. in cadrul tratamentului proprotetic se realizeaza:


A. echilibrarea ocluzala;
B. interventii chirurgicale asupra osului;
C. interventii asupra dintilor stalpi;
D. extraciile dentare;
E. interventii chirurgicale asupra mucoasei.
(pag. 89)

S1650064. in legatura cu tratamentul preprotetic, care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. se face dupa analiza modelului de studiu;
B. este instituit dupa analiza radiografiilor;
C. se mai numeste si tratament nespecific;
D. se realizeaza dupa amprenta funcionala;
E. are rolul asanarii cavitatii bucale.
(pag. 87)

S2150065. Acoperirea dintilor stlpi cu microproteze este indicata la edentatul partial protezat
mobilizabil n urmatoarele situatii:
A. Tendinta la carii
B. Lipsa retentivitatilor naturale
C. Igiena buna
D. Abraziune marcata
E. Lacase ocluzale n smalt
(pag. 98)

S2150066. Lacasele pentru pinteni pe dintii laterali au urmatoarele caracteristici:


A. Forma aproximativ triunghiulara cu vrful rotunjit
B. Cavitatea trebuie sa aiba unghiuri ascutite
C. Lungimea de din diametrul mezio-distal al dintelui
D. Latimea de 1/3 din latimea vestibulo-orala
E. Se pregatesc cu pietre con-invers
(pag. 93-94)

S2550067. Care din urmtoarele afirmaii privind planurile de ghidare sunt corecte :
A. sunt paralele cu axa de inserie a prorezei
B. n edentaiile terminale sunt necesare planuri de ghidare.
C. n edentaiile frontale nu sunt necesare planuri de ghidare.
D. datorit acestor planuri pe care alunec conectorii secundari se poate realiza mai bine reciprocitatea
E. suprafeele de ghidare pot fi realizate mai nti pe modelul de studiu
(pag. 91,92)

1227

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1228

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2650068. Fracturi de mandibula in os patologic apar in:


A. infectii osoase specifice si nespecifice
B. tumori osoase
C. in boala Paget
D. distrofii si displazii osoase
E. litiaza salivara
(pag. 527)

S2650069. Zonele de rezistenta scazuta care favorizeaza fracturile mandibulei sunt:


A. unghiul mandibulei
B. apofiza condiliana
C. apofiza coronoida
D. simfiza mentoniera
E. foramenul mentonier
(pag. 529)

S2650070. Fractura de mandibula este favorizata de:


A. parodontopatii marginale cronice
B. incluziile dentare
C. osteomielita mandibulei
D. carii profunde
E. zonele de edentatie
(pag. 529)

S2650071. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt:
A. forta loviturii
B. directia loviturii
C. starea generala a bolnavului
D. sediul si directia liniei de fractura
E. contractia grupelor musculare
(pag. 533)

S2650072. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt:
A. prezenta sau absenta dintilor de pe bonturile de fractura
B. contractura muschilor inserati pe mandibula
C. vrsta pacientului
D. directia liniei de fractura
E. rapoartele ocluzale intre arcade
(pag. 534)

S2650073. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt:


A. deformatii faciale,
B. dureri in focarul de fractura
C. febra
D. greata, varsaturi
E. limitarea miscarilor mandibulei
(pag. 537)

S2650074. In fracturile cu deplasare a ramurii orizontael a mandibulei sunt prezente:


A. tulburari ocluzale
B. crepitatii osase
C. parestezia sau anestezia nervului infraorbital

1228

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1229

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. pareza nervului facial


E. anestezia teritoriului de inervate anervului mentonier
(pag. 538)

S2650075. Semnele clinice ale fracturii mediosimfizare de mandibula sunt:


A. urme de violenta la nivelul buzei inferioare si mentonului
B. contact prematur pe ultimii molari
C. leziuni la nivelul mucoasei crestei alveolare pe linia mediana
D. miscari "in armonica la deschiderea si inchiderea gurii
E. anestezia teritoriului nervului mentonier
(pag. 546)

S2650076. Fracturile duble laterale ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie:


A. semne externe de violenta la nivelul partilor moi
B. tulburar ocluzale in caz de deplasare a fragmentelor
C. anestezia teritoriului nervului mentonier
D. devierea mentonului spre partea sanatoasa
E. mobilitate anormala a fragmentelor
(pag. 546)

S2650077. Fracturile angulare cu deplasare ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie:


A. tumefactie la nivelul gonionului
B. tulburari ocluzale
C. devierea mentonului spre partea opusa
D. anestezia teritoriului nervului infraorbital
E. crepitatie in focarul de fractura
(pag. 547)

S2650078. Semnele clinice in fracturile subcondiliene unilaterale cu deplasare sunt:


A. miscari simetrice ale condililor
B. tulburari ocluzale din cauza scurtarii ramurii ascendente
C. devierea mentonului spre partea sanatoasa
D. anestezia teritoriului nervului mentonier
E. tulburari functionale in masticatie
(pag. 552)

S2650079. Consolidarea ntrziata in cazul fracturilor de mandibula apare in urmatoarel situatii:


A. in interpunere de parti moi
B. dupa infectii extinse in focarul de fractura
C. dupa osteosinteza
D. dupa imobilizare inadecvata
E. in cardiopatii decompensate
(pag. 566)

S2650080. Semnele pseudoartrozei la mandibula sunt:


A. mobilitate in focarul de fractura
B. disconfort pronuntat pentru bolnav
C. tulburari ocluzale
D. radiologic nu sunt modificari
E. radilogic bonturile sunt rotunjite
(pag. 567)

1229

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1230

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2850081. Pentru nivelarea planului de ocluzie se impune:


A. slefuiri la nivelul cuspizilor.
B. amputari coronare urmate de acoperiri cu microproteze.
C. indepartarea lucrarilor protetice incorecte.
D. extractia dintelui insotita uneori de rezectie modelanta osoasa.
E. micsorarea DVO
(pag. 88)

S2850082. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in cazul:


A. cariorezistanta
B. slefuiri mari pentru nivelarea planului de ocluzie.
C. lipsa de retentivitati naturale.
D. toate de mai sus.
E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere.
(pag. 91)

S2850083. Situatii in care dintii stalpi pe care se aplica mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare nu
necesita acoperiri cu microproteze:
A. dinti cu smalt sanatos.
B. dinti cu smalt subtire.
C. dinti fara tendinta la carie
D. dinti cu smalt gros.
E. igiena buna.
(pag. 98)

S2850084. Solidarizarea dintilor stalpi se indica:


A. cand in edentatia terminala sunt utilizate mijloace speciale de mentinere.
B. dinti stalpi cu mobilitate moderata.
C. un dinte sanatos de un dinte compromis parodontal.
D. cand clasele principale de edentatie se complica cu brese suplimentare
E. la mandibula cand in edentatia terminala pintenul ocluzal se aplica in foseta distala
(pag. 101)

S2850085. La maxilar,zonele protetice pozitive sunt reprezentate de:


A. dintii restanti
B. torusul palatin
C. tuberozitatile maxilare
D. tuberculii piriformi
E. crestele alveolare
(pag. 111)

S2950086. Tratamentul edentatiei partiale poate prevedea pentru realizarea unui plan de ocluzie corect:
A. Slefuiri cuspidiene
B. Amputari coronare
C. Extractii dentare
D. Tratament ortodontic
E. Protezari provizorii
(pag. 88-89)

S2950087. Pregatirea lacaselor de pe dintii stalpi laterali in naturali in vederea protezarii mobilizabile:
A. Se executa cat se poate de aproape de centrul dintelui
B. Au fund concav

1230

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1231

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. Au fund drept
D. Au forma triunghiulara
E. Au forma dreptunghiulara
(pag. 93-94)

S2950088. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze este indicata in;


A. Igiena defectuoasa
B. Tendinta la carii
C. Dinti stalpi putini
D. Dinti stalpi scurti
E. Utilizarea sistemelor speciale de mentinere
(pag. 98)

1231

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1232

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 51
Tipuri de amprente n edentatia partial
BIBLIOGRAFIE:
7. A.Ionescu - Clinica i tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1451001. Amprenta functionala de spalare a edentatiei partiale tratata prin proteza scheletata:
A. necesita inchiderea marginala perfecta a lingurii individuale
B. utilizeaza un elastomer de consistenta medie
C. conduce la proteze cu margini supraextinse
D. permite aplicarea corecta a conectorului principal mandibular
E. permite obtinerea unui"model corijat"fidel
(pag. 365366)

S1451002. in cazul protezelor scheletate amprenta functionala:


A. reda cu fidelitate forma si intinderea campului protetic
B. nu necesita confectionarea unei linguri individuale
C. impune folosirea unor linguri standard
D. precede tratamentele proprotetice
E. nu poseda caracteristici legate de tipul de sprijin al protezei
(pag. 344-345)

S1451003. in protezarea scheletata amprenta functionala compresiva dupa Holms utilizeaza ca si


portamprenta:
A. sei metalice pe care s-a aplicat acrilat autopolimerizabil
B. proteza finita ale carei sei au fost tapetate cu gutaperca neagra
C. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie din material termoplastic
D. linguri standard individualizate
E. sei acrilice unite printr-un conector principal metalic
(pag. 348)

S1451004. in protezarea scheletata amprenta functionala de spalare are urmatoarele indicatii:


A. edentatie partiala clasa a III-a Kennedy maxilara, cand nu se confectioneaza un versant vestibular al seilor
B. edentatie partiala clasa a IV-a Kennedy maxilara cand seile frontale ajung exact pana in fundul de sac
vestibular
C. edentatie partiala clasa a III-a Kennedy mandibulara cu zona retromilohioidiana foarte retentiva
D. edentaie pariala clasa I-a Kennedy mandibulara
E. edentatie partiala clasa a III-a Kennedy mandibulara cu o modificare
(pag. 352)

S1451005. in protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva presupune:


A. lingura individuala din acrilat corect adaptata marginal
B. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie
C. lingura individuala cu schelet metalic
D. elastomer de consistena mare
E. elastomer fluid
(pag. 346)

S1451006. Tehnica"modelului corijat"se indica in cazul protezelor scheletate:

1232

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1233

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

cu sprijin dento-parodontal
cu sprijin muco-osos
din edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara cu o rezilienta foarte mare a mucoasei crestelor
din edentaia pariala clasa I-a Kennedy maxilara
din edentatia partiala clasa a III-a Kennedy
(pag. 348)

S1551007. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la lingura standard este falsa:
A. acopera in intregime campul protetic
B. asigura o grosime de 1-2 mm materialului de amprenta
C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei
D. marginile sa deranjeze cat mai puin miscarile funcionale
E. este prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta.
(pag. 354)

S1551008. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la amprenta documentara este falsa:
A. se realizeaza dupa efectuarea tratamentului de urgenta
B. se realizeaza dupa efectuarea unui minutios detartraj subgingival
C. materialul utilizat este in general alginatul
D. in timpul amprentarii nu se fac miscari ale periferiei campului protetic
E. cel mai mult intereseaza situatia dintilor restanti.
(pag. 343)

S1551009. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartin metodei amprentarii functionale pentru
realizarea protezei"echilibrate":
A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica
B. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza
C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
D. amprentarea crestelor edentate cu pasta de oxid de zinc
E. utilizarea tehnicii modelului corijat.
(pag. 348)

S1551010. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine metodei amprentarii functionale utilizata de
Clinica de protetica dentara din Bucuresti:
A. confectionarea lingurii individuale din acrilat
B. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
C. amprentarea functionala cu pasta de oxid de zinc
D. verificarea testului de rotaie a protezei
E. utilizarea tehnicii modelului corijat.
(pag. 349)

S2151011. Amprenta preliminara n edentatia partiala protezabila mobilizabila are urmatoarele


caracteristici, mai putin una:
A. Serveste la confectionarea modelului de studiu
B. Se ia cu alginat
C. Se ia naintea oricarui tratament protetic
D. Se ia dupa tratamentul preprotetic
E. Se ia n lingura standard.
(pag. 344)

S2551012. Tehnicile de amprentare funcional compresiv utilizeaz ca materiale pentru amprentarea


crestelor
A. Elastomerii de consisten chitoas.

1233

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1234

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Elastomerii de consisten medie.


Elastomerii de consisten fluid.
Cerurile bucoplastice.
Alginatele.
(pag. 338)

S2651013. Fractura Le Fort II este


A. o fractura mediana a maxilarului superior
B. o fractura transversala joasa
C. ofractura transversala inalta
D. o fractura partiala
E. o fracturatransversala mijlocie
(pag. 661)

S2851014. In ce situatii se ia amprenta functionala necompresiva:


A. edentatii clasa I-a si clasa II-a la maxilar
B. edentatii clasa I-a si clasa II-a la mandibula cand se aplica sprijinul mixt articulat
C. cand se utilizeaza linguri din acrilat cu elastomeri de sinteza de consistenta medie
D. in toate cazurile de mai sus
E. cand protezele vor avea sprijin mixt rigid, si vor fi captusite prin metoda directa, daca in prima sedinta de
aplicare se constata ca testul de rotatie este negativ
(pag. 346-347)

S2951015. Amprenta documentara se mai numeste:


A. Preliminara
B. Finala
C. De studiu
D. Functionala
E. Anatomica
(pag. 343-344)

S2951016. Amprenta functionala necompresiva la maxilar este indicata in cazul edentatiilor:


A. cl. I Kennedy
B. cl. I Kennedy
C. cl. I Kennedy
D. cl. I Kennedy
E. doar raspunsurile a si b sunt corecte
(pag. 346)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1251017. Amprenta functionala compresiva utilizata de Clinica de Protetica din Bucuresti se
realizeaza:
A. cu proteza finita
B. cu portamprenta confectionata din acrilat autopolimerizabil peste seile metalice
C. lingura este prevazuta cu valuri de ocluzie din stents aduse la DVO
D. numai dupa ce testul de rotatie sagitala este negativ
E. cand testul de rotatie sagitala este pozitiv
(pag. 352-353)

S1251018. Avantajele utilizarii lingurii individuale in amprentarea functionala a edentatiei partiale sunt:

1234

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1235

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

amprenta functionala de mare fidelitate


marginile amprentei extinse in limitele fiziologice ale campului protetic
grosime mare a materialului de amprenta
margini cu grosime functional modelata prin miscari functionale
. grosimea stratului de material de amprenta poate fi dirijata prin tehnica de realizare a lingurii individuale
(pag. 343)

S1251019. in edentatia de clasa I si II Kennedy reproducerea anatomica perfecta a suportului dentoparodontal urmareste sa realizeze in bune conditii:
A. sprijinul protezei
B. mentinerea protezei
C. insertia protezei
D. stabilizarea protezei
E. protectia tesuturilor parodontale
(pag. 348)

S1251020. in edentatia de clasa I, II Kennedy extinderea maxima dar in limite fiziologice a marginilor
amprentei serveste la:
A. in edentatia de clasa I, II Kennedy extinderea maxima dar in limite fiziologice a marginilor amprentei
serveste la:
B. mareste stabilitatea orizontala a protezei
C. obtinerea unui grad mai mare de adeziune
D. anularea infundarii protezei pe campul protetic
E. . exploatarea maxima a retentivitatilor anatomice
(pag. 348)

S1251021. in edentatia de clasa III si IV Kennedy in care protezele scheletate au sprijin dentoparodontal amprentarea functionala urmareste:
A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare
B. reproducerea anatomica a crestelor alveolare si a mucoasei
C. reproducerea sub presiune a crestelor alveolare si a mucoaselor
D. extinderea si modelarea marginala a amprentelor reproduc morfologic fundurile de sac periprotetice
E. marginile amprentei se opresc la nivelul fibromucoasei fixe
(pag. 366)

S1251022. in edentatia de clasa III si IV Kennedy tratate cu proteze scheletate la maxilar amrenta
functionala de spalare (Wash-technique) poate fi utilizata:
A. in edentatia clasa III cand marginile seilor laterale nu ajung pana in fundurile de sac
B. in edentatia clasa III cand marginile seilor laterale nu ajung pana in fundurile de sac
C. in edentatia de clasa IV cand proteza are sprijin mixt
D. in edentatia de clasa IV cand se renunta la versantul vestibular
E. in edentatia de clasa IV in prezenta unor procese alveolare retentive
(pag. 356)

S1251023. in edentatia partiala tratata cu proteze mobile sunt necesare urmatoarele tipuri de amprenta:
A. amprenta documentara
B. amprenta preliminara
C. amprenta functionala sau definitiva
D. amprenta functionala preliminara
E. amprenta finala
(pag. 347)

S1251024. in realizarea amprentei functionale compresive utilizata de Clinica de Protetica din

1235

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1236

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Bucuresti se respecta urmatorii timpi:


A.
B.
C.
D.
E.

R.C.
modelarea versantului vestibular prin masajul obrajilor
deschiderea gurii
modelajul versantului lingual prin miscarile limbii
apasarea limbii pe bolta palatina
(pag. 354)

S1251025. Reflexul exagerat de greata, voma poate fi combatut prin:


A. medicatie sedativa antihistaminica si antiemetica
B. sedativa antihistaminica si antiemetica psihoterapie
C. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas
D. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas
E. anestezie de contact cu spray-uri anestezice
(pag. 361)

S1351026. Adaptarea lingurii individuale in cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea
functionala va indeplini urmatoarele etape:
A. lingura trebuie sa ajunga in zona vestibulara laterala la 2mm de linia de reflexie a mucoasei;
B. lingura va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei;
C. in regiunea distala, lingura se va opri la 1mm de ligamentul pterigo-mandibular;
D. in regiunea distala, marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular;
E. in zona linguala laterala, daca nu se palpeaza linia milohioidiana, marginea lingurii se va opri la 1mm de
aceasta
(pag. 364)

S1351027. Amprenta functionala cu alginat, desi nu este recomandata se poate executa in urmatoarele
conditii:
A. lingura individuala se realizeaza la 0,5mm de model;
B. marginile lingurii se vor opri la adaptare la 2mm de periferia campului protetic;
C. dupa o astfel de amprenta se vor realiza orice fel de proteze acrilice si scheletizate;
D. lingura individuala se realizeaza la 2mm de model;
E. se face o amprentare compresiva.
(pag. 365)

S1351028. Cauze ale impreciziei amprentelor cu alginate sunt:


A. utilizarea unei cantitati prea mici de alginat in raport cu port-amprenta;
B. o cantitate prea mare de saliva la marginile port-amprentei determina goluri de material;
C. fractura amprentei la dezinsertie prin existenta unor zone retentive;
D. se respecta proporia apa si pudra, dar spatularea este lenta;
E. deformarea elastica a amprentei cu alginat la insertia pe campul protetic.
(pag. 361)

S1351029. Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt:


A. bule de aer;
B. sufluri si retusuri;
C. imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine;
D. imprecizii de amprentare la nivelul dinilor restani;
E. fracturile amprentei.
(pag. 321)

S1351030. Impreciziile dimensionale ale amprentelor cu alginate sunt date de:


A. la preparare;

1236

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1237

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

in timpul"prizei";
la indepartarea amprentei din cavitatea orala;
la aplicarea lingurei in cavitatea orala;
in timpul conservarii amprentei si turnarii modelului.
(pag. 338)

S1351031. in tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli:


A. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte;
B. lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie;
C. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare;
D. stimularea secreiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza;
E. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma.
(pag. 354)

S1351032. La turnarea modelului preliminar deformarile se datoreaza:


A. zonelor subtiri de alginat la marginile amprentei,nesustinute de lingura;
B. alginatul desprins partial sau total de pe lingura;
C. turnarea modelului cu gips prea fluid;
D. rasturnarii amprentei pentru confecionarea soclului modelului,inainte de priza gipsului din amprenta;
E. plasarii amprentei turnate in contact cu obiecte dure sau pe suprafete inclinate.
(pag. 343)

S1351033. O lingura standard corecta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. in sens antero-posterior sa acopere:
- pt. maxilar: tuberozitatile, linia"Ah",dintii restanti;
- pt. mandibula: tuberculul piriform fara a deranja ligamentul pterigo-mandibular, dintii restanti;
B. in sens transversal lingura trebuie sa cuprinda:
- pt. maxilar: crestele alveolare, tuberozitatile si dintii restanti din regiunea laterala;
- pt. mandibula: sa cuprinda directia crestelor edentate ; vestibular sa ajunga la 2-3mm de linia de reflexie
a mucoasei,iar lingual sa nu depaseasca linia milohioidiana;
C. marginile lingurii sa fie cat mai la distanta de linia de reflexie a mucoasei si sa deranjeze cat mai putin
miscarile functionale ;
D. sa asigure o grosime suficienta si cat se poate de uniforma a materialului de amprenta;
E. sa fie prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta;
(pag. 339)

S1351034. Scopul amprentarii functionale in edentatiile terminale clasa l si clasa a ll-a Kennedy se
refera la:
A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare;
B. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei;
C. reproducerea crestelor edentate;
D. inregistrarea suprafeei mucoasei acoperitoare;
E. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic.
(pag. 347)

S1451035. in cazul protezelor partiale acrilice mandibulare, amprenta functionala se realizeaza cu:
A. lingura individuala
B. lingura standard individualizata
C. silicon de consistenta medie
D. silicon chitos
E. silicon de consistenta fluida
(pag. 352)

1237

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1238

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1451036. in cazul protezelor scheletate amprenta functionala compresiva utilizata in Clinica de


Protetica dentara din Bucuresti include urmatorii timpi:
A. realizarea scheletului metalic al protezei pe baza unei amprente unice cu alginat
B. realizarea unor portamprente din acrilat autopolimerizabil peste seile metalice ale protezei
C. verificarea testului de rotatie a protezei prin apasarea pe pintenii cei mai distali si extremitatea distala a
valului de ocluzie
D. determinarea relaiilor intermaxilare cu valurile de ocluzie din stents ramolite
E. amprentarea crestelor folosind un strat de ceara buco-plastica aplicat pe fata mucozala a seilor
(pag. 349350)

S1451037. in edentatia partiala clasa a III- Kennedy maxilara in care seaua protezei scheletate nu are
versant vestibular se poate realiza o amprenta functionala:
A. necompresiva
B. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata digital de medic
C. de spalare
D. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata de fora masticatorie a pacientului
E. asociata cu tehnica"modelului corijat"
(pag. 352)

S1451038. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata cu proteze scheletate, amprenta
functionala:
A. reproduce anatomic perfect dintii restanti
B. inregistreaza forma functionala a mucoasei crestelor edentate
C. reda forma si latimea fundului de sac
D. permite realizarea unui"model corijat"corect
E. se realizeaza cu o lingura individuala din acrilat si un elastomer de consistenta medie
(pag. 351-352)

S1451039. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata prin proteza scheletata, la amprentarea
functionala a suportului muco-osos se va urmari ca:
A. marginile amprentei sa nu ajunga pana in zona de reflexie a mucoasei
B. marginile amprentei sa fie modelate functional ca forma si grosime
C. sa fie redata forma functionala a mucoasei crestelor
D. sa se redea forma anatomica a mucoasei crestelor
E. sa se redea forma anatomica perfecta a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare
(pag. 351-352)

S1451040. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteze scheletate, amprenta
functionala compresiva:
A. reda forma anatomica a mucoasei crestelor
B. se indica mai ales pe campurile cu o rezilienta mai mare a mucoasei crestelor
C. limiteaza bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor
D. asigura solicitarea crestei numai in regiunea distala
E. evita efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi
(pag. 346)

S1451041. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata prin proteza scheletata, lingura
individuala se opreste la 1 mm de:
A. linia de reflexie a mucoasei in zona vestibulara laterala
B. linia de reflexie a mucoasei in zona vestibulara labiala
C. insertia ligamentului pterigo-mandibular
D. linia milohioidiana in zona linguala laterala
E. marginea gingivala linguala a frontalilor

1238

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1239

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 364)

S1451042. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara, cu o mucoasa a crestelor foarte
rezilienta si tratata prin proteza scheletata se indica amprenta functionala:
A. necompresiva
B. de spalare
C. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata digital de medic
D. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata de fora masticatorie a pacientului
E. asociata cu tehnica"modelului corijat"
(pag. 347-348)

S1451043. in protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva se indica in:


A. edentatie partiala clasa I-a Kennedy maxilara
B. edentatie partiala clasa I-a Kennedy mandibulara cand rezilienta mucoasei este foarte mare
C. edentatie partiala clasa a II-a Kennedy maxilara
D. edentaie pariala clasa a II-a Kennedy mandibulara cand reziliena mucoasei este foarte mare
E. edentatie partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteza scheletata cu sprijin mixt articulat
(pag. 346)

S1551044. Adaptarea lingurii individuale mandibulare in cazul unei edentatii frontale se face astfel
incat:
A. in zona linguala centrala marginea lingurii sa fie deasupra insertiei frenului limbii
B. lingura sa nu se ridice de pe campul protetic la miscarea de umezire a buzei inferioare
C. in zonele linguale laterale se va situa la nivelul liniilor milohioidiene
D. vestibular labial marginea lingurii sa ajunga la linia de flexie a mucoasei
E. marginile lingurii sa fie rotunjite.
(pag. 365)

S1551045. Adaptarea lingurii individuale maxilare, in cazul unei edentatii termino-terminale se face
astfel incat:
A. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1mm
B. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1,5 mm
C. marginea lingurii va ajunge in zona vestibulara laterala la 1,5 mm de linia de reflexie a mucoasei
D. marginea lingurii va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei
E. marginile lingurii vor fi rotunjite.
(pag. 362)

S1551046. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale pentru
realizarea protezei"echilibrate"
A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica
B. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza
C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
D. amprentarea crestelor edentate cu silicon de consistena medie
E. utilizarea tehnicii modelului corijat.
(pag. 348)

S1551047. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale utilizata de
Clinica de protetica dentara din Bucuresti:
A. confectionarea lingurii individuale din acrilat
B. amprenta functionala cu elastomer de consistenta crescuta
C. aplicarea de valuri de ocluzie
D. verificarea testului de rotaie a protezei
E. utilizarea de ceruri bucoplastice.

1239

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1240

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 349)

S1551048. impotriva secretiei exagerate de saliva se poate utiliza:


A. clatirea cu apa calda imediat inainte de amprentare
B. clatirea cu apa rece imediat dupa amprentare
C. utilizarea medicatiei parasimpaticolitice in majoritatea cazurilor
D. utilizarea in mod excepional a medicaiei parasimpaticolitice
E. aplicarea de rulouri de vata in vestibul.
(pag. 355)

S1551049. in cadrul amprentei functionale in edentatiile de clasa I si II, modelarea marginala


functionala se face pentru a obtine:
A. mobilitatea fiziologica a tesuturilor periferice
B. diminuarea senzatiei de corp strain
C. adaptarea mai grea a pacientului la proteza
D. eliminarea reteniilor alimentare de la marginea seilor
E. mentinerea protezei prin tonicitate musculara.
(pag. 345)

S1551050. La realizarea protezelor scheletate, amprenta functionala de spalare se foloseste pentru


urmatoarele tipuri de edentatie:
A. clasa I Kennedy
B. clasa II Kennedy
C. clasa III Kennedy, cand nu se face versant vestibular seilor
D. clasa III Kennedy, cand versantele vestibulare ale seilor nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de sac
E. clasa IV Kennedy, in toate cazurile.
(pag. 352)

S1551051. Modificarile dimensionale ale amprentei cu alginat, aparute in timpul prizei materialului se
datoreaza urmatorilor factori:
A. miscarea lingurii pe campul protetic
B. turnarea modelului din gips prea vascos
C. deshidratarea alginatului
D. schimbarea degetelor care menin lingura pe campul protetic
E. presiunea digitala foarte mare.
(pag. 361)

S1551052. Reflexul exagerat de voma-greata poate fi combatut prin:


A. anestezie de contact
B. aplicarea lingurii mai intai distal si apoi anterior
C. aplicarea lingurii mai intai anterior si apoi distal
D. clatirea cu apa calda
E. medicatie beta-blocanta.
(pag. 356)

S1651053. Amprenta functionala de spalare (Wash technic) este contraindicata in edentatiile de cl I si a


II-a deoarece:
A. marginile amprentei vor fi prea scurte;
B. la mandibula conectorul principal va fi aplicat in zone eronate;
C. apare deformarea fundului de sac vestibular;
D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcional;
E. protezele realizate dupa amprente functionale de spalare vor produce leziuni de decubit.
(pag. 351)

1240

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1241

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1651054. Amprenta functionala necompresiva este indicata in:


A. edentatie cl. A III-a la maxilar;
B. edentatie cl. I si a II-a la mandibula cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular;
C. edentatie cl. I si a II-a la mandibula, in aproape toate cazurile;
D. edentaie cl. I si a II-a la maxilar, in aproape toate cazurile;
E. edentatie cl. I si aII-a la maxilar cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular.
(pag. 346)

S1651055. Dupa o amprenta functionala de spalare (Wash technic) se poate realiza o proteza
scheletata in:
A. edentatia de cl. a III-a cand marginile seilor nu pot sau nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de sac;
B. edentatia de cl. a III-a, cand nu se face versant vestibular al seilor;
C. edentatia de cl. a IV-a, cand seile frontale nu pot sa ajunga pana in fundurile de sac din cauza unor
procese alveolare retentive;
D. edentaia de cl. I, cand nu se face versant vestibular al seilor;
E. edentatia de cl. A II-a, cand marginile seilor laterale nu pot sau nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de
sac.
(pag. 352)

S1651056. in cazul amprentarii compresive dupa O. C. Applegate:


A. se foloseste ceara bucoplastica;
B. schletul metalic este realizat dupa o amprenta unica cu hidrocoloizi;
C. se foloseste gutaperca;
D. se exercita presiuni pe sei;
E. medicul va modela amprenta prin miscari functionale ale periferiei campului protetic.
(pag. 347)

S1651057. in cazul amprentei functionale sub presiune masticatorie dupa Spreng:


A. seile vor fi tapetate cu material bucoplastic;
B. seile vor fi tapetate cu material termoplastic;
C. materialul de amprenta si proteza vor fi purtate 7-10 zile;
D. materialul de amprenta si proteza vor fi purtate 6zile;
E. este necesara realizarea dupa amprentare a modelului corijat.
(pag. 348)

S1651058. in cazul metodei de amprentare in doi timpi (Wash technic):


A. prima amprenta se ia cu material siliconic de consistenta ridicata;
B. prima amprenta se ia cu material de tipul alginatului;
C. in timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic de catre medic si pacient;
D. in timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic numai de catre medic;
E. amprenta definitiva se realizeaza cu alginat.
(pag. 365)

S1651059. in cazul unei amprentarii cu alginate, pentru obtinerea unei amprente fara modificari
dimensionale aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa fie scoasa din gura lent, fara a utiliza miscari bruste;
B. sa fie scoasa din gura rapid, dintr-o data si in axul lung al dintilor;
C. la maxilar se fac tractiuni in jos si inapoi;
D. la mandibula se fac traciuni in sus si usor spre vestibular;
E. pana la turnarea modelului, amprenta se va tine intr-un bol cu apa;
(pag. 360)

1241

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1242

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1651060. in cazul unei edentatii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie sa se faca astfel:
A. in regiune distala lingura se va opri la 1,5 mm de insertia ligamentului pterigo-mandibular;
B. in zona linguala laterala, lingura trebuie sa acopere linia milohioidiana;
C. in zona linguala laterala, lingura trebuie sa se opreasca la 1 mm de linia milohioidiana;
D. daca nu se palpeaza creasta milohioidiana, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planseul bucal;
E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm.
(pag. 364)

S1651061. in legatura cu amprenta functionala in cadrul realizarii protezei scheletate, care din
urmatoarele afrmatii sunt false:
A. amprenta functionala se poate realiza si cu linguri standard;
B. inainte de amprentare proteza veche trebuie sa nu fie purtata 1-2 zile;
C. amprenta functionala nu are caracteristici legate de clasa de edentatie;
D. este diferita in funcie de tipul de sprijin;
E. amprenta functionala necompresiva este indicata mai ales in cazul edentatiei de cl. a II-a.
(pag. 345)

S1651062. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt false, in legatura cu amprenta functionala
pentru realizarea protezei "echilibrate":
A. amprentarea se face cu eugenat de zinc;
B. adaptarea seilor se face pana la linia de reflexie a mucoasei;
C. se mai numeste si amprenta compresiva cu "gura deschisa";
D. dupa determinarea RIM de ocluzie pacientul inchide gura si se reia amprentarea;
E. proteza rezultata dupa aceasta metoda se realizeaza cu dinti de portelan.
(pag. 348)

S1651063. Precizati care dintre afirmatii sunt false in legatura cu amprentarea cu alginate la realizarea
protezei scheletate:
A. dupa amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fara modificarea dimensiunilor din partea
amprentei in intervalul de timp de pana la 24 ore;
B. amprenta este bine sa fie tinuta in apa pentru a nu suferi modificari dimensionale;
C. in timpul amprentarii este necesara realizarea unei presiuni continue asupra lingurii;
D. lasarea amprentei in contact cu aerul duce la contracia acesteia;
E. scoaterea amprentei din gura se face rapid, dintr-o data si in axul lung al dintilor;
(pag. 362)

S1651064. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dupa metoda de amprentare compresiva
utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti, se regasesc:
A. confectionarea lingurei individuale din placa de baza;
B. confectionarea lingurei individuale din acrilat;
C. amprenta functionala cu un elestomer de consistenta fluida;
D. aplicarea valurilor de ocluzie din ceara roz;
E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents.
(pag. 349)

S1651065. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dupa metoda de amprentare compresiva
utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti, se regasesc:
A. confectionarea lingurei individuale din placa de baza;
B. confectionarea lingurei individuale din acrilat;
C. amprenta functionala cu un elestomer de consistenta fluida;
D. aplicarea valurilor de ocluzie din ceara roz;
E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents.
(pag. 349)

1242

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1243

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2151066. Amprenta functionala n edentatia partiala are caracterisici legate de:


A. Tipul tratamentelor preprotetice
B. Clasa de edentatie
C. Tipul de sprijin al protezei
D. Timpul trecut de la instalarea edentatiei
E. Vrsta pacientului.
(pag. 345)

S2151067. Lingura individuala realizata n cabinet din elastomer chitos are urmatoarele caracteristici:
A. Volumul lingurii este mare
B. Marginile sunt supraextinse
C. Materialul de amprenta este bine retentionat chimic
D. Materialul de amprenta este bine retentionat mecanic
E. Marginile lingurii sunt subtiri
(pag. 365)

S2551068. Lingura standard utilizat n vederea amprentrii trebuie s ndeplineasc urmtoarele


condiii:
A. S acopere n ntregime cmpul protetic
B. S vin n contact intim cu cmpul protetic
C. S asigure o grosime suficient i uniform a materialului de amprent
D. Marginile lingurei s fie ct mai aproape de linia de reflexie a mucoasei
E. S fie prevzut cu mijloace de retenie pentru materialul de amprent
(pag. 361)

S2651069. In fracturile de masiv facial putem gasi urmatorale simptome:


A. hematoame periorbitare
B. deformatii faciale
C. anestezia teritoriului nervului mentonier
D. emfizem subcutan
E. epistaxis
(pag. 670)

S2651070. Complicatiile fracturilor de masiv facial pot fii:


A. asfixia
B. socul traumatic
C. infarctul miocardic
D. socul hemoragic
E. edemul cerebral
(pag. 682)

S2651071. Fracturile partiale ale masivului facial pot interesa:


A. rebordul alveolar
B. oasele nazale
C. tuberozitatea maxilara
D. apofizele palatinale ale maxilarelor
E. apofiza coronoida
(pag. 675)

S2651072. Fractura mediana a maxilarului superior se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. tumefierea si echimoye la nivelul buzei superioare
B. plaga gingivala pe linia mediana

1243

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1244

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. tulburare de ocluzie in sens lateral


D. muscatura in armonica
E. comunicare buco sinusala
(pag. 674)

S2851073. Amprenta documentara in edentatia partiala se ia:


A. inaintea tratamentului preprotetic
B. inaintea tratamentului de urgenta
C. in timpul amprentarii nu se fac miscari ale periferiei campului protetic
D. in timpul amprentarii se fac miscari ale periferiei campului protetic
E. dupa efectuarea unui sumar detartraj supragingival
(pag. 343)

S2851074. Amprenta preliminara in edentatia partiala se ia:


A. inainte de realizarea tratamentului preprotetic
B. dupa realizarea tratamentului preprotetic
C. cu miscari executate de medic
D. cu miscari executate de pacient
E. uneori cu linguri standard individualizate
(pag. 344)

S2851075. Obiectivele amprentei functionale in edentatiile de clasa I si clasa II Kenrdy:


A. reproducerea anatomica a dintilor restanti
B. redarea tesuturilor inconjuratoare
C. reproducerea crestelor edentate
D. sa redea forma anatomica a mucoasei crestelor
E. sa redea forma functionala a mucoasei crestelor
(pag. 345)

S2851076. Amprenta functionala compresiva urmareste:


A. sa invinga rezilienta mucoasei
B. sa reproduca forma functionala a mucoasei crestelor
C. sa reproduca forma anatomica a mucoasei crestelor
D. sa uzeze de presiunea digitala asupra mucoasei
E. sa uzeze de fortele de masticatie asupra mucoasei
(pag. 347)

S2951077. In edentatia partiala tratata cu proteze mobilizabile sunt necesare urmatoarele tipuri de
amprente:
A. Amprenta cu gura inchisa
B. Amprenta bimaxilara
C. Amprenta documentara
D. Amprenta preliminara
E. Amprenta finala
(pag. 343)

S2951078. Amprenta documentara se ia:


A. inainte de tratamentul preprotetic
B. dupa tratamentul preprotetic
C. dupa tratamentul de urgenta
D. inaintea tratamentului de urgenta
E. dupa detartrajul supragingival

1244

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1245

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 343)

S2951079. Amprenta functionala necompresiva este indicata pentru:


A. Edentatia cl. I maxilara
B. Edentatia cl. I mandibulara
C. Edentatia cl. a II-a maxilara
D. Edentatia cl. a III-a mandibulara
E. Edentatia cl. a IV-a maxilara
(pag. 351)

1245

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1246

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 52
Elemente structurale ale protezelor partilae scheletate
BIBLIOGRAFIE:
7. A.Ionescu - Clinica i tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1352001. Daca procesul alveolar nu este suficient de inalt,distanta barei linguale fata de gingie va fi
redusa cu
A. 2-3mm
B. 4mm
C. 1mm
D. 1,5mm
E. nici un raspuns corect
(pag. 144)

S1352002. Fata de mucoasa procesului alveolar bara linguala trebuie plasata la o distanta de:
A. 0,1-0,3mm;
B. 0,3 -2mm;
C. 1,5-3mm;
D. 0,3-3mm;
E. 4mm.
(pag. 142)

S1352003. Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este


A. rotunda
B. ovala
C. semiluna;
D. semipiriforma
E. dreptunghiulara
(pag. 144)

S1352004. Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de:


A. 0,1-0,3mm;
B. 0,4-0,5mm
C. 0,5-1 mm;
D. 1 mm
E. 1,5mm
(pag. 148)

S1352005. in cazul existentei unui proces alveolar vertical si rezilienta mucozala minima, folierea va fi
de:
A. 1mm;
B. 2mm;
C. 3mm;
D. 1,5mm;
E. nici un raspuns corect.
(pag. 143)

1246

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1247

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1352006. in dreptul dintilor laterali conectorul principal metalic sub forma de placuta trece fata de
parodontiul marginal la cel putin:
A. 8mm
B. 5mm
C. 2mm
D. 10mm
E. 3rnm
(pag. 152)

S1352007. Pentru utilizarea barei linguale inaltimea procesului alveolar este de cel putin:
A. 4mm;
B. 6mm;
C. 8mm;
D. 9mm;
E. 10mm.
(pag. 142)

S1452008. Bara linguala a unei proteze scheletate cu sprijin dento-parodontal va fi distantata fata de
mucoasa procesului alveolar cu:
A. 0,3 mm
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 2 mm
(pag. 143)

S1452009. Crosetul Bonwill este:


A. un croset divizat
B. prevazut cu un conector secundar interdentar care se termina in seaua protezei
C. prevazut cu doi pinteni ocluzali alaturati cand dintii stalpi sunt acoperiti cu microproteze solidarizate
D. indicat in edentaia pariala clasa a II-a Kennedy pe partea hemiarcadei integre
E. indicat in edentatia partiala clasa I-a Kennedy
(pag. 191 192)

S1452010. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy la care zona retentiva subecuatoriala a dintilor stalpi
este situata vestibulo-mezial se indica:
A. croset circular Ackers deschis edental
B. croset divizat in T
C. croset divizat in I
D. croset"in ac de par"
E. croset mixt
(pag. 287)

S1452011. Linia ecuatoriala tipica a dintilor stalpi ai protezei scheletate:


A. pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale dinspre edentatie, coboara oblic pe fetele
laterale si ajunge pe fata proximala opusa edentatiei in vecinatatea coletului
B. este plasata in apropierea fetei ocluzale, atat vestibular, cat si oral
C. este plasata in apropierea coletului fetelor proximale
D. pleaca de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximala dinspre edentaie, trece in diagonala pe
feele vestibulara si orala si se apropie de colet spre faa proximala opusa edentaiei
E. pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale opusa edentatiei, coboara oblic pe fetele
laterale si ajunge pe fata proximala dinspre edentatie la nivelul coletului.
(pag. 167)

1247

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1248

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1452012. Mijloacele indirecte de mentinere, sprijin si stabilizare ale protezei scheletate elimina:
A. bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor terminale
B. bascularea prin infundare a seilor frontale
C. bascularea prin desprindere a extremitatii distale a seilor
D. bascularea laterala a protezei scheletate
E. distalizarea protezei scheletate
(pag. 162)

S1452013. Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a:


A. cuprinde mai mult de 180 din circumferinta dintelui
B. nu exercita presiuni asupra dintelui stalp in momentul in care asupra protezei nu actioneaza nici o forta
C. opri bascularea protezei scheletate
D. neutraliza efectul poriunii flexibile a braului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp la inseria si
dezinseria protezei
E. nici una din cele de mai sus
(pag. 177)

S1552014. Care dintre urmatoarele afirmatii privind crosetul continuu sunt corecte:
A. nu se utilizeaza in edentatii de clasa a-I-a Kennedy
B. asigura mentinerea directa a protezei
C. se aplica in zona subecuatoriala
D. solidarizeaza dinii restani
E. nu rigidizeaza bara linguala
(pag. 146)

S1552015. Crosetul Ackers deschis anterior (mezial) este indicat:


A. in edentatii frontale
B. pe canin
C. in edentatii clasa a III-a (laterale)
D. pe incisivii centrali
E. in edentatii de clasa a II-a
(pag. 188)

S1552016. Grosimea conectorilor principali maxilari este de:


A. 1 mm
B. 0.10-0.40 mm
C. 0.40-0.60 mm
D. 0.75 mm
E. 1-2 mm
(pag. 152)

S1552017. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in urmatoarele cazuri:


A. atrofie marcata a crestelor in edentatiile terminale
B. edentatii clasa a IV- a Kennedy
C. edentatii clasa a III- a Kennedy
D. atrofii reduse ale crestei alveolare
E. edentatii clasa A1 Eichner.
(pag. 149)

S1552018. Placuta mucozala cu latime mare este utilizata in:


A. edentatiile clasa I cand crestele sunt atrofiate
B. edentatiile clasa a II-a cu creste atrofiate

1248

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1249

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. edentatii latero-terminale
D. edentaii clasa a IV-a
E. edentatii clasa I, II, cand torusul este mare
(pag. 153)

S1552019. saua protezei scheletate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. sa nu aiba conductibilitate termica
B. greutate mare
C. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact
D. suprafeele externe retentive
E. extinderea seii pina la tuberozitatea maxilara
(pag. 268)

S1652020. Bara linguala se utilizeaza cand:


A. inaltimea procesului alveolar este de cel putin 9 mm;
B. inaltimea procesului alveolar este de 4-5 mm;
C. inaltimea procesului alveolar este mai mica de 9 mm;
D. inalimea procesului alveolar este mai mica de 4-5 mm;
E. inaltimea procesului alveolar nu este importanta.
(pag. 142)

S1652021. Distantarea barei linguale cand procesul alveolar este vertical si rezilienta mucoasei minima
este de:
A. 0,3-2 mm;
B. 2 mm;
C. 1,5 mm;
D. 1 mm;
E. 1,5-2 mm.
(pag. 143)

S1652022. Grosimea placutei mucozale cu latime redusa este de:


A. 0,3 mm;
B. 0,5 mm;
C. 0,6 mm;
D. 1 mm;
E. 1,5 mm.
(pag. 152)

S1652023. in cazul crosetului inelar cu patru brate, conectorul secundar de intarire este distantat de
mucoasa cu:
A. 0,1 mm;
B. 0,2 mm;
C. 0,3 mm;
D. 0,4 mm;
E. 0,5 mm.
(pag. 190)

S1652024. in cazul placutei mucozale cu latime mare despovararea la nivelul rugilor este de:
A. 0,1-0,2 mm;
B. 0,2-0,3 mm;
C. 0,3-0,4 mm;
D. 0,4-0,5 mm;

1249

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1250

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. 0,6 mm.
(pag. 152)

S1652025. Placuta anterioara a conectorului maxilar fenestrat are o latime de:


A. 0,3-0,6 mm;
B. 0,6-0,9 mm;
C. 1-3 mm;
D. 3-6 mm;
E. 6-9 mm;
(pag. 154)

S1652026. Placuta mucozala cu latime redusa este utilizata in:


A. edentatie unilaterala;
B. edentatie termino-terminala;
C. edentatie frontala;
D. edentaie latero-terminala;
E. edentatiile laterale cand proteza are un sprijin dento-parodontal.
(pag. 152)

S1652027. Placuta posterioara a conectorului maxilar fenestrat are o latime de:


A. 1-3 mm;
B. 3-4 mm;
C. 4-5 mm;
D. 5-6 mm;
E. 6-9 mm;
(pag. 155)

S1652028. Profilul pe sectiune cel mai indicat al barei linguale este:


A. oval;
B. semipiriform;
C. senirotund;
D. rotund;
E. trapez.
(pag. 143)

S2152029. Marginea superioara a barei linguale trebuie sa fie fata de parodontiul marginal la o distanta
de:
A. 4-5 mm
B. 2 mm
C. 1 mm
D. 8 mm
E. 0,5 mm
(pag. 142)

S2252030. Forma pintenului ocluzal trebuie sa fie:


A. dreptunghiulara
B. triunghiulara
C. dependenta de tipul de cavitate
D. de orice forma
E. doar varianta a e corecta
(pag. 172)

1250

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1251

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2252031. Exista trei tipuri de pinteni externi, mai putin urmatoarul:


A. pinteni externi principali
B. pinteni principali supracingulari
C. pinteni principali incizal
D. pinteni principali supracingulari,incizali si externi
E. pinteni interni
(pag. 170)

S2252032. Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele cu exceptia:


A. incercuirea
B. oasivitatea
C. stabilizarea
D. reciprocitatea
E. frictiunea
(pag. 160)

S2252033. Plasarea bratului crosetului in mod echilibrat nu se poate indeplini prin:


A. slefuire in cadrul tratamentului proprotetic
B. renuntarea la bratul opozant
C. utilizarea crosetelor Ney biactive si mixt
D. utilizarea crosetului R.P.I.
E. tilizarea pintenilor interni
(pag. 163)

S2252034. Dintre manifestarile dentare ale crosetelor turnate se enumera urmatoarele mai putin:
A. caria dentara
B. leziuni ale smaltului sic aria dentara
C. leziunile smaltului
D. modificari de pozitie
E. manifestari parodontale
(pag. 180)

S2252035. Factorii care nu pot afecta impantarea dintelui stalp sunt:


A. retentia alimentara
B. marimea suprafetei ocluzale
C. plasarea pintenului intr-un lacas situate intr-o foseta meziala sau distala
D. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta distala a dintelui stalp
E. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta meziala a dintelui stalp
(pag. 184)

S2252036. Crosetele Roach sunt urmatoarele:


A. crosetul caninului
B. crosetul T
C. crosetul Ackers
D. crosetul circular in ac de par
E. crosetul circular cu actiune dubla
(pag. 193)

S2252037. Crosetele Roach sunt urmatoarele mai putin:


A. crosetul C
B. crosetul L
C. crosetul U

1251

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1252

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. crosetul S
E. crosetul caninului
(pag. 193)

S2252038. Din a doua grupa de crosete Roach nu fac parte:


A. gherute cu dubla extremitate libera
B. gherute cu o extremitate libera
C. gherute vestibule-orale
D. gherute mezio-distale
E. croset unibar
(pag. 193)

S2252039. Dintre crosetele Ney nu fac parte:


A. crosetul combinat I-II
B. biactiv mixt
C. cu actiune anterioara
D. cu actiune posterioara
E. cu actiune posterioara inverse
(pag. 200)

S2252040. Avantajele crosetelor mixte sunt:


A. dezactivare in timp datorita oboselii aliajului
B. dificultate de lipire
C. dificultate de sudare
D. deformare de catre pacient
E. rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate
(pag. 207)

S2252041. Dintre sistemele de bare si calareti nu fac parte:


A. sistemul Gilmore
B. sistemul Dolder
C. sistemul Ackermann
D. sistemul CEKA
E. sistemul Gmur
(pag. 234)

S2252042. Dintre sistemele speciale nu fac parte:


A. amortizorii de forte
B. crosetele turnate
C. ruptorii de forte
D. sistemele magnetice
E. sistemele de capse
(pag. 211)

S2252043. Conectorii secundari sunt urmatorii mai putin:


A. secundari interdentari
B. secundari interni
C. secundari proximali
D. secundari ai bratelor elastice ale crosetelor divizate
E. 5.secundari elastici
(pag. 266)

1252

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1253

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2252044. Conditiile seii unei proteze scheletate sunt urmatoarele mai putin:
A. adaptarea intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact
B. greutate marita
C. suprafete externe bine lustruite
D. buna conductibilitate termica
E. refacerea si mentinerea fizionomiei
(pag. 270)

S2252045. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei nu se refera la:


A. sprijin
B. stabilizare
C. refacerea fonatiei
D. tipuri de amprenta indicate
E. planuri de ghidare
(pag. 286)

S2252046. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul croset indicat in edentatia de
clasa I este:
A. cel al caninului
B. cel Roach
C. cel in T
D. cel mixt
E. cel in L
(pag. 203)

S2252047. Daca retentivitatea favorabila e situata in mijlocul fetei vestibulare, se indica urmatorul tip
de croset:
A. divizat in T
B. divizat in semi T
C. caninului
D. mixt biactiv
E. divizat in I
(pag. 203)

S2252048. Mentinerea indirecta nu e necesara la protezele de clasa:


A. I Kennedy
B. a II a Kennedy
C. a III a Kennedy
D. a IV a Kennedy
E. la nici o clasa Kennedy
(pag. 300)

S2252049. In cazuri de insertie inalta a planseului bucal asociata cu dinti restanti frontali inalti si
verticali este indicat urmatorul conector principal
A. bara linguala
B. placa dento-mucozala mandibulara
C. placuta mucozala cu latime redusa
D. conector principal dentar
E. toate afirmatiile sunt gresite *
(pag. 148-159)

S2252050. Crosetele Ney sunt de urmatoarele tipuri cu exceptia:


A. croset Ney I

1253

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1254

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

croset Ney II
croset combinat I-II
crosetul caninului
croset biactiv mixt
(pag. 200)

S2252051. Avantajele crosetelor mixte sunt:


A. flexibilitate mai mica decat a bratelor retentive turnate
B. pot fi aplicate pe dinti stalpi cu valoare parodontala redusa
C. vizibilitate mai accentuata decat a bratelor turnate
D. rezistenta la indoire mai mica ca la crosetele turnate
E. preparatiile nu sunt la fel de usoare ca si in cazul crosetelor turnate
(pag. 207)

S2252052. Tipurile de conectori secundari sunt:


A. conectori secundari proximali
B. conectori secundari vestibulari
C. conectori secundari ai bratelor opozante ale crosetelor
D. conectori secundari rigizi
E. nici un raspuns corect
(pag. 266)

S2252053. Despre dintii artificiali se pot afirma urmatoarele :


A. nu e necesar sa realizeze o ocluzie functionala
B. nu e necesar sa aiba eficacitate masticatorie
C. e suficient un bun aspect estetic
D. nu e necesar sa aiba o rezistenta mecanica cat mai indelungata
E. sa realizeze confort privind fonatia si spatial pentru limba
(pag. 281)

S2252054. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:


A. dinti metalici
B. suprafete ocluzale metalice
C. casete cu fatete
D. dinti prefabricate din portelan
E. doar varianta a e corecta
(pag. 283)

S2252055. Anumite zone acoperite de conectorii principali maxilari trebuie despovarate de presiuni,
cu exceptia:
A. papila incisiva
B. torus mandibular
C. rafeu median ascutit
D. rugi palatine
E. torus palatin
(pag. 149)

S2252056. Presiunile exaggerate asupra tesuturilor poate apare in urmatoarele situatii cu exceptia:
A. lipsei sprijinului parodontal
B. foliere insuficienta
C. foliere inexistenta
D. prezenta elementelor de stabilizare

1254

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1255

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. lipsa de echilibrare ocluzala a protezei


(pag. 159)

S2252057. Mentinerea protezei depinde de urmatorii factori cu exceptia :


A. implantarea dintilor stalpi
B. tipul de croset
C. fizionomie
D. fonatie
E. numarul de crosete si pozitia lor
(pag. 159)

S2252058. Liniile ecuatoriale atipice sunt urmatoarele cu exceptia:


A. linia ecuatoriala diagonala
B. linia ecuatoriala inalta
C. linia ecuatoriala mijlocie
D. linia ecuatoriala coborata
E. sunt corecte variantele 1,2,4
(pag. 166)

S2252059. Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la numarul de crosete utilizate:


A. un croset in edentatii subtotale
B. doua crosete in edentatii termino-terminale
C. trei crosete in latero-terminale
D. patru in cele subtotale
E. 5. patru in cele frontale
(pag. 168)

S2552060. Care din urmtoarele afirmaii privind croetul continuu sunt corecte :
A. nu se folosete n edentaii de clasa a-I-a Kennedy
B. asigur meninerea direct a protezei
C. se aplic n zona subecuatorial
D. nu solidarizeaz dinii restani
E. rigidizeaz bara lingual
(pag. 149)

S2652061. Localizarea predilecta a ameloblastomului este:


A. la mandibula, n unghiul mandibulei (80- 90 %)
B. la maxilar, n regiunea frontala
C. la mandibula n zona canin-premolar
D. la mandibula n colul mandibular
E. n sinusul maxilar
(pag. 799)

S2652062. Ameloblastomul apare mai frecvent:


A. la persoane ntre 20-50 de ani, cu predilectie ntre al 3-lea si al 4-lea deceniu de viata
B. la persoane ntre 15-30 de ani
C. la copii ntre 5-15 ani
D. la femei ntre 20-50 de ani
E. la barbati ntre 30-40 de ani
(pag. 799)

S2652063. Imaginea radiologica clasica n ameloblastom este:

1255

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1256

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

radioopacitate rotund avalara uniforma, omogena bine delimitata


aspect de os marmorat
aspect de os ras de molii
multiloculara cu numeroase spatii chistice de dimensiuni diferite si bine delimitate ntre ele
radiotransparenta uniloculara
(pag. 800)

S2652064. Cea mai des utilizata metoda de tratament n cazul ameloblastomului este:
A. chiuretajul (enucleerea)
B. cauterizarea chimica sau cu ajutorul curentului electric
C. rezectia segmentara
D. rezectia n bloc a tumorii
E. extirparea tumorii
(pag. 801)

S2652065. Tumora Pindborg


A. este o tumora epiteliala calcificata, odontogena rara
B. apare mai frecvent la copii ntre 3-15 ani
C. este o tumora neodontogena predilect intraosoasa
D. este o tumora neodontogena predilect extraosoasa
E. este o tumora neinvaziva cu un ritm de dezvoltare lenta
(pag. 802)

S2652066. Fibromul ameloblastic:


A. este o tumora odontogena foarte rara care produce modificari extensive inductive n tesutul conjunctiv
B. este o tumora de cca. 3-4 cm diametru ncapsulata
C. apare o predilectie la sexul feminin ntre 30-40 de ani
D. este localizata cu predilectie la maxilar n zona tuberozitara
E. mai poarta denumirea de fibroodontom ameloblastic.
(pag. 804)

S2952067. Care este profilul cel mai potrivit al barei linguale?


A. ovalar
B. rotund
C. semipiriform
D. semioval
E. triunghiular
(pag. 143)

S2952068. Din categoria conectorilor principali maxilari face parte:


A. placuta mucozala cu latime redusa
B. placuta mucozala cu latime mare
C. placuta mucozala anterioara si posterioara
D. placuta mucozala in forma de U
E. toate
(pag. 152-155)

S2952069. Din categoria conectorilor principali maxilari face parte:


A. placuta mucozala
B. placuta dento-mucozala
C. placa palatinala completa
D. bare

1256

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1257

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. toate
(pag. 152, 156, 157)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1252070. Alegerea unui croset se face in functie de:
A. elasticitatea bratului retentiv
B. implantarea dintelui stalp
C. tipul de edentatie
D. marimea retentivitatii zonei subecuatoriale a dintelui stalp
E. rigiditatea bratului retentiv
(pag. 169)

S1252071. Conectorii principali au urmatoarele caracteristici comune:


A. rigiditatea
B. elasticitatea
C. asigurarea profilaxiei campului protetic
D. asigurarea confortului pacientului
E. solidarizarea dintilor restanti
(pag. 138-139)

S1252072. Crosetul Ackers asigura:


A. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv
B. sprijinul prin pintenul ocluzal
C. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv, bratul opozant, pintenul ocluzal,corpul
crosetului
D. sprijinul si prin bratul opozant, portiunea supraecuatoriala a bratului retentiv
E. mentinerea prin bratul opozant
(pag. 187)

S1252073. Crosetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezinta:


A. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala
B. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala
C. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentiv orientat mezial
D. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp
E. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp
(pag. 188)

S1252074. Crosetul continuu asigura:


A. rigiditatea barei linguale
B. contribuie la sprijinul dento-parodontal
C. mentinerea indirecta a protezelor terminale
D. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal
E. solidarizeaza dintii stalpi
(pag. 143)

S1252075. Despovararea tesuturilor mucozale - in cazul barei linguale depinde de:


A. tipul de sprijin
B. rezilienta mucoasei
C. profilul barei
D. forma anatomica a procesului alveolar

1257

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1258

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. prezenta torusului mandibular


(pag. 140)

S1252076. in toate formele clinice de edentatie partiale rezolvate prin proteza scheletata
A. simetria conectorului principal fata de linia mediana
B. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital
C. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acopera
D. suprafete netede,foarte bine lustruite
E. unirea conectorului principal in unghiurilor ascutite cu celelalte componente ale protezei scheletate
(pag. 139)

S1252077. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesara:
A. precizia culisei
B. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si patrice
C. inaltimea dintelui stalp
D. marimea culisei
E. topografia dintelui stalp
(pag. 212)

S1252078. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:


A. supraecuatorial
B. subecuatorial-prin desfintarea convexitatii fetei orale
C. subecuatorial-pe coroana cu perete oral plan
D. utilizarea unor crosete de tip Roach
E. utilizarea unor crosete Ney biactive nr.I si II
(pag. 177)

S1252079. Placa palatinala completa este indicata in:


A. cand exista putini dinti restanti,frontali sau laterali
B. creste si tuberozitati atrofiate
C. creste si tuberozitati retentive
D. in toate formele clinice de edentatie
E. nu se indica, intrucat pericliteaza confortul pacientului
(pag. 156)

S1252080. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in:


A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy
B. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm
C. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm
D. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm
E. edentatii frontale neprotezate
(pag. 146)

S1252081. Placuta dento-mucozala maxilara (redusa distal) este indicata in:


A. exista mai multi dinti restanti
B. este prezent numai grupul frontal
C. creste bine reprezentate
D. creste alveolare atrofiate
E. in edentatiile asociate cu brese frontale
(pag. 156)

S1252082. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in:

1258

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1259

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

edentatii terminale
edentatii laterale reduse
cand proteza partiala scheletata are sprijin mixt
cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontal
in toate formele clinice de edentatie partiale rezolvate prin proteza scheletata
(pag. 149)

S1252083. Seile protezelor scheletate:


A. acopera crestele alveolare edentate
B. sunt suportul de fixare a dintilor artificiali
C. intervin in stabilizarea protezei
D. intervin in mentinerea protezei
E. transmit presiunile suportului muco-osos in cazul protezelor cu sprijin dento-parodontal
(pag. 272)

S1352084. Bara vestibulara se aplica in cazul:


A. vestibularizarii dintilor frontali
B. lingualizare mare a dintilor frontali
C. torus exagerat
D. distalizarea dinilor frontali
E. nici un raspuns corect
(pag. 149)

S1352085. Caracteristicile crosetului continuu sunt:


A. forma pe sectiune semiovala
B. forma pe sectiune patrata
C. latime de 2-3mm
D. laime de 4-5mm
E. grosime maxima de l mm
(pag. 147)

S1352086. Dimensiunile barei linguale sunt


A. inaltime 4-5 mm;
B. grosime 1 mm la extremitatea superioara;
C. inaltime 6-8mm
D. grosime 3mm la extremitatea inferioara
E. grosime 4mm la extremitatea inferioara
(pag. 144)

S1352087. Efectele negative ale conectorilor principali dentomucozali asupra campului protetic sunt
determinate de
A. presiuni exagerate asupra tesuturilor;
B. lipsa de igiena orala;
C. purtarea protezei permanent;
D. schimbarea echilibrului biologic al cavitaii bucale;
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 161)

S1352088. Printre rolurile crosetului continuu se numara:


A. contribuie la sprijinul parodontal al protezei
B. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal
C. solidarizeaza dintii restanti

1259

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1260

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. evita elasticitatea conectorului principal


E. toate variantele sunt gresite
(pag. 146)

S1452089. Crosetul divizat in"T"prezinta urmatoarele particularitati:


A. bratul retentiv pleaca din sa
B. jumatatea meziala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala clasa I-a Kennedy
C. jumatatea distala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala clasa a II-a Kennedy
D. se contraindica in edentaia pariala clasa a III-a Kennedy
E. nu poseda brat opozant
(pag. 195)

S1452090. Crosetul Ney Nr.1:


A. deriva de la crosetul divizat in"T"
B. are un pinten ocluzal izolat, situat in prelungirea conectorului secundar
C. poseda doua brate retentive
D. se aplica pe dinii stalpi cu"ecuator protetic nr.1"
E. este indicat mai ales pe caninii care prezinta zone mici de retentie
(pag. 199-200)

S1452091. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy conceperea protezei scheletate va prezenta
urmatoarele caracteristici:
A. sprijin dento-parodontal prin pinteni ocluzali plasati in fosetele dinspre edentatie
B. mentinere directa prin doua crosete Bonwill
C. mentinere indirecta pe hemiarcada integra
D. planuri de ghidare prin slefuirea feelor proximale ale dinilor stalpi vecine edentaiei
E. stabilizarea protezei prin elementele rigide ale crosetelor
(pag. 303 305)

S1452092. in protezarea scheletata culisele:


A. sunt contraindicate pe dintii foarte abrazati
B. sunt contraindicate in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy
C. impun o paralelizare riguroasa
D. impun solidarizarea fixa a cel puin doi dini stalpi in edentaiile terminale
E. sunt cu atat mai eficiente cu cat suprafata de frictiune dintre patrice si matrice este mai mica.
(pag. 210 - 212)

S1452093. Placuta mucozala cu latime redusa:


A. este indicata in edentatia partiala clasa a II-a Kennedy fara modificari
B. se recomanda in edentatia clasa I-a Kennedy cu prezenta tuturor dintilor frontali
C. are o latime egala cu marimea spatiului edentat
D. este groasa de 0,6 mm
E. transmite presiuni moderate la nivelul mucoasei boltii palatine
(pag. 152)

S1452094. Rolul crosetului continuu consta in:


A. mentinerea indirecta a protezelor scheletate cu sprijin dento-parodontal
B. mentinerea directa a protezelor cu sei terminale
C. sprijin parodontal al protezei
D. solidarizarea dinilor restani
E. rigidizarea barei linguale
(pag. 146)

1260

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1261

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1452095. Sprijinul mixt articulat al protezei scheletate in edentatia partiala clasa I-a Kennedy este
asigurat de:
A. conectori secundari elastici
B. amortizori de forte
C. coroane telescop
D. ruptori de fore
E. pinteni ocluzali
(pag. 286 287)

S1552096. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:


A. rigiditatea
B. traiectul nu trebuie sa fie vertical
C. sa treaca la distanta de parodontiul marginal
D. jonciunea cu conectorul principal sa se faca perpendicular
E. unghiul dintre conectorul principal si cel secundar va fi ascutit
(pag. 263)

S1552097. Caracteristicile crosetelor divizate sunt:


A. sunt mai putin vizibile
B. bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic
C. bratul retentiv pleaca din corpul crosetului
D. contactul cu dintele stalp este mai mare decat la crosetele circulare
E. dezinsertia protezelor este mai usoara decat insertia
(pag. 193)

S1552098. Care din urmatoarele afirmatii privind reciprocitatea crosetelor nu sunt adevarate:
A. neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv.
B. cuprinde mai mult de 180 din circumferinta dintelui
C. neutralizeaza efectul portiunii rigide a bratului retentiv.
D. plasarea braelor crosetului in mod echilibrat.
E. utilizarea crosetului R-P.I.
(pag. 177)

S1552099. Care dintre urmatoarele afirmatii privind conectorul principal, placuta mucozala anterioara
si posterioara sunt corecte:
A. nu se utilizeaza in edentatii de clasa a-I-a Kennedy
B. necesita folierea torusului palatin cu 0.2 mm
C. se aplica cand exista torus palatin mare
D. este foarte rigid
E. acopera zona centrala a boltii palatine
(pag. 154)

S1552100. Crosetul continuu are urmatoarele roluri:


A. contribuie la sprijinul parodontal al protezei
B. solidarizeaza dintii restanti
C. stabilizeaza proteza in sens vestibulo-oral
D. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal
E. nu reface punctele de contact pierdute prin migrarea orizontala a dintilor restanti
(pag. 146)

S1552101. Dezavantajele crosetului caninului sunt:


A. aspectul nefizionomic

1261

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1262

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

lipsa reciprocitatii
aspect fizionomic
tulburarea ghidajului canin
asigura ghidajul in miscarea de lateralitate
(pag. 186)

S1552102. Mentinerea protezei scheletate depinde de urmatorii factori:


A. numarul crosetelor si pozitia lor
B. implantarea dintilor stalpi
C. grosimea pintenului ocluzal
D. fizionomie
E. gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentive.
(pag. 163)

S1552103. Pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor se pot lua urmatoarele masuri:
A. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta meziala a dintelui stalp.
B. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp.
C. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
D. acoperirea dinilor stalpi cu microproteze
E. pacient cu igiena deficitara.
(pag. 183)

S1552104. Urmatoarele afirmatii privind conectorii secundari proximali sunt adevarate:


A. se aplica pe fetele proximale ale dintilor stalpi opuse edentatiei
B. in edentatiile de clasa a III-a leaga pintenul ocluzal de sa
C. se aplica pe fetele proximale ale dintilor stalpi dinspre edentatie
D. laimea este de 1/3 din suprafaa proximala a dinilor stalpi
E. latimea este de 1/2 din suprafata proximala a dintilor stalpi
(pag. 264)

S1652105. Caracteristicile portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv al crosetului Ackers sunt:


A. este rigida;
B. intervine in sprijinul protezei;
C. intervine in stabilitatea protezei;
D. realizeaza o parte din funcia de incercuire;
E. asigura reciprocitatea
(pag. 187)

S1652106. Crosetul Ackers este indicat pe:


A. premolari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;
B. canini, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;
C. molari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;
D. caninii superiori in ocluzii adanci;
E. molari si premolari fara retentivitati.
(pag. 187)

S1652107. Din a doua grupa de crosete Roach fac parte:


A. crosetul divizat in T;
B. crosetul in R;
C. gherute mezio-distale compuse;
D. gherue cu o extremitate libera;
E. crotetul in C.

1262

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1263

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 197)

S1652108. Placuta mucozala fenestrata este indicata in:


A. prezenta unui torus palatin mare situat in mijlocul boltii;
B. situatia in care pacientii nu tolereaza o placa palatinala completa;
C. toate tipurile de edentatii;
D. numai in edentaia frontala;
E. numai in edentatia latero-laterala.
(pag. 154)

S1652109. Rezistenta barei linguale in zona de curbura maxima este asigurata de:
A. lungime;
B. inaltime;
C. grosime;
D. profil;
E. materialul folosit.
(pag. 145)

S1652110. Zonele de minima rezistenta ale barei linguale sunt:


A. la mijlocul barei;
B. la jonctiunea cu conectorii principali;
C. in treimea distala;
D. la jonciunea cu conectorii secundari;
E. la unirea cu seile.
(pag. 144)

S2152111. Crosetul Ackers deschis mezial:


A. Necesita o retentivitate favorabila n zona vestibulo-meziala
B. Pintenul este plasat n foseta meziala
C. Pintenul este plasat n foseta distala
D. Conectorul secundar este plasat mezial
E. Retentia necesara este de 0,25 mm
(pag. 188)

S2152112. Pintenii ocluzali principali au urmatoarele functii


A. Asigura sprijinul parodontal
B. Intervin n stabilizarea orizontala a protezei
C. Intervin n mentinere
D. Mentin bratele crosetului n pozitie constanta
E. Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti
(pag. 175)

S2252113. Marimea pintenului trebuie sa fie:


A. dependenta de dintele pe care se aplica
B. lungimea de din latimea mezio-distala
C. latimea de 1/3 din latimea vestibule-orala
D. grosimea de 1.5 mm la unirea cu conectorul principal si de 1 mm spre varf
E. doar varianta a e corecta
(pag. 172)

S2252114. Sprijinul mixt al protezei in cazul tratamentului edentatiei de clasa I pote fi:
A. mixt rigid

1263

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1264

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

mixt foarte rigid


mixt elastic
mixt articulate
doar variantele a si b sunt corecte
(pag. 287)

S2252115. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-distal, se indica urmatoarele tipuri de crosete
turnate in tratamentul edentatiei de clasa I:
A. divizat in T
B. divizat in semi T
C. circular Ackers deschis edental
D. doar primele doua tipuri
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 203)

S2252116. Daca edentatia de clasa I se complica cu brese frontale, atitudinea depinde de:
A. marimea bresei
B. fizionomie
C. atrofia osoasa
D. implantarea dintilor restanti
E. doleantele pacientilor
(pag. 294)

S2252117. Tratamentul edentatiei de clasa a II aare urmatoarele caracteristici:


A. extinderea bazei protezei doar pe hemiarcada respective
B. extinderea bazei protezei si in zona hemiarcadei integre
C. elemental de mentinere indirecta e unilateral
D. elemental de mentinere indirecta e plasat pe partea opusa edentatiei
E. pe partea hemiarcadei integre se aplica un croset Bonwill
(pag. 299)

S2252118. Edentatia de clasa a II a complicate cu una sau mai multe bres frontale se poate rezolva
astfel:
A. punte frontala si apoi proteza uniterminala
B. proteza cu doua sau mai multe sei
C. doar varianta a
D. doar varianta b
E. doar varianta a si c
(pag. 299)

S2252119. In cazul edentatiei de clasa a IV a Kennedy intinsa, sprijinul poate fi:


A. mixt elastic
B. mixt rigid
C. mixt foarte rigid
D. mixt foarte elastic
E. mixt articulate
(pag. 313)

S2252120. Dintre amortizorii de forte se indica:


A. amortizorul DALBO
B. amorizorul DALBO M
C. amortizorul A 44

1264

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1265

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. amortizorul A 33
E. amortizorul Crismani
(pag. 256)

S2252121. Exista doua categorii de pinteni dupa modul de aplicare pe dintii stalpi:
A. pinteni principali
B. pinteni auxiliari
C. pinteni interni
D. pinteni externi
E. pinteni micsti
(pag. 180)

S2252122. Pintenii externi au urmatoarele carecteristici:


A. se aplica pe dinti acoperiti cu microproteze
B. se pot aplica si pe dinti neacoperiti
C. se aplica pe dinti frontali
D. cei care fac parte dintr-un croset se numesc pinteni principali
E. se aplica pe molari si premolari
(pag. 180)

S2252123. Proteza scheletata se poate diviza din punct de vedere didactic,in urmatoarele parti
componente:
A. mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare
B. pinteni ocluzali
C. conectori secundari (minori)
D. conectori secundari (minori)
E. seile si dintii artificiali
(pag. 137)

S2252124. Caracteristicile comune ale conectorilor principali sunt:


A. elasticitatea
B. rigiditatea
C. asigurarea profilaxiei campului protetic
D. asigurarea confortului pacientului
E. solidarizarea dintilor restanti
(pag. 138)

S2252125. Confortul pacientului este asigurat prin:


A. simetria conectorului principal fata de linia mediana
B. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital
C. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acopera
D. suprafete netede, foarte bine lustruite
E. unirea conectorului principal in unghiuri ascutite cu celelalte componenteale protezei scheletate
(pag. 139)

S2252126. Conectorii principali mandibulari sunt reprezentati de:


A. bara linguala
B. placuta palatinala completa
C. conector principal dentar
D. bara vestibulara
E. placuta mucozala in forma de U
(pag. 139-148)

1265

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1266

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2252127. Conectorii principali maxilari sunt:


A. placuta mucozala cu latime redusa
B. placuta mucozala cu latime medie
C. placuta mucozala cu latime mare
D. placuta mucozala in forma de U
E. placuta mucozala anterioara si posterioara (fenestrate)
(pag. 148-159)

S2252128. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicate in:


A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy
B. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minim 9 mm
C. situatiile cand se prevede pierderea unor dinti frontali restanti
D. in cazuri de edentatie clasa a III a Kennedy
E. edentatii frontale neprotezate
(pag. 154)

S2252129. Urmatoarele afirmatii privind placa dento-mocozala mandibulara sunt adevarate:


A. reface puncte de contact interdentar
B. se plaseaza intre parodontiul marginal si fundul de sac
C. extremitatea sa inferioara are pe sectiune forma semipiriforma
D. la nivelul dintilor laterali restanti ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale
E. la nivelul papilei interdentare folierea este de 0.4-5 mm.
(pag. 154)

S2252130. Despovararea tesuturilor mucozale in cazul barei linguale depinde de:


A. tipul de sprijin
B. rezilienta mucoasei
C. profilul barei
D. forma anatomica a procesului alveolar
E. prezenta torusului mandibular
(pag. 140)

S2252131. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in:


A. edentatii terminale
B. edentatii laterale reduse
C. cand proteza partiala scheletata are sprijin mixt
D. cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontal
E. in toate formele clinice de edentatii partiale rezolvate prin proteze scheletate
(pag. 149)

S2252132. Placuta dento-mucozala maxilara este indicata in:


A. situatii cand exista mai multi dinti restanti
B. este present numai grupul frontal
C. creste bine reprezentate
D. creste alveolare atrofiate
E. edentatii associate cu brese frontale
(pag. 154)

S2252133. Placa palatinala completa este indicate in:


A. situatii cand exista putini dinti restanti frontali sau laterali
B. creste si tuberozitati atrofiate
C. creste si tuberozitati retentive

1266

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1267

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. in toate formele clinice de edentatie


E. nu se indica pentru ca pericliteaza confortul pacientului
(pag. 155)

S2252134. Presiunile exagerate ale conectorilor principali dento-mucozali asupra tesuturilor se


datoreaza:
A. lipsei elementelor de stabilitate
B. atrofiei crestelor alveolare
C. aparitiei placii bacteriene
D. elementelor de sprijin parodontal
E. adaptarii precise a conectorului principal pe dinti
(pag. 159)

S2252135. Cauzele efectelor negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra campului
protetic sunt:
A. presiuni exagerate asupra tesuturilor
B. igiena corespunzatoare a gurii si protezei
C. purtarea protezei permanent zi si noapte
D. schimbarea echilibrului biologic al cavitatii bucale
E. toate de mai sus
(pag. 158)

S2252136. Mijloacele de mentinere, sprijin si stabilizare pot fi:


A. principale
B. auxiliare
C. nici una din cele de mai sus
D. directe
E. indirecte
(pag. 159)

S2252137. Mijloacele principale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt:


A. crosetele
B. elemente contrabasculante
C. sisteme speciale
D. tonicitatea musculara
E. lustrul perfect al protezei
(pag. 159)

S2252138. Functiile crosetelor turnate sunt:


A. mentinere indirecta
B. stabilizare
C. reciprocitatea
D. pasivitatea
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 160)

S2252139. Pintenii ocluzali pot fi:


A. pinteni ocluzali interni
B. pinteni ocluzali externi
C. pinteni ocluzali externi principali
D. pinteni ocluzali externi auxiliari sau suplimentari
E. pinteni ocluzali interni auxiliari

1267

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1268

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 170)

S2252140. Caracteristicile pintenilor principali externi sunt:


A. sa fie plasati intr-un lacas in forma hemisferica si cu inclinare adecvata
B. sa aiba rigiditate absoluta
C. forma pintenului sa fie dreptunghiulara
D. marimea sa fie dependenta de dintele pe care se aplica
E. sa se continue cu un conector secundar
(pag. 171)

S2252141. Functiile pintenilor ocluzali principali sunt:


A. mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzie
B. plasati interdentar pot reface punctele de contact pierdute prin migrari orizontale
C. intervin in stabilizarea verticala a protezei
D. impiedica migrarile verticale ale protezei
E. reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelor
(pag. 173)

S2252142. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:


A. subecuatorial prin desfintarea convexitatilor fetei orale
B. subecuatorial pe coroane cu peretele oral plan
C. supraecuatorial
D. utilizarea unor crosete de tip Roach
E. utilizarea unor crosete Ney bioactive de tip I si II
(pag. 176)

S2252143. Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in:
A. manifestari dentare
B. manifestari ocluzale
C. manifestari complexe
D. manifestari de grad II
E. manifestari fizionomice
(pag. 180)

S2252144. Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt:


A. acoperirea dintilor stalpi cu microproteze
B. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp
C. plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta meziala
D. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
E. toate raspunsurile de mai sus
(pag. 183)

S2252145. Pe modelul de studiu se analizeaza urmatoarele:


A. care sunt dintii restanti
B. care sunt dintii stalpi
C. aspectul liniei ecuatorului protetic
D. valoarea parodontala a dintilor stalpi
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 184)

S2252146. Tipurile de crosete turnate sunt:


A. crosetele circulare

1268

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1269

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

crosetele Roach
crosetele cervico-alveolare
crosetele Ney
crosetele speciale
(pag. 185)

S2252147. Dintre crosetele circulare fac parte:


A. crosetul caninului
B. crosetele Ney I
C. crosetul Ackers
D. crosetul C
E. crosetul unibar
(pag. 185-193)

S2252148. Crosetul Ackers e format din:


A. corpul crosetului
B. contracroset
C. brat retentiv
D. croset continuu
E. sea terminala
(pag. 187)

S2252149. Crosetul unibar este de doua feluri:


A. cu contact partial dentar
B. fara contact partial dentar
C. cu contact total dentar
D. fara contact total dentar
E. nici un raspuns nu e valabil
(pag. 199)

S2252150. Crosetul R.P.I. e aplicat de obicei pe premolari si prezinta urmatoarele parti:


A. pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp
B. placa proximo-orala
C. brat retentive divizat in I care pleaca din sa
D. brat retentive divizat in T
E. pinten ocluzal plasat in foseta distala a dintelui stalp
(pag. 204)

S2252151. Dezavantajele crosetelor mixte sunt:


A. in timp se dezactiveaza datorita oboselii aliajului
B. sunt usor de lipit
C. deformarea de catre pacient prin manipulare gresita
D. adaptarea crosetului pe dinte nu e perfecta
E. pasivitatea e intotdeauna respectata
(pag. 207)

S2252152. Fixarea bratului din sarma la partea turnata a crosetului se poate face prin:
A. sudura electrica
B. retentie in acrilat
C. o data cu turnarea scheletului metallic
D. supraturnarea scheletului protezei peste sarma crosetului
E. nici o varianta corecta

1269

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1270

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 209)

S2252153. Crosetul Akers deschis anterior prezinta:


A. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala
B. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala
C. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentive
D. corpul situate pe fata meziala a dintelui stalp
E. corpul situate pe fata distala a dintelui stalp
(pag. 190)

S2252154. Crosetul Ackers asigura:


A. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv
B. sprijinul prin pintenul ocluzal
C. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv
D. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp
E. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp
(pag. 190)

S2252155. Urmatoarele afirmatii privind crosetele Roach devizate sunt false:


A. sunt numite si crosete bara
B. sunt in numar de 7
C. sunt mai vizibile decat crosetele circulare
D. insertia protezelor prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara
E. bratul retentiv pleaca din seaua scheletului metallic
(pag. 193)

S2252156. Crosetul in semi T este indicat mai frecvent pe:


A. premolari superiori
B. premolari inferiori
C. molari mandibulari
D. canini superiori
E. molari maxilari
(pag. 195)

S2252157. Urmatoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari:


A. crosetul S
B. crosetul I
C. crosetul U
D. crosetul L
E. crosetul R
(pag. 196)

S2252158. Pe molarii izolati se folosesc urmatoarele tipuri de crosete:


A. croset unibar
B. croset R
C. croset inelar
D. croset semi T
E. gherute mezio-distale cu dubla extremitate libera
(pag. 195)

S2252159. Dispozitivul Roach sferic cu platou de ghidaj permite urmatoarele miscari ale seiloRaspuns
corect:
A. bascularea prin infundare a extremitatii distale

1270

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1271

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

translatia verticala
rotatia vestibule-orala
la fel ca sistemele de capse CEKA
la fel ca dispozitivul Roach plat
(pag. 195)

S2252160. Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt:


A. culise
B. capse
C. magnetice
D. crosetul cervico-alveolar
E. bare cu calareti
(pag. 211)

S2252161. Sistemele de culise, dupa raportul cu microprotezele sunt:


A. culise intracoronare
B. numai culise intracoronare
C. culise extracoronare
D. numai culise extracoronare
E. culise intra-extracoronare
(pag. 211)

S2252162. Dintre cele mai cunoscute sisteme de capse se pot mentiona:


A. capsule Biaggi 648 si 650
B. capse CEKA
C. sisteme de telescopare
D. sisteme de bare cu calareti
E. crosetul caninului
(pag. 224)

S2252163. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesaRaspuns
corect:
A. precizia culisei
B. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si Patrice
C. inaltimea dintelui stalp
D. marimea culisei
E. topografia dintelui stalp
(pag. 224)

S2252164. Se pot deosebi doua categorii de sisteme articulate:


A. ruptorii de forte
B. amortizorii de forte
C. ambele categorii
D. nici una dintre ele
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 248)

S2252165. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:


A. rigiditatea care se obtine prin latime si grosime adecvata
B. traiect intotdeauna vertical
C. sa treaca la distanta de parodontiul marginal, papilla interdentara si mucoasa procesului alveolar
D. nu se aplica pe suprafetele onvexe vestibulare sau orale ale dintilor restanti

1271

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1272

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. traiect totdeauna orizontal


(pag. 266)

S2252166. Conectorii secundari se pot clasifica in:


A. proximali
B. interdentari
C. ai bratelor elastice ale crosetelor divizate
D. rigizi
E. nici o varianta nu e corecta
(pag. 266)

S2252167. Seile protetice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vin in contact
B. greutate crescuta
C. sa permita efectuarea captusirilor
D. conductibilitate termica redusa
E. suprafete externe bine lustruite
(pag. 271)

S2252168. Ca forme pot fi utilizate urmatoarele tipuri de sei metalice:


A. forma de plasa cu ochiuri mici si dese
B. forma de plasa cu ochiuri largi
C. forma metalica fara ochiuri
D. doar primele doua variante
E. doar variantele b si c
(pag. 275)

S2252169. In edentatiile terminale, saua metalica are urmatoarele caracteristici:


A. e realizata de obicei cu ochiuri mari
B. e realizata de obicei fara ochiuri
C. se gaseste la o distanta de creste de 1 mm
D. lungimea e 2/3 din lungimea crestei
E. lungimea e egala cu lungimea crestei
(pag. 278)

S2252170. Componenta acrilica a protezei scheletate are caracteristicile:


A. acopera saua metalica, formand saua propriu-zisa
B. se realizeaza din acrilat roz termopolimerizabil
C. se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabil
D. servesta ca suport pentru dintii artificiali
E. doar primul raspuns e corect
(pag. 280)

S2252171. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:


A. dinti prefabricati din portelan
B. dinti prefabricate din acrilat
C. tatete intersanjabile din portelan
D. coroane si fatete din acrilat realizate in laborator
E. nici un raspuns corect
(pag. 282)

S2252172. In zona laterala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:

1272

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1273

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

dinti prefabricate din portelan sau acrilat


portelan ars pe schelet din cobalt-crom
casete cu fatete
coroane si fatete din acrilat realizate in laborator
dinti metalici
(pag. 283)

S2252173. Edentatiile terminale se respecta urmatoarele reguli de montare a dintiloRaspuns corect:


A. dintii artificiali vor fi montati pe mijlocul crestei
B. latimea dintilor in sens vestibule-oral va fi proportionala cu latimea crestei
C. cu cat crestele sunt mai inguste, dintii vor fi mai lati
D. numarul dintilor artificiali nu depinde de arcada antagonista
E. intotdeauna e necesara montarea molarului trei
(pag. 284)

S2252174. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei sunt:


A. sprijinul protezei
B. stabilizarea protezei
C. tipul de lingura individuala indicate
D. tipurile de dinti artificiali indicate
E. prezenta sau absenta molaruli trei
(pag. 286)

S2252175. In edentatia de clasa I Kennedy se indica urmatoarele tipuri de sprijin:


A. mixt rigid
B. mixt elastic
C. mixt foarte elastic
D. mixt telescopat
E. mixt foarte rigid
(pag. 287)

S2252176. Edentatia de clasa a II a molara fara brese suplimentare se trateaza protetic in afara
protezei scheletate
A. punte cu extensie distala
B. imlante aplicate distal si apoi realizarea unei punti
C. transplantarea uniu bloc dento-alveolar
D. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata unilateral
E. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata bilateral
(pag. 299)

S2252177. Zonele de minima rezistenta ale barii linguale sunt:


A. jonctiunea cu conectorii principali
B. jonctiunea cu conectorii secundari
C. mijlocul barei
D. primele doua variante
E. variantele b si c
(pag. 142)

S2252178. Bara vestibulara se foloseste in situatiile urmatoare:


A. insertie joasa a planseului bucal
B. insertie inalta a planseului bucal
C. lingualizare mare a dintilor frontali

1273

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1274

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. lingualizare redusa a dintilor frontali


E. torus exagerat
(pag. 146)

S2252179. Placuta mucozala cu latime mare e indicata in:


A. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e
absent
B. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e
de mici dimensiuni
C. edentatii latero-terminale
D. doar varianta a
E. doar varianta b
(pag. 149)

S2252180. Retentivitatea favorabila are urmatoarele caracteristici:


A. cuprinsa intre 0.25 si 1 mm
B. pentru crosetele turnate e de 0.25-0.50 mm
C. pentru crosetele mixte e de 0.75 mm
D. pentru crosetele mixte e de 0.25-0.50 mm
E. pentru crosetele turnate e de 0.75 mm
(pag. 162)

S2552181. Care din urmtoarele afirmaii privind conectorul principal plcu mucozal anterioar i
posterioar sunt corecte
A. nu se utilizeaz n edentaii de clasa a-I-a Kennedy
B. necesit folierea torusului palatin cu 0.2 mm
C. se aplic cnd exist un torus palatin mare
D. este foarte rigid
E. acoper zona central a bolii palatine
(pag. 148)

S2652182. Din punct de vedere anatomopatologic ameloblastomului format din peretele chistului
odontogen i se descriu urmatoarele forme cu exceptia:
A. ameloblastom intraluminal
B. ameloblastom mural
C. ameloblastom plexiform
D. amelobalstom folicular
E. ameloblastom invaziv
(pag. 799)

S2652183. Odontomul compus:


A. este forma cea mai frecventa de odontom
B. este alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilor normali n diferite stadii evolutive
C. este format din structuri dentare abortive
D. are un ritm lent de crestere
E. este neinvaziv
(pag. 806)

S2652184. Fibromixomul odontogen:


A. este o tumora de origine epiteliala, cu crestere lenta
B. este o tumora odontogena de origine mezodermala
C. are crestere invaziva, agresiva si tendinta la recidiva
D. apare n oasele masivului facial dar s-au gasit fibromixoame odontogene si n alte oase

1274

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1275

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. fibromixomul osteogen este mult mai putin agresiv dect cel odontogen.
(pag. 808)

S2652185. Fibromixomul odontogen din punct de vedere anatomopatologic este:


A. o tumora de 1,5-4 cm diametru, de culoare rosie bruna
B. o tumora de culoare alba sau gri si contine mase mai gelatinoase
C. o tumora de culoare gri cu continut nisipos
D. tesutul conjunctiv are capacitatea de a sintetiza material mixoid
E. caracteristic este polimorfismul nuclear.
(pag. 809)

S2652186. Cementoblastomul benign:


A. mai multe cazuri au fost ntlnite la membrii aceleiasi familii
B. are o frecventa mai mare la femei dect la barbati
C. localizarea predilecta este la maxilarn zona premolarilor
D. palparea evidentiaza deformarea tablei osoase care este boselata, de consistenta inegala
E. se asociaza cu adenopatie satelita
(pag. 810)

S2652187. Displazia periapicala a cementului:


A. este cea mai frecventa varietate de cementoame
B. este de origine epiteliala
C. n stadiul osteolitic sau fibromatos, tumora este formata din fibroblaste
D. apare sub vrsta de 20 ani
E. femeile sunt afectate n proportie de 90%
(pag. 811)

S2652188. Dentinomul:
A. este o tumora odontogena din care lipseste smaltul dentar
B. localizarea predilecta este n unghiul mandibular
C. se asociaza mereu cu dintii temporari sau permanenti
D. aspectul radiologic variaza n functie de forma dentinomului
E. este mai frecvent la sexul feminin
(pag. 812)

S2652189. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului:


A. este localizata la maxilar dar a fost si n alte zone ovar, uter, etc.
B. originea tumorii este n resturile epiteliale Malassez
C. originea tumorii este n celulele crestei neurale
D. tumora poate depasi 10-12 cm diametru
E. tumora ar putea fi maligna.
(pag. 813)

S2652190. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului:


A. aparwe mai frecvent la nou-nascut n primele 6 luni de la nastere
B. la acesti bolnavi n urina s-a pus n evidenta o cantitate crescuta de acid vanil-mandelic
C. evolutia este initial asimptomatica
D. are caracter agresiv, invaziv
E. nu produce tulburari functionale
(pag. 813)

S2852191. Rolul crosetul continu:

1275

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1276

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

asigura ridigizarea barei linguale si cresterea rezistentei mecanice a protezei


asigura sprijinul parodontal al protezei
antibasculant
ortodontic de vestibularizare a dintilor frontali
solidarizeaza dintii restanti
(pag. 146)

S2852192. Conectorii principali dento-mucozali pot produce presiuni exagerate asupra tesuturilor
datorita:
A. atrofiei crestelor
B. lipsa echilibrari ocluzale a protezei
C. folierii corespunzatoare
D. lipsei sprijinului parodontal
E. conectori principali prea ingusti in edentatii terminale
(pag. 161)

S2852193. Crosetul Ackers este:


A. un corset circular
B. corset divizat
C. corset cu trei brate
D. aplicat pe dintii laterali
E. aplicat pe dintii frontali
(pag. 186-187)

S2852194. Placuta mucozala cu latime mare este indicata in:


A. edentatii terminale cu creste atrofiate
B. edentatii terminale cu creste bine reprezentate
C. exista mai mult de sase dinti restanti
D. torusul este absent
E. torusul este bine reprezentat
(pag. 153)

S2852195. Placuta dento-mucozala mandibulara:


A. este indicata in edentatii terminale cu atrofie mare a crestelor
B. este indicata in edentatii terminale cu inaltimea procesului alveolar 9mm
C. este indicata in edentatii terminale cu brese suplimentare frontale
D. trebuie sa prezinte elemente de sprijin parodontal
E. este indicata in edentatii clasa IV
(pag. 149)

S2952196. bara vestibulara se utilizeazala proteza scheletatain urmatoarele situatii:


A. insertie inalta a planseului bucal
B. in orice situatie
C. lingualizare mare a dintilor frontali
D. cand procesul alveolar lingual are cel putin 9 mm
E. torus exagerat
(pag. 149)

S2952197. Functiile unui croset turnat sunt:


A. reciprocitate
B. pasivitate
C. mentinere indirecta

1276

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1277

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. acoperire
E. nici una
(pag. 163)

1277

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1278

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 53
Determinarea i nregistrarea relaiei intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze
sceletate
BIBLIOGRAFIE:
7. A.Ionescu - Clinica i tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1453001. Cand trebuie realizate proteze scheletate pentru ambele maxilare:
A. Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie realizate pe scheletele metalice ale
protezelor
B. Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie astfel: un sablon de ocluzie realizat
pe scheletul metalic al protezei, iar celalalt realizat pe baza de RA sau de placa de baza.
C. Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie realizate pe baza de RA sau de
placa de baza la ambele maxilare
D. Daca timpul nu este presant se recomanda mai intai realizarea protezei scheletate mandibulare
E. Modelele se vor pozitiona mai precis daca inregistrarea se face cu ambele sabloane de ocluzie realizate
pe scheletele metalice ale protezelor
(pag. 519-520)

S1453002. Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze


scheletate:
A. Este o faza de laborator
B. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului preprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabile
C. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic
D. Este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic
E. Are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare in ocluzor sau articulator
(pag. 515)

S1453003. in tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza o
singura proteza scheletata:
A. Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din ceara mai inalt cu 1-2 mm decat dintii restanti
B. Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din ceara mai scurt cu 1-2 mm decat dintii restanti
peste care se va aplica un strat de pasta ZOE
C. Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din stents mai scurt cu 1-2 mm decat dintii restanti
peste care se va aplica un strat de pasta ZOE
D. Determinarea se poate face prin oricare din metodele de mai sus
E. inregistrarea cu sablon de ceara mai inalt decat dintii restanti este cea mai fidela
(pag. 520)

S1453004. La o proteza scheletata:


A. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa I-a
B. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa II-a
C. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa III-a
D. Proba cu montarea dinilor artificiali se face in edentaii de clasa IV-a
E. Realizarea protezei scheletate pe ocluzor nu necesita individualizarea reliefului ocluzal de catre medic in
cursul miscarilor de lateralitate
(pag. 522-523)

S1453005. Pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de IM:


A. Se aplica in edentatii de clasa I-a
B. Se aplica in edentatii de clasa II-a

1278

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1279

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. Se aplica in edentatii de clasa III-a cand exista destul de multi dinti restanti
D. Se aplica in edentaii de clasa IV-a extinse
E. Se aplica in edentatii de clasa III-a cand exista destul de multi dinti restanti, dar modelele nu pot fi
pozitionate sigur in IM
(pag. 517)

S1553006. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a putea face pozitionarea manuala in
intercuspidare maxima a modelelor in edentatia partiala:
A. sa existe mai putin de patru unitati masticatorii
B. unitatile masticatorii sa fie dispuse unilateral
C. cand ocluzia este instabila
D. cand D.V.O. este micsorata
E. in edentatii de clasa a-III-a Kennedy
(pag. 516)

S1553007. Determinarea functionala a R.I.M. nu poate fi utilizata in edentatiile:


A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a redusa
E. clasa I cu bresa laterala
(pag. 522)

S1553008. Determinarea si inregistrarea R.I.M. este o faza clinica ce urmeaza dupa una din urmatoarele
faze:
A. realizarea modelului duplicat
B. proba scheletului metalic al protezei scheletate
C. prelucrarea, finisarea si lustruirea scheletului metalic
D. readaptarea protezelor
E. dupa dezambalarea scheletului metalic
(pag. 515)

S1553009. Obiectivul determinarii si inregistrarii R.I.M. este:


A. transferul modelelor de studiu in ocluzor
B. transferul si pozitionarea modelelor de studiu in ocluzor
C. transferul si pozitionarea modelelor de studiu in ocluzor sau articulator
D. transferul si poziionarea modelelor funcionale in ocluzor sau articulator
E. nici o afirmatie nu este corecta
(pag. 515)

S1553010. Situatiile clinice in edentatia partiala cand DVO nu mai este pastrata sunt:
A. sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care realizeaza unitati de masticatie
B. dinti restanti de pe ambele maxilare realizeaza unitati de masticatie
C. ambele maxilare edentate total
D. un maxilar este edentat total iar celalalt edentat parial
E. edentatie frontala atat la maxilar cat si la mandibula
(pag. 521)

S1553011. Tehnica de inregistrare cu ceara de ocluzie a pozitiei de intercuspidare maxima presupune:


A. placuta de ceara sa fie mai ingusta decat fetele ocluzale
B. placuta de ceara se ramoleste in apa
C. placuta de ceara se ramoleste in flacara
D. identaiile cuprind si feele laterale

1279

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1280

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. ramolirea se face la 85
(pag. 517)

S1653012. Determinarea functionala a R. I. M. in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate,


prezinta caracteristicile:
A. se foloseste cand se realizeaza doua proteze scheletate;
B. pacientul poarta scheletul 60 min;
C. metoda nu se utilizeaza la tratarea edentatiei de clasa a-II-a:
D. metoda nu se utilizeaza la tratarea edentaiei de clasa a III-a;
E. metoda nu se utilizeaza la tratarea edentatiei de clasa a-IV-a.
(pag. 522)

S1653013. Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie


este indicata in:
A. toate formele de edentatie;
B. edentatia de clasa a III-a cand exista destul de multi dinti restanti;
C. cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral;
D. in situaia cand contactele dento-dentare sunt stabile;
E. in edentatia de clasa a IV-a intinsa, cand pe arcada antagonista se afla o edentatie partiala.
(pag. 519)

S1653014. Durerile articulare din sindromul disfunctional al A. D. M. sunt consecinta directa a:


A. traumatizarii peretelui anterior al cavitatii glenoide;
B. traumatizarii peretelui posterior al cavitatii glenoide;
C. contractiilor musculare nefunctionale;
D. miscarilor mandibulare disfuncionale;
E. unei D. V. O. coborate.
(pag. 516)

S1653015. O perfecta inregistrare a R. I. M. de ocluzie comporta:


A. precizie;
B. manevrare dificila pentru medic;
C. prezenta modificarilor volumetrice;
D. consistena semirigida in timpul inregistrarii;
E. cuprinderea a doua perechi de dinti restanti.
(pag. 517)

S2153016. n edentatia partiala nregistrarea relatiei intermaxilare se face numai atunci cnd:
A. DVO este corecta
B. Exista ocluzie de obisnuinta
C. IM coincide obligatoriu cu RC
D. DVO este corecta si relatia de ocluzie stabila
E. Exista ocluzie de obisnuinta la o DVO subdimensionata
(pag. 515)

S2253017. Pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de I.M. se aplica in:
A. edentatii de cls I-a
B. edentatii de cls II-a
C. edentatii de cls III-a cand exista destul de multi dinti restanti, dar modelele nu pot fi pozitionate sigur in I.M.
D. edentatii de cls IV-a intinsa
E. edentatii de cls III-a cand exista destul de multi dinti restanti
(pag. 517)

1280

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1281

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2253018. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a putea face pozitionarea manuala in I.M. a
modelelor in edentatia partiala:
A. sa existe cel putin 4 unitati de masticatie, dispuse unilateral
B. sa existe cel putin 4 unitati de masticatie, dispuse cate 2 bilateral
C. sa existe mai putin de 4 unitati masticatorii
D. in edentatii cls. a III-a Kennedy, cu DVO modificata
E. in edentatii cls. a IV-a extinse
(pag. 516-517)

S2253019. Inregistrarea perfecta a R.I.M de ocluzie comporta:


A. durata inregistrarii cat mai lunga
B. incomoditate pentru pacient
C. cuprinderea tuturor dintilor restanti
D. prezenta modificarilor volumetrice
E. indentatii adanci
(pag. 517)

S2253020. Pozitionarea manuala a modelelor in IM este posibila in urmatoarele situatii:


A. cand DVO nu este pastrata
B. in edentatiile reduse cls a III-a si a IV-a Kennedy
C. in edentatiile terminale cls I-a si a II-a Kennedy
D. cand exista mai putin de 4 unitati de masticatie
E. in edentatiile intinse si extinse cls a IV-a Kennedy
(pag. 516-517)

S2253021. Det. si inreg. RIM cu ajutorul sabloanelor de ocluzie se face in:


A. in edentatiile reduse cls a III-a
B. in edentatiile reduse cls a IV-a
C. edentatii intinse sau extinse cls a IV-a, cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala, nu totala
D. cand DVO este pastrata
E. cand ocluzia este stabila
(pag. 519)

S2253022. Determinarea si inregistrarea intermaxilar in edentatia partiala tratata cu proteza scheletata:


A. este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic
B. este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabile
C. este o faza de laborator
D. are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare in cluzor sau articulator
E. este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic
(pag. 515)

S2253023. La o proteza schletata, proba cu scheletul metalic pe care s-au montat dintii artificiali se
face in:
A. edentatii de cls a III-a
B. edentatii de cls a IV-a
C. edentatii de cls I-a
D. edentatii de cls a II-a
E. edentatii de cls I-a si a II-a
(pag. 523)

S2253024. Determinarea functionala a R.I.M. nu poate fi utilizata in edentatiile:


A. clasa I-a cu bresa laterala

1281

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1282

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

clasa I-a
clasa IV-a
clasa II-a
clasa III-a
(pag. 522)

S2253025. Determinarea si inregistrarea RIM este o faza clinica ce urmeaza dupa una din urmatoarele
faza:
A. proba scheletului metalic al protezei scheletate
B. readaptarea protezelor
C. realizarea modelului duplicat
D. dupa dezambalarea scheletului metalic
E. prelucrarea, finisarea si lustruirea scheletului metalic
(pag. 515)

S2553026. Tehnica de nregistrare cu cear de ocluzie a poziiei de intercuspidare maxim presupune:


A. plcua de cear s fie mai ngust dect feele ocluzale
B. plcua de cear se ramolete n ap
C. plcua de cear se ramolete la flacr
D. indentaiile cuprind i feele laterale
E. ramolirea se face la 850
(pag. 516)

S2653027. n nevralgia trigeminala esentiala simptomul de debut si dominant este


A. durerea surda
B. parestezia
C. hipoeastezia
D. durerea intensa si violenta
E. lipsa durerii
(pag. 441)

S2653028. n nevralgia trigeminala esentiala statistic sunt mai afectati


A. femeile
B. barbatii
C. n mod egal
D. copiii
E. adolescentii
(pag. 441)

S2653029. n nevralgia trigeminala esentiala este afectat mai frecvent:


A. ramura II a nervului trigemen pe partea stg
B. ramura II a nervului trigemen pe partea dreapta
C. ramura III a nervului trigemen pe partea stg
D. ramura III a nervuluzi trigemen pe partea dreapta
E. ramura I
(pag. 441)

S2653030. Debutul durerii n nevralgia trigeminala esentiala este:


A. insidios
B. brusc
C. cu semne prodromale
D. matinal

1282

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1283

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. nocturn
(pag. 443)

S2653031. n nevralgia trigeminala esentiala orarul durerii este


A. nocturn
B. diurn si nocturn
C. diurn
D. fara nici o regula
E. nu apare durere
(pag. 443)

S2653032. n nevralgia trigeminala esentiala, cel putin la nceput, durata crizei este de:
A. cteva fractiuni de secunda
B. de minute
C. de ore
D. fara nici o regula
E. zile
(pag. 443)

S2853033. Pozitionarea modelelor in im cu ajutorul materialelor de inregistrare este indicata in:


A. edentatii cl.III cu dinti restanti suficienti, dar in care modelele nu pot fi pozitionate sigur in IM
B. edentatii cl.I
C. edentatii cl.II
D. edentatii cl.IV intinsa
E. edentatii subtotale
(pag. 517)

S2953034. Inregistrarea ocluziei se poate face cu:


A. placuta de ceara
B. pasta cu oxid de zinc cu eugenol
C. pasta cu oxid de zinc fara eugenol
D. sabloane de ocluzie
E. toate
(pag. 518-519)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1253035. Cand exista edentatie totala mandibulara si edentatie termino-terminala maxilara
determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi:
A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior
B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona laterala pe sablonul superior
C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibular in zona laterala
D. inregistrarea DVO prin ramolirea ambelor sabloane in zona laterala
E. inregistrarea RC prin solidarizarea sabloanelor in zona laterala
(pag. 538)

S1253036. Cand exista edentatie totala maxilara si edentatie termino-terminala mandibulara


determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi:
A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior
B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superior
C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar in zona laterala

1283

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1284

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. determinarea DVO prin ramolirea sablonului mandibular in zona laterala


E. inregistrarea RC si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona laterala
(pag. 538)

S1253037. in prezenta unor dinti restanti pe ambele maxilare, care nu realizeaza unitati de masticatie si
DVO nu este pastrata, determinarea si inregistrarea RIM necesita:
A. realizarea de sabloane de ocluzie la ambele maxilare
B. stabilirea planului de ocluzie la nivelul dintilor restanti maxilari nemigrati in plan vertical
C. stabilirea planului de ocluzie la nivelul dintilor restanti mandibulari
D. determinarea DVO ca si in edentatia totala
E. inregistrarea RC prin conducere unimanuala (Lucia) sau bimanuala (Dawson) a mandibulei
(pag. 537)

S1253038. inregistrarea RIM cu sabloane de ocluzie, cand DVO este pastrata si se confectioneaza doua
proteze scheletate se realizeaza prin:
A. cu sabloane de ocluzie aplicate pe scheletul metalic al protezelor
B. cu sabloane de ocluzie realizate pe modele functionale
C. se realizeaza intai proteza mandibulara
D. se realizeaza intai proteza maxilara
E. se realizeaza concomitent ambele proteze scheletate
(pag. 537)

S1253039. Pozitionarea manuala a modelelor in IM este posibila:


A. in edentatii terminale clasa I-II Kennedy
B. in edentatii intercalate reduse clasa III si IV Kennedy
C. cand exista contacte dento-dentare stabile
D. cand exista cel putin patru unitati de masticatie repartizate cate doua bilateral
E. cand DVO este pastrata
(pag. 531)

S1353040. Inregistrarea R.I.M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie se face in


A. edentatie clasa l cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente;
B. edentatie clasa a ll-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente;
C. edentatie clasa a lll-a;
D. edentaie clasa a lV-a intinsa sau extinsa;
E. nici un raspuns corect.
(pag. 519)

S1353041. O inregistrare corecta a R.I.M. de ocluzie presupune


A. cuprinderea tuturor dintilor restanti;
B. lipsa modificarilor volumetrice;
C. rapoarte ocluzale putin adanci;
D. precizie
E. cunostinte crescute in timpul inregistrarii.
(pag. 517)

S1353042. Pentru inregistrarea R.I.M. de ocluzie avem nevoie de


A. mase termoplastice;
B. ceara de ocluzie;
C. pasta de eugenat de zinc;
D. lacuri fluorurate;
E. sabloane de ocluzie.

1284

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1285

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 517-519)

S1353043. Pozitionarea normala a modelelor functionale in I.M. se face atunci cand


A. exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate unilateral
B. exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate bilateral;
C. in edentatii intinse clasa l si clasa a ll-a Kennedy;
D. cand dimensiunea verticala de ocluzie nu este pastrata;
E. in edentatii reduse clasele lll-lV Kennedy.
(pag. 517)

S1353044. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine:


A. datorita rezilientei mucoasei prin modificarea pozitiei sabloanelor;
B. consistenta neuniforma a valurilor din ceara;
C. rezilienta mica a mucoasei;
D. cosistena uniforma a valurilor de ocluzie din ceara;
E. nici un raspuns corect.
(pag. 522)

S1453045. Calitatile inregistrarii ocluzale a pozitiei de IM sunt:


A. Cuprinderea tuturor dintilor restanti
B. Indentatii adanci
C. Consistenta mica in timpul inregistrarii
D. Plasticitatea materialului de inregistrare pe durata mare
E. Lipsa modificarilor volumetrice
(pag. 517)

S1453046. Cand exista dinti dar nu exista contacte dentare, determinarea relatiilor intermaxilare pentru
realizarea protezei scheletate se face astfel:
A. mai intai se stabileste planul de ocluzie mandibular
B. mai intai se stabileste planul de ocluzie maxilar
C. se determina dimensiunea verticala de ocluzie
D. se determina relaia centrica prin metoda unimanuala Dawson
E. se determina relatia centrica prin metoda bimanuala Lucia
(pag. 521)

S1453047. Determinarea relatiilor intermaxilare cu sabloane de ocluzie in tratamentul edentatiei


partiale cu proteze scheletate:
A. Se utilizeaza in edentatii de clasa I-a
B. Se utilizeaza in edentatii de clasa II-a
C. Se utilizeaza in edentatii de clasa IV-a intinse sau extinse cand pe arcada antagonista exista o edentatie
partiala sau totala
D. in tratamentul cu proteza scheletata unimaxilar sablonul de ocluzie se va realiza pe scheletul metalic al
protezei
E. in tratamentul cu proteza scheletata unimaxilar sablonul de ocluzie se va realiza pe baza de RA sau de
placa de baza
(pag. 519)

S1453048. in cadrul determinarii relatiilor intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze


scheletate care afirmatii sunt corecte:
A. Daca exista dinti restanti care asigura o relatie intermaxilara de ocluzie stabila si functionala la o DVO
pastrata se inregistreaza pozitia de IM (ocluzia habituala)
B. Daca exista dinti restanti care asigura o relatie intermaxilara de ocluzie stabila si functionala la o DVO
pastrata se inregistreaza exclusiv pozitia de RC
C. Nu se va inregistra relatia intermaxilara pana cand nu exista o relatie de ocluzie stabila, chiar la o DVO

1285

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1286

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

corecta
D. Daca exista dini restani suficieni ca numar si dispozitie, dar in IM, RC sau ocluzie habituala contactele
sunt instabile situaia denota erori in cadrul tratamentului pana in aceasta etapa.
E. Daca pacientul a prezentat o DVO micsorata este absolut necesara revenirea la o DVO corecta
(pag. 515)

S1453049. in cazul in care DVO este scazuta si se doreste redimensionarea ei:


A. Se verifica prin coincidenta mai multor teste functionale faptul ca DVO este intr-adevar micsorata
B. Daca testul Ismail, spatiul minim de vorbire si spatiul de inocluzie de repaus indica o DVO micsorata se va
trece obligatoriu la realizarea protezei scheletate la o DVO mai mare
C. Daca testul Ismail, spatiul minim de vorbire si spatiul de inocluzie de repaus indica o DVO micsorata se va
testa o noua DVO cu ajutorul unei proteze partiale acrilice
D. Prin cresterea DVO condilul este impins in regiunea anterioara a ATM si se amelioreaza durerile articulare
din sindromul disfuncional
E. Manifestarile articulare din sindromul disfunctional sunt frecvent datorate unei DVO scazute
(pag. 516)

S1453050. in ceea ce priveste determinarea functionala a relatiilor intermaxilare pentru realizarea


protezei scheletate care afirmatii sunt adevarate:
A. Se utilizeaza atunci cand se realizeaza doua proteze scheletate
B. Se utilizeaza atunci cand se realizeaza o proteza scheletata, iar arcada antagonista este deja restaurata
C. Se utilizeaza in edentatii de clasa a IV-a
D. sablonul de ocluzie se realizeaza pe scheletul protezei si este prevazut cu un val de ceara dura
E. Pacientul poarta sablonul de ocluzie intre 30 minute si 24 de ore.
(pag. 522)

S1453051. in tehnica inregistrarii cu pasta ZOE a pozitiei de IM:


A. inregistrarea se face cu ajutorul unui cadru de sarma in forma de potcoava la care se fixeaza o banda de
tifon
B. Grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza IM este de 2 mm
C. Grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza IM este de 4 mm (2 mm. pe fiecare parte a benzii de tifon)
D. Pasta ZOE este rigida atat in timpul inregistrarii cat si dupa priza
E. Modelele vor fi fixate cu bete de chibrit.
(pag. 519)

S1453052. in tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza
doua proteze scheletate:
A. Proba si adaptarea scheletelor precede inregistrarea RIM
B. sabloanele de ocluzie vor fi realizate pe scheletele metalice deja adaptate
C. Bazele sabloanelor nu trebuie sa aiba contact in regiunea distala
D. Modelele vor fi solidarizate cu bee de chibrit
E. Daca timpul nu este presant se realizeaza mai intai proteza scheletata maxilara
(pag. 520-521)

S1453053. Pozitionarea manuala a modelor in IM:


A. Este posibila cand exista cel putin 6 unitati de masticatie repartizate cate 3 bilateral
B. Se aplica in edentatii de toate clasele
C. Se aplica in edentatii reduse (cl. a III-a si a IV-a) cu ocluzie stabila si DVO pastrata
D. Necesita verificarea poziiei de IM a modelelor cu cea din cavitatea orala dupa repere dento-dentare
E. Se realizeaza in paralel cu inregistrarea ocluziei in ceara sau cu sabloane de ocluzie ca metoda de
verificare
(pag. 516-517)

S1553054. Care afirmatii privind indicatiile pentru laborator privind alegerea si montarea dintilor

1286

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1287

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

artificiali sunt corecte:


A.
B.
C.
D.
E.

se mentioneaza pentru edentatia de clasa I felul ocluziei


tipul de dinti artificiali
culoarea dintilor
gradul de supraocluzie frontala
grosimea conectorului principal
(pag. 523)

S1553055. Determinarea R.I.M. prin pozitionarea manuala a modelelor poate fi folosita in edentatiile:
A. clasa a IV-a
B. clasa I
C. clasa a II-a
D. clasa a III-a
E. numai cand exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate bilateral
(pag. 516)

S1553056. in edentatia partiala protezabila mobil cand D.V.O. nu este pastrata, la determinarea
relatiilor intermaxilare:
A. se folosesc sabloane deocluzie
B. se determina D.V.O. ca la edentatul total
C. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei
D. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei
E. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanuala
(pag. 521)

S1553057. in edentatiile clasa a-IV-a reduse, tratate prin proteze scheletate, inregistrarea si
determinarea R.I.M. se face prin urmatoarele metode:
A. determinarea functionala a R.I.M.
B. pozitionarea manuala a modelelor in I.M.
C. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
D. poziionarea cu ajutorul materialelor de inregistrare a poziiei de I.M.
E. toate afirmatiile sunt corecte.
(pag. 517)

S1553058. inregistrarea perfecta a R.I.M de ocluzie comporta:


A. lipsa modificarilor volumetrice
B. cuprinderea dintilor restanti
C. indentatii adanci si care sa redea fata ocluzala, vestibulara si orala
D. comoditate pentru pacient
E. precizie
(pag. 517)

S1553059. Materialele necesare inregistrarii R.I.M. de ocluzie sunt:


A. materiale termoplastice de tipul Stents-ului
B. ceruri speciale pentru inregistrari ocluzale
C. eugenat de zinc
D. elastomeri
E. ghips
(pag. 517)

S1553060. Metodele de determinare si inregistrare a R.I.M. sunt:


A. inregistrarea cu pasta de eugenat de zinc

1287

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1288

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

pozitionarea manuala a modelelor in I.M.


determinarea functionala a R.I.M.
montarea corecta a modelelor
cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
(pag. 516)

S1553061. Posibilitatile de inregistrare a ocluziei cand DVO este pastrata si se realizeaza o singura
proteza scheletata sunt:
A. se foloseste sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara mai inalt cu 3-4 mm decat dintii restanti
B. sablonul de ocluzie cu valul de ocluzie este mai scurt cu 4 mm
C. se foloseste sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara sau stents cu 1-2 mm mai scurt decat dintii
restanti
D. sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara mai inalt cu 1-2 mm decat dinii restani
E. prin pozitionarea manuala a modelelor in I.M. cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente
(pag. 520)

S1553062. Proba scheletului metalic pe care s-au montat dintii artificiali este necesara in urmatoarele
situatii:
A. edentatii clasa I
B. edentatii clasa a-II-a
C. edentatii clasa a-III-a
D. edentaii clasa a-IV-a
E. edentatii clasa a-II-a cu bresa frontala
(pag. 523)

S1653063. Determinarea si inregistrarea R. I. M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata:


A. in edentatiile de clasa a-IV-a intinse sau extinse cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala
sau totala;
B. in edentatiile de clasa a I-a si a II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente;
C. in edentatiile de clasa a III-a reduse;
D. in edentaiile de clasa a III-a ample;
E. in edentatiile de clasa a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partiale nu se afla o edentatie
partiala sau totala.
(pag. 519)

S1653064. in cursul determinarii D. V. O. rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie genereaza:


A. infundarea bazei sablonului;
B. inaltarea ocluziei pe dintii artificiali;
C. coborarea ocluziei pe dintii artificiali;
D. ivirea durerilor la nivelul crestelor;
E. deplasarea protezelor in timpul masticatiei.
(pag. 522)

S1653065. O perfecta inregistrare a R. I. M. de ocluzie comporta:


A. precizie;
B. comoditate pentru pacient;
C. manevrare facila pentru medic;
D. manevrare dificila pentru medic;
E. cuprinderea tuturor dintilor restanti.
(pag. 517)

S1653066. Pe parcursul realizarii protezelor scheletate, pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor


de inregistrare a pozitiei de I. M. nu este indicata in:

1288

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1289

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

edentatia de clasa a-I-a;


edentatia de clasa a-II-a;
edentatia de clasa a-IV-a intinsa;
edentaia de clasa a-III-a, cand exista destul de muli dini restani;
edentatia de clasa a III-a, cand exista putini dinti restanti.
(pag. 517)

S1653067. Pentru inregistrarea R. I. M. de ocluzie in cadrul realizarii protezelor scheletate se pot folosi
urmatoarele materiale:
A. materiale termoplastice;
B. materiale cu priza chimica;
C. Aluwax;
D. Tenatex;
E. Materiale termoplastice nu se pot folosi.
(pag. 517)

S1653068. Pozitionarea manuala a modelelor in intercuspidare maxima este posibila:


A. cand exista cel putin patru unitati de masticatie repartizate cate doua bilateral;
B. cand exista mai putin de patru unitati de masticatie;
C. in edentatiile de clasa a III-a extinse;
D. in edentaiile de clasa a III-a si clasa a IV-a reduse cu dimensiune verticala pastrata si ocluzie stabila;
E. in edentatiile de clasa a IV-a extinse.
(pag. 516)

S1653069. Referitor la alegerea si montarea dintilor artificiali in fisa tehnica se vor face urmatoarele
precizari vis--vis de edentatile frontale:
A. tipul dintilor artificiali;
B. forma dintilor;
C. culoarea dintilor;
D. gradul de supraocluzie frontala;
E. gradul de inocluzie sagitala ramane la latitudinea tehniceanului.
(pag. 523)

S1653070. Rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie pe parcursul determinarii dimensiunii verticale
de ocluzie poate provoca:
A. infundarea bazei sablonului datorita rezilientei mucoasei;
B. subocluzie la nivelul dintilor artificiali, egala cu marimea deplasarii tesutului mucos;
C. inaltarea ocluziei la nivelul dintilor artificiali, egala cu marimea deplasarii tesutului mucos;
D. lipsa senzaiei dureroase la nivelul crestelor dupa aplicarea protezelor;
E. deplasarea protezelor in cursul masticatiei.
(pag. 522)

S1653071. Urmatoarele elemente indica o inregistrare incorecta a R. I. M. de ocluzie:


A. indentatii adanci;
B. cuprinderea tuturor dintilor restanti;
C. consistenta cat mai mica a materialului de inregistrare;
D. lipsa modificarilor volumetrice;
E. imprecizie.
(pag. 517)

S2153072. n edentatia partiala protezata mobilizabil, cnd DVO nu mai este pastrata, la determinare
RIM:
A. Se folosesc sabloane de ocluzie

1289

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1290

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Se determina DVO ca la edentatia totala


Se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei
Nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei
Se pot folosi att conducerea unimanuala ct si cea bimanuala.
(pag. 521)

S2153073. Sunt ceruri speciale pentru nregistrarile ocluzale:


A. ALUWAX
B. SURE-SET
C. OPTOSIL
D. MOYCO
E. TENATEX
(pag. 517)

S2253074. O inregistrare perfecta a RIM presupune:


A. comoditate pentru pacient
B. precizie
C. consistenta cat mai mare in timpul inregistrarii
D. identatii puntin adanci
E. lipsa modificarilor volumetrice
(pag. 517)

S2253075. Cand sunt prezenti dinti, darn u exista contacte dentare, determinarea realatiilor
intermaxilare pentru realizarea protezelor scheletate se face astfel:
A. mai intai se stabileste planul de ocluzie maxilar
B. mai intai se stabileste planul de ocluzie
C. se determina RC prin metoda bimanuala Lucia
D. se determina RC prin metoda unimanuala Dawson
E. se determina D.V.O.
(pag. 521)

S2253076. Determinarea relatiilor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie in tratamentul


edentatiei partiale cu proteze scheletate se utilizeaza in:
A. edentatie de cls. IV-a intinse sau extinse, cand pe arcada antagonista exista o edentatie partiala sau totala
B. edentatie cls.I-a
C. edentatie cls.III-a
D. edentatie cls.II-a
E. edentatie cls.IV-a reduse
(pag. 519)

S2253077. Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste determinarea functionala a relatiilor
intermaxilare pentru realizarea protezelor scheletate:
A. se utilizeaza in edentatii de cls. a IV-a
B. pacientul poarta sablonul de ocluzie intre 30 de minute si 24 de ore
C. se utilizeaza atunci cand se realizeaza doua proteze scheletate
D. sablonul de ocluzie se realizeaza pe scheletul protezei si este prevazut cu un val de ceara dura
E. se utilizeaza atunci cand se realizeaza o proteza scheletata, iar arcada antagonista este deja restaurata
(pag. 522)

S2253078. In tehnica inregistrarii cu paste ZOE a pozitiei de I.M.


A. grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza este de 2 mm
B. grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza este de 4 mm (2 mm pentru fiecare parte a benzii de tifon)
C. modele vor fi fixate cu bete de chibrit

1290

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1291

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. inregistrarea se face cu ajutorul unui cadru de sarma in forma de potcoava la care se fixeaza o banda de
tifon
E. pasta ZOE este rigida atat in timpul inregistrarii cat si dupa priza
(pag. 519)

S2253079. In fisa tehnica, pentru edentatiile frontale se va specifica:


A. forma si culoarea dintilor
B. gradul de inocluzie sagitala
C. felul ocluziei in regiunea laterala
D. tipul de dinti artificiali
E. artificii de montare
(pag. 523)

S2253080. Pentru edentatiile in regiunea laterala, in fisa tehnica se va specifica:


A. gradul de inocluzie sagitala
B. tipul de dinti artificiali
C. felul ocluziei in regiunea laterala
D. artificii de montare
E. gradul de supraocluzie frontala
(pag. 523)

S2253081. Determinarea R.I.M prin pozitionarea manuala a modelelor poate fi folosita in edentatiile:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a reduse
D. clasa a IV-a intinse sau extinse
E. clasa a IV-a reduse
(pag. 517)

S2253082. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare in edentatia partiala protezabila mobil cand
D.V.O nu mai este pastrata:
A. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei
B. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei
C. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanuala
D. se folosesc sabloane de ocluzie
E. se determina D.V.O ca la edentatul total
(pag. 521)

S2253083. Metodele de determinare si inregistrare a R.I.M sunt:


A. pozitionarea manuala a modelelor in I.M
B. montarea corecta a modelelor
C. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
D. inregistrarea cu paste de eugenat de Zn
E. determinarea functionala a R.I.M.
(pag. 516-522)

S2253084. Proba scheletului metalic pe care s-au montat dintii artificiali este necesara in urmatoarele
situatii:
A. edentatii de cls a III-a
B. edentatii de cls a IV-a
C. edentatii de cls a II-a cu bresa frontala
D. edentatii de cls I

1291

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1292

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. edentatii de cls a II-a


(pag. 523)

S2253085. Det. si inreg. R.I.M cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata in:
A. edentatiile cls a III-a reduse
B. edentatiile cls a III-a intinse
C. edentatiile cls I-a si a II-a, cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente
D. edentatiile cls a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala, nu totala
E. edent. cls I-a si a II-a, cand sunt unitati de masticatie suficiente
(pag. 519)

S2253086. Determinarea functionala a RIM se utilizeaza in urmatoarele conditii:


A. cand se confectioneaza o singura proteza scheletata
B. cand se confectioneaza doua proteze scheletate
C. cand D.V.O nu este pastrata
D. cand D.V.O este pastrata
E. cand ocluzia este stabila
(pag. 522)

S2253087. In cursul determinarii D.V.O rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie genereaza:
A. aparitia durerii la nivelul crestelor
B. devieri ale mandibulei
C. infundarea bazei sablonului de ocluzie
D. coborarea ocluziei pe dintii artificiali
E. inaltarea ocluziei pe dintii artificiali
(pag. 522)

S2253088. Pentru realizarea protezelor scheletate, pozitionarea modelellor cu ajutorul materialelor de


inregistrare a pozitiei de I.M. nu este indicata in:
A. edentatii de cls a IV-a intinsa
B. edentatii de cls a II-a
C. edentatii de cls I-a
D. edentatii de cls a III-a cand exista putini dinti restanti
E. edentatii de cls a III-a cand exista destul de multi dinti restanti
(pag. 517)

S2253089. Pozitionarea manuala a modelelor in I.M este posibila:


A. in edentatiile de cls a III-a extinse
B. in edentatiile de cls a III-a reduse
C. in edentatiile de cls a IV-a extinse
D. in edentatiile de cls a IV-a reduse
E. cand exista cel putin 4 unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral
(pag. 516-517)

S2253090. Cand edentatia totala maxilara se asocieaza cu edentatia termino-terminala mandibulara,


determinarea si inregistrarea R.I.M comporta urmatorii timpi:
A. det. D.V.O. prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar in zona laterala
B. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior
C. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superior
D. det. D.V.O. prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibulara in zona laterala
E. inregistrarea R.C. si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona laterala
(pag. 521)

1292

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1293

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2253091. Tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza
doua proteze scheletate, se realizeaza prin:
A. sabloane de ocluzie realizate pe model functionale
B. se realizeaza intai prot. Maxilara
C. se realizeaza intai prot. Mandibulara
D. se realizeaza concomitent ambele proteze scheletate
E. sabloane de ocluzie aplicate pe scheletul metalic al protezei
(pag. 520-521)

S2253092. Pentru inregistrarea RIM de ocluzie, avem nevoie de:


A. pasta de eugent de zinc
B. lacuri fluorurate
C. ceara de ocluzie
D. mase termopastice
E. sabloane de ocluzie
(pag. 517-519)

S2253093. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine datorita:


A. rezistentei mici a mucoasei
B. consistentei neuniforme a valurilor de ceara
C. consistentei uniforme a valurilor de ceara
D. unui val de ocluzie din ceara, insuficient ramolit
E. nici un raspuns corect
(pag. 522)

S2253094. Calitatile inregistrarii ocluzale a poz. De IM sunt:


A. indentatii adanci
B. consistenta cat mai mica in timpul inregistrarii
C. precizie
D. plasticitatea materialului de inregistrare pe durata mare
E. manevrarea facila pentru medic
(pag. 517)

S2553095. Ce condiii trebuie s fie ndeplinite pentru a putea face poziionarea manual n
intercuspidare maxim a modelelor n edentaia parial :
A. s existe mai mult de patru uniti masticatorii
B. unitile masticatorii s fie dispuse unilateral
C. cnd ocluzia este stabil
D. cnd D.V.O este micorat
E. n edentaii de clasa a-III-a Kennedy
(pag. 520)

S2653096. n nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura II maxilara poate iradia spre:
A. arcada dentara superioara
B. spre hemibuza inferioara
C. spre hemibuza superioara
D. spre pleoapa inferioara
E. lobulul nazal
(pag. 443)

S2653097. n nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura III la nivelul nervului alveolar
inferior sau a celui mentornier poate iradia spre:

1293

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1294

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

hemibuza superioara
hemibuza inferioara
spre ureche
spre menton
pleoapa inf.
(pag. 443)

S2653098. Caracterul durerii n nevralgia trigeminala esentiala este descris de pacienti ca:
A. o jena
B. o lovitura de cutit
C. o descarcare electrica
D. o amorteala
E. parestezie
(pag. 443)

S2653099. n nevralgia trigeminala esentiala evolutia bolii este:


A. acuta
B. cronica
C. continua
D. discontinua
E. descendenta
(pag. 445)

S2653100. n nevralgia trigeminala esentiala interogatoriul pacientului vizeaza urmatoarele elemente


fundamentale:
A. vrsta pacientului
B. durerea cu caracterele ei
C. topografia durerii
D. raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos
E. profesia
(pag. 445)

S2653101. n nevralgia trigeminala esentiala diagnosticul diferential trebuie facut cu:


A. glosopirosis
B. nevralgia sfenopalatina(sindromul Sluder)
C. xerostomia
D. nevralgia trigeminala poserpetica
E. afta bucala
(pag. 446)

S2653102. n nevralgia trigeminala, esentiala cele mai eficiente medicamente sunt:


A. nifedipin
B. carbamazepina
C. baclofenul
D. fenitoina
E. nizoral
(pag. 448)

S2653103. Reactiile adverse cel mai frecvente ale hidantoinei sunt:


A. vorbire neclara
B. disfagie
C. amauroza

1294

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1295

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. coordonare redusa
E. greata
(pag. 450)

S2653104. Modalitatile de liza a nervului n cadrul tratamentului nevralgiei trigeminale esentiale sunt:
A. prin procedee fizice
B. prin procedee chimice
C. prin procedee termice
D. prin compresiune
E. hipnoza
(pag. 452)

S2853105. Tehnica inregistrarii rim cu ajutorul materialelor de inregistrare pe baza de pasta de eugenat
de zinc presupune:
A. utilizarea unui cadru de sarma
B. cadrul nu trebuie sa depaseasca arcadele dentare
C. la cadru nu este necesara fixarea unui tifon
D. pasta de eugenat de zinc trebuie sa aiba o grosime de 5 mm pe ambele fete ale tifonului
E. pasta de eugenat de zinc trebuie sa aibe o grosime de 2 mm pe ambele fete ale tifonului
(pag. 519)

S2853106. Materialele utilizate la inregistrarea rim de ocluzie sunt:


A. ceruri speciale
B. stents
C. eugenat de zinc
D. elastomeri
E. alginat
(pag. 517)

S2853107. Tehnica inregistrarii rim cu ceara de ocluzie presupune urmatoarele manopere:


A. placuta de ceara se adapteaza pe modelul superior
B. placuta de ceara se adapteaza pe modelul inferior
C. se usuca dintii mandibulari
D. dintii maxilari trebuie sa ramana umezi
E. se ramoleste ceara in apa la 50-55 c
(pag. 517)

S2953108. O inregistrare perfecta a RIM de ocluzie comporta:


A. precizie
B. indentatii putin adanci
C. cuprinderea tuturor dintilor restanti
D. consistenta cat mai mare in timpul inregistrarii
E. lipsa modificarilor volumetrice
(pag. 517)

S2953109. Determinarea RIM cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata in:


A. edentatie cls. I-a
B. edentatie cls. II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente
C. edentatie cls. III-a
D. edentatie cls. IV-a intinse
E. edentatie cls. V-a extinse
(pag. 519)

1295

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1296

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2953110. Determinarea functionala a RIM:


A. se utilizeaza doar cand se confectioneaza doua proteze scheletate
B. se utilizeaza doar cand se confectioneaza o proteza scheletata
C. se utilizeaza doar cand se confectioneaza o proteza acrilica
D. se utilizeaza doar cand se confectioneaza doua proteze acrilice
E. urmareste sa elimine unele erori datorate sabloanelor de ocluzie obisnuite
(pag. 522)

S2953111. Determinarea functionala a RIM cere:


A. scheletul metalic gata
B. sei din acrilat autopolimerizabil
C. sei din placa de baza
D. val de ocluzie din ceara
E. val de ocluzie din stent
(pag. 522)

1296

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1297

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 54
Biodinamica protezelor scheletate n cavitatea bucal
BIBLIOGRAFIE:
7. A.Ionescu - Clinica i tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1254001. Dintre fortele care actioneaza in deplasarea verticala a protezei in directie ocluzo-gingivala
face exceptie:
A. forta functionala de masticatie
B. deglutitia
C. bruxismul
D. forta declansata de muschii coboratori ai mandibulei
E. dimensiunea verticala de ocluzie marita
(pag. 117)

S1354002. Consecintele lipsei elementelor contrabasculante sunt:


A. solicitari suplimentare nefizionomice ale dintilor stalpi principali;
B. oboseala rapida cu dezactivarea si frctura bratelor retentive ale crosetelor;
C. uzura prematura a sistemelor speciale;
D. eroziuni urmate de carii la locul plasarii braelor crosetelor turnate pe dinii
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 125)

S1354003. Elementele contra basculante contribuie la:


A. stabilizarea orizontala a protezei;
B. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti;
C. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctelor de contact;
D. rigidizarea barei linguale si a crosetului continuu;
E. toate variantele sunt corecte.
(pag. 133)

S1454004. Bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor protezei scheletate:


A. apare in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy
B. se realizeaza in jurul unei axe care trece prin varfurile bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai
posterior
C. este favorizata de conectori principali rigizi
D. este cu atat mai accentuata cu cat seaua terminala este mai scurta
E. este contracarata mai eficient de elementele contrabasculante aplicate cat mai aproape de linia fulcrum
secundara.
(pag. 125 - 126)

S1454005. Elementele de stabilizare ale protezei scheletate impiedica:


A. deplasarile orizontale ale protezei
B. bascularea prin infundarea extremitatii distale a seii terminale
C. bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seii terminale
D. bascularea prin infundarea seii frontale
E. desprinderea completa a protezei de pe camp
(pag. 124)

1297

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1298

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1454006. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy sprijinul parodontal corect al protezei scheletate:
A. actioneaza perpendicular pe axul lung al dintilor stalpi
B. poate fi realizat si de dinti stalpi inclinati mai mult de 30
C. impune o linie de sprijin parodontal perpendiculara pe muchia crestei
D. se realizeaza prin pinteni ocluzali plasai in fosetele vecine edentaiei
E. necesita lacase pentru pintenii ocluzali preparate in unghi obtuz cu axul dintelui
(pag. 121-122)

S1454007. in edentatia partiala clasa a IV - a Kennedy intinsa sprijinul protezei scheletate este:
A. pur dento - parodontal
B. pur muco - osos
C. mixt
D. asemanator celui din edentaia pariala clasa a III -a Kennedy fara modificari
E. asemanator celui din edentatia partiala clasa a III-a Kennedy cu o modificare
(pag. 122)

S1454008. Mezializarea protezei scheletate mandibulare este favorizata de:


A. creste edentate mandibulare descendente spre distal
B. contacte premature protruzive in relatie centrica
C. torus mandibular nefoliat
D. montarea dinilor artificiali laterali in afara crestei
E. proces alveolar retentiv in zona linguala centrala
(pag. 123)

S1454009. Pentru ancorarea unei proteze partiale mobilizabile sunt necesare trei crosete in cazul unei
edentatii:
A. subtotale
B. clasa I-a Kennedy fara brese suplimentare
C. clasa a II-a Kennedy fara modificari
D. clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala (termino-laterala)
E. clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor
(pag. 119)

S1554010. Care din urmatoarele afirmatii privind linia fulcrum secundara sunt corecte:
A. este oblica in edentatiile de clasa a-I-a Kennedy
B. reprezinta axa in jurul careia se face bascularea prin desprindere
C. reprezinta axa in jurul careia se face bascularea prin infundare
D. trece prin varfurile braelor retentive ale crosetelor situate cel mai anterior
E. trece prin cei mai distali pinteni ocluzali
(pag. 125)

S1554011. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:


A. bascularea laterala poate sa apara la toate tipurile de proteze partiale
B. bascularea transversala se datoreaza montarii dintilor artificiali pe mijlocul crestelor alveolare
C. bascularea transversala apare in timpul masticatiei
D. bascularea prin infundare este mai mica la maxilar faa de mandibula
E. bascularea prin infundare poate fi diminuata prin captusirea si rebazarea seilor
(pag. 138)

S1554012. Efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi evitat sau diminuat prin:
A. plasarea pintenilor ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi
B. solidarizarea dintilor stalpi

1298

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1299

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. utilizarea crosetelor cu brate retentive cat mai rigide


D. neutralizarea sistemelor speciale articulate
E. neutilizarea ruptorilor sau amortizorilor de forte
(pag. 136)

S1554013. infundarea este numai o tendinta de deplasare in cazul protezelor scheletate care trateaza:
A. edentatii clasa a-II-a
B. edentatii clasa a-IV-a intinse
C. edentatii clasa a-IV-a reduse
D. edentaii clasa I Kenedy
E. edentatia subtotala
(pag. 121)

S1554014. Pentru mentinerea crosetelor turnate divizateRoach este necesara o retentie de:
A. 1 mm
B. 0.75 mm
C. 0.50 mm
D. 0.25 mm
E. 0.25-1 mm
(pag. 119)

S1554015. Protezele la care infundarea poate fi neutralizata au:


A. sprijin muco-osos
B. sprijin dento-parodontal
C. sprijin mixt-rigid
D. sprijin mixt-elastic
E. sprijin mixt-articulat
(pag. 121)

S1654016. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor se caracterizeaza prin:


A. nu poate fi oprita de nici un element protetic;
B. poate fi oprita prin mijloace speciale;
C. se poate contracara prin rezilienta mucoasei;
D. se datoreaza montarii gresite a dinilor artificiali;
E. se evita prin respectarea regulii de montare a dintilor pe mijlocul crestei;
(pag. 134)

S1654017. Cand sunt mai multi dinti restanti, elementul contrabasculant se aplica:
A. numai pe primii premolari;
B. pe toti dintii restanti;
C. pe dintii cei mai apropiati de axa de basculare;
D. pe incisivi;
E. pe canini.
(pag. 126)

S1654018. Cea mai mare forta masticatorie actioneaza la nivelul:


A. primului molar (pentru alimentele dure la nivelul molarului 1si 2);
B. molarului 2;
C. premolarului 1;
D. premolarului 2;
E. molarului 3
(pag. 115)

1299

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1300

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1654019. in cazul unui pacient cu proteza partiala, forta functionala de masticatie se poate caracteriza
astfel:
A. directia este predominant verticala, perpendiculara pe planul de ocluzie;
B. fortele oblice nu sunt tolerate de parodontiu dar nu au actiune dislocanta pentru proteza partiala;
C. intensitatea fortei este variabila depinzand mai mult de individ decat de consistenta alimentelor;
D. proteza pariala este instabila la fora pariala de masticaie cand aceasta acioneaza la nivelul dinilor 5-6
(premolar-molar);
E. dupa aplicarea protezei partiale, zona masticatorie stabila nu ramane mult timp la nivelul dintilor restanti.
(pag. 115)

S1654020. La protezele scheletate care trateaza edentatiile de clasa a doua despre elementul
contrabasculant se poate afirma:
A. se plaseaza pe partea opusa edentatiei terminale;
B. se aplica pe aceeasi parte cu edentatia terminala;
C. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a primului premolar;
D. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a primului molar;
E. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului molar;
(pag. 128)

S1654021. Pentru protezele partiale scheletate, sprijinul dento-parodontal corect presupune:


A. sa actionze in axul lung al dintilor stalpi;
B. dintii stalpi sa nu fie inclinati peste 450;
C. sprijinul dentoparadontal nu trebuie plasat la marginea protezei;
D. sa fie plasat langa edentaie cand proteza are sprijin mixt;
E. sa fie plasat la distanta de edentatie cand proteza are sprijin dento-parodontal pur.
(pag. 122)

S2154022. Distalizarea protezelor scheletate:


A. Este favorizata de creasta mandibulara ascendenta distal
B. Este favorizata de creasta maxilara descendenta distal
C. Este oprita de dintii restanti frontali
D. Este oprita de conectorii secundari interdentari de pe dintii laterali
E. Nu este influentata de functia de ncercuire a crosetelor
(pag. 123)

S2254023. Bascularea prin nfundare a seilor terminale nu se poate diminua prin:


A. amprente necompresive
B. amprente compresive mai ales la mandibula
C. sei terminale extinse n limite fiziologice si acoperirea zonelor biostatice
D. conectori principali maxilari cu latimea echivalenta cu ntinderea edentatiei
E. captusirea sau rebazarea seilor cnd testul de basculare sagitala este pozitiv
(pag. 133)

S2254024. Pentru ancorarea unei proteze partiale mobilizabile sunt necesare trei crosete n cazul unei
edentatii:
A. subtotale
B. clasa I-a Kennedy fara brese suplimentare
C. clasa a II-a Kennedy fara modificari
D. clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala (termino-laterala)
E. clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor
(pag. 119)

1300

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1301

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2254025. Bascularea cu nfundare nu poate fi diminuata prin:


A. amprente de compresiune
B. sei terminale cu extindere maxima
C. sei terminale cu extindere minima
D. captusirea seilor
E. conectori principali la maxilar de latime echivalenta cu ntinderea edentatiei
(pag. 134)

S2254026. Care din urmatoarele afirmatii privind linia fulcrum secundara sunt corecte:
A. este oblica n edentatiile de clasa a-I-a Kennedy
B. reprezinta axa n jurul careia se face bascularea prin desprindere
C. reprezinta axa n jurul careia se face bascularea prin nfundare
D. trece prin vrfurile bratelor retentive ale crosetelor situate cel mai anterior
E. trece prin cei mai distali pinteni ocluzali
(pag. 125)

S2254027. nfundarea este numai o tendinta de deplasare n cazul protezelor scheletate care trateaza:
A. edentatii clasa I Kenedy
B. edentatii clasa a-II-a
C. edentatii clasa a-IV-a reduse
D. edentatii clasa a-IV-a ntinse
E. edentatia subtotala
(pag. 121)

S2254028. Diminuarea basculrii prin nfundarea extremitii distale a eilor protezelor scheletate este
posibil prin:
A. Amprente de compresiune, mai ales la maxilar
B. Cptuirea i rebazarea eilor
C. ei terminale extinse la maxim, fr acoperirea zonelor biostatice
D. Conectori principali la maxilar, de lime mai mic dect ntinderea edentaiei
E. Solidarizarea dinilor stlpi
(pag. 133)

S2554029. Pentru meninerea croetelor turnate divizate Roach este necesar o retenie de :
A. 1 mm
B. 0,75 mm
C. 0,50 mm
D. 0,25 mm
E. 0,25-1 mm
(pag. 136)

S2654030. n cadrul litiazei salivare cel mai frecvent este afectata glanda:
A. submandibulara
B. parotida
C. sublinguala
D. tiroida
E. glandele salivare mici
(pag. 1133)

S2654031. Litiaza salivara este ntlnita ndeosebi la:


A. adulti
B. copii

1301

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1302

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. adolescenti
D. nu respecta nici o regula
E. batrni
(pag. 1133)

S2654032. Calculi salivari fac mai des:


A. femeile
B. barbatii
C. femeile si barbatii n acelasi procentaj
D. agricultorii
E. zugravii
(pag. 1133)

S2654033. Calculii salivari se gasesc cel mai frecvent n:


A. canalul Waron
B. canalul Stenon
C. glanda sublinguala
D. planseul bucal
E. glandele salivare mici
(pag. 1133)

S2654034. Forma calculiloi din canale este:


A. rotunjita
B. alungita
C. hexagonala
D. triunghiulara
E. octogonala
(pag. 1133)

S2654035. Forma calculilor intraglandulari este:


A. rotunjita
B. alungita
C. hexagonala
D. triunghiulara
E. octogonala
(pag. 1133)

S2854036. In mentinerea indirecta a protezei scheletate, au rol secundar:


A. adeziunea
B. lipsa retentivitatilor anatomice
C. crosete circulare deschise dental
D. consumul de alimente lipicioase
E. sei supraextinse
(pag. 133-134)

S2954037. Fortelecare actioneaza asupra protezelor partiale sunt:


A. de masticatie
B. date de alimentele lipicioase
C. de gravitatie
D. date de acte reflexe (stranut, tuse)
E. toate
(pag. 114-117)

1302

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1303

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2954038. Ce fel de sprijin au protezele la care infundarea poate fi neutralizata?


A. muco-osos
B. implantar
C. intraosos
D. dento-parodontal
E. dentar
(pag. 121)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1254039. Fortele functionale de masticatie sunt:
A. intermitente
B. de intensitate variabila in functie de consistenta alimentelor
C. continue
D. cu directie preponderent verticala
E. cu directie preponderent orizontala
(pag. 110-111)

S1254040. La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la:


A. stabilizarea orizontala a protezei
B. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contact
C. stabilizarea verticala a protezei
D. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti
E. rigidizarea protezei
(pag. 130)

S1254041. in edentatia de clasa IV Kennedy intinsa bascularea prin infundare a seilor frontale este
diminuata sau chiar oprita prin:
A. pintenii ocluzali ai crosetelor Bonwill aplicate pe cei mai distali dinti
B. bratele retentive cele mai distale ale crosetelor Bonwill
C. evitarea inciziei alimentelor
D. realizarea unei inocluzii sagitale
E. sprijin parodontal corect pe dintii stalpi directi in functie de rezilienta mucoasei crestei frontale
(pag. 135)

S1254042. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor este o deplasare posibila care apare:
A. in edentatiile terminale clasele I, II Kennedy
B. in edentatiile clasa III Kennedy
C. in edentatiile clasa IV Kennedy cu lipsa tuturor dintilor frontali
D. in atrofia crestelor alveolare necompensate prin captusire
E. cand rezilienta mucoasei este mica
(pag. 131)

S1254043. Bascularea prin infundare a seilor terminale se poate diminua sau chiar evita prin
urmatoarele metode:
A. amprente necompresive
B. amprente compresive mai ales la mandibula
C. sei terminale extinse in limite fiziologice si acoperirea zonelor biostatice
D. conectori principali maxilari cu latimea echivalenta cu intinderea edentatiei
E. captusirea sau rebazarea seilor cand testul de basculare sagitala este pozitiv

1303

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1304

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 133)

S1254044. Bascularea sagitala a seilor terminale se face dupa un ax de rotatie:


A. ce trece prin dintii stalpi principali
B. ce trece prin dintii stalpi secundari
C. se numeste linie de rotatie
D. se numeste linie fulcrum
E. se numeste linie de basculare
(pag. 132)

S1254045. Deplasarea verticala a protezei in directie gingivo-ocluzala (desprinderea) este favorizata de:
A. fortele date de alimentele lipicioase
B. musculatura coboratoare
C. musculaura ridicatoare
D. supraextensia seilor
E. gravitatia cand la maxilar exista putini dinti restanti
(pag. 114)

S1254046. Deplasarea verticala a protezelor in directie ocluzo-gingivala (infundarea) apare in:


A. deglutitie
B. bruxism
C. presiuni exercitate cu limba
D. echilibrare incorecta a ocluziei
E. DVO marita
(pag. 117)

S1254047. Distalizarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare favorizata de:


A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal
B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal
C. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal
D. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal
E. edentatii intercalate de clasa III Kennedy
(pag. 120)

S1254048. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive in urmatoarele situatii:


A. au intensitate mare
B. actioneaza continuu
C. DVO supraevaluata
D. DVO subevaluata
E. au componente predominant oblice si orizontale
(pag. 112)

S1254049. in mentinerea indirecta intervin cu rol secundar si:


A. adeziunea
B. tonicitatea musculara
C. succiunea
D. retentivitatile anatomice
E. frictiunea dintre dintii restanti si proteza
(pag. 130)

S1254050. intr-o edentatie de clasa III redusa echilibrul static este favorizat cand:
A. linia de sprijin parodontal coincide cu mijlocul crestei

1304

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1305

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

linia de sprijin parodontal este plasata in afara mijlocului crestei


linia de sprijin parodontal este plasata in interiorul liniei ce reprezinta mijlocul crestei
dintii arificiali sa fie corect montati
echilibrare ocluzala perfecta
(pag. 119)

S1254051. La protezele acrilice, cand forta functionala actioneaza asupra dintilor artificiali, solicitarea
suportului muco-osos depinde de:
A. extinderea bazei protezei
B. rezilienta mucoasei
C. rezistenta parodontiului
D. extinderea si precizia adaptarii seilor
E. intensitatea si directia fortelor
(pag. 111)

S1254052. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare in:
A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal
B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal
C. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal
D. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal
E. contacte premature protruzive in R.C.
(pag. 119)

S1354053. Adancimea de retentie suficienta pentru mentinerea crosetelor este de


A. 0,25mm pentru crosetele turnate
B. 0,25mm pentru crosetele divizate
C. 0,75-1mm pentru crosetele mixte
D. 0,5mm pentru crosetele din sarma ale protezei acrilice;
E. 0,5mm pentru crosetele divizate.
(pag. 119)

S1354054. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor apare la protezele scheletate care
trateaza:
A. edentatii de clasa l;
B. edentatii de clasa a ll-a;
C. edentatii de clasa a lll-a;
D. edentaii de clasa a lV-a;
E. toate raspunsurile sunt corecte.
(pag. 134)

S1354055. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate?


A. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal in cazul edentatiei
terminale mandibulare;
B. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal in cazul edentatiei
terminale maxilare;
C. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal in cazul edentatiei
terminale maxilare;
D. mezializarea este oprita de prezena dinilor frontali;
E. mezializarea protezelor poate aparea in edentatiile intercalate.
(pag. 123)

S1354056. Care din urmatoarele afirmatii sunt false?


A. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal la mandibula;

1305

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1306

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibula;
distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilar;
distalizarea protezelor pariale apare in edentaii intercalate;
distalizarea protezelor partiale apare in edentatii terminale.
(pag. 123)

S1354057. Cate crosete sunt necesare pentru mentinerea unei proteze


A. un croset, cand exista un singur dinte stalp
B. doua crosete in edentatii clasa l, sau all-a fara brese suplimentare;
C. un croset cand exista doi dinti restanti
D. patru crosete in edentaii clasa a lV-a Kennedy;
E. doua crosete in edentatii de clasa a lV-a Kennedy.
(pag. 119)

S1354058. Deplasarile laterale ale protezelor partiale sunt favorizate de:


A. atrofii mari ale crestelor edentate laterale;
B. miscari laterale ale mandibulei cu contacte dentare neechilibrate;
C. prezenta numai a grupului frontal;
D. prezena dinilor laterali;
E. nici un raspuns corect.
(pag. 124)

S1354059. Desprinderea protezelor de pe campul protetic este influentata de:


A. fortele date de alimentele lipicioase;
B. gravitatie pentru protezele maxilare;
C. gravitatie pentru protezele mandibulare;
D. lipsa de echilibrare ocluzala a dinilor naturali si artificiali;
E. nici un raspuns corect.
(pag. 118)

S1354060. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cand:


A. nu se transmit in axul dintilor restanti;
B. au intensitate mare;
C. actioneaza continuu;
D. acioneaza intermitent;
E. exista o hiperactivitate musculara.
(pag. 116)

S1354061. Mijloacele auxiliare pentru mentinerea protezelor partiale sunt:


A. adeziunea;
B. retentivitatea tuberozitatilor;
C. tonicitatea musculara;
D. fricunea dintre dinii restani si elementele constitutive ale protezei scheletate;
E. succiunea
(pag. 120)

S1354062. Rol secundar in mentinerea indirecta au:


A. alimentale lipicioase;
B. nelustruirea protezelor;
C. adeziunea si tonicitatea musculara;
D. retentivitaile anatomice;
E. micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale.

1306

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1307

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 133)

S1454063. Bascularea laterala a protezei scheletate in edentatia partiala clasa I-a Kennedy se explica
prin:
A. montarea dintilor artificiali posteriori in afara crestei
B. alegerea unor dinti artificiali prea ingusti in raport cu latimea crestelor
C. torus palatin nefoliat
D. sei protetice supraextinse
E. gravitatia
(pag. 138 - 140)

S1454064. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate poate fi limitata
de:
A. amprenta functionala necompresiva la mandibula
B. sei terminale extinse la maximum
C. evitarea acoperirii tuberculului piriform de catre seile terminale
D. conectori principali maxilari mai ingusti decat intinderea edentaiei
E. captusirea seilor pentru a compensa resorbtia in timp a crestelor
(pag. 136)

S1454065. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate:


A. este posibila datorita rezilientei mucoasei crestelor
B. poate fi oprita de elementele contrabasculante
C. se realizeaza in jurul unui ax care trece prin pintenii cei mai apropiati de edentatie
D. este de amplitudine mai mare la maxilar decat la mandibula
E. are un efect de torsiune asupra dintilor stalpi
(pag. 134- 136)

S1454066. Bascularea prin infundarea seilor frontale in edentatia partiala clasa a IV - a intinsa este
limitata de:
A. montarea dintilor artificiali frontali in afara mijlocului crestei
B. bratele retentive meziale ale crosetelor Bonwill
C. evitarea incizarii alimentelor
D. sprijinul parodontal corect
E. inocluzia sagitala frontala
(pag. 138)

S1454067. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy molara tratata prin proteza scheletata se aplica
pinteni ocluzali cu rol de mentinere indirecta:
A. unilateral
B. bilateral
C. in foseta meziala a primului premolar
D. supracingular pe canin
E. in foseta distala a premolarului secund
(pag. 127)

S1454068. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy, efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi
poate fi diminuat prin:
A. solidarizarea dintilor stalpi
B. utilizarea unor crosete cu brate retentive cat mai rigide
C. plasarea pintenilor ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi
D. utilizarea ruptorilor de fore
E. montarea dintilor artificiali laterali in afara crestei

1307

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1308

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 136)

S1454069. in edentatiile partiale clasa a III-a Kennedy tratate cu proteze scheletate alegerea crosetelor
se face in functie de:
A. tipul ecuatorului protetic
B. marimea zonei retentive subecuatoriale a dintilor stalpi
C. topografia zonei retentive subecuatoriale a dintilor stalpi
D. fizionomie
E. gradul de flexibilitate al bratelor crosetelor, pentru a diminua efectul de parghie asupra dintilor stalpi cand
se produce bascularea prin infundare a seilor
(pag. 119)

S1454070. La protezele scheletate care trateaza edentatii partiale clasa a II-a Kennedy elementul
contrabasculant este:
A. plasat de partea edentatiei terminale
B. plasat de partea opusa edentatiei terminale
C. reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului premolar
D. reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a premolarului secund
E. inutil
(pag. 128)

S1554071. Bascularea cu infundare poate fi diminuata prin:


A. amprente de compresiune
B. sei terminale cu extindere maxima
C. sei terminale cu extindere minima
D. captusirea seilor
E. conectori principali la maxilari de latime echivalenta cu intinderea edentatiei
(pag. 134)

S1554072. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu distalizarea protezelor scheletate sunt
adevarate:
A. distalizarea este oprita de bratele elastice ale crosetelor turnate cand dintii laterali lipsesc
B. este o tendinta de deplasare
C. este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibula
D. este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilar
E. este oprita in special de dintii restanti laterali prin elementele protetice care se aplica pe ei
(pag. 123)

S1554073. Care sunt crosetele utilizate la protezele partial acrilice:


A. crosetul cervico-ocluzal
B. crosetul Ackers
C. crosetul R.P.I.
D. crosetul cervico-alveolar
E. crosetul stabil (ocluzo-interdentar)
(pag. 120)

S1554074. Efectele deplasarilor protezelor partiale sunt:


A. atrofie osoasa in ritm lent
B. stomatopatii protetice
C. afectarea parodontiului marginal
D. confort pentru pacient
E. afectarea parodontiului profund mai ales la dintii stalpi
(pag. 140)

1308

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1309

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1554075. Fortele ce actioneaza asupra protezelor partiale sunt:


A. stranutul
B. forta de masticatie
C. bruxismul
D. echilibrarea ocluzala prezenta
E. musculatura periferica
(pag. 117)

S1554076. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt:


A. stabilizarea verticala a protezei
B. transmiterea fortei de masticatie si pe dintii stalpi indirecti
C. rigidizarea barei linguale si crosetului continuu
D. imobilizarea dinilor frontali
E. impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa
(pag. 133)

S1554077. La protezele scheletate care trateaza edentatii de clasa I elementele contrabasculante sunt:
A. crosetul continuu
B. pinten supracingular pe canin
C. sistemele speciale
D. pinteni ocluzali plasai in foseta distala a primului premolar intr-o edentaie T-I molara
E. conectori principali dento-mucozali
(pag. 127)

S1554078. Mentinerea indirecta a protezelor scheletate depinde de urmatorii factori:


A. valoarea perodontala a dintilor stalpi indirecti
B. ineficienta mentinerii directe
C. elasticitatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant
D. situarea axei de basculare
E. locul plasarii elementelor contrabasculante fata de axa de basculare
(pag. 126)

S1554079. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt:


A. tonicitatea musculara
B. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei
C. lipsa frictiunii dintre dintii restanti si elementele constitutive ale protezei
D. crosetele divizate
E. lustrul perfect al protezei
(pag. 120)

S1654080. Din ciclul de 590 ori in 24 de ore, deglutitia se produce de:


A. 146 ori in timpul meselor;
B. 394 ori in stare de veghe;
C. 50 ori in timpul somnului
D. 50 ori in stare de veghe;
E. 146 ori in timpul somnului;
(pag. 115)

S1654081. Fortele care solicita proteza partiala in plan vertical sunt:


A. de tractiune (desprindere) a protezei de pe campul protetic;
B. oblice;
C. sagitale;

1309

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1310

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. tangeniale;
E. de presare a protezei pe campul protetic.
(pag. 117)

S1654082. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezei scheletate sunt:


A. succiunea dintre mucoasa si baza protezei;
B. retentivitatile anatomice;
C. adeziunea dintre mucoasa si marginile protezei;
D. friciunea dintre dinii restani si elementele constitutive ale protezei;
E. lustrul perfect al protezei.
(pag. 120)

S1654083. Numarul de crosete necesare pentru ancorarea unei proteze scheletate depinde de numarul
dintilor stalpi ce limiteaza bresele astfel:
A. un croset e utilizat in edentatiile subtotale cu un singur dinte stalp;
B. doua crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a doua cu o bresa suplimentara frontala;
C. doua crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a doua cu o bresa suplimentara laterala;
D. trei crosete sunt utilizate in edentaiile de clasa a treia complicate cu o bresa laterala;
E. patru crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a patra cu lipsa tuturor frontalilor.
(pag. 119)

S1654084. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de parghie al protezei scheletate asupra dintilor
stalpi se indica:
A. solidarizarea dintilor stalpi;
B. sa se plaseze pintenii ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi;
C. sa fie utilizate crosete cu brate retentive cat mai rigide;
D. sa fie utilizate crosete cu brae retentive cat mai flexibile;
E. sa se utilizeze sisteme speciale articulate;
(pag. 136)

S1654085. Punctul de aplicare al fortei functionale de masticatie poate fi situat la nivelul:


A. dintilor restanti;
B. dintilor artificiali
C. numai pe dintii restanti;
D. numai pe dinii artificiali;
E. dintilor restanti si dintilor artificiali;
(pag. 115)

S2154086. Forta de masticatie teoretic posibila:


A. Este acelasi lucru cu presiunea de masticatie
B. Este forta care apare n timpul procesului masticator
C. Are 200-400 kg.f.
D. Depinde de vrsta si sex
E. Nu este suportata de structurile dento-maxilare
(pag. 114 -116)

S2154087. Pentru o proteza scheletata, sprijin parodontal corect nseamna:


A. Sa fie plasat lnga edentatie cnd proteza are sprijin dento-parodontal
B. Sa fie plasat lnga edentatie cnd proteza are sprijin mixt
C. Sa fie plasat la distanta cnd proteza are sprijin dento-parodontal
D. Sa fie plasat la distanta cnd proteza are sprijin mixt
E. Sa actioneze n axul lung al dintelui

1310

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1311

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 122)

S2254088. Fortele functionale de masticatie sunt:


A. intermitente
B. de intensitate variabila n functie de consistenta alimentelor
C. continue
D. cu directie preponderent verticala
E. cu directie preponderent orizontala
(pag. 110-111)

S2254089. La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la:


A. stabilizarea orizontala a protezei
B. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contact
C. stabilizarea verticala a protezei
D. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stlpi indirecti
E. rigidizarea protezei
(pag. 130)

S2254090. Fortele care actioneaza n deplasarea verticala a protezei n directie ocluzo-gingivala sunt:
A. forta functionala de masticatie
B. deglutitia
C. bruxismul
D. forta declansata de muschii cobortori ai mandibulei
E. dimensiunea verticala de ocluzie marita
(pag. 117)

S2254091. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare n:


A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal
B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal
C. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal
D. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal
E. contacte premature protruzive n R.C.
(pag. 119)

S2254092. Adncimea de retentie suficienta pentru mentinerea crosetelor este de:


A. 0,25mm pentru crosetele turnate
B. 0,25mm pentru crosetele divizate
C. 0,75-1mm pentru crosetele mixte
D. 0,5mm pentru crosetele din srma ale protezei acrilice
E. 0,5mm pentru crosetele divizate
(pag. 119)

S2254093. Care din afirmatiile de mai jos sunt false?


A. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal n cazul edentatiei
terminale mandibulare
B. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal n cazul edentatiei
terminale maxilare
C. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal n cazul edentatiei
terminale maxilare
D. mezializarea este oprita de prezenta dintilor frontali
E. mezializarea protezelor poate aparea n edentatiile intercalate
(pag. 123)

1311

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1312

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2254094. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal la mandibula
B. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibula
C. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilar
D. distalizarea protezelor partiale apare n edentatii intercalate
E. distalizarea protezelor partiale apare n edentatii terminale
(pag. 123)

S2254095. Desprinderea protezelor de pe cmpul protetic este influentata de:


A. fortele date de alimentele lipicioase
B. gravitatie pentru protezele maxilare
C. gravitatie pentru protezele mandibulare
D. lipsa de echilibrare ocluzala a dintilor naturali si artificiali
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 118)

S2254096. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cnd:


A. se transmit n axul dintilor restanti
B. au intensitate mare
C. actioneaza continuu
D. actioneaza intermitent
E. exista o hiperactivitate musculara
(pag. 116)

S2254097. Bascularea prin nfundarea extremitatii distale a seilor apare la protezele scheletate care
trateaza:
A. edentatii de clasa l
B. edentatii de clasa a ll-a
C. edentatii de clasa a lll-a
D. edentatii de clasa a lV-a
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 134)

S2254098. La protezele scheletate care trateaza edentatii partiale clasa a II-a Kennedy elementul
contrabasculant este:
A. plasat de partea edentatiei terminale
B. plasat de partea opusa edentatiei terminale
C. reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta meziala a primului premolar
D. reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta distala a primului premolar
E. reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta distala a premolarului secund
(pag. 128)

S2254099. Care sunt crosetele utilizate la protezele partial acrilice:


A. crosetul cervico-ocluzal
B. crosetul Ackers
C. crosetul R.P.I.
D. crosetul cervico-alveolar
E. crosetul stabil (ocluzo-interdentar)
(pag. 120)

S2254100. Efectele deplasarilor protezelor partiale sunt:


A. atrofie osoasa n ritm lent

1312

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1313

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

stomatopatii protetice
afectarea parodontiului marginal
inconfort pentru pacient
afectarea parodontiului profund mai ales la dintii stlpi
(pag. 140)

S2254101. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt:


A. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei
B. lustrul perfect al protezei
C. lipsa frictiunii dintre dintii restanti si elementele constitutive ale protezei
D. crosetele divizate
E. tonicitatea musculara
(pag. 120)

S2254102. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de prghie al protezei scheletate asupra dintilor
stlpi se indica:
A. sa fie utilizate crosete cu brate retentive ct mai flexibile
B. sa se plaseze pintenii ocluzali n fosetele distale ale dintilor stlpi
C. sa fie utilizate crosete cu brate retentive ct mai rigide
D. sa se utilizeze sisteme speciale articulate
E. solidarizarea dintilor stlpi
(pag. 136)

S2254103. n cazul protezei scheletate, de la un sprijin parodontal corect se cere:


A. S acioneze ct mai aproape de centrul dintelui
B. Linia de sprijin parodontal s fie n afara mijlocului crestei
C. S fie plasat lng edentaie, cnd proteza are sprijin mixt
D. S acioneze n axul lung al dintelui stlp
E. S fie plasat la marginea protezei
(pag. 118-119)

S2254104. Meninerea indirect a protezelor scheletate depinde de:


A. Eficacitatea meninerii directe
B. Valoarea parodontal a dinilor stlpi direci
C. Locul plasrii elementelor contrabasculante fa de axa de basculare
D. Rigiditatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant
E. Existena unui lca special pregtit pe dinii stlpi indireci
(pag. 123-124)

S2254105. n meninerea indirect a protezelor scheletate intervin cu rol secundar:


A. Friciunea dintre dinii restani i protez
B. Mrirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale
C. Evitarea alimentelor foarte lipicioase
D. Modelarea fr retentiviti a eilor
E. Croetele circulare deschise dental
(pag. 130-131)

S2254106. Pentru evitarea sau diminuarea efectului de prghie al protezei asupra dinilor stlpi este
indicat:
A. S se solidarizeze dinii stlpi
B. S se plaseze pintenii ocluzali n fosetele distale ale dinilor stlpi
C. S se utilizeze sisteme speciale articulate

1313

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1314

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. S fie utilizate croete cu brae opozante ct mai flexibile


E. Realizarea unei inocluzii sagitale
(pag. 133-134)

S2254107. Bascularea prin nfundare n edentaia de Cl. A IV-a ntins este diminuat i chiar oprit
prin:
A. Evitarea de ctre pacient a inciziei alimentelor
B. Sprijin parodontal plasat corect n funcie de reziliena mucoasei crestei frontale
C. Realizarea, cnd este posibil, a unei inocluzii sagitale
D. Braele retentive cele mai meziale ale croetelor Bonwill
E. Braele opozante cele mai distale ale croetelor Bonwill
(pag. 135)

S2254108. Axa dup care se face bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor:
A. Trece prin cei mai apropiai pinteni de edentaie
B. Trece prin vrfurile extremitii libere a braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior
C. Se mai numete linie fulcrum primar
D. Este transversal n edentaiile de Cl. I
E. Se mai numete ax de rotaie secundar
(pag. 122)

S2254109. Mijloacele auxiliare de meninere ale protezelor pariale sunt:


A. Retentivitile anatomice
B. Succiunea
C. Lustrul perfect al protezei
D. Gravitaia
E. Tonicitatea muscular
(pag. 117)

S2254110. Dou croete sunt utilizate n:


A. Edentaiile de Cl. I
B. Edentaiile de Cl. II complicate cu o bre lateral
C. Edentaiile subtotale cnd mai exist doi dini restani
D. Edentaiile de Cl. II fr bree suplimentare
E. Edentaiile de Cl. a IV-a cu lipsa tuturor frontalilor
(pag. 116)

S2254111. Forele funcionale de masticaie pot deveni nocive n urmtoarele condiii:


A. Cnd se transmit n axul lung al dinilor restani
B. Cnd acioneaz discontinuu
C. Bruxism
D. Dimensiune vertical de ocluzie supraevaluat
E. Lipsa de echilibrare a ocluziei
(pag. 112)

S2554112. Care din urmtoarele afirmaii privind linia fulcrum secundar sunt corecte :
A. este oblic n edentaiile de clasa a-I-a Kennedy
B. reprezint axa n jurul creia se face bascularea prin desprindere
C. reprezint axa n jurul creia se face bascularea prin nfundare
D. trece prin vrfurile braelor retentive ale croetelor situate cel mai posterior
E. trece prin cei mai distali pinteni ocluzali
(pag. 139)

1314

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1315

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2654113. n etiologia calculozei sunt incriminati:


A. factori morfologici
B. factori alimentari
C. grupa sanguina
D. rasa
E. vrsta
(pag. 1133)

S2654114. Triada salivara descrisa de Dan Teodorescu cuprinde:


A. colica salivara
B. ischemia glandulara
C. abcesul salivar
D. tumora salivara
E. necroza glandulara
(pag. 1134)

S2654115. Colica salivara se produce datorita:


A. migrarii calculului si spasmului peretelui canalului
B. distensia brusca a canalului si acinilor n amonte de calcul
C. ischemiei glandulare
D. hiperemiei vasculare
E. colesterolemiei crescute
(pag. 1134)

S2654116. n timpul crizei din colica salivara bolnavul acuza:


A. senzatie de uscaciune a gurii
B. diminuarea senzatiilor gustative
C. anosmie
D. cacosmie
E. amauroza
(pag. 1134)

S2654117. n caz de colica salivara, prin presiune exercitata asupra glandei se scurge saliva:
A. usor tulbure
B. serocitrina
C. clara
D. opalescenta
E. amestecata cu puroi
(pag. 1134)

S2654118. Diagnosticul diferential al colicei salivare se face cu:


A. pulpita
B. gangrena simpla
C. parodontita acuta
D. nevralgia trigeminala esentiala
E. candidoza bucala
(pag. 1137)

S2654119. Diagnosticul diferential n abcesul salivar trebuie facut cu:


A. abcesul planseului bucal
B. abesul buccinato-maxilar
C. abcesul vestibular

1315

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1316

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. abcesul lojii submandibulare


E. abcesul limitata al obrazului
(pag. 1137)

S2654120. Diagnosticul diferential n forma tumorala a litiazei salivare se face cu:


A. tumori benigne ale glandelor salivare
B. tumori malogne ale glandelor salivare
C. adenopatiile cronice
D. adenopatiile din mononucleoza
E. adenopatiile din limforeticuloza benigna de inoculare
(pag. 1137)

S2654121. n litiaza submandibulara sunt recomandate radiografii:


A. retroalveolare
B. bite-wing
C. cu film muscat
D. n incidenta laterala
E. incidenta Hirtz
(pag. 1136)

S2854122. Mezializarea protezelor par iale scheletate, este o tendin de deplasare care apare n:
A. Edentatii terminale mandibulare cu creste ascendente spre distal
B. Edentatii terminale mandibulare cu creste descendente spre distal
C. Edentatii terminale maxilare cu creste ascendente spre distal
D. Edentatii terminale maxilare cu creste descendente spre distal
E. Edentatii frontale cu atrofie mare a crestei
(pag. 123)

S2854123. Bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor protetice poate fi cauzata de:
A. Alimente adezive
B. sei supraextinse
C. Fluierat
D. Gravitatia la protezele maxilare
E. Supt
(pag. 125)

S2854124. Pentru evitarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi, in edentatia terminala tratata cu
proteza partiala scheletata este indicat:
A. sa se plaseze pintenii ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi
B. sa se solidarizeze dintii stalpi
C. sa fi utilizate crosete cu brate retentive cat mai rigide
D. sa se utilizeze sisteme speciale articulate
E. sa se utilizeze proteze cu sprijin mixt rigid
(pag. 136)

S2854125. Efectele deplasarii protezelor partiale sunt:


A. stomatopatii protetice
B. atrofie osoasa lenta
C. pozitii de necesitate
D. ticuri
E. inconfort pentru pacient
(pag. 140)

1316

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1317

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2954126. Care sunt mijloacele auxiliare de mentinere care intervin cu rol secundar in ancorarea
protezelor partiale?
A. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei
B. retentivitatile anatomice
C. portiunea flexibila subecuatoriala a bratului retentiv al crosetelor turnate
D. tonicitate musculara
E. lustrul perfect al protezei
(pag. 119-120)

S2954127. Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin:


A. solidarizarea dintilor stanpi
B. amprente de compresiune mai ales la mandibula
C. sei terminale minim extinse fara acoperirea zonelor biostatice
D. captusirea seilor
E. rebazarea seilor
(pag. 136)

S2954128. In mentinerea indirecta intervin cu rol secundar urmatoarele elemente:


A. micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale
B. marirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale
C. crosete circulare deschise dental
D. crosete circulare deschise edental
E. lustrul perfect al protezei
(pag. 133)

1317

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1318

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 55
Aplicarea protezelor scheletate n cavitatea bucal
BIBLIOGRAFIE:
7. A.Ionescu - Clinica i tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1455001. Activarea unui croset turnat semirotund:
A. Este posibila prin apropierea de dinte
B. indoirea si plasarea lui intr-o zona mai retentiva nu afecteaza rezistenta crosetului
C. Retentia prin frictiune este corecta, nu mobilizeaza dintele stalp
D. Retenia prin friciune este corecta, nu deplaseaza proteza orizontal
E. Retentia prin frictiune nu este o forta permanent activa
(pag. 540)

S1455002. Care afirmatii sunt adevarate referitor la echilibrarea ocluzala a protezelor scheletate:
A. Protezele care restaureaza edentatii de clasa I-a si a II-a trebuie sa aiba contacte in masticatie atat pe
partea activa cat si pe partea de balans
B. Protezele care restaureaza edentatii de clasa IV-a trebuie sa aiba contacte in propulsie atat pe partea
activa cat si pe partea de balans
C. Protezele care restaureaza edentatii de clasa a II-a trebuie sa aiba contacte in masticatie doar pe partea
activa
D. in cazul unui contact prematur intre un pinten ocluzal si dintele antagonist, se va retusa cuspidul antagonist
E. Contactul prematur intre un pinten ocluzal si dintele antagonist nu putea fi corectat la proba scheletului
metalic al protezei
(pag. 542-543)

S1455003. Care afirmatii sunt corecte referitor la tehnica de insertie-dezinsertie a protezei:


A. Insertia se poate face muscand pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic
B. Dezinsertia se va face bilateral simultan tractionand asupra portiunii flexibile a bratelor retentive ale
crosetelor
C. Dezinsertia se face cu unghiile policelor pentru proteza scheletata maxilara
D. Dezinseria se face cu unghiile indecsilor pentru proteza scheletata mandibulara
E. Dezinsertia nu se va face la nivelul varfului crosetelor
(pag. 543)

S1455004. La inspectia protezelor scheletate in vederea aplicarii lor in cavitatea orala:


A. Proteza se va examina umeda
B. in nici un caz nu se va retusa fata mucozala a scheletului (conectori secundari, crosete)
C. Se examineaza zonele aspre sau taioase ale seilor
D. Dupa corecturi proteza nu trebuie sa fie lustruita
E. Pana la sosirea pacientului proteza va fi mentinuta uscata
(pag. 539)

S1555005. Care sunt cauzele lipsei de mentinere a unei proteze scheletate:


A. crosete prea lungi
B. contacte ocluzale functionale
C. sei supraextinse
D. dini montai pe mijlocul crestei
E. modelarea convexa a versantelor externe ale seilor protetice

1318

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1319

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 550)

S1555006. Ce fel de contacte interdentare trebuie sa aiba in masticatie protezele uniterminale:


A. contacte interdentare pe partea activa cat si pe partea de balans
B. contacte interdentare pe partea pasiva
C. contacte interdentare numai pe partea activa
D. contacte interdentare numai pe partea de balans
E. fara contacte interdentare
(pag. 542)

S1555007. Dupa inspectia protezelor scheletate si pana la sosirea pacientului protezele sunt tinute in
urmatoarele conditii:
A. vas cu apa si otet
B. cloramina
C. vas cu apa
D. alcool
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 539)

S1555008. in ce solutie se recomanda sa fie tinuta periodic proteza pentru a evita depunerea de tartru:
A. cloramina
B. apa oxigenata
C. alcool
D. apa si oet in raport 2:1
E. apa si otet in raport 3:1
(pag. 545)

S1555009. La cat timp dupa inserarea protezei partiale mobilizabile se stabileste sedinta de
reexaminare:
A. 72 ore
B. 3-4 zile
C. o saptamana
D. 24 ore
E. 6 ore
(pag. 546)

S1555010. Pentru verificarea bascularii laterale in cazul protezelor scheletate, ce trateaza edentatii
terminale se fac:
A. presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor laterali
B. presiuni pe cuspizii orali ai dintilor laterali
C. presiuni pe extremitatea distata a seii
D. presiuni pe elementele de meninere indirecta
E. presiuni vestibulo-orale in zona frontala
(pag. 540)

S1655011. Care dintre afirmatiile privind purtarea protezei scheletate sunt corecte:
A. afectarea prin carie a dintilor stalpi este mai mare la pacientii care poarta proteza doar ziua;
B. mobilizarea dintilor stalpi este intarziata daca proteza se poarta zi si noapte;
C. atrofia crestelor este accelerata daca proteza se poarta doar ziua;
D. dupa acomodare proteza se poarta zi si noapte;
E. dupa acomodare proteza se poarta doar ziua dar exista unele exceptii de la aceasta regula.
(pag. 546)

1319

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1320

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1655012. La instruirea pacientului privind insertia si dezinsertia protezei se dau indicatiile:


A. pentru insertie pacientul trebuie sa muste pe proteza dupa pozitionarea acesteia conform axului de insertie
stabilit;
B. se recomanda inserarea protezei de catre medic iar pacientul sa deprinda tehnica in urmatoare sedinta (la
24 ore);
C. dezinsertia protezelor maxilare se face cu ajutorul unghiilor degetelor mari;
D. dezinseria protezelor mandibulare se face cu ajutorul unghiilor indexelor;
E. la insertie, dupa plasarea corespunzatoare a protezei, se executa presiuni usoare cu degetele pe crosete
la nivelul pintenilor.
(pag. 543)

S1655013. La purtatorii de proteze partiale mobilizabile, durerea la nivelul crestelor este provocata de:
A. conturul uniform al crestelor;
B. minusuri acrilice pe fata interna a crestelor;
C. mucoasa groasa;
D. pulpitele dinilor restani;
E. contacte premature.
(pag. 547)

S1655014. La purtatorii de proteze partiale mobilizabile, durerea la periferia campului protetic se


datoreste:.
A. marginilor rotunjite ale seilor;
B. seilor subextinse;
C. conectorilor principali rigizi;
D. conectorilor principali elastici;
E. cariilor dintilor restanti.
(pag. 547)

S1655015. La purtatorul de proteza partiala mobilizabila care prezinta dureri la nivelul crestelor
tratamentul poate consta in:
A. tratament endodontic;
B. obturatii;
C. rezectie apicala;
D. .tratament chirurgical pentru exostoze
E. incizie.
(pag. 548)

S1655016. Referitor la stabilirea sedintei de reexaminare pentru purtatorii de proteza partiala


mobilizabila putem face precizarile:.
A. sedinta va fi fixata dupa o luna;
B. sedinta va fi fixata la 72 ore;
C. sedinta va fi fixata la 48 ore;
D. sedina va fi fixata la 24 ore;
E. reexaminarea va avea loc dupa 6 luni.
(pag. 546)

S2155017. Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin:


A. Retusarea cuspidului antagonist
B. Slefuirea fosetei-gazda a pintenului
C. Slefuirea fetei ocluzale a pintenului
D. Slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenului
E. Redeterminarea relatiilor ocluzale
(pag. 542)

1320

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1321

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2255018. Zonele din marginile seilor maxilare asupra carora trebuie sa se intervina de obicei sunt :
A. marginea interna a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt retentive
B. marginea externa a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt neretentive
C. marginea seilor la nivelul frenurilor
D. marginea seilor in zona molarilor
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 540)

S2255019. Crosetul de sarma :


A. nu poate fi modificat in nici o directie
B. poate fi modificat doar in directie orizontala
C. poate fi modificat doar in directie verticala
D. poate fi modificat in toate directiile, orizontale sau verticale
E. poate fi modificat doar in directie oblica
(pag. 541)

S2255020. Obiectivul echilibrarii ocluzale este :


A. de a crea contacte simultane nestabilepe toti dintii naturali si artificiali, in relatie centrica
B. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali , in intercuspidare maxima
C. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali, in relatie centrica si intercuspidare
maxima
D. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali, in intercuspidare maxima
E. de a crea contacte stabile pe toti dintii naturali si artificiali doar in relatie centrica
(pag. 541)

S2255021. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate aparea in situatiile :


A. pintenul ocluzal a fost realizat prea subtire
B. pintenul ocluzal a fost realizat prea gros din cauza unor rapoarte interdentare incorect redate de modele
C. pintenul ocluzal, fiind de cele mai multe ori plasat intr-o foseta a crestelor marginale, modifica morfologia
fosetei si cuspidul antagonist nu mai gaseste un spatiu corespunzator
D. pintenul ocluzal, fiind de cele mai multe ori plasat intr-o foseta centrala, modifica morfologia fosetei si
cuspidul antagonist nu mai gaseste un spatiu corespunzator
E. raspuns corect B,C
(pag. 542)

S2255022. Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin :


A. slefuirea cuspidului de sprijin
B. retusarea cuspidului antagonist
C. slefuirea fosetei-gazda a pintenului
D. slefuirea fetei ocluzale a pintenului
E. slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenului
(pag. 542)

S2255023. Dificultatile de vorbire dupa aplicarea protezelor in cavitatea bucala :


A. sunt destul de frecvente
B. se datoreaza incapacitatii de adaptare foarte mare a pacientilor
C. daca tulburarile do fonatie persista peste o saptamana, este necesar sa se cerceteze mai atent si sa se
intervina prin indepartarea cauzelor
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 552-553)

1321

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1322

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2255024. Referitor la controlul periodic :


A. pacientul trebuie sa revina periodic la 6 ani
B. pacientul nu mai trebuie sa revina odata ce s-au aplicat protezele in gura
C. pacientul trebuie sa revina la controlul periodic la 6 luni
D. pacientul revine la control doar daca a prezentat decubitus dureros
E. pacientul revine la control doar daca prezinta probleme de fizionomie
(pag. . 554)

S2255025. Pana la venirea pacientului in cabinet, protezele se mentin:


A. uscate pe o tavita
B. intr-un vas cu alcool
C. intr-un vas cu apa
D. aplicate pe modelul de lucru
E. aplicate pe modelul preliminar
(pag. 539)

S2255026. In cazul contactelor premature, erorile mari pot fi depistate cu ajutorul:


A. artiei de articulatie
B. lac colorant
C. ceara de ocluzie
D. materiale siliconate
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 542)

S2255027. Contactele interdentare multiple trebuie sa se regaseasca in :


A. doar in intercuspidarea maxima
B. doar in relatie centrica
C. atat in intercuspidare maxima cat si in relatie centrica
D. in pozitie de cap la cap
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 542)

S2255028. Prima sedinta de reexaminare va fi fixata dupa :


A. 48 ore
B. 24 ore
C. 12 ore
D. 2 zile
E. o saptamana
(pag. 546)

S2255029. In cazul ocluziei inverse, importanta deosebita se da :


A. cuspizilor palatinali superiori
B. cuspizilor linguali inferiori
C. cuspizilor vestibulari superiori
D. cuspizilor vestibulari inferioari
E. toti cuspizii au o importanta deosebita
(pag. 542)

S2555030. Care din urmtoarele afirmaii reprezint cauze ale lipsei de meninere a unei proteze
scheletate
A. croete prea lungi
B. contacte ocluzale funcionale

1322

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1323

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. ei supraextinse
D. dini montai pe mijlocul crestei
E. modelarea convex a versantelor externe ale eilor protetice
(pag. 550)

S2655031. Sindromul Syogren apare mai frecvent la femei cu vrsta ntre:


A. 15-20 ani
B. 20-30 ani
C. 30-40 ani
D. 40-45 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1155)

S2655032. n sindromul Syogren se produce infiltrarea glandelor salivare de catre:


A. neutrofile
B. limfocite
C. monocite
D. eozinofile
E. trombocite
(pag. 1155)

S2655033. n sindromul Syogren manifestarile buco-faringiene constau din:


A. hiposialie
B. ageuzie
C. anosmie
D. amauroza
E. trismus
(pag. 1155)

S2655034. n sindromul Syogren pe parcursul evolutiei sialografia:


A. si modifica aspectul
B. nu si modifica aspectul
C. aceasta metoda nu se foloseste
D. nu are relevanta
E. este periculos de efectuat
(pag. 1155)

S2655035. Manifestarile oculare din sindromul Sayogren sunt caracterizate de:


A. keratokonjunctivita uscata
B. strabism convergent
C. amauroza
D. cataracta
E. glaucom
(pag. 1155)

S2655036. n sindromul Syogren examenele de laborator evidentieaza:


A. anticorpi nespecifici de organ
B. hematurie
C. bilirubina indirecta crescuta
D. acid uric crescut
E. fosfataza alcalinaa crescuta
(pag. 1156)

1323

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1324

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2955037. Obiectivele echilibrarii ocluzale a protezelor scheletate sunt:


A. crearea de contacte simultane pe toti dintii
B. crearea de contacte stabile pe dintii naturali si artificiali
C. crearea de contacte stabile in RC
D. crearea de contacte stabile in IM
E. toate
(pag. 541)

S2955038. In ce solutie se recomanda sa fie tinuta periodic proteza pentru a evita depunerea de tartru:
A. cloramina
B. apa oxigenata
C. alcool
D. apa si otet in raport 2:1
E. apa si otet in raport 3:1
(pag. 545)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1255039. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala pacientul trebuie instruit:
A. sa spele proteza cu apa fiarta
B. sa foloseasca prafuri abrazive
C. poate folosi un amestec de apa si otet o data pe saptamina
D. sa spele proteza numai seara
E. sa nu foloseasca substante chimice sau alcool
(pag. 575)

S1255040. Inainte de aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala:


A. proteza se pastreaza intr-un vas cu apa pina la venirea pacientului
B. plusurile fine de acrilat de pe fata interna a crosetelor nu se indeparteaza
C. se controleaza montarea si aspectul dintilor artificiali
D. se verifica stabilitatea si mentinerea
E. se apreciaza gradul de finisare al protezei
(pag. 567)

S1255041. Insertia protezei scheletate se va face:


A. prin presiuni mari
B. cu degetele pe bratul retentiv al crosetelor
C. dupa ce tehnica este demonstrata de medic
D. muscand pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic
E. cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor
(pag. 572)

S1255042. Se recomanda ca proteza scheletata sa fie purtata noaptea:


A. la pacientii cu bruxism
B. la pacientii cu proteza termino-terminala mandibulara si proteza totala maxilara
C. la pacientii cu proteza termino-terminala maxilara
D. dupa perioada de acomodare
E. pana cand pacientul se acomodeaza
(pag. 576)

1324

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1325

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1255043. Aplicarea protezelor scheletate in cavitatea bucala:


A. ar fi de preferat sa se faca la sfarsitul programului de consultatie
B. ar fi bine sa se faca la inceputul saptamanii
C. ar fi bine sa se faca la sfarsitul saptamaniii
D. se va evita sa se faca in ziua unei activitati sociale deosebite a pacientului
E. este o faza care necesita a i se acorda un timp suficient de lung.
(pag. 567)

S1255044. Dificultatile de vorbire aparute la pacientul purtator de proteze scheletate:


A. se intalnesc destul de des
B. sunt destul de rare
C. se pot datora unor dinti frontali montati prea mult spre oral
D. se pot datora unei grosimi prea mari a protezei
E. se pot datora unui spatiu redus pentru limba.
(pag. 583)

S1255045. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala se verifica:


A. stabilitatea protezei
B. gradul de finisare si lustruire
C. ocluzia
D. fizionomia
E. mentinerea.
(pag. 568-572)

S1255046. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala:


A. orbicularul buzei se adapteaza la dintii artificiali in 3-5 zile
B. gustul metalic dispare in citeva zile
C. senzatia de greata poate fi data de un conector principal prea apropiat de mucoasa
D. in diabet si anemie poate aparea senzatia de arsura
E. controlul periodic se face o data pe an
(pag. 583,584)

S1255047. Durerea localizata la nivelul crestelor aparuta la aplicarea protezelor scheletate in cavitatea
bucala:
A. se poate datora unor plusuri acrilice pe fata externa a seilor
B. poate fi data de contacte premature si interferente
C. poate sa apara datorita unor pliuri longitudinale ale mucoasei intinse la amprentare
D. necesita localizarea zonei dureroase si inlaturarea cauzei
E. se poate datora unei mucoase subtiri si atrofice
(pag. 577)

S1255048. Gustul metalic aparut la purtatorii de proteze scheletate:


A. apare intotdeauna legat de anumite stari generale
B. poate aparea cand alaturi de proteza exista multe obturatii de amalgam
C. de obicei dispare in cateva zile la protezele din cobalt-crom
D. nu dispare la protezele din cobalt crom
E. daca nu dispare se poate incerca inlocuirea protezei cu una acrilica.
(pag. 583)

S1255049. La insertia protezei scheletate maxilare in cavitatea bucala,de obicei se intervine asupra
marginilor seilor la nivel:
A. premolarului

1325

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1326

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

creastei zigomato molare


tubercului piriform
liniei milohioidiene
tuberozitatilor
(pag. 568)

S1255050. La primirea protezei scheletate din laborator, inainte de sosirea pacientului:


A. proteza va fi examinata pentru a depista zone aspre ale seilor
B. proteza va fi examinata pentru a depista zone taioase ale seilor
C. proteza va fi examinata pentru a depista eventuale resturi de gips
D. se controleaza aspectul si montarea dintilor artificiali
E. se controleaza gradul de lustruire al machetei protezei
(pag. 567)

S1255051. Lipsa de mentinere a protezei scheletate poate aparea:


A. datorita unui contact prematur pe partea desprinderii protezei
B. cind exista un obicei vicios involuntar
C. la proteze cu dintii prea vestibularizati
D. la proteze cu margini groase
E. la proteze mandibulare cu dintii lingualizati
(pag. 580-581)

S1255052. Muscarea limbii sau a obrajilor aparute la proteza scheletata:


A. muscarea limbii se poate datora montarii linguale a dintilor
B. muscarea limbii se poate datora montarii in pozitie"cap la cap"a cuspizilor linguali
C. se intalneste la pacientii tineri
D. muscarea obrazului se poate datora unui tonus muscular scazut
E. necesita intotdeauna remontarea dintilor
(pag. 580)

S1255053. Senzatia de greata aparuta la pacientii purtatori de proteza sheletata:


A. se intalneste destul de des
B. se poate datora unui conector principal care trece de linia Ah
C. se poate datora unor sei mandibulare groase lingual central
D. se poate datora unor sei mandibulare groase lingual distal
E. se poate datora unui conector principal prea departat de mucoasa.
(pag. 583)

S1355054. Acumularea de alimente sub proteza se datoreaza


A. lipsei de mentinere a protezei;
B. departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei;
C. atrofia in timp a crestei;
D. lipsei de adaptare a seilor necorectate prin captusire;
E. lipsei de stabilitate a protezei.
(pag. 551)

S1355055. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate apara in urmatoarele situatii:


A. pintenul ocluzal a fost realizat prea gros;
B. pintenul ocluzal a fost realizat mai lat decat 1/3 din latimea V-O a dintelui;
C. pintenul ocluzal a fost realizat mai lung decat din diametrul M-D al dintelui;
D. pintenul ocluzal modifica morfologia fosetei si cuspidul antagonist nu mai gaseste un spaiu corespunzator;
E. raspunsurile A si D sunt corecte.

1326

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1327

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 548)

S1355056. De obicei, zonele din marginile seilor asupra carora trebuie sa se intervina, sunt
urmatoarele:
A. marginea seilor la nivelul crestei zigomato-molare;
B. marginea vestibulara a seilor in zona frontala, la mandibula;
C. marginea vestibulara a seilor din zona premolarilor, la mandibula;
D. marginea linguala a seilor la nivelul liniei milohioidiene, la mandibula;
E. marginea linguala a seilor in zona frontala, la mandibula.
(pag. 550)

S1355057. Desprinderea protezelor scheletate de pe campul protetic poate aparea in urmatoarele


situatii:
A. sei supraextinse peste limitele fiziologice;
B. crosete foarte elastice;
C. dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati;
D. dinii artificiali montai in afara muchiei crestelor;
E. doar raspunsurile C si D sunt corecte.
(pag. 550)

S1355058. Dificultatile de vorbire se datoreaza:


A. cand conectorul principal este plasat in zona anterioara a palatului;
B. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre vestibular;
C. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre oral;
D. cand grosimea protezei este mare;
E. cand spatiul pentru limba este mare.
(pag. 551-552)

S1355059. Durerea care apare la periferia campului protetic se poate datora:


A. unor sei supraextinse;
B. unor margini ascutite sau aspre ale seilor;
C. unor contacte premature si interferente ocluzale;
D. unor margini ale seilor incorect adaptate din cauza deformarii marginilor amprentei in timpul turnarii
modelului;
E. doar raspunsurile A si B sunt corecte.
(pag. 547)

S1355060. Durerea la periferia campului protetic se datoreaza de obicei:


A. unor sei supraextinse;
B. margini ascutite sau aspre ale seilor;
C. conectori principali rigizi;
D. contacte premature si interferene ocluzale;
E. traumatizari marginale ale modelului si atrofii ale crestelor.
(pag. 545)

S1355061. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze:
A. contur neregulat al crestelor (exostoze);
B. plusuri acrilice pe fata externa a seilor;
C. lipsa de adaptare a seilor la nivelul crestelor;
D. mucoasa subire si atrofica;
E. creste ascutite, sensibile la presiuni.
(pag. 545)

1327

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1328

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1355062. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze:
A. contur neregulat al crestelor (exostoze);
B. margini ascutite sau aspre ale seilor;
C. sei supraextinse;
D. plusuri acrilice pe faa interna a seilor;
E. mucoasa subtire si atrofica.
(pag. 547)

S1355063. Insertia protezei partiale scheletate pe campul protetic se face:


A. aplicand proteza cu crosetele in dreptul dintilor corespunzatori;
B. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor, proteza va fi impinsa de-a lungul axului de
insertie;
C. pacientul sa muste pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic;
D. raspunsurile A,B si C sunt corecte;
E. doar raspunsurile A si B sunt corecte.
(pag. 539)

S1355064. intrucat durerea este cel mai frecvent simptom dupa aplicarea protezei se va preciza:
A. cat de mare trebuie sa fie retusul pentru a nu periclita adaptarea si rezistenta protezei;
B. renuntarea la retusuri datorita unei tolerante relative la durere a pacientilor;
C. lipsa de echilibrare ocluzala este cauza frecventa a aparitiei durerii;
D. in apariia durerii intervine si gradul de fragilitate a mucoasei, legata de varsta, stare generala;
E. durerea violenta nu este intotdeauna legata clinic de un semn de iritatie care poate fi
(pag. 547)

S1355065. Pentru a obtine o stabilitate a protezelor in timpul masticatiei se va avea in vedere:


A. sa se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-foseta;
B. sa se realizeze contacte de tipul cuspid-panta cuspidiana;
C. sa se acorde importanta deosebita contactului cuspizilor palatinali superiori cu foseta antagonista si
cuspizilor linguali inferiori, deoarece acestia contribuie mai mult la stabilizarea protezelor;
D. sa se monteze dinii laterali strict pe mijlocul crestelor;
E. sa existe cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima si relatie centrica.
(pag. 541)

S1355066. Stabilitatea protezei se verifica:


A. prin aplicarea de presiuni digitale anterioare, posterioare si laterale
B. prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor laterali
C. prin presiuni pe extremitatea distala a seii si pe elementele de mentinere indirecta;
D. prin presiuni pe extremitatea distala a seii si pe elementele de meninere directa;
E. prin presiuni pe extremitatea meziala aseii
(pag. 540)

S1355067. Testul de rotatie al protezei se face:


A. aplicandu-se presiuni pe extremitatea distala a seii;
B. aplicandu-se presiuni pe extremitatea meziala a seilor;
C. aplicandu-se presiuni pe elementele de mentinere indirecte;
D. aplicandu-se presiuni pe elementele de meninere directa;
E. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte.
(pag. 551)

S1355068. Tratamentul incepe cu localizarea zonei dureroase si apoi inlaturarea cauzei


A. captusirea protezei, apoi tratamentul chirurgical pentru exostoze;

1328

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1329

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

inlaturarea plusurilor de acrilat;


captusirea seilor cand se constata necongruenta dintre sei si creste;
captusiri reziliente, cand crestele sunt ascuite si sensibile;
inlaturarea contactelor premature si a interferentelor.
(pag. 546)

S1455069. Dupa insertia protezei scheletate pe campul protetic se verifica daca marginile seilor nu
depasesc limitele campului protetic, fenomen ce apare:
A. Daca proteza s-a realizat dupa o"amprenta functionala"in lingura individuala
B. Mai frecvent in zona Ah
C. Mai frecvent in zona vestibulara
D. Mai frecvent in zona liniei milohioidiene
E. Mai frecvent in zona ligamentului pterigomandibular
(pag. 540)

S1455070. Echilibrarea balansata a protezelor scheletate care restaureaza edentatii termino-terminale


(Gysi):
A. Presupune realizarea de contacte dentare atat pe partea activa cat si pe partea de balans in masticatie
B. Are valoare la bruxomani
C. isi pierde valoarea prin interpunerea fragmentelor alimentare interarcadic
D. Presupune realizarea de contacte dentare doar pe partea activa in masticaie
E. Este foarte utila in masticatie pentru stabilizarea protezei
(pag. 542)

S1455071. Interferentele seilor protezei scheletate mandibulare cu crestele sunt mai frecvente la
nivelul urmatoarelor zone:
A. Zona vestibulara premolara
B. Zona vestibulara labiala
C. Zona milohioidiana
D. Zona tuberculului piriform
E. Zona retromilohioidiana
(pag. 540)

S1455072. Interferentele seilor protezei scheletate maxilare cu crestele sunt mai frecventein
urmatoarele zone:
A. A tuberozitatii
B. Zona vestibulara labiala
C. Zona vestibulara premolara
D. Creasta zigomato-alveolara
E. Palatul dur
(pag. 540)

S1455073. La aplicarea protezei scheletate in cavitatea orala:


A. Se incepe cu igienizarea protezei de catre medic
B. Insertia protezei trebuie sa fie posibila sub presiune medie
C. Axul de insertie este cunoscut de la proba scheletului protezei
D. Interferenele seilor cu dinii sunt mai usor de depistat decat interferenele seilor cu crestele
E. Retusurile pentru aplicarea corecta a protezei pe camp se fac in laborator
(pag. 539-540)

S1455074. Pentru stabilizarea protezei scheletate care restaureaza o edentatie termino-terminala in


cursul masticatiei se recurge la:
A. Contacte cuspid-panta cuspidiana

1329

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1330

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Contactul cuspizilor linguali inferiori cu fosele antagoniste in ocluzia inversa


Montarea dintilor laterali strict pe mijlocul crestei
Realizarea de cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima
Realizarea de cat mai multe contacte interdentare in relatie centrica
(pag. 542)

S1455075. Referitor la purtarea protezei scheletate care afirmatii sunt adevarate:


A. in perioada de acomodare este bine ca proteza sa fie purtata zi si noapte
B. in caz de bruxism proteza va fi purtata si noaptea
C. in caz de malocluzie proteza va fi purtata si noaptea
D. in caz de edentaie de clasa a IV-a proteza va fi purtata si noaptea
E. Purtarea protezei si noaptea nu este recomandata in nici o situatie, privand tesuturile campului protetic de
repausul nocturn
(pag. 546)

S1455076. Verificarea absentei bascularii laterale la o proteza scheletata care restaureaza o edentatie
terminala:
A. Se face prin presiuni pe cuspizii orali ai dintilor
B. Se face prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor
C. Bascularea protezei semnifica rezilienta mare a mucoasei
D. Remedierea se realizeaza prin captusirea protezei
E. Daca proteza basculeaza se vor reduce dintii artificiali prin slefuire vestibulara fara a distruge stopurile
ocluzale
(pag. 540)

S1455077. Verificarea absentei bascularii sagitale la o proteza scheletata care restaureaza o edentatie
terminala:
A. Se face prin testul de rotatie al protezei
B. Se aplica presiuni pe extremitatea distala a seilor si pe elementele de mentinere indirecta
C. Bascularea apare cand proteza a fost realizata dupa amprente mucostatice
D. Daca proteza basculeaza se vor reduce dinii artificiali prin slefuire vestibulara fara a distruge stopurile
ocluzale
E. Daca proteza basculeaza se va realiza captusirea ei
(pag. 540)

S1455078. Verificarea si echilibrarea ocluziei protezei scheletate:


A. Se face in aceeasi sedinta cu inserarea protezei
B. Se face doar la 24 de ore de la inserarea protezei pentru ca pacientul sa se acomodeze cu proteza
C. Necesita lipsa contactului extremitatii distale a seilor cu dintii antagonisti
D. Necesita lipsa contactului extremitaii distale a seilor cu tuberozitatea sau tuberculul piriform de pe arcada
antagonista
E. Urmareste obtinerea de contacte simultane, stabile pe toti dintii in relatie centrica si intercuspidare maxima
(pag. 541)

S1555079. Cand basculeaza o proteza scheletata ce protezeaza o edentatie de clasa a-I-a Kennedy:
A. cand dintii au fost montati in afara mijlocului crestei
B. cand seile protetice sunt prea scurte
C. cand modelul de lucru a fost realizat dupa o amprenta mucostatica
D. cand reziliena mucoasei este mare
E. cand componentele crosetelor nu sunt corect aplicate pe dinti
(pag. 540)

S1555080. Care din afirmatiile privind inspectia protezelor scheletate sunt false:

1330

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1331

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

inspectia se face in prezenta pacientului


inainte de prezentarea pacientului
cand se face inspectia proteza trebuie sa fie bine uscata
se controleaza gradul de finisare si lustruire a protezei
nu se mai verifica montarea si aspectul dintilor artificiali
(pag. 539)

S1555081. Care din urmatoarele afirmatii privind bascularea prin infundare sunt corecte:
A. se aplica presiuni pe cuspizii orali ai dintilor laterali
B. se aplica presiuni pe extremitatea distala a seii
C. se aplica presiuni pe elementele de mentinere indirecte
D. se aplica presiuni pe cuspizii vestibulari ai dinilor laterali
E. nu se face testul de rotatie al protezei
(pag. 540)

S1555082. Care din urmatoarele substante nu se recomanda pentru curatirea protezei:


A. sapun de toaleta
B. substante chimice
C. alcool
D. apa fiarta
E. prafuri abrazive
(pag. 545)

S1555083. Cauzele durerii la nivelul dintilor stalpi sunt:


A. contacte premature sau interferente pe dintele stalp
B. prezenta reciprocitatii
C. existenta unui brat retentiv-hiperactiv
D. contact prematur sau interferena pe un pinten ocluzal
E. conectori secundari elastici care permit deplasari ale seilor.
(pag. 548)

S1555084. Dezinsertia unei proteze scheletate de pe campul protetic se face:


A. cu forte bilaterale simultane
B. actionand asupra varfurilor bratelor retentive ale crosetelor
C. actionand asupra portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor
D. folosind indexul la protezele superioare
E. folosind indexul la protezele inferioare
(pag. 543)

S1555085. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze:
A. sei supraextinse
B. exostoze
C. margini ascutite sau aspre ale seilor
D. plusuri acrilice pe faa interna a seilor
E. mucoasa subtire si atrofica
(pag. 547)

S1555086. Muscarea limbii la pacientul purtator de proteza scheletata se datoreste urmatoarelor cauze:
A. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor linguali
B. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulari
C. plasarea prea vestibular a dintilor artificiali marind spatiul pentru limba
D. mucoasa este subire si atrofica

1331

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1332

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. plasarea prea lingual a dintilor artificiali


(pag. 549)

S1655087. Din ce rezida necesitatea protezarii unei edentatii partiale?


A. intotdeauna in edentatia partiala masticatia este nesatisfacatoare;
B. necesitatea redarii fizionomiei si fonatiei in edentatiile frontale;
C. necesitatea evitarii suprasolicitarilor dintilor restanti;
D. evitatrea migrarilor orizontale;
E. evitarea extruziei dar nu si a egresiei.
(pag. 544)

S1655088. Dupa inserarea unei proteze partiale mobilizabile, pacientii vin la cabinetele stomatologice
din urmatoarele motive
A. fractura de croset;
B. dureri;
C. instabilitatea protezei;
D. cei mai muli vin la control din constiinciozitate;
E. putini vin la control din constiinciozitate.
(pag. 546)

S1655089. Dupa perioada de acomodare cu proteza scheletata pe timpul noptii se procedeaza astfel:
A. bruxomanii vor purta proteza;
B. bruxomanii nu vor purta proteza;
C. se recomanda purtarea protezelor ce rezolva edentatii frontale pentru a evita punerea pacientului in situatii
sociale dificile;
D. daca la mandibula avem o proteza termino-terminala iar la maxilar o proteza totala se recomanda purtarea
pe timpul nopii doar a protezei maxilare;
E. in situatia de la punctul d se scot sau se poarta ambele proteze.
(pag. 546)

S1655090. Durerea la nivelul unui dinte stalp in cazul pacientilor protezati mobilizabil poate fi cauzata
de:
A. contact prematur pe conectorul principal;
B. interferenta pe un pinten ocluzal;
C. lipsa de reciprocitate (deformarea bratului opozant);
D. conectori secundari elastici;
E. un brat retentiv hiperactiv.
(pag. 548)

S1655091. Durerea la periferia campului protetic la purtatorii de proteze partiale mobilizabile este
cauzata de:
A. traumatizarii marginale a modelului;
B. atrofia crestelor;
C. contacte premature;
D. interferene ocluzale;
E. marginilor subextinse.
(pag. 547)

S1655092. Pentru obtinerea unor proteze stabile in timpul masticatiei, in cazul edentatiei de cl. I, este
necesar:
A. sa se monteze dintii laterali strict pe mijlocul crestei;
B. sa avem cat mai multe contacte interdentare in IM si RC;
C. sa avem contacte interdentare de tip cuspid-panta cuspidiana;

1332

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1333

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. sa avem contacte interdentare de tip cuspid-fosa;


E. cel mai important este sa realizam echilibrarea balansata Gysi.
(pag. 542)

S1655093. Pentru obtinerea unor proteze stabile in timpul masticatiei, in cazul edentatiei de cl. I,
trebuie sa acordam importanta deosebita contactului:
A. cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonista (in cazul montarii normale);
B. cuspizilor vestibulari superiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse);
C. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonista (in cazul montarii normale);
D. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse);
E. cuspizilor linguali inferiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse).
(pag. 542)

S1655094. Pentru pacientii protezati partial mobilizabil, durerea la nivelul crestelor se poate datora:
A. contur neregulat al crestelor;
B. contur regulat al crestelor;
C. exostoze;
D. mucoasa subire si atrofica;
E. creste ascutite, sensibile la presiune.
(pag. 548)

S1655095. Zonele din marginile seilor aspra carora trebuie sa se intervina, de obicei la aplicarea
protezei scheletate maxilare sunt:
A. marginea seilor in zona incisivilor, unde creasta poate fi retentiva;
B. marginea interna a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt retentive;
C. marginea seilor la nivelul crestei zigomato-molare;
D. marginea seilor in zona premolarilor, unde creasta poate fi retentiva;
E. la nivelul prelungirilor retromilohioidiene ale seilor.
(pag. 540)

S2155096. Durerea provocata de o proteza partiala noua poate avea drept cauze:
A. Conectori principali rigizi
B. Margini ascutite ale seilor
C. Contacte premature si interferente ocluzale
D. Mucoasa subtire si atrofica
E. Contur neregulat al crestelor
(pag. 547-548)

S2155097. Proteza partiala trebuie purtata si noaptea n urmatoarele situatii:


A. Bruxism
B. Proteze frontale
C. Maxilar protezat total si mandibula protezata termino-terminal
D. n perioada de acomodare cu proteza
E. n edentatiile de clasa a III a
(pag. 546)

S2255098. Aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala este de preferat sa se faca:


A. la sfarsitul programului de lucru
B. la prima ora de consultatie
C. in ziua sau preziua unei activitati sociale deosebite a pacientului
D. la inceputul saptamanii, pentru ca pacientul sa poata fi revazut fara probleme dupa 24 de ore
E. la sfarsit de saptamana

1333

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1334

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. . 539)

S2255099. Sedinta de aplicare a protezelor scheletate in cavitatea bucala cuprinde etapele :


A. lustruirea protezelor
B. inspectia protezelor
C. aplicarea protezei in cavitatea bucala
D. instructiuni pentru pacientul purtator de proteza partiala
E. stabilirea sedintei de reexaminare
(pag. 539)

S2255100. Zonele din marginile seilor mandibulare asupra carora trebuie sa se intervina de obicei sunt
:
A. marginea vestibulara a seilor din zona premolarilor , unde frecvent creasta este retentiva
B. marginea vestibulara a seilor la nivelul liniei milohioidiene
C. prelungiri retromilohioidiene ale seilor
D. marginea linguala a seilor in zona premolarilor, unde frecvent creasta este retentiva
E. marginea linguala a seilor la nivelul liniei milohioidiene
(pag. 540)

S2255101. Pentru a se obtine proteze stabile in timpul masticatiei este mult mai util :
A. sa se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-fosa si nu de tipul cuspid-panta cuspidiana
B. sa se monteze dintii laterali strict pe mijlocul crestelor
C. sa se acorde importanta deosebita cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonista (in ocluzia inversa) si
cuspizilor linguali inferiori (in montarile normale)
D. sa existe cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima si relatie centrica
E. sa se realizeze contacte interdentare de tipul cuspid-fosa cat si de tipul cuspid-panta cuspidiana
(pag. 542)

S2255102. Instructiunile privind insertia si dezinsertia protezelor prevad :


A. proteza se insera cu crosetele in dreptul dintilor corespunzatori
B. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor, proteza va fi impinsa de-a lungul axului de
insertie, pana la completa asezare pe campul protetic
C. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul bratelor activeale crosetelor, proteza va fi impinsa
de-a lungul axului de insertie, pana la completa asezare pe campul protetic
D. pacientul , in nici un caz sa nu muste pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic
E. dezinsertia se face actionand cu unghia degetelor mari pentru protezele superioare si cu indexul , pentru
cele inferioare
(pag. 543)

S2255103. Ingrijirea protezelor se face :


A. prin periere cu o perie de unghii sub jet puternic de apa rece
B. o data pe saptamana, noaptea, proteza sa fie tinuta intr-un pahar cu 2 parti apa si o parte otet
C. o data pe saptamana, noaptea, proteza sa fie tinuta intr-un pahar cu o parte apa si 2 parti otet
D. curatirea protezei cu apa fiarta, substante chimice, alcool sau prafuri abrazive
E. perierea se face deasupra chiuvetei, care trebuie sa fie aproape plina cu apa pentru a diminua socul si a
impiedica deteriorarea protezei daca aceasta aluneca din mana
(pag. 545)

S2255104. Purtarea protezei :


A. se face zi si noapte in perioada de acomodare
B. dupa perioada de acomodare, proteza nu mai trebuie purtata noaptea
C. dupa perioada de acomodare proteza va fi purtata si noaptea
D. noaptea se pastreaza intr-un pahar cu apa, pentru a se evita deshidratarea acrilatului
E. noaptea se pastreaza intr-un pahar cu detergent pentru o curatare mai profunda

1334

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1335

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. . 546)

S2255105. Proteza partiala trebuie purtata si noaptea in situatiile :


A. bruxism
B. proteze biterminale
C. proteze frontale
D. maxilar protezat cu o proteza totala, iar la mandibula exista o proteza termin-terminala
E. in edentatii clasa a III-a
(pag. 546)

S2255106. Durerea la periferia campului protetic poate fi datorata unor:


A. sei supraextinse, cauzate de amprente nefunctionale
B. plusuri acrilice pe fata interna a seilor
C. mucoasa subtire si atrofica
D. margini ascutite sau aspre ale seilor
E. contacte premature si interferente ocluzale
(pag. 547)

S2255107. Durerea provocata de o proteza partiala noua se poate datora:


A. margini groase si lustruite ale seilor
B. conectori principali rigizi
C. atrofii ale crestelor, mai ales dupa extractii recente
D. contur neregulat al crestelor (exostoze)
E. traumatizari marginale ale modelului in timpul lucrului in laborator
(pag. 547)

S2255108. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora :


A. contur regulat al crestelor
B. exostoze
C. mucoasa subtire si atrofica
D. lipsa de adaptare a seilor la nivelul fundului de sac vestibular
E. pliuri longitudinale de mucoasa neintinse la amprentare
(pag. 548)

S2255109. Cauzele mai frecvente ale durerii aparute dupa aplicare aprotezei sunt :
A. contact prematur sau o interferenta pe un pinten ocluzal
B. brat retentiv hiperactiv
C. prezenta reciprocitatii
D. contacte premature sau interferente pe dintele stalp
E. conectori secundari elastici
(pag. 549)

S2255110. Muscarea limbii se poate datora


A. unei pozitii eronate in montarea dintilor artificiali, plasati prea lingual
B. unei pozitii eronate in montarea dintilor artificiali, plasati prea vestibular
C. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor linguali
D. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulari
E. la pacienti in varsta, care au un tonus muscular scazut
(pag. 549)

S2255111. Desprinderea protezei apare in situatiile:


A. dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati

1335

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1336

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

dintii artificiali montati pe creasta


dintii prea vestibularizati, prin actiunea obrazului, mai ales in edentatiile terminale
margini groase ale protezei, mai ales in zona tuberozitatilor
dinti stalpi cu retentivitati favorabile
(pag. . 550)

S2255112. Incapacitatea de a face masticatie cu o proteza partiala s-ar putea datora :


A. restabilirea mentinerii protezei si eliminarea durerii
B. pacientul a stat mult timp fara tratament protetic si a facut masticatie numai pe dintii restanti din regiunea
frontala
C. dintii artificiali sunt abrazati
D. introducerea in gura a unor cantitati prea mici de alimente
E. contacte premature sau interferente ocluzale
(pag. . 550-551)

S2255113. Daca cantitatea de alimente sub proteza este mare, aceasta se datoreaza :
A. mentinerii protezei pe campul protetic
B. departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei
C. adaptarea seilor corectate prin captusire
D. lipsei de mentinere a protezei
E. contacte premature sau interferente
(pag. . 551)

S2255114. Dificultatile de vorbire pot sa apara :


A. mai ales cand este plasat un conector principal in zona anterioara a palatului
B. mai ales cand este plasat un conector principal in zona posteriaora a palatului
C. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre oral
D. cand grosimea protezei este prea mare
E. cand spatiul pentru limba este redus
(pag. 552-553)

S2255115. Producerea unui zgomot se datoreaza:


A. lipsei de mentinere a protezei
B. este sesizat la inchiderea gurii prin lovirea dintilor intre ei
C. unei dimensiuni verticale prea mici
D. dintii din acrilat produc mai usor acest zgomot
E. dintii din portelan nu produc zgomot
(pag. 553)

S2255116. Senzatia de greata aparuta dupa aplicarea protezelor partiale in cavitatea bucala :
A. se intalneste destul de frecvent
B. se datoreaza unui conector principal care ajunge dincolo de linia Ah
C. se poate datora unor sei mandibulare groase linguo-distal
D. poate fi data de un conector principal prea apropiat de mucoasa
E. poate fi data de un conector principal prea departat de mucoasa
(pag. 553)

S2255117. Senzatia de arsura aparuta dupa aplicare aprotezelor :


A. poate fi o manifestare locala a unei stari generale anormale, care coincide cu aplicarea protezei(diabet,
anemie)
B. nu poate fi data de o iritatie protetica
C. nu poate exista o cauza ocluzala

1336

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1337

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. poate sa apara insa si la climacteriu


E. poate sa apara in diferite stari psiho-nevrotice
(pag. . 553)

S2255118. Tratamentul in caz de senzatie de arsura aparuta dupa aplicarea protezelor in gura, consta
in:
A. nu necesita tratament, cu timpul pacientul se obisnuieste
B. igiena perfecta, nepurtarea protezei noaptea
C. captusirea sau refacerea protezei, dar numai dupa vindecarea mucoasei
D. captusirea sau refacerea protezei si purtarea protezei chiar daca mucoasa nu s-a vindecat complet
E. daca senzatia de arsura este data de presiunea protezei pe terminatiile nervoase de la nivelul gaurii
incisive sau mentoniere, atunci tratamentul consta in despovararea zonelor respective
(pag. 553-554)

S2255119. Referitor la neadaptarea la proteza :


A. sunt cazuri frecvente cand pacientii nu se pot adapta la proteza
B. sunt cazuri destul derare cand pacientii nu se pot adapta la proteza
C. se intampla la pacientii foarte nervosi
D. se intampla la pacientii in varsta
E. se intampla la pacientii care considera purtarea protezei ca o infirmitate
(pag. 554)

S2255120. La insertia protezei in cavitatea bucala :


A. proteza poate fi introdusa dupa corecturi minime
B. proteza poate fi introdusa dupa corecturi majore
C. proteza poate fi introdusa fara nici un fel de corecturi
D. este necesara o presiune mica
E. este necesara o presiune medie
(pag. . 540)

S2255121. Depistarea zonelor campului protetic care impiedica sau fac dificila insertia protezei se face
mai usor :
A. la nivelul crestelor deoarece mucoasa se inroseste
B. la nivelul dintilor restanti
C. la nivelul crestelor deoarece mucoasa se albeste
D. la nivelul crestelor unde pot fi sesizate si de pacient prin aparitia durerii
E. la nivelul dintilor antagonisti
(pag. 540)

S2255122. Zonele in care se verifica prin inspectie si palpare lungimea seilor sunt :
A. zona vestibulara
B. zona linguala centrala
C. linia milohioidiana
D. la nivelul extremitatii distale
E. la nivelul extremitatii meziale
(pag. 540)

S2255123. Referitor la bascularea laterala in cazul edentatiilor terminale urmatoarele afirmatii sunt
false:
A. se verifica prin presiuni pe cuspizii linguali ai dintilor laterali
B. se verifica prin presiuni pe dintii frontali
C. se verifica prin presiuni vestibulari ai dintilor laterali
D. este data de montarea dintilor inafara mijlocului crestei

1337

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1338

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. este data de montarea dintilor pe mijlocul crestei


(pag. 541)

S2255124. Testul de rotatie al protezei se face prin :


A. presiuni pe extremitatea distala a seii
B. presiuni pe elementele de mentinere indirecta
C. presiuni pe elementele de mentinere directa
D. nu se fac nici un fel de presiuni
E. acest test nu este necesar
(pag. . 541)

S2255125. Mentinerea(retentia) directa a protezei se verifica prin :


A. incercari de desprindere orizontala prin tractiuni in axul de dezinsertie
B. incercari de desprindere verticala prin tractiuni in axul de dezinsertie
C. tractiuni asupra portiunilor flexibile ale bratelor retentive
D. tractiuni asupra portiunilor rigide ale bratelor retentive
E. tractiuni ale portiunilor rigide ale bratelor opozante
(pag. 541)

S2255126. Readaptarea crosetului sau activarea crosetului se face :


A. cu ajutorul unui cleste fara dinti cu falci rotunde
B. cu ajutorul unui cleste cu dinti si falci rotunde
C. in prezenta pacientului
D. nu trebuie vazuta de pacient
E. nu mai pot fi activate crosetele
(pag. 541)

S2255127. Inainte de a cerceta rapoartele de ocluzie se va examina :


A. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu dintii antagonisti
B. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu tuberozitatea
C. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu tuberculul piriform
D. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu saua antagonista
E. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu pintenii ocluzali
(pag. 541)

S2255128. Referitor la contactele premature si interferentele de pe seile terminale sunt corecte


afirmatiile:
A. erorile mari ocluzale pot fi depistate cu hartia de articulatie
B. erorile mari ocluzale pot fi depistate cu lac colorant
C. erorile mici ocluzale pot fi depistate cu lac colorant
D. erorile mici ocluzale pot fi depistate cu hartie de articulatie
E. dupa 24 de ore de purtare a protezei, contactele premature si interferentele devin vizibile si vor fi slefuite
(pag. 542)

S2255129. Dupa conceptia echilibrarii balansate a lui Gysi, protezele clasa I trebuie sa aiba in
masticatie contacte dentare :
A. pe partea activa
B. pe partea de balans
C. doar pe partea activa
D. doar pe partea de balans
E. pe partea anterioara
(pag. 542)

1338

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1339

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2255130. Contactele interdentare, in vederea obtinerii unei proteze stabile in timpul masticatiei, nu
trebuie sa fie de tipul :
A. cuspid-cuspid
B. cuspid-fosa
C. cuspid panta cuspidiana
D. cuspid-creasta marginala
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. . 542)

S2255131. Perioada de adaptare la protezele partiale depinde de :


A. varsta pacientului
B. tipul de sistem nervos
C. Sex
D. starea campului protetic
E. timpul scurs de la pierderea dintilor
(pag. 544)

S2255132. Incizia alimentelor in cazul protezelor partiale frontale provoaca:


A. bascularea protezei
B. dezlipirea protezei
C. traumatism excesiv la nivelul crestei frontale edentate
D. traumatism excesiv la nivelul zonelor laterale
E. traumatism excesiv la nivelul liniei milihioidiene
(pag. 544)

S2255133. Referitor la durerea de la nivelul papilei incisive , afirmatiile urmatoare sunt false:
A. durerea poate sa apara din cauza lipsei de foliere
B. durerea poate sa apara din cauza unei folieri insuficiente
C. nu are importanta folierea in aceasta zona
D. dupa slefuirea protezei, aplicarea ei se face numai dupa un interval de 24-48 ore
E. dupa slefuirea protezei, aceasta se poate aplica pe campul protetic imediat
(pag. 550)

S2255134. Un decubitus protetic la nivelul mucoasei se manifesta astfel :


A. la inceput apare durerea
B. la inceput apare hiperemia
C. durerea apare dupa 24 de ore
D. durerea apare dupa 12 ore
E. ulceratia apare dupa 12 ore
(pag. 550)

S2255135. Muscarea obrajilor dupa aplicare protezelor partiale:


A. este mai rar intalnita
B. se intalneste la pacientii mai in varsta, care au un tonus muscular crescut
C. se intalneste la pacientii mai in varsta, care au un tonus muscular scazut
D. se intalneste mai ales cand maseterul ocupa spatiul edentat
E. se intalneste mai ales cand dupa edentatie buccinatorul tinde sa ocupe spatiul edentat
(pag. 549)

S2555136. Dezinseria unei proteze scheletate de pe cmpul protetic se face :


A. cu fore bilaterale simultane
B. acionnd asupra vrfurilor braelor retentive ale croetelor

1339

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1340

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. aconnd asupra poriunii rigide ale braelor retentive ale croetelor


D. folosind indexul la protezele superioare
E. folosind indexul la protezele inferioare
(pag. 540)

S2655137. Sindromul Syogren n forma sa tipica se caracterizeaza prin simptomatologie:


A. salivara
B. renala
C. hepatica
D. oculara
E. articulara
(pag. 1155)

S2655138. Boala Mickulicz se caracterizeaza prin:


A. hipertofia simetrica a glandelor salivare
B. hipertrofia simetrica a glandelor lacrimale
C. inflamatia articulatiei temporo-mandibulare
D. ageuzie
E. cacosmie
(pag. 1156)

S2655139. Boala Mickulicz este o boala:


A. rara
B. frecventa
C. evolutie maligna
D. evolutie benigna
E. care depinde de vrsta
(pag. 1156)

S2655140. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin:


A. hipertofia glandelor salivare si lacrimale
B. adenopatie inghinala
C. adenopatie cervicala
D. submaxilita cronica
E. ageuzie
(pag. 1157)

S2655141. n sindromul Mickulicz examenul anatomopatologic are aspect de:


A. limfom malign
B. adenom pleomorf
C. limfosarcom
D. leiomiosarcom
E. rabdomiosarcom
(pag. 1157)

S2655142. Sindromul Mickulcz afecteaza de regula:


A. vrstnicii
B. femei si barbati n egala, asura
C. copii prescolari
D. numai femei n menopauza
E. bolnavii cu ciroza hepatica
(pag. 1157)

1340

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1341

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2655143. Leziunea limfoepiteliala benigna este asemanata de multi autori cu.


A. sindromul Syogren
B. sindromul Menier
C. boala Mickulicz
D. boala ghearelor de pisica
E. histiocitoza X
(pag. 1157)

S2655144. Boala Besnier- Boeck- Schaumann se caracterizeaza prin:


A. leziuni cutanate nodulare
B. leziuni osoase
C. leziuni ganglionare
D. insuficienta renala
E. parodontopatii marginale cronice profunde
(pag. 1157)

S2655145. n boala Besnier- Boeck- Schaumann tumefierea glandelor parotide este:


A. bilaterala
B. dureroasa
C. nedureroasa
D. unilaterala
E. nu se produce
(pag. 1157)

S2855146. Inspectia protezelor scheletate presupune:


A. o examinare sumara
B. o examinare minutioasa
C. observarea gradului de finisare
D. controlul lustruirii
E. lustruirea se realizeaza in cabinet de medic
(pag. 539)

S2855147. Instruirea pacientului privind insertia si dezinsertia protezei scheletate:


A. trebuie demonstrata de medic
B. se atrage atentia pacientului sa nu muste pe proteza in scopul asezarii acesteia pe campul protetic
C. dezinsertia se face actionand cu unghia degetelor mici
D. dezinsertia se face actionand la nivelul varfului crosetului
E. pacientul poate sa muste pe proteza in vederea pozitionari ei pe campul protetic
(pag. 543)

S2955148. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze:
A. sei supraextinse
B. exostoze
C. margini ascutite sau aspre ale seilor
D. plusuri acrilice pe fata interna a seilor
E. mucoasa subtire si atrofica
(pag. 547)

S2955149. Localizarile frecvente ale durerii dupa aplicarea protezei sunt:


A. la nivelul torusului mandibular
B. la nivelul comisurii bucale

1341

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1342

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. la periferia campului protetic


D. la nivelul dintelui stalp
E. la nivelul crestelor
(pag. 547)

S2955150. Muscarea limbii la pacientul purtator de proteza scheletata se datoreaza urmatoarelor cauze:
A. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor linguali
B. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulari
C. plasarea prea vestibular a dintilor artificiali marind spatiul pentru limba
D. mucoasa este subtire si atrofica
E. plasarea prea lingual a dintilor artificiali
(pag. 549)

1342

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1343

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 56
Readaptarea protezelor pariale scheletate
BIBLIOGRAFIE:
7. A.Ionescu - Clinica i tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1256001. Cauzele golurilor aparute la nivelul marginilor protezei scheletate captusite
A. folosirea unei cantitati adecvate de acrilat
B. umezirea suprafetelor de acrilat cu monome
C. bule de aer prinse in acrilat
D. .acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativ
E. acrilat prea uscat cind s-a aplicat pe sei si pe model
(pag. 596)

S1256002. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei dentare artificiale se face cind
A. exista atrofii mari ale crestelor
B. exista atrofii medii ale crestelor
C. dintii artificiali nu sunt deteriorati
D. presupune numai inlocuirea acrilatului de pe fata mucozala a seilor
E. se poate face in orice situatie
(pag. 595)

S1256003. Urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt gresite:


A. se captusesc numai protezele cu sprijin dento-parodontal
B. scheletul metalic sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti
C. dintii artificiali in buna stare si montati corect
D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare
E. se poate captusi orice proteza indiferent de sprijin
(pag. 586)

S1356004. Captusirea protezelor vechi care trateaza edentatii de clasa l si a ll-a, este indicata:
A. cand s-a produs o atrofie mica a crestelor;
B. cand s-a produs o atrofie mare a crestelor;
C. cand s-a produs o atrofie uniforma a crestelor;
D. cand s-a produs o atrofie neuniforma a crestelor;
E. toate raspunsurile sunt false.
(pag. 558)

S1356005. Rebazarea protezelor scheletate consta in:


A. adaugarea unui strat de acrilat autopolimerizabil la seile protetice;
B. refacerea seilor protetice, dintii artificiali fiind pastrati si montati in aceeasi pozitie;
C. inlocuirea atat a dintilor artificiali cat si a seilor;
D. inlocuirea dinilor artificiali;
E. inlocuirea seilor acrilice si scheletului metalic.
(pag. 563)

S1456006. Atrofia campului protetic subiacent unei proteze scheletate este mai mica:
A. in caz de sprijin mucozal al protezei

1343

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1344

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

La maxilar
in caz de aplicare a protezei dupa parodontopatii
in caz de osteoporoza
in caz de afectiuni metabolice
(pag. 555)

S1456007. Captusirea protezelor scheletate care au sprijin dento-parodontal:


A. se poate realiza si in cazul suprafetei mucozale metalice
B. proteza va fi ambalata in cuveta in laborator
C. daca s-a realizat captusire prin metoda directa in ocluzie, este necesara echilibrarea ocluzala
D. este necesara cand protezele scheletate s-au aplicat dupa extracii recente
E. la captusire prin metoda directa in ocluzie benzile de leucoplast care protejeaza suprafetele externe ale
protezei trebuie sa ajunga si pe suprafetele ocluzale
(pag. 561-562)

S1456008. Care afirmatii sunt adevarate referitor la faza de laborator a captusirii indirecte cu gura
deschisa a protezelor scheletate terminale vechi:
A. Ambalarea protezei se face in cuveta
B. Pe jumatatea inferioara a presei se fixeaza modelul soclat cu proteza
C. Pe jumatatea superioara a protezei se fixeaza cheia de gips a impresiunilor dentare
D. Dupa priza gipsului proteza se indeparteaza de pe model si se fixeaza cu ceara in cheia de ocluzala de
gips
E. Conectorul principla, crosetele si pintenii trebuie sa fie acoperiti cu gips la turnarea modelului
(pag. 559)

S1456009. Care afirmatii sunt adevarate referitor la metoda de captusire indirecta cu gura deschisa a
protezelor scheletate terminale vechi:
A. Pasta ZOE se indeparteaza usor de pe proteza dupa turnarea modelului
B. La mandibula se prefera amprentarea cu ceara bucoplastica
C. La mandibula se prefera amprentarea cu pasta ZOE
D. La maxilar se prefera amprentarea cu ceara bucoplastica
E. Ambalarea protezei se va face in cuveta
(pag. 558)

S1456010. in ceea ce priveste rebazarea protezelor scheletate:


A. Tehnica de laborator este facila
B. Atrofia centripeta la maxilar si centrifuga la mandibula nu indica o alta montare a dintilor artificiali
C. E mai simplu si mai sigur sa se refaca odata cu seile si arcadele dentare artificiale
D. Pentru confecionarea seilor se utilizeaza acrilat autopolimerizabil
E. Ambalarea protezei se face in presa
(pag. 563)

S1456011. Referitor la rebazarea protezelor scheletate care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. scheletul metalic al protezei trebuie sa fie integru si bine adaptat pe dinti
B. dintii artificiali trebuie sa nu fie deteriorati
C. ocluzia trebuie sa poata fi corectata prin simple slefuiri de echilibrare
D. ambalarea protezei se va face in presa
E. rebazarea poate readapta marginal extinderea si modelarea marginala a seilor
(pag. 562-563)

S1556012. Captusirea protezelor scheletate consta in:


A. inlocuirea dintilor artificiali
B. refacerea seilor protetice

1344

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1345

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. inlocuirea seilor protetice


D. adaugarea unui strat de acrilat la seile protetice
E. indepartarea unui strat de 3 mm de acrilat
(pag. 555)

S1556013. Care din urmatoarele afirmatii privind tehnica indirecta de captusire a protezelor terminale
vechi cu gura deschisa nu sunt corecte:
A. pentru amprentare se folosesc elastomeri de consistenta medie
B. ambalarea protezei se face in cuveta
C. nu se indica ambalarea protezei in cuveta
D. pentru amprentare se folosesc ceruri bucoplastice
E. captusirea se face folosind presa speciala
(pag. 558)

S1556014. Pe cine se exercita presiuni in timpul amprentarii pentru captusire protezelor scheletate prin
metoda directa cu gura deschisa:
A. pe seile protetice
B. pe pintenii de sprijin
C. pe conectorii principali
D. pe elementele de meninere directa
E. nu se exercita presiuni
(pag. 556)

S1556015. Rebazarea se face in urmatoarele conditii:


A. schelet integru al protezei
B. schelet neadaptat pe dinti
C. dintii artificiali sunt deteriorati
D. schelet incorect adaptat
E. ocluzia nu poate fi corectata prin simple slefuiri de echilibrare
(pag. 562)

S1556016. Refacerea seilor si arcadei dentare a protezelor scheletate poate fi realizata daca:
A. exista atrofie mica a crestelor
B. scheletul metalic al protezei nu ste integru
C. scheletul metalic nu este adaptat pe dintii restanti
D. pacientul este mulumit de proteza
E. scheletul metalic este bine adaptat pe dintii restanti
(pag. 563)

S1556017. Scopul rebazarii este:


A. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mica
B. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mare
C. adaugarea unui strat de acrilat la seile cu suprafata acrilica
D. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala funcionala
E. inlocuirea dintilor artificiali si a seilor
(pag. 562)

S1656018. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt:


A. legatura ideala cu acrilatul seiilor;
B. legatura satisfacatoare cu acrilatul seilor;
C. miros placut;
D. gust placut;

1345

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1346

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. schimbarea culorii in timp.


(pag. 560)

S1656019. in cazul protezelor partiale care au sprijin mucozal sau mixt, timpul in care se produce
atrofia crestelor alveolare depinde de:
A. profesia pacientului;
B. reactivitatea individuala;
C. prezenta obturatiilor pe dintii stalpi;
D. absena obturaiilor pe dinii restani;
E. prezenta unor inflamatii pulpare.
(pag. 555)

S1656020. Obiectivele principale ale rebazarii protezelor scheletate sunt:


A. readaptarea seilor la crestele alveolare atrofiate intens;
B. imbunatatirea dintilor restanti;
C. pozitivarea testului de rotatie la protezele laterale;
D. pozitivarea testului de rotaie la protezele terminale;
E. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala
(pag. 562)

S1656021. Pentru captusirea protezelor scheletate trebuie indeplinite conditiile:


A. scheletul metalic al protezei sa fie in stare buna, usor deformat;
B. scheletul metalic sa fie adaptat aproximativ la dintii restanti;
C. seile sa fie incorect extinse;
D. dinii artificiali sa fie abrazai;
E. ocluzia sa poata fi echlibrata prin mici slefuiri de echilibrare.
(pag. 555)

S1656022. Protezele scheletate se pot rebaza daca sunt indeplinite conditiile:


A. schelet aproximativ adaptat pe dinti;
B. dinti artificiali abrazati;
C. ocluzie dezechilibrata;
D. dini restani fara carie;
E. dinti artificiali nedeteriorati.
(pag. 562)

S2156023. Captusirea directa a protezelor scheletate terminale noi dupa metoda cu gura deschisa
are ca avantaj:
A. Se vede limita dintre acrilatul termopolimerizabil si cel autopolimerizabil
B. Scheletul se aplica precis pe dintii restanti
C. Nu se nalta ocluzia
D. Proteza se ndeparteaza usor
E. Nu se irita mucoasa
(pag. 556)

S2256024. In functie de tipul de sprijin al protezelor partiale, atrofia crestelor este mai mare in cazul :
A. celor cu sprijin mucozal
B. celor cu sprijin mixt
C. celor cu sprijin dento-parodontal
D. atrofia nu este influentata de sprijinul protezelor
E. raspuns corect B si C
(pag. 555)

1346

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1347

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2256025. Proteza captusita sau rebazata prezinta testul de rotatie negativ :


A. cind proteza s-a deplasat la ambalare
B. in timpul amprentarii pacientul a deschis gura
C. in timpul amprentarii pacientul nu a deshis gura
D. in timpul amprentarii medicul a apasat pe sei
E. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dinti
(pag. .565)

S2256026. Indicatiile rebazarii sunt urmatoarele:


A. testul de rotatie al protezelor terminale este evident pozitiv si sesizat de pacient
B. proteza a fost captusita si are un aspect neplacut
C. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori
D. raspuns corect B si C
E. raspuns corect A,B si C
(pag. 562)

S2256027. Aparitia unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou(uneori o depresiune) se
datoreaza :
A. acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea uscat
B. acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea umed
C. nu s-a curatat corect acrilatul vechi
D. acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea murdar
E. nici un raspuns corect.
(pag. 564)

S2256028. Remediul in cazul aparitiei unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou(uneori o
depresiune) este :
A. aplicarea acrilatului pe sei , cand consistenta este moale
B. aplicarea acrilatului pe sei si pe model , cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe suprafetele
acrilatului de monomer
C. aplicarea acrilatului pe sei si pe model , cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe
suprafetele acrilatului de polimer
D. aplicarea acrilatului pe sei si pe mucoasa orala, cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe
suprafetele acrilatului de monomer
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 564)

S2256029. Care din afirmatiile referitoare la scopul rebazarii protezelor scheletate sunt adevarate:
A. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mare
B. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala
C. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori
D. proteze vechi captusite odata
E. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie minima
(pag. 562)

S2256030. Care din afirmatiile referitoare la indicatiile rebazarii sunt adevarate:


A. testul de rotatie al protezelor terminale se percepe greu dar el exista
B. proteza a fost captusita si are un aspect placut
C. proteze vechi captusite sau reparate o singura data
D. acrilatul seilor unor proteze noi este poros
E. acrilatul seilor unor proteze vechi este poros
(pag. 562)

1347

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1348

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2256031. Atrofia crestelor de sub seile protezelor scheletate se poate treduce prin :
A. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre conectori si dinti
B. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre pinteni si dinti
C. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre creste si sei
D. vizibilitatea unui spatiu de aspect nefizionomic intre pinteni si dinti
E. vizibilitatea unui spatiu de aspect nefizionomic intre conectorii
(pag. 560)

S2256032. Care din urmatoarele afirmatii privind dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt
false :
A. miros si gust neplacut
B. schimbarea culorii in timp
C. legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient
D. miros si gust acceptabil dar nu perfect
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 560)

S2256033. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi, dupa metoda cu gura
inchisa grosimea de acrilat ce se indeparteaza este de :
A. 0,5-1 mm
B. 1-2 mm
C. 2-3 mm
D. 3-4 mm
E. 0,5-0,75 mm
(pag. 559-560)

S2256034. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi, dupa metoda cu gura
inchisa perioada cat se fac miscari de modelare de catre medic si pacient este de :
A. 3 minute
B. 4 minute
C. 5 minute
D. 6 minute
E. o perioada ce difera de la un practician la altul
(pag. 559-560)

S2256035. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu gura
deschisa dintii vor fi acoperiti de gips in presa de captusire :
A. 1/2
B. 1/3
C. 1/4
D. 1/8
E. deloc
(pag. .559)

S2556036. Pe care din elementele unei proteze scheletate se exercit presiuni n timpul amprentrii
pentru cptuire a acesteia prin metoda direct cu gura deschis:
A. pe eile protetice
B. pe pintenii de sprijin
C. pe conectorii principali
D. pe elementele de meninere direct
E. nu se exercit presiuni
(pag. 564)

1348

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1349

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2656037. Incidenta cancerului etajului mijlociu al fetei este mai mare la:
A. barbati
B. femei
C. barbati si femei n aceeasi masura
D. adolescenti
E. copii
(pag. 1044)

S2656038. Invazia tumorala a nervului sfeno-palatin poate determina anestezia:


A. mentonului
B. palatului
C. piramidei nazale
D. pavilionului urechii
E. limbii
(pag. 1045)

S2656039. Metode invazive de investigatie n cancerul etajului mijlociu al fetei:


A. radiografia
B. rezonanta magnetica
C. biopsia
D. tomografia computerizata
E. examenul clinic
(pag. 1048)

S2656040. Metastazele cancerului de masiv facial sunt:


A. rare
B. frecvente
C. nu se produc niciodata
D. la nivel numai ganglionar
E. fiind tumori benigne nu se produc
(pag. 1049)

S2656041. Indicatiii pentru rezectia partiala de maxilar n cancerul etajului mijlociu al fetei:
A. tumorile mici, care nu necesita extindere n structurile nvecinate
B. tumori de mezostructura
C. tumori etmoidale
D. tumorile malare
E. tumori ale piramidei nazale
(pag. 1052)

S2956042. Refacerea seilor si a arcadei dentare artificiale a protezei scheletate se face in caz de:
A. atrofii mari a crestelor
B. dinti artificiali deteriorati
C. aspect neplacut al protezei
D. dupa captusiri repetate
E. toate
(pag. 563)

S2956043. Captusirea protezelor vechi care trateaza edentatii de clasa I si a II-a este indicata:
A. cand s-a produs o atrofie mica a crestelor
B. cand s-a produs o atrofie mare a crestelor
C. cand s-a produs o atrofie uniforma a crestelor

1349

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1350

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. cand s-a produs o atrofie neuniforma a crestelor


E. toate reaspunsurile sunt false
(pag. 558)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1256044. Proteza scheletata cu sprijin dento-parodontal se poate captusi
A. direct cu gura inchisa
B. direct cu gura deschisa
C. indirect
D. numai daca are sei cu fata mucozala
E. indiferent din ce material sunt seile
(pag. 593)

S1256045. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadelor dentare artificiale


A. prin metoda directa
B. seile servesc drept portamprenta
C. cind exista atrofii mari ale crestelor
D. dintii artificiali nu sunt deteriorati
E. aspect deteriorat datorita captusirilor multiple
(pag. 595)

S1256046. Captusirea protezelor terminale vechi se face


A. in caz de atrofie mare a crestei
B. in caz de atrofie mica a crestei
C. dintii artificiali sunt deteriorati
D. scheletul metalic este deteriorat
E. schelet metalic intact, bine adaptat pe dinti
(pag. 588)

S1256047. Cauzele porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil folosit la readaptarea protezelor


scheletate sunt:
A. polimerizarea nu s-a facut sub presiune
B. proteza s-a deplasat la ambalare
C. raport corect pulbere-monomer
D. umezirea suprafetelor de acrilat cu monomer
E. nerespectarea proportiei polimer-monomer
(pag. 597)

S1256048. Cauzele prezenti de goluri la nivelul acrilatului


A. acrilatul nu a fost presat la marginea modelului
B. acrilatul aplicat pe sei si model a fost prea uscat
C. acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativ
D. nerespectarea proportiei pulbere-monomer
E. bule de aer prinse in acrilat
(pag. 7pag 596)

S1256049. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt:


A. schimbarea culorii in timp
B. produc dureri la nivelul crestelor
C. miros si gust neplacut

1350

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1351

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. legatura buna cu acrilatul seilor


E. neutralizarea fortei de masticatie
(pag. 592)

S1256050. Golurile aparute la nivelul marginilor protezei scheletate captusite se pot remedia prin:
A. utilizarea pentru captusire a presei speciale
B. evitarea aerului comprimat daca contine apa sau ulei
C. folosirea unei cantitati adecvate de acrilat
D. umezirea suprafetelor de acrilat cu monomer
E. presarea cu spatula a acrilatului la nivelul zonelor marginale ale seilor
(pag. 596)

S1256051. Rebazarea protezelor scheletate


A. inseamna inlocuirea acriliatului seilor, fara a modifica arcada dentara artificiala
B. se face cind dintii artificiali nu sunt deteriorati
C. se face cind dintii artificiali sunt deteriorati
D. inseamna refacerea seilor si a arcadelor dentare artificiale
E. se face cind testul de rotatie al protezelor terminale este negativ
(pag. 594)

S1256052. Refacerea seilor si a arcadelor dentare artificiale la proteza scheletata se face


A. cind scheletul metalic al protezei este deteriorat
B. cind scheletul metalic al protezei este integru si bine adaptat la dintii restanti
C. utilizind metoda indirecta
D. cind dintii artificiali sunt deteriorati
E. cind dintii artificiali nu sunt deteriorati
(pag. 595)

S1256053. Timpii rebazarii protezelor scheletate sunt


A. indepartarea unui strat de acrilat de pe fata mucozala si de la marginile seilor
B. amprentarea prin tehnica cu gura inchisa
C. amprentarea prin tehnica cu gura deschisa
D. turnarea modelului in doi timpi
E. confectionarea seilor de acrilat termopolimerizabil
(pag. 595)

S1256054. Urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt adevarate


A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat
B. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala
C. dinti artificiali deteriorati
D. se captusesc doar protezele cu sprijin dento-parodontal
E. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare
(pag. 586)

S1356055. Captusirile protezelor partiale scheletate se fac in urmatoarele conditii:


A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti;
B. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala;
C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corect;
D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare;
E. se pot captusi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal si muco-osos.
(pag. 555)

1351

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1352

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1356056. Indicatiile rebazarii sunt urmatoarele:


A. testul de rotatie al protezelor terminale este evident pozitiv si sesizat de pacient;
B. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori;
C. acrilatul seilor unei proteze noi este poros;
D. proteza a fost captusita si are un aspect neplacut;
E. dintii artificiali sunt deteriorati.
(pag. 562)

S1356057. Materialele reziliente de captusire au urmatoarele dezavantaje:


A. legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient;
B. starea de discomfort resimtita de pacient, datorita consistentei materialului;
C. miros si gust neplacut din cauza porozitatii inerente a materialului rezilient;
D. schimbarea culorii materialului rezilient in timp, ceea ce da un aspect neplacut protezei;
E. doar raspunsurile A,B si C sunt corecte.
(pag. 560)

S1356058. Necesitatea captusirii unei proteze terminale se apreciaza prin:


A. testul de rotatie al protezei;
B. presiuni digitale pe extremitatea distala a seii;
C. presiuni pe elementele de mentinere indirecta (contrabasculante);
D. raspunsurile A,B si C sunt corecte;
E. raspunsurile A,B si C sunt false.
(pag. 556)

S1356059. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei dentare artificiale se realizeaza:


A. cand exista atrofii mari ale crestelor;
B. cand dintii artificiali sunt deteriorati sau abrazati;
C. aspectul protezei lasa mult de dorit, ca urmare a unor captusiri repetate;
D. cand exista atrofii mici ale crestelor;
E. raspunsurile B,C si D sunt corecte.
(pag. 563-564)

S1456060. Captusirea protezelor scheletate se poate realiza in urmatoarele conditii:


A. Scheletul metalic sa fie in stare buna si perfect adaptat la dinti
B. Extinderea seilor sa fie corecta
C. Proteza sa aiba sprijin mixt
D. Proteza sa aiba sprijin dentoparodontal
E. Indiferent de sprijinul protezei scheletate
(pag. 555)

S1456061. Captusirea protezelor scheletate terminale vechi se indica daca:


A. Scheletul metalic este bine adaptat pe dinti
B. Dintii artificiali sunt abrazati
C. Exista o incongruenta intre suprafata mucozala a protezelor si creste
D. Exista mici imprecizii marginale ale seilor
E. Exista dizarmonii ocluzale importante
(pag. 558)

S1456062. Care afirmatii sunt adevarate referitor la captusirea, rebazarea si refacerea seilor protezelor
scheletate:
A. Captusirea prin metoda indirecta se realizeaza doar prin ambalare in presa
B. Procedurile de laborator pentru rebazare sunt facile

1352

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1353

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. Amprenta pentru rebazare se ia dupa tehnica cu gura deschisa


D. Refacerea seilor se realizeaza in caz de schelet metalic integru
E. Existenta unei stomatite protetice impune amanarea readaptarilor protezelor scheletate
(pag. 564)

S1456063. in ceea ce priveste captusirea protezelor scheletate de clasa I-a si a-II-a:


A. Daca testul de rotatie este pozitiv si exista un spatiu intre dintii laterali evidentiat prin inchiderea pe o banda
de ceara ramolita se realizeaza captusirea protezei
B. Daca exista o inocluzie laterala dar testul de rotatie este negativ se intervine numai asupra arcadei
artificiale
C. Daca exista o inocluzie laterala dar testul de rotatie este negativ se captuseste proteza si se echilibreaza
ocluzia
D. Daca exista contacte ocluzale stranse si testul de rotaie este pozitiv se echilibreaza ocluzia
E. Daca exista contacte ocluzale stranse si testul de rotatie este pozitiv se captuseste proteza si se
echilibreaza ocluzia
(pag. 556)

S1456064. in tehnica de captusire directa cu gura deschisa a protezelor terminale noi:


A. in caz de mucoasa cu rezilienta mare nu se indeparteaza acrilat de pe fata mucozala a protezei
B. in caz de mucoasa cu rezilienta mare se vor aspri cu o freza marginile si suprafata mucozala a protezei
C. Proteza se aplica in cavitatea orala cu presiune pe pinteni si pe elementele de mentinere indirecta
D. Nu se aplica nici un fel de presiune
E. Nu se fac presiuni pe sei
(pag. 556)

S1456065. in tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu gura deschisa:
A. Se indeparteaza un strat de RA de la margini si de pe fata mucozala a seilor
B. Se aplica un material de amprenta pe fata mucozala si pe marginile seilor.
C. La mandibula se prefera elestomerii de sinteza de consistenta medie.
D. La maxilar se prefera ceara bucoplastica
E. Ambalarea protezei se face in cuveta
(pag. 558)

S1456066. Materialele reziliente de captusire a protezelor scheletate terminale vechi au urmatoarele


dezavantaje:
A. Gust neplacut
B. Miros neplacut
C. Toleranta slaba
D. Porozitate
E. Legatura slaba cu acrilatul seilor
(pag. 560)

S1456067. Rebazarea protezelor scheletate:


A. Nu modifica arcada dentara artificiala
B. Se indica in caz de atrofii exagerate ale crestelor
C. Are drept scop readaptarea marginala a seilor ca extindere si modelare marginala
D. Se indica atunci cand testul de rotaie ste pozitiv si proteza prezinta urme de captusiri repetate
E. Se indica daca acrilatul seilor unei proteze noi este poros
(pag. 562)

S1456068. Tehnica captusirii indirecte a protezelor terminale noi dupa metoda cu gura inchisa:
A. Protezele se poarta o saptamana
B. Pe fata mucozala in 1/3 distala a seilor se adauga un strat de kerr si se aplica in cavitatea orala repetand

1353

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1354

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

manevra pana cand testul de rotatie este negativ


C. Se aplica un strat de material termoplastic pe toata suprafata mucozala care se ramoleste si se
modeleaza cu gura deschisa de trei ori, iar a patra oara pacientul inchide in ocluzie corecta
D. Metoda utilizeaza material termoplastic si pasta ZOE
E. Metoda utilizeaza doar material termoplastic
(pag. 557)

S1556069. Alegeti afirmatiile corecte:


A. testul de rotatie pozitiv al protezei scheletate indica necesitatea captusirii
B. la protezele terminale noi tesul de rotatie poate fi pozitiv
C. testul de rotatie negativ indica necesitatea captusirii
D. rebazarea protezelor se face prin metode directe si indirecte
E. rebazarea se face cand dintii artificiali sunt deteriorati
(pag. 556)

S1556070. Cand se indica captusirea protezelor scheletate vechi:


A. cand atrofia crestelor este foarte mare
B. cand scheletul protezei este integru
C. cand scheletul protezei este corect adaptat
D. cand dinii artificiali sunt intens abrazai
E. cand exista mici imprecizii marginale ale seilor
(pag. 558)

S1556071. Captusirea indirecta a protezelor terminale vechi necesita pentru amprentare:


A. materiale termoplastice
B. ceruri bucoplastice
C. paste de eugenat de zinc
D. alginat
E. elastomeri de consistenta medie
(pag. 558)

S1556072. Care sunt caracteristicile metodei directe de captusire cu gura deschisa a protezelor
scheletate:
A. foloseste acrilat termopolimerizabil
B. foloseste acrilat autopolimerizabil
C. necesita turnarea modelului
D. necesita protejarea cu leucoplast a feelor laterale ale seilor
E. necesita indepartarea protezei din gura inainte de polimerizarea completa a acrilatului
(pag. 556)

S1556073. Cauzele aparitiei liniei cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi la readaptarea
protezelor scheletate sunt:
A. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta
B. acrilat prea uscat cand s-a aplicat pe sei si model
C. acrilat insuficient cantitativ
D. bule de aer prinse in acrilat
E. aerul comprimat cu care sa indepartat pulberea de acrilat a continut aerosoli de ulei
(pag. 565)

S1556074. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt:


A. schimbarea culorii in timp
B. neutralizarea fortei de masticatie
C. miros si gust neplacut

1354

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1355

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. produc dureri la nivelul crestelor


E. legatura slaaaba cu acrilatul seilor
(pag. 560)

S1556075. Dupa captusire sau rebazare testul de rotatie al protezei scheletate este pozitiv cand:
A. in timpul amprentarii pacientul a inchis gura
B. in timpul amprentarii medicul a apasat pe sei
C. proteza s-a deplasat la ambalare
D. acrilatul nu a fost polimerizat sub presiune
E. scheletul nu a avut 3 puncte de sprijin pe dinti
(pag. 565)

S1556076. Readaptarea protezelor partiale se face prin urmatoarele metode:


A. refacerea conectorului principal
B. refacerea seilor protezelor scheletate si a dintilor artificiali
C. captusire
D. refacerea seilor protezelor cand scheletul metalic nu este integru
E. rebazarea
(pag. 555)

S1556077. Rebazarea protezelor scheletate este indicata in urmatoarele situatii:


A. testul de rotatie al protezelor terminale este negativ
B. proteza nu a fost captusita si are aspect placut
C. acrilatul seilor-protezelor noi este poros
D. proteze vechi captusite de mai multe ori
E. testul de rotatie este pozitiv
(pag. 562)

S1656078. Aparitia unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi dupa readaptarea protezelor
scheletate poate fi cauzata de:
A. acrilatul seilor incomplet curatat de materialul de amprenta;
B. acrilatul a fost prea uscat cand s-a aplicat pe sei;
C. acrilatul a fost prea uscat cand s-a aplicat pe model;
D. factori salivari;
E. influenta pigmentilor salivari.
(pag. 565)

S1656079. Captusirea protezelor scheletate necesita unele conditii pentru a fi incununata de succes:
A. dintii artificiali sa fie in stare buna si montati corect;
B. proteza sa aiba sprijin mixt;
C. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare;
D. scheletul metalic sa fie perfect adaptat la dinii restani;
E. extinderea seilor sa fie corecta
(pag. 555)

S1656080. Caracteristicile materialelor reziliente de captusire sunt:


A. neutralizeaza partial forta de masticatie;
B. au miros placut;
C. au gust neplacut datorita porozitatii
D. asigura o legatura puternica cu acrilatul seilor;
E. nu-si schimba culoarea.
(pag. 560)

1355

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1356

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S1656081. Cauzele pentru care protezele scheletate capusite sau rebazate prezinta testul de rotatie
pozitiv sunt:
A. in timpul amprentarii pacientul a deschis gura;
B. in timpul amprentarii pacientul a inchis gura;
C. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dinti;
D. proteza s-a deplasat la ambalare;
E. in timpul amprentarii medicul a apasat pe sei.
(pag. 565)

S1656082. Imposibilitatea aplicarii corecte a unei proteze scheletate pe campul protetic dupa captusire
sau rebazare se datoreaza:
A. deformarii scheletului la adaptarea protezei in cuveta;
B. rest de acrilat pe conectorii secundari;
C. rest de acrilat sub pinteni;
D. rest de gips sub pinteni;
E. egresiunii dintilor restanti.
(pag. 565)

S1656083. in cursul readaptarii protezelor schletate, prezenta de goluri (lipsuri) la nivelul acrilatului
autopolimerizabil se datoreaza:
A. acrilatul este insuficient cantitativ;
B. prinderii de bule de aer in acrilat;
C. nepresarii acrilatului la marginea modelului;
D. acrilatul aplicat pe sei a fost prea uscat;
E. acrilatul aplicat pe model a fost prea uscat.
(pag. 564)

S1656084. Indicatiile rebazarii protezelor scheletate sunt:


A. test de rotatie, al protezelor terminale, pozitiv, nesesizat de pacient;
B. aspect neplacut dupa captusirea protezei;
C. proteze vechi reparate repetat;
D. porozitatea acrilatului la proteze noi;
E. seile permit retentii alimentare abundente.
(pag. 562)

S1656085. La captusirea indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu "gura deschisa"nu se
indica ambalarea protezei in cuveta datorita urmatoarelor impedimente clinice:
A. neadaptarii scheletului pe dinti;
B. suprasolicitarii zonale ale crestelor;
C. test de rotatie pozitiv al protezei;
D. inalarii mari de ocluzie;
E. test de rotatie negativ al protezei.
(pag. 558)

S1656086. La captusirea indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu "gura deschisa"presa
se introduce intr-un aparat de polimerizare in conditiile:
A. temperatura de 390C;
B. presiune de 15-25 psi;
C. timp de 30 minute;
D. 20 minute;
E. 10 minute.
(pag. 559)

1356

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1357

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

S2156087. Atrofia crestelor alveolare la un purtator de proteze scheletate este mai mare atunci cnd:
A. Proteza are sprijin mucozal
B. Proteza are sprijin dento-parodontal
C. Timpul de purtare este scurt
D. Timpul de purtare este ndelungat
E. Dintii au fost pierduti prin parodontopatie
(pag. 555)

S2156088. Materialele reziliente pentru captusirea protezelor partiale:


A. Sunt recomandate la toti pacientii
B. Au mare rezistenta n timp
C. n timp au miros si gust neplacut
D. si schimba culoarea n timp
E. Sunt indicate la pacienti cu rezistenta tisulara diminuata
(pag. 560)

S2256089. Timpul in care se produce atrofia crestelor alveolare depinde de urmatorii factori :
A. durata de timp de purtare a protezei
B. tipul de sprijin al protezelor partiale
C. varsta pacientului
D. tipul masticator
E. reactivitatea individuala
(pag. . 555)

S2256090. Conditiile care preteaza la captusiri ale protezelor partiale sunt :


A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti
B. sei incorecte privind extinderea si modelarea marginala
C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati incorect
D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare
E. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corect
(pag. 555-556)

S2256091. Care din urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt false :
A. prin captusire se intelege adaugarea de acrilat la nivelul suprafetei lucioase a seilor
B. prin captusire se intelege adaugarea de acrilat la nivelul suprafetei mucozale a seilor
C. se pot captusi doar protezele scheletate cu sprijin dento-parodontal
D. se pot captusi doar protezele scheletate cu sprijin mixt
E. se poate captusi orice proteza scheletata indiferent de sprijin
(pag. 555-556)

S2256092. Captusirile nu se fac in urmatoarele conditii:


A. scheletul metalic sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti
B. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala
C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati incorect
D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin slefuiri majore de echilibrare
E. scheletul metalic sa fie usor deteriorat
(pag. 555-556)

S2256093. Testul de rotatie al protezei se realizeaza prin :


A. presiuni digitale pe extremitatea distala e seii
B. presiuni pe elementele de mentinere directa
C. presiuni pe elementele de mentinere indirecta

1357

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1358

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. presiuni pe elementele contrabasculante


E. nu se fac presiuni la nivelul elementelor de mentinere si stabilizare
(pag. .556)

S2256094. Referitor la tehnica de captusire directa a protezelor terminale noi dupa metoda cu gura
deschisa urmatorele afirmatii sunt false:
A. se executa cu concursul laboratorului
B. se executa in cabinet
C. ca material se foloseste acrilatul roz autopolimerizabil
D. ca material se foloseste acrilatul roz termopolimerizabil
E. ca material se folosesc materiale compozite fotopolimerizabile
(pag. 556-557)

S2256095. In tehnica de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura deschisa
se fac urmatoarele miscari :
A. medicul face miscari de modelare functionala prin masarea obrajilor
B. medicul face miscari de modelare functionala prin masarea buzelor
C. pacientul modeleaza acrilatul prin miscari ale limbii
D. pacientul modeleaza acrilatul prin miscari ale obrajilor
E. fiind o tehnica cu gura deschisa, nu e nevoie de miscari ale pacientului
(pag. 556-557)

S2256096. Avantajele tehnicii de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura
deschisa sunt :
A. exista garantia aplicarii precise a scheletului metalic pe dintii restanti
B. este rapida
C. apeleaza la concursul laboratorului
D. rezultatele obtinute sunt satisfacatoare
E. evita laboratorul
(pag. 556-557)

S2256097. Dezavantajele tehnicii de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda cu
gura deschisa sunt :
A. nu apar diferente de culoare intre acrilatul nou si vechi
B. apeleaza la concursul laboratorului
C. limita dintre acrilatul protezei si cel autopolimerizabil este vizibil
D. acrilatul autoplimerizabil are un grad de porozitate
E. se poate produce o iritatie a mucoasei crestelor
(pag. 557)

S2256098. Tehnica indirecta de captusire a protezelor terminale vechi dupa metoda ce gura deschisa
necesita in cabinet o amprentare :
A. cu ceruri termoplastice
B. cu paste de eugenat de zinc
C. cu elastomeri de conistenta mare
D. cu ceruri bucoplastice
E. cu elastomeri de consistenta medie
(pag. .558)

S2256099. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura inchisa"
se folosesc urmatoarele materiale :
A. materiale termoplastice
B. stents, kerr

1358

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1359

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. ceara bucoplastica
D. elastomeri de consistenta crescuta
E. pasta de eugenat de zinc
(pag. .557)

S2256100. Captusirea protezelor terminale vechi nu se face in urmatoarele cazuri :


A. in caz de atrofie mare a crestei
B. in caz de atrofie mica a crestei
C. dintii artificiali sunt deteriorati
D. scheletul metalic este deteriorat
E. schelet metalic intact, bine adaptat pe dinti
(pag. . 557)

S2256101. Introducerea presei intr-un aparat de polimerizare in cadrul tehnicii de captusire indirecta a
protezelor terminale vechi dupa metoda cu gura deschisa necesita urmatorele conditii :
A. temperatura de 39C
B. temperatura de 93C
C. timp de 30 minute
D. timp de 130 minute
E. presiune de 25-35 psi
(pag. 559)

S2256102. Materiale reziliente cu care se pot face captusiri au urmatoarele dezavantaje :


A. legatura prea mare intre acrilatul seilor si materialul rezilient
B. miros si gust neplacut din cauza porozitatii inerente ale materialului rezilient
C. schimbarea culorii materialului rezilient
D. dizolvarea in timp a materialului rezilient
E. legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient
(pag. 560)

S2256103. Referitor la captusirea protezelor scheletate care au sprijin dento-parodontal sunt corecte
afirmatiile:
A. se pot captusi numai seile a caror fata mucozala este din acrilat
B. se pot captusi si seile cu suprafata metalica
C. captusirile se fac dupa metoda cu gura deschisa
D. se utilizeaza tehnica directa sau indirecta
E. se poate utiliza doar tehnica indirecta
(pag. 561)

S2256104. Readaptarea protezelor scheletate :


A. prin rebazare se intelege inlocuirea acrilatului seilor, cu o mica modificare a arcadelor dentare artificiale
B. scopul rebazarii este readaptarea sailor la crestele alveolare care au suferit o atrofie medie
C. scopul rebazarii este readaptarea sailor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mai mare
D. prin rebazare se intelege inlocuirea acrilatului seilor, fara a modifica arcada artificiala
E. scopul rebazarii este readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala
functionala
(pag. 562)

S2256105. Rebazarea se poate face in urmatoarele conditii :


A. schelet integru al protezei dar neadaptat corespunzator pe dinti
B. dintii artificiali sunt deteriorati
C. dintii artificiali nu sunt integrii
D. ocluzia poate fi corectata prin simple slefuiri de echilibrare

1359

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1360

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. dintii artificiali nu sunt deteriorati


(pag. 562)

S2256106. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei artificiale se face :


A. cand exista atrofii medii ale crestelor
B. cand dintii artificiali sunt deteriorati sau abrazati
C. cand dintii artificiali nu sunt deteriorate
D. cand aspectul protezei lasa mult de dorit ca urmare a unor captusiri repetate
E. cand exista atrofii mari ale crestelor
(pag. 563)

S2256107. Referitor la refacerea sailor protezelor scheletate si a arcadei artificiale sunt false afirmatiile:
A. se utilizeaza metoda directa
B. poate fi realizata numai daca scheletul metalic al protezei este integru
C. poate fi realizata numai daca scheletul metalic al protezei nu este foarte bine adaptat pe dintii restanti
D. seile protezei vor servi ca portamprente
E. se utilizeaza metoda indirecta
(pag. 563)

S2256108. Captusirile protezelor scheletate :


A. constau in adaugarea unui strat de acrilat termopolimerizabil la seile protetice
B. sunt realizate prin metode directe si indirecte
C. captusirea indirecta se face numai in presa speciala de captusire
D. captusirea indirecta se face prin ambalare in cuveta
E. se realizeaza numai prin metode indirecte
(pag. 564)

S2256109. Rebazarea protezelor scheletate :


A. consta in refacerea seilor protetice, dintii artificiali fiind pastrati si montati in aceeasi pozitie
B. se face prin metode directe sau indirecte
C. se face numai prin metode indirecte
D. amprenta va fi luata dupa tehnica cu gura deschisa
E. procedurile de laborator sunt lungi si laborioase, realizarea seilor facandu-se numai in presa speciala
(pag. 564)

S2256110. Refacerea seilor consta in :


A. inlocuirea doar a seilor
B. inlocuirea atat a dintilor, cat si a seilor
C. se utilizeaza metoda indirecta
D. amprenta va fi luata dupa tehnica cu gura inchisa
E. amprenta va fi luata dupa tehnica cu gura deschisa
(pag. 564)

S2256111. Prezenta golurilor la nivelul acrilatului autopolimerizabil sunt cauzate de :


A. acrilatul autopolimerizabil insuficient cantitativ
B. acrilatul autopolimerizabil in surplus
C. presiune prea mare la nivelul mucoasei
D. bule de aer prinse in acrilat
E. bule de saliva prinse in acrilat
(pag. .564)

S2256112. Remediul in cazul prezentei golurilor la nivelul acrilatului autopolimerizabil este :

1360

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1361

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

folosirea unei cantitati adecvate de acrilat


reducerea cantitatii de acrilat
aplicarea acrilatului atat pe crestele modelului, cat si pe fata mucozala a seilor
aplicarea acrilatului atat pe crestele modelului, cat si pe fata lustruita a seilor
aplicarea acrilatului in exces la nivelul crestelor modelului
(pag. .564)

S2256113. Golurile la nivelul marginilor protezei captusite se datoreaza:


A. acrilatul a fost presat cu o presiune prea mare la nivelul marginilor modelului
B. acrilat autopolimerizabil in exces
C. acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativ
D. acrilatul nu a fost presat la marginea modelului
E. nici un raspuns corect
(pag. .564)

S2256114. Remediul in cazul golurilor la nivelul marginilor protezei captusite este :


A. folosirea unui surplus de acrilat
B. folosirea unei cantitati adecvate de acrilat
C. cu spatula se preseaza acrilatul autopolimerizabil la zonele marginale ale seilor
D. cu spatula se preseaza acrilatul autopolimerizabil la zonele marginale ale crestelor
E. refacerea protezelor
(pag. 564)

S2256115. Aparitia unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi se datoreaza :
A. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta (mai ales ciment fosfat de Zn)
B. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta(mai ales eugenat de Zn)
C. aerul comprimat cu care s-a indepartat pulberea de acrilat a continut aerosoli de saliva din compresor
D. acrilat prea uscat cand s-a aplicat pe sei si pe model
E. acrilat prea umed cand s-a aplicat pe sei si pe model
(pag. 565)

S2256116. Remediul in cazul aparitiei unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi este :
A. curatarea perfecta a protezei de materialul de amprenta
B. evitarea aerului comprimat daca contine apa sau ulei
C. raport corect pulbere-polimer
D. aplicarea acrilatului de consistenta crescuta
E. umezirea suprafetelor de acrilat cu polimer
(pag. 565)

S2256117. Cauza porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil este :


A. s-a facut polimerizarea sub presiune excesiva
B. prea mult polimer
C. nu s-a facut polimerizarea sub presiune
D. prea mult monomer
E. prea putin monomer
(pag. 565)

S2256118. Remediul in cazul aparitiei porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil este:


A. polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 3 minute
B. respectarea proportiei polimer-monomer
C. un raport crescut de polimer
D. polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 30 minute

1361

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1362

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 45 minute


(pag. .565)

S2256119. Cauzele neadaptarii in lacasele lor a pintenilor protezei captusite sau rebazate ar putea fi:
A. captusirea sau rebazarea s-a facut in cuvete care nu s-au inchis corect
B. captusirea sau rebazarea s-a facut in cuvete care s-au inchis la o presiune prea mare
C. pintenii erau corect plasati in lacase cand s-a luat amprenta
D. s-a facut presiune pe sei, in timpul amprentarii
E. pacientul a inchis gura.
(pag. 565)

S2256120. Remediul in cazul unor neadaptari in lacasele lor a pintenilor protezei captusite sau
rebazate ar putea fi:
A. utilizarea pentru captusire a presei speciale
B. rebazarea sa se faca in cuvete care sa se inchida bine
C. amprente sub presiune digitala pe sei
D. amprente sub presiune digital ape dintii artificiali
E. pacientul va inchide gura pentru o mai buna adaptare a pintenilor in lacasurile lor
(pag. .565)

S2256121. Cauzele aparitiei testului de rotatie pozitiv in cazul protezelor captusite sau rebazate ar
putea fi :
A. in timpul amprentarii pacientul a deschis gura
B. in timpul amprentarii pacientul a inchis gura
C. in timpul amprentarii medicul a apasat pe pintenii scheletului
D. scheletul a avut 3 puncte de sprijin pe dinti
E. proteza s-a deplasat la ambalare
(pag. 565)

S2256122. Remedierea testului de rotatie pozitiv aparut la captusirea sau rebazarea protezelor se
poate face prin :
A. la tehnicile de amprentare cu gura deschisa nu se fac presiuni pe sei, iar pacientul inchide gura
B. la tehnicile de amprentare cu gura deschisa nu se fac presiuni pe sei, iar pacientul nu inchide gura
C. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal cu acrilat autopolimerizabil
D. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului mezial cu acrilat autopolimerizabil
E. indepartarea plusurilor de acrilat sau gips
(pag. 565-566)

S2256123. Cand proteza captusita sau rebazat nu se aplica exact pe campul protetic cauzele pot fi :
A. resturi de acrilat sau gips pe conectorii secundari sau sub pinteni
B. scheletul s-a deformat la indepartarea protezei din cuveta
C. resturi de acrilat sau gips pe conectorii principali sau sub pinteni
D. scheletul s-a deformat la aplicarea protezei in chiuveta
E. nu s-a facut izolarea corect
(pag. 566)

S2256124. Cand proteza captusita sau rebazata nu se aplica exact pe campul protetic remediul poate
fi :
A. indepartarea plusurilor de acrilat sau gips
B. indepartarea protezei din cuveta sa se faca cu grija ;mai bine se forteaza proteza decat sa riscam sa avem
lipsuri in gips
C. indepartarea protezei din cuveta sa se faca cu grija ;mai bine se taie gipsul, decat sa se forteze proteza
D. izolarea modelului sa se faca cu grija

1362

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1363

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal cu acrilat autopolimerizabil


(pag. .566)

S2256125. Cand gipsul adera la acrilat dupa polimerizare in cazul captusirii si rebazarii protezelor
cauza poate fi :
A. nu s-a facut izolarea
B. substanta de izolat nu e buna
C. s-a facut o izolare insuficienta
D. nu s-au indepartat plusurile de acrilat sau gips
E. atat raspunsul A cat si D sunt corecte
(pag. .566)

S2256126. Cand gipsul adera la acrilat dupa polimerizare in cazul captusirii si rebazarii protezelor
remediul poate fi :
A. din flaconul cu substanta de izolat se pune o cantitate intr-un godeu care, dupa ce s-a facut izolarea, se
toarna peste izolatorul din flacon
B. izolarea modelului sa se faca cu grija si cu substante de calitate
C. din flaconul cu substanta de izolat se pune o cantitate intr-un godeu care, dupa ce s-a facut izolarea, se
arunca, nu se toarna peste izolatorul din flacon
D. indepartarea plusurilor de acrilat sau gips
E. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal
(pag. .566)

S2556127. Cnd se recomand cptuirea protezelor scheletate vechi :


A. cnd atrofia crestelor este foarte mare
B. cnd scheletul protezei este integru
C. cnd scheletul protezei este corect adaptat
D. cnd dinii artificiali sunt intens abrazai
E. cnd exist mici imprecizii marginale ale eilor
(pag. 559)

S2656128. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin:


A. paralizia oculara globala
B. glaucom
C. cataracta
D. anestezie corneeana
E. stabism convergent
(pag. 1045)

S2656129. Tumorile extinse ale etajului mijlociu al fetei dupa Le Roux si Ennuyer cuprind
A. tumorile etmoido-maxilo-orbito-malare
B. tumori ale planseului sinusal
C. tumori orbitale
D. tumori mandibulare
E. tumori ale condilului mandibular
(pag. 1039)

S2656130. Factori incriminati n geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei ar fi:


A. infectiile cronice si polipii inflamatori
B. leucoplazia papilara
C. anemia feripriva
D. chisturile paradentare
E. diabetul zaharat

1363

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1364

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 1044)

S2656131. n tratamentul chirurgical al cancerului de etaj mijlociu al fetei urmatoarele interventii


trebuie avute n vedere:
A. maxilectomia totala
B. glosectomie
C. parotidectomie
D. maxilectomia subtotala
E. rezectia spinei nazale
(pag. 1050)

S2656132. Semne clinice ale cancerului de etaj mijlociu ar fetei sunt:


A. rinoreea purulenta
B. disfagia
C. xerostomia
D. anestezia nervului suborbitar
E. mobilitate si expulzii dentar
(pag. 1044)

S2656133. Semne dentare n cazul cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt:


A. dureri dentare
B. mobilitate dentara fara afectiuni parodontale
C. tartru dentar
D. halistereza
E. expulzii ale dintilor
(pag. 1044)

S2656134. Semne de extensie ale cancerului de etaj mijlociu al fetei n fosa pterigo-maxilara sunt:
A. trismus
B. strabism convergent
C. dureri n teritoriile nervilor maxilar superior sau inferior
D. paralizie
E. paralizie de hipoglos
(pag. 1045)

S2656135. Extinderea tumorilor maligne ale etajului mijlociu depind de.


A. vrsta pacientului
B. sexul pacientului
C. localizare
D. forma histopatologica
E. profesia pacientului
(pag. 1046)

S2656136. Metode de diagnostic neinvazive n cancerul etajului mijlociu al fetei:


A. radiografia
B. biopsia
C. tomografia computerizata
D. ortopantomografia
E. chiuretajul
(pag. 1047)

S2656137. Localizarile cele mai des ntlnite n metastazele la distanta n cancerul etajului mijlociu al
fetei sunt:

1364

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1365

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Splina
bazin
coloana vertebrala
ficat
membre
(pag. 1049)

S2856138. Atrofia crestelor edentate la edentatul partial protezat prin proteza scheletata, depinde de
urmatorii factori:
A. durata de purtare a protezei
B. reactivitatea individuala
C. crestele edentate maxilare se atrofiaza mai repede decat cele mandibulare
D. aplicarea protezelor dupa pierderea dintilor prin parodontopatie provoaca o atrofie lenta a crestelor
E. protezele cu sprijin mucozal provoaca o atrofie mai lenta ca cele cu sprijin mixt
(pag. 555)

S2856139. Captusirea protezelor scheletate se face in urmatoarele conditii:


A. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala
B. dinti artificiali montati necorespunzator
C. schelet metalic in stare buna
D. ocluzie ce poate fi echilibrata prin slefuiri mari
E. dinti artificiali montati corect
(pag. 555)

S2856140. Materialele reziliente folosite la captusirea protezelor terminale scheletate vechi prezinta
urmatoarele dezavantaje:
A. desprindere dupa cateva saptamani
B. miros neplacut
C. gust neplacut
D. schimbarea culorii materialului
E. nici una din variantele enumerate
(pag. 560)

S2856141. Problemele ce pot sa apara in cursul readaptarilor protezelor scheletate sunt:


A. prezenta de goluri la nivelul acrilatului autopolimerizabil
B. aparitia unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou
C. porozitati in acrilatul autopolimerizabil
D. pinteni ce nu e mai adapteaza corect in lacasele lor
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 564-565)

S2856142. Indicatiile rebazarii la proteza scheletata sunt urmatoarele:


A. testul de rotatie al protezei terminale negativ
B. proteza cu aspect neplacut, captusita
C. proteze vechi reparate de mai multe ori
D. testul de rotatie al protezei terminale pozitiv
E. pacient nemultumit de retentiile alimentare de sub sei
(pag. 562)

S2956143. Cand sunt permise captusiri ale protezelor scheletate?


A. in caz de schelet metalic in buna stare
B. in caz de schelet metalic adaptabil prin manevre moderate

1365

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1366

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. in caz de sei incorecte


D. in caz de dinti artificiali integrii si montati corect
E. cand ocluzia poate fi echilibrata prin mici slefuiri
(pag. 555)

S2956144. Scopul rebazarii protezelor scheletate este urmatorul:


A. readaptarea seilor la creasta alveolara care a suferit o atrofie medie
B. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala
C. corectarea ocluziei
D. inlocuirea unor dinti deteriorati
E. corectarea unor deficiente ale scheletului
(pag. 562)

S2956145. Captusirile protezelor partiale scheletate se fac in urmatoarele conditii:


A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti
B. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala
C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corect
D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare
E. se pot captusi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal si muco-osos
(pag. 555)

1366

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1367

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 57
Cinematica mandibular
BIBLIOGRAFIE:
8. S. Ioni, A. Petre - Ocluzia dentar, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1257001. Arcul facial de transfer, transfera in laboralor
A. Relatia centrica
B. ABT inregistrata la pacient la ABT a ocluzorului
C. ABT inregistrata la pacient la ABT a articulatorului semiadaptabil
D. Pozitia arcadei maxilare fata de ABT a articulatorului
E. Pozitia arcadei mandibulare fata de ABT a articulatorului
(pag. 36)

S1257002. Pentru determinarea sigura a axei balama terminale se foloseste:


A. Metoda antropometrica
B. Un dispozitiv numit arc facial de determinare
C. Un dispozitiv numit arc facial de transfer
D. Metoda palpatorie
E. O placuta intraorala cu ac inregistrator
(pag. 32-35,116)

S1357003. Actul functional al inciziei:


A. Permite reglarea unghiului de inclinare antero-posterioara (in plan sagital) a pantelor condiliene, cu ajutorul
unei inregistrari interocluzale.
B. Permite reglarea unghiului Bennett.
C. Permite determinarea axei balama terminale.
D. Permite inregistrarea relaiei de intercuspidare maxima
E. toate cele de mai sus
(pag. 90)

S1457004. Care afirmatie referitoare la conducerea canina este falsa:


A. Caninul este situat la distanta de punctul de sprijin al mandibulei;
B. aninul are cea mai lunga radacina dintre toti dintii;
C. Caninul are un os alveolar special structurat;
D. Caninul nu este un dinte sinusal;
E. Caninul are o sensibilitate proprioceptiva mai fina.
(pag. 133)

S1457005. Durata medie a unui ciclu masticator este de:


A. 200 ms;
B. 400 ms;
C. 700 ms;
D. 900 ms;
E. 1200 ms.
(pag. 100)

S1457006. in deglutitie, intre dinti se exercita forte medii de:

1367

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1368

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

6 8 kgf;
20 kgf;
30 40 kgf;
100 150 kgf;
400 kgf.
(pag. 84)

S1457007. inregistrarea grafica a miscarilor mandibulare in plan transversal are ca aplicatie directa
posibilitatea de identificare obiectiva a:
A. IM;
B. RC;
C. Contactului cap la cap in lateralitate;
D. Contactului cap la cap in propulsie;
E. DVO.
(pag. 116)

S1457008. Masticatia unilaterala nu este cauzata de:


A. Artralgii;
B. Factori constitutionali;
C. Edentatii ce fac dificila masticatia;
D. Dieta cu alimente abrazive;
E. Afectiuni dento parodontale ce fac dificila masticatia.
(pag. 105)

S1457009. Miscarea de propulsie este sustinuta, ideal, de:


A. Patru incisivi (doi maxilari si doi mandibulari antagonisti);
B. sase incisivi;
C. Caninii maxilari si mandibulari;
D. Opt incisivi;
E. Opt incisivi, alaturi de cei patru canini.
(pag. 125)

S1557010. in timpul ciclului masticator, contractia muschilor ridicatori si coboratori ai mandibulei este:
A. sincrona
B. asincrona
C. simetrica
D. multipla
E. simultana
(pag. 102)

S1557011. intr-un ciclu masticator obisnuit, amplitudinea miscarilor verticale si laterale este:
A. egala cu valoarea lor maxima
B. un sfert din valoarea lor maxima
C. aproximativ jumatate din valoarea lor maxima
D. aproximativ jumatate din valoarea miscarilor funcionale
E. un sfert din valoarea miscarilor functionale
(pag. 100)

S1557012. Metoda inregistrarilor ocluzale reprezinta o metoda de transfer:


A. a pozitiei cap la cap
B. a pozitiei de I.M.
C. a miscarii de protruzie

1368

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1369

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. a miscarii de laterotruzie
E. a miscarii de translatie a condililor mandibulari
(pag. 52)

S1557013. Ocluzia de necesitate reprezinta:


A. ocluzia centrica
B. ocluzia cap la cap
C. ocluzia psalidodonta
D. o intercuspidare de necesitate atunci cand mandibula evita unele obstacole ocluzale
E. ocluzia labiodonta
(pag. 41)

S1557014. Relatia centrica mai este denumita:


A. pozitie de protectie canina
B. pozitie ligamentara
C. pozitie anterioara
D. poziie sarniera
E. pozitie de repaus
(pag. 29)

S2157015. Axa balama terminal poate fi utilizat pentru:


A. Stabilirea poziiei relative a modelului mandibular fa de balamaua articulatorului
B. Stabilirea poziiei relative a modelului maxilar fa de balamaua articulatorului
C. Montarea modelului mandibular n R C
D. Montarea modelului maxilar n R C
E. Montarea ambelor modele n I M
(pag. 42)

S2157016. Care din urmtoarele poziii nu face parte din poziiile limit superioare?
A. R C
B. I M
C. R
D. C C P
E. P M
(pag. 92)

S2157017. Frecvena medie a ciclurilor masticatorii/minut este de:


A. 70-80
B. 90 100
C. 110 120
D. 130 140
E. 150 160
(pag. 84)

S2357018. Materialele elastice de nregistrare interocluzal (siliconi sau polieteri) se pot utiliza n
nregistrarea:
A. micrii de propulsie
B. micrii de lateralitate
C. IM i RC la subiecii care prezint point centric
D. IM i RC la subiecii care nu prezint point centric
E. RC la subiecii care nu prezint point centric
(pag. 53)

1369

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1370

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2357019. n cazul in care poziia CCP este susinut de un singur incisiv maxilar se vorbete de
A. interferen prematur n propulsie pe partea lucrtoare
B. interferen prematur n propulsie pe partea nelucrtoare;
C. contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare
D. contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare
E. contact prematur n lateralitate pe partea lucrtoare
(pag. 128)

S2357020. Determinantul posterior al ocluziei este:


A. muscular
B. dentar
C. parodontal
D. articular
E. alveolar
(pag. 27)

S2357021. Marea majoritate a autorilor susin c RC este poziia n care:


A. se efectueaz masticaia
B. se efectueaz deglutiia
C. se efectueaz fonaia
D. se efectueaz incizia
E. se efectueaz vorbirea
(pag. 31)

S2357022. La majoritatea subiecilor, punctul tegumentar in care se gsete axa balama terminal se
afl la
A. 13 cm anterior de tragus
B. 13 mm posterior de tragus
C. 13 mm anterior de tragus
D. 23 mm anterior de tragus
E. 23 cm posterior de tragus
(pag. 32)

S2557023. Ocluzia de necesitate reprezint :


A. ocluzia centric
B. ocluzia cap la cap
C. ocluzia psalidodont
D. o intercuspidare de necesitate atunci cnd mandibula evit unele obstacole ocluzale
E. ocluzia labiodont
(pag. 41)

S2657024. Dintre tumorile maligne ale mandibulei, carcinoamele mandibulare reprezinta:


A. 20%
B. 50%
C. 80%
D. 95%
E. 100%
(pag. 1070)

S2657025. Carcinoamele de mandibula cel mai frecvent se ntlnesc la:


A. barbati
B. femei

1370

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1371

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. copii
D. adolescenti
E. batrani
(pag. 1070)

S2657026. Formele primare ale cancerului mandibular sunt forme


A. mai rare
B. mai frecvente
C. nu apar niciodata
D. dureroase
E. nedureroase
(pag. 1070)

S2657027. n carcinoamele de mandibula la copii malignitatea este


A. redusa
B. deosebita
C. retrocedeaza
D. nu apare niciodata
E. nu da metastaze
(pag. 1070)

S2657028. Carcinoamele metastazice de mandibula sunt:


A. mai rare
B. mai frecvente
C. nu apar niciodata
D. nu exista aceasta forma
E. sunt imposibil de diagnostizat
(pag. 1071)

S2957029. Axa balama terminala


A. este o axa instantanee de rotatie
B. in jurul sau condilii fac o miscare de rotatie asociata cu translatia
C. pozitioneaza condilii pe panta posterioara a tuberculului articular
D. pozitioneaza condilii in relatie centrica
E. nu poate fi determinata
(pag. 31-32)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1257030. Pozitionarea mandibulei in RC este necesara in urmatoarele situatii:
A. La orice examen clinic stomatologic
B. Cand pentru realizarea unei punti pacientul prezinta ocluzie habituala
C. Pentru depistarea contactelor premature
D. Pentru depistarea interferentelor
E. Pentru orice lucrare care se realizeaza pe articulator semiadaptabil
(pag. 43)

S1257031. Arcul facial de transfer prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Este compus dintr-un cadru de forma literei"U"
B. Contine 2 tije corespunzatoare axei balama
C. O piesa intraorala in forma de potcoava ("furculita") care amprenteaza relieful ocluzal al arcadei maxilare

1371

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1372

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. O"furculita"care amprenteaza relieful ocluzal al arcadei mandibulare


E. Tijele corespunzatoare axei balama pot fi inlocuite cu 2 tije rotunjite care se aplica in conductele auditive
externe
(pag. 36-38)

S1257032. Arcul facial pentru determinarea axei balama terminale este compus din:
A. Un cadru de forma literei"U"
B. Un dispozitiv marcator plasat la extremitatea bratelor (mina de grafit)
C. Tija pentru punctul infraorbital
D. O portamprenta maxilara pentru amprentarea arcadei maxilare
E. O portamprenta mandibulara pentru amprentarea arcadei mandibulare
(pag. 34)

S1257033. Axa balama terminala prezinta urmatoarele particularitati:


A. in jurul sau condilul se roteste pornind de la pozitia de intercuspidare maxima pana la deschiderea maxima
a mandibulei
B. in jurul sau condilul se roteste pornind de la pozitia de relatie centrica pana la deschidere maxima
C. in jurul sau condilii realizeaza o miscare de rotatie pura
D. Poate fi determinata
E. Poate fi transferata in laborator
(pag. 31,31,40)

S1257034. Condilii se plaseaza in reletie centrica in urmatoarele pozitii functionale:


A. in masticatia alimentelor de consistenta mica
B. in masticatia alimentelor dure
C. in pozitia de intercuspidare maxima unde exista"long centric
D. in pozitia de intercuspidare maxima cu"point centric"
E. in deglutitie
(pag. 31)

S1257035. Depistarea unui contact prematur in pozitia de relatie centrica se poate face prin
urmatoarele manopere:54
A. Marcarea sa cu hartie de articulare in timp ce invitam pacientul sa ciocaneasca dintii
B. Marcarea cu hartie de articulare in timp ce medicul conduce mandibula in RC
C. Marcarea contactului prematur cu caera roz
D. Marcarea cu ceara de ocluzie
E. inregistrari interocluzale cu materiale rigide si transferul RC pe articulator
(pag. 43,48-)

S1257036. inregistrarea relatiei centrice se poate face prin urmatoarele metode


A. Cu ajutorul hartiei de articulare
B. Cu ceara de ocluzie
C. Cu sabloane de ocluzie
D. Prin conducere manuala a mandibulei
E. Prin inchiderea gurii de catre pacient
(pag. 48,56)

S1257037. Mandibula poate fi impiedicata sa ajunga in relatie centrica de urmatoarele formatiuni:


A. Capsula articulara a ATM
B. Ligamente
C. Contacte dento-dentare
D. Muschi
E. Absenta dintlor

1372

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1373

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 30)

S1257038. Teoria ocluzala a"protectiei mutuale"trebuie inteleasa astfel:


A. in pozitie cap la cap in propulsie sa existe contacte dentare la nivelul ultimilor molari
B. in miscarea de lateralitate pe partea lucratoare sa existe contacte intre cuspizii omonimi iar pe partea
nelucratoare intre cuspizii heteronimi (vestibulari inferiori cu palatinali superiori)
C. in miscarea de propulsie grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelor
D. in miscarea de lateralitate grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelor
E. in pozitii centrice (IM si RC) grupul lateral protejeaza grupul dintilor frontali
(pag. 71)

S1357039. Arcul facial de transfer:


A. permite transferul pe articulator a relatiei dintre axa balama terminala si elementele fixe ale craniului
B. este universal pentru toate tipurile de articulatoare
C. permite transferul pozitiei mandibulei in raport cu axa balama terminala
D. permite transferul poziiei arcadei maxilare faa de axa balama terminala
E. toate cele de mai sus
(pag. 36)

S1357040. Aria miscarilor mandibulare in plan transversal


A. are forma aproximativ romboidala
B. prezinta o suprafata functionala mai mare decat suprafata totala inscrisa
C. prezinta ca aplicatie clinica posibilitatea identificarii printr-o metoda grafica a RC.
D. prezinta ca aplicaie clinica posibilitatea identificarii printr-o metoda grafica a poziiei de repaos.
E. nici una dintre cele de mai sus
(pag. 116,117)

S1357041. Axa balama terminala:


A. materializeaza pozitia de relatie de postura
B. este o axa reala
C. este o axa imaginara
D. trece prin cei doi condili cand acestia efectueza o miscare de rotaie
E. trece prin cei doi condili cand acestia efectueza o miscare de rotatie pura
(pag. 32)

S1357042. Determinantii miscarilor mandibulare sunt:


A. determinantul posterior (muscular)
B. determinantul anterior (dentar)
C. determinantul mijlociu(muscular)
D. detreminantul mijlociu (articular)
E. toate cele de mai sus
(pag. 27)

S1357043. inclinarea tuberculului articular:


A. este unghiul pe care il face acesta cu un plan orizontal conventional ( planul lui Frankfurt sau Camper)
B. poarta denumirea de panta condiliana
C. se regleaza la articulatoarele semiprogramabile printr-o intregistrare interocluzala in lateralitate.
D. nu se poate regla la articulatoarele semiprogramabile
E. nici una dintre cele de mai sus
(pag. 107,108)

S1357044. inregistrarile interocluzale:

1373

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1374

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. reprezinta o metoda de transfer rar utilizata


B. reprezinta o amprenta a fetelor ocluzale (marginilor incizale) ale ambelor arcade, aflate in raportul dorit
(RC).
C. inregistrarea nu trebuie sa depaseasca ecuatorul clinic
D. inregistrarea trebuie sa cuprinda cuspizii vestibulari in intregime.
E. nici una distre cele de mai sus
(pag. )

S1357045. Intercuspidarea maxima:


A. este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar
B. permite inregistrarea numarului minim de contacte dento-dentare.
C. este pozitia in care se inregistreaza o contractie voluntara maxima a muschilor masticatori
D. este denumita si poziie ligamentara .
E. este denumita si pozitie terminala
(pag. 67,69)

S1357046. Lateralitatea mandibulei cu contacte dento-dentare:


A. este din punct de vedere geometric o miscare de rotatie.
B. are drept centru condilul orbitant.
C. are drept centru condilul pivotant.
D. axa-orizontala, este situata la intersecia planurilor sagital si frontal.
E. nici una dintre cele de mai sus.
(pag. )

S1357047. Pozitia de relatie centrica:


A. este un raport osos
B. este pozitia cea mai joasa a condililor in cavitatea glenoida
C. este pozitia cea mai inalta a condililor in cavitatea glenoida
D. este poziia cea mai anterioara a condililor in cavitatea glenoida
E. nu este o pozitie diagnostica.
(pag. 28,31)

S1357048. Pozitia de repaus a mandibulei:


A. este o alta pozitie diagnostica, cu contacte dento-dentare
B. se afla pe traseul de deschidere maxima a gurii.
C. se afla pe traseul dupa care se face in mod obisnuit inchiderea gurii.
D. este determinata de contracia tonica a muschilor ridicatori ai mandibulei
E. toate cele de mai sus
(pag. 84,85)

S1357049. Pozitionarea mandibulei in relatie centrica:


A. urmareste initial obtinerea relaxarii musculare
B. se realizeaza prin intermediul contactelor dento-dentare.
C. se realizeza utilizand drept forta de pozitionare forta operatorului
D. se realizeza utilizand drept fora de poziionare fora dezvoltata de muschii ridicatori ai mandibulei
E. este indusa utilizand exclusiv gravitatia
(pag. 44-45)

S1357050. Propulsia mandibulei cu contacte dento-dentare:


A. intereseaza din punct de vedere clinic si functional doar pana la pozitia numita cap la cap in protruzie
B. nu este miscarea functionala
C. se inregistreaza in timpul miscarilor mandibulei in plan transversal

1374

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1375

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. se inregistreaza in timpul miscarilor mandibulei in plan vertical.


E. nici una din cele de mai sus
(pag. 87,88)

S1357051. Unghiul Bennett se regleaza prin rotatia elementului mobil al pantelor articulare de partea
opusa celei de care s-a facut miscarea pana cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:
A. modelele se asaza cu precizie in identatiile inregistrarii
B. condilul orbitant este in contact cu peretele posterior
C. condilul pivotant este in contact cu peretele posterior
D. condilul pivotant este in contact cu elementul mobil
E. toate cele de mai sus
(pag. 113,114)

S1457052. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza metoda palpatorie de determinare a axei
balama terminale:
A. Determinarea ABT necesita folosirea unui arc facial;
B. Metoda se bazeaza pe existenta unui punct tegumentar la 13 mm anterior de tragus;
C. in cursul determinarii ABT, pot aparea erori de 1 3 mm;
D. in cursul determinarii ABT, pacientul deschide larg gura;
E. Pentru utilizare clinica uzuala, metoda palpatorie se asociaza cu metoda grafica.
(pag. 32-35)

S1457053. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la articulatorul Arcon sunt adevarate:
A. Are doua brate solidare, fiind greu manevrabil;
B. Bratul superior este detasabil;
C. Programarea pantei condiliene este precisa;
D. Meninerea modelelor in RC este dificila;
E. Este instrumentul de electie pentru realizarea machetelor protezelor totale.
(pag. 112)

S1457054. in cadrul clasificarii diagnostice a RIMO, dupa Mohl, Zarb, Carlsson, Rugh, ocluzia
functionala se caracterizeaza prin:
A. Absenta semnelor de suferinta dentara si parodontala, care pot fi atribuite solicitarilor ocluzale;
B. Absenta semnelor de suferinta articulara;
C. Posibilitatea coexistentei cu activitati parafunctionale;
D. Pacientul are acuze referitoare la aspectul fizionomice;
E. Nu necesita interventie terapeutica.
(pag. 80)

S1457055. in urma analizei miscarilor mandibulare cu contacte dento-dentare in plan sagital, se


evidentiaza urmatoarele relatii intermaxilare:
A. Pozitia IM, la care se stabileste DVO;
B. Pozitia cap la cap in propulsie;
C. Pozitia de RC la dentat si edentat;
D. Poziia de cap la cap in lateralitate;
E. Traseul de la IM la pozitia cap la cap in propulsie, cu contact dento-dentar.
(pag. 117)

S1457056. Metoda de inregistrare a contactelor ocluzale cu ceara de ocluzie are urmatoarele


caracteristici:
A. Este mai putin precisa decat cea care utilizeaza hartia de articulatie;
B. Nu permite lucrul fara ajutor;
C. Presupune un consum mare de folii de ceara;

1375

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1376

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Se adreseaza mai ales etapelor finale ale echilibrarilor ocluzale;


E. Presupune cresterea timpului de lucru, prin schimbarea repetata a foliilor de ceara.
(pag. 51)

S1457057. Ocluzia de necesitate:


A. Se instaleaza din cauza unui obstacol persistent mult timp;
B. Nu necesita uneori interventie terapeutica;
C. inlaturarea precoce a obstacolului duce la reinstalarea IM initiale;
D. Se mai numeste ocluzie de obisnuina;
E. Prevenirea aparitiei sale se face prin echilibrarea ocluzala finala.
(pag. 83)

S1457058. Relatia centrica:


A. Este o pozitie diagnostica;
B. Se determina frecvent pornind de la PIM;
C. Poate fi inregistrata si transferata doar pe articulator;
D. Este o poziie funcionala;
E. Poate fi inregistrata grafic prin diagrama orizontala.
(pag. 30, 116)

S1457059. Vertexul ciclului masticator este:


A. Unghiul dintre versantele interne ale cuspizilor;
B. Unghiul format de componenta ocluzala a ciclului masticator cu planul sagital;
C. Unghiul format de componenta ocluzala a ciclului masticator cu planul de ocluzie;
D. Diferit faa de unghiul funcional de ocluzie;
E. Unghiul dintre faza ascendenta si cea descendenta a ciclului masticator.
(pag. 101)

S1557060. Care dintre urmatoarele afirmatii privind axa balama terminala este corecta:
A. reprezinta o axa imaginara care trece prin cei doi condili mandibulari
B. reprezinta o axa imaginara care uneste condilii mandibulari in miscarea de translatie
C. reprezinta o axa imaginara care uneste centrii cavitatilor glenoide
D. permite realizarea miscarii de rotaie pura a condililor mandibulari
E. se caracterizeaza prin pozitionarea condililor mandibulari in relatie centrica
(pag. 31, 32)

S1557061. Care dintre urmatorii factori pot induce o masticatie unilaterala:


A. dieta moale, neabraziva
B. miscarile preponderent verticale din cadrul ciclului masticator
C. afectiunile dento-parodontale
D. edentaiile
E. dezocluzia dintilor de partea inactiva in miscarea de lateralitate
(pag. 105)

S1557062. Determinarea, inregistrarea si transferul pozitiei de relatie centrica poate fi facuta:


A. la nivelul oaselor maxilare
B. la nivelul condililor mandibulari
C. la nivelul tuberculului articular
D. la nivelul arcadelor dentare
E. la nivelul articulatiei Glasser
(pag. 40)

1376

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1377

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1557063. Din punct de vedere anatomic, articulatia temporo-mandibulara prezinta, in raport cu pozitia
meniscului articular, doua etaje:
A. suprameniscal
B. anteromezial
C. inframeniscal
D. posterodistal
E. distomeniscal
(pag. 31)

S1557064. Din punct de vedere functional, articulatia temporo-mandibulara permite:


A. miscari de protruzie
B. miscari de laterotruzie
C. miscari de translatie
D. miscari de rotaie
E. miscari libere
(pag. 31)

S1557065. Directia si amplitudinea miscarilor mandibulare sunt influentate local de:


A. prezenta contactelor premature si a interferentelor ocluzale
B. duritatea alimentelor
C. determinantul muscular
D. determinantul posterior
E. determinantul anterior
(pag. 118, 119)

S1557066. Pozitionarea manuala a modelelor in relatie centrica se poate realiza in urmatoarele conditii:
A. pozitia de R.C. sa coincida cu aceea de I.M.
B. pozitia de I.M. sa fie stabila
C. daca nu exista contacte premature sau interferente ocluzale
D. daca pacientul are long centric
E. numai daca pacientul prezinta ghidaj de grup antero-lateral in miscarea de lateralitate
(pag. 51, 52)

S1557067. Relatia centrica reprezinta o pozitie a condililor mandibulari in cavitatea glenoida, definind-o
ca fiind pozitia:
A. cea mai joasa
B. cea mai inalta
C. cea mai anterioara
D. cea mai posterioara
E. cea mai asimetrica
(pag. 28)

S1657068. Care din afirmatiile urmatoare caracterizeaza ocluzia ideala:


A. ADM este morfologic integru
B. Parodontiul este integru
C. Abraziunea nu depaseste gradul 2
D. in pozitia de repaus mandibular inocluzia este generalizata
E. Subiectul nu constientizeaza functionalitatea nici unei componente a ADM
(pag. 79)

S1657069. Care din conditiile de mai jos permit cumulate pozitionarea manuala a modelelor in R.C.:
A. Cand avem Long Centric

1377

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1378

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Cand avem Point Centric


Pozitia de intercuspidare maxima este stabila
Sa nu existe obstacole dentare (prematuritati si interferente)
Modelele de gips sa fie complete si exacte
(pag. 51-52)

S1657070. Eficienta protectiei canine este sustinuta de:


A. Situatie topografica privilegiata
B. Radacina puternica
C. Os alveolar special structurat
D. Sensibilitate propioceptiva parodontala fina si specializata
E. Caninul nu se gaseste in dreptul vreunui stalp osos al maxilarului
(pag. 133)

S1657071. Importanta pozitiei de relatie centrica (R.C), rezida din


A. R.C. este o pozitie constanta toata viata
B. R.C. este o pozitie diagnostica in unele analize diagnostice
C. R.C. este o pozitie functionala;
D. R.C este o pozitie ce poate fi determinata
E. R.C. nu este o pozitie functionala.
(pag. 30)

S1657072. Masticatia unilaterala poate fi indusa de:


A. Dieta moale neabraziva
B. Dieta consistenta abraziva
C. Afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac imposibila masticatia pe una din parti
D. Altralgii ipsilaterale fata de partea preferata in masticatie
E. Constitutional
(pag. 105)

S1657073. Obiectivele tratamentului ocluziei de obisnuinta sunt:


A. Amendarea simptomatologiei disfunctiei cranio-mandibulare
B. Functionalitatea elementelor ADM sa nu fie perceptibila pentru pacient
C. Functionalitatea ADM sa fie satisfacatoare pentru pacient
D. Satbilitate ocluzala
E. Obtinerea integritatii parodontale
(pag. 83-84)

S1657074. Ocluzia functionala se caracterizeaza obligatoriu prin:


A. Ocluzie stabila
B. Abraziunea nu depaseste nivelul specific varstei subiectului
C. ADM este morfologic integru
D. Parodontiul este integru
E. Masticatia, fonatia si fizionomia conferite de dinti sunt acceptabile pentru subiect
(pag. 80)

S1657075. Situatiile care necesita pozitionarea mandibulei in R.C. sunt urmatoarele:


A. Pentru adaptarea intraorala a restaurarilor odontale
B. Pentru adaptarea extraorala a restaurarilor protetice
C. Pentru corectarea dizarmoniei ocluzale in cadrul tratamentului disfunctiei cranio-mandibulare
D. La orice examen clinic stomatologic
E. in vederea corectarii dizarmoniei ocluzale dupa aplicarea unei restaurari protetice

1378

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1379

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 43)

S2157076. Arcul facial pentru determinarea ABT :


A. Se fixeaz pe arcada dentar maxilar
B. Se fixeaz pe arcada dentar mandibular
C. Marcarea extremitii ABT se face pe rnd dreapta/stnga
D. Marcarea extremitii ABT se face simultan dreapta/stnga
E. Marcarea extremitii ABT se face printr-un arc de cerc
(pag. 34)

S2157077. n metoda antropometric punctul tegumentar n care se gsete ABT este:


A. Pe linia care unete tragusul cu comisura bucal
B. Pe linia care unete tragusul cu aripa nasului
C. Pe linia care unete tragusul cu unghiul extern al ochiului
D. La 18 mm anterior de tragus
E. La 13 mm anterior de tragus
(pag. 32)

S2157078. Micarea Bennett :


A. Este o micare de translaie a centrului de rotaie la nivelul condilului orbitant
B. Este o micare de translaie a centrului de rotaie la nivelul condilului pivotant
C. Modific traiectorie de deplasare a condilului orbitant
D. Modific traiectoria de deplasare a condilului pivotant
E. Modific traiectorie de deplasare a dinilor mandibulari
(pag. 108)

S2157079. Pentru deschiderea maxim a gurii condilii mandibulari efectueaz o micare de :


A. Rotaie n etajul inferior al ATM
B. Avansare i coborre n etajul inferior al ATM
C. Rotaie n etajul superior al ATM
D. Avansare i coborre n etajul superior al ATM
E. Coborre i retragere n ambele etaje ale ATM
(pag. 68)

S2157080. Planul de ocluzie:


A. Este paralel sau uor convergent spre distal fa de planul Camper
B. Este paralel sau uor convergent spre mezial fa de planul Camper
C. Este paralel cu planul Frankfurt
D. Are o convergen de 100 150 distal fa de planul Frankfurt
E. Are o convergen de 200 250 distal fa de planul Frankfurtv
(pag. 33)

S2157081. Relaia centric este o poziie ;


A. Limit
B. Determinat osos
C. Determinat ligamentar
D. Determinat prin contracia muchilor mobilizatori ai mandibulei
E. Pentru determinare necesit relaxarea muchilor mobilizatori ai mandibulei
(pag. 44-45)

S2257082. Proteza scheletata se poate diviza din punct de vedere didactic,in urmatoarele parti
componente:
A. conectori principali (majori)

1379

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1380

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare


pinteni ocluzali
conectori secundari (minori)
seile si dintii artificiali
(pag. 137)

S2257083. Caracteristicile comune ale conectorilor principali sunt:


A. rigiditatea
B. elasticitatea
C. asigurarea profilaxiei campului protetic
D. asigurarea confortului pacientului
E. solidarizarea dintilor restanti
(pag. 138)

S2257084. Confortul pacientului este asigurat prin:


A. simetrie conectorului principal fata de linia mediana
B. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital
C. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acopera
D. suprafete netede, foarte bine lustruite
E. unirea conectorului principal in unghiuri ascutite cu celelalte componenteale protezei scheletate
(pag. 139)

S2357085. n cazul micrii de lateralitate cu conducere canin, acest dinte este in stare s suporte
singur ntreaga micare deoarece
A. are o situaie topografic privilegiat, la distan de locul de aplicare al forei si de punctul de sprijin;
B. este un dinte voluminos
C. are o radacin puternic (cea mai lung);
D. osul alveolar al caninului este special structurat
E. parodoniul caninului este dotat cu o sensibilitate proprioceptiv mai fin si mai specializat dect a
celorlali dini.
(pag. 133)

S2357086. Conform definiiei, poziia de relaie centric este poziia condilului in cavitatea glenoid:
A. cea mai nalt;
B. cea mai joas;
C. cea mai anterioar;
D. cea mai posterioar;
E. neforata
(pag. 28)

S2357087. Despre RC se pot afirma urmtoarele:


A. este o poziie diagnostic;
B. este o poziie inconstant;
C. este o poziie care poate fi determinat;
D. este o poziie funcional;
E. este o poziie nefuncional.
(pag. 30-31)

S2357088. n nregistrarea RC se folosesc ca medii de marcare:


A. hrtia de articulaie;
B. ceara de ocluzie;
C. stentz-ul;

1380

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1381

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. banda Joffe;
E. ghipsul
(pag. 48-51)

S2357089. Poziionarea manual a modelelor (fr o nregistrare special) in RC se poate realiza numai
n mod excepional, n urmtoarele condiii:
A. RC coincide cu IM;
B. IM sa fie instabil;
C. s existe obstacole dentare (contacte premature sau interferene) n RC;
D. modelele de ghips s fie incomplete;
E. modelele de ghips s nu aib plusuri la nivelul feelor ocluzale.
(pag. 51-52)

S2357090. O nregistrare ocluzal corect trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:


A. sa cuprind ntreaga fa vestibular a arcadei;
B. s cuprind ntreaga fa oral a arcadei;
C. s cuprind feele vestibulare si orale ale arcadei n ntregime;
D. nu trebuie s depeasc ecuatorul clinic al dinilor arcadei;
E. pe faa vestibular trebuie s cuprind numai vrfurile cuspizilor.
(pag. 52-53)

S2357091. Valoarea spaiului de inocluzie are dimensiunile:


A. 2-4 mm la nivelul premolarilor;
B. 2-4 cm la nivelul premolarilor;
C. 1,8-2,7 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar;
D. 1-4 mm la nivelul tuturor dinilor;
E. 2,7-3,8 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar.
(pag. 88)

S2357092. Poziiile-limit superioare a diagramei Posselt:


A. sunt nefuncionale cu excepia PM;
B. sunt determinate de contactele dento-dentare
C. mandibula se plaseaz in una din aceste poziii numai cteva minute pe zi;
D. sunt raporturile mandibulo-craniene cel mai frecvent utilizate pentru evaluarea clinic a relaiilor
intermaxilare de ocluzie;
E. sunt patogene.
(pag. 92-93)

S2357093. Controlul central asupra masticaiei se realizeaz la nivelul cortexului cerebral:


A. Direct;
B. indirect;
C. modelnd contracia muscular;
D. modelnd recepia periferic in timpul masticaiei;
E. prin feedback pozitiv si negativ.
(pag. 98)

S2357094. Muchii ridictori i cobortori implicai n ciclul masticator au contraciile:


A. simetrice;
B. asimetrice;
C. sincrone;
D. asincrone
E. simetrice si sincrone.

1381

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1382

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 102)

S2357095. Micarea Bennett:


A. se refer la condilul pivotant;
B. se refer la condilul orbitant;
C. este o micare de rotaie;
D. este o micare de translaie;
E. apare n propulsie.
(pag. 108)

S2357096. La ghidajul antero-lateral particip:


A. caninul;
B. unul sau mai muli incisivi;
C. premolarii;
D. molarii;
E. caninul si premolarii.
(pag. 153)

S2357097. Poziiile mandibulo-craniene din diagrama Posselt care se gsesc in interiorul diagramei
frontale sunt:
A. IM;
B. PM;
C. CCP;
D. DM;
E. R.
(pag. 94-95)

S2357098. Care afirmaii sunt corecte n ceea ce privete Point Centric i Long Centric dup Dawson:
A. 87% dintre subieci prezint PC;
B. 87% dintre subieci prezint LC;
C. 13% dintre subieci prezint LC;
D. 13% dintre subieci prezint PC;
E. 50% dintre subieci prezint PC.
(pag. 71)

S2357099. Ce afirmaii sunt corecte n ceea ce privete ocluzia (IM) de necesitate:


A. se instaleaz din cauza unui obstacol persistent mult timp;
B. se instaleaz din cauza unui obstacol recent;
C. nlturarea precoce a obstacolului duce la instalarea IM iniiale;
D. nlturarea tardiv a obstacolului nu este urmat i de revenirea mandibulei la IM iniiale;
E. este o IM diferit de cea iniial.
(pag. 83)

S2557100. Determinarea, nregistrarea i transferul poziiei de relaie centric poate fi fcut :


A. la nivelul oaselor maxilare
B. la nivelul condililor mandibulari
C. la nivelul tuberculului articular
D. la nivelul arcadelor dentare
E. la nivelul articulaiei Glasser
(pag. 40)

S2657101. Dupa locul de debut, carcinomul mandibulei se clasifica n:


A. carcinom cu debut superficial

1382

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1383

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

carcinom in situ
carcinoame cu debut profund
carcinom spinocelular
carcionom de mezostructura
(pag. 1071)

S2657102. Din punct de vedere topografic Spiesel si Schopp clasifica carcinoamele mandibulare n:
A. carcinoame localizate anterior de canin
B. carcinoame localizate anterior de incisiv central
C. carcinoame localizate posterior de canin
D. carcinoame localizate retromolar
E. carcinoame localizate posterior de premolari
(pag. 1070)

S2657103. Clasificarea dupa punctul de plecare al tumorii cuprind:


A. carcinoame primare
B. carcinoame secundare
C. carcinoame spinocelulare
D. carcinoame bazocelulare
E. metastaze mandibulare
(pag. 1071)

S2657104. Imaginim radiologice n carcinomul de mandibula sunt de:


A. os ros de soareci
B. os poros
C. bule de sapun
D. os ciuruit
E. os marmorat
(pag. 1073)

S2657105. Diagnosticul diferential n cancerul de mandibula (forme de debut) se face cu:


A. ulceratii banale
B. ulceratii specifice
C. herpes
D. zona zoster
E. lupus
(pag. 1074)

S2657106. Diagnosticul diferential n cancerul de mandibula (forma cu debut endoosos) se face cu:
A. osteita
B. osteomielita
C. tumori benigne endoosoase
D. carcinomul de limba
E. epulis
(pag. 1074)

S2657107. Se presupune ca sarcoamele ar avea ca precursori:


A. tumori benigne osoase
B. boala Paget
C. neuroblastom
D. liposarcom
E. displazia fibroasa

1383

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1384

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 1074)

S2657108. n functie de elementele histologice tumorile maligne ale mandibulei se mpart n:


A. sarcom osteoblastic
B. sarcom fibroblastic
C. carcinom spinocelular
D. liposarcom
E. mioblastom
(pag. 1074)

S2657109. n sarcomul Ewing simptomatologia este caracterizatata de:


A. febra
B. anemie
C. bilirubinemie
D. insuficienta renala
E. leucocitoza
(pag. 1075)

S2657110. n sarcomul Ewing metastazele precoce sunt la nivel:


A. altor oase
B. renal
C. hepatic
D. pulmonar
E. cerebral
(pag. 1075)

S2857111. In miscarea de lateralitate cu ghidaj canin, caninul este in stare sa suporte intreaga miscare
de lateralitate deoarece:
A. caninul este situat la distanta de locul de aplicare al fortei musculare si punctul de sprijin al mandibulei.
B. are o radacina puternica
C. are o sensibilitate proprioceptiva mai fina si mai specializata
D. are o sensibilitate proprioceptiva mai redusa ca a celorlalti dinti
E. osul alveolar este special structurat
(pag. 133)

S2857112. INL (interferenta nelucratoare in lateralitate) si CPNL (contact premature nelucrator in


lateralitate):
A. se realizeaza prin contacte dento-dentare intre un cuspid de sprijin si unul de ghidaj
B. se realizeaza prin contacte dento-dentare intre cuspizii de sprijin
C. indepartarea acestor obstacole se realizeaza prin slefuiri la nivelul cuspizilor palatinali maxilari.
D. indepartarea acestor obstacole se realizeaza prin slefuiri la nivelul cuspizilor vestibulari mandibulari
E. indepartarea acestor obstacole se realizeaza prin slefuiri la nivelul cuspizilor vestibulari maxilari.
(pag. 137)

S2857113. In restaurarea protetica fixa a unei brese de la canin la molarul secund se impune realizarea
in miscarea de lateralitate a unui:
A. ghidaj de grup lateral daca inainte de instalarea starii de edentatie, pacientul a avut un astfel de ghidaj al
miscarii de lateralitate
B. ghidaj de grup lateral indiferent de tipul de ghidaj al miscarii de lateralitate pe care pacientul la avut inainte
de instalarea starii de edentatie.
C. ghidaj canin
D. ghidaj antero-lateral daca caninul are o implantare scazuta
E. orice tip de ghidaj

1384

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1385

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 140)

S2857114. Despre pozitia de RC se poate afirma ca este o:


A. pozitie constanta
B. pozitie care se modifica in cursul vietii
C. pozitie diagnostica
D. pozitie care poate fi determinata
E. pozitie in care se efectueaza deglutitia
(pag. 30-31)

S2857115. Mediile de marcare:


A. permit inregistrarea pozitiei de RC
B. permit transferul pozitiei de RC
C. sunt alcatuite dintr-un suport flexibil pe care este depus un pigment
D. reprezinta o amprenta a fetelor ocluzale ale ambelor arcade.
E. toate de mai sus
(pag. 48)

S2957116. Relatia centrica prezinta urmatoarele caracteristici:


A. este o relatie dento-dentara
B. este o relatie osoasa
C. e dependenta de ligamente
D. e dependenta de contractii musculare normale
E. este o pozitie terminala
(pag. 29-30)

S2957117. Determinarea axei balama terminale se face prin:


A. metoda antropometrica
B. metoda grafica
C. metoda palpatorie
D. marcare tegumentara
E. tatuaj intradermic
(pag. 32, 35, 40)

S2957118. Intercuspidarea maxima se caracterizeaza prin:


A. usurinta de determinare
B. usurinta de inregistrare
C. usurinta de transfer
D. se transfera in laborator cu arcul facial de transfer
E. pozitioneaza condilii in relatie centrica
(pag. 67)

S2957119. Ocluzia de obisnuinta:


A. se mai numeste intercuspidare maxima de obisnuinta
B. provoaca devierea mandibulei
C. provoaca abrazie asimetrica
D. e provocata de un contact prematur recent
E. e cauzata de un obstacol dentar persistent in timp
(pag. 81-83)

1385

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1386

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 58
Fiziologia cantactelor dento-dentare (ocluzia funcional)
BIBLIOGRAFIE:
8. S. Ioni, A. Petre - Ocluzia dentar, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1258001. Fenomenul tieleman se caracterizeaza prin
A. Interferenta in propulsie pe parte lucratoare
B. Interferenta in propulsie pe partea nelucratoare
C. Interferenta in lateralitate pe partea lucratoare
D. Interferenta in lateralitate pe partea nelucratoare
E. Contact prematur in relatie centrica
(pag. 163)

S1458002. Criteriile contemporane de evaluare pentru raporturile ocluzale au ca baza:


A. factori neuro-musculari;
B. factori morfologici;
C. factori estetici;
D. factori morfofiziologici;
E. factori somatici.
(pag. 146)

S1458003. Dupa Angle raporturile ocluzale de claasa a II-a se stabilesc:


A. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat distal fata de elementul de referinta;
B. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat mezial fata de elementul de referinta;
C. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat la nivelul elementului de referinta;
D. cand molarul inferior (sanul intercuspidian) este plasat la nivelul cuspidului meziovestibular (element de
referina) al molarului de 6 ani maxilar;
E. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat la nivelul cuspidului meziopalatin al molarului de 6
ani maxilar.
(pag. 144)

S1458004. Dupa Angle raporturile ocluzale de clasa a III-a se stabilesc:


A. cand santul intercuspidian al molarului de 6 ani mandibular este pozitionat mezial fata de varful cuspidului
meziovestibular al antagonistului;
B. cand santul intercuspidian al molaruluide 6 ani mandibular este pozitionat distal fata de varful cuspidului
meziovestibular al antagonistului;
C. cand santul intercuspidian al molarului de 6 ani mandibular este pozitionat la nivelul varfului cuspidului
meziovestibular al antagonistului;
D. cand sanul intercuspidian al molarului de 6 ani mandibular este poziionat la nivelul varfului cuspidului
meziopalatinal al amtagonistului;
E. cand santul intercuspidian al antagonistului de 6 ani este pozitionat distalfata de cuspidul meziopalatinal al
antagonistului.
(pag. 144)

S1458005. Dupa Angle raporturile ocluzale de clasa I sunt:


A. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar se gaseste in dreptul santului
intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani mandibular;
B. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar se gaseste distal fata de
santul intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani mandibular;

1386

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1387

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar se gaseste mezial fata de
santul intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani mandibular;
D. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar este situat la nivelul
ambrazurii ocluzale dintre premolarul 2 si molarul prim mandibular;
E. acelea la care varful cuspidului meziopalatinal al molarului de 6 ani maxilar e situat la nivelul ambrazurii
ocluzale dintre premolarul 2 si molarul prim mandibular.
(pag. 144)

S1458006. Dupa Hellman raporturile ocluzale normale sunt caracterizate de prezenta a:


A. 138 suprafete de contact interdentar in IM;
B. 128 suprafete de contact interdentar in IM;
C. 120 suprafete de contact interdentar in IM;
D. 138 suprafee de contact interdentar in RC;
E. 138 suprafete de contact interdentar in RC;
(pag. 144)

S1558007. in intercuspidare maxima la pacientii cu ocluzie labiodonta, dintii anteriori se gasesc:


A. in relatie distalizata
B. in relatie mezializata
C. in relatie cap la cap
D. in relaie inversa
E. in protruzie maxima
(pag. 160)

S1558008. in miscarea de protruzie, dezocluzia dintilor cuspidati se realizeaza lent daca:


A. dintii laterali au cuspizi inalti
B. dintii laterali au parodontiu sanatos
C. pacientul are ghidaj canin
D. pacientul are ghidaj de grup lateral
E. panta palatinala este mai lina, mai orizontala
(pag. 162)

S1558009. Schema miscarilor masticatorii cu predominenta orizontala se caracterizeaza prin:


A. ghidaj anterior mai deschis
B. ghidaj anterior mai abrupt
C. ghidaj anterior cu deviatie la dreapta
D. ghidaj anterior cu deviaie la stanga
E. ghidaj anterior cu participarea caninilor
(pag. 158)

S1558010. Teoria gnatologica asupra fiziologiei contactelor dento-dentare sustine:


A. miscarea de propulsie a mandibulei se realizeaza prin rotatia pura a condililor mandibulari
B. rapoartele de ocluzie multiple se realizeaza in pozitia de RC a mandibulei fata de maxilar
C. nici un individ nu prezinta point centric
D. stopurile ocluzale de gradul II sunt de tip varf cuspid- planseu foseta
E. stopurile ocluzale de gradul I si III sunt de tip tripodic
(pag. 146)

S1558011. Trauma ocluzala secundara apare cand solicitarile ocluzale actioneaza:


A. doar asupra cuspizilor vestibulari inferiori
B. asupra unui dinte cu paradontiu sanatos
C. doar asupra unui dinte cu radacini curbe
D. asupra unui dinte cu paradoniu slabit in prealabil

1387

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1388

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. doar asupra unui dinte rotit in ax


(pag. 151)

S1658012. Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula derapeaza tot spre
stanga, versantele cuspidiene care se confrunta sunt redate de formula:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. DUML
E. BLLU
(pag. 155)

S1658013. Cand contactul prematur provoaca deraparea anterioara a mandibulei pantele care se
confrunta sunt redate de formula:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. DUML
E. MUBL
(pag. 155)

S1658014. Care din factorii enuntati mai jos nu se regasesc, dupa Korber, printre factorii ocluziei
fiziologice:
A. Factorul timp
B. Factorul descarcare
C. Factorul continuitate;
D. Factorul forma
E. Factorul protrctiei
(pag. 154)

S1658015. Contactele premature in R.C. pot devia mandibula spre anterior afectand propulsia prin:
A. Abraziunea exagerata a dintilor laterali
B. Afectarea parodontala a dintilor laterali
C. Hipoactivitate musculara
D. Afectare parodontala a dintilor anteriori
E. Inactivitate musculara
(pag. 158)

S1658016. Daca in R.C. sau I.M. exista un contact prematur iar mandibula deviaza spre anterior,
pantele care se confrunta sunt:
A. B.U L.L
B. L.U B.L
C. M.U D.L
D. B.L L.U
E. M.L D.U
(pag. 155)

S1658017. Teoria functionalista Pankey-Mann-Schyles afirma urmatoarele criterii ale ocluziei


functionale:
A. in propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori
B. in lateralitate sa existe contact pe partea nelucratoare
C. in lateralitate sa se realizeze un ghidaj de grup lateral, excluzand caninul
D. Intercuspidarea maxima este anterioara pozitiei de relatie centrica cu 1,3 1,5 mm

1388

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1389

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Nu toti subiectii au Long Centric


(pag. 147)

S1658018. Teoria gnatologica afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale:


A. Toti indivizii trebuie sa prezinte Long Centric
B. Deglutitia sa se efectueze totdeauna in intercuspidare maxima (I.M)
C. in pozitia " protruziva"a mandibulei sa mai existe contacte la nivelul dintilor posteriori;
D. Miscarea de lateralitate nu se face intotdeauna cu conducere canina
E. Contactele ocluzale corespunzatoare cuspizilor de sprijin trebuie sa fie de tip tripodic
(pag. 146)

S2158019. Dup Hellman, n I.M. trebuie s existe :


A. 118 suprafee de contact interdentar
B. 128 suprafee de contact interdentar
C. 138 suprafee de contact interdentar
D. 148 suprafee de contact interdentar
E. 158 suprafee de contact interdentar
(pag. 144)

S2158020. Fenomenul Thielemann


A. Este cauzat de o interferen n propulsie pe partea lucrtoare
B. Este cauzat de un contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare
C. Este cauzat de un contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare
D. Este cauzat de o interferen n propulsie pe partea nelucrtoare
E. Apare ntotdeauna n diagonal
(pag. 162-163)

S2158021. Ghidajul anterior mai deschis:


A. Este ntlnit n ocluzia adnc acoperit 2/3
B. Este ntlnit n inocluzia sagital
C. Este ntlnit n ocluzia labiodont
D. Convine unei scheme de micri masticatoare cu predominan orizontal
E. Se potrivete cu micrile predominant verticale
(pag. 158)

S2158022. Parodoniul unui dinte deplast prin traum ocluzal i care nu mai are contact cu
antagonistul :
A. Sufer o inflamaie aseptic
B. Sufer o inflamaie septic
C. Se consolideaz
D. Sufer o degenerescen hialin
E. Sufer necroz prin hipoxie
(pag. 150)

S2258023. Plasarea bratului crosetului in mod echilibrat nu se poate indeplini prin:


A. slefuire in cadrul tratamentului proprotetic
B. renuntarea la bratul opozant
C. utilizarea crosetelor Ney biactive si mixt
D. utilizarea crosetului R.P.I.
E. tilizarea pintenilor interni
(pag. 163)

1389

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1390

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2258024. Dintre manifestarile dentare ale crosetelor turnate se enumera urmatoarele mai putin
A. caria dentara
B. leziuni ale smaltului sic aria dentara
C. leziunile smaltului
D. leziunile smaltului
E. manifestari parodontale
(pag. 180)

S2258025. Factorii care nu pot afecta impantarea dintelui stalp sunt:


A. retentia alimentara
B. marimea suprafetei ocluzale
C. plasarea pintenului intr-un lacas situate intr-o foseta meziala sau distala
D. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta distala a dintelui stalp
E. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta meziala a dintelui stalp
(pag. 184)

S2258026. Crosetele Roach sunt urmatoarele:


A. crosetul caninului
B. crosetul T
C. crosetul Ackers
D. crosetul circular in ac de par
E. crosetul circular cu actiune dubla
(pag. 193)

S2258027. Crosetele Roach sunt urmatoarele mai putin:


A. crosetul C
B. crosetul L
C. crosetul U
D. crosetul S
E. crosetul caninului
(pag. 193)

S2258028. Din a doua grupa de crosete Roach nu fac parte:


A. gherute cu dubla extremitate libera
B. gherute cu o extremitate libera
C. gherute vestibule-orale
D. gherute mezio-distale
E. croset unibar
(pag. 193)

S2258029. Dintre crosetele Ney nu fac parte:


A. crosetul combinat I-II
B. crosetul combinat I-II
C. cu actiune anterioara
D. cu actiune posterioara
E. cu actiune posterioara inverse
(pag. 200)

S2258030. Avantajele crosetelor mixte sunt:


A. dezactivare in timp datorita oboselii aliajului
B. dificultate de lipire
C. dificultate de sudare

1390

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1391

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. deformare de catre pacient


E. rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate
(pag. 207)

S2258031. Dintre sistemele de bare si calareti nu fac parte:


A. sistemul Gilmore
B. sistemul Dolder
C. sistemul Ackermann
D. sistemul CEKA
E. sistemul Gmur
(pag. 234)

S2258032. Dintre sistemele speciale nu fac parte:


A. amortizorii de forte
B. crosetele turnate
C. ruptorii de forte
D. sistemele magnetice
E. sistemele de capse
(pag. 234)

S2258033. Conectorii secundari sunt urmatorii mai putin:


A. secundari interdentari
B. secundari interni
C. secundari proximali
D. secundari ai bratelor elastice ale crosetelor divizate
E. secundari elastici
(pag. 266)

S2258034. Conditiile seii unei proteze scheletate sunt urmatoarele mai putin:
A. adaptarea intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact
B. greutate marita
C. suprafete externe bine lustruite
D. buna conductibilitate termica
E. refacerea si mentinerea fizionomiei
(pag. 270)

S2258035. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei nu se refera la:


A. sprijin
B. stabilizare
C. refacerea fonatiei
D. tipuri de amprenta indicate
E. planuri de ghidare
(pag. 286)

S2258036. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul corset indicat in edentatia de
clasa I este:
A. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul corset indicat in edentatia de clasa I este:
B. cel Roach
C. cel in T
D. cel mixt
E. cel in L
(pag. 203)

1391

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1392

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2258037. Daca retentivitatea favorabila e situata in mijlocul fetei vestibulare, se indica urmatorul tip
de croset:
A. divizat in T
B. divizat in semi T
C. caninului
D. caninului
E. divizat in I
(pag. 203)

S2258038. Mentinerea indirecta nu e necesara la protezele de clasa:


A. I Kennedy
B. a II a Kennedy
C. a III a Kennedy
D. a IV a Kennedy
E. la nici o clasa Kennedy
(pag. 300)

S2258039. In cazuri de insertie inalta a planseului bucal asociata cu dinti restanti frontali inalti si
verticali este indicat urmatorul conector principal:
A. bara linguala
B. placa dento-mucozala mandibulara
C. placuta mucozala cu latime redusa
D. conector principal dentar
E. toate afirmatiile sunt gresite
(pag. 148-159)

S2258040. Anumite zone acoperite de conectorii principali maxilari trebuie despovarate de presiuni,cu
exceptia:
A. papila incisiva
B. torus mandibular
C. rafeu median ascutit
D. rugi palatine
E. torus palatin
(pag. 149)

S2258041. Presiunile exaggerate asupra tesuturilor poate apare in urmatoarele situatii cu exceptia:
A. lipsei sprijinului parodontal
B. foliere insuficienta
C. foliere inexistenta
D. prezenta elementelor de stabilizare
E. lipsa de echilibrare ocluzala a protezei
(pag. 159)

S2258042. Mentinerea protezei depinde de urmatorii factori cu exceptia :


A. implantarea dintilor stalpi
B. tipul de corset
C. fizionomie
D. fonatie
E. numarul de crosete si pozitia lor
(pag. 159)

S2258043. Liniile ecuatoriale atipice sunt urmatoarele cu exceptia:

1392

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1393

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

linia ecuatoriala diagonala


linia ecuatoriala inalta
linia ecuatoriala inalta
linia ecuatoriala inalta
sunt corecte variantele a,b,d
(pag. 166)

S2258044. Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la numarul de crosete utilizate:


A. un corset in edentatii subtotale
B. doua crosete in edentatii termino-terminale
C. trei crosete in latero-terminale
D. patru in cele subtotale
E. patru in cele frontale
(pag. 168)

S2258045. Forma pintenului ocluzal trebuie sa fie:


A. dreptunghiulara
B. triunghiulara
C. dependenta de tipul de cavitate
D. de orice forma
E. doar varianta a e corecta
(pag. 172)

S2258046. Exista trei tipuri de pinteni externi, mai putin urmatoarul:


A. pinteni externi principali
B. pinteni principali supracingulari
C. pinteni principali incizali
D. pinteni principali supracingulari,incizali si externi
E. pinteni interni
(pag. 170)

S2258047. Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele cu exceptia:


A. incercuirea
B. oasivitatea
C. oasivitatea
D. reciprocitatea
E. frictiunea
(pag. 160)

S2358048. Relaia intermaxilar fr ocluzie apare n urmtoarele situaii


A. edentaii parial reduse
B. edentaii pariale ntinse cnd dinii restani nu pot realiza contacte ocluzale ca urmare a numrului redus
i/sau a topografiei nefavorabile
C. nu apar la edentatul total
D. nu se nregistreaz cu abloanele de ocluzie
E. nu se utilizeaz testele funcionale pentru determinare.
(pag. 146 D.Bratu)

S2358049. unghiul format de Jig-ul Lucia posterior i superior de le planul de ocluzie este de
A. 15-30
B. 25-45
C. 30-45

1393

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1394

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. 45-60
E. 45-65
(pag. 152 D.Bratu)

S2358050. n tehnica bilateral de nregistrare a RC poziia fotoliului dentar fa de podea este la


A. 15
B. 30
C. 35
D. 45
E. 50
(pag. 151 D.Bratu)

S2358051. micarea de propulsie a mandibulei este


A. ghidat de feele palatinale i/sau marginile incizale ale incisivilor i caninilor maxilari
B. nu trebuie susinut de toi cei opt incisivi
C. nu determin dezocluzia dinilor posteriori
D. numrul dinilor frontali ce particip la ghidaj nu este relaionat cu alinierea dinilor n sectorul frontal
E. nu depinde de curbura incizal.
(pag. 160 D. Bratu)

S2558052. Care din urmtoarele afirmaii privind teoria gnatologic sunt corecte :
A. IM nu coincide cu RC
B. stopurile ocluzale din grupurile I i III sunt de tip tripodic
C. deglutiia nu se efectueaz n RC
D. n protruzie prezena contactelor la nivelul dinilor posteriori
E. micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin
(pag. 146)

S2658053. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuat de medic, cuprinde
urmtorii timpi: 1. trasarea ecuatorului protetic; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserie i
dezinserie a protezei; 3. fixarea poziiei modelului fa de paralelograf; 4. stabilirea locului n care se
plaseaz vrful poriunii flexibile a braului retentiv al croetului. Precizai care este ordinea corect a
acestor timpi:
A. 1, 2, 3, 4;
B. 2, 1, 3, 4;
C. 2, 1, 4, 3;
D. 1, 2, 4, 3;
E. 3, 4, 1, 2.
(pag. 75)

S2658054. Zonele de retenie favorabile trebuie s fie cuprinse ntre:


A. 0,30-0,50;
B. 0,10-0,30;
C. 0,25-0,75;
D. 0,75-1;
E. 1,0-1,5
(pag. 77)

S2658055. Radiografic, o demineralizare poate fi decelat dac este:


A. peste 10%;
B. sub 25%;
C. la nceput;
D. peste 25%;

1394

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1395

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. peste 15%.
(pag. 55)

S2658056. Pentru meninerea protezei scheletate cu ajutorul croetelor turnate circulare este suficient
o zon retentiv subecuatorial de:
A. 0,10 mm;
B. 0,50 mm;
C. 0,25 mm;
D. 0,75 mm;
E. 0,30 mm.
(pag. 77)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1258057. Criteriile ocluziei functionale conform teoriei functionaliste sunt:
A. in propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori
B. Miscarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canina
C. Intercuspidarea maxima (IM) este anterioara pozitiei de relatie centrica (RC)
D. in miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe contacte pe partea nelucratoare
E. Sa nu existe interferente pe parcursul long centricului
(pag. 147)

S1258058. Dirijarea eforturilor se face in axul lung al dintilor atunci cand:


A. Contactele dento-dentare in RC si IM sunt de tip tripodic
B. Contactele dento-dentare sunt de tip cuspid-foseta
C. Contactele dentare sunt de tip versant pe versant
D. Contactele sunt cuspid pe cuspid
E. Stopurile ocluzale sunt stabile
(pag. 149)

S1258059. Scoala romaneasca considera ca o ocluzie functionala trebuie sa indeplineasca o serie de


criterii:
A. Coincidenta intre RC si IM
B. Stopuri ocluzale multiple si stabile in RC
C. Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate
D. Contacte ocluzale in suprafata intre dinti
E. Dezocluzia dintilor cuspidati in miscarea de propulsie
(pag. 148)

S1258060. Criteriile ocluziei functionale dupa teoria gnatologica sunt


A. Deglutitia sa se efectueze totdeauna in RC
B. Miscarea de lateralitate sa se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul
C. Toti indivizii sa prezinte point centric
D. Daca exista long centric, IM si RC sa se realizeze la aceeasi dimensiune verticala
E. La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I si III sa se realizeze contact tripodic
(pag. 146)

S1258061. Deraparea mandibulei din relatie centrica se datoreste:


A. Prezentei unui"long centric"
B. Unui trismus centric
C. Unor contacte dentare care se fac pe pante inclinate

1395

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1396

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Unor contacte dentare care se fac cuspid pe cuspid


E. Unor contacte dentare de tip cuspid-foseta
(pag. 149)

S1258062. Neconcordanta ghidajului anterior cu miscarile mandibulei poate apare:


A. Cand un ghidaj anterior abrupt se asociaza cu miscari predominant verticale
B. Cand exista unele interferente la nivelul dintilor cuspidati
C. Cand exista un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de miscari masticatorii cu predominanta
orizontala
D. Cand un ghidaj anterior abrupt se asociaza cu miscari mandibulare predominant orizontale
E. Cand ghidajul anterior initial corect, a fost modificat prin lucrari protetice
(pag. 158-159)

S1258063. Prin stopuri ocluzale stabile se intelege


A. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare
B. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare care compenseaza abrazia dentara
C. in RC contactele dento-dentare trebuie sa fie intotdeauna aceleasi
D. in IM contactele dento-dentare nu este nevoie sa fie intotdeauna aceleasi
E. Mandibula sa nu derapeze in nici un sens
(pag. 149)

S1258064. Teoria lui Jankelson cu privire la ocluzie prevede:


A. Ocluzia adevarata o numeste"miocentrica"
B. Ocluzia miocentrica este intotdeauna anterioara relatiei centrice
C. in zona laterala contactele dentare sunt de tip tripodic
D. Triturarea alimentelor se face prin miscari combinate, verticale si orizontale
E. Miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare, miscarea fiind ghidata de forma si consistenta
alimentelor
(pag. 148)

S1258065. Trauma ocluzala primara se caracterizeaza prin:


A. apare pe un parodontiu sanatos
B. apare pe un parodontiu slabit
C. forta ce se exercita asupra dintelui este normala
D. forta este exercitata in afara axului lung al dintelui
E. forta are o intansitate normala dar prelungita in timp
(pag. 151)

S1358066. Anomaliile dento-alveolare care exclud posibilitatea unei anomalii intre ghidajul anterior si
cinematica mandibulara sunt:
A. progenia cu ocluzia inversa frontala
B. ocluzia labiodonta
C. proalveolie cu prodentie si inocluzie sagitala mare
D. anomalie clasa I Angle cu overjet 3 mm
E. anomalie clasa a II/2 Angle
(pag. )

S1358067. in etiologia interferentelor lucratoare in lateralitate intra:


A. migrarea dintilor antagonisti unui spatiu edentat
B. aplicarea unei proteze necorespunzatoare
C. tratamente ortodontice incorecte
D. refacerea ghidajului canin
E. realizarea protetica a unei morfologii ocluzale necorespunzatoare

1396

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1397

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. )

S1358068. in functie de inclinarea pantei palatinale a incisivilor maxilari, dezocluzia se face:


A. mai lent cand panta palatinala e mai lina
B. mai lent cand panta palatinala e mai abrupta
C. mai rapid cand panta palatinala e mai lina
D. mai rapid cand panta palatinala e mai abrupta
E. dezocluzia dintilor laterali nu depinde de inclinarea pantei palatinale
(pag. )

S1358069. in miscarea de lateralitate, contactele pe partea nelucratoare sunt considerate


nefunctionale, deoarece:
A. sunt neeficiente functional
B. sunt nelogice
C. condilul pivotant nu e bine sprijinit
D. induc contracii musculare prelungite
E. solicita paraaxial dintii ce interfera
(pag. )

S1358070. Interferentele in lateralitate de partea lucratoare sunt patologice deoarece:


A. apar forte paraaxiale pe dintii ce interfera
B. fortele paraaxiale sunt foarte mari pe dintii ce interfera
C. condilul pivotant nu e bine sprijinit in cavitatea glenoida
D. condilul orbitant e bine sprijinit in cavitatea glenoida
E. dintii nu participa la masticatie
(pag. )

S1358071. Interventia terapeutica de remodelare a stopurilor ocluzale de gradul al II-lea este indicata in
urmatoarele situatii:
A. restaurarea protetica frontala face parte din planul general terapeutic
B. exista semne de instabilitate ocluzala, migrari dentare in sectorul frontal
C. stopurile ocluzale laterale sunt stabile
D. stopurile ocluzale frontale sunt stabile
E. stopurile ocluzale laterale nu sunt fiabile
(pag. )

S1358072. La solicitarea paraaxiala a unui dinte au loc urmatoarele fenomene:


A. radacina dentara realizeaza o miscare de rotatie in jurul unui punct hipomoclion
B. rezorbtie osoasa in portiunea situata cervical de hipomoclion, controlateral fata de directia de aplicare a
fortei
C. rezorbtie osoasa in portiunea situata cervical de hipomoclion de aceeasi parte spre care se aplica forta
ocluzala
D. apoziie osoasa in poriunea situata apical de hipomoclion de aceeasi parte spre care se aplica fora
ocluzala
E. migrarea prin basculare a dintelui
(pag. )

S1358073. Printre cele 6 principii ale olcuziei fiziologice enuntate de Krber sunt:
A. factorul timp
B. factorul numar
C. factorul ocluzie
D. factorul protecie
E. factorul forma

1397

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1398

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. )

S1358074. Printre factorii etiologici ce induc aparitia interferentelor laterale in protruzie pot fi:
A. panta palatinala a incisivilor superiori
B. edentatia
C. tratamente ortodontice necorespunzatoare
D. obiceiuri parafuncionale
E. parodontopatie
(pag. )

S1358075. Sindromul molarului de 6 ani consta in:


A. migrarea verticala a omologilor
B. mezioversia molarilor 2 si 3 mandibulari
C. migrarea verticala a antagonistilor
D. linguoversia molarilor 2 si 3 mandibulari
E. migrarea verticala a incisivilor
(pag. )

S1358076. Teoria gnatologica sustine ca:


A. toti indivizii trebuie sa prezinte point-centric
B. pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai miscari verticale
C. miscarea de lateralitate se face intotdeauna cu conducere canina
D. exista long-centric
E. contactele sunt de tip varf cuspid fund foseta
(pag. )

S1358077. Trauma ocluzala primara:


A. apare pe parodontiu afectat
B. apare prin actiune exclusiv a unei forte atipice
C. apare pe un parodontiu sanatos
D. apare prin aciunea unei fore normale
E. nu provoaca boala parodontala
(pag. )

S1358078. Trauma ocluzala secundara apare:


A. pe un parodontiu sanatos
B. pe un parodontiu afectat
C. prin solicitati cu forte exclusiv atipice
D. prin solicitari cu fore normale sau atipice
E. dupa trauma ocluzala primara
(pag. )

S1458079. Aprecierea functionalitatii contactelor dento-dentare se face dupa:


A. critertiul diminuarii fortelor nocive asupra dintilor;
B. criteriul diminuarii fortelor nocive asupra parodontiului;
C. criteriul diminuarii fortelor nocive asupra ATM si muschilor mobilizatori ai mandibulei;
D. criteriul diminuarii forelor active asupra dinilor si paordoniului marginal;
E. criteriul diminuarii fortelor pasive asupra ATM si a muschilor mobilizatori.
(pag. 143)

S1458080. Caracteristicile unei ocluzii ideale sunt:


A. mandibula se poate deplasa liber atat in RC cat si in IM;

1398

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1399

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realizeaza pe partea lucratoare;


inclinarea pantelor incizale si cuspidiene nu influenteaza echilibrul neuromuscular;
ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realizeaza de partea nelucratoare (funcionala);
masticatia si fonatia sunt acceptabile pentru pacient.
(pag. 145)

S1458081. Caracteristicile unei ocluzii ideale sunt:


A. in pozitia de intercuspidare maxima presiunile ocluzale se transmit in axul lung al dintilor laterali si in
portiunea centrala a meniscului ATM;
B. abraziunea intereseaza in mod egal sectoarelel dentare functionale;
C. nu exista contacte ocluzale la nivelul partilor moi;
D. in IM contactul in sectorul frontal e mai slab de 35 m;
E. masticatia, fonatia sunt acceptabile pentru pacient.
(pag. 145)

S1458082. Conform teoriei gnatologice ocluzia functionala se caracterizeaza prin:


A. intercuspidarea maxima coincide cu relatia centrica
B. contactele ocluzale de la nivelul stopurilor ocluzale din grupurile I si III trebuie sa fie de tip tripodic
C. deglutitia se efectueaza intotdeauna in RC
D. miscarea de lateralitate se face cu ghidaj de grup lateral
E. deglutitia sa se efectueze intotdeauna in IM
(pag. 146)

S1458083. Etiologia interferentelor lucratoare in miscarea de lateralitate poate fi:


A. inaltimea prea mare a cuspizilor vestibulari mandibulari
B. grosimea prea mare a versantelor interne ale cuspizilor vestibulari
C. un ghidaj canin prea deschis
D. inaltimea prea mica a cuspizilor vestibulari maxilari
E. grosimea prea mica a versantelor interne ale cuspizilor vestibulari
(pag. 168)

S1458084. in cadrul teoriei functionaliste se afirma ca fiind adevarate urmatoarele:


A. in miscarea de propulsie sa nu existe nici un contact intre dintii posteriori
B. in miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe nici un contact pe partea nelucratoare
C. miscarea de lateralitate sa se realizeze cu ghidaj de grup lateral inclusiv caninul
D. miscarea de lateralitate trebuie sa se realizeze cu participarea caninului si a cel mult a unui premolar
E. intercuspidarea maxima e posterioara pozitiei de relatie centrica
(pag. 147)

S1458085. Teoria lui Jankelson sustine ca:


A. contactele cuspizilor de sprijin se fac de tip varf cuspid - fund foseta
B. contactele cuspizilor de aprijin sunt de tip tripodic
C. pentru triturarea alimentelor sun tfolosite numai miscari veritcale
D. miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare
E. miscarile de lateralitate se fac doar cu ghidaj canin
(pag. 148)

S1458086. Teoria lui Jankelson sustine ca:


A. ocluzia"adevarata"este totdeauna anterioara RC
B. ocluzia se caracterizeaza printr-o stare de echilibru a muschilor ADM fara spasme si contacte premature
C. orice contact dento-dentar in miscarea de lateralitate este considerat ca interferenta
D. pentru triturarea alimentelor sunt folosite miscari oblice

1399

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1400

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. stopurile ocluzale din grupul I si II sunt de tip varf cuspid - fund foseta
(pag. 148)

S1558087. Care dintre urmatoarele afirmatii privind teoria functionalista sunt corecte:
A. in miscarea de propulsie nu exista nici un contact intre dintii posteriori
B. in miscarea de lateralitate nu exista nici un contact de parte nelucratoare
C. miscarea de lateralitate se realizeaza cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul
D. IM coincide cu RC
E. IM este anterioara pozitiei de RC cu 0,3-1,3 mm
(pag. 146)

S1558088. Care dintre urmatoarele versante dentare intra in contact atunci cand mandibula deviaza
spre dreapta, datorita unui contact prematur pe hemiarcada stanga:
A. versantul intern al cuspidului vestibular maxilar
B. versantul extern al cuspidului vestibular mandibular
C. versantul extern al cuspidului palatinal maxilar
D. versantul intern al cuspidului lingual mandibular
E. versantul extern al cuspidului lingual mandibular
(pag. 155)

S1558089. Conducerea miscarii de propulsie poate fi afectata prin:


A. absenta molarilor de minte
B. abrazia exagerata a dintilor frontali mai ales in zone de contact cu antagonistii
C. prezenta leziunilor de miloliza la nivelul frontalilor inferiori
D. imbolnavirea paradoniului dinilor anteriori
E. hiperactivitatea musculara
(pag. 158)

S1558090. in miscarea de propulsie cu contact dento-dentar, deplasarea mandibulei se realizeaza prin:


A. mezializare
B. avansare
C. distalizare
D. coborare
E. ridicare
(pag. 161)

S1558091. Remodelarea stopurilor ocluzale de gradul II este indicata:


A. cand stopurile ocluzale de gradul I si III sunt stabile
B. cand dintii laterali au cuspizi inalti
C. cand dintii laterali au fosete adanci
D. cand exista semne de instabilitate ocluzala datorita unor migrari in sectorul frontal
E. cand stopurile ocluzale laterale nu sunt fiabile
(pag. 153)

S1558092. Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin urmatoarele semne patologice:


A. mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
B. mobilizarea premolarului unu de parte opusa
C. aparitia diastemei
D. linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari
E. abrazia dintilor frontali
(pag. 164)

1400

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1401

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1658093. Fenomenul tielemann:


A. Este urmarea unei interferente lucratoare in propulsie
B. Este urmarea unei interferente nelucratoare in propulsie
C. Se manifesta intotdeauna la un incisiv de pe partea opusa obstacolului
D. Este urmarea unui contact prematur lucrator in propulsie
E. Este urmarea unui contact prematur nelucrator in propulsie
(pag. 163)

S1658094. Prin trauma ocluzala secundara se intelege solicitare ocluzala:


A. Cu directie in axul lung al dintilor cu parodontiul afectat
B. Cu directie in afara axului lung al dintilor cu parodontiul afectat
C. Cu directie in afara axului lung al dintilor cu parodontiul integru
D. De prea lunga durata asupra unui parodontiu integru
E. Prea intens asupra unui parodontiu integru
(pag. 151)

S1658095. Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin:


A. Semnele patologice sunt mai grave in cazul pierderii molarului prim maxilar
B. Semnele patologice sunt mai usoare in cazul pierderii molarului prim mandibular
C. Semnele patologice sunt mai grave in cazul pierderii molarului prim mandibular
D. Semnele patologice sunt mai usoare in cazul pierderii molarului prim maxilar
E. Apare migrarea verticala a antagonistilor
(pag. 163-164)

S1658096. Teoria gnatologica sustine:


A. Toti indivizii fac deglutitia in R.C.
B. Toti subiectii au Long Centric
C. 87% dintre indivizi au Long Centric
D. Toti indivizii au Point Centric
E. Miscarea de lateralitate se face cu conducere canina
(pag. 146)

S1658097. Teoria lui Jankelson sustine ca criteriile ocluziei functionale sunt:


A. Ocluzia adevarata este anterioara R.C;
B. Ocluzia adevarata se caracterizeaza printr-o stare de echilibru a muschilor ADM
C. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip tripodic
D. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip varf cuspid-fund foseta
E. Miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare
(pag. 148)

S2158098. Conform teoriei gnatologice, ocluzia funcional se caracterizeaz prin :


A. Toi indivizii au point centric
B. Toi indivizii au long centric
C. Contactele ocluzale la molari sunt de tip vrf cuspid fund foset
D. Contactele ocluzale la molari sunt de tip tripodic
E. Micarea de lateralitate se face cu conducere canin
(pag. 146)

S2158099. Factorii care tulbur armonia dintre ghidajul anterior i micrile funcionale ale mandibulei
sunt (dup Ramfjord i Ash) :
A. Pulpitele acute
B. Distruciile coronare

1401

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1402

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Edentaia
D. Parodontopatia
E. Echilibrarea ocluzal necorespunztoare
(pag. 159)

S2158100. n cadrul fenomenului Thielemann :


A. Cnd interferena este cauzat de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de aceeai
parte
B. Cnd interferena este cauzat de un ultim molar maxilar este afectat un inci-siv maxilar de aceeai parte
C. Cnd interferena este cauzat de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de partea
opus
D. Cnd interferena este cauzat de un ultim molar maxilar este afectat un inci-siv maxilar de partea opus
E. Cnd exist interferene bilaterale sunt afectai incisivi din ambele pri
(pag. 162-163)

S2158101. Trauma ocluzal primar este determinat de o for:


A. Cu o direcie atipic
B. Cu o intensitate atipic
C. Cu o durat atipic
D. Care acioneaz pe un parodoniu iniial sntos
E. Care acioneaz pe un parodoniu iniial afectat
(pag. 151)

S2158102. Un contact prematur n IM sau RC la nivelul lui 36 care deviaz mandibula spre dreapta este
cauzat de un conflict situat la nivelul :
A. Versantului intern al cuspidului palatinal maxilar
B. Versantului extern al cuspidului palatinal maxilar
C. Versantului intern al cuspidului vestibular maxilar
D. Versantului extern al cuspidului vestibular mandibular
E. Versantului intern al cuspidului lingual mandibular
(pag. 155)

S2158103. Un contact prematur situat n zona lateral stng cu deraparea mandibulei spre stnga,
poate fi localizat la nivelul :
A. Versantului extern al cuspidului vestibular mandibular
B. Versantului intern al cuspidului vestibular mandibular
C. Versantului intern al cuspidului vestibular maxilar
D. Versantului extern al cuspidului palatinal maxilar
E. Versantului intern al cuspidului palatinal maxilar
(pag. 155)

S2258104. Sprijinul mixt al protezei in cazul tratamentului edentatiei de clasa I pote fi:
A. mixt rigid
B. mixt rigid
C. mixt elastic
D. mixt articulate
E. mixt articulate
(pag. 287)

S2258105. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-distal, se indica urmatoarele tipuri de crosete
turnate in tratamentul edentatiei de clasa I:
A. divizat in T
B. divizat in semi T

1402

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1403

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. circular Ackers deschis edental


D. doar primele doua tipuri
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 203)

S2258106. Daca edentatia de clasa I se complica cu brese frontale, atitudinea depinde de:
A. marimea bresei
B. fizionomie
C. atrofia osoasa
D. implantarea dintilor restanti
E. doleantele pacientilor
(pag. 294)

S2258107. Tratamentul edentatiei de clasa a II aare urmatoarele caracteristici:


A. extinderea bazei protezei doar pe hemiarcada respective
B. extinderea bazei protezei si in zona hemiarcadei integre
C. elemental de mentinere indirecta e plasat pe partea opusa edentatiei
D. elemental de mentinere indirecta e plasat pe partea opusa edentatiei
E. pe partea hemiarcadei integre se aplica un corset Bonwill
(pag. 299)

S2258108. Edentatia de clasa a II a complicate cu una sau mai multe bres frontale se poate rezolva
astfel:
A. punte frontala si apoi proteza uniterminala
B. proteza cu doua sau mai multe sei
C. doar varianta a
D. doar varianta b
E. doar varianta a si c
(pag. 299)

S2258109. In cazul edentatiei de clasa a IV a Kennedy intinsa, sprijinul poate fi


A. mixt elastic
B. mixt rigid
C. mixt foarte rigid
D. mixt foarte elastic
E. mixt articulate
(pag. 313)

S2258110. Rolul crosetului continuu este:


A. rigidizarea barei linguale si marirea rezistentei mecanice a protezei
B. contribuie la sprijinul parodontal al protezei
C. asigura mentinerea directa a protezelor totale
D. stabilizeaza proteza in sens vestibulo-oral
E. solidarizeaza dintii restanti
(pag. 143)

S2258111. Conectorii principali maxilari sunt:


A. placuta mucozala cu latime redusa
B. placuta mucozala cu latime medie
C. placuta mucozala cu latime mare
D. placuta mucozala in forma de U
E. placuta mucozala anterioara si posterioara (fenestrate)

1403

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1404

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 148-159)

S2258112. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicate in:


A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy
B. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minim 9 mm
C. situatiile cand se prevede pierderea unor dinti frontali restanti
D. in cazuri de edentatie clasa a III a Kennedy
E. edentatii frontale neprotezate
(pag. 154)

S2258113. Urmatoarele afirmatii privind placa dento-mocozala mandibulara sunt adevarate:


A. reface puncte de contact interdentar
B. se plaseaza intre parodontiul marginal si fundul de sac
C. extremitatea sa inferioara are pe sectiune forma semipiriforma
D. la nivelul dintilor laterali restanti ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale
E. la nivelul papilei interdentare folierea este de 0.4-0.5 mm
(pag. 154)

S2258114. Despovararea tesuturilor mucozale in cazul barei linguale depinde de:


A. tipul de sprijin
B. rezilienta mucoasei
C. profilul barei
D. forma anatomica a procesului alveolar
E. prezenta torusului mandibular
(pag. 140)

S2258115. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in:


A. edentatii terminale
B. edentatii laterale reduse
C. cand proteza partiala scheletata are sprijin mixt
D. cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontal
E. in toate formele clinice de edentatii partiale rezolvate prin proteze scheletate
(pag. 149)

S2258116. Placuta dento-mucozala maxilara este indicata in:


A. situatii cand exista mai multi dinti restanti
B. este present numai grupul frontal
C. creste bine reprezentate
D. creste alveolare atrofiate
E. edentatii associate cu brese frontale
(pag. 154)

S2258117. Placa palatinala completa este indicate in:


A. situatii cand exista putini dinti restanti frontali sau laterali
B. creste si tuberozitati atrofiate
C. creste si tuberozitati retentive
D. in toate formele clinice de edentatie
E. nu se indica pentru ca pericliteaza confortul pacientului
(pag. 155)

S2258118. Presiunile exagerate ale conectorilor principali dento-mucozali asupra tesuturilor se


datoreaza:
A. lipsei elementelor de stabilitate

1404

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1405

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

atrofiei crestelor alveolare


aparitiei placii bacteriene
elementelor de sprijin parodontal
adaptarii precise a conectorului principal pe dinti
(pag. 159)

S2258119. Cauzele efectelor negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra campului
protetic sunt:
A. presiuni exagerate asupra tesuturilor
B. igiena corespunzatoare a gurii si protezei
C. purtarea protezei permanent zi si noapte
D. schimbarea echilibrului biologic al cavitatii bucale
E. toate de mai sus
(pag. 158)

S2258120. Mijloacele de mentinere, sprijin si stabilizare pot fi


A. principale
B. Auxiliare
C. nici una din cele de mai sus
D. directe
E. indirecte
(pag. 159)

S2258121. Mijloacele principale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt:


A. crosetele
B. elemente contrabasculante
C. sisteme speciale
D. tonicitatea musculara
E. lustrul perfect al protezei
(pag. 159)

S2258122. Functiile crosetelor turnate sunt:


A. mentinere indirecta
B. stabilizare
C. reciprocitatea
D. pasivitatea
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 160)

S2258123. Pintenii ocluzali pot fi:


A. pinteni ocluzali interni
B. pinteni ocluzali externi
C. pinteni ocluzali externi principali
D. pinteni ocluzali externi auxiliari sau suplimentari
E. pinteni ocluzali interni auxiliary
(pag. 170)

S2258124. Caracteristicile pintenilor principali externi sunt:


A. sa fie plasati intr-un lacas in forma hemisferica si cu inclinare adecvata
B. sa aiba rigiditate absoluta
C. forma pintenului sa fie dreptunghiulara
D. marimea sa fie dependenta de dintele pe care se aplica

1405

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1406

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. sa se continue cu un conector secundar


(pag. 171)

S2258125. Functiile pintenilor ocluzali principali sunt:


A. mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzie
B. plasati interdentar pot reface punctele de contact pierdute prin migrari orizontale ale dintilor
C. intervin in stabilizarea verticala a protezei
D. impiedica migrarile verticale ale protezei
E. reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelorreduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelor
(pag. 173)

S2258126. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:


A. subecuatorial prin desfintarea convexitatilor fetei orale
B. subecuatorial pe coroane cu peretele oral plan
C. supraecuatorial
D. utilizarea unor crosete de tip Roach
E. utilizarea unor crosete Ney bioactive de tip I si II
(pag. 176)

S2258127. Bara vestibulara se foloseste in situatiile urmatoare:


A. insertie joasa a planseului bucal
B. insertie inalta a planseului bucal
C. lingualizare mare a dintilor frontali
D. lingualizare redusa a dintilor frontali
E. torus exagerat
(pag. 146)

S2258128. Placuta mucozala cu latime mare e indicata in:


A. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sasedinti restanti si torusul e
absent
B. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e
de mici dimensiuni
C. edentatii latero-terminale
D. doar varianta a
E. doar varianta b
(pag. 149)

S2258129. Retentivitatea favorabila are urmatoarele caracteristici:


A. e cuprinsa intre 0.25 si 1 mm
B. pentru crosetele turnate e de 0.25-0.50 mm
C. pentru crosetele mixte e de 0.75 mm
D. pentru crosetele mixte e de 0.25-0.50 mm
E. pentru crosetele turnate e de 0.75 mm
(pag. 162)

S2258130. Marimea pintenului trebuie sa fie:


A. dependenta de dintele pe care se aplica
B. lungimea de din latimea mezio-distala
C. latimea de 1/3 din latimea vestibule-orala
D. grosimea de 1.5 mm la unirea cu conectorul principal si de 1 mm spre varf
E. doar varianta a e corecta
(pag. 172)

1406

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1407

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2358131. Ocluzia instabil apare n


A. edentaii parial ntinse
B. migrri orizontale sau verticale ale dinilor
C. uzura exagerat sau provocat de activiti parafuncionale
D. edentaii parial reduse
E. proteze pariale fixe sau mobilizabile corect realizate.
(pag. 145 D.Bratu)

S2358132. termenii folosii n literatur pentru a defini relaia centric sunt


A. poziie de retruzie
B. poziie ligamentar sau balama ligamentar
C. poziie de relaie centric
D. poziie ocluzal
E. poziie de intercuspidare maxim.
(pag. 146 D.Bratu)

S2358133. n relaie centric mandibula este reperat n cele trei direcii ale spaiului astfel
A. n sens transversal planul median mandibular i cranian corespund
B. n sens sagital planul median mandibular i cranian corespund
C. n sens sagital condili centrai n fosele manddibulare
D. n sens transversal centrarea condililor n fosele mandibulare
E. n sens vertical centrarea condililor n fosele mandibulare.
(pag. 148 D.Bratu)

S2358134. Reperele relaiei centrice sunt


A. reper osos
B. reper muscular
C. reper lingual
D. reper articular
E. reper labial
(pag. 148 D.Bratu)

S2358135. existena unei liberti de micare a mandibulei n relaie centric n sens transversal
A. se numete long centric
B. se numete freedom in centric
C. se numete wide centric
D. este de aproximativ 1 mm
E. este de aproximativ 0,2-1,75 mm.
(pag. 149 D.Bratu)

S2358136. relaxarea muscular n determinarea relaiei centrice poate fi


A. mecanic
B. farmacologic
C. numai prin stimulare electric
D. psihologic
E. indus numai prin exerciii.
(pag. 150 D.Bratu)

S2358137. metodele de determinare a relaiei centrice include


A. metoda unimanual, tehnica cu un deget
B. metoda unimanual, tehnica cu dou degete
C. metoda unimanual, tehnica cu trei degete

1407

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1408

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. metoda bimanual, tehnica bilateral


E. metoda bimanual, tehnica cu localizatorul centric
(pag. 151 D.Bratu)

S2358138. sistemul OSU de determinare a relaiei centrice are drept avantaje


A. ghidarea neuromuscular a mandibulei i nregistrarea RC cu ajutorul suportului de nregistrare
B. faciliteaz diagnosticul i deprogramarea mandibular rapid
C. nu menine o DV selecionat
D. permite controlul poziionrii autoghidate a mandibulei n RC
E. este rapid, simplu i precis
(pag. 153-154 D.Bratu)

S2358139. n poziia de IM
A. exist numr maximal de contacte dento-dentare
B. poate avea loc n poziii excentrice mandibulo-craniene
C. poate avea loc n poziii centrice mandibulo-craniene
D. nu sufer modificri morfologice n timp
E. sufer modificri morfologice n timp.
(pag. 157 D.Bratu)

S2358140. Tratamentul ocluziei traumatice are drept obiective:


A. obtinerea stabilitii ocluzale a la long
B. funcionalitate a ADM satisfctoare pentru pacient
C. indeprtarea obstacolului ce va duce la revenirea automat la PIM inial
D. eliminarea i mpiedicarea recidiveisimptomatologiei DTM
E. obligatoriu revenirea la rapoartele ocluzale iniiale
(pag. D.Bratu, 158)

S2358141. Prezena unui obstacol pe traseul ORC-PIM determin:


A. contracie inegal a muchilor ridictori
B. apariia ocluziei de necesitate
C. situarea simetric a condililor n fosele mandibulare
D. situarea asimetric a condililor n fosele mandibulare
E. transformarea ocluziei de necesitate n ocluzie habitual sau traumatic n cazul persistenei acestuia
(pag. D Bratu, 157-158)

S2358142. Suprafeele dentare de ghidaj sunt reprezentate de


A. versanii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari
B. versanii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor i molarilor mandibulari
C. suprafeele palatinale i/sau marginile incizale ale incisivilor i caninilor maxilari
D. versanii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor i molarilor maxilari
E. marginile incizale ale incisivilor i caninilor mandibulari.
(pag. 160 D Bratu)

S2358143. n cursul micrii de lateralitate pot interveni urmtoarele tipuri de ghidaj


A. ghidaj anterior
B. ghidaj canin
C. ghidaj de grup
D. ghidaj mixt
E. ghidaj lateral secvenial cu dominan canin.
(pag. 161 D. Bratu)

1408

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1409

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2358144. Factorii care determina modificarea ocluziei in relatie centrica sunt:


A. uzura accentuata a arcadelor dentare
B. edentatia terminala bilaterala intinsa
C. edentatia terminala bilaterala redusa
D. tratamente protetice incorecte
E. ocluziei in relatie centrica nu este supusa modificarilor
(pag. pg. 144, D. Bratu)

S2558145. Care din urmtoarele afirmaii privind teoria funcionalist sunt corecte :
A. n micarea de propulsie nu exist nici un contact ntre dinii posteriori
B. n micarea de lateralitate nu exist nici un contact de parte nelucrtoare
C. micarea de lateralitate se realizeaz cu ghidaj de grup lateral,inclusiv caninul
D. IM coincide cuRC
E. IM este anterioar poziiei de RC cu 0,3-1,3 mm
(pag. 146)

S2658146. Clasificare edentaiilor pariale dup Kennedy are la baz topografia spaiilor edentate fa
de dinii restani. Precizai care din urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate:
A. Cl. I: edentaie unilateral posterioar dinilor restani;
B. Cl. a II-a: edentaie bilateral plasat posterior de dinii restani;
C. Cl. a II-a: edentaie unilateral plasat posterior de dinii restani;
D. Cl. a III-a: edentaie lateral delimitat anterior i posterior de dini restani;
E. Cl. a IV-a: edentaie situat n regiunea frontal de o parte i de alta a liniei mediane.
(pag. 59)

S2658147. Ecuatorul protetic reprezint:


A. linia celei mai mari convexiti a dinilor stlpi pentru o anumit ax de inserie;
B. linia care unete fosetele centrale ale dinilor maxilari i mandibulari;
C. linia care unete aria de contact mezial a caninului inferior de faa lingual a tubercului piriform;
D. linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului;
E. linia care trece prin vrful cuspizilor vestibulari ai dinilor laterali inferiori.
(pag. 80)

S2658148. Axa de inserie a protezei scheletate este condiionat de urmtorii factori:


A. planurile de ghidare;
B. zonele de interferen muco-osoas sau dentar;
C. fizionomie;
D. condiiile n care s-a realizat tripodarea;
E. caracteristicile fizico-mecanice ale aliajului din care se realizeaz scheletul metalic.
(pag. 75)

S2658149. Clasificarea edentaiilor pariale dup W. E. Cummer are la baz poziia liniei care unete
croetele. Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. Cl. I: linia croetelor este transversal;
B. Cl. a II-a: linia croetelor este diagonal;
C. Cl. a III-a: linia croetelor este unilateral;
D. Cl. a IV-a: linia croetelor este poligonal;
E. Cl. a IV-a: linia croetelor este perpendicular pe linia median.
(pag. 59)

S2658150. Modelul documentar reproduce starea cavitii bucale:


A. dup tratamentul preprotetic;

1409

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1410

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

nainte de efectuarea oricrui tratament;


dup tratamentul proprotetic;
dup efectuarea detartrajului supragingival;
dup tratamentul de urgen privind durerea.
(pag. 58)

S2658151. Paralelismul suprafeelor proximale ale dinilor stlpi, vecine spaiilor edentate, se obine:
A. cu ajutorul tijelor reteniometrice;
B. prin nclinarea modelului stnga-dreapta;
C. cu ajutorul tijei de reperaj;
D. prin nclinarea modelului anterior sau posterior;
E. cnd tija de analiz face contact cu faa proximal n regiunea coletului.
(pag. 75)

S2658152. Zonele de interferen cu conectorii secundari proximali se situeaz frecvent la nivelul:


A. marginii disto-vestibulare la premolarii superiori;
B. feelor proximale ale premolarilor nclinai spre mezial sau distal;
C. feelor distale ale caninilor inferiori nclinai spre posterior;
D. feelor distale ale caninilor superiori nclinai spre posterior;
E. feelor distale ale molarilor inferiori nclinai ctre anterior.
(pag. 79)

S2658153. Modelele documentare servesc la:


A. precizarea diagnosticului clinic al edentaiei;
B. precizarea diagnosticului clinic i stabilirea planului de tratament preprotetic;
C. analiza dinilor restani i a crestelor maxilare;
D. demonstrarea medico-legal a situaiei clinice cu care s-a prezentat pacientul;
E. utilizarea n scop didactico-pedagogic.
(pag. 58)

S2658154. Extremitatea liber a discului cu care se termin jojele reteniometrice este de:
A. 0,75 mm;
B. 1 cm;
C. 0,25 mm;
D. 0,30 mm
E. 0,50 mm.
(pag. 68)

S2658155. n cazul unui purttor de protez parial mobilizabil este indicat acoperirea dinilor stlpi
cu microproteze cnd:
A. pacientul are o igien bucal satisfctoare;
B. pacientul prezint o frecvena ridicat a cariilor;
C. dinii sunt scuri sau abrazai;
D. n cazul cariilor mici ocluzale;
E. pacientul are o igien bucal defectuoas.
(pag. 46)

S2658156. Axa de inserie a protezelor scheletate este condiionat de:


A. fizionomie;
B. tipul de edentaie;
C. numrul dinilor restani;
D. suprafeele proximale ale dinilor stlpi, vecine spaiilor edentate;

1410

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1411

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. poziia pe arcad a dinilor restani.


(pag. 75)

S2858157. Cand se reface fata ocluzala a unui dinte:


A. se urmareste refacerea unei morfologii standard
B. realizarea elementelor ocluzale in raport cu cele antagoniste
C. se urmareste transmiterea presiunilor in axul lung al dintilor
D. realizarea de stopuri ocluzale stabile
E. se urmareste transmiterea presiunilor in afara axului lung al dintilor
(pag. 151)

S2858158. Dupa scoala romaneasca ocluzia functionala trebuie sa raspunda urmaroarelor criterii:
A. stopuri ocluzale stabile in IM
B. ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei
C. interferenta dintilor cuspidati in miscarea de propulsie
D. contacte dento-dentare de tip varf cuspid-versant foseta
E. contacte in suprafata
(pag. 148)

S2858159. In miscarea de propulsie a mandibulei:


A. trebuie sa se produca dezangrenarea totala a dintilor cuspidati
B. dintii laterali nu au rol in sectionarea alimentelor
C. condilii sunt bine sustinuti in cavitatiile glenoide
D. contactele dentare in zonele laterale ar fi inafara axului lung al dintilor
E. dintii frontali protejeaza parodontiul dintilor laterali
(pag. 165)

S2858160. Contactele pe partea opusa sensului miscarii de lateralitate sunt nefunctionale deoarece:
A. condilul orbitant nu este bine sprijinit in cavitatea glenoida
B. condilul orbitant este bine sprijinit in cavitatea glenoida
C. contactele de pe partea nelucratoare sunt nelogice
D. declanseaza contractii musculare prelungite
E. contactele de pe partea nelucratoare sunt neeficiente functional
(pag. 166)

S2858161. Trauma ocluzala primara:


A. presupune actiuna unei forte ocluzale normale asupra unui parodontiu afectat
B. presupune actiunea unei forte ocluzale nocive asupra unui parodontiu initial sanatos
C. nu provoaca boala parodontala
D. provoaca boala parodontala
E. provoaca leziuni parodontale izolate
(pag. 151)

S2958162. Teoria gnatologica sustine urmatoarele:


A. existenta long-centricului
B. existenta wide-centricului
C. deglutitia sa se efectueze totdeauna in RC
D. sa existe ocluzie echilibrata(balansata)
E. miscarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canina
(pag. 146)

S2958163. Teoria functionala a ocluziei sustine:

1411

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1412

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

coincidenta dintre IM si RC
toti indivizii trebuie sa prezinte point centric
in miscarile de propulsie sa nu existe nici un contact intre dintii posteriori
miscarea de lateralitate se face intotdeauna cu conducere canina
in miscarea de lateralitate sa nu existe nici un contact in partea nelucratoare
(pag. 147)

S2958164. Scoala romaneasca de ocluzologie sustine urmatoarele, cu privire la ocluzie:


A. existenta long-centricului
B. existenta wide-centricului
C. miscarile de lateralitate in timpul masticatiei se fac fara contacte dento-dentare
D. stopurile ocluzale stabile, multiple si simultane sa se realizeze in RC
E. stopurile ocluzale stabile,simultane si multiple sa se realizeze in IM
(pag. 148-149)

S2958165. Notiunea de trauma ocluzala primara se caracterizeaza prin:


A. transmiterea fortelor ocluzale se face in afara axului lung al dintelui
B. fortele ocluzale au o intensitate normala
C. fortele ocluzale au o durata ce depaseste parametrii functionali
D. fortele ocluzale actioneaza pe un parodontiu sanatos
E. fortele ocluzale actioneaza pe un parodontiu afectat
(pag. 151)

S2958166. Trauma ocluzala secundara se caracterizeaza prin:


A. solicitarile ocluzale actioneaza pe un parodontiu sanatos
B. solicitarile ocluzale actioneaza pe un parodontiu afectat
C. forta ocluzala e normala
D. forta ocluzala e peste limite normale
E. directia fortelor este atipica
(pag. 151)

1412

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1413

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 59
Disfuncia mandibulo-cranian
BIBLIOGRAFIE:
8. S. Ioni, A. Petre - Ocluzia dentar, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1259001. Fracturile dentare aparute in disfunctia ocluzala
A. sunt puse in legatura cu un traumatism violent
B. nu apar la dintii vitali
C. se produc la dintii aflati in trauma ocluzala
D. linia de fractura este orizontala
E. sunt nedureroase.
(pag. 183)

S1259002. Fremitus-ul este:


A. mobilitatea unui dinte cu punga parodontala de 2 mm
B. mobilitatea fiziologica a dintelui in alveola
C. mobilitatea unui dinte in ax
D. mobilitatea patologica a unui dinte in cursul unei miscari mandibulare cu contacte dento-dentare sesizata
prin palpare
E. sunetul pe care il fac dintii la intercuspidare maxima in situatia unor contacte premature
(pag. 187)

S1259003. Un semn patognomonic al disfunctiei ocluzale este:


A. asocierea durerii temporale, soboccipitale si mentoniere
B. asocierea durerii maseterine, temporale si submaxilare
C. asocierea durerii submaxilare si pterigoidiene
D. asocierea durerii temporale si maseterine
E. asocierea durerii suboccipitale, maseterine si temporale.
(pag. 190)

S1359004. Bruxismul diurn are urmatoarea simptomatologie:


A. durere nocturna
B. durerile au intensitate ascendenta si caracter surd
C. mialgia nu intereseaza muschii gatului
D. cefalee nocturna
E. spasme glotice
(pag. 197)

S1359005. Iatrogeniile care determina disfunctii craniomandibulare sunt


A. Obturatii si microproteze care creaza interferente in lateralitate
B. Obturatii si microproteze care refac corect punctul de contact
C. Obturatii si microproteze care refac corect morfologia ocluzala
D. Obturatii si microproteze care refac corect morfologia feelor laterale
E. Obturatii si microproteze care refac corect planul de ocluzie
(pag. 199-200)

S1359006. Semnele musculare ale disfunctiei craniomandibulare observate prin inspectie sunt:

1413

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1414

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

miscari mandibulare nelimitate ca amplitudine


devierea de la traseul normal a unor miscari mandibulare care au drept cauza spasmele musculare
miozita
dureri la inseria musculara
durere radiata
(pag. 189)

S1459007. Semnele musculare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:


A. Durerea iradiata (referita, miofasciala);
B. Hipertrofii musculare;
C. Limitarea unei miscari mandibulare;
D. Devierea de la traseul normal al unor miscari mandibulare;
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
(pag. 189-190)

S1459008. Simptomatologia artritei reumatoide este:


A. Redoare matinala;
B. Durere spontana la palpare si mobilizarea mandibulei;
C. Zgomote articulare
D. Hiperkinezie
E. Raspuns corect a, b si c
(pag. 202-203)

S1459009. Tratamentul artritei reumatoide este:


A. Chirurgical;
B. Corticoterapie;
C. Fizio-kinetoterapie;
D. Raspuns corect b si c
E. Raspuns corect a, b si c
(pag. 203)

S1559010. Insertia muschiului temporal prin tendonul conjunct se palpeaza:


A. extraoral
B. intraoral
C. bimanual
D. cu ajutorul trusei de consultaie
E. intraoral si extraoral simultan
(pag. 220)

S1559011. La un pacient cu disfuntie mandibulo-craniana examenele paraclinice la nivelul A.T.M. sunt:


A. electromiorafia
B. radiografii in incidente specifice
C. auscultatia
D. endoscopia laringiana
E. endoscopia articulara
(pag. 219)

S1559012. Mioliza reprezinta:


A. o fateta de abrazie
B. o leziune carioasa
C. o leziune cuneiforma situata strict in smalt
D. o hipoplazie radiculara

1414

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1415

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. o hipercementoza radiculara
(pag. 183)

S1559013. Osteoartroza A.T.M. din cadrul disfunctiei mandibulo-craniene poate fi determinata de


urmatorii factori:
A. masticatie bilaterala
B. fractura incisivului lateral mandibular
C. absenta molarului de minte mandibular
D. edentaia molara terminala
E. prezenta point-centric-ului
(pag. 201)

S1559014. Pacientii cu ocluzie dubla prezinta:


A. doua pozitii de intercuspidare maxima ale mandibulei
B. doua pozitii de relatie centrica ale mandibulei
C. doua pozitii de repaus mandibular
D. doua poziii ale mandibulei caracterizate prin rapoarte dento-dentare cap la cap
E. doua tipuri de ghidaj anterior al miscarii de propulsie a mandibulei
(pag. 211)

S1559015. Semne radiologice ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt:


A. leziuni carioase
B. leziuni periapicale odontogene
C. necroza pulpara
D. rarefacia pereilor sinusali
E. ingustarea spatiului periodontal
(pag. 188,189)

S1659016. Manifestarile clinice ale osteoartrozei la nivelul ATM sunt urmatoarele:


A. redoare
B. hiperkinezie
C. fenomenul tielemann
D. fisura Stielmann
E. fibroza articulara
(pag. 202)

S1659017. Semnul patognomonic al artritei reumatoide severe este:


A. hipokinezie
B. hiperkinezia
C. redoare artriculara
D. inocluzie verticala frontala progresiva
E. tumefactie loco-regionala
(pag. 203)

S2159018. Abraziunea elicoidal:


A. Este un semn de adaptare
B. Intereseaz grupul molar
C. Sunt abrazai cuspizii linguali ai primului molar mandibular
D. Sunt abrazai cuspizii vestibulari ai molarului secund mandibular
E. Sunt abrazai cuspizii linguali ai molarului de minte mandibular
(pag. 185)

1415

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1416

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2159019. Abraziunea patologic generalizat:


A. Reduce limea suprafeelor ocluzale la dinii laterali
B. Accentueaz curba transversal de ocluzie
C. Se oprete la ecuatorul dinilor
D. De regul DVO este pstrat
E. De regul se nsoete de rezorbia procesului alveolar
(pag. 184)

S2159020. Caracteristic pentru defectul cuneiform:


A. Se limiteaz strict la esuturile dure coronare
B. Pereii defectului sunt mult modificai de culoare
C. Consistena pereilor este diminuat considerabil
D. Sensibilitatea termic i chimic este constant
E. Evoluia leziunii este lent
(pag. 184)

S2159021. Dup Zarb, nu se intervine prin terapie ocluzal specific atunci cnd exist :
A. Retracii gingivale
B. Mobilitate dentar
C. Pungi parodontale false
D. Pungi parodontale adevrate
E. Depozite de tartru
(pag. 178)

S2259022. Crosetele Ney sunt de urmatoarele tipuri cu exceptia:


A. corset Ney I
B. corset Ney II
C. corset combinat I-II
D. crosetul caninului
E. corset biactiv mixtcorset biactiv mixt
(pag. 200)

S2259023. Avantajele crosetelor mixte sunt:


A. flexibilitate mai mica decat a bratelor retentive turnate
B. pot fi aplicate pe dinti stalpi cu valoare parodontala redusa
C. vizibilitate mai accentuata decat a bratelor turnate
D. rezistenta la indoire mai mica ca la crosetele turnate
E. preparatiile nu sunt la fel de usoare ca si in cazul crosetelor turnate
(pag. 207)

S2359024. Disfuncia ocluzal const n:


A. Abaterea de la morfologia ocluzal aunui dinte,
B. Prezena semnelor subiective i obiective de suferin la nivelul structurilor i funciilor aparatului dentomaxilar,
C. Abaterea de la morfologia ocluzal a unui grup dentar,
D. Abaterea de la morfologia ocluzal a ntregii arcade,
E. Dizarmonie ocluzal.
(pag. 180)

S2359025. Disfuncia ocluzal const n:


A. Abaterea de la morfologia ocluzal aunui dinte,
B. Prezena semnelor subiective i obiective de suferin la nivelul structurilor i funciilor aparatului dento-

1416

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1417

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

maxilar,
C. Abaterea de la morfologia ocluzal a unui grup dentar,
D. Abaterea de la morfologia ocluzal a ntregii arcade,
E. Dizarmonie ocluzal.
(pag. 180)

S2359026. Sunt caracteristici ale durerii din cadrul disfunciei mandibulo-craniene:


A. Este generalizat,
B. Bilateral de obicei,
C. Se exacerbeaz noaptea la cldura pernei
D. Se exacerbeaz la micarea mandibulei,
E. Se calmeaz la antalgice obinuite.
(pag. 182)

S2359027. Fisurile / fracturile coronare din cadrul disfunciei madibulo-craniene sunt legate de:
A. traumatismele suferite n antecedente,
B. carii,
C. traumatizarea ocluzal,
D. coexistena unor tulburri trofice ce duc la scderea rezistenei mecanice a esuturilor dure dentare,
E. prezena unui antagonist migrat orizontal.
(pag. 183)

S2359028. Leziunile cuneiforme adevrate:


A. sunt lipsite de dentin cariat,
B. intereseaz smalul i dentina,
C. pot fi asociate cu hiperaciditatea gastric
D. pot fi asociate cu hiperaciditatea dup o cur prelungit cu citrice,
E. pot fi asociate cu consumul de buturi soft carbogazoase.
(pag. 183)

S2359029. Gradul de abraziune nu depinde de:


A. vrsta pacientului,
B. gradul de abrazivitate al dietei pacientului,
C. obstacolele ocluzale,
D. prezena unui ulcer gastric,
E. prezena parafunciilor.
(pag. 184)

S2359030. Fremitusul reprezint:


A. mobilitatea fiziologic a unui dinte
B. mobilitatea observat la palpare cu pensa dentar
C. mobilitatea aprut n cursul micrilor mandibulare cu contact dentar (sesizat la palpare),
D. mobilitatea perceput prin aplicarea pulpei degetului pe procesul alveolar
E. mobilitatea dinilor n momentul atingerii poziiei de intercuspidare maxim.
(pag. 187)

S2359031. Nu sunt semne radiologice specifice disfunciei mandibulo-craniene:


A. leziunile periapicale datorate cariei dentare,
B. rarefacia osoas periapical datorat traumatismului ocluzal,
C. ingrosarea laminei dura
D. ntreruperea laminei dura,
E. rezorbia limbusului alveolar

1417

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1418

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 188)

S2559032. Miloliza reprezint :


A. o faet de abrazie
B. o leziune carioas
C. o leziune cuneiform situat strict n smal
D. o hipoplazie radicular
E. o hipercementoz radicular
(pag. 183)

S2659033. Pintenii supracingulari sunt indicai a fi realizai mai ales pe:


A. caninii inferiori;
B. incisivii centrali superiori;
C. incisivii centrali inferiori;
D. caninii superiori;
E. incisivii laterali superiori.
(pag. 96)

S2659034. n cazul n care papila incisiv nu va fi ocolit, se impune o despovrare prin foliere n
grosime de:
A. 0,3-0,4 mm;
B. 0,2 mm;
C. 0,2-0,3 mm;
D. 0,1 mm
E. 0,5 mm.
(pag. 113)

S2659035. n cazul unui dinte obturat, atitudinea fa de plasarea pintenilor va fi urmtoarea:


A. pe un dinte obturat, indiferent de materialul de obturaie, este contraindicat plasarea pintenilor;
B. plasarea pintenilor se poate face pe orice tip de obturaie, cu condiia ca aceasta s nu prezinte defeciuni
mai ales marginale;
C. nu este indicat plasarea pintenilor pe obturaii de amalgam de argint deoarece se realizeaz bimetalism;
D. pintenii nu vor fi aplicai pe alte obturaii n afara amalgamului de argint;
E. se indic plasarea pintenilor pe obturaiile cu materiale compozite, deoarece acestea au un grad ridicat la
uzur;
(pag. 98)

S2659036. lefuirea rdcinilor pentru dispozitive radiculare se face astfel:


A. vestibular la 1 mm deasupra parodoniului marginal, oral pn la nivelul parodoniului marginal;
B. att vestibular ct i oral se va lefui pn la nivelul parodoniului marginal;
C. vestibular pn la nivelul parodoniului marginal, oral la 1mm deasupra parodoniului marginal;
D. att vestibular ct i oral se va lefui la 1mm deasupra parodoniului marginal;
E. nu conteaz pn la ce nivel se face lefuirea.
(pag. 99)

S2659037. Atitudinea fa de breele suplimentare care complic diferite clase de edentaii este
urmtoarea:
A. confecionarea unei proteze acrilice cu mai multe ei;
B. extracia dinilor restani i realizarea unei proteze acrilice totale;
C. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe ei;
D. nchiderea breelor suplimentare cu puni i apoi realizarea unei proteze scheletate;
E. n aceast situaie clinic nu se poate realiza o protez scheletat.
(pag. 105)

1418

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1419

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2659038. n cazul unei edentaii de cl. a II-a complicat cu o bre lateral atitudinea terapeutic va fi
urmtoarea:
A. nchiderea breei laterale cu o punte i apoi realizarea unei proteze schletate;
B. se contraindic realizarea de o protez scheletat cu dou ei;
C. dac lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indic realizare unei puni care s nchid brea lateral i a
unei puni cu o extensie distal de pe premolarii limitani edentaiei terminale;
D. cel mai indicat este s se realizeze o protez sceletat cu dou ei;
E. se indic extracia dinilor distali de brea lateral i trannsformarea edentaiei de cl. a II-a n edentaie de
cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletat.
(pag. 107)

S2659039. n cazul unui torus palatin de mrime mic sau medie se recomand:
A. despovrare de presiuni prin foliere de 0,50-1 mm;
B. despovrare de presiuni prin foliere de 0,30-0,40 mm;
C. ntotdeauna ndeprtarea chirurgical a acestuia;
D. nu este necesar despovrarea de presiuni;
E. despovrarea de presiuni se indic numai n cazul n care mucoasa are o rezilien crescut.
(pag. 113)

S2659040. Parodoniul marginal trebuie s fie ocolit de protez la o distan de:


A. 3 mm;
B. 4 mm;
C. 5 mm;
D. 6 mm;
E. 7 mm.
(pag. 113)

S2659041. Cnd rafeul median maxilar se prezint sub forma unei creste ascuite, sensibile la palpare
acesta trebuie despovrat prin foliere n grosime de:
A. 0,20-0,30 mm;
B. 0,30-0,40 mm;
C. 0,50-0,75 mm;
D. 1 mm;
E. nu este neaprat s se realizeze o despovrare prin foliere.
(pag. 113)

S2959042. In patologia de origine ocluzala nu se intervine in sensul terapiei ocluzale specifice, in


urmatoarele situatii:
A. dizarmonii ocluzale
B. fonatie nesatisfacatoare acuzata de pacient
C. fizionomie nesatisfacatoare acuzata de pacient
D. disfunctie ocluzala
E. intercuspidare de necesitate
(pag. 178, 179, 181)

1419

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1420

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1259043. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la slefuirea selectiva sunt false?:
A. se face inaintea amendarii simptomelor musculo-articulare
B. se face intr-o singura sedinta
C. este suficienta pentru disparitia dizarmoniei ocluzale
D. se face la dintii aflati in trauma ocluzala prin indepartare diferentiat din unele zone de smalt
E. este o modalitate terapeutica reversibila
(pag. 227-228)

S1259044. Largirea spatiului periodontal a unui dinte apare in:


A. trauma ocluzala evolutiva
B. fracturi radiculare
C. trauma ocluzala in antecedente
D. inflamatie parodontala
E. inflamatie gingivala
(pag. 189)

S1259045. Leziunile cuneiforme aparute prin miloliza au urmatoarele caracteristici:


A. sunt localizate pe fata vestibulara in zona coletului
B. se extind si la cementul radicular
C. au evolutie rapida
D. dintele pe care apar este in trauma ocluzala
E. peretii defectului sunt duri.
(pag. 183-184)

S1259046. Caracteristicile durerii din dizarmonia mandibulo-craniana sunt:


A. este intotdeauna localizata
B. este exacerbata de frig si umezeala
C. nu se calmeaza la antialgicele obisnuite
D. este de obicei unilaterala
E. nu este influentata de miscarile mandibulei
(pag. 182-183)

S1259047. Despre abrazia patologica sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. poate fi generalizata sau localizata
B. forma generalizata apare cel mai des in bruxism
C. forma generalizata este si excentrica
D. fatetele de uzura sunt mai mate decat restul dintilor
E. fatetele de uzura semnifica un contact prematur sau o interferenta.
(pag. 183-184)

S1259048. In tratamentul disfunctiei mandibulo-craniene se iau in considerare urmatoarele metode


terapeutice:
A. tratamente ortodontice
B. gutiere ocluzale
C. tratament medicamentos
D. kinetoterapia
E. tratament psihologic
(pag. 223-224)

1420

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1421

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1259049. La dintii care sunt in contact prematur se poate constata:


A. prezenta pungilor parodontale
B. fremitus
C. zgomot mat la percutie, eventual fara ca dintele sa fie devital
D. extruzie
E. mobilitate
(pag. 210-211)

S1259050. Muschii pterigoidieni laterali se palpeaza astfel:


A. cu gura larg deschisa
B. cu indexul plasat in fornixul superior, retrotuberozitar
C. directia de palpare este cea care se da acului in anestezia plexala la molarul doi superior
D. palparea se face din fornix spre posterior, superior si medial
E. extraoral, subangulomandibular.
(pag. 221)

S1259051. Semnele dentare in disfunctia mandibulo-craniana sunt:


A. miloliza
B. mobilitatea dentara
C. abrazia patologica sectoriala
D. fenomenul tieleman
E. odontalgii.
(pag. 183-188)

S1259052. Sindromul algodisfunctional miofascial (SAM):


A. este o entitate patologica din cadrul disfunctiei temporo-mandibulare
B. factorii ocluzali nu intervin in patologia SAM
C. nu beneficiaza de tratament ocluzal
D. se manifesta prin durere, spasme, redoare si/sau oboseala musculara
E. are punct de plecare articular.
(pag. 181-182)

S1259053. Slefuirea selectiva in miscarea de lateralitate:


A. trebuie sa pastreze stopurile ocluzale
B. se reduce din versantele cuspidiene
C. daca obstacolul este intre varfurile cuspidiene se reduc ambele stopuri ocluzale
D. pentru obstacolele lucratoare se slefuieste dupa regula BULL
E. pentru obstacolele nelucratoare se slefuieste dupa regula LUBL.
(pag. 231-232)

S1359054. Abraziunea patologica sectoriala este de tip:


A. abraziune excentrica
B. abraziune ad palatum
C. fatete de abraziune
D. miloliza
E. fisuri Stiellman
(pag. 185)

S1359055. Artrita reumatoida se caracterizeaza serologic prin:


A. Prezenta plasmatica a factorului reumatoid
B. Cresterea VSH
C. Titru ASLO nemodificat

1421

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1422

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Reducerea spatiului articular


E. Eroziuni la nivelul corticalei articulare
(pag. 203)

S1359056. Bruxismul nocturn are urmatoarea simptomatologie:


A. abraziune patologica
B. suferinta parodontala
C. cefalee permanenta
D. hipotrofie maseterina
E. limitarea amplitudinii de deschidere
(pag. 196)

S1359057. Cauzele dentare ale disfunctiei craniomandibulare sunt:


A. cariile tratate
B. cariile netratate
C. edentatia protezata
D. edentaia neprotezata
E. anomaliile dentomaxilare tratate
(pag. 193)

S1359058. Disfunctia temporomandibulara de origine articulara cunoaste urmatoarele cauze


A. de dezvoltare
B. inflamatorii
C. durerea miofasciala
D. hipomotilitate
E. miozita
(pag. 181)

S1359059. Durerea mandibulo craniana cunoaste urmatoarele caracteristici:


A. durerea poate fi localizata sau iradiata
B. noaptea la caldura pernei durerea se calmeaza, de obicei
C. nu este exacerbata de frig si umezeala
D. este calmata de miscarile mandibulei
E. se calmeaza la antalgice obisnuite
(pag. 182)

S1359060. Incidentele specifice pentru AM pentru diagnosticul paraclinic al disfunctiei cranio


mandibulare sunt:
A. Radiografia retrodentoalveolara
B. Incidenta Parma
C. Incidenta Schuller
D. Artroscopia
E. Teleradiografia de fata
(pag. 219)

S1359061. Modificarile laminei dura ca semn radiologic al disfunctiei craniomandibulare sunt:


A. ingrosare
B. largirea spatiului periodontal
C. intrerupere
D. resorbia limbusului alveolar
E. rarefactie osoasa periapicala
(pag. 188)

1422

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1423

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1359062. Osteoartroza poate fi determinata prin suprasolicitare mecanica de


A. edentatie frontala redusa
B. alimente de consistenta moale
C. hipotonicitate musculara
D. masticaie unilaterala cronica
E. edentatie molara terminala
(pag. 201-202)

S1359063. Se considera patologice si necesita interventii de slefuire selectiva


A. Contactele unilaterale in relatie centrica
B. Contactele din care determina o deplasare laterala a mandibulei
C. Distanta dintre RC si IM mai mica de 2mm
D. Distana dintre RC si IM mai mica de 1mm
E. Distanta dintre RC si IM mai mica de 1,5mm
(pag. 213)

S1359064. Sindromul algodisfunctional miofascial se manifesta prin


A. disarmonie ocluzala si / sau neuromusculara
B. durere
C. spasme
D. luxatie ATM
E. ankiloza
(pag. 181)

S1459065. Tratamentul osteoartrozei se face prin:


A. Kinetoterapie;
B. Fizioterapie;
C. slefuiri selective;
D. Gutiere acrilice;
E. Protezare corecta.
(pag. 202)

S1459066. Caracteristicile durerii in disfuctia temporo-mandibulare sunt:


A. Este exacerbata de frig si umezeala;
B. Este de obicei unilaterala;
C. Este mai mare noaptea;
D. Nu se calmeaza la antalgice obisnuite;
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
(pag. 182)

S1459067. Disfunctia temporo-mandibulara de origine articulara poate fi:


A. Prin deplasari meniscale;
B. Prin hipomobilitate antalgica;
C. Tumorala;
D. De natura inflamatorie;
E. Prin ankiloza.
(pag. 181)

S1459068. Disfunctia temporo-mandibulara de origine musculara poate fi:


A. Prin ankiloza fibroasa;
B. Prin modificari de forma;
C. Tumorala;

1423

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1424

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Miozita
E. Raspuns corect b, c, d
(pag. 181)

S1459069. Osteoartoza poate fi determinata prin suprasolicitare mecanica de:


A. Edentatia terminala;
B. Parafunctii (bruxism);
C. Deformari articulare post-traumatice sau congenitale;
D. Dieta solicitanta (din punct de vedere mecanic);
E. Raspuns corect a, b, d.
(pag. 201)

S1459070. Semnele de suferinta parodontala care nu sunt considerate de natura functionala ocluzala
ci atribuite direct factorilor inflamatori locali sunt:
A. Restaurari protetice fixe defectuoase;
B. Proteze partiale mobilizabile al caror conector principal nu menajeaza parodontiul marginal;
C. Mobilitate dentara localizata fara pungi parodontale;
D. Proteze pariale mobilizabile al caror conectori secundari se afla in contact cu gingia fixa sau marginea
gingivala libera;
E. Placa dentara bacteriana.
(pag. 178-179)

S1459071. Semnele dentare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:


A. Miloliza;
B. Fisuri/fracturi coronare;
C. Abraziunea patologica;
D. Hiperestezie dentinara;
E. Necroza pulpara.
(pag. 183-184)

S1459072. Semnele paraclinice articulare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:


A. Subluxatii ale condilului mandibular;
B. Spatiu articular largit;
C. Atrofia tuberculilor articulari;
D. Neregularitai ale contururilor osoase;
E. Scleroza osoasa subcorticala
(pag. 191)

S1459073. Semnele parodontale ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:


A. Fenomenul tieleman;
B. Fisura Stielman;
C. Tremele secundare;
D. Pungile parodontale;
E. Fremitus.
(pag. 187-188)

S1459074. Semnele radiologice ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:


A. ingrosarea laminei dura;
B. Rezorbtia limbusului alveolar;
C. Largirea spatiului periodontal;
D. intreruperea laminei dura
E. Raspuns corect a, b, c

1424

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1425

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 188-189)

S1459075. Sindromul algodisfunctional miofascial reprezinta o entitate patologica din cadrul


disfunctiei temporo-mandibulare manifesta prin:
A. Oboseala musculara;
B. Durere musculara;
C. Tulburari de masticatie;
D. Tulburari de fonaie;
E. Hipomobilitate.
(pag. 181)

S1559076. Arterita temporala se mai numeste si:


A. arterita reumatoida
B. arterita microvasculara
C. arterita poliarticulara
D. arterita cu celule gigante
E. arterita craniana
(pag. 204)

S1559077. Care dintre urmatoarele fenomene se pot decela prin auscultatia simpla la nivelul A.T.M.:
A. modificarea fantei de inclinare a tuberculului articular
B. crepitatii
C. cracmente
D. modificari de forma ale condilului mandibular
E. modificari de pozitie ale condilului mandibular
(pag. 218)

S1559078. Care dintre urmatoarele semne clinice caracterizeaza osteoartroza A.T.M. din cadrul
disfunctiei cranio-mandibulare:
A. redoare a A.T.M.
B. artralgii
C. luxatii dentare
D. zgomote articulare
E. laxitate ligamentara
(pag. 191)

S1559079. Care dintre urmatoarele semne clinice se pot observa prin inspectia muschilor mobilizatori
ai mandibulei:
A. durerea muschilor pterigoidieni laterali
B. limitarea unor miscari ale mandibulei
C. modificarea traseului unor miscari ale mandibulei
D. hipertrofia maseterina unilaterala
E. hipertrofia maseterina bilaterala
(pag. 220)

S1559080. Care dintre urmatoarele teorii constituie mecanisme de actiune ale gutierelor ocluzale:
A. teoria ocluziei bilaterale balansate
B. teoria dezangajarii ocluzale
C. teoria psihosomatica
D. teoria dimensiunii verticale de ocluzie
E. teoria ocluziei functionale
(pag. 224,225)

1425

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1426

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1559081. Modificarile partilor moi care apar in disfunctia mandibulo-craniana sunt:


A. cresterea lascitati ligamentelor A.T.M.
B. muscarea obrazului
C. interpozitia obrajilor
D. interpoziia limbii
E. scaderea tonusului musculaturii periorale
(pag. 191)

S1559082. Simptomele disfunctiei mandibulo-craniene ce necesita tratament sunt:


A. acuze estetice legate de relatiile intermaxilare de ocluzie
B. absenta molarului de minte
C. abrazia dentara
D. osteoartroza A.T.M.
E. semne de suferinta parodontala legate de relatiile intermaxilare de ocluzie
(pag. 223)

S1559083. Sindromul algodisfunctional miofascial se caracterizeaza prin:


A. dureri dentare
B. dureri ale oaselor maxilare
C. dureri musculare
D. redoare
E. spasme si oboseala musculare
(pag. 181)

S1559084. Terapia ocluzala specifica este contraindicata in urmatoarele situatii:


A. cand exista contacte premature si interferente ocluzale
B. cand exista stabilitate ocluzala
C. cand exista masticatie satisfacatoare
D. cand nu exista semne de suferina ale parodoniului marginal
E. cand exista leziuni odontale
(pag. 177,178,179)

S1659085. Aspectele clinice ale semnelor articulare in disfunctia mandibulo-craniana sunt urmatoarele:
A. artralgii
B. laxiatate a ATM
C. hiperchinezia artrogena
D. hipochinezia atrogena
E. zgomote articulare
(pag. 191)

S1659086. Caracteristicile durerii din disfunctia mandibulo-craniana relatate de pacienti sunt


urmatoarele:
A. durarea poate fi localizata sau iradiata
B. durarea este de obicei unilaterala
C. noaptea la caldura pernei de obicei se calmeaza
D. nu se calmeaza la analgetice obisnuite
E. durerea se calmeaza la analgetice obisnuite
(pag. 182)

S1659087. Cauzele dentare ale DMC sunt urmatoarele:


A. cariile netratate
B. edentatiile neprotezate

1426

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1427

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. anomaliile dento-maxilare
D. obstacole ocluzale
E. fenomenul tielemann
(pag. 193)

S1659088. Din punct de vedere clinic semenele parodontale ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt
urmatoarele:
A. mobilitate dentara
B. deschiderea contactelor interproximale
C. fisura-Stielmann
D. frenomenul tielemann
E. rarefatici osoas periapicale
(pag. 188)

S1659089. Semnele radiolgice ale disfunctiei mandibulo-craniene la nivel parodontal sunt:


A. leziuni periapicale odontogene
B. rarefactie osoasa periapicala
C. modificari la nivelul laminei dura
D. ingustarea spatiului periodontal
E. resobtia limbusului alveolar
(pag. 188)

S1659090. Teoriile mecanismelor de actiune ale gutierelor ocluzale sunt urmatoarele:


A. teoria dezangajarii ocluzale
B. teoria dimeniunii verticale de repaus
C. teoria repozitionari mandibulo-craniene
D. sensibilizarea pacientului
E. teoria dimensiunii verticale de ocluzie
(pag. 225)

S2159091. De la nivelul muchiului sterno-cleido-mastoidian durerea poate s iradieze la nivelul:


A. Regiunii temporale
B. Planeului bucal
C. Regiunii urechii
D. Globului ocular
E. Ultimilor molari maxilari
(pag. 190)

S2159092. Episoadele din bruxismul nocturn :


A. Dureaz circa 5 minute
B. Dureaz circa 90 minute
C. Se repet la interval de 5 minute
D. Se repet la interval de 90 minute
E. Intervin mai frecvent n timpul somnului superficial
(pag. 195)

S2159093. n bruxismul excentric ;


A. Suprasolicitarea articular este mai mic dect n bruxismul centric
B. Suprasolicitarea articular este mai mare dect n bruxismul centric
C. Modificrile sunt mai importante la ATM pe partea spre care se face bruxismul
D. Modificrile sunt mai importante la ATM contralaterale prii spre care se face bruxismul
E. Abraziunea intereseaz la nceput ultimii molari de pe partea spre care se face bruxismul

1427

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1428

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 196)

S2159094. La palparea muchilor, n disfuncia ocluzal:


A. Consistena pstoas trdeaz o miozit cronic
B. Consistena pstoas trdeaz o miozit acut
C. Consistena ferm trdeaz o miozit cronic
D. Consistena ferm trdeaz o miozit acut
E. Consistena elastic trdeaz o stare spastic
(pag. 190)

S2159095. Semne radiologice parodontale n disfuncia ocluzal sunt:


A. ntreruperea laminei dura
B. Lrgirea spaiului periodontal
C. Fisura Stielman
D. Rarefacia osoas periapical
E. Hipercementoza
(pag. 188-189)

S2159096. Tratamentele ortodontice incorect conduse i urmrite pot cauza instalarea disfunciei
ocluzale prin:
A. Absena eliberrii traseului pe care dintele trebuie s-l urmeze
B. Aplicarea unei fore ortodontice prea mari
C. Lipsa autocuririi i ntreineii artificiale din cauza aparatelor ortodontice fixe
D. Lipsa nlturrii contactelor dento-dentare nefuncionale aprute la dintele deplasat ortodontic
E. Traumatizarea parodoniului marginal superficial de ctre componente ale aparatului ortodontic
(pag. 200)

S2259097. Crosetul Ackers asigura:


A. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv
B. sprijinul prin pintenul ocluzal
C. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv
D. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp
E. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp
(pag. 190)

S2259098. Urmatoarele afirmatii privind crosetele Roach devizate sunt false:


A. sunt numite si crosete bara
B. sunt in numar de 7
C. sunt mai vizibile decat crosetele circulare
D. insertia protezelor prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara
E. bratul retentiv pleaca din seaua scheletului metallic
(pag. 193)

S2259099. Crosetul in semi T este indicat mai frecvent pe:


A. premolari superiori
B. premolari inferiori
C. molari mandibulari
D. canini superiori
E. molari maxilari
(pag. 195)

S2259100. Urmatoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari:


A. crosetul S

1428

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1429

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

crosetul I
crosetul U
crosetul L
crosetul R
(pag. 196)

S2259101. Pe molarii izolati se folosesc urmatoarele tipuri de crosete:


A. corset unibar
B. corset R
C. corset inelar
D. corset semi T
E. gherute mezio-distale cu dubla extremitate libera
(pag. 195)

S2259102. Dispozitivul Roach sferic cu platou de ghidaj permite urmatoarele miscari ale seilor:
A. bascularea prin infundare a extremitatii distale
B. translatia verticala
C. rotatia vestibule-orala
D. la fel ca sistemele de capse CEKA
E. la fel ca dispozitivul Roach plat
(pag. 195)

S2259103. Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt:


A. culise
B. capse
C. magnetice
D. crosetul cervico-alveolar
E. bare cu calareti
(pag. 211)

S2259104. Sistemele de culise, dupa raportul cu microprotezele sunt:


A. culise intracoronare
B. numai culise intracoronare
C. culise extracoronare
D. numai culise extracoronare
E. culise intra-extracoronare
(pag. 211)

S2259105. Dintre cele mai cunoscute sisteme de capse se pot mentiona:


A. capsule Biaggi 648 si 650
B. capse CEKA
C. sisteme de telescopare
D. sisteme de bare cu calareti
E. crosetul caninului
(pag. 224)

S2259106. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesar:
A. precizia culisei
B. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si Patrice
C. inaltimea dintelui stalp
D. marimea culisei
E. topografia dintelui stalp

1429

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1430

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 224)

S2259107. Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in


A. manifestari dentare
B. manifestari ocluzale
C. manifestari complexe
D. manifestari de grad II
E. manifestari fizionomice
(pag. 180)

S2259108. Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt:


A. acoperirea dintilor stalpi cu microproteze
B. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp
C. plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta meziala a dintelui stalp
D. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
E. toate raspunsurile de mai sus
(pag. 183)

S2259109. Pe modelul de studiu se analizeaza urmatoarele:


A. care sunt dintii restanti
B. care sunt dintii stalpi
C. aspectul liniei ecuatorului protetic
D. valoarea parodontala a dintilor stalpi
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 184)

S2259110. Tipurile de crosete turnate sunt:


A. crosetele circulare
B. crosetele Roach
C. crosetele cervico-alveolare
D. crosetele Ney
E. crosetele speciale
(pag. 185)

S2259111. Dintre crosetele circulare fac parte:


A. crosetul caninului
B. crosetele Ney I
C. crosetul Ackers
D. crosetul C
E. crosetul unibar
(pag. 185-193)

S2259112. Crosetul Ackers e format din:


A. corpul crosetului
B. contracroset
C. brat retentiv
D. croset continuu
E. sea terminalav
(pag. 187)

S2259113. Crosetul unibar este de doua feluri:


A. cu contact partial dentar

1430

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1431

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

fara contact partial dentar


cu contact total dentar
fara contact total dentar
nici un raspuns nu e valabil
(pag. 199)

S2259114. Crosetul R.P.I. e aplicat de obicei pe premolari si prezinta urmatoarele parti


A. pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp
B. placa proximo-orala
C. brat retentive divizat in I care pleaca din sa
D. brat retentive divizat in T
E. pinten ocluzal plasat in foseta distala a dintelui stalp
(pag. 204)

S2259115. Dezavantajele crosetelor mixte sunt:


A. in timp se dezactiveaza datorita oboselii aliajului
B. sunt usor de lipit
C. deformarea de catre pacient prin manipulare gresita
D. adaptarea crosetului pe dinte nu e perfectaadaptarea crosetului pe dinte nu e perfecta
E. pasivitatea e intotdeauna respectata
(pag. 207)

S2259116. Fixarea bratului din sarma la partea turnata a crosetului se poate face prin:
A. sudura electrica
B. retentie in acrilat
C. o data cu turnarea scheletului metallic
D. supraturnarea scheletului protezei peste sarma crosetului
E. nici o varianta corecta
(pag. 209)

S2259117. Crosetul Akers deschis anterior prezinta


A. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala
B. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala
C. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentive orientat mezial
D. corpul situate pe fata meziala a dintelui stalp
E. corpul situate pe fata distala a dintelui stalp
(pag. 190)

S2359118. Nu se realizeaz terapie ocluzal specific atunci cnd:


A. Exist stabilitate ocluzal,
B. Masticaia este satisfctoare
C. Fonaia este satisfctoare,
D. Exist leziuni odontale coronare reduse ca numr i profunzime
E. Sunt absente suferina articular i muscular.
(pag. 177-179)

S2359119. Sunt considerate de natur ocluzal urmtoarele semne de suferin parodontal:


A. Prezena plcii bacteriene,
B. Retraciile gingivale,
C. Prezena depozitelor de tartru,
D. Restaurrile odontale prin obturaii necorespunztoare,
E. Mobilitatea dentar.

1431

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1432

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 178)

S2359120. Nu sunt considerate semne de suferin parodontal de cauz odontal:


A. Aplicarea protezelor pariale mobilizabile acrilice care nu menajeaz parodoniul marginal al dinilor restani,
B. Aplicarea elementelor de meninere i stabilizare incorect concepute i realizate,
C. Aplicarea de pelote vestibulare,
D. Aplicarea de conectori secundari care transmit forele n afara poligonului de susinere parodontal,
E. Aplicarea de brae opozante ale croetelor care nu-i exercit rolul de reciprocitate.
(pag. 178-179)

S2359121. Disfuncia mandibulo-cranian poate avea determinare etiologic legat de:


A. Prezena arteritei temporale,
B. Patologia ATM,
C. Prezena hipertensiunii arteriale,
D. Suferine primare neuro-musculare
E. Asocieri etiologice complexe.
(pag. 180)

S2359122. Disfuncia temporo-mandibular de origine articular poate fi:


A. De dezvoltare
B. Prin deplasri meniscale
C. Hipomobilitate,
D. De natur inflamatorie,
E. Ankiloza.
(pag. 181)

S2359123. Disfuncia temporo-mandibular de origine muscular const n:


A. hipermotilitate prin fibroz muscular,
B. durere miofascial
C. hipermotilitate antalgic,
D. miozit,
E. spasme musculare.
(pag. 181)

S2359124. Miloliza este caracterizat prin:


A. localizare pe faa vestibular a dinilor,
B. localizare pe faa vestibular a dinilor n zona coletului,
C. pe seciune are aspect de unghi ascuit deschis spre vestibulul bucal,
D. pe seciune are aspect de unghi obtuz deschis spre vestibulul bucal,
E. intereseaz smalul i cementul (dup recesiune).
(pag. 183)

S2359125. Bruxismul se caracterizeaz prin:.


A. tergerea reliefului ocluzal
B. accentuarea curbei transversale a ocluziei,
C. reducerea nlimii coronare,
D. boselarea proceselor alveolare
E. modificarea dimensiunii verticale de ocluzie n toate cazurile.
(pag. 184)

S2359126. Tremele secundare:


A. sunt favorizate de coexistena parodontopatiei,

1432

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1433

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

sunt determinate de prezena tartrului,


apar ndeosebi frontal maxilar ca rezultat al suprasolicitrii ocluzale,
apar secundar edentaiilor i migrrilor dentare,
apar n special ntre incisivul central i cel lateral.
(pag. 188)

S2359127. Durerea muscular local are urmtoarele particulariti:


A. se manifest ca o jen cel mai frecvent la nivelul muchiului trapez,
B. se manifest ca o tensiune, oboseal, cel mai frecvent cu localizare maseterin,
C. nu se asociaz cu limitarea micrilor mandibulei,
D. poate fi urmarea bruxismului nocturn,
E. asocierea durerii temporale, maseterine, submaxilare se consider semn patognomonic de disfuncie
ocluzal.
(pag. 190)

S2359128. Nu reprezint cauze determinante dentare ale disfunciei mandibulo-craniene:


A. cariile netratate,
B. migrrile dentare datorate edentaiei,
C. masticaia bilateral,
D. leziunile articulare,
E. modificrile neuro-musculare.
(pag. 193)

S2359129. Exist corelaii ale bruxismului nocturn legate de consumul de:


A. amfetamine,
B. nifedipin,
C. carbamazepin,
D. fenotiazin,
E. alcool.
(pag. 197)

S2359130. Coronoplastia se realizeaz n urmtoarele situaii clinice:


A. dini migrai n breele edentate,
B. restaurri odontale care nu interfer cu planul de ocuzie,
C. dini aflai n malpoziie primar care nu produc modificri nefuncionale ale planului de ocluzie,
D. dini aflai n malpoziie primar ce produc probleme estetice,
E. pentru reducerea cuspizilor piston (determin impact alimentar la nivelul spaiului interdentar antagonist).
(pag. 230)

S2559131. Modificrile prilor moi care apar n disfuncia mandibulo-cranian sunt :


A. creterea lascitii ligamentelor A.T.M.
B. mucarea obrazului
C. interpoziia obrajilor
D. interpoziia limbii
E. scderea tonusului musculaturii periorale
(pag. 191)

S2659132. n legtur cu tratamentul preprotetic, care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. se face dup analiza modelului de studiu;
B. este instituit dup analiza radiografiilor;
C. se mai numete i tratament nespecific;
D. se realizeaz dup amprenta funcional;

1433

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1434

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. are rolul asanrii cavitii bucale.


(pag. 87)

S2659133. n cadrul tratamentului proprotetic se realizeaz:


A. echilibrarea ocluzal;
B. intervenii chirurgicale asupra osului;
C. intervenii asupra dinilor stlpi;
D. extraciile dentare;
E. intervenii chirurgicale asupra mucoasei.
(pag. 89)

S2659134. Planurile de ghidare au urmtoarele caracteristici:


A. sunt necesare n special n edentaiile terminale;
B. se realizeaz prin lefuire cu pietre diamantate cilindrice;
C. n edentaiile frontale sunt necesare;
D. trebuie s fie paralele cu axa de inserie a protezei;
E. sunt necesare n edentaiile intercalate.
(pag. 91)

S2659135. Dimensiunile unui lca pentru un pinten extern trebuie s fie:


A. adncimea, la nivelul crestei marginale de 1,5 mm;
B. limea 1/3 din limea vestibulo-oral;
C. limea 1/4 din limea vestibulo-oral;
D. lungimea 1/3 din diametrul meziodistal;
E. lungimea 1/4 din diametrul meziodistal.
(pag. 94)

S2659136. Caracteristicile tuberozitilor maxilare sunt:


A. sunt zone protetice pozitive;
B. sunt zone protetice negative;
C. asigur sprijin muco-osos pentru eile terminale;
D. nu au rol n stabilizarea orizontal a protezei;
E. asigur ntotdeauna o bun meninere.
(pag. 111)

S2659137. De obicei, locul de plasare al pintenilor este:


A. n edentaiile laterale n fosetele marginale de lng edentaie;
B. n edentaiile laterale n foseta mezial a dintelui mezial;
C. n edentaiile terminale n fosetele distale ale dinilor stlpi;
D. n edentaiile terminale n fosetele meziale ale dinilor stlpi;
E. nu conteaz tipul de edentaie, pintenii se pot plasa oriunde;
(pag. 95)

S2859138. Abrazia patologica generalizata:


A. apare in bruxism
B. DVO este micsorata
C. DVO nu este modificata
D. este neconforma cu varsta biologica
E. este in concordanta cu varsta biologica
(pag. 184)

S2859139. Leziunile cuneiforme(miloliza):

1434

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1435

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

pot fi asociate cu hiperaciditate locala


dintele gazda este in trauma ocluzala
sunt de consistenta dura
prezinta dentina cariata
toate de mai sus
(pag. 183-184)

S2859140. In etiologia bruxismului nocturn este incriminata:


A. determinarea ocluzogena
B. stressul
C. personalitatea succeptibila la tulburari psihoemotionale minore
D. dispozitia ereditara
E. alcoolismul
(pag. 197)

S2859141. Gutierele ocluzale au rol in:


A. amendarea artralgiilor temporomandibulare
B. amendarea mialgiilor ocluzogene
C. impiedica abrazia dentara
D. pun in repaus condilii mandibulari prin scaderea DVO
E. impiedica trauma ocluzala
(pag. 227)

S2859142. Slefuirea selectiva este indicata in urmaroarele situatii:


A. la dinti aflati in trauma ocluzala
B. preprotetic
C. postprotetic
D. restaurari protetice care permanetizeaza un plan de ocluzie nefunctional
E. in ocluzii instabile
(pag. 229-230)

S2959143. Miloliza se caracterizeaza prin:


A. distrugerea progresiva a dintelui ca urmare a hiperaciditatii locale(cura prelungita de citrice)
B. e o afectiune care intereseaza smaltul
C. se poate extinde si la cementul radicular
D. este asociata in mod constant de hipersensibilitate
E. dintele gazda este in truma ocluzala
(pag. 183, 184)

S2959144. Abraziunea patologica generalizata se caracterizeaza prin:


A. inversarea curbei transversale de ocluzie
B. boselarea proceselor alveolare
C. diminuarea dimensiunii verticale de ocluzie
D. egresiune
E. extruzie
(pag. 184)

S2959145. Abraziunea patologica sectoriala (neuniforma):


A. apare in bruxism centric
B. fatetele de uzura se potrivesc intre ele in RC
C. fatetele de uzura se potrivesc intre ele in IM
D. fatetele de uzura se potrivesc intr-o miscare antero-laterala

1435

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1436

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. este un semn al disfunctiei mandibulo-craniene


(pag. 185)

S2959146. Aspectele patologice ale unui contact prematur se manifesta prin:


A. mobilitate
B. fremitus
C. zgomot clar la percutie
D. retractie parodontala
E. modificarea dinamicii mandibulare
(pag. 210, 178, 181)

1436

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1437

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 60
Cmpul protetic edental total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1260001. La maxilar muschii dislocatori ai protezei totale sunt:
A. Muschii valului palatin
B. Buccinatorul
C. Orbicularul
D. Ridicatorul propriu al buzei superioare
E. Rizorius
(pag. 34)

S1260002. Muschiul buccinator


A. Ia parte la formarea pungii lui Eisenring
B. Se insera superior pe apofiza coronoida
C. Se insera inferior pe ligamentul pterigomandibular
D. E muschi mobilizator al mandibulei
E. Fibrele sale se incruciseaza cu muschiul barbiei
(pag. 30,35)

S1260003. Torusul mandibular prezinta urmatoarele caractere:


A. Apare dupa o extractie dificila
B. E situat in zona linguala centrala
C. E situat sub linia oblica interna
D. E situat lingual in dreptul premolarilor
E. Nu creaza dificultati in protezare
(pag. 27)

S1360004. in clasificarea Landa, torusul palatin situat in 1/3 anterioara a palatului se incadreaza in:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a V-a
(pag. 22)

S1360005. in portiunea vestibulara a tuberculului piriform, proteza vine in contact cu:


A. marginea posterioara a muschiului buccinator
B. marginea posterioara a muschiului maseter
C. marginea anterioara a muschiului buccinator
D. marginea anterioara a muschiului maseter
E. marginea anterioara si inferioara a muschiului maseter
(pag. 30)

S1360006. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie sa fie:
A. mai subtire, pentru a nu tine contractia genioglosului

1437

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1438

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

mai groasa, pentru a realiza cu mai multa usurinta inchiderea marginala


mai scurta cu 1 mm
supraextinsa, presand fundul de sac lingual
rasucita larg
(pag. 40)

S1360007. Suprafata de sprijin maxilara poate suporta presiuni masticatorii de:


A. 0,875 0,900 Kg/cm2
B. 2,074 2,540 Kg/cm2
C. 1,265 1,687 Kg/cm2
D. 1,740 1,935 Kg/cm2
E. mai mici de 0,73 Kg/cm2
(pag. 20)

S1360008. Tuberozitatea"procidenta"este o tuberozitate cu:


A. diametrul V O mare
B. diametrul V O redus
C. diametrul ocluzo apical marit
D. diametrul ocluzo apical redus
E. dimensiunea V O si ocluzo apicala in limite normale
(pag. 22)

S1460009. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:


A. Primul tip de torus palatin este situat in treimea posterioara a palatului, de forma rotunjita putand atinge
dimensiunea unei alune.
B. Al doilea tip are forma longitudinala situat in cele doua treimi posterioare ale boltii.
C. Al treilea tip cuprinde cele doua treimi anterioare ale liniei mediane si este destul de bine reprezentat.
D. Al patrulea tip se intinde doar in treimea anterioara a palatului.
E. Al cincilea tip se intinde de la gaura palatina posterioara pana la limita distala a palatului.
(pag. 23)

S1560010. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic dur maxilar:
A. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent
B. aderenta mucoasei la periost este slaba
C. la nivelul torusului palatin mucoasa este subtire
D. rugile palatine se accentueaza
E. la nivelul torusului palatin mucoasa este insensibila
(pag. 25)

S1560011. Dupa instalarea edentatiei totale, mandibula poate suferi urmatoarele modificari
morfofunctionale:
A. atrofia osoasa poate ajunge la nivelul orificiilor mentoniere
B. arcul marginii libere al procesului alveolar se micsoreaza
C. unghiul goniac se micsoreaza
D. mandibula se retrudeaza
E. apofiza coronoida capata progresiv forma triunghiulara
(pag. 26)

S1560012. Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele caracteristici:


A. este foarte aderenta la periost
B. nu poate fi mobilizata de medic
C. are o latime intre 1-3mm

1438

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1439

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. are o laime intre 1-5mm


E. este situata la distanta de fundurile de sac vestibulare
(pag. 25)

S1660013. Referitor la zona linguala laterala a campului protetic edentat total:


A. permite extinderea marginii protezei;
B. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre distal
C. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre mezial
D. versantul lingual al protezei va avea lungime uniforma in aceasta zona
E. este delimitata distal de linia imaginara ce trece prin fata meziala a molarului de 6 ani inferior
(pag. 41)

S1660014. Zona tuberculului piriform:


A. este o zona de sprijin
B. este una de inchidere marginala
C. este atat o zona de sprijin, cat si una de inchidere marginala
D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani
E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ
(pag. 40)

S2160015. Mucoasa pasiv-mobila:


A. Este aderenta de periost
B. Poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului
C. Are o latime de 4 mm
D. Cu ct este mai ngusta succiunea este mai buna
E. Nu are tesut submucos lax.
(pag. 25)

S2260016. Prin cmp protetic se nelege


A. zona de sprijin
B. zona de succiune
C. totalitatea esuturilor care vin n contact cu proteza
D. mucoasa fix
E. mucoasa mobil
(pag. 19)

S2260017. Torusul palatin


A. este situat n regiunea posterioar a apofizelor alveolare
B. are rol n meninerea i stabilizarea protezei
C. este situat pe sutura palato-maxilar
D. este vizibil de la inspecie sau la palpare
E. se asociaz cu o bolt adnc
(pag. 20)

S2260018. Intersectarea torusului palatin cu linia de reflexie a vlului palatin are drept consecine
A. favorizeaz nchiderea marginal a protezei
B. creeaz dificulti n obinerea etaneizrii protezei la acest nivel
C. nu are importan
D. contribuie la meninerea protezei
E. contribuie la stabilizarea protezei
(pag. 22)

1439

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1440

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2260019. n clasificarea lui Landa, torusul palatin situat de la gaura palatin anterioar la limita distal
a palatului dur se ncadreaz n
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a V-a
(pag. 23)

S2260020. Prin cmp protetic la edentatul total se nelege


A. crestele edentate maxilar i mandibular
B. totalitatea esuturilor din cavitatea bucal
C. teritoriul biologic pe care se aplic proteza
D. bolta palatin
E. torusul palatin
(pag. 19)

S2260021. Suprafaa de sprijin maxilar poate suporta presiuni masticatorii de


A. 2,225 2,680 kg/cm2
B. 2,730 2,975 kg/cm2
C. 1,855 1,937 kg/cm2
D. 1,265 1,687 kg/cm2
E. 0,980 1,010 kg/cm2
(pag. 20)

S2260022. Limita protezei mandibulare, n regiunea lingual


A. gaura mentonier
B. creasta milohioidian
C. muchiul buccinator
D. tuberculul mandibular
E. torusul mandibular
(pag. 27)

S2360023. Suprafaa de sprijin maxilar poate suporta presiuni masticatorii de:


A. 0,875 0,900 Kg/cm2
B. 2,074 2,540 Kg/cm2
C. 1,265 1,687 Kg/cm2
D. 1,740 1,935 Kg/cm2
E. mai mici de 0,73 Kg/cm2
(pag. 20)

S2360024. Tuberozitatea procident este o tuberozitate cu:


A. diametrul V O mare
B. diametrul V O redus
C. diametrul ocluzo apical mrit
D. diametrul ocluzo apical redus
E. dimensiunii V O si ocluzo apicale n limite normale
(pag. 22)

S2360025. n clasificarea Landa, torusul palatin situat n 1/3 anterioar a palatului se ncadreaz n:
A. clasa I
B. clasa a II-a

1440

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1441

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a V-a
(pag. 23)

S2360026. Zona de succiune a cmpului protetic edentat total mandibular este format din: (p. 26 29)
A. zona Ah
B. nia lui Ney i Bowen
C. mucoasa pasiv-mobil de la periferia cmpului protetic
D. spaiul lingual lateral
E. punga Eisenring
(pag. 26-29)

S2360027. Zona tuberculului piriform este o zon de:


A. sprijin
B. nchidere marginal
C. de sprijin i de nchidere marginal
D. de adeziune
E. nici o variant nu este corect
(pag. 39)

S2360028. n poriunea vestibular a tuberculului piriform, proteza vine n contact cu:


A. marginea posterioar a muchiului buccinator
B. marginea posterioar a muchiului maseter
C. marginea anterioar a muchiului buccinator
D. marginea anterioar a muchiului maseter
E. marginea anterioar i inferioar a muchiului maseter
(pag. 30)

S2360029. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie s fie:
A. mai subire, pentru a nu ine contracia genioglosului
B. mai groas, pentru a realiza cu mai mult uurin nchiderea marginal ?
C. mai scurt cu 1 mm
D. supraextins, presnd fundul de sac lingual
E. rsucit larg
(pag. 40)

S2560030. Care din urmtoarele oase contribuie la formarea palatului osos:


A. corpul osului sfenoid
B. apofizele palatine ale oaselor maxilare
C. stnca osului temporal
D. creasta zigomato-alveolar
E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)

S2660031. n cazul amprentrii compresive dup O. C. Applegate:


A. se folosete cear bucoplastic;
B. schletul metalic este realizat dup o amprent unic cu hidrocoloizi;
C. se folosete gutaperca;
D. se exercit presiuni pe ei;
E. medicul va modela amprenta prin micri funcionale ale periferiei cmpului protetic.
(pag. 347)

1441

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1442

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2860032. Torusul palatin la populatia tarii noastre se intalneste mai frecvent (ene si popovici)
A. in treimea anterioara a boltii palatine
B. in cele doua treimi posterioare ale boltii
C. in treimea mijlocie a boltii palatine
D. in treimea posterioara a boltii palatine
E. in cele doua treimi anterioare ale boltii palatine
(pag. 23)

S2960033. Pe ligamentul pterigo-mandibular se insera:


A. muschiul constrictor superior al faringelui
B. muschiul temporal
C. muschiul buccinator
D. muschiul maseter
E. muschiul palatoglos
(pag. 30)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1260034. Muschii valului palatin se caracterizeaza prin:
A. Sunt in numar de 5 de fiecare parte
B. Se insera pe ligamentul pterigo-mandibular
C. Sunt ridicatori ai valului
D. Sunt coboratori ai valului
E. Muschii ridicatori se evidentiaza prin manevra Valsalva
(pag. 34)

S1260035. Conduita terapeutica in cazul torusului mandibular poate sa fie de:


A. Exereza chirurgicala
B. Amprenta compresiva
C. Folierea modelului preliminar
D. Folierea modelului final
E. Rascroirea bazei protezei la acest nivel
(pag. 27-47)

S1260036. Dupa influenta pe care o au asupra marginilor protezei totale, muschii de la periferia
campului protetic se clasifica in:
A. Orofaciali
B. Muschi cu insertie perpendiculara
C. Muschi cu insertie paralala
D. Muschii mimicii
E. Muschii valului palatin
(pag. 29-30)

S1260037. in spatiul retrozigomatic al campului protetic edentat total actioneaza urmatoarele elemente:
A. Ligamentul pterigo-mandibular
B. Muschiul buccinator
C. Muschiul temporal
D. Apofiza coronoida
E. Frenul bucal (lateral)
(pag. 36)

1442

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1443

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1260038. La maxilarul superior muschii stabilizatori ai protezei totale sunt:


A. Buccinatorul
B. Orbicularul buzei superioare
C. Orbicularul buzei inferioare
D. O parte din muschii proprii ai limbii
E. Muschii valului palatin
(pag. 30-32)

S1260039. La mandibula muschii stabilizatori ai protezei totale sunt:


A. Rizorius
B. Buccinator
C. Marele si micul zigomatic
D. Ridicatorul propriu al buzei superioare
E. Orbicularul buzei inferioare
(pag. 30-32)

S1260040. Muschii dislocatori ai protezei totale mandibulare sunt:


A. Maseterul
B. Pterigoidianul intern
C. Pterigoidianul lateral (extern)
D. Patratul buzei inferioare
E. Muschiul barbiei
(pag. 30-34)

S1260041. Muschiul buccinator se caracterizeaza prin:


A. Are insertie osoasa si insertie la nivelul partilor moi
B. Delimiteaza tuberculul piriform de nisa linguala retromolara
C. Este situat in grosimea obrajilor
D. Insertia sa posterioara se face pe linia oblica externa
E. Formeaza punga lui Eisenring
(pag. 30)

S1260042. Spatiul vestibular labial mandibular prezinta unele particularitati:


A. Mucoasa pasiv mobila e lata
B. Frenul buzei inferioare nu impiedica inchiderea marginala
C. Mucoasa pasiv mobila se delimiteaza usor
D. La nivelul fundului de sac se insera muschiul patrat al buzei inferioare
E. La nivelul fundului de sac se insera muschiul barbiei
(pag. 40-41)

S1260043. Zona linguala laterala se caracterizeaza prin:


A. Este un spatiu larg
B. Porneste din dreptul fetei distale a molarului doi
C. Ajunge pana in dreptul spatiului dintre canin si premolar
D. Zona de mucoasa pasiv-mobila e lata
E. Prezenta inconstanta a torusului mandibular
(pag. 41)

S1360044. Campul protetic edentat total este format din


A. zona de sprijin
B. zona de adeziune
C. zona de succiune

1443

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1444

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. zona de meninere
E. zona de stabilitate
(pag. 19)

S1360045. Muschiul buccinator are insertie:


A. superioara osoasa orizontala, la nivelul tuberozitatii pana la M1 sup
B. inferioara, pe fata interna a mandibulei, de-a lungul l. o. i.;
C. posterioara, pe ligamentul pterigomandibuar
D. anterioara, la nivelul nodului comisural
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 30)

S1360046. Muschiul marele zigomatic are rol in:


A. exprimarea rasului
B. exprimarea tristetii
C. tractionarea comisurii. in sus si inapoi
D. exprimarea dezgustului
E. tuguierea buzelor
(pag. 31)

S1460047. Ce anume se intelege prin expresia"camp protetic"la edentatul total:


A. Totalitatea tesuturilor din cavitatea bucala
B. Totalitatea tesuturilor care vin in contact cu proteza respectiva
C. Crestele edentate restante
D. Teritoriul biologic pe care se aplica proteza mobilizabila
E. Fibromucoasa palatina
(pag. 19)

S1460048. La maxilar zonele cu rezilienta marita datorita tesuturilor submucoase bogate in tesut
glandular si adipos sunt:
A. Zona incisivilor laterali, de pe palat, exista zona lui Fish.
B. in regiunea premolarilor, de pe palat, exista tesut adipos (Lejoyeux).
C. Zona molarilor, pe palat, cunoscuta sub numele de Zonele lui Schrder.
D. Regiunea situata posterior de linia Ah.
E. Torusul situat pe linia palatina mediana.
(pag. 24)

S1460049. Mucoasa pasiv mobila:


A. Are o latime intre 1 si 3 mm.
B. Este situata in apropierea fundurilor de sac vestibulare.
C. Face trecerea spre fibromucoasa palatina.
D. Prin cresterea laimii favorizeaza fenomenul de succiune.
E. in profunzime, are tesut submucos lax.
(pag. 25)

S1460050. Mucoasa zonei de succiune este alcatuita din:


A. Mucoasa mobila ce se aplica pe fata externa a protezei in vecinatatea marginilor.
B. Fibromucoasa ce vine in contact cu placa palatinala.
C. Mucoasa pasiv mobila.
D. Crestele alveolare.
E. Lueta.
(pag. 19)

1444

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1445

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1460051. Muschii ridicatori ai mandibulei:


A. Sunt reprezentati de muschii zigomatici.
B. Cuprind maseterul si tempralul.
C. Sunt antagonisti cu muschiul milohioidian.
D. Muschiul maseter se insera prin fasciculul superficial, superior pe marginea inferioara arcadei zigomatice.
E. Nu cuprind fasciculul superificial al temporalului.
(pag. 33)

S1460052. Muschiul buccinator:


A. Este situat in partea laterala a cavitatii bucale in grosimea fiecarui obraz.
B. Este situat inferior de muschiul milohioidian.
C. Superior se insera la nivelul tuberozitatii pana in dreptul molarului prim superior.
D. Anterior se insera la nivelul mentonului.
E. Posterior se insera oblic aproape vertical pe ligamentul pterigomandibular.
(pag. 30)

S1460053. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. Creasta edentata rezulta din apofiza alveolara maxilara dupa extragerea dintilor.
B. Tuberozitatea maxilara rezulta prin unirea apofizelor palatine.
C. Ischemia sau hiperemia indusa de proteza la nivelul osului nu duce la osteoliza datorita circulatiei
colaterale bogate.
D. Tuberozitatea maxilara are un rol important in meninerea si stabilizarea protezei.
E. Presiunea discontinua, cu intervale de repaus mai lungi, favorizeaza osteogeneza.
(pag. 19, 20)

S1460054. Zona de sprijin a campului protetic edentat total este reprezentata de:
A. Crestele alveolare.
B. Tuberozitatile maxilare.
C. Bolta palatina.
D. Creasta zigomato-alveolara.
E. Crestele edentate mandibulare.
(pag. 19)

S1460055. Zona de sprijin mandibular:


A. Se intinde in majoritatea cazurilor pana la nivelul crestei milohioidiane.
B. Prezinta deseori deasupra liniei oblice interne proeminente osoase rotunjite.
C. Este delimitata posterior de tuberculul mandibular.
D. Cuprinde torusul mandibular situat deasupra liniei oblice externe.
E. Poate prezenta cute, bride, longitudinale datorita atrofiei rapide.
(pag. 27, 28)

S1460056. Zona de succiune mandibulara:


A. Este situata la periferia campului protetic edentat total.
B. Este zona de trecere dintre mucoasa fixa si cea mobila.
C. Cuprinde si suportul osos.
D. Este reprezentata de mucoasa pasiv mobila
E. Situarea cat mai aproape de fundul de sac vestibular defavorizeaza aparitia succiunii.
(pag. 28, 29)

S1460057. Zonele caracteristice ale campului protetic edentat total sunt:


A. Tuberozitatile maxilare.
B. Zona de succiune.

1445

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1446

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Zona de sprijin.
D. Crestele alveolare dentare.
E. Osul maxilar.
(pag. 19)

S1460058. Zonele functionale ale campului protetic maxilar superior sunt:


A. Spatiul retrozigomatic.
B. Zona tuberculului piriform.
C. Spatiul vestibular lateral.
D. Spaiul vestibular labial.
E. Spatiul malar.
(pag. 30)

S1560059. Care din urmatoarele afirmatii privind muschii coboratori ai valului palatin sunt corecte:
A. sunt reprezentati de peristafilinul extern si intern
B. sunt reprezentati de glosostafilin si faringostafilin
C. modifica pozitia palatului moale in cursul emiterii vocalei,, A"
D. sunt muschi cu inserie orizontala
E. permit delimitarea marginii posterioare a amprentei prin manevra Valsalva
(pag. 35)

S1560060. Care din urmatoarele afirmatii privind tuberculul piriform sunt corecte:
A. delimiteaza posterior zona de sprijin mandibulara
B. rezulta prin extractia molarului de 12 ani
C. poate fi acoperit de proteza totala inferioara pe toata suprafata sa
D. este acoperit, la inceput, de o mucoasa groasa, aderenta la periost
E. in treimea sa posterioara se insera ligamentul pteriogomandibular
(pag. 27, 28)

S1560061. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic moale maxilar:
A. prezinta o mucoasa groasa si aderenta
B. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata
C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent
D. aderena mucoasei la periost este slaba
E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale
(pag. 25)

S1560062. Care din urmatoarele elemente contribuie la delimitarea zonei linguale laterale:
A. o linie care trece prin fata distala a molarului unu inferior
B. o linie care trece prin fata distala a molarului doi inferior
C. limita anterioara ajunge in dreptul spatiului dintre canin si incisivul lateral inferior
D. limita anterioara ajunge in dreptul spaiului dintre canin si premolarul unu inferior
E. insertia muschiului genioglos
(pag. 41)

S1560063. Care din urmatoarele oase contribuie la formarea palatului osos:


A. corpul osului sfenoid
B. apofizele palatine ale oaselor maxilare
C. stanca osului temporal
D. lamele orizontale ale oaselor palatine
E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)

1446

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1447

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1560064. Care dintre urmatorii muschi se insera perpendicular pe periferia campului protatic edentat
total:
A. muschiul buccinator
B. muschiul milohioidian
C. muschiul genioglos
D. muschiul orbicular
E. muschiul barbiei
(pag. 29)

S1560065. Spatiul retrozigomatic se caracterizeaza prin:


A. este delimitat anterior de frenul bucal
B. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar
C. este determinat de existenta muschiului maseter
D. acest spaiu se largeste pe masura atrofiei osului alveolar
E. este delimitat anterior de apofiza zigomatoalveolara
(pag. 35)

S1660066. Caracteristicile zonei linguale centrale, de care trebuie sa se tina seama in realizarea lingurii
individuale sunt:
A. marea mobilitate a genioglosului
B. dificultatile in realizarea inchiderii marginale in pozitia de repaus si in miscarea de protractie a limbii
C. mobilitatea mica a genioglosului
D. generarea de forte mici de catre genioglos asupra marginilor lingurii individuale
E. exercitarea de forte mari din partea genioglosului asupra marginii respective a lingurii individuale
(pag. 42)

S1660067. Care dintre urmatorii muschi au rol favorizant de mentinere si stabilitate a protezei totale:
A. buccinatorul
B. orbicularul buzelor
C. marele zigomatic
D. mentonier
E. triunghiularul buzei inferioare
(pag. 30-32)

S1660068. in zona distala a campului protetic edentat total maxilar:


A. exista o slaba inchidere marginala
B. este prezenta numai inchiderea marginala externa
C. valul palatin cu inclinatie oblica este favorabil
D. pozitia orizontala a valului este favorabila
E. este o " zona cheie"a campului protetic
(pag. 37-38)

S1660069. in zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de:


A. muschiul buccinator
B. muschiul genioglos
C. fibre tendinoase din muschiul temporal
D. fibre ale muschiului maseter
E. muschiul palatoglos
(pag. 40)

S1660070. in zona vestibulara centrala (labiala) a campului protetic edentat total mandibular:
A. muschiul patrat al buzei inferioare are o actiune stabilizatoare

1447

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1448

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

tonicitatea orbicularului buzei are totdeauna actiune de mentinere si stabiliate


datorita atrofiei, succiunea este numai externa
frenul buzei inferioare este un element inconstant
frenul buzei inferioare se sectioneaza chirurgical, inainte de inceperea tratamentului
(pag. 41)

S1660071. Punga lui Eisenring:


A. are ca limita posterioara tuberozitatea maxilara
B. are ca limita posterioara santul pterigomaxilar
C. este limitata vestibular de muschiul maseter
D. se largeste pe masura atrofiei osului alveolar
E. se micsoreaza pe masura atrofiei osului alveolar
(pag. 36)

S1660072. Referitor la frenul bucal din spatiul vestibular lateral al campului protetic edentat total
maxilar:
A. se evidentiaza prin tractiunea obrazului in afara
B. se evidentiaza prin tractiunea in jos a obrazului
C. se evidentiaza prin ridicarea obrazului cu oglinda
D. trebuie ocolit de catre marginea protezei
E. trebuie sectionat chirurgical
(pag. 36)

S1660073. Spatiul vestibular labial (frontal, sau anterior) al campului protetic edentat total maxilar se
caracterizeaza prin:
A. frenul buzei superioare il imparte in 2 portiuni intotdeauna simetrice
B. creasta este acoperita de o mucoasa de cele mai multe ori ferma si aderenta de os
C. de cele mai multe ori creasta la acest nivel prezinta o mucoasa glisanta
D. evidentierea limitei de reflexie a mucoasei se face prin tractiuni energice ale buzei superioare
E. grosimea protezei la acest nivel este dictata de considerente estetice
(pag. 37)

S1660074. Torusul palatin este:


A. acoperit de o mucoasa groasa, cheratinizata
B. acoperit de o mucoasa subtire si sensibila
C. un element de stabilitate a protezei totale
D. important mai ales ca forma si marime
E. important mai ales ca localizare
(pag. 22)

S1660075. Zonele functionale ale campului protetic edentat total mandibular sunt:
A. 3 pereche
B. 2 nepereche
C. 4 pereche
D. 1 nepereche
E. in total 5
(pag. 39)

S2160076. Spatiul vestibular labial superior se caracterizeaza prin:


A. Prezenta musculaturii cu fibre orizontale
B. Este delimitat posterior de cele doua frenuri bucale
C. Este mpartit de frenul buzei superioare n doua portiuni simetrice

1448

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1449

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Fundul de sac este accesibil


E. Fundul de sac este suficient de larg
(pag. 36-37)

S2160077. Zonele lui Schrder au urmatoarele caracteristici:


A. Tesut glandular bogat
B. Tesut glandular redus
C. Tesut adipos redus
D. Secretie salivara bogata n mucina
E. Actioneaza ca o perna hidraulica
(pag. 24)

S2260078. Cmpul protetic edentat total este mprit n urmtoarele zone caracteristice
A. zona de sprijin
B. zona de succiune
C. mucoasa fix
D. mucoasa mobil
E. mucoasa pasiv-mobil
(pag. 19)

S2260079. Zona de sprijin cuprinde


A. crestele alveolare maxilare
B. tuberozitile maxilare
C. crestele edentate mandibulare
D. bolta palatin
E. mucoasa mobil
(pag. 19)

S2260080. Zona de succiune cuprinde


A. bandeleta pasiv-mobil
B. mucoasa fix
C. mucoasa mobil ce se aplic pe faa extern a protezei, n vecintatea marginilor
D. bolta palatin
E. substratul osos
(pag. 19)

S2260081. Cmpul protetic maxilar are substratul osos reprezentat de (dr. Constantiniuc Mariana):
A. tuberozitile maxilare
B. tuberculii piriformi
C. bolta palatin
D. creasta zigomato-alveolar
E. crestele alveolare edentate
(pag. 19)

S2260082. La formarea bolii palatine contribuie


A. apofizele palatine ale oaselor maxilare
B. corpul osului sfenoid
C. lamele orizontale ale oaselor palatine
D. stnca osului temporal
E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid
(pag. 20)

1449

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1450

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2260083. Torusul palatin


A. este acoperit de o mucoas subire i sensibil
B. are rol n meninerea i stabilizarea protezei
C. este acoperit de o mucoas groas
D. este situat pe sutura median intermaxilar
E. nu are importan protetic
(pag. 20,25)

S2260084. Dup Landa, cele 5 variante de torus au urmtoarea localizare:


A. primul tip este situat n treimea posterioar a palatului
B. al doilea tip se gsete n cele dou treimi posterioare ale bolii
C. al treilea tip se gsete n treimea mijlocie a bolii
D. al patrulea tip se ntinde doar n treimea anterioar a palatului
E. al cincilea tip se ntinde de la gaura palatin anterioar pn la limita distal a rugilor palatine
(pag. 23)

S2260085. Evoluia osului, dup regulile stabilite de Jores, este urmtoarea


A. presiune continu duce la resorbie osoas
B. presiune discontinu cu perioade de repaus foarte scurte favorizeaz resorbia
C. presiune continu, cu intervale de repaus lungi favorizeaz osteogeneza
D. presiune discontinu, cu intervale de repaus lungi favorizeaz osteogeneza
E. presiune discontinu cu perioade de repaus scurte favorizeaz osteogeneza
(pag. 20)

S2260086. Cmpul protetic edentat total este mprit n urmtoarele zone caracteristice
A. zona de meninere
B. zona de sprijin
C. zona de stabilizare
D. zona de succiune
E. zona de adeziune
(pag. 19)

S2260087. n zonele lui Schrder exist


A. puin esut glandular
B. mult esut adipos
C. mult esut glandular
D. glande salivare palatine
E. saliv bogat n mucin
(pag. 24)

S2260088. Referitor la mucoasa balant, urmtoarele afirmaii sunt valabile


A. apare cnd mucoasa nu urmeaz n evoluia sa atrofia osoas
B. d senzaia tactil de duritate
C. pune mari probleme la amprentare i stabilizarea protezei
D. este situat n apropierea fundurilor de sac vestibulare
E. necesit de regul excizia chirurgical preprotetic
(pag. 24)

S2260089. Pe bolta palatin, n regiunea anterioar a rugilor palatine


A. fibromucoasa este bine vascularizat
B. mucoasa este subire, palid
C. corionul este dens, gros, aderent la periost

1450

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1451

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. mucoasa are un strat considerabil de esut submucos cu legtur slab cu periostul


E. fibromucoasa d senzaia tactil de duritate
(pag. 25)

S2260090. La nivelul torusului palatin


A. mucoasa este subire, palid
B. mucoasa este foarte sensibil
C. mucoasa are o comprimabilitate mare
D. d senzaia tactil de mare duritate
E. exist posibilitatea alunecrii orizontale a mucoasei pe substratul osos
(pag. 25)

S2260091. Cmpurile deformabile moi


A. se datoreaz purtrii ndelungate a unor proteze incorecte
B. necesit excizia chirurgical preprotetic
C. necesit tehnici speciale de amprentare
D. se ntlnesc frecvent la pacienii edentai care nu poart proteze
E. se asociaz cu o bolt palatin plat
(pag. 25)

S2260092. Cmpurile protetice deformabile moi se datoreaz purtrii ndelungate a unor proteze
incorecte, care prezint
A. baze instabile
B. mijloace excepionale de meninere nepotrivite
C. margini vestibulare prea scurte sau prea subiri
D. arcade dentare incorect concepute
E. relaii ocluzale necorespunztoare
(pag. 25)

S2260093. Mucoasa pasiv-mobil


A. nu este aderent de periost
B. nu poate fi mobilizat de medic sau prin micrile funcionale ale pacientului
C. este aderent de periost
D. are o lime ntre 1 i 3 mm
E. este situat n profunzimea fundurilor de sac vestibulare
(pag. 25)

S2260094. Mucoasa pasiv-mobil este situat


A. n profunzimea fundurilor de sac vestibulare
B. n apropierea fundurilor de sac vestibulare
C. mai aproape de versantele crestelor edentate
D. la o distan de 3mm de muchia crestei
E. pe muchia crestei edentate
(pag. 25)

S2260095. Mucoasa pasiv-mobil


A. are o lime de 5 mm
B. cu ct este mai lat, fenomenul de succiune se poate instala mai uor
C. nu este aderent de periost
D. nu are esut submucos lax
E. are esut submucos lax
(pag. 25)

1451

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1452

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2260096. Mucoasa mobil


A. tapeteaz planeul bucal
B. tapeteaz restul cavitii bucale
C. se poate aplica pe faa extern a protezei
D. perfecteaz nchiderea marginal
E. poate fi acoperit de protez
(pag. 26)

S2260097. Zona de sprijin mandibular


A. este mai redus dect creasta edentat maxil
B. este delimitat anterior de apofizele genii
C. este delimitat vestibular de linia oblic extern
D. este delimitat lingual de linia milohioidian
E. este delimitat posterior de ramura ascendent
(pag. 26)

S2260098. Torusul mandibular este


A. proeminen osoas rotunjit
B. formaiune favorabil protezrii
C. situat distal de premolari
D. acoperit de o mucoas subire
E. situat dedesuptul liniei oblice interne
(pag. 27)

S2260099. Tuberculul mandibular se caracterizeaz prin urmtoarele


A. este o formaiune anatomic situat distal de molarul de minte
B. are la nceput o poziie oblic sau chiar vertical
C. ia natere n locul trigonului retromolar
D. n poriunea lui superioar se inser ligamentul pterigomandibular
E. ia natere prin atrofia mai redus a peretelui distal al alveolei molarului trei inferior
(pag. 27-28)

S2360100. Cmpul protetic edentat total este format din:


A. zona de sprijin
B. zona de adeziune
C. zona de succiune
D. zona de meninere
E. zona de stabilitate
(pag. 19)

S2360101. Zona de sprijin a cmpului protetic edentat total este reprezentat de:
A. substrat glandular
B. substrat mucos
C. substrat muscular
D. substrat osos
E. nici unul
(pag. 19)

S2360102. Muchiul buccinator are inserie:


A. superioar osoas orizontal, la nivelul tuberozitii pna la M1 superior
B. inferioar, pe faa intern a mandibulei, de-a lungul liniei oblice onterne
C. posterioar, pe ligamentul pterigomandibuar

1452

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1453

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. anterioar, la nivelul nodului comisural


E. toate variantele sunt corecte
(pag. 30)

S2360103. Muchiul marele zigomatic are rol n:


A. exprimarea rsului
B. exprimarea tristeii
C. tracionarea comisurii. n sus i napoi
D. exprimarea dezgustului
E. uguierea buzelor
(pag. 31)

S2360104. Zonele funcionale ale cmpului protetic maxilar superior sunt reprezentate de:
A. nia Ney i Bowen
B. zona vestibular
C. zona lingual lateral
D. zona distal
E. zona lingual lateral
(pag. 53)

S2360105. Zona vestibular maxilar se caracterizeaz prin:


A. prezena musculaturii cu fibre orizontale
B. existena unui fund de sac accesibil i suficient de larg
C. prezena frenului buzei superioare
D. prezena frenurilor bucale laterale
E. prezena de fibre musculare cu inserie perpendicular
(pag. 37)

S2360106. Zona Ah se caracterizeaz prin:


A. o slab nchidere marginal
B. o bun nchidere marginal
C. prezena de formaiuni musculare cu inserie perpendicular pe periferia cmpului protetic
D. formaiuni musculare cu inserie paralel pe periferia cmpului protetic
E. etaneizarea marginii protezei numai pe partea intern
(pag. 39)

S2360107. Zona vestibular central (labial) mandibular este dominat de aciunea:


A. muchiului triunghiular
B. muchiului ptrat al buzei inferioare
C. muchiului brbiei
D. muchiului orbicular al buzelor
E. muchiului micului zigomatic
(pag. 40)

S2560108. Care din urmtoarele elemente morfologice sunt situate pe faa intern a mandibulei:
A. apofizele genii
B. linia oblic extern
C. torusul mandibular
D. linia oblic intern
E. gurile mentoniere
(pag. 26)

1453

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1454

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2660109. Cauze ale impreciziei de suprafa ale amprentelor cu alginate sunt urmtoarele:
A. bule de aer;
B. goluri;
C. modificri la ndeprtarea amprentei din gur;
D. imprecizii de amprentare la nivelul bolii palatine;
E. spatularea prelungit a amestecului.
(pag. 361)

S2660110. Dup o amprent funcional de splare (Wash technic) se poate realiza o protez
scheletat n:
A. edentaia de cl. a III-a cnd marginile eilor nu pot sau nu trebuie s ajung pn n fundurile de sac;
B. edentaia de cl. a III-a, cnd nu se face versant vestibular al eilor;
C. edentaia de cl. a IV-a, cnd eile frontale nu pot s ajung pn n fundurile de sac din cauza unor
procese alveolare retentive;
D. edentaia de cl. I, cnd nu se face versant vestibular al eilor;
E. edentaia de cl. A II-a, cnd marginile eilor laterale nu pot sau nu trebuie s ajung pn n fundurile de
sac.
(pag. 352)

S2660111. Precizai care dintre afirmaii sunt false n legtur cu amprentarea cu alginate la realizarea
protezei scheletate:
A. dup amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fr modificarea dimensiunilor din partea
amprentei n intervalul de timp de pna la 24 ore;
B. amprenta este bine s fie inut n ap pentru a nu suferi modificri dimensionale;
C. n timpul amprentrii este necesar realizarea unei presiuni continue asupra lingurii;
D. lsarea amprentei n contact cu aerul duce la contracia acesteia;
E. scoaterea amprentei din gur se face rapid, dintr-o dat i n axul lung al dinilor;
(pag. 362)

S2660112. n cazul metodei de amprentare n doi timpi (Wash technic):


A. prima amprent se ia cu material siliconic de consisten ridicat;
B. prima amprent se ia cu material de tipul alginatului;
C. n timpul amprentrii primare se fac micri ale periferiei cmpului protetic de ctre medic i pacient;
D. n timpul amprentrii primare se fac micri ale periferiei cmpului protetic numai de ctre medic;
E. amprenta definitiv se realizeaz cu alginat.
(pag. 365)

S2660113. Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt false, n legtur cu amprenta funcional
pentru realizarea protezei "echilibrate:
A. amprentarea se face cu eugenat de zinc;
B. adaptarea eilor se face pn la linia de reflexie a mucoasei;
C. se mai numete i amprenta compresiv cu "gura deschis;
D. dup determinarea RIM de ocluzie pacientul nchide gura i se reia amprentarea;
E. proteza rezultat dup aceast metod se realizeaz cu dini de porelan.
(pag. 348)

S2660114. Amprenta funcional necompresiv este indicat n:


A. edentaie cl. A III-a la maxilar;
B. edentaie cl. I i a II-a la mandibul cnd sunt aplicate dispozitive ce realizeaz sprijin mixt articular;
C. edentaie cl. I i a II-a la mandibul, n aproape toate cazurile;
D. edentaie cl. I i a II-a la maxilar, n aproape toate cazurile;
E. edentaie cl. I i aII-a la maxilar cnd sunt aplicate dispozitive ce realizeaz sprijin mixt articular.
(pag. 346)

1454

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1455

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2660115. n cazul amprentei funcionale sub presiune masticatorie dup Spreng:


A. eile vor fi tapetate cu material bucoplastic;
B. eile vor fi tapetate cu material termoplastic;
C. materialul de amprent i proteza vor fi purtate 7-10 zile;
D. materialul de amprent i proteza vor fi purtate 6zile;
E. este necesar realizarea dup amprentare a modelului corijat.
(pag. 348)

S2660116. Amprenta funcional de splare (Wash technic) este contraindicat n edentaiile de cl I i a


II-a deoarece:
A. marginile amprentei vor fi prea scurte;
B. la mandibul conectorul principal va fi aplicat n zone eronate;
C. apare deformarea fundului de sac vestibular;
D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcional;
E. protezele realizate dup amprente funcionale de splare vor produce leziuni de decubit.
(pag. 351)

S2660117. n legtur cu amprenta funcional n cadrul realizrii protezei scheletate, care din
urmtoarele afrmaii sunt false:
A. amprenta funcional se poate realiza i cu linguri standard;
B. nainte de amprentare proteza veche trebuie s nu fie purtat 1-2 zile;
C. amprenta funcional nu are caracteristici legate de clasa de edentaie;
D. este diferit n funcie de tipul de sprijin;
E. amprenta funcional necompresiv este indicat mai ales n cazul edentaiei de cl. a II-a.
(pag. 345)

S2660118. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dup metoda de amprentare compresiv
utilizat de Clinica de protetic dentar din Bucureti, se regsesc:
A. confecionarea lingurei individuale din plac de baz;
B. confecionarea lingurei individuale din acrilat;
C. amprent funcional cu un elestomer de consisten fluid;
D. aplicarea valurilor de ocluzie din cear roz;
E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents.
(pag. 349)

S2660119. n cazul unei amprentrii cu alginate, pentru obinerea unei amprente fr modificri
dimensionale aceasta trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. s fie scoas din gur lent, fr a utiliza micri brute;
B. s fie scoas din gur rapid, dintr-o dat i n axul lung al dinilor;
C. la maxilar se fac traciuni n jos i napoi;
D. la mandibul se fac traciuni n sus i uor spre vestibular;
E. pn la turnarea modelului, amprenta se va ine ntr-un bol cu ap;
(pag. 360)

S2660120. n cazul unei edentaii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie s se fac astfel:
A. n regiune distal lingura se va opri la 1,5 mm de inseria ligamentului pterigo-mandibular;
B. n zona lingual lateral, lingura trebuie s acopere linia milohioidian;
C. n zona lingual lateral, lingura trebuie s se opreasc la 1 mm de linia milohioidian;
D. dac nu se palpeaz creasta milohioidian, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planeul bucal;
E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm.
(pag. 364)

1455

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1456

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2860121. Tuberozitatea maxilara poate fi:


A. retentiva
B. neutra
C. neretentiva
D. procidenta
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 22)

S2860122. Mucoasa pasiv-mobila a campului protetic maxilar edentat total este:


A. putin aderenta de periost
B. nu poate fi mobilizata de medic
C. poate fi mobilizata de medic
D. are o latime cuprinsa intre 1-3 mm
E. foarte aderenta de periost
(pag. 25)

S2860123. Zonele in care fibrele musculare se insera perpendicular pe periferia campului protetic
edentat total sunt:
A. limita posterioara a campului protetic maxilar
B. zona vestibulara labiala mandibulara
C. zona vestibulara laterala mandibulara
D. toata zona periferica linguala mandibulara
E. zona tuberculului piriform
(pag. 30)

S2860124. Zona tuberculului piriform prezinta urmatoarele caracteristici:


A. ocupa regiunea molarului de minte inferior
B. este zona de sprijin si zona de inchidere marginala
C. nu participa la mentinerea protezei totale
D. nu participa la stabilizarea protezei totale
E. anterior tuberculul este delimitat de inertia ligamentului pterigo-maxilar
(pag. 39)

S2860125. Zona linguala centrala are urmatoarele caracteristici


A. se intinde pe o distanta de 1,5 cm in stanga si 1,5 cm in dreapta liniei mediane
B. nu este dominata de actiunea genioglosului
C. nu este comparata ca importanta cu zona ah
D. este dominata de actiunea genioglosului
E. este dominata de actiunea muschiului triunghiular
(pag. 42)

S2860126. Zona de sprijin a campului protetic edentat total cuprinde:


A. tuberculii piriformi
B. bolta palatina
C. crestele edentate (substratul osos)
D. tuberozitatile maxilare
E. mucoasa ce vine in contact cu marginile protezei
(pag. 19)

S2860127. Spatiul retrozigomatic:


A. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar
B. este delimitat anterior de frenul bucal

1456

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1457

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. este determinat de existenta muschiului buccinator (insertia sa superioara)


D. acest spatiu ampular se micsoreaza pe masura atrofiei
E. este delimitat anterior de apofiza zigomatoalveolara
(pag. 35)

S2960128. In edentatia totala, mucoasa fixa atrofica este:


A. groasa
B. palida
C. sensibila la palpare
D. aderenta de periost
E. capabila la presiuni
(pag. 23-25)

S2960129. Din elementele osoase ale osului maxilar ce fac parte din campul protetic al edentatului
total, se pot enumera:
A. creasta edentata
B. tuberizitatile maxilare
C. tuberculii piriformi
D. creasta zigomato-alveolara
E. torusul palatin
(pag. 19-23)

S2960130. Tuberozitatile maxilare:


A. aparitia osului maxilar
B. aparitia osului palatin
C. au rol important in asigurarea sprijinului
D. au rol important in stabilitatea protezei
E. sunt marginite posterior de ligamentul pterigo-palatin
(pag. 19, 21, 22)

S2960131. Mucoasa pasiv mobila la maxilar:


A. asigura adeziunea protezei totale
B. asigura succiunea protezei totale
C. este situata in fundul de sac vestibular
D. contine tesut conjunctiv submucos lax
E. nu poate fi mobilizata de medic
(pag. 25)

1457

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1458

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 61
Examenul pacientului edental total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1261001. Adeziunea buna a protezelor totale este asigurata de:
A. Creste edentate cu versante neutre
B. Bolta palatina in forma de"V"
C. Bolta palatina plata
D. Creste edentate cu versante neretentive
E. Tubercul piriform oblic
(pag. 46)

S1261002. Adeziunea foarte buna a protezei totale maxilare se obtine cand:


A. Bolta palatina e in forma de"U"
B. Bolta palatina e in forma de"V"
C. Bolta palatina e plata
D. Contactul dintre baza protezei si mucoasa pasiv-mobila este intim
E. Contactul dintre baza protezei si mucoasa pasiv-mobila este intim
(pag. 46)

S1361003. in timpul amprentarii, tuberculul piriform va fi acoperit de lingura:


A. numai in 2/3 posterioare
B. pe toata suprafata
C. numai in 1/3 posterioara
D. nu va fi acoperit
E. numai in 2/3 anterioare
(pag. 48)

S1361004. Prezenta bridelor longitudinale la periferia campului protetic necesita amprentarea cu:
A. alginat
B. siliconi pasta
C. materiale termoplastice
D. gips
E. materiale reziliente
(pag. )

S1361005. Torusul mandibular proeminent:


A. asigura mentinerea protezei pe camp
B. necesita folierea modelului
C. nu impiedica protezarea
D. asigura un sprijin mai bun protezei
E. necesita reducere chirurgicala
(pag. 47)

S1561006. Examenul exobucal prin palpare a edentatului total poate preciza:


A. gradul de atrofie a ramurii verticale a mandibulei

1458

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1459

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

modul de deplasare a apofizei coronoide


modul de deplasare al condililor
gradul de atrofie al condililor
existenta unor pareze faciale
(pag. 46)

S1561007. in zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi:
A. corectat chirurgical
B. ocolit doar de lingura individuala
C. ocolit doar de proteza finita
D. acoperit de macheta din ceara
E. utilizat pentru mentinerea protezei
(pag. 46)

S1561008. Mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta se caracterizeaza prin:


A. nu este capabila sa suporte presiuni masticatorii
B. poate fi amprentata numai cu materiale termoplastice
C. poate fi amprentata numai cu elastomeri de consistenta medie
D. prezinta sensibilitate mare
E. poate fi amprentata cu orice material de amprenta
(pag. 47)

S1561009. Prin examenul exobucal se pot aprecia urmatoarele modificari caracteristice edentatului
total:
A. stergerea santurilor perilabiale
B. marirea D.V. a etajului inferior
C. infundarea buzelor
D. pastrarea rosului buzelor
E. simetrie faciala
(pag. 45)

S1561010. Tipul fetei pacientului edentat total este important la:


A. alegerea dintilor frontali inferiori
B. stabilirea nivelului planului de ocluzie
C. alegerea gradului de cuspidare a dintilor laterali
D. alegerea dinilor frontali superiori
E. determinarea pozitiei de R.C.
(pag. 46)

S1661011. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta in:


A. nu se indeparteaza niciodata chirurgical
B. se amprenteaza cu alginat
C. se amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie
D. se amprenteaza cu ghips
E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice
(pag. 47)

S1661012. Constatarea la examenul clinic al edentatului total a existentei unor asimetrii, sau pareze
faciale ridica probleme:
A. in determinarea relatiei centrice;
B. de alegere a formei dintilor artificiali;
C. in orientarea planului de ocluzie;

1459

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1460

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. in modelarea versantelor vestibulare ale protezei;


E. de adaptare a lingurii individuale.
(pag. 45)

S1661013. Mucoasa rezilienta necesita:


A. amprentare cu orice material
B. amprentare de despovarare si materiale fluide
C. amprentare compresiva
D. amprentare cu materiale termoplastice
E. amprentare cu materiale bucoplastice
(pag. 47)

S2261014. Tuberozitile procidente necesit:


A. amprentarea cu materiale ce devin elastice
B. foliere pentru prevenirea basculrii protezei i a fracturrii ei
C. corectare chirurgical
D. amprent cu materiale de consisten redus
E. lingur distanat sau perforat
(pag. 46)

S2261015. Torusul palatin proeminent necesit:


A. amprent cu materiale de consisten redus
B. amprenta cu lingur distanat sau perforat
C. corectare chirurgical
D. amprent cu materiale bucoplastice
E. foliere
(pag. 46)

S2261016. Dac substratul mucos mandibular prezint bride longitudinale, se recomand ampretarea
cu:
A. materiale bucoplastice
B. materiale termoplastice
C. materiale fluide
D. siliconi de adiie
E. siliconi de condensare
(pag. 48)

S2261017. Bridele laterale:


A. se pot seciona dup ce proteza este terminat
B. pot fi mpinse la periferia cmpului protetic prin amprentare cu materiale termoplastice
C. pot fi acoperite pe 2/3 din lungimea lor de lingur, amprent i protez
D. se corecteaz chirurgical, dac se asociaz i cu o tuberozitate retentiv distal
E. se ocolesc de lingura individual i de protez
(pag. 48)

S2261018. La protezele totale, adeziunea este maxim n urmtoarele condiii:


A. torusul palatin este situat n 1/3 mijlocie a bolii palatine
B. bolta palatin este plat
C. crestele edentale au versant neutru
D. torusul mandibular este mic
E. creasta milohioidian este rotunjit
(pag. 46)

1460

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1461

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2261019. Tuberculul piriform trebuie acoperit n cele 2/3 ant.:


A. de lingur
B. amprent
C. protez
D. de (lingur, amprent i protez) toate acestea
E. de nici una din acestea
(pag. 48)

S2261020. Tuberculul piriform indiferent de poziia sa trebuie acoperit de lingur, amprent i protez
pe:
A. 1/3 ant.
B. 2/3 ant.
C. 1/3 post.
D. 2/3 post.
E. 3/3 = toat suprafaa
(pag. 48)

S2361021. Torusul mandibular proeminent:


A. asigur meninerea protezei pe cmp
B. necesit folierea modelului
C. nu mpiedic protezarea
D. asigur un sprijin mai bun protezei
E. necesit reducere chirurgical
(pag. 47)

S2361022. Prezena bridelor longitudinale la periferia cmpului protetic necesit amprentarea cu:
A. alginat
B. siliconi past
C. materiale termoplastice
D. gips
E. materiale reziliente
(pag. 48)

S2361023. n timpul amprentrii, tuberculul piriform va fi acoperit de lingur:


A. numai n 2/3 posterioare
B. pe toat suprafaa
C. numai n 1/3 posterioar
D. nu va fi acoperit
E. numai n 2/3 anterioare
(pag. 48)

S2361024. Inseria joas a planeului se asociaz cu:


A. tonicitate unic, favorabile protezrii
B. tonicitate crescut ce creeaz dificulti n protezare
C. tonicitate medie
D. lipsa tonicitii
E. nici o variant nu este corect
(pag. 48)

S2561025. Care din urmtoarele elemente se au n vedere n cadrul examinrii exobucale la edentatul
total:
A. prezena exostozelor tuberozitare

1461

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1462

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

conturul obrajilor
situarea foveelor palatine
gradul de rezilien al mucoasei cmpului protetic mandibular
poziia limbii
(pag. 45)

S2661026. Bara lingual se utilizeaz cnd:


A. nlimea procesului alveolar este de cel puin 9 mm;
B. nlimea procesului alveolar este de 4-5 mm;
C. nlimea procesului alveolar este mai mic de 9 mm;
D. nlimea procesului alveolar este mai mic de 4-5 mm;
E. nlimea procesului alveolar nu este important.
(pag. 142)

S2661027. Profilul pe seciune cel mai indicat al barei linguale este:


A. oval;
B. semipiriform;
C. senirotund;
D. rotund;
E. trapez.
(pag. 143)

S2661028. Distanarea barei linguale cnd procesul alveolar este vertical i reziliena mucoasei minim
este de:
A. 0,3-2 mm;
B. 2 mm;
C. 1,5 mm;
D. 1 mm;
E. 1,5-2 mm.
(pag. 143)

S2661029. Plcua mucozal cu lime redus este utilizat n:


A. edentaie unilateral;
B. edentaie termino-terminal;
C. edentaie frontal;
D. edentaie latero-terminal;
E. edentaiile laterale cnd proteza are un sprijin dento-parodontal.
(pag. 152)

S2661030. Grosimea plcuei mucozale cu lime redus este de:


A. 0,3 mm;
B. 0,5 mm;
C. 0,6 mm;
D. 1 mm;
E. 1,5 mm.
(pag. 152)

S2661031. n cazul plcuei mucozale cu lime mare despovrarea la nivelul rugilor este de:
A. 0,1-0,2 mm;
B. 0,2-0,3 mm;
C. 0,3-0,4 mm;
D. 0,4-0,5 mm;

1462

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1463

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. 0,6 mm.
(pag. 152)

S2661032. Plcua anterioar a conectorului maxilar fenestrat are o lime de:


A. 0,3-0,6 mm;
B. 0,6-0,9 mm;
C. 1-3 mm;
D. 3-6 mm;
E. 6-9 mm;
(pag. 154)

S2661033. Plcua posterioar a conectorului maxilar fenestrat are o lime de:


A. 1-3 mm;
B. 3-4 mm;
C. 4-5 mm;
D. 5-6 mm;
E. 6-9 mm;
(pag. 155)

S2661034. n cazul croetului inelar cu patru brae, conectorul secundar de ntrire este distanat de
mucoas cu:
A. 0,1 mm;
B. 0,2 mm;
C. 0,3 mm;
D. 0,4 mm;
E. 0,5 mm.
(pag. 190)

S2961035. In edentatia totala, campul protetic maxilar este favorabil cand:


A. creasta edentata este retentiva
B. tuberozitatile sunt procidente
C. bolta paltina este in forma de U
D. bolta palatina este in forma de V
E. mucoasa fixa are rezilienta mica
(pag. 46)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1261036. Simptomele curente intalnite in edentatia totala neprotezata sunt legate de tulburari:
A. Masticatorii
B. Fizionomice
C. Fonetice
D. Digestive
E. Articulare
(pag. 44)

S1261037. Elemente nefavorabile ale campului protetic edentat total sunt:


A. Mucoasa fixa cu rezilienta mare
B. Mucoasa fixa cu rezilienta mica
C. Creste edentate retentive
D. Limba cu insertie anterioara

1463

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1464

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Tuberculul piriform cu directie orizontala


(pag. 46-48)

S1261038. Elementele favorabile ale campului protetic edentat total sunt:


A. Bolta palatina in forma de"U"
B. Bolta palatina in forma de"V"
C. Tuberozitati procidente
D. Versant neutru al crestei edentate
E. Versant neretentiv al crestei edentate
(pag. 46-47)

S1261039. in urma examinarii substratului osos al campului protetic edentat total, se pot face
urmatoarele recomandari
A. O creasta retentiva in zona vestibulara labiala mandibulara necesita corectare chirurgicala
B. Tuberozitati procidente necesita corectare chirurgicala
C. Exostozele vor trebui despovarate
D. Bolta palatina plata se amprenteaza sub presiune
E. Torusul palatin necesita folierea modelelor
(pag. 46)

S1261040. Mentinerea protezelor totale se rezolva prin:


A. Amprentarea fidela a crestelor edentate retentive
B. Amprentarea fidela a tuberozitatlor
C. Amprentarea fidelaa a boltii palatine
D. Amprentarea fidela a zonei de succiune
E. Realizarea paralelismului intre substratul osos si suprafata mucozala a protezelor
(pag. 46)

S1261041. Palparea in cazul examenului clinic al pacientului edentat total poate pune in evidenta:
A. Dureri la nivelul ATM
B. Starea grupurilor ganglionare
C. Amplitudinea deschiderii mandibulei
D. Deformari osoase
E. Gradul de rezilienta al mucoasei fixe
(pag. 45)

S1361042. Bolta palatina in forma de V asigura:


A. adeziune buna
B. stabilitate maxima
C. sprijin deficitar
D. adeziune si stabilitate reduse
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 46)

S1361043. Examenul exobucal cuprinde date despre:


A. conditii de viata si munca
B. conturul obrajilor
C. starea psihica si tipul constitutional al pacientului
D. tipul feei
E. existenta unor asimetrii faciale
(pag. 45)

1464

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1465

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1361044. Examinarea vechilor proteze poate da indicatii despre:


A. materialul de amprentare utilizat
B. toleranta tisulara a materialului folosit in confectionarea protezei
C. aspectul bazei si marginilor protezei
D. durata purtarii protezelor
E. existenta unor obiceiuri vicioase
(pag. 48-49)

S1361045. Interviul pacientului E.T. trebuie sa precizeze:


A. doleantele pacientului in legatura cu noul tratament
B. etiologia edentatiei
C. evolutia tratamentului
D. starea de sanatate generala a pacientului
E. experientele anterioare personale legate de tratamentele stomatologice
(pag. 45)

S1361046. Mucoasa de acoperire a zonelor de sprijin este in mod normal:


A. palida si subtire
B. groasa si aderenta
C. apta sa suporte presiuni
D. sensibila la presiuni
E. slab vascularizata
(pag. 46-47)

S1361047. O creasta moderat retentiva:


A. necesita amprente cu materiale ce devin elastice
B. necesita corectare chirurgicala
C. este foarte sensibila la palpare si trebuie despovarata
D. este favorabila meninerii si stabilitaii protezei
E. nu este favorabila protezarii
(pag. 46)

S1361048. Pozitia posterioara a limbii:


A. necesita un modelaj marginal limitat
B. asigura o inchidere marginala mai buna in zona linguala centrala
C. este nefavorabila protezarii
D. favorabila protezarii
E. nu are legatura cu protezarea
(pag. 48)

S1361049. Punga Eisenring se examineaza, rugand pacientul:


A. sa deschida larg gura
B. sa balanseze mandibula dreapta stanga
C. sa faca propulsia mandibulei
D. sa stea cu gura usor deschisa
E. sa mimeze fluieratul
(pag. 47)

S1461050. Aspectul diferit al mucoasei din zona de sprijin determina alegerea tehnicii si materialelor
de amprenta. Astfel:
A. mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta este capabila sa suporte presiuni masticatorii. Poate fi
amprentata cu orice material;

1465

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1466

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta este capabila sa suporte presiuni masticatorii. Poate fi
amprentata doar cu materiale rigide;
C. mucoasa balanta se indeparteaza chirurgical
D. mucoasa rezilienta necesita necesita amprenta de despovarare si materiale fluide
E. mucoasa rezilienta necesita necesita amprenta de despovarare si materiale rigide
(pag. 46-47)

S1461051. Aspectul diferit al mucoasei din zona de sprijin determina alegerea tehnicii si materialelor
de amprenta. Astfel:
A. mucoasa balanta se indeparteaza chirurgical
B. in zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi corectat chirurgical
C. mucoasa palida, subtire, cu rezilienta foarte mica necesita amprenta compresiva
D. mucoasa rezilienta necesita amprenta de despovarare
E. mucoasa rezilienta necesita amprenta de compresiune
(pag. 47)

S1561052. Care din urmatoarele elemente se au in vedere in cadrul examinarii exobucale la edentatul
total:
A. tipul fetei
B. conturul obrajilor
C. profilul
D. gradul de rezistena al mucoasei campului protetic mandibular
E. pozitia limbii
(pag. 45)

S1561053. Care din urmatoarele elemente se examineaza la pacientii vechi purtatori de proteze totale:
A. toleranta materialului din care au fost confectionate protezele totale
B. refacerea rapoartelor de ocluzie
C. tipul alimentatiei
D. existena obiceiurilor vicioase
E. posibilitatea utilizarii protezelor totale ca portamprente individuale
(pag. 48)

S1561054. Examenul limbii la edentatul total urmareste analiza urmatoarelor aspecte:


A. volum
B. tonus
C. pozitie
D. rolul in deglutiie caand pacientul era dentat
E. rolul in fizionomie
(pag. 48)

S1561055. in cadrul examenului endobucal se analizeaza:


A. limita deschiderii cavitatii orale
B. tonicitatea orbicularului buzelor
C. conturul obrajilor
D. prezena ragadelor
E. tipul fetei
(pag. 47)

S1561056. in cadrul examinarii exobucale la edentatul total se au in vedere:


A. existenta unor asimetrii
B. modificari de contur prin pierdere de substanta
C. amplitudinea deschiderii cavitatii orale

1466

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1467

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. direcia de inserie a frenurilor


E. gradul de rezilienta a mucoasei
(pag. 45)

S1561057. in cazul protezarii campurilor protetice cu bolta palatina in forma de,, U"proteza va avea:
A. stabilitate redusa
B. adeziune redusa
C. sprijin deficitar
D. adeziune buna
E. sprijin bun
(pag. 47)

S1561058. O creasta alveolara mandibulara bine reprezentata poate sa prezinte:


A. retentivitate vestibulara frontala
B. sensibilitate la palpare
C. torus mandibular proeminent unilateral
D. creasta milohidiana ascuita
E. torus mandibular situat pe fata vestibulara
(pag. 47)

S1561059. Pozitia limbii este favorabila protezarii atunci cand:


A. are o insertie posterioara
B. are o insertie anterioara
C. nu acopera versantele externe ale protezei
D. nu permite protracia la modelarea marginii linguale a amprentei
E. permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
(pag. 46)

S1561060. Precizati ce tip de mucoasa se poate constata, in cadrul examenului endobucal, la nivelul
zonei de sprijin a campului protetic edentat total maxilar:
A. mucoasa groasa, aderenta
B. mucoasa palida, subtire, cu rezilienta foarte mica
C. mucoasa rezilienta
D. mucoasa cu bride longitudinale
E. mucoasa fara epiteliu pavimentos stratificat
(pag. 46)

S1661061. Evidentierea unei creste moderat retentive la examinarea campului protetic edentat total
inseamna ca:
A. va fi favorabila mentinerii si stabilitatii protezei;
B. necesita amprentare cu materiale rigide;
C. necesita amprentare cu materiale elastice;
D. necesita corectare chirurgicala;
E. nu favorizeaza mentinerea si stabilitatea protezei
(pag. 45)

S1661062. in cadrul examiarii clinice a edentatului total, evidentierea boltii palatine in "V"ofera
premizele pentru:
A. o stabilitate buna a protezei
B. o adeziune excelenta
C. o stabilitate redusa;
D. un sprijin bun;

1467

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1468

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. un sprijin deficitar
(pag. 46)

S1661063. in cadrul examinarii clinice a edentatului total purtator de proteze, pozitia de repaus a limbii:
A. se examineaza dupa indepartarea protezelor vechi din cavitatea bucala
B. se examineaza cu vechile proteze in cavitatea bucala
C. este favorabila cand este posterioara
D. este favorabila cand este anterioara
E. permite protractia mai ampla cand este posterioara
(pag. 48)

S1661064. La edentatul total limba voluminoasa, tonica:


A. este favorabila in timpul amprentarii;
B. ridica dificultati in amprentare;
C. va contribui la mentinerea protezei;
D. are actiune dislocatoare pentru proteza totala mandibulara;
E. nu are importanta pentru amprentare
(pag. 48)

S1661065. Mucoasa palida, subtire, cu rezilienta mica la nivelul campului edentat total:
A. este caracteristica unui camp protetic "dur";
B. necesita amprentare de despovarare,
C. necesita amprentare compresiva;
D. reclama utilizarea unor materiale termoplastice pentru amprentare,
E. presupune utilizarea alginatului pentru amprentare
(pag. 47)

S1661066. Planseul bucal:


A. este favorabil cand are insertie joasa;
B. este favorabil cand are insertie inalta;
C. este favorabil cand are o tonicitate mare;
D. este favorabil cand are o tonicitate mica;
E. nu are importanta pentru tratamentul protetic
(pag. 48)

S1661067. Zona Eisenring se apreciaza:


A. cu gura pacientului larg deschisa;
B. cu gura pacientului usor deschisa;
C. privind largimea spatiului in timpul surasului fortat;
D. privind largimea spatiului balansand mandibula;
E. privind largimea spatiului tractionand lateral obrajii
(pag. 47)

S2161068. Bolta palatina n V presupune:


A. Adeziune buna
B. Sprijin multumitor
C. Stabilitate redusa
D. Sprijin deficitar
E. Succiune foarte buna
(pag. 46)

S2161069. Zona Eisenring:

1468

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1469

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Se examineaza cu gura larg deschisa


Largimea spatiului se apreciaza prin palpare
Largimea spatiului se apreciaza balansnd mandibula
Se examineaza cu gura usor deschisa
Largimea spatiului nu este influenaata de miscarile mandibulei
(pag. 47)

S2261070. La examenul exobucal, se examineaz conturul obrajilor (normali, turgesceni, nfundai) ce


pune probleme n:
A. alegerea dinilor frontali superiori
B. adaptarea lingurii individuale
C. modelarea versantelor vestibulare ale protezei
D. montarea dinilor laterali
E. realizarea treptei sagitale
(pag. 45)

S2261071. Cnd bolta palatin e n form de "U, proteza va avea:


A. adeziune
B. adeziune i stabilitate reduse
C. sprijin i stabilitate mulumitoare
D. sprijin deficitar
E. stabilitate redus
(pag. 46)

S2261072. Cnd bolta palatin este n form de "V, proteza va avea:


A. adeziune foarte bun
B. adeziune redus
C. stabilitate mulumitoare
D. stabilitate redus
E. sprijin deficitar
(pag. 46)

S2261073. Zona Eisenring se examineaz:


A. prin palpare cu latul sondei
B. cu gura larg deschis
C. prin balansarea mandibulei ntr-o parte i alta
D. prin propulsia mandibulei
E. cu gura uor deschis
(pag. 47)

S2261074. Zona Eisenring se examineaz:


A. cu gura uor deschis
B. cu gura larg deschis
C. balansarea limbii ntr-o parte i alta
D. prin balansarea mandibulei ntr-o parte i alta
E. prin protracia limbii
(pag. 47)

S2261075. Torusul mandibular necesit:


A. amprent de despovrare, cnd este mic
B. folierea modelului, cnd este mic
C. folierea modelului, cnd este mare

1469

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1470

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. reducerea chirurgical, cnd este proeminent


E. corectarea chirurgical, n orice situaie
(pag. 47)

S2261076. Limba va contribui la meninerea protezei dac:


A. este voluminoas, tonic
B. se poate plasa deasupra versantelor externe linguale ale protezei
C. ocup spaiul protetic
D. proteza este prevzut cu o prelungire paralingual
E. are o poziie anterioar
(pag. 48)

S2261077. Meninerii i stabilitii protezei i este favorabil:


A. o creast foarte retentiv frontal vestibular
B. bolta palatin n form de "U
C. mucoasa de coloraie normal, groas, aderent
D. o creast moderat retentiv
E. tuberozitile procidente
(pag. 47)

S2261078. La proteza total maxilar, adeziunea este bun n urmtoarele situaii:


A. creasta edental este retentiv
B. bolta palatin este n form de "U
C. bolta este plat
D. torusul palatin este situat doar n 1/3 ant. a palatului
E. bolta palatin e n form de "V
(pag. 46)

S2261079. Sunt considerate favorabile urmtoarele elemente ale cmpului protetic edental total:
A. creasta f. retentiv
B. bolta palatin n form de "U
C. mucoasa rezilient
D. creasta moderat retentiv
E. bolta palatin n form de "V
(pag. 46)

S2261080. Elementele nefavorabile ale cmpului protetic edental total sunt:


A. bolta palatin n form de "U
B. creasta alveolar f. retentiv
C. creasta moderat retentiv
D. bolta palatin n "V
E. mucoasa palid, subire, cu rezilien foarte mic
(pag. 46)

S2261081. Necesit corectare chirurgical urmtoarele elemente ale substratului osos al cmpului
protetic edental total:
A. torusul palatin proeminent
B. torusul mandibular proeminent
C. creasta milohioidian proeminent, ascuit
D. tuberozitate procident
E. creasta f. retentiv frontal vestibular
(pag. 46-47)

1470

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1471

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2261082. Urmtoarele elemente ale substratului osos al cmpului prot. maxilar necesit corectare
chirurgical:
A. creasta f. retentiv frontal vestibular, dac este asociat i cu tuberozitate retentiv distal
B. torusul palatin proeminent
C. torusul situat n 1/3 post a bolii
D. torusul situat n 1/3 ant a bolii
E. tuberozitile procidente
(pag. 46)

S2261083. Urmtoarele elemente ale substratului osos al cmpului protetic mandibular necesit
corectare chirurgical:
A. creasta retentiv vestibular frontal
B. torusul mandibular proeminent unilateral
C. torusul mandibular proeminent bilateral
D. tuberculul piriform cu direcia oblic
E. creasta milohioidian proeminent
(pag. 47)

S2261084. Necesit corectare chirurgical urmtoarele elemente ale substratului mucos al cmpului
protetic edental total:
A. creasta f. retentiv frontal vestibular
B. bridele canine
C. frenul buzei sup. inserat aproape de muchia crestei
D. bridele laterale
E. mucoasa balant
(pag. 47)

S2261085. Se recomand ca lingura individual i proteza finit s ocoleasc urmtoarele formaiuni


ale cmpului protetic edentat total:
A. bridele longitudinale ale mucoasei
B. un fren inserat aproape de muchia crestei, n unele situaii
C. un torus mandibular mic, acoperit de o mucoas subire, sensibil
D. bridele canine
E. creasta milohioidian proeminent
(pag. 47)

S2261086. Cnd mucoasa este balant, se recomand:


A. ndeprtarea chirurgical
B. ntinderea spre periferia cmpului protetic, prin amprentarea compresiv
C. amprentarea cu materiale bucoplastice
D. amprentarea cu materiale termoplastice
E. ampretarea cu orice material
(pag. 47)

S2261087. Poziia anterioar a limbii:


A. nu este favorabil
B. se apreciaz fr proteza veche aplicat n cavitatea bucal
C. este favorabil
D. nu are nici o influen asupra protezei
E. permite protracia la modelarea marginii linguale a amprentei
(pag. 48)

1471

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1472

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2261088. Poziia posterioar a limbii:


A. este defavorabil
B. permite un modelaj marginal limitat la mic. de umezire a mnerului
C. permite protracia de modelarea marginii linguale a amprentei
D. se apreciaz cu proteza veche aplicat n cav. Buc.
E. Este favorabil
(pag. 48)

S2261089. Mucoasa groas, aderent:


A. necesit amprent de despovrare
B. se amprenteaz numai cu materiale termoplastice
C. poate fi amprentat cu orice material
D. este capabil s suporte presiuni masticatorii
E. este caracteristic pt. cmpul protetic "dur
(pag. 46)

S2261090. Mucoasa palid, subire:


A. are rezilien normal
B. necesit amprentarea compresiv
C. necesit amprentarea de despovrare
D. se amprenteaz cu materiale termoplastice
E. se amprenteaz cu materiale fluide
(pag. 47)

S2261091. Mucoasa rezilient:


A. caracterizeaz cmpul protetic dur
B. prezint bride longitudinale
C. se amprenteaz cu materiale termoplastice
D. necesit amprent de despovrare
E. se amprenteaz cu materiale fluide
(pag. 47)

S2261092. Planeul bucal are o situaie favorabil cnd:


A. are inserie nalt
B. are tonicitate mic
C. are inserie joas
D. are tonicitate mare
E. mpiedic extinderea protezei dincolo de limita milohioidian
(pag. 48)

S2261093. Examenul exobucal, prin inspecia masivului facial, vizeaz:


A. conturul obrajilor
B. modificri de contur prin pierdere de substan
C. hipertrofii, hiperplazii
D. modul de deplasare al condililor la deschiderea i nchiderea gurii
E. starea grupurilor ganglionare
(pag. 45)

S2261094. Examenul exobucal, prin palpare, evideniaz:


A. hipertrofii i hiperplazii
B. deformri osoase sau ale prilor moi
C. gradul de atrofie a ramurii orizontale a mandibulei

1472

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1473

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. gradul de atrofie a ramurii verticale a mandibulei


E. modul de deplasare al condililor
(pag. 45)

S2261095. Examenul endobucal vizeaz:


A. prezena unor asimetrii
B. nfundarea buzelor
C. deschiderea gurii
D. tonicitarea orbicularului
E. pareze faciale (probleme n orientarea planului de ocluzie)
(pag. 45-46)

S2261096. Examenul vechilor proteze evideniaz:


A. adeziune i stabilitate reduse
B. realizarea paralelismului ntre substratul osos i suprafaa mucozal a protezelor
C. existena unor obiceiuri vicioase
D. felul alimentaiei
E. modelajul, grosimea i ntinderea marginilor i bazei
(pag. 48)

S2261097. La pacienii vechi purttori de proteze se examineaz:


A. materialul utilizat la confecionarea protezelor
B. aspectul montrii dinilor artificiali
C. dac materialul de amprent a fost tolerat
D. dac protezele se pot utiliza ca linguri individuale
E. dac protezele pstreaz DVO
(pag. 48)

S2261098. Anamneza pacientului edental total precizeaz:


A. starea psihic a pacientului
B. starea general de sntate a pacientului
C. etiologia edentaiei
D. experienele anterioare n legtur cu tratamentele stomatologice
E. modalitatea de igienizare a protezelor
(pag. 45)

S2261099. Modificrile faciale caracteristice edentatului total sunt:


A. accentuarea anurilor peri- i paralabiale
B. nfundarea buzelor
C. scderea tonicitii orbicularului buzelor
D. apariia ragadelor comisurale
E. hipertrofia maseterului
(pag. 45)

S2261100. Tulburrile funcionale din edentaia total sunt:


A. masticatorii
B. excursia n salturi a condililor
C. fizionomice
D. atrofia diferit a crestelor alveolare ale celor 2 maxilare
E. fonetice
(pag. 44)

1473

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1474

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2261101. Limba cu poziie anterioar are o serie de consecine asupra terapiei protetice a edentaiei
totale:
A. ocup spaiul protetic
B. permite protracia la modelarea marginii linguale a amprentei
C. creeaz dificulti n amprentare
D. se evideniaz cu proteza veche aplicat n cavitatea bucal
E. se apreciaz fr protez aplicat n cavitatea bucal
(pag. 48)

S2361102. Interviul pacientului E.T. trebuie s precizeze:


A. doleanele pacientului n legtur cu noul tratament
B. etiologia edentaiei
C. evoluia tratamentului
D. starea de sntate general a pacientului
E. experienele anterioare personale legate de tratamentele stomatologice
(pag. 45)

S2361103. Examenul exobucal cuprinde date despre:


A. condiii de via i munc
B. conturul obrajilor
C. starea psihic i tipul constituional al pacientului
D. tipul feei
E. existena unor asimetrii faciale
(pag. 45)

S2361104. Modificrile de contur ale feei sunt determinate de:


A. pareze faciale
B. pierderi de substan
C. hipertrofii
D. hiperplazii
E. proteze incorect realizate
(pag. 45)

S2361105. Examenul endobucal cuprinde:


A. examenul mucoaselor
B. examenul ATM
C. examenul muchilor
D. examenul substratului osos
E. examenul zonelor funcionale periferice
(pag. 46)

S2361106. Bolta palatin n form de V asigur:


A. adeziune bun
B. stabilitate maxim
C. sprijin deficitar
D. adeziune i stabilitate reduse
E. nici o variant nu este corect
(pag. 46)

S2361107. O creast moderat retentiv


A. necesit amprente cu materiale ce devin elastice
B. necesit corectare chirurgical

1474

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1475

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. este foarte sensibil la palpare i trebuie despovrat


D. este favorabil meninerii i stabilitii protezei
E. nu este favorabil protezrii
(pag. 46)

S2361108. Mucoasa de acoperire a zonelor de sprijin este n mod normal:


A. palid i subire
B. groas i aderent
C. apt s suporte presiuni
D. sensibil la presiuni
E. slab vascularizat
(pag. 46-47)

S2361109. Punga Eisenring se examineaz, rugnd pacientul:


A. s deschid larg gura
B. s balanseze mandibula dreapta stnga
C. s fac propulsia mandibulei
D. s stea cu gura usor deschis
E. s mimeze fluieratul
(pag. 47)

S2361110. Zona Ah poate fi evideniat prin:


A. Inspecie
B. palpare cu vrful sondei
C. pronunia formulei A, Ah
D. manevra Valsalva
E. palpare cu latul sondei
(pag. 47)

S2361111. Poziia posterioar a limbii:


A. necesit un modelaj marginal limitat
B. asigur o nchidere marginal mai bun n zona lingual central
C. este nefavorabil protezrii
D. favorabil protezrii
E. nu are legatur cu protezarea
(pag. 48)

S2361112. Examinarea vechilor proteze poate da indicaii despre:


A. materialul de amprentare utilizat
B. tolerana tisular a materialului folosit n confecionarea protezei
C. aspectul bazei i marginilor protezei
D. durata purtrii protezelor
E. existena unor obiceiuri vicioase
(pag. 48-49)

S2561113. Examenul limbii la edentatul total urmrete analiza urmtoarelor aspecte:


A. volum
B. tonus
C. poziie
D. rolul n deglutiie cnd pacientul era dentat
E. rolul n fizionomie
(pag. 48)

1475

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1476

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2661114. Zonele de minim rezisten ale barei linguale sunt:


A. la mijlocul barei;
B. la jonciunea cu conectorii principali;
C. n treimea distal;
D. la jonciunea cu conectorii secundari;
E. la unirea cu eile.
(pag. 144)

S2661115. Rezistena barei linguale n zona de curbur maxim este asigurat de:
A. lungime;
B. nlime;
C. grosime;
D. profil;
E. materialul folosit.
(pag. 145)

S2661116. Plcua mucozal fenestrat este indicat n:


A. prezena unui torus palatin mare situat n mijlocul bolii;
B. situaia n care pacienii nu tolereaz o plac palatinal complet;
C. toate tipurile de edentaii;
D. numai n edentaia frontal;
E. numai n edentaia latero-lateral.
(pag. 154)

S2661117. Croetul Ackers este indicat pe:


A. premolari, dac exist retentiviti favorabile vestibulare i orale;
B. canini, dac exist retentiviti favorabile vestibulare i orale;
C. molari, dac exist retentiviti favorabile vestibulare i orale;
D. caninii superiori n ocluzii adnci;
E. molari i premolari fr retentiviti.
(pag. 187)

S2661118. Caracteristicile poriunii supraecuatoriale a braului retentiv al croetului Ackers sunt:


A. este rigid;
B. intervine n sprijinul protezei;
C. intervine n stabilitatea protezei;
D. realizeaz o parte din funcia de ncercuire;
E. asigur reciprocitatea
(pag. 187)

S2661119. Din a doua grup de croete Roach fac parte:


A. croetul divizat n T;
B. croetul n R;
C. gherue mezio-distale compuse;
D. gherue cu o extremitate liber;
E. croetul n C.
(pag. 197)

S2861120. Bolta palatina poate fi:


A. in forma de "u
B. in forma de trapez

1476

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1477

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. in forma de "v
D. plata
E. toate de mai sus
(pag. 46)

S2861121. La inspectia masivului facial din fata si din profil la un pacient edentat total se constata:
A. tipul fetei
B. conturul obrajilor
C. existenta unor asimetrii
D. existenta unor pareze faciale
E. starea grupelor ganglionare
(pag. 45)

S2861122. Palparea exoorala a edentatului total:


A. poate preciza atrofia ramului orizontal al mandibulei
B. nu precizeaza deformarile osoase
C. nu precizeaza deplasarea condililor la deschiderea si inchiderea gurii
D. precizeaza starea grupelor ganglionare
E. precizeaza existenta unor asimetrii
(pag. 45)

S2861123. Zona AH la pacientul edentat total:


A. se observa prin inspectie
B. inspectia se asociaza cu palparea cu latul sondei
C. inspectia se asociaza cu manevra valsalva
D. se examineaza cu gura inchisa
E. se apreciaza acest spatiu prin balansarea mandibulei dintr-o parte in alta
(pag. 47)

S2861124. La examenul endooral al limbii si planseului bucal la un edentat total putem intilni
urmatoarele situatii:
A. pozitia anterioara a limbii, favorabila
B. pozitia anterioara a limbii, defavorabila
C. pozitia posterioara a limbii, favorabila
D. pozitia posterioara a limbii, defavorabila
E. planseu cu insertie joasa, situatie favorabila
(pag. 48)

S2961125. La edentatul total, dintre antecedentele personale patologice stomatologice se retin:


A. cauza pierderii dintilor
B. bolile infecto-contagioase
C. starea generala de sanatate
D. cronologia pierderii dintilor
E. cardiopatiile ischemice
(pag. 45)

S2961126. In cadrul anamnezei pacientului edentat total trebuie retinute:


A. ocupatia
B. varsta
C. motivul prezentarii
D. bolile copilariei
E. aspectul fetei

1477

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1478

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 45)

S2961127. La examenul exo-bucal al pacientului edentat total vom urmari:


A. simetria fetei
B. conturul obrajilor
C. tonicitatea musculara
D. gradul de atrofie a ramurii orizontale a mandibulei
E. starea grupurilor ganglionare
(pag. 45)

S2961128. In edentatia totala, bolta palatina plata va asigura:


A. stabilitatea in sens antero-posterior (sagitala)
B. stabilitatea transversala
C. adeziunea
D. succiunea
E. sprijinul
(pag. 46)

1478

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1479

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 62
Amprentarea cmpului protetic edental total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1262001. Dupa scoala bucuresteana, in"zonele cheie"intra:
A. Zona vestibulara laterala mandibulara
B. Zona vestibulara labiala maxilara
C. Zona linguala laterala
D. Zona tuberculului piriform
E. Zona vestibulara laterala maxilara
(pag. 126)

S1362002. Alegerea materialului si a tehnicii de amprentare preliminara se face in functie de:


A. dotarea cabinetului
B. dotarea laboratorului
C. gradul de instruire a medicului
D. duritatea campului protetic
E. comfortul pacientului
(pag. 67)

S1362003. Amprenta preliminara cu protezele vechi, utilizeaza ca material de amprentare:


A. materiale cu vascozitate lent progresiva
B. siliconii
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice
(pag. 122)

S1362004. Avantajele amprentarii preliminare cu gips sunt:


A. este usor de manipulat
B. este bine tolerat de pacient
C. permite obtinerea unei amprentari fidele a C.P
D. dezinseria amprentei de pe camp este facila
E. este bine tolerata de tesuturile orale indiferent de consistenta gipsului utilizat in amprentare
(pag. 98)

S1362005. in tehnica de amprentare mucostatica:


A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni
B. marginile lingurii vor trebui prelungite pana in fundul de sac
C. se va aplica un rulou de ceara pe fata externa a lingurii
D. se va aplica un rulou de ceara pe faa interna a lingurii
E. marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formatiunilor mobile
(pag. 105)

S1362006. Testul Herbst de deschidere larga a gurii modeleaza:


A. periferia campului protetic in regiunea celui de-al doilea molar (p. Eisenring si p. Fisch)

1479

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1480

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

periferia c. p. in zona V laterala maxilara


periferia c. p. in zona V laterala mandibulara
nisa lui Ney si Bowen
zona vestibulara frontala maxilara si mandibulara
(pag. 114)

S1562007. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confectioneaza pe modelul functional
B. nu este necesara adaptarea lor in cavitatea orala
C. se confectioneaza numai acrilat
D. pot fi confecionate distanat faa de model in anumite zone
E. se confectioneaza numai din placa de baza
(pag. 104)

S1562008. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare in cadrul tratamentului edentatiei totale:
A. rezolvarea partiala a sprijinului protezei totale
B. realizarea unui model preliminar pe care se va confectiona lingura individuala mandibulara
C. rezolvarea integrala a problemelor de fonatie
D. rezolvarea integrala a problemelor de fizionomie
E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare
(pag. 64)

S1562009. Dezinfectarea amprentelor se poate face cu:


A. alcool 45%
B. cloramina 3%
C. sulfat de potasiu 2%
D. glutaraldehida 2%
E. paraformaldehida 1%
(pag. 129)

S1662010. Amprentarea mucostatica a campului protetic edentat total:


A. utilizeaza ca material de amprentare stents;
B. se face sub presiune ocluzala;
C. se face sub presiune digitala;
D. se bazeaza pe aportul tonicitatii musculare in mentinerea protezei,
E. permite realizarea unor proteze cu margini scurte si subtiri
(pag. 105)

S1662011. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare in edentatia totala se va lua in


considerare ca un camp protetic dur permite amprentarea cu:
A. alginat;
B. ghips;
C. stents;
D. hidrocoloizi reversibili;
E. orice tip de material de amprentare.
(pag. 67)

S1662012. Miscarea de protractie maxima a limbii la amprentare:


A. este recomandata la toti pacientii, pentru a preveni dislocarea protezei;
B. se recomanda la pacientii cu pozitie anterioara a limbii in repaus;
C. este recomandata la pacientii cu limba retractata in repaus;
D. nu se recomanda niciodata, indiferent de pozitia limbii in repaus;

1480

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1481

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. pozitia de repaus a limbii nu influenteaza tehnica de amprentare


(pag. 113)

S1662013. Miscarile comandate de medic pentru modelarea amprentei in tratamentul edentatiei totale:
A. se fac la amprentarile cu gura deschisa;
B. se executa la amprentarile cu gura inchisa;
C. se executa atat la amprentele cu gura deschisa, cat si la cele cu gura inchisa;
D. se indica la pacientii necooperanti;
E. nu necesita in prealabil instruirea pacientului
(pag. 108)

S2162014. Reprezinta un scop al amprentarii n edentatia totala:


A. Rezolvarea integrala a sprijinului
B. Rezolvarea partiala a stabilitatii
C. Rezolvarea integrala a stabilitatii
D. Rezolvarea partiala a problemelor de fizionomie
E. Rezolvarea partiala a problemelor fonatorii.
(pag. 62-63)

S2262015. Folosirea vechilor proteze ca portamprent cere utilizarea urmtoarelor materiale


A. siliconi de consisten medie
B. siliconi de consisten sczut
C. siliconi chitoi
D. materiale cu vscozitate lent progresiv
E. materiale ce devin elastice
(pag. 67)

S2262016. Amprenta preliminar cu gips se indic


A. pentru un cmp protetic dur
B. cnd exist creste edentate i tuberoziti retentive
C. cnd exist creste mobile i esuturi fragile
D. pentru un cmp protetic cu mucoas rezilient
E. pentru cmpurile protetice normale
(pag. 95)

S2262017. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reproa


A. lipsa de precizie
B. supraextinderea marginilor
C. manipularea dificil
D. necesitatea de a se turna imediat
E. marginile prea subiri
(pag. 100)

S2262018. Rictusul clovnului const n


A. ridicarea limbii spre vrful nasului
B. mimarea suptului sau fluerrii
C. mimarea unui surs forat
D. protecia limbii
E. balansarea ntr-o parte i alta a mandibulei
(pag. 100)

S2262019. Testul Herbst de aplicare a vrfului limbii ntr-un obraz i n cellalt impune retuarea

1481

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1482

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

lingurii la nivelul
A.
B.
C.
D.
E.

pungii lui Fish


zonei linguale posterioare
zonei linguale din dreptul glandelor sublinguale
zonei linguale centrale i la nivelul frenului limbii
poriunii linguo-faringiene din dreptul tuberculului piriform
(pag. 114-115)

S2362020. Alegerea materialului i a tehnicii de amprentare preliminar se face n funcie de:


A. dotarea cabinetului
B. dotarea laboratorului
C. gradul de instruire a medicului
D. duritatea cmpului protetic
E. comfortul pacientului
(pag. 67)

S2362021. Avantajele amprentrii preliminare cu gips sunt:


A. este uor de manipulat
B. este bine tolerat de pacient
C. permite obinerea unei amprentri fidele a C.P
D. dezinseria amprentei de pe cmp este facil
E. este bine tolerat de tesuturile orale indiferent de consistena gipsului utilizat n amprentare
(pag. 98)

S2362022. n tehnica de amprentare mucostatic:


A. marginile lingurii vor fi mult scurtate i distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni
B. marginile lingurii vor trebui prelungite pn n fundul de sac
C. se va aplica un rulou de cear pe faa extern a lingurii
D. se va aplica un rulou de cear pe faa intern a lingurii
E. marginile lingurii vor trebui bine rsucite la nivelul formaiunilor mobile
(pag. 105)

S2362023. Metoda de amprentare Schreinemakers. se realizeaz utiliznd ca material de amprentare:


A. materiale cu prize retard
B. siliconi
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice
(pag. 108)

S2362024. Testul Herbst de deschidere larg a gurii modeleaz:


A. periferia campului protetic n regiunea celui de-al doilea molar (p. Eisenring si p. Fisch)
B. periferia c. p. n zona V lateral maxilar
C. periferia c. p. n zona V lateral mandibular
D. nia lui Ney i Bowen
E. zona vestibular frontal maxilar i mandibular
(pag. 114)

S2362025. Amprenta preliminar cu protezele vechi, utilizeaz ca material de amprentare:


A. materiale cu vscozitate lent progresiv
B. siliconii
C. alginatul

1482

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1483

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. gipsul
E. mase termoplastice
(pag. 122)

S2562026. Care din urmtoarele afirmaii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecioneaz pe modelul funcional
B. nu este necesar adaptarea lor n cavitatea oral
C. sunt prevzute ntotdeauna cu mner
D. nu pot fi confecionate distanat fa de model n anumite zone
E. se confecioneaz numai din plac de baz
(pag. 104)

S2662027. Determinarea i nregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul abloanelor de ocluzie


este indicat n:
A. toate formele de edentaie;
B. edentaia de clasa a III-a cnd exist destul de muli dini restani;
C. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral;
D. n situaia cnd contactele dento-dentare sunt stabile;
E. n edentaia de clasa a IV-a ntins, cnd pe arcada antagonist se afl o edentaie parial.
(pag. 519)

S2662028. Poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de I.M. este


indicat:
A. n edentaia de clasa a IV-a;
B. n edentaia de clasa I;
C. n edentaia de clasa a II-a;
D. n edentaia de clasa a IV-a, ntins cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial
E. aceast metod se poate utiliza n edentaia de clasa a III-a, cnd exist destul de muli dini restani, ns
nu este o metod sigur.
(pag. 517)

S2662029. O perfect nregistrare a R. I. M. de ocluzie comport:


A. precizie;
B. manevrare dificil pentru medic;
C. prezena modificrilor volumetrice;
D. consistena semirigid n timpul nregistrrii;
E. cuprinderea a dou perechi de dini restani.
(pag. 517)

S2662030. Determinarea funcional a R. I. M. n edentaia parial tratat cu proteze scheletate,


prezint caracteristicile:
A. se folosete cnd se realizeaz dou proteze scheletate;
B. pacientul poart scheletul 60 min;
C. metoda nu se utilizeaz la tratarea edentaiei de clasa a-II-a:
D. metoda nu se utilizeaz la tratarea edentaiei de clasa a III-a;
E. metoda nu se utilizeaz la tratarea edentaiei de clasa a-IV-a.
(pag. 522)

S2662031. Durerile articulare din sindromul disfuncional al A. D. M. sunt consecina direct a:


A. traumatizrii peretelui anterior al cavitii glenoide;
B. traumatizrii peretelui posterior al cavitii glenoide;
C. contraciilor musculare nefuncionale;
D. micrilor mandibulare disfuncionale;

1483

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1484

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. unei D. V. O. coborte.
(pag. 516)

S2962032. Amprenta functionala in edentatia totala rezolva integral:


A. adeziunea
B. succiunea interna
C. succiunea externa
D. cuprinderea intregii suprafete de sprijin a campului protetic
E. transmiterea judicioasa a presiunilor asupra zonei de sprijin
(pag. 64)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1262033. Amprenta finala in edentatia totala rezolva partial urmatoarele obiective:
A. Adeziunea
B. Succiunea
C. Stabilitatea
D. Fizionomia
E. Fonatia
(pag. 62-63)

S1262034. Amprenta preliminara cu gips in edentatia totala prezinta urmatoarele particularitati:


A. Portamprenta e preferabil sa fie din metal si perforata
B. Lingura maxilara va fi indiguita cu un rulou de ceara moale in zona posterioara
C. Distantarea lingurilor cu 3 pene de ceara plasate perpendicular pe creste
D. Malaxarea gipsului in bol nu va depasi 3 minute
E. Aplicarea lingurii cu gips in gura se va face dinspre anterior spre posterior
(pag. 95-97)

S1262035. Amprentele compresive in edentatia totala sunt indicate:


A. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta normala
B. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta normala
C. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta mica
D. Cand materialul de amprenta are o consistenta fluida
E. Cand materialul de amprenta are o consistenta mare
(pag. 106)

S1262036. Amprentele cu gura inchisa in edentatia totala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. Amprentarea se face sub presiune normala
B. Amprentarea se facesub presiune ocluzala
C. Lingurile individuale sunt adaptate pana in dreptul mucoasei pasiv-mobile
D. Lingurile individuale sunt prevazute cu valuri de ocluzie
E. Amprentarea se face prin miscari cu gura inchisa si miscari cu gura deschisa
(pag. 110-111)

S1262037. Cand limba ocupa pozitie anterioara


A. Fundul de sac lingual se modifica mai putin in functionalitatea limbii
B. Amplitudinea miscarii de avansare a limbii scade
C. Se modifica esential forma fundului de sac in repaus si in miscare
D. Marginile amprentei se modeleaza mai subtiri
E. inchiderea marginala externa se face mai bine

1484

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1485

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 127)

S1262038. in edentatia totala mandibulara, amprenta cu alginat trebuie repetata cand:


A. Amprenta este asimetrica
B. Nu s-a amprentat tuberculul piriform
C. Exista margini subtiri balante, inafara zonei de sprijin
D. Lipsuri de la nivelul fundului de sac vestibular
E. Nu s-a ingrosat functional materialul din zona linguala centrala
(pag. 99-100)

S1262039. Manerul lingurii trebuie sa fie:


A. Situat vertical pentru lingura maxilara
B. Situat pe linia mediana pentru lingura maxilara
C. Situat in pozitia dintilor frontali superiori pentru lingura maxilara
D. Situat in pozitia dintilor inferiori pentru lingura mandibulara
E. Situat pe linia mediana pentru lingura mandibulara
(pag. 122)

S1262040. Metoda Schreinemakers de amprentare in edentatia totala prezinta urmatoarele


particularitati:
A. Amprenta preliminara este luata cu linguri standard obisnuite
B. Lingurile individuale au margini cu grosime uniforma de 2 mm
C. Foloseste tehnica de amprentare mucostatica
D. Foloseste tehnica de amprentare cu gura inchisa
E. Acordaa importanta inchiderii marginale la zona linguala centrala
(pag. 111-113)

S1262041. Pentru confectionarea si adaptarea lingurii individuale sunt indicate:


A. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil
B. Confectionarea in contact intim cu suprafata campului protetic
C. in caz de torus este recomandata distantarea in acea zona
D. Lingura maxilara sa fie prevazuta cu maner si butoni de presiune
E. Folieri in zona exostozelor
(pag. 122)

S1262042. Tehnica de amprentare Herbst in edentatia totala se caracterizeaza prin:


A. Este o amprenta cu gura deschisa
B. Este o amprenta mucodinamica
C. Lingura individuala se delimiteaza pana in dreptul mucoasei pasiv-mobile
D. in adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice
E. Miscarile de modelare sunt efectuate de medic
(pag. 113-114)

S1262043. Tehnica de amprentare mucodinamica in edentatia totala prezinta urmatoarele particularitati:


A. Se ia cu o lingura individuala adaptata panala mucoasa pasiv-mobila
B. Se ia cu o lingura individuala adaptata cu 1 mm mai scurta fata de mucoasa pasiv-mobila
C. Adaptarea lingurii se face dupa criterii anatomice
D. Adaptarea lingurii se face dupa criterii functionale
E. Amprentarea propriu-zisa se face utilizand miscari functionale
(pag. 106)

S1262044. Trasarea limitelor lingurii individuale maxilare dupa Schreinemakers se face in felul urmator:

1485

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1486

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Se face pe amprenta preliminara


Se face pe modelul preliminar
Se traseaza o linie curba inapoia foveelor palatine cu convexitatea posterioara
Se traseaza santurile retrotuberozitare cu convexitatea posterioara
Limita vestibulara a lingurii va fi situata in fundul de sac vestibular
(pag. 68)

S1362045. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective:


A. amprentarea cu fidelitate a zonelor functionale periferice
B. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin
C. reproducerea cat mai fidela a pozitiei functionale a portiunilor mobile de la periferia campului protetic
D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai puine manopere de adaptare
E. refacerea intergrala a functiei fizionomice
(pag. 64)

S1362046. Amprentarea campului protetic trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:


A. de sprijin
B. de stabilitate
C. de mentinere
D. fizionomice, de fonaie
E. nici una
(pag. 61)

S1362047. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate:


A. in cavitatii orale cu hiposialie
B. in campuri protetice cu relief retentiv
C. cand laboratorul nu are dotare corespunzatoare
D. cand nu exista alt material in cabinet
E. cazul pacientilor cu reflexe de voma exagerate
(pag. 99)

S1362048. Dezavantajele modelarii functionale executate de catre medic sunt:


A. stergerea materialului si deci extinderea minima a marginilor cand materialul este prea fluid
B. extinderea exagerata a marginilor cand materialul este prea vascos
C. modelarea imprecisa la pungile buccinatorului
D. modelarea imprecisa la zona Ah si in zonele linguale
E. timp de amprentare prelungit
(pag. 108)

S1362049. Modelarile functionale marginale executate de catre medic sunt recomandate:


A. pacientilor neinstruiti
B. pacientilor incapabili sa modeleze functional marginile amprentei
C. tuturor pacientilor
D. pacienilor la care tratamentul trebuie sa se desfasoare cu rapiditate
E. pacientilor instruiti si cooperanti
(pag. 107)

S1362050. Plasarea pastilelor de ceara pe fata interna a lingurii au drept scop:


A. aderarea materialului de amprenta la lingura
B. usurarea punerii in pozitie a lingurii pe campul protetic
C. impiedicarea presarii exagerate si necontrolate a materialului de amprentare pe crestele edentate
D. obinerea unei grosimi suficiente si uniforme a stratului de material

1486

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1487

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. dezinsertia mai usoara a amprentei de pe camp


(pag. 96)

S1362051. Principiile care stau la baza majoritatii tehnicilor de amprentare sunt:


A. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum
B. determinarea inaltimii, formei si grosimii marginilor protezei
C. protezarea tesuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei
D. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra esuturilor
E. utilizarea materialelor cu priza retard
(pag. 61)

S1462052. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective


A. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin
B. reproducerea cat mai precisa a pozitiei functionale a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
C. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai multe manopere de adaptare pentru a fi cat mai
exacta
D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai putine manopere de adaptare
E. alegerea si verificarea lingurii standard
(pag. 64)

S1462053. Care din urmatoarele operatiuni sunt necesare in cazul amprentarii preliminare in
protezarea edentatiei totale:
A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea lingurii standard
C. adaptarea lingurii individuale
D. alegerea materialului de amprenta
E. alegerea tehnicii de amprentare
(pag. 64)

S1462054. Principiile care stau la baza amprentarii in edentatia totala enuntate de Greene sunt:
A. sa se determine inaltimea, forma si grosimea marginilor protezei
B. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum
C. sa se asigure transmiterea armonioasa a presiunilor asupra tesuturilor campului protetic
D. sa se obtina o suprafata protetica neregulata
E. sa se asigure transmiterea neuniforma, selectiva a presiunilor asupra tesuturilor campului protetic
(pag. 61)

S1462055. Problemele care se ser a fi rezolvate de catre amprente sunt:


A. probleme de sprijin
B. probleme de adeziune
C. probleme de mentinere
D. probleme de fonatie
E. probleme fizionomice
(pag. 61)

S1562056. Care din urmatoarele afirmatii privind inchiderea marginala a lingurii individuale in zona
linguala centrala sunt corecte:
A. in aceasta zona marginea lingurii va fi foarte subtire
B. in aceasta regiune actioneaza muschiul genioglos
C. inchiderea marginala se face pentru pozitia de repaus a limbii
D. inchiderea marginala se face pentru poziia de propulsie a limbii
E. verificare corectitudinii inchiderii se face prin aplicare de presiuni orovestibulare pe manerul lingurii

1487

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1488

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 112)

S1562057. Care sunt etapele amprentarii preliminare


A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea portamprentei standard
C. alegerea materialului de amprenta
D. alegerea tehnicii de amprentare
E. stabilirea nivelului planului de ocluzie
(pag. 64)

S1562058. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare intr-o edentatie totala:


A. rezolva problemele legate de fonatie
B. rezolva problemele legate de sprijinul protezei
C. rezolva problemele de adeziune
D. da indicaii asupra zonei de realizare a inchiderii marginale interne
E. rezolva problemele de fizionomie
(pag. 64)

S1562059. Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemackers de amprentare in edentatia totala:


A. marginile lingurilor standard utilizate urmaresc creasta milohioidiana
B. lingura individuala mandibulara se ingroasa in zona linguala centrala
C. lingura individuala maxilara prezinta o nervura in zona Ah
D. amprenta preliminara se face cu stents
E. amprenta finala se face cu materiale bucoplastice
(pag. 67)

S1562060. Ce criterii de clasificare a amprentelor functionale cunoasteti:


A. in functie de actiunea amprentei asupra substatului mucos
B. in functie de modalitatea de stabilire a limitelor si grosimii marginilor amprentei
C. in functie de modalitatea de modelare functionala marginala a amprentei
D. in funcie de modalitatea de determinare a rapoartelor intermaxilare
E. in functie de modalitatea de refacere a functiei masticatorii
(pag. 105,106,107)

S1562061. in efectuare testelor Herbst, ce zona se modeleaza la deschiderea maxima a gurii si la tuse:
A. regiunea incisivo-canino-maxilara
B. zona retrotuberozitara
C. zona Ah
D. zona vestibulara laterala (maseterina, la mandibula)
E. zona de insertie a constrictorului superior al faringelui
(pag. 113)

S1662062. Alginatele:
A. sunt recomandate la pacienti cu hipersalivatie,
B. sunt recomandate la pacienti cu tendinta la voma;
C. necesita sisteme de retentionare in lingura de amprentare;
D. necesita turnarea modelului in primele 8 minute de la scoaterea amprentei din cavitatea bucala;
E. pot determina supraextinderi ale marginilor
(pag. 99-100)

S1662063. Amprenta cu ajutorul materialelor cu vascozitate lent progresiva utilizeaza ca portamprene:)


A. linguri din placa de baza;

1488

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1489

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

linguri individuale din acrilat, cu butoni de presiune,


linguri acrilice prevazute cu borduri de ocluzie;
o veche proteza totala;
o veche proteza partiala
(pag. 102)

S1662064. Amprentarea preliminara cu ghips a campului protetic edentat total:


A. este usor de suportat de catre pacienti;
B. necesita prepararea ghipsului cat mai fluid;
C. se face cu un ghips de consistenta untului moale,
D. permite completarea cu acelasi material a lipsurilor mici din amprenta;
E. obliga la repetarea amprentarii in cazul unor lipsuri mari.
(pag. 98)

S1662065. Metoda de amprentare Schreinemackers:


A. presupune amprentarea preliminara cu ghips;
B. presupune amprentarea preliminara cu alginat;
C. recurge la pastele de eugenat de zinc pentru amprentarea finala;
D. recurge la un cauciuc siliconic pentru amprentarea finala;
E. utilizeaza un cauciuc polisulfuric pentru amprentarea finala.
(pag. 112)

S1662066. Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze o amprenta in edentatia totala, in conceptia


fratilor Green, sunt:
A. obtinerea unei corecte inaltimi a marginilor si o extindere maxima a placii;
B. refacerea fizionomiei;
C. repartizarea de presiuni egale asupra partilor moi si dure;
D. respectarea libertatii miscarilor musculare si realizarea inchiderii marginale a protezei,
E. asigurarea unei fonatii cat mai apropiate de normal
(pag. 61)

S1662067. Rezolvarea problemelor de sprijin in tratamentul edentatiei totale tine de:


A. amprenta;
B. inregistrarea relatiilor intermaxilare,
C. echilibrarea ocluzala;
D. tonicitatea musculara;
E. calitatea zonei de succiune
(pag. 62)

S1662068. Schreinemackers stabileste limitele lingurii individuale maxilare:


A. dupa miscari test;
B. dupa repere anatomice,
C. avand ca repere santurile retrotuberozitare;
D. avand ca repere crestele zigomatico-alveolare;
E. utilizand ca repere foveele palatine
(pag. 68)

S1662069. Tehnica lui Pedro Saizar:


A. este o amprentare "cu gura deschisa";
B. este o amprentare "cu gura inchisa";
C. foloseste modelari functionale executate de catre pacient;
D. poate fi utilizata in cazul campurilor protetice dure;

1489

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1490

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. foloseste ca materiale de amprentare cauciucurile siliconice


(pag. 117)

S1662070. Tehnica mucodinamica de amprentare in edentatia totala:


A. are ca rezultat obtinerea unei proteze care se mentine in principal datorita adeziunii;
B. are ca rezultat proteze ce se mentin in principal datorita succiunii;
C. are ca principal obiectiv utilizarea factorului muscular in mentinerea protezei,
D. utilizeaza asocierea de materiale de amprentare cu consistente diferite;
E. utilizeaza o lingura individuala scurtata marginal fata de limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
(pag. 106)

S2162071. La alegerea materialului de amprentare n edentatia totala sunt valabile urmatoarele reguli:
A. Existenta tuberozitatilor retentive impune folosirea unui material elastic
B. Mucoasa rezilienta necesita un material cu vscozitate mare
C. Mucoasa rezilienta necesita un material cu vscozitate mica
D. La cmpul dur se folosesc materiale cu vscozitate mica
E. Pentru lingurile individuale directe se poate folosi stents-ul.
(pag. 67)

S2162072. La trasarea limitelor lingurii individuale dupa Schreinemakers:


A. Lingual central nsemnarea se face pe convexitatea maxima a marginii amprentei
B. Tuberculul piriform este cuprins n totalitate
C. Tuberculul piriform este cuprins n cele 2/3 anterioare
D. Trasarea se ncepe de la tuberculul piriform
E. Trasarea se ncepe cu nsemnarea liniei mediane lingual central.
(pag. 68-69)

S2262073. Amprenta trebuie s asigure


A. sprijinul protezei
B. desfurarea tuturor funciilor aparatului dento-maxilar
C. meninerea protezei
D. automeninerea esuturilor cu care vine n contact
E. stabilitatea protezei
(pag. 60)

S2262074. Principiile (formulate de fraii Greene) care stau la baza majoritii tehnicilor de amprentare
A. prin amprentare trebuie s se obin o suprafa protetic ntins la maximum
B. amprenta se ntinde pe o suprafa ct mai mare, dar n limite funcionale
C. s se determine nlimea, forma i grosimea marginilor protezei necesare apariiei nchiderii marginale
D. s permit desfurarea tuturor funciilor aparatului dento-maxilar
E. s se asigure transmiterea armonioas a presiunilor asupra esuturilor cmpului protetic
(pag. 61)

S2262075. Amprenta preliminar mai are urmtoarele denumiri


A. amprent primar
B. amprent documentar
C. amprent funcional
D. amprent anatomic
E. amprent de orientare
(pag. 63)

S2262076. Amprenta preliminar urmrete realizarea urmtoarelor obiective

1490

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1491

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

copierea cu maximum de exactitate a suprafeei zonei de sprijin


proiectarea lingurii individuale
reproducerea ct mai precis a poziiei funcionale a formaiunilor mobile de la periferia cmpului protetic
rezolvarea integral a problemelor de stabilitate
realizarea unei linguri individuale care necesit puine manopere de adaptare
(pag. 64)

S2262077. Amprenta preliminar rezolv parial problemele de


A. sprijin
B. meninere
C. stabilizare
D. fizionomie
E. fonaie
(pag. 64)

S2262078. Pentru amprenta preliminar sunt necesare urmtoarele operaiuni


A. alegerea i verificarea lingurii individuale
B. alegerea materialului de amprent
C. adaptarea lingurii individuale
D. proiectarea lingurii individuale
E. indicaii transmise laboratorului n vederea confecionrii machetei preliminare
(pag. 64)

S2262079. Factorii care determin alegerea materialului de amprent sunt urmtorii


A. prezena unui cmp protetic dur permite utilizarea materialelor cu vscozitate lent progresiv
B. existena unui cmp protetic cu mucoas rezilient necesit utilizarea unui material care devine elastic
C. cmpul protetic dur necesit material cu vscozitate crescut
D. cmpurile protetice normale necesit materiale cu vscozitate mic
E. crestele edentate i tuberozitile retentive necesit un material care devine elastic
(pag. 67)

S2262080. Alegerea materialului de amprent preliminar depinde de urmtorii factori


A. cmpul protetic dur poate fi amprentat cu orice tip de material
B. cmpul protetic rezilient necesit un material cu vscozitate mic
C. crestele edentate i tuberozitile retentive necesit un material cu vscozitate lent progresiv
D. la cmpul protetic normal, fr caracteristici particulare, se utilizeaz alginatele
E. pentru realizarea unei linguri individuale directe se impune folosirea stents-ului
(pag. 67)

S2262081. Pentru trasarea limitelor lingurii individuale maxilare, dup Schreinemakers, se nsemneaz
pe amprenta maxilarului superior urmtoarele repere
A. anurile retrotuberozitare
B. linia median
C. fundul de sac vestibular
D. foveolele palatine
E. direcia crestei edentate
(pag. 68)

S2262082. Pe amprenta mandibular se nsemneaz urmtoarele repere pentru trasarea limitelor


lingurii individuale, dup Schreinemakers
A. linia median n zona lingual central
B. marginea lingual a lingurii de o parte i de alta a liniei mediane

1491

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1492

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. linia oblic intern


D. direcia crestei edentate
E. linia oblic extern
(pag. 68)

S2262083. Pentru amprenta preliminar cu gips, este preferabil ca portamprenta s fie


A. din metal cu perforaii
B. din material plastic cu perforaii
C. din metal neperforat
D. ndiguit posterior cu cear la maxilar
E. ndiguit lingual cu cear la mandibul
(pag. 96)

S2262084. Pentru distanarea lingurilor de amprent, se aplic, perpendicular pe creste, pene de cear
moale, plasate astfel
A. dou n regiunile laterale, la lingurile maxilare
B. dou n regiunea frontal, la lingurile mandibulare
C. una n regiunea frontal la lingurile mandibulare
D. una n dreptul mijlocului palatului
E. cte una n dreptul tuberozitilor maxilare
(pag. 96)

S2262085. Penele distanatoare de cear aplicate n lingurile standard pentru amprentele de gips,
servesc la
A. retenionarea materialului de amprent n lingur
B. uurarea punerii n poziie a lingurii pe cmpul protetic
C. mpiedicarea presiunii exagerate i necontrolate a materialului de amprent pe crestele edentate
D. mpiedicarea mpingerii gipsului n faringe
E. obinerea unei grosimi suficiente i uniforme a stratului de gips n amprent
(pag. 96)

S2262086. Prepararea pastei de gips pentru amprenta preliminar respect urmtoarele reguli
A. gipsul trebuie s aib consisten smntnoas
B. malaxarea nu trebuie s depeasc 3 minute
C. gipsul trebuie s aib consistena untului moale
D. malaxarea nu trebuie s depeasc 1 min.
E. se adaug eozin ca accelerator
(pag. 96)

S2262087. Amprentele cu alginate sunt recomandate pentru


A. pacieni cu saliv n cantitate redus
B. pacieni cu saliv abundent
C. la pacieni cu tendin de vom
D. la un cmp protetic cu relief retentiv
E. cnd lingurile de amprent sunt scurte
(pag. 99)

S2262088. Pentru ca stratul de alginat s fie suficient de gros, se recomand


A. distanarea lingurii de cmpul protetic cu ajutorul unor pene de cear
B. ndiguirea posterioar cu cear a lingurii
C. s existe un spaiu de aproximativ 3-5 mm ntre pereii interni ai lingurii i suprafaa crestelor edentate
D. s nu se efectueze modelarea funcional a marginilor amprentei

1492

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1493

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. s nu se exercite presiune asupra lingurii pe toat durata amprentrii


(pag. 99)

S2262089. Amprenta cu alginat poate prezenta unele defeciuni


A. amprentarea asimetric a cmpului protetic
B. apariia unui exudat pe suprafaa amprentei
C. neacoperirea cu alginat a tuturor zonelor
D. margini subiri balante de material nesusinut
E. vizibilitatea penelor de distanare la suprafaa amprentei
(pag. 99)

S2262090. Amprenta final mai are urmtoarele denumiri


A. amprent funcional
B. amprent primar
C. amprent documentar
D. amprent secundar
E. amprent definitiv
(pag. 103)

S2262091. Obiectivele amprentei finale (formulate de fraii Green)


A. nlime corect a marginilor i o extindere maxim a plcii
B. grosimea corect a marginilor i rezolvarea problemelor de fizionomie
C. presiuni egale asupra prilor moi i tari
D. respectarea libertii micrilor musculare i realizarea nchiderii marginale a protezei
E. despovrarea zonelor cu rezilien crescut
(pag. 104)

S2262092. Pentru atingerea obiectivelor amprentei finale sunt necesare


A. confecionarea i adaptarea lingurilor individuale ca portamprente
B. realizarea unor linguri individuale cu distanri zonale
C. despovrarea zonelor sensibile ale cmpului protetic
D. exercitarea unei anumite presiuni asupra cmpului protetic i o anumit modelare funcional marginal
E. ntrebuinarea unuia sau mai multor materiale de amprentare
(pag. 104)

S2262093. Contactul lingurilor individuale cu modelul se poate face n felul urmtor


A. contact intim
B. contact limitat
C. distanri n anumite zone
D. distanare n totalitate fa de model
E. distanare prin foliere
(pag. 104)

S2262094. Adaptarea lingurii individuale presupune


A. aducerea marginilor lingurii pn la un contact lejer cu mucoasa pasiv-mobil
B. rscroirea la nivelul frenurilor
C. distanarea lingurii individuale prin foliere
D. aplicarea unui material termoplastic n zonele cheie
E. realizarea unei grosimi a marginilor care s corespund fundului de sac mucozal
(pag. 105)

S2262095. Tehnica de amprentare mucostatic: se caracterizeaz prin urmtoarele

1493

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1494

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

lingura funcional este mult scurtat


modelarea marginal se las pe seama fluiditii materialului de amprentare
protezele au margini lungi i subiri
meninerea protezelor se bazeaz pe tonicitatea muscular
metoda este foarte utilizat
(pag. 105)

S2262096. Tehnica de amprentare mucodinamic utilizeaz


A. linguri individuale scurtate
B. materiale cu consistene diferite
C. modelarea funcional a marginilor amprentei
D. materiale cu vscozitate crescut
E. lingur individual cu un orificiu de 2 mm n centru
(pag. 106)

S2262097. Amprentarea mucodinamic a cmpului protetic edentat total presupune


A. lingur individual ce se ntinde pn la limita dintre mucoasa fix i cea mobil
B. mucoseal ca material de amprent
C. obinerea unor proteze ce se menin n principal cu ajutorul succiunii
D. protejarea zonelor asupra crora nu trebuie exercitat nici o presiune
E. asocierea de materiale cu consisten diferit
(pag. 106)

S2262098. Modelarea funcional marginal poate fi


A. modelri efectuate de medic
B. modelri comandate de medic
C. modelri cu gura deschis
D. modelri cu gura nchis
E. modelri combinate
(pag. 107)

S2262099. Modelrile funcionale executate de medic se recomand cnd


A. tratamentul trebuie s se desfoare cu rapiditate
B. pacienii sunt neinstruii
C. pacienii execut micri prea energice
D. pacienii sunt incapabili s modeleze funcional marginile amprentei
E. se folosesc materiale vscoase
(pag. 107-108)

S2262100. Dezavantajele metodei de modelare efectuat numai de medic


A. extinderea minim a marginilor cnd materialul de amprent e prea fluid
B. extinderea exagerat a marginilor cnd materialul e prea vscos
C. extinderea exagerat a marginilor cnd modelarea este prea energic
D. modelarea imprecis la pungile buccinatorului
E. tergerea materialului cnd modelarea este prea energic
(pag. 108)

S2262101. Micri funcionale comandate de medic sunt


A. deschiderea moderat a gurii
B. deschiderea mare a gurii
C. nchiderea gurii
D. balansarea ntr-o parte i alta a mandibulei

1494

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1495

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. propulsia mandibulei
(pag. 108)

S2262102. Modelrile automatizate ale marginilor amprentei presupun


A. existena unor portamprente abloane foarte bine adaptate
B. utilizarea unor proteze confecionate dup alte metode
C. folosirea unor materiale cu vscozitate redus
D. purtarea amprentei n cavitatea bucal
E. garnisirea abloanelor de ocluzie cu materiale bucoplastice
(pag. 109)

S2262103. Modelrile automatizate ale marginilor amprentei


A. utilizeaz materiale bucoplastice
B. utilizeaz materiale cu priz lent ntrziat
C. utilizeaz o protez cu arcade artificiale corecte
D. proteza poate fi purtat 48-72 ore
E. pacientul vorbete, citete un text, rde, pe durata edinei de amprentare
(pag. 109)

S2262104. Amprentele cu gura nchis se caracterizeaz prin urmtoarele


A. se efectueaz cu portamprente individuale prevzute cu valuri de ocluzie
B. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunztor
C. se efectueaz sub presiunea ocluzal din timpul masticaiei
D. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea final funcional
E. protezele confecionate dup aceste tehnici au margini mai lungi
(pag. 110)

S2262105. Lingurile de amprent Clan Tray se caracterizeaz prin urmtoarele


A. au fost create de Herbst
B. se aleg cu ajutorul unui compas
C. marginea lingual a lingurii mandibulare se ntinde strict pn la linia milohioidian
D. marginea lingual a lingurii este mai scurt spre distal
E. au dezavantajul c pot jena contracia milohioidianului i genioglosului
(pag. 68 i 111)

S2262106. Marginile lingurii individuale se deseneaz pe amprenta preliminar astfel


A. marginea vestibular se traseaz cu 1 mm mai scurt dect amprenta preliminar
B. marginea distal la maxilar corespunde cu linia Ah
C. marginea distal la mandibul se situeaz naintea tuberculului piriform, unde modelul va fi gravat pe
distana de 2 mm lime i adncime
D. marginea lingual se traseaz paralel cu muchia crestei reprodus n amprent
E. din punctele cele mai distale ale zonei linguale centrale se traseaz o linie descendent distal
(pag. 111)

S2262107. Metoda Schreinemakers se caracterizeaz prin urmtoarele


A. amprenta definitiv se ia mai nti la mandibul
B. amprenta final se efectueaz cu gura nchis
C. pacientul strnge uor pe valurile de ocluzie i uguie buzele
D. deschide gura i balanseaz mandibula
E. protracia maxim a limbii nu este valabil la pacienii care au limb anterioar
(pag. 113)

1495

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1496

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2262108. Metoda Schreinemakers recomand


A. ngroarea marginii lingurii n zona lingual central
B. valuri de ocluzie din Stents la lingurile individuale maxilare
C. amprentarea preliminar cu alginat
D. amprentarea final cu un material bucoplastic
E. valuri de ocluzie din cear
(pag. 112)

S2262109. Tehnica de amprentare Herbst presupune


A. amprenta preliminar maxilar cu alginat
B. amprenta preliminar mandibular cu material termoplastic
C. amprenta final cu materiale cu vscozitate lent progresiv
D. amprentare cu gura nchis
E. utilizarea materialelor bucoplastice att pentru amprenta maxilar, ct i pentru amprenta mandibular
(pag. 113)

S2362110. Principiile care stau la baza majoritii tehnicilor de amprentare sunt:


A. s se obin o suprafa protetic ntins la maximum
B. determinarea nalimii, formei i grosimii marginilor protezei
C. protezarea esuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei
D. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra esuturilor
E. utilizarea materialelor cu priz retard
(pag. 61)

S2362111. Amprentarea cmpului protetic trebuie s rezolve urmtoarele probleme:


A. de sprijin
B. de stabilitate
C. de meninere
D. fizionomice, de fonaie
E. nici una
(pag. 61)

S2362112. Amprenta preliminar urmrete realizarea urmatoarelor obiective:


A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcionale periferice
B. copierea cu maximum de exactitate a suprafeei zonei de sprijin
C. reproducerea ct mai fidel a pozitiei functionale a poriunilor mobile de la periferia cmpului protetic ?
D. realizarea unei linguri individuale care va necesita ct mai puine manopere de adaptare ?
E. refacerea intergral a funciei fizionomice
(pag. 64)

S2362113. Plasarea pastilelor de cear pe faa intern a lingurii au drept scop:


A. aderarea materialului de amprent la lingur
B. uurarea punerii n poziie a lingurii pe cmpul protetic
C. mpiedicarea presrii exagerate i necontrolate a materialului de amprentare pe crestele edentate
D. obinerea unei grosimi suficiente i uniforme a stratului de material
E. dezinseria mai uoar a amprentei de pe cmp
(pag. 96)

S2362114. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate:


A. n cavitii orale cu hiposialie
B. n cmpuri protetice cu relief retentiv
C. cnd laboratorul nu are dotare corespunztoare

1496

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1497

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. cnd nu exist alt material n cabinet


E. cazul pacienilor cu reflexe de vom exagerate
(pag. 99)

S2362115. Obiectivele amprentei sunt:


A. obinerea unei nlimi corecte a marginilor i extinderea maxim a plcii
B. repartizarea egal a presiunilor asupra prilor moi i tari
C. respectarea libertii micrii musculare
D. realizarea nchiderii marginale a protezei
E. utilizarea unor materiale de amprent biocompatibile
(pag. 104)

S2362116. Modelrile funcionale marginale executate de ctre medic sunt recomandate:


A. pacienilor neinstruii
B. pacienilor incapabili s modeleze functional marginile amprentei
C. tuturor pacienilor
D. pacienilor la care tratamentul trebuie s se desfoare cu rapiditate
E. pacienilor instruii i cooperani
(pag. 107)

S2362117. Dezavantajele modelrii funcionale executate de ctre medic sunt:


A. tergerea materialului i deci extinderea minim a marginilor cnd materialul este prea fluid
B. extinderea exagerat a marginilor cnd materialul este prea vscos
C. modelarea imprecis la pungile buccinatorului
D. modelarea imprecis la zona Ah i n zonele linguale
E. timp de amprentare prelungit
(pag. 108)

S2362118. Marginile lingurii individuale, conform tehnicii Schreinemakers trebuie s fie:


A. n zona vestibular cu 1 mm mai scurt
B. gravat pe o distan de 2 mm n lime i adncime la nivelul zonei Ah
C. cu grosime de aproximativ 3 mm n zona lingual central
D. cu 1,5 mm mai scurt n zona pungii Eisenring
E. cu grosime uniform la nivelul tuturor zonelor periferice
(pag. 111-112)

S2362119. Zonele periferice de nchidere marginal cheie la mandibula sunt:


A. zona central a tuberculului periferic
B. zona vestibular lateral
C. zona vestibular frontal
D. zona lingual central
E. zona lingual lateral
(pag. 126)

S2562120. Care sunt operaiunile necesare amprentrii preliminare n terapia edentaiei totale :
A. pregtirea amprentrii
B. alegerea i verificarea portamprentei standard
C. alegerea materialului de amprent
D. alegerea tehnicii de amprentare
E. alegerea lingurii individuale
(pag. 64)

1497

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1498

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2662121. Determinarea i nregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul abloanelor de ocluzie


este indicat n:
A. edentaia de clasa I, cnd mai sunt unitai de masticaie suficiente;
B. edentaia de clasa a II-a, cnd nu mai sunt unitai de masticaie suficiente;
C. edentaia de clasa a IV-a, cnd opus edentaiei pariale se afl edentaie parial;
D. edentaia de clasa a IV-a, extins, cnd opus edentaiei pariale se afla o edentaie total;
E. edentaia de clasa a IV-a extins, cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial.
(pag. 519)

S2662122. Rezistena inegal a cerii valului de ocluzie pe parcursul determinrii dimensiunii verticale
de ocluzie poate provoca:
A. nfundarea bazei ablonului datorit rezilienei mucoasei;
B. subocluzie la nivelul dintilor artificiali, egal cu mrimea deplasrii esutului mucos;
C. nltarea ocluziei la nivelul dinilor artificiali, egal cu mrimea deplasrii esutului mucos;
D. lipsa senzaiei dureroase la nivelul crestelor dup aplicarea protezelor;
E. deplasarea protezelor n cursul masticaiei.
(pag. 522)

S2662123. Poziionarea manual a modelelor n intercuspidare maxim este posibil:


A. cnd exist cel puin patru uniti de masticaie repartizate cte dou bilateral;
B. cnd exist mai puin de patru uniti de masticaie;
C. n edentaiile de clasa a III-a extinse;
D. n edentaiile de clasa a III-a si clasa a IV-a reduse cu dimensiune vertical pstrat i ocluzie stabil;
E. n edentaiile de clasa a IV-a extinse.
(pag. 516)

S2662124. Urmtoarele elemente indic o nregistrare incorect a R. I. M. de ocluzie:


A. indentaii adnci;
B. cuprinderea tuturor dinilor restani;
C. consistena ct mai mic a materialului de nregistrare;
D. lipsa modificrilor volumetrice;
E. imprecizie.
(pag. 517)

S2662125. n cursul determinrii D. V. O. rezistena inegal a cerii valului de ocluzie genereaz:


A. nfundarea bazei ablonului;
B. nlarea ocluziei pe dinii artificiali;
C. coborrea ocluziei pe dinii artificiali;
D. ivirea durerilor la nivelul crestelor;
E. deplasarea protezelor n timpul masticaiei.
(pag. 522)

S2662126. Referitor la alegerea i montarea dinilor artificiali n fia tehnic se vor face urmtoarele
precizri vis--vis de edentaile frontale:
A. tipul dinilor artificiali;
B. forma dinilor;
C. culoarea dinilor;
D. gradul de supraocluzie frontal;
E. gradul de inocluzie sagital rmne la latitudinea tehniceanului.
(pag. 523)

S2662127. O perfect nregistrare a R. I. M. de ocluzie comport:


A. precizie;

1498

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1499

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

comoditate pentru pacient;


manevrare facil pentru medic;
manevrare dificil pentru medic;
cuprinderea tuturor dinilor restani.
(pag. 517)

S2662128. Pentru nregistrarea R. I. M. de ocluzie n cadrul realizrii protezelor scheletate se pot folosi
urmtoarele materiale:
A. materiale termoplastice;
B. materiale cu priz chimic;
C. Aluwax;
D. Tenatex;
E. Materiale termoplastice nu se pot folosi.
(pag. 517)

S2662129. Pe parcursul realizrii protezelor scheletate, poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor


de nregistrare a pozitiei de I. M. nu este indicat n:
A. edentaia de clasa a-I-a;
B. edentaia de clasa a-II-a;
C. edentaia de clasa a-IV-a ntins;
D. edentaia de clasa a-III-a, cnd exist destul de muli dini restani;
E. edentaia de clasa a III-a, cnd exist puini dini restani.
(pag. 517)

S2662130. Determinarea i nregistrarea R. I. M. cu ajutorul abloanelor de ocluzie este utilizat:


A. n edentaiile de clasa a-IV-a ntinse sau extinse cnd opus edentaiei pariale se afl o edentaie parial
sau total;
B. n edentaiile de clasa a I-a i a II-a cnd nu mai sunt uniti de masticaie suficiente;
C. n edentaiile de clasa a III-a reduse;
D. n edentaiile de clasa a III-a ample;
E. n edentaiile de clasa a IV-a ntinse sau extinse, cnd opus edentaiei pariale nu se afl o edentaie
parial sau total.
(pag. 519)

S2862131. Obiectivele amprentei preliminare la edentatul total sunt:


A. reproducerea cat mai precisa a pozitiei functionale a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
B. realizarea unei linguri individuale ce necesita putina manopera de adaptare
C. reproducerea sumara a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
D. realizarea unei linguri individuale ce necesita foarte multe manopere de adaptare
E. copierea cu maxim de exactitate a zonei de sprijin
(pag. 64)

S2862132. Amprenta preliminara la edentatul total necesita urmatoarele operatiuni care se desfasoara
in cabinet:
A. pregatirea amprentarii
B. alegerea si verificarea lingurii standard
C. alegerea materialului de amprenta si a tehnicii de amprentare
D. proiectarea lingurii individuale
E. indicatii transmise laboratorului privind montarea dintilor
(pag. 64)

S2862133. Probarea lingurii standard maxilare la edentatul total se face in felul urmator:
A. se introduce intai in partea dreapta si apoi in cea stanga

1499

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1500

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

se introduce intai in partea stanga si apoi in partea dreapta


lingura se tine de maner cu mana stanga
indepartarea comisurilor se face cu mana stanga
se controleaza daca lingura ajunge in fundul de sac vestibular
(pag. 65)

S2862134. Probarea lingurii standard mandibulare la edentatul total presupune:


A. ridicarea limbii de catre pacient dupa introducerea ei in cavitatea bucala
B. ea trebuie sa acopere 2/3 din tuberculul piriform
C. trebuie sa acopere 1/3 din tuberculul piriform
D. trebuie sa nu jeneze contractia genioglosului si a milohioidianului
E. sa incadreze crestele edentate
(pag. 66)

S2862135. Recomandarile privind confectionarea lingurii individuale la protezarea edentatului total


(dupa conceptia clinicii de protetica dentara Bucuresti)
A. poate fi confectionata din acrilat autopolimerizabil
B. sa vina in contact intim cu zone de mucoasa subtire si sensibile ale zonei de sprijin
C. la lingura superioara manerul este plasat pe linia mediana si este vertical
D. la lingura inferioara manerul se plaseaza pe linia mediana cu inclinare orala
E. lingura maxilara va fi prevazuta cu butoni de presiune
(pag. 122-123)

S2962136. Mentinerea protezei totale maxilare se rezolva prin urmatorii factori:


A. adeziunea
B. succiunea
C. tonicitatea musculara
D. amprentarea tuturor retentivitatilor de la nivelul zonei de sprijin
E. forta gravitatiei
(pag. 63)

S2962137. La stabilitatea protezei totale maxilare contribuie urmatoarele:


A. tuberozitatile maxilare
B. o bolta palatina plata
C. o bolta palatina adanca
D. tonicitatea musculara
E. adeziunea
(pag. 62)

S2962138. In edentatia totala amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective:


A. amprentarea aproximativa a suprafetei zonei de sprijin
B. amprentarea aproximativa a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic
C. amprentarea integrala a zonei de sprijin
D. realizarea unei linguri individuale care necesita cat mai putine manopere de adaptare
E. succiunea interna
(pag. 64)

S2962139. Tehnica de amprentare muco-dinamica sw caracterizeaza prin:


A. utilizarea unei portamprente universale
B. utilizarea unei portamprente individuale
C. amprenta este luata si apoi mentinuta in cavitatea bucala fara presiune
D. alegerea unui material de amprenta fluid

1500

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1501

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. modelarea marginala se face cu miscari functionale


(pag. 106)

1501

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1502

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 63
Determinarea relaiilor intermaxilare la edentatul total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1363001. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior are ca scop delimitarea ariei de
intindere a suprafetei vestibulare a:
A. incisivilor centrali superiori
B. a caninilor superiori si inferiori
C. dintilor frontali superiori si inferiori
D. numai a dinilor frontali superiori
E. incisivilor centrali si laterali superiori si inferiori
(pag. 134)

S1363002. in cazul tuberozitatilor procidente planul de ocluzie in zona laterala este orientat:
A. paralel cu planul Camper
B. paralel cu planul Frankfurt
C. divergent spre distal fata de planul Camper
D. convergent spre distal faa de planul Camper
E. divergent spre mezial fata de planul Frankfurt
(pag. 137,138)

S1363003. Nivelul planului de ocluzie are:


A. o dimensiune egala pentru toti pacientii
B. o dimensiune egala cu 1 2 mm sub buza superioara
C. o dimensiune variabila in functie de varsta, sex, structura psihica
D. o dimensiune mai mare de 2 mm
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 134)

S1363004. Testarea miscarii de basculare a sablonului de ocluzie pe campul protetic se face:


A. prin presiuni V O executate pe bordura de ceara
B. apasand alternativ pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor
C. prin presiuni O V executate pe bordura de ceara
D. prin traciune iin ax ale sablonului
E. prin balansarea mandibulei dreapta stanga
(pag. 133)

S1463005. Determinarea relatiei centrice (RC) prin metoda numita"momentul psihologic"consta in:
A. Se cere pacientului "sa aduca maxilarul superior inainte"moment in care acesta va inchide gura cu
mandibula in RC;
B. Se cere pacientului sa realizeze propulsia exagerata a mandibulei timp de 45-60 secunde urmata de
intoarcerea mandibulei in RC;
C. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta si se provoaca o usoara senzatie de voma dupa
care se cere pacientului sa atinga zona atinsa cu varful limbii, moment in care mandibula va fi trasa inapoi
in RC;
D. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafaa bordurilor de ceara ale sablonului superior in dreptul molarilor
si se cere pacientului sa inchida gura, mandibula fiind poziionata posterior.

1502

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1503

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Se aseaza pacientul in decubit dorsal si practicianul pozitioneaza mandibula cu ambele maini in RC.
(pag. 144-145)

S1463006. Pentru determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO) Silverman:


A. Recomanda confectionarea unei masti de acrilat care va pastra toate dimensiunile faciale;
B. Recomanda confectionarea unui profil din acrilat sau metal care va putea pastra toate dimensiunile faciale;
C. Recomanda pastrarea dimensiunii verticale de ocluzie determinata cu vechile proteze mobilizabile corect
confectionate;
D. Propune tatuarea pe mucoasa fixa in zona frontala, la maxilarul superior si la mandibula, a doua puncte
colorate cu tus de China sau cu pulbere de tantal si masurarea distanei dintre ele si poziia de DVO si RC
pe care o inregistreaza intr-o fisa.
E. Propune inregistrarea DVO inainte de extractia ultimilor dinti si transferul la noile proteze.
(pag. 140-141)

S1463007. Planul de orientare protetica este reprezentat de:


A. Curba incizala (in plan transversal a dintilor frontali superiori);
B. Curba Spee (in plan sagital);
C. Curba lui Wilson (in plan sagital);
D. Un plan imaginar care uneste marginea libera a incisivilor superiori cu varfurile cuspizilor distolinguali ai
molarilor de 12 ani;
E. Nu stabileste relatii precise cu anumite repere cranio-faciale.
(pag. 135)

S1463008. Reperul care nu se modifica in decursul vietii este:


A. Raportul dintre buza superioara si cea inferioara;
B. Unghiul naso-labial;
C. Relatia centrica;
D. Poziia de postura a mandibulei;
E. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei.
(pag. 130)

S1463009. Valul de ocluzie al sablonului inferior:


A. Se extinde pana la limita anterioara a tuberculului piriform;
B. Acopera treimea anterioara a tuberculului piriform;
C. Acopera cele doua treimi anterioare ale tuberculului piriform;
D. Se opreste la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform;
E. Se opreste la 1,5 cm anterior de tuberculul piriform.
(pag. 133)

S1563010. Bordura de ocluzie a sablonului maxilar trebuie sa aiba urmatorele dimensiuni:


A. in regiunea frontala, grosimea de 4 mm
B. in regiunea frontala, inaltimea de 10 mm
C. in regiunea laterala, inaltimea de 8 mm si latimea de 6 mm
D. la nivelul tuberozitaii, valul de ocluzie va avea o laime egala cu a tuberozitaii
E. bordurile de ocluzie se termina la 2 mm anterior de linia Ah
(pag. 132)

S1563011. Cum se numeste testul care pentru determinarea spatiului minim de vorbire foloseste
fonema S:
A. Robinson
B. Wild
C. Silverman
D. Fox

1503

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1504

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Willis
(pag. 142)

S1563012. Cum se numeste unghiul utilizat la realizarea relatiei centrice prin inscrierea grafica
intraorala:
A. Wild
B. Bonwill
C. Fox
D. Goniac
E. Gotic
(pag. 148)

S1563013. La realizarea relatiei centrice prin inscriere grafica intraorala se utilizeaza unghiul numit:
A. Bennett
B. Bonwill
C. Cristensen
D. Goniac
E. Gotic
(pag. 144)

S1563014. Nivelul fetei ocluzale a bordurii sablonului de ocluzie mandibular se plaseaza:


A. cu 2 mm sub marginea buzei inferioare
B. la limita inferioara a treimii superioare a tuberculului piriform
C. la limita inferioara a treimii mijlocii a tuberculului piriform
D. la nivelul marginii inferioare a buzei superioare
E. la tineri depaseste cu 2 mm buza inferioara
(pag. 133)

S1563015. Prin ce metode se poate face determinarea relatiei centrice la edentatul total:
A. prin pronuntarea repetata a fonemei,, N"
B. metoda Boianov
C. metoda reflexului molar
D. metoda reflexului premolar
E. metoda inscrierii unghiului Bennett
(pag. 145)

S1663016. Critica metodei Gysi de inregistrare grafica a relatiei centrice este reprezentata de:
A. derapajul anterior frecvent al sablonului inferior;
B. sabloanele, avand greutate in afara cavitatii bucale se pot destabiliza;
C. inchiderea gurii se face mereu in aceiasi pozitie retrudata;
D. necorespondenta intre valurile de ocluzie a celor doua sabloane;
E. DVO se poate modifica pe parcursul inregistrarii.
(pag. 148)

S1663017. Determinarea pozitiei de repaus a mandibulei se poate realiza astfel:


A. in deglutitie;
B. dupa metoda Dawson;
C. dupa tehnica Neill;
D. dupa metoda Silverman;
E. dupa deglutitie.
(pag. 140)

1504

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1505

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1663018. Faza clinica de determinare a relatiilor intermaxilare in edentatia totala presupune


urmatoarele operatii, enumerate in ordine intamplatoare: 1. Determinarea DVR si a DVO; 2.
Determinarea RC; 3. Determinarea planului de ocluzie; 4. Controlul sabloanelor de ocluzie; 5.
Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 6. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si
montarea dintilor artificiali. Stabiliti ordinea corecta a acestor operatii dintre urmatoarele variante:
A. 1, 2, 3, 4, 5, 6;
B. 4, 3, 5, 1, 2, 6;
C. 5, 3, 4, 2, 1, 6;
D. 4, 5, 3, 1, 2, 6;
E. 3, 4, 5, 1, 2, 6.
(pag. 131)

S1663019. Metodele de conducere a mandibulei in relatie centrica sunt:


A. testul Ismail;
B. metoda Silverman;
C. electromiografie;
D. reflexul molar;
E. existenta intre valurile de ceara ale sabloanelor a unui spatiu de 2-3 mm.
(pag. 145)

S2163020. n cazurile de progenie adevarata planul de orientare protetica si planul Camper sunt:
A. Paralele
B. Convergente distal
C. Divergente distal
D. Paralele sau convergente distal
E. Nu au nici o legatura unul cu altul
(pag. 138)

S2263021. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze :


A. Verificarea sabloanelor de ocluzie
B. Determinarea si inregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima
C. Determinarea si inregistrarea pozitiei de repaus
D. Determinarea curburii vestibulare a sablonului inferior
E. Verificarea stabilitatii machetelor
(pag. 131)

S2263022. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor in edentatia totala :


A. Pot fi confectionate din stents
B. Au o latime de 10 mm in zona incisivilor
C. Au o inaltime de 8 mm in zona molarilor
D. Au o latime de 12 mm in zona incisivilor
E. Se opresc la 1,5mm anterior de tuberozitati
(pag. 132)

S2263023. Sablonul inferior in edentatia totala :


A. Are valul de ocluzie montat paralel cu creasta
B. Se opreste la 1,5mm anterior de tuberozitati
C. Nivelul fetei ocluzale nu depaseste limita inferioara a treimii inferioare a tuberculului piriform
D. Nu depaseste marginea superioara a buzei inferioare
E. Se opreste la 1,5 cm de tuberozitati
(pag. 133)

S2263024. Nivelul planului de ocluzie n zona frontala in edentatia totala se stabileste:

1505

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1506

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

In raport cu planul Frankfurt


Urmarind deschiderea usoara a gurii la o fonatie minima
Avnd ca reper planul lui Camper
Avnd ca reper buza inferioara
Cu ajutorul planului Frankfurt
(pag. 135-136)

S2263025. Consecintele subevaluarii DVO la edentatul total :


A. tendinta pacientului de a strange dintii
B. aspect neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor
C. facies crispat insotit de zgomotul de castagnete
D. Acoperirea cu effort a dintilor
E. Aspect imbatranit
(pag. 143)

S2263026. Consecintele supraevaluarii DVO la edentatul total :


A. accentuarea santurilor peribucale
B. vizibilitatea redusa a rosului buzelor
C. aspect imbatranit
D. tendinta aproape permanenta a pacientului de a strange dintii
E. aparitia frecventa a zabalutei
(pag. 142)

S2263027. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda homotropiei
linguo-mandibulare :
A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta
B. Se provoaca o usoara senzatie de voma
C. Se obosesc pterigoidienii externi
D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa
(pag. 144-145)

S2263028. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda deglutitiei :
A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta
B. Se provoaca o usoara senzatie de voma
C. Se obosesc pterigoidienii externi
D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa
(pag. 145)

S2263029. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda reflexului
molar :
A. Se plaseaza cate un molar bilateral pe un val de ocluzie
B. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafata bordurilor de ceara ale sablonului superior in dreptul molarilor
C. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior
D. Se atinge cu oglinda dentara lueta
E. Se atinge cu oglinda dentara valul palatin
(pag. 145)

S2263030. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda memoriei
ocluzale :
A. Se plaseaza cate un molar bilateral pe un val de ocluzie
B. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafata bordurilor de ceara ale sablonului superior in dreptul molarilor

1506

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1507

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior


D. Se atinge cu oglinda dentara lueta
E. Se atinge cu oglinda dentara valul palatin
(pag. 145)

S2263031. Nivelul planului de ocluzie are :


A. o dimensiune egala pt toti pacientii
B. o dimensiune egala cu 1-2mm sub buza sup
C. o dimensiune variabila in functie de varsta, sex, structura psihica
D. o dimensiune mai mare de 2mm
E. nici o varianta nu e corecta
(pag. 134)

S2363032. Testarea micrii de basculare a ablonului de ocluzie pe cmpul protetic se face:


A. prin presiuni V O executate pe bordura de cear
B. apsnd alternativ pe suprafaa ocluzal a valurilor de ocluzie n dreptul premolarilor
C. prin presiuni O V executate pe bordura de cear
D. prin traciune in ax ale ablonului
E. prin balansarea mandibulei dreapta stanga
(pag. 130-151)

S2363033. Determinarea curburii vestibulare a ablonului superior are ca scop delimitarea ariei de
ntindere a suprafeei vestibulare a:
A. incisivilor centrali superiori
B. a caninilor superiori i inferiori
C. dinilor frontali superiori i inferiori
D. numai a dinilor frontali superiori
E. incisivilor centrali i laterali superiori i inferiori
(pag. 130-151)

S2363034. Nivelul planului de ocluzie are:


A. o dimensiune egal pentru toi pacientii
B. o dimensiune egal cu 1 2 mm sub buza superioar
C. o dimensiune variabil n funcie de vrsta, sex, structur psihic
D. o dimensiune mai mare de 2 mm
E. nici o variant nu este corect
(pag. 130-151)

S2363035. n cazul tuberozitilor procidente planul de ocluzie n zona laterala este orientat:
A. paralel cu planul Camper
B. paralel cu planul Frankfurt
C. divergent spre distal fa de planul Camper
D. convergent spre distal fa de planul Camper
E. divergent spre mezial fa de planul Frankfurt
(pag. 130-151)

S2363036. Derapaj anterior al ablonului inferior se datoreaz unui:


A. contact prematur situat n zona frontal a bordurii superioare
B. contact iniial ntre cele dou borduri antagoniste distal n regiunea lateral
C. contact prematur situat unilateral n zona lateral a bordurii inferioare
D. contact prematur situat n zona frontal a bordurii inferioare
E. montri incorecte a bordurilor de ocluzie

1507

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1508

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 130-151)

S2563037. Ce consecine pot avea erorile n nregistarea R.C. la edentatul total ?


A. proba spatulei este negativ
B. stabilitatea protezei
C. modificarea D.V.O.
D. modificarea roului buzelor
E. modificarea engramei de masticaie
(pag. 149)

S2663038. Pentru protezele pariale scheletate, sprijinul dento-parodontal corect presupune:


A. s acionze n axul lung al dinilor stlpi;
B. dinii stlpi s nu fie inclinai peste 450;
C. sprijinul dentoparadontal nu trebuie plasat la marginea protezei;
D. s fie plasat lng edentaie cnd proteza are sprijin mixt;
E. s fie plasat la distan de edentaie cnd proteza are sprijin dento-parodontal pur.
(pag. 122)

S2663039. n cazul unui pacient cu protez parial, fora funcional de masticaie se poate caracteriza
astfel:
A. direcia este predominant vertical, perpendicular pe planul de ocluzie;
B. forele oblice nu sunt tolerate de parodoniu dar nu au aciune dislocant pentru proteza parial;
C. intensitatea forei este variabil depinznd mai mult de individ dect de consistena alimentelor;
D. proteza parial este instabil la fora parial de masticaie cnd aceasta acioneaz la nivelul dinilor 5-6
(premolar-molar);
E. dup aplicarea protezei pariale, zona masticatorie stabil nu rmne mult timp la nivelul dinilor restani.
(pag. 115)

S2663040. Cnd sunt mai muli dini restani, elementul contrabasculant se aplic:
A. numai pe primii premolari;
B. pe toi dinii restani;
C. pe dinii cei mai apropiai de axa de basculare;
D. pe incisivi;
E. pe canini.
(pag. 126)

S2663041. La protezele scheletate care trateaz edentaiile de clasa a doua despre elementul
contrabasculant se poate afirma:
A. se plaseaz pe partea opus edentaiei terminale;
B. se aplic pe aceeai parte cu edentaia terminal;
C. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta distal a primului premolar;
D. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta distal a primului molar;
E. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat n foseta mezial a primului molar;
(pag. 128)

S2663042. Bascularea prin nfundare a extremitaii distale a eilor se caracterizeaz prin:


A. nu poate fi oprit de nici un element protetic;
B. poate fi oprit prin mijloace speciale;
C. se poate contracara prin reziliena mucoasei;
D. se datoreaz montrii greite a dinilor artificiali;
E. se evit prin respectarea regulii de montare a dinilor pe mijlocul crestei;
(pag. 134)

1508

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1509

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2663043. Cea mai mare for masticatorie acioneaz la nivelul:


A. primului molar (pentru alimentele dure la nivelul molarului 1i 2);
B. molarului 2;
C. premolarului 1;
D. premolarului 2;
E. molarului 3
(pag. 115)

S2963044. Planul Fox:


A. este un plan cranio-facial
B. este utilizat la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
C. este utilizat la determinarea nivelului planului de ocluzie in zona frontala
D. este utilizat la determinarea nivelului planului de ocluzie in zona laterala
E. este utilizat la determinarea orientarii planului de ocluzie
(pag. 137)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1263045. Baza sablonului in edentatia totala trebuie sa fie:
A. Elastica
B. Rigida
C. Adaptata perfect pe model
D. Rascroita la zona"Ah"
E. Sa patrunda in fundurile de sac
(pag. 132)

S1263046. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular in edentatia totala bimaxilara se adapteaza in


felul urmator:
A. Duponturul si dimensiunea bordurii maxxilarului
B. Sa nu depaseasca in inaltime mijlocul tuberculilor piriformi
C. Sa nu depaseasca in inaltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi
D. Sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioare
E. Sa vina in contact cu bordura maxilara pe toata intinderea zonelor laterale
(pag. 138)

S1263047. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor in edentatia totala trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
A. Pot fi confectionate din ceara roz mai dura
B. Pot fi confectionatstents
C. in zona lateralavalul de ocluzie se monteaza pe mijlocul crestei
D. in zona frontala se monteaza pe papila incisiva
E. in regiunea distala bordurile se extind pe tuberozitate si pe tuberculul piriform
(pag. 132)

S1263048. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie in edentatia totala:
A. Linia bipupilara
B. Mobilitatea buzei superioare
C. Planul Camper
D. Paralelismul cu curbura crestei maxilare
E. Paralelismul cu curbura crestei mandibulare
(pag. 136-137)

1509

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1510

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1263049. Determinarea curburiivestibulare a bordurii sablonului maxilar la edentatul total are ca scop:
A. Refacerea functiei masticatorii
B. Refacerea functiei fizionomice
C. Refacerea functiei fonetice
D. Pozitionarea corecta a incisivilor in sens vertical
E. Pozitionarea corecta a incisivilor in sens sagital
(pag. 134-135)

S1263050. in determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in edentatia totala vom avea nevoie
de:
A. Sablonul maxilar
B. Sablonul mandibular
C. Doua rigle
D. Ocluzometru
E. Linia bipupilara
(pag. 136)

S1263051. in edentatia totala, planul lui Fox este utilizat pentru:


A. Determinarea nivelului planului de ocluzie in zona frontala
B. Determinarea orientarii planului de ocluzie in zona frontala
C. Determinarea orientarii planului de ocluzie in zona laterala
D. Montarea dintilor frontali
E. Montarea dintlor laterali
(pag. 137)

S1263052. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:


A. Distanta dintre comisura buzelor-unghiul extern al ochiului este egala cu distanta subnazion-gnation
B. Egalitatea celor trei etaje ale fetei
C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus
D. Surprinderea pozitiei de pacient distrat, impasibil
E. Cu ambele sabloane in gura
(pag. 139-140)

S1263053. Nivelul planului de ocluzie in edentatia totala se stabileste:


A. Pe sablonul maxilar
B. Pe sablonul mandibular
C. Avand ca reper buza superioara
D. Avand ca reper linia bipupilara
E. Cuajutorul a doua rigle
(pag. 135-136)

S1263054. Pentru determinarea relatiei centrice la edentatul total se recomanda urmatoarele practici:
A. Conducerea unimanuala a mandibulei cu inchidere si deschidere in axa balama terminala (balansarea
lejera a mandibulei)
B. Pacientul inchide singur gura in pozitie posterioara a mandibulei
C. Reflexul molar
D. Deglutitia
E. inregistrarea grafica a unghiului gotic
(pag. 144, 145, 148)

S1263055. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total ne putem folosi de date
preextractionale ca:

1510

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1511

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A.
B.
C.
D.

Dimensiunea verticala de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii ce urmeaza sa fie extrase
Forma dintilor
Marimea dintilor
Tatuarea pe mucoasa fixa a maxilarului si mandibulei a 2 puncte si masurarea acestei distante in pozitia
de DVO
E. Confectionarea unui profilometru in pozitie de IM
(pag. 140-141)

S1263056. Semnele supraevaluarii DVO la edentatul total sunt:


A. Buzele in contact sunt tensionate
B. Facies crispat
C. Aspect imbatranit
D. Oboseala musculara
E. Tendinta de a sta cu gura deschisa
(pag. 142)

S1363057. Dispozitivele intraorale de inregistrare a R.C prezinta:


A. placuta inscriitoare plasata pe sablonul superior
B. placuta inscriitoare plasata in centrul bazei sabloanelor
C. placuta inscriitoare plasata pe sablonul inferior
D. placuta inscriitoare plasata in zona frontala a bordurii de ocluzie
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 148)

S1363058. inregistrarea grafica extraorala a R.C are ca dezavantaje:


A. destabilizarea sabloanelor
B. timp de inregistrare mai lung
C. miscari mai ample decat cele efectuate in timpul masticatiei
D. necorespondena dintre varful unghiului gotic si R.C
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 147,148)

S1363059. Nivelul planului de ocluzie reprezinta portiunea vizibila din valul de ocluzie la:
A. deschiderea usoara a gurii
B. deschiderea larga a gurii
C. surasul fortat
D. o fonaie minima
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 134)

S1363060. Pentru conducerea mandibulei in R.C sunt utilizate metodele:


A. reflexul molar
B. momentul psihologic
C. memoria tisurara
D. deglutiia
E. masticatia
(pag. 144,145)

S1363061. Subevaluarea D. V. O determina:


A. accentuarea santurilor peri - si para labiale cu aparitia frecventa a perlesului la nivelul comisurilor
B. aparitia zgomotului de castagnete in timpul fonatiei, masticatiei
C. aspect neplacut datorita vizibilitatii dintilor

1511

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1512

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. aspect imbatranit
E. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori
(pag. 143)

S1363062. Supraevaluarea D.V.O determina:


A. incompetenta labiala
B. vizibilitate redusa a rosului buzelor
C. facis crispat
D. aspect imbatranit
E. oboseala permanenta a musculaturii
(pag. 142)

S1463063. Baza sablonului de ocluzie:


A. Este realizata in majoritatea cazurilor din paci de baza;
B. Trebuie sa fie rigida si nedeformabila;
C. Nu se poate realiza din acrilat autopolimerizabil sau fotopolimerizabil;
D. Trebuie sa aiba margini care sa patrunda in fundurile de sac indiferent de prezena zonelor retentive.
E. Sa permita in zona frontala conturarea buzei.
(pag. 132)

S1463064. Determinarea relatiilor intermaxilare cuprinde urmatoarele operatiuni:


A. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior;
B. Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie in regiunea frontala si laterala;
C. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei;
D. Determinarea si inregistrarea relaiei centrice;
E. Determinarea pozitiei de intercuspidare maxima.
(pag. 131)

S1463065. Orientarea planului de ocluzie:


A. in regiunea frontala trebuie sa realizeze un paralelism cu linia bipupilara indiferent de pozitia ochilor;
B. Se poate ridica din motive fizionomice in caz de pareze sau cicatrice care micsoreaza mobilitatea buzei
superioare;
C. in regiunea laterala este orientat in functie de planul de referinta a lui Peter Camper;
D. Orientarea in regiunea laterala poate fi facuta si in funcie de planul Ala-Tragus (Andersen);
E. Dupa Bonwill este situat la egala distanta intre creasta maxilara si cea mandibulara;
(pag. 136-137)

S1463066. Pentru stabilirea cu mai multa usurinta a relatiilor intermaxilare este necesara prelevarea
unor date preextractionale ca:
A. Dimensiunea verticala de ocluzie masurata in milimetri, mentinuta de ultimele unitati masticatorii;
B. Memorizarea formei marimii, culorii si pozitiei ultimilor dinti (in special frontali);
C. Aspectul ocluziei in regiunea frontala (psalidodonta, cap la cap, inversa);
D. Dimensiunea verticala posturala masurata in milimetri;
E. Locul de insertie al frenurilor buzei superioare si inferioare, a bridelor si a frenului lingual.
(pag. 130)

S1463067. Pozitia de postura a mandibulei poate fi determinata functional astfel:


A. Dupa pronuntarea repetata a fonemei"M"mandibula revine la pozitia de repaus;
B. Dupa pronuntarea repetata a sunetului"S"mandibula revine la pozitia de repaus;
C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus;
D. Aspectul de individ distrat, impasibil al pacientul semnifica situarea mandibulei in poziia de postura;
E. Existenta intre valurile de ceara ale sabloanelor a spatiului cu dimensiunea de 2-3 mm;

1512

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1513

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 140)

S1463068. Pozitia de repaus sau de postura a mandibulei:


A. Poate fi definita ca pozitia reflexa a mandibulei careia ii corespunde o anumita inaltime a etajului inferior al
fetei;
B. Este produsa si mentinuta de un echilibru functional muscular masticator ce are ca efect distantarea
dintilor superiori de cei inferiori;
C. Fiind total dependenta de musculatura, dimensiunea verticala de repaus ramane constanta chiar si dupa
pierderea dintilor;
D. Se modifica in urma pierderii dinilor astfel ca se micsoreaza si dimensiunea verticala de repaus;
E. Sufera variatii la acelasi individ, chiar la intervale scurte de determinare.
(pag. 139)

S1463069. Se defineste "nivel al planului de ocluzie":


A. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii;
B. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia literei"A";
C. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia literei"M"
D. Poriunea vizibila din valul de ocluzie la pronunia literei"S";
E. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima.
(pag. 136)

S1463070. Semnele caracteristice subevaluarii DVO a edentatului total:


A. Vizibilitatea redusa a rosului buzelor;
B. Facies crispat;
C. Oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori;
D. Accentuarea sanurilor peri- si paralabiale;
E. Aspect imbatranit;
(pag. 142-143)

S1463071. Semnele caracteristice unei supraevaluari a DVO sunt:


A. Aspectul neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor; buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu efort;
B. Facies crispat insotit de asa - numitul "zgomot de castagnete", dintii fiind aproape permanent in contact;
C. Tendinta aproape permanenta a pacientului de a strange dintii pentru a invinge dimensiunea verticala prea
mare;
D. Oboseala permanenta a musculaturii;
E. Accentuarea santurilor peri- si paralabiale cu aparitia frecventa a zabalutei la comisurile buzelor.
(pag. 142-143)

S1563072. Ce consecinte poate avea supradimensionarea D.V.O.:


A. pacientul poate avea aspect de facies crispat
B. vizibilitate exagerata a dintilor
C. vizibilitate redusa a rosului buzelor
D. sanurile periorale accentuate
E. oboseala musculara permanenta
(pag. 142)

S1563073. Ce consecinte pot avea erorile in inregistarea R.C ?


A. proba spatulei este pozitiva
B. instabilitatea protezei
C. modificarea D.V.O.
D. modificarea rosului buzelor
E. modificarea engramei de masticatie
(pag. 149)

1513

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1514

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1563074. Ce distante se compara cu ocluzometrul Willis:


A. distanta Nasion - Subnasale
B. distanta dintre unghiul extern al ochiului si fanta labiala
C. distanta intercomisurala
D. distana Ophrion - Subnasale
E. distanta Subnasale - Gnation
(pag. 139)

S1563075. Ce indicatii sunt necesare a fi trimise spre laborator in scopul alegerii si montarii dintilor
artificiali:
A. trasarea liniei mediane pe sabloanele de ocluzie
B. trasarea liniei suraasului pe sabloanele de ocluzie
C. trasarea liniilor caninilor pe sabloanele de ocluzie
D. alegerea formei si culorii dinilor
E. gradul de supraocluzie laterala
(pag. 149,150)

S1563076. in functie de ce repere se face alegerea dintilor frontali superiori utilizati in protezarea
edentatiei totale:
A. de nivelul liniei surasului
B. de nivelul planului bizigomatic
C. de nivelul planului Camper
D. de liniile caninilor
E. de linia medio-sagitala
(pag. 150)

S1563077. Marirea DVO se manifesta prin:


A. aparitia zgomotelor de castagnete
B. vizibilitatea exagerata a dintilor
C. diminuarea rosului buzelor
D. tramatizarea continua a substratului osos
E. marirea spatiului de inocluzie fiziologica
(pag. 142)

S1563078. Precizati care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale fazei de determinare a relatiilor
intermaxilare la edentatul total:
A. verificarea sabloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
C. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie
D. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei
E. determinarea si inregistrarea miscarii de propulsie a mandibulei
(pag. 131)

S1563079. Subevaluarea DVO se caracterizeaza prin:


A. dintii se afla permanent in contact
B. facies imbatranit
C. accentuarea santurilor periorale
D. micsorarea coridorului bucal
E. aparitia perleche-ului
(pag. 143)

S1663080. Care dintre urmatoarele metode preextractionale pot fi folosite pentru determinarea

1514

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1515

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

dimensiunii verticale primare:


A.
B.
C.
D.
E.

masti faciale acrilice;


testul Ismail;
profil facial din acrilat sau metal;
protezarea imediata;
radiografii panoramice ale arcadelor.
(pag. 141)

S1663081. Cauzele bascularii sablonului in jurul unui ax sunt:


A. grosimea neuniforma a bazei sablonului;
B. margini scurte ale bazei sablonului;
C. eventuale asperitati situate pe fata externa a sablonului;
D. borduri de ceara montate in afara crestelor;
E. torus palatin proeminent.
(pag. 133)

S1663082. Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie se poate face cu:


A. ajutorul ocluzorului Willis;
B. testul Ismail;
C. pacientul culcat pe spate;
D. nu conteaza metoda de determinare, toate fiind foarte exacte;
E. toate raspunsurile sunt corecte;
(pag. 142)

S1663083. Elementele ce caracterizeaza valurile de ocluzie sunt:


A. sunt confectionate din ceara roz mai dura, alba sau ivory;
B. pot fi confectionate din stents;
C. se monteaza in afara crestelor pentru a evita interferentele;
D. in regiunea frontala se situeaza anterior de papila incisiva;
E. in regiunea distala se opresc la1,5 cm anterior de tuberozitati.
(pag. 132)

S1663084. in cadrul verificarii sabloanelor de ocluzie se urmareste ca:


A. baza sablonului sa fie modelata si sa se adapteze pe campul protetic, la temperatura cavitatii bucale;
B. baza sablonului sa fie adaptata perfect pe model;
C. baza sablonului sa fie rigida nedeformabila la temperatura cavitatii bucale;
D. marginile bazei sablonului sa patrunda in fundurile de sac;
E. daca modelul prezinta retentivitati acestea sa fie indepartate inainte de aplicarea sablonului in cavitatea
bucala.
(pag. 132)

S1663085. Metoda de inregistrare grafica a relatiei centrice a lui Gysi:


A. este extraorala;
B. este intraorala;
C. este cu spijin central;
D. permite si determinarea concomitenta a DVO;
E. utilizeaza sabloane de ocluzie.
(pag. 147)

S1663086. Pentru stabilirea nivelului si directiei planului de orientare protetica se urmareste:


A. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii;
B. portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima;

1515

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1516

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. realizarea unui nivel de 1-2 mm indiferent de situatia clinica;


D. la sablonul inferior nivelul planului de ocluzie trebuie sa depaseasca putin marginea libera a buzei
inferioare;
E. colaborarea cu tehnicianul dentar.
(pag. 136)

S1663087. Planul de ocluzie are urmatoarele caracteristici:


A. la edentat este un plan ondulat;
B. are o curbura incizala;
C. are o curbura vestibulara;
D. are o curbura in plan sagital;
E. are o curbura in plan transversal.
(pag. 135)

S2163088. n terapia edentatiei totale sabloanele de ocluzie se pot confectiona din:


A. Placa de baza cu borduri din stents
B. Placa de baza cu borduri din ceara roz
C. Placa de baza cu borduri din ceara ivory
D. Baza din acrilat cu borduri din ceara roz
E. Baza de acrilat cu borduri din stents
(pag. 132)

S2163089. Spatiul de inocluzie fiziologic este acelasi cu:


A. Spatiul liber dintre arcadele dentare n pozitia de repaus mandibular
B. Spatiul de 6 mm masurat de Thomson ntre molari
C. Free way space
D. Spatiul minim de vorbire
E. Inocluzia de 1 mm din dreptul premolarilor
(pag. 139, 142)

S2263090. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze :


A. Verificarea curburii vestibulare
B. Stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona frontala si laterala
C. Determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al fetei
D. Determinarea si inregistrarea relatiei centrice
E. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali
(pag. 130)

S2263091. Baza sabloanelor de ocluzie n edentatia totala se poate realiza din:


A. Placa baza
B. Acrilat autopolimerizabil
C. Material fotopolimerizabil
D. Ceara
E. Stents
(pag. 131-132)

S2263092. Baza sablonului n edentatia totala trebuie sa fie:


A. Elastica
B. Rigida
C. Adaptata perfect pe model
D. Realizata din ceara
E. Sa patrunda n fundurile de sac

1516

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1517

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 132)

S2263093. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor n edentatia totala trebuie sa ndeplineasca urmatoarele
conditii:
A. Pot fi confectionate din ceara roz mai dura
B. Pot fi confectionate din stents
C. n zona laterala valul de ocluzie se monteaza pe mijlocul crestei
D. n zona frontala se monteaza pe papila incisiva
E. n regiunea distala bordurile se extind pe tuberozitate si pe tuberculul piriform
(pag. 132)

S2263094. Imbunatatirea mentinerii sabloanelor de ocluzie la pacientul edentat total se poate face prin :
A. Incalzirea limitata a placii la zona Ah
B. Adaugarea de stents la zona Ah
C. Adaugarea de kerr la nivelul zonei Ah
D. Captusirea pe model cu pasta ZOE
E. Captusirea pe model cu alginat
(pag. 134)

S2263095. Controlul intrabucal al sabloanelor de ocluzie la edentatul total va urmari:


A. Bascularea
B. Mentinerea sablonului
C. Adeziunea
D. Existenta succiunii
E. Stabilitatea
(pag. 133-134)

S2263096. Determinarea curburii vestibulare a bordurii sablonului maxilar la edentatul total are ca
scop:
A. Refacerea functiei masticatorii
B. Refacerea functiei fizionomice
C. Refacerea functiei fonetice
D. Pozitionarea corecta a incisivilor n sens vertical
E. Pozitionarea corecta a incisivilor n sens sagital
(pag. 134-135)

S2263097. Planul de ocluzie la dentat :


A. variaza de la individ la individ
B. se modifica in urma migrarilor dentare
C. se modifica prin extractii dentare
D. este un plan neted
E. este un plan ondulat
(pag. 135)

S2263098. Planul de ocluzie la dentat are urmatoarele curbe caracteristice :


A. Curba incizala
B. Curba molara
C. Curba Spee
D. Curba Dawson
E. Curba Camper
(pag. 135)

S2263099. n determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in regiunea laterala n edentatia totala

1517

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1518

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

vom avea nevoie de:


A.
B.
C.
D.
E.

sablonul maxilar
sablonul mandibular
Doua rigle
Ocluzometru
Planul lui Fox
(pag. 136)

S2263100. Orientarea planului de ocluzie in regiunea laterala la edentatul total :


A. se face in raport cu planul Ala-Tragus
B. se face in raport cu planul Camper
C. se face in raport cu creasta cea mai resorbita
D. se face cu ajutorul planului Fox
E. se face cu ajutorul liniei bipupilare.
(pag. 136-137)

S2263101. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie n edentatia totala:
A. Linia bipupilara
B. Mobilitatea buzei superioare
C. Planul Camper
D. Paralelismul cu curbura vestibulara
E. Paralelismul cu curbura crestei mandibulare
(pag. 136-137)

S2263102. n edentatia totala, planul lui Fox este utilizat pentru:


A. Determinarea nivelului planului de ocluzie n zona frontala
B. Determinarea orientarii planului de ocluzie n zona frontala
C. Determinarea orientarii planului de ocluzie n zona laterala
D. Montarea dintilor frontali
E. Montarea dintilor laterali
(pag. 137)

S2263103. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular n edentatia totala bimaxilara se adapteaza n


felul urmator:
A. Dupa conturul si dimensiunea bordurii maxilare
B. Sa nu depaseasca n naltime mijlocul tuberculilor piriformi
C. Sa nu depaseasca n naltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi
D. Sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioare
E. Sa vina n contact cu bordura maxilara pe toata ntinderea zonelor laterale
(pag. 138)

S2263104. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei :


A. nu variaza ca valoare in timpul miscarilor mandibulare
B. reprezinta distanta dintre nasion si gnathion
C. reprezinta distanta dintre punctele limita ale acestui etaj
D. variaza ca valoare in timpul miscarilor mandibulei
E. are o multitudine de valori.
(pag. 138)

S2263105. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:


A. Distanta dintre comisura buzelor-unghiul extern al ochiului este egala cu distanta subnazion-gnation
B. Egalitatea celor trei etaje ale fetei

1518

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1519

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus


D. Surprinderea pozitiei de pacient distrat, impasibil
E. Cu ambele sabloane n gura
(pag. 139-140)

S2263106. Metode de derminare a DVO la edentatul total:


A. Notarea DVO n fisa pacientului n faza de dentat
B. Masurarea DVO nainte de extractia ultimilor dinti
C. Utilizarea orientativa a vechilor proteze
D. Scaderea valorii spatiului de inocluzie din DVR
E. Metoda deglutitiei
(pag. 141-142)

S2263107. Pentru determinarea relatiei centrice la edentatul total se recomanda urmatoarele practici:
A. Conducerea unimanuala a mandibulei cu nchidere si deschidere n axa balama terminala (balansarea
lejera a mandibulei)
B. Pacientul nchide singur gura n pozitie posterioara a mandibulei
C. Reflexul molar
D. Deglutitia
E. nregistrarea grafica a unghiului gotic
(pag. 144,145,148)

S2263108. Semnele supraevaluarii DVO la edentatul total sunt:


A. Buzele n contact sunt tensionate
B. Facies crispat
C. Aspect mbatrnit
D. Oboseala musculara
E. Tendinta de a sta cu gura deschisa
(pag. 142)

S2263109. Spatiul de inocluzie fiziologica :


A. Se numeste si lee way space
B. Are o valoare de 2-3 mm in zona premolarilor
C. Apare la edentat in zona laterala
D. Ajuta la determinarea relatiei centrice
E. Ajuta la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie.
(pag. 139)

S2263110. Pozitia de repaus a mandibulei :


A. este o pozitie reflexa a mandibulei
B. ramane constanta dupa pierderea dintilor
C. este mentinuta de un echilibru functional masticator
D. are ca efect distantarea dintilor superiori de cei inferiori
E. este total dependenta de musculatura.
(pag. 139)

S2263111. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata astfel :


A. Antropometric
B. Utilizand numarul de aur
C. Prin metode functionale
D. Electromiografic
E. Utilizand tehnica Neill.

1519

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1520

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 139-140)

S2263112. Pentru determinarea DVR in activitatea curenta :


A. Pacientul va sta in decubit dorsal
B. Pacientul va sta linistit, relaxat
C. Pacientul va purta protezele vechi
D. Va fi combatuta tendinta de propulsie cu exercitii care obosesc musculatura
E. Se vor introduce ambele sabloane in cavitatea bucala
(pag. 140)

S2263113. Modalitati de pastrare a DVO inainte de pierderea ultimilor dinti :


A. Confectionarea unei gutiere de acrilat
B. Confectionarea unui profil din acrilat
C. Protezarea imediata dupa extractia ultimilor dinti
D. Confectionarea unei masti din acrilat
E. Inregistrarea DVO utilizand vechile proteze mobilizabile
(pag. 140-141)

S2263114. Pentru determinarea curenta a DVO la edentatul total :


A. Se scade spatiul minim de vorbire din DVR
B. Se utilizeaza ocluzometrul Willis
C. Se utilizeaza un compas
D. Se masoara distanta dintre gnathion si punctul subnazal
E. Se marcheaza doua puncte pe varful nasului si pe barbie.
(pag. 140-141)

S2263115. Spatiul minim de vorbire descris de Silverman :


A. Se utilizeaza pentru determinarea RC
B. Se utilizeaza pentru determinarea DVO
C. Se cere pacientului sa pronunte cuvinte terminate in s
D. Se verifica inainte de verificarea spatiului de inocluzie fiziologica
E. Se verifica cu ambele sabloane in gura
(pag. 142)

S2263116. Pentru testul Ismail la edentatul total:


A. Se plaseaza pe sablonul superior in loc de bordura de ocluzie trei piramide de ceara moale
B. Se determina DVO
C. Se cere pacientului sa faca o deglutitie
D. Se va folosi reflexul molar
E. Se va folosi homotropia linguo-mandibulara
(pag. 142)

S2263117. Pentru determinarea RC la edentatul total :


A. se va incerca stergerea reflexelor determinate de vechile proteze instabile
B. pacientul va fi pregatit in prealabil
C. pacientul va fi relaxat
D. se va cauta inlaturarea tendintei de propulsie mandibulara
E. se utilizeaza metoda unimanuala
(pag. 143-144)

S2263118. Pentru a favoriza conducerea mandibulei in RC exista urmatoarele metode :


A. memoria tisulara

1520

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1521

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

metode fonetice
memoria ocluzala
homotropia linguo-mandibulara
memoria olfactiva
(pag. 144-145)

S2263119. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total ne putem folosi de date
preextractionale ca:
A. Dimensiunea verticala de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii ce urmeaza sa fie extrase
B. Forma dintilor
C. Marimea dintilor
D. Aspectul crestelor edentate
E. Aspectul ocluziei in zona frontala
(pag. 130)

S2263120. Tehnica Neill la edentatul total :


A. Este o modalitate clinica de determinare a RC
B. Se fac crestaturi in forma de V in zona premolarilor
C. Se plaseaza in loc de piramida de ocluzie trei piramide de ceara moale
D. Utilizeaza o foita de ceara incalzita
E. Se cere pacientului sa apropie maxilarele cu mandibula in cea mai retrudata pozitie
(pag. 145-146)

S2263121. Verificarea pozitionarii corecte a RC :


A. Corespondenta liniilor verticale trasate pe valurile de ocluzie
B. Contractia simetrica a muschiului buccinator
C. In RC apofiza coronoida nu se palpeaza
D. Inchiderea gurii se face mereu in aceeasi pozitie retrudata
E. Contractia simetrica a muschiului temporal.
(pag. 146)

S2263122. In cazul unui contact initial in regiunea distala a sabloanelor de ocluzie la edentatul total
apar urmatoarele dificultati in pozitionarea sabloanelor in RC :
A. Derapajul lateral al sablonului inferior
B. Derapajul anterior al sablonului superior
C. Derapajul anterior al sablonului inferior
D. Derapajul antero-lateral al sablonului inferior
E. Derapajul posterior al sablonului inferior
(pag. 146)

S2263123. La metodele extraorale de inregistrarea grafica a RC la edentatul total:


A. Se utilizeaza o placuta de inregistrare in centrul bazei sabloanelor
B. Acul inscriitor este atasat la sablonul superior
C. Miscarile pe care le face pacientul se aseamana cu cele efectuate in masticatie
D. Se recomanda sa se efectueze miscari ample de propulsie si lateralitate
E. Sabloanele se pot destabiliza
(pag. 147-148)

S2263124. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda memoriei
tisulare:
A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta
B. Se provoaca o usoara senzatie de voma
C. Se obosesc pterigoidienii externi

1521

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1522

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior


E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa
(pag. 144)

S2263125. In cazul unor erori in inregistrarea RC la edentatul total :


A. Diferente de cativa milimetri intre pozitia unde au fost solidarizate sabloanele si RC provoaca la protezele
finite frecvente momente de instabilitate ,datorita unei IM nesigure
B. Diferente de cateva zecimi de milimetri intre pozitia unde au fost solidarizate sabloanele si RC provoaca la
protezele finite frecvente momente de instabilitate ,datorita unei IM nesigure
C. Diferenta mai mare de 1mm duce la o instabilitate permanenta
D. Contactul dintre cele doua valuri de ocluzie nu este intotdeauna corect
E. Diferenta mai mare de 0,1mm duce la o instabilitate permanenta
(pag. 149)

S2263126. In fisa care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie se specifica


A. Forma dintilor
B. Culoarea dintilor
C. Valoarea unghiului gotic
D. Gradul de supraocluzie frontala
E. Relieful ocluzal al dintilor laterali
(pag. 150-151)

S2263127. In fisa care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie ale edentatului total
se specifica :
A. Montari atipice
B. Culoarea bazelor sabloanelor
C. Valoarea unghiului gotic
D. Gradul de supraocluzie frontala
E. Relieful ocluzal al dintilor laterali
(pag. 150-151)

S2263128. Reperele necesare tehnicianului dentar pentru montarea dintilor in cazul pacientului edentat
total sunt :
A. Linia caninilor
B. Linia comisurilor
C. Linia surasului
D. Linia mediana
E. Linia laterala
(pag. 150)

S2263129. Aspecte particulare care se pot cere pe fisa de laborator a pacientului edentat total :
A. Tremele
B. Diastema
C. Torsionarea incisivilor laterali si incalecarea lor peste centrali
D. Supraocluzia frontala
E. Inocluzia sagitala
(pag. 151)

S2263130. Datele preextractionale necesare pt stabilirea relatiilor intermaxilare la edentatul total sunt:
A. dimensiunea verticala de ocluzie masurata in milimetrii, mentinuta de ultimele unitati masticatorii
B. nivelul si directia planului de ocluzie
C. aspectul ocluziei in regiunea laterala
D. memorizarea formei, marimii, culorii si pozitiei ultimilor dinti (in special frontali)

1522

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1523

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. aspectul ocluziei in regiunea frontala


(pag. 130)

S2263131. Relatia centrica este definita de majoritatea autorilor ca fiind:


A. pozitie nefortata
B. pozitia in care condilii mandibulari se gasesc in pozitia cea mai anterioara in cav. Glenoida
C. pozitie fortata
D. pozitie unica si reproductibila
E. pozitia din care se pot efectua miscarile maxime ale mandibulei
(pag. 130)

S2263132. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total presupune urmatoarele operatiuni :


A. verificarea sabloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
C. determinarea dimensiunii verticale a etajului mijlociu al fetei
D. determinarea RC
E. inregistrarea RC
(pag. 131)

S2263133. Baza sablonului in edantatia totala trebuie sa fie:


A. rigida
B. elastica
C. deformabila la temperatura cavitatii bucale
D. adaptata pefect pe model
E. realizat la noi in majoritatea cazurilor din placi de baza
(pag. 132)

S2263134. Valurile de ocluzie ale sablonului superior la edentatul total trebuie sa aiba anumite
dimensiuni :
A. in zona incisivilor inaltime de 8mm
B. in zona molarilor latime de 8mm
C. in zona incisivilor inaltime de 10mm
D. in zona molarilor inaltime de 6mm
E. in zona molarilor latime de 5-6mm
(pag. 132)

S2263135. Sablonul inferior la edentatul total va avea :


A. valul de ocluzie montat pe mijlocul crestei
B. baza intinsa in limitele campului protetic
C. nivelul fetei ocluzale a bordurii pe un plan orizontal ce pleaca de la limita superioara a treimii inferioare a
tuberculului piriform
D. nivelul fetei ocluzale a bordurii pe un plan orizontal ce pleaca de la limita inferioara a treimii superioare a
tuberculului piriform
E. pana la marginea inferioara a buzei superioare
(pag. 132)

S2263136. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular in edentatia totala bimaxilara se adapteaza in


felul urmator :
A. dupa conturul si dimensiunea bordurii maxilarului
B. sa nu depaseasca in inaltime mijlocul tuberculilor piriformi
C. sa nu depaseasca in inaltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi
D. sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioara
E. sa vina in contact cu bordura maxilara pe toata intinderea zonelor laterale

1523

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1524

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 138)

S2263137. Controlul intrabucal al sabloanelor de ocluzie la edentatul total va urmari:


A. mentinerea
B. basculare
C. stabilitate
D. rotatie
E. adeziune
(pag. 133-134)

S2263138. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie in edentatia totala:
A. linia bipupilara
B. mobilitatea buzei superioare
C. planul Camper
D. paralelism cu curbura crestei maxilare
E. paralelism cu curbura crestei mandibulare
(pag. 136-137)

S2263139. Ce relatie poate sa existe intre planul lui Camper si planul ocluzal la un edentat total?
A. de strict paralelism
B. convergent spre distal in tuberozitati procidente
C. convergent spre distal in progenie adevarata
D. divergent spre distal in progenie adevarata
E. divergent spre distal in tuberozitati procidente
(pag. 136)

S2263140. In determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in edentatia totala vom avea nevoie
de:
A. sablonul maxilar
B. sablonul mandibular
C. doua rigle
D. Ocluzometru
E. linia bipupilara
(pag. 136)

S2263141. Modalitati de pastrare a datelor precise legate de DVO la edentatul total bimaxilar :
A. Silverman - tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte colorate cu tus de China
B. Swenson - tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte colorate cu tus de China
C. Swenson - confectionarea unei masti din acrilat
D. Sears - confectionarea unui profil din acrilat
E. Sears - confectionarea unui profil din metal
(pag. 138)

S2263142. Metode de determinare a DVO la edentatul total :


A. metoda deglutitiei
B. scaderea spatiului de inocluzie din DVR
C. cu ajutorul spatiului minim de vorbire descris de Swenson
D. cu ajutorul spatiului minim de vorbire descris de Silverman
E. cu ajutorul testului Ismail
(pag. 140)

S2263143. Nivelul planului de ocluzie in edentatia totala se stabileste :

1524

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1525

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

pe sablonul maxilar
pe sablonul mandibular
avand ca reper buza superioara
avand ca reper linia bipupilara
cu ajutorul a doua rigle
(pag. 135-136)

S2263144. Pentru a favoriza conducerea mandibulei in RC in edentatia totala exista urmatoarele


metode :
A. pacientul inchide singur gura in pozitia posterioara a mandibulei
B. homotropia linguo - mandibulara
C. oboseala pterigoidienilor interni
D. memorie tisulara
E. memorie ocluzala
(pag. 144-145)

S2263145. Pentru determinarea RC la un edentat total se recomanda urmatoarele metode :


A. pozitionare bimanuala recomandata de Dawson
B. pacientul pozitioneaza singur mandibula in RC
C. reflex molar
D. Deglutitia
E. inregistrare grafica a unghiului gotic
(pag. 144-145)

S2263146. Semne ale supraevaluarii in determinarea DVO la un edentat total :


A. vizibilitate exagerata a dintilor
B. buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu effort
C. aspect imbatranit
D. tendinta permanenta de a strange dintii
E. accentuarea santurilor paralabiale
(pag. 142)

S2263147. Semne ale subevaluarii in determinarea DVO la un edentat total :


A. facies crispat
B. zgomot de castane
C. aspect imbatranit
D. vizibilitate redusa a rosului de buze
E. aparitie frecventa a zabalutei
(pag. 142)

S2263148. Semne ale supraevaluarii DVO la edentatul total :


A. buzele in contact sunt tensionate
B. facies crispat
C. aspect imbatranit
D. oboseala musculara
E. tendinta de-a sta cu gura deschisa
(pag. 142)

S2263149. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze :


A. Verificarea curburii vestibulare
B. Stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona frontala si laterala
C. 3. Determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al fetei

1525

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1526

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. 4. Determinarea si inregistrarea relatiei centrice


E. 5. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali
(pag. 130)

S2363150. Nivelul planului de ocluzie reprezint poriunea vizibil din valul de ocluzie la:
A. deschiderea uoar a gurii
B. deschiderea larg a gurii
C. sursul forat
D. o fonaie minim
E. nici o variant nu este corect
(pag. 130-151)

S2363151. Spaiul de inocluzie fiziologic dintre dinii antagoniti este de:


A. 2 3 mm n zona premolarilor
B. 1 2 mm n zona frontal
C. 2 4 mm n zona frontal
D. 1 2 mm n zona lateral
E. peste 4 mm n ambele zone
(pag. 130-151)

S2363152. Supraevaluarea D.V.O determin


A. incompetena labial
B. vizibilitate redus a rosului buzelor
C. facies crispat
D. aspect mbtrnit
E. oboseal permanent a musculaturii
(pag. 130-151)

S2363153. Subevaluarea D. V. O determin:


A. accentuarea anurilor peri - i para labiale cu apariia frecvent a perleului la nivelul comisurilor
B. apariia zgomotului de castagnete n timpul fonaiei, masticaiei
C. aspect neplacut datorit vizibilitii dinilor
D. aspect mbtrnit
E. oboseal n masticaie prin suprasolicitarea muchilor ridictori
(pag. 130-151)

S2363154. Pentru conducerea mandibulei n R.C sunt utilizate metodele:


A. reflexul molar
B. "momentul psihologic
C. memoria tisurar
D. deglutiia
E. masticaia
(pag. 130-151)

S2363155. nregistrarea clinic a relaiei centrice dup tehnica NEILL presupune:


A. realizarea a dou seciuni n form de V n zona premolarilor pe bordura superioar
B. realizarea unei seciuni n form de V n zon frontal a bordurii superioare
C. realizarea unei seciuni n form de V n zona frontal a bordurii inferioare
D. realizarea a dou seciuni n form de V de fiecare parte la nivelul premolarilor pe bordura inferioar
E. nici o variant nu este corect
(pag. 130-151)

1526

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1527

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2363156. nregistrarea grafic extraoral a R.C are ca dezavantaje:


A. destabilizarea abloanelor
B. timp de nregistrare mai lung
C. micari mai ample dect cele efectuate n timpul masticaiei
D. necoresponden dintre vrful unghiului gotic i R.C
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 130-151)

S2363157. Dispozitivele intraorale de nregistrare a R.C prezint:


A. placut inscriitoare plasat pe ablonul superior
B. placut inscriitoare plasat n centrul bazei abloanelor
C. placut inscriitoare plasat pe ablonul inferior
D. placut inscriitoare plasat n zona frontal a bordurii de ocluzie
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 130-151)

S2363158. Verificarea stabilirii R.C se face trasnd pe valurile de ocluzie:


A. punctul interincisiv
B. linia median
C. planul de orientare ocluzal
D. linia sursului
E. linia caninilor
(pag. 130-151)

S2563159. Ce consecine poate avea supraevaluarea D.V.O. la edentatul total:


A. pacientul poate avea aspect de facies crispat
B. vizibilitate exagerat a dinilor
C. vizibilitate redus a roului buzelor
D. anurile periorale accentuate
E. oboseal muscular permanent
(pag. 142)

S2663160. Numrul de croete necesare pentru ancorarea unei proteze scheletate depinde de numrul
dinilor stlpi ce limiteaz breele astfel:
A. un croet e utilizat n edentaiile subtotale cu un singur dinte stlp;
B. dou croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a doua cu o bre suplimentar frontal;
C. dou croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a doua cu o bre suplimentar lateral;
D. trei croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a treia complicate cu o bre lateral;
E. patru croete sunt utilizate n edentaiile de clasa a patra cu lipsa tuturor frontalilor.
(pag. 119)

S2663161. n ncercarea de a reduce sau evita bascularea prin nfundare a protezelor scheletate se
apeleaz la:
A. amprente funcionale necompresive, mai ales la maxilar;
B. amprente funcionale compresive n special la mandibul;
C. ei terminale extinse la maxim, dar n limite fiziologice, cu acoperirea zonelor biostatice;
D. limea conectorilor principali s fie echivalent ntinderii edentaiei;
E. cptuirea i rebazarea eilor.
(pag. 136)

S2663162. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de prghie al protezei scheletate asupra dinilor
stlpi se indic:
A. solidarizarea dinilor stlpi;

1527

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1528

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

s se plaseze pintenii ocluzali n fosetele distale ale dinilor stlpi;


s fie utilizate croete cu brae retentive ct mai rigide;
s fie utilizate croete cu brae retentive ct mai flexibile;
s se utilizeze sisteme speciale articulate;
(pag. 136)

S2663163. Bascularea prin nfundare n edentaia de clasa a patra ntins se poate reduce sau opri prin:
A. braele retentive meziale ale croetelor Bonwill;
B. braele retentive cele mai distale ale croetelor Bonwill;
C. renunarea la incizia alimentelor;
D. realizarea unei inocluzii sagitale;
E. sprijin parodontal clasat independent de reziliena mucoasei crestei frontale;
(pag. 138)

S2663164. Forele care solicit proteza parial n plan vertical sunt:


A. de traciune (desprindere) a protezei de pe cmpul protetic;
B. oblice;
C. sagitale;
D. tangeniale;
E. de presare a protezei pe cmpul protetic.
(pag. 117)

S2663165. Mijloacele auxiliare de meninere a protezei scheletate sunt:


A. succiunea dintre mucoas i baza protezei;
B. retentivitile anatomice;
C. adeziunea dintre mucoas i marginile protezei;
D. friciunea dintre dinii restani i elementele constitutive ale protezei;
E. lustrul perfect al protezei.
(pag. 120)

S2663166. Punctul de aplicare al forei funcionale de masticaie poate fi situat la nivelul:


A. dinilor restani;
B. dinilor artificiali
C. numai pe dinii restani;
D. numai pe dinii artificiali;
E. dinilor restani i dinilor artificiali;
(pag. 115)

S2663167. Din ciclul de 590 ori n 24 de ore, deglutiia se produce de:


A. 146 ori n timpul meselor;
B. 394 ori n stare de veghe;
C. 50 ori n timpul somnului
D. 50 ori n stare de veghe;
E. 146 ori n timpul somnului;
(pag. 115)

S2863168. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata functional astfel:


A. dupa pronuntarea repetata a fonemei "M
B. dupa deglutitie
C. prin utilizarea "numarului de aur 5/3
D. pacient cu aspect distrat
E. cand mandibula se gaseste in repaus se inregistreaza un minimum de activitate electrica a muschilor

1528

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1529

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

masticatori
(pag. 140)

S2863169. Valul de ocluzie al sablonului maxilar la un edentat total trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici:
A. in regiunea frontala trebuie situat anterior de papila incisiva
B. in zona incisivilor sa aiba o latime de 10 mm
C. in zona molarilor sa aiba o inaltime de 8 mm
D. in regiunea laterala sa fie plasat strict pe creasta
E. in zona incisivilor sa aiba o latime de 5-6 mm
(pag. 132)

S2863170. Baza sabloanelor de ocluzie prezinta urmatoarele caracteristici:


A. se realizeaza din placa de baza
B. rigida
C. deformabila
D. adaptata perfect pe model
E. marginile acesteia nu trebuie sa patrunda in fundurile de sac
(pag. 131-132)

S2863171. Determinarea relatiei intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele operatii:


A. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
B. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei
C. determinarea curburii vestibulare a sablonului inferior
D. determinarea si inregistrarea relatiei centrice
E. verificarea sablonului de ocluzie
(pag. 131)

S2863172. Semnele unei supraevaluari a dvo la edentatul total sunt:


A. aspect neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor
B. accentuarea santurilor peri si paralabiale
C. "zgomot de castagnete
D. vizibilitate redusa a rosului buzelor
E. facies crispat
(pag. 142)

S2863173. Conducerea mandibulei in rc este favorizata de urmatoarele metode:


A. hometropia linguo-mandibulara
B. memoria tisulara
C. deglutitia
D. reflexul molar
E. fonatia
(pag. 144-145)

S2863174. In fisa de laborator care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie se


specifica:
A. forma dintilor
B. culoarea dintilor
C. aspectul ocluziei in zona laterala
D. gradul de supraocluzie frontala
E. nici una de mai sus
(pag. 150)

1529

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1530

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2963175. In vederea determinarii relatiilor intermaxilare la edentatul total, se recomanda prelevarea


unor date preextractionale ca:
A. memorizarea formei, marimii si culorii dintilor frontali
B. memorizarea pozitiei ultimilor dintii
C. masurarea dimensiunii verticale de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii
D. relatia centrica
E. date de la vechile proteze partiale (DVO)
(pag. 130)

S2963176. In sedinta de determinare a relatiilor intermaxilare la edentatul total, problemele fizionomice


se rezolva prin:
A. verificarea sablonului de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a bordurii sablonului maxilar
C. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie din zona frontala
D. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie din zona laterala
E. determinarea DVO
(pag. 135, 136, 142)

S2963177. La edentatul total, orientarea planului de ocluzie in regiunea laterala se face in functie de
urmatoarele repere:
A. planul Camper
B. planul Frankfurt
C. paralelismul cu curbura crestei mandibulare
D. paralelismul cu curbura crestei maxilare
E. la egalitatea distantei dintre cele doua creste
(pag. 136, 137)

S2963178. La edentatul total, detrminarea DVO se poate face prin:


A. metode antropometrice
B. masurarea dimensiunii verticale de repaus
C. metode fonetice
D. masurarea DVO la protezele vechi purtate multi ani
E. metode electromiografice
(pag. 140-142)

1530

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1531

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 64
Proba machetelor
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1264001. In cadrul controlului fonetic al machetei protezei totale, urmatoarea afirmatie este adevarata:
A. Fonema "T"se aude ca "D" dintii superiori sunt vestibularizati;
B. Fonema "T"se aude ca "D"- dintii superiori sunt oralizati;
C. Fonema "D"se aude ca "T"- dintii superiori sunt oralizati;
D. Fonema "K"este alterata macheta superioara este prea subtire in regiunea posterioara;
E. Fonema "K"este alterata macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea posterioara;
(pag. 218)

S1264002. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de la proba machetei protezei


totale:
A. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mica;
B. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mare
C. La testul Buchman Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca D. V. O. este prea
mare;
D. Daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca D. V. O. este prea mica;
E. Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuzpizilor antagonisti ceea ce semifica o D. V. O. incorecta;
(pag. 214)

S1264003. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu gura inchisa
se au in vedere urmatoarele aspecte:
A. Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
B. Buzele trebuie sa fie rasfrante;
C. Buzele trebuie sa fie proeminente
D. Buzele nu se ating;
E. Santurile naso-labiale si para labiale trebuie sa prezinte adancituri mai accentuate decat inainte;
(pag. 211)

S1364004. Controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare impune ca in mod normal:


A. proba spatulei sa fie negativa unilateral
B. proba spatulei sa fie negativa bilateral
C. proba spatulei sa fie pozitiva unilateral
D. proba spatulei sa fie pozitiva bilateral
E. proba spatulei sa fie negativa frontal
(pag. 215)

S1364005. Daca fomena"K"este alterata inseamna ca:


A. dintii superiori sunt oralizati
B. dintii superiori sunt vestibularizati
C. proteza este prea groasa in zona rugilor palatine
D. macheta superioara este prea extinsa sau prea groasa in regiunea posterioara
E. dintii superiori sunt prea lungi
(pag. 218)

1531

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1532

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1364006. Refacerea corecta functiei fonatorii este realizata daca:


A. fonema"S"are o emisie suierata
B. fonema"S"are o emisie ca un zazait
C. fonema"F"se aude clar, dar"D"se aude ca un"T"
D. fonema"V"se aseamana cu"F"
E. toate fonemele se aud clar
(pag. 218)

S1364007. Testul BUCHMAN-ISMAIL se refera la:


A. controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare
B. controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare
C. controlul adaptarii sabloanelor de ocluzie
D. controlul adaptarii machetelor
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 214)

S1464008. Daca la montarea dintilor supraocluzia frontala si inocluzia sagitala au fost corelate
corespunzator, in timp ce pacientul numara de la"55 la 65"dintii frontali inferiori:
A. Trebuie sa atinga foarte fin treimea incizala palatinala a incisivilor superiori;
B. Trebuie sa atinga marginea incizala a frontalilor superiori;
C. Trebuie sa atinga fata palatinala a incisivilor superiori in treimea mijlocie.
D. Trebuie sa atinga fin faa palatinala a incisivilor superiori in treimea gingivala.
E. Nu trebuie sa atinga fata palatinala a incisivilor superiori.
(pag. 217)

S1464009. Frush si Fisher care au facut o serie de studii privitoare la dentogenie, recomanda
urmatoarele:
A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade;
B. Diastemele si tremele realizeaza de cele mai multe ori un aspect placut;
C. Pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali, lateralul accentueaza
sau mascheaza expresia centralului;
D. Rotaia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din faa meziala este
recomandata in special pentru barbai;
E. Coborarea celor doi incisivi centrali confera un aspect de agresivitate.
(pag. 212-213)

S1564010. Care dintre urmatoarele afirmatii privind controlul machetelor protezelor totale sunt corecte:
A. inaltimea frontalilor superiori trebuie sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului
B. dintii laterali maxilari sa fie montati pe tuberozitati
C. dintii laterali sa nu fie montati pe mijlocul crestei
D. linia mediana interincisiva nu corespunde cu cea trasata pe model
E. cei sase dinti frontali maxilari nu trebuie sa ocupe spatiul dintre cele doua linii ale caninilor.
(pag. 207)

S1564011. Care dintre urmatoarele materiale nu se utilizeaza pentru realizarea bazei protezelor totale:
A. acrilat termopolimerizabil roz
B. acrilat termopolimerizabil transparent
C. acrilat autopolimerizabil roz
D. acrilat termopolimerizabil combinat cu materiale reziliente
E. acrilat termopolimerizabil combinat cu fibre de carbon.
(pag. 222)

S1564012. in care dintre situatiile enumerate mai jos este necesara remontarea dintilor artificiali:

1532

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1533

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al formei


alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al culorii
alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al dimensiunii
montarea dinilor laterali in afara crestei
montarea dintilor frontali superiori in afara crestei.
(pag. 218)

S1564013. La controlul arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale se urmareste:


A. acoperirea a 2/3 anterioare ale tubercululor piriformi
B. respectarea regulii lui POUND la montarea dintilor laterali
C. modelarea convexa a papilelor interdentare
D. modelarea concava a versantelor linguale ale machetelor protezelor mandibulare
E. modelarea convexa a versantelor vestibulare ale machetelor protezelor.
(pag. 207)

S1564014. La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale se urmareste:
A. corespondenta dintre linia mediana si linia interincisiva
B. ocuparea de catre frontalii superiori a spatiului dintre liniile caninilor
C. modelarea convexa a papilelor interdentare
D. realizarea unitailor masticatorii de cate trei dini
E. respectarea regulii lui POUND la montarea dintilor laterali
(pag. 207)

S1564015. La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care dintre urmatoarele situatii
indica o dimensiune verticala marita:
A. pacientul are un facies crispat
B. aspectul fetei este imbatranit
C. santurile periorale sunt accentuate
D. rosul buzelor este diminuat
E. buzele intra in contact cu usurinta.
(pag. 214)

S2164016. Urmatoarele situatii pretind remontarea dintilor obligatoriu n laborator, mai putin una:
A. Alegerea unei garnituri necorespunzatoare
B. Montarea dintilor laterali n afara crestelor
C. Montarea frontalilor superiori n afara crestei
D. Montarea frontalilor superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
E. Neconcordanta ntre I.M. si R.C. peste 1 mm.
(pag. 218)

S2264017. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul arcadelor


artificiale :
A. Dintii laterali trebuie montati pe mijlocul arcadei
B. In regiunea laterala montarea dintilor sa respecte axul intramuscular
C. Cuspidarea dintilor laterali trebuie sa respecte regula lui Pound
D. Cei 8 dinti frontali trebuie sa ocupe spatiul dintre cele 2 linii ale caninilor
E. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
(pag. 207)

S2264018. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul bazelor din
ceara :
A. Papilele interdentare trebuie modelate concav
B. Bazele din ceara trebuie sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale

1533

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1534

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Bazele din ceara trebuie sa acopere 2/3 posterioare ale tuberculului piriform
D. Versantul lingual al machetei inferioare trebuie sa fie modelat convex
E. Versantele vestibulare ale machetelor trebuie sa fie modelate concav
(pag. 207-209)

S2264019. Conform studiilor lui Frush si Fischer referitoare la dentogenie :


A. coborarea celor 2 incisivi centrali da un aspect mai voluntar
B. curbura incizala este mai accentuata la barbati
C. incalecarea centralului peste lateral da un aspect de feminitate
D. linia coletului nu trebuie plasata la acelasi nivel
E. vestibularizarea caninului este recomandata in special femeilor
(pag. 212-213)

S2264020. In cadrul controlului fonetic al machetei protezei totale , urmatoarea afirmatie este
adevarata:
A. Fonema "T se aude ca "D dintii superiori sunt vestibularizati;
B. Fonema "T se aude ca "D - dintii superiori sunt oralizati;
C. Fonema "D se aude ca "T - dintii superiori sunt oralizati;
D. Fonema "K este alterata macheta superioara este prea subtire in regiunea posterioara;
E. Fonema "K este alterata macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea posterioara;
(pag. 218)

S2264021. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de la proba machetei protezei


totale:
A. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mica;
B. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mare;
C. La testul Buchman Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca D. V. O. este prea
mare;
D. Daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca D. V. O. este prea mica;
E. Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuzpizilor antagonisti ceea ce semifica o D. V. O. incorecta;
(pag. 214)

S2264022. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu gura inchisa
se au in vedere urmatoarele aspecte:
A. Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei;
B. Buzele trebuie sa fie rasfrante;
C. Buzele trebuie sa fie proeminente
D. Buzele nu se ating;
E. Santurile naso-labiale si para labiale trebuie sa prezinte adancituri mai accentuate decat inainte
(pag. 211)

S2264023. Proba spatulei efectuata la proba machetelor protezelor totale :


A. se realizeaza incercand introducerea unei spatule intre dintii zonei frontale
B. daca este negativa angrenajul dintilor este incorect
C. daca este pozitiva angrenajul dintilor este corect
D. daca este pozitiva unilateral, spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
E. daca este pozitiva bilateral, spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
(pag. 215)

S2264024. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema vseamana cu f :


A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati

1534

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1535

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. dintii superiori sunt vestibularizati


E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264025. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema fseamana cu v :


A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264026. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema tseamana cu d :


A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264027. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema dseamana cu t :


A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264028. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema K este alterata :
A. dintii superiori sunt prea lungi
B. dintii superiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt oralizati
D. dintii superiori sunt vestibularizati
E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara.
(pag. 218)

S2264029. Pentru montarea dintilor , Frush si Fisher recomanda :


A. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade
B. diastemele si tremele realizeaza de cele mai multe ori un aspect placut
C. incalecarea centralului peste lateral aspreste putin axpresia fizionomica
D. incalecarea lateralului peste central aspreste putin expresia fizionomiei
E. linia coletului trebuie plasata la acelasi nivel
(pag. 213)

S2264030. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de le proba machetei protezei


totale :
A. la testul Silverman, ciocnirea dintilor intre ei indica o DVO prea mica
B. la testul Silverman, ciocnirea dintilor intre ei indica o DVO prea mare
C. la testul Bushman-Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca DVO este prea mare
D. daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca DVO este prea mica
E. ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti ceea ce semnifica o DVO incorecta
(pag. 214)

1535

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1536

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2264031. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu privire la controlul fonetic al machetei
protezei totale?
A. fonema "T se aude ca "D dintii superiori sunt vestibularizati
B. fonema "T se aude ca "D dintii superiori sunt oralizati
C. fonema "D se aude ca "T dintii superiori sunt oralizati
D. fonema "K este alterata macheta superioara este prea subtire in partea posterioara
E. fonema "K este alterata macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea posterioara
(pag. 218)

S2364032. Testul BUCHMAN-ISMAIL se refer la:


A. controlul componenei verticale a relaiilor intermaxilare
B. controlul componenei orizontale a relaiilor intermaxilare
C. controlul adaptrii abloanelor de ocluzie
D. controlul adaptrii machetelor
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 214)

S2364033. Controlul componentei orizontale a relaiilor intermaxilare impune c n mod normal:


A. proba spatulei s fie negativ unilateral
B. proba spatulei s fie negativ bilateral
C. proba spatulei s fie pozitiv unilateral
D. proba spatulei s fie pozitiv bilateral
E. proba spatulei s fie negativ frontal
(pag. 215)

S2364034. Refacerea corect funciei fonatorii este realizat dac:


A. fonema S are o emisie uierat
B. fonema S are o emisie ca un zzit
C. fonema F se aude clar, dar D se aude ca un T
D. fonema V se aseamn cu F
E. toate fonemele se aud clar
(pag. 218)

S2364035. Dac fomena K este alterat nseamna c:


A. dinii superiori sunt oralizai
B. dinii superiori sunt vestibularizai
C. proteza este prea groas n zona rugilor palatine
D. macheta superioar este prea extins sau prea groas n regiunea posterioar
E. dinii superiori sunt prea lungi
(pag. 219)

S2564036. Ce linii de referin trebuie trasate pe modelele de lucru n scopul realizrii machetelor
protezelor totale:
A. linia bicomisual
B. linia ce corespunde mijlocului crestelor edentate
C. curbura incizal
D. orizontala de la Frankfurt
E. planul bazal al mandibulei
(pag. 206)

S2664037. La instruirea pacientului privind inseria i dezinseria protezei se dau indicaiile:


A. pentru inserie pacientul trebuie s mute pe protez dup poziionarea acesteia conform axului de inserie

1536

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1537

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

stabilit;
se recomand inserarea protezei de ctre medic iar pacientul s deprind tehnica n urmtoare edin (la
24 ore);
dezinseria protezelor maxilare se face cu ajutorul unghiilor degetelor mari;
dezinseria protezelor mandibulare se face cu ajutorul unghiilor indexelor;
la inserie, dup plasarea corespunztoare a protezei, se execut presiuni uoare cu degetele pe croete
la nivelul pintenilor.
(pag. 543)

S2664038. Care dintre afirmaiile privind purtarea protezei scheletate sunt corecte:
A. afectarea prin carie a dinilor stlpi este mai mare la pacienii care poart proteza doar ziua;
B. mobilizarea dinilor stlpi este ntrziat daca proteza se poart zi i noapte;
C. atrofia crestelor este accelerat dac proteza se poart doar ziua;
D. dup acomodare proteza se poart zi i noapte;
E. dup acomodare proteza se poart doar ziua dar exist unele excepii de la aceast regul.
(pag. 546)

S2664039. Referitor la stabilirea edinei de reexaminare pentru purttorii de protez parial


mobilizabil putem face precizrile:.
A. edina va fi fixat dup o lun;
B. edina va fi fixat la 72 ore;
C. edina va fi fixat la 48 ore;
D. edina va fi fixat la 24 ore;
E. reexaminarea va avea loc dup 6 luni.
(pag. 546)

S2664040. La purttorii de proteze pariale mobilizabile, durerea la periferia cmpului protetic se


datorete:.
A. marginilor rotunjite ale eilor;
B. seilor subextinse;
C. conectorilor principali rigizi;
D. conectorilor principali elastici;
E. cariilor dinilor restani.
(pag. 547)

S2664041. La purttorii de proteze pariale mobilizabile, durerea la nivelul crestelor este provocat de:
A. conturul uniform al crestelor;
B. minusuri acrilice pe faa intern a crestelor;
C. mucoas groas;
D. pulpitele dinilor restani;
E. contacte premature.
(pag. 547)

S2664042. La purttorul de protez parial mobilizabil care prezint dureri la nivelul crestelor
tratamentul poate consta n:
A. tratament endodontic;
B. obturaii;
C. rezecie apical;
D. tratament chirurgical pentru exostoze
E. incizie.
(pag. 548)

S2964043. La controlul extrabucal al machetelor protezelor totale se considera greseala:

1537

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1538

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

dintii frontali montati cu inghesuiri sau cu rotari


vestibularizarea caninului
linia coletului celor 6 dinti frontali superiori e plasata in acelasi plan
curbura incizala se face diferit in functie de indicatia data in fisa
daca linia ce reprezinta mijlocul crestei laterale este prelungita posterior pe soclul modelelor
(pag. 207, 208, 213)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1264044. Zonele de despovarare:
A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa
B. Grosimea zonei de despovarare variaza intre 1mm si 1,5mm
C. Grosimea zonei de despovarae variaza intre 0,25mm si 1mm
D. Grosimea poate fi transmisa laboratorului prin hasurare pe model
E. Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenta de rezilienta dintre mucoasa crestei
edentate si mucoasa torusului
(pag. 220)

S1264045. Ce consecinte poate avea o D.V.O. micsorata


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort
C. Pacientul are un facies crispat
D. Rosul buzelor este diminuat
E. Santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S1264046. In cazul in care D.V.O. este supradimensionata:


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Pacientul are un facies crispat
C. Dintii sunt prea vizibili
D. Santurile peribucale sunt accentuate
E. Rosul buzelor este diminuat
(pag. 214)

S1264047. Inainte de a trimite machetele la laborator, pe model se transmit urmatoarele date:


A. Forma zonei de inchidere palatinala posterioara
B. Profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
C. Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
D. Zonele de despovarare
E. Materialul din care se va realiza baza protezei
(pag. 219)

S1264048. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor protezei totale,


proba spatulei:
A. Negativa indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect;
B. Pozitiva indica un angrenaj fals;
C. Pozitiva bilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
D. Pozitiva bilateral se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie;
E. Pozitiva unilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
(pag. 215)

1538

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1539

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1264049. La controlul extrabucal al machetei protezei totale se urmareste ca:


A. Bazele din ceara sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale
B. Sa se acopere treimea anterioara a tuberculului piriform
C. Papilele interdentare sa fie modelate concav
D. Versantele vestibulare ale macheteilor sa fie modelate convex
E. Versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
(pag. 207)

S1264050. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:


A. Se realizeaza gravarea modelului de catre medic in prezenta pacientului
B. Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor
C. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile orizontale
D. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile verticale
E. Profunzimea maxima se situeaza la nivelul limitei anterioare palatinale posterioare
(pag. 219, 220)

S1264051. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele:


A. Alegerea unei garnituri de dinti necorespunzatoare din punct de vedere al formei, culorii si/sau dimensiunii
dintilor
B. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si frenul buzei superioare
C. Montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
D. Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei
E. Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare
(pag. 218)

S1264052. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate:
A. Daca fonema "S"are o emisiune suierata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
B. Daca fonema "S"are o emisiune suierataintre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic
C. Daca fonema "F"seamana cu "V"dintii superiori sunt prea scurti
D. Daca fonema "V"seamana cu "F"dintii superiorisunt prea lungi
E. Daca fonema "F"seamana cu "V"dintii superiori sunt prea lungi
(pag. 217)

S1264053. Urmatoarele reguli elaborate de Frush si Fischer privind montarea dintilor sunt adevarate:
A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
B. Incalecarea centralului peste lateral confera un aspect de feminitate
C. Coborarea celor 2 incisivi centrali imprima o nota vesela, simpatica
D. Rotatia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din fata meziala este
recomandata in special la femei
E. Curbura incizala este mai accentuata la femei si mai aproape de linie dreapta la barbati
(pag. 213)

S1264054. Urmatoarelele afirmatii sunt adevarate privind controlul estetic al machetelor protezei totale,
pacientul fiind cu gura intredeschisa:
A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
B. Latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
C. Curbura vestibulara sa fie simetrica
D. Curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei
superioare
E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori sa fie bine vizibila( planul de ocluzie "sa atarne")
(pag. 211)

S1264055. Zonele de despovarare la edentatul total sunt:

1539

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1540

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Papila incisiva
Torusul palatin
Tuberozitatea maxilara
Gaura mentoniera
Tuberculul piriform
(pag. 220)

S1364056. Controlul estetic al machetelor din fata presupune ca:


A. machetele sa ofere un suport corespunzator buzelor si obrajilor
B. santurile nazo-labiale si para-labiale sa prezinte adancituri mai sterse decat inainte
C. santurile nazo-labiale si para-labiale sa prezinte adancituri mai pronuntate decat inainte
D. buza superioara sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
E. rosul buzelor sa fie micsorat
(pag. 210-211)

S1364057. Controlul estetic al machetelor din profil presupune ca:


A. buza superioara sa fie mai proeminenta decat buza inferioara
B. buza superioara sa fie in acelasi plan cu buza inferioara in axul montarii cap la cap
C. buza inferioara sa circumscrie buza superioara
D. marginea vestibulara a machetei superioare sa bombeze mai mult sub pragul narinar pentru asigurarea
plenitudinii buzei superioare
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 211)

S1364058. Controlul intrabucal al machetei inferioare presupune:


A. aprecierea lungimii marginilor prin inspectie si palpare
B. stabilirea pozitiei anterioare a limbii
C. stabilirea pozitiei posterioare a limbii
D. aprecierea stabilitaii machetei pe camp
E. verificarea aplicarii de catre tehnician a tehnicii de montare a dintilor indicata pe fisa de laborator
(pag. 210)

S1364059. La controlul bazelor din ceara a machetelor se are in vedere daca in mod normal:
A. marginile machetei se opresc la o distanta de 1 mm fata de fundurile de sac ale modelelor functionale
B. marginile distale ale machetei inferioare acopera 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. papilele interdentare sunt modelate concav
D. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
(pag. 208-209)

S1364060. La controlul intrabucal al machetei superioare se verifica daca in mod normal:


A. baza machetei are o lungime si o latime mai mica decat cea a fundurilor de sac
B. baza machetei superioare se extinde posterior pana la zona de inchidere palatinala posteioara
C. baza machetei superioare cuprinde intreaga zona de inchidere palatinala posterioara
D. baza machetei acopera frenul buzei superioare si bridele
E. baza machetei ocoleste formatiunile mobile de la periferia campului protetic
(pag. 209)

S1364061. La controlul intrabucal al machetelor cu gura intredechisa se verifica daca in mod normal:
A. linia mediana interincisiva superioara se suprapune peste planul medio-sagital al fetei
B. latimea celor 6 frontali superiori depaseste cu 1 mm comisurile bucale
C. curbura vestibulara sa fie simertica

1540

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1541

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. curbura incizala este paralela cu marginea libera a buzei inferioare


E. curbura incizala este paralela cu marginea libera a buzei superioare
(pag. 212)

S1364062. Pe modelele montate in ocluzor trebuie trasate urmatoarele linii de referinta:


A. linia mediana si linia caninilor
B. planul de ocluzie
C. linia surasului
D. mijlocul crestelor si curbura sagitala
E. nici o linie
(pag. 208)

S1364063. Studiile dentogenice ale lui FRUSH si FISHER subliniaza ca:


A. anomaliile de pozitie ale dintilor nu trebuie reproduse simertic pe ambele hemiarcade
B. pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali
C. incalecarea centrala peste lateral aspreste expresia fizionomica si da un aspect mai voluntar
D. incalecarea laterala peste central confera un aspect de masculinitate
E. coborarea celor doi incisivi centrali imprima o nota de tristete
(pag. 212)

S1464064. Bazele din ceara ale machetelor protezelor totale trebuie sa indeplineasca urmatoarele
aspecte:
A. Sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale;
B. Sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform;
C. Sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere palatinala posterioara;
D. Versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate usor concav;
E. Ceara este bine sa aiba o culoare cat mai apropiata de cea a gingiei.
(pag. 207-209)

S1464065. Controlul DVO a machetelor protezelor totale se poate face utilizand testul Silverman,
folosind cuvinte care contin litera"S":
A. Daca dintii se ciocnesc intre ei, DVO este prea mare;
B. Daca intre dinti ramane un spatiu mare este posibil ca DVO sa fie mica, daca si aspectul estetic inclina
spre aceasta constatare;
C. Daca efectul estetic este corespunzator, este posibil ca pacientul sa fi avut spatiu minim de vorbire mai
mare in perioada de dentat;
D. Daca efectul estetic este corespunzator este posibil ca pacientul sa fi avut spaiu minim de vorbire mai mic
in perioada de dentat;
E. Daca buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort spatiul minim de vorbire este prea mic si DVO
prea mica;
(pag. 214)

S1464066. in privinta rapoartelor mandibulo-maxilare in plan orizontal, la edentatul total pot apare
urmatoarele situatii:
A. Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei, moment in care dintii
laterali vin simultan in contact ferm;
B. Nu exista concordanta intre IM si RC diferenta fiind in jur de 1 mm;
C. intre IM si RC diferenta este flagranta, se impune o noua determinare a relatiilor intermaxilare;
D. Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre poziia retrudata insa apare o deviere laterala dupa care
se stabileste un raport corect in care IM coincide cu RC;
E. Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei insa mandibula aluneca
anterior mai mult de 3 mm pana la stabilirea pozitiei de IM, situatie considerata normala.
(pag. 215-216)

1541

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1542

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1464067. in situatia in care retentivitatile osoase sunt bilaterale sau multiple si depasesc 1 mm, Grant
si Johnson propun urmatoarele solutii:
A. Din retentivitatea existenta se va pastra doar 1 mm pentru a ajuta mentinerea protezei, restul retentivitatii
fiind desfiintat pe model prin adaugare de ghips; marginea protezei se va termina in fundul de sac;
B. Marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe o parte, pe
cealalta parte extinderea va fi pana in fundul de sac;
C. Marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe ambele parti;
D. Marginile protezei care depasesc retentivitaile vor fi realizate din material rezilient;
E. Din retentivitatea existenta se va pastra doar 0,5 mm pentru a ajuta mentinerea protezei, restul retentivitatii
fiind desfiintat pe model prin adaugare de ghips; marginea protezei se va termina in fundul de sac;
(pag. 221)

S1464068. La controlul cu gura intredeschisa a machetelor trebuie sa se evidentieze urmatoarele


aspecte:
A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei;
B. Latimea celor sase incisivi centrali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale;
C. Curbura vestibulara sa fie simetrica;
D. Curbura incizala sa se incadreze in armonia feei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei
inferioare;
E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori trebuie sa fie vizibila.
(pag. 211-212)

S1464069. La controlul exobucal al arcadelor artificiale se urmaresc urmatoarele aspecte:


A. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa;
B. Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model;
C. Papilele interdentare sa fie modelate convex;
D. Curbura realizata de cei sase frontali trebuie sa fie simetrica;
E. inaltimea frontalilor trebuie sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului;
(pag. 207)

S1464070. La controlul fonetic al machetelor pot apare urmatoarele situatii:


A. Daca fonema"S"are o emisiune suierata intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea
mare;
B. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii superiori sunt prea oralizati;
C. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii superiori sunt prea vestibularizati;
D. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii inferiori sunt prea lingualizai;
E. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii inferiori sunt prea vestibularizati.
(pag. 217)

S1464071. Pentru a diferentia daca angrenajul dintilor laterali ai celor doua machete, maxilara si
respectiv mandibulara, este corect se foloseste proba spatulei:
A. in cazul in care spatula nu poate fi introdusa - "proba spatulei negativa"-, inseamna ca angrenajul dintre
dintii laterali este real si corect;
B. in cazul in care spatula poate fi introdusa - "proba spatulei pozitiva"-insemna ca relatiile intermaxilare nu au
fost corect determinate, deci angrenajul este fals si trebuie refacut;
C. Cand proba spatulei este pozitiva spatiul dintre cele doua arcade poate fi amprentat cu silicon chitos.
D. Cand proba spatulei este pozitiva spaiul dintre cele doua arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara
moale;
E. Cand proba spatulei este pozitiva bilateral, cea mai realista solutie este redeterminarea relatiilor
intermaxilare cu sabloane de ocluzie.
(pag. 215)

S1464072. Pentru controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare este recomandata utilizarea
testului Buchman - Ismail. in urma folosirii acestui test pot apare urmatoarele situatii:
A. Ceara nu poarta urmele antagonistilor, ceea ce semnifica existenta unui spatiu de inocluzie prea mare si

1542

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1543

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

implicit o DVO prea mica;


Ceara poarta urmele antagonistilor, ceea ce semnifica existenta unui spatiu de inocluzie prea mare si
implicit o DVO prea mica;
Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonistilor, ceea ce semnifica o DVO corecta;
Ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii, ceea ce inseamna ca spaiul de inocluzie
este prea mic si DVO prea mare;
Ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii, ceea ce inseamna ca spatiul de inocluzie
este prea mic si DVO prea mica.
(pag. 214)

S1464073. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele:


A. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei;
B. Montarea dintilor frontali pe o curbura vestibulara necorespunzatoare;
C. Montarea dintilor laterali in afara crestelor;
D. Raporturi mandibulo-maxilare necorespunzatoare;
E. Linia interincisiva superioara nu corespunde cu linia interincisiva inferioara cand la mandibula pacientul
prezinta dinti in zona frontala.
(pag. 218)

S1464074. Zonele de despovarare, unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa
sunt:
A. Zona"Ah";
B. Torusul maxilar;
C. Papila incisiva;
D. Gaura palatina posterioara;
E. Crestele milohioidiene ascutite.
(pag. 220)

S1564075. Care dintre urmatoarele afirmatii elaborate de FRUSH si FISHER privind montarea dintilor
sunt corecte:
A. curbura incizala este mai accentuata la barbati si mai aproape de linia dreapta la femei
B. linia coletului incisivului central superior este mai jos decat cea a incisivului lateral
C. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade
D. diastemele si tremele scad rezistena mecanica a protezelor
E. pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali.
(pag. 212)

S1564076. Care dintre urmatoarele afirmatii privind controlul bazelor din ceara ale machetelor
protezelor totale sunt corecte:
A. sa se opreasca la 4 mm de fundurile de sac ale modelelor functionale
B. sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculilor piriformi
C. papilele interdentare sa fie modelate concav
D. versantele linguale al machetei mandibulare sa fie modelate convex
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
(pag. 207)

S1564077. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"S"are o emisie suierata cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
B. fonema"S"are o emisie suierata cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic
C. fonema"S"are o emisie ca un zazait cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
D. fonema"S"are o emisie ca un zazait cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spaiu prea mic
E. fonema"S"are o emisie suierata cand macheta este prea groasa in zona rugilor palatine.

1543

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1544

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 217)

S1564078. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"V"seamana cu"F"cand dintii superiori sunt prea scurti
B. fonema"V"seamana cu"F"cand dintii superiori sunt prea lungi
C. fonema"F"seamana cu"V"cand dintii superiori sunt prea scurti
D. fonema"F"seamana cu"V"cand dinii superiori sunt prea lungi
E. fonema"V"seamana cu"F"cand proteza este prea groasa in zona rugilor palatine.
(pag. 218)

S1564079. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt oralizati
B. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt vestibularizati
C. fonema"K"este alterata cand macheta superioara este prea extinsa posterior
D. fonema"K"este alterata cand macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara
E. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt prea scurti
(pag. 218)

S1564080. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt oralizati
B. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt vestibularizati
C. fonema"D"se aude ca"T"cand dintii superiori sunt oralizati
D. fonema"D"se aude ca"T"cand dinii superiori sunt vestibularizai
E. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt scurti
(pag. 218)

S1564081. La examinarea cu gura intredeschisa a machetelor protezelor totale se urmareste:


A. linia mediana interincisiva superioara sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
B. curbura vestibulara sa fie asimetrica
C. latimea celor sase frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
D. sa existe o armonie intre forma, culoarea si marimea dinilor si aspectul somatic general al pacientului
E. indiferent de varsta, dintii frontali sa fie vizibili in totalitate.
(pag. 211)

S1564082. La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care dintre urmatoarele situatii
indica o dimensiune verticala micsorata:
A. pacientul are un facies crispat
B. buzele nu intra in contact
C. dintii sunt prea vizibili
D. sanurile periorale sunt accentuate
E. rosul buzelor este diminuat.
(pag. 214)

S1664083. in tratamentul edentatiei totale, la controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare,


daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita:
A. pacientul are un facies crispat;
B. rosul buzelor este diminuat;
C. santurile peribucale sunt accentuate;
D. dintii nu sunt vizibili
E. dintii sunt prea vizibili.

1544

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1545

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 214)

S1664084. La controlul arcadelor artificiale se urmareste:


A. curbura realizata de cei sase frontali sa fie asimetrica pentru a da aspectul de natural;
B. inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului;
C. dintii frontali sa respecte regula lui Pound;
D. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare;
E. dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinti;
(pag. 207)

S1664085. La controlul fonetic al machetelor trebuie sa urmarim:


A. in propulsie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti;
B. sa coincida pozitia de IM cu cea de RC;
C. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil;
D. sa se respecte libertatea mandibulei in propulsia de fonatie;
E. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale
incisivilor superiori.
(pag. 217)

S1664086. La controlul intrabucal al machetelor din punct de vedere estetic:


A. medicul nu trebuie sa tina seama de parerea pacientului;
B. terbuie sa tina seama doar de observatiile pe care le considera juste;
C. parerea pacientului pate ajuta la obtinerea unui efect estetic mai bun si o integrare mai buna a protezei;
D. sa verifice inchiderea etansa a coridorului bucal;
E. sa verifice daca fata ocluzala a dintilor laterali superiori este foarte bine vizibila.
(pag. 212)

S1664087. La controlul intraoral al machetei superioare urmarim ca:


A. in momentul verificarii gura sa fie intredeschisa pentru a nu pune in tensiune musculatura de la periferie;
B. limba sa aiba o pozitie anterioara pentru a nu mobiliza macheta;
C. pacientul sa faca deglutitie pentru ca macheta sa se adapteze cat mai bine la campul protetic;
D. sa se faca presiuni alternative dreapta-stanga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor pentru a
verifica stabilitatea machetelor;
E. baza machetei superioare sa cuprinda intreaga zona de inchidere posterioara.
(pag. 209)

S1664088. La proba machetelor protezelor totale:


A. se trimit sabloanele de ocluzie in cabinet;
B. proba machetelor nu pretinde prezenta sabloanelor de ocluzie in cabinet;
C. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si cu ocluzorul inchis;
D. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si ocluzorul deschis pe masa;
E. in prima faza a controlului extrabucal se apreciaza aspectul fizionomic al arcadelor.
(pag. 206)

S2164089. FRUSH sI FISHER recomanda la edentatul total urmatoarele:


A. Anomaliile de pozitionare a dintilor trebuie reproduse simetric
B. ncalecarea centralului peste lateral aspreste expresia
C. ncalecarea lateralului peste central da un aspect mai voluntar
D. Coborrea celor doi centrali da o nota simpatica
E. Linia coletului sa nu fie plasata la acelasi nivel.
(pag. 212-213)

S2164090. La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale:

1545

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1546

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza trebuie sa se extinda pe tot tuberculul piriform


Papilele interdentare sa fie modelate convex
Versantele vestibulare sa fie modelate concav
Versantele linguale sa fie modelate concav
Ceara sa aiba culoarea gingiei
(pag. 207, 209)

S2264091. La proba machetelor la edentatul total :


A. Tehnicianul va trimite in cabinet sabloanele de ocluzie asezate pe modelele functionale montate in ocluzor
sau articulator
B. Tehnicianul va trimite fisa de laborator
C. Se pot remedia greseli ale fazelor anterioare daca sunt depistate
D. Medicul poate controla corectitudinea manoperelor
E. Pacientul ia act de materializarea datelor culese in etapele anterioare
(pag. 206)

S2264092. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total realizate pe ocluzor, la


controlul ocluzorului :
A. nu trebuie sa existe joc in balama
B. planul lateral al celor doua modele trebuie sa coincida cu planul lateral al ocluzorului
C. contrapiulita trebuie sa fie fixata
D. planul median al celor doua modele trebuie sa coincida cu planul median al ocluzorulu
E. Curbura realizata de cei 6 frontali trebuie sa fie simetrica
(pag. 206)

S2264093. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul arcadelor


artificiale :
A. Curbura realizata de cei 8 frontali trebuie sa fie simetrica
B. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
C. Dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Town
D. Directia curburii sagitale trebuie sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare
E. Dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate doi dinti
(pag. 207)

S2264094. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul arcadelor


artificiale :
A. Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model
B. Supraocluzia frontala si inocluzia sagitala trebuie sa respecte indicatiile date pe fisa de laborator
C. Dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Town
D. Directia curburii sagitale trebuie sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare
E. Cuspidarea dintilor laterali trebuie sa respecte indicatia din fisa de laborator.
(pag. 207)

S2264095. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul bazelor din
ceara :
A. Versantul lingual al machetelor inferioare trebuie sa fie modelat concav
B. Bazele din ceara trebuie sa acopere 2/3 posterioare ale tuberculului piriform
C. Versantele vestibulare ale machetelor trebuie sa fie modelate convex
D. Bazele din ceara trebuie sa cuprinda santurile pterigomaxilare
E. Papilele interdentare trebuie sa fie modelate concav
(pag. 207 209)

S2264096. La controlul intrabucal al machetelor la edentatul total :

1546

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1547

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

sunt multe obiective de atins


pentru a evita deformarea machetelor se vor lua unele precautii
Controlul se face minutios dar la fiecare 6 minute machetele vor fi spalate, racite
Machetele asezate pe modele se racesc cu un jet de apa
Este bine sa fie prezenta o persoana din anturajul pacientului.
(pag. 209)

S2264097. La controlul intrabucal al machetelor superioare la edentatul total :


A. la miscarile functionale ale buzelor baza machetelor nu trebuie sa fie dislocata
B. la miscarile functionale ale limbii baza machetelor nu trebuie sa fie dislocata
C. baza machetelor trebuie sa ocoleasca frenul buzei
D. baza machetelor trebuie sa ocoleasca bridele
E. baza machetei trebuie sa aiba o grosime concordanta cu cea a fundurilor de sac
(pag. 209)

S2264098. In cadrul controlului intrabucal al machetelor inferioarela edentatul total, la verificarea


mentinerii :
A. pozitia anterioara a limbii are o actiune favorabila
B. pozitia posterioara a limbii are o actiune favorabila
C. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor
D. rolul principal il joaca gravitatia
E. se pot face imbunatatiri prin realizarea inchiderii palatinale posterioare
(pag. 210)

S2264099. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la verificarea stabilitatii :


A. se pot folosi testele Herbst
B. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor
C. daca apar tendinte de basculare dintii laterali au fost montati in afara crestei
D. daca apar tendinte de basculare dintii laterali vor fi remontati
E. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul deschide gura
(pag. 210)

S2264100. In cadrul controlului intrabucal al machetelor superioare la edentatul total, la verificarea


mentinerii :
A. succiunea este deficitara prin absenta inchiderii marginale posterioare
B. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor
C. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul deschide gura
D. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul inchide gura
E. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale molarilor
(pag. 210)

S2264101. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic :


A. se insereaza cate o macheta in cavitatea orala
B. se observa aspectul pacientului din fata
C. se observa aspectul pacientului din profil
D. examinarea se face cu gura inchisa
E. examinarea se face cu gura semi-deschisa
(pag. 210)

S2264102. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic din fata,
cu gura inchisa :
A. rosul buzelor trebuie sa aiba un aspect acceptabil
B. machetele trebuie sa ofere un suport corespunzator buzelor si obrajilor

1547

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1548

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. buzele trebuie sa fie in acelasi plan


D. buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
E. santurile paralabiale sa prezinte adancituri mai sterse decat inainte
(pag. 211)

S2264103. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic din profil,
cu gura inchisa :
A. buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta
B. marginea vestibulara a machetei superioare nu trebuie sa bombeze prea mult sub pragul narinar
C. buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
D. buza inferioara este mai proeminenta cand s-a realizat o montare inversa
E. buzele trebuie sa fie in acelasi plan cand s-a facut o montare cap la cap
(pag. 211)

S2264104. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic cu gura
intredeschisa :
A. curbura vestibulara trebuie sa fie simetrica
B. fata ocluzala a dintilor laterali trebuie sa nu atarne
C. curbura palatinala trebuie sa fie simetrica
D. latimea celor 8 frontali superiori trebuie sa se incadreze intre cele 2 comisuri bucale
E. curbura incizala trebuie sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei inferioare
(pag. 212)

S2264105. Conform studiilor lui Frush si Fischer referitoare la dentogenie :


A. coborarea celor 2 incisivi centrali da un aspect mai voluntar
B. curbura incizala este mai accentuata la barbati
C. incalecarea lateralului peste central da un aspect de feminitate
D. diastemele realizeaza de cele mai multe ori un aspect neplacut
E. vestibularizarea caninului este recomandata in special femeilor
(pag. 212-213)

S2264106. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, daca DVO este marita :
A. rosul buzelor este diminuat
B. pacientul are un facies crispat
C. aspectul fetei este imbatranit
D. dintii sunt prea vizibili
E. santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S2264107. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, daca DVO este micsorata :
A. rosul buzelor este diminuat
B. pacientul are un facies crispat
C. aspectul fetei este imbatranit
D. dintii sunt prea vizibili
E. santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S2264108. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la verificarea DVO :


A. trebuie facuta corelatie cu aspectul estetic
B. poate fi utilizat testul lui Neill
C. poate fi utilizat testul lui Silvermann
D. poate fi utilizat testul lui Buchmann-Ismail

1548

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1549

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. poate fi utilizat testul de basculare transversala


(pag. 214)

S2264109. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la testul lui Silvermann :
A. se folosesc cuvinte care contin litera s
B. dintii nu trebuie sa se ciocneasca intre ei
C. pe suprafata ocluzala a dintilor laterali inferiori se picura ceara moale
D. ceara trebuie sa poarte vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti
E. se utilizeaza criterii fizionomice
(pag. 214)

S2264110. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la testul lui BuchmannIsmail :
A. se folosesc cuvinte care contin litera s
B. dintii nu trebuie sa se ciocneasca intre ei
C. pe suprafata ocluzala a dintilor laterali inferiori se picura ceara moale
D. ceara trebuie sa poarte vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti
E. se utilizeaza criterii fizionomice
(pag. 214)

S2264111. La controlul extrabucal al machetei protezei totale se urmareste ca :


A. Bazele din ceara sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale
B. Sa se acopere treimea anterioara a tuberculului piriform
C. Papilele interdentare sa fie modelate concav
D. Versantele vestibulare ale macheteilor sa fie modelate convex
E. Versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
(pag. 207)

S2264112. Urmatoarelele afirmatii sunt adevarate privind controlul estetic al machetelor protezei totale,
pacientul fiind cu gura intredeschisa:
A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
B. Latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
C. Curbura vestibulara sa fie simetrica
D. Curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei
superioare
E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori sa fie bine vizibila( planul de ocluzie "sa atarne)
(pag. 211)

S2264113. Zonele de despovarare la edentatul total sunt:


A. Papila incisiva
B. Torusul palatin
C. Tuberozitatea maxilara
D. Gaura mentoniera
E. Tuberculul piriform
(pag. 220)

S2264114. Urmatoarele reguli elaborate de Frush si Fischer privind montarea dintilor sunt adevarate :
A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
B. Incalecarea centralului peste lateral confera un aspect de feminitate
C. Coborarea celor 2 incisivi centrali imprima o nota vesela , simpatica
D. Rotatia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din fata meziala este
recomandata in special la femei
E. Curbura incizala este mai accentuata la femei si mai aproape de linie dreapta la barbati

1549

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1550

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 213)

S2264115. In cazul in care D.V.O. este supradimensionata:


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Pacientul are un facies crispat
C. Dintii sunt prea vizibili
D. Santurile peribucale sunt accentuate
E. Rosul buzelor este diminuat
(pag. 214)

S2264116. Ce consecinte poate avea o D.V.O. micsorata :


A. Aspectul fetei este imbatranit
B. Buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort
C. Pacientul are un facies crispat
D. Rosul buzelor este diminuat
E. Santurile peribucale sunt accentuate
(pag. 214)

S2264117. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate:
A. Daca fonema "Sare o emisiune suierata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
B. Daca fonema "Sare o emisiune suierataintre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic
C. Daca fonema "Fseamana cu "Vdintii superiori sunt prea scurti
D. Daca fonema "Vseamana cu "Fdintii superiorisunt prea lungi
E. Daca fonema "Fseamana cu "Vdintii superiori sunt prea lungi
(pag. 217)

S2264118. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele:


A. Alegerea unei garnituri de dinti necorespunzatoare din punct de vedere al formei , culorii si/sau dimensiunii
dintilor
B. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si frenul buzei superioare
C. Montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
D. Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei
E. Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare
(pag. 218)

S2264119. Inainte de a trimite machetele la laborator, pe model se transmit urmatoarele date :


A. Forma zonei de inchidere palatinala posterioara
B. Profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
C. Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
D. Zonele de despovarare
E. Materialul din care se va realiza baza protezei
(pag. 219)

S2264120. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala :


A. Se realizeaza gravarea modelului de catre medic in prezenta pacientului
B. Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor
C. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile orizontale
D. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile verticale
E. Profunzimea maxima se situeaza la nivelul limitei anterioare palatinale posterioare
(pag. 219-220)

S2264121. Zonele de despovarare la proteza totala :


A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa

1550

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1551

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Grosimea zonei de despovarare variaza intre 1mm si 1,5mm


Grosimea zonei de despovarae variaza intre 0,25mm si 1mm
Grosimea poate fi transmisa laboratorului prin hasurare pe model
Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenta de rezilienta dintre mucoasa crestei
edentate si mucoasa torusului
(pag. 220)

S2264122. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor protezei totale,


proba spatulei:
A. Negativa indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect;
B. Pozitiva indica un angrenaj fals;
C. Pozitiva bilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
D. Pozitiva bilateral se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie;
E. Pozitiva unilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale;
(pag. 215)

S2264123. La controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, angrenajul dintilor laterali :


A. poate sa fie real
B. poate sa fie fals
C. este verificat cu testul de basculare transversala
D. este verificat cu proba spatulei
E. daca este fals trebuie refacut
(pag. 215)

S2264124. Daca la controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, intre IM si RC este o diferenta in
jur de 1mm :
A. machetele pot fi tinute in gura un timp ceva mai indelungat si prin inmuierea cerii au loc mici repozitionari
ale dintilor
B. perfectarea relatiilor ocluzale nu poate fi facuta pe protezele finite
C. perfectarea relatiilor ocluzale poate fi facuta pe protezele finite
D. perfectarea relatiilor ocluzale se poate face prin slefuiri selscetive
E. se impune o redeterminare a relatiilor intermaxilare.
(pag. 216)

S2264125. Controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, dupa montarea in articulator :


A. presupune controlul si in pozitii excentrice
B. presupune controlul angrenajului in propulsie
C. presupune controlul angrenajului in lateralitate
D. in propulsie trebuie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti
E. in propulsie nu trebuie sa existe contacte la nivelul ultimilor dinti
(pag. 216)

S2264126. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale :


A. poate fi facut numai in conditiile in care machetele se mentin pe campul protetic
B. se va verifica daca se respecta libertatea mandibulei in propulsia de fonatie
C. se va verifica daca se respecta libertatea mandibulei in lateralitate
D. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale
incisivilor superiori
E. cand pacientul numara de la 33 la 35 dintii frontali inferiori nu trebuie sa atinga fata palatinala a frontalilor
superiori.
(pag. 216)

S2264127. La controlul fonetic al protezelor totale, cand fonema S are o emisie suierata :

1551

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1552

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mare


intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mic
frontalii superiori sunt prea palatinizati
frontalii superiori sunt prea vestibularizati
frontalii inferiori sunt prea vestibularizati
(pag. 217)

S2264128. Situatiile care pretind remontarea dintilor la proba machetelor protezelor totale sunt:
A. montarea dintilor frontali in afara crestelor
B. montarea dintilor laterali in afara crestelor
C. garnitura de dinti necorespunzatoare ca forma
D. garnitura de dinti necorespunzatoare ca si culoare
E. neconcordanta intre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei
(pag. 218)

S2264129. Zonele de despovarare in cazul protezelor totale sunt :


A. gaura mentoniera
B. torusul palatin
C. tuberozitatea maxilara
D. tuberculul piriform
E. papila incisiva
(pag. 220)

S2264130. Zonele de despovarare in cazul protezelor totale :


A. sunt localizate de tehnician
B. grosimea poate fi transmisa prin hasurare pe model
C. grosimea poate fi transmisa prin notare in fisa de laborator
D. sunt reprezentate de exostoze
E. sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact cu mucoasa
(pag. 220)

S2264131. Materialul din care se realizeaza baza protezei totale este :


A. acrilat termopolimerizabil roz
B. acrilat termopolimerizabil transparent
C. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale bucoplastice
D. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale reziliente
E. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu fibre de carbon
(pag. 222)

S2264132. La controlul extrabucal al machetelor, pe ocluzor, trebuie ca :


A. ocluzorul sa aiba un joc in balama
B. contrapiulita sa fie mobila
C. planul median al modelelor sa coincida cu planul median al ocluzorului
D. contrapiulita sa fie fixa
E. pe modele sa fie trasate liniile de referinta
(pag. 206)

S2264133. Liniile de referinta care se traseaza pe modele, in cazul unei edentatii totale, sunt :
A. linia paramediana
B. linia caninilor
C. mijlocul crestelor
D. curbura transversala

1552

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1553

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. linia surasului
(pag. 206)

S2264134. La controlul propriu-zis al arcadelor artificiale in cazul unui edentat total :


A. dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
B. curbura realizata de cei 6 frontali sa fie asimetrica
C. dintii laterali se monteaza pe tuberozitate
D. dintii laterali se monteaza pe mijlocul crestei
E. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura cresti maxilare
(pag. 208)

S2264135. La controlul propriu-zis al arcadelor artificiale ale machetelor in cazul unui edentat total :
A. linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model
B. curbura incizala se alege aleatoriu
C. dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate 2 dinti
D. dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate 3 dinti
E. dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Pound
(pag. 208)

S2264136. La controlul bazelor din ceara ale machetelor in cazul unui edentat total :
A. acestea trebuie sa respecte limitele functionale ale campului protetic
B. papailele interdentare sa fie modelate concav
C. papailele interdentare sa fie modelate convex
D. versantele vestibulare sa fie modelate concav
E. versantul lingual sa fie modelat convex
(pag. 209)

S2264137. La controlul bazelor din ceara ale machetelor in cazul unui edentat total :
A. trebuie sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor preliminare
B. sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. sa cuprinda zona de inchidere palatinala posterioara
D. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate concav
(pag. 209)

S2264138. La controlul machetei superioare in cazul edentatiei totale :


A. baza sa ocoleasca frenul buzei inferioare
B. baza nu trebuie sa fie dislocata in cursul miscarilor functionale ale buzelor si obrajilor
C. baza sa cuprinda intreaga zona de inchidere posterioara
D. mentinerea machetei este mai mare decat a protezei finite
E. stabilitatea machetei se verifica prin apasari alternative anterioare-posterioare
(pag. 209)

S2264139. La controlul machetei inferioare in cazul unei edentetii totale :


A. controlul extinderii bazelor se face cu gura larg deschisa
B. mentinerea machetei este mai usor de verificat
C. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor superiori
D. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor inferiori
E. controlul extinderii bazelor se face cu gura usor deschisa
(pag. 210)

S2264140. Pentru controlul estetic al machetelor unui edentat total , din fata, cu gura inchisa :

1553

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1554

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

cu machetele inserate in cavitatea bucala se observa aspectul facial


santurile paralabiale sa prezinte adancituri mai accentuate
buza superioara sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei
buza superioara sa fie ceva mai proeminenta decat cea inferioara
curbura vestibulara sa fie simetrica
(pag. 209)

S2264141. Ce consecinte poate avea o DVO micsorata?


A. aspectul imbatranit al fetei
B. buzele nu intra in contact
C. facies crispat
D. rosul de buze este diminuat
E. santuri peribucale accentuate
(pag. 214)

S2264142. In cazul unei DVO supradimensionate :


A. aspectul fetei este imbatranit
B. pacientul are un facies crispat
C. dintii sunt prea vizibili
D. santurile peribucale sunt accentuate
E. rosul buzelor este diminuat
(pag. 214)

S2264143. La controlul intrabucal al machetelor unui edentat total, cu gura intredeschisa se ia in


considerare :
A. latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale
B. curbura vestibulara asimetrica
C. curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei
D. fata ocluzala a dintilor laterali superiori nu trebuie sa fie prea vizibila
E. armonie dento-somato-faciala
(pag. 214)

S2264144. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor protezei totale,


proba spatulei :
A. negativa indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect
B. pozitiva indica un angrenaj fals
C. pozitiva bilateral spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
D. pozitiva bilateral se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
E. pozitiva unilateral - spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale
(pag. 214)

S2264145. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate :
A. fonema "S are o emisiune suerata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare
B. fonema "S are o emisiune suerata intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic
C. fonema "F seamana cu "V dintii superiori sunt prea scurti
D. fonema "V seamana cu "F dintii superiori sunt prea lungi
E. fonema "F seamana cu "V dintii superiori sunt prea lungi
(pag. 218)

S2264146. Zonele de despovarare la edentatul total sunt :


A. papila incisiva
B. torusul palatin

1554

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1555

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. tuberozitatea maxilara
D. gaura mentoniera
E. tuberculul piriform
(pag. 211)

S2264147. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt :


A. neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei
B. montarea dintilor frontali pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
C. montarea dintilor frontali inafara crestelor
D. raporturi mandibulo maxilare necorespunzatoare
E. linia interincisiva superioara nu corespunde cu cea inferioara cand pe mandibula pacientul prezinta dinti in
zona frontala
(pag. 218)

S2264148. Zonele care necesita despovarare :


A. zonaAh
B. torusul mandibular
C. papila incisiva
D. gaura palatina posterioara
E. crestele milohioidiene ascutite
(pag. 220)

S2364149. Pe modelele montate n ocluzor trebuie trasate urmtoarele linii de referin:


A. linia mediana i linia caninilor
B. planul de ocluzie
C. linia sursului
D. mijlocul crestelor i curbura sagital
E. nici o linie
(pag. 206-207)

S2364150. La controlul arcadelor artificiale se verific dac:


A. dac dinii laterali sunt montai pe tuberozitate sau pe tubercului piriform
B. dac dinii laterali sunt montai pe mijlocul crestei
C. dac dinii laterali sunt montai nafar crestei
D. dac dinii laterali sunt montai nuntrul crestei
E. dac dinii laterali sunt montai pn la nivelul tuberozitii sau a tuberculului piriform
(pag. 207)

S2364151. La controlul bazelor din cear a machetelor se are n vedere dac n mod normal:
A. marginile machetei se opresc la o distan de 1 mm fa de fundurile de sac ale modelelor funcionale
B. marginile distale ale machetei inferioare acoper 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. papilele interdentare sunt modelate concav
D. versantul lingual al machetei inferioare s fie modelat concav
E. versantele vestibulare ale machetelor s fie modelate convex
(pag. 208-209)

S2364152. La controlul intrabucal al machetei superioare se verific daca n mod normal:


A. baza machetei are o lungime i o lime mai mic dect cea a fundurilor de sac
B. baza machetei superioare se extinde posterior pn la zona de nchidere palatinal posteioar
C. baza machetei superioare cuprinde ntreaga zon de nchidere palatinal posterioar
D. baza machetei acoper frenul buzei superioare i bridele
E. baza machetei ocolete formaiunile mobile de la periferia cmpului protetic

1555

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1556

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 209)

S2364153. Controlul intrabucal al machetei inferioare presupune:


A. aprecierea lungimii marginilor prin inspecie i palpare
B. stabilirea poziiei anterioare a limbii
C. stabilirea poziiei posterioare a limbii
D. aprecierea stabilitii machetei pe cmp
E. verificarea aplicrii de ctre tehnician a tehnicii de montare a dinilor indicat pe fia de laborator
(pag. 210)

S2364154. Controlul estetic al machetelor din fa presupune c:


A. machetele s ofere un suport corespunztor buzelor i obrajilor
B. anurile nazo-labiale i para-labiale s prezinte adncituri mai terse dect nainte
C. anurile nazo-labiale i para-labiale s prezinte adncituri mai pronunate dect nainte
D. buza superioar s fie simetric n ceea ce privete plenitudinea ei
E. rosul buzelor s fie micorat
(pag. 210-211)

S2364155. Controlul estetic al machetelor din profil presupune c:


A. buza superioar s fie mai proeminent dect buza inferioar
B. buza superioar s fie n acelai plan cu buza inferioar n axul montrii cap la cap
C. buza inferioar s circumscrie buza superioar
D. marginea vestibular a machetei superioare s bombeze mai mult sub pragul narinar pentru asigurarea
plenitudinii buzei superioare
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 211)

S2364156. La controlul intrabucal al machetelor cu gura intredechis se verific dac n mod normal:
A. linia median interincisiv superioar se suprapune peste planul medio-sagital al feei
B. limea celor 6 frontali superiori depete cu 1 mm comisurile bucale
C. curbura vestibular s fie simertic
D. curbura incizal este paralel cu marginea liber a buzei inferioare
E. curbura incizal este paralel cu marginea liber a buzei superioare
(pag. 212)

S2364157. Studiile dentogenice ale lui FRUSH Si FISHER subliniaz c:


A. anomaliile de poziie ale dinilor nu trebuie reproduse simertic pe ambele hemiarcade
B. poziia, forma i culoarea incisivului central domin fizionomic ceilali dini frontali
C. nclecarea central peste lateral asprete expresia fizionomic i d un aspect mai voluntar
D. nclecarea lateral peste central confer un aspect de masculinitate
E. coborrea celor doi incisivi centrali imprim o not de tristee
(pag. 213)

S2364158. Zone de despovarare unde baza protezei nu trebuie s vin n contact intim cu mucoasa
sunt:
A. sutura intermaxilar
B. torusul palatin i mandibular
C. papila incisiv
D. tuberozitile maxilare
E. tuberculii piriformi
(pag. 220)

S2364159. Zonele cu retentiviti bilaterale mai mari de 1 mm de la nivelul cmpului protetic necesit:

1556

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1557

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

rezecie chirurgical bilateral


rezecie chirurgical unilateral
modificarea axului de inserie a protezei
despovararea lor
realizarea unor proteze cu margini reziliente
(pag. 221)

S2564160. Care din urmtorii factori determin pronunarea incorect a fonemei,, S,, la controlul
fonetic al machetelor protezelor totale :
A. montarea dinilor frontali superiori prea vestibularizai
B. montarea dinilor frontali inferiori prea lingualizai
C. montarea dinilor frontali superiori prea oralizai
D. montarea dinilor laterali superiori pe mijlocul crestei edentate
E. prelungirea machetei protezei mandibulare la nivelul tuberculului piriform
(pag. 217, 218)

S2664161. Zonele din marginile eilor aspra crora trebuie s se intervin, de obicei la aplicarea
protezei scheletate maxilare sunt:
A. marginea eilor n zona incisivilor, unde creasta poate fi retentiv;
B. marginea intern a eilor la nivelul tuberozitilor, mai ales cnd acestea sunt retentive;
C. marginea eilor la nivelul crestei zigomato-molare;
D. marginea eilor n zona premolarilor, unde creasta poate fi retentiv;
E. la nivelul prelungirilor retromilohioidiene ale eilor.
(pag. 540)

S2664162. Pentru obinerea unor proteze stabile n timpul masticaiei, n cazul edentaiei de cl. I, este
necesar:
A. s se monteze dinii laterali strict pe mijlocul crestei;
B. s avem ct mai multe contacte interdentare n IM i RC;
C. s avem contacte interdentare de tip cuspid-pant cuspidian;
D. s avem contacte interdentare de tip cuspid-fos;
E. cel mai important este s realizm echilibrarea balansat Gysi.
(pag. 542)

S2664163. Pentru obinerea unor proteze stabile n timpul masticaiei, n cazul edentaiei de cl. I,
trebuie s acordm importan deosebit contactului:
A. cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonist (n cazul montrii normale);
B. cuspizilor vestibulari superiori cu fosa antagonist (n cazul ocluziei inverse);
C. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonist (n cazul montrii normale);
D. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonist (n cazul ocluziei inverse);
E. cuspizilor linguali inferiori cu fosa antagonist (n cazul ocluziei inverse).
(pag. 542)

S2664164. Dup perioada de acomodare cu proteza scheletat pe timpul nopii se procedeaz astfel:
A. bruxomanii vor purta proteza;
B. bruxomanii nu vor purta proteza;
C. se recomand purtarea protezelor ce rezolv edentaii frontale pentru a evita punerea pacientului n situaii
sociale dificile;
D. dac la mandibul avem o protez termino-terminal iar la maxilar o protez total se recomand purtarea
pe timpul nopii doar a protezei maxilare;
E. n situaia de la punctul d se scot sau se poart ambele proteze.
(pag. 546)

1557

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1558

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2664165. Dup inserarea unei proteze pariale mobilizabile, pacienii vin la cabinetele stomatologice
din urmtoarele motive
A. fractur de croet;
B. dureri;
C. instabilitatea protezei;
D. cei mai muli vin la control din contiinciozitate;
E. puini vin la control din contiinciozitate.
(pag. 546)

S2664166. Durerea la periferia cmpului protetic la purttorii de proteze pariale mobilizabile este
cauzat de:
A. traumatizrii marginale a modelului;
B. atrofia crestelor;
C. contacte premature;
D. interferene ocluzale;
E. marginilor subextinse.
(pag. 547)

S2664167. Pentru pacienii protezai parial mobilizabil, durerea la nivelul crestelor se poate datora:
A. contur neregulat al crestelor;
B. contur regulat al crestelor;
C. exostoze;
D. mucoas subire i atrofic;
E. creste ascuite, sensibile la presiune.
(pag. 548)

S2664168. Durerea la nivelul unui dinte stlp n cazul pacienilor protezai mobilizabil poate fi cauzat
de:
A. contact prematur pe conectorul principal;
B. interferen pe un pinten ocluzal;
C. lipsa de reciprocitate (deformarea braului opozant);
D. conectori secundari elastici;
E. un bra retentiv hiperactiv.
(pag. 548)

S2664169. Din ce rezid necesitatea protezrii unei edentaii pariale?


A. ntotdeauna n edentaia parial masticaia este nesatisfctoare;
B. necesitatea redrii fizionomiei i fonaiei n edentaiile frontale;
C. necesitatea evitrii suprasolicitrilor dinilor restani;
D. evitatrea migrrilor orizontale;
E. evitarea extruziei dar nu i a egresiei.
(pag. 544)

S2864170. La controlul exooral al bazelor machetelor la protezarea edentatului total se urmareste:


A. sa ajunga in fundurile de sac ale modelelor functionale
B. sa acopere 1/3 anterioara a tuberculului piriform
C. sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchiderea palatinala posterioara
D. papilele interdentare sa fie modelate concav
E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate concav
(pag. 207-209)

S2864171. Situatiile care pretind remontarea dintilor la proba machetelor la edentatul total sunt:
A. alegerea unei garnituri corespunzatoare de dinti

1558

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1559

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei


montarea dintilor laterali in afara crestelor
rapoarte mandibulo-maxilare corespunzatoare
montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare
(pag. 218)

S2864172. Zonele de despovarare ce trebuie transmise pe model tehnicianului, la protezarea


edentatului total sunt:
A. sutura intermaxilara
B. torusul palatin
C. papila incisiva
D. exostazele
E. tuberculul piriform
(pag. 220)

S2864173. Caracteristicile(localizarea si grosimea) zonei de despovarare,transmise pe model


laboratorului,in protezarea edentatiei totale sunt:
A. stabilite de tehnician
B. stabilite de medic
C. localizarea va fi indicata prin desenarea zonei respective pe model
D. grosimea transmisa prin hasurare
E. localizarea transmisa prin hasurare
(pag. 220)

S2864174. Materialele din care sunt confectionate bazele protezelor totale sunt:
A. acrilat termopolimerizabil roz
B. acrilat termopolimerizat transparent
C. acrilat autopolimerizabil
D. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale reziliente
E. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu fibre de sticla
(pag. 221)

S2964175. La controlul extrabucal al machetelor protezelor totale, in zona frontala se vor urmari
urmatoarele aspecte:
A. daca cei 6 dinti frontali ocupa spatiul dintre linia caninilor
B. daca cei 6 dinti frontali au fost montati aliniat, fara inghesuiri sau rotari
C. daca marginea incizala a incisivului central superior se afla cu 1-2 mm sub buza inferioara
D. daca linia mediana interincisiva corespunde cu linia mediana a modelului
E. daca inaltimea frontalilor se incadreaza intre planul de ocluzie si linia surasului
(pag. 207, 213)

S2964176. Controlul extrabucal al machetelor protezelor totale in zona laterala va urmari:


A. daca dintii realizeaza unitati masticatorii
B. daca dintii sunt montati pe mijlocul crestei
C. proba spatulei
D. daca dintii laterali au aceeleasi dimensiuni cu dintii naturali
E. dintii laterali sa nu fie montati pe tuberozitate
(pag. 207)

S2964177. Controlul dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor totale evidentiaza
o dimensiune marita pe baza urmatoarelor repere:
A. spatiul de inocluzie anulat
B. spatiul de inocluzie este mare

1559

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1560

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. rosul buzelor este diminuat


D. faciesul este crispat
E. la pronuntarea litereiS dintii se ating intre ei
(pag. 214)

S2964178. Cand intalnim proba spatulei pozitiva la machetele protezelor totale, vom face corectarea in
felul urmator:
A. vom aplica machetele pe modele si le vom trimite in laborator cerand remontarea
B. spatiul dintre arcade unde proba spatulei este pozitiva va fi amprentat cu o pana de ceara, ansamblu
modele-machete-pana este trimis in laborator cu ocluzorul inchis pentru remontare
C. se reia faza de la redeterminarea nivelului si directiei PO
D. se reia faza de la redeterminarea DVO
E. spatiul dintre arcade cu proba spatulei pozitiva va fi amprentat cu o pana de ceara,ansamblu modelemachete-pana e trimis in laborator cu bratul superior al ocluzorului desprins de pe modelul superior
(pag. 215)

1560

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1561

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 65
Aplicarea i adaptarea protezelor totale
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1365001. Aplicarea protezelor in cavitatea bucala este precedata de:
A. adaptarea mecanica a pieselor protetice
B. controlul lor extrabucal
C. adaptarea biologica a pieselor protetice
D. controlul lor intrabucal
E. retusarea marginilor protezei
(pag. 223,224)

S1365002. Contactele premature inregistrate in I.M ce deviaza mandibula rectiliniu, sagital, spre
anterior pe o distanta de 1 mm vor fi slefuite dupa tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una din variante nu este corecta
(pag. 226)

S1365003. Existenta unui contact prematur in I. M care deviaza proteza oblic spre limba se va slefui
dupa tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corecta
(pag. 227)

S1365004. Existenta unui contact prematur in I.M care deviaza mandibula inafara spre obraz se va
slefui dupa tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corecta
(pag. 227)

S1365005. Igienizarea protezelor de catre pacient se realizeaza prin:


A. spalare cu apa si sapun
B. spalare cu alcool si clatire cu apa
C. spalare cu pasta de dinti si clatire cu apa
D. dezinfectarea protezelor cu soluie de cloramina
E. nu este necesara igienizarea
(pag. 232)

1561

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1562

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1365006. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica:


A. BULL
B. MUDL
C. LUBL
D. DUML
E. nici una
(pag. 227)

S1365007. Solutia Mc Collum contine:


A. lipaza, proteaza, citrat de Na, celuloza, bicarbonat de Na
B. acid clorhidric 5%, tripsina, EDTA
C. lipaza, tripsina, amilaza, celuloza, EDTA
D. acid fosforic 7,6%, florura de benzol Konium 2,5%
E. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloza
(pag. 232)

S1465008. Dupa Silverman, pacientul ideal pentru acceptarea protezarii totale este:
A. Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica ( 5 ani) si o varsta psihologica mai
mare cu 10 ani decat cea cronologica;
B. Un pacient cu varsta biologica identica cu cea cronologica si varsta psihologica cu 10 ani mai mare decat
cea cronologica.
C. Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica ( 5 ani) si o varsta psihologica in
raport cu cea cronologica de 10 ani;
D. Un pacient cu varsta biologica mai redusa cu pana la 5 ani faa de cea cronologica si o varsta psihologica
identica cu cronologica;
E. Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica ( 5 ani) si o varsta psihologica mai
mica cu 10 ani decat cea cronologica.
(pag. 229)

S1465009. Pana la aplicarea lor in cavitatea bucala protezele vor fi:


A. Pastrate uscate;
B. Vaselinate si puse in apa;
C. Pastrate in alcool pentru a se dizolva eventualele urme de monomer;
D. Pastrate in apa pentru a se dizolva eventualele urme de monomer;
E. Pastrate in apa oxigenata pentru a se dizolva eventualele urme de monomer;
(pag. 224)

S1565010. Care este cea mai simpla metoda de evitare a depunerilor tartrice pe proteze:
A. spalarea protezei cu pasta de dinti
B. spalarea protezei cu apa si sapun
C. folosirea acizilor diluati
D. folosirea enzimelor
E. folosirea hipocloritilor alcalini.
(pag. 233)

S1565011. Care sunt la ora actuala cele mai folosite substante pentru dezinfectia protezelor:
A. enzimele
B. acizii diluati
C. peroxizii alcalini
D. hipocloriii alcalini
E. hipocloritii acizi.
(pag. 234)

1562

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1563

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S1565012. Dupa aplicarea protezei in cavitatea orala, pacientul este chemat la control dupa urmatorul
interval:
A. 10 - 20 ore
B. 25 48 ore
C. 3 zile
D. 7 zile
E. 10 zile.
(pag. 230)

S1565013. La controlul extraoral al protezelor totale nu se urmareste:


A. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
B. verificarea polimerizarii protezei
C. verificarea prelucrarii protezei
D. verificarea fonaiei
E. decelarea asperitatilor de pe fata mucozala.
(pag. 223)

S1565014. Pentru curatirea si dezinfectarea protezelor nu se folosesc:


A. enzime
B. acizi diluati
C. acizi concentrati
D. peroxizi alcalini
E. hipocloriti alcalini.
(pag. 234)

S1565015. Pentru neadaptarea la protezele totale nu este este incriminata:


A. slaba comunicare medic pacient
B. buna comunicare medic pacient
C. pretentiile nerealiste, absurde ale pacientului
D. anxietatea deosebita a pacientului
E. dorinta de esec a pacientului.
(pag. 230)

S1665016. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala pacientul va primi urmatoarele
recomandari;
A. folosirea arcadelor artificiale in aceeasi maniera ca si dintii naturali;
B. protezele se tin in cavitatea bucala doar in timpul zilei;
C. igienizarea protezei cu ajutorul periutei si a pastei de dinti;
D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reaparitia simtului gustativ;
E. consumarea alimentelor de consistenta crescuta in primele zile
(pag. 232)

S1665017. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica intercuspidarea maxima
daca devierea protezei este oblica spre limba se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

S1665018. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica intercuspidarea maxima
si devierea mandibulei este sagitala, rectilinie spre anterior pana la 1 mm, se slefuiesc dupa regula:

1563

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1564

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

MUDL;
LUBL;
BULL;
DUML;
Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

S1665019. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica intercuspidarea maxima
si mandibula deviaza spre obraz se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)

S1665020. La adaptarea protezelor totale, contactele premature in propulsie se vor suprima dupa
regula:
A. DUML;
B. MUDL;
C. LUBL;
D. BULL;
E. Nu necesita slefuire
(pag. 228)

S1665021. La controlul exobucal al protezei finite, medicul trebuie sa procedeze astfel:


A. sa efectueze acest control in prezenta pacientului;
B. sa refuze protezele care nu sunt bine lustruite pe ambele fete;
C. sa accentueze gravarea la linia Ah;
D. sa verifice pozitia corecta a dintilor;
E. sa verifice contactele dento-dentare in relatie centrica
(pag. 223)

S1665022. La controlul intrabucal al protezelor se procedeaza astfel:


A. se aplica mai intai proteza superioara;
B. se aplica mai intai proteza inferioara;
C. se folosesc anestezice de contact pentru a inlatura senzatia de voma;
D. se controleaza stabilitatea protezei maxilare incepand cu deschiderea usoara a gurii;
E. aprecierea mentinerii prin presiuni digitale pe fata ocluzala a dintilor laterali
(pag. 224)

S1665023. Solutia Mc Collum utilizata pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale are la baza:
A. hipocloriti alcalini;
B. acizi concentrati;
C. acizi diluati;
D. enzime;
E. peroxizi alcalini
(pag. 234)

S2165024. Primul obiectiv n controlul intrabucal al protezei totale este:


A. Controlul stabilitatii
B. Controlul fizionomiei si fonatiei

1564

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1565

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Aprecierea portiunilor care declanseaza dureri, delimitarea si corectarea lor


D. Echilibrarea ocluzala
E. Controlul mentinerii
(pag. 224)

S2265025. Contactele premature inregistrate in I.M. ce deviaza mandibula rectiliniu, sagital, spre
anterior pe o distanta de 1mm vor fi slefuite dupa tehnica :
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sun corecte
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 226)

S2265026. Existenta unui contact prematur in I.M. care deviaza proteza oblic spre limba se va slefiui
dupa tehnica :
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. toate tehnicile sunt corecte
(pag. 227)

S2265027. Existenta unui contact prematur in I.M. care deviaza mandibula inafara spre obraz se va
slefui dupa tehnica :
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toata tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corecta
(pag. 227)

S2265028. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica :


A. BULL
B. MUDL
C. LUBL
D. DUML
E. nici un raspuns
(pag. 227)

S2265029. Metoda cea mai simpla de evitare a depunerilor tartrice pe proteza este ;
A. spalarea protezei cu pasta de dinti
B. spalarea protezei cu apa si sapun
C. folosirea de acizi diluati
D. folosirea enzimelor
E. folosirea hipocloritilor alcalini
(pag. 233)

S2265030. Care sunt la ora actuala cele mai folosite substante pentru dezinfectia protezelor?
A. Enzimele
B. acizii diluati
C. peroxizii alcalini
D. hipocloritii alcalini

1565

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1566

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. hipocloritii acizi
(pag. 234)

S2265031. Pentru curatirea si dezinfectrea protezelor nu se folosesc :


A. enzime
B. acizi diluati
C. acizi concentrati
D. peroxizi alcalini
E. hipocloriti alcalini
(pag. 234)

S2265032. Pentru neadaptarea la protezele totale nu este incriminata :


A. slaba comunicare medic pacient
B. buna comunicare medic pacient
C. pretentiile nerealiste, absurde ale pacientului
D. anxietatea deosebita a pacientului
E. dorinta de esec a pacientului
(pag. 230)

S2365033. Aplicarea protezelor n cavitatea bucal este precedat de:


A. adaptarea mecanic a pieselor protetice
B. controlul lor extrabucal
C. adaptarea biologic a pieselor protetice
D. controlul lor intrabucal
E. retuarea marginilor protezei
(pag. 223-224)

S2365034. Contactele premature nregistrate n I.M ce deviaz mandibula rectiliniu, sagital, spre
anterior pe o distan de 1 mm vor fi lefuite dup tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una din variante nu este corect
(pag. 225)

S2365035. Existena unui contact prematur n I.M care deviaz mandibula nafar spre obraz se va
lefui dup tehnica:
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corect
(pag. 227)

S2365036. Existena unui contact prematur n I. M care deviaz proteza oblic spre limb se va lefui
dup tehnica
A. LUBL
B. MUDL
C. BULL
D. toate tehnicile sunt corecte
E. nici una nu este corect

1566

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1567

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 227)

S2365037. Pentru suprimarea contactelor premature n propulsie se va utiliza tehnica:


A. BULL
B. MUDL
C. LUBL
D. DUML
E. nici una
(pag. 228)

S2365038. Igienizarea protezelor de ctre pacient se realizeaz prin:


A. splare cu ap i spun
B. splare cu alcool i cltire cu ap
C. splare cu past de dini i cltire cu ap
D. dezinfectarea protezelor cu soluie de cloramin
E. nu este necesar igienizarea
(pag. 233)

S2365039. Soluia Mc Collum conine:


A. lipaz, proteaz, citrat de Na, celuloz, bicarbonat de Na
B. acid clorhidric 5%, tripsin, EDTA
C. lipaz, tripsin, amilaz, celuloz, EDTA
D. acid fosforic 7,6%, florur de benzol Konium 2,5%
E. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloz
(pag. 234-235)

S2565040. Controlul extraoral al protezelor totale urmrete:


A. verificarea stabilitii
B. verificarea poziionrii corecte a dinilor artificiali
C. nivelul de plasare al liniei sursului
D. verificarea siturii limitei posterioare a protezei maxilare la nivelul zonei Ah
E. econtrolul echilibrului ocluzal
(pag. 223)

S2665041. Pentru cptuirea protezelor scheletate trebuie ndeplinite condiiile:


A. scheletul metalic al protezei s fie n stare bun, uor deformat;
B. scheletul metalic s fie adaptat aproximativ la dinii restani;
C. eile s fie incorect extinse;
D. dinii artificiali s fie abrazai;
E. ocluzia s poat fi echlibrat prin mici lefuiri de echilibrare.
(pag. 555)

S2665042. Dezavantajele materialelor reziliente de cptuire sunt:


A. legtur ideal cu acrilatul eiilor;
B. legtur satisfctoare cu acrilatul eilor;
C. miros plcut;
D. gust plcut;
E. schimbarea culorii n timp.
(pag. 560)

S2665043. Protezele scheletate se pot rebaza dac sunt ndeplinite condiiile:


A. schelet aproximativ adaptat pe dini;

1567

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1568

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

dini artificiali abrazai;


ocluzie dezechilibrat;
dini restani fr carie;
dini artificiali nedeteriorai.
(pag. 562)

S2665044. Indicaiile rebazrii protezelor scheletate sunt:


A. test de rotaie al protezelor laterale pozitiv;
B. test de rotaie al protezeor laterale negativ;
C. pacient nemulumit de fizionomia dinilor restani;
D. acrilatul eilor nu este poros;
E. protez cptuit cu aspect neplcut.
(pag. 562)

S2665045. Obiectivele principale ale rebazrii protezelor scheletate sunt:


A. readaptarea eilor la crestele alveolare atrofiate intens;
B. mbuntirea dinilor restani;
C. pozitivarea testului de rotaie la protezele laterale;
D. pozitivarea testului de rotaie la protezele terminale;
E. readaptarea marginal a eilor privind extinderea i modelarea marginal funcional
(pag. 562)

S2965046. La aplicarea protezelor totale noi in cavitatea bucala, prima manopera care se face este:
A. controlul mentinerii
B. controlul stabilitatii
C. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri
D. controlul esteticii frontale a protezei maxilare
E. controlul fonatiei
(pag. 226)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1265047. Alterarea gustului la pacientul purtator de proteze totale:
A. se poate datora disparitiei papilelor gustative
B. se poate datora modificarilor papilelor gustative
C. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei
D. dispare intr-o zi sau cel mult doua
E. determina consumarea cu dificultate a alimentelor
(pag. 232)

S1265048. Aparitia bascularii transversale la proteza totala maxilara se datoreaza:


A. montarii dintilor laterali pe mijlocul crestei
B. nefolierii torusului palatin
C. unor erori de amprentare
D. unei mucoase fixe foarte reziliente
E. atrofiei usoare a crestei alveolare
(pag. 226)

S1265049. Daca exista un contact prematur ce deviaza mandibula spre obraz la pacientul purtator de
proteze totale slefuirea se face dupa tehnica:
A. LUBL

1568

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1569

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

BULL
MUDL
DUML
vestibular superior, lingual inferior
(pag. 227)

S1265050. Desprinderea protezei constatata la aprecierea mentinerii protezei totale mandibulare


presupune
A. existenta unor margini vestibulare prea subtiri
B. montarea dintilor frontali prea vestibular
C. nedegajarea frenului bucal
D. nefolierea torusului palatin
E. existenta unor margini vestibulare prea lungi
(pag. 225)

S1265051. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste:


A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor
B. verificarea prelucrarii protezelor
C. controlul stabilitatii
D. controlul mentinerii
E. controlul fizionomiei si fonatiei
(pag. 224)

S1265052. Dupa aplicarea protezelor totale leziunile apar in special:


A. in zona Ah
B. in zona linguala centrala
C. la nivelul bridelor vestibulare laterale
D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta
E. la nivelul crestelor edentate neretentive
(pag. 230)

S1265053. In primele zile dupa protezarea pacientului edentat total:


A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma
B. poate aparea alterarea gustului
C. consumarea alimentelor se face cu usurinta
D. senzatia de voma apare cind DVO este marita
E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde
(pag. 232)

S1265054. La controlul extrabucal al protezei totale finite se urmareste:


A. verificarea prelucrarii corecte a protezei
B. mentinerea si stabilitatea protezei pe model
C. verificarea montarii corecte a dintilor
D. indepartarea eventualelor urme de ulei prin spalare minutioasa
E. echilibrarea ocluzala
(pag. 223)

S1265055. La pacientul varstnic edentat total apar modificari ale tractului digestiv:
A. cresterea elasticitatii tesuturilor
B. cresterea numarului papilelor gustative
C. scaderea secretiilor glandulare
D. cresterea productiei de HCl din sucul gastric

1569

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1570

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. scaderea activitatii enzimatice


(pag. 231)

S1265056. Neadaptarea psihica a pacientului la protezele totale are ca si cauze


A. slaba comunicare cu medicul
B. prezenta unor leziuni pe mucoasa
C. pretentiile absurde ale pacientului
D. toleranta tisulara scazuta
E. dorinta de esec a pacientului
(pag. 230)

S1265057. Pacientilor protezati total li se recomanda:


A. mesele sa fie copioase si rare
B. masticatia sa fie superficiala
C. mesele sa fie reduse ca volum si dese
D. masticatia sa fie perfecta
E. consistenta alimentelor sa fie intotdeauna redusa.
(pag. 231)

S1265058. Pentru curatirea protezelor totale se recomanda


A. acid clorhidric 15%
B. acid acetic
C. peroxizi alcalini
D. pasta de dinti
E. solutie Mc Collum
(pag. 234)

S1265059. Pentru inlaturarea contactelor premature in RC la edentatul total:


A. se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori
B. cuspizii palatinali superiori sunt prezervati
C. cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundara
D. cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundara
E. cuspizii activi nu se slefuiesc niciodata
(pag. 228)

S1265060. Refacerea functiei fizionomice la edentatul total cu ajutorul protezelor totale consta in:
A. accentuarea santurilor peribucale
B. restabilirea dimensiunii verticale
C. vizibilitatea placuta a dintilor
D. rosu de buze diminuat
E. prezenta ragadelor comisurale
(pag. 233)

S1265061. Retusurile din baza protezei totale pot fi facute cu:


A. freze extradure
B. pietre montate
C. netezite cu polipant
D. freze de otel
E. hartie abraziva
(pag. 230)

S1365062. Adaptarea psihica a pacientilor la proteza totala este conditionata de:

1570

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1571

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

tipul de SN al pacientului
reactiile motorii de raspuns care se modifica odata cu varsta
starea emotionala a pacientului
adaptarea biologica nu implica acceptarea psihica a protezelor
increderea in medicul stomatolog
(pag. 228,229)

S1365063. Cauzele neadaptarii psihice a pacientilor la tratamentul prin porteza totala tine de:
A. slaba comunicare dintre medic si pacient
B. varsta inaintata a pacientului
C. influenta negativa a anturajului
D. experiene stomatologice negative ale pacientului
E. tulburarile functionale complexe pe care le-a generat starea de edentatie totala
(pag. 228,229)

S1365064. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste:


A. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri
B. controlul mentinerii stabilitati
C. controlul fizionomiei si fonatiei
D. echilibrarea ocluzala
E. realizarea adaptarii biologice
(pag. 224)

S1365065. Indicatiile date pacientului privind masticatia cu protezele totale sunt:


A. incizia alimentelor dure
B. sectionarea alimentelor cu ajutorul cutitului
C. consumarea de alimente dure in primele zile dupa protezare
D. consumarea de alimente moi in primele zile dupa protezare
E. efectuarea unei masticatii superficiale pentru a asigura o buna digestie
(pag. 231-232)

S1365066. Mentinerea protezei pe camp este periclitata de:


A. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase
B. rascroirea prea larga la nivelul plicilor si frenurilor
C. montarea dintilor frontali prea vestibular
D. montarea dinilor laterali inafara crestei
E. montarea dintilor inauntrul crestei
(pag. 225)

S1365067. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de catre pacient pentru ca:
A. are un volum mai mic
B. are o buna adeziune
C. are un sprijin si o stabilitate mai mare
D. nu declanseaza reflexe de voma
E. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare
(pag. 224)

S1465068. Controlul exobucal al protezelor totale consta in:


A. Verificarea pozitionarii corecte a dintilor;
B. Verificarea polimerizarii si prelucrarii pieselor protetice;
C. Controlul lustruirii fetelor externe si mucozale ale protezelor;
D. Limita posterioara a protezei maxilare va trebui sa se termine pierdut in grosime;

1571

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1572

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Protezele vor trebui sa fie curate si sa nu fie unse cu ulei, de aceea vor fi spalate minutios.
(pag. 223-224)

S1465069. Controlul relatiilor ocluzale dupa inserarea protezelor totale maxilara si mandibulara in
cavitatea bucala se realizeaza cu hartie de articulatie si cu proba spatulei. Uneori apar contacte
premature care impiedica intercuspidare maxima, deviind mandibula protezata total anterior, spre linia
mediana sau in afara. Corectarea acestor contacte se face astfel:
A. in caz ca devierea este rectilinie, sagitala, spre anterior si are o dimensiune de pana la 1 mm, slefuirea
contactului se face dupa tehnica MUDL;
B. Daca devierea protezei este oblica spre limba slefuirea zonei de contact se face dupa tehnica LUBL;
C. Atunci cand exista un contact prematur care deviaza mandibula in afara, spre obraz, slefuirea lui se va
face dupa tehnica BULL;
D. in cazul in care devierea este sagitala dar mai mare de 1 mm, slefuirea contactului se va face dupa regula
DUML;
E. in cazul montarii inverse laterale, cand exista un contact prematur care deviaza mandibula in afara, spre
obraz, slefuirea lui se va face dupa tehnica BULL.\
(pag. 227)

S1465070. Controlul stabilitatii protezei totale maxilare se face prin presiuni digitale pe fata ocluzala a
dintilor laterali. Aparitia bascularii transversale se datoreaza:
A. Montarii dintilor frontali in afara crestei;
B. Montarii dintilor laterali in afara crestei;
C. Necorespondentei intre suprafata mucozala a protezei si suprafata crestelor edentate (erori de
amprentare, atrofia exagerata a crestei alveolare, existenta unei mucoase fixe foarte reziliente);
D. Nefolierii torusului palatin;
E. Tensiunii partilor moi periprotetice.
(pag. 226)

S1465071. Controlul succiunii protezei totale maxilare se realizeaza astfel:


A. Prin deschiderea brusca si maxima a gurii;
B. Prin presarea cu degetul aplicat pe treimea incizala a fetei palatinale a incisivilor, in sens oro-vestibular;
C. Prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe marginea vestibulara a protezei;
D. Prin deschiderea usoara a gurii;
E. Prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe fata palatinala a dintilor protezei maxilare.
(pag. 226)

S1465072. Desprinderea protezei totale mandibulare de pe camp presupune:


A. Existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea subtiri;
B. Existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase;
C. Montarea dintilor frontali prea vestibularizati;
D. Montarea dinilor frontali prea oralizai;
E. Nedegajarea frenurilor bucale sau lingual.
(pag. 225)

S1465073. in primele zile dupa aplicarea protezelor pacientii pot avea o chinuitoare senzatie
permanenta de voma. Cauzele acestui fenomen pot fi:
A. Atat stomatogene cat si psihogene;
B. DVO prea mare;
C. Extinderea protezei totale maxilare dincolo de linia Ah.
D. Extinderea protezei totale maxilare strict pana la linia Ah.
E. Proteze scurte distal, care nu ajung pana la linia Ah.
(pag. 232)

S1465074. La aplicarea protezei maxilare in cavitatea bucala, unii pacienti prezinta senzatie de voma.

1572

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1573

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Aceasta senzatie apare mai ales la pacientii protezati pentru prima data. in aceasta situatie se indica
urmatoarele:
A. Medicul explica pacientului ca, prin vointa si autocontrol aceasta senzatie dezagreabila va fi invinsa.
B. Daca proteza se va termina distal foarte exact la linia Ah, prin comprimarea terminatiilor nervoase de sub
linia de flexiune a valului palatin, se va inlatura de obicei tendinta de voma;
C. Unii autori recomanda folosirea anestezicelor de contact insa numai a celor sub forma de gel;
D. O metoda recomandata pentru inlaturarea senzaiei de voma consta in lasarea forata in jos a umerilor sau
tragerea genunchiului flectat, cu amandoua mainile catre piept, care diminueaza considerabil senzaia de
voma pe care acum pacientul o poate controla;
E. Nu se recomanda folosirea anestezicelor de contact, care ingreuneaza deglutitia si impiedica instalarea
unor reflexe normale de adaptare.
(pag. 225)

S1465075. La aplicarea protezelor totale in cavitatea bucala se urmaresc urmatoarele obiective:


A. Aprecierea exacta a portiunilor care declanseaza dureri, delimitarea si corectarea lor;
B. Controlul stabilitatii;
C. Controlul mentinerii;
D. Controlul fizionomiei si fonaiei;
E. Controlul montarii pe creasta a dintilor laterali.
(pag. 224)

S1465076. Pacientii edentati total trebuie sa respecte o serie de reguli esentiale privind obiceiurile
alimentare:
A. Mesele vor fi reduse ca volum si dese;
B. Masticatia perfecta este necesara si indispensabila unei bune digestii;
C. Sa consume hidrati de carbon in cantitati mai mari;
D. Pacientul sa consume inca din primele zile dupa aplicarea protezelor, alimente de consistena medie;
E. Se recomanda sectionarea alimentelor cu incisivii.
(pag. 231-232)

S1465077. Pentru curatirea cu mai multa usurinta a protezelor totale si chiar pentru dezinfectarea lor
(recomandata in special la pacientii bolnavi, neputinciosi sau foarte in varsta) exista acum mai multe
metode ce comercializeaza mai multe tipuri de substante:
A. Enzime;
B. Acizi diluati;
C. Detergenti;
D. Peroxizi alcalini;
E. Apa distilata;
(pag. 234)

S1465078. Pentru neadaptarea la protezele totale sunt incriminate:


A. Slaba comunicare dintre medicul stomatolog si pacient;
B. Existenta unor experiente stomatologice negative ale pacientului, care sunt transferate acum
proteticianului;
C. Pretentii nerealiste absurde ale pacientului;
D. Tolerana tisulara;
E. Anxietatea pacientului care-l face sa nu accepte schimbari in planul protetic si sa nu tolereze cele mai mici
dureri.
(pag. 230)

S1465079. Testele de succiune care se aplica la inserarea protezei totale mandibulare in cavitatea
bucala sunt:
A. Presiune vestibulo-orala pe fata vestibulara a incisivilor inferiori (controlul inchiderii in zona linguala
centrala);

1573

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1574

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. Tractiune in sens vertical la nivelul incisivilor centrali mandibulari (controlul inchiderii in zona linguala
centrala);
C. Tractiune oro-vestibulara pe fata linguala incisivilor inferiori (controlul inchiderii la tuberculul piriform);
D. Traciune in sens vertical la nivelul incisivilor centrali mandibulari (se apreciaza inchiderea vestibulara
totala).
E. Presiune vestibulo-orala pe fata vestibulara a incisivilor inferiori (controlul inchiderii la tuberculul piriform);
(pag. 225)

S1565080. Acizii folositi pentru curatirea protezelor sunt:


A. acidul clorhidric
B. acidul sulfuric
C. acidul fosforic
D. acidul acetic
E. acidul azotic.
(pag. 234)

S1565081. Desprinderea protezei de pe campul protetic in pozitia de repaus presupune:


A. margini vestibulare prea lungi
B. margini vestibulare prea scurte
C. margini vestibulare prea groase
D. margini vestibulare prea subiri
E. nedegajarea frenurilor bucale.
(pag. 225)

S1565082. Din punct de vedere fizionomic, proteza totala trebuie sa realizeze:


A. estomparea santurilor periorale
B. accentuarea santurilor periorale
C. refacerea dimensiunii verticale
D. scaderea dimensiunii verticale
E. imbunatatirea conturului buzelor.
(pag. 233)

S1565083. Dupa aplicarea protezelor totale in cavitatea orala se urmareste:


A. controlul stabilitatii
B. echilibrarea ocluzala
C. verificarea polimerizarii
D. verificarea meninerii
E. controlul fizionomiei.
(pag. 224)

S1565084. Purtatorilor de proteze totale li se recomanda:


A. mese reduse ca volum si dese
B. sectionarea alimentelor cu dintii frontali
C. sectionarea alimentelor cu cutitul si plasarea lor in dreptul premolarilor
D. masticaia perfecta a alimentelor
E. masticatia unor alimente putin voluminoase.
(pag. 231)

S1565085. Senzatia de voma aparuta in primele zile dupa aplicarea protezei totele maxilare se poate
datora:
A. dimensiunii verticale supraevaluate
B. dimensiunii verticale subevaluate
C. extinderii protezei dincolo de linia Ah

1574

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1575

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. extinderii protezei pana la linia Ah


E. neajungerii protezei la nivelul liniei Ah.
(pag. 232)

S1565086. Solutia Mc Collum, de curatire a protezelor, contine:


A. tripsina
B. lipaza
C. amilaza
D. pepsinogen
E. EDTA.
(pag. 234)

S1665087. Bascularea transversala a protezei totale maxilare are urmatoarele cauze:


A. montarea dintilor laterali inafara crestei;
B. existenta unor margini vestibulareprea groase;
C. nefolierea torusului palatin;
D. erori de amprentare;
E. xerostomie
(pag. 226)

S1665088. Dupa aplicarea protezelor totale:


A. functia fonetica se imbunatateste treptat;
B. fizionomia influenteaza adaptarea biologica a protezelor;
C. masticatia nu este modificata;
D. simtul gustativ este pierdut;
E. pacientul revine la control la 24-48 de ore
(pag. 230)

S1665089. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor se folosesc urmatoarele pudre sau comprimate:
A. apa lui Javel;
B. Steradent
C. Deterdent;
D. Polident;
E. Corega Tabs
(pag. 234)

S1665090. Pentru neadaptarea pacientului cu protezele totale sunt incriminate:


A. pretentiile absurde ale pacientului;
B. dorinta de esec a pacientului
C. anxietatea deosebita a pacientului;
D. folosirea prafurilor adezive
E. varsta pacientului
(pag. 230)

S2165091. La insertia unor proteze totale noi leziunile apar cel mai frecvent n urmatoarele zone:
A. Sub baza protezei totale superioare
B. Pe creasta milohioidiana
C. La zona Ah
D. La nivelul torusului mandibular
E. La nivelul crestelor neretentive
(pag. 230)

1575

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1576

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2165092. Pentru neadaptarea la protezele totale sunt incriminate:


A. Slaba comunicare medic-pacient
B. Pretentiile realiste ale pacientului
C. Anxietatea
D. Dorinta de esec
E. Experiente stomatologice negative
(pag. 230)

S2265093. La controlul extrabucal al protezei finite se urmareste:


A. verificarea prelucrarii corecte a protezei
B. mentinerea si stabilitatea protezei pe model
C. verificarea montarii corecte a dintilor
D. indepartarea urmelor de ulei prin spalare minutioasa
E. echilibrarea ocluzala
(pag. 223)

S2265094. Neadaptarea psihica a pacientului la protezele totale are ca si cauze:


A. slaba comunicare cu medicul
B. prezenta unor leziuni pe mucoasa
C. pretentiile absurde ale pacientului
D. toleranta tisulara scazuta
E. dorinta de esec a pacientului
(pag. 230)

S2265095. Dupa aplicarea protezelor leziunile apar in special:


A. in zona Ah
B. in zona linguala centrala
C. la nivelul bridelor vestibulare laterale
D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta
E. la nivelul tuberozitatilor neretentive
(pag. 230-231)

S2265096. Pentru curatirea protezelor se recomanda:


A. acid clorhidric 15%
B. acid acetic
C. peroxizi alcalini
D. pasta de dinti
E. solutie Mc Collum
(pag. 234)

S2265097. Refacerea functiei fizionomice consta in:


A. accentuarea santurilor peribucale
B. restabilirea dimensiunii verticale
C. vizibilitatea placuta a dintilor
D. rosu de buze diminuat
E. prezenta ragadelor comisurale
(pag. 232-233)

S2265098. Aparitia bascularii transversale se datoreaza:


A. montarii dintilor laterali pe mijlocul crestei
B. nefolierii torusului palatin
C. erori de amprentare

1576

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1577

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. unei mucoase fixe foarte reziliente


E. atrofiei usoare a crestei alveolare
(pag. 226)

S2265099. Daca exista un contact prematur ce deviaza mandibula spre obraz slefuirea se face dupa
tehnica:
A. LUBL
B. BULL
C. MUDL
D. DUML
E. vestibular superior, lingual inferior
(pag. 227)

S2265100. La pacientul varstnic edentat total apar modificari ale tractului digestiv:
A. cresterea elasticitatii tesuturilor
B. cresterea numarului papilelor gustative
C. scad secretiile glandulare
D. creste productia de HCl din sucul gastric
E. scade activitatea enzimatica
(pag. 231)

S2265101. In primele zile dupa protezare:


A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma
B. poate aparea alterarea gustului
C. consumarea alimentelor se face cu usurinta
D. senzatia de voma apare cind DVO este marita
E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde
(pag. 232)

S2265102. Pentru inlaturarea contactelor premature in RC:


A. se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori
B. cuspizii palatinali superiori sunt prezervati
C. cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundara
D. cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundara
E. cuspizii activi nu se slefuiesc niciodata
(pag. 228)

S2265103. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste:


A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor
B. ameliorarea durerilor aparute
C. controlul stabilitatii si mentinerii
D. precierea montarii corecte a dintilor
E. controlul fizionomiei si fonatiei
(pag. 224)

S2265104. Retusurile din baza protezei pot fi facute cu:


A. freze extradure
B. pietre montate
C. netezire cu polipant
D. freze de otel
E. hartie abraziva
(pag. 230)

1577

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1578

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2265105. Pacientilor protezati total li se recomanda:


A. mesele sa fie copioase
B. masticatia sa fie superficiala
C. mesele sa fie reduse ca volum si dese
D. masticatia sa fie perfecta
E. consistenta alimentelor sa fie intotdeauna redusa.
(pag. 231)

S2265106. Substantele recomandate pentru igienizarea protezelor totale sunt :


A. peroxizii alcalini
B. solutia Mc Collum
C. solutia Budtz
D. solutia Kelstrup
E. acidul fosforic 25%
(pag. 234)

S2265107. Substantele recomandate pentru igienizarea protezelor sunt :


A. acidul clorhidric 15%
B. acidul fosforic 25%
C. solutia Kelstrup
D. solutia Iorgensen
E. solutia Budtz
(pag. 234)

S2265108. Refacerea functiei fizionomice la edentatul total are in vedere :


A. vizibilitatea placuta a dintilor
B. estomparea santurilor vestibulare
C. refacerea dimensiunii verticale
D. imbunatatirea conturului buzelor
E. imbunatatirea conturului obrajilor
(pag. 233)

S2265109. La purtatorii de proteze totale leziunile apar mai frecvent in urmatoarele zone :
A. bridelor laterale
B. frenului buzei inferioare
C. creastei milohioidiana
D. torusului mandibular
E. tuberculului piriform
(pag. 230)

S2265110. La purtatorii de proteze totale leziunile apar mai frecvent in urmatoarele zone :
A. crestei edentate retentive
B. tuberozitatilor
C. frenului buzei inferioare
D. torusului mandibular
E. zonelor retentive ale crestelor edentate
(pag. 230)

S2265111. Absenta mentinerii protezei totale mandibulare presupune :


A. nedegajarea frenurilor bucale
B. montarea dintilor frontali prea oral
C. existenta unor margini prea lungi

1578

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1579

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. existenta unor margini prea scurte


E. nedegajarea frenului buzei superioare
(pag. 235)

S2265112. Controlul extrabucal efectuat inainte de aplicarea protezelor totale in cavitatea bucala
consta in :
A. inspectarea si palparea fetelor vestibulare ale protezelor
B. verificarea polimerizarii pieselor protetice
C. verificarea prelucrarii pieselor protetice
D. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
E. depistarea eventualelor asperitatila nivelul fetelor mucozale
(pag. 223)

S2265113. In cazul alterarii gustului la pacientii purtatori de proteza totala :


A. se recomanda bauturi calde
B. se recomanda mancaruri aromate
C. se recomanda mancaruri cu miros mai usor sesizabil
D. aceasta se datoreste modificarii papilelor gustative
E. se recomanda indepartarea protezelor
(pag. 232)

S2265114. Aparitia senzatiei de voma la pacientii purtatori de proteze totale :


A. se poate datora unor cauze psihogene
B. se poate datora unor cauze somatogene
C. se pot datora unei DVO prea mici
D. se pot datora extinderii protezei dincolo de linia Ah
E. se pot datora unei DVO prea mari
(pag. 232)

S2265115. Controlul extrabucal al protezelor totale consta in:


A. controlul stabilitatii
B. verificarea pozitionarii corecte a dintolor
C. verificarea polimerizarii protezelor
D. palparea fetelor mucozale
E. controlul mentinerii
(pag. 223)

S2265116. Controlul intrabucal al protezelor totale are urmatoarele obiective, mai putin :
A. controlul stabilitatii
B. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
C. controlul mentinerii
D. echilibrarea ocluzala
E. inspectarea si palparea fetelor mucozale
(pag. 224)

S2265117. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste :


A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor
B. verificarea prelucrarii protezelor
C. controlul stabilitatii
D. controlul mentinerii
E. controlul fizionomiei si fonatiei
(pag. 224)

1579

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1580

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2265118. Dupa aplicarea protezelor totale leziunile apar in special :


A. in zona "Ah
B. in zona linguala centrala
C. la nivelul bridelor vestibulare laterale
D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta
E. la nivelul crestelor edentate neretentive
(pag. 230)

S2265119. In primele zile dupa protezarea pacientului edentat total :


A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma
B. poate aparea alterarea gustului
C. consumarea alimentelor se face cu usurinta
D. senzatia de voma apare cand DVO este marita
E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde
(pag. 232)

S2265120. Controlul succiunii protezei totale maxilare se realizeaza astfel :


A. prin deschiderea brusca si maxima a gurii
B. prin presarea cu degetul aplicat pe 1/3 incizala a fetei palatinale a incisivilor, in sens oro-vestibular
C. prin tractiuni cu degetul din aproape in aproape pe marginea vestibulara a protezei
D. prin deschiderea usoara a gurii
E. prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe fata palatinala a dintilor protezei maxilare
(pag. 226)

S2265121. Desprinderea protezei totale mandibulare de pe camp presupune :


A. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea subtiri
B. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase
C. montarea dintilor frontali prea vestibularizati
D. montarea dintilor frontali prea oralizati
E. nedegajarea frenurilor bucale
(pag. 225)

S2265122. Cauzele senzatiei permanente de voma care poate sa apara dupa aplicarea protezelor sunt:
A. atat stomatogene , cat si psihogene
B. DVO prea mare
C. extinderea protezei totale maxilare dincolo de linia Ah
D. extinderea protezei totale maxilare strict pana la linia Ah
E. proteze scurte distal, care nu ajung pana la linia Ah
(pag. 232)

S2265123. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de pacienti pentru ca :


A. are un volum mai mic
B. are o buna adeziune
C. are un sprijin si o stabilitate mai mari
D. nu declanseaza reflexe de voma
E. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare
(pag. 224)

S2265124. Acizii utilizati pentru curatirea protezelor sunt :


A. acidul clorhidric
B. acidul sulfuric
C. acidul fosforic

1580

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1581

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. acidul acetic
E. acidul azotic
(pag. 234)

S2265125. Solutia McCollum, de curatire a protezelor, contine :


A. Tripsina
B. Lipaza
C. Amilaza
D. Pepsinogen
E. EDTA
(pag. 234)

S2265126. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor totale se folosesc urmatoarele pudre sau
comprimate :
A. apa de Javel
B. Steradent
C. Deterdent
D. Polident
E. Corega Tabs
(pag. 234)

S2365127. Dup aplicarea protezei totale n cavitatea bucal se urmrete:


A. aprecierea exact a poriunilor ce declaneaz dureri
B. controlul meninerii stabilitii
C. controlul fizionomiei i fonaiei
D. echilibrarea ocluzal
E. realizarea adaptrii biologice
(pag. 224)

S2365128. Proteza mandibular este mai bine tolerat de ctre pacient pentru c:
A. are un volum mai mic
B. are o bun adeziune
C. are un sprijin i o stabilitate mai mare
D. nu declaneaz reflexe de vom
E. zona de sprijin ofer o suprafa mai mare
(pag. 224)

S2365129. Meninerea protezei pe cmp este periclitat de:


A. existena unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase
B. rscroirea prea larg la nivelul plicilor i frenurilor
C. montarea dinilor frontali prea vestibular
D. montarea dinilor laterali nafara crestei
E. montarea dinilor nuntrul crestei
(pag. 225)

S2365130. Bascularea transversal a protezei se datoreaz:


A. montrii dinilor laterali nafara crestei
B. montarea dinilor laterali nuntrul crestei
C. necorespondenei ntre suprafaa ocluzal a protezei i suprafaa crestelor edentate
D. nefolierii torusului palatin
E. marginilor protetice prea scurte
(pag. 226)

1581

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1582

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

S2365131. lefuirea contactelor premature n I.M are rolul:


A. de a stabiliza protezele
B. de a dispersa simultan i armonios presiunile pe ntreg cmpul protetic
C. de a reface funcia fizionomic
D. de a reface funcia masticatorie
E. de a restabili adeziunea i succiunea
(pag. 227)

S2365132. Adaptarea psihic a pacienilor la proteza total este condiionat de:


A. tipul de SN al pacientului
B. reaciile motorii de rspuns care se modific odat cu vrsta
C. starea emoional a pacientului
D. adaptarea biologic nu implic acceptarea psihic a protezelor
E. ncrederea n medicul stomatolog
(pag. 229-230)

S2365133. Cauzele neadaptrii psihice a pacienilor la tratamentul prin porteza total ine de:
A. slaba comunicare dintre medic i pacient
B. vrsta naintat a pacientului
C. influena negativ a anturajului
D. experiene stomatologice negative ale pacientului
E. tulburrile funcionale complexe pe care le-a generat starea de edentaie total
(pag. 230)

S2365134. Indicaiile date pacientului privind masticaia cu protezele totale sunt:


A. incizia alimentelor dure
B. secionarea alimentelor cu ajutorul cuitului
C. consumarea de alimente dure n primele zile dup protezare
D. consumarea de alimente moi n primele zile dup protezare
E. efectuarea unei masticaii superficiale pentru a asigura o bun digestie
(pag. 231-232)

S2565135. Ce indicaii se dau pacientului odat cu aplicarea protezelor totale n cavitatea oral:
A. mesele s fie reduse ca volum i dese
B. alimentele s aib consisten crescut
C. secionarea alimentelor s se realizeze cu cuitul nainte de coinsumarea lor
D. executarea de exerciii fonetice
E. igienizarea protezelor totale cu ap i spun
(pag. 231, 232, 233)

S2665136. Cptuirea protezelor scheletate necesit unele condiii pentru a fi ncununat de succes:
A. dinii artificiali s fie n stare bun i montai corect;
B. proteza s aib sprijin mixt;
C. ocluzia s poat fi echilibrat prin mici lefuiri de echilibrare;
D. scheletul metalic s fie perfect adaptat la dinii restani;
E. extinderea eilor s fie corect
(pag. 555)

S2665137. Caracteristicile materialelor reziliente de cptuire sunt:


A. neutralizeaz parial fora de masticaie;
B. au miros plcut;
C. au gust neplcut datorit porozitii

1582

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1583

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. asigur o legtur puternic cu acrilatul eilor;


E. nu-i schimb culoarea.
(pag. 560)

S2665138. Indicaiile rebazrii protezelor scheletate sunt:


A. test de rotaie, al protezelor terminale, pozitiv, nesesizat de pacient;
B. aspect neplcut dup cptuirea protezei;
C. proteze vechi reparate repetat;
D. porozitatea acrilatului la proteze noi;
E. eile permit retenii alimentare abundente.
(pag. 562)

S2665139. n cazul protezelor pariale care au sprijin mucozal sau mixt, timpul n care se produce
atrofia crestelor alveolare depinde de:
A. profesia pacientului;
B. reactivitatea individual;
C. prezena obturaiilor pe dinii stlpi;
D. absena obturaiilor pe dinii restani;
E. prezena unor inflamaii pulpare.
(pag. 555)

S2665140. La cptuirea indirect a protezelor terminale vechi dup metoda cu "gura deschis nu se
indic ambalarea protezei n cuvet datorit urmtoarelor impedimente clinice:
A. neadaptrii scheletului pe dini;
B. suprasolicitrii zonale ale crestelor;
C. test de rotaie pozitiv al protezei;
D. nlrii mari de ocluzie;
E. test de rotaie negativ al protezei.
(pag. 558)

S2665141. La cptuirea indirect a protezelor terminale vechi dup metoda cu "gura deschis presa
se introduce ntr-un aparat de polimerizare n condiiile:
A. temperatur de 390C;
B. presiune de 15-25 psi;
C. timp de 30 minute;
D. 20 minute;
E. 10 minute.
(pag. 559)

S2665142. n cursul readaptrii protezelor schletate, prezena de goluri (lipsuri) la nivelul acrilatului
autopolimerizabil se datoreaz:
A. acrilatul este insuficient cantitativ;
B. prinderii de bule de aer n acrilat;
C. nepresrii acrilatului la marginea modelului;
D. acrilatul aplicat pe ei a fost prea uscat;
E. acrilatul aplicat pe model a fost prea uscat.
(pag. 564)

S2665143. Imposibilitatea aplicrii corecte a unei proteze scheletate pe cmpul protetic dup cptuire
sau rebazare se datoreaz:
A. deformrii scheletului la adaptarea protezei n cuvet;
B. rest de acrilat pe conectorii secundari;
C. rest de acrilat sub pinteni;

1583

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1584

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. rest de gips sub pinteni;


E. egresiunii dinilor restani.
(pag. 565)

S2665144. Apariia unei linii cu aspect neplcut ntre acrilatul nou i vechi dup readaptarea protezelor
scheletate poate fi cauzat de:
A. acrilatul eilor incomplet curat de materialul de amprent;
B. acrilatul a fost prea uscat cnd s-a aplicat pe ei;
C. acrilatul a fost prea uscat cnd s-a aplicat pe model;
D. factori salivari;
E. influena pigmenilor salivari.
(pag. 565)

S2665145. Cauzele pentru care protezele scheletate cpuite sau rebazate prezint testul de rotaie
pozitiv sunt:
A. n timpul amprentrii pacientul a deschis gura;
B. n timpul amprentrii pacientul a nchis gura;
C. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dini;
D. proteza s-a deplasat la ambalare;
E. n timpul amprentrii medicul a apsat pe ei.
(pag. 565)

S2865146. Pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale sunt folosite urmatoarele substante:
A. enzime
B. peroxizi alcalini
C. acizi diluati
D. hipocloriti alcalini
E. nici una din aceste substante
(pag. 234)

S2865147. Igiena protezelor totale se face prin:


A. spalare cu apa si sapun
B. spalare cu peria de unghii
C. spalare cu pasta de dinti
D. spalare cu peria de dinti
E. nici una din variantele enumerate
(pag. 233)

S2865148. Pentru neadaptarea psihica a pacientului la proteza totala sunt incriminate:


A. slaba comunicare dintre pacient si medic
B. experiente stomatologice pozitive ale pacientului
C. pretentii nerealiste, absurde ale pacientilor
D. dorinta de esec
E. anxietatea pacientului
(pag. 230)

S2865149. Leziunile aparute dupa aplicarea protezei totale maxilare sunt mai frecvente in urmatoarele
zone:
A. zona AH
B. frenurele laterale
C. frenul buzei inferioare
D. vestibular la nivelul tuberozitatilor
E. nici una dintre zone

1584

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1585

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 230)

S2965150. Controlul extrabucal al protezelor totale noi consta in:


A. verificarea pozitionarii corecte a dintilor
B. verificarea intercuspidarii maxime
C. verificarea dimensiunii verticale de ocluzie
D. verificarea calitatii polimerizarea acrilatului
E. palparea fetelor mucozale ale protezelor pentru a descoperi eventualele asperitati
(pag. 223)

S2965151. Scopul purtarii protezelor totale nou realizate intr-un vas cu apa inainte de aplicarea lor in
cavitatea bucala este urmatorul:
A. de a le pastra in stare igienica, ferite de mediul inconjurator
B. de a se dizolva eventualele urme de monomer
C. de a se dizolva eventualele urme de polimer
D. de a se pastra umiditate de imbibitie
E. de a se nu deforma
(pag. 224)

S2965152. Aparitia bascularii transversale la aplicarea protezei totale mandibulare nou realizate se
datoreste:
A. montarii dintilor laterali in afara crestei
B. montarii dintilor frontali in afara crestei
C. proteza prea scurta, care nu cuprinde tuberculul piriform
D. dintilor laterali prea ingusti in sens vestibulo-oral
E. rezilientei crescute a mucoasei
(pag. 225)

S2965153. La aplicarea protezelor totale noi in cavitatea bucala, controlul contactelor dento-dentare (al
relatiilor de ocluzie) se face prin urmatoarele manopere:
A. conducerea mandibulei in RC
B. verificarea pozitiei de IM
C. verificarea ocluziei de balans in propulsie
D. verificarea ocluziei de balans in lateralitate
E. proba spatulei
(pag. 227)

1585

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1586

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 66
Recondiionarea protezelor totale
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1266001. Materialele utilizate la captusirile rigide sunt:
A. Materiale fotopolimerizabile
B. Materiale rigide reversibile
C. Elastomeri
D. Acrilate autopolimerizabile
E. Hidrocoloizi reversibili
(pag. 242)

S1266002. Termenul de"rebazare"se refera la:


A. Refacerea incompleta a bazei protezei cu schimbarea partiala a dintilor
B. Refacerea completa a bazei protezei cu schimbarea partiala a dintilor
C. Refacerea incompleta a bazei protezei cu schimbarea totala a dintilor
D. Refacerea completa a bazei protezei cu pastrarea totala a dintilor
E. Refacerea culorii bazei protezei
(pag. 241)

S1366003. Amprentarea functionala cu materiale reziliente in vederea captusirii se realizeaza in:


A. in timp de 2 3 minute
B. in timp de 1 ora
C. in 48 72 de ore
D. in 24 de ore
E. intr-o saptamana
(pag. 244)

S1366004. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacientii:


A. a caror mucoasa nu tolereaza contactul cu suprafata protetica dura
B. cu plagi postextractionale recente
C. necooperanti, irascibili
D. cu handicapuri fizice
E. cu mucoase groase
(pag. 244)

S1366005. Dupa turnarea modelului in vederea captusirii indirecte:


A. materialul de amprenta din proteza se indeparteaza complet
B. materialul de amprenta se indeparteaza partial lasand cateva insule de material
C. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa rece
D. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa calda
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 245)

S1366006. Elasticitatea materialului rezilient se pastreaza timp de:


A. 8 ore

1586

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1587

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

24 ore
5 zile
3 zile
1 2 saptamani
(pag. 244)

S1366007. in vederea captusirii corecte:


A. pacientul clateste gura cu apa rece
B. mucoasa campului protetic este vaselinata
C. pacientul clateste gura cu apa oxigenata 2%
D. mucoasa campului protetic este dezinfectata cu alcool
E. mucoasa campului protetic este uscata cu comprese sterile
(pag. 243)

S1366008. Termenul anglo-saxon refection reprezinta:


A. captusirea protezei prin adaugare de material
B. refacerea totala a bazei
C. captusirea marginala a protezei
D. refacerea arcadelor dentare artificiale
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 241)

S1466009. Amprentarea in vederea unei captusiri indirecte:


A. Se poate face cu materiale siliconice sau paste ZOE;
B. Se face folosind o lingura individuala din rasini acrilice;
C. Se poate face si cu o lingura standard;
D. Se face cu proteza veche, fiind o metoda comoda, deoarece medicul nu mai trebuie sa indeparteze cu
freza un strat superficial de acrilat de pe faa mucozala a protezei (manopera necesara in cazul unei
captusiri directe);
E. Presupune o modelare marginala cu gura deschisa, fara a mai fi necesara pozitionarea in intercuspidare
maxima, deoarece dintii artificiali au fost deja montati in proteza veche.
(pag. 244)

S1466010. Captusirea protezelor totale se contraindica in caz de:


A. Existenta dintilor frontali montati in afara crestei;
B. Ocluzie dezechilibrata corectata anterior;
C. Proteze cu multiple reparatii, cu baza deteriorata si impregnata;
D. Instabilitatea uneia dintre proteze (in caz de edentaie totala bimaxilara protezata);
E. tesuturi incapabile sa suporte presiunile si solicitarile protetice, necesitand o conditionare tisulara
preprotetica.
(pag. 242)

S1466011. Legat de materialele de captusire, urmatoarele afirmatii sunt false:


A. Se pot folosi materiale de captusire reziliente sau materiale dure;
B. Acrilatele termopolimerizabile se intrebuinteaza mult mai des decat cele autopolimerizabile, atunci cand se
face o captusire prin tehnica indirecta;
C. Acrilatele autopolimerizabile se folosesc atunci cand se face o captusire indirecta;
D. Acrilatul autopolimerizabil poate produce iritaia mucoasei bucale in cazul unei captusiri directe si astfel,
imediat dupa captusire, proteza are o meninere deosebit de precara;
E. Acrilatele termopolimerizabile pot produce distorsiuni ale protezei in urma tratamentului termic.
(pag. 242-244)

S1466012. Materialele de captusire definitiva rezilienta prezinta urmatoarele avantaje:

1587

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1588

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Permit obtinerea unei pelicule netede, ce nu favorizeaza colonizarea bacteriana;


Sunt usor de prelucrat si de netezit;
Nu se deterioreaza in timp, deoarece nu ab sorb apa din mediul salivar;
Permit intreinerea unei igiene riguroase;
Capata o consistenta plastica ce le permite o utilizare mai indelungata.
(pag. 248)

S1466013. Rebazarea:
A. Reprezinta refacerea fetei mucozale a protezei, in scopul imbunatatirii retentiei;
B. Reprezinta refacerea completa a bazei protezei, pastrand doar dintii artificiali;
C. Este o practica foarte frecventa;
D. Se face deoarece bazele protezelor se deterioreaza mult mai rapid ca dinii artificiali acrilici;
E. Se poate face in laboratorul de tehnica dentara sau in cabinetul stomatologic.
(pag. 241)

S1466014. Repararea protezei totale fracturate:


A. Se face intotdeauna in laborator;
B. Se face in laborator atunci cand exista fragmente pierdute, iar cele existente nu se mai potrivesc;
C. Poate interesa baza sau marginile fracturate; in cazul afectarii dintilor artificiali se indica confectionarea
unei proteze noi, repararea nemaifiind posibila fara modificarea relatiilor intermaxilare;
D. Se face intotdeauna in cabinet;
E. Se poate face atat in cabinet cat si in laborator, dar este indicata doar atunci cand fragmentele existente
se potrivesc perfect.
(pag. 240-241)

S1566015. Captusirea definitiva cu materiale reziliente se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia:


A. mucoasa balanta
B. mucoasa hiperemiata
C. absenta torusului mandibular
D. creste"in lama de cuit"
E. torus mandibular proeminent si sensibil.
(pag. 248)

S1566016. Care dintre urmatoarele materiale nu are o vascozitate lent progresiva:


A. Hydro Cast
B. Coe Confort
C. Viscogel
D. Soft Oryl
E. Mollosil.
(pag. 248)

S1566017. Care dintre urmatorii factori nu reprezinta contraindicatie a captusirii:


A. dimensiunea verticala supraevaluata
B. dimensiunea verticala subevaluata
C. prezenta de dinti laterali montati in afara crestei
D. ocluzie grav dezechilibrata
E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare.
(pag. 242)

S1566018. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine captusirii directe a protezelor totale:
A. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala
B. fetele laterale ale dintilor se acopera cu leucoplast

1588

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1589

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. fata externa a protezei se lasa descoperita


D. vaselinarea mucoasei
E. modelarea marginala
(pag. 243)

S1566019. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine captusirii indirecte:


A. indepartarea detritusurilor de pe proteza
B. aplicarea materialului de amprenta
C. modelare functionala cu gura inchisa
D. lipsa de modelare funcionala
E. modelare functionala cu gura deschisa.
(pag. 244)

S1566020. Prin captusirea temporara cu materiale reziliente se nu se obtine:


A. adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica
B. relaxarea tesuturilor
C. stergrea vechilor reflexe
D. accentuarea vechilor reflexe
E. o amprenta foarte functionala.
(pag. 247)

S1666021. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici:
A. este indicata in cazul campului protetic care suporta foarte bine presiunile;
B. se efectueaza numai prin tehnica directa;
C. materialele pastreaza un grad de porozitate;
D. materialul devine iritant pentru mucoasa;
E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit
(pag. 248)

S1666022. Captusirea directa presupune:


A. utilizarea de materiale cu vascozitate lent progresiva;
B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;
C. ambalarea protezei fara a se turna in prealabil un model;
D. utilizarea de materiale reziliente;
E. amprentarea cu un cauciuc siliconic
(pag. 243)

S1666023. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-in laborator sau in cabinet, este indicata
cand:
A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnata, deteriorata;
C. ocluzia este dezechilibrata;
D. dintii laterali sunt montati in afara crestei;
E. dimensiunea verticala este supraevaluata
(pag. 241)

S2166024. Captusirea protezelor totale este indicata n urmatoarele situatii:


A. Dinti laterali montati n afara crestei.
B. Proteze vechi cu reparatii multiple.
C. Ocluzie dezechilibrata
D. nchidere marginala pierduta prin prelucrare neatenta
E. D.V. supraevaluata.

1589

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1590

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 242)

S2266025. Indicatiile captusirii protezelor:


A. D.V. supraevaluata
B. D.V. subevaluata
C. dinti laterali montati inafara crestei
D. dinti laterali montati perpendicular pe mijlocul crestei
E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare
(pag. 242)

S2266026. Acrilatele autopolimerizabile:


A. se intrebuinteaza numai la captusirile directe
B. se intrebuinteaza numai la captusirile indirecte
C. atat la captusirile directe cat si la cele indirecte
D. se intrebuinteaza mult mai putin
E. se intrebuinteaza mult mai mult
(pag. 242-243)

S2266027. La captusirea directa a protezei este necesar un timp de:


A. 1- 2 min.
B. 2- 3 min.
C. 3- 4 min.
D. 4- 5 min.
E. 5- 6 min.
(pag. 243)

S2266028. La polimerizarea indirecta a acrilatului temperatura apei adaugate este de:


A. 30 grade Celsius
B. 40 grade
C. 45 grade
D. 50 grade
E. 52 grade
(pag. 245)

S2266029. Amprenta functionala cea mai eficienta pentru conditionare este:


A. fonetica
B. Herbst
C. metoda Screinemakers
D. fonetica si functionala
E. nu se foloseste amprenta functionala
(pag. 248)

S2266030. Despre dintii artificiali se pot afirma urmatoarele :


A. nu e necesar sa realizeze o ocluzie functionala
B. nu e necesar sa aiba eficacitate masticatorie
C. e suficient un bun aspect estetic
D. nu e necesar sa aiba o rezistenta mecanica cat mai indelungata
E. sa realizeze confort privind fonatia si spatial pentru limba
(pag. 281)

S2266031. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:


A. dinti metalici

1590

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1591

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

suprafete ocluzale metalice


casete cu fatete
dinti prefabricate din portelan
doar varianta a e corecta
(pag. 283)

S2366032. Cptuirea definitiv cu materiale reziliente este indicat la pacienii:


A. a cror mucoas nu tolereaz contactul cu suprafaa protetic dur
B. cu plci postextracionale recente
C. necooperani, irascibili
D. cu handicapuri fizice
E. cu mucoase groase
(pag. 248)

S2366033. Termenul anglo-saxon refection reprezint


A. cptuirea protezei prin adugare de material
B. refacerea total a bazei
C. cptuirea marginal a protezei
D. refacerea arcadelor dentare artificiale
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 241)

S2366034. n vederea cptuirii corecte:


A. pacientul cltete gura cu ap rece
B. mucoas cmpului protetic este vaselinat
C. pacientul cltete gura cu ap oxigenat 2%
D. mucoasa cmpului protetic este dezinfectat cu alcool
E. mucoasa cmpului protetic este uscat cu comprese sterile
(pag. 243)

S2366035. Dup turnarea modelului n vederea cptuirii indirecte:


A. materialul de amprent din protez se ndeparteaz complet
B. materialul de amprent se ndeparteaz parial lsnd cteva insule de material
C. materialul de amprent se ndeparteaz cu jet puternic de ap rece
D. materialul de amprent se ndeparteaz cu jet puternic de ap cald
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 245)

S2366036. Polimerizarea acrilatului n Hydroflask se realizeaz:


A. cu ap cald la temperaturi de 60o C
B. cu ap cald la temperaturi de 40o C
C. la presiuni de 3,515 Kg/cm2
D. la o presiune de 2, 793 Kg/cm2
E. la o temperatur de 45o C i o presiune de 2,535 Kg/cm2
(pag. 245)

S2366037. Amprentarea funcional cu materiale reziliente n vederea cptuirii se realizeaz n:


A. n timp de 2 3 minute
B. n timp de 1 ora
C. n 48 72 de ore
D. n 24 de ore
E. ntr-o sptmn

1591

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1592

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 246)

S2366038. Elasticitatea materialului rezilient se pstreaz timp de:


A. 8 ore
B. 24 ore
C. 5 zile
D. 3 zile
E. 1 2 sptmni
(pag. 247)

S2566039. Care din urmtoarele afirmaii privind cptuirea direct a protezelor totale sunt corecte:
A. necesit ndeprtarea stratului superficial acrilic de pe faa oral a protezei
B. feele laterale ale dinilor i faa extern a protezei nu se acoper cu fii de leucoplast
C. mucoasa cmpului protetic se usuc bine
D. acrilatul autopolimerizabil se prepar ntr-un godeu de sticl
E. n timpul fazei de cptuire propriu-zis nu este necesar modelarea marginal
(pag. 243)

S2966040. Contraindicatiile captutirii protezei totale:


A. dintii laterali montati in afara crestei
B. coincidenta dintre IM si RC
C. proteze noi cu deficiente de adeziune
D. inchidere marginala externa deficitara la proteze cu ocluzie normala
E. DVO subevaluata
(pag. 242)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1266041. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacienti cu:
A. Mucoasa balanta
B. Mucoasa normala
C. Torus mandibular proeminent
D. Atrofie osoasa medie
E. Torus mandibular proeminent si sensibil
(pag. 248)

S1266042. Captusirea directa presupune:


A. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat termopolimerizabil
B. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat autopolimerizabil
C. indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe fata mucozala a protezei
D. indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe fata externa a protezei
E. Lifirea unei fasii de leocoplast pe fetele laterale ale dintilor
(pag. 242)

S1266043. Captusirea indirecta:


A. Se realizeaza doar de catre medic
B. Se realizeaza doar de catre tehnician
C. Se realizeaza atat de catre medic cat si de tehnician
D. Se realizeaza cu acrilat autopolimerizabil
E. Utilizeaza materiale de amprenta gen siliconi
(pag. 242-244)

1592

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1593

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1266044. Captusirea protezelor totale poate fi:


A. Partiala, interesand zonele de inchidere maarginala deficitara
B. Partiala, ineresand zonele de sprijin
C. Totala, interesand intreaga fata interna mucozala
D. Totala, interesand si dintii artificiali
E. Partiala, utilizand ceara
(pag. 241-248)

S1266045. Contraindicatiile captusirilor sunt:


A. Ocluzie echilibrata
B. DV supraevaluata
C. Proteze noi
D. Pe camp protetic cu stomatopatii
E. Dinti laterali corect montati
(pag. 242)

S1266046. Dupa rezultatul protetic obtinut, captusirile pot fi:


A. Cu caracter rigid
B. Captusire directa
C. Captusire rezilienta
D. Captusire indirecta
E. Toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 242)

S1266047. Fractura protezelor totale poate aparea la:


A. Proteze la care s-au montat dintii superiori cu diastema
B. Proteze la care s-au montat dinti la nivelul tuberculilor piriformi
C. Existenta unor antagonisti componenti ai unor proteze fixe
D. Atrofia inegala a campului protetic
E. Prognatism mandibular
(pag. 240-241)

S1266048. Materialele utilizate in cazul captusirii cu materiale reziliente sunt:


A. Materiale cu vascozitate lent progresiva
B. Acrilate autopolimerizabile
C. Acrilate termopolimerizabile
D. Plastupalasts
E. Mollosil
(pag. 247-248)

S1266049. Obiectivele captusirii partiale sunt:


A. imbunatatirea mentinerii deficitare datorita prelucrarilor neatente
B. imbunatatirea mentinerii deficitare datorita atrofiei campului protetic
C. imbunatatirea mentinerii unor proteze vechi, reparate
D. Determinarea DVO corecte
E. imbunatatirea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale
(pag. 242)

S1266050. Scopul captusirii temporare cu materiale reziliente este:


A. Conditionarea"campului protetic
B. Relaxarea tesuturilor
C. Amprentare functionala

1593

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1594

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Stergerea unor reflexe dobandite


E. Nici un raspuns nu este valabil
(pag. 247)

S1366051. Amprenta realizata in scopul captusirii indirecte se realizeaza cu:


A. pasta ZOE
B. gips
C. siliconi
D. mase termoplastice
E. alginat
(pag. 244)

S1366052. Captusirea protezei totale efectuate in mod curent presupune:


A. refacerea succiunii prin adaugare de material la zonele deficitare de inchidere marginala
B. adaugare de material pe toata fata interna, mucozala a protezei
C. adaugarea de material in anumite zone ale fetei interne a protezei
D. indepartarea materialului in exces de la nivelul bazei
E. indepartarea surplusului de material de la nivelul marginillor inalte
(pag. 241)

S1366053. Cauzele fracturarii protezei totale sunt:


A. existenta unui torus palatin proeminent
B. atrofia inegala a campului protetic
C. existenta unei arcade antagoniste integre sau cu lucrari protetice fixe
D. montarea dinilor inafara crestei
E. nerespectarea regulilor de igienizare
(pag. 240-241)

S1366054. Contraindicatiile captusirii sunt:


A. D. V supraevaluata
B. D. V subevaluata
C. existenta dintilor laterali montati inafara crestei
D. ocluzie dezechilibrata imposibil de corectat
E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare
(pag. 242)

S1366055. Imediat dupa captusirea directa se recomanda pacientului:


A. nepurtarea protezei pana a doua zi
B. spalarea protezei cu solutie de acid acetic, apa si apoi purtarea ei
C. mentinerea protezei intr-un recipient cu cloramina timp de 3 ore
D. umectarea repetata a mucoasei cu lichide protectoare
E. spalarea imediata a protezei cu pasta de dinti si purtarea ei
(pag. 244)

S1366056. Modalitatile de captusire in functie de rezultatul protetic sunt:


A. captusiri cu caracter rezilient (temporar, definitiv)
B. captusiri cu caracter rigid
C. captusiri elastice
D. captusiri semielastice
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 243)

1594

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1595

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1366057. Obiectivele captusirii partiale sunt:


A. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute
B. imbunatatirea sprijinului prin cresterea suprafetei de sprijin
C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limitele normale
D. ocolirea cu atenie a formaiunilor mobile de la periferia campului protetic
E. refacerea culorii
(pag. 242)

S1466058. Captusirea definitiva cu materiale reziliente:


A. Foloseste materiale cu vascozitate lent progresiva ce permit o conditionare tisulara de calitate a campului
protetic;
B. Se indica la pacientii a caror mucoasa nu tolereaza in nici un chip contactul cu o suprafata protetica dura;
C. Se indica in caz de creasta balanta;
D. Se indica in caz de torus mandibular proeminent si sensibil;
E. Se indica in caz de creasta"in lama de cutit".
(pag. 248)

S1466059. Captusirea indirecta:


A. Este metoda prin care proteza capata un strat interior din acrilat autopolimerizabil;
B. Este metoda prin care proteza capata un strat interior din acrilat termopolimerizabil;
C. Spre deosebire de cea directa, nu necesita indepartarea unui strat de acrilat de pe suprafata mucozala a
protezei, este suficienta o amprentare cu ZOE, siliconi etc., dupa care proteza este trimisa in laborator;
D. in cazul folosirii metodei polimerizarii acrilatului in Hydroflask, este necesara apa la o temperatura de 50C;
E. Este contraindicata in cazul unei DV supraevaluate.
(pag. 242, 244-245)

S1466060. Captusirea prin metoda directa:


A. Presupune acoperirea bazei si marginilor cu un strat de acrilat termopolimerizabil;
B. Necesita acoperirea fetelor laterale si ocluzale ale dintilor, ca si fata externa a protezei cu leucoplast,
pentru a impiedica lipirea acrilatului de aceste zone;
C. Necesita indepartarea prealabila a unui strat de acrilat de minim 1 mm grosime cu freze de acrilat, pentru
a permite realizarea unei legaturi chimice a materialului de captusire cu acrilatul protezei;
D. Poate avea ca rezultat o iritaie a esuturilor protetice datorita temperaturii ridicate si proprietailor chimice
ale acrilatului;
E. Necesita o modelare marginala in timpul polimerizarii, precum si inchiderea gurii in intercuspidare maxima.
(pag. 244)

S1466061. Captusirea prin metoda directa:


A. Este contraindicata in cazul unei DV supradimensionate, caz in care se recomanda o captusire indirecta;
B. Este contraindicata cand se doreste o captusire rezilienta definitiva, in acest caz se face o captusire
indirecta in laborator;
C. Foloseste materiale de captusire rezilienta ca: Ortocryl, Major Resin System Reline etc;
D. Este contraindicata in cazul existenei unei montari in afara crestei a dinilor laterali;
E. Necesita vaselinarea mucoasei campului protetic, pentru a diminua actiunea iritanta a materialului de
captusire.
(pag. 242-243)

S1466062. Captusirea temporara cu materiale reziliente:


A. Urmareste conditionarea campului protetic cu materiale cu vascozitate lent progresiva;
B. Permite stergerea reflexelor dobandite care se opun acomodarii cu proteza;
C. Presupune o perioada de conditioonare tisulara de 4 5 zile;
D. Permite o amprentare facila a unor zone si detalii care nu pot fi puse in evidena cu alte materiale;
E. Permite o amprentare functionala eficienta, in special fonetica.

1595

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1596

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 247-248)

S1466063. Cauzele fracturarii protezelor totale corect confectionate sunt:


A. Caderea pe suprafete dure, mai ales la pacientii varstnici;
B. Existenta unui torus palatin de dimensiuni medii, mai ales in treimea posterioara;
C. Existenta unui torus mandibular in dreptul caruia proteza a fost subtiata in mod repetat;
D. Solicitarea asimetrica a protezei datorita unei atrofii neuniforme a campului protetic;
E. Design incorect al protezei, prezentand o zona de minima rezistenta la nivelul suprafetei mucozale
palatinale.
(pag. 240-241)

S1466064. inainte de o captusire directa se practica indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe
fata mucozala a protezei. De ce?
A. Pentru ca acrilatul nou preparat sa adere inseparabil de corpul protezei;
B. Pentru a se forma o legatura chimica intre acrilatul nou si fata mucozala a protezei;
C. Deoarece stratul superficial e impregnat cu grasimi si celule epiteliale;
D. Deoarece stratul superficial prezinta adesea depozite tartrice;
E. Deoarece stratul superficial a fost lustruit de tehnician si nu mai permite aderenta noului material de
captusire.
(pag. 243)

S1466065. Legat de captusirea protezelor totale:


A. Captusirea partiala reprezinta refacerea suprafetei mucozale a protezei totale, fara a modifica zonele de
inchidere marginala;
B. Captusirea totala intereseaza intreaga fata interna mucozala a protezei (inclusiv marginile);
C. Captusirea totala urmareste conditionarea tisulara cu ajutorul unor materiale cu vascozitate lent progresiva;
D. Captusirea pariala urmareste imbunatairea meninerii unei proteze corect confecionate, la care campul
protetic a suferit in timp o atrofie ce a dus la dispariia adeziunii si succiunii;
E. Captusirea partiala urmareste ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale, la
o proteza subextinsa.
(pag. 241-242)

S1566066. Care dintre urmatoarele cauze pot determina fractura protezei totale:
A. caderea pe suprafete dure
B. absenta parafunctiilor
C. montarea dintilor frontali superiori fara diastema
D. atrofia inegala a campului protetic
E. existenta unui torus palatin foarte proeminent.
(pag. 240)

S1566067. Care dintre urmatoarele materiale se folosesc la captusirea definitiva cu materiale reziliente:
A. Simpa
B. Coe Confort
C. Viscogel
D. Hydro Cast
E. Mollosil
(pag. 248)

S1566068. Care dintre urmatoarele materiale se folosesc la captusirile rigide:


A. Hydro Cast
B. Duracryl
C. Paladur
D. Ortocryl
E. Viscogel

1596

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1597

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 242)

S1566069. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin captusirii directe a protezelor totale:
A. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala
B. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata lustruita
C. acoperirea fetelor laterale ale dintilor
D. neacoperirea feei externe a protezei
E. vaselinarea mucoasei cavitatii orale.
(pag. 243)

S1566070. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin captusirii indirecte a protezelor totale:
A. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala
B. acoperirea fetelor laterale ale dintilor
C. vaselinarea mucoasei cavitatii orale
D. aplicarea in proteza a materialului de amprenta
E. modelarea functionala cu gura inchisa.
(pag. 244)

S1566071. Care sunt avantajele captusirii cu materiale reziliente a protezelor totale:


A. relaxarea tesuturilor
B. stergerea reflexelor vechi
C. accentuarea reflexelor vechi
D. obinerea unei amprente foarte funcionala
E. obtinerea unei amprente documentare foarte buna.
(pag. 247)

S1566072. in care dintre situatiile urmatoare este contraindicata captusirea:


A. dimensiunea verticala supraevaluata
B. dimensiunea verticala subevaluata
C. existenta de dinti laterali montati in afara crestei
D. prezena ulceraiilor de decubit
E. existenta de dinti laterali montati pe creasta.
(pag. 242)

S1566073. in care dintre situatiile urmatoare nu este contraindicata captusirea:


A. ocluzie dezechilibrata, imposibil de corectat
B. proteze cu reparatii multiple
C. existenta de dinti laterali montati pe creasta
D. dimensiune verticala corecta
E. absenta stomatopatiilor
(pag. 242)

S1566074. Obiectivele captusirii totale sunt:


A. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute prin suprasolicitare
B. optimizarea mentinerii unei proteze corect realizate dar la care campul protetic a suferit in timp atrofie
C. conditionarea tesuturilor
D. imbunatairea meninerii unor proteze vechi reparate
E. imbunatatirea stabilitatii unor proteze noi.
(pag. 242)

S1666075. Captusirea prin metoda directa a protezelor totale presupune:


A. turnarea modelului si ambalarea protezei;

1597

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1598

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

indepartarea unui strat uniform din baza protezei;


nepurtarea protezei pina a doua zi;
utilizarea acrilatului termopolimerizabil;
utilizarea acrilatului autopolimerizabil
(pag. 243)

S1666076. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune:


A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil;
B. intinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore;
C. existenta mucoasei balante hiperemiate;
D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vascogel
E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil
(pag. 248)

S1666077. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune:


A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil;
B. intinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore;
C. existenta mucoasei balante hiperemiate;
D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vascogel
E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil
(pag. 248)

S1666078. Cauzele fracturarii protezei totale corect efectuate sunt:


A. existenta unui torus palatin foarte proeminent;
B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema incisiva;
C. dimensiunea verticala supraevaluata;
D. existenta dintilor laterali montati in afara crestei;
E. existenta parafunctiilor (bruxism)
(pag. 246)

S1666079. Contraindicatiile captusirii sunt:


A. dimensiunea verticala supraevaluata;
B. ameliorarea mentinerii unei proteze imediate, fracturate prin imprudenta masticatorie;
C. existenta dintilor laterali montati in afara crestei;
D. proteze cu multiple reparatii;
E. camp protetic incapabil sa suporte presiuni
(pag. 242)

S1666080. Obiectivele captusirii partiale sunt:


A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni;
B. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale;
C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale, la o proteza subextinsa;
D. imbunatatirea mentinerii in cazul in care campul protetic a suferit o atrofie care a dus la disparitia adeziunii;
E. inaltarea ocluziei
(pag. 242)

S1666081. Obiectivele captusirii totale sunt:


A. ameliorarea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale;
B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate, dar cu atrofia campului protetic;
C. inaltarea ocluziei;
D. conditionarea tesuturilor, incapabile sa suporte presiuni;
E. reparatia unei proteze cu baza deteriorata si impregnata

1598

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1599

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 242)

S2166082. Captusirea definitiva directa cu materiale reziliente se poate face cu:


A. Simpa
B. Molloplast-B
C. Mollosil
D. Silastic 390
E. Plastupalasts
(pag. 248)

S2166083. Obiectivele captusirii totale a protezei totale sunt:


A. Optimizarea mentinerii unei proteze corecte vechi
B. mbunatatirea mentinerii la o proteza scurta vestibular marginal
C. mbunatatirea mentinerii si stabilitatii la proteze vechi reparate
D. Conditionarea tesuturilor cu materiale cu vscozitate lent progresiva
E. naltarea ocluziei
(pag. 242)

S2266084. Cauzele fracturarii protezei totale sunt:


A. existenta unui torus palatin proeminent
B. montarea dintilor laterali inafara crestei
C. montarea dintilor superiori cu diastema interincisiva
D. atrofia inegala a campului protetic
E. parafunctii
(pag. 240-241)

S2266085. Captusirea protezei totale poate fi:


A. partiala- intereseaza fata interna mucozala a protezei
B. partiala- adaugare de material la zonele de inchidere marginala deficitare
C. totala- adaugare de material la zonele de inchidere marginala deficitara
D. totala- intereseaza fata interna mucozala a protezei
E. totala- doar la inchiderea marginala
(pag. 241)

S2266086. Obiectivele captusirii partiale sunt:


A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiunile
B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate la care campul protetic asuferit o atrofie
C. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute
D. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor la o proteza subextinsa
E. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparate
(pag. 242)

S2266087. Obiectivele captusirii totale sunt:


A. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute
B. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparate
C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor la o proteza subextinsa
D. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiunile si solicitarile protetice cu ajutorul unor materiale
cu vascozitate lent progresiva
E. optimizarea mentinerii unei proteze la care campul protetic a suferit o atrofie
(pag. 242)

S2266088. Contraindicatiile captusirii protezelor sunt:


A. dinti frontali superiori montati cu diastema

1599

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1600

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

dinti laterali montati perpendicular pe mijlocul crestei


dinti laterali montati inafara crestei
ocluzie dezechilibrata
proteze subextinse
(pag. 242)

S2266089. Captusirea protezelor:


A. se poate realiza numai in cabinet
B. se poate realiza numai in laborator
C. se poate realiza atat in cabinet cat si in laborator
D. are caracter rigid
E. este rezilienta
(pag. 242)

S2266090. Materiale utilizate la captusire:


A. Paladur
B. Duracryl
C. acrilate autopolimerizabile
D. acrilate termopolimerizabile
E. Palliag
(pag. 242)

S2266091. Acrilatele termopolimerizabile:


A. se intrebuinteaza mult mai des
B. se intrebuinteaza mult mai rar
C. evita distorsiunile din interiorul protezei ce rezulta in urma fierberii
D. nu evita distorsiunile din interiorul protezei ce rezulta in urma fierberii
E. se folosesc la captusirile rigide
(pag. 242)

S2266092. Captusirea directa presupune:


A. acoperirea bazei si a marginilor cu un strat de acrilat termopolimerizabil
B. acoperirea bazei si a marginilor cu un strat de acrilat autopolimerizabil
C. realizarea unei legaturi chimice
D. realizarea unei legaturi mecanice
E. realizarea unei legaturi fizico- chimice
(pag. 243)

S2266093. La captusirea directa a protezei:


A. proteza este tinuta cu o mana
B. nu se efectueaza miscari de catre operator
C. se efectueaza miscari de catre operator
D. se mobilizeaza partile moi
E. nu se mobilizeaza partile moi
(pag. 243)

S2266094. La captusirea directa a protezei:


A. pacientul inchide gura in I.M.
B. pacientul efectueaza miscari functionale
C. pacientul nu efectueaza miscari functionale
D. nu se efectueaza miscari de catre operator
E. se efectueaza miscari de catre pacient

1600

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1601

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 244)

S2266095. La captusirea directa a protezei:


A. pacientul va purta imediat proteza pentru a se obisnui
B. nu se poarta proteza pana a doua zi
C. proteza va avea o mentinere precara in gura la aplicarea imediata
D. proteza va avea o stabilitate foarte buna la aplicarea imediata
E. proteza va avea o stabilitate foarte buna la aplicarea a doua zi
(pag. 244)

S2266096. La captusirea indirecta a protezelor se folosesc ca materiale de amprentare:


A. ZOE
B. Optosil
C. Stomaflex crema
D. Xantopren
E. siliconi
(pag. 244)

S2266097. Captusirea indirecta:


A. se efectueaza in laborator
B. se efectueaza in cabinet
C. se efectueaza cu acrilat autopolimerizabil
D. se efectueaza cu acrilat termopolimerizabil
E. se efectueaza in cabinet cu acrilat autopolimerizabil
(pag. 244)

S2266098. La captusirea indirecta:


A. se modeleaza functional cu gura inchisa
B. se modeleaza functional cu gura deschisa
C. se modeleaza functional atat cu gura inchisa cat si cu gura deschisa
D. se pozitioneaza in I.M.
E. se pozitioneaza in R.C.
(pag. 244)

S2266099. La captusirea directa a protezelor:


A. imediat proteza va avea o mentinere foarte buna
B. proteza va avea o mentinere precara
C. temperatura dezvoltata este scazuta
D. temperatura dezvoltata este mare
E. reactia chimica este iritanta
(pag. 244)

S2266100. La captusirea directa a protezei


A. se reface inchiderea marginala prin adaugarea unui rulou de acrilat autopolimerizabil
B. se reface inchiderea marginala prin adaugarea unui rulou de acrilat termopolimerizabil
C. se adauga un rulou de acrilat pe o suprafata limitata a protezei
D. se adauga un rulou de acrilat pe tot conturul protezei
E. se modeleaza functional
(pag. 244)

S2266101. La captusirea indirecta:


A. dupa turnarea modelului se indeparteaza in totalitate materialul de amprenta din proteza

1601

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1602

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

se lasa pe loc cateva insule de material de amprenta


se lasa pe loc cateva insule de material de amprenta
se lasa in continuare insulele de material de amprenta dupa ambalare
se indeparteaza insulele de material de amprenta dupa care se ambaleaza
(pag. 245)

S2266102. La captusirea indirecta a protezelor, polimerizarea acrilatului in Hydroflaskse face:


A. sub presiune uniforma
B. cu alternante de presiune
C. in recipient umplut cu apa
D. in recipient cu vid
E. in recipient cu azot
(pag. 245)

S2266103. La realizarea captusirii indirecte:


A. amprenta va fi cofrata
B. amprenta nu va fi cofrata
C. se vor indeparta portiuni din materialul de amprentare din dreptul zonelor ce vor trebui despovarate
D. se va adauga material in dreptul zonelor ce urmeaza a fi despovarate
E. se va utiliza acrilat termopolimerizabil
(pag. 244)

S2266104. La captusirea indirecta:


A. polimerizarea acrilatului se face cu presiune
B. polimerizarea acrilatului se face fara presiune
C. polimerizarea acrilatului se face fara presiune
D. va necesita montarea in ocluzor
E. va fi necesara montarea in duplicator
(pag. 247)

S2266105. Captusirea cu materiale reziliente poate fi:


A. temporara
B. definitiva
C. cu materiale cu vascozitate lent progresiva
D. cu materiale fluide
E. cu siliconi
(pag. 247)

S2266106. La captusirea cu materiale reziliente acestea se aplica in interiorul protezei :


A. 1 min.
B. 2 min.
C. 3 min.
D. 4 min.
E. 5 min.
(pag. 248)

S2266107. Materialele reziliente utilizate pentru captusire:


A. au la inceput o vascozitate mare
B. au la inceput o vascozitate mica
C. vascozitatea creste treptat
D. vascozitatea descreste treptat
E. vascozitatea ramane constanta

1602

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1603

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 248)

S2266108. Captusirea temporara cu materiale reziliente:


A. presupune adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica intr-un timp relativ scurt
B. presupune adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica intr-un timp relativ lung
C. se face cu materiale cu vascozitate lent progresiva
D. se face cu ZOE
E. se face cu siliconi
(pag. 247)

S2266109. Materiale cu vascozitate lent progresiva:


A. ZOE
B. gipsul
C. Hydro Cast
D. Coe Confort
E. Optosil
(pag. 248)

S2266110. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata in caz de:


A. bruxism
B. proteze totale unimaxilare care au ca antagonisti arcade naturale integre
C. torus proeminent
D. mucoasa balanta
E. mucoasa hiperemiata
(pag. 248)

S2266111. Captusirea directa definitiva cu materiale reziliente se poate face cu:


A. Molloplast B
B. Mollosil
C. Plastupalasts
D. Silastic 390
E. Simpa
(pag. 248)

S2266112. Materialele reziliente utilizate pentru captusirea definitiva


A. au rezistenta mecanica slaba
B. au rezistenta mecanica buna
C. au un grad de porozitate
D. nu sunt poroase
E. sunt greu de prelucra
(pag. 248)

S2266113. Materialele reziliente utilizate pentru captusirea definitiva:


A. au o consistenta elastica
B. sunt greu de netezit
C. sunt usor de prelucrat
D. sunt greu de prelucrat
E. sunt rigide
(pag. 248)

S2266114. Se pot deosebi doua categorii de sisteme articulate:


A. ruptorii de forte

1603

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1604

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

amortizorii de forte
ambele categorii
nici una dintre ele
toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 248)

S2266115. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:


A. rigiditatea care se obtine prin latime si grosime adecvata
B. traiect intotdeauna vertical
C. sa treaca la distanta de parodontiul marginal, papilla interdentara si mucoasa procesului alveolar
D. nu se aplica pe suprafetele onvexe vestibulare sau orale ale dintilor restanti
E. traiect totdeauna orizontal
(pag. 266)

S2266116. Conectorii secundari se pot clasifica in:


A. proximali
B. interdentari
C. ai bratelor elastice ale crosetelor divizate
D. rigizi
E. nici o varianta nu e corecta
(pag. 266)

S2266117. Seile protetice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vin in contact
B. greutate crescuta
C. sa permita efectuarea captusirilor
D. conductibilitate termica redusa
E. suprafete externe bine lustruite
(pag. 271)

S2266118. Ca forme pot fi utilizate urmatoarele tipuri de sei metalice:


A. forma de plasa cu ochiuri mici si dese
B. forma de plasa cu ochiuri largi
C. forma metalica fara ochiuri
D. doar primele doua variante
E. doar variantele b si c
(pag. 275)

S2266119. In edentatiile terminale, saua metalica are urmatoarele caracteristici:


A. e realizata de obicei cu ochiuri mari
B. e realizata de obicei fara ochiuri
C. se gaseste la o distanta de creste de 1 mm
D. lungimea e 2/3 din lungimea crestei
E. lungimea e egala cu lungimea crestei
(pag. 278)

S2266120. Componenta acrilica a protezei scheletate are caracteristicile:


A. acopera saua metalica, formand saua propriu-zisa
B. se realizeaza din acrilat roz termopolimerizabil
C. se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabil
D. se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabil
E. doar primul raspuns e corect

1604

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1605

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 280)

S2266121. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:


A. dinti prefabricati din portelan
B. ti prefabricate din acrilat
C. tatete intersanjabile din portelan
D. coroane si fatete din acrilat realizate in laborator
E. nici un raspuns corect
(pag. 282)

S2266122. In zona laterala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:


A. dinti prefabricate din portelan sau acrilat
B. portelan ars pe schelet din cobalt-crom
C. casete cu fatete
D. coroane si fatete din acrilat realizate in laborator
E. dinti metalici
(pag. 283)

S2266123. In edentatiile laterale se respecta urmatoarele reguli de montare:


A. nu se realizeaza treme
B. dintii artificiali vor ocupa intreg spatiul edentat
C. montarea se face strict pe mijlocul crestei
D. volumul dintilor artificiali in sens vestibule-oral mai ales in regiunea molara inferioara trebuie sa fie mai
mare ca cel al dintilor naturali
E. relieful ocluzal se realizeaza standard indifferent de antagonisti
(pag. 284)

S2266124. In edentatiile terminale se respecta urmatoarele reguli de montare a dintilor:


A. dintii artificiali vor fi montati pe mijlocul crestei
B. latimea dintilor in sens vestibule-oral va fi proportionala cu latimea crestei
C. cu cat crestele sunt mai inguste, dintii vor fi mai lati
D. numarul dintilor artificiali nu depinde de arcada antagonista
E. intotdeauna e necesara montarea molarului trei
(pag. 284)

S2266125. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei sunt:


A. sprijinul protezei
B. stabilizarea protezei
C. tipul de lingura individuala indicate
D. tipurile de dinti artificiali indicate
E. prezenta sau absenta molaruli trei
(pag. 286)

S2266126. In edentatia de clasa I Kennedy se indica urmatoarele tipuri de sprijin:


A. mixt rigid
B. mixt elastic
C. mixt foarte elastic
D. mixt telescopat
E. mixt foarte rigid
(pag. 287)

S2366127. Cauzele fracturrii protezei totale sunt:


A. existena unui torus palatin proeminent

1605

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1606

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

atrofia inegal a cmpului protetic


existena unei arcade antagoniste integre sau cu lucrri protetice fixe
montarea dinilor nafara crestei
nerespectarea regulilor de igienizare
(pag. 240-241)

S2366128. Cptuirea protezei totale efectuate n mod curent presupune:


A. refacerea succiunii prin adugare de material la zonele deficitare de nchidere marginal
B. adugare de material pe toat fa intern, mucozal a protezei
C. adugarea de material n anumite zone ale feei interne a protezei
D. ndeprtarea materialului n exces de la nivelul bazei
E. ndeprtarea surplusului de material de la nivelul marginillor nalte
(pag. 241)

S2366129. Obiectivele cptuirii pariale sunt:


A. mbuntirea meninerii prin refacerea nchiderii marginale pierdute
B. mbuntirea sprijinului prin creterea suprafeei de sprijin
C. ameliorarea meninerii prin prelungirea marginilor pn la limitele normale
D. ocolirea cu atenie a formaiunilor mobile de la periferia cmpului protetic
E. refacerea culorii
(pag. 242)

S2366130. Obiectivele cptuirii totale sunt:


A. optimizarea meninerii unei proteze corect confecionat la care cmpul protetic a suferit o atrofie
B. condiionarea esuturilor incapabile s suporte presiuni
C. mbuntirea meninerii i stabilitii unei proteze vechi
D. nlarea ocluziei
E. nici o variant nu este corect
(pag. 242)

S2366131. Contraindicaiile cptuirii sunt:


A. D. V supraevaluat
B. D. V subevaluat
C. existena dinilor laterali montai nafara crestei
D. ocluzie dezechilibrat imposibil de corectat
E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare
(pag. 243)

S2366132. Modalitile de cptuire n funcie de rezultatul protetic sunt:


A. cptuiri cu caracter rezilient (temporar, definitiv)
B. cptuiri cu caracter rigid
C. cptuiri elastice
D. cptuiri semielastice
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 243)

S2366133. Amprenta realizat n scopul cptuirii indirecte se realizeaz cu:


A. past ZOE
B. ghips
C. siliconi
D. mase termoplastice
E. alginat

1606

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1607

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 244)

S2366134. Imediat dup cptuirea direct se recomand pacientului


A. nepurtarea protezei pn a doua zi
B. splarea protezei cu soluie de acid acetic, ap i apoi purtarea ei
C. meninerea protezei ntr-un recipient cu cloramin timp de 3 ore
D. umectarea repetat a mucoasei cu lichide protectoare
E. splarea imediat a protezei cu past de dini i purtarea ei
(pag. 244)

S2566135. Care sunt contraindicaiile cptuirii unei proteze totale:


A. subevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei
B. existena dinilor laterali montai n afara crestei edentate
C. proteze cu multiple reparaii
D. existena unor proteze echilibrate ocluzal
E. proteze stabile pe ambele maxilare
(pag. 242)

S2666136. Importanta pozitiei de relatie centrica (R.C), rezida din


A. R.C. este o pozitie constanta toata viata
B. R.C. este o pozitie diagnostica n unele analize diagnostice
C. R.C. este o pozitie functionala;
D. R.C este o pozitie ce poate fi determinata
E. R.C. nu este o pozitie functionala.
(pag. 30)

S2666137. Situatiile care necesita pozitionarea mandibulei n R.C. sunt urmatoarele:


A. Pentru adaptarea intraorala a restaurarilor odontale
B. Pentru adaptarea extraorala a restaurarilor protetice
C. Pentru corectarea dizarmoniei ocluzale n cadrul tratamentului disfunctiei cranio-mandibulare
D. La orice examen clinic stomatologic
E. n vederea corectarii dizarmoniei ocluzale dupa aplicarea unei restaurari protetice
(pag. 43)

S2666138. Care din conditiile de mai jos permit cumulate pozitionarea manuala a modelelor n R.C.:
A. Cnd avem Long Centric
B. Cnd avem Point Centric
C. Pozitia de intercuspidare maxima este stabila
D. Sa nu existe obstacole dentare (prematuritati si interferente)
E. Modelele de gips sa fie complete si exacte
(pag. 51-52)

S2666139. Care din afirmatiile urmatoare caracterizeaza ocluzia ideala:


A. ADM este morfologic integru
B. Parodontiul este integru
C. Abraziunea nu depaseste gradul 2
D. n pozitia de repaus mandibular inocluzia este generalizata
E. Subiectul nu constientizeaza functionalitatea nici unei componente a ADM
(pag. 79)

S2666140. Care din afirmatiile urmatoare infirma conceptul de ocluzie ideala:


A. Subiectul constientizeaza functionalitatea componentelor ADM

1607

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1608

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tonusul muschilor masticatori se mentine la valori electrice medii n pozitia de repaus a mandibulei
Abraziunea este absenta
Parodontiul este integru
Componentele ADM nu prezinta semne de disfunctie
(pag. 79)

S2666141. Ocluzia functionala se caracterizeaza obligatoriu prin:


A. Ocluzie stabila
B. Abraziunea nu depaseste nivelul specific vrstei subiectului
C. ADM este morfologic integru
D. Parodontiul este integru
E. Masticatia, fonatia si fizionomia conferite de dinti sunt acceptabile pentru subiect
(pag. 80)

S2666142. Obiectivele tratamentului ocluziei de obisnuinta sunt:


A. Amendarea simptomatologiei disfunctiei cranio-mandibulare
B. Functionalitatea elementelor ADM sa nu fie perceptibila pentru pacient
C. Functionalitatea ADM sa fie satisfacatoare pentru pacient
D. Satbilitate ocluzala
E. Obtinerea integritatii parodontale
(pag. 83-84)

S2666143. Masticatia unilaterala poate fi indusa de:


A. Dieta moale neabraziva
B. Dieta consistenta abraziva
C. Afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac imposibila masticatia pe una din parti
D. Altralgii ipsilaterale fata de partea preferata n masticatie
E. Constitutional
(pag. 105)

S2666144. Eficienta protectiei canine este sustinuta de:


A. Situatie topografica privilegiata
B. Radacina puternica
C. Os alveolar special structurat
D. Sensibilitate propioceptiva parodontala fina si specializata
E. Caninul nu se gaseste n dreptul vreunui stlp osos al maxilarului
(pag. 133)

S2866145. Captusirea protezei totale este contraindicata in:


A. dimensiunea verticala supraevaluata
B. ocluzie dezechilibrata imposibil de corectat
C. proteze cu multiple reparatii
D. proteze instabile
E. nici una de mai sus
(pag. 242)

S2866146. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente:


A. este indicata la pacienti cu mucoasa balanta
B. poate fi directa
C. poate fi indirecta
D. nu amortizeaza presiunile transmise campului protetic
E. aceste materiale nu favorizeaza aparitia coloniilor de candida albicans

1608

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1609

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 248)

S2866147. Cauzele fracturarii protezei totale corect confectionate sunt:


A. caderea pe suprafete moi
B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema
C. masticatie viguroasa
D. atrofia inegala a campului protetic
E. grosime uniforma a bazei protezei
(pag. 240-241)

S2866148. Obiectivele capturarii protezei totale sunt:


A. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate la care campul protetic a suferit in timp atrofie
B. imbunatatirea mentinerii unor proteze vechi reparate
C. imbunatatirea stabilitatii unor proteze vechi reparate
D. inaltarea ocluziei
E. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni cu materiale cu vascozitate lent progresiva
(pag. 242)

S2966149. Proteza totala poate suferi fracturi din urmatoarele cauze:


A. montarea dintilor superiori cu diastema
B. bruxism
C. camp protetic moale (rezilienta mare a mucoasei fixe)
D. marginea protezei e prea subtire
E. atrofia inegala a substratului osos
(pag. 240, 241)

S2966150. Obiectivele captusirii partiale a protezei totale sunt:


A. refacerea adeziunii
B. refacerea succiunii
C. refacerea mentinerii prin realizarea inchiderii marginale externe
D. refacerea marginilor la o proteza subextinsa
E. refacerea adeziunii si succiunii
(pag. 241, 242)

S2966151. Obiectivele captusirii totale a protezei totale sunt:


A. refacerea marginilor pentru imbunatatirea mentinerii
B. amortizarea presiunilor care se transmit asupra campului protetic
C. ingrosarea bazei pentru a preveni fractura protezei
D. refacerea marginilor la o proteza subextinsa
E. refacerea adeziunii si succiunii
(pag. 241, 242, 248)

S2966152. La captusirea directa a unei proteze totale cu acrilat autopolimerizabil sunt contraindicate
urmatoarele manopere:
A. indepartarea unui strat superficial acrilic de pe fata mucozala a protezei in grosime de peste 1mm
B. indepartarea unui strat superficial acrilic de pe fata mucozala a protezei in grosime de 2-3 mm
C. vaselinarea mucoasei inainte de introducerea in gura a protezei cu acrilatul autopolimerizabil
D. proteza poate fi scoasa din gura inaintea prizei acrilatului, pacientul va clati gura iar proteza va fi repede
reaplicata
E. dupa priza acrilatului, suprafata mucozala a protezei se va lustrui
(pag. 244)

1609

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1610

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 67
Stomatopatiile protetice la edentatul total
BIBLIOGRAFIE:
6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1267001. Reactii imediate totale aparute la purtatorii de proteze sunt
A. eroziuni in situ
B. alergice
C. hiperplazii
D. leziuni eritemato-congestive
E. ulceratii de decubit
(pag. 278)

S1267002. Reactiile imediate totale ale stomatopatiilor se declanseaza:


A. dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil
B. datorita unei realizari inadecvate a fetei interne a protezei
C. datorita conformarii improprii a marginilor protezei
D. datorita unor greseli de amprentare
E. datorita unor tehnologii necorespunzatoare in laborator
(pag. 278)

S1367003. Teoria alergica de producere a stomatopatiilor protetice sustine ca mucoasa bucala


raspunde fata de componentele acrilatului printr-o reactie de:
A. atrofie mucoasa
B. hipertrofie
C. congestie
D. edemaiere
E. hipersensibilitate
(pag. 277)

S1367004. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilor, argumenteaza ca patogenia


stomatopatiilor protetice s-ar datora:
A. factorilor mecano-traumatici si alergici
B. factorilor bacterieni
C. mai multor factori ce actioneaza concomitent
D. fragilitaii capilare
E. factorilor chimici
(pag. 277)

S1367005. Conform teoriei bacteriotoxice, factorul patogen incriminat in aparitia stomatopatiilor


protetice este:
A. klebsiella
B. stafilococ auriu
C. streptococul viridans
D. streptococul mutans
E. candida albicans
(pag. 276)

1610

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1611

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1367006. Reactiile imediate ale stomopatiei protetice bazale se insotesc de:


A. tulburari vasculare
B. eroziuni cu caracter traumatic
C. iritatii traumatice
D. tulburari ce reflecta boli generale
E. hipertrofii si hiperplazii
(pag. 279)

S1467007. Dupa ENE si IONIta, stomatopatiile protetice imediate pot fi:


A. Ulceratii de decubit;
B. Hiperplazii;
C. Leziuni eritemato-congestive;
D. Eroziuni in situ;
E. Hipertrofii.
(pag. 278)

S1467008. Eroziunile in situ:


A. Reprezinta zone congestive intinse insotite intotdeauna de adenopatie;
B. Se insotesc intotdeauna de durere violenta;
C. Sunt provocate de conformarea improprie a marginilor protezei;
D. Apar cel mai frecvent la nivelul frenurilor si bridelor nedegajate si rareori la nivelul liniei oblice interne;
E. Se insotesc intotdeauna de ulceratii.
(pag. 278)

S1467009. Legat de diagnosticul diferential intre leziunile de decubit si cele maligne:


A. Este reprezentat de tabloul lui Burket;
B. Leziunile de decubit apar mai frecvent in zona canina mandibulara si in zona frontala la maxilar;
C. Leziunile de decubit de localizeaza la orice nivel;
D. Nu este necesar;
E. Nu necesita examene complementare (citodiagnostic, biopsie etc.)
(pag. 280)

S1467010. Reactiile tardive marginale:


A. Spre deosebire de cele imediate, ce sunt acoperite adeseori de false membrane, leziunile tardive se
prezinta frecvent ca zone de mucoasa hiperplazica, fibroasa;
B. Necesita diferentierea de leziunile maligne (tabloul Burket);
C. Se insotesc intotdeauna de adenopatie;
D. Ulceraiile de decubit se asociaza cu o halena fetida datorata florei bacteriene abundente;
E. Se localizeaza la orice nivel, fara zone preferentiale.
(pag. 280)

S1467011. Teoria bacteriotoxica:


A. Sustine ca etiologia stomatopatiilor protetice este combinata: microbiana (Candida Albicans) si toxica
(monomerul acrilic, colorant etc.);
B. Sustine ca etiologia stomatopatiilor protetice este combinata: microbiana (Candida Albicans) si alergica
(hipersensibilitate la monomerul acrilic, colorant etc.);
C. Incrimineaza toxinele bacteriene ale florei saprofite orale, care, in conditiile purtarii unei proteze incorect
adaptate, ce determina leziuni de decubit, devine flora patogena;
D. Susine ca stomatopatiile sunt declansate de un dezechilibru al microbiocenozei orale la purtatorii de
proteze;
E. Nu este valabila in cazul unor proteze adaptate corect.
(pag. 276-277)

1611

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1612

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1567012. Care dintre urmatoarele afectiuni nu creaza premize pentru aparitia stomatopatiilor
A. insuficienta renala cronica
B. scleroza in placi
C. diabetul zaharat
D. ateroscleroza
E. bolile vasculare.
(pag. 275)

S1567013. Care dintre urmatoarele forme clinice de stomatopatii nu reprezinta reactii tardive bazale:
A. leziunile eritemato-congestive
B. hipertrofiile
C. hiperplaziile
D. eroziunile in situ
E. ulceratiile bazale.
(pag. 278)

S1567014. Care dintre urmatoarele semne clinice nu este caracteristic leziunilor de decubit:
A. tumefactia edematoasa
B. mirosul fetid
C. flora microbiana moderata
D. adenopatia inconstanta
E. absenta diskeratozei.
(pag. 280)

S1567015. Factorul lacal care nu determina stomatopatii este:


A. igiena necorespunzatoare a pieselor protetice
B. imperfectiunile de executie a protezei
C. scaderea temperaturii locale sub piesa protetica
D. microporozitaile acrilatului
E. purtarea indelungata de proteze necorespunzatoare
(pag. 276)

S1567016. in tratamentul stomatitelor imediate totate, nu se recomanda:


A. suprimarea imediata a protezei
B. lavaj cu solutii antiseptice slabe
C. administrarea de antihistaminice
D. administrarea de beta-blocante
E. vitaminoterapie.
(pag. 279)

S1567017. Stomatopatiile tardive totale datorate bolilor generale apar mai frecvent in:
A. gastrita Menetrier
B. ulcerul gastric
C. ulcerul duodenal
D. diabet
E. scleroza in placi.
(pag. 281)

S1667018. Excesul de monomer si temperatura sunt incriminate in producerea:


A. reactiilor imediate marginale;
B. reactiilor imediate bazale;
C. reactiilor imediate totale,

1612

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1613

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. reactiilor tardive totale,


E. reactiilor bazale tardive
(pag. 279)

S1667019. in cadrul stomatopatiilor protetice, care dintre urmatoarele manifestari reprezinta reactii
imediate bazale:
A. hipertrofii si hiperplazii;
B. eroziuni in situ;
C. iritatii traumatice;
D. tulburari vasculare;
E. alergii
(pag. 278)

S1667020. Reactiile imediate totale se declanseaza:


A. datorita realizarii inadecvate a fetei interne a protezei;
B. datorita exostozelor campului protetic;
C. datorita structurii chimice a protezei,
D. datorita greselilor de amprentare;
E. datorita factorului microbian
(pag. 279)

S2167021. Ulceratiile de decubit provocate de protezele totale sunt:


A. Reactii imediate marginale
B. Reactii tardive marginale
C. Reactii imediate bazale
D. Eroziuni in situ
E. Eroziuni la insertia protezei
(pag. 278)

S2267022. Tratamentul hiperplaziilor consta in :


A. tratamentul afectiunilor hepatice
B. tratamentul afectiunilor renale
C. vitaminoterapie
D. interventii chirurgicale
E. eliminarea adezivilor folositi in vederea ameliorarii mentinerii protezei
(pag. 281)

S2267023. Tratamentul stomatopatiilor traumatice consta in:


A. tratamentul afectiunilor generale
B. vitaminoterapie
C. eliminarea alimentelor picante
D. tratamentul afectiunilor hepatice
E. echilibrare ocluzala
(pag. 281)

S2267024. Reactiile imediate totale ale stomatopatiilor se declanseaza:


A. dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil
B. datorita unei realizari inadecvate a fetei interne a protezei
C. datorita conformarii improprii a marginilor protezei
D. datorita unor greseli de amprentare
E. datorita unor tehnologii necorespunzatoare in laborator
(pag. 278)

1613

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1614

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2267025. Reactii imediate totale aparute la purtatorii de proteze sunt:


A. eroziuni in situ
B. alergice
C. hiperplazii
D. leziuni eritemato-congestive
E. ulceratii de decubit
(pag. 278)

S2267026. Leziunile tardive chimico- toxice se datoreaza:


A. imperfectiunilor bazale
B. necoincidentei dintre I.M. si R.C.
C. utilizarii adezivilor
D. afectiunilor renale cronice
E. afectiunilor hepatice
(pag. 281)

S2267027. In cadrul leziunilor maligne:


A. tumefactia tinde sa fie edematoasa
B. sunt mai frecvente in zona canina la maxilar
C. sunt mai frecvente in regiunea anterioara la mandibula
D. sunt localizate la orice nivel
E. este prezenta adenopatia, moderat si inconstant
(pag. 280)

S2367028. Conform teoriei bacteriotoxice, factorul patogen incriminat in apariia stomatopatiilor


protetice este:
A. klebsiella
B. stafilococ auriu
C. streptococul viridans
D. streptococul mutans
E. candida albicans
(pag. 276)

S2367029. Conform teoriei chimico toxice, factorul etiologic raspunztor de apariia stomatopatiilor
protetice este:
A. monomerul acrilic
B. coloranii
C. polimerul acrilic
D. substanele aditive
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 276)

S2367030. Teoria alergic de producere a stomatopatiilor protetice susine ca mucoasa bucal


rspunde fat de componentele acrilatului printr-o reacie de:
A. atrofie mucoas
B. hipertrofie
C. congestie
D. edemaiere
E. hipersensibilitate
(pag. 277)

S2367031. Teoria interdependenei si interconditionarii factorilor, argumenteaz c patogenia

1614

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1615

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

stomatopatiilor protetice s-ar datora:


A.
B.
C.
D.
E.

factorilor mecano-traumatici si alergici


factorilor bacterieni
mai multor factori ce actioneaza concomitent
fragilitaii capilare
factorilor chimici
(pag. 277)

S2367032. Reactiile imediate determinate de stomatopatiile protetice sunt


A. leziuni eritemato-congestive
B. eroziuni in situ
C. alergii
D. alergice si chimico-toxice
E. iritaii traumatice
(pag. 278)

S2367033. Reaciile imediate ale stomopatiei protetice bazale se nsoesc de:


A. tulburri vasculare
B. eroziuni cu caracter traumatic
C. iritaii traumatice
D. tulburri ce reflect boli generale
E. hipertrofii i hiperplazii
(pag. 279)

S2567034. Stomatita protetica este determinata de :


A. Candida albicans.
B. Traumatismul exercitat de proteza.
C. Boli sistemice ce determina fragilitate vasculara.
D. Monomerul rezidual al polimetilmetacrilatului.
E. Etiologia stomatitei protetice este plurifactoriala.
(pag. 277)

S2667035. Daca n R.C. sau I.M. exista un contact prematur iar mandibula deviaza spre anterior,
pantele care se confrunta sunt:
A. B.U L.L
B. L.U B.L
C. M.U D.L
D. B.L L.U
E. M.L D.U
(pag. 155)

S2667036. Contactele premature n R.C. pot devia mandibula spre anterior afectnd propulsia prin:
A. Abraziunea exagerata a dintilor laterali
B. Afectarea parodontala a dintilor laterali
C. Hipoactivitate musculara
D. Afectare parodontala a dintilor anteriori
E. Inactivitate musculara
(pag. 158)

S2667037. Teoria gnatologica afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale:


A. Toti indivizii trebuie sa prezinte Long Centric
B. Deglutitia sa se efectueze totdeauna n intercuspidare maxima (I.M)

1615

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1616

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. n pozitia " protruziva a mandibulei sa mai existe contacte la nivelul dintilor posteriori;
D. Miscarea de lateralitate nu se face ntotdeauna cu conducere canina
E. Contactele ocluzale corespunzatoare cuspizilor de sprijin trebuie sa fie de tip tripodic
(pag. 146)

S2667038. Teoria functionalista Pankey-Mann-Schyles afirma urmatoarele criterii ale ocluziei


functionale:
A. n propulsie sa nu existe contact ntre dintii posteriori
B. n lateralitate sa existe contact pe partea nelucratoare
C. n lateralitate sa se realizeze un ghidaj de grup lateral, excluznd caninul
D. Intercuspidarea maxima este anterioara pozitiei de relatie centrica cu 1,3 1,5 mm
E. Nu toti subiectii au Long Centric
(pag. 147)

S2667039. Care din afirmatiile referitoare la stopurile ocluzale multiple sunt adevarate:
A. Cu ct sunt mai multi dinti n contact n R.C. sau I.M. cu att presiunea suportata de fiecare dinte va fi mai
mica
B. Contactele dento-dentare multiple n R.C. sau I.M. sunt necesare pentru repartizarea uniforma a
solicitarilor pentru fiecare dinte
C. Contactele dento-dentare multiple sunt necesare pentru asigurarea unei abraziuni uniforme
D. Teoreic intensitatea maxima a contractiei musculare se considera a fi n I.M.
E. Contractia musculara e maxima n pozitia centrica musculara.
(pag. 153)

S2667040. Care din factorii enuntati mai jos nu se regasesc, dupa Korber, printre factorii ocluziei
fiziologice:
A. Factorul timp
B. Factorul descarcare
C. Factorul continuitate;
D. Factorul forma
E. Factorul protrctiei
(pag. 154)

S2667041. Cnd contactul prematur este situat n zona laterala stnga si mandibula derapeaza tot spre
stnga, versantele cuspidiene care se confrunta sunt redate de formula:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. DUML
E. BLLU
(pag. 155)

S2667042. Cnd contactul prematur provoaca deraparea anterioara a mandibulei pantele care se
confrunta sunt redate de formula:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. DUML
E. MUBL
(pag. 155)

S2867043. Factorii locali ce contribuie la aparitia stomatitelor sunt urmatorii cu exceptia:


A. autocuratirea

1616

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1617

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

igiena necorespunzatoare a piesei protetice


exotoze
imperfectiuni de executie ale protezei
cauze ocluzale
(pag. 275-276)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1267044. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile immediate ale
stomatopatiilor sunt
A. ulceratii de decubit
B. hipertrofii si hiperplazii
C. eroziuni la insertia protezei
D. reactii chimicotoxice
E. leziuni ertitemato-congestive
(pag. 278)

S1267045. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile tardive ale stomatopatiilor
sunt:
A. ulceratii bazale de decubit
B. iritatii chimicotoxice
C. eroziuni in situ
D. reactii alergice si chimicotoxice
E. iritatii traumatice
(pag. 278)

S1267046. Eroziunile provocate de purtarea protezelor totale se manifesta clinic prin:


A. zone congestive limitate, cu ulceratii
B. zone congestive limitate fara ulceratii
C. durere violenta
D. adenopatie
E. hiperemia campului protetic
(pag. 278)

S1267047. Factorii generali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt:
A. hemopatiile
B. cauzele ocluzale
C. autocuratirea
D. aterioscleroza
E. microporozitatile acrilatului
(pag. 275)

S1267048. Factorii locali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor prottetice sunt:
A. insuficienta renala cronica
B. cresterea temperaturii locale sub placa protetica
C. hemopatiile
D. inaintarea in varsta
E. microtraumatismele
(pag. 276)

S1267049. Leziunile de decubit tardive produse de proteza totala sunt:

1617

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1618

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

mai frecvente in zona caninilor la mandibula


mai frecvente in zona caninilor la maxilar
cu miros fetid
fara miros fetid
in regiunea anterioara la mandibula
(pag. 280)

S1267050. Reactii tardive bazale aparute la purtatorii de proteze totale sunt:


A. iritatii chimicotoxice
B. leziuni eritemato- congestive
C. eroziuni in situ
D. hipertrofii
E. hiperplazii
(pag. 278)

S1267051. Reactiile tardive bazale ale protezei totale sunt consecinta


A. unor dizarmonii ocluzale
B. marginii iritante rezultate prin folieri
C. atrofiei campului protetic
D. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
E. utilizarii cronice a adezivilor in vederea mentinerii protezei
(pag. 281)

S1267052. Semnele clinice ale leziunilor maligne produse de proteza totala sunt:
A. tumefactii edematoase
B. adenopatie inconstanta
C. diskeratoza
D. adenopatie constanta
E. absenta diskeratozei
(pag. 280)

S1367053. Teoria mecano-traumatica incriminata in aparitia stomatopatiilor protetice:


A. traumatismale provocate de protezele prelucrate necorespunzator
B. traumatismele provocate de protezele adaptate necorespunzator
C. traumatismele produse de alimentele dure
D. traumatismele produse de o montare incorecta a dinilor
E. igiena necorespunzatoare a cavitatii orale si a protezelor
(pag. 276)

S1367054. Conform teoriei chimico toxice, factorul etiologic raspunzator de aparitia stomatopatiilor
protetice este
A. monomerul acrilic
B. colorantii
C. polimerul acrilic
D. substanele aditive
E. toate variantele sunt posibile
(pag. 276)

S1367055. Reactiile imediate ale stomatopatiei protetice totale se caracterizeaza prin:


A. hiperemia intregului camp protetic
B. dureri difuze, continue
C. dureri vii, de tip arsura

1618

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1619

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. salivaie abundenta
E. posibil soc anafilactic
(pag. 279)

S1367056. Reactiile tardive maligne ale stomatopatiei protetice marginale se caracterizeaza prin:
A. localizare la orice nivel
B. consistenta moale, elastica
C. prezenta discheratozei
D. fara miros fetid
E. flora microbiana abundenta
(pag. )

S1367057. Stomatopatiile protetice sunt clasificate dupa Clinica de Protetica Dentara din Bucuresti in:
A. marginale
B. tardive
C. bazale si totale
D. imediate
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 277)

S1467058. Clasificarea lui ENE si IONIta a stomatopatiilor protetice tine seama de:
A. Factori determinanti si favorizanti ai acestor afectiuni;
B. Aspectul microscopic al probelor recoltate de la nivelul leziunii;
C. Mecanismul de actiune;
D. Topografia leziunii;
E. Momentul aparitiei leziunii.
(pag. 278)

S1467059. Dintre factorii generali etiologici ai stomatopatiilor protetice fac parte:


A. Diabetul zaharat;
B. Bolile vasculare, arterioscleroza;
C. Hemopatiile;
D. IRA;
E. Scaderea secretiei salivare.
(pag. 275)

S1467060. Dupa ENE si IONIta, stomatopatiile protetice tardive pot fi:


A. Eroziuni in situ;
B. Tulburari vasculare;
C. Reactii tardive marginale alergice;
D. Reacii tardive totale ce reflecta boli generale;
E. Eroziuni la insertia protezei.
(pag. 278)

S1467061. Etiopatogenia stomatitelor protetice recunoaste:


A. Teoria mecano-traumatica, conform careia inflamatia cronica a mucoasei purtatorilor de proteza se
datoreaza bruxismului;
B. Teoria fragilitatii capilare;
C. O teorie conform careia stomatopatiile se datoreaza inadaptarii protezelor pe camp;
D. O teorie ce incrimineaza modificari vasculare de cauza locala si generala;
E. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilor;
(pag. 276-277)

1619

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1620

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1467062. Factorii etiologici locali incriminati in aparitia unei stomatopatii protetice includ:
A. Factori legati de proteza: microporozitati, imperfectiuni de executie etc.;
B. Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica;
C. Mentinerea precara a protezei, cu modificarile inerente aparute la nivelul mucoasei;
D. Cauze ocluzale;
E. Igiena necorespunzatoare a piesei protetice.
(pag. 276)

S1467063. Reactiile imediate bazale:


A. Pot fi eroziuni in situ sau reactii alergice si chimico-toxice;
B. Se declanseaza datorita structurii chimice a bazelor protezei;
C. Se trateaza identic cu leziunile totale;
D. Sunt consecina unor erori de realizare a feei interne a protezei;
E. Sunt consecinta configuratiei neregulate a campului protetic (exostoze).
(pag. 279)

S1467064. Reactiile imediate totale:


A. Apar mai ales dupa captusirea protezelor cu acrilat termopolimerizabil prin metoda directa;
B. Apar mai ales dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil prin metoda indirecta;
C. Sunt mai degraba de natura chimico-toxica decat alergica;
D. Sunt de cele mai multe ori un raspuns alergic si doar excepional de natura chimico-toxica;
E. Intereseaza uneori mucoasa jugala, labiala, comisurala.
(pag. 279)

S1467065. Reactiile tardive bazale:


A. Sunt reprezentate de reactii alergice si chimico-toxice;
B. Sunt cauzate de igiena necorespunzatoare, porozitatile protezei;
C. Sunt reprezentate de eroziunile in situ si de ulceratiile bazale tardive;
D. Sunt cauzate de tulburari vasculare;
E. Sunt cauzate de dizarmonii ocluzale.
(pag. 281)

S1467066. Stomatopatiile tardive traumatice:


A. Se datoreaza incorectitudinii formei bazelor protezelor si mai rar problemelor de natura ocluzala;
B. Sunt generate de frictiuni intre fata mucozala a protezei si campul protetic;
C. Se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor pe campul protetic;
D. Leziunile dispar dupa echilibrarea ocluzala;
E. Leziunile dispar dupa reconformarea bazelor protezelor.
(pag. 281)

S1567067. Atitudinea terapeutica fata de eroziunile produse de protezele totale consta in:
A. marcarea zonei perilezionale
B. marcarea ulceratiei in sine
C. tratament antiinflamator local
D. lustruirea protezei
E. nelustruirea protezei.
(pag. 279)

S1567068. Care dintre urmatoarele teorii sunt incriminate in producerea stomatopatiilor protetice:
A. teoria bacterio-toxica
B. teoria fosfatazei alcaline
C. teoria fosfatazei acide

1620

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1621

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. teoria alergica
E. teoria fragilitatii capilare.
(pag. 276)

S1567069. Care dintre urmatorii factori pot contribui la producerea stomatopatiilor protetice:
A. cresterea temperaturii sub proteza
B. scaderea temperaturii sub proteza
C. imperfectiunile de executie ale protezei
D. igiena foarte buna a protezei
E. microporozitatile acrilatului.
(pag. 275)

S1567070. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati de teoria chimico-toxica in producerea
stomatopatiilor protetice:
A. Candida albicans
B. monomerul acrilic
C. colorantii
D. Streptococul mutans
E. Streptococul salivarius
(pag. 276)

S1567071. Diferentierea dintre leziunile de decubit produse de protezele totale si leziunile maligne, se
face urmarind:
A. prezenta diskeratozei
B. prezenta halenei fetide
C. consistenta leziunilor
D. marimea leziunilor
E. localizarea leziunilor.
(pag. 280)

S1567072. Eroziunile date de marginile protezelor totale se localizeaza mai frecvent la nivelul:
A. liniei oblice interne
B. crestei zigomato-alveolare
C. zonei Ah datorita lipsei gravarii
D. frenurilor nedegajate
E. bridelor nedegajate.
(pag. 278)

S1567073. Hiperplaziile marginale datorate actiunii iritative a marginilor protezelor se manifesta sub
urmatoarele forme anatomo-patologice:
A. papilm
B. sarcom
C. epulide
D. epiteliom
E. osteom.
(pag. 280)

S1567074. Leziunile de decubit produse de protezele totale se caracterizeaza prin:


A. margini indurate
B. absenta mirosului fetid
C. flora microbiana abundenta
D. frecvent diskeratoza
E. absenta diskeratozei.

1621

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1622

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 280)

S1567075. Tratamentul profilactic al stomatopatiilor protetice consta in:


A. tratamentul afectiunilor generale
B. vitaminoterapie
C. eliminarea alimentelor iritante
D. administrarea de antiinflamatorii
E. instituirea antibioterapiei.
(pag. 281)

S1667076. Dintre stomatopatiile protetice, reactiile tardive marginale se manifesta sub forma:
A. eroziunilor in situ;
B. ulceratiilor de decubit;
C. hiperplaziilor,
D. iritatiilor chimico-toxice;
E. eroziunilor la insertie
(pag. 278)

S1667077. Elementele de diagnostic pozitiv ale reactiilor tardive marginale a leziunilor de decubit
cauzate de proteze sunt:
A. prezenta halenei fetide permanente;
B. frecvent disckeratoza;
C. tumefactie edematoasa sau ferma;
D. flora microbiana moderata;
E. localizare predilecta in zona canina la maxilar
(pag. 280)

S1667078. Eroziunile marginale imediate ca forme clinice de stomatopatii:


A. se prezinta clinic sub forma de tumefieri;
B. se prezinta clinic ca zone congestive, eventual insotite de ulceratii;
C. se insotesc de tulburari functionale;
D. pot fi insotite de adenopatie;
E. niciodata nu se insotesc cu adenopatie
(pag. 278)

S1667079. Factorii generali ce pot fi incriminati in etiologia stomatolpatiilor protetice sunt


A. diabetul;
B. enteropatiile;
C. insuficienta renala cronica;
D. afectiunile aparatului respirator;
E. bolile vasculare
(pag. 275)

S1667080. Hiperplaziile marginale tardive cauzate de protezele totale:


A. se pot manifesta sub forma papiloamelor;
B. se pot prezenta ca epulide;
C. pot avea caracteristicile epitelioamelor;
D. nu necesita alt tratament decat modificarea protezei prin captusire partiala in zona respectiva;
E. se trateaza prin vitaminoterapie (A,B,C) si ajustarea marginala a protezei
(pag. 280)

S1667081. Stomatopatiile tardive traumatice:

1622

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1623

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

apar de regula la sediul unui contact prematur;


apar de regula la distanta de sediul contactului prematur;
se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor asupra campului protetic;
se datoreaza imperfectiunilor bazale;
apar datorita utilizarii cronice a adezivilor pentru ameliorarea mentinerii protezei.
(pag. 281)

S1667082. Teoria bacteriotoxica referitoare la etiopatogenia stomatopatiilor protetice:


A. se refera strict la rolul dezechilibrarii microbiocenozei orale;
B. coreleaza dezechilibrul microbiocenozei orale existentei porozitatilor din acrilat,
C. incrimineaza rolul patogen al Candidei albicans;
D. incrimineaza monomerul acrilic rezidual;
E. subliniaza rolul patogen al colorantilor din rasina acrilica
(pag. 276)

S1667083. Ulceratiile bazale tardive la purtatori de proteze totale se datoreaza mai ales:
A. porozitatilor protezei;
B. avitaminozelor;
C. disarmoniilor ocluzale;
D. camerelor cu vid;
E. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
(pag. 281)

S2167084. n stomatopatiile protetice la edentatul total pot fi incriminati urmatorii factori generali:
A. Diabetul
B. Hemopatiile
C. Scaderea fluxului salivar
D. Cauzele ocluzale
E. Arterioscleroza
(pag. 275)

S2167085. Reactiile imediate totale sub placa protetica:


A. Apar dupa captusiri indirecte
B. Sunt n mod exceptional un raspuns alergic
C. Sunt frecvent un raspuns alergic
D. Apar dupa captusiri directe
E. Pot fi provocate de excesul de monomer liber
(pag. 279)

S2267086. In cadrul leziunilor maligne:


A. halena fetida este prezenta
B. marginile sunt indurate
C. flora microbiana este moderata
D. frecvent este prezenta diskeratoza
E. tumefactia tinde sa fie edematoasa
(pag. 280)

S2267087. In cadrul leziunilor de decubit:


A. flora microbiana este abundenta
B. nu au miros fetid
C. flora microbiana este moderata
D. adenopatie dura

1623

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1624

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. adenopatie moderata
(pag. 280)

S2267088. Ulceratiile marginale tardive:


A. se datoresc atrofiei campului protetic
B. nu sunt insotite de edem
C. sunt insotite de edem
D. nu sunt acoperite de false membrane
E. sunt acoperite de false membrane
(pag. 280)

S2267089. Hiperplaziile marginale:


A. sunt datorate actiunii iritative indelungate a marginilor protezei
B. lipsesc semnele obiective
C. se manifesta prin epitelioame
D. sunt localizate in zona canina la maxilar
E. sunt localizate in regiunea anterioara la mandibula
(pag. 280)

S2267090. Tratamentul hiperplaziilor marginale consta in :


A. biopsie
B. excizia formatiunii tumorale
C. tratamentul afectiunilor generale
D. modificarea protezei in zona respectiva
E. eliminarea alimentelor iritative
(pag. 280)

S2267091. Reactiile tardive totale datorate bolilor generale apar:


A. datorita unor dizarmonii ocluzale
B. datorita camerelor cu vid
C. in afectiuni hepatice
D. in afectiuni renale cronice
E. in diabet
(pag. 281)

S2267092. Stomatopatiile protetice tardive alergice:


A. apar in caz de necoincidenta intre R.C. si I.M.
B. este prezenta eozinofilia
C. apar leziuni de vecinatate
D. nu apar leziuni de vecinatate
E. sunt greu de diagnosticat
(pag. 281)

S2267093. Hiperplaziile marginale:


A. necesita biopsie
B. nu necesita biopsie
C. se manifesta prin epulide
D. se manifesta prin papiloame
E. se manifesta prin epitelioame
(pag. 280)

S2267094. Factorii generali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt:

1624

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1625

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

hemopatiile
cauzele ocluzale
autocuratirea
aterioscleroza
microporozitatile acrilatului
(pag. 270)

S2267095. Factorii locali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt:
A. insuficienta renala cronica
B. cresterea temperaturii locale sub placa protetica
C. hemopatiile
D. inaintarea in varsta
E. microtraumatismele
(pag. 276)

S2267096. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile imediate ale stomatopatiilor
sunt:
A. ulceratii de decubit
B. hipertrofii si hiperplazii
C. eroziuni la insertia protezei
D. reactii chimicotoxice
E. leziuni ertitemato-congestive
(pag. 278)

S2267097. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile tardive ale stomatopatiilor
sunt:
A. ulceratii bazale de decubit
B. iritatii chimicotoxice
C. eroziuni in situ
D. reactii alergice si chimicotoxice
E. iritatii traumatice
(pag. 278)

S2267098. Leziunile de decubit tardive produse de proteza totala sunt:


A. mai frecvente in zona caninilor la mandibula
B. mai frecvente in zona caninilor la maxilar
C. cu miros fetid
D. fara miros fetid
E. in regiunea anterioara la mandibula
(pag. 280)

S2267099. Semnele clinice ale leziunilor maligne produse de proteza totala sunt:
A. tumefactii edematoase
B. adenopatie inconstanta
C. diskeratoza
D. adenopatie constanta
E. absenta diskeratozei
(pag. 280)

S2267100. Reactiile tardive bazale ale protezei totale sunt consecinta:


A. unor dizarmonii ocluzale
B. marginii iritante rezultate prin folieri

1625

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1626

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. atrofiei campului protetic


D. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
E. utilizarii cronice a adezivilor in vederea mentinerii protezei
(pag. 281)

S2267101. Stomatopatiile tardive traumatice:


A. apar in zona unor contacte premature
B. apar la distanta de sediul contactului prematur
C. sunt datorate imperfectiunilor bazale
D. sunt datorate unor boli generale
E. sunt datorate utilizarii adezivilor in vederea mentinerii protezei
(pag. 280)

S2267102. Reactii tardive bazale aparute la purtatorii de proteze totale sunt:


A. iritatii chimicotoxice
B. leziuni eritemato- congestive
C. eroziuni in situ
D. hipertrofii
E. hiperplazii
(pag. 278)

S2267103. Eroziunile provocate de purtarea protezelor totale se manifesta clinic prin:


A. zone congestive limitate, cu ulceratii
B. zone congestive limitate fara ulceratii
C. durere violenta
D. adenopatie
E. hiperemia campului protetic
(pag. 278)

S2267104. Manifestari clinice ale reactiilor imediate totale produse de proteza totala:
A. hiperemia campului protetic
B. hiperemia mucoasei jugale, labiale
C. exceptional tablou de soc anafilactic
D. dureri moderate
E. dureri vii de tip arsura
(pag. 279)

S2267105. Stomatopatiile tardive traumatice se datoreaza:


A. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
B. afectiunilor renale cronice
C. traumatismelor cronice de mica intensitate
D. utilizarii adezivilor in vederea ameliorarii mentinerii protezei
E. imperfectiunilor bazale
(pag. 281)

S2267106. Leziunule eritemato- congestive se datoreaza


A. anemiilor
B. afectiunilor hepatice
C. avitaminozelor
D. porozitatilor protezei
E. imperfectiunilor de natura ocluzala
(pag. 281)

1626

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1627

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2267107. In cazul unui teren deficitar , pentru protezare mobilizabila, este necesar:
A. realizarea coincidentei dintre R.C. si I.M.
B. vitaminoterapie
C. eliminarea alimentelor picante
D. tratamentul afectiunilor generale
E. R.C. nu trebuie neaparat sa coincida cu I.M.
(pag. 281)

S2267108. Leziunile de decubit:


A. au consistenta dura
B. prezinta diskeratoza
C. nu prezinta diskeratoza
D. au miros fetid
E. nu au miros fetid
(pag. 280)

S2367109. Teoria mecano-traumatic incriminata in apariia stomatopatiilor protetice:


A. traumatismale provocate de protezele prelucrate necorespunzator
B. traumatismele provocate de protezele adaptate necorespunzator
C. traumatismele produse de alimentele dure
D. traumatismele produse de o montare incorecta a dinilor
E. igiena necorespunzatoare a cavitii orale si a protezelor
(pag. 276)

S2367110. Stomatopatiile protetice sunt clasificate dupa Clinica de Protetic Dentara din Bucuresti in:
A. marginale
B. tardive
C. bazale si totale
D. imediate
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 277)

S2367111. Reactii tardive determinate de stomatopatiile protetice sunt:


A. eroziuni la inseria protezei
B. ulceraii de decubit
C. hipertrofii i hiperplazii
D. ulceraii bazale tardive
E. tulburri vasculare
(pag. 278)

S2367112. Reaciile imediate ale stomatopatiei protetice marginale se nsoesc de:


A. jen dureroas
B. durere violent
C. hiposialie
D. adenopatie
E. tulburri funcionale masticatorii, fonatorii, de deglutiie
(pag. 278-279)

S2367113. Reaciile imediate ale stomatopatiei protetice totale se caracterizeaz prin


A. hiperemia ntregului camp protetic
B. dureri difuze continue

1627

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1628

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. dureri vii de tip arsur


D. salivaie abundent
E. posibil oc anafilactic
(pag. 279)

S2367114. Reaciile tardive de decubit ale stomatopatiei protetice marginale se caracterizeaz prin:
A. tumefacie edematoas
B. adenopatie moderat i inconstant
C. halen fetid
D. consisten dur, margini indurate
E. absena discheratozei
(pag. 280)

S2367115. Reaciile tardive maligne ale stomatopatiei protetice marginale se caracterizeaz prin:
A. localizare la orice nivel
B. consisten moale, elastic
C. prezena discheratozei
D. fr miros fetid
E. flor microbian abundent
(pag. 281)

S2367116. Stomatopatiile protetice sunt determinate de factori generali reprezenai de


A. diabet zaharat
B. ateroscleroza
C. insuficien renal cronica
D. ulcer gastro-duodenal
E. hepatit cronica
(pag. 275)

S2367117. Stomatopatiile protetice sunt determinate de factori locali reprezentai de:


A. scderea capacitaii de autocurire
B. dieta necorespunzatoare
C. microporozitile acrilatului
D. igiena necorespunzatoare a piesei protetice
E. microporozitile acrilatului
(pag. 275-276)

S2567118. La pacienii cu stomatita protetic care prezinta fenomene de intolerana subiectiv se


impune :
A. nlocuirea imediat a protezei vechi cu una noua.
B. Eliminarea tuturor factorilor etiologici presupui.
C. Cptuirea directa a protezei vechi.
D. Instituirea unui regim de igiena riguros att n ceea ce priveste piesa protetic ct i cavitatea bucala.
E. Respectarea perioadelor de relaxare a esuturilor subiacente protezei.
(pag. 278)

S2667119. Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin:


A. Semnele patologice sunt mai grave n cazul pierderii molarului prim maxilar
B. Semnele patologice sunt mai usoare n cazul pierderii molarului prim mandibular
C. Semnele patologice sunt mai grave n cazul pierderii molarului prim mandibular
D. Semnele patologice sunt mai usoare n cazul pierderii molarului prim maxilar
E. Apare migrarea verticala a antagonistilor

1628

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1629

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 163-164)

S2667120. Teoria gnatologica sustine:


A. Toti indivizii fac deglutitia in R.C.
B. Toti subiectii au Long Centric
C. 87% dintre indivizi au Long Centric
D. Toti indivizii au Point Centric
E. Miscarea de lateralitate se face cu conducere canina
(pag. 146)

S2667121. Prin trauma ocluzala secundara se ntelege solicitare ocluzala:


A. Cu directie n axul lung al dintilor cu parodontiul afectat
B. Cu directie n afara axului lung al dintilor cu parodontiul afectat
C. Cu directie n afara axului lung al dintilor cu parodontiul integru
D. De prea lunga durata asupra unui parodontiu integru
E. Prea intens asupra unui parodontiu integru
(pag. 151)

S2667122. Fenomenul ielemann:


A. Este urmarea unei interferente lucratoare n propulsie
B. Este urmarea unei interferente nelucratoare n propulsie
C. Se manifesta ntotdeauna la un incisiv de pe partea opusa obstacolului
D. Este urmarea unui contact prematur lucrator n propulsie
E. Este urmarea unui contact prematur nelucrator n propulsie
(pag. 163)

S2667123. Teoria lui Jankelson sustine ca criteriile ocluziei functionale sunt:


A. Ocluzia adevarata este anterioara R.C;
B. Ocluzia adevarata se caracterizeaza printr-o stare de echilibru a muschilor ADM
C. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip tripodic
D. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip vrf cuspid-fund foseta
E. Miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare
(pag. 148)

S2667124. Dupa L. Ene criteriile ocluziei functionale sunt:


A. Stopuri ocluzale multiple, simultane si stabile n R.C. si I.M
B. Ghidaj anterior n acord cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatiile ATM
C. Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati n ocluzie
D. Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati de partea nelucratoare n lateralitate
E. Absenta interferentelor pe partea lucratoare n lateralitate numai n cazul ghidajului canin
(pag. 148)

S2867125. Stomatitele protetice sunt clasificate dupa momentul aparitiei in:


A. reactii imediate
B. reactii marginale
C. reactii bazale
D. reactii secundare
E. reactii tardive
(pag. 277)

S2867126. Reactiile tardive totale in stomatopatiile protetice sunt datorate urmatoarelor afectiuni
generale:
A. avitaminoze

1629

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1630

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

anemii
afectiuni gastrice
afectiuni hepatice
afectiuni renale cronice
(pag. 281)

S2867127. Leziunile de decubit prezinta clinic:


A. flora microbiana moderata
B. adenopatie moderata si inconstanta
C. miros fetid
D. consistenta dura, margini indurate
E. prezenta diskeratozei
(pag. 280)

S2867128. Simptomatologia reactiilor imediate marginale in stomatopatiile protetice este:


A. durere ce variaza de la jena pana la durere violenta
B. nu apar tulburari masticatorii
C. nu apar tulburari fonatorii
D. apar tulburari de deglutitie
E. nu apare sialoree
(pag. 278)

S2967129. Printre factorii locali care ar putea contribui la aparitia stomatopatiilor protetice la edentatul
total se pot incrimina:
A. microporozitatile acrilatului
B. inaintarea in varsta
C. proteza totala cu arcada antagonista cu dinti naturali sau proteza fixa
D. lipsa coincidentelor dintre IM si RC
E. coincidenta intre IM si RC
(pag. 276)

S2967130. Printre factorii generali in producerea stomatopatiilor protetice la edentatul total se


enumera:
A. diabetul
B. arteroscleroza
C. ulcerul
D. hepatita
E. bolile vasculare
(pag. 275)

S2967131. In privinta etiopatogeniei stomatopatiilor protetice la edentatul total, sunt corecte


urmatoarele afirmatii:
A. stomatopatiile protetice nu sunt influentate de inaintarea in varsta
B. exista o corelatie matematica intre factorii generali si factorii locali de declansare a stomatopatiilor
C. hipersensibilitatea mucoasei se datoreste monomerului de rasina acrilica
D. hipersensibilitatea mucoasei se datoreste polimerului din RA
E. etiopatogenia stomatitei protetice poate sa fie de natura alergica
(pag. 277)

S2967132. In clasificarea formelor clinice ale stomatopatiilor protetice la edentatul total,scoala


bucuresteana include urmatorii factorii:
A. localizarea leziunii
B. tipul agentului patogen declansator al bolii

1630

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1631

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. aspectul histopatologic al leziunii


D. aspectul anatomic al leziunii
E. momentul aparitiei in raport cu durata purtarii protezei
(pag. 277)

S2967133. Din cadrul stomatopatiilor protetice la edentatul total, eroziunile marginale imediate prezinta
urmatoarele simptome:
A. durere sub forma de jena
B. durere violenta
C. tulburari de deglutitie
D. zone congestive limitate
E. ulceratii
(pag. 277)

1631

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1632

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 68
Restaurri unidentare intracoronare i extracoronare
BIBLIOGRAFIE:
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timioara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1268001. Realizarea coroanelor metalice stantate:
A. Impune un mare sacrificiu de tesuturi dure dentare
B. Indica prepararea coletala in prag escavat
C. Necesita o tehnologie complicata
D. Impune o slefuire de 2 mm la nivelul pantelor cuspidiene ale dintilor
E. Se face cu consum redus de material ( metal )
(pag. 227)

S1368002. Coroanele turnate cu grosime dirijata au contactul cu bontul dentar:


A. in zona coletului
B. pe fetele aproximale
C. pe suprafata ocluzala
D. pe toate feele bontului dentar
E. pe suprafata ocluzala si pe zona coletului dentar
(pag. 223)

S1368003. in cazul inlay-ului din compozit prin metoda indirect:


A. Este necesara turnarea unui model duplicat din masa refractara
B. Nu este necesara turnarea unui model duplicat din masa refractara
C. Se lucreaza direct in cavitatea bucala
D. Este necesara doar amprenta deoarece se foloseste tehnica de depunere strat cu strat
E. Se toarna un model din masa refractara pentru fotopolimerizare in cuptorul de fotopolimerizare
(pag. 196)

S1368004. in tehnica dublului inlay se utilizeaza o restaurare formata din doua componente:
A. un dispozitiv coronar si unul radicular
B. o baza metalica si un inlay adeziv de ceramica
C. un dispozitiv radicular metalic si un dispozitiv coronar ceramic
D. doua inlay-uri ceramice unite coronar
E. un inlay bifatetat
(pag. )

S1368005. Inlay-ul din sticla ceramica se confectioneaza:


A. utilizand tehnica cerii pierdute
B. prin turnare
C. prin ardere succesiva
D. prin tehnica picurarii de ceara
E. prin ardere pe suport metalic
(pag. 208)

S1368006. Sistemul In Ceram foloseste:


A. un nucleu infrastructura care se arde controlat 10 ore peste care se infiltreaza prin capilaritate matricea de

1632

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1633

Rezidentiat 2004

B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

sticla
un nucleu de ceramica putin rezistenta peste care se ard straturi succesive de ceramica dura.
ceramica zirconium
o infrastructura de ceramica ce conine particole AL2O3 si matrice de sticla
o matrice de sticla peste care se arde ceramica conventionala
(pag. 209)

S1368007. Suprafata preparata pentru fatete de compozit se va situa:


A. in grosimea dentinei
B. in grosimea smaltului
C. in smalt si in dentina
D. pe suprafeele proximale in aria de contact
E. la limita jonctiunii amelo-dentinare
(pag. 212)

S1468008. Adancimea de preparare in vederea fatetarii este de:


A. 0,3 - 0,5 mm;
B. 0,3 - 0,7 mm;
C. 0,5 - 0,7 mm;
D. 0,5 - 1 mm;
E. 0,5 - 1,5 mm.
(pag. 212)

S1468009. Care dintre urmatoarele sisteme integral ceramice nu se utilizeaza in tehnologia inlay-urilor:
A. Dicor;
B. Cerestore;
C. Solila;
D. IPS - Empress;
E. In Ceram.
(pag. 208)

S1468010. Grosimea acceptabila pentru inlay-urile ceramice este de:


A. 0,5 - 2 mm;
B. 1 - 2,5 mm;
C. 1,5 - 3 mm;
D. 2 - 3 mm;
E. 2,5 - 3,5 mm.
(pag. 203)

S1468011. Una dintre contraindicatiile coroanelor de invelis se refera la:


A. dinti cu distructii coronare intinse sau cu obturatii multiple;
B. abrazii patologice;
C. fracturi de cuspizi si pereti ai dintilor din zona de sprijin;
D. dini cu tratamente endodontice incorecte si/sau cu patologie periapicala;
E. refacerea ariilor de contact interdentar.
(pag. 222)

S1468012. Una dintre contraindicatiile incrustatiilor se refera la:


A. Elemente de agregare in edentatii reduse;
B. Pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut;
C. Molari tratati endodontic;
D. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale;

1633

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1634

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. in cavitatile de clasa a V-a.


(pag. 193)

S1468013. Una dintre indicatiile coroanelor partiale este reprezentata de:


A. dintii cu dimensiuni cervico-ocluzale reduse:
B. dintii devitalizati;
C. dintii cu distrofii;
D. element de agregare in edentaii reduse;
E. dintii cu modificari de culoare.
(pag. 215)

S1568014. Amprenta pentru realizarea unei incrustatii compozite se ia cu urmatoarele materiale:


A. alginat
B. gips
C. siliconi de condensare
D. siliconi de aditie
E. materiale termoplastice.
(pag. 195)

S1568015. Componenta fizionomica a CM trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. confera aspect estetic
B. participa obligatoriu la realizarea ariilor proximale de contact
C. in toate situatiile fetele ocluzale se realizeaza fizionomic
D. protejeaza limita cervicala a bontului
E. poate acoperii in totalitate bontul dentar.
(pag. 239)

S1568016. Contraindicatiile coroanei mixte sunt:


A. dinti oralizati
B. ocluzii adanci acoperite
C. pacienti tineri sub 20 ani
D. incongruente dento-alveolare cu inghesuire
E. frontali inferiori.
(pag. 238)

S1568017. Indicatiile incrustatiilor metalo-ceramice:


A. cavitati ocluzale
B. cavitati aproximale pe dintii frontali
C. in cavitati mari,cu distructii subgingivale
D. ca elemente de agregare
E. in scop fizionomic.
(pag. 205)

S1568018. Luciul fetei vestibulare a coroanelor Jacket din acrilat se obtine astfel:
A. introducerea in tipar a pulberii si lichidului separat
B. asezarea unei folii de celofan peste pasta acrilica inainte de inchiderea chiuvetei
C. omogenizarea perfecta a pastei de acrilat
D. prelucrarea inainte de racire
E. racirea brusca a chiuvetei.
(pag. 230)

S1568019. Retentia unei incrustatii intracoronare(inlay)se realizeaza prin:

1634

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1635

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

gravaj acid
cimentare adeziva
incastrarea incrustatiei intr-o cavitate autoretentiva
refacereastransa a punctelor de contact interdentar
brunisarea incrustatiei.
(pag. 192)

S1668020. Contraindicatiile fatetarilor ceramice sunt:


A. rezistenta la carii dentare;
B. igiena bucala buna;
C. absenta bruxismului;
D. prezenta unor mici obturatii coronare;
E. bruxismul.
(pag. 211)

S1668021. Contraindicatiile incrustatiilor sunt:


A. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale;
B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali pentru a evita bimetalismul;
C. leziuni carioase multiple pe aceiasi hemiarcada;
D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coromare comform ocluziei functionale;
E. igiena deficitara.
(pag. 193)

S1668022. Fata de tehnicile directe de realizare a incrustatiilor din rasini compozite, cele indirecte,
respectiv semidirecte prezinta urmatoarele avantaje:
A. adaptare marginala satisfacatoare;
B. realizarea aproximativa a ariei de contact;
C. realizarea unei suprafete ocluzale acceptabile
D. posibilitatea unei prelucrari si lustriri optime;
E. toate avantajele enumerate mai sus.
(pag. 194)

S1668023. Indicatiile incrustatiilor sunt:


A. leziuni coronare ample, la dintii laterali, pentru a evita bimetalismul;
B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali, pentru a stimula bimetalismul;
C. leziuni carioase multiple pa aceiasi hemiarcada;
D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coronare comform gradului de abraziune;
E. in edentatiile partiale intinse, restaurate prin proteze fixe.
(pag. 193)

S1668024. Onlay-urile se indica in situatiile:


A. leziuni coronare intinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacti;
B. leziuni coronare reduse, cu afectare unui cuspid vestibular;
C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral;
D. leziuni ale molarilor de minte netratati endodontic;
E. in orice leziuni coronare.
(pag. 193)

S1668025. Procedeul de fatetare cu materiale compozite prezinta avantajele:


A. risc mare de iritatie pulpara;
B. efect estetic de durata;
C. efect estetic multumitor, dar nu de durata;

1635

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1636

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. risipa de tesuturi dentare;


E. elimina posibilitatea relipirii in cazul dezlipirii.
(pag. 211)

S2168026. Inlay-ul din compozit :


A. Necesit o preparaie mutilant
B. Preparaia se face cu chanfrein semirotund
C. Condiionarea se face prin gravaj acid (HF)
D. Nu necesit model din mas refractar
E. Nu necesit aplicarea unui lac transparent
(pag. 202)

S2168027. La coroana mixt la care componenta metalic este obinut prin galvanizare, aceasta are o
grosime de:
A. 0,20 mm
B. 0,30 mm
C. 0,40 mm
D. 0,50 mm
E. 0,70 mm
(pag. 239)

S2168028. Pentru cimentarea inlay-ului ceramic decontaminarea se face cu:


A. Alcool
B. Perhidrol
C. Ap oxigenat
D. Lichid pe baz de acid fosforic
E. Lichid pe baz de keton
(pag. 205)

S2168029. Una dintre contraindicaiile coroanei jacket ceramice se refer la :


A. Leziuni carioase proximale de amploare care au suferit obturaii repetate
B. Element de agregare pentru puni
C. Discromii post tratamente odontale
D. Fracturi ale marginilor incizale
E. Anomalii de poziie
(pag. 229)

S2268030. Retentia incrustatiilor intracoronare se realizeaza prin:


A. refacera stansa a punctelor de contact interdentar
B. brunisarea incrustatiei
C. gravaj acid
D. incastrarea incrustatiei intr-o cavitate autoretentiva
E. bizotarea marginilor cavitatii
(pag. 192)

S2268031. Incrustatiile sunt contraindicate in cazul:


A. pacientilor cu igiena bucala precara
B. refacerii morfologiei ocluzale functionale
C. leziunilor carioase multiple ale dintilor de pe o hemiarcada
D. puntilor frontale de intindere mica
E. tratamentului parodontopatiilor marginele prin sine fixe de imobilizare
(pag. 193)

1636

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1637

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2268032. Incrustatiile sunt indicate in tratamentul:


A. leziunilor carioase extinse
B. edentatiilor partiale intinse prin proteze fixe
C. leziunilor carioase multiple interesand dintii aceleasi hemiarcade
D. cariilor, la pacientii cu indice de intensitate a cariei crescut
E. leziunilor carioase , in scopul stimularii bimetalismului
(pag. 193)

S2268033. Dintre contraindicatiile incrustatiilor, amintim:


A. molarii tratati endodontic
B. cavitatile de clasa aIV-a
C. elementele de agragare in edentatii reduse
D. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut
E. sine de imobilizare in parodontopatiile marginale
(pag. 193)

S2268034. Incrustatiile din rasini compozite realizate prin tehnici indirecte, respectiv semidirecte,
prezinta urmatoarele avantaje fata de cele realizate prin tehnici directe :
A. posibilitatea unei lustruiri acceptabile
B. adaptare marginala satisfacatoare
C. realizarea acceptabila a ariei de contact
D. realizarea unei suprafete ocluzale functionale
E. posibilitatea unei prelucrari satisfacatoare
(pag. 194)

S2268035. Onlay-urile se indica in :


A. leziuni carioase, cu afectarea unui cuspid vestibular
B. leziuni carioase intinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacti
C. leziuni ale molarilor de minte netratati endodontic
D. leziuni carioase reduse cu afectarea unui cuspid oral
E. leziuni carioase intinse de orice tip
(pag. 193)

S2268036. Pentru realizarea incrustatiilor compozite, amprenta se ia cu:


A. siliconi de aditie
B. gips
C. siliconi de condensare
D. materiale termoplastice
E. alginate
(pag. 195)

S2268037. Inlay-ul din compozit:


A. impune o limita cervicala subgingivala
B. necesita o preparatie mutilanta
C. nu necesita model din masa refractara
D. necesita o conditionare prin gravaj acid (HF)
E. impune etapa de glazurare
(pag. 202)

S2268038. Inlay-urile ceramice pot avea o grosime de:


A. 0,5-0,75 mm
B. 1-2,5 mm

1637

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1638

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. 2,6-2,75 mm
D. 2,75-3 mm
E. 3-3,25 mm
(pag. 203)

S2268039. Incrustatiile metalice si metalo-ceramice sunt preferate incrustatiilor ceramice:


A. in scop fizionomic
B. in cavitati de clasa a V-a
C. in cavitati mari, cu distructii subgingivale
D. in scopul protejarii mai bune a pulpei de agentii termici
E. in scopul reducerii acumularii de placa dentara
(pag. 205)

S2268040. Confectionarea inlay-ului din sticla ceramica se realizeaza:


A. prin ardere succesiva
B. prin procedeul cerii pierdute
C. prin tehnica picurarii de ceara
D. prin ardere pe suport metalic
E. prin injectare
(pag. 208)

S2268041. In tehnologia inlay-urilor nu se utilizeaza urmatoarele sisteme integral ceramice:


A. Dicor
B. Cerestore
C. IPS-Ceram
D. In-Ceram
E. Ceplatec
(pag. 208)

S2268042. Sistemul In Ceram foloseste:


A. un nucleu de ceramica magnezica
B. o capa asemanatoare foliei Ceplatec
C. o matrice de sticla peste care se arde ceramica traditionala
D. un nucleu ce contine particole fine de alumina (Al2O3)
E. un nucleu de ceramica feldspatica
(pag. 209)

S2268043. Pentru fatatarea dintilor cu fatete de compozit, adancirea de preparare este:


A. 0,20-0,25 mm
B. 0,30-0,70 mm
C. 0,90-1,10 mm
D. 1,10-1,35 mm
E. 1,35-1,50 mm
(pag. 212)

S2268044. Suprafata preparata pentru o fateta de compozit se va situa pe cat posibil:


A. in grosimea dentinei
B. la nivelul limitei amelo-dentinare
C. in grosimea smaltului
D. la nivelul cementului radicular
E. la nivelul punctului de contact cu dintele adiacent
(pag. 212)

1638

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1639

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2268045. Contraindicatiile fatetarii dintilor sunt:


A. rezistenta crescuta la carii dentare
B. bruxismul
C. prezenta unor mici obturatii coronare
D. igiena bucala satisfacatoare
E. prezenta unor fisuri amelare
(pag. 212)

S2268046. Dezavantajele fatetelor de compozit constau in :


A. imposibilitatea reutilizarii in caz de deslipire
B. necesita o slefuire accentuata a dintilor
C. prezinta un risc mare de iritatie pulpara
D. efectul estetic nu este de durata
E. retentia redusa de placa bacteriana
(pag. 211)

S2268047. Coroanele de invelis sunt contraindicate :


A. pe dinti cu tratamente endodontice incorecte si/sau cu patologie periapicala
B. pentru refacerea ariilor de contact interdentar
C. in caz de abrazii patologice
D. in caz de fracturi de cuspizi ai dintilor din zona de sprijin
E. pe dinti cu obturatii multiple
(pag. 222)

S2268048. Contactul coroanelor turnate cu grosime dirijata cu bontul dentar de realizeaza:


A. pe fetele proximale
B. pe fetele axiale
C. numai la nivelul coletului
D. pe suprafata ocluzala si pe zona coletului
E. numai pe suprafata ocluzala
(pag. 223)

S2268049. Pentru realizarea coroanelor metalice stantate:


A. este necesara o utilare moderna a laboratorului de tehnica dentara
B. sacrificiul de tesuturi dure dentare este important
C. consumul de material (metal) este mare
D. slefuirea coletala este tangentiala (fara prag)
E. pretul de cost este ridicat
(pag. 227)

S2268050. Realizarea coroanelor metalice stantate:


A. impune un mare sacrificiu de tesuturi dentare dure
B. indica prepararea coletala in prag escavat
C. necesita o tehnologie complicata
D. impune slefuirea de 2 mm la nivelul pantelor cuspidiene ale dintilor laterali
E. se face cu consum redus de material (metal)
(pag. 227)

S2268051. Containdicatiile coroanei Jacket ceramice se refera la :


A. leziuni carioase proximale obturate repetat in antecedente
B. discromii posttratamente odontale

1639

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1640

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. element de agregare pentru punti


D. fracturi ale marginilor incizale
E. anomalii de pozitie
(pag. 229)

S2268052. Pentru obtinera luciului fetei vestibulare a coroanelor Jacket din acrilat:
A. se introduce in tipar pulberea si lichidul separat
B. se omogenizeaza perfect pasta acrilat
C. se face prelucrarea inainte de racire
D. se aplica peste pasta de acrilat, inainte de inchiderea cuvetei
E. se raceste brusc cuveta
(pag. 230)

S2268053. Contraindicatiile coroanei mixte sunt:


A. ocluzii adanci acoperite
B. pacienti tineri sub 20 de ani
C. dinti oralizati
D. frontali inferiori
E. molari abrazati
(pag. 238)

S2268054. La coroana mixta la care componenta metalica este obtinuta prin galvanizare ,aceasta are o
grosime de:
A. 0,20mm
B. 0,30mm
C. 0,40mm
D. 0,50mm
E. 0,70mm
(pag. 239)

S2268055. Onlay-urile se indica:


A. cind istmul prezinta mai mult sau jumatate din dimensiunea vestibulo-orala a coroanei dintelui
B. molari tratati endodontic, cu pereti vestibulari si orali sanatosi, a caror tesuturi restante trebuie protejate
C. molari cu procese cronice periapicale
D. premolari cu pereti vestibulari si orali distrusi
E. leziuni coronare reduse ale dintilor din zona laterala
(pag. 193)

S2368056. Aliajele de aur cu temperatura joasa de topire contin


A. Au 40% - 60% si paladiu 9%
B. Au 15% si paladiu 75%
C. Au 50% si paladiu 45%
D. Au 9% si paladiu 50%
E. Au 20%, paladiu 20% si alte metale 20%
(pag. 192)

S2568057. Faetele vestibulare ceramice sunt contraindicate n:


A. anomalii de form
B. fisuri amelare
C. bruxism
D. nchideri de diasteme
E. anomalii de form.

1640

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1641

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 211)

S2668058. Din punct de vedere clinic semnele parodontale ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt
urmatoarele:
A. mobilitate dentara
B. deschiderea contactelor interproximale
C. fisura-Stielmann
D. frenomenul ielemann
E. rarefatici osoas periapicale
(pag. 188)

S2668059. Manifestarile clinice ale osteoartrozei la nivelul ATM sunt urmatoarele:


A. redoare
B. hiperkinezie
C. fenomenul ielemann
D. fisura Stielmann
E. fibroza articulara
(pag. 202)

S2668060. Semnul patognomonic al artritei reumatoide severe este:


A. hipokinezie
B. hiperkinezia
C. redoare artriculara
D. inocluzie verticala frontala progresiva
E. tumefactie loco-regionala
(pag. 203)

S2668061. n relatia centrica nu se realizeaza slefuirea selecticva, daca:


A. relatia R.C. coincide cu I.M.
B. existenta "wide centric"
C. R.C. este instabila
D. exista simptomatologia ATM
E. pacientul prezinta multiple focare la nivelul cavitatii bucale
(pag. 231)

S2968062. Indicatiile incrustatiilor sunt urmatoarele:


A. restaurarea dintilor cu leziuni de culoare
B. restaurarea dintilor nanici
C. restaurarea dintilor cu leziuni coronare compuse
D. restaurarea dintilor cu leziuni coronare extinse
E. restaurarea dintilor cu anomalii de pozitie
(pag. 193)

S2968063. Coroanele partiale sunt proteze unidentare care:


A. se aplica pe fata vestibulara a dintilor
B. nu pot fi element de agregare ale protezelor partiale fixe de mica intindere
C. pot fi element de agregare ale protezelor partiale fixe de mica intindere
D. necesita preparatii intempestive
E. pastreaza o buna parte din particularitatile estetice ale dintelui natural
(pag. 213)

1641

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1642

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1268064. Avantajele coroanei Jacket din compozit sunt:
A. Estetica buna
B. Mentinere buna in timp a stopurilor ocluzale
C. Adaptare marginala buna
D. Nuantare foarte buna a culorilor
E. Nu provoaca uzura antagonistilor
(pag. 233)

S1268065. Comparativ cu obturatiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile:


A. Necesita o exereza mai accentuata de tesuturi dure dentare
B. Asigura o adaptare marginala calitativ superioara
C. Permit refacerea optima a morfologiei ocluzale functionale
D. Prezinta dezavantajul colorarii tesuturilor dentare
E. Permit refacerea adecvata a punctelor de contact interproximal
(pag. 192)

S1268066. Coroanele de invelis acrilice:


A. Sunt utilizate doar ca restaurari provizorii
B. Sunt bune tolerate de parodontiul marginal
C. Sufera in timp modificari cromatice
D. Pastreaza relativ bine stopurile ocluzale
E. Se descimenteaza cu usurinta de pe bont
(pag. 230)

S1268067. Coroanele metalice turnate:


A. Izoleaza termic bontul subiacent
B. Au pereti axiali subtiri
C. Prezinta un contact cu bontul, intins in suprafata
D. Prezinta dificultati in ablatie
E. Se caracterizeaza printr-o grosime uniforma a peretilor axiali
(pag. 223)

S1268068. Coroanele partiale sunt contraindicate:


A. La pacienti cu igiena bucala necorespunzatoare
B. Pe dinti cu coroane clinice inalte
C. Pe dinti devitali
D. in ancorarea protezelor mobilizabile
E. La pacienti cu rezistenta la carie
(pag. 215)

S1268069. Coroanele partiale:


A. Presupun un sacrificiu crescut de tesut dur dentar, in comparatie cu cel necesitat de o incrustatie de tip
MOD
B. Se insera cu dificultate pe bontul dentar
C. Pot reconstitui punctele de contact interproximale
D. Pastreaza vitalitatea dintelui
E. Pot constitui elementul de agregare al unei punti de intindere redusa
(pag. 215)

1642

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1643

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1268070. Coroanele turnate cu grosime dirijata:


A. Impun un consum mare de aliaj metalic
B. Au contact cu bontul la nivelul coletului
C. Transmit direct bontului dentar variatiile termice din mediul bucal
D. Au pereti laterali de grosime uniforma
E. Prezinta dificultati in ablatie
(pag. 223)

S1268071. Dezavantajele coroanelor metalice stantate sunt:


A. Pretul de cost
B. Tehnologia complicata de realizare
C. Imposibilitatea refacerii adecvate a morfologiei ocluzale
D. Redarea improprie a contururilor naturale ale fetelor axiale ale dintilor
E. Rezistenta redusa ( structural ) a suprafetei ocluzale
(pag. 227)

S1268072. Dintre avantajele coroanelor mixte amintim:


A. Indicatiile largi de utilizare ( trateaza aproape toate tipurile de leziuni coronare )
B. Rezistenta marita fata de coroanele estetice
C. Nu pretind sacrificii mari de tesuturi dure dentare
D. Agregare mai buna comparativ cu coroanele de invelis turnate
E. Pot fi utilizate si in ocluzii adanci acoperite
(pag. 238)

S1268073. in vederea realizarii coroanelor Jacket din RDC ( rasini diacrilice compozite ) trebuie:
A. Sa se asigure un spatiu ocluzal ( incizal ) de minimum 0,8 mm
B. Sa se execute pe model o macheta cat mai perfecta
C. Sa se realizeze o terminatie cervicala a preparatiei in lama de cutit
D. Sa se asigure un spatiu de 1,2 mm pe fetele axiale, vestibulara si orala
E. Sa se asigure un spatiu de 0,8 mm in zona cervicala
(pag. 231)

S1268074. Indicatiile coroanei Jacket ceramice sunt:


A. Fracturi dentare localizate in treimea mijlocie a coroanei
B. Discromii ale dintilor frontali
C. Leziuni carioase proximale extinse ale frontalilor
D. Distructii ocluzale avansate la nivelul molarilor
E. Tineri cu exigente fizionomice deosebite
(pag. 229)

S1268075. Inlay- urile ceramice sunt indicate:


A. Numai pe dintii vitali
B. Cand adancimea cavitatii nu depaseste 2 mm
C. Cand antagonistii sunt restaurati cu ceramica
D. Numai in cavitati cu forma retentiva
E. Cand exista exigente estetice deosebite
(pag. 201)

S1268076. Inlay-urile integral ceramice obtinute prin sistemul In Ceram ( Vita ):


A. Prezinta o adaptare marginala calitativ superioara
B. Au calitati mecanice precare
C. Se utilizeaza numai in zona frontala

1643

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1644

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Prezinta o biocompatibilitate deosebita


E. Impun o exereza accentuata de tesuturi dure dentare
(pag. 208- 209)

S1268077. Scheletul metalic al coroanelor mixte poate fi obtinut prin urmatoarele procedee
tehnologice:
A. Sinterizare
B. Fotopolimerizare
C. Fototermobaropolimerizare
D. Turnare
E. Galvanizare
(pag. 237)

S1368078. Cimentarea adeziva a inlay-ului ceramic presupune utilizarea:


A. ciment cu umpluturi de dimensiuni cat mai mici
B. cimenturi hibride cu mici particule de sticla
C. ciment cu umpluturi mari
D. ciment compozit dual
E. compozit activat cu Silan
(pag. 205)

S1368079. Elaborarea unui inlay ceramic prin metoda clasica necesita:


A. depunerea strat cu strat a masei ceramice
B. arderea de ceramica de joasa fuziune pe un nucleu de ceramica conventionala
C. acoperirea inlay-ului metalic cu un exces de ceara de modelat
D. aplicarea de strate peliculare de masa transparenta
E. depunerea maselor opac, dentina si smalt de joasa fuziune
(pag. 204)

S1368080. Fatetele ceramice sunt indicate:


A. in anomalii de forma
B. distrofii dentare ale fetei vestibulare
C. inchiderea unei diasteme
D. prezena de fisuri amelare
E. in predispozitia la carie
(pag. 211)

S1368081. In cazul prepararilor pentru incrustatii metalice conturul marginal al preparatiei este sub
urmatoarea forma:
A. Sub forma de bizou marginal de 20 inclinare fata de axa de insertie a incrustatiei in cazul cavitatilor
aplatizate.
B. Sub forma de bizou marginal de 40 fata de axa de insertie a incrustatiei in cazul cuspizilor aplatizati.
C. Sub forma de unghi drept atunci cand divergenta peretilor este mica
D. Nu se bizoteaza
E. O preparatie in semisfera care permite o grosime mai mare a metalului.
(pag. 194)

S1368082. Printre avantajele incrustatiei ceramice se numara:


A. estetica deosebita
B. rezistenta la uzura
C. mentinerea sanatatii parodontale
D. timp de lucru suficient
E. uzura arcadei antagoniste

1644

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1645

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 202)

S1368083. Retentia coroanei partiale la substructura organica se asigura prin:


A. nervuri proximale si ocluzale
B. pinuri parapulpare
C. creerea unei rame ocluzo-aproximale care rigidizeaza constructia metalica
D. perei axiali paraleli
E. prelungiri sub forma de pinteni
(pag. 219)

S1468084. Avantajele fatetelor din compozit se refera la:


A. Economie de tesuturi dentare;
B. Risc minim de iritatie pulpara;
C. Posibilitatea de relipiri, optimizari;
D. Efect estetic mulumitor;
E. Aspect fizionomic durabil.
(pag. 211)

S1468085. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile fata de obturatiile de amalgam sunt urmatoarele:
A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului;
B. realizare clinica si tehnica facila;
C. adaptare marginala imbunatatita;
D. morfologie ocluzala funcionala;
E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)

S1468086. Contraindicatiile coroanei"jacket"ceramice includ:


A. discromii post tratamente endodontale;
B. ocluzii adanci acoperite;
C. dintii scurti;
D. dini frontali cu strangulari cervicale, care nu permit conformarea corecta a pragului cervical;
E. leziuni carioase proximale de amploare.
(pag. 229)

S1468087. Coroanele turnate cu grosime totala se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. Au peretii laterali de grosime constanta;
B. Au fetele interioare in contact cu bontul dentar;
C. Variatiile de temperatura sunt transmise in totalitate bontului;
D. Ablaia se efectueaza cu dificultate;
E. intre suprafetele bontului si fetele interne ale coroanei apare frictiune.
(pag. 223)

S1468088. Dupa numarul suprafetelor coronare acoperite se diferentiaza urmatoarele tipuri de coroane
partiale:
A. 1/2;
B. 2/3;
C. 3/4;
D. 4/5;
E. 7/8.
(pag. 214)

S1468089. Incrustatiile metalice se realizeaza din:

1645

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1646

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Oteluri austenitice;
Oteluri martensitice;
Aliaje nobile;
Titan;
Aliaje Pd-Cu.
(pag. 191)

S1468090. Incrustatiile pot fi de urmatoarele tipuri:


A. Inlay;
B. Onlay;
C. Inlay-onlay;
D. Pinlay;
E. Pinlay-onlay.
(pag. 192)

S1468091. Indicatiile fatetarii (laminates, veneers) cuprind:


A. Prezenta de fisuri amelare;
B. Prezenta de obturatii coronare masive;
C. Anomalii de forma;
D. inchideri de diasteme;
E. Distrofii dentare pe fata vestibulara.
(pag. 211)

S1468092. Indicatiile onlay-urilor cuprind:


A. Leziuni carioase reduse, pe dinti laterali;
B. Leziuni coronare intinse, cu cuspizi vestibulari si/sau orali intacti;
C. Cand istmul reprezinta jumatate sau mai mult din dimensiunea coronara vestibulo-orala.
D. Leziuni coronare extinse;
E. Molari tratati endodontic, cu pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate
(pag. 193)

S1568093. Avantajele inlay-urilor ceramice:


A. estetica buna
B. pret de cost redus
C. corecturileocluzale,dupa cimentare sunt usor de facut
D. radioopacitate
E. adaptarea marginala se obtine prin brunisare.
(pag. 201)

S1568094. Caracteristicile coroanelor turnate cu grosime totala:


A. peretii laterali de dimensiuni egale
B. fetele interioare ale coroanei sunt in contact cu bontul dentar
C. stabilitatea coroanei se obtine pirn frictiune
D. ablatia coroanei se face relativ usor
E. variatiile termice sunt transmise bontului.
(pag. 223)

S1568095. Dezavantajele unei coroane Jacket din RDC:


A. duritate exagerata
B. tehnologie de laborator complicata
C. mentinetea stopurilor ocluzale in timp nu este certa
D. obligatoriu cimentarea este adeziva

1646

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1647

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. nu exista date peste 7 ani privind stabilitatea.


(pag. 223)

S1568096. In comparatie cu obturatuiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile prezinta
urmatoarele avantaje:
A. sunt mai usoare, datorita greutatii specifice a aurului
B. economia de tesuturi dure dentare la nivelul istmului
C. contacte interdentare, crestele marginale si ambrazurile sunt refacute perfect
D. volumul mai mic
E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)

S1568097. Incrustatiile pot fi folosite in cazul:


A. dintilor laterali cu leziuni coronare reduse, pentru a evita bimetalismul
B. parodontitelor marginale, ca sine fixe de imobilizare
C. edentatiilor frontale reduse ca elemente de agregare
D. edentatiilor intercalate extinse ca elemente de agregare
E. unor pacienti cu igiena deficitara
(pag. 193)

S1568098. Indicatiile coroanei Jacket ceramice:


A. pacienti tineri din considerente fizionomice
B. discromii ale frontalilor
C. ocluzii adanci acoperite
D. anomalii de forma si pozitie cand nu poate fi aplicat tratament ortodontic
E. dinti frontali care prezinta strangulari cervicale.
(pag. 229)

S1568099. Indicatiile coroanelor partiale:


A. element de agregare in edentatiile laterale extinse
B. elemente de agregare in edentatiile frontale reduse
C. cresterea rezistentei la fracturare a dintilor prin protejare matalica a tesuturilor dentare restante
D. dinti devitali
E. dinti cu diplazii de smalt pe fata vestibulara.
(pag. 215)

S1568100. Indicatiile fatetelor vestibulare:


A. anomalii de forma
B. predispozitie la carie
C. inchideri de diasteme
D. igiena bucala defectuoasa
E. prezenta de fisuri amelare.
(pag. 211)

S1568101. Indicatiile protetice ale coroanelor de invelis:


A. abrazii patologice
B. pentru a prevenii uzura dentara datorata frictiunii exercitata de elementele de mentinere si stabilizare a
protezelor mobilizabile
C. elemente de agregare ale puntilor
D. elemente ale sinelor de contentie
E. elemente de ancorare in protezarea mobilizabila.
(pag. 222)

1647

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1648

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1668102. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile din amalgam sunt:
A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului;
B. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului;
C. imbunatatirea adaptarii marginale;
D. refacerea unei morfologii ocluzale acceptabile;
E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)

S1668103. Avantajele inlay-urilor/onlay-urilor ceramice sunt:


A. estetica deosebita;
B. necesitatea unor echipamente moderne;
C. rezistenta la uzura;
D. radioopacitate;
E. adaptare marginala buna.
(pag. 201)

S1668104. Contraindicatiile incrustatiilor sunt:


A. pacienti cu indice de intensitate a cariei mediu sau crescut;
B. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut;
C. igiena satisfacatoare;
D. igiena deficitara;
E. la tineri cand exista riscul deschiderii camerei pulpare.
(pag. 193)

S1668105. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt:


A. rezista la uzura;
B. timp de lucru indelungat;
C. pret de cost ridicat;
D. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste;
E. necesitatea unor echipamente speciale.
(pag. 201)

S1668106. Dezavantajele tehnicilor indirecte si semidirecte de realizare a incrustatiilor din rasini


compozite fata de cele directe sunt:
A. timp de lucru scurt;
B. timp de lucru mai lung;
C. pret ridicat;
D. necesitatea unor echipamente si materiale mai scumpe;
E. calitatea adaptarii marginale.
(pag. 195)

S1668107. Indicatiile fatetarilor ceramice sunt:


A. prezenta de fisuri amelare;
B. deschideri de diasteme;
C. inchideri de diasteme;
D. distrofii dentare de pe fata vestibulara;
E. anomalii de forma
(pag. 211)

S1668108. Indicatiile incrustatiilor sunt:


A. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale;
B. elemente de agregare in edentatii redus, mai ales frontale;

1648

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1649

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. elemente de agregare in edentatii reduse, mai ales laterale;


D. elemente de agregare in edentatii ample, mai ales frontale;
E. in edentatii partiale intinse, restaurate cu proteze mobilizabile, pentru imbunatatirea conditiilor de sprijin si
stabilitate.
(pag. 193)

S1668109. Inlay-urile ceramice ofera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de rastaurari:
A. sunt mai estetice;
B. ofera rezistenta structurilor dentare subiacente;
C. reprezinta o metoda conservativa;
D. executie tehnica facila;
E. pret redus.
(pag. 201)

S1668110. Onlay-urile se indica in urmatoarele situatii:


A. molari tratati endodontic, care au pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate;
B. molari netratati endodontic;
C. molari cu procese periapicale cronice;
D. cand istmul reprezinta mai mult sau jumatate din dimensiunea vestibulo-orala;
E. molari cu peretii vestibulari si orali distrusi
(pag. 193)

S2168111. Avantajele faetelor vestibulare din compozit (n cadrul faetrii) :


A. Economie de esuturi dure dentare
B. Riscul minim de iritaie pulpar
C. Posibilitatea relipirii
D. Efect estetic major
E. Efect estetic de durat
(pag. 211)

S2168112. Avantajele inlay-urilor ceramice:


A. Adaptare marginal bun
B. Radioopacitate
C. Timp de lucru scurt
D. Estetic deosebit
E. Pre de cost redus
(pag. 201-202)

S2168113. Coroanele turnate cu grosime dirijat :


A. Au pereii laterali de grosime uniform cca 30 m
B. Au pereii laterali de grosime uniform cca 50 m
C. Contactul cu bontul se face n zona coletului pe o nlime de 2mm
D. Contactul cu bontul se face n zona coletului pe o nlime de 4mm
E. Contactul cu bontul se face pe suprafaa ocluzal
(pag. 223)

S2168114. Grosimea minim a coroanei jacket din rini compozite este de:
A. 0,8 mm zona cervical
B. 1 mm zona cervical
C. 1,2 mm feele vestibular i oral
D. 1,5 mm feele vestibular i oral
E. 2 mm faa ocluzal

1649

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1650

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 231)

S2168115. Indicaiile inlay-urilor din rini diacrilice compozite:


A. Cavitatea s prezinte un istm > 1/3 din distana V - O cuspidian
B. Cavitatea s prezinte un istm egal cu jumtatea distanei V O cuspidian
C. S existe obturaii din compozit mai vechi care s-au uzat
D. S existe obturaii din compozit mai vechi care prezint carii secundare
E. nlocuirea din motive estetice a obturaiilor vechi din amalgam
(pag. 195)

S2168116. Puurile pentru crampoanele coroanelor pariale :


A. Sunt n numr de maximum dou
B. Au diametrul de 0,7 0,8 mm
C. Au diametrul de 2,5 mm
D. Au nlimea de 0,7 0,8 mm
E. Au nlimea de 2,5 mm
(pag. 218)

S2268117. Comparativ cu obturatiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile:


A. necesita o exereza mai accentuata de tesuturi dure dentare
B. asigura o adaptare marginala cantitativ superioara
C. prezinta dezavantajul colorarii tesuturilor dentare
D. permit refacerea optima a morfologiei ocluzale functionale
E. permit refacerea adecvata a punctelor de contact interproximale
(pag. 192)

S2268118. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile fata de obturatiile de amalgam sunt urmatoarele:
A. realizarea clinica si tehnica mai facila
B. adaptare marginala imbunatatita prin lustruire
C. rafacerea corecta a punctelor de contact interdentar si a ambrazurilor
D. refacerea optima a morfologiei ocluzale functionale
E. nu coloreaza tesuturile dentare
(pag. 192)

S2268119. Incrustatiile pot fi:


A. inlay
B. coroana Richmond
C. onlay
D. inlay-onlay
E. pinlay
(pag. 192)

S2268120. Incrustatiile metalice se realizeaza din:


A. bronzuri
B. stelite (aliaje Co-Cr)
C. aliaje nobile
D. aliaje pe baza de Ni-Cr
E. titan
(pag. 191)

S2268121. In comparatie cu obturatiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile prezinta o serie de
avantaje:
A. nu coloreaza tesuturile dentare

1650

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1651

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

pret de cost mai scazut


economie de tesuturi dentare la nivelul ismului
adaptare marginala imbunatatita prin brunisare
realizare tehnica mai usoara
(pag. 192)

S2268122. Incrustatiile se indica:


A. in tratamentul cariilor dintilor lateral , pentru evitarea bimetalismului
B. ca elemente de agragare in edentatii frontale reduse
C. pentru imobilizarea dintilor parodontotici
D. ca element de agregare in edentatii intercalate extinse
E. la pacienti cu igiena preacara
(pag. 193)

S2268123. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile, comparativ cu obturatiile din amalgam sunt:
A. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului
B. refacerea morfologiei ocluzale acceptabile
C. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului
D. lipsa de aolorare a tesuturilor dentare
E. adaptare marginala imbunatatita prin brunisare
(pag. 192)

S2268124. Contraindicatiile incrustatiilor sunt:


A. pacienti cu rezistenta la carie
B. pacienti cu igiena bucala optima
C. pacienti cu predispozitie crescuta la carie
D. pacienti cu igiena nesatisfacatoare
E. tineri, cu camera pulpara mare ( evidentiata radiologic)
(pag. 193)

S2268125. Pentru realizarea unei incrustatii compozite, amprenta se ia cu:


A. polieteri
B. materiale bucoplastice
C. siliconi de condesare
D. alginate
E. siliconi de aditie
(pag. 195)

S2268126. Dezavantajele tehnicilor indirecte si semidirecte de realizare a incrustatiilor din rasini


compozite fata de cele directe sunt:
A. calitatea adaptarii marginale
B. conditiile de prelucrare si lustruire
C. timp de lucru prelungit
D. pretul de cost ridicat
E. necesitatea unor materiale si echipamente mai scumpe
(pag. 193)

S2268127. inlay-urile ceramice sunt indicate in :


A. numai pe dintii vitali
B. cind adincimea cavitatii nu depaseste 2 mm
C. cind antagonistii sunt restaurati cu ceramica
D. numai in cavitati cu forma retantiva

1651

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1652

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. cind exista exigente estetice deosebite


(pag. 201)

S2268128. Avantajele inlay-urilor ceramice sunt:


A. adaptare marginala buna
B. timp de lucru scurt
C. pret de cost redus
D. estetica deosebita
E. radioopacitate
(pag. 201)

S2268129. Printre avantajele incrustatiilor ceramice se numara:


A. uzura arcadei antagoniste
B. estetica deosebita
C. rezistenta la uzura
D. necesitatea unor echipamente speciale
E. mentinerea sanatatii parodontale
(pag. 201-202)

S2268130. Dintre avantajele inlayurilor ceramica amintim:


A. estetica buna
B. pret de cost redus
C. usurinta corecturii ocluzale dupa cimentare
D. imbunatatirea adaptarii marginale prin brunisare
E. radioopacitate
(pag. 201)

S2268131. Cele mai importante avantaje ale inlay-urilor/onlay-urilor ceramice sunt:


A. necestiatea unor echipamente speciale
B. pret de cost accesibil
C. estetica deosebita
D. radioopaciate
E. adaptare marginala buna
(pag. 201)

S2268132. Inlay-urile ceramice afera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de restaurari:
A. executie tehnica facila
B. pret de cost scazut
C. estetica mai buna
D. reprezinta o metoda conservativa
E. ofera rezistenta structurilor dure subiacente
(pag. 201)

S2268133. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt:


A. timp de lucru prelungit
B. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste
C. radioopacitatea
D. rezistanta la uzura
E. pret de cost ridicat
(pag. 201)

S2268134. Cimentarea adeziva a inlay-ului ceramic presupune utilizarea:

1652

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1653

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

cimenturilor cu microumpluturi
cimenturilor hibride cu mici particule de sticla
cimenturilor copmozite duale
cimenturilor cu umpluturi mari
compozitelor activate cu silan
(pag. 205)

S2268135. Elaborarea unui inlay ceramic prin metoda clasica necesita:


A. arderea succesiva pe un model refractar, a statului de opac, dentina si smalt
B. acoperirea inlay-ului metalic cu ceramica feldspatica
C. depunerea strat cu strat a masei ceramice
D. turnarea uni model din masa refractara
E. glazurarea efectuata dupa echilibrarea ocluzala
(pag. 203-204)

S2268136. Inlay-urile integral ceramice obtinute prin sistemul In Ceram (Vita):


A. prezinta o adaptare marginala calitativ superioara
B. au calitati mecanice precare
C. se utilizeaza numai in zona frontala
D. prezinta o biocompatibilitate deosebita
E. impun o exereza accentuata de tesuturi dure dentare
(pag. 208-209)

S2268137. Fatetele ceramice sunt indicate in:


A. anomalii de forma
B. in caz de bruxism
C. in prezenta unor obturatii coronare masive
D. in prezenta de fisuri amelare
E. pentru inchiderea de diasteme
(pag. 211)

S2268138. Indicatiile fatetelor vestibulare:


A. predispozitie la carie
B. inchideri de diasteme
C. caz de fisuri amelare
D. igiena bucala precara
E. anomalii de forma
(pag. 211)

S2268139. Indicatiile coroanelor partiale:


A. elemente de agregare in edentatiile frontale extinse
B. elemente de agregare in edentatiile frontale reduse
C. element de ancorare in proteza mobilizabila
D. reconstituirea contactelor proximale
E. in situatiile care reclama exigente fizionomice deosebite
(pag. 215)

S2268140. Coroanele partiale:


A. presupun un sacrificiu crescut de tesut dur dentar, in comparatie cu cel necesitat de o incrustatie MOD
B. se insera cu dificultate pe bontul dentar
C. pot reconstitui punctele de contact interproximale
D. pastreaza vitalitatea dintilor

1653

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1654

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. pot constitui elementul de agregare al unei punti de extindere redusa


(pag. 215)

S2268141. Coroanele partiale sunt contraindicate:


A. la pacientii cu igiena bucala necorespunzatoare
B. pe dinti cu coroane clinice inalte
C. pe dinti devitali
D. in ancorarea protezelor mobilizabile
E. la pacientii cu rezistenta la carie
(pag. 215)

S2268142. Retentia coroanei partiale la substructura organica se asigura prin:


A. nervuri proximale si ocluzale
B. pinuri parapulpare
C. crearea unei rame ocluzo-aproximale care rigidizeaza constructia metalica
D. pereti axiali paraleli
E. prelungiri ub forma de pinteni
(pag. 219)

S2268143. Coroanele metalice turnate:


A. izoleaza termic bontul subiacent
B. au pereti axiali subtiri
C. prezinta un contact cu bontul intins in suprafata
D. prezinta dificultati in ablatie
E. se caracterizeaza printr-o prosime uniforma a peretilor axiali
(pag. 223)

S2268144. Coroanele turnate cu grosime dirijata:


A. impun un consum mare de aliaj metalic
B. au contact co bontul la nivelul coletului
C. transmit direct bontului dentar variatiile termice din mediul bucal
D. au pereti laterali de grosime uniforma
E. prezinta dificultati in ablatie
(pag. 223)

S2268145. Dezavantajele coroanelor metalice stantate sunt:


A. pretul de cons
B. tehnologia complicata de realizare
C. imposibilitatea refacerii adecvate a morfologiei ocluzale
D. redarea improprie a contururilor naturale ale fetelor axiale ale dintilor
E. rezistenta structurala redusa a suprafetei ocluzale
(pag. 227)

S2268146. Indicatiile coroanei Jacket ceramice sunt:


A. fracturi dentare localizate in treimea mijlocie a coroanei
B. discromii ale dintilor
C. leziuni carioase proximale extinse ale frontalilor
D. distructii ocluzale avansate la nivelul molarilor
E. tineri cu exigente fizionomice deosebite
(pag. 229)

S2268147. Coroanele de invelis acrilice:

1654

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1655

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

sunt utilizate doar ca restaurari provizorii


sunt bine tolerate de parodontiul marginal
sufera in timp modificari cromatice
pastreaza relativ bine stopurile ocluzale
se descimenteaza cu usurinta de pe bont
(pag. 230)

S2268148. In vederea realizarii coroanelor Jacket din rasini diacrilice compozite (RDC) trebuie:
A. sa se asigure spatiu ocluzal (incizal) de minimum 0.8mm
B. sa se execute pe model o macheta cat mai perfecta
C. sa se realizeze o terminatie cervicala a preparatiei in lama de cutit (tangentiala)
D. sa se asigure un spatiu de 1,2 mm pe fetele axiale, vestibulara si orala
E. sa se asigure un spatiu de 0,8 mm in zona cervicla
(pag. 231)

S2268149. Avantajele coroanei Jacket din compozit sunt:


A. estetica buna
B. mentinere buna in timp a stopurilor ocluzale
C. adaptare marginala buna
D. nuantare foarte buna a culorilor
E. nu provoaca uzura antagonistilor
(pag. 233)

S2268150. Scheletul metalic al coroanelor mixte poate fi obtinut prin urmatoarele procedee
tehnologice:
A. sinterizare
B. fotopolimerizare
C. fototermobaropolimerizare
D. turnare
E. galvanizare
(pag. 237)

S2268151. Dintre avantajele coroanelor mixte amintim:


A. indicatiile largi de utilizare (trateaza aproape toate tipurile de leziuni coronare)
B. rezistenta marita fata de coroanele estetice
C. nu pretind sacrificii mari de tesuturi dure dentare
D. agregare mai buna comparativ cu coroanele de invelis turnate
E. pot fi utilizate si in ocluzii adanci acoperite
(pag. 238)

S2268152. Indicatiile coroanelor jacket ceramice sunt:


A. fracturi ale marginii incizale cind fizionomia si functia nu mai pot fi refacute cu materiale plastice de
restaurare coronara
B. pacienti tineri
C. discromii ale fronatlilor indiferent de etiologie
D. in ocluzii adinci acoperite
E. anomalii de forma si pozitie care nu pot fi rezolvate prin tratament ortodontic
(pag. 229)

S2268153. Contraindicatiile coroanelor jacket ceramice sunt:


A. pacienti tineri sau sportivi
B. imbunatatirea aspectului fizionomic unde metalo-ceramica nu satisface

1655

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1656

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. dinti frontali care prezinta strangulari cervicale care nu permit conformarea corecta a pragului gingival
D. discromii post tratamente endodontale
E. ca element de agregare in cazul unor proteze partiale fixe
(pag. 229)

S2268154. Avantajele coroanei jacket din compozit sunt:


A. estetica buna cu posibiliattea de reproducere a diferitelor nuante
B. mentin foarte bine in timp stopurile ocluzale
C. pret de cost mai redus decit a coroanelor integral ceramice
D. duritate exagerata care poate provoca uzura dintilor antagonisti
E. aderenta la dentina si smalt printr-o tehnica corespunzatoare de cimentare adeziva
(pag. 233)

S2268155. Aurul folosit ca si material pentru incrustatii metalice are ca si proprietati:


A. aurul este moale si ductil
B. nu poate fi turnat cu mare precizie
C. prin brunisare dupa cimentare se pate obtine o buna adaptare marginala
D. supus testelor de rezistanta aliajele de aur evidentiaza o elasticitate redusa
E. la nivelul aliajului poate aparea o deformare permanenta, dar restaurarea nu se fractureaza
(pag. 191-192)

S2268156. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile de amalgam sunt:
A. economia de tesuturi dure dentare la nivelul istmului
B. refacerea unei morfolgii ocluzale nefunctionale prin modelarea extrabucala
C. refacerea perfecta a zonelor de contact interdentar
D. inrautatirea daptarii marginale
E. nu coloreaza tesuturile dentare
(pag. 192)

S2268157. Aliajele de aur cu temperatura joasa de topire,


A. contin un procent relativ ridicate de aur, da scazut de paladiu
B. procentul de aur variaza intre 40-60%
C. studiile clinice au evidentiat ca performantele clinice sun similare cu cele ale aliajelor cu continut mai mare
de aur
D. dezavantajul acestora consta in sensibilitatea tehnologica privind turnarea si prelucrarea
E. o incalzire prelungita duce la apritia unor modificari volumetrice
(pag. 192)

S2268158. In cea ce priveste inaly-ul sau incrustatia intracoronara, se poate afirma:


A. retentia se realizeaza prin incastrarea intr-o cavitate preparata astfel incit ea sa fie autoretentiva
B. cimetul asigura in cea mai mare parte retentia
C. cimentul impiedica percolarea fluidelor
D. cimentul perfecteaza coaptarea dintre suprafetele cavitatii si a incrustatiei
E. retentia nu se realizeaza prin incastrarea intr-o cavitate preparata astfel incit ea sa fie autoretentiva
(pag. 192)

S2268159. Indicatiile incrustatiilor


A. leziuni coronare reduse la dintii laterali pentru a evita bimetalimul
B. leziuni carioase multiple pe aceeasi hemiarcada, cind pe baza unei singure amprente se realizeaza toate
incrustatiile
C. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale
D. elemente de agregare in edentatille intinse

1656

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1657

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. elemente de agregare in edentatille reduse, mai ales laterale


(pag. 193)

S2268160. Indicatiile incrustatiilor sunt:


A. onlay-urile se indica in leziuni coronare intinse, cu cuspizi vestibulari si/sau orali intacti
B. onlay-urile se indica la molarii tratati endodontic care au pereti vestibulari si orali sanatosi
C. onlay-urile se indica cind istmul prezinta un sfert sau mai putin din dimensiunea coronara
D. pinlay-urile se indica in cavitati de clasa a V-a si a II-a
E. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut
(pag. 193)

S2268161. Contraidicatiile incrustatiilor sunt


A. pacienti cu indice de intansitate a carie crescut
B. igiena deficitara
C. la tineri cind exista riscul deschiderii camerei pulpare
D. leziuni coronare reduse
E. pacienti cu indice de intansitate a carie scazut
(pag. 193)

S2268162. Legat de etapele clinico-tehnice de realizare a incrustatiilor se poate afirma


A. prepararea cavitatii pentru incrustatie are particularitati specifice pentru fiecare tip de cavitate
B. amprentarea se realizeaza cu materiale alginice
C. adaptarea si cimentarea incrstatiei este urmata de brunisare pentru perfectarea adaptarii marginale
D. incrustatiile tolereaza relativ bine aproximatiile
E. reconstituirile cu ajutorul incrustatiilor presupun o deosebita acuratete in toate fazele clinice si tehnice
(pag. 193-194)

S2268163. Legat de incrustatiile de compozit se poate afirma ca:


A. realizate prin tehnicile indirecte, respectiv semidirecte prezinta ca si avantaj o adaptare marginala
imbunatatita
B. imposibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime
C. realizate prin tehnicile indirecte, respectiv semidirecte prezinta ca si avantaj o suprafata ocluzala
functionala
D. prezinta ca si avantaj timpul de lucru scurt
E. realizate prin tehnicile indirecte, respectiv semidirecte prezinta ca si avantaj o arie de contact optima
(pag. 194-195)

S2268164. Indicatiile inlay-urilor din RDC sunt:


A. cavitatea sa prezinte un istm mai mic decat o treime din distanta V-O intercuspidiana
B. cavitatea sa prezinte un istm mai mare decat o treime din distanta V-O intercuspidiana
C. existenta de obturatii din compozit ma vechi care s-au uzat sau prezinta cari secundare
D. necesitatea inlocuirii vechilor obturatii din amalgam din considerente estetice
E. cavitatea sa prezinte un istm mai mic decat o treime din distanta M-D intercuspidiana
(pag. 195)

S2268165. Indicatiile inlay-urilor ceramice:


A. leziuni carioase mici sau moderate
B. leziuni carioase mari cu margini de smalt nesustinute
C. in situatia cand dintii antagonisti nu sunt restaurati cu ceramica
D. dinti cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistenta si prognosticul dintelui
E. in cavitatile in care nu se poate obtine o forma retentiva si exista imperative estetice deosebite
(pag. 201)

1657

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1658

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2268166. Avantajele inlay-urilor / onlay-urilor ceramice sunt:


A. estetica deosebita
B. mentinerea sanatatii parodontale
C. rezistenta la uzura
D. radiotransparenta
E. adaptare marginala buna
(pag. 201)

S2268167. Caracteristicele fatetelor din compozit sunt:


A. se realizeaza cu economie de tesuturi dentare
B. risc maxim de iritatie pulpara
C. posibilitatea relipirii, optimizari in caz de dezlipiri
D. efect estetic multumitor si de lunga durata
E. aspect "lipsit de viata" datorita absentei transluciditatii
(pag. 211)

S2268168. Fatetele de ceramica:


A. prezinta stabilitate cromatica
B. rezistenta la uzura este mica
C. retentie scazuta de placa bacteriana
D. nu pot mima transluciditatea dintelui natural
E. stabilitatea fatetelor de ceramica s-a imbunatatit mult odata cu adoptarea conceptului de gravare acida a
ceramicii
(pag. 211)

S2268169. Dezavantajele fatetelor de compozit:


A. modificari cromatice la nivelul marginii gingivale
B. modificari cromatice ale fatetei insasi
C. imposibilitatea deslipirii fatetelor
D. fractura la nivelul marginii incizale
E. modificari cromatice la nivelul zonei de inchidere marginala
(pag. 213)

S2268170. Pricipalele caracteristici ale coroanelor partiale sunt:


A. nu pot fi utilizate ca elemente de agregare
B. pastreaza o buna parte din particularitatile estetice ale dintelui
C. necesita preparatii intempestive
D. permit verificarea ulterioara a vitalitatii idntelui
E. limitele marginale ale coroanei sunt plasate in zone de autocuratire
(pag. 213)

S2268171. Privitor la coroanele partiale urmatoarele afirmatii sunt corecte:


A. coroanele partiale 1/2 sunt specifice zonei frontale
B. coroanele partiale 3/4 acopera in totalitate suprafata vestibulara
C. coroanele partiale 4/5 au un pronuntata caracter retentiv
D. ca mijloace de retentie sunt mentionate santurile si puturile parapulpare
E. in ordinea frecventei coroana partiala se indica pe canin, incisivul central superior, premolar
(pag. 214)

S2268172. Coroanele partiale prezinta urmatoarele avantaje


A. conservarea tesuturilor dentare printr-o preparare mai economicoasa
B. cea mai mare parte a marginilor coroanei partiale se gasesc in vecinatatea imediata a santului gingival

1658

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1659

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. adaptarea pe bont, in cursul fizarii,se face cu mai multa usurinta deoarece nu apare efectul hidraulic ca si
la coroana totala
D. controlul adaptarii se poate face prin inspectie la nivelul marginilor vizibile
E. nu se poate testa vitalitatea dintelui
(pag. 214)

S2268173. Contraindicatiile coroanelor partiale sunt:


A. existenta uni indice de carie mare si /sau igiena necorespunzatoare
B. coroane cu dimensiuni cervico-ocluzale reduse
C. ca element de ancorare in cadrul unor punti reduse
D. dinti devitalizati cu modificarea cromaticii
E. conditi tehnico-materiale necorespunzatoare
(pag. 215)

S2268174. In ceea ce priveste statica ancorarii coroanelor partiale se poate afirma ca:
A. peretii axiali paraleli constitue retentie impotriva fortelor de desprinderdere orale
B. puturile parapulpare constitue retentie impotriva fortelor de desprinderdere ocluzala
C. santurile axiale, ocluzale, puturile parapulpare, pragul circular constitue retentie impotriva torsiunii
D. rama metalica de 0,5 mm pe fata vestibulara constitue retentie impotriva fortelor masticatorii
E. protejarea cu o rama a cuspizilor vestibulari (marginilor incizale) constitue retentie impotriva fortelor
masticatorii
(pag. 220)

S2268175. Indicatiile coroaneor de invelis metlice sunt:


A. ca element de agregare in proteza fixa
B. in scop de refacere morfofunctionala si profilactic ca element de ancorare ]n proteza mobilizabila
C. in abrazii patologice, pentru reconstituirea si consolidarea reliefului ocluzal
D. in scop de imobilizare (ca element ale sinelor de contentie)
E. pe dinti cu mobilitate dentara avansata
(pag. 222)

S2268176. Mentinerea indirecta in cazul edentatiei de clasa a IIa se realizeaza prin:


A. pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului premolar, cand edentatia e molara
B. pinten ocluzal in foseta meziala a primului premolar si pinten supracingular pe canin, cand lipsesc doar
molarii
C. croset continuu cand lipseste tot grupul de dinti laterali
D. croset continuu daca lipsesc doar molarii
E. conectori principali dento-mucozali cand situatia clinica impune un astfel de conector
(pag. 298)

S2268177. Edentatia de clasa a II a molara fara brese suplimentare se trateaza protetic in afara protezei
scheletate prin:
A. Edentatia de clasa a II a molara fara brese suplimentare se trateaza protetic in afara protezei scheletate
prin:
B. imlante aplicate distal si apoi realizarea unei punti
C. transplantarea uniu bloc dento-alveolar
D. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata unilateral
E. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata bilateral
(pag. 299)

S2268178. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata bilateral


A. jonctiunea cu conectorii principali
B. jonctiunea cu conectorii secundari

1659

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1660

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. mijlocul barei
D. primele doua variante
E. variantele b si c
(pag. 142)

S2368179. Incrustatiile se realizeaza din aliaje nobile de aur deoarece


A. aurul fiind moale si ductil poate fi turnat cu multa precizie
B. se poate brunisa dupa cimentare si se obtine astfel o adaptare marginala optima
C. aurul are o elasticitate considerabila, lucru care poate determina o deformare permanenta, dar nu
favorizeaza fractura
D. se poate face economie de tesuturi dentare la nivelul istmului, datorita rigiditatii materialului
E. aurul poate genera ioni si astfel colora tesutul dentar
(pag. 191-192)

S2368180. Incrustatiile din compozit, dupa tehnica inlay-onlay adeziv, reprezinta o optimizare a
modului de utilizare a materialului compozit deoarece prezinta urmatoarele avantaje
A. Adaptare marginala imbunatatita
B. Realizarea in conditii optime a ariei de contact
C. Realizarea de suprafete ocluzale functionale
D. Posibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime
E. Pret de cost similar
(pag. 194-195)

S2368181. Sistemele inlay-onlay ceramice pot fi realizate utilizand:


A. Ceramica sinterizata
B. Ceramica turnata
C. Ceramica presata
D. Ceramica frezata
E. Ceramica polimerizata
(pag. 201)

S2368182. Fatetele ceramice sunt indicate:


A. Prezenta de fisuri amelare
B. Anomalii de forma
C. Distrofii de fata vestibulara a dintelui
D. Inchiderea diastemei
E. Predispozitie la carii
(pag. 211)

S2568183. Indicaiile coroanei Jaket ceramice sunt:


A. fracturi ale marginilor incizale
B. discromii ale frontalilor
C. dini scuri
D. anomalii de form
E. la sportivi.
(pag. 229)

S2668184. Caracteristicile durerii din disfunctia mandibulo-craniana relatate de pacienti sunt


urmatoarele:
A. durarea poate fi localizata sau iradiata
B. durarea este de obicei unilaterala
C. noaptea la caldura pernei de obicei se calmeaza
D. nu se calmeaza la analgetice obisnuite

1660

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1661

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. durerea se calmeaza la analgetice obisnuite


(pag. 182)

S2668185. Semnele radiolgice ale disfunctiei mandibulo-craniene la nivel parodontal sunt:


A. leziuni periapicale odontogene
B. rarefactie osoasa periapicala
C. modificari la nivelul laminei dura
D. ngustarea spatiului periodontal
E. resobtia limbusului alveolar
(pag. 188)

S2668186. Aspectele clinice ale semnelor articulare n disfunctia mandibulo-craniana sunt urmatoarele:
A. artralgii
B. laxiatate a ATM
C. hiperchinezia artrogena
D. hipochinezia atrogena
E. zgomote articulare
(pag. 191)

S2668187. Cauzele dentare ale DMC sunt urmatoarele:


A. cariile netratate
B. edentatiile neprotezate
C. anomaliile dento-maxilare
D. obstacole ocluzale
E. fenomenul ielemann
(pag. 193)

S2668188. Teoriile mecanismelor de actiune ale gutierelor ocluzale sunt urmatoarele:


A. teoria dezangajarii ocluzale
B. teoria dimeniunii verticale de repaus
C. teoria repozitionari mandibulo-craniene
D. sensibilizarea pacientului
E. teoria dimensiunii verticale de ocluzie
(pag. 225)

S2668189. Osteoartroza poate fi determinata de:


A. edentatia intercalata
B. Bruxism
C. masticatie unilaterala cronica
D. D.V.O. micsorata
E. D.V.O. supraevaluata
(pag. 201)

S2968190. Indicatiile pinlay-ului sunt:


A. cavitate de clasa I cu pereti inalti
B. cavitate de clasa II cand peretii nu ofera suficienta retentie prin frictiune
C. cavitate de clasa III cand peretii ofera retentie buna
D. cavitate de clasa IV cand peretii nu ofera retentie buna
E. cavitate de clasa V cand incrustatia trebuie sa acopere o suprafata mare
(pag. 193)

S2968191. Incrustatiile ceramice ofera urmatoarele tipuri de avantaje, fata de alte tipuri de restauratii:

1661

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1662

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

pot restaura dinti cu uzura exagerata


se indica in special la bruxomani
sunt mai extetice
ofera rezistenta structurilor dentare subadiacente
metoda este conservativa
(pag. 201)

S2968192. Procedeul de fatetare sau tehnica fatetelor ceramice presupune:


A. sacrificiu minim de tesut dentar sanatos
B. realizare prin tehnici directe
C. risc mare de iritatie pulpara
D. risc minim de iritatie parodontala
E. rezistenta la uzura
(pag. 211)

1662

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1663

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 69
Principiile preparrii dinilor n protezarea fix
BIBLIOGRAFIE:
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timioara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1269001. Dezavantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare in forma escavata chanfrein
constau in:
A. Dificultatea de realizare clinica
B. Sacrificiul mare de tesuturi dure dentare pe care il reclama
C. Conturul sters al limitei de preparatie
D. Ofera retentie redusa in cazul coroanelor dentare care au dimensiuni reduse
E. Nu ofera o grosime suficienta marginilor restaurarii
(pag. 573- 574)

S1369002. Cea mai avantajoasa preparare la colet este:


A. preparatia fara prag ( tangentiala, in muchie de cutit)
B. preparatia chanfrein
C. preparatia in prag drept
D. pragul cu bizou
E. pragul cu unghi intern rotungit
(pag. 572)

S1369003. Marginea restaurarii trebuie plasata in raport cu santul gingival:


A. la nivelul fundului santului gingival
B. la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival
C. sub nivelul crestei marginale
D. la nivelul crestei marginale
E. supragingival
(pag. 615)

S1369004. Valoarea optima a unghiului de convergenta ocluzala a peretilor opozanti externi ai bontului
este:
A. peste 6s
B. 10s
C. 5s
D. 6s
E. 2-3s
(pag. 551)

S1469005. Dezavantajele prepararii cu prag sunt:


A. Limita de preparare nu este precisa;
B. Pragul circular impune un sacrificiu mare de tesuturi dure dentare;
C. Unghiul intern de 90 nu concentreaza stresul in tesuturile dentare;
D. Pericolul de a supracontura suprafeele cervicale este mare;
E. Nu ofera tehnicianului suficient spatiu pentru componenta estetica.
(pag. 571)

1663

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1664

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1469006. Forma de stabilitate a bontului:


A. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul axului de insertie;
B. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax diferit de axul de insertie, de catre forte ce actioneaza in
sens apical sau directie oblica;
C. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul axului lung al prepararii;
D. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax paralel cu axul de inserie;
E. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax diferit de axul de insertie, de catre forte ce actioneaza in
sens ocluzal.
(pag. 548)

S1469007. Impactul alimentar este favorizat de urmatorii factori, mai putin:


A. Cuspizii plonjanti;
B. Tabla ocluzala turtita;
C. Sindromul de sept;
D. Plasarea incorecta a zonei de contact;
E. Interferentele ocluzale.
(pag. 596)

S1469008. Pentru a face profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii, se indica:


A. Exercitarea de forte mari la cimentare;
B. Stimularea neodentinogenezei;
C. Folosirea unor instrumente diamantate active, racirea cu apa nefiind obligatorie;
D. Evitarea desicarii suprafeelor dentinare;
E. inlaturarea smear layer-ului care obstrueaza orificiile canaliculelor dentinare.
(pag. 591)

S1469009. Plasarea marginilor restaurarii in santul gingival este indicata:


A. Cand s-a practicat alungirea chirurgicala a coroanei clinice;
B. La dintii scurti, pentru imbunatatirea stabilitatii;
C. Pentru imbunatatirea formei de retentie;
D. Cand s-a produs o largire exagerata a sanului gingival, in cursul amprentarii;
E. Cand creasta gingiei libere se afla adiacent smaltului, santul gingival fiind ingust.
(pag. 602)

S1469010. Zona de stabilizare este:


A. Zona situata deasupra liniei tangente;
B. Zona situata sub linia tangenta;
C. Situata 2 mm sub si 2 mm deasupra liniei tangente;
D. Zona situata deasupra liniei de stabilizare;
E. Zona situata in jurul centrului de rotatie.
(pag. 556)

S1569011. Dezavantajele charfrein-ului sunt:


A. inchidere marginala deficitara
B. grosimea insuficienta a marginilor restaurarii
C. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress
D. prepararea este laborioasa
E. la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aparea probleme legate de retentie.
(pag. 574)

S1569012. in cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda ca zona terminala a preparatiei
plasata pe suprafata radiculara sa se realizeze in:
A. muchie de cutit

1664

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1665

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

charfrein
prag cu bizou
prag inclinat
bizou.
(pag. 615)

S1569013. Marginile restaurarilor protetice trebuie plasate:


A. in santul gingival,acesta fiind"o zona lipsita de carii"
B. cat mai profund in sulcus pentru a evita inflamatiile gingivale
C. in santul gingival pentru a evita acumularea de placa
D. supragingival ori de cate ori este posibil
E. diferentiat pe fetele proximale ale aceluiasi dinte.
(pag. 612)

S1569014. Profilul de emergenta in treimea cervicala trebuie conformat astfel:


A. drept pentru a facilita accesul mijloacelor de igienizare
B. supraconturat pentru a evita depunerile de placa dentara
C. concav pe fata linguala pentru a asigura spatiul pentru limba
D. convex pe fata vestibulara pentru a nu jena contractia muschiului orbicular
E. fizionomic pe fetele vestibulare.
(pag. 609)

S1569015. Retentia unei proteze partiale fixe se bazeaza mai mult pe:
A. tipul fixarii
B. grosimea stratului de ciment
C. geometria bontului
D. materialul din care se confectioneaza restaurarea
E. numarul posibilelor axe de insertie.
(pag. 549)

S1569016. Un dinte se prepara pentru o corona de invelis ca element de agregare in urmatoarele


situatii:
A. se realizeaza o punte cu extensie meziala
B. limita cervicala a preparatiei se plaseaza subgingival
C. cand coroana partiala este contraindicata
D. pentru conservarea vitalitatii organului pulpar
E. pentru a evita sacrificiul inutil de tesuturi dure.
(pag. 546)

S1669017. Fata de axa de insertie a protezei unidentare, fiecare perete axial al bontului trebuie sa aiba
o inclinare de:
A. 3 ;
B. 6 ;
C. 10 ;
D. 12 ;
E. 15.
(pag. 551)

S1669018. Pragul cu bizou:


A. este usor de realizat;
B. este dificil de realizat;
C. faciliteaza modelarea marginilor restaurarii;

1665

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1666

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. permite plasarea supragingivala a marginii restaurarii;


E. protejeaza parodontiul marginal
(pag. 572)

S1669019. Referitor la marginile protezelor unidentare plasate subgingival, parodontologii considera


ca situatie normala la nivelul gingiei libere terminatia:
A. in " muchie de cutit";
B. chanfrein;
C. bizou;
D. prag in unghi drept;
E. prag cu bizou.
(pag. 613)

S1669020. Unghiul de convergenta optim dat de prepararea convergenta spre ocluzal a peretilor
opozanti externi ai bontului dentar trebuie sa fie de:
A. 6 ;
B. 10 ;
C. 12 ;
D. 15 ;
E. 20
(pag. 551)

S2169021. Ambrazurile dintre doi dini adiaceni :


A. Cele vestibulare formeaz un unghi ascuit
B. Cele orale formeaz un unghi obtuz
C. Cele ocluzale formeaz un unghi ascuit
D. Cele cervicale formeaz un semicerc
E. Cele cervicale formeaz un triunghi
(pag. 597)

S2169022. Contactul dintre faa distal a primilor molari i faa distal a molarilor secunzi se face:
A. La unirea 1/3 vestibulare cu 1/3 mijlocie
B. La unirea 1/3 ocluzale cu 1/3 mijlocie
C. n 1/3 ocluzal
D. n 1/3 vestibular
E. n 1/3 mijlocie
(pag. 594)

S2169023. n cadrul principiilor preparrii dinilor pentru protezare :


A. Zona terminal a coroanelor de nveli va intra n contact cu obturaii
B. Pragul conserv cel mai bine esuturile dentare
C. Chanfreinul conserv cel mai bine esuturile dentare
D. Pereii axiali opozani ai bontului vor avea o convergen cervical de 60
E. Ori de cte ori este posibil se prefer marginile subgingivale
(pag. 547)

S2169024. Stabilitatea unei coroane pe bont:


A. Este mai mare pe un bont cu diametrul mare
B. Este mai mare pe un bont cu lungimea ocluzo-gingival mare i diametrul mic
C. Este mai mare dac restaurarea este mai nalt i bontul scurt
D. Este mai mare pe un bont cu pereii axiali mai convergeni
E. Este mai mare dac se fac anuri longitudinale n form de V

1666

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1667

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 559)

S2269025. In scopul conservarii tesuturilor dure dentare, se va prefera alegerea coroanelor de invelis
ca elemente de agregare:
A. cand puntea este situata in zona frontala
B. cand edentatia este putin intinsa
C. cand coroana partiala este contraindicata
D. cand se doreste pastrarea vitalitatii dintelui stalp
E. pentru a evita sacrificiul inutil de tesuturi dure
(pag. 546)

S2269026. in cursul prepararii bonturilor, conservarea structurilor dure dentare presupune:


A. slefuirea orizontala a suprafetelor ocluzale
B. limita cervicala de preparatie sub forma de prag ferm exprimat
C. convergenta ocluzala importanta a peretilor axiali ai bontului
D. prepararea limitei cervicale sub forma de chanfrein de cate ori este posibil
E. extinderea subgingivala a preparatiei, maximum posibil
(pag. 546-547)

S2269027. Forma de stabilitate a bonturilor


A. se opune dislocarii protezei fixe de-alungul axei de insertie
B. previne dislocarea restaurarii in axul lung al prepararii dintelui
C. previne dislocarea restaurarii de catre forte ce actioneaza in sens apical sau oblic, de-alungul unui ax
diferit de cel de insertie
D. previne dislocarea restaurarii inspre ocluzal
E. previne dislocarea protezei fixe sub actiunea fortelor care actioneaza in sens ocluzal
(pag. 548)

S2269028. Retentia unei proteze fixe depinde in primul rand de:


A. geometria bontului
B. tipul fixarii
C. materialul din care este confectionata
D. numarul posibilelor axe de insertie
E. grosimea stratului de ciment
(pag. 549)

S2269029. Pentru a avea o retentie adecvata a restaurarii, peretii axiali ai bontului trebuie sa aiba
fiecare in parte, o inclinare fata de axa de insertie, de pana la:
A. 4
B. 5
C. 3
D. 6
E. 5,5
(pag. 551)

S2269030. Valoarea optoma a unghiului de convergenta a peretilor opozanti externi ai bontului, spre
ocluzal este de:
A. 8
B. 6
C. 10
D. 9
E. 12
(pag. 551)

1667

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1668

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2269031. Valoarea optima a unghiului de divergenta ocluzala a peretilor opozanti interni ai cavitatilor
pentru inlay este de:
A. 8
B. peste 8
C. 6
D. 10
E. peste 6
(pag. 551)

S2269032. Zona de stabilizare a bontului dentar este:


A. zona situata sub linia tangenta
B. zona situata deasupra liniei tangente
C. zona situata 2 mm de o parte si de alta a liniei tangente
D. zona situata deasupra liniei de actiune
E. zona situata in jurul centrului de rotatie
(pag. 556)

S2269033. Stabilitatea unei proteze fixe pe bontul dentar:


A. este mai buna cand diametrul bontului este mai mare
B. este invers proportionala cu inaltimea bontului
C. este mai mare cand peretii axiali au o convergenta crescuta spre ocluzal
D. este mai mare cand diametrul bontului este mai mic si inaltimea peretilor este mai mare
E. este invers proportionala cu retentia
(pag. 559)

S2269034. Dezavantajele prepararii bonturilor cu prag:


A. pericolul de a supracontura suprafetele cervicale ale restaurarii
B. nu asigura suficient spatiu pentru componenta estetica
C. nu ofera o limita de preparare cervicala precisa
D. impune un sacrificiu mai mare de tesuturi dure dentare
E. concentreaza stresul la nivelul materialului restaurarii, mai ales cand unghiul intern al pragului e bine
exprimat (90 )
(pag. 571)

S2269035. Tinand cont de principiul menajarii tesuturilor dure dentare, dar si de cel profilactic, al
asigurarii sanatatii structurilor ramase, prepararea coletala cea mai indicata este:
A. prepararea tangentiala
B. pragul cu bizou
C. prepararea cu prag clasic (90 )
D. prepararea escavata (en conge)
E. pragul cu unghi intern rotunjit
(pag. 573)

S2269036. Dezavantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare in forma escavata constau in:
A. dificultatea in realizarea clinica
B. sacrificiul mare de tesuturi dure dentare care il reclama
C. conturul sters al limitei de preparatie
D. retentia redusa oferita in cazul coroanelor dentare cu dimensiuni reduse
E. nu ofera o grosime suficienta marginilor restaurarii
(pag. 573-574)

S2269037. Pragul cu bizou:

1668

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1669

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

este usor de realizat


protejeaza parodontiul marginal
permite plasarea supragingivala a marginilor restaurarii
e greu de realizat
faciliteaza modelarea marginilor restaurarii
(pag. 572)

S2269038. Dezavantajele chanfreinu-lui sunt:


A. limita prepararii nu este precissa
B. nu asigura o grosime suficienta marginilor restaurarii
C. impune un sacrificiu mare de substante dure dentare
D. ingreuneaza refluarea cimentului in timpul agregarii restaurarii pe bont
E. duce la retentionarea placii bacteriene in zonele cu adaptare marginala deficitara
(pag. 573-574)

S2269039. Avantajele prepararii pragunuli cu bizou sunt:


A. usureaza modelarea restaurarii
B. elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
C. permite plasarea supragingivala a marginilor restaurarii
D. inlatura pericolul lezarii parodontiului marginal la prepararea acestui tip de prag
E. este usor de realizat
(pag. 572)

S2269040. Profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se asigura prin:


A. utilizarea unor instrumente diamantate active, sub racire continua cu apa
B. uscarea permanenta a suprafetei dentare
C. cimentarea sub presiune mai mare
D. stimularea medicamentoasa a reactiei pulpare fata de plaga dentinara proaspata
E. pesiuni ale instrumentului abraziv pe suprafata bontului, alternat cu pauze
(pag. 591)

S2269041. Pentru a face profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se indica


A. exercitarea unor forte mai mare la cimentare
B. evitarea desicarii suprafetelor dentinare
C. stimularea neodentinogenezie
D. folosirea unor instrumente diamantate cu o granulatie fina
E. clatirea periodica cu apa, pentru a asigura o racire adecvata
(pag. 591)

S2269042. Aria de contact intre fata distala a primilor molari si fata meziala a molarilor secunzi se afla:
A. la unirea 1/3 vestibulare cu 1/3 mijlocie
B. la unirea 1/3 ocluzale cu 1/3 mijlocie
C. in 1/3 mijlocie
D. in 1/3 ocluzala
E. in 1/3 vestibulara
(pag. 594)

S2269043. Factorii care nu favorizeaza impactul alimentar sunt:


A. cuspizii plonjanti
B. plasarea incorecta a zonei de contact, in raport cu fetele vestibulare si orale
C. plasarea crestelor marginale adiacente la acelasi nivel
D. tabla ocluzala aplatizata

1669

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1670

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. interferente ocluzale care deschid spatiul interdentar


(pag. 596)

S2269044. Ambraziunile dintre doi dinti adiacenti:


A. cele orale formeaza un unghi obtuz
B. cele cervicale delimiteaza o arie triunghiulara
C. cele vestibulare formeaza un unghi ascutit
D. cele ocluzale formeaza un unhghi ascutit orientat spre planul ocluzal
E. cele ocluzale formeaza un unhghi drept
(pag. 597)

S2269045. Plasarea subgingivala a marginilor restaurarii este indicata:


A. cand marginea gingiei ligere este subtire
B. cand nu se impun exigente estetice deosebite
C. pentru imbunatatirea formei de retentie a bontului coronar
D. in cazurile cu pungi parodontale adanci
E. la cei cu diferite forme de parodontopatii marginale
(pag. 602-603)

S2269046. Profilul de emergenta al bontului dentar trebuie sa fie:


A. drept pentru a asigura accesul mijloacelor de igienizare
B. convex pe fetele vestibulare, pentru a asigura protectia fata de impactul alimentar
C. concav pe fata linguala, pentru a asigura spatiu pentru limba
D. convex pe fetele proximale, pentru a micsora ambraziunea parodontala
E. convex pe fata vestiburara, pentru a nu jena contractia muschiului buccinator
(pag. 609)

S2269047. Ori de cate ori este posibuil, marginile restaurarilor protetice se vor plasa:
A. in santul gingival pentru a evita acumularea de placa
B. supragingival
C. cat mai profund in sulcus
D. subgingival, micsorand posibilitatea aparitiei cariei
E. in sulcus, pentru profilaxia parodontiului marginal
(pag. 612)

S2269048. In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda ca zona terminala a preparatiei,
plasata pe suprafata radiculara sa se realizeze in:
A. muchie de cutit
B. prag inclinat
C. chanfrein
D. prag cu bizou
E. bizou
(pag. 615)

S2269049. In raport cu marginea gingiei libere, marginea restaurarilor protetice va fi plasata ori de cate
ori este posibil:
A. la nivelul fundului santului gingival
B. la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival si marginea libera a gingiei
C. sub nivelul crestei gingivale
D. supragingival
E. la nivelul crestei gingivale
(pag. 612)

1670

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1671

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2569050. Retenia unei proteze fixe nu este condiionat de:


A. geometria bontului
B. obligativitatea tratamentului endodontic
C. rugozitatea suprafeei bontului
D. tipul fixrii
E. grosimea stratului de ciment.
(pag. 549)

S2669051. Referitor la zona linguala laterala a cmpului protetic edentat total:


A. permite extinderea marginii protezei;
B. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre distal
C. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre mezial
D. versantul lingual al protezei va avea lungime uniforma n aceasta zona
E. este delimitata distal de linia imaginara ce trece prin fata meziala a molarului de 6 ani inferior
(pag. 41)

S2669052. "Nisa linguala retromolara are ca limita inferioara muschiul:


A. milohioidian
B. constrictor superior al faringelui
C. geniohioidian
D. palatoglos
E. stiloglos
(pag. 40)

S2669053. Zona tuberculului piriform:


A. este o zona de sprijin
B. este una de nchidere marginala
C. este att o zona de sprijin, ct si una de nchidere marginala
D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani
E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ
(pag. 40)

S2969054. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza


respectand urmatoarele recomandari:
A. se alege restaurarea ce necesita sacrificiul cel mai mic de substanta dentara
B. peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o divergenta ocluzala minima
C. este necesara prepararea neuniforma a suprafetelor axiale ale dintelui
D. prepararea suprafetei ocluzale se face plat
E. prepararea se extinde obligatoriu in santul gingival
(pag. 546, 547)

S2969055. Prepararea corecta a suprafetei ocluzale a unui bont dentar se face:


A. cat mai putin pentru a nu afecta vitalitatea pulpara
B. cat mai mult pentru a oferi spatiu de modelare tehnicianului
C. respectand relieful dentar
D. numai daca dintele este depulpat
E. la fel pentru cuspizii de sprijin si de ghidaj
(pag. 564)

1671

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1672

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1269056. Avantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare sub forma de prag cu bizou sunt:
A. Nu lezeaza parodontiul marginal in cursul prepararii
B. Usurinta in realizare
C. Limita prepararii este neta, clara
D. Ofera tehnicianului spatiu suficient pentru modelarea machetei
E. Bizotarea elimina smaltul nesustinut de la marginea cervicala a bontului
(pag. 572)

S1269057. Avantajele prepararii coletale a bonturilor dentare fara prag ( tangential ) sunt:
A. Limita precisa de preparatie
B. Sacrificiu mai redus de tesuturi dure dentare
C. Margini ale restaurarii suficient de groase
D. Evita supraconturarea protezelor fixe aferente
E. Preparare clinica simpla
(pag. 575)

S1269058. Cantitatea de caldura care ia nastere in timpul prepararii bonturilor dentare:


A. Este invers proportionala cu eficienta racirii cu apa
B. Este proportionala cu presiunea exercitata de medic
C. Nu este influentata de granulatia instrumentarului diamantat
D. Depinde de viteza de turatie a instrumentarului
E. Nu este influentata de durata contactului cu instrumentarul abraziv
(pag. 582)

S1269059. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza prin:
A. Pereti axiali opozanti ai bontului cu convergenta minima ocluzala
B. Prepararea anatomica a suprafetei ocluzale a bontului ( slefuire homotetica )
C. Slefuire coletala sub forma de prag in sfert de cerc
D. Plasarea marginilor supragingival ( cand este posibil )
E. Coincidenta intre axa de insertie a restaurarii si axul lung al dintelui
(pag. 546- 547)

S1269060. Dezavantajele prepararii bonturilor cu prag clasic de 90 sunt:


A. Impune un sacrificiu mare de tesuturi dure
B. Nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o prelucrare corecta
C. Creeaza pericol de supraconturare a suprafetelor cervicale ale restaurarii
D. Concentreaza stressul in tesuturile dentare
E. Orice imprecizie de adaptare a restaurarii pe bont, atrage o discrepanta jonctionala cervicala
(pag. 571)

S1269061. in cadrul principiilor de preparare a dintilor pentru aplicarea unei lucrari protetice fixe,
principiile estetice se refera la:
A. Margini subgingivale
B. Suprafete ocluzale din ceramica
C. Conservarea tesuturilor dentare restante
D. Vizibilitate minima a metalului ( cand acesta exista )
E. Integrarea ocluzala a restaurarii
(pag. 545)

1672

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1673

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1269062. in pastrarea sanatatii parodontiului marginal dupa aplicarea unei proteze fixe:
A. Cele mai importante sunt convexitatile axiale protective
B. Adaptarea marginala a lucrarii protetice este foarte importanta
C. Pastrarea unei igiene bucale riguroase este obligatorie
D. Se prefera suprafetele axiale supraconturate
E. Se considera ca suprafetele axiale subconturate sunt mai putin nocive
(pag. 601)

S1269063. Indicatiile prepararii bonturilor cu prag clasic ( 90 ):


A. Evolutia unei carii in zona cervicala
B. Pe fata vestibulara, la coroanele metalo- ceramice
C. Pentru coroanele metalice cu grosime dirijata
D. Pentru restaurari integral ceramice
E. Pentru fatetari prin metoda directa
(pag. 571)

S1269064. Pentru pastrarea sanatatii pulpei dupa actul de slefuire a bonturilor dentare:
A. Grosimea dentinei restante supraiacente pulpei trebuie sa fie de minimum 2 mm
B. Factorul termic trebuie anihilat prin slefuire cu racire
C. Trebuie stimulata neodentinogeneza
D. Se evita slefuirea aplatizata a suprafetelor ocluzale
E. Se evita convergenta exagerata a peretilor axiali
(pag. 579- 581)

S1269065. Plasarea marginilor restaurarii protetice in santul gingival este indicata:


A. Din necesitati fizionomice
B. in cazul unor afectiuni ale parodontiului marginal
C. in cazul bonturilor coronare inalte
D. in caz de carii in zona sulculara
E. Pentru marirea retentiei oferite de bontul coronar
(pag. 602)

S1269066. Prepararea suprafetei ocluzale a bonturilor dentare:


A. Va reproduce stilizat forma anatomica initiala a acestei fete
B. Este mai accentuata la nivelul cuspizilor de ghidaj
C. Nu se face prin aplatizare
D. Se face intotdeauna printr-o reducere uniforma a tesuturilor dure
E. Va cuprinde si bizotarea cuspizilor de sprijin
(pag. 564-566)

S1269067. Retentia unei proteze fixe este:


A. Influentata de rugozitatea suprafetei bontului
B. Mult influentata de suprafata ocluzala a bontului
C. Dependenta de grosimea stratului de ciment
D. Influentata de rugozitatea suprafetei interne a restaurarii
E. Dependenta de tipul fixarii
(pag. 549)

S1269068. Stabilitatea protezelor fixe unidentare:


A. Nu depinde de diametrul bontului
B. Este proportionala cu lungimea bontului
C. Creste paralel cu cresterea convergentei ocluzale a suprafetelor axiale

1673

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1674

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Creste prin plasarea unor santuri aditionale pe suprafata vestibulara a bontului dentar
E. Creste prin plasarea unor casete aditionale pe fata meziala sau distala a bontului dentar
(pag. 556- 559)

S1369069. A respecta principiul biomecanic in prepararea dentara inseamna:


A. conservarea tesutului dentar restant
B. asigurarea formei de retentie si stabilitate
C. a realiza integrarea ocluzala a restauratiei
D. a asigura vizibilitatea minima a metalului
E. protectia biologiei pulpare
(pag. 545)

S1369070. Convergenta ocluzala a peretilor axiali participa la:


A. stabilitate
B. retentie
C. rezistenta la flexie a coroanei
D. are efect antirotatoriu
E. creste suprafata de sprijin
(pag. 558)

S1369071. Elementele aditionale de retentie ( santuri, casete) ale microprotezelor la substructura


organica sunt eficiente daca:
A. au unghiuri bine exprimate
B. au peretii perpendiculari pe directia fortelor de dislocare
C. sunt plasate in axa de insertie
D. au un diametru mare orientat paralel cu axa dintelui
E. sunt plasate pe directia de rotatie a microprotezei pe bont
(pag. 559)

S1369072. Marginile supragingivale ale restauratiei poseda avantajele:


A. se prepara usor si cu precizie
B. pot fi bine finisate
C. sunt plasate in smalt dur
D. se amprenteaza usor
E. asigura un contur corect prin preparare minima
(pag. 612)

S1369073. Pentru profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se indica:


A. folosirea de instrumentar diamantat ascutite, sub racire cu apa
B. evitarea disecarii suprafetei dentinare
C. evitarea aplicarii de substante chimice iritante
D. aplicarea de lineri pentru obturarea canaliculilor
E. utilizarea de substante cu ph acid
(pag. 591)

S1369074. Plasarea subgingivala a marginii restaurarii este necesara:


A. din considerente estetice
B. pentru mascarea marginii protetice
C. pentru acoperirea de restauratii intratisular preexistente
D. pentru asigurarea unui contur coronar mai favorabil la dini cu furcaie interradiculara dezvelita
E. la dinti cu suport parodontal redus
(pag. 613)

1674

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1675

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1369075. Raporturile dintre restaurari si parodontiu sunt influentate de:


A. ariile de contact interproximale
B. ambrazuri
C. conturul coronar al suprafetei vestibulare in treimea cervicala a suprafetei orale
D. conturul de emergena
E. zonele de contact interdentar
(pag. 594)

S1369076. Tasarea alimentelor interdentar si sindromul de sept sunt favorizate de:


A. cuspizi plonjanti, care taseaza alimentele interdentar
B. absenta zonei de contact interdentar
C. creste marginale in planuri diferite
D. ambrazuri vestibulare in unghi obtuz
E. xxx
(pag. 596)

S1369077. Utilizarea agentilor de curatare a dentinei este indicata:


A. pentru a reduce numarul microorganismelor de pe suprafata dentinara preparata.
B. pentru a indeparta smear layer-ul
C. pentru a creste aderenta cimentului la dentina
D. pentru largirea canaliculelor dentinare
E. pentru pentru favorizarea penetrarii prin dentina a diferitelor substante utilizate in tratamentul dentar
(pag. 590)

S1469078. Bizoul cuspizilor de sprijin:


A. Asigura o grosime mai mare materialului de confectionare a coroanei, prin crearea unui plan inclinat mai
larg pe versantele orale ale cuspizilor vestibulari si versantele vestibulare ale cuspizilor linguali, la dintii
maxilari;
B. Va avea o directie paralela cu panta cuspidului antagonist;
C. Va permite obtinerea unui spatiu adecvat fata de antagonisti, insa cu un sacrificiu inutil de substanta dura
dentara;
D. Asigura rezistena restaurarii in zona cuspizilor de sprijin;
E. Se va prepara, in cazul ocluziei incrucisate, pe cuspizii vestibulari maxilari si pe cei linguali mandibulari.
(pag. 566)

S1469079. Chanfrein-ul lat:


A. Se prepara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu varf plat;
B. Realizeaza, pe langa unghiul obtuz rotunjit, si un unghi de 90 al muchiei marginale a bontului;
C. Este preferat preparatiei cu prag, in cazul restaurarilor integral ceramice;
D. Este preferat chanfrein-ului convenional in cazul restaurarilor integral ceramice;
E. Se prepara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit.
(pag. 574)

S1469080. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza


respectand urmatoarele recomandari:
A. Se alege acel tip de restaurare, care necesita o preparare cu un sacrificiu minim de substanta dura
dentara;
B. Peretii axiali ai bontului vor fi obligatoriu paraleli;
C. Zona terminala se va termina in muchie de cutit;
D. Se recomanda extinderea prepararii in sanul gingival;
E. Se realizeaza prepararea anatomica a suprafetei ocluzale.
(pag. 546-547)

1675

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1676

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1469081. Indicatiile pragului drept sunt:


A. CMMP;
B. CMMC pe fata vestibulara si jumatatea vestibulara a fetelor proximale;
C. CMMC pe fetele orale;
D. Restaurari integral ceramice;
E. Coroane de acrilat.
(pag. 571)

S1469082. La dintii cu suport parodontal redus, se recomanda ca:


A. Zona terminala sa se prepare tangential;
B. Plasarea marginilor coroanei sa fie subgingivala;
C. Adaptarea marginala sa fie foarte precisa;
D. Zona terminala sa se prepare in chanfrein;
E. Sa se realizeze o colereta metalica lata.
(pag. 616)

S1469083. Pentru ca santurile si casetele sa fie eficiente in rezolvarea problemelor de stabilitate, ele
trebuie:
A. Sa prezinte directie perpendiculara pe axul de insertie;
B. Sa prezinte pereti perpendiculari pe directia fortelor care tind sa produca dislocarea;
C. Sa prezinte unghiuri bine exprimate;
D. Sa fie plasate pe feele vestibulare si orale;
E. Sa prezinte o directie paralela cu axul de insertie.
(pag. 559)

S1469084. Preparatia in chanfrein are urmatoarele avantaje:


A. Prepararea este relativ simpla;
B. Pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale este minim;
C. Se indica la coroanele cu dimensiuni reduse;
D. Unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stres;
E. Limita prepararii este bine definita.
(pag. 574)

S1469085. Scurtarea excesiva a bontului si/sau crearea unei convergente ocluzale exagerate a peretilor
sai axiali au urmatoarele consecinte:
A. Reduc stabilitatea;
B. Scad rezistenta structurala;
C. Reduc retentia;
D. Determina necroza pulpara;
E. Afecteaza integritatea marginala.
(pag. 546)

S1469086. Un dinte se prepara pentru coroana de invelis numai atunci cand:


A. Nu conteaza sacrificiul de substanta dura dentara;
B. Coroana partiala este contraindicata din cauza retentiei sale slabe;
C. Medicul decide acest lucru;
D. Coroana pariala este contraindicata datorita aspectului estetic necorespunzator;
E. Coroana partiala este contraindicata datorita pozitiei dintelui pe arcada.
(pag. 546)

S1569087. Avantajele pragului cu bizou:


A. usor de realizat

1676

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1677

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

parodontiul marginal este protejat in timpul prepararii bontului


limita prepararii este bine definita
bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
plasarea marginii restauratiei se poate realiza si supragingival.
(pag. 572)

S1569088. Pentru individualizarea contururilor suprafetelor vestibulare si orale se va tine seama de:
A. raporturile ocluzale cu antagonistii
B. lungimea coroanei clinice
C. exigentele fizionomice
D. arhitectura tisulara
E. conturul dintilor adiacenti.
(pag. 608)

S1569089. Prepararea bontului cu prag are urmatoarele indicatii:


A. restaurari integral ceramice
B. CMMP,pe fata vestibulara
C. CMMC,pe fata vestibulara si pe jumatatea vestibulara a fetelor proximale
D. evolutia unei carii in zona cervicala
E. fracturi coronare longitudinale cu evolutie subgingivala.
(pag. 571)

S1569090. Principiul biomecanic in prepararea dintilor se refera la:


A. conservarea tesuturilor dure restante
B. rezistenta structurala
C. mentinerea protezei pe campul protetic
D. integritatea marginala
E. incadrarea protezei in morfologia arcadei.
(pag. 545)

S1569091. Principiul de conservare a structurilor dentare inseamna:


A. evitarea prepararii exagerate a bontului
B. indepartarea unei cavitati uniforme de tesuturi dentare
C. protejarea parodontiului marginal in timpul prepararii
D. restaurarea va fi conceputa incat sa consolideze si sa protejeze tesuturile restante
E. respectarea integritatii marginale a preparatiei.
(pag. 546)

S1569092. Stabilitatea unei restaurari protetice fixe depinde de urmatorii factori:


A. topografia bontului pe arcada
B. lungimea bontului
C. diametrul bontului
D. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale
E. proprietatile fizice ale cimentului de fixare.
(pag. 556)

S1569093. Teoria protectiei gingivale se bazeaza pe urmatoarele mecanisme de actiune:


A. contururi de autocuratire
B. stimulare gingivala
C. actiunea antagonica a grupelor musculare
D. libertatea de miscare a mandibulei in miscarile functionale
E. protectia marginilor gingivale.

1677

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1678

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 606)

S1569094. Unghiul de convergenta ocluzala in cazul unor restaurari ample are urmatoarea valoare:
A. valoarea medie este de 10 la frontali
B. valoarea medie este de 5 la frontali
C. valoarea optima este de 6
D. valoarea medie este de 10 la molari
E. valoarea medie este de 22 la molari.
(pag. 553)

S1569095. Urmatorele afirmatii referitoare la ambrazuri sunt adevarate:


A. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz
B. ambrazurile ocluzale formeaza un unghi ascutit
C. rezulta din curburile adiacente ariilor de contact a doi dinti vecini
D. ambrazurile cervicale au forma triunghiulara
E. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit.
(pag. 597)

S1669096. Chanfrein-ul:
A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui;
B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit cu axul lung al dintelui;
C. ofera o inchidere marginala insuficient de buna;
D. ofera o grosime suficienta marginilor;
E. in cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare.
(pag. 573-574)

S1669097. in cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:


A. prepararea in unghi drept a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara;
B. prepararea in chanfrein a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara;
C. plasarea marginilor restauratiei supragingival sau la nivelul crestei gingiei libere;
D. plasarea subgingivala a marginilor;
E. preparatia in unghi drept bizotat.
(pag. 615-616)

S1669098. La refacerea morfologiei coronare prin proteze unidentare trebuie sa se ia in considerare


faptul ca:
A. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi ascutit;
B. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz;
C. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit;
D. ambrazurile orale prezinta un unghi obtuz;
E. ambrazurile ocluzale, delimitate de crestele marginale, formeaza un unghi deschis.
(pag. 597)

S1669099. Pentru conservarea structurilor dure dentare la prepararea unui bont se va tine seama de
faptul ca:
A. se indica o coroana de invelis total numai cand coroana partiala este contraindicata;
B. chamfrein-ul este mai conservativ decat pragul;
C. se prefera plasarea subgingivala a marginilor;
D. axa de insertie sa nu coincida niciodata cu axul lung al dintelui;
E. suprafata ocluzala se prepara anatomic.
(pag. 546-547)

S1669100. Pragul cu bizou:

1678

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1679

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

are rol estetic;


are rolul de a compensa contractia metalului in cursul turnarii;
realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 30-45 ;
realizeaza un unghi de 75 al marginii restaurarii;
permite o buna inchidere marginala.
(pag. 572)

S1669101. Prepararea cu prag in unghi drept are ca dezavantaje urmatoarele:


A. pericolul supraconturarii suprafetelor cervicale;
B. limita de preparare insuficient de precisa;
C. este traumatizanta pentru pulpa dentara;
D. suprasolicita tesuturile dentare la nivelul pragului;
E. nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o prelucrare corecta si estetica a restaurarii
(pag. 571)

S1669102. Referitor la marginile supragingivale ale restauratiilor unidentare, care dintre urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. se prepara mai precis decat cele subgingivale;
B. sunt mai greu de finisat;
C. de multe ori nu pot fi plasate in smalt dur;
D. sunt mai greu de amprentat;
E. pot fi evaluate mai eficient la controalele periodice.
(pag. 612)

S1669103. Referitor la retentia unei proteze fixe:


A. depinde mai multe de geometria bontului decat de adeziunea cimentului de fixare;
B. depinde in primul rand de proprietatile adezive ale cimentului de fixare;
C. conteaza mai ales zonele in care cimentul este supus la forte de forfecare;
D. conteaza mai ales zonele in care cimentul este supus la forte de tensiune;
E. nu depinde de materialul din care este confectionata restaurarea.
(pag. 549-550)

S1669104. Se indica plasarea subgingivala a marginilor protezelor unidentare:


A. din considerente estetice;
B. din considerente tehnice, pentru usurarea amprentarii;
C. cand aria de contact proximala se gaseste in apropierea suprafetelor ocluzale;
D. cand aria de contact proximala se localizeaza in vecinatatea marginii gingivale;
E. pentru ameliorarea retentiei
(pag. 612)

S1669105. Stabilitatea protezei unidentare pe bont depinde de:


A. lungimea bontului;
B. diametrul bontului;
C. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale;
D. biocompatibilitatea cimentului de fixare;
E. materialul din care se realizeaza proteza.
(pag. 556)

S2169106. Avantajele marginilor supragingivale ale restaurrii :


A. Se prepar mai uor
B. Se prepar cu mai mare precizie
C. Se pot finisa foarte bine

1679

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1680

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Asigur fizionomie reconstituirii


E. Asigur o retenie mai bun reconstituirii
(pag. 612)

S2169107. Folosirea exclusiv a rcirii cu aer n timpul lefuirii:


A. Crete temperatura n camera pulpar cu 5,80C ntr-un minut
B. Crete temperatura n camera pulpar cu 8,80C ntr-un minut
C. Leziunea tipic de arsur la nivelul pulpei este necroza de coagulare
D. Leziuni de arsur pot apare i n partea opus a camerei pulpare
E. Pentru ca s apar leziuni de arsur sunt necesare 11 secunde de folosire a turbinei fr rcire cu ap
(pag. 588)

S2169108. n cazul dinilor cu suport parodontal redus :


A. Exist o alungire a coroanei clinice
B. Exist o modificare a morfologiei dentare cervicale
C. Exist o mrire a diametrului radicular
D. Zona terminal va fi plasat pe suprafaa radicular
E. Zona terminal va fi preparat n chanfrein
(pag. 615)

S2169109. Manifestrile clinice ale ptrunderii n spaiul subsulcular n cursul protezrilor fixe se refer
la :
A. Hiperplazie gingival persistent
B. Inflamaie gingival persistent
C. Sensibilitate dureroas a gingiei la stimuli mecanici
D. Retracie gingival
E. Formare de pungi
(pag. 605-606)

S2169110. Modificri pulpare involutive aprute odat cu naintarea n vrst :


A. esutul pulpar este mai srac n odontoblati
B. Scade numrul fibrelor de colagen
C. Fibrele de colagen sunt mai subiri
D. Pulpa are un volum mai redus
E. esutul pulpar prezint zone de calcificri difuze
(pag. 579)

S2169111. Pentru profilaxia afeciunilor pulpare n timpul protezrii se indic :


A. Folosirea unor instrumente diamantate mai puin active
B. Evitarea desicrii suprafeelor dentinare
C. Folosirea turaiilor reduse n timpul preparrii
D. Prepararea s se fac sub rcire continu cu ap
E. nchiderea orificiilor canaliculelor dentinare cu nitrat de argint i hidrochinon
(pag. 591)

S2269112. Principiile biomecanice in prepararea dintilor se refera la:


A. rezistenta structurala
B. asigurarea formei de retentie si stabilitate
C. protectia psihicului pacientului
D. grosimea maxima a materialului de placare
E. conservarea structurilor dentare restante
(pag. 545)

1680

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1681

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2269113. principiile biomecanice in cadrul prepararii dintilor pentru aplicarea protezelor fixe vizeaza:
A. protectia parodontiului marginal
B. conservarea structurilor dentare restante
C. asigurarea formei de retentie si stabilitate
D. protectia biologiei pulpare
E. asigurarea vizibilitatii minime a metalului
(pag. 545)

S2269114. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bontului se realizeaza prin:
A. slefuire colectata cu prag in sfert de cerc
B. convergenta minima ocluzala a peretilor axiali opozanti ai bontului
C. slefuirea homotetica a suprafetei ocluzale
D. plasarea subgingivala a limitei cervicale a preparatiei
E. alegerea tipului de restaurare indicat cazului dat, care necesita cea mai mica exereza de tesuturilor dure
(pag. 546-547)

S2269115. In cursul prepararii bonturilor dentare, conservarea structurilor dure se reazileaza prin:
A. pereti axiali opozanti ai bontului cu convergenta minima ocluzala
B. prepararea anatomica a suprafetelor ocluzale a bontului
C. slefuire coletala sub forma de prag in unghi de 90
D. plasarea marginilor supragingival
E. coincidenta intre axa de insertie a restaurarii si axul lung al dintelui
(pag. 546-547)

S2269116. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza


respectand urmatoarele recomandari:
A. se alege acel tip de restaurare care necesita o preparare cu un sacrificiu minim de substanta dura dentara
B. se recamanda extinderea prepararii in santul gingival
C. se realizeaza prepararea anatomica a suprafetei ocluzale
D. peretii axiali ai bontului vor fi obligatoriu paraleli
E. se alege chanfreinul de cate ori este posibil
(pag. 546-547)

S2269117. Un dinte se prepara pentru coroana de invelis numai atunci cand:


A. coroana partiala este contraindicata datorita retentiei sale mai reduse
B. sacrificiul de substanta dura dentara nu are nici o importanta
C. inclinarea dintelui depaseste 30
D. coroana partiala este contraindicata datorita aspectului estetic nesatisfacator
E. medicul decide acest lucru
(pag. 546)

S2269118. Scurtarea excesiva a bontului si /sau crearea unei convergente ocluzale exagerate a
peretilor sai axiali:
A. reduc stabilitatea restaurarii
B. ingreuneaza insertia protezei fixe
C. reduc retentia bontului
D. scad rezistenta protezei fixe
E. pot produce intimp afectiuni inflamatorii pulpare
(pag. 546)

S2269119. Principiul conservarii structurilor dure dentare presupune:


A. evitarea conicizariiexagerate a bontului

1681

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1682

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

protejarea parodontiului marginal in timpul prepararii bontului


incadrarea protezei fixe in principiile ocluziei functionale
alegerea unei axe de insertie care sa conincida cu axul lung al dintelui
protejarea partilor moi invecinate
(pag. 546-547)

S2269120. Pentru conservarea structurilor dure dentare la preapararea unui bont se va tine seama de
urmatoarele aspecte:
A. chainfrain-ul este mai conservativ decit pragul
B. plasarea subgingivala a marginilor preparatiei este de preferat
C. se indica o coraona de invelis total numai cand coroana partiala este contraindicata
D. axa de insertie sa fie diferita de axul lund al dintelui
E. se respecta in slefuire forma anatomica a fetei ocluzale
(pag. 546-547)

S2269121. Retentia protezei fixe este:


A. dependenta de grosimea peliculei de ciment
B. influentata de rugozitatea suprafetei bontului
C. mult influentata de suprafata ocluzala a bontului
D. puternic influentata de configuratia limitei de preparatie cervicala
E. dependenta de tipul fixarii
(pag. 549)

S2269122. Stabilitatea protezelor fixe unidentare:


A. nu depinde de diametrul bontului
B. este proportionala cu inaltimea bontului
C. creste paralel cu cresterea convergentei ocluzale a suprafetelor axiale
D. creste prin plasarea unor santuri aditionale pe suprafata ocluzala
E. creste prin plasarea unor casete aditionale pe fata meziala sau distala a bontului dentar
(pag. 556-559)

S2269123. Convergenta ocluzala a peretilor axiali ai bontului:


A. influenteaza stabilitatea
B. influenteaza retentia
C. scade rezistenta protezei fixe la flexiuni
D. influenteaza plasarea liniei tangente
E. nu trebuie raportata la inaltimea bontului (lumgimea sa)
(pag. 558-559)

S2269124. Elementele aditionale de tipul santurilor si casetelor -menite sa sporeasca stabilitatea


protezelor fixe -sunt eficiente daca:
A. au directie paralela cu axul de insertie
B. se plaseaza mai ales pe fata vestibulara
C. au unghiuri bine exprimate
D. au pereti perpendiculari pe directia fortelor dislocatoare
E. se plaseaza de preferinta pe fetele orale ale bonturilor
(pag. 559)

S2269125. Pentru ca santurile si casetele aditionale sa fie eficiente in rezolvarea problemelor de


stabilitate ele trebuie:
A. sa prezinte directie perpendiculara pe axul de insertie
B. sa prezinte pereti perpendiculari pe directia fortelor care tind sa produca dislocarea
C. sa prezinte unghiuri bine exprimate

1682

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1683

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. sa fie plasate pe fetele meziale sau distale ale bonturilor


E. sa fie plasate pe fetele vestibulare ale bonturilor
(pag. 559)

S2269126. Stabilitatea unei proteze depinde de:


A. topografia bontului pe arcada
B. lungimea bontului
C. convergenta ocluzala a suprafetei axiale
D. diametrul bontului
E. proprietatile fizice ale cimentului de fixare
(pag. 556)

S2269127. In cadrul restaurarii ample, unghiul de convergenta ocluzala poate avea valori pina la :
A. 16 grade la frontali
B. 22 de grade la molari
C. 10 grade la frontali
D. 14 grade la frontali
E. 24 de grade la molari
(pag. 553)

S2269128. Stabilitatea protezei fixe unidentare pe bont depinde de:


A. diametrul bontului
B. biocompatibilitatea cimentului de fixare
C. materialul din care este efectuata proteza fixa unidentara
D. lungimea bontului
E. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale
(pag. 556)

S2269129. Dezavantajele prepararii bonturilor cu prag clasic de 90 de grade sunt:


A. impune un sacrificiu mare de tesuturi dure
B. nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o lucrare corecta
C. creeaza pericol de supraconturare a suprafetelor cervicale ale restaurarii
D. concentraza stess-ul in tesuturile dentare
E. orice imprecizie de adaptare a restaurarii pe bont, atrage o discrepanta jonctionala cervicala
(pag. 571)

S2269130. Prepararea suprafetei ocluzale a bonturilor dentare :


A. va reproduce stilizat forma anatomica initiala a acestei fete
B. este mai accentuata la nivelul cuspizilor de ghidaj
C. nu se face prin aplatizare
D. se face intotdeauna printr-o reducere uniforma a tesutrilor dure
E. va cuprinde si bizotarea cuspizilor de sprijin
(pag. 564-566)

S2269131. Indicatiile prepararii bonturilor cu prag clasic de 90 de grade:


A. evolutia unei carii in zona cervicala
B. pe fata vestibulara, la coroanele metalo-ceramice
C. pentru coroanele metalice cu grosime dirijata
D. pentru restaurari integral ceramice
E. pentru fatetari prin metoda directa
(pag. 571)

1683

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1684

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2269132. Indicatiile prepararii bontului cu prag clasic de 90 de grade:


A. CMMP
B. CMMC pe fata vestibulara si jumatatea vestibulara a fetei proximale
C. CMMC pe fetele orale
D. restaurari integral ceramice
E. coroane de acrilat
(pag. 571)

S2269133. Prepararea cu prag in unghi drept are ca dezavantaje urmatoarele:


A. pericolul supraconturarii suprafetelor cervicale
B. limita de preparare insuficient de precisa
C. este traumatizanta pentru pulpa dentara
D. suprasolicita tesuturile dentare la nivelul pragului
E. nu ofera tehnicianuli spatiu suficient pentru o prelucrare corecta si estetica a restaurarii
(pag. 571)

S2269134. Avantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare sub forma de prag cu bizou suntt:
A. nu lezeaza parodontiu marginal in cursul prepararii
B. usurinta in realizare
C. limita prepararii este neta, clara
D. ofera tehnicianului spatiu suficient pentru modelarea machetei
E. bizotarea elimina smaltul nesustinut de la marginea cervicala a bontului
(pag. 572)

S2269135. Avantajele pragului cu bizou:


A. usor de realizat
B. parodontiul marginal este protejat in timpul prepararii bontului
C. limita prepararii este bine definita
D. bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
E. plasarea marginii restaurarii se poate face supragingival
(pag. 572)

S2269136. Preparatia in chanfraein are urmatoarele avantaje:


A. prepararea este relativ simpla
B. pericolul de supraconturare a suprafetelor cervicale este minim
C. poate fi indicata la coroanele cu dimensiuni reduse
D. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stess
E. limita prepararii este bine definita
(pag. 574)

S2269137. Chanfrein-ul:
A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit, de aproximativ 135 de grade cu axul lung
al dintelui
B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui
C. nu ofera o inchidere marginala suficient de buna
D. ofera o grosime suficienta marginilor
E. ofera cimentului posibilitati de refluare in cursul agregarii restauratiei pe bont
(pag. 573-574)

S2269138. Pragul cu bizou:


A. are rol estetic
B. are rolul de a compensa contractia metalului in cursul turnarii

1684

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1685

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 30-45 grade


D. realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 75 grade
E. permite o buna inchidere marginala
(pag. 572)

S2269139. Avantajele prepararii coletale a bonturilor dentare fara prag sunt:


A. limite precise de preparatie
B. sacrificiu mai redus de tesuturi dure dentare
C. margini ale restaurarii suficient de groase
D. evita supraconturarea protezelor finite aferente
E. preparare clinica simpla
(pag. 575)

S2269140. Chanfrein-ul lat:


A. se prepara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu virf plat
B. realizeaza pe linga unghiul obtuz rotunjit si un unghi de 90 de grade al muchiei marginale a bontului
C. este preferat preparatiei cu prag in cazul restaurarilor integral ceramice
D. este preferat chanfrein-ului conventional in cazul restaurarilor integral ceramice
E. se prapara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu virf rotunjit
(pag. 574)

S2269141. Pentru pastarea sanatatii pulpei dupa actul de slefuire a bonturilor dentare:
A. grosimmei dentine restante supraiacente pulpei trebuie sa fie de minimum 2 mm
B. factorul termic trebuie anihilat prin slefuire cu racire
C. trebuie stimulata neodentinogeneza
D. se evita slefuirea aplatizata a suprafetelor ocluzale
E. se evita convergenta exagerata a peretilor axiali
(pag. 579-581)

S2269142. Cantitatea de caldura care ia nastere in timpul prepararii bonturilor dentare:


A. este invers proportionala cu eficienta racirii cu apa
B. este proportionala cu presiunea exercitat de medic
C. nu este influentata de granulatia instrumentarului diamantat
D. depinde de viteza de turatie a instrumentarului
E. nu este influentata de durata contactului cu instrumentarul abraziv
(pag. 582)

S2269143. Modificarile pulpare involutive aparute odata cu inaintarea in virsta constau in :


A. tesutul pulpar e mai sarac in odontoblasti
B. scade numarul fibrelor de colagen
C. fibrele de colagen sunt mai subtiri
D. pulpa are un volum mai redus
E. tesutul pulpar prezinta zone de calcifieri difuze
(pag. 579)

S2269144. Pentru profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se indica:


A. aplicarea unui liner pentru a inchide orificiile canaliculelor dentinare
B. utilizarea unor substante cu ph puternic alcalin
C. evitarea desicarii suprafetei dentinare
D. folosirea instrumentelor diamantate active,sub racire continua cu apa
E. alegerea unui material de cimentare biologic
(pag. 591)

1685

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1686

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2269145. Raportul dintre restaurari si parodontiu sunt influentate de :


A. conturul coronar al suprafetei vestibulare in treimea mijlocie
B. conturul de emergenta
C. ariile de contact interproximale
D. ambrazuri
E. conturul coronar al suprafetelor orale in treimea ocluzala
(pag. 594)

S2269146. In cadrul asa numitului "sindrom de sept"impactul alimentar este favorizat de:
A. cuspizi antagonisssti plonjanti
B. fata ocluzala cu relief sters
C. plasarea incorecta a zonei punctului de contact
D. spatiul larg deschis dintre dintii adiacenti
E. disparitia ambrazurilor ocluzale ( datorita abraziei)
(pag. 596)

S2269147. In pastrarea sanatatii parodontiului marginal dupa aplicarea unei proteze fixe:
A. cele mai importante sunt convexitatile axiale protective
B. adaptarea marginala a lucrarii protetice este foarte importanta
C. pastrarea igienei bucale riguroase este obligatorie
D. se prefera suprafetele axiale supraconturate
E. se considera ca suprafetele axiale subconturate sunt mai putin nocive
(pag. 601)

S2269148. Plasarea marginilor restaurarii protetice in santul gingival este indicata :


A. din necesitati fizionomice
B. in cazul unor afectiuni ale parodontiului marginal
C. in cazul bonturilor coronare inalte
D. in caz de carii in zona sulculara
E. pentru marirea retentiei oferite de bontul coronar
(pag. 602)

S2269149. Axa de insertie / dezinsertie a protezelor fixe


A. este linia imaginara de-a lungul careia se adapteaza sau se indeparteaza restaurarea de pe bont, fiind
stabilita de catre medic dupa prapararea dintilor
B. axele de insertie a tutror bonturilor trebuie sa fie paralele
C. axa de insertie se va orienta dupa axul lung al dintelui aliniat corect pe arcada
D. in plan mezio-distal trebuie sa fie paralela cu zonele de contact ale dintilor adiacenti
E. axa de insertie se considera dupa doua planuri: vestibulo-oral si ocluzo-gingival
(pag. 561-562)

S2269150. Forma ideala a zonei terminale a bontului trebuie sa satisfaca urmatoarele criterii:
A. sa asigure o grosime suficienta a materialului din care se confectioneaza restaurarea
B. sa conserve pe cit posibil structurile dure dentare, chiar in detrimentul celorlalte criterii
C. jonctiunea gingi-protetica trebuie localizata intr-o zona controlabila de medic si pacient, preferabil
supragingival
D. sa permita o adaptare marginala precisa a restaurarii
E. sa fie usor de preparat
(pag. 568)

S2269151. Prepararea cu prag are urmatoarele caracteristici:


A. limita de preparare este precisa cu vizibilitate buna

1686

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1687

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

prepararea pragului circular impune un sacrificu minim de tesuturi dure dentare


ofera tehnicianulu spatiu suficient pentru prelucrare corecta
unghiul intern bine exprimat, de 90 grade, concentreaza stressul in tesuturile dentare
nu sunt dificultati de refluare a cimentului de fixare
(pag. 571)

S2269152. Pragul cu bizou:


A. limita prapararii nu este bine definita
B. bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
C. este usor de realizat, nefiin pericol de lezare a parodontiului marginal
D. are ca si avantaj plasarea marginii resturarii in santul gingival
E. este indicat in zona vestibulara si partial proximala a CMMC si CMMP
(pag. 572)

S2269153. Prepararea escavata, chanfrein-ul, are caracteristicile:


A. chanfrein-ul este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit, de aproximativ 60 grade
B. nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare
C. chanfrein-ul ofera o inchidere marginala buna si o grosime suficienta marginilor restaurarii
D. prepararea este dificil de realizat
E. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stres
(pag. 573-574)

S2269154. Prepararea fara prag, (tangentiala, in muchie de cutit):


A. se obtine in urma prepararii bontului dentarcu instrumente foarte efilate "in flacara"
B. necesita sacrificiu mare de tesuturi dentare
C. limita de preparare este imprecisa atit pe bont cit si pe model
D. este indicata la suprafetele linguale ale dintilor laterali inferiori
E. nu se indica in cazul restaurarilor metalice turnate
(pag. 574-575)

S2269155. Adaptarea restaurarilor protetice in relatiile ocluzale:


A. in PIM restaurarea trebuie sa realizeze contact ocluzala simultan cu ceilalti dinti
B. contactul cu duntii antagonisti trebuie sa se fac astfel incit vectorii fortelor ocluzale sa se transmita
perpendicular pe axul lung al dintilor
C. restaurarile care prezinta supraconturari vor creea contacte premature in ocluzia centrica
D. in miscarile de lateralitate tipul de ghidaj existent se poate modifica prin protezare
E. in cazul restaurarii caninului trebuie refacut ghidajul canin, daca acesta a existat in prealabil
(pag. 577)

S2269156. Raspunsul pulpar la prepararea bontului este conditionata de :


A. grosimea dentinei restante
B. nu depinde de vibratie si de desicarea dentinei
C. traumatismul termic
D. nu depinde de prezenta "smear layer-ului"
E. actiunea substantelor astringente si hemostatice pentru largirea temporara a santului gingival
(pag. 578-579)

S2269157. Amenintarea vitalitatii bontului poate surveni la:


A. demineralizarea sau gravarea acida a suprafetelor dentinare
B. cimentarea protezei fixe
C. modelarea necorespunzatoare a suprafeteie ocluzale a restaurarii de durata, care poate provoca
microtraumatisme

1687

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1688

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. calitatea inchiderii marginale nu poate influenta vitalitatea bontului


E. faza de amprentare este lipsita de riscuri asupra vitalitatii bontului dentar
(pag. 579)

S2269158. Impactul alimentar:


A. este favorizat de cuspizi plonjati care taseaza alimente in spatiul interdentar antagonist
B. este favorizat de interferente ocluzale care duc la distalizarea ultimului molar
C. se realizeaza cu mai multa usurinta in caz de contacte strinse decit in caz de contacte laxe
D. se previne conform regulilor lui Vest prin realizarea a doua coroane unitare atunci cind spatiul dintre dinti
este sub 2 mm
E. se previne conform regulilor lui Vest prin realizarea unei coroane unitare atunci cind spatiul dintre dinti este
peste 2 mm
(pag. 596)

S2269159. Plasarea marginilor restaurarii in santul gingival:


A. se indica in caz de inlocuire sau acoperire a unei restaurari intratisulare existente
B. nu este indicat in caz de carie sau fractura in zona sulculara
C. se indica pentru imbunatatirea formei de retentie a bontului coronar
D. nu este indicat la dintii cu furcatiile dezvelite
E. se indica din considerente estetice
(pag. 602-603)

S2269160. Argumente care contrazic conceptia "convexitatilor protectoare":


A. consistenta alimentelor si marimea fortelor masticatorii creeaza premise fizice pentru impactul alimentar
intrasulcular
B. fata de alimentele dure protectia se realizeaza cu ajutorul proprieceptorilor
C. la bonturi cu suprafete plana nu apare impact si gingivita
D. in cursul masticatiei bolul alimentar este directionat de muschi si deseori ajunge sub treimea ocluzala a
coroanei
E. fluidul sulcular are capacitatea sa elimine corpii straini care au patruns in santul gingival
(pag. 607)

S2269161. Normele de orienare pentru modelarea protezelor fixe in conformitate cu teoria accesului
pentru igienizare sunt:
A. se vor evita convexitatile si /sau concavitatile abrupte ale suprafetelor axiale
B. suprafat a restaurarilor sa fie in continuitatea suprafetei gingiei
C. profilul de emergenta al restaurarilor din santul gingival este plan sau usor convex
D. conturul subgingival sa sustina gingia libera
E. aceste norme sunt valabile doar in cazul protezelor unitare nu si al elementelor de agregare ale protezelor
partiale fixe
(pag. 608)

S2269162. Marginile supragingivale ale protezelor fize unitare prezinta avantajele:


A. se prepara mai usor si cu mai mare precizie
B. sunt plasate adesea in dentina dura
C. pot fi amprentate mai usor
D. se prepara fara traumatiza tesuturiel parodontale
E. se evalueaza mai dificil la controalele periodice
(pag. 612)

S2269163. In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:


A. plasarea supragingivala a marginilor restaurarii sau la nivelul crestei gingiei libere
B. plasarea subgingivala a marginilor restaurarii

1688

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1689

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. adaptarea marginala foarte precisa a restaurarii


D. marginea resataurarii trebuie sa continue directia profilului de emrgenta radicular
E. restaurarea nu trebuie sa refaca profilul anatomic al coroanei clinice preexistente
(pag. 616)

S2269164. Teoria protectiei gingivale se bazeaza pe mecanismele:


A. protectia marginilor gingivale
B. actiunea maselor musculare
C. stimulare gingivala
D. mecanismul convexitatilor protectoare
E. contururi de autocuratire
(pag. 606)

S2269165. Raspunsul la extinderea marginilor restaurarii in spatiul biologic al zonei subsulculare


depinde de:
A. numarul, densitatea si directia fibrelor conjunctive interdentare dispuse coronar de creasta osoasa
B. densitatea trabeculelor din osul adicant
C. dimensuinea vaselor sangvine
D. interactiune imunologica individuala organismului gazda cu bacterile
E. nu depinde de localizarea vaselor sangvine, in speciel in ceea ce priveste emergenta lor la nivelul crestei
osoase
(pag. 605)

S2269166. Manifestarile clinice ale patrunderii in spatiul subsulcular in cursul protezarii fixe sunt:
A. sensibilitate dureroasa a gingiei la stimului mecanici
B. retractie gingivala
C. formare de pungi gingivale
D. inflamatie gingivala persistenta
E. sensibilitate dureroasa tip pulpita acuta
(pag. 606)

S2269167. Situatii clinice care favorizeaza traumatizarea spatiului subsubsulcular


A. prelungirea marginii restaurarii pentru a acoperi o obturatie care se intinde in santul gingival
B. prepararea subgingivala a bontului pentru a obtine o lungime necesara retentiei in caz de coroana clinica
scurta
C. tehnici chirurgicale de alungire a coroanei clinice
D. tehnici de lergire temporara a santului gingival
E. conturul festonat al marginii gingivale
(pag. 606)

S2269168. In realizarea preparatiilor dentare se urmaresc urmatoarele principii:


A. conservarea tesuturilor dure dentare restante este un principiu biologic
B. integrarea ocluzala a restaurarii este un principiu biologic
C. vizibilitatea minima a metalului este un principiu biologic
D. realizarea de suprafete ocluzale din ceramica este un principiu estetic
E. asigurarea formei de retentie si stabilitate este un principiu biomecanic
(pag. 545)

S2269169. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza


respectind:
A. principiul conform caruia un dinte se prepara pentru o coroana de invelis numai atunci cind coroana
partiala este contraindicata
B. peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o convergenta ocluzala maxima

1689

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1690

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. ca zonele terminale ale coroanelor de invelis sa intre in contact cu tesuturi dentare sanatoase, nu cu
suprafata unor restaurari
D. alegerea ori de cite ori sete posibil se prefera marginile subgingivale
E. restaurarea va fi conceputa astfel incit sa consolideze si sa protejeze smaltul si dentina restanta
(pag. 547-548)

S2269170. Factorii care conditioneaza retentia unei proteze fixe sunt:


A. paralelismul sau gradul de convergenta ocluzala ai peretilor axieli opozanti
B. marimea suprafetei bontului nu are nici o semnificatie
C. numarul posibilelor axe de insertie
D. rugozitatea suprafetei bontului
E. grosimea stratului de ciment nu influenteaza retentia
(pag. 549)

S2269171. Stabilitatea unei proteze fixe depinde de:


A. lungimea, diametrul bontului, fara a fi influentata de convergenta ocluzala a suprafetelor ocluzale
B. proprietatile fizice ale cimentului de fixare
C. diametrul bontului influenteaza invers proportional stabilitatea
D. un bont scurt cu diametru mic ofera o stabilitate mai precara decit un bont cu diametru mai mare, de
aceeasi lungime
E. alungirea chirurgicala a coroanei clinice are un efect favorabil asupra stabilitatii
(pag. 556-557)

S2569172. Principiile biologice de preparare a dinilor sunt:


A. conservarea esuturilor dentare apicale
B. integritatea marginal
C. integrarea ocluzal a restaurrii
D. protecia biologic a pulpei dentare
E. rezistena structural a materialului protezei dentare.
(pag. 545)

S2669173. Caracteristicile zonei linguale centrale, de care trebuie sa se tina seama n realizarea lingurii
individuale sunt:
A. marea mobilitate a genioglosului
B. dificultatile n realizarea nchiderii marginale n pozitia de repaus si n miscarea de protractie a limbii
C. mobilitatea mica a genioglosului
D. generarea de forte mici de catre genioglos asupra marginilor lingurii individuale
E. exercitarea de forte mari din partea genioglosului asupra marginii respective a lingurii individuale
(pag. 42)

S2669174. Zonele functionale ale cmpului protetic edentat total mandibular sunt:
A. 3 pereche
B. 2 nepereche
C. 4 pereche
D. 1 nepereche
E. n total 5
(pag. 39)

S2669175. Regulile lui Jores, referitoare la conditionarea evolutiei osului n functie de interactiunea
proteza-cmp protetic, sunt:
A. presiunea continua moderata impulsioneaza osteogeneza
B. presiunea discontinua, cu intervale de repaus scurte, favorizeaza osteogeneza
C. presiunea discontinua, cu intervale de repaus foarte scurte, favorizeaza rezorbtia

1690

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1691

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. presiunea continua determina rezorbtie osoasa


E. presiunea discontinua, cu intervale de repaus mai lungi, favorizeaza osteogeneza
(pag. 20)

S2669176. Care dintre urmatorii muschi au rol favorizant de mentinere si stabilitate a protezei totale:
A. buccinatorul
B. orbicularul buzelor
C. marele zigomatic
D. mentonier
E. triunghiularul buzei inferioare
(pag. 30-32)

S2669177. Punga lui Eisenring:


A. are ca limita posterioara tuberozitatea maxilara
B. are ca limita posterioara santul pterigomaxilar
C. este limitata vestibular de muschiul maseter
D. se largeste pe masura atrofiei osului alveolar
E. se micsoreaza pe masura atrofiei osului alveolar
(pag. 36)

S2669178. Referitor la frenul bucal din spatiul vestibular lateral al cmpului protetic edentat total
maxilar:
A. se evidentiaza prin tractiunea obrazului n afara
B. se evidentiaza prin tractiunea n jos a obrazului
C. se evidentiaza prin ridicarea obrazului cu oglinda
D. trebuie ocolit de catre marginea protezei
E. trebuie sectionat chirurgical
(pag. 36)

S2669179. Spatiul vestibular labial (frontal, sau anterior) al cmpului protetic edentat total maxilar se
caracterizeaza prin:
A. frenul buzei superioare l mparte n 2 portiuni ntotdeauna simetrice
B. creasta este acoperita de o mucoasa de cele mai multe ori ferma si aderenta de os
C. de cele mai multe ori creasta la acest nivel prezinta o mucoasa glisanta
D. evidentierea limitei de reflexie a mucoasei se face prin tractiuni energice ale buzei superioare
E. grosimea protezei la acest nivel este dictata de considerente estetice
(pag. 37)

S2669180. n zona vestibulara centrala (labiala) a cmpului protetic edentat total mandibular:
A. muschiul patrat al buzei inferioare are o actiune stabilizatoare
B. tonicitatea orbicularului buzei are totdeauna actiune de mentinere si stabiliate
C. datorita atrofiei, succiunea este numai externa
D. frenul buzei inferioare este un element inconstant
E. frenul buzei inferioare se sectioneaza chirurgical, nainte de nceperea tratamentului
(pag. 41)

S2669181. n zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de:


A. muschiul buccinator
B. muschiul genioglos
C. fibre tendinoase din muschiul temporal
D. fibre ale muschiului maseter
E. muschiul palatoglos

1691

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1692

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 40)

S2669182. n zona distala a cmpului protetic edentat total maxilar:


A. exista o slaba nchidere marginala
B. este prezenta numai nchiderea marginala externa
C. valul palatin cu nclinatie oblica este favorabil
D. pozitia orizontala a valului este favorabila
E. este o " zona cheie a cmpului protetic
(pag. 37-38)

S2669183. Torusul palatin este:


A. acoperit de o mucoasa groasa, cheratinizata
B. acoperit de o mucoasa subtire si sensibila
C. un element de stabilitate a protezei totale
D. important mai ales ca forma si marime
E. important mai ales ca localizare
(pag. 22)

S2669184. Mucoasa pasiv mobila a cmpului protetic edentat total:


A. se delimiteaza prin coloratie
B. poate fi mobilizata de catre medic
C. este foarte aderenta de periost
D. nu aluneca pe planul osos
E. favorizeaza succiunea cnd zona este mai ngusta
(pag. 25)

S2969185. Stabilirea buna a unui bont este data de:


A. lungimea mare a bontului
B. lungimea mica si diametrul mic
C. lungimea mica si diametrul mare
D. unghi mic de convergenta ocluzala
E. unghi mare de convergenta ocluzala
(pag. 556, 558)

S2969186. Prepararea bontului cu chanfrein prezinta urmatoarele aspecte:


A. limita prepararii este neclara
B. limita prepararii este bine definita
C. necesita sacrificiu mare de tesut dentar
D. nu necesita sacrificiu mare de tesut dentar
E. ofera tehnicianului suficient spatiu pentru mocelarea marginilor restaurarii
(pag. 573)

S2969187. Cauzele secundare ce conditioneaza pierderea vitalitatii pulpare dupa prepararea bonturilor
pentru o proteza fixa sunt:
A. crearea unei placi dentinare extinse
B. lezarea termica a tesutului pulpar
C. desicarea dentinei
D. efectul anestezicelor locale
E. materiale si tehnici de cimentare
(pag. 578, 579)

1692

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1693

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 70
Planul de tratament n protezarea maselor edentate
BIBLIOGRAFIE:
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timioara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1370001. Clasa I Kennedy cuprinde:
A. arcade edentate terminal unilateral
B. arcade edentate termino-terminal
C. arcade edentate lateral intercalat
D. arcade edentate frontal
E. arcade edentate terminal cu brese intercalate
(pag. 425)

S1370002. Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca dinte stalp este:
A. 1/1
B.
C. 1/3
D. 2/3
E.
(pag. 436)

S1470003. Cand un dinte frontal este pulpectomizat si prezinta pierderi mai de substanta dura dentara,
se recomanda:
A. DCR;
B. Coroana de substitutie, daca dintele are gabarit coronar mare;
C. Coroana integral ceramica;
D. Coroana pariala;
E. Coroana de acrilat.
(pag. 476)

S1470004. Daca dintii frontali cu malpozitii discrete sunt utilizati ca stalpi, se recomanda:
A. Acoperirea lor cu coroane de invelis;
B. Utilizarea coroanelor partiale, pinledge-uri, pinlay-uri;
C. Redresare ortodontica;
D. Amputaie coronara si realizare unui DCR angulat;
E. Extractia si inserarea unui implant imediat.
(pag. 477)

S1470005. Edentatia clasa a IV-a Kennedy:


A. Cuprinde arcade cu edentatii uni- sau bilaterale, limitate atat mezial, cat si distal de dinti;
B. Cuprinde arcade cu edentatii in zona frontala, marginite doar distal de dinti;
C. Cuprinde arcade cu edentatii in zona frontala, marginite atat mezial, cat si distal de dinti;
D. Poate cuprinde pana la patru modificari;
E. Poate prezenta maximum o modificare.
(pag. 426)

S1470006. Gradul I de mobilitate dentara decelata clinic reprezinta:

1693

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1694

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Mobilitate fiziologica;
Mobilitate mai mare decat cea fiziologica, in sens mezio-distal si vestibulo-oral;
Mobilitate mai mare decat cea fiziologica, in sens vestibulo-oral, ce nu depaseste 1 mm;
Mobilitate mai mare decat cea fiziologica, in sens mezio-distal si vestibulo-oral;
Mobilitate in sens vestibulo-oral, mezio-distal si axial.
(pag. 444)

S1470007. in urmatoarele situatii, raportul coroana-radacina mai mare de 1/1 poate fi considerat
normal, mai putin una:
A. Cand dintii antagonisti sunt reprezentati de proteza partiala fixa;
B. Cand dintii anagonisti sunt reprezentati de proteza partiala mobilizabila;
C. Cand dintii antagonisti au parodontiu integru si sanatos;
D. Cand dinii antagonisti sunt mobili, afectai parodontal;
E. Cand arcada antagonista este reprezentata de o proteza totala.
(pag. 437)

S1470008. Solutia optima traditionala de rezolvare a edentatiei de canin superior si a vecinilor sai
mezial si distal este:
A. PPF implanto-purtata;
B. PPF cu 3 elemente de agregare si 4 intermediari;
C. PPF cu 2 elemente de agregare si 3 intermediari;
D. PPF cu 4 elemente de agregare si 3 intermediari;
E. PPF agregata adeziv, in conditiile existentei unui ghidaj de grup in miscarea de lateralitate.
(pag. 470-471)

S1570009. Clasificarea lui Eichner pune accent pe urmatoarele aspecte:


A. topografia breselor edentate
B. valoarea de suport a dintilor stalpi
C. raportul dintre bresele edentate si dintii restanti pe arcada
D. rapoartele ocluzale ale dintilor restanti cu antagonistii
E. modalitatea de restaurare protetica a edentatiei.
(pag. 427)

S1570010. in cazul solutiilor de tratament hibride transmiterea presiunilor masticatorii,substratul osos


se poate face astfel:
A. numai prin intermediul dintilor si parodontiului
B. numai prin intermediul mucoasei crestei alveolare
C. prin intermediul implantelor osteotolerate
D. prin mijloace de mentinere,sprijin si ancorare
E. prin intermediul mucoasei crestelor alveolare si prin intermediul dintilor si parodontiului.
(pag. 414)

S1570011. in functie de topografia zonei in care sunt inserate restaurarile protetice fixe sunt:
A. RPF la maxilar
B. RPF intrcalate
C. RPF continua
D. RPF cu extensie distala
E. RPF demontabile.
(pag. 482)

S1570012. in protetica implantologica suprastructurile se fixeaza predominant prin:


A. culisare
B. telescopare

1694

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1695

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. insurubare
D. cimentare
E. lipire.
(pag. 497)

S1570013. Restaurarea protetica a unei edentatii totale mandibulare printr-o proteza partiala fixa
sprijinita pe implante presupune:
A. amplasarea a 4 implante intraosoase in zona caninilor si a molarilor
B. utilizarea cel mult a 3 aliaje metalice pentru implante si suprastructura
C. realizarea suprafetei ocluzale din acrilat cu polimerizare lineara pentru amortizarea suprafetelor ocluzale
D. aplicarea a 6-8 implante in zona interforaminala
E. este obligatorie fixarea provizorie.
(pag. 489)

S1570014. Restaurarile protetice fixe din zona laterala maxilara trebuie sa corespunda urmatoarelor
A. mentinere stopurilor ocluzale si DVO
B. mentinerea pozitiei initiale a dintilor stalpi
C. refacerea fonatiei
D. consolidarea substratului intraalveolar al dintilor stalpi
E. prevenirea atrofiei osului alveolar la nivelul crestei edentate.
(pag. 455)

S1670015. Cand se poate folosi periotestul?


A. in toate tipurile de procese periapicale acute;
B. in traumatismele acute;
C. in cazul implantelor endo-osoase in faza de vindecare in primele doua trei luni de la inserare;
D. cand se doreste masurarea cantitativa a sarcinilor ocluzale;
E. cand dispozitivul periotestului nu este franat in contact cu dintele.
(pag. 446)

S1670016. Caracteristicile pozitiei de intercuspidare maxima sunt:


A. condilii articulari au o pozitie superioara si posterioara in cavitatea glenoida;
B. sunt prezente contacte ocluzale tip cuspid-foseta;
C. sunt contacte maxime intre cele doua arcade;
D. aceasta coincide cu RC in aproape 85% dintre indivizi;
E. foarte rar gasim long-centric-ul, la aproximativ 15% dintre indivizi.
(pag. 419)

S1670017. Caracteristicile restaurarilor protetice fixe sunt:


A. se realizeaza dupa tehnici indirecte;
B. integrarea in cadrul ADM este mai indelungata;
C. solicita dintii stalpi prin trasmiterea presiunilor masticatorii in afara axului dintelui;
D. restabilirea ocluziei este relativa;
E. eficienta masticatorie redusa.
(pag. 482)

S1670018. Etiologia mobilitatii dentare reversibile are mai multe cauze. Acestea pot fi:
A. bruxismul;
B. insuficienta parodontala;
C. mobilitate dentara de origine inflamatorie datorita acumularilor de placa dentara;
D. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar;
E. ocluzie traumatica ce genereaza procese de liza desmo-osoase.

1695

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1696

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 445)

S1670019. Mobilitatea patologica dentara are la origine mai multe cauze dintre care amintim:
A. dinti supusi unor tratamente ortodontice;
B. dinti supusi unor inteventii de chirurgie parodontala si periapicala;
C. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar;
D. dinti vecini cu o extrctie laborioasa;
E. ancorarea de crosete cu epuizare parodontala asupra dintilor stalpi.
(pag. 444)

S2170020. Condiii care trebuie s le ndeplineasc restaurrile fixe totale :


A. Terminaiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate de obicei subgingival
B. Intermediarii vor realiza cu creasta un contact n semia
C. Intermediarii vor realiza cu creasta un contact n a
D. Intermediarii vor realiza cu creasta un contact linear
E. Ambrazurile cervicale vor fi mai puin accentuate
(pag. 491)

S2170021. Limea medie a spaiului periodontal n funcie de vrst este (dup Coolidge):
A. ntre 32 50 ani = 0,15 mm
B. ntre 32 50 ani = 0,16 mm
C. ntre 32 50 ani = 0,17 mm
D. ntre 51 67 ani = 0,15 mm
E. ntre 51 67 ani = 0,16 mm
(pag. 451)

S2170022. Leziunile de furcaie sau interradiculare:


A. Se ntlnesc mai frecvent la nivelul premolarilor superiori
B. Se ntlnesc mai rar la nivelul premolarilor superiori
C. Se ntlnesc mai frecvent la nivelul molarului de minte mandibular
D. Se ntlnesc mai rar la nivelul primului molar mandibular
E. Cnd leziunea este de gradul II (leziune parial) sonda nu ptrunde interradicular
(pag. 450)

S2170023. Rdcinile primului molar permanent superior :


A. Toate cele trei rdcini sunt drepte
B. Rdcinile vestibulare sunt convergente una fa de cealalt
C. Rdcinile vestibulare sunt curbate reciproc spre apex
D. Rdcinile vestibulare sunt curbate divergent spre apex
E. Confer acestui dinte o slab valoare protetic
(pag. 434)

S2270024. Numarul elementelor de agregare depinde de:


A. intinderea bresei edentate
B. topografia bresei edentate
C. numarul dintilor stalpi
D. tipul de proteza partiala fixa realizata
E. doleantele pacientului
(pag. 475)

S2270025. Restaurarile protetice fixe au urmatoarele caracteristici:


A. sunt elastice si deformabile

1696

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1697

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

transmit presiunile masticatorii osului alveolar prin intermediul corpului de punte


volumul lor este mai mic sau cel mult egal cu al dintilor naturali
se realizeaza prin tehnici directe
se ancoreaza la dintii stalpi prin intermediul crosetelor turnate
(pag. 482)

S2270026. Restaurarile protetice fixe totale se realizeaza in urmatoarele situatii clinice:


A. edentatii frontale intinse cu lipsa de substanta osoasa
B. edentatii laterale intinse
C. prezenta pe arcada a minimum 4-6 dinti restanti cu dispozitie topografica favorabila si implantare buna
D. edentatii biterminale
E. edentatii termino-laterale
(pag. 488)

S2270027. Restaurarile protetice fixe totale realizate in scop de imobilizare trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
A. terminatiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate de obicei subgingival
B. fetele axiale sa fie conturate astfel incat sa nu traumatizeze parodontiul marginal
C. intermediarii vor realiza cu creasta un contact in suprafata
D. ambrazurile cervicale sa fie sterse
E. relief ocluzal accentuat pentru a asigura o eficienta masticatorie sporita
(pag. 489)

S2270028. Bresele edentate pot fi mai reduse sau mai intinse in raport cu:
A. topografia breselor
B. frecventa breselor
C. numarul dintilor absenti
D. latimea crestelor edentate
E. etiologia edentatiei
(pag. 413)

S2270029. Solutiile protetice hibride se caracterizeaza prin:


A. existenta mai multor brese edentate tratate prin restaurari protetice fixe
B. existenta mai multor brese edentate tratate prin restaurari fixe agregate pe implante
C. tratamentul protetic al unei edentatii printr-o restaurare protetica mobilizabila cu sprijin mixt
D. tratamentul protetic al unei edentatii printr-o restaurare protetica mobilizabila cu sprijin muco-osos
E. coexistenta pe campul protetic al aceluias pacient a doua sau chiar trei tipuri de proteze
(pag. 414)

S2270030. Implantarea dintilor depinde de urmatorii factori:


A. numarul radacinilor
B. lungimea radacinilor
C. topografia dintelui pe arcada
D. aria radiculara utila(lungimea radacinii inclusa in osul alveolar)
E. orientarea radacinilor
(pag. 417)

S2270031. Point Centric-ul se gaseste la un procent din totalul pacientilor de:


A. 11%
B. 12%
C. 13%
D. 14%

1697

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1698

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. 15%
(pag. 419)

S2270032. Long Centric-ul consta dintr-o usoara alunecare a mandibulei din pozitia de intercuspidare
maxima in relatie centrica de:
A. 0,2-1,25 mm
B. 0,2-1,45 mm
C. 0.2-1,65 mm
D. 0,2-1,75 mm
E. 0,2-1,85 mm
(pag. 419)

S2270033. Edentatia subtotala consta in:


A. absenta de pe arcada a 1-4 dinti
B. persistenta pe arcada a 1-4 dinti
C. persistenta pe arcada a 1-5 dinti
D. persistenta pe arcada a 1-6 dinti
E. absenta de pe arcada a 1-2 dinti
(pag. 424)

S2270034. Configuratia radiculara a dintilor stalpi se evalueaza radiographic, cel mai bine cu:
A. ortopantomografii
B. radiografii panoramice unimaxilare
C. radiografii cu film muscat
D. radiografii defilate
E. radiografii retroalveolare
(pag. 434)

S2270035. Valoarea minima a raportului coroana-radacina acceptata pentru un viitor dinte stalp, in
conditii normale, este de:
A. 1/1
B. 1/2
C. 2/3
D. 1/1,5
E. 3/4
(pag. 437)

S2270036. Fortele ocluzale dezvoltate in cazul unor antagonisti artificiali reprezentati de proteze
partiale mobilizabile sunt in valoare de:
A. 8,11 kgf
B. 11,8 kgf
C. 24,7 kgf
D. 42,7 kgf
E. 68,1 kgf
(pag. 437)

S2270037. Devitalizarea in scop protetic a viitorilor dinti stalpi poate fi impusa de:
A. motive de paralelism
B. migrari dentare
C. particularitatile tehnologice ale viitoarelor elemente de agregare
D. existenta unor radiotransparente periapicale
E. existenta unor simptome de imflamatie pulpara

1698

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1699

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 439)

S2270038. Leziunile de furcatie sau interradiculare se intalnesc mai frecvent la nivelul:


A. primilor molari maxilari
B. primilor molari mandibulari
C. molarilor secunzi mandibulari
D. molarilor secunzi maxilari
E. primilor premolari maxilari
(pag. 450)

S2270039. Clasa I Kennedy cuprinde:


A. arcade edentate termino-terminal
B. arcade edentate uniterminal
C. arcade edentate lateral intercalat
D. arcade edentate terminal, cu brese intercalate
E. arcade edentate frontal
(pag. 425)

S2270040. Edentatia Kennedy clasa IV cuprinde


A. arcade cu edentatie in zona frontala marginita si mezial si distal de dinti
B. arcade cu edentatie in zona frontala marginita doar mezial de dinti
C. arcade cu edentatie in zona frontala marginita doar distal de dinti
D. pana la patru modificari
E. arcade edentate lateral, marginite doar mezial de dinti
(pag. 426)

S2270041. Clasificarea lui Eichner pune accent pe :


A. topografia breselor edentate
B. elaborarea planului de tratament al edentatiei
C. starea de sanatate parodontala a dintilor restanti
D. rapoartele ocluzale ale dintilor restanti cu antagonistii
E. marimea breselor edentate
(pag. 427)

S2270042. In cazul R.P.F. mobilizabile se utilizeaza mai ales sisteme de culise in forma de :
A. U
B. V
C. Y
D. T
E. H
(pag. 494)

S2270043. Reconstituirile protetice fixe demontabile:


A. pot fi inserate si indepartate de pe campul protetic de catre pacient
B. solidarizarea partilor componente se face cel mai des prin surub cu sau fara piulita
C. se utilizeaza des in protetica traditionala
D. se utilizeaza mai rar in protetica implantologica
E. suruburile pot solidariza elementele de agregare la dintii stalpi
(pag. 495)

S2270044. Perioada contemporana a protezelor cu sprijin implantar se mai numeste:


A. perioada osteosintezei

1699

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1700

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

perioada osteogenezei
perioada osteointegrarii
perioada osteoblastica
perioada osteocitica
(pag. 496)

S2270045. In protetica implantologica suprastructurile se fixeaza predominant prin:


A. insurubare
B. cimentare
C. lipire
D. insurubare si cimentare
E. insurubare si lipire
(pag. 497)

S2570046. Restaurrile protetice fixe prezint urmtoarele caracteristici :


A. sunt proteze pariale deformabile
B. volumul lor este mai mare ca cel al dinilor naturali
C. designul suprafeelor axiale nu corespund cu cele ale dinilor pe care se sprijin
D. sunt fixate pe dinii stlpi prin cimentare
E. axele lor de inserie nu corespud cu cele ale dinior pe care se sprijin
(pag. 482)

S2670047. Mucoasa rezilienta necesita:


A. amprentare cu orice material
B. amprentare de despovarare si materiale fluide
C. amprentare compresiva
D. amprentare cu materiale termoplastice
E. amprentare cu materiale bucoplastice
(pag. 47)

S2670048. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta n:


A. nu se ndeparteaza niciodata chirurgical
B. se amprenteaza cu alginat
C. se amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie
D. se amprenteaza cu ghips
E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice
(pag. 47)

S2670049. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta n:


A. nu se ndeparteaza niciodata chirurgical;
B. se amprenteaza cu alginat;
C. se amprenteaza cu alginat;
D. se amprenteaza cu ghips;
E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice
(pag. 47)

S2670050. Constatarea la examenul clinic al edentatului total a existentei unor asimetrii, sau pareze
faciale ridica probleme:
A. n determinarea relatiei centrice;
B. de alegere a formei dintilor artificiali;
C. n orientarea planului de ocluzie;
D. n modelarea versantelor vestibulare ale protezei;

1700

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1701

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. de adaptare a lingurii individuale.


(pag. 45)

S2970051. Care din urmatoarele carecteristice sunt proprii restaurarilor protetice fixe?
A. sprijin muco-osos
B. sprijin mixt (dento-parodontal si muco-osos)
C. sprijin dentar
D. sprijin mixt (dento-parodontal si implantar)
E. sprijin intramucos
(pag. 414)

S2970052. Care sunt clasificarile edentatiei partiale elaborate de autori straini care au devenit
consacrate pe plan mondial?
A. Cummer
B. Kennedy
C. Wild
D. Lentullo
E. Korber
(pag. 425)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1270053. Avantajele puntilor monbile sunt:
A. sunt mai igienice
B. pot fi reoptimizate in cazul accidentelor
C. sunt mai ieftine
D. sunt mai estetice
E. sunt mai usor de realizat tehnic
(pag. 491)

S1270054. Contraindicatiile puntilor adezive sunt


A. suprafete de smalt reduse
B. prezenta diastemelor
C. prezenta tremelor mari
D. absenta unui incisiv central maxilar
E. absenta unui incisiv lateral maxilar
(pag. 496)

S1270055. Edentatia de canin si premolar prim de pe aceeasi hemiarcada se restaureaza corect prin
proteza partiala fixa agregata pe:
A. incisiv lateral de partea edentatiei, premolarul second si molarul prim de partea edentatiei( trei dinti stalpi)
B. incisivul central si lateral de partea edentatiei, premolarul secund si molarul prim de partea edentatiei(patru
dinti stalpi)
C. incisivul lateral si premolarul secund de partea edentatiei( solutie privuita cu reserve)
D. implante dentare
E. premolarul secund si molarul prim cu extensie meziala
(pag. 470)

S1270056. Edentatia de molar prim superior ( clasaIII Kennedy)se restaureaza corect prin proteza
partiala fixa agregata pe:
A. premolarul si molarul secund
B. molarul secund si molarul de minte, cu extensie meziala( in mod exceptional)

1701

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1702

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. implant dentar
D. premolarul prim si premolarul second, cu extensie distala
E. molarul secund cu extensie meziala
(pag. 456)

S1270057. Edentatia de premolar secund si molar prim superior( clasa III Kennedy)se restaureaza
corect prin proteza partiala fixa sprijinita pe:
A. premolarul prim si molarul secund
B. premolarul prim . molarul secund si molarul de minte( daca exista si are un ax de implantare normal)
C. implante dentare
D. molarul secund si molarul de minte ( cand exista si are un ax corect de implantare) cu extensie meziala
E. canin, premolarul prim si molarul secund
(pag. 457)

S1270058. Edentatia incisivului central superiorse restaureaza corect prin protezare partiala fixa
agregata pe
A. implant dentar
B. incisivul central din hemiarcarda opusa si incisivul lateral de partea edentatiei
C. incisivul central din hemiarcada opusa si incisivul lateral de partea edentatiei, prin punte adeziva, daca
dintii limitanti ai bresei edentate sunt integri
D. incisivul central din hemiarcada opusa, cu extensie
E. incisivul central din hemiarcada opusa, incisivul lateral si caninul de partea edentatiei
(pag. 463)

S1270059. Edentatia premolarului secund superior( clasa III Kennedy)se restaureaza corect prin
proteza partiala fixa agregata pe:
A. premolarul prim si molarul prim
B. molarul prim si secund, cu extensie meziala
C. implant dentar
D. molarul prim, cu extensie meziala
E. caninul si premolarul prim, cu extensie
(pag. 458)

S1270060. Modificari ale dintilor cu hipofunctie sau care nu participa deloc la realizarea functiilor ADM
sunt urmatoarele:
A. numarul si grosimea trabeculelor osoase sunt reduse
B. atrofia ligamentului parodontal
C. ingustarea spatiului ligamentar
D. reducerea numarului fibrelor, a densitatii lor si dispunerea lor paralela cu suprafata radacinii
E. migrari verticale si orizontale ale dintilor
(pag. 452)

S1270061. protectia parodontiului marginal se asigura ideal de urmatoarele elemente de agregare:


A. coroane partiale cu prag
B. coroane turnate cu prag
C. incrustatii
D. coroane de invelis terminate subgingival prin preparatie tangentiala
E. coroane de sustitutie
(pag. 478)

S1270062. Protezele partiale demontabile se caracterizeaza prin:


A. se pot demonta pentru indepartare de pe campul protetic numai de catre medic
B. se pot insera pe campul protetic de catre medic sau pacient

1702

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1703

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. se pot indeparta de catre pacient in vederea igienizarii


D. se solidarizeaza partile componente prin sistem cu surub sau surub si piuluta
E. suruburile, pivotii sau clavetele pot solidariza intermediarii la elementele de agregare sau chiar
intermediarii intre ei
(pag. 495)

S1270063. Puntea cu crosete are urmatoarele caracteristici:


A. sunt restaurari protetice hibride
B. pot fi utilizate ca restaurari provizorii sau restaurari provizorii de lunga durata
C. inlocuiesc absenta 1-2 dinti
D. pot inlocui 1-3 dinti absenti
E. intermediarii sunt de obicei dinti tubulari din ceramica, materiale composite sau acrilate( rar)
(pag. 494)

S1270064. Restaurari protetice fixe dintr-o bucata monobloc au urmatoarele avantaje:


A. scurtarea numarului de etape clinico-tehnice
B. consum mai redus de materiale
C. prt de cost mai redus
D. eficienta mai mare a echipei medic-tehnician
E. adaptarea de maxima precizie la nivelul stalpilor
(pag. 480)

S1270065. Restaurarile protetice fixe totale au urmatoarele avantaje:


A. nu favorizeaza retentia de placa dentara si alimente daca sunt corect realizate
B. nu irita parodontiul marginal
C. refac protetic corespunzator edentatiile partiale
D. au efect profilactic
E. se pot igieniza mai usor decat protezele mobilizabile
(pag. 489)

S1370066. Alegerea solutiei terapeutice trebuie sa tina cont starea generala a pacientului, care poate
influenta:
A. tensiunea arteriala
B. greutatea
C. debitul salivar
D. suportarea unor sedine lungi
E. echilibrul psihic
(pag. 431)

S1370067. Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri:


A. procese apicale acute
B. procese apicale cronice
C. carii profunde cervicale
D. traumatisme acute
E. implante in primele 2-3 luni de la aplicare
(pag. )

S1370068. Evaluarea starii de sanatate a gingiei se face apreciind:


A. gradul de mobilitate dentara
B. culoarea gingiei
C. textura suprafetei
D. tendina la hemoragie

1703

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1704

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. conturul gingival
(pag. 441)

S1370069. In cazul absentei a patru incisivi mandibulari se poate alege urmatoarea solutie terapeutica
definitiva:
A. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini
B. proteza Kemmeny
C. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini si cei doi premolari unu
D. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini, si pe toi premolarii
E. patru implante
(pag. 474)

S1370070. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de:


A. numarul de dinti restanti
B. lipsa spasmelor musculare
C. distributia dintilor restanti pe arcada
D. stopurile ocluzale
E. statusul parodontal
(pag. 415)

S1370071. Raportul coroana-radacina influenteaza alegerea dintilor stalpi si se modifica functie de


varsta astfel:
A. la copii marginea gingivala este la nivelul jonctiunii smalt-cement
B. la adultii tineri este la nivelul smaltului
C. la adultii tineri este la jonctiunea smalt-cement
D. la maturitate apare o usoara recesiune gingivala
E. la pacientii de varsta a treia retractia gingivala este redusa, iar uzura dentara absenta
(pag. 436)

S1370072. Restaurarile protetice fixe au urmatoarele caracteristici:


A. eficienta masticatorie asemanatoare cu a arcadelor naturale
B. sacrificiu de tesuturi dure dentare redus
C. posibilitati de igienizare facile
D. realizeaza si menin o ocluzie stabila
E. adaptare psihica indelungata
(pag. 414)

S1370073. Restaurarile protetice fixe mobilizabile se recomanda in urmatoarele situatii:


A. situatii clinice in care este necesara supravegherea
B. existenta unor leziuni ale mucoasei subiacente (leucoplazii, lichen plan)
C. camp protetic cu pierderi mari de substanta
D. paralelismul dinilor stalpi
E. spatiu protetic mare
(pag. 491)

S1370074. Restaurarile protetice fixe monobloc au castigat mult teren deoarece:


A. modelarea machetei din ceara este mai facila
B. se scurteaza numarul etapelor tehnologice
C. consumul redus de materiale
D. eficiena crescuta a echipei medic-tehnician
E. pret de cost ridicat
(pag. 479)

1704

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1705

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1370075. Restaurarile protetice fixe prezinta urmatoarele caracteristici:


A. sunt proteze partiale rigide, deformabile
B. se realizeaza prin tehnici indirecte
C. transmit presiunile masticatorii la creasta edentata prin intermediul corpului de punte
D. volumul lor este mai mic sau cel mult egal cu al dinilor stalpi
E. sunt fixate pe dintii stalpi prin cimentare, lipire, insurubare
(pag. 482)

S1370076. Valoarea biomecanica a dintilor stalpi depinde de:


A. vitalitatea dintilor
B. varsta pacientului
C. pozitia dintilor stalpi
D. morfologia coronara a dinilor stalpi
E. starea generala a pacientului
(pag. 476-477)

S1370077. Valoarea functionala a dintilor stalpi depinde de urmatorii factori:


A. morfologia radiculara
B. implantarea dintilor
C. stabilitatea ocluziei
D. varsta
E. profesie
(pag. 418)

S1470078. Avantajele RPF lipite sau sudate fata de RPF monobloc sunt:
A. Scurtarea numarului de etape clinico-tehnice;
B. Consum redus de materiale;
C. Eficienta crescuta a echipei medic-tehnician;
D. Posibilitatea verificarii adaptarii elementelor de agregare pe campul protetic;
E. Nu reclama confectionarea unui model cu bonturi mobile.
(pag. 479-480)

S1470079. in cazul protezelor partiale fixe mobilizabile, intermediarii pot fi solidarizati la dintii stalpi
prin mai multe sisteme:
A. Culisare;
B. Lipire cu loturi;
C. Incrustatie in incrustatie;
D. Supraturnare;
E. Telescopic.
(pag. 492)

S1470080. Indicatiile RPF mobilizabile si demontabile sunt:


A. Existenta unor zone de mucoasa subiacente intermediarilor care prezinta leucoplazii;
B. Protetica implantologica, insa destul de rar;
C. Lipsa moderata de paralelism a dintilor stalpi;
D. Igiena precara;
E. Campuri protetice cu pierderi mari de substanta osoasa.
(pag. 491)

S1470081. Restaurarile protetice fixe cu extensii se pot utiliza in urmatoarele situatii:


A. Edentatie de incisiv lateral superior;
B. Edentatie de premolar prim superior;

1705

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1706

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Edentatie de canin superior;


D. Edentaie de premolari superiori;
E. Edentatie de molar prim superior.
(pag. 487)

S1470082. Restaurarile protetice fixe totale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. Terminatiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate subgingival;
B. Relieful ocluzal se va modela dupa criteii anatomice;
C. Intermediarii vor realiza cu creasta un raport in semisa;
D. Intermediarii vor realiza cu creasta un raport punctiform sau liniar;
E. Ambrazurile cervicale trebuie sa permita o igienizare corecta.
(pag. 489)

S1470083. Restaurarile protetice fixe:


A. Transmit presiunile masticatorii osului doar prin intermediul dintilor naturali si parodontiului;
B. Transmit presiunile masticatoriis substratului osos, fie prin intermediul mucoasei crestelor alveolare, fie
prin intermediul dintilor, parodontiului, cat si muco-osos.
C. Presiunile masticatorii sunt transmise fie prin intermediul dintilor naturali si parodontiului, fie prin
intermediul implantelor osteotolerate si parodontiu.
D. Au un volum ce se inscrie in cel al arcadelor dentare;
E. Se pot agrega atat pe dinti naturali, cat si pe implante.
(pag. 414)

S1470084. Valorile mobilitatii fiziologice ale dintilor sunt:


A. 0,10 mm la monoradiculari;
B. 0,15 mm la pluriradiculari;
C. 0,10 mm la pluriradiculari;
D. 0,15 mm la monoradiculari;
E. 0,10 mm atat la mono-, cat si la pluriradiculari.
(pag. 443)

S1570085. Contraindicatiile restaurarilor protetice fixe cu agregare adeziva sunt:


A. in zonele de sprijin
B. la pacientii tineri din cauza volumului mare al camerei pulpare
C. bruxism
D. eruptia incompleta a dintilor stalpi
E. suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi.
(pag. 496)

S1570086. Criteriile pe care ar trebui sa le indeplineasca o clasificare a formelor de edentatie sunt:


A. topografia si intinderea breselor edentate
B. dorinta pacientului de a i se realiza o restaurare protetica fixa sau mobilizabila
C. relatiile de ocluzie
D. valoarea functionala a dintilor restanti
E. pretentiile estetice ale pacientului referitoare la viitorea restaurare protetica.
(pag. 428)

S1570087. Devitalizarea dintilor stalpi se realizeaza in urmatoarele situatii:


A. dinti cu coafaje pulpare in antecedente
B. pentru asigurarea linistii in momentul prepararii dintilor stalpi
C. pentru rezolvarea lipsei de paralelism a dintilor stalpi
D. pentru ca dintii devitali asigura un prognostic sigur si favorabil puntii

1706

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1707

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. datorita particularitatilor tehnologice ale viitoarelor elemente de agregare.


(pag. 439)

S1570088. Indicatiile restaurarilor protetice fixe mobilizabile sunt:


A. in protetica implantologica
B. in cazul puntilor cu extensie
C. in cazul lipsei de paralelism a unor dinti stalpi valorosi
D. dinti stalpi cu coroana clinica scurta
E. cand corpul de punte acopera zone de mucoasa cu leucoplazii.
(pag. 491)

S1570089. Indicatiile restaurarilor protetice mobilizabile sunt:


A. edentatii frontale intinse asociate cu lipsa de substanta osoasa
B. edentatii subtotale
C. gingivite acute
D. disfunctii ocluzale
E. dinti cu coroane clinice scurte.
(pag. 430)

S1570090. Mobilitatea patologica a dintilor afectati parodontal este determinata de:


A. modificari fizico-chimice locale in cadrul terapiei cu hormoni
B. diabet
C. inflamatia acuta a tesuturilor periapicale
D. sarcina
E. bruxismul.
(pag. 444)

S1570091. Raportul coroana-radacina creste in urmatoarele situatii:


A. expunere radiculara excesiva
B. uzura ocluzala
C. resorbtia osului alveolar
D. cand procesele patologice periapicale sunt rezolvate pe cai conservatoare
E. in cazul transfixatiilor dentare.
(pag. 436)

S1570092. Restaurarile protetice fixe totale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. conturarea fetelor axiale trebuie realizata astfel incat sa nu permita acumularea de placa
B. obligatoriu se realizeaza dintr-o bucata,astfel aliajul de lipitura va respecta spatiul papilei interdentare
C. ambrazurile cervicale trebuie sa permita o igienizare corecta
D. intermediarii vor realiza un contact cat mai redus cu creasta
E. suprafata ocluzala nu se va realiza din ceramica,aceasta marind presiunile ocluzale transmise dintilor
stalpi.
(pag. 489)

S1570093. Urmatoarele afirmatii privind restaurarile protetice fixe sunt adevarate:


A. se sprijina pe dinti naturali
B. se sprijina pe dinti naturali si implante dentare
C. adaptarea psihica a pacientilor cu astfel de proteze ests mai dificila
D. posibilitatile de compensare a pierderilor de substanta sunt usor de realizat
E. posibilitatile de igienizare sunt facile.
(pag. 414)

1707

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1708

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1670094. Caracteristicile restaurarilor protetice mobilizabile sunt:


A. integrare in cadrul ADM indelungata
B. eficienta masticatorie asemanatoare arcadelor naturale daca DVO a fost determinata corect;
C. restabilirea ocluziei este usor de efectuat si intotdeauna se obtine o ocluzie stabila;
D. termoreceptia, fonatia si perceptia gustativa sunt perturbate;
E. posibilitatile de individualizare si compensare a pierderilor de substanta sunt usor de realizat.
(pag. 414)

S1670095. Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe


urmatorii factori:
A. pacientul este tanar;
B. nu exista radiotransparente periapicale;
C. pacientul este asimptomatic;
D. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase;
E. chiar daca exista sensibilitate la prepararea dintelui, aceasta va disparea odata cu aplicarea lucrarii
protetice in cavitatea bucala.
(pag. 439)

S1670096. Dupa topografia zonei in care sunt inserate restaurarile protetice fixe (RPF) se pot clasifica
in:
A. RPF la maxilar si mandibula;
B. RPF continue;
C. RPF laterale;
D. RPF extinse fronto-laterale;
E. RPF fixate.
(pag. 483)

S1670097. Edentatia de molar prim superior implica urmatoarea conduita terapeutica:


A. daca a survenit in adolescenta nu se efectueaza nici un act terapeutic pana la 18-20 ani, cand va erupe
molarul 3 si va inchide bresa;
B. este urgenta stomatologica;
C. daca asurvenit la varsta timpurie bresa se inchide prin deplasarea dintilor limitrofi;
D. realizarea unei lucrari protetice fixe de pe molarul 2 cu o extensie meziala;
E. realizarea unei lucrari protetice fixe pe molarul 3, molarul 2 permanent cu un intermediar sub forma de
extensie meziala.
(pag. 456)

S1670098. in etapa de elaborare a planului de tratament al unui edentat partial ne intereseaza


urmatoarele pozitii mandibulare:
A. propulsie pana la pozitia cap la cap;
B. pozitia de repaus mandibular;
C. lateralitate dreapta si stanga;
D. pozitia de intercuspidare maxima;
E. ocluzia din relatie centrica.
(pag. 419)

S1670099. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de:


A. conditii generale;
B. necesitatile fizionomice ale pacientului;
C. numarul dintilor restanti;
D. statusul parodontal al dintilor restanti;
E. morfologia dintilor restanti.
(pag. 415)

1708

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1709

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1670100. Restaurarile fixe la mandibula au urmatoarele caracteristici:


A. prin stopurile ocluzale stabilizeaza ocluzia in pozitia de relatie centrica;
B. o restaurare fixa extinsa la mandibula are sanse mari de descimentare de pe dintii stalpi distali;
C. edentatiile intinse contraindica restaurarile fixe totale;
D. in comparatie cu zona frotala superioara, in zona frontala inferioara nu primeaza cerintele fonetice si
estetice ci doar cele de rezistenta
E. in zona frontala mandibulara dintii sunt doar partial vizibili.
(pag. 473)

S1670101. Semnele radiologice caracteristice alveolizei verticale sunt:


A. apare in directie oblica;
B. sept osos interradicular compact;
C. pierdere osoasa de-a lungul radacinii dintelui;
D. spatiu periodontal cu raditransparenta uniforma;
E. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma.
(pag. 449)

S1670102. Valoarea parodontala a dintilor stalpi, la un edentat partial este dependenta de mai multi
factori:
A. de pozitia de intercuspidare maxima;
B. de morfologia radiculara;
C. de depulparea dintilor;
D. de gradul de uzura a dintilor;
E. de profesie, varsta, sex.
(pag. 418)

S2170103. Existena tendinei la carie se poate stabili prin prezena :


A. Cariilor multiple
B. Obturaiilor multiple
C. Complicaiilor pulpare sub obturaii
D. Edentaiilor
E. Cariilor secundare
(pag. 478)

S2170104. Indicaiile restaurrilor fixe mobilizabile i demontabile:


A. Leucoplazii, lichen plan pe mucoasa subiacent intermediarilor
B. n protetica implantologic
C. n situaii de spaiu protetic diminuat
D. n cmpuri protetice cu pierdere mare de substan osoas
E. Cnd exist dini stlpi ct mai paraleli
(pag. 491)

S2170105. Modificrile observate de Shugars i Bader pe durata de 6,9 ani de la instalarea unei
edentaii :
A. Distana dintre dinii limitrofi breei 2 mm
B. Distana dintre dinii limitrofi breei 1 mm
C. Extruzia dinilor antagoniti a fost 2 mm
D. Extruzia dinilor antagoniti a fost 1 mm
E. Cantitatea de os alveolar pierdut adiacent dinilor limitrofi breei 1 mm
(pag. 499)

S2170106. Restaurarea unei edentaii totale printr-o protez fix sprijinit pe implante:

1709

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1710

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A.
B.
C.
D.

La mandibul zona cea mai sigur de inserare a implantelor este cea interforaminal
n zona interforaminal se inser 2 4 implante
n zona interforaminal se inser 6 8 implante
Protezarea este bine s se fac pe patru implante : cte unul n dreptul caninilor i cte unul n zona
molar
E. Protezarea se poate face printr-o restaurare fix pe implantele interforaminale cu extensii distale
(pag. 489)

S2170107. Restaurrile protetice fixe cu agregare adeziv :


A. Sunt rezervate pentru breele edentate delimitate de dini integri
B. Sunt indicate pentru breele n care creasta edentat prezint o rezorbie exage-rat
C. Sunt indicate cnd diametrul mezio-distal al breei depete cu mult volumul normal al viitorului
interemediar
D. Sunt indicate n cazul prezenei diastemelor i tremelor nari
E. Sunt indicate n cazul n care nclinaia dinilor stlpi nu depete 150
(pag. 496)

S2170108. Sistemul telescopic :


A. Se poate realiza prin telescopare cilindric
B. Se poate realiza prin telescopare conic
C. Marginea cervical a coroanelor turnate ptrunde n anul gingival
D. Este indicat numai n breele cu dini stlpi paraleli
E. Este utilizat frecvent n supraprotezarea total pe implante
(pag. 492)

S2270109. Edentatia de premolar secund superior (clasa III Kennedy) se restaureaza corect prin
proteza partiala fixa agregata pe:
A. canin si premolar prim cu extensie distala
B. premolar prim si molar prim
C. molarul prim si molarul secund cu extensie meziala
D. in mod exceptional molarul prim cu extensie meziala
E. implant endoosos
(pag. 457-458)

S2270110. Edentatia de premolar prim superior (clasa III Kennedy) se poate restaura prin proteza
partiala fixa astfel:
A. agregata pe canin si premolarul secund
B. agregata pe premolarul secund cu extensie meziala
C. agregata pe premolarul secund si molarul prim cu extensie meziala
D. restaurare adeziva agregata pe canin si premolarul secund (la copii si adolescenti)
E. implant endoosos(dupa 18-20 ani)
(pag. 458)

S2270111. Edentatia incisivului central superior (clasa III Kennedy) se restaureaza corect prin proteza
partiala fixa agregata pe:
A. incisivul central de pe hemiarcada opusa si incisivul lateral de pe partea edentatiei
B. incisivul central de pe hemiarcada opusa si incisivul lateral de pe partea edentatiei, prin punte adeziva,
daca acestia sunt integrii sin u exista diastema
C. incisivul lateral de pe partea edentatiei cu extensie
D. incisivul lateral de pe hemiarcada opusa cu extensie
E. implant endoosos
(pag. 463)

1710

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1711

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2270112. Edentatia de incisive lateral superior (clasa III Kennedy) se poate restaura prin proteza
partiala fixa agregata pe:
A. canin cu extensie meziala
B. canini si premolar prim (afectat de carii) cu extensie meziala
C. incisiv central cu extensie distala
D. incisiv central si canin
E. implant endoosos
(pag. 464)

S2270113. Edentatia ambilor incisive centrali superiori (clasa IV Kennedy) se poate restaura prin
proteza partiala fixa agregata pe:
A. incisivii laterali (daca au valoare parodontala corespunzatoare)
B. canini si incisivii laterali
C. punte adeziva (la tineri, in anumite conditii)
D. doua implante endoosose
E. se poate restaura doar prin proteza mobilizabila
(pag. 464-465)

S2270114. Edentatia de canin superior se poate restaura prin proteza partiala fixa agregata pe:
A. primul premolar cu extensie meziala
B. ambii premolari cu extensie meziala (la pacientii cu conducere de grup)
C. incisivul lateral si primul premolar
D. implant endoosos (la tineri peste 18 ani)
E. ambii premolari cu extensie meziala (la pacienti cu conducere canina)
(pag. 465-466)

S2270115. In cazul edentatiei de patru incisive mandibulari (clasa IV Kennedy) se poate opta pentru
urmatoarea solutie protetica de durata:
A. proteza partiala fixa, de obicei metalo-ceramica, agregata pe cei doi canini
B. proteza partiala fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini si pe toti premolarii
C. proteza partiala fixa metalo-ceramica agregat pe cei doi canini si pe premolarul unu
D. patru implante endoosoase (in anumite conditii)
E. proteza Kemmeny
(pag. 474)

S2270116. Elementele de agregare in cadrul unei proteze partiale fixe au urmatoarele roluri:
A. sa acopere preparatia
B. sa protejeze pulpa dentara
C. sa protejeze parodontiul marginal
D. sa preia fortele ce se aplica pe ele si pe intermediari
E. sa refaca morfo-functinalitatea arcadei dentare
(pag. 475)

S2270117. Alegerea elementelor de agregare :


A. este facuta intotdeauna de medic
B. poate fi facuta de medic in colaborare cu pacientul (cand sunt mai multe variante)
C. poate fi facuta de medic in colaborare cu tehnicianul dentar
D. poate influenta rezistenta protezei partiale fixe
E. poate influenta longevitatea protezei partiale fixe
(pag. 475)

S2270118. Elementele de agregare in regiunea frontala :


A. trebuie sa indeplineasca exigente mecanice

1711

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1712

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

trebuie sa asigure stopuri ocluzale


trebuie sa asigure ghidaje fiziologice de durata
pot fi coroane partiale sau chiar inlay-uri
pot fi D.C.R.-uri acoperite de coroane mixte
(pag. 475)

S2270119. Elementele de agregare in regiunea laterala:


A. trebuie sa asigure stopurile ocluzale
B. trebuie sa aiba o rezistenta mecanica deosebita
C. trebuie sa participe la indeplinirea functiei fonetice
D. se prefera coroanele de invelis turnate si mixte
E. se pot utiliza si coroane partiale si incrustatii(in edentatii unidentare, cel mult bidentare)
(pag. 475)

S2270120. In edentatiile mai intinse, pe dintii stalpi meziali nu se recomanda folosirea elementelor de
agregare de tipul:
A. coroane mixte
B. coroane partiale
C. incrustatii simple
D. coroane din doua bucati
E. D.C.R.-uri acoperite cu coroane mixte
(pag. 476)

S2270121. Valoarea biomecanica a dintilor stalpi depinde de:


A. pozitia dintilor
B. sex
C. morfologia coronara
D. starea generala a pacientului
E. vitalitatea dintilor
(pag. 476-477)

S2270122. Avantajele restaurarilor protetice fixe monobloc fata de restaurarile protetice fixe lipite sau
sudate sunt:
A. scurtarea numarului de etape clinico-tehnice
B. consum redus de materiale
C. pret de cost mai redus
D. posibilitatea verificarii adaptarii elementelor de agregare pe campul protetic
E. nu necesita confectionarea unui model de lucru cu bonturi mobile
(pag. 479-480)

S2270123. Dupa topografia zonei in care sunt inserate, restaurarile protetice fixe sunt:
A. R.P.F. la maxilar si/sau la mandibula
B. R.P.F. intercalate
C. R.P.F. frontale
D. R.P.F. laterale
E. R.P.F. extinse fronto-laterale
(pag. 482-483)

S2270124. Restaurarile protetice fixe totale realizate si in scop de imobilizare reprezinta:


A. mijloace fixe provizorii de imobilizare
B. una din etapele incipiente ale tratamentului parodontitelor marginale
C. mijloace fixe permanente de imobilizare

1712

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1713

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. una din etapele finale importante ale tratamentului parodontitelor marginale


E. o metoda suficienta de tratament a parodontitelor marginale
(pag. 489)

S2270125. Restaurarile protetice fixe mobilizabile si demontabile sunt indicate in urmatoarele situatii:
A. mucoasa subiacenta intermediarilor prezinta leziuni de tipul leucoplaziei, lichen plan, etc.
B. campuri protetice cu pierderi mari de substanta ce pot fi rezolvate prin procedee de augmentare
C. dintii stalpi paraleli
D. spatiu protetic diminuat
E. protetica implantologica
(pag. 491)

S2270126. Sistemul telescopic poate fi utilizat in cadrul R.P.F. mobilizabile in urmatoarele situatii
clinice:
A. brese edentate la care dintii stalpi sunt paraleli
B. edentatii insotite de lipsa de substanta a crestelor
C. in tehnologia protezelor chirurgicale
D. pe dinti stalpi dupa rezectie apicala
E. in edentatii ce au necesitat interventii chirurgicale asupra substratului osos (regularizari ale crestelor
alveolare)
(pag. 492)

S2270127. In cadrul tratamentului protetic al unui pacient, specialistul trebuie sa ia in considerare


urmatorii factori:
A. biomecanic
B. parodontal
C. estetic
D. financiar
E. psihic
(pag. 413)

S2270128. Protezele partiale fixe se pot sprijini pe:


A. dinti naturali
B. crestele alveolare
C. implante dentare
D. dinti naturali si implante dentare
E. bolta palatina
(pag. 414)

S2270129. Restaurarile protetice fixe se caracterizeaza prin:


A. sprijin dento-parodontal
B. inscrierea volumului lor in cel al arcadelor dentare
C. sprijin muco-osos
D. sprijin mixt
E. volumul lor depaseste cu mult pe cel al arcadelor dentare
(pag. 414)

S2270130. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de:


A. numarul dintilor restanti
B. dispozitia topografica a dintilor restanti pe arcada
C. stopurile ocluzale pe care dintii restanti le realizeaza cu antagonistii
D. inaltimea coroanei anatomice a dintilor restanti
E. statusul parodontal al dintilor restanti

1713

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1714

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 415)

S2270131. Modelele pe care se face cel mai bine vizualizarea reliefului ocluzal trebuie sa posede
urmatoarele conditii:
A. amprenta se va lua cu alginate de buna calitate
B. modelele vor reproduce cu precizie forma arcadelor dentare
C. se ofera cele mai precise detalii privind relieful ocluzal
D. conservarea atenta a suprafetelor ocluzale printr-o depozitare adecvata
E. sa fie turnate din ghipsuri obisnuite
(pag. 417)

S2270132. In etapa de elaborare a planului de tratament al unui edentate partial ne intereseaza


preponderant urmatoarele pozitii mandibulare:
A. pozitia de deschidere larga a gurii
B. pozitia de repaus mandibular
C. pozitia de intercuspidare maxima
D. ocluzia de relatie centrica
E. pozitia de propulsie maxima
(pag. 419)

S2270133. Criteriile unei ocluzii fiziologice (dupa Korber) ar fi urmatoarele:


A. stabilirea simultana a stopurilor ocluzale
B. solicitarile ocluzale sa se distribuie uniform la toti dintii laterali, dupa o directie apropiata de axul lor lung
C. fortele ocluzale sa se distribuie la toti dintii frontali
D. absenta breselor edentate
E. dintii frontali sa asigure dezocluzia sectoarelor laterale in miscarile excentrice ale mandibulei
(pag. 420)

S2270134. Starea psihica a unui pacient edentate partial poate influentata de :


A. imposibilitatea de a efectua o masticatie normala
B. alterarea fizionomiei
C. schimbarea vocii
D. diminuarea auzului
E. alterarea starii generale
(pag. 425)

S2270135. Clasificarea edentatiei partiale dupa Kennedy:


A. tine cont de intinderea breselor edentate
B. tine cont de topografia breselor edentate
C. imparte edentatiile in patru clase
D. imparte edentatiile in sase clase
E. tine cont de starea de sanatate parodontala a dintilor restanti
(pag. 425)

S2270136. Pentru a fi utila in elaborarea unui plan terapeutic, o clasificare a edentatiei partiale trebuie
sa cuprinda urmatoarele criterii:
A. topografia si intinderea breselor edentate
B. valoarea functionala a dintilor restanti
C. particularitatile relatiei ocluzale
D. statusul parodontal al dintilor restanti
E. date privind starea articulatiilor temporo-mandibulare
(pag. 428)

1714

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1715

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2270137. Alegerea dintilor stalp in cazul unei restaurari protetice fixe trebuie sa tina cont de:
A. statusul coroanelor dentare
B. morfologia radiculara
C. statusul endodontal
D. doleantele pacientului
E. implantarea dintilor
(pag. 433)

S2270138. In evaluarea gradului de igiena orala, pentru detectarea placii bacteriene se pot utiliza solutii
revelatoare de genul:
A. negru de fum
B. albastru de metilen 2%
C. solutie iodoiodurata (LUGOL)
D. solutie de fluoresceina DC galben nr.8
E. produse tipizate de tipul Ceplac
(pag. 441)

S2270139. Cauzele fiziologice ale augmentarii tranzitorii a mobilitatii dentare pot fi:
A. dezocluzia prelungita (din timpul somnului)
B. ciclurile menstruale
C. dinti vecini cu o extractie laborioasa
D. dinti supusi unor tratamente ortodontice
E. sarcina
(pag. 444)

S2270140. Cauzele iatrogene ale mobilitatii dentare tranzitorii pot fi:


A. dinti vecini cu o extractie laborioasa
B. dinti supusi unor interventii chirurgicale parodontale si periapicale
C. dinti supusi unor terapii ortodontice
D. dinti stalpi in cursul elaborarii unor restaurari protetice de amploare
E. dezocluzia prelungita (in timpul somnului)
(pag. 444)

S2270141. Mobilitatea dentara patologica poate fi determinate de:


A. insuficienta parodontala
B. abrazie patologica
C. procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, etc.)
D. bruxismul
E. boli cardio-vasculare
(pag. 444-445)

S2270142. Aparatul Periotest de determinare a mobiltatii dentare nu trebuie utilizat in urmatoarele


cazuri:
A. in toate tipurile de procese periapicale cornice
B. in traumatismele acute
C. in traumatismele cornice
D. implantele endoosoase in perioada de vindecare in primele 2-3 luni de la inserare
E. in toate tipurile de procese periapicale acute
(pag. 447)

S2270143. Semnele radiologice in cazul unui dinte stalp sanatos sunt urmatoarele:
A. largirea spatiului periodontal

1715

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1716

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

continuitatea septului osos alveolar


radiotransparenta periapicala
compacta osoasa alveolara continua
camera pulpara cu radiotransparenta uniforma
(pag. 449)

S2270144. Gradul I leziune incipienta de afectare a furcatiei in plan orizontal se caracterizeaza prin:
A. usoara alveoliza in zona furcatiei
B. leziunea depaseste 1/3 din spatial interradicular in sens V-O
C. sonda paodontala nu patrunde interradicular
D. examen radiografic neconcludent
E. deschiderea furcatiei este vizibila clinic
(pag. 450)

S2270145. Gradul II leziune partiala de afectare a furcatiei in plan orizontal se caracterizeaza prin:
A. alveoliza mai avansata
B. leziunea nu depaseste 1/3 din spatial interradicular in sens V-O
C. sonda parodontala patrunde interradicular
D. sonda parodontala nu ajunge pe partea opusa
E. radiografic se observa o radiotransparenta crateriforma
(pag. 450)

S2270146. Gradul III leziune completa de afectare a furcatiei in plan orizontal se caracterizeaza prin:
A. osul interradicular lipseste
B. furcatia acoperita vestibular si oral de tesut gingival
C. furcatia poate fi observata clinic
D. sonda parodontala patrunde dintr-o parte in cealalta a spatiului interradicular
E. radiografic se observa o radiotransparenta crateriforma
(pag. 450)

S2270147. Fibrele Sharpey ce formeaza ligamentul parodontal se impart in urmatoarele grupe:


A. transseptale
B. alveolare crestale
C. radiculare
D. apicale
E. orizontale
(pag. 451)

S2270148. Functiile ligamentului parodontal sunt:


A. transmitere de socuri
B. absorbant de forte
C. formare si remodelare
D. nutritiva
E. senzoriala
(pag. 451)

S2270149. In limite fiziologice, ligamentul parodontal se poate adapta unor cresteri ale functiei
ocluzale prin:
A. amplificarea latimii
B. amplificarea lungimii
C. marirea numarului fibrelor Sharpey
D. subtierea fibrelor

1716

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1717

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. ingrosarea fibrelor
(pag. 452)

S2270150. In cazul dintilor cu hipofunctie sau care nu participa deloc la realizarea functiilor, la nivelul
parodontiului se produc urmatoarele modificari:
A. se atrofiaza ligamentul parodontal
B. se largeste spatial ligamentar
C. fibrele sunt reduse ca numar si densitate
D. fibrele isi pierd orientarea
E. fibrele vor fi dispuse in final perpendicular cu suprafata radacinii
(pag. 452)

S2270151. Imbatranirea ligamentului parodontal determina:


A. o scadere a numarului fibrelor elastice
B. scaderea vascularizatiei
C. scaderea numarului fibrelor de colagen
D. cresterea numarului tulburarilor aterosclerotice
E. atat reducerea cat si cresterea grosimii ligamentului parodontal
(pag. 452)

S2270152. Edentatia de molar prim superior (clasa III Kennedy) se restaureaza corect prin proteza
partiala fixa agregata pe:
A. molarul secund cu extensie meziala
B. cei doi premolari cu extensie distala
C. molarul si premolarul secund
D. in mod exceptional molarul secund si cel de minte cu extensie meziala
E. implant endoosos (dupa 18-20 ani)
(pag. 456)

S2270153. Edentatia de premolar secund si molar prim superior (clasa III Kennedy) se restaureaza
corect prin proteza partiala fixa agregata pe:
A. premolarul prim si molarul secund
B. implante endoosoase
C. molarul secund si molarul de minte cu extensii meziale
D. premolarul prim, molarul secund si molarul de minte (daca exista si are un ax normal de implantare)
E. canin, premolar prim si molar secund pentru a asigura un sprijin cat mai solid
(pag. 457)

S2270154. Sistemele de culisare utilizate in cadrul R.P.F. mobilizabile se caracterizeaza prin:


A. doar intermediarii R.P.F. pot fi mobilizati
B. elementele de agregare raman fixate pe dintii stalpi
C. pot fi mobilizate atat elementele de agregare cat si intermediarii
D. culisele pot fi extra sau intracoronare
E. de obicei matricea se fixeaza la dintele stalp iar patricea la intermediari
(pag. 492)

S2270155. Puntile cu crosete:


A. sunt restaurari protetice traditionale
B. fac trecerea de la protezele fixe la cele traditionale
C. pot fi utilizate ca restaurari provizorii de lunga durata
D. pot inlocui 3-4 dinti lipsa
E. intermediarii sunt de obicei dinti tubulari din acrilat

1717

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1718

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 494)

S2270156. Indicatiile restaurarilor protetice fixe cu agregare adeziva sunt:


A. brese delimitate de dinti integrii
B. brese reduse frontale
C. brese in regiunea premolarilor
D. brese in zona de sprijin
E. brese la care creasta edentata prezinta o rezorbtie accentuata
(pag. 496)

S2270157. Restaurarile protetice fixe cu agregare adeziva:


A. reclama preparatii superficiale
B. se indica mai ales la pacientii tineri
C. se pot aplica pe dinti stalpi ai caror axe de implantare au o inclinatie >15 grade
D. se pot aplica fara probleme pe dinti mobili sau cu mobilitati diferite
E. se recomanda ca mijloace de contentie postterapeutice ortodontice sau chirurgicale
(pag. 496)

S2270158. Restaurarile protetice fixe cu agregare adeziva sunt contraindicate in urmatoarele situatii:
A. diasteme mari
B. ocluzii deschise
C. progenie adevarata
D. bruxism
E. suparfete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi
(pag. 496)

S2270159. Restaurarile protetice pe implante pot fi:


A. fixe
B. mobilizabile
C. adezive
D. mobile
E. hibride
(pag. 497)

S2270160. Temporizarea terapiei de restaurare protetica se recomanda in caz de:


A. hepatita virala
B. T.B.C. pacient BK pozitiv
C. sarcina
D. cardiopatie ischemica
E. translatia pura a molarului de 12 ani
(pag. 499)

S2270161. In conditii de stress ocluzal, implantele au o mobilitate fiziologica :


A. axiala de 5 m
B. laterala de 10-50 m
C. axiala de 10-50 m
D. laterala de 5m
E. nu au mobilitate nici axiala, nici laterala
(pag. 497)

S2270162. Atitudinea de expectativa in cazul terapiei de restaurare protetica se recomanda in cazul


pacientilor cu:
A. o bresa intercalata posterioara

1718

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1719

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

o bresa frontala
doua brese intercalate posterioare
edentatii terminale simultane pe cele doua arcade (arcade scurtate)
arcade intrerupte
(pag. 499-500)

S2270163. Radacinile primului molar permanent superior:


A. toate radacinile sunt curbate
B. radacinile vestibulare sunt curbate reciproc spre apex
C. radacinile vestibulare sunt divergente una fata de cealalta
D. radacinile vestibulare sunt convergente una fata de cealalta
E. confera acestui dinte o foarte buna valoare protetica
(pag. 434)

S2270164. O edentatie totala se poate restaura printr-o proteza fixa spijinita pe implante :
A. protezarea este suficient sa se faca pe patru implante dispuse in planuri diferite:cate unul in dreptul
caninilor si cate unul in zona laterala
B. la mandibula zona cea mai sigura de inserare a implantelor este zona interforaminala
C. in zona interforaminala se insera 2-4 implante
D. in zona interforaminala se insera 6-8 implante
E. suprastructura protetica totala pe implante este bine sa fie cimentata provizoriu pentru ca pacientul sa se
acomodeze cu ea
(pag. 489,491)

S2270165. Sistemul telescopic utilizat in cadrul R.P.F. mobilizabile:


A. marginea cervicala a coroanei turnate suprapuse patrunde in santul gingival
B. bizoul capei nu trebuie sa patrunda in santul gingival
C. exista o telescopare cilindrica
D. exista o telescopare conica
E. este indicata numai in brese edentate cu dinti stalpi paraleli
(pag. 492)

S2270166. Mobilitatea fiziologica a dintilor are urmatoarele valori:


A. 0,15 mm la pluriradiculari
B. 0,10 mm la monoradiculari
C. 0,15 mm atat la mono cat si la pluriradiculari
D. 0,10 mm la pluriradiculari
E. 0,15 mm la monoradiculari
(pag. 443)

S2570167. Planul terapeutic al unei edentaii pariale este condiionat de :


A. numrul dinilor restani
B. topografia dinilor restani pe arcad
C. stopurile ocluzale pe care dinii restani le realizeaz cu antagonitii
D. statusul parodontal
E. tonicitatea muscular
(pag. 415)

S2670168. n cadrul examiarii clinice a edentatului total, evidentierea boltii palatine n "V ofera
premizele pentru:
A. o stabilitate buna a protezei
B. o adeziune excelenta
C. o stabilitate redusa;

1719

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1720

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. un sprijin bun;
E. un sprijin deficitar
(pag. 46)

S2670169. n cadrul examinarii clinice a edentatului total purtator de proteze, pozitia de repaus a limbii:
A. se examineaza dupa ndepartarea protezelor vechi din cavitatea bucala
B. se examineaza cu vechile proteze n cavitatea bucala
C. este favorabila cnd este posterioara
D. este favorabila cnd este anterioara
E. permite protractia mai ampla cnd este posterioara
(pag. 48)

S2670170. Bolta palatina n forma de "U asigura:


A. adeziunea protezei
B. sprijin
C. stabilitate multumitoare
D. sprijin deficitar
E. stabilitate redusa
(pag. 46)

S2670171. Evidentierea unei creste moderat retentive la examinarea cmpului protetic edentat total
nseamna ca:
A. va fi favorabila mentinerii si stabilitatii protezei;
B. necesita amprentare cu materiale rigide;
C. necesita amprentare cu materiale elastice;
D. necesita corectare chirurgicala;
E. nu favorizeaza mentinerea si stabilitatea protezei
(pag. 45)

S2670172. Mucoasa palida, subtire, cu rezilienta mica la nivelul cmpului edentat total:
A. este caracteristica unui cmp protetic "dur;
B. necesita amprentare de despovarare,
C. necesita amprentare compresiva;
D. reclama utilizarea unor materiale termoplastice pentru amprentare,
E. presupune utilizarea alginatului pentru amprentare
(pag. 47)

S2670173. Zona Eisenring se apreciaza:


A. cu gura pacientului larg deschisa;
B. cu gura pacientului usor deschisa;
C. privind largimea spatiului n timpul sursului fortat;
D. privind largimea spatiului balansnd mandibula;
E. privind largimea spatiului tractionnd lateral obrajii
(pag. 47)

S2670174. La edentatul total limba voluminoasa, tonica:


A. este favorabila n timpul amprentarii;
B. ridica dificultati n amprentare;
C. va contribui la mentinerea protezei;
D. are actiune dislocatoare pentru proteza totala mandibulara;
E. nu are importanta pentru amprentare
(pag. 48)

1720

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1721

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2670175. Planseul bucal:


A. este favorabil cnd are insertie joasa;
B. este favorabil cnd are insertie nalta;
C. este favorabil cnd are o tonicitate mare;
D. este favorabil cnd are o tonicitate mica;
E. nu are importanta pentru tratamentul protetic
(pag. 48)

S2970176. care sunt posibilitatile ca dintii cu insuficienta parodontala sa poata fi utilizati ca stalpi intro protezare fixa?
A. mai bine se extrag
B. cei cu anchiloza, da
C. se poate apela la depulpare
D. se poate apela la transfixatie
E. se poate apela la implante de aditie
(pag. 418)

S2970177. Ce indica asimetria miscarilor limita orizontale ale mandibulei?


A. ticuri ale pacientului
B. limitarea miscarilor de catre o mialgie
C. limitarea miscarilor de catre o artralgie
D. procese de remodelare functionala cauzate de tulburari functionale indelungate
E. evitarea unui dinte dureros
(pag. 421)

S2970178. Care sunt materialele dentare care pastreaza cu certitudine integritatea stopurilor ocluzale
in timp?
A. aliajele
B. acrilatele
C. ceramica
D. ceromerii
E. sticla polimerica
(pag. 222)

1721

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1722

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 71
nregistrarea relaiilor intermaxilarew n protezarea fix
BIBLIOGRAFIE:
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timioara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1371001. Hellman in 1924 considera ca in intercuspidare maxima exista
A. 140 suprafete de contact
B. 90 suprafete de contact
C. 144 suprafete de contact
D. 138 suprafee de contact
E. 100 suprafete de contact
(pag. 157)

S1371002. Plasarea Jig-ului universal creaza o dezocluzie molara de:


A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
(pag. 152)

S1471003. Coincidenta dintre pozitia de intercuspidare maxima si pozitia de relatie centrica se


intalneste in urmatorul procentaj din cazuri:
A. 7 - 10 %;
B. 10 - 13 %;
C. 13 - 17 %;
D. 17 - 20 %;
E. 20 - 23 %.
(pag. 148)

S1471004. in cazul long centricului, fata de relatia centrica intercuspidarea maxima se realizeaza intr-o
pozitie mai anterioara cu:
A. 0,2 - 0,5 mm;
B. 0,5 - 1 mm;
C. 0,2 - 1, 75 mm;
D. 0,5 - 1, 5 mm;
E. 0, 5 - 1,75 mm.
(pag. 148)

S1471005. in cazul utilizarii jig-ului universal la determinarea relatiei centrice se urmareste obtinerea
unei dezocluzii molare de circa:
A. 0,5 mm;
B. 1 mm;
C. 1,5 mm;
D. 2 mm;
E. 2,5 mm.
(pag. 152)

1722

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1723

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1471006. Metoda"pivotului central de sprijin"se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. Este o tehnica de inregistrare grafica extraorala a relatiei centrice;
B. Reclama utilizarea obligatorie a unui articulator adaptabil;
C. Elimina contactele dentare necontrolabile;
D. Se utilizeaza la inrtegistrarea grafica a relaiei centrice in plan vertical;
E. Se utilizeaza la inregistrarea grafica a relatiei centrice in plan sagital.
(pag. 155)

S1471007. Relatia centrica nu reprezinta:


A. O pozitie diagnostica;
B. O pozitie de referinta;
C. O pozitie ocluzala;
D. O poziie reproductibila;
E. O pozitie axial terminala.
(pag. 146-148)

S1471008. Utilizarea separatorului ocluzal la determinarea relatiei centrice se bazeaza pe principiul:


A. Homotropiei linguo-mandibulare;
B. Reflexului molar;
C. Flexiei gatului;
D. Extensiei gatului;
E. Tripodizarii mandibulare.
(pag. 153)

S1571009. Materialul cu care se inregistreaza ocluzia in protetica fixa trebuie sa prezinte urmatoarele
caracteristici:
A. o rigiditate initiala pentru a putea fi introdus cu usurinta in cavitatea bucala
B. sunt indicate pentru inregistrare materiale care se intaresc perfect
C. vascozitatea scazuta a materialului in momentul inregistrarii poate determina ghidaje fortate
D. grosimea materialului trebuie sa permita imprimarea dintilor pe o adancime de 1,5-2mm
E. priza materialului trebuie sa se produca dupa indepartarea din cavitatea bucala.
(pag. 154)

S1571010. Reperul osos in relatie centrica se refera la:


A. stabilirea unei distante convenabile Gnation-Subnazale egala cu cea a etajului mijlociu,cu corespondenta
liniei mediane a mandibulei cu linia medio-sagitala a fetei
B. plasarea centrica a condililor in cavitatile glenoide
C. condilii in relatie centrica se situeaza pe linia tragus-unghiul extern al ochiului la 13mm anterior de tragus
D. contractia echilibrata si simetrica a grupelor musculare
E. in relatie centrica condilii nu se palpeaza in conductul auditiv extern.
(pag. 148)

S1571011. Suprafetele dentare de ghidaj pe care aluneca suprafetele de sprijin in cursul miscarilor
mandibulare sunt reprezentate de:
A. versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari inferiori
B. versantii vestibulari ai cuspizilor vestibulari inferiori
C. marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
D. versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
E. versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor superiori.
(pag. 160)

S1671012. Long centric-ul:


A. este decelabil la 10-13% dintre indivizi;

1723

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1724

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

presupune alunecarea anterioara a condililor pe pantele tuberculilor articulari,


se caracterizeaza prin existenta pozitiei de relatie centrica realizata anterior intercuspidarii maxime;
se caracterizeaza prin distanta sagitala intre relatia centrica si intercuspidarea maxima de 0.2-1.75 mm
se caracterizeaza printr-o distanta sagitala intre relatia centrica si intercuspidarea maxima de maxim 1 mm
(pag. 148)

S1671013. Pozitionarea mandibulei in RC prin metoda unimanuala:


A. este descrisa de Peter Dawson;
B. se aplica pentru controlul contactelor dentare in RC;
C. se aplica pentru controlul gutierelor ocluzale,
D. este o tehnica cu trei degete;
E. necesita prezenta asistentei pentru realizarea ei
(pag. 151)

S1671014. Triunghiul lui Mario Spirgi este reprezentarea:


A. triunghiului bicondilo-simfizar;
B. situatiei de point centric;
C. situatiei de wide centric;
D. situatiei de freedom in centric;
E. situatiei de long centric
(pag. 149)

S2171015. nregistrarea ocluziei n RC cu val de cear (Bratu):


A. Folosete aboane de ocluzie
B. Se utilizeaz la pacienii care nu mai au contacte dento-dentare
C. Ceara folosit trebuie s nu aib plasticitate mare cnd este ramolit (nclzit)
D. n baza acestei nregistrri se va monta n articulator modelul superior n poziie de RC fa de modelul
inferior
E. n baza acestei nregistrri se va monta n articulator modelul inferior n poziie de RC fa de modelul
superior
(pag. 154-155)

S2171016. La pacienii cu ocluzie instabil care trebuie protezai fix se recomand (Bratu) :
A. Memorarea relaiilor intermaxilare prin restaurri provizorii
B. Prepararea seriat a dinilor i realizarea unor mici ine din acrilat autopolimeriza-bil
C. Folosirea unor abloane de ocluzie confecionate naintea preparrii dinilor
D. Efectuarea seriat a elementelor de agregare
E. nregistrarea RC n dimensiune vertical optim
(pag. 145-146)

S2271017. In cazul long-centric LC fata de RC intercuspidarea maxima se realizeaza printr-o pozitie


mai anterioara cu:
A. 0.2-0.5 mm
B. 0.5-1 mm
C. 0.2-1.75 mm
D. 0.3-1.5 mm
E. 0.3-1.75 mm
(pag. 148)

S2271018. Referitor la RC, uratoarele afirmatii sint false:


A. Nu se coreleaza cu rapoturile dento-dentare
B. Stabilizeaza condilii mandibulari fata de baza craniului
C. Este o pozitie articulara

1724

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1725

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Este o pozitie ocluzala


E. A fost denumita si pozitie ligamentara
(pag. 146)

S2271019. Plasarea Jig-ului universal creeaza o dezocluzie molara de:


A. 0.5 mm
B. 1 mm
C. 1.5 mm
D. 2 mm
E. 2.5 mm
(pag. 152)

S2271020. Coincidenta dintre PIM si RC se intilneste:


A. 7-10% din indivizi
B. 13-17% din indivizi
C. 10-13% din indivizi
D. 15-20%din indivizi
E. 13-23% din indivizi
(pag. 148)

S2271021. Metoda "pivotului central de sprijin" se caracterizeaza prin:


A. Este tehnica de inregistrare grafica exclusiv extraorala a RC
B. Elimina contactele dento-dentare necontrolabile
C. Reclama utilizarea obligatorie a unui articulator adaptabil
D. Se utilizeaza la inregistrarea grafica a RC in plan vertical
E. Se utilizeaza la inregistrarea grafica a RC in plan sagital
(pag. 155)

S2271022. Metoda de conducere bimanuala a mandibulei in RC prezinta uramatoare avantaje:


A. Depinde de capacitatea operatorului de a aplica forte dirijate
B. Depinde de instruirea operatorului
C. Depinde de pozitia capului si fotoliului dentar
D. Da rezultatele cele mai sigure si repetabile
E. Necesita asistenta pentru realizare
(pag. 148)

S2271023. Pntru inregistrarea, reproducerea si analiza functionala in vederea unei restaurari protetice
fixe functionale de importanta covirsitoare sint:
A. PIM, RC,ORC,OH
B. numai RC si PIM
C. numai ORC si PIM
D. numai OH si ORC
E. numai RC si ORC
(pag. 142)

S2271024. Pentru obtinerea relaxarii musculare se utilizeaza stimulatorul electric care prin excitarea
nervului mandibular provoaca contractii puternice ale muschilor mobilizatori : v
A. 2,5 sec. pe o durata de 45 min., urmate de relaxare
B. 10 sec pe o durata de 45min , urmata de relaxare
C. 2,5 sec pe o durata de 10-15 min urmata de relaxare
D. 2,5 sec pe o durata de 20-30 min urmata de relaxare
E. 1 sec pe o durata de 30-35 min urmata de relaxare

1725

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1726

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 150)

S2271025. Kubein si Yahnig au prezenta un concept functional cu privirea la biomecanica ATM in anul:
A. 1980
B. 1970
C. 1982
D. 1983
E. 1975
(pag. 143)

S2271026. Referitor la RC:


A. Este o pozitie ocluzala
B. Nu este constanta toata viata
C. Nu poate fi uneori modificata de contactele dento-dentare
D. Nu se determina prin teste fonetice
E. Este o pozitie de referinta pentru principalele miscari mandibulare
(pag. 148)

S2271027. Triunghiul lui Mario Spirgi este reprezentarea:


A. Triunghiului bicondilo-simfizar
B. Situatiei wide-centric
C. Situatiei point-centric
D. Situatiei de freedom-incentric
E. Situatiei long-centric
(pag. 149)

S2271028. Pentru deteminarea RC, se obtine relaxarea musculara cu aparate de antrenament,


retruzorul Hickok si dispozitivul Cohen , dupa:
A. 5-10 minute de antrenament
B. 20-30 minute de antrenament
C. 40 min de antrenament
D. 1-2 minute de antrenament
E. Sedinte de antrenament repetate timp de 50 de minute
(pag. 150)

S2271029. In cazul utilizarii jig-ului universal la determinarea RC se urmareste obtinerea unei


dezocluzii molare de circa:
A. 0,5
B. 0,75
C. 1,5
D. 2 mm
E. 1mm
(pag. 153)

S2271030. Utilizarea separatorului ocluzal la determinarea RC se bazeaza pe principiul:


A. Homotropiei linguo-mandibulare
B. Reflexului molar
C. Flexia gitului
D. Extensia gitului
E. Tripodizarii mandibulare
(pag. 153)

S2271031. Long-centric-ul:

1726

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1727

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Nu este decelabil la 10-13% din indivizi


Presupune alunecarea anterioara a condinilor pe pantele tuberculilor mandibulari
Se caracterizeaza prin existenta pozitiei de RC realizata anterior de IM
Se caracterizeaza prin distanta sagitala dintre RC si IM de 0,2-1,75mm
Se caracterizeaza prin distanta sagitala dintre RC si IM de 0,2-1mm
(pag. 148)

S2271032. In protetica fixa , grosimea materialelor cu care se inregistreaza ocluzia trebuie sa fie:
A. 1 mm
B. 0,5 mm
C. 0,75 mm
D. 1,5-2 mm
E. 2 mm
(pag. 158)

S2271033. Conceptul de ghidaj lateral-secvential cu dominanta canina a fost denumite de:


A. Slavicek
B. Mario Spirgi
C. Kubein
D. Yahnig
E. Niciunul dintre ei
(pag. 162)

S2571034. Metoda de nregistrare grafic a relaiei centrice se bazeaz pe urmtorul principiu:


A. contracia izometric a muchilor cobortori ai mandibulei
B. relaxarea unilateral a muchilor mobilizatori ai mandibulei
C. reglarea nclinrii pantei tuberculului articular
D. nlocuirea contactelor dento-dentareantagoniste necontrolabile printr-un singur punct de sprijin
E. meninerea condililor mandibulei n poziie constant n micarea de protruzie i laterotruzie a mandibulei
(pag. 155)

S2671035. Miscarea de protractie maxima a limbii la amprentare:


A. este recomandata la toti pacientii, pentru a preveni dislocarea protezei;
B. se recomanda la pacientii cu pozitie anterioara a limbii n repaus;
C. este recomandata la pacientii cu limba retractata n repaus;
D. nu se recomanda niciodata, indiferent de pozitia limbii n repaus;
E. pozitia de repaus a limbii nu influenteaza tehnica de amprentare
(pag. 113)

S2671036. Miscarile comandate de medic pentru modelarea amprentei n tratamentul edentatiei totale:
A. se fac la amprentarile cu gura deschisa;
B. se executa la amprentarile cu gura nchisa;
C. se executa att la amprentele cu gura deschisa, ct si la cele cu gura nchisa;
D. se indica la pacientii necooperanti;
E. nu necesita n prealabil instruirea pacientului
(pag. 108)

S2671037. Care dintre urmatoarele materiale au o vscozitate medie n stare de plasticitate:


A. alginatele;
B. materialele bucoplastice;
C. pastele de eugenat de zinc;
D. kerr;

1727

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1728

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. ghips
(pag. 70)

S2671038. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare n edentatia totala se va lua n


considerare ca un cmp protetic dur permite amprentarea cu:
A. alginat;
B. ghips;
C. stents;
D. hidrocoloizi reversibili;
E. orice tip de material de amprentare.
(pag. 67)

S2671039. Amprentarea mucostatica a cmpului protetic edentat total:


A. utilizeaza ca material de amprentare stents;
B. se face sub presiune ocluzala;
C. se face sub presiune digitala;
D. se bazeaza pe aportul tonicitatii musculare n mentinerea protezei,
E. permite realizarea unor proteze cu margini scurte si subtiri
(pag. 105)

S2971040. ORC permite contacte interdentare stabile fara interferente ocluzale:


A. intotdeauna
B. uneori
C. accidental
D. intermitent
E. in mod ideal
(pag. 142)

S2971041. Pentru determinarea PIM este nevoie de:


A. toti dintii arcadelor dentare
B. un numar redus de dinti
C. un numar suficient de dinti
D. dinti situati pe o hemiarcada
E. dinti situati pe doua arcade care se intrepatrund
(pag. 142)

S2971042. Din PIM sunt posibile miscari de excursie a mandibulei cu ghidaj dentar spre:
A. anterior
B. lateral si anterior
C. lateral
D. posterior
E. toate
(pag. 142)

S2971043. In absenta stopurilor ocluzale posterioarese pot determina relatiile intermaxilare?


A. nu
B. cu mare greutate
C. foarte usor
D. accidental
E. da, dar datorita reflexelor cu coordonare centrala si periferica
(pag. 142)

1728

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1729

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1271044. Conform definitiei lui Dupas, RC este:
A. Pozitia mandibulo-craniana fiziologica
B. Raport constant al mandibulei fata de baza craniului si maxilar
C. Pozitia cea mai inalta si cea mai anterioara de contact articular
D. Mandibula se afla in RC numai la sfarsitul ciclului masticator si in timpul deglutitiei
E. Pozitia care favorizeaza rotatia condililor dupa o axa balama terminala
(pag. 147, 148)

S1271045. Dintre factorii care modifica in cursul vietii relatiile de ocluzie se numara:
A. Edentatia terminala bilaterala intinsa
B. Procese patologice acute dento-parodontale
C. Uzura accentuata a arcadelor dentare
D. Uzura redusa a arcadelor dentare
E. Tratamente protetice incorecte
(pag. 144)

S1271046. Evaluarea relatiilor de ocluzie la un pacient poate sa evidentieze:


A. Contacte interdentare stabile in PIM si o DVO incerta
B. Contacte interdentare instabile in PIM si o DVO normala
C. Contacte interdentare stabile in PIM si o DVO normala
D. Contacte ocluzale instabile in PIM si DVO incerta
E. Contacte ocluzale absente intre dintii restanti
(pag. 144)

S1271047. in practica marcarea contactelor dento-dentare presupune:


A. Utilizarea hartiei de articulare albastra pentru contactele in PIM
B. Utilizarea hartiei de articulare rosie pentru contactele in ORC
C. Coincidenta culorilor de marcare a PIM si ORC = point centric
D. Utilizarea hartiei de articulare rosie pentru contactele in PIM
E. Utilizarea hartiei de articulare albastra pentru contactele in ORC
(pag. 157)

S1271048. in RC contactele dento-dentare pot crea mai multe situatii:


A. Daca IM se realizeaza mai posterior cu 0,2 1,75 mm decit RC situatia se numeste long centric
B. Coincidenta PIM cu RC poarta numele de point centric
C. Libertatea de miscare atat in sens vertical cat si in sens sagital poarta numele de freedom in centric
D. Point centricul este decelabil la 20 % din indivizi
E. Libertatea de miscare a mandibulei in RC in sens transversal (1 mm) se numeste wide centric
(pag. 148)

S1271049. Metodele de pozitionare mandibulara in RC se pot grupa astfel:


A. Metoda unimanuala tehnica cu un deget
B. Metoda pozitionarii autoghidate tehnica Jig-ului anterior
C. Metoda bimanuala tehnica bilaterala
D. Metoda bimanuala tehnica cu separatorul ocluzal
E. Metoda miniplanului retroincisiv tehnica Jig-ului universal
(pag. 151-153)

S1271050. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sunt:

1729

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1730

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Obtinerea stabilitatii ocluzale a la long


Functionalitatea ADM perfecta pentru pacient
Obtinerea stabilitatii ocluzale de moment
Revenirea neaparat la raporturile ocluzale initiale
Eliminarea recidivei simptomatologiei DTM
(pag. 158)

S1271051. Pentru memorarea RIM in cursul unui tratament protetic in care vor fi desfiintate temporar
stopurile ocluzale stabile se procedeaza la:
A. Folosirea unor sabloane de ocluzie confectionate dupa prepararea dintilor
B. Restuarari provizorii
C. Efectuarea deodata a elementelor de agregare
D. Prepararea seriata a dintilor si conservarea stopurilor ocluzale de pe acestia cu chei din silicon
E. Restaurari definitive
(pag. 145)

S1271052. Pentru miscarea de lateralitate fiziologica a mandibulei sunt false urmatoarele enunturi:
A. La ghidajul canin poate participa uneori incisivul lateral
B. Este ghidata exclusiv de caninii de partea lucratoare la 20 % din indivizi
C. Este ghidata de canini si premolarii de partea lucratoare
D. Pe partea nelucratoare apare dezocluzia dintilor
E. Este ghidata de canini si molarii de partea lucratoare
(pag. 161)

S1271053. Pentru miscarea de propulsie fiziologica a mandibulei sunt adevarate urmatoarele enunturi:
A. Ghidajul anterior nu determina dezocluzia dintilor posteriori
B. Este ghidata de fetele palatinale ale incisivilor si caninilor maxilari
C. Ideal este sustinuta de toti cei opt incisivi
D. Functional ghidajul anterior este sustinut de un singur dinte frontal impreuna cu antagonistii lui
E. Este ghidata de marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
(pag. 160)

S1271054. Pentru relatia centrica sunt adevarate afirmatiile:


A. Nu stabilizeaza condili mandibulari fata de baza craniului
B. Este o pozitie ocluzala
C. Nu exista fara contactele dentare interarcadice
D. Este un raport osos mandibulo-cranian dependent de ligamente
E. Nu este influentata de prezenta dintilor
(pag. 146)

S1271055. Printre cauzele care conduc la o ocluzie instabila sunt:


A. Edentatii partiale intinse
B. Activitati parafunctionale
C. Edentatii partiale reduse
D. Migrari orizontale sau verticale ale dintilor
E. Insertia unor proteze mobilizabile defectuoase
(pag. 145)

S1271056. Relaxarea musculara integrala necesara pentru determinarea RC se poate realiza pe mai
multe cai:
A. Deschidere moderata a gurii
B. Retropulsie mandibulara minima

1730

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1731

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Propulsie mandubulara maxima


D. Folosirea de miorelaxante
E. Relaxarea psihologica
(pag. 150)

S1271057. Suprafetele dentare de ghidaj in cursul miscarilor mandibulare sunt reprezentate de


A. Versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
B. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari
C. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
D. Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
E. Versantii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari
(pag. 160)

S1371058. Cauzele unei ocluzii instabile sunt:


A. contractii musculare dezechilibrate
B. edentatii partiale intinse
C. migrari orizontale sau verticale ale dintilor
D. uzura exagerata a dinilor
E. insertia unor proteze corecte
(pag. )

S1371059. Cheile de ocluzie ce se folosesc in inregistrarea relatiilor intermaxilare in protezarea fixa pot
fi din:
A. ceara
B. hidrocolizi ireversibili
C. hidrocolizi reversibili
D. masa termoplastica
E. silicon cu reactie de aditie
(pag. 158)

S1371060. Diferentele in ceea ce priveste pozitia condililor in relatie centrica depinde de:
A. forma condililor
B. forma fosei glenoide
C. pozitia ramului vertical mandibular
D. starea generala a pacientului
E. forma discurilor articulare
(pag. 143)

S1371061. Factorii care determina modificari ale ocluziei din relatie centrica sunt:
A. tratamente protetice corecte
B. uzura accentuata a arcadelor dentare
C. edentatia terminala bilaterala intinsa
D. procese patologice cronice dento-parodontale
E. edentatii mici cu migrari dentare
(pag. 144)

S1371062. La pacientii care prezinta initial ocluzie stabila, dar care prin preparare devine instabila se
recomanda urmatoarele procedee de"memorare"a relatiilor intermaxilare:
A. restaurari provizorii
B. inregistrarea relatiei de ocluzie inainte de prepararea dintilor
C. prepararea seriata a dintilor
D. folosirea sabloanelor de ocluzie

1731

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1732

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. efectuarea seriata de elemente de agregare


(pag. 145)

S1371063. Metoda de conducere bimanuala a mandibulei pentru inregistrarea relatiilor intermaxilare


prezinta urmatoarele dezavantaje:
A. depinde de instruirea si indemanarea operatorului
B. depinde de capacitatea operatorului de a aplica forte dirijate
C. nu depinde de pozitia capului si fotoliului dentar
D. nu depinde de capacitatea pacientului de a-si relaxa muschii masticatori
E. necesita asistenta pentru realizare
(pag. 151)

S1371064. Metoda unimanuala de determinare a relatiei centrice la edentatul partial presupune o


tehnica ce foloseste:
A. un deget
B. doua degete
C. trei degete
D. palma
E. pumnul
(pag. 150-151)

S1371065. Pe baza inregistrarii pozitiei de lateralitate se va programa pe articulator:


A. contactele de pe partea inactiva
B. amplitudinea miscarii Bennett de pe partea contralaterala
C. amplitudinea miscarii Bennett de pe aceeasi parte
D. unghiul Bennett de pe partea contralaterala
E. unghiul Bennett de aceeasi parte
(pag. 162)

S1371066. Prin inregistrarea grafica a relatiei centrice se permite inregistrarea:


A. diagramei miscarilor limita in plan orizontal
B. inclinarii pantei cuspizilor
C. relatiei centrice
D. poziiei neuro-musculare
E. unghiului Bennett
(pag. 156)

S1371067. Relaxarea musculara in vederea determinarii relatiei centrice la pacientii cu edentatii


partiale se realizeaza prin urmatoarele metode:
A. masaj muscular
B. relaxare farmacologica
C. stimulare electrica
D. relaxare prin exerciii
E. relaxare psihologica
(pag. 150)

S1371068. Sistemul OSU de pozitionare autoghidata a mandibulei in relatie centrica prezinta


urmatoarele caracteristici:
A. dificil pentru practician
B. sistem simplu si precis
C. stabileste si mentine dimensiunea verticala selectionata
D. faciliteaza diagnosticul
E. permite ghidarea neuro-musculara a mandibulei si inregistrarea relatiei centrice cu ajutorul suportului de

1732

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1733

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

inregistrare
(pag. 153)

S1471069. in cazul pacientilor a caror morfologie ocluzala realizeaza initial stopuri ocluzale stabile, dar
care in cursul tratamentului protetic vor fi desfiintate temporar in timpul prepararii
dintilor,"memorarea"relatiilor intermaxilare se poate realiza prin:
A. Restaurari provizorii;
B. Prepararea seriata a dintilor si conservarea stopurilor ocluzale de pe acestia prin mici sine de acrilat
autopolimerizabil sau chei din silicon;
C. Folosirea unor sabloane de ocluzie, confectionate inaintea prepararii dintilor;
D. Utilizarea cerii calibrate;
E. Efectuarea seriata a elementelor de agregare.
(pag. 145)

S1471070. in cursul vietii ocluzia de relatie centrica (ORC) este supusa modificarilor determinate de
mai multi factori:
A. Uzura accentuata a arcadelor dentare;
B. Edentatia terminala bilaterala intinsa;
C. Procese patologice cronice dento-parodontale;
D. Tratamente protetice incorecte;
E. Influente psihogene.
(pag. 144)

S1471071. Metoda bimanuala de determinarea a relatiei centrice prezinta urmatoarele dezavantaje:


A. Forteaza mandibula in retruzie;
B. Depinde de capacitatea operatorului de a aplica forte dirijate in mod egal cu cele doua maini;
C. Depinde de pozitia capului si a fotoliului dentar;
D. Nu permite ca mandibula sa fie impinsa anterior;
E. Exista pericolul crearii unui spatiu interarticular exagerat.
(pag. 151)

S1471072. Pozitia de intercuspidare maxima:


A. Corespunde unei contractii voluntare maxime a muschilor ridicatori ai mandibulei;
B. Este o pozitie diagnostica;
C. Mai poarta denumirea de pozitie de forta;
D. Este cea mai frecventa poziie funcionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar;
E. Poate avea loc si in pozitii mandibulo-craniene excentrice.
(pag. 157)

S1471073. Relatia centrica:


A. Stabilizeaza condilii mandibulari fata de baza craniului;
B. Nu se coreleaza cu raporturile dento-dentare;
C. Este o pozitie articulara;
D. Este o poziie ocluzala;
E. A mai fost denumita si pozitie ligamentara sau balama terminala.
(pag. 146)

S1471074. Relaxarea musculara in vederea determinarii relatiei centrice prezinta mai multe variante:
A. relaxarea heterotipica;
B. relaxarea psihologica;
C. relaxarea farmacologica;
D. relaxarea prin inducie;
E. relaxarea prin ultrasunete;

1733

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1734

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 150)

S1471075. Tehnica de determinare a relatiei centrice cu ajutorul miniplatoului incisiv presupune


utilizarea:
A. Localizatorului centric;
B. Jig-ului anterior;
C. Jig-ului universal;
D. Dispozitivului Pedro Saizar;
E. Riglei Woelfel.
(pag. 152)

S1471076. Urmatoarele cauze pot provoca absenta unor stopuri ocluzale stabile intre dintii antagonisti
in IM:
A. Edentatii partiale intinse;
B. Insertia unor proteze partiale fixe sau mobilizabile defectuoase;
C. Migrari orizontale sau verticale ale dintilor;
D. Obiceiuri vicioase;
E. Uzura exagerata provocata de activitati parafunctionale.
(pag. 145)

S1471077. Verificarea pozitiei de relatie centrica se poate realiza prin intermediul urmatoarelor repere
A. Osos;
B. Muscular;
C. Articular;
D. Dentar ocluzal;
E. Lingual.
(pag. 148)

S1571078. Cauzele ocluziei instabile sunt:


A. alunecarea anterioara a mandibulei din RC in PIM
B. edentatii partiale intinse
C. insertia unor proteze partial mobilizabile care maresc DVO
D. bruxism
E. incongruente dento-alveolare cu inghesuire.
(pag. 145)

S1571079. in cazul pacientilor ale caror stopuri ocluzale stabile vor fi desfiintate temporar in timpul
prepararii dintilor stalpi ai unei punti totale, relatiile intermaxilare pot fi mentinute nemodificate prin
urmatoarele metode:
A. inregistrarea cu ceara de ocluzie a pozitiei de IM inaintea prepararii dintilor
B. inregistrarea pozitiei de IM inaintea prepararii dintilor cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
C. tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte cu tus de china si masurarea DVO
D. protezari provizorii
E. efectuarea seriata a elementelor de agregare.
(pag. 145)

S1571080. in RC pozitia condililor este:


A. diferita de la un pacient la altul
B. variaza pe distanta de 1mm
C. rezultatul activitatii neuro-musculare care poate sa decurga cu interferente
D. pozitia cea mai inalta si retrudata in fosa glenoida
E. influentata de forma discurilor articulare.
(pag. 143)

1734

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1735

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1571081. intr-o ocluzie habituala:


A. muschii ridicatori se pot contracta inegal si simetric
B. liniile mediane ale celor doua arcade sa nu coincida
C. cele doua arcade nu realizeaza un maxim de contacte ocluzale
D. simptomatologia subiectiva nu e demna de remarcat
E. rapoartele ocluzale se realizeaza in interiorul triunghiului lui Mario Spirgi.
(pag. 144)

S1571082. Metodele de conducere bimanuala a mandibulei in RC prezinta urmatoarele dezavantaje:


A. necesita prezenta unei asistente
B. este obligatorie administrarea medicatiei miorelaxante
C. se incepe din pozitia de propulsie fortata
D. depinde de indemanarea operatorului
E. rezultatele inregistrarii nu sunt sigure.
(pag. 151)

S1571083. Prin metoda grafica se pot inregistra:


A. pozitia de IM
B. diagrama miscarilor limita in plan orizontal
C. RC
D. diagrama miscarilor limita in plan transversal
E. diagrama miscarilor limita in plan sagital.
(pag. 156)

S1571084. Relaxarea musculara in vederea inregistrarii RC se obtine prin urmatoarele metode:


A. utilizarea unei medicatii analgezice si sedative
B. exercitii de propulsie mandibulara maxima
C. inregistrarea se face la primele ore ale diminetii
D. pacientul sta cu capul drept, nesprijinit
E. utilizarea gutierelor ocluzale.
(pag. 150)

S1571085. Urmatoarele afirmatii privind inregistrarea grafica a RC sunt adevarate:


A. se realizeaza prin tehnici extraorale si intraorale
B. acul de inregistrare se plaseaza perpendicular pe planul de ocluzie
C. placa de inregistrare trebuie sa intrfereze ocluzia pentru a obtine inregistrari exacte
D. miscarile inregistrate vor fi miscari limita reale dupa ce se obtine relaxarea musculara
E. inregistrarea obtinuta este comuna tuturor indivizilor.
(pag. 155)

S1571086. Urmatoarele afirmatii privind PIM sunt adevarate:


A. este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar
B. poate coincide cu RC
C. nu este influentata de modificarile morfologice ale arcadelor dentare in timp
D. in cazul edentatului total neprotezat este situata anterior pozitieide RC
E. PIM este o pozitie de referinta(diagnostica).
(pag. 157)

S1671087. in cursul miscarii de lateralitate (laterotruzie):


A. ghidajul de grup se constata la majoritatea indivizilor;
B. ghidajul canin determina dezocluzia imediata numai a dintilor de partea nelucratoare;

1735

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1736

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. ghidajul canin este cel mai des intalnit;


D. ghidajul canin la care participa si incisivul lateral se numeste " ghidaj lateral secvential cu dominanta
canina";
E. in cursul ghidajului canin se produce dezocluzia dintilor laterali atat pe partea lucratoare, cat si pe cea
nelucratoare.
(pag. 161-162)

S1671088. inregistrarea pozitiilor de lateralitate ale mandibulei cu ceara ajuta la programarea in


articulator a:
A. amplitudinii miscarii Bennett de aceeasi parte;
B. amplitudinii miscarii Bennett de partea contralaterala;
C. unghiului Bennett de aceeasi parte;
D. unghiului Bennett de partea opusa;
E. traiectoriei incisive
(pag. 162)

S1671089. Intercuspidarea maxima de necesitate:


A. se situeaza in interiorul triunghiului de toleranta ocluzala;
B. se caracterizeaza prin plasarea asimetrica a condililor in cavitatile glenoide;
C. se mai numeste si ocluzie traumatica;
D. se mai numeste si ocluzie habituala;
E. se mai numeste si ocluzie de convenienta
(pag. 158)

S1671090. La inregistrarea grafica a relatiei centrice, unghiul descris pe placuta mandibulara:


A. este un unghi ascutit, cu deschidere spre cavitatea bucala;
B. este unul obtuz, cu deschidere spre cavitatea bucala;
C. se numeste "unghi Bennett";
D. se numeste " unghi goniac";
E. se numeste " unghi simfizar"
(pag. 155-156)

S1671091. La inregistrarea pozitiei de propulsie a mandibulei trebuie sa se aiba in vedere ca:


A. ghidajul anterior trebuie sa fie sustinut de doi dinti frontali superiori impreuna cu antagonistii lor;
B. ghidajul anterior trebuie sa determine dezocluzia dintilor posteriori;
C. se utilizeaza pentru programarea unghiului Bennett;
D. se utilizeaza pentru programarea inclinarii pantei condiliene a articulatorului;
E. nu are valoare practica
(pag. 160-161)

S1671092. Metoda de inregistrare grafica a RC cu placa si pivot central:


A. necesita prezenta ghidajelor dentare;
B. necesita plasarea placutei strict paralel cu planul de la Frankfurt;
C. necesita plasarea placutei strict paralel cu planul lui Camper;
D. sprijina mandibula fata de baza craniului intr-un punct central, prin intermediul pivotului;
E. sprijina mandibula fata de baza craniului prin trei puncte
(pag. 156)

S1671093. Pozitia de intercuspidare maxima:


A. este o pozitie diagnostica;
B. se marcheaza cu hartie de articulare rosie;
C. situata oriunde in interiorul triunghiului lui Spirgi este considerata normala;
D. este o pozitie foarte frecventa in cursul miscarilor functionale ale mandibulei;

1736

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1737

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. se mai numeste si pozitie de forta.


(pag. 157)

S1671094. Prin inregistrarea grafica a relatiei centrice este posibila realizarea:


A. diagramei lui Posselt;
B. diagramei miscarilor lmita in plan frontal;
C. diagramei miscarilor limita in plan orizontal;
D. inregistrarea pozitiei neuromusculare a mandibulei fata de baza craniului;
E. inregistrarea inclinatiei pantei tuberculilor articulari
(pag. 156)

S1671095. Relatia centrica:


A. nu este o pozitie ocluzala, neavand legatura cu dintii;
B. este constanta toata viata;
C. poate fi uneori modificata de contactele dento-dentare;
D. se determina prin teste fonetice;
E. este o pozitie de referinta, dar nu are semnificatie diagnostica
(pag. 146-148)

S1671096. Sistemul OSU de pozitionare a mandibulei in RC:


A. utilizeaza jigul anterior;
B. utilizeaza jigul universal;
C. se mai numeste si " tehnica cu separatorul ocluzal";
D. utilizeaza o rigla curba progresiva;
E. permite ghidarea neuromusculara a mandibulei in RC
(pag. 153)

S1671097. Tehnica de pozitionare a mandibulei in RC prin intermediul localizatorului centric:


A. este unimanuala;
B. este bimanuala;
C. este metoda mini-planului retroincisiv;
D. este o pozitionare autoghidata;
E. necesita un dispozitiv plasat pe mentonul pacientului
(pag. 151-152)

S1671098. Utilizarea riglei curbe progresive pentru pozitionarea mandibulei in RC:


A. presupune existenta unui suport de inregistrare;
B. necesita confectionarea sabloanelor de ocluzie;
C. este o metoda de electie in edentatiile frontale intinse;
D. se utilizeaza pentru deprogramare mandibulara rapida;
E. permite pozitionarea bimanuala a mandibulei in RC
(pag. 153-154)

S2171099. Academia Internaional de Gnatologie consider c n RC condilii ocup o poziie (Bratu) :


A. Anterioar
B. Posterioar
C. Superioar
D. Median
E. Maxim
(pag. 153)

S2171100. Cu ajutorul nregistrrilor cu cear a poziiilor de lateralitate se va programa n articulator :

1737

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1738

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Amplitudinea micrii Bennett pe aceeai parte


Amplitudinea micrii Bennett pe partea contralateral
Unghiul Bennett pe aceeai parte
Unghiul Bennett pe partea contralateral
nclinarea pantei tubercului articular
(pag. 162)

S2171101. Prin metoda grafic a lui Gysi se nregistreaz:


A. Diagrama micrilor limit n plan vertical
B. Diagrama micrilor limit n plan orizontal
C. IM
D. RC
E. Micarea de lateralitate maxim
(pag. 155-156)

S2271102. Avantajele metodei bimanuale prin tehnica bil;aterala de determinare a RC sint:


A. Impune prezenta asistentei langa medic
B. Depinde de pozitia capului
C. Depinde de forte dirijate in mod egal cu ambele miini de catre operator
D. Nu permite ca mandibula sa fie impinsa anterior de pacient
E. Da rezultatele sigure si repetabile
(pag. 151)

S2271103. Urmatoarele cauze pot provoca absenta unor stopuri ocluzale stabile intre dinti antagonisti
in intercuspidare maxima:
A. Edentatii partiale intinse
B. Insertia unor proteze partiale fixe sau mobilizabile defectuoase
C. Migrari orizontale sau vericale ale dintilor
D. Obiceiuri vicioase
E. Uzura exagerata provocata de activitati parafunctionale
(pag. 145)

S2271104. Verificare pozitiei de relatie centrica se poate realiza prin intermediul unor repere :
A. Osos
B. Muscular
C. Articular
D. Dentar- ocluzal
E. Gingival
(pag. 148)

S2271105. In cazul pacientilor ale caror stopuri ocluzale stabile vor fi desfiintate temporar, in tipul
prepararii dintilor stilpi ai unei punti totale RIM pot fi mentinute nemodificate prin urmatoarele mtode:
A. Inregistrarea cu ceara de ocluzie a pozitiei de IM inainte prepararii dintilor
B. Inregistrarea pozitiei de IM inainte de prepararea dintilor cu ajutorul sabloanelor de ocluzie
C. Tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte cu tus de China si masurarea DVO
D. Protezarii provizorii
E. Efectuarea seriata a elementelor de agregre
(pag. 145)

S2271106. Pentru pozitionare mandibulei in relatie centrica sint adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Metoda unimanuala-tehnica cu un deget
B. Metoda pozitionarii autoghidate-tehnica Jig-ului anterior

1738

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1739

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Metoda bimanuala-tehnica bilaterala


D. Metoda bimanuala tehnica cu separator ocluzal
E. Metoda miniplanului incisiv-tehnica Jig-ului universal
(pag. 152)

S2271107. Despre RC se pot afirma :


A. Este o poziie ocluzala
B. Nu stabilizeaza condilii fata de baza craniului
C. Exista fara contacte dentare interarcadice
D. Nu este influentaa de prezenta dintilor
E. Este raport osos mandibulo-cranian dependent de ligamente
(pag. 146)

S2271108. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sint:


A. Obtinerea stabilitatii ocluzale a la long
B. Functionalitatea ADM perfecta pentru pacient
C. Obtinerea stabilitatii ocluzale de moment
D. Revenire la raporturi ocluzale initiale
E. Eliminarea recidivei DTM
(pag. 158)

S2271109. Metode de obtinere a relaxarii musculare:


A. Retropulsie mandibulara minima
B. Deschiderea moderata a gurii
C. Propulsie mandibulara maxima
D. Folosire de miorelaxante
E. Relaxarea psihologica
(pag. 150)

S2271110. Pozitia condililor in relatie centrica poate sa depinda de:


A. Forma condililor
B. Forma fosei glenoide
C. Starea generala a pacientului
D. Pozitia ramului vertical mandibular
E. Forma discurilor articulare
(pag. 143)

S2271111. Referitor la contactele dento-dentare in relatie centrica sint adevarate:


A. Daca IM se realizeaza mai posterior cu 0.2-1.75 mm decit RC, situatia se numeste LC long centric
B. Coincidenta PIM cu RC poarta numele de point centric
C. Libertatea de miscare in sens vertical si sagital se numeste freedom incentric
D. PC este decelabil la 20% din indivizi
E. Libertatea de miscare a mandibulei in RC in sens transversal se numeste wide centric
(pag. 148)

S2271112. Pentru marcarea contactelor dento-dentare se utilizeaza:


A. Hirtia de articulare albastra pentru contacte in PIM
B. Hirtia de articulare rosie pentru contacte in ORC
C. Coincidenta culorilor de marcare a PIM si ORC=point centric
D. Hirtie de articulare rosie pentru contacte in PIM
E. Hirtie de articulare albastra pentru contacte in ORC
(pag. 157)

1739

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1740

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2271113. Cu ajutorul inregistrarilor cu ceara a pozitiilor de lateralitate nu se va programa in


articulator:
A. Aplitudinea miscarii Bennett pe aceeasi parte
B. Amplitudinea miscarii Bennett pe parte contaralaterala
C. Unghiul Bennett pe aceeasi parte
D. Unghiul Bennett pe parte contralaterala
E. Inclinarea pantei tuberculului articular
(pag. 162)

S2271114. Pentru miscarea de lateralitate fiziologica a mandibulei sint adevarate urmatoarele enunturi:
A. La ghidajul canin poate participa uneori incisivul lateral
B. Este ghidata exclusiv de caninii de partea lucratoare la 20% din indivizi
C. Este ghidata de canini si premolari de partea lucratoare
D. De partea nelucratoare apare dezocluzia dintilor
E. Este ghidata de canini si premolari de partea lucratoare
(pag. 161)

S2271115. Pentru caracterizarea miscarii de propulsie fiziologica a mandibulei urmatoarele enunturi


sint false:
A. Ghidajul anterior nu determina dezocluzia dintilor posteriori
B. Este ghidata de fetele palatinale ale incisivilor si caninilor maxilari
C. Ideal este sustinuta de toti cei opt incisivi
D. Functional ghidajul anterior este sustinut de un singur dinte frontal impreuna cu antagonistii lui
E. Ghidat de arginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
(pag. 160)

S2271116. Ocluzia instabila poate fi cauzata de:


A. Contractii musculare dezechilibrate
B. Edentatii partiale intinse
C. Migrari orizontale sau verticale ale dintilor
D. Uzura exagerata a dintilor
E. Insertia unor proteze corecte
(pag. 145)

S2271117. Factorii care determina modificari ale ocluziei din relatie centrica sint:
A. Tratamente protetice incorecte
B. Uzura accentuata a arcadelor dentare
C. Edentatie terminala bilaterala intinsa
D. Procese patologiceacute dento-parodontale
E. Fracturi coronare
(pag. 144)

S2271118. In cazul unei ocluzii ce devine instabila in urma prepararii, mentinerea relatiilor
intermaxilare se realizeaza prin urmatoarele procedee de memorare a relatiilor intermaxilare:
A. Restaurari provizorii
B. Inregistrarea relatiei de ocluzie in placi de ceara calibrate, inainte de prepararea dintilor
C. Inregistrarea relatiei de ocluzie in placi de ceara calibrate, inainte de prepararea dintilor
D. Folosirea sabloanelor de ocluzie confectionate dupa prepararea dintilor
E. Efectuarea seriata de elemente de agregare
(pag. 145)

S2271119. Prin inregistrarea grafica a relatiei centrice se permite inregistrarea:

1740

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1741

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Diagramei miscarilor limita in plan sagital


Diagramei miscarilor limita in plan orizontal
Relatiei PIM
Unghiului BENETT
Relatiei centrice
(pag. 156)

S2271120. Relaxarea musculara in vederea determinarii RC la pacientii cu edentatii partiale se


realizeaza prin:
A. Masaj muscular
B. Relaxare farmacologica
C. Relaxare farmacologica
D. Relaxare prin exercitii
E. Relaxare psihologica
(pag. 150)

S2271121. Sistemul OSU de pozitionare autoghidata a andibulei in RC este:


A. Un sistem simplu si precis
B. Deficil pentru practician
C. Stabileste si mentine dimensiunea verticala selectionata
D. Faciliteaza diagnosticul
E. Permite ghidarea neuro-usculara a mandibulei
(pag. 153)

S2271122. In cursul miscarilor mandibulare, suprafetele dentare de ghidaj sint reprezentate de :


A. Versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
B. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari
C. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
D. Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
E. Versantii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari
(pag. 160)

S2271123. Dintre factorii care modifica in cursul vietii relatiile de ocluzie se numara:
A. Edentatia terminala bilaterala intinsa
B. Procese patologice acute dento-parodontale
C. Uzura accentuata a arcadelor dentare
D. Uzura redusa a arcadelor dentare
E. Tratamnete protetice incorece
(pag. 144)

S2271124. Evaluarea relatiilor de ocluzie la un pacient evidentiaza:


A. Contacte inter-dentare stabile in PIM si o DVO incerta
B. Contacte inter-dentare instabile in PIM si o DVO normala
C. Contacte inter-dentare stabile in PIM si o DVO normala
D. Contacte ocluzale instabile in PIM si o DVO incerta
E. Contacte ocluzale absente intre dintii restanti
(pag. 144)

S2271125. Pentru memorarea RIM in cursul unui tratament protetic in care vor fi desfiintate, temporar,
stopurile ocluzale stabile nu se procedeaza la:
A. Folosirea unor sabloane de ocluzie confectionate dupa prepararea dintilor
B. Restaurari provizorii

1741

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1742

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Efectuarea deodata a elementelor de agregare


D. Prepareare seriata a dintilor si conservarea stopurilor ocluzale de pe acestia cu chei din silicon
E. Restaurari definitive
(pag. 145)

S2271126. Metoda unianuala de determinarea a RC presupune tehnica ce foloseste pentru dirijarea


mandibulei:
A. Un deget al operatorului
B. Doua degete ale operatorului
C. Trei degete ale operatorului
D. Toata palma operatorului
E. Palma operatorului si ambele palme ale asistentei
(pag. 151)

S2271127. Urmatoarele afirmatii cu privirea la inregistrarea grafica a RC nu sint adevarate:


A. Se realizeaza prin tehnici extraorale si intraorale
B. Acul de inregistrare se plaseaza perpendicular pe planul de ocluzie
C. Placa de inregistrare trebuie sa interfereze ocluzia pentru a obtine inregistrari exacte
D. Miscarile inregistrate vor fi miscari limita reale dupa ce se obtine relaxarea musculara
E. Inregistrarea obtinuta este comuna tuturor indivizilor
(pag. 155)

S2271128. In inregistrarea grafica a RC unghiul descris pe placuta mandibulara:


A. Nu este un unghi ascutit cu deschidere spre cavitatea bucala
B. Este unul obtuz cu deschidere spre cavitatea bucala
C. Nu se numeste unghi Bennett
D. Se numeste unghi Goniac
E. Se numeste unghi simfizar
(pag. 155,156)

S2271129. Pentru pozitionarea mandibulei in RC, utilizarea curbei progresive are avantajele:
A. Permite ghidare bimanuala a mandibulei
B. Faciliteaza deprogramare musculara mandibulara rapida
C. Stabileste si mentine o DV selectionata
D. Poate fi aplicata numai de specialisti cu experienta
E. Permite controlul pozitionarii auto-ghidate a mandibulei in RC
(pag. 153,154)

S2271130. Relaxarea musculara in vederea inregistrarii RC se obtine prin urmatoarele metode:


A. Utilizarea unei medicatii analgezice
B. Exercitii de propulsie mandibulara maxima
C. Inregistrarea se face la primele ore ale diminetii
D. Pacientul sta cu capul nesprijinit
E. Utilizarea gutierelor ocluzale
(pag. 150)

S2271131. Tehnica de pozitionarea a mandibulei in RC prin intermediul localizatorului centric este:


A. Unimanuala
B. Bimanuala
C. Metoda miniplanului retroincisiv
D. Este o pozitionare autoghidata
E. Necesita un dispozitiv plasat pe menton

1742

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1743

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 150)

S2571132. Care din urmtoarele afirmaii privind poziia de intercuspidare maxim este corect:
A. este denumit i poziie de for
B. reprezint o potiie de referin a mandibulei fa de craniu
C. se caracterizeaz prin absena stopurilor ocluzale n zonele laterale ale arcadelor dentare
D. intercuspidarea maxim poate apare i n poziii excentrice mandibulo-craniene
E. este o poziie fr contacte dento-dentare antagoniste.
(pag. 157)

S2671133. Amprentarea preliminara n edentatia totala asigura:


A. rezolvarea integrala a sprijinului protezei;
B. rezolvarea numai a unor probleme legate de mentinere;
C. rezolvarea problemelor fonetice;
D. rezolvarea problemelor de fizionomie;
E. rezolvarea partiala a problemelor de stabilitate
(pag. 64)

S2671134. Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze o amprenta n edentatia totala, n conceptia


fratilor Green, sunt:
A. obtinerea unei corecte naltimi a marginilor si o extindere maxima a placii;
B. refacerea fizionomiei;
C. repartizarea de presiuni egale asupra partilor moi si dure;
D. respectarea libertatii miscarilor musculare si realizarea nchiderii marginale a protezei,
E. asigurarea unei fonatii ct mai apropiate de normal
(pag. 61)

S2671135. Schreinemackers stabileste limitele lingurii individuale maxilare:


A. dupa miscari test;
B. dupa repere anatomice,
C. avnd ca repere santurile retrotuberozitare;
D. avnd ca repere crestele zigomatico-alveolare;
E. utiliznd ca repere foveele palatine
(pag. 68)

S2671136. Rezolvarea problemelor de sprijin n tratamentul edentatiei totale tine de:


A. amprenta;
B. nregistrarea relatiilor intermaxilare,
C. echilibrarea ocluzala;
D. tonicitatea musculara;
E. calitatea zonei de succiune
(pag. 62)

S2671137. Amprentarea preliminara cu ghips a cmpului protetic edentat total:


A. este usor de suportat de catre pacienti;
B. necesita prepararea ghipsului ct mai fluid;
C. se face cu un ghips de consistenta untului moale,
D. permite completarea cu acelasi material a lipsurilor mici din amprenta;
E. obliga la repetarea amprentarii n cazul unor lipsuri mari.
(pag. 98)

S2671138. Alginatele:
A. sunt recomandate la pacienti cu hipersalivatie,

1743

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1744

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

sunt recomandate la pacienti cu tendinta la voma;


necesita sisteme de retentionare n lingura de amprentare;
necesita turnarea modelului n primele 8 minute de la scoaterea amprentei din cavitatea bucala;
pot determina supraextinderi ale marginilor
(pag. 99-100)

S2671139. Amprenta cu ajutorul materialelor cu vscozitate lent progresiva utilizeaza ca portamprene:)


A. linguri din placa de baza;
B. linguri individuale din acrilat, cu butoni de presiune,
C. linguri acrilice prevazute cu borduri de ocluzie;
D. o veche proteza totala;
E. o veche proteza partiala
(pag. 102)

S2671140. Tehnica mucodinamica de amprentare n edentatia totala:


A. are ca rezultat obtinerea unei proteze care se mentine n principal datorita adeziunii;
B. are ca rezultat proteze ce se mentin n principal datorita succiunii;
C. are ca principal obiectiv utilizarea factorului muscular n mentinerea protezei,
D. utilizeaza asocierea de materiale de amprentare cu consistente diferite;
E. utilizeaza o lingura individuala scurtata marginal fata de limita dintre mucoasa fixa si cea mobila
(pag. 106)

S2671141. Metoda de amprentare Schreinemackers:


A. presupune amprentarea preliminara cu ghips;
B. presupune amprentarea preliminara cu alginat;
C. recurge la pastele de eugenat de zinc pentru amprentarea finala;
D. recurge la un cauciuc siliconic pentru amprentarea finala;
E. utilizeaza un cauciuc polisulfuric pentru amprentarea finala.
(pag. 112)

S2671142. Tehnica lui Pedro Saizar:


A. este o amprentare "cu gura deschisa;
B. este o amprentare "cu gura nchisa;
C. foloseste modelari functionale executate de catre pacient;
D. poate fi utilizata n cazul cmpurilor protetice dure;
E. foloseste ca materiale de amprentare cauciucurile siliconice
(pag. 117)

S2971143. Care sunt pozitiile statico-dinamice interarcadice care pot fi inregistrate, reproduse si
analizate in vederea realizarii unei restaurari protetice functionale?
A. PIM
B. RC
C. ORC
D. OH
E. SNC
(pag. 142)

1744

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1745

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 72
Adaptarea i fixarea protezelor fixe
BIBLIOGRAFIE:
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timioara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1472001. Cauzele in care coroana sau elementele de agregare nu se adapteaza corect pe bont se pot
datora:
A. realizarii de catre tehnician a unei turnaturi prea etanse
B. tehnicianul nu a folosit lacuri de distantare pe exteriorul machetei
C. utilizarea unor aliaje neadecvate restaurarii
D. folosirea modeluluii cu bont mobil
E. folosirea modelelor cu pinuri Dowel
(pag. 982)

S1472002. Cu cimeturi ionomere de sticla se pot lipi:


A. coroane mixte cu schelet metalic din aliaje nenobile
B. coroane mixte cu continut crescut de metale nobile
C. coroane integral ceramice
D. incrustaii ceramice
E. incrustatii din RDC datorita stratului de silan (-O-Si-) aplicat pe exterior
(pag. 995)

S1472003. in cazul in care esueaza fixarera unei PPF:


A. eroarea este de obicei irecuperabila
B. se poate remedia prin descimentarea restaurarii intr-o sedinta ulterioara
C. se analizeaza cauzele care au dus la esec si se remediaza situatia prin adaptarea ocluzala
D. se realizeaza adaptarea ocluzala chiar daca se perforeaza coroana
E. nu se poate remedia deoarece ar fi necesara sacrificarea unor tesuturi dure sanatoase.
(pag. 986)

S1472004. in cazul in care o coroana de invelis este prea scurta ea poate fi:
A. completata vestibular cu material fizionomic;
B. trebuie refacuta
C. trebuie refacuta si indicat tehnicianului sa graveze mai mult modelul de lucru
D. se poate fixa in cazul in care dintii stalpi sunt devitali
E. se poate fixa in cazul in care dintii stalpi sunt implante deoarece acestia nu pot fi afectati de carie.
(pag. 983)

S1472005. in mod traditional, calitatea contactelor interdentare se verifica prin:


A. inserarea unui fir de matase dentara
B. utilizarea unei matrici de celuloid cu grosime de 18,5 m
C. utilizarea unei benzi de hartie de articulatie cu grosime de 25 m
D. utilizarea instrumentarului de consultaie (sonda, oglida dentara)
E. utilizarea unei matrici metalice
(pag. 982)

S1472006. Un contact proximal normal:

1745

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1746

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

trebuie sa permita depasirea lui doar cu dificultate de catre o matrice sau un fir de matase dentara;
trebuie sa fie perceput ca un usor obstacol la inserarea RPF
trebuie sa fie perceput ca un obstacol depasit cu dificultate in momentul inserarii RPF
poate sa provoace senzaia de tensiune la nivelul dinilor adiaceni in momentul inserarii RPF
poate fi obtinut (in cazul in care nu exista) prin corectare cu un instrument rotativ abraziv
(pag. 982)

S1572007. Avantajele cimentului fosfat de zinc sunt:


A. poate fi preparat cu usurinta
B. adeziune buna de bont si proteza
C. lipsa solubilitatii in fluidele bucale
D. actiune antibacteriana in timp datorata oxidului de zinc
E. transluciditate in strat subtire.
(pag. 992)

S1572008. Curatirea bontului in vederea cimentarii definitive se face astfel:


A. in cazul bonturilor vitale prin utilizarea unei solutii de 10% de poli-acid acrilic
B. stergerea cu apa oxigenata 3% si ulterior cu neofalina
C. stergerea cu alcool
D. uscarea cu un jet de aer cald
E. in cazul utilizarii cimenturilor ionomer de sticla izolarea trebuie sa fie perfecta
(pag. 1001)

S1572009. Durerea care apare in timpul cimentarii PPF cu cimenturi FOZ se datoreaza:
A. refluarii cervicale a excesului de ciment
B. aciditatii cimentului
C. dilatatiei de priza a cimentului care produce inaltari de ocuzie
D. hiperesteziei dentinare
E. lipsa protezarii provizorii a bonturilor.
(pag. 992)

S1572010. Senzatia de presiune dupa cimentarea protezelor fixe se datoreaza:


A. unor contacte proximale prea stranse
B. suprafata ocluzala supradimensionata
C. resturilor de ciment ramase sub intermediari
D. contacte premature si interferente ocluzale
E. suprafata ocluzala realizata fara modelaj ocluzal.
(pag. 1007)

S1672011. Indicatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt urmatoarele:


A. cimentarea restaurarilor de mare amploare
B. cimentarea lucrarilor de mica amploare
C. cimentarea in zonele de solicitari masticatorii
D. cimentare unei lucrari in zona premolara-molara
E. cimentari provizorii
(pag. 994)

S2172012. Cimentarea unei coroane care se adapteaza perfect pe bont creaza o grosime minima de
ciment de:
A. 5 - 6 m
B. 7 - 9 m
C. 10 - 30m

1746

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1747

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. 35 - 50 m
E. 80 - 100 m
(pag. 985)

S2172013. Cimenturile ionomere de sticla nu adera la :


A. Smalt
B. Dentina
C. Metale acoperite cu un strat superficial de oxizi
D. Ceramica dentara
E. Cement radicular
(pag. 995)

S2172014. Contactul proximal corect al unei restaurari protetice fiixe cu dintele vecin trebuie sa
permita patrunderea cu dificultate minima a foliei cu grosimea de :
A. 10 m
B. 12,5 m
C. 15 m
D. 17,5 m
E. 20 m
(pag. 982)

S2172015. La adaptarea ocluzala clinica a restaurarii fixe pacientul poate sesiza deficiente minime
incepand cu :
A. 5 m
B. 8 m
C. 15 m
D. 20 m
E. 25 m
(pag. 984)

S2272016. Indicatiile cimentului policarboxilat de zinc sint urmatoarele:


A. Cimentarea restaurarilor de mare amploare
B. Cimentarea restaurarilor de mica amploare
C. Cimentarea in zone cu solicitari masticatorii mari
D. Cimentarea unor punti adezive
E. Cimentari provizorii
(pag. 994)

S2272017. Fixarea provizori se poate face cu :


A. Cimenturi traditionale
B. Cimenturi polieectorilitice
C. Cimenturi rasini
D. Cimenturi hibride
E. Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice
(pag. 989)

S2272018. Curatirea bontului in vederea cimentarii definitive se face:


A. Stergerea cu apa oxigenata 3% si ulterior neofalina
B. In cazul bonturilor vitale prin utilizarea unor solutii de 10% de poliacid acrilic
C. Stergere cu alcool
D. Uscare cu jet de aer cald
E. Spalare cu apa urmata de uscare cu jet de aer

1747

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1748

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1001)

S2272019. Cimentul policarboxilat de zinc:


A. Are calitati tixotropice
B. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 1-2 minute
C. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 4 - 6 minute
D. Este un ciment dual
E. Are o buna adeziune la aliajele de aur
(pag. 993)

S2272020. Selectarea cimentului pentru restaurari integral ceramice are in vedere:


A. Nuanta restaurarii ceramice
B. Recomandarile producatorului de masa ceramica
C. Grosimea stratului de smalt existent
D. Grosimea stratului de dentina
E. Preferintele pacientului
(pag. 1006)

S2272021. Pacientul poate sesiza prin intermediul receptorilor parodontali deficiente ocluzale minime ,
incepand cu :
A. 8 micrometri
B. 16 micrometri
C. 25 micrometri
D. 3 micrometri
E. 40 micrometri
(pag. 984)

S2272022. Verificarea proximala a adaptarii corecte a protezelor fixe pe campul protetic evidentiaza un
contact :
A. Foarte strans
B. Care poate fi depasit usor de catre firul de matase
C. Cu hartie de articulatie groasa de 22,5 micrometri
D. Decelabil cu folie de ceara calibrata
E. care poate fi deposit cu oarecare dificultate
(pag. 982)

S2272023. Amestecul proaspat de ciment fosfat de zinc are pH:


A. 1,6
B. 4
C. 5-6
D. 3
E. 7
(pag. 991)

S2272024. In mod traditional calitatea contactelor interdentare proximale se verifica prin


A. Inserarea unui fir de matase dentara
B. Inserarea unei matrici de celuloid de 0,018 mm
C. Ulilizarea unei benzi de hartie de articulatie de 25 micrometri
D. Utilizarea instrumentalului de consultatie
E. Utilizarea unei matrici metalice
(pag. 982)

S2272025. La adaptarea ocluzala clinica a restaurarii fixe, pacientul poate sesiza deficiente minime

1748

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1749

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

incepind cu:
A.
B.
C.
D.
E.

8 micrometri
50 micrometri
15 micrometri
2 micrometri
25 micrometri
(pag. 984)

S2272026. Cimentarea unei coroane care se adapteaza perfect pe bont creaza o grosime minima de
ciment de:
A. 5-6 micrometri
B. 7-10 micrometri
C. 10-30 micrometri
D. 50 micrometri
E. 60 micrometri
(pag. 985)

S2272027. Contactul proximal corect al unei restaurari protetice fixe cu dintele vecin trebuie sa permita
patrunderea cu dificultate minima a foliei cu grosimea de:
A. 15 micrometri
B. 16 micrometri
C. 13 micrometri
D. 17 micrometri
E. 12,5 micrometri
(pag. 982)

S2272028. Pentru cimentarea restaurarilor integral ceramice nu se face:


A. Gravarea cu acid fluorhidric a suprafetei interne a restaurarii
B. Aplicarea agentului de cuplare silanic la ceramica
C. Gravare cu acid fosforic a suprafetei interne dentare
D. Aplicarea unei presiuni mari pentru a preveni fracturarea
E. Aplicarea adezivului rasinii la smalt si la stratul de silan
(pag. 1006)

S2272029. Despre cimenturile diacrilice se poate afirma:


A. Asigura retentia restaurarii prin mijloace micromecanice
B. Contin particule de umplutura anorganica ce depasesc 5 micrometri
C. Asigura lipirea restaurarii prin mechanism triplu
D. Procentul umpluturii anorganice 85-86%
E. In cazul celor autopolimerizabile au un timp mediu de lucru
(pag. 996)

S2272030. Cu cimenturi ionomeri de sticla se pot lipi:


A. Coroane mixte cu continut crescut de metale nobile
B. Punti totale
C. Incrustatii ceramice
D. Coroane integral ceramice
E. proteze fixe metalice acoperite cu un strat superficial de oxizi
(pag. 995)

S2272031. Zonele proximale supraconturate ale protezei partiale fixe se corecteaza cu :


A. gume impregnate cu oxid de aluminiu

1749

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1750

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

pietre abrazive cu granulatie mare


discuri abrasive cu granulatie mare
benzi de finisare abrasive actionate manual la nivel interdentar
gume utilizate pentru lustruirea obturatiilor composite
(pag. 982)

S2272032. Avantajele cimentului fosfat de zinc sint:


A. Poate fi preparat cu usurinta cu conditia respectarii proportiei corecte pulbere\lichd
B. Adeziune buna de bont
C. Lipsa solubilitatii in fluidele bucale
D. Actiune antibacteriana in timp datorita oxidului de zinc
E. Transluciditate in strat subtire
(pag. 1003)

S2272033. Cimentul fosfat de zinc are la 24 ore dupa priza un ph de:


A. 5 - 6
B. 1,5 - 2
C. 2 - 3
D. 7 8
E. 9
(pag. 991)

S2272034. Aciditaqtea initiala a cimentului fosfat de zinc:


A. Are effect nociv asupra pulpei dentare
B. Scade dupa o ora la ph 6 -7
C. Poate fi neutralizata cu baze aplicate pe bonturi inaintea cimentarii
D. Nu are effect nociv asupra pulpei
E. Se mentine 48 de ore dupa cimentare are valoarea aprox. 4
(pag. 991)

S2272035. Senzatia de presiune dupa cimentarea protezelor fixe se datoreaza:


A. Resturilor de ciment ramase sub intermediari
B. Contacte proximale prea stranse
C. Suprafata ocluzala supradimensionata
D. Contacte premature si interferente ocluzale
E. Suprafata ocluzala fara modelaj adecvat
(pag. 1007)

S2272036. Cimentarea unei coroane perfect adaptate bontului va genera perturbari astfel :
A. In sfera ocluzala si cervicala
B. Numai in sfera proximala
C. Numai daca se utilizeaza cimenturi adezive
D. Numai cand se utilizeaza CIS
E. Numai cand se utilizeaza cimenturi hibride compomeri
(pag. 985)

S2272037. Un contact proximal normal trebuie


A. Sa fie preceput ca un usor obstacol la inserarea RPF
B. Trebuie sa permita depasirea lui doar cu dificultate de catre o matrice
C. Trebuie sa fie perceput ca un obstacol depasit cu dificultate in momentul depasirii RPF
D. Poate sa provoace senzatia de tensiune la nivelul dintilor adiacenti in momentul inserarii RPF
E. Poate fi obtinut prin corectare cu un instrument rotativ

1750

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1751

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 982)

S2272038. Pelicula de ciment dintre bontul dentar si fetele interne ale coroanei are practice o grosime
minima de:
A. 20 micrometri
B. 45 micrometri
C. 60 micrometri
D. 80 micrometri
E. 5 micrometri
(pag. 988)

S2272039. Cimenturile ionomeri de sticla comparative cu cimenturile oxifosfat de zinc au:


A. Vascozitate mai mica
B. Vascozitate mai mare
C. Rata mai crescuta de carie secundara
D. Toleranta pulpara mai redusa
E. Dimensiunea particulelor de pulbere mai mare
(pag. 995)

S2272040. Cimenturile rasini adezive sunt:


A. Autopolimerizabile sau dual autofotopolimerizabile
B. Toate fac priza numai in mediul anaerob
C. Au compozitie chimica ca si a cimenturilor diacrilice
D. Au rezistenta la tractiune mai mica decat CD
E. Se prezinta in system monocomponent
(pag. 997)

S2272041. Cimenturile rasini adezive asigura lipirea restauratiei protetice prin:


A. Dublu mechanism: chimic si micromecanic
B. Exclusiv retentie micromecanica
C. Exclusiv retentie chimica
D. Fixarea la stratul de smear layer
E. Exclusiv prin legaturi ionice
(pag. 997)

S2272042. Principalele avantaje ale cimentului ZOE modificat


A. Biocompatibil, timp de lucru prelungit, rezistenta buna
B. Utilizare in punti extinse
C. Absorbtie de apa
D. Solubilitate in mediu umed
E. Timp de lucru 0,5 1 minut
(pag. 993)

S2272043. Cimenturile ionomere modificate cu rasini CIMR au ca mechanism de intarire :


A. Exclusiv reactia acid baza
B. Exclusiv reactie de autopolimerizare
C. Exclusiv reactie de fotopolimerizare
D. 3 tipuri de reactie: acid-baza, fotopolimerizare, autopolimerizare
E. Reactie de deshidratare
(pag. 997)

S2272044. Principala precautie a cimentului policarboxilat de zinc este


A. Nu se micsoreaza raportul pulbere lichid

1751

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1752

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Se micsoreaza raportul pulbere- lichid


Utilizat pentru restaurari traditionale
Surplusul se indeparteaza inainte de priza
Poate provoca alergii
(pag. 993)

S2272045. Avantajele CIMR fata de CIS sunt


A. Tip de intarire mai scurt
B. CIMR sunt mai putin fragile
C. Aciditatea initiala este scazuta
D. Ph-ul creste rapid
E. Toate raspunsurile de mai sus corecte
(pag. 998)

S2272046. Avantajele CIMR fata de CIS sunt


A. Eliberare de ioni de fluor crescuta
B. Sensibilitate la apa scazuta
C. Solubilitate scazuta
D. Aspect estetic superior fata de CIS
E. Toate raspunsurile corecte
(pag. 998)

S2272047. Cimenturile EBA


A. Pulberea contine 20-30% oxid de aluminiu
B. Pulberea contine 10% oxid de aluminiu
C. Pulberea contine 15% oxid de aluminiu
D. Pulberea contine floruri
E. Are effect cariostatic
(pag. 993)

S2272048. Grosimea filmului de ciment EBA este


A. 40-70 microni
B. 20 microni
C. 90 microni
D. 7 microni
E. 17 microni
(pag. 993)

S2272049. Cimentul oxid de zinc\eugenol mmodificate contine particule de rasina naturala sau
sintetica in proportie de :
A. 10-40%
B. 50%
C. 4%
D. 1,4 %
E. 41 %
(pag. 992)

S2272050. Cimentul fosfat de zinc are rezistenta la compresiune la valori cuprinse intre
A. 18 Mpa
B. 8 Mpa
C. 80-110 Mpa
D. 8-11 Mpa

1752

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1753

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. 0-8 Mpa
(pag. 991)

S2272051. Cimenturile hibride sunt


A. Intre CIS si RDC
B. CIS si PCZ
C. CIS si ZOE
D. FOZ si PCZ
E. FOZ si CIS
(pag. 997)

S2272052. Cimenturile polielectrolitice au timp de lucru


A. 2,5-3,5 minute
B. 2 minute
C. 3 minute
D. 5 minute
E. 5,5 minute
(pag. 994)

S2272053. Cimenturile polielectrolitice au rezistenta la compresiune de


A. 55-85 Mpa
B. 50 Mpa
C. 80 Mpa
D. 5 Mpa
E. 15 Mpa
(pag. 994)

S2272054. Biocompatibilitatea cimenturilor polielectrolitice le indica in special pentru


A. Restaurari de mica amploare
B. Restaurari de mare amploare
C. Pentru cimentarea puntilor totale
D. Pentru cimentarea puntilor intinse
E. Nici un raspuns corect
(pag. 994)

S2272055. Timpul de priza pentru FOZ este de


A. 6-8 minute
B. 3 minute
C. 5 minute
D. 1,5 minute
E. 9 minute
(pag. 994)

S2272056. Pentru a obtine o consistenta cremoasa a CIS, raportul pulbere-lichid trebuie sa fie de
A. 1,5 -1
B. 2-1
C. 5 -1
D. 3-1
E. 7-1
(pag. 1004)

S2372057. Pentru a obtine o consistenta cremoasa a cimenturilor ionomere de sticla raportul pulbere

1753

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1754

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

lichid trebuie sa fie:


A.
B.
C.
D.
E.

1:1,5
1,5:1
1:1
2:1
1:2
(pag. 1004)

S2372058. Fixarea de durata nu se poate face cu:


A. Cimenturi traditionale:FOZ, CSF si ZOE modificate
B. Cimenturi polielectrolitice: PCZ, CIS
C. Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice
D. Cimenturi rasini (acrilice, diacrilice si adezive)
E. Cimenturi "hibride" (intre CIS si RDC)
(pag. 990)

S2372059. Care din urmatoarele proprietati nu este caracteristica cimenturilor EBA ?


A. Rezistenta la compresiune este comparabila cu aceea a cimenturilor FOZ
B. Rezistenta la tractiune este mai scazuta decat a cimentului fosfat
C. Grosimea filmului este de 40-70 microni
D. Timpul de lucru este scurt
E. Raportul pulbere - lichid are o importanta deosebita pentru calitatile mecanice
(pag. 993)

S2372060. Pentru cimentul policarboxilat de Zn timpul de lucru la temperatura camerei este:


A. sub 2,5 minute
B. 2,5 - 3,5 minute
C. 3,5 - 4,5 minute
D. 6 -8 minute
E. 8 - 10 minute
(pag. 994)

S2572061. Verifcarea raporturilor ocluzale n protezarea prin punte dentar nu se face n:


A. intercuspidare maxim
B. ocluzie de relaie centric
C. micri de lateralitate
D. micri protruzive
E. poziia de repaus mandibular
(pag. 984)

S2672062. Faza clinica de determinare a relatiilor intermaxilare n edentatia totala presupune


urmatoarele operatii, enumerate n ordine ntmplatoare: 1. Determinarea DVR si a DVO; 2.
Determinarea RC; 3. Determinarea planului de ocluzie; 4. Controlul sabloanelor de ocluzie; 5.
Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 6. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si
montarea dintilor artificiali. Stabiliti ordinea corecta a acestor operatii dintre urmatoarele variante:
A. 1, 2, 3, 4, 5, 6;
B. 4, 3, 5, 1, 2, 6;
C. 5, 3, 4, 2, 1, 6;
D. 4, 5, 3, 1, 2, 6;
E. 3, 4, 5, 1, 2, 6.
(pag. 131)

S2672063. Elementele ce caracterizeaza sablonul de ocluzie sunt:

1754

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1755

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. ajuta la pozitionarea mandibulei n RC;


B. este realizat din material termoplastic sau acrilat;
C. grosimea acrilatului sau a placii de baza trebuie sa fie 3-4 mm la nivelul zonelor Einsering si 1-3 mm n
zonele linguale;
D. faza finala a daptarii sablonului de ocluzie consta n punera unui strat subtire silicon fluid pe marginile
sablonului;
E. nu este neaparat necesar cnd edentatia totala este situata la arcada superioara, iar inferior arcada este
integra.
(pag. 131)

S2672064. Orientarea, directia planului de ocluzie n regiunea laterala se face n raport cu planul lui:
A. Frankfurt;
B. Fox;
C. Camper;
D. Andersen;
E. Gysi.
(pag. 137)

S2672065. Determinarea pozitiei de repaus a mandibulei se poate realiza astfel:


A. n deglutitie;
B. dupa metoda Dawson;
C. dupa tehnica Neill;
D. dupa metoda Silverman;
E. dupa deglutitie.
(pag. 140)

S2672066. Metodele de conducere a mandibulei n relatie centrica sunt:


A. testul Ismail;
B. metoda Silverman;
C. electromiografie;
D. reflexul molar;
E. existenta ntre valurile de ceara ale sabloanelor a unui spatiu de 2-3 mm.
(pag. 145)

S2672067. Critica metodei Gysi de nregistrare grafica a relatiei centrice este reprezentata de:
A. derapajul anterior frecvent al sablonului inferior;
B. sabloanele, avnd greutate n afara cavitatii bucale se pot destabiliza;
C. nchiderea gurii se face mereu n aceiasi pozitie retrudata;
D. necorespondenta ntre valurile de ocluzie a celor doua sabloane;
E. DVO se poate modifica pe parcursul nregistrarii.
(pag. 148)

S2972068. Un aport proximal reusit al protezei fixe cu vecinii trebuie sa:


A. fie foarte strans
B. fie lax
C. ofere spatiu suficient pentru curatire
D. permita depasirea cu dificultate cu firul de matase dentara
E. permita depasirea usoara cu firul de matase dentara
(pag. 982)

S2972069. Fixarea protezelor fixe se face prin:


A. cimentare
B. lipire

1755

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1756

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. insurubare
D. culisare
E. toate
(pag. 984)

S2972070. Cimentarea provizorie se poate face pentru:


A. PFU
B. PPF
C. Aparate de imobilizare
D. Proteze cu sprijin implanter
E. Proteze metalo-ceramice
(pag. 988)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1272071. Alegerea cimentului pentru fixarea de durata, depinde de:
A. stabilitatea coroanei
B. forma de retentie a bontului
C. rutina actului
D. starea pulpei
E. grosimea smaltului restant
(pag. 990)

S1272072. Avantajele cimentului CIS sunt:


A. adeziune crescuta la preparatie si coroana
B. aderenta la suprafete
C. rata scazuta la carie secundara
D. toleranta pulpara buna
E. aderenta la ceramica dentara
(pag. 995)

S1272073. Cimentarea provizorie presupune:


A. verificarea adaptarii proximale, cervicale si ocluzale
B. asigurarea unei perioade de vindecare a posibilelor leziuni gingivale
C. evitarea perioadei de adaptare a tesuturilor moi
D. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei, in unele situatii mai deosebite
E. verificarea cimentarii definitive
(pag. 988)

S1272074. Criteriile de selectare a cimenturilor sunt:


A. starea pulpei dintilor vecini
B. starea pulpei dintilor stalpi
C. retentia coroanei pe dintele stalp
D. timpul de priza
E. solubilitatea in saliva
(pag. 999)

S1272075. Dezavantajele protezelor fixe sunt:


A. avantajul psihic datorita caracterului de fixitate
B. necesitatea exerezei de tesuturi dentare
C. solidarizarea a doi sau a mai multor dinti

1756

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1757

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. descimentarea
E. sensibilitatea termica
(pag. 1007)

S1272076. Dintre cimenturile pentru fixare de durata fac parte:


A. cimentul ZOE nemodificat
B. cimenturi"hibride"
C. cimenturi polielectrolitice
D. cimenturile CIS
E. cimenturi traditionale: FOZ si CSF
(pag. 990)

S1272077. Evitarea distantarii protezei de suprafata bontului in timpul cimentarii, se face:


A. realizarea unui sant pe suprafata interna a coroanei
B. gravare acida
C. lacuirea bontului
D. subexpansiunea masei de ambalat
E. eroziune galvanica
(pag. 986)

S1272078. inaintea cimentarii de durata trebuie executate urmatoarele manopere:


A. indepartarea completa a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare
B. devitalizarea dintilor stalpi
C. testarea vitalitatii dintilor vecini
D. testarea vitalitatii dintilor stalpi
E. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru
(pag. 1000)

S1272079. Intre dezavantajele cimentului FOZ se numara:


A. prezenta adeziunii
B. nocivitate pulpara
C. actiune antibacteriana
D. insolubilitate in fluide acide
E. fragilitate
(pag. 992)

S1272080. La cimentarea DCR-ului metalic, se indica:


A. consistenta cimentului sa fie fluida
B. mentinerea activa a dispozitivului dupa cimentare
C. realizarea unui sant pentru refluarea cimentului
D. mentinerea pasiva a dispozitivului dupa cimentare
E. aplicarea cimentului atat pe suprafata dispozitivului cat si in canalul radicular
(pag. 1006)

S1272081. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de:


A. finisarea si lustruirea lucrarii inainte de cimentare
B. resturi de ciment provizoriu
C. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
D. arii de contact prea stranse
E. adaptare corecta evidentiata prin control tactil si vizual.
(pag. 983)

1757

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1758

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1272082. Verificarea adaptarii ocluzale a restaurarilor protetice fixe:


A. se verifica in IM si ORC
B. se verifica numai in IM
C. se verifica numai in ORC
D. se verifica cu hartie de articulatie, folie de ceara sau rasina
E. se slefuiesc zonele care"inalta"
(pag. 984)

S1272083. Verificarea clinica a adaptarii protezelor fixe pe campul protetic, are urmatoarele etape:
A. proximala
B. cervicala
C. ocluzala
D. pe model
E. interna
(pag. 981)

S1272084. Verificarea proximala a adaptarii protezelor fixe pe campul protetic, evidentiaza un contact:
A. strans, care determina senzatie de tensiune in arcada
B. normal, cand poate fi depasit cu dificultate de catre firul de matase
C. prea slab, care favorizeaza impactul alimentar asupra gingiei
D. se poate determina cu hartie de articulatie, fir de matase, matrice.
E. se indica corect cu instrumentar rotativ abraziv
(pag. 982)

S1472085. Adaptarea ocluzala se controleaza cu ajutorul:


A. hartiei de articulatie
B. foliei de ceara
C. cu ajutorul instrumentarului de consultatie
D. cu ajutorul unei benzi de celuluiod cu o grosime de 120 m
E. doar pe baza informatiilor pacientului (zona care"inalta")
(pag. 984)

S1472086. Capacitatea de curgere a cimenturilor este influentata de:


A. tipul de ciment
B. raportul pulbere lichid
C. marimea particulelor de pulbere
D. laimea fantei dintre coroana si bont
E. realizarea unor santuri verticale la nivelul elementrelor de agregare.
(pag. 987)

S1472087. Cimenturile ionomere de stica adera la:


A. smalt
B. dentina
C. metale acoperite cu un strat superficial de oxizi
D. ceramica
E. metale nobile
(pag. 995)

S1472088. Cimeturile diacrilice:


A. asigura retentia restaurarii prin mijloace micromecanice
B. contin particule de umplutura anorganica ce nu depasesc 5 m
C. asigura lipirea restaurarii prin mecanism dublu

1758

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1759

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. in cazul celor autopolimerizabile au un timp de lucru foarte scurt (60-90 sec)


E. in cazul celor autopolimerizabile au un timp mediu de lucru
(pag. 997)

S1472089. Etapa finala a terapiei protetice fixe e reprezentata de:


A. inserarea
B. adaptarea
C. fixarea
D. lustruirea
E. indepartarea excesului de ciment de la nivel cervical.
(pag. 981)

S1472090. Fixarea de durata se poate face cu:


A. cimenturi traditionale: FOZ, CSF, ZOE modificat
B. polielectrolitice PCZ, CIS, RDC
C. cimenturi rasini
D. cimenturi"hibride"
E. Bondex (J&J)
(pag. 990-994)

S1472091. Fixarea provizorie se practica din urmatoarele considerente:


A. verificarea adaptarii in cele trei sfere
B. asigurarea unei perioade de adaptare
C. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei in unele situatii mai deosebite
D. cimentarea de durata se face de obicei mai corect
E. verificarea iritatiei pulpare in cazul unei RPF metalo-ceramice
(pag. 988)

S1472092. Neadaptarea cervicala a coroanei pe bont se poate datora:


A. resturilor de ciment provizoriu
B. plusuri pe suprafata intrena a componentei metalice
C. minusuri pe suprafata bontului dentar
D. existena unor arii proximale de contact prea stranse
E. existenta unor contacte ocluzale prea slabe
(pag. 983)

S1472093. Pentru detectarea zonei de frecare cu bontul se pot folosi:


A. markeri solubili in apa
B. amestec de ruj cu cloroform
C. spray-uri Fit Checker
D. silicon cu reacie de condensare
E. ceara de ocluzie
(pag. 982)

S1472094. Un contact proximal prea slab:


A. e de dorit in cazul depistarii bolii parodontale
B. e nedorit deoarece favorizeaza imapctul alimentar cu gingia interdentara;
C. e nedorit deoarce favorizeaza retentia alimentelor;
D. e nedorit deoarece induce traumatizarea gingiei interdentare
E. e de preferat in cazul dintilor cu afectare parodontala
(pag. 982)

1759

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1760

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S1472095. Verificarea rapoartelor ocluzale se face:


A. cu ajutorul hartiei de articulatie;
B. in pozitia de intercuspidare maxima
C. in ocluzie de relatie centrica
D. prin presiune digitala
E. se poate realiza intraoral cu un simultor ocluzal
(pag. 984)

S1572096. Adaptarea ocluzala a restaurarilor protetice fixe se verifica astfel:


A. cu ajutorul hartiei de articulatie
B. verificarea rapoartelor ocluzale se face in IM,ORC,miscari de lateralitate si protruzive
C. in cazul restaurarilor unidentare se verifica numai in IM
D. la nivelul intermediarilor din zonele laterale cuspizii vestibulari inferiori circumscriu cuspizii vestibulari
superiori
E. in zonele laterale, cuspizii orali superiori si inferiori trebuie sa realizeze raport cap la cap.
(pag. 984)

S1572097. Capacitatea de curgere a cimentului este influentata de:


A. temperatura mediului ambiant
B. tipul de ciment
C. conditiile de pastrare a cimentului
D. raportul pulbere-lichid
E. marimea particulelor de pulbere.
(pag. 987)

S1572098. Indicatiile cimentarii provizorii sunt:


A. sub presiune masticatorie se va produce adaptarea ocluzala a restaurarilor fixe
B. verificarea aspectului fizionomic
C. vindecarea unor posibile leziuni gingivale
D. cand dintele stalp de punte prezinta un dispozitiv corono-radicular
E. in cazul protezelor cu sprijin implantar.
(pag. 988)

S1572099. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de:


A. resturi de ciment provizoriu
B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
C. margini cervicale nefinisate
D. existenta unor arii de contact prea stranse
E. prepararea bonturilor cu prag cervical in cazul protezelor fixe confectionate din aliaje nobile.
(pag. 983)

S1572100. Pentru a evita distantarea coroanelor de suprafetele bontului in timpul cimentarii se


procedeaza astfel:
A. crearea de santuri pe suprafata bontului
B. lacuirea bontului
C. eroziunea galvanica a suprafetei interne a coroanei
D. slefuirea suprafetei interne a coroanei
E. confectionarea modelului din materiale cu un coeficient de expansiune crescut.
(pag. 986)

S1572101. Scopurile cimentarii de durata sunt:


A. mentinerea vitalitatii pulpare

1760

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1761

Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

asigurarea retentiei protezei


previne migrarea orizontala a dintilor stalpi
profilaxia parodontiului
asigurarea unor rapoarte ocluzale functionale.
(pag. 989)

S1572102. Urmatoarele afirmatii privind cimentarea provizorie sunt adevarate:


A. se folosesc cimenturi temporare pe baza de oxid de zinc cu sau fara eugenol
B. se folosesc cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice
C. pentru o buna adaptare a restaurarii consistenta pastei trebuie sa fie crescuta
D. cimentul ZOE nu este indicat pentru preparari de bonturi proaspat preparate
E. eugenolul din cimenturile ZOE este un potential alergen.
(pag. 989)

S1672103. Criteriile de selectare a cimenturilor sunt:


A. starea pulpei dintilor stalpi
B. gradul de paralelism al dintilor stalpi
C. retentia biomecanica a coroanei pe dintele stalpi
D. marimea anticipata a fortelor care vor tinde sa desprinda restaurarea
E. pretul de cost
(pag. 999)

S1672104. Fixarea de durata se poate face cu:


A. cimenturi traditionale: FOZ<, CFF, si ZOE modificat
B. cimenturi polielectrolitice
C. cimenturi rasini
D. cimenturi"hibride"
E. elastomeri de sinteza
(pag. 990)

S1672105. Fixarea provizoriu a lucrarilor protetice in cavitatea bucala se practica din mai multe
considerente:
A. posibilitatea unei interpretari mai obiective a retentiei
B. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei
C. vindecarea unor posibile leziuni gingivale
D. testare compatibilitatii materialului lucrarii in mediul salivar
E. adaptarea la noua dimensiune vertivala de ocluzie
(pag. 988)

S1672106. inaintea cimantarii de durata trebuie executata urmatoarele manopere:


A. testarea vitalitatii dintilor stalpi
B. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru
C. indepartarea completa a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare
D. verificarea existentei unor arii de contact prea stranse
E. verificarea formei bontului dentar
(pag. 1000)

S1672107. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de:


A. resturi de ciment provizoriu
B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
C. metoda de slefuire a bontului dentar
D. existenta unor arii de contact prea stransa

1761

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1762

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. procese carioase multiple


(pag. 983)

S1672108. Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteaze de suprafetele bontului trebuie


tinut cont de:
A. crearea de santuri pe suprafata interna a coroanei
B. lacuirea bontului
C. supraextensiunea masei de ambalat
D. eroziunea galvanica
E. presiune mare la cimentare
(pag. 986)

S1672109. Pentru curatirea bontului dentare se indica:


A. alcoolul
B. apa oxigenata
C. stergerea cu neofalina
D. acid poliacrilic 30%
E. cloramina
(pag. 1001)

S1672110. Uscarea cu jet de aer a bontului dentar este interzisa datorita:


A. afectarii odontoblastilor
B. desicarea dentinei
C. crearea unei pelicule de lichid la suprafata bontului dentar
D. indepartarea smearlayer-ului
E. posibilitatii infectarii plagii dentinare
(pag. 1001)

S2172111. Cimentul policarboxilat de zinc:


A. Are calitati tixotropice
B. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 2,5 - 3,5 minute
C. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 4 - 6 minute
D. Are o buna adeziune la smalt si dentina
E. Are o buna adeziune la aliajele de aur
(pag. 993-994)

S2172112. Cimenturile fosfat de zinc :


A. Dupa intarire sunt extrem de rigide
B. Dupa intarire au o rigiditate medie
C. Rezistenta la compresiune este intre 80 - 110 Mpa
D. Rezistenta la compresiune este intre 5 - 7 Mpa
E. Rezistenta la tensiune este intre 5 - 7 Mpa
(pag. 991)

S2172113. Cimenturile ionomere de sticla fata de cimenturile fosfat de zinc:


A. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mare
B. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mica
C. Au o vascozitte mai mare
D. Au o vascozitate mai mica
E. Au o rata scazuta de carie secundara
(pag. 995)

1762

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1763

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2172114. Pentru cimentarea restaurarilor integral ceramice se face:


A. Gravarea cu acid fluorhidric a suprafetei interne a restaurarii
B. Gravarea cu acid fosforic a suprafetei de smalt a preparatiei
C. Aplicarea agentului de cuplare silanic la ceramica
D. Aplicarea agentului de cuplare silanic la suprafata preparatiei
E. Aplicarea adezivului rasinii la smalt si la stratul de silan
(pag. 1006)

S2172115. Sferele in care se face verificarea clinica a adaptarii unei restaurari fixe pe campul protetic
sunt:
A. Vestibulara
B. Ocluzala
C. Orala
D. Proximala
E. Cervicala
(pag. 981)

S2272116. Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteze de suprafetele bontului se poate


recurge la:
A. Gravarea interna a coroanei , cu acizi
B. Crearea unui sant pe suprafata interna a coroanei
C. Remodelarea cervicala a coroanei cu cleste crampon
D. Eroziunea galvanica
E. Presiunea mare la cimentare
(pag. 1005)

S2272117. Pentru curatirea bontului dentar inainte de cimentare se indica:


A. Apa oxigenata
B. Stergerea cu neufalina
C. Alcool
D. Acid poliacrilic 30%
E. Cloramina
(pag. 1001)

S2272118. Criteriile de selectarea a cimenturilor iau in considerare:


A. Starea pulpei dintilor stilp
B. Gradul de paralelism al dintilor stilp
C. Retentia biomecanica a coroanei pe dintele stilp
D. Marimea anticipata a fortelor care vor tinde sa desprinda restaurarea
E. Pretul de cost
(pag. 999)

S2272119. Durerea care apare in timpul cimentarii PPF cu cimenturi FOZ nu se datoreaza:
A. Dilatatiei de priza a cimentului care produce inaltari de ocluzie
B. Refluarii cervicale a excesului de ciment
C. Hiperestezie dentinara
D. Absentei protezarii provizorii a bonturilor
E. Aciditatii cimetului
(pag. 986)

S2272120. Fixarea provizorie a lucrarilor in cavitatea bucala se practica din mai multe considerente,:
A. Posibilitatea unei interpretari mai obiective a retentiei

1763

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1764

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. Verificarea aspectului fizionomic al fonatiei


C. Vindecarea unor posibile leziuni gingivale
D. Testarea compatibilitatii materialului lucrarii in mediul salivar la pacienti care prezinta si alte lucrari realizate
din alte aliaje
E. Verificarea biocompatibilitatii materialului
(pag. 988)

S2272121. Avantajele cimentului CIS sunt nu includ:


A. Adeziunea crescuta la preparatie si coroane metalice nenobile
B. Adeziune la suprafata metalelor nobile
C. Rata scazuta la carie secundara
D. Toleranta pulpara buna
E. Adeziune la ceramica dentara
(pag. 994)

S2272122. Cimentarea provizorie presupune:


A. Evitarea perioadei de adaptare a tesuturilor moi
B. Asigurarea unei perioade de vindecare a posibilelor leziuni gingivale
C. Verificarea adaptarii proximale, cervicale si ocluzale
D. Verificarea aspectului fizionomic
E. Facilitarea acceptarii psihice a lucrarii
(pag. 988)

S2272123. Evitarea distantarii protezei de suprafata bontului in timpul cimentarii se face prin:
A. Gravare acida a coroanei
B. Lacuirea bontului pe modelul de lucru
C. Realizarea unui sant pe suprafata interna a coroanei
D. Eroziune galvanica a coroanei
E. Subexpansiunea masei de ambalat
(pag. 986)

S2272124. Capacitatea de curgere a cienturilor e influentata de:


A. Tipul de ciment
B. Raportul pulbere - lichid
C. Marimea particulelor de pulbere
D. Latimea fantei dintre coroana si bont
E. Realizarea unor santuri verticale la nivelul elementelor de agregare
(pag. 996)

S2272125. Faza de adaptarea ocluzala include:


A. asigurarea contactelor interdentare antagoniste stabile
B. verificarea incadrarii in morfologia arcadei dentare
C. verificarea respectariicurbei vestibulare si orale a arcadei
D. circumscrierea cuspizilor vestibulari mandibulari de catre cei vestibulari maxilari
E. modelarea varfurilor cuspidiene ascutite pentru asigurarea eficientei masticatorii
(pag. 984)

S2272126. Cimenturile CIS nu adera la:


A. Ceramica
B. Metale nobile
C. Smalt
D. Dentine

1764

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1765

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Metale acoperite cu un strat de oxid


(pag. 995)

S2272127. Accidentul de muscare a mucoasei jugale apare in urmatoarele conditii:


A. varfurile cuspidiene sau marginile vestibulare vin in contact cap la cap
B. mai ales in zonele poasterioare ale arcadei dentare
C. varfurile cuspidiene mandibulare circumscriu pe cele maxilare
D. se modeleaza varfuri cuspidiene ascutite
E. abrazie accentuata a dintilor posteriori
(pag. 984)

S2272128. Neadaptarea cervicala a coroanei pe bont se poate datora


A. Resturilor de ciment provizoriu
B. Plusurilor pe suprafata interna a componentei metalice
C. Minusuri pe suprafata bontului dentar
D. Existentei unei arii proximale de contact prea stranse
E. Existenta unor contacte ocluzale prea slabe care nu apasa sufficient coroana pe bontul dentar
(pag. 983)

S2272129. Cimenturile ionomeri de sticla adera la:


A. Smalt
B. Dentina
C. Metale acoperite cu un strat superficial de oxizi
D. Ceramica dentara
E. metale nobile
(pag. 995)

S2272130. Verificarea clinica a adaptarii unei restaurari fixe pe cimpul protetic se face in urmatoarele
sfere:
A. Vestibulara
B. Ocluzala
C. Orala
D. Proximala
E. Cervicala
(pag. 981)

S2272131. La alagerea cimentului pentru fixarea de durata nu se tine cont de:


A. Retentia biomecanica a coroanei pe dintii stalpi
B. Marimea fortelor care vor tinde sa dizloce restauratia
C. Grosimea stratului de dentine restant
D. Starea pulpei
E. Grosimea smaltului restant
(pag. 999)

S2272132. Cimenturile fosfat de zinc se caracterizeaza prin:


A. Dupa intarire au o rigiditate medie
B. Dupa intarire sint extrem de rigide
C. Rezistenta la compresiune este intre 80-110 Mpa
D. Rezistena la compresiune este intre 5-7 Mpa
E. Rezistenta la tensiune este intre 5-7 Mpa
(pag. 991)

1765

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1766

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2272133. Cea mai mare grija trebuie acordata inserarii lucrarii protetice fixe la :
A. Restaurari metalo-ceramice
B. Coroane partiale inlay,onlay
C. Restaurari integral ceramice
D. Restaurari total metalice
E. Restaurari metalo-plastice
(pag. 983)

S2272134. Criteriile de selectare a cimenturilor sint:


A. Profunzimea preparatiilor dentare
B. Starea pulpei dintilor stilpi
C. Retentia coroanei pe dintele stilp
D. Timpul de priza
E. Solubilitatea in saliva
(pag. 999)

S2272135. Intre avantajele cimentului FOZ se numara:


A. Se prepara usor
B. Are calitati estetice
C. Are consistenta fluida
D. Dupa priza ajunge la o masa relativ puternica
E. Are actiune antibacteriana
(pag. 992)

S2272136. Marginile supragingivale la onlay MOD pot fi :


A. Brunisate dupa adaptarea pe dinte
B. Finisate dupa adaptarea pe dinte
C. Iritante pentru parodintiul marginal
D. Expuse fracturarii
E. Expuse deformarilor elastice
(pag. 983)

S2272137. Adaptarea ocluzala a restaurarilor protetice fixe se verifica:


A. Numai in IM
B. Miscari de lateralitate , protruzive, IM, ORC
C. Numai in ORC
D. Cu hirtie de articulatie, folie de ceara sau rasina
E. Se slefuiesc zonele care inalta
(pag. 984)

S2272138. Coroanele prea lungi , cu margini care patrund prea mult in santul gingival pot poduce:
A. ischemierea gingiei libere
B. traumatizarea epiteliului versantului intern
C. lezarea insertiei epiteliale
D. predispozitie la depuneri de placa muco-bacteriana
E. leziuni cu potential malign
(pag. 983)

S2272139. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinate de :


A. resturi de ciment provizoriu
B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
C. existenta unor arii de contact prea stranse

1766

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1767

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. modificari ale pozitiei bontului pe arcada dentara


E. realizarea preparatiei cervicale tangentiale
(pag. 983)

S2272140. Adaptarea proximala corecta a protezei partiale fixe se testeaza cu:


A. fir de matase dentara care va depasi punctul de contact interdentar cu relativa dificultate
B. matrice care va depasi punctul de contact interdentar cu relativa dificultate
C. hirtie de articulatie de grosime 12,5 micrometri ( 0,0005 inch) care va depasi punctul de contact
interdentar cu minima dificultate
D. hartie de articulatie cu grosime de 22,5 micrometri( 0,0009 inch) care poate patrunde interdentar cu
minima dificultate)
E. spray colorant aplicat pe suprafata proximala a protezei fixe
(pag. 982)

S2272141. Pentru a evita distantarea coroanelor de invelis metalice de suprafatele bontului in timpul
cimentarii se procedeaza la:
A. Creare unui sant pe suprafata bontului dentar
B. Lacuirea bontului dentar in cavitatea bucala
C. Eroziunea galvanica pe suprafata interna a coroanei metalice
D. Slefuirea suprafetei interne a coroanei fara prejudicierea inchiderii marginale, dar rezultatele sunt imprecise
E. gravare interna a codin aliaje nobile cu acizi azotic si acid clorhidric
(pag. 1005)

S2272142. Contraindicatiile cimentarii provizorii sint:


A. Restaurari unitare protetice
B. Verificareaadaptarii restaurarii
C. Verificarea vindecarii unor leziuni gingivale situate sub corpul de punte
D. Proteze fixe metalo-ceramice
E. In cazul protezelor cu sprijin implantar
(pag. 988)

S2272143. Pentru detectarea zonei de frecare cu bontul se pot folosi


A. Markeri solubili in apa
B. Amestec de ruj cu cloroform
C. Markeri solubili in alcool
D. Silicon cu reactie de condensare
E. Ceara de ocluzie
(pag. 982)

S2272144. Urmatoarele afirmatii privind cimentarea provizorie sunt adevarate


A. Folosesc cimenturi pe baza de hidroxid de calciu, fara uleiuri eterice
B. Folosesc dimenturi temporare pe baza de oxid de zinc
C. Eugenonul din cimenturile ZOE este un potential alergen
D. Cimentul ZOE nu e indicat pentru acoperirea bonturilor proaspat preparate
E. Pentru o buna rezistenta a restaurarii, consistenta pastei trebuie sa fie crescuta
(pag. 989)

S2272145. Uscarea cu jet de aer a bontului dentar este interzisa datorita


A. Afectarii odontoblastilor
B. Desicarea dentinei
C. Crearea unei pelicule de lichid la suprafata bontului dentar prin presiune crescuta ce actioneaza asupra
fluidului dentinar
D. Disecarea smaltului

1767

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1768

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Posibilitatea infectarii plagii dentinare


(pag. 1001)

S2272146. Cimenturile CIS fata deFOZ


A. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mare
B. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mica
C. Au o viscozitate mai mare
D. Au viscozitete mai mica
E. Au o rata mai scazuta de carie secundara
(pag. 996,995)

S2272147. Capacitatea de curgere a cimentului este influentata de


A. Tipul de ciment
B. Raportul pulbere- lichid
C. Marimea particulelor de pulbere
D. Conditii de pastrare a cimentului
E. Temperatura mediului ambiant
(pag. 987)

S2272148. Zonele cervicale sensibile pot fi cauzate de


A. Coroane provizorii cu margini prea lungi
B. Coroane provizorii cu margini prea scurte
C. Coroane provizorii cu margini prea lungi purtate o periaoda prea lunga de timp
D. Coroane cu margini prea lungi defectuos adaptate cervical
E. Nici un raspuns corect
(pag. 1007)

S2272149. Sensibilitatea termica poate sa apara


A. Determinata de o implicatie pulpara
B. Nu poate fi determinata niciodata de o implicatie pulpara
C. De un contact prematur
D. De o zona terminala preparata intempestiv, neacoperita corect
E. Nici un raspuns corect
(pag. 1007)

S2272150. Mobilitatea protezelor partiale fixe poate sa apara in urmatoarele situatii:


A. Deformarea elementelor de agregare
B. Efectul miscarii de torsiune
C. Contacte ocluzale disfunctionale
D. Coroziune consecutiva bimetalismului
E. Regimul alimentar
(pag. 1008)

S2272151. Retractiile gingivale pot avea loc ca urmare a:


A. Supra solicitarii dintilor stalpi datorita lungimii breselor
B. Prin conformarea inadecvata a ambrazurilor
C. Contur necorespunzator a elementelor de agregare
D. Datorita numarului prea mare al dintilor stalpi
E. Clatirii frecvente cu apa de gura
(pag. 1008)

S2272152. Leziunile carioase pot sa apara la nivelul dintilor stalpi:

1768

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1769

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Cand marginile coroanelor sunt prea scurte


Marginile coroanelor sunt prea largi
Igiena defectuoasa in cazul unei PPF fara ambrazuri corect conformate
Regim alimentar bogat in glucide
Mai ales la restaurari metalo-ceramice
(pag. 997)

S2272153. Despre leziunile pulpare ale dintilor stalpi se pot afirma:


A. Procese carioase cu evolutie lenta pot provoca atrofii pulpare
B. Procese carioase cu evolutie lenta nu pot provoca atrofii pulpare
C. Procese carioase cu evolutie lenta pot provoca leziuni degenerative de toate tipurile
D. Procese carioase cu evolutie lenta nu pot provoca leziuni degenerative de toate tipurile
E. Pot fi decelate radiologic intotdeauna
(pag. 1008)

S2272154. Cauzele dezlipirii scheletului metalic al intermediarilor de elementele de agregare pot fi:
A. Lipirea deficitara a intermediarilor la elementele de agregare
B. Aliajul de lipit are porozitati
C. Suprafata destinata lipirii are dimensiune redusa
D. Tehnica incorecta de turnare a aliajului
E. tipul masticator tocator
(pag. 1008)

S2272155. Perforarea restaurarilor fixe poate fi rezolvata:


A. Cu o incrustatie
B. Nu poate fi rezolvata cu o incustratie
C. Printr-o obturatie cu diferite materiale
D. Nu poate fi restaurata printr-o obturatie
E. Poate duce la inlocuirea restaurarii
(pag. 1009)

S2272156. Indicatiile compomerului DYRACT CEM+ sunt


A. Fixari conventionale pentru inlay
B. Fixari conventionale pentru onlay
C. Fixari conventionale pentru coroane de invelis
D. Fixari adezive pentru proteze partiale fixe adezive
E. Nu se utilizeaza pentru DCR
(pag. 998)

S2272157. Indicatiile DYRACT CEM+ sunt pentru fixari adezive de durata


A. Pentru inlay
B. Pentru onlay
C. Pentru coroane si fatete ceramice
D. Punti pe implante
E. La pacienti cu receptivitate crescuta la carie
(pag. 998)

S2272158. Fixarea de durata se poate face cu


A. Cimenturi traditionale
B. Cimenturi polielectrolitice
C. Cimenturi rasini
D. Cimenturi hibride

1769

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1770

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Nici un raspuns corect


(pag. 990)

S2272159. Cimenturile traditionale sunt


A. FOZ
B. CSF
C. ZOE modificate
D. Nici un raspuns corect
E. Cimenturi ionomeri de sticla
(pag. 990)

S2272160. Cimenturile polielectrolitice sunt:


A. PCZ
B. CIS
C. FOZ
D. CSF
E. RDC
(pag. 990)

S2272161. Cimenturile rasini sunt


A. Acrilice
B. Diacrilice.
C. Adezive
D. EBA
E. CIS
(pag. 990)

S2272162. Pentru cimentari temporare se pot utiliza


A. Cimentul ZOE
B. Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu, fara uleiuri eterice
C. VIVADENT-Reocap-temp
D. VOCO-Provicol
E. Nici un raspuns corect
(pag. 989)

S2272163. Cimenturile polielectrolitice. Avantaje:


A. Toxicitate redusa
B. Toxicitate crescuta
C. Adeziune la dinte
D. Nu adera la dinte
E. Manipulare facila
(pag. 994)

S2272164. Cimenturile polielectrolitice. Dezvantaje:


A. Pastrarea proportiei praf-lichid
B. Rezistenta la compresiune scazuta
C. Timp de lucru scurt
D. Timp de lucru crescut
E. Nici un raspuns corect
(pag. 994)

S2272165. Cimenturile ionomer de sticla sunt, din punct de vedere chimic

1770

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1771

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Poliacrilati complecsi
Polialchenolati de sticla
Polimeri ionici
Polimeri neionici
Toate raspunsurile corecte
(pag. 994)

S2272166. Cimentul fosfat de zinc are urmatoarele proprietati:


A. Este extrem de rigid
B. Nu este extrem de rigid
C. Modul de elasticitate de 13 GPa
D. Modul de elasticitate de 3 Gpa
E. Modul de elasticitate de 1 Gpa
(pag. 991)

S2272167. Cimentul fosfat de zinc


A. Are grosimea peliculei de ciment intre dinte si restaurare de 25 micrometri
B. Permite adaptarea oricarui tip de coroana
C. Nu permite adaptarea oricarui tip de coroana
D. Timp de manipulare 3-6 minute la 21 de grade C
E. Timp de intarire in cavitatea bucala 5-9 minute
(pag. 991)

S2272168. Compomerii
A. Sunt RDC modificate cu poliacizi
B. RDC nemodificate cu poliacizi
C. Sunt hibrizi composite + ionomeri
D. Nici un raspuns corect
E. Au aparut la inceputul anilor 70
(pag. 998)

S2372169. Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteze de pe suprafata bontului se


recurge la:
A. Crearea de santuri pe suprafata interna a coroanei sau gravarea acida a aceleiasi suprafete cand
coroanele sunt confectionate din aliaje nobile
B. Lacuirea bontului
C. Supraexpansiunea masei de ambalat
D. Eroziunea galvanica
E. Slefuirea suprafetei interne a coroanei
(pag. 986)

S2372170. Fixarea provizorie dureaza:


A. Mai putin de o saptamana
B. Peste doua saptamani
C. 1 -2 saptamani
D. Pana la 6 luni daca se urmareste o reabilitare ocluzala
E. O luna
(pag. 988)

S2372171. Principalele avantaje ale cimenturilor oxid de Zn eugenol modificate sunt:


A. Toleranta pulpara buna
B. Capacitate de izolare

1771

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1772

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Manipulare facila
D. Nu se descompune hidroelectrolitic in mediul bucal
E. Nu coloreaza rasinile acrilice
(pag. 992)

S2372172. Urmatoarele afirmatii cu privire la cimenturile ionomere de sticla sunt adevarate:


A. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mare la CIS decat la FOZ
B. Spre deosebire de FOZ, CIS au o vascozitate mai mica (fluiditate mai mare)
C. La CIS nu se poate influenta prea mult timpul de priza
D. CIS adera la suprafetele polare active (smalt, dentina, metale acoperite cu un strat superficial de oxizi)
E. CIS adera la suprafetele chimic inerte (ceramica dentara, metale nobile)
(pag. 995)

S2372173. Avantajele cimenturilor ionomere modificate cu rasini fata de cimenturile ionomere de sticla
sunt:
A. Timp de intarire mai scurt
B. Eliberare de ioni de fluor relativ crescuta
C. Sensibilitate la apa scazuta
D. Solubilitate crescuta
E. Ph-ul creste lent
(pag. 998)

S2372174. Pentru fixarea de durata a fatetelor ceramice sunt indicate:


A. Cimenturi ionomere de sticla
B. Cimenturi rasini adezive
C. Cimenturi diacrilice
D. Cimenturi ZOE modificate
E. Cimenturi ionomere modificate cu rasini
(pag. 1000)

S2372175. Urmatoarele cimenturi nu sunt indicate pentru fixarea de durata a coroanelor integral
ceramice realizate prin presare:
A. Cimenturi rasini adezive
B. Cimenturi ionomere de sticla
C. Cimenturi ZOE modificate
D. CIMR
E. Ciment fosfat de zinc
(pag. 1000)

S2372176. Pregatirea bontului pentru cimentarea de durata se realizeaza prin:


A. Indepartarea depunerilor de placa dentara si a resturilor organice cu gume si pulbere de piatra ponce
B. Curatirea cu alcool si ulterior stergere cu neofalina
C. Curatirea cu apa oxigenata 3% si ulterior stergere cu neofalina
D. Uscare cu jet de aer
E. Conditionarea bontului in functie de vitalitatea lui
(pag. 1001)

S2372177. La prepararea cimenturilor policarboxilate se tine cont de urmatoarele aspecte:


A. Raportul optim pulbere - lichid este de 1,5:1
B. Se amesteca pe placa de sticla
C. Spatularea se realizeaza in 60 sec.
D. Se obtine o pasta mult mai vascoasa decat la alte tipuri de ciment

1772

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1773

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Timpul de utilizare ramane scurt (aprox.2,5 min.)


(pag. 1003)

S2372178. Prepararea cimentului fosfat de Zn se realizeaza:


A. Pe placuta din material plastic
B. Pe placuta de sticla
C. Pe placuta racita la o temperatura intre -10C si +10C
D. Pe placuta la temperatura camerei
E. Cu un raport optim intre pulbere si lichid de 1,5-2g pulbere la 0,5 ml lichid
(pag. 1002)

S2372179. Urmatoarele afirmatii cu privire la prepararea CIS sunt adevarate:


A. Se prepara pe o placa de sticla
B. Se prepara pe o placa din material plastic
C. Se prepara pe folie de hartie cerata
D. Amestecarea celor doua componente se face cu o spatula din material plastic
E. Amestecarea celor doua componente se face cu o spatula din metal
(pag. 1004)

S2372180. Cimentarea restaurarilor integral ceramice presupune urmatoarele etape:


A. Gravarea cu HF a suprafetei interne a restaurarii
B. Aplicarea agentului de cuplare silanic la ceramica
C. Gravarea cu acid fosforic a suprafetei preparatiei
D. Aplicarea adezivuluirasinii la smalt si la stratul de silan
E. Inserarea restaurarii fara ciment diacrilic care se introduce in cavitate si aplicarea unei presiuni moderate
(pag. 1006)

S2372181. Senzatia de discomfort aparuta dupa fixarea de durata a protezelor fixe este un accident
care se poate datora:
A. Prezentei unor contacte premature sau interferente ocluzale
B. Insertiei intr-o pozitie inadecvata a protezei
C. Unui camp masticator supradimensionat sau micsorat
D. Absentei presiunii protezei asupra tesuturilor de sprijin
E. Acumularii resturilor alimentare la nivelul protezei
(pag. 1007)

S2372182. Scheletul metalic al intermediarilor in cazul protezelor fixe se poate dezlipi de elementele de
agregare sau fractura din urmatoarele cauze:
A. Aliajul de lipit are porozitati
B. Suprafata destinata lipirii are dimensiuni foarte reduse
C. Tehnica incorecta de turnare
D. Tehnica incorecta de manipulare a aliajului de lipit
E. Supuprasolicitarea protezei datorita amplitudinii mici a bresei
(pag. 1008)

S2572183. Fixarea provizorie a punii dentare se caracterizeaz prin :


A. dureaz de obicei 1-2 sptmni
B. se poate extinde pn la ase luni
C. nu se indic n cazul restaurrile unidentare
D. permite realizarea unor retuuri ocluzale
E. nu permite efectuarea tratamentului endodontic
(pag. 988)

1773

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1774

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

S2672184. Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie se poate face cu:


A. ajutorul ocluzorului Willis;
B. testul Ismail;
C. pacientul culcat pe spate;
D. nu conteaza metoda de determinare, toate fiind foarte exacte;
E. toate raspunsurile sunt corecte;
(pag. 142)

S2672185. Care dintre urmatoarele metode preextractionale pot fi folosite pentru determinarea
dimensiunii verticale primare:
A. masti faciale acrilice;
B. testul Ismail;
C. profil facial din acrilat sau metal;
D. protezarea imediata;
E. radiografii panoramice ale arcadelor.
(pag. 141)

S2672186. Metoda de nregistrare grafica a relatiei centrice a lui Gysi:


A. este extraorala;
B. este intraorala;
C. este cu spijin central;
D. permite si determinarea concomitenta a DVO;
E. utilizeaza sabloane de ocluzie.
(pag. 147)

S2672187. Pentru stabilirea relatiilor intermaxilare cu mai multa usurinta sunt necesare prelevarea
unor date preextractionale ca:
A. fotografii ale pacientului;
B. dimensiunea verticala de ocluzie masurata n mm;
C. vechile proteze totale ale pacientului;
D. aspectul ocluziei n regiunea frontala;
E. analiza substratului osos si mucos
(pag. 130)

S2672188. n cadrul verificarii sabloanelor de ocluzie se urmareste ca:


A. baza sablonului sa fie modelata si sa se adapteze pe cmpul protetic, la temperatura cavitatii bucale;
B. baza sablonului sa fie adaptata perfect pe model;
C. baza sablonului sa fie rigida nedeformabila la temperatura cavitatii bucale;
D. marginile bazei sablonului sa patrunda n fundurile de sac;
E. daca modelul prezinta retentivitati acestea sa fie ndepartate nainte de aplicarea sablonului n cavitatea
bucala.
(pag. 132)

S2672189. Elementele ce caracterizeaza valurile de ocluzie sunt:


A. sunt confectionate din ceara roz mai dura, alba sau ivory;
B. pot fi confectionate din stents;
C. se monteaza n afara crestelor pentru a evita interferentele;
D. n regiunea frontala se situeaza anterior de papila incisiva;
E. n regiunea distala se opresc la1,5 cm anterior de tuberozitati.
(pag. 132)

S2672190. Cauzele bascularii sablonului n jurul unui ax sunt:

1774

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1775

Rezidentiat 2004
A.
B.
C.
D.
E.

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

grosimea neuniforma a bazei sablonului;


margini scurte ale bazei sablonului;
eventuale asperitati situate pe fata externa a sablonului;
borduri de ceara montate n afara crestelor;
torus palatin proeminent.
(pag. 133)

S2672191. Planul de ocluzie are urmatoarele caracteristici:


A. la edentat este un plan ondulat;
B. are o curbura incizala;
C. are o curbura vestibulara;
D. are o curbura n plan sagital;
E. are o curbura n plan transversal.
(pag. 135)

S2672192. Pentru stabilirea nivelului si directiei planului de orientare protetica se urmareste:


A. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii;
B. portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima;
C. realizarea unui nivel de 1-2 mm indiferent de situatia clinica;
D. la sablonul inferior nivelul planului de ocluzie trebuie sa depaseasca putin marginea libera a buzei
inferioare;
E. colaborarea cu tehnicianul dentar.
(pag. 136)

S2972193. Fixarea prin cimentare a protezelor fixe se face cu:


A. ciment SF
B. CIS
C. ciment FOZ
D. ciment rasina
E. ciment ZOE
(pag. 985)

S2972194. Capacitatea de curgere a unui ciment este influentata primar de:


A. tipul de ciment
B. raportul pulbere-lichid
C. marimea particulelor de pulbere
D. fanta dintre coroana si bont
E. conformarea zonei terminale
(pag. 987)

1775

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1776

Rezidentiat 2004
Tema nr. 1
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1201034. A,C,E
S1201035. A,D

S1301001. A

S1201036. B,C,E

S1301002. A

S1201037. A,C,D

S1301003. D

S1201038. A,D

S1301004. A

S1201039. A,C,E

S1301005. C

S1201040. C,D

S1501006. C

S1201041. B,D,E

S1501007. B

S1201042. A,C,D,E

S1501008. A

S1201043. A,C,E

S1501009. D

S1201044. A,C,D

S1501010. B

S1201045. A,B,D,E

S1501011. D

S1201046. A,C,D,E

S1601012. A

S1201047. D,E

S1601013. A

S1301048. A,B,C,D

S1601014. E

S1301049. A,B

S2101015. E

S1301050. B,C

S2101016. D

S1301051. B,C

S2101017. A

S1301052. A,B,D,E

S2101018. D

S1301053. A,C,D

S2301019. B

S1301054. A,C,D

S2301020. A

S1301055. A,C,D

S2301021. A

S1401056. B,D

S2301022. B

S1401057. A,B,C

S2301023. A

S1401058. B,C,D

S2601024. C

S1401059. B,E

S2601025. E

S1401060. A,B,D

S2601026. A

S1401061. B,C,E

S2601027. C

S1401062. A,B,C

S2601028. D

S1401063. A,C,D,E

S2601029. D

S1401064. A,B,C,E

S2601030. C

S1401065. A,B,D

S2901031. C

S1401066. B,C

S2901032. C

S1501067. A,C

S2901033. C

S1501068. A,B,E
S1501069. B,C,D,E

1776

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

S1501070. A,B,D
S1501071. A,B,D
S1501072. A,D,E
S1601073. B,C,E
S1601074. A,B,C,E
S1601075. B,C,E
S1601076. A,B,E
S1601077. A,B
S1601078. A,D,E
S2101079. A,B,D
S2101080. A,D,E
S2101081. B,C,E
S2101082. A,B
S2101083. A,B,D,E
S2101084. B,D,E
S2301085. A,B,C,E
S2301086. A,B,D
S2301087. B,C,E
S2301088. A,B,C,E
S2301089. A,C,D,E
S2301090. A,B,C,D
S2301091. A,C,D,E
S2301092. A,B,C
S2301093. A,B,C,D
S2301094. A,B,C,E
S2301095. A,D,E
S2301096. B,D,E
S2301097. A,B,D,E
S2301098. A,B,D,E
S2301099. A,B,D,E
S2301100. A,B,C,E
S2601101. A,C,E
S2601102. A,B,C,D
S2601103. A,B,C,E
S2601104. A,B,C
S2601105. A,B,C,E
S2601106. B,C
S2601107. B,C,D

www.rezidentiat2004.ro

1777

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2601108. A,B,D,E
S2801109. A,B,C,E
S2801110. A,B,D
S2801111. A,B,C,D
S2801112. A,B,E
S2801113. A,B,D,E
S2801114. B,C
S2801115. B,C,D
S2801116. A,B,E
S2801117. B,C,E
S2801118. A,C,D,E
S2901119. B,D
S2901120. A,B,E

1777

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1778

Rezidentiat 2004
Tema nr. 2
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1202001. B
S1202002. C
S1202003. A
S1302004. D
S1302005. D
S1302006. D
S1402007. A
S1402008. B
S1502009. A
S1502010. A
S1502011. A
S1502012. A
S1502013. A
S1502014. A
S1602015. A
S1602016. E
S1602017. B
S1602018. D
S1602019. E
S1602020. D
S2102021. E
S2102022. C
S2102023. C
S2102024. B
S2102025. C
S2102026. D
S2102027. D
S2102028. A
S2102029. C
S2102030. B
S2102031. D
S2102032. D
S2102033. E
S2102034. A

1778

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2102035. E

S1402070. C,D

S2102036. D

S1402071. A,B,E

S2102037. E

S1402072. A,C,E

S2102038. C

S1402073. A,B,E

S2102039. B

S1402074. A,B,D,E

S2102040. A

S1402075. A,B,D

S2602041. B

S1402076. B,C,D,E

S2602042. C

S1402077. B,C,E

S2602043. A

S1402078. A,C,D

S2602044. D

S1402079. C,D,E

S2602045. E

S1402080. B,D,E

S2602046. A

S1502081. A,C,E

S2602047. B

S1502082. D,E

S2902048. C

S1502083. A,B,C

S2902049. D

S1502084. A,B,C

S2902050. D

S1502085. A,C,D
S1502086. A,C,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1502087. A,B,C
S1502088. A,C,E

S1202051. B,C

S1602089. A,B,D

S1202052. A,B

S1602090. A,C

S1202053. A,C,D

S1602091. A,C,E

S1202054. A,D,E

S1602092. D,E

S1202055. A,B,C,D

S1602093. A,B,D,E

S1202056. B,D,E

S1602094. B,C,E

S1202057. B,C,D,E

S1602095. A,B,C,D

S1202058. A,B,C,D

S2102096. A,B

S1202059. C,D,E

S2102097. A,C,D,E

S1202060. A,B,C,D

S2102098. A,B

S1202061. A,C,E

S2102099. B,C,D

S1302062. C,D,E

S2102100. A,B,C,D

S1302063. B,C,D,E

S2102101. A,C,D,E

S1302064. B,C,E

S2102102. C,D,E

S1302065. A,B

S2102103. A,B,C

S1302066. A,C,D

S2102104. B,D,E

S1302067. A,B,C

S2102105. B,C

S1302068. A,B,C

S2102106. A,B,C,D

S1302069. B,C,E

S2102107. A,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1779

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2102108. A,B,D

S2602146. A,B,C,D

S2102109. A,B,C

S2602147. A,B,E

S2102110. B,C,D,E

S2602148. A,B,C,D

S2102111. A,B

S2602149. A,B,D,E

S2102112. C,D

S2602150. B,C

S2102113. A,B,E

S2602151. A,B,C

S2102114. A,B

S2802152. A,B,D,E

S2102115. C,D

S2802153. A,B,C,E

S2102116. A,B,C,D

S2802154. A,C,D

S2102117. B,C,D

S2802155. A,B,C,D

S2102118. A,B,C,E

S2802156. B,C,D

S2102119. B,C,D

S2802157. A,B,C,D

S2102120. A,B,D

S2802158. B,C,D

S2102121. A,C,E

S2802159. A,B,C,D

S2102122. A,B

S2802160. A,B,C

S2102123. A,B,D,E

S2802161. C,D,E

S2102124. A,B,D,E

S2902162. B,C,D

S2302125. A,C,D

S2902163. A,C,D,E

S2302126. A,B,C
S2302127. A,B,C
S2302128. A,D,E
S2302129. A,B,E
S2302130. A,B,C,D
S2302131. B,D,E
S2302132. A,B,E
S2302133. A,B,D
S2302134. A,C,D,E
S2302135. A,B,C
S2302136. A,C,E
S2302137. A,D,E
S2302138. A,C,E
S2302139. A,B,C
S2302140. A,B,D
S2302141. B,D,E
S2302142. A,B,D
S2302143. A,D,E
S2602144. A,C,D
S2602145. A,C,D

1779

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1780

Rezidentiat 2004
Tema nr. 3
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1403001. B
S1403002. C
S1503003. A
S1503004. A
S1503005. E
S1503006. B
S1503007. C
S1603008. D
S1603009. B
S1603010. D
S1603011. E
S1603012. E
S2103013. B
S2103014. A
S2303015. C
S2303016. B
S2303017. A
S2303018. D
S2303019. B
S2503020. D
S2603021. B
S2603022. C
S2603023. C
S2603024. E
S2603025. C
S2603026. A
S2603027. E
S2603028. A
S2803029. D
S2803030. D
S2903031. C

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

1780

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1203032. A,B,C,D

S1603070. A,B,E

S1203033. C,D,E

S1603071. B,C,E

S1203034. A,B,C,E

S1603072. C,D

S1203035. A,D,E

S1603073. A,E

S1203036. A,B,D,E

S1603074. B,C,D,E

S1203037. A,D,E

S2103075. A,B,C

S1203038. A,B,C,E

S2103076. B,C,E

S1203039. B,C,D

S2103077. B,C,D

S1203040. A,B,D,E

S2303078. B,C,E

S1203041. C,D,E

S2303079. B,E

S1203042. A,B,C,E

S2303080. B,D,E

S1203043. A,B,C,D

S2303081. A,B,D

S1203044. A,B,D,E

S2303082. A,C,D,E

S1303045. A,C

S2303083. B,C,E

S1303046. C,E

S2303084. A,B,D,E

S1303047. A,B,C

S2303085. A,B,E

S1303048. A,B,D

S2303086. A,C,D,E

S1303049. A,B,E

S2303087. A,C,D

S1303050. B,C,E

S2303088. A,D,E

S1303051. C,D

S2303089. B,D,E

S1303052. A,B,D,E

S2303090. A,B,D,E

S1303053. D,E

S2303091. A,B,C,D

S1303054. A,B,D

S2303092. A,C,E

S1403055. B,C,D

S2503093. C,D,E

S1403056. B,C,E

S2603094. B,C

S1403057. B,D

S2603095. C,D,E

S1403058. B,C

S2603096. B,C

S1403059. A,C,D,E

S2603097. A,B,E

S1403060. A,C

S2603098. A,D,E

S1403061. A,B,C,D

S2603099. A,B,D,E

S1503062. A,C,E

S2603100. A,C,D

S1503063. A,B,C

S2603101. A,D

S1503064. C,D,E

S2803102. A,B,C

S1503065. A,D,E

S2803103. A,D

S1503066. A,B,C

S2803104. A,B,C

S1503067. A,C

S2803105. A,B,D

S1603068. B,D,E

S2803106. A,B,C,D

S1603069. A,D,E

S2803107. A,B,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1781

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2803108. A,C,D,E
S2803109. A,C,D
S2903110. A,C,E
S2903111. B,C
S2903112. A,D,E
S2903113. A,C,E

1781

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1782

Rezidentiat 2004
Tema nr. 4
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1204001. B
S1204002. C
S1204003. E
S1204004. C
S1204005. B
S1204006. C
S1204007. D
S1304008. A
S1404009. B
S1404010. E
S1404011. C
S1404012. E
S1404013. A
S1404014. E
S1404015. B
S1504016. B
S1504017. A
S1504018. A
S1504019. A
S1504020. C
S1504021. B
S1604022. E
S1604023. E
S1604024. E
S1604025. E
S1604026. E
S2104027. B
S2104028. D
S2304029. C
S2304030. A
S2304031. C
S2304032. C
S2304033. C
S2504034. D

1782

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2604035. D

S1504070. A,B,C

S2604036. C

S1504071. A,B

S2604037. B

S1504072. A,C

S2604038. A

S1504073. A,B,C

S2604039. B

S1504074. A,B,C

S2604040. B

S1504075. A,B,C

S2604041. C

S1504076. A,B,C
S1604077. A,B,D,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1604078. A,B,E
S1604079. A,B,E

S1204042. B,E

S1604080. A,B,C,E

S1204043. C,E

S1604081. A,B,E

S1204044. A,C,D

S1604082. B,C,E

S1204045. B,D,E

S1604083. A,C,E

S1204046. B,D

S1604084. B,C

S1204047. A,C

S1604085. A,C,E

S1204048. A,B,E

S1604086. A,B,D,E

S1304049. B,C,D,E

S1604087. A,C,D,E

S1304050. A,B,C,D

S2104088. B,C,D

S1304051. A,B,C

S2104089. A,B,E

S1304052. A,C,D

S2104090. A,B,C

S1304053. B,D

S2304091. A,C,D,E

S1304054. A,B,C

S2304092. C,D,E

S1304055. A,B,C

S2304093. A,B

S1304056. A,B,C,E

S2304094. A,B,C

S1304057. A,B,D,E

S2304095. B,C,E

S1304058. D,E

S2304096. A,B,C,D

S1404059. B,D,E

S2304097. A,B,D

S1404060. A,B,E

S2304098. B,C,E

S1404061. A,B,C

S2304099. A,C,E

S1404062. B,C,E

S2304100. A,C,D,E

S1404063. A,B

S2304101. D,E

S1404064. A,B,C,D

S2304102. A,B

S1404065. B,E

S2304103. A,C,E

S1404066. C,D

S2504104. A,B,C

S1404067. A,C

S2604105. B,D

S1404068. C,E

S2604106. B,C,D

S1504069. A,B,C

S2604107. C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1783

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2604108. B,D,E
S2604109. A,D,E
S2604110. A,B,D,E
S2604111. A,B,C,E
S2604112. A,C,D,E
S2904113. A,B,C,D
S2904114. A,B,C,E
S2904115. B,C,E
S2904116. A,C
S2904117. B,C

1783

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1784

Rezidentiat 2004
Tema nr. 5
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1205034. A,C,E
S1205035. B,C,E

S1205001. D

S1205036. B,C,E

S1205002. D

S1205037. B,D

S1305003. C

S1205038. A,C,D

S1405004. B

S1205039. A,B,E

S1405005. B

S1205040. B,C,E

S1405006. D

S1205041. B,D

S1405007. D

S1205042. C,D

S1405008. A

S1205043. A,C,E

S1505009. C

S1305044. A,B,D,E

S1505010. B

S1305045. C,D,E

S1505011. B

S1305046. B,C,E

S1505012. E

S1305047. A,B

S1505013. E

S1305048. A,B,D,E

S1605014. C

S1305049. B,D,E

S1605015. E

S1305050. A,B,D

S1605016. E

S1305051. B,D,E

S2105017. A

S1305052. A,D

S2105018. C

S1405053. A,B,C

S2305019. C

S1405054. A,B,C

S2305020. B

S1405055. A,C,D

S2305021. A

S1405056. B,C

S2305022. A

S1505057. A,B,C,D

S2305023. A

S1505058. A,C,D

S2505024. A

S1505059. A,B

S2605025. B

S1505060. A,B,E

S2605026. D

S1505061. B,C

S2605027. E

S1505062. A,B,E

S2605028. A

S1505063. A,B,D

S2605029. C

S1505064. A,B,C,E

S2605030. D

S1505065. A,B,C,E

S2605031. E

S1605066. C,D

S2905032. E

S1605067. A,C,D,E

S2905033. B

S1605068. A,B,D,E

S1605070. A,B
S1605071. C,E
S1605072. A,B,C
S1605073. B,C,D
S1605074. A,B,D
S1605075. A,C,D
S2105076. A,B,C
S2105077. C,E
S2105078. A,B,E
S2305079. A,B,D
S2305080. A,B,C,D
S2305081. A,B,D,E
S2305082. B,C,E
S2305083. A,B,D
S2305084. A,B,D,E
S2305085. B,E
S2305086. B,D,E
S2305087. A,B,E
S2305088. B,E
S2305089. D,E
S2305090. A,B,D,E
S2305091. A,B,D
S2305092. B,C,D,E
S2305093. A,C
S2505094. A,B,C
S2605095. A,C,E
S2605096. B,C
S2605097. A,C,E
S2605098. A,B,E
S2605099. A,C,E
S2605100. B,D,E
S2605101. B,D
S2605102. A,B,E
S2905103. A,B,E
S2905104. A,C,D
S2905105. B,C,E

S1605069. B,D,E

1784

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1785

Rezidentiat 2004
Tema nr. 6
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1306001. C
S1306002. E
S1306003. A
S1406004. E
S1406005. B
S1406006. C
S1406007. A
S1406008. D
S1506009. B
S1506010. C
S1506011. B
S1506012. B
S1506013. D
S1506014. D
S1606015. D
S1606016. D
S1606017. B
S1606018. B
S2106019. B
S2106020. C
S2306021. E
S2306022. A
S2306023. A
S2306024. A
S2306025. A
S2306026. A
S2506027. D
S2606028. A
S2606029. B
S2606030. B
S2606031. C
S2606032. C
S2606033. B
S2606034. D

1785

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2906035. A

S1506070. B,C,D,E

S2906036. B

S1506071. A,D,E
S1506072. A,B,D,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1506073. A,B
S1506074. A,B,C,E

S1206037. C,D,E

S1606075. B,C,D

S1206038. A,B,C

S1606076. B,D,E

S1206039. A,C,D,E

S1606077. B,C,D,E

S1206040. A,B,C,E

S1606078. A,B,C,E

S1206041. A,B,C,E

S1606079. B,C

S1206042. B,C,E

S1606080. A,B,E

S1206043. A,B,D,E

S1606081. C,D,E

S1206044. A,B,D,E

S1606082. B,C,D

S1206045. B,D,E

S1606083. A,B,C

S1206046. A,B,C,D

S2106084. A,B

S1206047. D,E

S2106085. B,C

S1206048. C,E

S2106086. C,D

S1306049. A,B,D,E

S2306087. A,B,D,E

S1306050. B,D,E

S2306088. A,D,E

S1306051. A,B

S2306089. B,C,D

S1306052. C,E

S2306090. A,B,D

S1306053. A,B,C,D

S2306091. A,B,C

S1306054. B,D,E

S2306092. A,C,E

S1306055. A,B,E

S2306093. A,B,D,E

S1306056. B,C,D

S2306094. A,B

S1306057. A,C

S2306095. B,C,D,E

S1306058. A,C,E

S2306096. C,E

S1406059. A,B

S2306097. D,E

S1406060. B,C

S2306098. A,B,C

S1406061. B,C,D

S2306099. A,B

S1406062. C,D

S2506100. B,C,D,E

S1406063. A,E

S2606101. A,C,D

S1406064. C,E

S2606102. A,C,D

S1406065. A,E

S2606103. A,B,D

S1406066. A,D

S2606104. A,B,C

S1406067. C,D

S2606105. A,B,D

S1406068. C,D

S2606106. A,B,C

S1406069. A,E

S2606107. A,B,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1786

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2606108. A,B,C
S2906109. A,B
S2906110. A,B,C
S2906111. B,C

1786

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1787

Rezidentiat 2004
Tema nr. 7
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1507001. E
S1507002. A
S1507003. E
S1507004. E
S1507005. B
S1607006. E
S1607007. E
S1607008. E
S2107009. E
S2107010. B
S2307011. E
S2307012. C
S2307013. D
S2307014. A
S2507015. A
S2607016. B
S2607017. D
S2607018. D
S2607019. A
S2607020. B
S2607021. D
S2607022. C
S2607023. E
S2807024. A
S2907025. A

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1207026. B,E
S1207027. B,D
S1207028. C,D
S1207029. B,D,E
S1207030. B,D
S1207031. B,C,E

1787

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1207032. B,C,D,E

S2307070. B,C,D

S1207033. A,B,D

S2307071. A,B,C

S1207034. B,D

S2307072. A,B,C

S1207035. C,E

S2307073. C,D

S1207036. B,D

S2307074. A,C,D,E

S1307037. A,B,C

S2307075. C,D

S1307038. A,B,C

S2307076. A,B,C,E

S1307039. A,B,C,E

S2307077. A,B,C

S1307040. A,B,C,E

S2307078. A,B,C

S1307041. A,B,C,D

S2307079. A,B

S1307042. A,B,E

S2307080. A,B,C

S1307043. A,B,D,E

S2307081. B,D

S1307044. A,B,C

S2307082. A,B,C,E

S1307045. A,B,C,E

S2507083. A,B,C,E

S1307046. A,B,C

S2607084. A,C,D,E

S1507047. A,B,C,E

S2607085. A,D

S1507048. B,D,E

S2607086. D,E

S1507049. A,B,E

S2607087. B,E

S1507050. C,D

S2607088. A,B,D,E

S1507051. A,B,C

S2607089. C,D

S1507052. A,B,E

S2607090. B,C,E

S1507053. A,B,C,D

S2807091. A,C

S1507054. A,B,E

S2807092. A,C,D

S1607055. A,C,D

S2807093. B,C

S1607056. A,D

S2807094. D,E

S1607057. A,C,E

S2807095. B,C,D,E

S1607058. A,C,D,E

S2807096. A,C,D

S1607059. B,C

S2807097. B,C,D,E

S1607060. B,C,D,E

S2807098. B,C,D,E

S1607061. A,C,D

S2807099. B,C,D,E

S1607062. C,D

S2907100. B,C,D

S1607063. B,C

S2907101. A,B,C,D

S1607064. B,D,E

S2907102. B,C,D

S2107065. B,D

S2907103. A,B,D

S2107066. A,D,E
S2107067. A,D,E
S2307068. A,B,E
S2307069. A,B

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1788

Rezidentiat 2004
Tema nr. 8
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1208001. C
S1208002. C
S1308003. B
S1308004. B
S1308005. C
S1308006. B
S1308007. C
S1408008. E
S1408009. C
S1408010. C
S1408011. B
S1508012. C
S1508013. C
S1508014. B
S1508015. A
S1508016. A
S1508017. B
S1608018. A
S2108019. B
S2108020. C
S2308021. E
S2308022. C
S2308023. B
S2308024. C
S2308025. C
S2508026. D
S2608027. B
S2608028. C
S2608029. A
S2608030. C
S2608031. B
S2608032. C
S2608033. E
S2808034. A

1788

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2808035. B

S1608070. A,C,E

S2908036. C

S1608071. A,B,D

S2908037. D

S1608072. A,C,D,E
S1608073. A,B,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1608074. B,C,D
S1608075. A,B,C,E

S1208038. C,D,E

S1608076. A,B,C

S1208039. B,D,E

S2108077. A,B,D,E

S1208040. A,C

S2108078. B,C,D

S1208041. A,C,E

S2108079. B,D,E

S1208042. A,B,D

S2308080. A,B,C,D

S1208043. A,B,C

S2308081. A,D,E

S1208044. A,C,D,E

S2308082. B,D

S1208045. A,C,D

S2308083. D,E

S1308046. A,C

S2308084. B,C,D

S1308047. C,D,E

S2308085. B,D

S1308048. A,B,C

S2308086. A,D,E

S1308049. A,B,C,D

S2308087. B,C,E

S1308050. A,B,C

S2308088. B,C

S1308051. B,E

S2308089. A,B,C

S1308052. B,C

S2308090. A,B,C

S1408053. B,D,E

S2308091. A,D,E

S1408054. C,D,E

S2308092. A,C

S1408055. A,B,C

S2308093. B,C

S1408056. A,B

S2308094. A,B,E

S1408057. A,B,C,D

S2308095. A,B,C

S1408058. A,B,C,D

S2508096. A,B

S1508059. A,B,C,D

S2608097. B,C,E

S1508060. A,B,C

S2608098. A,B

S1508061. A,B,C,D

S2608099. A,C

S1508062. A,B,C,E

S2608100. A,B,D

S1508063. A,B,C,D

S2608101. B,D,E

S1508064. A,C,D

S2608102. A,C,D,E

S1508065. B,C,D,E

S2608103. A,E

S1508066. A,B,C,D

S2608104. A,B,C,E

S1508067. A,B,D,E

S2808105. A,B,C

S1608068. B,C,D

S2808106. A,C,E

S1608069. A,B,D

S2808107. C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1789

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2808108. A,B,C,D
S2808109. A,C,E
S2808110. B,C,E
S2808111. B,D,E
S2908112. A,C,E
S2908113. A,C,D
S2908114. A,B,D,E

1789

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1790

Rezidentiat 2004
Tema nr. 9
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1209034. C,D,E
S1209035. A,D,E

S1209001. B

S1209036. A,B,C

S1309002. B

S1209037. A,B,C,D

S1309003. C

S1209038. A,C,D

S1309004. B

S1209039. A,B,D

S1509005. A

S1209040. A,B,C

S1509006. D

S1209041. A,B,C

S1509007. A

S1209042. A,B

S1509008. B

S1209043. A,B,C

S1509009. B

S1209044. B,C,D

S1609010. A

S1209045. A,B

S1609011. C

S1209046. A,B,D,E

S1609012. C

S1309047. B,D

S1609013. C

S1309048. B,C,D,E

S1609014. A

S1309049. A,B

S2109015. D

S1309050. C,D,E

S2109016. B

S1309051. A,B,D,E

S2309017. C

S1309052. C,E

S2309018. E

S1309053. C,D

S2309019. E

S1309054. A,B,C,D

S2309020. E

S1309055. C,D,E

S2309021. B

S1409056. A,B,C,D

S2309022. C

S1409057. A,B,D

S2509023. C

S1409058. A,B,D

S2609024. C

S1409059. A,B,C

S2609025. E

S1409060. A,B,C,D

S2609026. A

S1409061. A,B,C

S2609027. C

S1409062. A,B,C

S2609028. B

S1509063. A,B,C

S2609029. A

S1509064. A,C,E

S2609030. C

S1509065. A,B,D

S2809031. A

S1509066. A,C

S2909032. C

S1509067. A,B,C

S2909033. A

S1509068. A,C,D,E
S1509069. D,E

1790

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

S1509070. A,B,C,D
S1509071. A,B,C
S1609072. A,C,D,E
S1609073. A,C,E
S1609074. A,B,D
S1609075. A,C,E
S1609076. B,D
S1609077. C,D,E
S1609078. A,D
S1609079. A,B,E
S2109080. B,D
S2109081. B,D
S2109082. A,B,E
S2309083. B,D
S2309084. B,C
S2309085. B,D
S2309086. C,D,E
S2309087. B,D,E
S2309088. A,D,E
S2309089. B,C,D
S2309090. A,C,D,E
S2309091. B,D
S2309092. A,B
S2309093. A,B,D,E
S2309094. A,B,C,D
S2309095. A,C,D
S2309096. A,B,C,D
S2309097. C,D
S2509098. A,C,D,E
S2609099. A,B,C,D
S2609100. A,C
S2609101. A,B,D
S2609102. B,C,E
S2609103. A,B,C
S2609104. C,E
S2609105. A,B
S2609106. A,C
S2809107. A,B,C,E

www.rezidentiat2004.ro

1791

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2809108. A,C,D
S2809109. B,C,E
S2809110. A,B,E
S2809111. A,B,C,D
S2809112. A,B,C
S2809113. A,B,C,D
S2809114. A,B,C,D
S2809115. A,B,C,D
S2909116. A,B,C
S2909117. A,B,D,E
S2909118. A,B,C,E

1791

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1792

Rezidentiat 2004
Tema nr. 10
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1210033. B,C,E
S1210034. C,D,E

S1210001. B

S1210035. A,B,C,E

S1210002. B

S1210036. A,B,E

S1310003. D

S1210037. A,B,C,D

S1310004. C

S1210038. A,C,D

S1310005. C

S1210039. C,D,E

S1310006. A

S1210040. A,B,E

S1510007. D

S1210041. A,D,E

S1510008. A

S1210042. A,B,D,E

S1510009. B

S1210043. A,B,D

S1510010. C

S1310044. B,C,D

S1510011. E

S1310045. A,B,C,E

S1510012. D

S1310046. A,D,E

S1610013. D

S1310047. A,C,D,E

S2110014. B

S1310048. C,D

S2110015. D

S1310049. C,E

S2310016. C

S1310050. A,B,C,E

S2310017. E

S1310051. A,C,D

S2310018. B

S1310052. C,E

S2310019. C

S1410053. A,C,D,E

S2310020. A

S1410054. A,B,D,E

S2310021. D

S1410055. A,B,E

S2310022. C

S1410056. A,B,D

S2510023. C

S1410057. A,C,D

S2610024. E

S1510058. A,B,C,D

S2610025. A

S1510059. A,B,C,D

S2610026. D

S1510060. A,B,C

S2610027. A

S1510061. A,B,C,E

S2610028. A

S1510062. A,B,C,D

S2610029. C

S1510063. A,B,D,E

S2810030. B

S1510064. A,B,E

S2910031. C

S1510065. D,E

S2910032. C

S1610066. C,D
S1610067. A,B,D,E
S1610068. A,B,D,E

1792

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

S1610069. A,B,C
S1610070. B,E
S1610071. B,E
S1610072. A,D,E
S2110073. A,C,D,E
S2110074. A,C,D,E
S2110075. B,C,D
S2310076. C,D,E
S2310077. A,B,E
S2310078. A,B,C
S2310079. A,B,C
S2310080. A,B,D
S2310081. B,C,E
S2310082. A,B,C,E
S2310083. C,E
S2310084. A,D,E
S2310085. B,C,D
S2310086. A,C,D
S2310087. C,E
S2310088. A,C,D,E
S2310089. A,B,C
S2510090. A,B
S2610091. A,D,E
S2610092. A,B
S2610093. A,B,C
S2610094. B,C,E
S2610095. A,D
S2610096. A,B
S2610097. A,B,C,E
S2610098. B,C,E
S2610099. A,B,E
S2810100. A,B,C,D
S2810101. A,D
S2810102. A,B,C,D
S2810103. C,D
S2810104. A,B,D,E
S2810105. A,B,E
S2810106. C,D,E

www.rezidentiat2004.ro

1793

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2810107. A,B
S2910108. A,B,C,E
S2910109. B,C,D,E
S2910110. A,B,D

1793

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1794

Rezidentiat 2004
Tema nr. 11
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1211001. C
S1311002. B
S1311003. C
S1311004. D
S1311005. C
S1311006. B
S1311007. E
S1311008. C
S1411009. A
S1411010. A
S1411011. A
S1411012. A
S1511013. C
S1511014. C
S1511015. E
S1511016. B
S1511017. C
S1511018. B
S1611019. C
S1611020. C
S1611021. C
S1611022. D
S1611023. C
S1611024. C
S2111025. C
S2111026. D
S2311027. C
S2311028. B
S2311029. E
S2311030. B
S2311031. D
S2311032. C
S2311033. D
S2511034. C

1794

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2611035. A

S1411070. A,B,C

S2611036. D

S1411071. A,B,C,D

S2611037. E

S1411072. A,B,C

S2611038. B

S1511073. A,B,C,D

S2611039. E

S1511074. A,B,C

S2611040. D

S1511075. A,B,C,D
S1511076. A,C

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1511077. A,B,C,D
S1511078. A,B,C

S1211041. C,D,E

S1511079. A,B,C,D

S1211042. B,C,E

S1511080. A,B,C,D

S1211043. C,D,E

S1511081. A,B,C

S1211044. A,B,C,E

S1611082. A,D,E

S1211045. A,C,D,E

S1611083. B,C,D

S1211046. B,D,E

S1611084. A,B,D,E

S1211047. A,B,C

S1611085. A,C,E

S1211048. A,B,D

S1611086. A,C,E

S1211049. B,D

S1611087. A,B,D,E

S1211050. A,C,D

S1611088. A,C,D,E

S1311051. A,B,D,E

S1611089. B,D

S1311052. B,D

S1611090. A,D

S1311053. A,C,D,E

S2111091. A,C,E

S1311054. B,C,D

S2111092. B,D

S1311055. A,C,D

S2111093. B,C,D

S1311056. A,D,E

S2311094. B,C,D

S1311057. A,B,C,E

S2311095. A,B,D,E

S1311058. A,D,E

S2311096. A,D,E

S1411059. A,B,C

S2311097. A,C,D

S1411060. A,B,C

S2311098. B,D

S1411061. A,B,C,D

S2311099. A,D,E

S1411062. A,B,E

S2311100. A,C,D,E

S1411063. A,B,C

S2311101. A,B,C,E

S1411064. A,B

S2311102. A,B,C

S1411065. A,B,C

S2311103. A,B,D,E

S1411066. A,B,C,D

S2311104. A,B,C,E

S1411067. A,B,C,D

S2311105. A,B

S1411068. A,B,C

S2311106. A,B,D,E

S1411069. A,B,C,D

S2511107. A,B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1795

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2611108. A,C,E
S2611109. A,C,E
S2611110. A,C
S2611111. B,C,E
S2611112. A,B,D,E
S2611113. A,B,D
S2611114. A,B,D,E
S2611115. A,B,C,D
S2611116. D,E
S2611117. A,C,E
S2911118. A,B,D,E
S2911119. A,B,C,E
S2911120. B,C,E
S2911121. A,C,D,E
S2911122. A,C,D,E

1795

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1796

Rezidentiat 2004
Tema nr. 12
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1312001. B
S1312002. E
S1312003. D
S1412004. C
S1412005. D
S1412006. D
S1412007. A
S1512008. C
S1512009. A
S1512010. E
S1512011. B
S1512012. D
S1512013. D
S1612014. D
S1612015. B
S2112016. D
S2112017. B
S2312018. D
S2312019. B
S2312020. E
S2512021. B
S2612022. D
S2612023. D
S2612024. E
S2612025. B
S2612026. E
S2612027. E
S2812028. B
S2812029. A
S2912030. B

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1212031. A,C,E

1796

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1212032. B,D,E

S1512070. C,D,E

S1212033. A,B,D,E

S1512071. A,B,C

S1212034. B,C,D

S1512072. A,B,C

S1212035. B,C

S1612073. A,B,C

S1212036. A,D,E

S1612074. D,E

S1212037. C,D,E

S1612075. A,B,C

S1212038. B,D,E

S1612076. A,B

S1212039. A,B,C,E

S1612077. C,D

S1212040. A,B,D,E

S1612078. C,D

S1212041. A,C

S2112079. B,E

S1212042. A,B,E

S2112080. C,D

S1212043. A,C,D

S2112081. C,E

S1212044. A,B,E

S2312082. B,E

S1212045. B,C,D,E

S2312083. A,C,D,E

S1312046. A,C,E

S2312084. A,B,C

S1312047. A,B,D,E

S2312085. A,B

S1312048. A,B

S2312086. A,B,D,E

S1312049. A,B,C,D

S2312087. A,C,D

S1312050. A,B,C

S2312088. A,C,E

S1312051. B,E

S2312089. A,B,D,E

S1312052. A,E

S2312090. A,E

S1312053. C,D

S2312091. C,D

S1312054. B,C,D,E

S2312092. B,C,E

S1312055. A,C,D

S2312093. A,B,C,D

S1312056. A,B,D,E

S2312094. A,B,C,E

S1312057. A,C,D,E

S2312095. A,C,E

S1412058. A,B

S2312096. A,C,E

S1412059. B,C,D

S2312097. C,D,E

S1412060. B,C,D,E

S2312098. A,B,C,E

S1412061. A,B,C

S2512099. B,C,D,E

S1412062. B,C,E

S2612100. B,D,E

S1412063. A,B,C

S2612101. A,B,E

S1512064. A,B,C,E

S2612102. B,C,E

S1512065. A,C,E

S2612103. C,D

S1512066. A,B,C,D

S2612104. A,D,E

S1512067. A,B,C,D

S2612105. A,B,C,E

S1512068. A,B,C,E

S2612106. A,E

S1512069. A,B,C

S2612107. B,C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1797

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2812108. A,C
S2812109. C,D
S2812110. A,C,E
S2812111. A,B
S2812112. A,B,D
S2812113. A,B,D
S2812114. A,B,C
S2812115. A,C,D
S2912116. A,B,D
S2912117. A,B,C,E
S2912118. B,E
S2912119. C,D,E

1797

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1798

Rezidentiat 2004
Tema nr. 13
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1313001. B
S1313002. C
S1313003. D
S1313004. C
S1313005. C
S1313006. C
S1313007. B
S1413008. A
S1513009. E
S1513010. E
S1513011. C
S1513012. E
S1513013. B
S1513014. D
S1613015. C
S1613016. C
S2113017. B
S2113018. A
S2313019. C
S2313020. C
S2313021. B
S2313022. C
S2313023. B
S2313024. D
S2313025. C
S2513026. C
S2613027. E
S2613028. E
S2613029. E
S2613030. E
S2813031. C
S2813032. A
S2913033. E
S2913034. E

1798

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1513070. B,C,D
INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1513071. B,C,D,E
S1513072. A,C,D

S1213035. B,C,E

S1513073. B,C,E

S1213036. A,B,C

S1513074. A,C,E

S1213037. A,B,D

S1513075. B,C,D

S1213038. A,B,C

S1513076. B,C,D

S1213039. A,B,C

S1513077. A,B,C,E

S1213040. A,B,C

S1613078. A,B,D

S1213041. B,C,E

S1613079. A,C

S1213042. A,B,D

S1613080. A,B,E

S1213043. C,D,E

S1613081. A,D,E

S1213044. C,D,E

S1613082. C,D,E

S1213045. A,B,C

S1613083. A,E

S1213046. C,D,E

S2113084. B,D

S1213047. A,C,D

S2113085. A,D

S1213048. B,C,D

S2113086. A,C,D

S1213049. A,B,D

S2313087. A,B,C,D

S1313050. A,D

S2313088. A,B,D

S1313051. A,B,D

S2313089. A,B,C

S1313052. A,B,C

S2313090. A,B,C,D

S1313053. A,B,C,D

S2313091. A,C,D

S1313054. A,B,C

S2313092. A,B,C

S1313055. A,C,D

S2313093. B,E

S1413056. A,B,C,D

S2313094. A,D

S1413057. A,B,C,D

S2313095. B,C

S1413058. A,B,C,E

S2313096. A,B,C

S1413059. A,B,C,D

S2313097. A,B

S1413060. A,B,C,D

S2313098. A,C,D

S1413061. A,B,C

S2313099. A,B,D

S1413062. A,B,C,E

S2513100. C,D,E

S1413063. A,B,C,D

S2613101. A,C,E

S1413064. A,B,C,D

S2613102. A,B,C,E

S1413065. A,B,C,D

S2613103. A,B,E

S1413066. A,B,C,D

S2613104. A,B,E

S1413067. A,B,C,D

S2613105. B,C,E

S1413068. A,B,C

S2613106. B,C,E

S1413069. A,B,C,D

S2613107. A,C,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1799

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2613108. A,B,D,E
S2613109. A,C,D,E
S2613110. A,B,E
S2613111. A,B,D,E
S2613112. B,C
S2813113. A,B,C
S2813114. A,D,E
S2813115. A,B,C
S2813116. A,B,C,D
S2813117. A,B
S2813118. C,D,E
S2813119. A,B
S2813120. C,D
S2913121. A,C,D
S2913122. A,B,C,E
S2913123. A,C

1799

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1800

Rezidentiat 2004
Tema nr. 14
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1214001. B
S1214002. C
S1314003. E
S1314004. C
S1314005. B
S1314006. B
S1414007. A
S1414008. A
S1414009. E
S1414010. E
S1414011. E
S1414012. A
S1414013. A
S1414014. E
S1414015. A
S1514016. E
S1514017. D
S1514018. B
S1514019. C
S1514020. E
S1514021. E
S1614022. C
S1614023. B
S1614024. C
S2114025. C
S2114026. D
S2314027. E
S2314028. B
S2314029. C
S2314030. B
S2314031. D
S2514032. B
S2614033. E
S2614034. E

1800

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2614035. C

S1514070. A,B,C

S2814036. E

S1514071. A,B,E

S2814037. C

S1514072. B,C

S2814038. B

S1514073. A,B,C

S2914039. E

S1514074. A,B,C,D
S1514075. A,C,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1514076. A,B,E
S1614077. A,C,D

S1214040. A,B,C,E

S1614078. A,D

S1214041. C,D

S1614079. C,D,E

S1214042. A,C,D,E

S1614080. A,B,E

S1214043. B,C,E

S1614081. A,D

S1214044. B,C,D

S1614082. A,D,E

S1214045. A,B,C,D

S1614083. A,C,D

S1214046. A,B,C

S2114084. A,C,E

S1214047. B,C,D,E

S2114085. B,C,E

S1214048. B,C,E

S2114086. A,B,D

S1214049. A,C,D,E

S2314087. A,C,D

S1214050. C,D

S2314088. B,C,E

S1214051. A,B

S2314089. B,C,D

S1214052. A,D,E

S2314090. B,C

S1314053. A,B,E

S2314091. C,D,E

S1314054. B,C,D,E

S2314092. A,C

S1314055. A,C,D

S2314093. A,B,C,D

S1314056. B,C,E

S2314094. B,C,D,E

S1314057. B,C

S2314095. B,C,D

S1314058. C,E

S2314096. A,B,E

S1314059. A,B,C,D

S2314097. C,E

S1314060. B,C,D

S2314098. A,B,C

S1314061. A,C

S2314099. A,B,C,D

S1314062. C,D,E

S2314100. B,C

S1314063. B,C,D

S2314101. A,B,C,D

S1414064. A,B,C,D

S2514102. A,B,C

S1414065. C,D,E

S2614103. A,C,D

S1414066. B,C,D,E

S2614104. C,E

S1414067. A,E

S2614105. C,D

S1414068. A,B,C

S2614106. B,C,D

S1414069. A,B,C,D

S2614107. D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1801

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2614108. B,D,E
S2614109. A,B
S2614110. A,B,C
S2614111. C,E
S2614112. A,C,D,E
S2614113. A,B,D
S2614114. A,B,D,E
S2814115. A,C,E
S2814116. A,B,C
S2814117. D,E
S2814118. A,B,C,D
S2814119. A,B
S2814120. C,D
S2814121. A,B
S2914122. B,C,D
S2914123. B,E
S2914124. B,C,D,E
S2914125. B,C,E

1801

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1802

Rezidentiat 2004
Tema nr. 15
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1315001. D
S1315002. E
S1315003. C
S1315004. C
S1315005. E
S1415006. B
S1515007. A
S1515008. C
S1515009. E
S1515010. E
S1515011. E
S1515012. E
S2115013. D
S2115014. E
S2315015. D
S2315016. C
S2315017. E
S2315018. E
S2315019. C
S2515020. B
S2615021. D
S2615022. D
S2615023. B
S2615024. B
S2815025. A
S2915026. A
S2915027. B

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1215028. B,C
S1215029. A,B,C
S1215030. A,B,E
S1215031. A,C,D

1802

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1215032. B,D,E

S1515070. A,B,C

S1215033. A,B,C

S1515071. A,B,C,D

S1215034. A,C,D

S1515072. A,D,E

S1215035. A,B,E

S1515073. A,B,C,E

S1215036. B,C

S2115074. C,D

S1215037. A,C,D

S2115075. A,B,C,D

S1215038. A,B,C

S2115076. A,B,D

S1215039. A,B,C

S2315077. D,E

S1215040. A,B,C,D

S2315078. A,D

S1215041. C,D,E

S2315079. A,C

S1315042. A,C

S2315080. A,D,E

S1315043. A,B,C,D

S2315081. A,C

S1315044. A,B,C,D

S2315082. A,B,C,D

S1315045. A,B,C,D

S2315083. A,B,C,D

S1315046. A,D

S2315084. A,D

S1315047. A,D,E

S2315085. A,B,C,E

S1315048. A,B,C,E

S2315086. A,B,C,D

S1315049. D,E

S2315087. B,C,D,E

S1315050. A,C

S2315088. A,B,C,E

S1315051. A,D

S2315089. A,B,C,E

S1415052. C,D,E

S2315090. A,D,E

S1415053. A,B,C

S2315091. A,B,C,E

S1415054. A,B

S2515092. A,B,D,E

S1415055. A,B,C,D

S2615093. A,B,C

S1415056. A,B

S2615094. B,D

S1415057. A,B,C,E

S2615095. A,B

S1415058. A,B

S2615096. C,D

S1415059. A,B,C

S2615097. C,D,E

S1415060. A,B,C,D

S2615098. B,C,D

S1415061. B,D

S2615099. B,D,E

S1415062. A,B,C,D

S2615100. B,C,D,E

S1415063. A,B,C

S2615101. A,B,C,E

S1415064. B,C

S2615102. B,C

S1515065. A,B,C

S2615103. B,C,D

S1515066. A,B,C

S2615104. A,B,C

S1515067. A,B

S2615105. A,B,E

S1515068. A,B

S2615106. C,D,E

S1515069. A,C,D,E

S2615107. A,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1803

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2815108. A,E
S2815109. A,B,C,D
S2815110. A,D,E
S2815111. A,C,D
S2815112. C,D
S2815113. A,B,C,D
S2815114. A,E
S2815115. A,B,C,D
S2815116. B,C,D
S2915117. B,C,D
S2915118. A,B,C,E
S2915119. A,C

1803

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1804

Rezidentiat 2004
Tema nr. 16
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1216001. B
S1216002. A
S1216003. C
S1416004. D
S1416005. B
S1416006. B
S1516007. C
S1516008. A
S1616009. E
S1616010. C
S2116011. D
S2116012. E
S2316013. C
S2316014. C
S2316015. E
S2316016. B
S2316017. D
S2316018. C
S2516019. C
S2616020. E
S2616021. E
S2616022. E
S2816023. D
S2816024. E
S2916025. C

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1216026. B,E
S1216027. A,B,E
S1216028. A,B,C
S1216029. A,B,D,E
S1216030. A,B,D
S1216031. A,B,E

1804

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1216032. A,B,C,E

S2316070. B,D,E

S1216033. B,D,E

S2316071. A,B,C

S1216034. B,C

S2316072. A,B

S1316035. B,D,E

S2316073. A,E

S1316036. A,C,E

S2316074. B,C,D

S1316037. A,B,C,E

S2316075. B,C,D

S1316038. A,C,D

S2316076. C,E

S1316039. B,C

S2316077. A,C,E

S1316040. A,E

S2316078. A,B,C

S1316041. A,C

S2316079. A,C

S1316042. A,B,D,E

S2316080. A,B,C

S1316043. A,D

S2516081. A,B,C,D

S1316044. C,E

S2616082. B,D,E

S1316045. A,C,D

S2616083. A,E

S1416046. B,C,D,E

S2616084. C,D

S1416047. A,B,C,D

S2616085. A,C

S1416048. A,D,E

S2616086. A,C,D

S1416049. A,B,D,E

S2616087. A,D

S1416050. A,C,E

S2616088. A,C,D,E

S1416051. B,E

S2616089. A,C,E

S1516052. A,B

S2616090. B,C

S1516053. A,D,E

S2616091. B,C

S1516054. B,C,D,E

S2616092. B,C,D,E

S1516055. A,B

S2616093. A,C,D

S1516056. B,D

S2816094. C,D

S1516057. C,D

S2816095. A,B,E

S1516058. A,C

S2816096. B,C,D

S1616059. A,B,C,E

S2816097. A,B,C,D

S1616060. A,B,C

S2816098. B,C,D,E

S1616061. C,D,E

S2816099. B,D

S1616062. A,B,D,E

S2816100. C,D,E

S1616063. C,D,E

S2816101. C,D

S2116064. A,B,C,D

S2916102. B,C,E

S2116065. A,D,E

S2916103. B,D,E

S2116066. B,C

S2916104. A,B,D,E

S2316067. A,B,C,E

S2916105. A,B,C,D

S2316068. A,C,D
S2316069. A,C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1805

Rezidentiat 2004
Tema nr. 17
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1217001. B
S1217002. B
S1317003. A
S1417004. C
S1417005. E
S1417006. D
S1517007. B
S1517008. B
S1517009. B
S1517010. D
S1517011. D
S1517012. B
S1617013. C
S2117014. A
S2117015. E
S2317016. B
S2317017. A
S2317018. D
S2317019. E
S2317020. C
S2317021. D
S2517022. D
S2617023. C
S2617024. A
S2617025. A
S2817026. D
S2817027. D
S2817028. B
S2917029. D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1217030. A,B,E
S1217031. D,E

1805

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1217032. B,C

S2317070. A,D

S1217033. B,C

S2317071. A,B

S1217034. A,B,C

S2317072. A,B,C

S1217035. B,D

S2317073. A,B,D

S1217036. A,D

S2317074. A,D,E

S1317037. A,D,E

S2317075. A,B

S1317038. A,B,E

S2317076. B,C

S1317039. A,B,D

S2317077. A,C,D,E

S1317040. C,E

S2317078. B,C,D,E

S1317041. A,B,D,E

S2317079. A,C,D,E

S1317042. A,C,D

S2317080. C,E

S1317043. A,B,D

S2317081. A,C

S1317044. A,B,C

S2317082. B,C,E

S1317045. C,D,E

S2317083. A,B,D

S1317046. A,B

S2517084. A,B,C,D

S1317047. A,B,E

S2617085. A,C,E

S1417048. A,C,D,E

S2617086. A,B,D

S1417049. A,B,D,E

S2617087. A,B,D

S1417050. A,C,E

S2617088. A,C,D,E

S1417051. A,B,C

S2617089. A,B,C,E

S1417052. A,B,C

S2617090. B,C,D

S1417053. C,D

S2617091. A,B,D

S1517054. C,E

S2617092. B,C,D

S1517055. A,C,D

S2617093. A,B,C

S1517056. A,C,D,E

S2817094. B,C,D

S1517057. A,C,D,E

S2817095. A,B,C

S1517058. A,C,E

S2817096. B,C

S1517059. A,B,C,D

S2817097. A,C,D,E

S1617060. A,B,C,D

S2817098. A,E

S1617061. A,E

S2817099. A,B,C

S1617062. B,C,D,E

S2817100. A,B,D,E

S1617063. A,B,D

S2917101. A,B,D,E

S1617064. A,D,E

S2917102. B,C,E

S1617065. B,C,D,E

S2917103. A,B,C

S1617066. A,B,D

S2917104. A,B,C,D

S2117067. D,E
S2117068. A,B,E
S2117069. A,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1806

Rezidentiat 2004
Tema nr. 18
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1218001. C
S1318002. A
S1318003. A
S1418004. B
S1418005. D
S1418006. B
S1518007. D
S1518008. B
S1518009. C
S1518010. B
S1518011. E
S1518012. A
S1618013. B
S2118014. D
S2118015. D
S2318016. C
S2318017. D
S2318018. A
S2318019. C
S2318020. B
S2518021. D
S2618022. C
S2618023. A
S2618024. A
S2618025. C
S2618026. C
S2818027. B
S2818028. B
S2918029. A

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1218030. C,D,E
S1218031. B,C,E

1806

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1218032. A,B

S2118070. A,D

S1218033. B,C,D

S2118071. A,B,D

S1218034. A,C,D,E

S2318072. A,C,D

S1218035. A,D,E

S2318073. B,C,D

S1218036. A,B,D,E

S2318074. A,B

S1218037. A,C,D,E

S2318075. A,B,C,E

S1218038. A,E

S2318076. B,D,E

S1318039. A,C,E

S2318077. A,E

S1318040. A,C,D

S2318078. A,D,E

S1318041. A,E

S2318079. A,C,D

S1318042. A,B,E

S2318080. A,B,D

S1318043. A,D

S2318081. B,D,E

S1318044. A,B,D,E

S2318082. C,E

S1318045. D,E

S2318083. A,D,E

S1318046. A,C,D

S2318084. B,D,E

S1318047. B,C,E

S2318085. A,D,E

S1418048. A,B,D,E

S2318086. B,E

S1418049. B,C,E

S2518087. A,B,D

S1418050. A,B,D

S2618088. B,D

S1418051. A,B,C,E

S2618089. A,B,E

S1418052. A,B,E

S2618090. A,B,D

S1418053. C,D,E

S2618091. A,C,E

S1518054. A,B

S2618092. A,C,D,E

S1518055. A,B,E

S2618093. A,C,D

S1518056. A,B,C

S2618094. A,C,E

S1518057. A,B,C

S2618095. A,D

S1518058. A,C,E

S2618096. A,C,E

S1518059. A,B,C,D

S2618097. C,D,E

S1518060. B,D

S2818098. B,D,E

S1518061. C,E

S2818099. C,D,E

S1518062. B,C,D

S2818100. A,D,E

S1618063. A,B,C

S2818101. B,C,D,E

S1618064. A,D,E

S2818102. C,D

S1618065. A,B

S2818103. A,D

S1618066. A,D,E

S2818104. A,B,C,E

S1618067. A,B,D

S2818105. A,B,D

S2118068. A,B

S2918106. B,D,E

S2118069. D,E

S2918107. B,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1807

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2918108. B,E
S2918109. A,C,E

1807

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1808

Rezidentiat 2004
Tema nr. 19
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1219001. A
S1219002. A
S1219003. A
S1219004. C
S1219005. C
S1319006. A
S1319007. C
S1319008. A
S1419009. D
S1419010. D
S1419011. C
S1419012. B
S1519013. E
S1619014. A
S2119015. D
S2319016. A
S2319017. B
S2319018. D
S2319019. D
S2319020. A
S2319021. E
S2519022. C
S2619023. D
S2819024. E
S2819025. C
S2919026. D

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1319032. A,B,C

S2619070. A,B,D,E

S1319033. A,C

S2619071. B,E

S1319034. A,B,C

S2619072. A,B,C

S1319035. A,B

S2619073. A,B,D,E

S1319036. A,B

S2619074. B,E

S1319037. A,B,C,E

S2819075. A,C,D,E

S1319038. A,E

S2819076. C,D,E

S1319039. B,C

S2819077. B,C,E

S1419040. A,B,C,D

S2819078. A,B,C,D

S1419041. A,B,C,E

S2919079. A,C,E

S1419042. A,B,C,D

S2919080. A,B,D,E

S1419043. A,B,D

S2919081. A,B,D,E

S1419044. A,D,E

S2919082. A,B,C,D

S1419045. A,C,E
S1519046. B,C,D
S1619047. B,C,E
S1619048. A,B,D
S1619049. A,C,D
S1619050. A,C,E
S2119051. A,D
S2119052. A,B,D,E
S2319053. B,D
S2319054. B,C
S2319055. D,E
S2319056. C,E
S2319057. A,B,D,E
S2319058. A,B,D
S2319059. B,E
S2319060. C,D
S2319061. B,C,D
S2319062. A,C

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1219027. A,B,C
S1219028. A,B
S1219029. B,C,D,E
S1219030. B,C,D
S1319031. A,C,E

1808

S2319063. A,B,C
S2319064. A,B,C
S2319065. A,B,C
S2319066. A,D,E
S2519067. A,B,C
S2619068. C,D
S2619069. A,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1809

Rezidentiat 2004
Tema nr. 20
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1220034. B,C
S1220035. B,D,E

S1220001. B

S1220036. A,C,E

S1220002. B

S1220037. B,C

S1320003. B

S1220038. A,B,C

S1320004. B

S1220039. B,C,E

S1420005. B

S1220040. C,D,E

S1420006. B

S1220041. A,D,E

S1420007. A

S1220042. C,D,E

S1420008. C

S1220043. A,B,C

S1520009. C

S1220044. B,C,D,E

S1520010. C

S1320045. B,C,E

S1520011. E

S1320046. A,D,E

S1520012. D

S1320047. A,C,D

S1520013. D

S1320048. B,E

S1520014. A

S1320049. B,C

S1620015. B

S1320050. A,D,E

S1620016. C

S1320051. A,C,D,E

S2120017. B

S1320052. A,B,D,E

S2320018. D

S1320053. A,D

S2320019. C

S1320054. A,D

S2320020. C

S1320055. A,B,D

S2320021. E

S1420056. A,D

S2320022. D

S1420057. A,B,C,E

S2320023. C

S1420058. A,B,D

S2520024. C

S1420059. B,C,E

S2620025. C

S1420060. A,C

S2620026. C

S1520061. A,B,D,E

S2620027. D

S1520062. B,E

S2620028. C

S1520063. D,E

S2620029. C

S1520064. A,B,C

S2620030. C

S1520065. A,C,E

S2820031. B

S1520066. A,B,C,D

S2820032. E

S1520067. A,B,C

S2920033. B

S1520068. A,C,D
S1520069. B,C,D

1809

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

S1620070. A,D,E
S1620071. A,C,D
S1620072. A,C,D
S1620073. A,B,D,E
S1620074. B,C,D,E
S2120075. A,B,C,D
S2120076. A,C,D,E
S2120077. B,C,D,E
S2120078. A,B,E
S2120079. B,C,D
S2320080. B,E
S2320081. B,C,D
S2320082. C,D
S2320083. A,B,C,E
S2320084. B,C,D
S2320085. C,D
S2320086. B,D
S2320087. A,B,D
S2320088. B,C
S2320089. B,C,D
S2320090. B,E
S2320091. A,C,D
S2320092. B,D,E
S2320093. C,D
S2520094. A,B,C,D
S2620095. A,C,D,E
S2620096. A,C,E
S2620097. A,D,E
S2620098. A,B,D,E
S2620099. A,B,D,E
S2620100. A,D
S2620101. B,D,E
S2620102. B,C,D
S2620103. A,C,E
S2820104. C,E
S2820105. A,C,D,E
S2820106. D,E
S2820107. A,B,C,D

www.rezidentiat2004.ro

1810

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2820108. B,D,E
S2820109. B,C,E
S2820110. B,C,D,E
S2820111. C,D,E
S2820112. A,C,D
S2820113. A,B,C
S2820114. A,B,C,D
S2920115. A,C,E
S2920116. B,D
S2920117. A,B,D
S2920118. B,C,E

1810

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1811

Rezidentiat 2004
Tema nr. 21
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1221001. D
S1221002. C
S1321003. C
S1321004. B
S1421005. B
S1421006. C
S1421007. B
S1421008. D
S1521009. B
S1521010. C
S1521011. D
S1521012. C
S1521013. B
S1521014. A
S1621015. D
S1621016. D
S2121017. E
S2121018. B
S2321019. A
S2321020. E
S2321021. D
S2321022. E
S2321023. A
S2521024. E
S2621025. B
S2621026. D
S2821027. D
S2821028. E
S2921029. D
S2921030. C

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1221031. A,B

1811

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1221032. B,C,D

S2121070. A,B,C,D

S1221033. A,C

S2121071. B,C,D,E

S1221034. B,D,E

S2121072. A,B

S1221035. B,D

S2121073. A,B,C

S1221036. A,B,E

S2321074. B,C,D,E

S1221037. B,C,D,E

S2321075. A,C,D,E

S1221038. A,C,D

S2321076. A,D,E

S1321039. A,C,D

S2321077. A,B,D,E

S1321040. A,E

S2321078. A,C,E

S1321041. A,B,C,D

S2321079. A,C,D,E

S1321042. A,E

S2321080. A,B

S1321043. A,D,E

S2321081. A,B,D

S1321044. A,D,E

S2321082. A,B,C,D

S1321045. A,B,D

S2321083. B,C,D

S1321046. A,D,E

S2321084. A,B,C

S1321047. B,C,E

S2321085. A,B,C,E

S1321048. B,C,D

S2321086. C,D,E

S1321049. C,D,E

S2321087. C,D

S1421050. A,B,C

S2321088. A,E

S1421051. A,B,E

S2521089. A,B,C,E

S1421052. A,C,E

S2621090. A,B,C

S1421053. A,B,C,E

S2621091. D,E

S1421054. A,B,E

S2621092. A,B

S1421055. A,B,C,D

S2621093. A,B,C

S1521056. B,C,E

S2621094. C,D

S1521057. A,B,E

S2621095. C,D

S1521058. A,D,E

S2821096. A,B,E

S1521059. B,C,D,E

S2821097. B,C,D,E

S1521060. A,B

S2821098. B,D

S1521061. D,E

S2821099. A,C,D,E

S1521062. A,B,C,D

S2821100. B,C,D,E

S1521063. A,B

S2821101. A,B,C,D

S1621064. A,B,C

S2821102. D,E

S1621065. A,B,D

S2821103. C,D,E

S1621066. C,D,E

S2921104. B,C,D

S1621067. A,C,E

S2921105. A,B,D

S1621068. A,C

S2921106. A,C,E

S2121069. A,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1812

Rezidentiat 2004
Tema nr. 22
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1222001. A
S1222002. B
S1322003. E
S1322004. B
S1322005. D
S1322006. A
S1322007. D
S1422008. A
S1422009. A
S1422010. A
S1422011. A
S1422012. D
S2322013. D
S2322014. A
S2322015. D
S2322016. E
S2322017. B
S2322018. E
S2522019. D
S2622020. C
S2622021. C
S2922022. B

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1222032. A,B,C

S2322070. A,C,E

S1222033. A,D,E

S2522071. A,B,C,D

S1222034. C,D,E

S2622072. A,E

S1322035. B,C,D,E

S2622073. C,D,E

S1322036. B,C

S2622074. A,D,E

S1322037. A,B,C

S2622075. A,C

S1322038. A,B,C,D

S2622076. A,B,E

S1322039. A,B,D

S2622077. A,B,D

S1322040. A,C

S2922078. A,D

S1422041. B,D,E

S2922079. A,B,E

S1422042. A,B,D,E

S2922080. C,D,E

S1422043. B,C,D

S2922081. A,C

S1422044. B,C,E
S1422045. A,B,C
S1522046. A,B,D
S1522047. A,B,D,E
S1522048. A,B,C
S1522049. A,C,D
S1622050. A,B,C,E
S1622051. B,D,E
S1622052. A,B,D
S2122053. B,C
S2122054. C,E
S2122055. A,B,E
S2122056. A,B
S2322057. B,C,D,E
S2322058. C,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1222023. A,B
S1222024. A,B,C,D
S1222025. A,C
S1222026. B,C,E
S1222027. C,D
S1222028. B,C
S1222029. D,E
S1222030. B,C,E
S1222031. B,D,E

1812

S2322059. A,C,E
S2322060. C,D
S2322061. A,B,C
S2322062. A,C
S2322063. B,C,D,E
S2322064. B,C
S2322065. A,B,D
S2322066. A,B,C,D
S2322067. B,D
S2322068. A,C,E
S2322069. A,B,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1813

Rezidentiat 2004
Tema nr. 23
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1223001. C
S1323002. D
S1323003. C
S1423004. C
S1423005. B
S1423006. B
S1423007. A
S1523008. A
S1523009. B
S1523010. D
S1523011. D
S1523012. B
S1623013. D
S2123014. C
S2123015. A
S2323016. B
S2323017. C
S2323018. A
S2323019. B
S2323020. C
S2323021. C
S2323022. B
S2523023. D
S2623024. C
S2623025. B
S2623026. B
S2623027. C
S2923028. D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1223029. A,D
S1223030. B,C
S1223031. A,B,C,D

1813

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1223032. A,B,C,D

S1623070. A,D,E

S1223033. A,C,D

S1623071. A,B,C,D

S1223034. B,D,E

S1623072. A,B,C,D

S1223035. A,C,E

S2123073. A,D,E

S1223036. A,D

S2123074. A,B

S1223037. B,C,E

S2123075. C,D,E

S1223038. B,E

S2123076. C,D,E

S1223039. A,C,D,E

S2323077. B,C,E

S1223040. B,C,D

S2323078. A,C,D

S1323041. B,D,E

S2323079. B,C

S1323042. B,D,E

S2323080. A,D,E

S1323043. C,E

S2323081. C,D

S1323044. C,D

S2323082. A,D

S1323045. C,E

S2323083. A,B,D

S1323046. A,E

S2323084. A,C,E

S1323047. C,E

S2323085. B,C,D,E

S1323048. A,B

S2323086. A,C,D

S1323049. A,B,E

S2323087. B,C,E

S1323050. B,C,D

S2323088. A,C

S1323051. A,B,D

S2323089. A,C,E

S1323052. B,C,D

S2523090. A,B,C,E

S1423053. D,E

S2623091. C,D,E

S1423054. A,C,E

S2623092. A,B,E

S1423055. A,C,E

S2623093. A,C,E

S1423056. A,B,E

S2623094. A,D,E

S1423057. A,B,D

S2623095. A,C,D

S1423058. A,C,D

S2623096. C,D,E

S1523059. A,C,D

S2623097. A,C,D

S1523060. A,D,E

S2623098. A,C

S1523061. A,C,E

S2623099. A,D

S1523062. A,B,C

S2623100. A,D

S1523063. A,D,E

S2923101. A,B,E

S1523064. B,C

S2923102. A,D,E

S1523065. B,C

S2923103. A,B,D,E

S1523066. B,E

S2923104. A,B,E

S1523067. A,B,C,D
S1623068. A,B,D
S1623069. A,B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1814

Rezidentiat 2004
Tema nr. 24
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1324001. A
S1324002. E
S1324003. A
S1324004. B
S1324005. A
S1424006. A
S1424007. E
S1424008. A
S1424009. E
S1524010. A
S1524011. B
S1524012. C
S1524013. A
S1524014. D
S1524015. C
S1624016. D
S1624017. B
S2124018. D
S2124019. B
S2124020. D
S2324021. A
S2324022. C
S2324023. C
S2324024. C
S2524025. C
S2924026. D
S2924027. D

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1224032. A,B,C,E

S1624070. A,B,C,D

S1224033. A,B,C

S2124071. B,C,D

S1224034. A,B,D

S2124072. C,D

S1224035. A,B,D

S2124073. C,D,E

S1224036. B,C,D,E

S2324074. A,C,D

S1224037. A,B,C,E

S2324075. A,B,D

S1224038. A,C,D

S2324076. B,C,D,E

S1224039. A,B,C,E

S2324077. A,B,C,D

S1224040. A,C,E

S2324078. B,C,D,E

S1324041. A,C,D,E

S2324079. A,C,D

S1324042. B,E

S2324080. A,B,C,D

S1324043. A,D

S2324081. A,B,C,D

S1324044. A,B,C,E

S2324082. A,B,C,E

S1324045. B,C,D,E

S2324083. B,D,E

S1324046. A,B,C,D

S2324084. B,D,E

S1324047. A,C,E

S2324085. B,C,E

S1324048. A,C,D,E

S2324086. A,B,C,D

S1324049. A,B,C,E

S2324087. A,B,C,D

S1324050. A,C

S2324088. A,B,C,D

S1424051. A,D

S2524089. A,B,D,E

S1424052. B,C,E

S2924090. A,C,D

S1424053. C,D,E

S2924091. A,C,D,E

S1424054. A,B,C,D

S2924092. A,C,E

S1424055. B,C,D,E
S1524056. B,D,E
S1524057. B,C
S1524058. A,C
S1524059. A,B,D,E
S1524060. A,C,E
S1524061. A,C,D
S1524062. A,C,E
S1524063. A,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1224028. A,D
S1224029. A,B,C
S1224030. A,B,C,D
S1224031. A,B,C,D

1814

S1524064. A,C,D
S1624065. A,B,C,D
S1624066. A,B,D,E
S1624067. C,D,E
S1624068. A,B,D,E
S1624069. A,B,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1815

Rezidentiat 2004
Tema nr. 25
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1225001. B
S1325002. A
S1325003. C
S1325004. C
S1325005. B
S1325006. D
S1325007. B
S1325008. C
S1425009. D
S1425010. E
S1425011. D
S1425012. E
S1525013. D
S1525014. A
S1525015. A
S1525016. D
S1625017. C
S1625018. A
S2125019. A
S2125020. D
S2325021. C
S2325022. A
S2325023. E
S2325024. D
S2325025. D
S2325026. C
S2525027. C
S2625028. C
S2625029. B

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1225032. A,B,C,E

S1625070. A,B,D,E

S1225033. B,C,D,E

S1625071. C,D,E

S1225034. A,C,E

S2125072. A,B,C

S1225035. A,B,D,E

S2125073. A,C,D,E

S1225036. C,D

S2125074. A,B,C,E

S1225037. B,D

S2325075. B,C,E

S1225038. B,C,D,E

S2325076. B,D

S1225039. A,D,E

S2325077. A,B,C

S1225040. B,D

S2325078. A,D,E

S1225041. B,C,D

S2325079. C,D

S1225042. A,C,E

S2325080. B,D

S1325043. A,C

S2325081. A,B,C

S1325044. B,E

S2325082. C,D,E

S1325045. A,B

S2325083. A,B

S1325046. A,C

S2325084. C,D,E

S1325047. C,D,E

S2325085. A,B,C

S1325048. A,B,C

S2325086. A,C,E

S1325049. B,C

S2325087. B,E

S1325050. B,C

S2325088. B,D,E

S1425051. A,B,C

S2525089. A,B,C,D

S1425052. A,B,C,D

S2625090. A,B,D,E

S1425053. A,B,C,D

S2625091. A,B,E

S1425054. A,B,D,E

S2625092. A,B,D,E

S1425055. A,B,C,D

S2625093. A,B,C

S1425056. A,B,C,D

S2625094. C,D,E

S1525057. A,B,D,E

S2625095. C,D,E

S1525058. A,B,C

S2625096. C,D,E

S1525059. A,B,D

S2625097. A,B,C,E

S1525060. B,C,E

S2925098. A,C,E

S1525061. A,C,D

S2925099. A,C

S1525062. A,C

S2925100. A,C,D,E

S1525063. B,C,D

S2925101. A,C,E

S1525064. A,C,E

S2925102. A,B,D,E

S1525065. A,B,C
INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1225030. A,D,E
S1225031. B,C,E

1815

S1625066. C,D
S1625067. C,D,E
S1625068. B,D,E
S1625069. A,C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1816

Rezidentiat 2004
Tema nr. 26
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1226001. A
S1326002. C
S1326003. A
S1326004. E
S1326005. A
S1426006. D
S1426007. A
S1426008. A
S1426009. A
S1526010. B
S1626011. D
S2126012. E
S2326013. D
S2326014. B
S2326015. A
S2326016. E
S2326017. E
S2326018. B
S2526019. C
S2626020. C
S2926021. A

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1226032. A,C

S2626070. A,B,D

S1226033. A,B,D

S2626071. A,B,C,D

S1226034. A,C,D

S2626072. A,B,D

S1326035. B,E

S2626073. A,B,C

S1326036. A,B,C

S2626074. B,C,D,E

S1326037. A,B

S2626075. A,D,E

S1326038. A,D

S2626076. A,E

S1326039. A,B

S2626077. B,C,D,E

S1326040. A,E

S2626078. B,C,D,E

S1326041. A,D

S2926079. A,C,D,E

S1326042. B,D

S2926080. A,D

S1426043. A,B,C,D

S2926081. A,C

S1426044. B,C,D,E

S2926082. B,D

S1426045. A,B,C,D
S1426046. A,C,D
S1426047. C,D,E
S1426048. A,B,C,D
S1526049. C,D
S1526050. A,B,C,E
S1626051. A,D,E
S1626052. B,C,D,E
S2126053. D,E
S2126054. A,D,E
S2326055. A,B,C
S2326056. B,C,D,E
S2326057. B,C

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1226022. B,C,D,E
S1226023. A,C
S1226024. A,B,C,D
S1226025. A,B,D,E
S1226026. A,B,C
S1226027. A,B,C,D
S1226028. A,B,C
S1226029. A,C
S1226030. A,B,C
S1226031. A,C

1816

S2326058. A,B,C,E
S2326059. B,E
S2326060. A,B,C
S2326061. A,B,D
S2326062. B,E
S2326063. A,D
S2326064. A,D,E
S2326065. A,E
S2326066. A,B,C
S2326067. B,D,E
S2326068. C,D,E
S2526069. A,B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1817

Rezidentiat 2004
Tema nr. 27
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1327001. E
S1327002. A
S1327003. A
S1327004. C
S1427005. A
S1427006. D
S1427007. E
S1427008. C
S1527009. C
S1627010. A
S2127011. D
S2327012. D
S2327013. D
S2327014. C
S2327015. A
S2327016. C
S2527017. E
S2627018. B
S2627019. A

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1227032. B,C,D,E

S2327070. A,B,E

S1227033. B,C,E

S2327071. B,C,D,E

S1227034. B,C,E

S2327072. B,D,E

S1327035. B,C

S2327073. B,D,E

S1327036. A,B,C,D

S2327074. C,D

S1327037. A,B,C

S2327075. A,E

S1327038. A,B,D

S2327076. A,C

S1327039. B,C,D

S2527077. A,B,C,D

S1327040. A,C,E

S2627078. A,B

S1327041. A,B

S2627079. A,D,E

S1327042. A,B,C,D

S2627080. B,D,E

S1327043. B,C

S2627081. B,C

S1327044. A,B,C,D

S2627082. A,D,E

S1427045. A,C,D,E

S2627083. A,B,C

S1427046. A,B,C,D

S2627084. A,B,D

S1427047. A,C,D,E

S2627085. A,B,D

S1427048. A,B,C,E

S2927086. A,B,E

S1427049. C,D,E

S2927087. B,C,E

S1427050. A,B,C,D

S2927088. A,B,D

S1527051. A,C

S2927089. A,C,D,E

S1527052. A,B,E

S2927090. A,B,E

S1627053. A,B,E
S1627054. C,D,E
S1627055. A,C,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1227020. A,C,D,E
S1227021. B,C,D,E
S1227022. A,C,D,E
S1227023. A,C,E
S1227024. B,C,D
S1227025. A,C,D
S1227026. A,B,D,E
S1227027. B,C,E
S1227028. A,B,C,E
S1227029. A,C,E
S1227030. A,B,C,E
S1227031. A,B,D,E

1817

S1627056. A,E
S1627057. B,E
S1627058. C,D,E
S1627059. A,B,C,D
S2127060. A,D,E
S2127061. A,C
S2327062. C,D
S2327063. A,B,D
S2327064. A,C,E
S2327065. A,B,D,E
S2327066. B,E
S2327067. A,C
S2327068. A,B
S2327069. B,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1818

Rezidentiat 2004
Tema nr. 28
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1228001. A
S1228002. B
S1228003. D
S1228004. B
S1228005. C
S1328006. C
S1328007. D
S1328008. B
S1328009. A
S1428010. B
S1528011. B
S1528012. A
S1528013. B
S1528014. A
S1528015. B
S1528016. C
S1628017. A
S1628018. D
S1628019. D
S1628020. E
S1628021. D
S1628022. E
S2128023. E
S2128024. B
S2128025. B
S2128026. C
S2128027. E
S2228028. C
S2228029. D
S2228030. E
S2228031. B
S2228032. E
S2228033. A
S2228034. C

1818

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2228035. D

S1328070. A,B,D,E

S2228036. B

S1328071. D,E

S2228037. A

S1428072. B,D,E

S2228038. D

S1428073. A,C

S2228039. C

S1428074. A,C,D

S2228040. D

S1428075. A,C,E

S2228041. B

S1428076. B,E

S2228042. B

S1428077. A,C,D

S2228043. E

S1428078. A,B,D,E

S2228044. B

S1528079. A,B,E

S2228045. D

S1528080. A,D

S2328046. A

S1528081. A,B,D,E

S2328047. B

S1528082. B,D

S2328048. E

S1528083. A,B,E

S2328049. D

S1528084. A,D,E

S2328050. A

S1528085. A,C

S2528051. B

S1528086. B,E

S2628052. A

S1628087. A,C,E

S2828053. C

S1628088. A,C,D,E

S2828054. A

S1628089. A,D,E

S2828055. D

S1628090. A,D,E

S2928056. B

S1628091. B,C,D,E
S1628092. A,B,C,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1628093. A,B
S1628094. A,B,C,E

S1228057. A,E

S1628095. B,C,D,E

S1228058. B,C

S2128096. C,D,E

S1228059. A,B,D

S2128097. C,D,E

S1228060. A,C

S2128098. B,D

S1228061. A,B

S2128099. A,D,E

S1228062. C,D

S2128100. A,B,D,E

S1228063. D,E

S2128101. A,B,C,E

S1228064. C,E

S2128102. A,B,D,E

S1228065. A,B

S2228103. B,D

S1228066. A,C

S2228104. A,B,C

S1328067. A,B

S2228105. A,C,D

S1328068. A,B,C

S2228106. B,C,E

S1328069. A,B,D

S2228107. B,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1819

Rezidentiat 2004

1819

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2228108. A,B

S2228146. B,C

S2228184. A,C,D,E

S2228109. A,E

S2228147. A,D,E

S2328185. A,B,C

S2228110. B,E

S2228148. B,D,E

S2328186. A,B,C,D

S2228111. B,D,E

S2228149. A,C,E

S2328187. B,C,D,E

S2228112. D,E

S2228150. A,C,E

S2328188. A,B,D,E

S2228113. D,E

S2228151. B,D

S2328189. A,E

S2228114. A,D

S2228152. A,B,D,E

S2328190. A,C,D

S2228115. B,C

S2228153. A,D

S2328191. A,B,C,E

S2228116. D,E

S2228154. C,D,E

S2328192. A,B,C

S2228117. B,C

S2228155. A,C,D

S2328193. A,C,D

S2228118. D,E

S2228156. C,D

S2328194. A,B,C

S2228119. B,E

S2228157. C,D,E

S2328195. A,B

S2228120. A,D

S2228158. B,D

S2328196. A,B,C,D

S2228121. A,E

S2228159. D,E

S2328197. A,B,E

S2228122. B,C

S2228160. B,C

S2328198. A,B,D,E

S2228123. A,D

S2228161. A,B,C

S2328199. A,B

S2228124. C,D

S2228162. D,E

S2528200. D,E

S2228125. B,E

S2228163. B,C

S2628201. A,B,D

S2228126. B,C,D,E

S2228164. B,C

S2628202. B,C,E

S2228127. B,E

S2228165. A,E

S2628203. A,C,E

S2228128. C,E

S2228166. C,E

S2628204. A,C,D

S2228129. B,C,E

S2228167. C,D

S2828205. A,B,C

S2228130. D,E

S2228168. A,C,D

S2828206. B,D,E

S2228131. B,D

S2228169. B,C,D

S2828207. A,C

S2228132. A,B,E

S2228170. B,D,E

S2828208. A,B,C,E

S2228133. C,D,E

S2228171. B,D,E

S2828209. C,D

S2228134. B,D,E

S2228172. A,B,D,E

S2828210. A,B,E

S2228135. D,E

S2228173. B,C,D,E

S2828211. A,B,C

S2228136. B,D,E

S2228174. A,B,D,E

S2928212. A,B,D,E

S2228137. D,E

S2228175. A,B,C,D

S2928213. A,B,C

S2228138. C,D

S2228176. A,B,C

S2928214. C,D,E

S2228139. C,D

S2228177. B,C

S2928215. A,B,C

S2228140. B,D

S2228178. B,C,D

S2228141. A,B,D,E

S2228179. B,E

S2228142. A,C,D,E

S2228180. C,E

S2228143. A,B,E

S2228181. C,D,E

S2228144. B,D

S2228182. A,B,E

S2228145. D,E

S2228183. B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1820

Rezidentiat 2004
Tema nr. 29
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1229001. D
S1229002. D
S1229003. B
S1229004. B
S1229005. C
S1329006. A
S1329007. C
S1329008. A
S1529009. C
S1529010. C
S1529011. C
S1529012. B
S1529013. B
S1529014. E
S1629015. B
S1629016. B
S1629017. A
S1629018. A
S1629019. A
S1629020. B
S2129021. D
S2129022. C
S2129023. E
S2129024. D
S2129025. A
S2229026. E
S2229027. B
S2229028. D
S2229029. E
S2229030. C
S2329031. C
S2329032. C
S2329033. B
S2529034. D

1820

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2629035. B

S1429070. B,D

S2629036. D

S1529071. A,C,D

S2629037. C

S1529072. B,C

S2829038. A

S1529073. A,C,E

S2929039. D

S1529074. A,B
S1529075. B,D,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1529076. B,C
S1529077. A,B,D,E

S1229040. C,D

S1529078. C,D,E

S1229041. D,E

S1529079. C,D,E

S1229042. A,B,C,D

S1629080. A,B,C,D

S1229043. A,B,C,D

S1629081. A,B,C

S1229044. C,D,E

S1629082. A,B,C

S1229045. B,D

S1629083. A,C,D

S1229046. C,E

S1629084. A,C,D,E

S1229047. B,D

S1629085. A,B,C,D

S1229048. C,E

S1629086. A,B,D,E

S1329049. A,B,C,D

S1629087. A,B,D

S1329050. A,B,C,D

S1629088. A,B,C

S1329051. A,B,C,D

S2129089. A,B,C

S1329052. A,B

S2129090. A,B,D

S1329053. A,B,C,D

S2129091. A,C,D,E

S1329054. A,B,C

S2129092. B,D,E

S1329055. A,B,D

S2129093. A,B,C,D

S1329056. A,B,C,D

S2129094. A,B,C

S1329057. A,B

S2129095. D,E

S1329058. A,B,C

S2229096. B,C

S1329059. A,D,E

S2229097. B,C,E

S1329060. A,B,C,D

S2229098. B,C,E

S1429061. C,E

S2229099. B,C

S1429062. A,C,E

S2229100. A,B,D,E

S1429063. A,C

S2229101. A,B,C

S1429064. A,C

S2229102. C,D

S1429065. A,B,D

S2229103. A,E

S1429066. A,B,C,E

S2229104. B,D,E

S1429067. A,B,E

S2229105. B,C,E

S1429068. A,C,D

S2229106. A,B,C

S1429069. A,B,C

S2229107. D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1821

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2229108. B,C

S2329146. A,B,C,E

S2229109. A,C

S2329147. A,B,C

S2229110. A,C,D,E

S2329148. A,B,D

S2229111. A,B,C,D

S2329149. A,B

S2229112. B,C,D

S2329150. A,B,C

S2229113. A,B,C,E

S2329151. A,B,C

S2229114. B,C,D

S2329152. A,B,C

S2229115. B,C,D

S2329153. A,B

S2229116. A,C,D,E

S2329154. A,B,C

S2229117. B,D,E

S2329155. A,B,C

S2229118. C,D,E

S2329156. B,D

S2229119. B,D

S2329157. A,B,C

S2229120. B,C,E

S2529158. A,B,D

S2229121. C,D,E

S2629159. B,C,D,E

S2229122. A,C

S2629160. A,C,D

S2229123. B,D

S2629161. A,D,E

S2229124. B,D,E

S2629162. B,C,D,E

S2229125. A,B,C

S2629163. A,B,D,E

S2229126. A,B

S2629164. A,C,D

S2229127. A,C,D,E

S2629165. C,D,E

S2229128. B,C,D,E

S2829166. A,B,D,E

S2229129. B,C,D

S2829167. A,B,D

S2229130. D,E

S2829168. A,B,C,D

S2229131. A,B,E

S2829169. A,B,C,D

S2229132. A,B,C

S2829170. A,B,D,E

S2229133. C,D,E

S2829171. A,B,C,D

S2229134. A,B,D,E

S2829172. A,B,E

S2229135. B,C,E

S2829173. A,B,E

S2229136. B,D,E

S2929174. A,B,E

S2229137. B,C,D

S2929175. A,B,C,D

S2229138. A,B,D,E

S2929176. A,B,C,D

S2229139. C,D,E

S2929177. C,D

S2229140. B,C,D,E
S2329141. A,B,C,D
S2329142. A,B,C,D
S2329143. A,B,C,D
S2329144. A,B,C
S2329145. A,B,C

1821

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1822

Rezidentiat 2004
Tema nr. 30
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1230001. C
S1230002. B
S1230003. B
S1330004. B
S1330005. C
S1430006. B
S1430007. D
S1430008. B
S1430009. B
S1530010. D
S1530011. B
S1530012. C
S1530013. C
S1530014. C
S1530015. A
S1630016. A
S1630017. A
S1630018. A
S1630019. A
S1630020. B
S2130021. C
S2130022. D
S2130023. C
S2130024. A
S2130025. D
S2230026. C
S2230027. D
S2230028. B
S2230029. A
S2230030. C
S2230031. A
S2230032. A
S2230033. E
S2230034. A

1822

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2230035. E

S1230070. A,C,E

S2230036. D

S1230071. B,D

S2230037. B

S1230072. B,D,E

S2230038. D

S1230073. B,D,E

S2230039. B

S1230074. A,D,E

S2230040. C

S1230075. B,C

S2230041. E

S1330076. B,C

S2230042. A

S1330077. A,B

S2230043. E

S1330078. C,D

S2230044. D

S1330079. B,D,E

S2230045. B

S1330080. B,C,D

S2230046. A

S1330081. A,C

S2230047. D

S1330082. A,C,D

S2230048. A

S1330083. A,B,C,E

S2230049. B

S1330084. A,D,E

S2230050. B

S1330085. A,B

S2230051. D

S1330086. A,B,D,E

S2230052. E

S1430087. A,B,C

S2230053. A

S1430088. A,B,C,D

S2230054. A

S1430089. A,B

S2230055. C

S1430090. A,B,E

S2230056. A

S1530091. A,B,C

S2230057. A

S1530092. A,B,E

S2330058. B

S1530093. A,C,D

S2330059. C

S1530094. A,B,D

S2530060. C

S1530095. C,D

S2630061. D

S1530096. A,C,D

S2630062. D

S1530097. B,C,D

S2930063. A

S1530098. A,B,C

S2930064. A

S1530099. A,D

S2930065. A

S1630100. A,C,D,E
S1630101. A,B,C

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1630102. A,B,D,E
S1630103. A,B,D

S1230066. B,D

S1630104. B,D,E

S1230067. B,C

S1630105. B,D

S1230068. A,C,D

S1630106. A,C,D,E

S1230069. B,E

S1630107. A,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1823

Rezidentiat 2004

1823

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2130108. A,D,E

S2230146. A,D

S2330184. C,D

S2130109. A,C,D,E

S2230147. B,C,D,E

S2330185. B,C

S2130110. B,C,D

S2230148. C,D

S2330186. B,C,D

S2130111. B,D,E

S2230149. D,E

S2330187. A,B,D,E

S2130112. C,D

S2230150. A,B,C,D

S2330188. A,B,C,E

S2130113. A,B,C,E

S2230151. A,B,E

S2330189. B,D,E

S2130114. B,C,D

S2230152. C,D,E

S2330190. A,B

S2230115. A,B,C,D

S2230153. A,C,D

S2330191. C,E

S2230116. A,D

S2230154. C,D,E

S2330192. A,D,E

S2230117. A,B,D,E

S2230155. A,D

S2330193. A,B

S2230118. A,D,E

S2230156. C,D

S2330194. A,B,C,E

S2230119. C,D,E

S2230157. B,D,E

S2330195. A,C,D

S2230120. B,D

S2230158. D,E

S2330196. C,E

S2230121. D,E

S2230159. A,C

S2330197. A,C,D

S2230122. B,E

S2230160. B,E

S2330198. A,B,E

S2230123. A,B,D

S2230161. C,D

S2330199. A,B,E

S2230124. A,C,E

S2230162. A,D,E

S2330200. A,B,D,E

S2230125. A,B

S2230163. A,B,C,D

S2530201. A,B

S2230126. A,B,C,D

S2230164. A,C,E

S2630202. A,B,D,E

S2230127. A,B,C

S2230165. A,B,C,E

S2630203. A,B,D

S2230128. A,C,E

S2230166. A,B

S2630204. A,C

S2230129. B,C,D,E

S2230167. B,D,E

S2630205. A,B,D

S2230130. A,D,E

S2230168. B,D

S2630206. C,D,E

S2230131. A,E

S2230169. A,C

S2630207. A,C,E

S2230132. A,B

S2230170. D,E

S2630208. A,B,C

S2230133. A,B

S2230171. A,B,E

S2630209. B,C,E

S2230134. A,B

S2230172. C,D

S2830210. A,B,C,E

S2230135. C,D

S2230173. B,C,D

S2830211. A,C,D

S2230136. A,B,C,E

S2230174. A,E

S2830212. A,B,C,E

S2230137. D,E

S2230175. A,C,E

S2830213. A,B,D

S2230138. A,B,C,D

S2230176. B,C

S2830214. A,B,C

S2230139. A,B,C,E

S2230177. A,B,C,E

S2830215. A,B,D

S2230140. A,B,C

S2230178. C,D

S2830216. A,B,C

S2230141. C,E

S2230179. B,D

S2830217. A,B,C,E

S2230142. A,E

S2230180. A,B

S2830218. A,B,D

S2230143. C,E

S2230181. C,D,E

S2830219. A,B,E

S2230144. A,B,E

S2230182. A,B,C,D

S2930220. A,D

S2230145. A,C

S2330183. A,C

S2930221. A,B,C,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1824

Rezidentiat 2004

1824

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

www.rezidentiat2004.ro

1825

Rezidentiat 2004
Tema nr. 31
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1331001. C
S1331002. D
S1331003. D
S1331004. D
S1331005. B
S1431006. E
S1431007. A
S1431008. D
S1531009. D
S1531010. B
S1531011. C
S1531012. C
S1531013. B
S1531014. C
S1631015. A
S1631016. D
S1631017. A
S1631018. B
S1631019. B
S2131020. B
S2131021. C
S2131022. D
S2131023. B
S2131024. E
S2231025. A
S2231026. E
S2231027. A
S2231028. A
S2231029. E
S2231030. A
S2231031. A
S2231032. A
S2231033. A
S2231034. A

1825

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2231035. D

S1231070. B,C,D

S2231036. C

S1231071. A,B,C,D

S2231037. C

S1231072. A,C,D

S2231038. A

S1231073. A,B,C,D

S2231039. B

S1231074. D,E

S2231040. E

S1231075. A,B,C,D

S2231041. E

S1231076. A,B,D

S2231042. A

S1231077. A,C,E

S2231043. A

S1231078. A,D

S2231044. A

S1331079. A,B,C

S2231045. A

S1331080. A,C,D

S2231046. A

S1331081. B,C,D

S2231047. C

S1331082. A,B,D

S2231048. A

S1331083. A,B,C

S2231049. B

S1331084. A,B

S2231050. E

S1331085. B,D,E

S2331051. D

S1331086. A,C,D

S2331052. D

S1331087. A,C

S2331053. C

S1331088. A,C

S2331054. B

S1431089. C,D

S2331055. D

S1431090. A,D,E

S2331056. E

S1431091. A,B,C,D

S2531057. D

S1431092. A,B,C,D

S2631058. A

S1431093. A,B,C,E

S2831059. B

S1531094. A,D

S2831060. B

S1531095. A,C,D

S2831061. B

S1531096. A,D,E

S2831062. B

S1531097. A,C,E

S2931063. A

S1531098. A,B,D,E

S2931064. A

S1531099. A,B,C
S1531100. B,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1531101. A,C,E
S1531102. A,C,D

S1231065. A,E

S1631103. A,B,D,E

S1231066. A,B,C,E

S1631104. A,D

S1231067. C,E

S1631105. A,B,E

S1231068. A,D,E

S1631106. A,B,D

S1231069. A,B,C

S1631107. A,B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1826

Rezidentiat 2004

1826

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1631108. C,D

S2231146. A,B,D

S2831184. C,E

S1631109. A,B,D

S2231147. A,C,E

S2831185. A,B,D,E

S2131110. C,E

S2231148. A,B,D,E

S2831186. A,B,C,D

S2131111. C,D,E

S2231149. A,D,E

S2831187. A,C,E

S2131112. A,B,C,E

S2231150. B,C,D,E

S2931188. A,C,D

S2131113. A,B,D,E

S2231151. A,B,E

S2931189. A,C,D

S2131114. A,D,E

S2231152. A,D

S2931190. A,B,C,D

S2131115. A,E

S2231153. D,E

S2131116. C,D,E

S2231154. A,D,E

S2231117. D,E

S2231155. B,C,D

S2231118. A,C,D

S2231156. D,E

S2231119. A,C

S2231157. A,B,C,D

S2231120. C,D

S2231158. A,C,D,E

S2231121. B,C,D

S2231159. A,B

S2231122. A,D,E

S2231160. A,C,D,E

S2231123. C,D,E

S2231161. A,D,E

S2231124. A,B

S2231162. A,B,C

S2231125. C,D,E

S2231163. A,C

S2231126. A,B,D,E

S2331164. A,B,C

S2231127. A,D,E

S2331165. A,B,D

S2231128. A,C,E

S2331166. A,C,D

S2231129. A,C,E

S2331167. A,C,D

S2231130. B,C

S2331168. A,B,C,E

S2231131. A,D,E

S2331169. A,B

S2231132. B,C,D

S2331170. A,C

S2231133. D,E

S2331171. B,D,E

S2231134. A,B,C,D

S2331172. A,C

S2231135. A,B

S2331173. B,C,D

S2231136. A,C,D,E

S2331174. A,C,D,E

S2231137. A,D,E

S2331175. A,B,C,E

S2231138. A,B,E

S2331176. A,D

S2231139. A,B,C

S2331177. A,B,D

S2231140. A,C,D

S2531178. A,B,C

S2231141. A,D,E

S2631179. A,B,D

S2231142. A,B,D,E

S2631180. B,D,E

S2231143. B,D,E

S2631181. A,B,C

S2231144. A,C

S2631182. A,B,C,E

S2231145. B,C,E

S2831183. A,B,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1827

Rezidentiat 2004
Tema nr. 32
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1432001. D
S1432002. B
S1532003. A
S1532004. B
S1532005. C
S1532006. B
S1532007. D
S1632008. C
S1632009. A
S1632010. D
S1632011. C
S1632012. A
S1632013. A
S2132014. C
S2132015. C
S2132016. A
S2132017. B
S2132018. D
S2232019. B
S2232020. E
S2232021. C
S2232022. B
S2232023. C
S2232024. A
S2232025. B
S2232026. A
S2532027. B
S2632028. D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1232029. A,B,E
S1232030. A,C
S1232031. B,C,D

1827

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1232032. B,C,D

S1532070. A,C,E

S1232033. C,D,E

S1532071. B,C,D

S1232034. A,B,C,D

S1532072. A,B,E

S1232035. A,B,C

S1532073. A,C,E

S1232036. A,B,E

S1632074. B,C,D,E

S1232037. A,B,E

S1632075. A,B,C,D

S1232038. A,C,D

S1632076. B,C,D

S1232039. B,C,D,E

S1632077. B,C,D,E

S1232040. B,D

S1632078. A,B,C,D

S1232041. B,C,D

S1632079. A,B,C,D

S1232042. A,D

S1632080. A,B,C

S1332043. C,E

S1632081. A,B,C

S1332044. A,C

S1632082. A,D,E

S1332045. A,B,C,D

S2132083. B,D

S1332046. B,D,E

S2132084. D,E

S1332047. B,C,D

S2132085. A,B,C

S1332048. A,B,C,E

S2132086. A,C,D,E

S1332049. B,D

S2132087. B,C,D,E

S1332050. B,C,D,E

S2132088. A,C,E

S1332051. A,E

S2132089. A,B,E

S1332052. C,D

S2232090. B,C,D,E

S1332053. B,D,E

S2232091. A,B,D,E

S1332054. A,C

S2232092. A,B,D

S1332055. B,C

S2232093. A,D,E

S1332056. A,B,D,E

S2232094. A,C,D,E

S1332057. A,D,E

S2232095. A,B,D

S1432058. A,C,E

S2232096. A,C,D

S1432059. A,C,D,E

S2232097. A,D,E

S1432060. A,B,D,E

S2232098. A,B,D,E

S1432061. A,B,C

S2232099. A,C

S1432062. A,B,C,D

S2232100. A,C,D,E

S1432063. A,B,C,E

S2232101. B,D

S1432064. B,C,E

S2232102. A,C,D,E

S1432065. B,D,E

S2232103. A,C,D,E

S1532066. A,B,C

S2232104. B,E

S1532067. A,D

S2232105. A,B

S1532068. A,C,D

S2232106. A,B,D,E

S1532069. A,C,D

S2232107. A,B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1828

Rezidentiat 2004

1828

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2232108. C,D,E

S2232146. A,B,C

S2332184. A,D,E

S2232109. B,C,E

S2232147. A,C,E

S2332185. B,C,D,E

S2232110. B,D

S2232148. B,C,E

S2332186. B,D,E

S2232111. A,B,D

S2232149. B,C

S2332187. A,E

S2232112. A,B,C

S2232150. A,C

S2332188. B,D,E

S2232113. B,D,E

S2232151. A,B,D,E

S2332189. B,D

S2232114. A,C,D,E

S2232152. A,B,C

S2332190. A,B,C,D

S2232115. B,C,E

S2232153. B,C,D

S2332191. A,C

S2232116. A,D,E

S2232154. A,B,C

S2332192. C,E

S2232117. B,C

S2232155. B,C,D

S2332193. A,B,C,E

S2232118. C,D,E

S2232156. A,B,C,E

S2332194. B,C,D

S2232119. A,B,D,E

S2232157. A,C

S2332195. A,C

S2232120. A,B,C,D

S2232158. B,C,D,E

S2332196. B,C

S2232121. A,B,C,D

S2232159. A,C,D

S2332197. C,D

S2232122. A,C

S2232160. A,C,D

S2532198. A,C

S2232123. A,B,D,E

S2232161. A,D,E

S2632199. A,B,D

S2232124. A,B,C,E

S2232162. A,E

S2632200. A,B,C,E

S2232125. A,B,C,D

S2232163. B,C,D,E

S2632201. A,D,E

S2232126. A,B,C,D

S2232164. A,B,C

S2632202. A,B,C,D

S2232127. A,B,C,E

S2232165. A,B,C,E

S2632203. A,B,C,D

S2232128. A,C

S2232166. A,B,C,D

S2832204. A,C,D

S2232129. A,B

S2232167. A,B,D

S2832205. B,D,E

S2232130. A,C,D

S2232168. A,B,E

S2832206. A,B,C

S2232131. A,E

S2232169. A,C

S2832207. A,B,E

S2232132. A,C

S2232170. B,C,D

S2832208. A,B,D,E

S2232133. B,C,D,E

S2232171. A,B,C

S2832209. A,B,C

S2232134. A,B,D

S2232172. B,D

S2832210. A,B,D

S2232135. A,B,C,D

S2232173. B,C,D,E

S2832211. A,C,D

S2232136. C,E

S2232174. B,C,D

S2832212. B,C,E

S2232137. A,B,C

S2232175. A,B,E

S2832213. A,B,C

S2232138. A,B,D

S2232176. A,B,E

S2932214. A,D

S2232139. A,C,D

S2232177. A,C,D

S2932215. C,D

S2232140. A,B,C,E

S2232178. B,C,D

S2932216. B,D,E

S2232141. A,B,E

S2232179. A,B

S2932217. A,B,C,E

S2232142. A,B,D,E

S2232180. C,D,E

S2932218. A,B,D

S2232143. B,C,D

S2232181. A,B,C,D

S2232144. A,C,D,E

S2232182. A,D

S2232145. C,D

S2332183. A,B,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1829

Rezidentiat 2004
Tema nr. 33
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1333001. E
S1333002. B
S1333003. C
S1333004. D
S1433005. C
S1433006. A
S1533007. C
S1533008. A
S1533009. C
S1533010. B
S1533011. B
S1633012. A
S1633013. E
S1633014. A
S1633015. C
S1633016. A
S1633017. D
S2133018. C
S2133019. E
S2133020. C
S2133021. B
S2133022. E
S2233023. C
S2233024. B
S2233025. C
S2233026. C
S2233027. A
S2233028. B
S2233029. A
S2233030. B
S2233031. C
S2233032. E
S2233033. D
S2233034. A

1829

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2233035. C

S1433070. D,E

S2233036. B

S1433071. A,B,C

S2233037. B

S1433072. A,B

S2233038. A

S1433073. C,D,E

S2333039. C

S1533074. B,C

S2333040. D

S1533075. B,C

S2333041. E

S1533076. A,C,E

S2333042. C

S1533077. B,C

S2533043. D

S1533078. A,B,C,D

S2633044. B

S1533079. C,D,E

S2633045. A

S1533080. A,C

S2633046. D

S1533081. A,B,E

S2833047. C

S1533082. A,B,C

S2833048. B

S1633083. A,D,E

S2933049. C

S1633084. A,B,C,E
S1633085. B,C,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1633086. B,C,D
S1633087. A,B,C,E

S1233050. A,E

S1633088. A,B,C

S1233051. B,C

S1633089. A,B,E

S1233052. C,D,E

S1633090. A,C,D

S1233053. A,C

S2133091. A,D,E

S1233054. B,C,E

S2133092. A,B,C

S1233055. B,D

S2133093. A,C,D,E

S1233056. C,E

S2133094. A,B,E

S1233057. A,C,E

S2133095. B,C

S1233058. A,C

S2133096. B,D

S1233059. A,D

S2233097. A,B,C,E

S1233060. B,C,D,E

S2233098. B,C,D

S1333061. A,C,D,E

S2233099. A,B,D

S1333062. A,B,C,D

S2233100. A,B,C,D

S1333063. B,C,D

S2233101. A,B,C

S1333064. A,B,C,D

S2233102. A,B,C,D

S1333065. A,C,E

S2233103. A,B,D

S1333066. A,B,D,E

S2233104. B,C

S1433067. A,B,C,E

S2233105. A,B,C,D

S1433068. A,B

S2233106. A,B,C,E

S1433069. A,B

S2233107. A,B,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1830

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2233108. A,B,C

S2233146. B,C,D,E

S2233109. A,B,C,D

S2233147. A,B,C

S2233110. A,B,D,E

S2233148. A,B

S2233111. A,B,C,E

S2233149. A,C

S2233112. A,B,C,E

S2233150. A,B,D

S2233113. A,B

S2333151. A,B,E

S2233114. A,B,C,D

S2333152. A,B,D,E

S2233115. A,B,C,D

S2333153. A,C,D,E

S2233116. A,B

S2333154. A,B,C,D

S2233117. A,B,C

S2333155. B,C,D

S2233118. A,B,C

S2333156. A,B,C,D

S2233119. A,B,C,D

S2333157. B,D

S2233120. A,B,C,D

S2333158. A,B

S2233121. D,E

S2333159. D,E

S2233122. C,D,E

S2333160. B,C,D,E

S2233123. A,E

S2333161. A,C,E

S2233124. B,C

S2533162. A,B,D

S2233125. B,C

S2633163. A,B,C,D

S2233126. A,C,D

S2633164. A,B,C,D

S2233127. B,D

S2633165. A,B,E

S2233128. A,C

S2633166. B,D,E

S2233129. B,C,E

S2633167. A,B,D,E

S2233130. A,C,E

S2633168. A,B,D,E

S2233131. B,C,D,E

S2633169. C,D,E

S2233132. B,C

S2833170. A,B,D,E

S2233133. A,C

S2833171. A,C

S2233134. C,E

S2833172. A,B,E

S2233135. A,D

S2833173. C,D,E

S2233136. A,B

S2833174. C,D

S2233137. B,C,D,E

S2833175. B,E

S2233138. A,B,C,E

S2933176. C,D

S2233139. A,B,D

S2933177. C,D,E

S2233140. A,B,C,D

S2933178. A,B,C

S2233141. A,B,C

S2933179. C,D

S2233142. A,B
S2233143. A,B,C,D
S2233144. A,B
S2233145. A,B,C,D

1830

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1831

Rezidentiat 2004
Tema nr. 34
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1334001. B
S1334002. B
S1334003. B
S1334004. C
S1434005. D
S1434006. A
S1434007. A
S1434008. A
S1434009. D
S1534010. A
S1534011. C
S1534012. B
S1534013. A
S1534014. B
S1534015. B
S1634016. A
S1634017. A
S1634018. B
S1634019. A
S1634020. A
S1634021. A
S2134022. B
S2134023. D
S2134024. E
S2134025. C
S2134026. C
S2234027. C
S2234028. A
S2234029. E
S2234030. D
S2234031. B
S2234032. A
S2234033. C
S2234034. C

1831

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2234035. B

S1234070. D,E

S2234036. C

S1234071. C,D

S2234037. A

S1234072. C,E

S2234038. A

S1234073. A,B,D,E

S2234039. B

S1234074. A,E

S2234040. C

S1234075. A,B,E

S2234041. B

S1234076. A,B,E

S2234042. B

S1234077. A,B

S2234043. C

S1234078. B,D,E

S2234044. B

S1334079. B,C,D

S2234045. D

S1334080. A,B,C

S2234046. B

S1334081. A,B,C

S2234047. E

S1334082. A,B,D,E

S2234048. B

S1334083. A,B,C

S2234049. E

S1334084. B,C

S2234050. D

S1334085. B,C,D

S2234051. B

S1434086. A,B,C,E

S2334052. A

S1434087. A,D,E

S2334053. B

S1434088. A,D,E

S2334054. C

S1434089. A,B,C

S2334055. B

S1434090. A,D

S2334056. B

S1534091. A,C,D

S2334057. C

S1534092. A,C,E

S2334058. D

S1534093. A,B,E

S2534059. E

S1534094. A,C,D

S2634060. A

S1534095. A,B,E

S2634061. C

S1534096. A,C,E

S2834062. B

S1534097. B,D

S2834063. C

S1534098. B,C,E

S2834064. C

S1534099. A,C,D

S2934065. C

S1634100. A,B,C,E
S1634101. A,B,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1634102. A,B,C,D
S1634103. A,B,C,D

S1234066. A,B,E

S1634104. A,B,D

S1234067. D,E

S1634105. A,B,C

S1234068. A,D,E

S1634106. A,B,C,D

S1234069. A,C,E

S1634107. B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1832

Rezidentiat 2004

1832

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1634108. A,B,C

S2234146. B,C

S2234184. A,B,E

S2134109. A,E

S2234147. B,D

S2234185. A,B,C

S2134110. A,B,D,E

S2234148. B,C,E

S2234186. B,C,E

S2134111. A,B,C

S2234149. A,E

S2234187. A,B

S2134112. A,C

S2234150. A,D,E

S2234188. A,B,D,E

S2134113. A,B,E

S2234151. A,B,E

S2234189. A,B

S2134114. A,B,D

S2234152. A,C

S2234190. A,D

S2134115. A,D,E

S2234153. C,D,E

S2334191. A,B,C

S2234116. A,D,E

S2234154. A,B

S2334192. B,C,D

S2234117. B,C,E

S2234155. B,D

S2334193. A,B,C

S2234118. A,D

S2234156. A,C,E

S2334194. A,B,C

S2234119. A,B,C

S2234157. A,C

S2334195. A,C,D,E

S2234120. C,D

S2234158. C,D

S2334196. A,B,C

S2234121. C,E

S2234159. B,C,D

S2334197. B,C,D

S2234122. B,C

S2234160. A,B

S2334198. B,C,D

S2234123. A,B,D

S2234161. A,C

S2334199. B,C

S2234124. B,D,E

S2234162. A,B

S2334200. A,B,D,E

S2234125. B,C

S2234163. A,B,D,E

S2334201. A,D

S2234126. B,E

S2234164. B,C,E

S2334202. A,B,C,D

S2234127. B,C

S2234165. B,C,E

S2334203. A,C,D

S2234128. A,B,E

S2234166. A,C

S2534204. A,C

S2234129. A,B

S2234167. A,B

S2634205. A,B,D,E

S2234130. A,B

S2234168. A,B,E

S2634206. A,C,D,E

S2234131. B,D,E

S2234169. A,B,E

S2634207. C,D,E

S2234132. B,D

S2234170. B,C

S2634208. C,D,E

S2234133. A,B,E

S2234171. A,B,D

S2634209. C,D

S2234134. A,B,D

S2234172. A,E

S2634210. A,B,C,D

S2234135. A,B,C,D

S2234173. A,B

S2634211. A,C,D,E

S2234136. A,B

S2234174. B,D

S2634212. B,D,E

S2234137. B,C,D

S2234175. A,B,E

S2834213. A,C,D

S2234138. A,B,E

S2234176. A,B,E

S2834214. B,C,E

S2234139. A,B,C

S2234177. A,C

S2834215. A,B,D

S2234140. A,C,D

S2234178. A,C

S2834216. A,B,D,E

S2234141. A,C,E

S2234179. A,C

S2834217. A,C,D,E

S2234142. A,B

S2234180. A,C,E

S2834218. A,B,C

S2234143. D,E

S2234181. A,B,D

S2834219. A,B,D,E

S2234144. A,D

S2234182. A,B,C,D

S2934220. A,B,C

S2234145. A,C,D

S2234183. A,B,D

S2934221. C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1833

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2934222. A,B,C
S2934223. A,C

1833

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1834

Rezidentiat 2004
Tema nr. 35
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1235001. D
S1335002. C
S1335003. B
S1335004. A
S1435005. A
S1435006. A
S1435007. B
S1435008. D
S1435009. A
S1435010. E
S1535011. B
S1535012. C
S1535013. A
S1535014. C
S1535015. B
S1535016. A
S1635017. E
S1635018. E
S1635019. B
S1635020. B
S1635021. B
S1635022. B
S2135023. D
S2135024. A
S2135025. C
S2135026. C
S2135027. D
S2235028. E
S2235029. C
S2235030. B
S2235031. C
S2235032. C
S2235033. A
S2235034. E

1834

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2235035. E

S2835073. E

S2235036. B

S2935074. A

S2235037. A

S2935075. E

S2235038. A

S2935076. C

S2235039. E

S2935077. A

S2235040. A

S2935078. A

S2235041. C
S2235042. A
S2235043. A

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S2235044. A

S1235079. A,C,D

S2235045. A

S1235080. A,D

S2235046. E

S1235081. A,B,D,E

S2235047. D

S1235082. A,E

S2235048. A

S1235083. B,E

S2235049. B

S1235084. A,C,E

S2235050. B

S1235085. B,E

S2235051. B

S1235086. B,E

S2235052. E

S1235087. A,C

S2235053. A

S1235088. B,C

S2235054. E

S1235089. A,B,C

S2235055. A

S1235090. A,B,D,E

S2235056. A

S1235091. B,C,D,E

S2235057. A

S1235092. A,C,D

S2235058. C

S1335093. A,C,D,E

S2235059. B

S1335094. A,C,D,E

S2235060. A

S1335095. A,B,C

S2235061. C

S1335096. A,B,D,E

S2235062. B

S1335097. A,B,C,D

S2235063. A

S1335098. A,B,C,D

S2235064. C

S1335099. A,B,C,E

S2235065. B

S1335100. A,B,D,E

S2335066. A

S1335101. B,C,D,E

S2335067. D

S1335102. B,C

S2335068. B

S1335103. A,B,D,E

S2335069. B

S1435104. A,B

S2335070. C

S1435105. B,C,D,E

S2535071. D

S1435106. A,C,E

S2635072. D

S1435107. A,B,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1835

Rezidentiat 2004

1835

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1535108. A,C,D

S2235146. A,B,C,E

S2235184. A,B

S1535109. A,B,C

S2235147. D,E

S2235185. A,B,C

S1535110. A,B,C,D

S2235148. A,B,C,D

S2235186. D,E

S1535111. A,E

S2235149. A,B,C

S2235187. A,B,C,D

S1535112. A,B,E

S2235150. A,B

S2235188. B,D,E

S1535113. A,D,E

S2235151. A,B,C,D

S2235189. B,E

S1535114. C,D,E

S2235152. B,C,D

S2235190. A,B,D,E

S1535115. A,B,E

S2235153. A,C,E

S2235191. A,B,D,E

S1635116. A,B,C

S2235154. A,B,C,E

S2335192. A,C,D,E

S1635117. A,B,C,D

S2235155. A,B,C,E

S2335193. B,C

S1635118. A,B,C,E

S2235156. B,C,D

S2335194. A,B,C,E

S1635119. A,B,C,E

S2235157. A,B,D,E

S2335195. A,B,C

S1635120. A,B,C,E

S2235158. A,B,C

S2335196. A,B,D,E

S1635121. A,B,C,E

S2235159. B,C,D,E

S2335197. A,B,D,E

S2135122. A,B,C

S2235160. A,B,E

S2335198. A,B,C,D

S2135123. A,D,E

S2235161. A,B,C,D

S2335199. B,C,D,E

S2135124. A,B,D

S2235162. A,B,C,D

S2335200. A,C,D,E

S2135125. A,C

S2235163. A,B,C,D

S2335201. C,E

S2135126. A,B,E

S2235164. A,C,D,E

S2335202. A,B,E

S2135127. B,D,E

S2235165. A,B,C,D

S2335203. B,D

S2135128. A,B,E

S2235166. A,B

S2335204. A,B,C,D

S2235129. A,D,E

S2235167. A,B,E

S2335205. A,B,C,D

S2235130. B,D,E

S2235168. C,D,E

S2335206. A,B,D,E

S2235131. B,D

S2235169. B,D

S2535207. B,C,E

S2235132. A,C,D

S2235170. A,D,E

S2635208. A,D,E

S2235133. B,C

S2235171. A,B,D,E

S2635209. A,B,D,E

S2235134. B,C,E

S2235172. A,B,C,D

S2635210. B,C,D,E

S2235135. B,C,D

S2235173. A,B,C,D

S2635211. A,B,D,E

S2235136. A,C,D

S2235174. A,B,C,D

S2835212. A,B,C

S2235137. A,B,C

S2235175. A,B,C

S2835213. A,B,C

S2235138. B,C,D,E

S2235176. A,B,C

S2835214. A,B,C,D

S2235139. A,D

S2235177. A,B,C,D

S2835215. A,B,D,E

S2235140. A,B,C

S2235178. A,B,C

S2835216. B,C

S2235141. A,B

S2235179. A,B,C

S2835217. A,B,C

S2235142. A,B,C,D

S2235180. A,B,C,D

S2835218. A,B,C,D

S2235143. D,E

S2235181. A,B,C,D

S2835219. A,B,C

S2235144. A,B

S2235182. A,B,C

S2235145. A,B,C,D

S2235183. A,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1836

Rezidentiat 2004
Tema nr. 36
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1236001. A
S1236002. B
S1236003. C
S1336004. A
S1336005. D
S1336006. A
S1336007. C
S1336008. A
S1336009. B
S1336010. C
S1336011. A
S1336012. C
S1336013. A
S1536014. C
S1536015. D
S1536016. B
S1536017. B
S1536018. C
S1536019. C
S1636020. C
S1636021. C
S1636022. E
S1636023. E
S1636024. C
S2136025. A
S2136026. B
S2136027. A
S2136028. D
S2136029. E
S2236030. E
S2236031. B
S2236032. A
S2236033. C
S2236034. B

1836

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2236035. A

S1536070. B,C

S2236036. C

S1536071. A,B,E

S2236037. C

S1536072. B,E

S2236038. D

S1536073. A,C

S2336039. A

S1636074. A,C,D

S2536040. C

S1636075. C,D

S2636041. A

S1636076. A,C,D

S2936042. A

S1636077. B,C,D

S2936043. B

S1636078. A,B,C,E

S2936044. D

S1636079. A,B,D,E
S1636080. B,C,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1636081. B,C,D,E
S2136082. A,B,D

S1236045. C,E

S2136083. A,D,E

S1236046. B,D

S2136084. A,B,C

S1236047. A,D

S2136085. B,C

S1236048. D,E

S2136086. A,D,E

S1236049. D,E

S2136087. A,B

S1236050. A,B

S2136088. A,B,D,E

S1236051. A,B

S2236089. B,C

S1336052. A,B

S2236090. B,D

S1336053. A,C,D,E

S2236091. C,D

S1336054. A,B,C

S2236092. B,D

S1336055. A,C,D

S2236093. A,C,D

S1336056. A,B

S2236094. C,E

S1436057. A,D,E

S2236095. A,C,D,E

S1436058. B,C

S2236096. C,D

S1436059. A,C,E

S2236097. C,D,E

S1436060. A,B

S2236098. C,D,E

S1436061. A,B

S2236099. A,C,D,E

S1436062. A,B,D

S2236100. B,D,E

S1436063. A,B,E

S2236101. A,C,E

S1436064. A,B

S2236102. C,D

S1436065. A,D

S2236103. B,E

S1536066. A,B,C,D

S2236104. A,B,C

S1536067. A,C

S2236105. A,C

S1536068. A,D,E

S2236106. C,E

S1536069. A,B

S2236107. B,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1837

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2236108. A,B

S2336146. A,B,C

S2236109. D,E

S2536147. A,B

S2236110. B,C

S2636148. C,D,E

S2236111. A,B,E

S2636149. A,C,E

S2236112. B,C,D

S2636150. A,B,E

S2236113. A,C,D,E

S2636151. A,B,C,D

S2236114. C,D

S2636152. A,B,C,E

S2236115. B,C

S2636153. A,B,E

S2236116. C,D

S2636154. C,D,E

S2236117. A,B,D,E

S2636155. B,E

S2236118. A,B,C

S2636156. A,E

S2236119. A,E

S2836157. C,D

S2236120. B,D

S2836158. A,B,C

S2236121. B,C

S2836159. A,B,D

S2236122. C,D

S2836160. C,E

S2236123. B,E

S2836161. A,B,D

S2236124. C,E

S2836162. A,B,D,E

S2236125. B,C

S2836163. A,B,D,E

S2236126. A,D,E

S2836164. A,B,C,D

S2236127. D,E

S2836165. A,B,D,E

S2336128. C,D

S2836166. A,B,C,E

S2336129. A,B,C

S2936167. A,C,D

S2336130. A,B,C,E

S2936168. A,B,D,E

S2336131. A,B,C
S2336132. A,B
S2336133. A,B,C
S2336134. A,C,D,E
S2336135. A,B
S2336136. A,B
S2336137. A,C,D
S2336138. A,B,C
S2336139. A,C
S2336140. A,B,C
S2336141. A,B,C
S2336142. A,B,C
S2336143. A,B,C
S2336144. A,B
S2336145. A,C

1837

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1838

Rezidentiat 2004
Tema nr. 37
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1237001. D
S1237002. A
S1237003. B
S1237004. D
S1337005. B
S1337006. A
S1337007. C
S1337008. B
S1337009. B
S1537010. A
S1537011. C
S1537012. C
S1537013. A
S1537014. E
S1537015. A
S1637016. E
S1637017. D
S1637018. E
S1637019. A
S1637020. D
S1637021. E
S1637022. D
S1637023. D
S1637024. E
S2137025. C
S2137026. D
S2137027. C
S2137028. C
S2137029. B
S2237030. B
S2237031. D
S2237032. A
S2237033. B
S2237034. B

1838

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2237035. B

S1237070. B,C,D

S2237036. B

S1237071. A,C

S2237037. B

S1237072. A,B,D

S2237038. B

S1237073. A,C

S2237039. C

S1237074. D,E

S2237040. B

S1237075. A,B

S2237041. C

S1237076. B,C,D,E

S2237042. C

S1337077. A,C,E

S2237043. C

S1337078. A,B,C,D

S2237044. C

S1337079. A,B,C

S2237045. A

S1337080. A,B,C,D

S2237046. B

S1337081. A,B,C,D

S2237047. B

S1337082. A,B

S2237048. A

S1337083. A,B,C

S2237049. C

S1337084. A,B,E

S2237050. C

S1337085. A,B,C

S2237051. E

S1437086. A,C,D

S2237052. D

S1437087. C,D,E

S2237053. D

S1437088. B,C

S2337054. C

S1437089. A,B,D,E

S2337055. D

S1437090. C,D,E

S2337056. B

S1437091. A,B,C,E

S2337057. D

S1437092. A,B,C,E

S2337058. A

S1437093. A,B,C,D

S2537059. A

S1437094. A,B,C,E

S2637060. A

S1537095. B,D,E

S2637061. E

S1537096. C,D,E

S2637062. D

S1537097. A,B

S2637063. D

S1537098. A,C,D

S2637064. E

S1537099. A,B

S2637065. D

S1537100. C,D

S2837066. C

S1537101. A,B,C,E

S2937067. C

S1537102. C,D,E
S1537103. A,B,C,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1637104. C,D,E
S1637105. A,B,C,D

S1237068. C,D

S1637106. C,D,E

S1237069. D,E

S1637107. A,C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1839

Rezidentiat 2004

1839

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1637108. A,C,D

S2237146. C,E

S2237184. C,D,E

S1637109. A,C,D

S2237147. A,B,D,E

S2237185. B,C,E

S1637110. B,C,D

S2237148. A,B,C

S2237186. A,B,D

S1637111. B,D,E

S2237149. D,E

S2237187. A,C,E

S1637112. B,C,D,E

S2237150. A,B,C,D

S2237188. A,B,D,E

S1637113. B,D

S2237151. C,D,E

S2237189. C,E

S1637114. B,C,D,E

S2237152. A,C,E

S2237190. B,C

S1637115. A,C,D,E

S2237153. B,C,D

S2237191. A,C,D

S1637116. A,D

S2237154. A,B,C,D

S2237192. B,C,E

S1637117. B,C,D

S2237155. A,B,C

S2237193. B,D

S1637118. B,E

S2237156. A,B

S2237194. A,B,E

S2137119. C,D,E

S2237157. A,B,D

S2237195. A,C,D,E

S2137120. A,C,E

S2237158. A,C,D

S2237196. A,C,D

S2137121. A,B,E

S2237159. C,D,E

S2237197. B,E

S2137122. B,E

S2237160. B,C,E

S2237198. B,C

S2137123. C,E

S2237161. A,B,D

S2237199. B,D

S2137124. B,C,D

S2237162. A,B,C,D

S2237200. A,C,E

S2137125. B,D

S2237163. A,B,C

S2237201. C,D

S2237126. A,D,E

S2237164. B,D

S2237202. A,B,D,E

S2237127. B,C

S2237165. A,C

S2337203. A,B,C,E

S2237128. A,B,C,E

S2237166. A,C,D

S2337204. A,B,D,E

S2237129. B,C,E

S2237167. A,B

S2337205. A,C

S2237130. A,E

S2237168. B,C

S2337206. A,D

S2237131. B,E

S2237169. A,B,E

S2337207. A,D,E

S2237132. B,D,E

S2237170. A,B,D

S2337208. A,C

S2237133. A,C,E

S2237171. A,C,D

S2337209. A,B,E

S2237134. A,B,D

S2237172. A,D

S2337210. A,C

S2237135. A,C,D

S2237173. A,C,E

S2337211. A,E

S2237136. A,C,D

S2237174. C,D

S2337212. A,E

S2237137. A,C

S2237175. C,D,E

S2337213. A,B

S2237138. A,D

S2237176. A,E

S2337214. A,D,E

S2237139. A,D

S2237177. C,E

S2337215. A,B,D,E

S2237140. C,D

S2237178. A,B,C,E

S2337216. A,B,D

S2237141. A,B,D

S2237179. B,C,D

S2337217. A,B

S2237142. B,C

S2237180. A,E

S2337218. A,B,C,E

S2237143. A,C,E

S2237181. A,B,D

S2537219. C,D

S2237144. A,B,D

S2237182. C,D,E

S2637220. B,C,D,E

S2237145. A,D

S2237183. A,C

S2637221. A,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1840

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2637222. A,C,E
S2637223. A,B,C,E
S2637224. A,C,D,E
S2637225. A,D,E
S2637226. A,B
S2637227. B,C,D,E
S2637228. A,B,C,E
S2837229. A,B,C,E
S2837230. A,B,C,D
S2837231. A,B,C,D
S2837232. A,B,D
S2837233. B,C,D,E
S2837234. A,B,C,E
S2837235. A,B,D,E
S2837236. A,B,C,E
S2837237. C,D
S2937238. A,D,E
S2937239. A,C,E
S2937240. A,B,D,E
S2937241. A,B,D

1840

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1841

Rezidentiat 2004
Tema nr. 38
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1238001. B
S1238002. C
S1238003. C
S1238004. D
S1238005. C
S1238006. C
S1338007. A
S1338008. A
S1338009. A
S1338010. A
S1338011. B
S1338012. A
S1538013. B
S1538014. A
S1538015. C
S1538016. C
S1538017. E
S1538018. D
S1638019. A
S1638020. E
S2138021. C
S2138022. B
S2138023. C
S2138024. B
S2138025. B
S2238026. B
S2238027. B
S2238028. D
S2238029. E
S2238030. D
S2238031. B
S2238032. D
S2238033. B
S2238034. E

1841

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2238035. A

S1238070. B,C,D

S2238036. C

S1238071. D,E

S2238037. C

S1238072. A,B

S2238038. A

S1238073. B,C,D,E

S2238039. C

S1338074. A,B,C,D

S2238040. E

S1338075. A,B,C

S2238041. B

S1338076. A,B

S2238042. D

S1338077. A,B

S2238043. E

S1338078. A,B,C

S2238044. E

S1438079. A,B,D,E

S2238045. B

S1438080. A,B,D

S2238046. E

S1438081. B,C,D,E

S2238047. B

S1438082. A,B

S2238048. C

S1438083. A,C,D,E

S2238049. C

S1438084. B,C,D

S2338050. C

S1438085. A,C,D,E

S2338051. D

S1438086. A,E

S2338052. A

S1438087. A,C,E

S2338053. E

S1538088. A,C,E

S2338054. B

S1538089. A,B,D

S2338055. A

S1538090. A,B,D,E

S2538056. E

S1538091. B,E

S2638057. A

S1538092. A,B,C,E

S2638058. B

S1538093. B,D,E

S2638059. A

S1538094. C,D,E

S2638060. B

S1638095. B,C,E

S2638061. A

S1638096. B,C

S2638062. B

S2138097. A,B,C

S2838063. B

S2138098. B,C,D

S2838064. D

S2138099. A,C,D

S2838065. B

S2138100. B,D,E

S2838066. E

S2138101. A,B,C,E

S2838067. A

S2138102. A,B,C
S2138103. A,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S2238104. B,D
S2238105. B,D,E

S1238068. A,B

S2238106. C,E

S1238069. C,D

S2238107. A,C,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1842

Rezidentiat 2004

1842

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2238108. A,B,D,E

S2238146. B,C,E

S2538184. B,D,E

S2238109. B,C

S2238147. A,C,D

S2638185. A,B,D,E

S2238110. C,D

S2238148. A,B,C

S2638186. A,B,C,D

S2238111. A,D,E

S2238149. C,D,E

S2638187. A,C,D

S2238112. A,D

S2238150. B,C

S2638188. A,C,D,E

S2238113. A,B

S2238151. B,D

S2638189. A,B,D

S2238114. A,B

S2238152. A,C,E

S2638190. A,B,C

S2238115. A,D,E

S2238153. A,D

S2638191. A,B,C,D

S2238116. A,B,D

S2238154. B,C,E

S2638192. A,B,C

S2238117. B,C

S2238155. A,B,D

S2638193. A,B,C

S2238118. A,B,C,E

S2238156. B,C,E

S2838194. A,B,C,E

S2238119. A,B,D

S2238157. C,D

S2838195. A,C,D,E

S2238120. A,B,D

S2238158. A,B

S2838196. A,B

S2238121. A,C,D

S2238159. A,E

S2838197. A,B,D

S2238122. B,C,D,E

S2238160. A,D

S2838198. A,B

S2238123. A,B,C,E

S2238161. A,B,D,E

S2938199. A,C,D,E

S2238124. B,C,E

S2238162. D,E

S2938200. A,C,E

S2238125. B,D,E

S2238163. B,E

S2938201. A,D,E

S2238126. B,C,E

S2238164. A,D,E

S2938202. A,D,E

S2238127. B,C,E

S2238165. B,C

S2938203. A,C,D,E

S2238128. A,E

S2238166. A,C

S2238129. A,B,E

S2238167. A,B,D

S2238130. B,C,D

S2238168. A,D,E

S2238131. A,C,D

S2238169. B,C

S2238132. A,E

S2338170. A,C,D,E

S2238133. C,D

S2338171. C,D,E

S2238134. D,E

S2338172. A,B,C,D

S2238135. A,B,D

S2338173. A,B,D,E

S2238136. A,C,E

S2338174. A,C

S2238137. A,B

S2338175. B,E

S2238138. B,C,E

S2338176. A,E

S2238139. A,C,D

S2338177. A,B,C

S2238140. B,D

S2338178. A,B,C,D

S2238141. A,B,D,E

S2338179. A,B

S2238142. C,D,E

S2338180. B,E

S2238143. A,C,E

S2338181. A,B,D

S2238144. B,D,E

S2338182. A,B,E

S2238145. C,D

S2338183. A,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1843

Rezidentiat 2004
Tema nr. 39
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1239001. E
S1239002. A
S1239003. E
S1239004. E
S1239005. D
S1239006. D
S1339007. A
S1339008. A
S1339009. A
S1339010. B
S1439011. A
S1539012. E
S1539013. C
S1539014. A
S1539015. B
S1539016. D
S1539017. A
S1639018. B
S1639019. C
S1639020. D
S2139021. C
S2139022. E
S2139023. D
S2139024. B
S2139025. C
S2239026. C
S2239027. B
S2239028. C
S2239029. A
S2239030. E
S2239031. E
S2239032. D
S2239033. A
S2239034. D

1843

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2239035. B

S1339070. A,B,C

S2239036. D

S1339071. A,B,C,D

S2239037. D

S1339072. A,B,C

S2239038. D

S1339073. A,B,C

S2239039. E

S1339074. A,B,C

S2239040. C

S1339075. A,B,C

S2239041. D

S1439076. A,B,C,E

S2239042. B

S1439077. A,B,C,E

S2239043. C

S1439078. A,B,D

S2239044. D

S1439079. A,B,C,D

S2239045. A

S1439080. A,B,C,E

S2239046. E

S1439081. A,C,D,E

S2339047. A

S1439082. A,B,C,E

S2339048. A

S1439083. A,B,C

S2339049. B

S1439084. A,B,C,E

S2339050. A

S1439085. A,B,C,E

S2339051. B

S1539086. A,C,D,E

S2539052. E

S1539087. A,B,D

S2639053. A

S1539088. A,D,E

S2639054. A

S1539089. B,C,D

S2639055. B

S1539090. B,C,D

S2639056. A

S1539091. A,B,C,D

S2639057. A

S1539092. A,B,D,E

S2839058. B

S1539093. C,D,E

S2939059. D

S1639094. A,B,D
S1639095. B,C,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1639096. A,D,E
S1639097. A,C,D

S1239060. A,C,D,E

S1639098. A,B,C,D

S1239061. C,E

S1639099. A,D,E

S1239062. A,C

S1639100. B,D

S1239063. B,C,D

S2139101. A,C,E

S1239064. B,C,D,E

S2139102. A,C,D

S1339065. A,B

S2139103. B,C,E

S1339066. A,B,C

S2139104. A,D

S1339067. A,B

S2139105. B,C,E

S1339068. A,B,C,D

S2139106. C,D,E

S1339069. A,B,C

S2139107. A,B,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1844

Rezidentiat 2004

1844

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2239108. C,D,E

S2239146. D,E

S2639184. B,D

S2239109. A,B,C

S2239147. B,D

S2839185. A,B,C,E

S2239110. C,D,E

S2239148. B,D,E

S2839186. A,B,C,E

S2239111. A,C,D

S2239149. A,B,D,E

S2839187. A,C,D

S2239112. A,C,D,E

S2239150. A,E

S2839188. B,C,E

S2239113. A,B

S2239151. D,E

S2839189. A,B,C,E

S2239114. A,C,D,E

S2239152. B,C,D

S2839190. A,B,E

S2239115. A,B,D,E

S2239153. D,E

S2839191. A,B

S2239116. B,D,E

S2239154. D,E

S2839192. A,B,D

S2239117. B,D,E

S2239155. C,D

S2839193. A,B,C,E

S2239118. B,C,E

S2239156. C,D

S2939194. A,B,C,E

S2239119. A,B,D,E

S2239157. B,C

S2939195. A,C,E

S2239120. A,B,C

S2239158. C,D

S2939196. A,C,D

S2239121. B,D

S2339159. A,B,C,D

S2939197. A,B,C

S2239122. B,C,D,E

S2339160. B,C,D,E

S2239123. A,B,C,E

S2339161. A,B

S2239124. A,D

S2339162. A,C

S2239125. A,B,C,D

S2339163. A,B,D

S2239126. A,D,E

S2339164. A,B,C,E

S2239127. A,B,C,E

S2339165. A,B,D

S2239128. A,B,C,D

S2339166. A,B,D

S2239129. A,C,D,E

S2339167. A,B,C,D

S2239130. A,C,D

S2339168. A,B,D

S2239131. A,B,C

S2339169. A,B,D

S2239132. C,D,E

S2339170. A,B,D

S2239133. B,C,E

S2339171. A,B,D

S2239134. C,D,E

S2339172. A,B,C,D

S2239135. C,E

S2339173. A,C

S2239136. A,D

S2539174. B,D,E

S2239137. A,C,E

S2639175. A,B,D,E

S2239138. C,D

S2639176. A,C,D,E

S2239139. C,E

S2639177. A,C,D

S2239140. D,E

S2639178. A,B,C

S2239141. B,D

S2639179. B,C

S2239142. A,E

S2639180. A,C,D,E

S2239143. A,D,E

S2639181. B,D,E

S2239144. A,C,E

S2639182. A,B,D

S2239145. A,E

S2639183. A,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1845

Rezidentiat 2004
Tema nr. 40
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1240001. C
S1540002. C
S1540003. E
S1540004. D
S1540005. B
S1540006. A
S1540007. A
S1640008. C
S1640009. C
S2140010. A
S2140011. C
S2140012. B
S2140013. E
S2140014. C
S2240015. B
S2240016. A
S2240017. A
S2240018. A
S2240019. A
S2240020. E
S2240021. E
S2240022. D
S2240023. E
S2240024. A
S2240025. E
S2240026. A
S2240027. E
S2240028. A
S2240029. E
S2240030. B
S2240031. B
S2240032. A
S2240033. A
S2240034. B

1845

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2240035. A

S1240070. A,D,E

S2240036. E

S1240071. A,C

S2240037. A

S1240072. A,C,D,E

S2240038. D

S1240073. A,C,E

S2240039. E

S1240074. A,B,C

S2240040. E

S1240075. A,C,D

S2240041. C

S1240076. A,E

S2240042. E

S1440077. A,B

S2240043. A

S1440078. A,B

S2240044. D

S1440079. A,B,D

S2240045. A

S1440080. B,C,D,E

S2240046. A

S1440081. A,B,C,D

S2240047. A

S1440082. A,B,C,E

S2240048. A

S1440083. A,B,C,E

S2240049. A

S1440084. B,D

S2240050. A

S1440085. B,E

S2340051. E

S1440086. B,C

S2340052. B

S1540087. A,D,E

S2340053. C

S1540088. C,D,E

S2540054. D

S1540089. A,B,C

S2640055. B

S1540090. B,C,D,E

S2640056. D

S1540091. B,C,D

S2640057. A

S1540092. A,B,D

S2640058. A

S1540093. A,C,D

S2640059. B

S1540094. C,E

S2640060. A

S1540095. B,C,E

S2940061. C

S1640096. A,C,D,E

S2940062. B

S1640097. A,B,D,E
S1640098. B,C,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1640099. C,E
S1640100. B,C

S1240063. A,C,E

S1640101. A,B,C

S1240064. A,D,E

S1640102. A,B,E

S1240065. A,C,D

S1640103. A,B,C,E

S1240066. A,C,D

S1640104. A,B,D,E

S1240067. A,B,C,E

S1640105. C,D

S1240068. B,C,D

S1640106. C,D,E

S1240069. A,D

S1640107. D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1846

Rezidentiat 2004

1846

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1640108. B,C,D,E

S2240146. A,B,C

S2340184. A,B,C,D

S2140109. A,B,D

S2240147. A,C,E

S2340185. A,B,C

S2140110. A,D,E

S2240148. A,B,C

S2340186. A,B,C,D

S2140111. A,B,C

S2240149. B,C

S2340187. A,B,C,E

S2140112. B,D,E

S2240150. C,D,E

S2340188. A,B,E

S2140113. B,D,E

S2240151. C,D,E

S2340189. A,B,E

S2140114. A,B,C,D

S2240152. B,C,D

S2340190. A,B,C,D

S2140115. A,C,E

S2240153. A,B

S2340191. A,B,C,E

S2240116. C,D,E

S2240154. C,D,E

S2340192. A,B,C,E

S2240117. C,E

S2240155. A,C,D,E

S2540193. B,C

S2240118. A,B,C

S2240156. C,D

S2640194. A,B,D

S2240119. A,B,C,D

S2240157. A,B,C,E

S2640195. A,B,D

S2240120. A,B,C

S2240158. A,B,C,D

S2640196. A,B,D,E

S2240121. A,C,D

S2240159. B,D,E

S2640197. B,C,D,E

S2240122. A,B,C

S2240160. A,B,C

S2640198. C,D

S2240123. A,B,D

S2240161. A,C,D

S2640199. A,D

S2240124. A,D,E

S2240162. A,D,E

S2640200. A,B,C,D

S2240125. A,D,E

S2240163. A,B,C,E

S2640201. A,B,E

S2240126. A,B,C,D

S2240164. A,C,D,E

S2640202. A,C,E

S2240127. A,B,C

S2240165. B,C,E

S2840203. A,B,C,E

S2240128. B,C

S2240166. A,B,C

S2840204. A,B,E

S2240129. A,B,C,E

S2240167. A,B,D

S2840205. A,B,C,E

S2240130. B,C

S2240168. A,B,E

S2840206. A,B,C,D

S2240131. A,B,C

S2240169. B,C

S2840207. A,B,D

S2240132. A,B,C,D

S2240170. B,C,D,E

S2840208. A,B,C,D

S2240133. A,B,C,D

S2240171. A,C,D,E

S2840209. A,B,C,D

S2240134. A,B

S2240172. B,C,D,E

S2840210. A,B,D

S2240135. A,B,C

S2240173. C,D,E

S2840211. A,D

S2240136. B,D

S2240174. A,D,E

S2840212. A,D

S2240137. A,B,C,E

S2240175. A,C,D

S2940213. A,B,C,D

S2240138. B,D,E

S2240176. A,D

S2940214. A,B,D,E

S2240139. A,B,C,E

S2240177. C,D,E

S2940215. A,B,E

S2240140. B,D

S2240178. A,B,C,D

S2240141. A,B,C,E

S2240179. C,E

S2240142. A,B,C,D

S2240180. A,B,D,E

S2240143. A,B,C,E

S2340181. A,B,C

S2240144. A,C

S2340182. A,B,C,E

S2240145. A,B,C

S2340183. A,B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1847

Rezidentiat 2004
Tema nr. 41
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1241001. D
S1241002. C
S1241003. C
S1341004. B
S1341005. C
S1341006. D
S1441007. D
S1541008. A
S1541009. C
S1541010. E
S1541011. B
S1541012. A
S1541013. D
S2141014. C
S2141015. C
S2141016. D
S2141017. E
S2141018. B
S2241019. D
S2241020. E
S2241021. D
S2241022. E
S2241023. A
S2241024. E
S2241025. A
S2241026. C
S2241027. C
S2241028. B
S2241029. E
S2241030. A
S2241031. D
S2241032. C
S2241033. E

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2241035. C
S2241036. E
S2241037. D
S2241038. E
S2241039. D
S2241040. A
S2241041. D
S2241042. E
S2241043. A
S2241044. E
S2241045. B
S2241046. B
S2241047. E
S2241048. C
S2241049. A
S2241050. C
S2241051. D
S2241052. B
S2341053. B
S2341054. D
S2341055. D
S2341056. C
S2541057. E
S2641058. C
S2641059. D
S2641060. A
S2641061. A
S2641062. C
S2641063. A
S2841064. C
S2841065. C
S2841066. A
S2941067. E
S2941068. A
S2941069. A
S2941070. C
S2941071. D

S2241034. A

1847

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1241072. A,B,C,D
S1241073. A,D
S1241074. B,C
S1241075. A,C,E
S1241076. A,B,D
S1241077. B,E
S1241078. A,B,D,E
S1241079. B,D,E
S1241080. A,E
S1241081. D,E
S1241082. A,B
S1241083. A,B,C,E
S1341084. A,C
S1341085. A,B,E
S1341086. A,B,D,E
S1341087. A,B,C,D
S1341088. A,B,C,E
S1341089. A,B,D,E
S1341090. A,B,C,E
S1341091. A,B,C,D
S1441092. A,B,C,E
S1441093. A,C,D
S1441094. A,B,C,E
S1441095. A,B,D,E
S1441096. A,B,D,E
S1441097. B,E
S1441098. A,B,E
S1441099. B,C,D
S1541100. B,E
S1541101. A,C
S1541102. A,C,D,E
S1541103. A,E
S1541104. C,D,E
S1541105. B,C,D
S1541106. A,B,D,E
S1541107. B,C,D,E
www.rezidentiat2004.ro

1848

Rezidentiat 2004

1848

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1541108. B,D

S2241146. C,D,E

S2241184. A,C,D,E

S1641109. A,B,D

S2241147. C,E

S2241185. A,B,C,E

S1641110. A,B,D,E

S2241148. B,D,E

S2241186. B,C,D,E

S1641111. B,C,E

S2241149. A,C

S2241187. A,C,D,E

S1641112. A,B,D

S2241150. A,C,E

S2241188. A,B,C,D

S1641113. A,B,E

S2241151. A,C,E

S2241189. C,D,E

S1641114. A,B,C,E

S2241152. B,D

S2241190. A,B,C,E

S1641115. A,B,E

S2241153. A,C

S2241191. B,C,D

S1641116. A,C,D

S2241154. A,C,E

S2241192. A,B,D

S1641117. A,B,E

S2241155. A,E

S2241193. B,C,D,E

S1641118. B,E

S2241156. C,D,E

S2341194. A,B,C,E

S1641119. A,B,C,E

S2241157. A,B,C,E

S2341195. A,D

S1641120. A,B,E

S2241158. A,D

S2341196. A,B,C,D

S2141121. B,C

S2241159. B,C,E

S2341197. A,B,C,E

S2141122. A,C

S2241160. A,C,E

S2341198. A,B,D,E

S2141123. C,D

S2241161. B,C,D,E

S2341199. A,B,D,E

S2141124. A,D

S2241162. A,B,D

S2341200. A,B,E

S2141125. C,D,E

S2241163. C,D

S2341201. A,C

S2141126. A,C,D,E

S2241164. B,C,D

S2341202. A,B,C,E

S2141127. C,D,E

S2241165. A,C,E

S2341203. A,B,C,D

S2241128. B,C,D

S2241166. A,D,E

S2341204. A,B,C,D

S2241129. C,D

S2241167. A,B

S2341205. A,B,C,D

S2241130. A,D,E

S2241168. A,B,C,E

S2341206. A,B,C,D

S2241131. B,C,D

S2241169. A,C

S2341207. A,B,C,D

S2241132. A,B,D,E

S2241170. C,E

S2341208. A,B,D

S2241133. B,E

S2241171. A,B,C

S2341209. A,C,D,E

S2241134. A,C,E

S2241172. A,B,D

S2541210. B,D,E

S2241135. C,D

S2241173. A,D,E

S2641211. A,B,C

S2241136. A,D

S2241174. C,D

S2641212. A,D,E

S2241137. B,C

S2241175. A,B,D

S2641213. B,C,D,E

S2241138. A,B,D,E

S2241176. B,D

S2641214. A,B,C,D

S2241139. B,D

S2241177. C,D

S2641215. B,C,D

S2241140. A,C

S2241178. A,B,D,E

S2641216. A,B,C,D

S2241141. B,C

S2241179. A,B,C

S2641217. B,C,D,E

S2241142. B,D

S2241180. D,E

S2641218. A,B,C

S2241143. A,B,D

S2241181. A,B

S2641219. A,B,C,D

S2241144. A,B

S2241182. A,B,D,E

S2841220. A,B

S2241145. B,C

S2241183. A,B,E

S2841221. A,B,C,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1849

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2841222. B,C
S2841223. A,C
S2841224. B,C,D
S2841225. A,B,C
S2841226. A,C,E

1849

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1850

Rezidentiat 2004
Tema nr. 42
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1242001. B
S1342002. D
S1342003. C
S1442004. D
S1542005. D
S1542006. C
S1542007. D
S1542008. E
S1542009. A
S1542010. B
S1642011. E
S2142012. C
S2142013. E
S2142014. C
S2142015. E
S2142016. D
S2242017. B
S2242018. D
S2242019. B
S2242020. C
S2242021. C
S2242022. D
S2242023. B
S2242024. C
S2242025. B
S2242026. B
S2242027. C
S2242028. C
S2242029. D
S2242030. C
S2242031. C
S2242032. D
S2242033. E
S2242034. D

1850

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2242035. C

S1242070. A,C,E

S2242036. B

S1242071. A,B,D,E

S2242037. C

S1242072. A,B,D,E

S2242038. B

S1242073. B,C

S2242039. D

S1242074. A,B,D,E

S2242040. B

S1242075. A,B,E

S2242041. C

S1242076. A,B,D,E

S2242042. D

S1242077. B,C,E

S2242043. D

S1242078. A,B,E

S2242044. B

S1342079. A,D,E

S2242045. E

S1342080. A,B,C,E

S2242046. C

S1342081. A,B,C,E

S2242047. B

S1342082. A,B,E

S2242048. B

S1342083. B,C,D,E

S2342049. B

S1342084. A,B,D,E

S2342050. D

S1342085. A,B

S2342051. C

S1342086. A,B,C

S2342052. C

S1342087. A,B,D

S2542053. D

S1342088. A,C,E

S2542054. D

S1342089. A,B,C,D

S2642055. A

S1442090. A,B,E

S2642056. A

S1442091. A,B,D,E

S2642057. C

S1442092. A,C,D

S2642058. E

S1442093. A,B,C

S2642059. D

S1442094. B,C,D,E

S2642060. A

S1442095. A,C,D

S2842061. A

S1442096. A,B,D,E

S2842062. A

S1442097. A,E

S2942063. B

S1442098. A,B,C

S2942064. C

S1542099. A,C,D,E

S2942065. D

S1542100. A,C

S2942066. E

S1542101. B,C,D
S1542102. A,B,C,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1542103. A,C,E
S1542104. B,D

S1242067. A,B,D,E

S1542105. B,D,E

S1242068. A,B,C

S1542106. A,B,C,D

S1242069. A,B,C,E

S1542107. B,C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1851

Rezidentiat 2004

1851

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1642108. A,B,D,E

S2242146. A,C,E

S2242184. B,D,E

S1642109. A,B,C,D

S2242147. A,B,C

S2242185. C,D,E

S1642110. A,B,D,E

S2242148. A,C,D

S2242186. A,B,D,E

S2142111. A,D

S2242149. A,C,D

S2242187. A,B,C,D

S2142112. A,D,E

S2242150. B,C,D

S2342188. A,B,C,E

S2142113. A,C,D

S2242151. B,C,E

S2342189. A,B,D,E

S2142114. A,B,C,D

S2242152. A,C

S2342190. A,D,E

S2142115. D,E

S2242153. A,D,E

S2342191. A,C,E

S2142116. A,B,D

S2242154. B,C,D

S2342192. B,C,D,E

S2142117. A,B,C,E

S2242155. B,C

S2342193. A,B,E

S2242118. A,C,E

S2242156. B,C,E

S2342194. A,B,C,E

S2242119. A,C,E

S2242157. A,C,D

S2342195. A,B,D,E

S2242120. A,C,D

S2242158. C,D

S2342196. A,B,D

S2242121. A,C,E

S2242159. B,D

S2342197. A,B,C,D

S2242122. A,D

S2242160. B,C,D

S2342198. A,B,C,D

S2242123. A,C,E

S2242161. A,B,C

S2342199. A,B,E

S2242124. A,D

S2242162. B,C,D

S2342200. A,B,D,E

S2242125. A,D,E

S2242163. B,C

S2342201. A,C,D,E

S2242126. A,C

S2242164. A,C

S2342202. A,B,C

S2242127. B,C,E

S2242165. B,C,D

S2342203. A,B,C,D

S2242128. B,C,E

S2242166. B,C,D

S2542204. A,B,C,E

S2242129. B,E

S2242167. A,D,E

S2542205. A,B,C,E

S2242130. A,B,C,D

S2242168. B,C,D,E

S2642206. A,B,C,E

S2242131. A,C,E

S2242169. A,C,D

S2642207. B,C,D

S2242132. A,D,E

S2242170. C,E

S2642208. A,D,E

S2242133. A,C,E

S2242171. C,D

S2642209. A,B,C,E

S2242134. A,B,C

S2242172. A,D

S2642210. A,B,C

S2242135. A,C,D,E

S2242173. A,C

S2642211. B,C,D

S2242136. B,C,D

S2242174. A,D

S2642212. A,C,D

S2242137. A,B,C,D

S2242175. B,C,D

S2642213. A,B,E

S2242138. A,D,E

S2242176. A,C,E

S2642214. A,B

S2242139. B,C,D

S2242177. A,C

S2842215. C,D

S2242140. A,C,E

S2242178. B,D,E

S2842216. A,B,C

S2242141. B,C,D,E

S2242179. C,D,E

S2842217. A,B,C,D

S2242142. B,C,D

S2242180. B,D

S2842218. B,C

S2242143. A,C,E

S2242181. B,C

S2842219. A,B,C,E

S2242144. A,C,D,E

S2242182. A,C,D

S2842220. A,B,E

S2242145. B,C,E

S2242183. A,C,E

S2842221. B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1852

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2842222. A,B,D,E
S2942223. B,D,E

1852

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1853

Rezidentiat 2004
Tema nr. 43
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1243001. A
S1243002. D
S1343003. A
S1343004. C
S1343005. D
S1343006. D
S1343007. B
S1343008. C
S1443009. B
S1543010. C
S1543011. A
S1543012. B
S1543013. D
S1543014. E
S1543015. C
S1643016. A
S1643017. C
S1643018. A
S1643019. D
S1643020. A
S1643021. A
S2143022. D
S2143023. A
S2143024. D
S2143025. C
S2143026. E
S2243027. E
S2243028. E
S2243029. A
S2243030. E
S2243031. C
S2243032. E
S2243033. A
S2243034. C

1853

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2243035. A

S1243070. C,D

S2243036. E

S1243071. A,B,C

S2243037. E

S1243072. A,D,E

S2243038. E

S1243073. B,E

S2243039. A

S1243074. A,C,D

S2243040. B

S1243075. B,D,E

S2243041. E

S1243076. C,D

S2243042. A

S1243077. A,C,E

S2243043. B

S1243078. A,C,D,E

S2243044. E

S1343079. A,C,E

S2243045. B

S1343080. A,B

S2243046. B

S1343081. A,B,E

S2243047. E

S1343082. A,D

S2343048. D

S1343083. A,D

S2343049. B

S1343084. A,E

S2343050. C

S1343085. A,D,E

S2343051. D

S1443086. C,D,E

S2343052. B

S1443087. C,D,E

S2343053. C

S1443088. A,B,C,D

S2343054. A

S1443089. A,B,C,D

S2543055. B

S1443090. B,D,E

S2643056. A

S1443091. C,D,E

S2643057. B

S1443092. A,B,C

S2643058. A

S1443093. A,B,C,D

S2643059. A

S1443094. A,C,E

S2643060. A

S1543095. A,C,D

S2843061. B

S1543096. A,D,E

S2943062. A

S1543097. B,C

S2943063. A

S1543098. A,C,E

S2943064. B

S1543099. B,D,E

S2943065. A

S1543100. B,D,E

S2943066. D

S1543101. C,D,E
S1543102. A,C,D,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1643103. A,B,D
S1643104. A,B,C,D

S1243067. A,B,D

S1643105. C,D

S1243068. B,C,E

S1643106. A,C,D,E

S1243069. A,D,E

S1643107. B,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1854

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1643108. B,C,D

S2343146. A,B,E

S1643109. A,B,D,E

S2343147. A,D

S1643110. A,C,D,E

S2343148. A,E

S1643111. A,B,C

S2343149. A,C,E

S2143112. A,B,C,D

S2343150. B,C,E

S2143113. B,D,E

S2343151. A,D

S2143114. B,E

S2343152. A,D,E

S2143115. B,C,E

S2343153. A,B

S2143116. A,B

S2543154. A,B,D

S2243117. A,B

S2643155. B,D

S2243118. A,B,C,D

S2643156. A,B,C,D

S2243119. A,B,C,D

S2643157. A,B,C,D

S2243120. A,B,C

S2643158. A,B,D

S2243121. A,B,D

S2643159. A,B,C

S2243122. B,C,D,E

S2643160. A,B,C,D

S2243123. D,E

S2643161. A,B,E

S2243124. B,C

S2643162. A,B,C,E

S2243125. C,D,E

S2643163. A,B,C

S2243126. A,B,D

S2643164. B,C,D

S2243127. A,B,C,D

S2843165. B,C,E

S2243128. B,E

S2843166. A,B,D

S2243129. B,E

S2843167. A,B,C,D

S2243130. C,D,E

S2843168. A,B,C,D

S2243131. A,B,C,E

S2843169. B,E

S2243132. A,B,C,D

S2843170. A,C

S2243133. A,B,C,D

S2843171. A,B,C,D

S2243134. B,C,D,E

S2843172. A,B,D

S2243135. A,B

S2843173. A,B,C

S2243136. B,D,E
S2243137. A,B
S2243138. C,E
S2243139. B,C,D
S2243140. A,B,C
S2243141. A,C,D
S2243142. A,D
S2243143. A,B
S2243144. D,E
S2243145. A,D

1854

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1855

Rezidentiat 2004
Tema nr. 44
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1244001. D
S1244002. C
S1344003. D
S1344004. B
S1344005. C
S1444006. D
S1544007. C
S1544008. A
S1544009. C
S1544010. D
S1544011. B
S1544012. E
S1644013. B
S1644014. B
S1644015. C
S1644016. D
S1644017. A
S1644018. A
S2144019. E
S2144020. B
S2144021. B
S2144022. D
S2144023. A
S2244024. E
S2244025. D
S2244026. D
S2244027. D
S2244028. A
S2244029. B
S2244030. A
S2244031. D
S2244032. E
S2244033. C
S2244034. A

1855

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2244035. D

S2944073. B

S2244036. A

S2944074. A

S2244037. C
S2244038. E
S2244039. D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S2244040. A

S1244075. A,D

S2244041. B

S1244076. B,C

S2244042. B

S1244077. C,D

S2244043. A

S1244078. B,C,E

S2244044. C

S1244079. A,B,D,E

S2244045. D

S1244080. B,E

S2244046. B

S1244081. A,C,E

S2244047. D

S1244082. A,D

S2244048. C

S1244083. B,C,E

S2244049. E

S1244084. A,D

S2244050. C

S1244085. C,D,E

S2244051. C

S1244086. A,C,E

S2244052. D

S1244087. B,C,E

S2244053. E

S1344088. A,B,C,D

S2244054. B

S1344089. A,C,D,E

S2244055. B

S1344090. A,B,C,D

S2244056. C

S1344091. A,B,E

S2244057. B

S1344092. A,B,C,D

S2244058. C

S1344093. A,B,C,D

S2244059. D

S1344094. A,C,D,E

S2244060. B

S1344095. A,B,C,D

S2244061. E

S1344096. A,B,E

S2344062. D

S1344097. A,B,C,E

S2344063. C

S1344098. A,C,D

S2344064. B

S1344099. B,D,E

S2544065. D

S1444100. A,C,E

S2644066. B

S1444101. B,C

S2644067. E

S1444102. A,B,C

S2644068. B

S1444103. C,D,E

S2644069. B

S1444104. B,C,D,E

S2644070. E

S1444105. A,B,C,D

S2644071. B

S1444106. A,B,C,E

S2944072. E

S1444107. A,B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1856

Rezidentiat 2004

1856

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1444108. B,C

S2244146. A,B,C,D

S2244184. A,C,E

S1544109. B,C,D

S2244147. A,C,E

S2244185. A,B,C,D

S1544110. A,B,C,E

S2244148. A,B,C,D

S2244186. A,D

S1544111. A,B,D

S2244149. B,D,E

S2244187. A,B,C

S1544112. B,C,E

S2244150. A,B,C

S2244188. A,B,D,E

S1544113. A,D

S2244151. A,B

S2244189. A,B,C,D

S1544114. B,C,D,E

S2244152. C,D

S2244190. C,D,E

S1544115. A,C,E

S2244153. A,B,D,E

S2244191. A,C

S1544116. A,E

S2244154. A,B,D

S2244192. A,D,E

S1544117. A,B,C,E

S2244155. B,C,D

S2244193. A,B,C

S1644118. B,C

S2244156. B,C,D

S2244194. B,C,E

S1644119. B,D

S2244157. A,C,D,E

S2244195. A,B,D,E

S1644120. B,D

S2244158. C,D,E

S2244196. A,B,C

S1644121. B,C,D

S2244159. A,B,D

S2244197. A,B,C

S1644122. A,C,D

S2244160. C,E

S2244198. A,B,C,E

S1644123. B,C,D

S2244161. A,B,C,E

S2244199. A,C,E

S1644124. B,C,D

S2244162. B,C,D

S2244200. C,D,E

S1644125. B,C,D

S2244163. A,B,D,E

S2244201. B,D

S1644126. A,D,E

S2244164. A,D,E

S2244202. B,C,E

S2144127. B,C,D

S2244165. B,C,D

S2244203. A,B,E

S2144128. C,D

S2244166. A,B,C,D

S2244204. A,C,E

S2144129. B,C,D

S2244167. A,B,C,E

S2244205. A,B,D,E

S2144130. D,E

S2244168. B,C,E

S2244206. A,C,E

S2144131. A,B,C,D

S2244169. A,B,C

S2244207. A,B,C,D

S2244132. B,C,E

S2244170. C,D,E

S2244208. C,D,E

S2244133. C,D,E

S2244171. B,C

S2244209. B,D,E

S2244134. A,B,C

S2244172. B,D,E

S2244210. A,B,E

S2244135. B,D,E

S2244173. A,C

S2244211. A,B,C,E

S2244136. A,C,D

S2244174. A,B,D,E

S2244212. A,C,E

S2244137. B,C,D,E

S2244175. A,D,E

S2244213. A,B

S2244138. C,D,E

S2244176. A,B,C,D

S2244214. A,B,C

S2244139. A,B,D

S2244177. A,B,C,D

S2244215. A,B,D

S2244140. C,D,E

S2244178. B,C

S2244216. A,B,C,E

S2244141. A,D

S2244179. A,B,C

S2244217. A,B

S2244142. B,C,E

S2244180. A,B

S2244218. C,D,E

S2244143. A,C

S2244181. A,C,E

S2244219. A,B,C,D

S2244144. A,B,C

S2244182. A,C,D

S2244220. B,C

S2244145. A,C,E

S2244183. A,B,C

S2244221. B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1857

Rezidentiat 2004

1857

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2244222. A,B,C

S2244260. B,C

S2344298. A,B,C,D

S2244223. B,C,D

S2244261. A,B,C,D

S2344299. A,C,D

S2244224. C,E

S2244262. A,B,C,D

S2344300. A,B,C,D

S2244225. A,C,D

S2244263. A,C

S2344301. A,B,C,D

S2244226. C,E

S2244264. C,E

S2344302. A,B,C,D

S2244227. D,E

S2244265. C,E

S2344303. A,C,D,E

S2244228. A,E

S2244266. A,B,C,D

S2344304. A,B,E

S2244229. B,E

S2244267. B,C,E

S2344305. A,B,E

S2244230. A,B,C

S2244268. B,C,D

S2344306. A,B,C,E

S2244231. B,D,E

S2244269. A,B,D,E

S2544307. B,D

S2244232. A,B,D,E

S2244270. C,E

S2644308. A,B,C,D

S2244233. A,D

S2244271. C,D,E

S2644309. A,B,C,E

S2244234. D,E

S2244272. D,E

S2644310. A,B,C,E

S2244235. A,D

S2244273. A,C,D

S2644311. A,B,C,E

S2244236. B,E

S2244274. B,E

S2644312. A,B,D,E

S2244237. A,B,C

S2244275. B,D

S2644313. A,B,C,E

S2244238. A,C,D

S2244276. A,D

S2644314. B,C,D,E

S2244239. A,B,C,D

S2244277. A,B,D,E

S2644315. A,B,C,E

S2244240. B,C

S2244278. B,D,E

S2644316. A,B,C

S2244241. A,B,C

S2244279. A,B

S2844317. A,B,D,E

S2244242. B,C,E

S2244280. A,B,C,D

S2844318. A,B,D

S2244243. A,B,D

S2244281. A,B,C

S2844319. B,E

S2244244. A,D,E

S2244282. A,C,E

S2844320. A,B,D,E

S2244245. B,D,E

S2244283. A,B,C,D

S2844321. A,C,E

S2244246. A,E

S2244284. A,E

S2844322. A,B,D,E

S2244247. A,B,C,D

S2244285. C,D,E

S2844323. A,B,C,D

S2244248. D,E

S2244286. B,C,D

S2844324. A,C,D,E

S2244249. A,B,C

S2244287. B,D,E

S2844325. A,C

S2244250. A,D,E

S2244288. B,C

S2944326. A,B,C,D

S2244251. A,B,D,E

S2244289. A,B,E

S2944327. B,C,D,E

S2244252. A,B,C,D

S2244290. A,B

S2244253. A,B,C,D

S2244291. D,E

S2244254. B,C

S2244292. A,D

S2244255. C,D,E

S2244293. A,D,E

S2244256. A,C,D,E

S2244294. B,C,D

S2244257. D,E

S2344295. A,B,C,D

S2244258. A,B,E

S2344296. B,D,E

S2244259. A,B,C,E

S2344297. A,C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1858

Rezidentiat 2004
Tema nr. 45
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1345001. B
S1545002. E
S1545003. A
S1545004. C
S1545005. B
S1545006. D
S1645007. B
S1645008. A
S1645009. B
S1645010. A
S1645011. A
S1645012. A
S2145013. A
S2145014. D
S2145015. E
S2145016. B
S2145017. A
S2245018. E
S2245019. B
S2245020. B
S2245021. D
S2245022. B
S2245023. C
S2245024. C
S2245025. C
S2245026. D
S2245027. D
S2245028. A
S2245029. C
S2245030. A
S2245031. C
S2245032. B
S2245033. D
S2245034. D

1858

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2245035. C

S1345070. A,B,D,E

S2245036. B

S1345071. B,C,D,E

S2245037. D

S1345072. B,C,D

S2245038. D

S1345073. B,D

S2245039. D

S1345074. A,B,C,D

S2245040. D

S1345075. A,D,E

S2245041. B

S1345076. A,C,E

S2345042. C

S1345077. A,C,D,E

S2345043. D

S1345078. A,C

S2345044. B

S1345079. C,D

S2545045. C

S1345080. C,D

S2645046. C

S1445081. A,B,C,D

S2645047. C

S1445082. A,B,C,D

S2645048. C

S1445083. A,B,D,E

S2645049. E

S1445084. A,B,C,D

S2645050. E

S1445085. B,D

S2645051. E

S1445086. B,C,D,E

S2945052. A

S1445087. A,B
S1445088. A,C,D,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1445089. B,C,D
S1445090. A,B

S1245053. C,D

S1545091. B,C,E

S1245054. A,C,D,E

S1545092. A,C,E

S1245055. A,B,C,D

S1545093. A,B,C,E

S1245056. A,D,E

S1545094. A,B

S1245057. C,D

S1545095. D,E

S1245058. B,C,E

S1545096. C,D,E

S1245059. A,B,E

S1545097. A,B,D

S1245060. B,D,E

S1545098. A,D,E

S1245061. C,E

S1545099. A,D,E

S1245062. B,C,D

S1645100. A,B

S1245063. A,D,E

S1645101. A,C,D

S1245064. A,C,D

S1645102. A,D

S1245065. C,D

S1645103. A,B,C

S1245066. A,C,D

S1645104. A,D,E

S1345067. B,C,D

S1645105. A,B

S1345068. A,B,D

S1645106. C,D

S1345069. B,C

S1645107. A,B

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1859

Rezidentiat 2004

1859

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1645108. A,C,D

S2245146. A,B,C

S2345184. A,B,C

S2145109. A,B,C,E

S2245147. A,C,E

S2345185. A,C,D,E

S2145110. A,B,D

S2245148. B,C,E

S2345186. B,C,D

S2145111. A,D,E

S2245149. B,C,E

S2345187. A,B,D,E

S2145112. C,D

S2245150. B,D,E

S2345188. A,B,C,D

S2145113. A,B,E

S2245151. D,E

S2345189. A,B,D

S2145114. A,B,C,D

S2245152. A,D

S2345190. B,C,D

S2145115. C,D,E

S2245153. A,D

S2345191. B,D

S2245116. B,C,E

S2245154. A,B,C,D

S2345192. B,C

S2245117. A,D

S2245155. B,E

S2345193. B,C,D,E

S2245118. A,B,D

S2245156. A,D,E

S2345194. C,D

S2245119. A,B,C

S2245157. A,B,C,E

S2345195. A,C

S2245120. A,C

S2245158. A,B,D

S2345196. A,D,E

S2245121. B,C,D

S2245159. A,B

S2345197. A,C,E

S2245122. B,D

S2245160. A,B,E

S2345198. C,D

S2245123. B,C,D

S2245161. B,C,D,E

S2545199. A,C,D

S2245124. C,D

S2245162. A,C,D

S2645200. B,C,D,E

S2245125. A,D

S2245163. B,C,D,E

S2645201. C,D

S2245126. C,D,E

S2245164. A,B,D

S2645202. A,B,D,E

S2245127. B,E

S2245165. A,B,D

S2645203. A,C,D

S2245128. C,D

S2245166. B,D,E

S2645204. A,B,C,E

S2245129. C,D,E

S2245167. B,D,E

S2645205. B,C,E

S2245130. B,D,E

S2245168. C,D,E

S2645206. A,B,C

S2245131. A,C,E

S2245169. B,C

S2645207. A,C,D

S2245132. A,B,D

S2245170. B,C,E

S2645208. B,C,D

S2245133. A,D,E

S2245171. B,D

S2845209. A,B,C,E

S2245134. A,D

S2245172. A,D

S2845210. A,B,C

S2245135. B,C

S2245173. B,C,D

S2845211. A,C

S2245136. C,D

S2245174. A,E

S2845212. A,C,D

S2245137. A,C

S2245175. B,C,D,E

S2845213. A,B,C,D

S2245138. B,C,D

S2245176. A,B

S2845214. A,B

S2245139. A,B,D,E

S2245177. A,C

S2845215. B,D

S2245140. B,D

S2245178. A,B,E

S2845216. A,B

S2245141. A,B

S2245179. A,D

S2845217. A,B,C,D

S2245142. A,B,E

S2245180. A,B,D

S2945218. A,B,D,E

S2245143. B,D,E

S2245181. A,C,D

S2945219. B,C,D,E

S2245144. A,C

S2345182. A,B,D,E

S2945220. C,D,E

S2245145. A,B

S2345183. A,E

S2945221. A,B,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1860

Rezidentiat 2004

1860

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

www.rezidentiat2004.ro

1861

Rezidentiat 2004
Tema nr. 46
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1246001. D
S1246002. D
S1246003. D
S1246004. A
S1346005. A
S1346006. B
S1346007. C
S1446008. E
S1446009. D
S1446010. B
S1546011. E
S1546012. C
S1546013. B
S1546014. D
S1646015. A
S1646016. A
S1646017. A
S1646018. B
S1646019. A
S1646020. D
S2146021. D
S2146022. E
S2146023. D
S2146024. C
S2146025. E
S2246026. A
S2246027. B
S2246028. E
S2246029. A
S2246030. C
S2246031. B
S2246032. C
S2246033. C
S2246034. A

1861

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2246035. D

S1346070. A,B,C,E

S2246036. A

S1346071. A,C,E

S2346037. C

S1346072. A,E

S2346038. A

S1346073. B,D,E

S2346039. B

S1346074. A,D

S2346040. E

S1446075. B,C

S2546041. C

S1446076. A,C

S2646042. E

S1446077. A,D

S2646043. A

S1446078. A,B

S2646044. D

S1446079. B,D,E

S2646045. B

S1446080. A,C

S2646046. E

S1446081. A,C,E

S2646047. E

S1546082. D,E

S2646048. D

S1546083. A,C

S2646049. E

S1546084. B,D

S2646050. D

S1546085. B,C,D,E

S2646051. D

S1546086. A,E
S1646087. A,B,C

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1646088. A,D
S1646089. A,B

S1246052. A,B,D,E

S1646090. A,C

S1246053. A,B,D

S1646091. A,C

S1246054. B,D

S1646092. A,C

S1246055. A,B,C,E

S1646093. A,B

S1246056. A,D

S1646094. A,C

S1246057. A,B,D

S1646095. A,D,E

S1246058. A,B,D

S2146096. A,B,C,D

S1246059. A,B,D,E

S2146097. B,D

S1246060. A,B,D,E

S2146098. B,D,E

S1246061. A,D,E

S2146099. A,B,C

S1246062. A,D

S2146100. A,D

S1346063. A,B,D,E

S2146101. A,B,C

S1346064. B,D,E

S2246102. A,D

S1346065. A,B

S2246103. A,C,E

S1346066. A,C,E

S2246104. A,C,E

S1346067. A,B,C,D

S2246105. A,C,D

S1346068. B,C

S2246106. A,B,C,E

S1346069. A,C,D

S2246107. A,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1862

Rezidentiat 2004

1862

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2246108. A,B,C,E

S2346146. B,D,E

S2946184. A,B,C,E

S2246109. A,B,C,D

S2346147. A,B,D,E

S2946185. B,C,D,E

S2246110. B,D

S2346148. A,E

S2946186. A,C,D,E

S2246111. A,C,D

S2346149. A,C,E

S2946187. A,C,D,E

S2246112. A,B,D

S2346150. A,D

S2946188. A,D,E

S2246113. C,E

S2346151. B,C

S2246114. A,C,E

S2346152. A,C,E

S2246115. B,E

S2346153. A,B

S2246116. C,E

S2346154. D,E

S2246117. B,C,E

S2346155. C,D

S2246118. A,C,D

S2346156. A,C,D,E

S2246119. A,C,E

S2346157. A,B,E

S2246120. A,E

S2546158. B,D,E

S2246121. B,C,D

S2646159. B,E

S2246122. A,C,D

S2646160. A,C,D,E

S2246123. A,D

S2646161. C,D,E

S2246124. B,C,E

S2646162. B,C,D,E

S2246125. A,C,D

S2646163. A,C,D

S2246126. B,D,E

S2646164. B,D

S2246127. A,B,C

S2646165. C,D,E

S2246128. B,C,D

S2646166. B,C,D

S2246129. C,E

S2646167. A,B,C,D

S2246130. A,B

S2646168. A,C,D,E

S2246131. A,B

S2646169. B,C,D,E

S2246132. A,B

S2646170. A,C,D

S2246133. A,B,D

S2646171. B,C,D

S2246134. A,C,E

S2646172. B,D,E

S2246135. A,C,E

S2646173. A,B,C,D

S2246136. A,B,C,D

S2646174. A,D

S2246137. A,B,D,E

S2846175. B,C,E

S2246138. A,B

S2846176. A,C

S2246139. A,B,D,E

S2846177. A,C

S2246140. A,B,D,E

S2846178. B,C,D,E

S2246141. A,B,D

S2846179. A,B,C

S2346142. B,D,E

S2846180. A,E

S2346143. A,C,D

S2846181. A,B

S2346144. A,B,C

S2846182. A,C,D,E

S2346145. A,B,C,D

S2846183. A,B,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1863

Rezidentiat 2004
Tema nr. 47
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1247001. E
S1247002. C
S1247003. E
S1247004. B
S1247005. D
S1347006. D
S1347007. C
S1347008. C
S1347009. E
S1347010. D
S1447011. B
S1447012. A
S1447013. A
S1447014. B
S1447015. E
S1547016. B
S1547017. D
S1547018. A
S1547019. B
S1547020. E
S1547021. C
S1547022. C
S1647023. A
S1647024. A
S1647025. B
S1647026. A
S1647027. C
S2147028. D
S2147029. C
S2147030. A
S2147031. C
S2147032. C

1863

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2247035. C
S2247036. B
S2247037. E
S2247038. C
S2247039. B
S2247040. C
S2247041. D
S2247042. A
S2247043. D
S2247044. B
S2247045. C
S2247046. C
S2247047. B
S2247048. A
S2247049. E
S2247050. B
S2247051. C
S2247052. B
S2247053. E
S2247054. D
S2247055. A
S2247056. C
S2247057. C
S2247058. D
S2347059. C
S2347060. D
S2347061. D
S2347062. D
S2347063. C
S2347064. E
S2347065. D
S2547066. A
S2647067. E
S2647068. A
S2847069. D
S2947070. A

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1247071. A,C,D
S1247072. A,C,E
S1247073. A,C,D
S1247074. A,B,C,E
S1247075. A,B,C,E
S1247076. A,B,D
S1247077. A,B,D
S1247078. A,B,D,E
S1247079. D,E
S1247080. A,C,D,E
S1347081. A,B,C,D
S1347082. A,B,C,D
S1347083. A,B,C
S1347084. C,D
S1347085. A,B,C,E
S1347086. A,B,C,D
S1347087. A,B,D,E
S1347088. A,B,D,E
S1447089. A,C
S1447090. B,D
S1447091. B,C
S1447092. B,C
S1447093. C,E
S1547094. C,D,E
S1547095. A,C,D,E
S1547096. B,C,D
S1547097. A,B,D,E
S1547098. A,B,D,E
S1547099. A,B,C,E
S1547100. A,B,E
S1547101. B,C,E
S1647102. C,D
S1647103. A,B,D
S1647104. B,C,E

S2247033. B

S1647105. A,C,D

S2247034. E

S1647106. A,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1864

Rezidentiat 2004

1864

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1647107. A,C

S2247145. B,D

S2347183. C,D

S1647108. A,B,E

S2247146. A,C,E

S2347184. A,B,C,E

S1647109. A,B

S2247147. A,C,E

S2347185. A,B,C

S2147110. C,E

S2247148. A,C,E

S2547186. C,D,E

S2147111. A,B,D,E

S2247149. A,C

S2647187. B,C

S2147112. A,B,C,E

S2247150. A,C,E

S2647188. B,C,E

S2147113. A,B,D,E

S2247151. A,C,D

S2847189. A,B,C

S2147114. B,C

S2247152. A,D,E

S2847190. A,B,C

S2147115. A,D

S2247153. C,D,E

S2847191. A,B,C,D

S2147116. A,B,C,E

S2247154. A,D,E

S2847192. A,B,C

S2247117. A,C,D

S2247155. A,C,E

S2847193. A,C

S2247118. A,B,D,E

S2247156. B,C,E

S2847194. A,B,C

S2247119. C,D

S2247157. A,B,D,E

S2847195. A,B,D,E

S2247120. A,D

S2247158. A,C,E

S2947196. A,B

S2247121. B,D,E

S2247159. A,C,D,E

S2947197. A,B,C

S2247122. A,C,D

S2247160. A,B,D,E

S2947198. A,C

S2247123. B,C,E

S2247161. A,B,D

S2947199. A,B,E

S2247124. B,C,E

S2247162. A,C

S2247125. A,C,E

S2247163. B,C,D

S2247126. B,C,D

S2247164. A,C,E

S2247127. A,C,E

S2247165. A,B,C,D

S2247128. A,B,D,E

S2247166. B,D

S2247129. A,C,E

S2247167. B,D,E

S2247130. A,C,E

S2247168. B,D,E

S2247131. A,B,C

S2247169. B,C

S2247132. A,D,E

S2247170. C,D

S2247133. A,C,E

S2247171. B,D,E

S2247134. B,D,E

S2247172. B,C,E

S2247135. A,B,C,E

S2347173. A,B,C,D

S2247136. A,C,D,E

S2347174. A,B,C,E

S2247137. A,D,E

S2347175. A,B,C,D

S2247138. A,D,E

S2347176. A,B,C

S2247139. A,B,C,D

S2347177. A,B,C,E

S2247140. A,C,D,E

S2347178. A,B,C,D

S2247141. B,C,E

S2347179. A,B,D,E

S2247142. A,B,D,E

S2347180. A,B,D,E

S2247143. B,C,D,E

S2347181. C,D

S2247144. A,B,D,E

S2347182. A,B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1865

Rezidentiat 2004
Tema nr. 48
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1248001. B
S1348002. D
S1348003. A
S1348004. D
S1348005. C
S1348006. B
S1348007. B
S1448008. D
S1448009. C
S1448010. A
S1448011. E
S1448012. E
S1448013. B
S1448014. E
S1448015. B
S1548016. B
S1548017. D
S1548018. A
S1548019. E
S1548020. B
S1548021. C
S1548022. C
S1648023. A
S1648024. A
S1648025. D
S1648026. A
S1648027. B
S2148028. D
S2148029. D
S2148030. D
S2148031. C
S2148032. A
S2248033. C
S2248034. D

1865

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2248035. C

S1248070. A,B,C

S2248036. A

S1248071. B,C,E

S2248037. A

S1248072. A,E

S2248038. D

S1248073. A,B,C,D

S2248039. A

S1248074. A,B,C,D

S2248040. D

S1248075. B,C

S2248041. B

S1248076. B,C,D

S2248042. C

S1248077. A,C,D,E

S2248043. A

S1348078. B,C,E

S2248044. D

S1348079. A,B,C,D

S2248045. B

S1348080. B,C,E

S2248046. A

S1348081. B,D,E

S2248047. B

S1348082. A,B,C,D

S2248048. D

S1348083. A,B,C,D

S2248049. E

S1348084. A,B,C,E

S2248050. B

S1448085. A,B,D

S2248051. B

S1448086. B,C

S2348052. A

S1548087. A,B,C,E

S2348053. B

S1548088. B,C,D

S2348054. D

S1548089. A,C,E

S2348055. A

S1548090. B,C,E

S2348056. B

S1548091. A,B,D

S2348057. B

S1548092. A,C,D,E

S2348058. C

S1548093. A,C,D

S2348059. D

S1548094. B,D,E

S2548060. C

S1648095. A,B,E

S2648061. D

S1648096. A,C,D

S2648062. B

S1648097. A,C

S2648063. C

S1648098. A,B,D
S1648099. A,B

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1648100. A,D
S1648101. A,B,E

S1248064. A,B,E

S1648102. A,B,E

S1248065. A,B,D,E

S2148103. C,D

S1248066. D,E

S2148104. A,B,E

S1248067. A,B,C,D

S2148105. A,C,D

S1248068. A,B,C,E

S2148106. A,B,C

S1248069. A,C,E

S2148107. A,B,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1866

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2148108. A,D,E

S2648146. B,D

S2148109. A,B,C,D

S2648147. A,C,D

S2248110. B,E

S2648148. A,B,C,D

S2248111. B,C

S2648149. A,D,E

S2248112. B,C,D

S2648150. B,C,D

S2248113. B,D,E

S2648151. A,D,E

S2248114. A,B,C,E

S2648152. A,B,D

S2248115. A,D

S2948153. C,D,E

S2248116. B,D,E

S2948154. A,B,C,E

S2248117. A,B,E

S2948155. A,B

S2248118. C,E

S2948156. A,B,E

S2248119. C,D

S2948157. A,C,D,E

S2248120. B,E
S2248121. B,E
S2248122. B,D,E
S2248123. C,E
S2248124. A,D
S2248125. B,E
S2248126. B,D
S2248127. A,D
S2248128. A,C,E
S2248129. B,D,E
S2248130. B,C,E
S2248131. A,E
S2248132. A,C,E
S2348133. A,D
S2348134. D,E
S2348135. B,C
S2348136. C,D
S2348137. B,C,E
S2348138. B,C,E
S2348139. B,D,E
S2348140. A,B,C,D
S2348141. A,B,C,D
S2348142. A,B,D
S2348143. A,B,C,E
S2348144. A,B,C,D
S2548145. A,C,D

1866

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1867

Rezidentiat 2004
Tema nr. 49
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1249001. D
S1249002. B
S1349003. C
S1349004. C
S1449005. A
S1449006. C
S1449007. E
S1449008. C
S1449009. C
S1449010. E
S1549011. B
S1549012. C
S1549013. C
S1549014. C
S1549015. D
S1549016. B
S1649017. C
S1649018. C
S1649019. D
S1649020. C
S2149021. C
S2249022. D
S2249023. A
S2249024. B
S2249025. E
S2249026. D
S2249027. C
S2249028. B
S2249029. A
S2249030. B
S2249031. B
S2249032. A
S2249033. C
S2249034. C

1867

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2249035. D

S1449070. C,D,E

S2249036. D

S1449071. A,B,D

S2249037. D

S1449072. A,B,C

S2249038. B

S1449073. B,C

S2249039. E

S1449074. B,D

S2549040. A

S1449075. A,C,D,E

S2649041. C

S1449076. B,D,E

S2649042. C

S1449077. A,E

S2849043. C

S1449078. B,E

S2849044. B

S1549079. A,B,E

S2949045. D

S1549080. A,B,E

S2949046. E

S1549081. B,C,D
S1549082. A,D,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1549083. A,B,E
S1549084. B,C,D,E

S1249047. A,C,E

S1549085. A,B,D

S1249048. A,B,E

S1549086. A,D,E

S1249049. A,C,D

S1549087. A,B,D

S1249050. A,B,C,E

S1649088. A,B,C

S1249051. A,B

S1649089. A,D

S1249052. A,C,E

S1649090. A,B

S1249053. A,B,C,D

S1649091. C,D

S1249054. A,D,E

S1649092. A,D

S1249055. A,C,D

S1649093. A,C,E

S1249056. B,C

S1649094. B,C,E

S1249057. A,C,D

S1649095. B,D,E

S1249058. A,B,C

S1649096. B,D,E

S1249059. A,B,E

S1649097. C,D

S1349060. A,C,D,E

S2149098. A,B,C

S1349061. A,C

S2149099. B,C,D,E

S1349062. A,B,D

S2249100. A,B,E

S1349063. A,B,C

S2249101. B,C

S1349064. A,B,D

S2249102. A,D,E

S1349065. A,C,D,E

S2249103. A,B,C

S1349066. A,C

S2249104. B,C

S1349067. A,B,E

S2249105. A,C,D

S1349068. A,B,D

S2249106. C,D

S1349069. A,C,D

S2249107. A,B,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1868

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2249108. A,B,D,E

S2249146. A,B,C

S2249109. A,B,D,E

S2549147. A,B,D,E

S2249110. C,D,E

S2649148. B,C

S2249111. A,B,E

S2649149. C,E

S2249112. A,B,D

S2649150. A,B,C,E

S2249113. C,E

S2649151. A,B,E

S2249114. A,B,D,E

S2649152. A,B,D,E

S2249115. B,C,D

S2649153. D,E

S2249116. A,C,D

S2649154. A,B,C

S2249117. B,C,D

S2649155. B,C,D

S2249118. B,C

S2649156. C,D

S2249119. A,B,E

S2649157. C,D,E

S2249120. B,C,D

S2649158. A,C,D,E

S2249121. B,D

S2649159. A,B,D,E

S2249122. A,E

S2649160. B,C,D,E

S2249123. A,B,D,E

S2849161. A,C,D

S2249124. A,D

S2849162. A,C,D,E

S2249125. A,C,D,E

S2849163. B,D

S2249126. B,D

S2849164. A,B,E

S2249127. A,D,E

S2849165. A,B,E

S2249128. B,D,E

S2849166. B,C,D

S2249129. B,C

S2849167. B,C

S2249130. B,D,E

S2849168. A,B,C

S2249131. A,D,E

S2849169. A,B

S2249132. A,C,E

S2849170. A,B,E

S2249133. C,D

S2849171. B,D,E

S2249134. B,D

S2849172. B,C,E

S2249135. B,E

S2949173. B,D,E

S2249136. B,C,D

S2949174. A,C,D

S2249137. A,B,C,D

S2949175. A,B,E

S2249138. A,B
S2249139. A,C,D,E
S2249140. A,C,E
S2249141. B,E
S2249142. A,C,D
S2249143. A,B,E
S2249144. A,C
S2249145. C,D,E

1868

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1869

Rezidentiat 2004
Tema nr. 50
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1250001. D
S1350002. C
S1450003. B
S1450004. E
S1450005. B
S1450006. C
S1450007. C
S1550008. D
S1550009. B
S1550010. B
S1550011. C
S1550012. C
S1650013. D
S1650014. B
S1650015. C
S1650016. D
S1650017. D
S1650018. A
S1650019. C
S1650020. D
S1650021. B
S2150022. C
S2550023. A
S2950024. C
S2950025. E

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1250032. A,B,C,D

S2650070. B,C,E

S1250033. B,C,D,E

S2650071. A,B,D,E

S1250034. A,B,C

S2650072. A,B,C,D

S1350035. A,B,D,E

S2650073. A,B,E

S1350036. B,D,E

S2650074. A,B,E

S1350037. A,D

S2650075. A,C,D

S1350038. B,C,E

S2650076. A,B,C,E

S1350039. C,D

S2650077. A,B,E

S1350040. A,C,D

S2650078. B,E

S1350041. A,B,C,D

S2650079. A,B,D

S1350042. B,C,E

S2650080. A,B,C,E

S1450043. A,C,D,E

S2850081. A,B,C,D

S1450044. A,C

S2850082. B,C,E

S1450045. A,C,D,E

S2850083. A,C,D,E

S1450046. A,D,E

S2850084. A,B,D,E

S1450047. B,D,E

S2850085. A,C,E

S1450048. B,C,D,E

S2950086. A,B,C,E

S1450049. A,C,E

S2950087. A,B,D

S1450050. A,D,E

S2950088. A,B,E

S1550051. B,D,E
S1550052. A,C,D
S1550053. A,D,E
S1550054. A,C,D,E
S1550055. B,C,E
S1550056. B,D,E
S1550057. A,B,D,E
S1550058. C,D,E
S1550059. B,C,E
S1650060. A,C
S1650061. A,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1250026. A,C,D
S1250027. B,D
S1250028. C,D,E
S1250029. A,C,D,E
S1250030. A,C,E
S1250031. A,C,D,E

1869

S1650062. A,B,E
S1650063. B,C,E
S1650064. B,C,E
S2150065. A,B,D
S2150066. A,C,D
S2550067. A,C,D,E
S2650068. A,B,D
S2650069. A,B,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1870

Rezidentiat 2004
Tema nr. 51
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1451001. C
S1451002. A
S1451003. A
S1451004. A
S1451005. A
S1451006. C
S1551007. B
S1551008. B
S1551009. B
S1551010. C
S2151011. C
S2551012. D
S2651013. E
S2851014. D
S2951015. E
S2951016. E

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1351032. A,B,D,E

S2651070. A,B,D,E

S1351033. A,B,D,E

S2651071. A,C,D

S1351034. A,C,D

S2651072. A,B,C,D

S1451035. A,C

S2851073. A,C,E

S1451036. B,D,E

S2851074. B,C,D

S1451037. A,C

S2851075. A,B,C,E

S1451038. A,C,E

S2851076. A,B,D,E

S1451039. B,D,E

S2951077. C,D,E

S1451040. B,C,E

S2951078. A,C,E

S1451041. A,C,D

S2951079. A,B,C

S1451042. C,D,E
S1451043. A,C,E
S1551044. A,B,D,E
S1551045. B,D,E
S1551046. A,C,E
S1551047. A,C,D,E
S1551048. D,E
S1551049. A,B,D,E
S1551050. C,D
S1551051. A,D,E
S1551052. A,B

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1251017. B,C,D
S1251018. A,B,D,E
S1251019. A,B,D,E
S1251020. A,B,C,E
S1251021. A,B,D
S1251022. A,B,D,E
S1251023. A,B,C,E
S1251024. A,B,C,D
S1251025. A,B,C,E
S1351026. B,C
S1351027. B,D
S1351028. A,B,C
S1351029. A,C,D,E
S1351030. A,B,C,E
S1351031. A,B

1870

S1651053. B,C,D,E
S1651054. B,D
S1651055. A,B,C
S1651056. A,B,E
S1651057. B,C
S1651058. A,C
S1651059. B,D
S1651060. C,D
S1651061. A,C,E
S1651062. B,C
S1651063. A,B,C
S1651064. B,E
S1651065. B,E
S2151066. B,C
S2151067. A,B,C
S2551068. A,C,D,E
S2651069. A,B,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1871

Rezidentiat 2004
Tema nr. 52
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1352001. A
S1352002. B
S1352003. D
S1352004. B
S1352005. A
S1352006. B
S1352007. D
S1452008. A
S1452009. D
S1452010. E
S1452011. D
S1452012. C
S1452013. D
S1552014. D
S1552015. C
S1552016. C
S1552017. A
S1552018. C
S1552019. C
S1652020. A
S1652021. D
S1652022. C
S1652023. B
S1652024. B
S1652025. E
S1652026. E
S1652027. C
S1652028. B
S2152029. A
S2252030. D
S2252031. E
S2252032. E
S2252033. E
S2252034. E

1871

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2252035. E

S1252070. A,B,C,D

S2252036. B

S1252071. A,C,D

S2252037. E

S1252072. A,B,C,D

S2252038. C

S1252073. A,C,E

S2252039. C

S1252074. A,B,C,E

S2252040. E

S1252075. A,B,D,E

S2252041. E

S1252076. A,B,C,D

S2252042. B

S1252077. A,B,C,D

S2252043. B

S1252078. B,C,E

S2252044. B

S1252079. A,B

S2252045. C

S1252080. A,C,E

S2252046. D

S1252081. B,C,E

S2252047. E

S1252082. B,D

S2252048. C

S1252083. A,B,C,D

S2252049. D

S1352084. B,C

S2252050. D

S1352085. A,C,E

S2252051. B

S1352086. A,B,D

S2252052. A

S1352087. A,B,C,D

S2252053. E

S1352088. A,C,D

S2252054. D

S1452089. A,C

S2252055. B

S1452090. C,D

S2252056. D

S1452091. A,D,E

S2252057. D

S1452092. A,C,D

S2252058. C

S1452093. C,D

S2252059. D

S1452094. C,D,E

S2552060. E

S1452095. B,D

S2652061. A

S1552096. A,C,D

S2652062. A

S1552097. A,B,E

S2652063. D

S1552098. B,C

S2652064. C

S1552099. C,D

S2652065. A

S1552100. A,B,D

S2652066. A

S1552101. A,B,D

S2952067. C

S1552102. A,B,D,E

S2952068. E

S1552103. A,C,D

S2952069. E

S1552104. B,C,D
S1652105. A,B,C,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

S1652106. A,C
S1652107. C,D

www.rezidentiat2004.ro

1872

Rezidentiat 2004

1872

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1652108. A,B,C

S2252146. A,B,D,E

S2652184. B,C,D

S1652109. B,C,D

S2252147. A,C

S2652185. B,D,E

S1652110. A,D,E

S2252148. A,B,C

S2652186. A,B,D

S2152111. A,C,E

S2252149. A,C

S2652187. A,C,D,E

S2152112. A,B,D,E

S2252150. A,B,C

S2652188. A,B,C,D

S2252113. A,B,C,D

S2252151. A,C

S2652189. A,C,D,E

S2252114. A,B,C,D

S2252152. A,B,D

S2652190. A,B,C

S2252115. A,B,C

S2252153. A,C,E

S2852191. A,B,C,E

S2252116. A,C,D,E

S2252154. A,D,E

S2852192. A,B,D,E

S2252117. B,C,D,E

S2252155. A,B,E

S2852193. A,C,D

S2252118. A,B

S2252156. A,D

S2852194. B,C,D

S2252119. B,C

S2252157. A,B,C

S2852195. A,C,D

S2252120. A,B,D,E

S2252158. A,C

S2952196. A,C,E

S2252121. C,D

S2252159. B,C,E

S2952197. A,B,C

S2252122. A,B,D,E

S2252160. A,B,C,E

S2252123. A,B,D,E

S2252161. A,C,E

S2252124. A,C,D

S2252162. A,B

S2252125. A,B,C,D

S2252163. A,B,C,D

S2252126. A,C,D

S2252164. A,B,C

S2252127. A,C,D,E

S2252165. A,B,C,D

S2252128. A,C,E

S2252166. A,B,C

S2252129. A,C,D

S2252167. A,C,E

S2252130. A,B,D,E

S2252168. A,B,C

S2252131. B,D

S2252169. A,C,D

S2252132. B,C,E

S2252170. A,B,C,D

S2252133. A,B

S2252171. A,B,C,D

S2252134. A,B

S2252172. A,C,E

S2252135. A,C,D

S2252173. A,B

S2252136. A,B,D,E

S2252174. A,B

S2252137. A,B,C

S2252175. A,B,E

S2252138. A,B,C,D

S2252176. A,B,C,D

S2252139. A,B,C,D

S2252177. B,C,E

S2252140. A,B,D,E

S2252178. B,C,E

S2252141. A,B,E

S2252179. A,B,C

S2252142. A,B,E

S2252180. A,B,C

S2252143. A,B,E

S2552181. C,D

S2252144. A,C,D

S2652182. C,D

S2252145. B,C,D

S2652183. A,B,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1873

Rezidentiat 2004
Tema nr. 53
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1453001. C
S1453002. D
S1453003. D
S1453004. D
S1453005. E
S1553006. E
S1553007. D
S1553008. B
S1553009. D
S1553010. D
S1553011. B
S1653012. E
S1653013. E
S1653014. A
S1653015. A
S2153016. D
S2253017. C
S2253018. B
S2253019. C
S2253020. B
S2253021. C
S2253022. E
S2253023. B
S2253024. D
S2253025. A
S2553026. B
S2653027. D
S2653028. A
S2653029. B
S2653030. B
S2653031. C
S2653032. A
S2853033. A
S2953034. E

1873

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1653070. A,C,E
INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1653071. A,E
S2153072. A,B,C,E

S1253035. B,C,E

S2153073. A,B,D,E

S1253036. A,B,D,E

S2253074. A,B,D,E

S1253037. A,B,D,E

S2253075. A,E

S1253038. B,D

S2253076. A,B,C

S1253039. B,C,D,E

S2253077. B,D,E

S1353040. A,B,D

S2253078. B,C,D

S1353041. A,B,C,D

S2253079. A,B,D,E

S1353042. A,B,C,E

S2253080. B,C

S1353043. B,E

S2253081. C,E

S1353044. A,B

S2253082. A,C,D,E

S1453045. A,C,E

S2253083. A,C,D,E

S1453046. B,C

S2253084. B,C

S1453047. A,B,C,D

S2253085. C,D

S1453048. A,C,D

S2253086. A,D,E

S1453049. A,C

S2253087. A,B,C,E

S1453050. B,D,E

S2253088. A,B,C,D

S1453051. A,C,E

S2253089. B,D,E

S1453052. A,C,D,E

S2253090. B,C,D,E

S1453053. C,D

S2253091. A,B

S1553054. A,B,C,D

S2253092. A,C,D,E

S1553055. A,D,E

S2253093. B,D

S1553056. A,B,C,E

S2253094. B,C,E

S1553057. B,D

S2553095. A,C,E

S1553058. A,B,D,E

S2653096. A,C,D

S1553059. A,B,C,D

S2653097. B,C,D

S1553060. A,B,C,E

S2653098. B,C

S1553061. C,D

S2653099. B,D

S1553062. D,E

S2653100. B,C,D

S1653063. A,B

S2653101. B,D

S1653064. A,B,D,E

S2653102. B,C,D

S1653065. A,B,C,E

S2653103. A,D,E

S1653066. A,B,C,E

S2653104. B,C,D

S1653067. A,B,C,D

S2853105. A,E

S1653068. A,D

S2853106. A,B,C,D

S1653069. A,B,C,D

S2853107. A,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1874

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2953108. A,B,C,E
S2953109. A,B,D
S2953110. B,E
S2953111. A,B,D

1874

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1875

Rezidentiat 2004
Tema nr. 54
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1254001. D
S1354002. E
S1354003. E
S1454004. B
S1454005. A
S1454006. D
S1454007. C
S1454008. B
S1454009. D
S1554010. B
S1554011. B
S1554012. B
S1554013. C
S1554014. C
S1554015. B
S1654016. A
S1654017. A
S1654018. A
S1654019. A
S1654020. A
S1654021. A
S2154022. D
S2254023. A
S2254024. D
S2254025. C
S2254026. B
S2254027. C
S2254028. B
S2554029. C
S2654030. A
S2654031. A
S2654032. B
S2654033. A
S2654034. B

1875

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2654035. A

S1454070. B,C

S2854036. A

S1554071. A,B,D,E

S2954037. E

S1554072. A,B,D,E

S2954038. D

S1554073. A,D,E
S1554074. B,C,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1554075. A,B,C,E
S1554076. B,C,D,E

S1254039. A,B,D

S1554077. A,B,C,E

S1254040. A,B,D,E

S1554078. A,D,E

S1254041. B,C,D,E

S1554079. A,B,E

S1254042. A,C,D

S1654080. A,B,C

S1254043. B,C,D,E

S1654081. A,E

S1254044. A,C,D,E

S1654082. B,D,E

S1254045. A,B,D,E

S1654083. A,E

S1254046. A,B,D,E

S1654084. A,D,E

S1254047. A,D

S1654085. A,B,E

S1254048. A,B,C,E

S2154086. C,D,E

S1254049. A,B,D,E

S2154087. A,D,E

S1254050. A,D,E

S2254088. A,B,D

S1254051. A,B,D,E

S2254089. A,B,D,E

S1254052. B,D,E

S2254090. A,B,C,E

S1354053. A,B,E

S2254091. B,D,E

S1354054. A,B,D

S2254092. A,B,E

S1354055. A,C,D

S2254093. B,E

S1354056. B,D

S2254094. A,C,E

S1354057. A,B,D

S2254095. A,B,D

S1354058. A,B,C

S2254096. B,C,E

S1354059. A,B,D

S2254097. A,B,D

S1354060. A,B,C,E

S2254098. B,C

S1354061. A,B,C,D

S2254099. A,D,E

S1354062. C,D,E

S2254100. B,C,D,E

S1454063. A,C

S2254101. A,B,E

S1454064. B,E

S2254102. A,D,E

S1454065. A,C,E

S2254103. A,D,E

S1454066. C,D,E

S2254104. A,B,D,E

S1454067. B,C

S2254105. A,C,D

S1454068. A,D

S2254106. A,C

S1454069. A,B,C,D

S2254107. A,B,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1876

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2254108. B,D,E
S2254109. A,C,E
S2254110. A,C,D
S2254111. C,D,E
S2554112. B,D
S2654113. A,B
S2654114. A,C,D
S2654115. A,B
S2654116. A,B
S2654117. A,D,E
S2654118. A,C,D
S2654119. A,D
S2654120. A,B,C
S2654121. C,D
S2854122. A,D
S2854123. A,B,D
S2854124. B,D
S2854125. A,C,D,E
S2954126. A,B,D,E
S2954127. B,D,E
S2954128. A,D,E

1876

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1877

Rezidentiat 2004
Tema nr. 55
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1455001. A
S1455002. C
S1455003. E
S1455004. C
S1555005. C
S1555006. C
S1555007. C
S1555008. D
S1555009. D
S1555010. A
S1655011. E
S1655012. E
S1655013. E
S1655014. D
S1655015. D
S1655016. D
S2155017. C
S2255018. A
S2255019. D
S2255020. C
S2255021. E
S2255022. D
S2255023. C
S2255024. C
S2255025. C
S2255026. A
S2255027. C
S2255028. B
S2255029. B
S2555030. C
S2655031. D
S2655032. B
S2655033. A
S2655034. A

1877

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2655035. A

S1455070. A,B,C

S2655036. A

S1455071. A,C,E

S2955037. E

S1455072. A,C,D

S2955038. D

S1455073. A,B,C
S1455074. B,C,D,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1455075. A,B,D
S1455076. B,E

S1255039. C,E

S1455077. A,B,C,E

S1255040. A,C,E

S1455078. A,C,D,E

S1255041. C,E

S1555079. A,C,D,E

S1255042. A,B,E

S1555080. A,E

S1255043. B,D,E

S1555081. B,C

S1255044. B,C,D,E

S1555082. B,C,D,E

S1255045. A,C,D,E

S1555083. A,C,D,E

S1255046. B,D

S1555084. A,C,D

S1255047. B,D,E

S1555085. B,D,E

S1255048. B,C,E

S1555086. A,E

S1255049. A,B,E

S1655087. B,C,D

S1255050. A,B,C,D

S1655088. A,B,C,E

S1255051. B,C,D,E

S1655089. A,C,E

S1255052. A,B,D

S1655090. B,C,D,E

S1255053. B,D,E

S1655091. A,B,C,D

S1355054. A,B,C,D

S1655092. A,B,D

S1355055. A,D,E

S1655093. A,E

S1355056. A,C,D

S1655094. A,C,D,E

S1355057. A,B,C,D

S1655095. B,C,D

S1355058. A,C,D

S2155096. B,C,D,E

S1355059. A,B,C,D

S2155097. A,B,C,D

S1355060. A,B,D,E

S2255098. A,D

S1355061. A,C,D,E

S2255099. B,C,D,E

S1355062. A,D,E

S2255100. A,C,E

S1355063. A,B,E

S2255101. A,B,D

S1355064. A,C,D,E

S2255102. A,B,D

S1355065. A,C,D,E

S2255103. B,E

S1355066. A,B,C

S2255104. A,B,D

S1355067. A,C

S2255105. A,C,D

S1355068. B,C,D,E

S2255106. A,D,E

S1455069. A,C,D,E

S2255107. C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1878

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2255108. B,C,E

S2855146. B,C,D

S2255109. A,B,D,E

S2855147. A,B

S2255110. A,C

S2955148. B,D,E

S2255111. A,C,D

S2955149. C,D,E

S2255112. B,C,E

S2955150. A,E

S2255113. B,D
S2255114. A,C,D,E
S2255115. A,B
S2255116. B,C,E
S2255117. A,D,E
S2255118. B,C,E
S2255119. B,C,E
S2255120. C,E
S2255121. C,D
S2255122. A,C,D
S2255123. A,B,E
S2255124. A,B
S2255125. B,C
S2255126. A,D
S2255127. A,B,C,D
S2255128. A,C,E
S2255129. A,B
S2255130. A,C,D
S2255131. A,B,D,E
S2255132. A,C
S2255133. C,E
S2255134. B,D
S2255135. C,E
S2555136. A,C,D
S2655137. A,D,E
S2655138. A,B
S2655139. A,D
S2655140. A,C
S2655141. A,C
S2655142. A,B
S2655143. A,C
S2655144. A,B,C
S2655145. A,C

1878

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1879

Rezidentiat 2004
Tema nr. 56
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1256001. D
S1256002. A
S1256003. A
S1356004. A
S1356005. B
S1456006. B
S1456007. D
S1456008. D
S1456009. B
S1456010. C
S1456011. D
S1556012. D
S1556013. B
S1556014. B
S1556015. A
S1556016. E
S1556017. D
S1656018. E
S1656019. B
S1656020. E
S1656021. E
S1656022. E
S2156023. B
S2256024. A
S2256025. C
S2256026. E
S2256027. A
S2256028. B
S2256029. B
S2256030. D
S2256031. C
S2256032. D
S2256033. B
S2256034. C

1879

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2256035. B

S1556070. B,C,E

S2556036. B

S1556071. B,C,E

S2656037. A

S1556072. B,D,E

S2656038. B

S1556073. A,B,E

S2656039. C

S1556074. A,C,E

S2656040. A

S1556075. A,B,C,E

S2656041. A

S1556076. B,C,E

S2956042. E

S1556077. C,D,E

S2956043. A

S1656078. A,B,C
S1656079. A,C,D,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1656080. A,C
S1656081. B,C,D,E

S1256044. A,C,D

S1656082. A,B,C,D

S1256045. B,C,E

S1656083. A,B

S1256046. B,E

S1656084. B,C,D,E

S1256047. A,E

S1656085. A,B,C,D

S1256048. C,E

S1656086. A,B,C

S1256049. A,C

S2156087. A,D,E

S1256050. C,E

S2156088. C,D,E

S1256051. A,B

S2256089. A,B,C,E

S1256052. B,C,D

S2256090. A,D,E

S1256053. A,C,D,E

S2256091. A,C,D

S1256054. A,B,E

S2256092. C,D,E

S1356055. A,B,C,D

S2256093. A,C,D

S1356056. A,B,C,D

S2256094. A,D,E

S1356057. A,C,D

S2256095. A,C

S1356058. A,B,C,D

S2256096. A,B,E

S1356059. A,B,C

S2256097. C,D,E

S1456060. A,B,E

S2256098. B,D,E

S1456061. A,C,D

S2256099. A,B,C

S1456062. A,C,D,E

S2256100. A,C,D

S1456063. A,B,E

S2256101. A,C

S1456064. A,B,C,E

S2256102. B,C,E

S1456065. A,B

S2256103. A,D

S1456066. A,B,D,E

S2256104. B,D,E

S1456067. A,C,D,E

S2256105. D,E

S1456068. A,B,C

S2256106. B,D,E

S1556069. A,B

S2256107. A,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1880

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2256108. B,C
S2256109. A,C,D
S2256110. B,C,E
S2256111. A,D
S2256112. A,C
S2256113. C,D
S2256114. B,C
S2256115. B,D
S2256116. A,B
S2256117. C,D
S2256118. B,D
S2256119. A,D,E
S2256120. A,B
S2256121. B,E
S2256122. B,C
S2256123. A,B
S2256124. A,C
S2256125. A,B
S2256126. B,C
S2556127. B,C,E
S2656128. A,E
S2656129. A,B
S2656130. A,B,D
S2656131. A,D
S2656132. A,D,E
S2656133. A,B,E
S2656134. A,C
S2656135. C,D
S2656136. A,C,D
S2656137. B,C,E
S2856138. A,B
S2856139. A,C,E
S2856140. A,B,C,D
S2856141. A,B,C,D
S2856142. B,C,D,E
S2956143. A,D,E
S2956144. A,B
S2956145. A,B,C,D

1880

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1881

Rezidentiat 2004
Tema nr. 57
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1257001. D
S1257002. B
S1357003. A
S1457004. D
S1457005. C
S1457006. A
S1457007. B
S1457008. D
S1457009. D
S1557010. B
S1557011. C
S1557012. B
S1557013. D
S1557014. B
S2157015. B
S2157016. C
S2157017. A
S2357018. C
S2357019. C
S2357020. D
S2357021. B
S2357022. C
S2557023. D
S2657024. D
S2657025. A
S2657026. A
S2657027. B
S2657028. A
S2957029. D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1257030. A,C,E
S1257031. A,B,C,E

1881

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1257032. A,B,E

S1657070. A,B,C,D

S1257033. C,D,E

S1657071. A,C,D

S1257034. B,D,E

S1657072. A,C,D,E

S1257035. B,D,E

S1657073. A,C,D

S1257036. A,B,C

S1657074. A,E

S1257037. C,D

S1657075. A,C,D

S1257038. C,D,E

S2157076. B,C

S1357039. A,D

S2157077. C,E

S1357040. A,C

S2157078. B,C,E

S1357041. C,E

S2157079. A,C,D

S1357042. B,C

S2157080. A,D

S1357043. A,B

S2157081. A,B,C,E

S1357044. B,C

S2257082. A,B,D,E

S1357045. A,C

S2257083. A,C,D

S1357046. A,C

S2257084. A,B,C,D

S1357047. A,C

S2357085. A,C,D,E

S1357048. C,D

S2357086. A,D,E

S1357049. A,C

S2357087. A,C,D

S1357050. A,B

S2357088. A,B,D

S1357051. A,C

S2357089. A,E

S1457052. C,D

S2357090. D,E

S1457053. B,C,D

S2357091. A,C

S1457054. A,B,C,E

S2357092. B,C,D

S1457055. A,B,E

S2357093. A,B,C,D

S1457056. C,D,E

S2357094. B,D

S1457057. C,E

S2357095. A,D

S1457058. A,D,E

S2357096. A,B

S1457059. D,E

S2357097. B,C,E

S1557060. A,D,E

S2357098. B,D

S1557061. A,C,D

S2357099. B,C,E

S1557062. B,D

S2557100. B,D

S1557063. A,C

S2657101. A,C

S1557064. C,D,E

S2657102. A,C,D

S1557065. C,D,E

S2657103. A,B,E

S1557066. A,B,C

S2657104. A,B,D

S1557067. B,D

S2657105. A,B

S1657068. A,B,D,E

S2657106. A,B,C

S1657069. B,C,D,E

S2657107. A,B,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1882

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2657108. A,B
S2657109. A,B,E
S2657110. A,D
S2857111. A,B,C,E
S2857112. B,C
S2857113. C,D
S2857114. A,C,D,E
S2857115. A,C
S2957116. B,C,D,E
S2957117. A,B,C
S2957118. A,B,C
S2957119. A,B,C,E

1882

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1883

Rezidentiat 2004
Tema nr. 58
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1258001. B
S1458002. A
S1458003. A
S1458004. A
S1458005. A
S1458006. A
S1558007. C
S1558008. E
S1558009. A
S1558010. E
S1558011. D
S1658012. A
S1658013. C
S1658014. B
S1658015. D
S1658016. C
S1658017. A
S1658018. E
S2158019. C
S2158020. D
S2158021. D
S2158022. D
S2258023. E
S2258024. E
S2258025. E
S2258026. B
S2258027. E
S2258028. C
S2258029. C
S2258030. E
S2258031. E
S2258032. B
S2258033. B
S2258034. B

1883

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2258035. C

S1358070. A,B

S2258036. D

S1358071. A,B,E

S2258037. E

S1358072. A,C,D,E

S2258038. C

S1358073. A,B,D,E

S2258039. D

S1358074. B,C,D,E

S2258040. B

S1358075. B,C,D

S2258041. D

S1358076. A,C

S2258042. D

S1358077. B,C,E

S2258043. C

S1358078. B,D

S2258044. D

S1458079. A,B,C

S2258045. B

S1458080. A,B,C

S2258046. E

S1458081. A,B,C

S2258047. E

S1458082. A,B,C

S2358048. B

S1458083. A,B,C

S2358049. D

S1458084. A,B,C

S2358050. D

S1458085. A,C,D

S2358051. A

S1458086. A,B,C

S2558052. B

S1558087. A,B,C,E

S2658053. C

S1558088. A,B,C,D

S2658054. C

S1558089. B,D,E

S2658055. D

S1558090. B,D

S2658056. C

S1558091. D,E
S1558092. A,C,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1658093. B,E
S1658094. A,B

S1258057. A,C,D,E

S1658095. C,D,E

S1258058. A,B,E

S1658096. A,D,E

S1258059. B,C,E

S1658097. A,B,D,E

S1258060. A,C,E

S2158098. A,D,E

S1258061. C,D

S2158099. B,C,D,E

S1258062. B,D,E

S2158100. B,C

S1258063. A,C,E

S2158101. A,B,C,D

S1258064. A,B,E

S2158102. B,C,D,E

S1258065. A,D,E

S2158103. B,E

S1358066. A,B,C

S2258104. A,B,C

S1358067. A,B,C,E

S2258105. A,B,C

S1358068. A,D

S2258106. A,C,D,E

S1358069. A,B,D,E

S2258107. B,C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1884

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2258108. A,B

S2658146. A,B

S2258109. B,C

S2658147. A,D

S2258110. A,B,E

S2658148. A,B,C

S2258111. A,C,D,E

S2658149. C,D

S2258112. A,C,E

S2658150. B,D,E

S2258113. A,C,D

S2658151. C,D

S2258114. A,B,D,E

S2658152. B,D,E

S2258115. B,D

S2658153. B,D,E

S2258116. B,C,E

S2658154. A,C,E

S2258117. A,B

S2658155. B,C,E

S2258118. A,B

S2658156. A,D

S2258119. A,C,D

S2858157. B,C,D

S2258120. A,B,D,E

S2858158. A,B

S2258121. A,B,C

S2858159. A,B,D,E

S2258122. A,B,C,D

S2858160. A,C,D,E

S2258123. A,B,C,D

S2858161. B,C,E

S2258124. A,B,D,E

S2958162. C,E

S2258125. A,B,E

S2958163. C,E

S2258126. A,B,E

S2958164. A,B,D,E

S2258127. B,C,E

S2958165. A,C,D

S2258128. A,B,C

S2958166. B,C,D,E

S2258129. A,B,C
S2258130. A,B,C,D
S2358131. A,B,C
S2358132. A,B,C
S2358133. A,C,E
S2358134. A,B,D
S2358135. C,D
S2358136. A,B,D
S2358137. A,C,D,E
S2358138. A,B,D,E
S2358139. A,B,E
S2358140. A,B,D
S2358141. A,B,D,E
S2358142. A,C,D
S2358143. B,C,E
S2358144. A,B,D
S2558145. A,B,C,E

1884

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1885

Rezidentiat 2004
Tema nr. 59
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1259001. C
S1259002. D
S1259003. B
S1359004. B
S1359005. A
S1359006. B
S1459007. E
S1459008. E
S1459009. E
S1559010. B
S1559011. B
S1559012. C
S1559013. D
S1559014. A
S1559015. B
S1659016. A
S1659017. D
S2159018. B
S2159019. D
S2159020. E
S2159021. E
S2259022. D
S2259023. B
S2359024. B
S2359025. B
S2359026. D
S2359027. C
S2359028. A
S2359029. D
S2359030. C
S2359031. A
S2559032. C
S2659033. D
S2659034. C

1885

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2659035. D

S1459070. A,B,D,E

S2659036. B

S1459071. A,B,C,E

S2659037. D

S1459072. A,C,D,E

S2659038. D

S1459073. A,B,C,E

S2659039. A

S1459074. A,B,C,D

S2659040. C

S1459075. A,B

S2659041. B

S1559076. D,E

S2959042. A

S1559077. B,C
S1559078. A,B,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1559079. B,C,D,E
S1559080. B,C,D

S1259043. A,B,C,E

S1559081. B,C,D

S1259044. A,C,D

S1559082. A,B,D,E

S1259045. A,B,D,E

S1559083. C,D,E

S1259046. B,C,D

S1559084. B,C,D

S1259047. A,B,E

S1659085. A,D,E

S1259048. A,B,C,D

S1659086. A,B,C,D

S1259049. A,B,C,E

S1659087. A,B,C,D

S1259050. B,D

S1659088. A,B,C,D

S1259051. A,C,E

S1659089. A,B,C,E

S1259052. A,D

S1659090. A,C,D,E

S1259053. A,B

S2159091. A,C,D

S1359054. A,B

S2159092. A,D,E

S1359055. A,B

S2159093. B,D

S1359056. A,B

S2159094. B,C

S1359057. B,D

S2159095. A,B,D

S1359058. A,B

S2159096. A,D

S1359059. A,B

S2259097. A,C,E

S1359060. B,C

S2259098. A,B,E

S1359061. A,C

S2259099. A,D

S1359062. D,E

S2259100. A,B,C,D

S1359063. A,B

S2259101. A,C

S1359064. B,C

S2259102. B,C,E

S1459065. A,B,D,E

S2259103. A,B,C,E

S1459066. A,B,D

S2259104. A,C,E

S1459067. A,D,E

S2259105. A,B

S1459068. C,D

S2259106. A,B,C,D

S1459069. A,B,C,D

S2259107. A,B,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1886

Rezidentiat 2004
S2259108. A,C,D

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2959146. A,B,D,E

S2259109. B,C,D
S2259110. A,B,D,E
S2259111. A,C
S2259112. A,B,C
S2259113. A,C
S2259114. A,B,C
S2259115. A,C,D
S2259116. A,B,D
S2259117. A,C,E
S2359118. A,B,C,E
S2359119. B,E
S2359120. A,B,C
S2359121. B,D,E
S2359122. A,B,D,E
S2359123. B,D,E
S2359124. B,D,E
S2359125. A,C,D
S2359126. A,C,D
S2359127. B,D,E
S2359128. C,D,E
S2359129. A,D,E
S2359130. A,D,E
S2559131. B,C,D
S2659132. B,C,E
S2659133. B,C,E
S2659134. B,C,E
S2659135. A,B,E
S2659136. A,C
S2659137. A,D
S2859138. A,C,D
S2859139. B,C
S2859140. B,C,D,E
S2859141. A,B,C,E
S2859142. A,B,C,E
S2959143. B,C,E
S2959144. A,B,D
S2959145. D,E

1886

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1887

Rezidentiat 2004
Tema nr. 60
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1260034. A,C,D
S1260035. A,C,D

S1260001. A

S1260036. B,C

S1260002. A

S1260037. B,D

S1260003. D

S1260038. A,B

S1360004. D

S1260039. B,E

S1360005. D

S1260040. A,D,E

S1360006. B

S1260041. A,C,E

S1360007. C

S1260042. D,E

S1360008. C

S1260043. B,C,E

S1460009. E

S1360044. A,C

S1560010. C

S1360045. A,C,D

S1560011. A

S1360046. A,C

S1560012. C

S1460047. B,D

S1660013. C

S1460048. B,C

S1660014. C

S1460049. A,B,D,E

S2160015. B

S1460050. A,C

S2260016. C

S1460051. B,C,D

S2260017. D

S1460052. A,C,E

S2260018. B

S1460053. A,D,E

S2260019. E

S1460054. A,B,C,E

S2260020. C

S1460055. A,B,C,E

S2260021. D

S1460056. A,B,D

S2260022. B

S1460057. B,C

S2360023. C

S1460058. A,C,D

S2360024. C

S1560059. B,E

S2360025. D

S1560060. A,D,E

S2360026. C

S1560061. C,D,E

S2360027. C

S1560062. B,D

S2360028. D

S1560063. B,D

S2360029. B

S1560064. B,C,E

S2560030. B

S1560065. B,D,E

S2660031. B

S1660066. A,B,E

S2860032. C

S1660067. A,B

S2960033. C

S1660068. A,D,E
S1660069. C,D,E

1887

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

S1660070. C,D
S1660071. B,D
S1660072. A,D
S1660073. C,E
S1660074. B,E
S1660075. A,B
S2160076. A,B,D,E
S2160077. A,D,E
S2260078. A,B
S2260079. A,B,C,D
S2260080. A,C
S2260081. A,C,E
S2260082. A,C
S2260083. A,D
S2260084. A,B,D
S2260085. A,B,D
S2260086. B,D
S2260087. B,C,D,E
S2260088. A,C,E
S2260089. A,C,E
S2260090. A,B,D
S2260091. A,C
S2260092. A,B,D,E
S2260093. A,D
S2260094. B,C
S2260095. B,C,E
S2260096. B,C,D
S2260097. A,C,D
S2260098. A,D
S2260099. C,D,E
S2360100. A,C
S2360101. B,D
S2360102. A,C,D
S2360103. A,C
S2360104. B,D
S2360105. A,B,C,D
S2360106. A,C,E
S2360107. A,B,C,D

www.rezidentiat2004.ro

1888

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2560108. A,C,E
S2660109. A,B,E
S2660110. A,B,C
S2660111. A,B,C
S2660112. A,C
S2660113. B,C
S2660114. B,D
S2660115. B,C
S2660116. B,C,D,E
S2660117. A,C,E
S2660118. B,E
S2660119. B,D
S2660120. C,D
S2860121. A,B,C,D
S2860122. A,C,D
S2860123. A,B,D
S2860124. A,B
S2860125. A,D
S2860126. A,B,C,D
S2860127. A,C,E
S2960128. B,C,D
S2960129. A,B,E
S2960130. A,C,D
S2960131. B,D

1888

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1889

Rezidentiat 2004
Tema nr. 61
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1261001. C
S1261002. C
S1361003. E
S1361004. C
S1361005. E
S1561006. C
S1561007. A
S1561008. E
S1561009. C
S1561010. D
S1661011. E
S1661012. C
S1661013. B
S2261014. C
S2261015. E
S2261016. B
S2261017. E
S2261018. B
S2261019. D
S2261020. B
S2361021. E
S2361022. C
S2361023. E
S2361024. A
S2561025. B
S2661026. A
S2661027. B
S2661028. D
S2661029. E
S2661030. C
S2661031. B
S2661032. E
S2661033. C
S2661034. B

1889

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2961035. C

S2261070. B,C
S2261071. A,C

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S2261072. B,D,E
S2261073. C,E

S1261036. A,B,C

S2261074. A,D

S1261037. A,B,C

S2261075. A,B,D

S1261038. A,D

S2261076. B,E

S1261039. B,C,E

S2261077. B,C

S1261040. C,D

S2261078. B,C

S1261041. A,B,D,E

S2261079. B,D

S1361042. C,D

S2261080. B,D,E

S1361043. B,D,E

S2261081. B,D,E

S1361044. B,C,E

S2261082. A,E

S1361045. B,C,D,E

S2261083. B,C

S1361046. B,C

S2261084. C,E

S1361047. A,D

S2261085. B,D

S1361048. A,C

S2261086. A,C

S1361049. B,D

S2261087. C,E

S1461050. A,C,D

S2261088. A,B,D

S1461051. A,B,C,D

S2261089. C,D

S1561052. A,B,C

S2261090. B,D

S1561053. A,B,C,D

S2261091. D,E

S1561054. A,B,C

S2261092. B,C

S1561055. A,B

S2261093. A,B,C

S1561056. A,B

S2261094. B,C,E

S1561057. D,E

S2261095. C,D

S1561058. A,B,C,D

S2261096. C,D,E

S1561059. B,E

S2261097. A,B,E

S1561060. A,B,C,D

S2261098. B,C,D

S1661061. A,C

S2261099. A,B,D

S1661062. C,E

S2261100. A,C,E

S1661063. B,D

S2261101. B,D

S1661064. B,C

S2361102. B,C,D,E

S1661065. A,C,D

S2361103. B,D,E

S1661066. A,D

S2361104. B,C,D

S1661067. B,D

S2361105. A,D,E

S2161068. C,D

S2361106. C,D

S2161069. C,D

S2361107. A,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1890

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2361108. B,C
S2361109. B,D
S2361110. A,C,D,E
S2361111. A,C
S2361112. B,C,E
S2561113. A,B,C
S2661114. A,D,E
S2661115. B,C,D
S2661116. A,B,C
S2661117. A,C
S2661118. A,B,C,D
S2661119. C,D
S2861120. A,C,D
S2861121. A,B,C,D
S2861122. A,D
S2861123. A,B,C
S2861124. A,D,E
S2961125. A,D
S2961126. A,B,C
S2961127. A,B
S2961128. C,E

1890

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1891

Rezidentiat 2004
Tema nr. 62
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1262033. C,D,E
S1262034. B,C

S1262001. D

S1262035. C,E

S1362002. D

S1262036. B,D,E

S1362003. A

S1262037. A,D,E

S1362004. C

S1262038. A,B,D

S1362005. A

S1262039. A,B,D,E

S1362006. A

S1262040. D,E

S1562007. D

S1262041. A,B,C,E

S1562008. B

S1262042. A,B,C

S1562009. D

S1262043. A,C,D,E

S1662010. E

S1262044. A,C,D

S1662011. C

S1362045. B,C,D

S1662012. B

S1362046. A,B,C,D

S1662013. C

S1362047. A,B,E

S2162014. B

S1362048. A,B,C,D

S2262015. D

S1362049. A,B,D

S2262016. C

S1362050. B,C,D

S2262017. B

S1362051. A,B,D

S2262018. C

S1462052. A,B,D

S2262019. C

S1462053. A,B,D,E

S2362020. D

S1462054. A,B,C

S2362021. C

S1462055. A,C,D,E

S2362022. A

S1562056. B,C,D

S2362023. C

S1562057. A,B,C,D

S2362024. A

S1562058. B,C,D

S2362025. A

S1562059. A,B,C

S2562026. C

S1562060. A,B,C

S2662027. E

S1562061. B,C,D

S2662028. E

S1662062. B,C,E

S2662029. A

S1662063. D,E

S2662030. E

S1662064. C,E

S2662031. A

S1662065. B,E

S2962032. A

S1662066. A,C,D
S1662067. A,B,C
S1662068. B,C,E

1891

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

S1662069. A,D
S1662070. B,D
S2162071. A,C,E
S2162072. A,C,E
S2262073. A,C,E
S2262074. A,C,E
S2262075. A,D,E
S2262076. A,C,E
S2262077. B,C,D,E
S2262078. B,D
S2262079. C,E
S2262080. B,D,E
S2262081. A,C,D
S2262082. A,B,D
S2262083. C,D
S2262084. A,C,D
S2262085. B,C,E
S2262086. C,D
S2262087. A,C,D
S2262088. A,C
S2262089. A,C,D
S2262090. A,D
S2262091. A,C,D
S2262092. A,D,E
S2262093. A,C,D
S2262094. A,B,E
S2262095. A,B
S2262096. B,C
S2262097. A,C,E
S2262098. A,B,E
S2262099. A,B,D,E
S2262100. A,B,D,E
S2262101. A,B,D
S2262102. A,B,D,E
S2262103. A,B,C,D
S2262104. A,B,D,E
S2262105. B,C,D
S2262106. A,B,D

www.rezidentiat2004.ro

1892

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2262107. A,B,C
S2262108. A,C,E
S2262109. A,B,E
S2362110. A,B,D
S2362111. A,B,C,D
S2362112. B,C,D
S2362113. B,C,D
S2362114. A,B,E
S2362115. A,B,C,D
S2362116. A,B,D
S2362117. A,B,C,D
S2362118. A,B,C
S2362119. A,C,D
S2562120. A,B,C,D
S2662121. B,C,D,E
S2662122. A,C,E
S2662123. A,D
S2662124. A,E
S2662125. A,B,D,E
S2662126. A,B,C,D
S2662127. A,B,C,E
S2662128. A,B,C,D
S2662129. A,B,C,E
S2662130. A,B
S2862131. A,B,E
S2862132. A,B,C,D
S2862133. A,D,E
S2862134. A,B,D,E
S2862135. A,C
S2962136. A,B,C
S2962137. A,C,D
S2962138. C,D
S2962139. B,E

1892

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1893

Rezidentiat 2004
Tema nr. 63
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1363001. D
S1363002. D
S1363003. C
S1363004. B
S1463005. A
S1463006. D
S1463007. D
S1463008. C
S1463009. E
S1563010. B
S1563011. C
S1563012. E
S1563013. E
S1563014. B
S1563015. C
S1663016. B
S1663017. E
S1663018. D
S1663019. D
S2163020. C
S2263021. A
S2263022. A
S2263023. D
S2263024. B
S2263025. E
S2263026. D
S2263027. D
S2263028. E
S2263029. B
S2263030. A
S2263031. C
S2363032. B
S2363033. D
S2363034. C

1893

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2363035. D

S1463070. A,C,D,E

S2363036. B

S1463071. A,B,C,D

S2563037. E

S1563072. A,B,E

S2663038. A

S1563073. A,B,E

S2663039. A

S1563074. B,E

S2663040. A

S1563075. A,B,C,D

S2663041. A

S1563076. A,D,E

S2663042. A

S1563077. A,B,D

S2663043. A

S1563078. A,B,C,D

S2963044. E

S1563079. B,C,E
S1663080. A,C,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1663081. D,E
S1663082. A,B

S1263045. B,C,E

S1663083. A,B,D,E

S1263046. A,B,D,E

S1663084. B,C,D

S1263047. A,B,C

S1663085. A,E

S1263048. A,B,C,E

S1663086. A,B

S1263049. B,C,E

S1663087. B,D,E

S1263050. A,C,E

S2163088. B,C,D,E

S1263051. B,C

S2163089. A,C

S1263052. A,C,D

S2263090. B,D,E

S1263053. A,C

S2263091. A,B,C

S1263054. A,C,D,E

S2263092. B,C,E

S1263055. A,D,E

S2263093. A,B,C

S1263056. A,B,D

S2263094. A,B,C,D

S1363057. A,B,C

S2263095. A,B,C,D

S1363058. A,C,D

S2263096. B,C,E

S1363059. A,D

S2263097. A,B,C,E

S1363060. A,B,C,D

S2263098. A,C

S1363061. A,D,E

S2263099. A,C,E

S1363062. A,C,E

S2263100. A,B,C,D

S1463063. A,B,E

S2263101. A,B,C,E

S1463064. A,B,C,D

S2263102. B,C

S1463065. B,C,D,E

S2263103. A,B,C,E

S1463066. A,B,C

S2263104. B,C,D,E

S1463067. A,C,D,E

S2263105. A,C,D

S1463068. A,B,D,E

S2263106. A,B,C,D

S1463069. A,E

S2263107. A,C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1894

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2263108. A,B,D

S2263146. A,B,D

S2263109. B,E

S2263147. C,D,E

S2263110. A,C,D,E

S2263148. A,B,D

S2263111. A,B,C,D

S2263149. A,C,D

S2263112. B,D

S2363150. A,D

S2263113. B,C,D,E

S2363151. A,C

S2263114. B,C,D,E

S2363152. A,C,E

S2263115. B,C,E

S2363153. A,D,E

S2263116. B,C

S2363154. A,B,C,D

S2263117. A,C,D,E

S2363155. A,D

S2263118. A,C,D

S2363156. A,C,D

S2263119. A,B,C,E

S2363157. A,B,C

S2263120. A,B,D,E

S2363158. B,D

S2263121. A,D,E

S2563159. A,B,E

S2263122. C,D

S2663160. A,E

S2263123. B,D,E

S2663161. B,C,E

S2263124. A,B

S2663162. A,D,E

S2263125. B,C,D

S2663163. B,D

S2263126. A,B,D,E

S2663164. A,E

S2263127. A,D,E

S2663165. B,D,E

S2263128. A,C,D

S2663166. A,B,E

S2263129. A,B,C

S2663167. A,B,C

S2263130. A,D,E

S2863168. A,B,D

S2263131. A,D,E

S2863169. A,D,E

S2263132. A,B,D,E

S2863170. A,B,D

S2263133. A,D,E

S2863171. A,B,D,E

S2263134. C,D

S2863172. A,C,E

S2263135. A,B,D

S2863173. A,B,C,D

S2263136. A,B,D,E

S2863174. A,B,C,D

S2263137. A,B,C,E

S2963175. A,B,C,E

S2263138. A,B,C,E

S2963176. B,C,E

S2263139. A,B,D

S2963177. A,C,E

S2263140. A,C,E

S2963178. A,B,C,E

S2263141. A,C,D,E
S2263142. B,D,E
S2263143. A,C
S2263144. B,D,E
S2263145. A,C,D,E

1894

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1895

Rezidentiat 2004
Tema nr. 64
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1264001. B
S1264002. B
S1264003. A
S1364004. B
S1364005. D
S1364006. E
S1364007. A
S1464008. E
S1464009. C
S1564010. A
S1564011. C
S1564012. D
S1564013. B
S1564014. C
S1564015. A
S2164016. C
S2264017. E
S2264018. B
S2264019. D
S2264020. B
S2264021. B
S2264022. A
S2264023. D
S2264024. B
S2264025. A
S2264026. C
S2264027. D
S2264028. E
S2264029. C
S2264030. B
S2264031. B
S2364032. A
S2364033. B
S2364034. E

1895

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2364035. D

S1464070. A,C,D

S2564036. B

S1464071. A,B,D,E

S2664037. E

S1464072. A,C,D

S2664038. E

S1464073. A,B,C,D

S2664039. D

S1464074. B,C,E

S2664040. D

S1564075. D,E

S2664041. E

S1564076. B,E

S2664042. D

S1564077. A,D

S2964043. C

S1564078. A,D
S1564079. C,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1564080. A,D
S1564081. A,C,D

S1264044. A,C,D,E

S1564082. D,E

S1264045. A,D,E

S1664083. A,E

S1264046. B,C

S1664084. B,D,E

S1264047. A,B,C,D

S1664085. D,E

S1264048. A,B,D,E

S1664086. B,C

S1264049. A,D,E

S1664087. D,E

S1264050. A,B,D

S1664088. A,C

S1264051. A,C,E

S2164089. B,D,E

S1264052. A,E

S2164090. B,D,E

S1264053. C,D,E

S2264091. B,C,D,E

S1264054. A,B,C

S2264092. A,C,D

S1264055. A,B,D

S2264093. B,D

S1364056. A,B,D

S2264094. A,B,D,E

S1364057. A,B

S2264095. A,C,D

S1364058. A,D

S2264096. A,B,D,E

S1364059. B,D,E

S2264097. A,C,D,E

S1364060. C,E

S2264098. A,D

S1364061. A,C,D

S2264099. B,C,D

S1364062. A,B,C,D

S2264100. A,C

S1364063. A,B,C

S2264101. B,C,D,E

S1464064. A,B,C,E

S2264102. A,B,D,E

S1464065. A,B,C

S2264103. A,B,D,E

S1464066. A,B,C

S2264104. A,B,E

S1464067. A,B,D

S2264105. C,D

S1464068. A,B,C,D

S2264106. B,D

S1464069. A,B,D,E

S2264107. A,C,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1896

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2264108. A,C,D

S2264146. A,B,D

S2264109. A,B

S2264147. A,B,C,E

S2264110. C,D

S2264148. B,C,E

S2264111. A,D,E

S2364149. A,B,C,D

S2264112. A,B,C

S2364150. B,E

S2264113. A,B,D

S2364151. B,D,E

S2264114. C,D,E

S2364152. C,E

S2264115. B,C

S2364153. A,D

S2264116. A,D,E

S2364154. A,B,D

S2264117. A,E

S2364155. A,B

S2264118. A,C,E

S2364156. A,C,D

S2264119. A,B,C,D

S2364157. A,B,C

S2264120. A,B,D

S2364158. A,B,C

S2264121. A,C,D,E

S2364159. B,C

S2264122. A,B,D,E

S2564160. A,B,E

S2264123. A,B,D,E

S2664161. B,C,D

S2264124. A,C,D

S2664162. A,B,D

S2264125. A,B,C,D

S2664163. A,E

S2264126. A,B,D

S2664164. A,C,E

S2264127. A,D

S2664165. A,B,C,E

S2264128. B,C,D,E

S2664166. A,B,C,D

S2264129. A,B,E

S2664167. A,C,D,E

S2264130. B,C,D,E

S2664168. B,C,D,E

S2264131. A,B,D,E

S2664169. B,C,D

S2264132. C,D,E

S2864170. A,C

S2264133. B,C,E

S2864171. B,C,E

S2264134. A,D

S2864172. A,B,C,D

S2264135. A,D,E

S2864173. B,C,D

S2264136. A,C

S2864174. A,B,D,E

S2264137. B,C,D

S2964175. A,D,E

S2264138. B,C

S2964176. A,B,E

S2264139. D,E

S2964177. A,D,E

S2264140. A,C

S2964178. D,E

S2264141. A,D,E
S2264142. B,C
S2264143. A,C,D,E
S2264144. A,B,D,E
S2264145. A,E

1896

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1897

Rezidentiat 2004
Tema nr. 65
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1365001. B
S1365002. B
S1365003. A
S1365004. C
S1365005. A
S1365006. D
S1365007. C
S1465008. C
S1465009. D
S1565010. B
S1565011. C
S1565012. B
S1565013. D
S1565014. C
S1565015. B
S1665016. D
S1665017. B
S1665018. A
S1665019. C
S1665020. A
S1665021. D
S1665022. B
S1665023. D
S2165024. C
S2265025. B
S2265026. A
S2265027. C
S2265028. D
S2265029. B
S2265030. C
S2265031. C
S2265032. C
S2365033. B
S2365034. B

1897

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2365035. C

S1465070. B,C,D

S2365036. A

S1465071. B,C

S2365037. D

S1465072. B,C,E

S2365038. A

S1465073. A,B,C,E

S2365039. C

S1465074. A,B,D,E

S2565040. B

S1465075. A,B,C,D

S2665041. E

S1465076. A,B

S2665042. E

S1465077. A,B,D

S2665043. E

S1465078. A,B,C,E

S2665044. E

S1465079. A,C,D

S2665045. E

S1565080. A,C,D

S2965046. C

S1565081. A,C,E
S1565082. A,C,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1565083. A,B,D,E
S1565084. A,C,D,E

S1265047. A,B,C,E

S1565085. A,C,E

S1265048. B,C,D

S1565086. A,B,C,E

S1265049. B,E

S1665087. A,C,D

S1265050. B,C,E

S1665088. A,B,E

S1265051. A,C,D,E

S1665089. C,D,E

S1265052. A,B,C,D

S1665090. A,B,C

S1265053. A,B,D

S2165091. B,C,D

S1265054. A,C,D

S2165092. A,C,D,E

S1265055. C,E

S2265093. A,C,D

S1265056. A,C,E

S2265094. A,C,E

S1265057. C,D

S2265095. A,B,C,D

S1265058. B,C,E

S2265096. B,C,E

S1265059. B,C

S2265097. B,C

S1265060. B,C

S2265098. B,C,D

S1265061. B,C

S2265099. B,E

S1365062. A,B,C,E

S2265100. A,C,D

S1365063. A,D

S2265101. A,B,D

S1365064. A,B,C,D

S2265102. A,B,D

S1365065. B,D

S2265103. A,C,E

S1365066. A,C

S2265104. B,C

S1365067. A,D

S2265105. C,D

S1465068. A,B,D,E

S2265106. A,B,C,D

S1465069. A,B,C

S2265107. C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1898

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2265108. A,C,D,E

S2865146. A,B,C,D

S2265109. A,C,D,E

S2865147. A,B

S2265110. A,B,D,E

S2865148. A,C,D,E

S2265111. A,C,D

S2865149. A,B,D

S2265112. B,C,D,E

S2965150. A,D,E

S2265113. A,B,C,D

S2965151. B,D

S2265114. A,B,D,E

S2965152. A,E

S2265115. B,C,D

S2965153. A,B,E

S2265116. B,E
S2265117. A,C,D,E
S2265118. A,B,C,D
S2265119. A,B,D
S2265120. B,C
S2265121. B,C,E
S2265122. A,B,C,E
S2265123. A,D
S2265124. A,C,D
S2265125. A,B,C,E
S2265126. C,D,E
S2365127. A,B,C,D
S2365128. A,D
S2365129. A,C
S2365130. A,C,D
S2365131. A,B,E
S2365132. A,B,C,E
S2365133. A,D
S2365134. B,D
S2565135. A,C,D,E
S2665136. A,C,D,E
S2665137. A,C
S2665138. B,C,D,E
S2665139. B,C,E
S2665140. A,B,C,D
S2665141. A,B,C
S2665142. A,B
S2665143. A,B,C,D
S2665144. A,B,C
S2665145. B,C,D,E

1898

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1899

Rezidentiat 2004
Tema nr. 66
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1266001. D
S1266002. D
S1366003. C
S1366004. A
S1366005. B
S1366006. E
S1366007. B
S1366008. B
S1466009. A
S1466010. C
S1466011. B
S1466012. D
S1466013. B
S1466014. E
S1566015. C
S1566016. E
S1566017. B
S1566018. C
S1566019. D
S1566020. D
S1666021. C
S1666022. B
S1666023. A
S2166024. D
S2266025. D
S2266026. C
S2266027. E
S2266028. B
S2266029. D
S2266030. E
S2266031. D
S2366032. A
S2366033. B
S2366034. B

1899

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2366035. B

S1566070. A,D,E

S2366036. B

S1566071. A,B,D

S2366037. C

S1566072. A,C,D

S2366038. E

S1566073. C,D,E

S2566039. D

S1566074. B,C,D

S2966040. A

S1666075. B,C,E
S1666076. B,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1666077. B,D
S1666078. A,B,E

S1266041. A,C,E

S1666079. A,C,D

S1266042. B,C,E

S1666080. B,C

S1266043. C,D,E

S1666081. B,D

S1266044. A,C

S2166082. A,C

S1266045. B,D

S2166083. A,C,D

S1266046. A,C

S2266084. A,C,D,E

S1266047. A,C,D

S2266085. B,D

S1266048. A,D,E

S2266086. C,D

S1266049. A,E

S2266087. B,E

S1266050. A,B,C,D

S2266088. C,D

S1366051. A,C

S2266089. D,E

S1366052. A,B

S2266090. A,B,C,D

S1366053. A,B,C

S2266091. B,D

S1366054. A,C,D,E

S2266092. B,C

S1366055. A,D

S2266093. A,C,D

S1366056. A,B

S2266094. A,B,E

S1366057. A,C

S2266095. B,C,E

S1466058. B,C,D,E

S2266096. A,C,D,E

S1466059. A,E

S2266097. A,C

S1466060. C,D,E

S2266098. C,D,E

S1466061. D,E

S2266099. B,D,E

S1466062. A,B,D,E

S2266100. A,C,E

S1466063. A,C,D

S2266101. B,C

S1466064. A,B,C,D

S2266102. A,C

S1466065. B,C,E

S2266103. A,C

S1566066. A,D,E

S2266104. A,C,D,E

S1566067. A,E

S2266105. A,B,C

S1566068. B,C,D

S2266106. B,C

S1566069. A,C,E

S2266107. A,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1900

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2266108. A,C

S2866146. A,B,C

S2266109. C,D

S2866147. B,C,D

S2266110. B,C,D

S2866148. A,B,C,E

S2266111. B,E

S2966149. A,B,E

S2266112. A,C,E

S2966150. B,C,D

S2266113. A,B,D

S2966151. B,E

S2266114. A,B,C

S2966152. B,E

S2266115. A,B,C,D
S2266116. A,B,C
S2266117. A,C,E
S2266118. A,B,C
S2266119. A,C,D
S2266120. A,B,C,D
S2266121. A,B,C,D
S2266122. A,C,E
S2266123. A,B,C
S2266124. A,B
S2266125. A,B
S2266126. A,B,E
S2366127. A,B,C
S2366128. A,B
S2366129. A,C
S2366130. A,C
S2366131. A,C,D,E
S2366132. A,B
S2366133. A,C
S2366134. A,D
S2566135. B,C
S2666136. A,C,D
S2666137. A,C,D
S2666138. B,C,D,E
S2666139. A,B,D,E
S2666140. A,B,C
S2666141. A,E
S2666142. A,C,D
S2666143. A,C,D,E
S2666144. A,B,C,D
S2866145. A,B,C,D

1900

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1901

Rezidentiat 2004
Tema nr. 67
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1267001. B
S1267002. A
S1367003. E
S1367004. C
S1367005. E
S1367006. B
S1467007. D
S1467008. C
S1467009. A
S1467010. B
S1467011. D
S1567012. B
S1567013. D
S1567014. B
S1567015. C
S1567016. D
S1567017. D
S1667018. C
S1667019. B
S1667020. C
S2167021. B
S2267022. D
S2267023. E
S2267024. A
S2267025. B
S2267026. C
S2267027. D
S2367028. E
S2367029. A
S2367030. E
S2367031. C
S2367032. B
S2367033. B
S2567034. E

1901

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2667035. C

S1567070. B,C

S2667036. D

S1567071. A,B,C,E

S2667037. E

S1567072. A,B,D,E

S2667038. A

S1567073. A,C,D

S2667039. D

S1567074. B,E

S2667040. B

S1567075. A,B,C

S2667041. A

S1667076. B,C

S2667042. C

S1667077. C,D,E

S2867043. C

S1667078. B,C,D
S1667079. A,C,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1667080. A,B,C
S1667081. B,C,D

S1267044. C,D

S1667082. B,C

S1267045. A,B,E

S1667083. C,D

S1267046. A,B,C,D

S2167084. A,B,E

S1267047. A,D

S2167085. B,D,E

S1267048. B,E

S2267086. A,B,D

S1267049. B,D,E

S2267087. B,C,E

S1267050. B,D,E

S2267088. A,B,C,E

S1267051. A,B

S2267089. A,B,E

S1267052. C,D

S2267090. B,D

S1367053. A,B

S2267091. C,D,E

S1367054. A,B

S2267092. B,C,E

S1367055. A,C,E

S2267093. A,C,D,E

S1367056. A,C,E

S2267094. A,D

S1367057. A,B,C,D

S2267095. B,E

S1467058. A,C,D,E

S2267096. C,D

S1467059. A,B,C

S2267097. A,B,E

S1467060. B,D

S2267098. B,D,E

S1467061. B,C,D,E

S2267099. C,D

S1467062. A,B,D,E

S2267100. A,B

S1467063. D,E

S2267101. B,C

S1467064. C,E

S2267102. B,D,E

S1467065. B,E

S2267103. A,B,C,D

S1467066. B,C,D

S2267104. A,B,C,E

S1567067. A,C,D

S2267105. C,E

S1567068. A,D,E

S2267106. D,E

S1567069. A,C,E

S2267107. A,B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1902

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2267108. C,E
S2367109. A,B
S2367110. A,B,C,D
S2367111. B,C,D
S2367112. A,D
S2367113. A,C,E
S2367114. A,B
S2367115. A,C,E
S2367116. A,B,C
S2367117. A,C,D,E
S2567118. B,D,E
S2667119. C,D,E
S2667120. A,D,E
S2667121. A,B
S2667122. B,E
S2667123. A,B,D,E
S2667124. A,B,C,D
S2867125. A,E
S2867126. A,B,D,E
S2867127. A,B
S2867128. A,D
S2967129. A,C,D
S2967130. A,B,E
S2967131. C,E
S2967132. A,D,E
S2967133. A,B,C

1902

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1903

Rezidentiat 2004
Tema nr. 68
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1268001. E
S1368002. E
S1368003. B
S1368004. B
S1368005. A
S1368006. A
S1368007. B
S1468008. B
S1468009. C
S1468010. B
S1468011. D
S1468012. B
S1468013. D
S1568014. D
S1568015. A
S1568016. C
S1568017. C
S1568018. B
S1568019. C
S1668020. E
S1668021. E
S1668022. D
S1668023. C
S1668024. A
S1668025. C
S2168026. D
S2168027. A
S2168028. E
S2168029. B
S2268030. D
S2268031. A
S2268032. C
S2268033. D
S2268034. D

1903

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2268035. B

S1268070. B,D

S2268036. A

S1268071. C,D,E

S2268037. C

S1268072. A,B,E

S2268038. B

S1268073. D,E

S2268039. C

S1268074. B,C

S2268040. B

S1268075. C,E

S2268041. E

S1268076. A,D

S2268042. D

S1268077. A,D,E

S2268043. B

S1368078. A,B,D

S2268044. C

S1368079. A,B

S2268045. B

S1368080. A,B,C,D

S2268046. D

S1368081. A,B,E

S2268047. A

S1368082. A,B,C

S2268048. D

S1368083. A,B,C,D

S2268049. D

S1468084. A,B,C,D

S2268050. E

S1468085. A,C,D,E

S2268051. C

S1468086. B,C,D

S2268052. D

S1468087. B,C,D,E

S2268053. B

S1468088. A,C,D,E

S2268054. A

S1468089. C,D

S2268055. A

S1468090. A,B,C,D

S2368056. A

S1468091. A,C,D,E

S2568057. C

S1468092. B,C,E

S2668058. A

S1568093. A,D

S2668059. A

S1568094. B,C,E

S2668060. D

S1568095. C,E

S2668061. D

S1568096. B,C,E

S2968062. C

S1568097. A,B,C

S2968063. E

S1568098. B,D
S1568099. B,C

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1568100. A,C,E
S1568101. C,D,E

S1268064. A,C,D,E

S1668102. A,C,E

S1268065. B,C,E

S1668103. A,C,D,E

S1268066. A,C,E

S1668104. B,D,E

S1268067. C,D

S1668105. B,C,D,E

S1268068. A,C

S1668106. B,C,D

S1268069. C,D,E

S1668107. A,C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1904

Rezidentiat 2004

1904

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1668108. A,B,E

S2268146. B,C

S2668184. A,B,C,D

S1668109. A,B,C

S2268147. A,C,E

S2668185. A,B,C,E

S1668110. A,D

S2268148. D,E

S2668186. A,D,E

S2168111. A,B,C

S2268149. A,C,D,E

S2668187. A,B,C,D

S2168112. A,B,D

S2268150. A,D,E

S2668188. A,C,D,E

S2168113. A,C,E

S2268151. A,B,E

S2668189. A,B,C

S2168114. A,C

S2268152. A,C,E

S2968190. B,E

S2168115. A,C,D,E

S2268153. A,C,E

S2968191. C,D,E

S2168116. B,E

S2268154. A,C,E

S2968192. A,D,E

S2268117. B,D,E

S2268155. A,C,E

S2268118. B,C,D,E

S2268156. A,C,E

S2268119. A,C,D,E

S2268157. B,C,D

S2268120. C,E

S2268158. A,C,D

S2268121. A,C,D

S2268159. A,B,C

S2268122. A,B,C

S2268160. A,B,D

S2268123. C,D,E

S2268161. A,B,C

S2268124. C,E

S2268162. A,C,E

S2268125. A,E

S2268163. A,C,E

S2268126. C,D,E

S2268164. A,C,D

S2268127. C,E

S2268165. A,B,D,E

S2268128. A,D,E

S2268166. A,B,C,E

S2268129. B,C,E

S2268167. A,C,E

S2268130. A,E

S2268168. A,C,E

S2268131. C,D,E

S2268169. A,B,E

S2268132. C,D,E

S2268170. B,D,E

S2268133. A,B,E

S2268171. A,C,D

S2268134. A,B,C

S2268172. A,C,D

S2268135. A,C,D,E

S2268173. A,B,D,E

S2268136. A,D

S2268174. B,C,D

S2268137. A,D,E

S2268175. A,C,D

S2268138. B,C,E

S2268176. A,C,E

S2268139. B,C,D

S2268177. A,B,C

S2268140. C,D,E

S2268178. B,C,E

S2268141. A,C

S2368179. A,B,C,D

S2268142. A,B,C,D

S2368180. A,B,C,D

S2268143. C,D

S2368181. A,B,C,D

S2268144. B,D

S2368182. A,B,C,D

S2268145. C,D,E

S2568183. A,B,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1905

Rezidentiat 2004
Tema nr. 69
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1269001. D
S1369002. B
S1369003. E
S1369004. D
S1469005. B
S1469006. B
S1469007. C
S1469008. D
S1469009. C
S1469010. A
S1569011. E
S1569012. B
S1569013. D
S1569014. A
S1569015. C
S1569016. C
S1669017. A
S1669018. B
S1669019. A
S1669020. A
S2169021. E
S2169022. E
S2169023. C
S2169024. B
S2269025. C
S2269026. D
S2269027. C
S2269028. A
S2269029. C
S2269030. B
S2269031. C
S2269032. B
S2269033. D
S2269034. D

1905

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2269035. D

S1369070. A,B

S2269036. D

S1369071. A,B,C

S2269037. D

S1369072. A,B,C,D

S2269038. E

S1369073. A,B,C,D

S2269039. B

S1369074. A,B,C,D

S2269040. A

S1369075. A,B,C,D

S2269041. B

S1369076. A,B,C

S2269042. C

S1369077. A,B,C

S2269043. C

S1469078. B,D,E

S2269044. B

S1469079. B,D,E

S2269045. C

S1469080. A,E

S2269046. A

S1469081. B,D

S2269047. B

S1469082. C,D,E

S2269048. C

S1469083. B,C,E

S2269049. D

S1469084. A,D,E

S2569050. B

S1469085. A,C

S2669051. B

S1469086. B,D

S2669052. E

S1569087. C,D

S2669053. C

S1569088. A,B,D,E

S2969054. A

S1569089. A,C,D

S2969055. C

S1569090. A,B,D
S1569091. A,D

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1569092. B,C,D,E
S1569093. A,B,E

S1269056. C,D,E

S1569094. A,C,E

S1269057. B,E

S1569095. A,C,D,E

S1269058. A,B,D

S1669096. B,D,E

S1269059. A,B,D,E

S1669097. B,C

S1269060. A,D,E

S1669098. B,C,E

S1269061. A,B,D

S1669099. A,B,E

S1269062. B,C,E

S1669100. B,C,E

S1269063. A,B,D

S1669101. C,D

S1269064. A,B,D,E

S1669102. A,E

S1269065. A,D,E

S1669103. A,C

S1269066. A,C,E

S1669104. A,D,E

S1269067. A,C,D,E

S1669105. A,B,C

S1269068. B,E

S2169106. A,B,C

S1369069. A,B

S2169107. A,C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1906

Rezidentiat 2004

1906

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2169108. A,B,D,E

S2269146. A,B,C,E

S2669184. A,B,C

S2169109. B,C,D,E

S2269147. B,C,E

S2969185. A,B,D

S2169110. A,D,E

S2269148. A,D,E

S2969186. B,D,E

S2169111. B,D

S2269149. B,C,D

S2969187. C,D,E

S2269112. A,B,E

S2269150. A,C,D,E

S2269113. B,C

S2269151. A,C,D

S2269114. B,C,E

S2269152. B,E

S2269115. A,B,D,E

S2269153. B,C,E

S2269116. A,C,E

S2269154. A,C,D

S2269117. A,D

S2269155. A,C,E

S2269118. A,C,E

S2269156. A,C,E

S2269119. A,D

S2269157. A,B,C

S2269120. A,C,E

S2269158. A,B

S2269121. A,B,E

S2269159. A,C,E

S2269122. B,E

S2269160. B,C,E

S2269123. A,B,D

S2269161. A,B,D

S2269124. A,C,D

S2269162. A,C,D

S2269125. B,C,D

S2269163. A,C,D

S2269126. B,C,D,E

S2269164. A,C,D,E

S2269127. B,C

S2269165. A,B,D

S2269128. A,D,E

S2269166. A,B,C,D

S2269129. A,D,E

S2269167. A,B,D,E

S2269130. A,C,E

S2269168. B,D,E

S2269131. A,C,E

S2269169. A,C,E

S2269132. B,D

S2269170. A,C,D

S2269133. C,D

S2269171. B,C,E

S2269134. C,D,E

S2569172. C,D

S2269135. C,D

S2669173. A,B,E

S2269136. A,D,E

S2669174. A,B

S2269137. A,D,E

S2669175. C,D,E

S2269138. B,C,E

S2669176. A,B

S2269139. B,E

S2669177. B,D

S2269140. B,D,E

S2669178. A,D

S2269141. A,B,D,E

S2669179. C,E

S2269142. A,B,D

S2669180. C,D

S2269143. A,D,E

S2669181. C,D,E

S2269144. A,C,D,E

S2669182. A,D,E

S2269145. B,C,D

S2669183. B,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1907

Rezidentiat 2004
Tema nr. 70
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1370001. B
S1370002. D
S1470003. A
S1470004. B
S1470005. B
S1470006. C
S1470007. C
S1470008. D
S1570009. D
S1570010. E
S1570011. A
S1570012. C
S1570013. D
S1570014. A
S1670015. D
S1670016. C
S1670017. A
S1670018. C
S1670019. C
S2170020. D
S2170021. D
S2170022. B
S2170023. C
S2270024. C
S2270025. C
S2270026. C
S2270027. B
S2270028. C
S2270029. E
S2270030. D
S2270031. C
S2270032. D
S2270033. B
S2270034. E

1907

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2270035. A

S1370070. A,C,D,E

S2270036. B

S1370071. C,D

S2270037. C

S1370072. A,D

S2270038. B

S1370073. A,B,C

S2270039. A

S1370074. B,C,D

S2270040. C

S1370075. B,D,E

S2270041. D

S1370076. A,C,D

S2270042. D

S1370077. A,B,D,E

S2270043. B

S1470078. D,E

S2270044. C

S1470079. A,C,E

S2270045. A

S1470080. A,D,E

S2570046. D

S1470081. A,B

S2670047. B

S1470082. D,E

S2670048. E

S1470083. D,E

S2670049. E

S1470084. C,D

S2670050. C

S1570085. C,D,E

S2970051. D

S1570086. A,C,D

S2970052. B

S1570087. A,C,E
S1570088. A,C,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1570089. A,B,E
S1570090. A,B,E

S1270053. A,B

S1570091. A,C

S1270054. A,B,C

S1570092. A,C,D

S1270055. A,B,C,D

S1570093. A,B

S1270056. A,B,C

S1670094. A,D,E

S1270057. A,B,C

S1670095. B,C,D

S1270058. A,B,C

S1670096. A,C,D

S1270059. A,B,C,D

S1670097. B,C,E

S1270060. A,B,C,D

S1670098. B,D,E

S1270061. A,B,C

S1670099. A,C,D

S1270062. A,D,E

S1670100. B,C,E

S1270063. A,B,C,E

S1670101. A,C

S1270064. A,B,C,D

S1670102. B,C,E

S1270065. A,B,C,D

S2170103. A,B,C,E

S1370066. C,D

S2170104. A,B,C,D

S1370067. A,D,E

S2170105. B,D,E

S1370068. B,C,D,E

S2170106. A,C,E

S1370069. A,C,E

S2170107. A,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1908

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2170108. A,B,E

S2270146. A,B,D,E

S2270109. B,C,D,E

S2270147. A,B,D,E

S2270110. A,C,D,E

S2270148. C,D,E

S2270111. A,B,E

S2270149. A,C,D

S2270112. A,B,D,E

S2270150. A,C,D

S2270113. A,B,C,D

S2270151. B,C,D,E

S2270114. B,C,D

S2270152. C,D,E

S2270115. A,C,D

S2270153. A,B,D

S2270116. A,B,C,D

S2270154. A,B,D

S2270117. A,B,D,E

S2270155. B,C

S2270118. B,C,D,E

S2270156. A,B,C,D

S2270119. A,B,D,E

S2270157. A,B,E

S2270120. B,C,D

S2270158. A,D,E

S2270121. A,C,E

S2270159. A,B,D,E

S2270122. A,B,C

S2270160. A,B,C,E

S2270123. A,C,D,E

S2270161. A,B

S2270124. C,D

S2270162. A,D

S2270125. A,D,E

S2270163. B,C,E

S2270126. B,C

S2270164. B,D

S2270127. A,B,C,D

S2270165. C,D

S2270128. A,C,D

S2270166. D,E

S2270129. A,B

S2570167. A,B,C,D

S2270130. A,B,C,E

S2670168. C,E

S2270131. A,B,C,D

S2670169. B,D

S2270132. B,C,D

S2670170. A,B,C

S2270133. A,B,D,E

S2670171. A,C

S2270134. A,B,C

S2670172. A,C,D

S2270135. B,C

S2670173. B,D

S2270136. A,B,C,D

S2670174. B,C

S2270137. A,B,C,E

S2670175. A,D

S2270138. B,C,D,E

S2970176. B,C,D,E

S2270139. A,B,E

S2970177. B,C,D

S2270140. A,B,C,D

S2970178. A,C

S2270141. A,C,D
S2270142. B,D,E
S2270143. B,D,E
S2270144. A,C,D
S2270145. A,C,D

1908

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1909

Rezidentiat 2004
Tema nr. 71
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1371001. D
S1371002. B
S1471003. B
S1471004. C
S1471005. B
S1471006. C
S1471007. C
S1471008. E
S1571009. D
S1571010. A
S1571011. D
S1671012. D
S1671013. D
S1671014. D
S2171015. E
S2171016. E
S2271017. C
S2271018. D
S2271019. B
S2271020. C
S2271021. B
S2271022. A
S2271023. A
S2271024. A
S2271025. D
S2271026. E
S2271027. D
S2271028. A
S2271029. E
S2271030. E
S2271031. D
S2271032. D
S2271033. A
S2571034. D

1909

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2671035. B

S1471070. A,B,C,D

S2671036. C

S1471071. B,C

S2671037. E

S1471072. A,C,D,E

S2671038. C

S1471073. A,B,C,E

S2671039. E

S1471074. B,C

S2971040. E

S1471075. B,C

S2971041. C

S1471076. A,B,C,E

S2971042. E

S1471077. A,B,C,D

S2971043. E

S1571078. B,C,D
S1571079. B,D,E

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1571080. A,B,D,E
S1571081. B,C,D

S1271044. A,C,E

S1571082. A,D

S1271045. A,C,E

S1571083. B,C

S1271046. C,D,E

S1571084. B,E

S1271047. A,B,C

S1571085. A,B,D

S1271048. B,E

S1571086. A,B

S1271049. A,C,E

S1671087. C,E

S1271050. A,E

S1671088. A,D

S1271051. B,D

S1671089. B,E

S1271052. B,C,E

S1671090. B,E

S1271053. B,C

S1671091. A,B,D

S1271054. D,E

S1671092. C,E

S1271055. A,B,D,E

S1671093. C,D,E

S1271056. C,D,E

S1671094. C,D

S1271057. C,E

S1671095. A,B,C

S1371058. B,C,D

S1671096. D,E

S1371059. A,D,E

S1671097. B,E

S1371060. A,B,E

S1671098. A,D

S1371061. B,C,D,E

S2171099. A,C,D,E

S1371062. A,C,D,E

S2171100. A,D

S1371063. A,B,E

S2171101. B,D

S1371064. A,C

S2271102. D,E

S1371065. C,D

S2271103. A,B,C,E

S1371066. A,C,D

S2271104. A,B,C,D

S1371067. B,C,D,E

S2271105. B,D,E

S1371068. B,C,D,E

S2271106. A,C,E

S1471069. A,B,C,E

S2271107. C,D,E

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1910

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2271108. A,E
S2271109. C,D,E
S2271110. A,B,E
S2271111. B,E
S2271112. A,B,C
S2271113. A,D
S2271114. A,D
S2271115. A,D,E
S2271116. B,C,D
S2271117. A,B,C
S2271118. A,C
S2271119. B,E
S2271120. B,C,D,E
S2271121. A,C,D,E
S2271122. C,E
S2271123. A,C,E
S2271124. C,D,E
S2271125. A,C,E
S2271126. A,C
S2271127. C,E
S2271128. A,B,C,E
S2271129. B,C,E
S2271130. B,E
S2271131. B,E
S2571132. A,D
S2671133. A,B,C
S2671134. A,C,D
S2671135. B,C,E
S2671136. A,B,C
S2671137. C,E
S2671138. B,C,E
S2671139. D,E
S2671140. B,D
S2671141. B,E
S2671142. A,D
S2971143. A,B,C,D

1910

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1911

Rezidentiat 2004
Tema nr. 72
INTREBARI TIP
COMPLEMENT SIMPLU

S1472001. A
S1472002. A
S1472003. A
S1472004. B
S1472005. A
S1472006. A
S1572007. A
S1572008. B
S1572009. B
S1572010. C
S1672011. B
S2172012. C
S2172013. D
S2172014. B
S2172015. B
S2272016. B
S2272017. E
S2272018. A
S2272019. A
S2272020. A
S2272021. A
S2272022. E
S2272023. A
S2272024. A
S2272025. A
S2272026. C
S2272027. E
S2272028. D
S2272029. A
S2272030. E
S2272031. A
S2272032. A

1911

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S2272035. A
S2272036. A
S2272037. B
S2272038. A
S2272039. A
S2272040. A
S2272041. A
S2272042. A
S2272043. D
S2272044. A
S2272045. E
S2272046. E
S2272047. A
S2272048. A
S2272049. A
S2272050. C
S2272051. A
S2272052. A
S2272053. A
S2272054. A
S2272055. A
S2272056. A
S2372057. B
S2372058. C
S2372059. D
S2372060. B
S2572061. E
S2672062. D
S2672063. B
S2672064. C
S2672065. E
S2672066. D
S2672067. B
S2972068. D
S2972069. E
S2972070. B

INTREBARI TIP
COMPLEMENT
MULTIPLU

S1272071. A,B,D
S1272072. A,C,D
S1272073. A,B,D
S1272074. B,C
S1272075. B,C,D
S1272076. B,C,D,E
S1272077. A,B,C,E
S1272078. A,D,E
S1272079. B,E
S1272080. A,C,D,E
S1272081. B,C,D
S1272082. A,D
S1272083. A,B,C
S1272084. A,B,C,D
S1472085. A,B
S1472086. A,B,C
S1472087. A,B,C
S1472088. A,B,D
S1472089. A,B,C
S1472090. A,C,D,E
S1472091. A,B,C,D
S1472092. A,B,D
S1472093. A,B,D
S1472094. B,C,D
S1472095. A,B,C
S1572096. A,B
S1572097. B,D,E
S1572098. B,C
S1572099. A,B,D
S1572100. B,C
S1572101. A,B,D
S1572102. A,B,E
S1672103. A,C,D
S1672104. A,B,C,D

S2272033. A

S1672105. A,B,C

S2272034. A

S1672106. A,B,C

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

1912

Rezidentiat 2004

1912

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

S1672107. A,B,D

S2272145. A,B,C

S2572183. A,B,C,D

S1672108. A,B,C,D

S2272146. B,D,E

S2672184. A,B

S1672109. B,C

S2272147. A,B,C

S2672185. A,C,D

S1672110. A,B,C

S2272148. A,C,D

S2672186. A,E

S2172111. A,B,D

S2272149. A,C,D

S2672187. B,C,D

S2172112. A,C,E

S2272150. A,B,C

S2672188. B,C,D

S2172113. B,D,E

S2272151. A,B,C

S2672189. A,B,D,E

S2172114. A,B,C,E

S2272152. A,B,C

S2672190. D,E

S2172115. B,D,E

S2272153. A,C

S2672191. B,D,E

S2272116. A,B,D

S2272154. A,B,C,D

S2672192. A,B

S2272117. A,B

S2272155. A,C,E

S2972193. A,C,E

S2272118. A,C,D

S2272156. A,B,C,D

S2972194. A,B,C

S2272119. A,B,C,D

S2272157. A,B,C

S2272120. A,B,C

S2272158. A,B,C,D

S2272121. B,E

S2272159. A,B,C

S2272122. B,C,D

S2272160. A,B

S2272123. A,B,C,D

S2272161. A,B,C

S2272124. A,B,C

S2272162. A,B,C,D

S2272125. A,B,C,D

S2272163. A,C,E

S2272126. A,B

S2272164. A,B,C

S2272127. A,B

S2272165. A,B,C

S2272128. A,B,D

S2272166. A,C

S2272129. A,B,C

S2272167. A,B,D,E

S2272130. B,D,E

S2272168. A,C

S2272131. C,E

S2372169. A,B,C,D

S2272132. B,C,E

S2372170. C,D

S2272133. A,C

S2372171. A,B,C

S2272134. B,C

S2372172. B,C,D

S2272135. A,C,D

S2372173. A,B,C

S2272136. A,B

S2372174. B,C

S2272137. B,D

S2372175. B,C,D,E

S2272138. A,B,C

S2372176. A,C,E

S2272139. A,B,C

S2372177. A,B,D,E

S2272140. A,B,C

S2372178. B,C,E

S2272141. C,D,E

S2372179. A,C,D,E

S2272142. A,D,E

S2372180. A,B,C,D

S2272143. A,B,D

S2372181. A,B,C,E

S2272144. A,B,C

S2372182. A,B,C,D

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Das könnte Ihnen auch gefallen