Partea intii ELEMENTE GEOMETRICE Capitolul 1 AMENAJAREA CURBELOR IN PLAN Amenajarea curbelor in plan se face in functie de mirimea razei si consta — racordarea aliniamentelor ; — supralirgirea ciii si a platformei ; igurarea vizibilititii ; — suprainiilfarea profilului transversal si racordarea in spatiu. acordarea aliniamentelor adiacente se poate efectua, in funefie de con- locale, viteza de proiectare si marimea razei_R, prin [19]: — are de cere de razi A tangent celor doud aliniamente pe care le racor- deazi ; —'are de cere de razi R racordat la cele dowd aliniamente prin interme- diul unui arc de clotoida, de regula simetric la intrarea si iesirea din curba. La unele Iuerari de modernizare a drumurilor, in eazuri bine justifieste, areul de clotoida poate fi aproximat prin folosirea unui arc de cere de 1 — arce de elotoidi complete, de regula de aceeasi lungime, dispuse sime- tric in raport cu bisectoarea unghiului aliniamentelor ; — racordari speciale cu arce de clotoida. 1, RACORDAREA ALINIAMENTELOR CU ARC DE CE Racordarea ali face ori de cite ori filului_ transversal. iamentelor adiacente printr-un are de ce se utilizeaza raze mari, care nu necesita sup! de razi R se Marea pro- Cunoscind unghiul U dintre aliniamente si suplementul 2, (care este egal cu unghul la centru), preeum si raza de racordare R (fig. 11) se determina celelalte trei clemente principale ale unei racordiri are de cere: Rtg (4/2) 8 (46/2) — R — Rlsce (#e/2) — 1] ¢ T,;BT, — =Ra,/180°. Pentru puncte intermediare pe arcul de cere se procedeaza astfel : — se imparte lungimea arcului © intr-un numar n de arce egale S ast- fel incit arcul S poata fi asimilat cu suficienté precizie corzii ce-i cores- punde si totodata si nu depaseasci 50 m Jungime : S< R/O; S< 50m;10 Elemente geometrice Fig, 1.1, Elementele principale ale racordarii cu are ¢ ere. — cunoscind unghiul la centru ce corespunde arcelor S,, S, ete., ca fiind, succesiv, «,/n pentru punetul C,, 2«,/n pentru punctul C, etc., se pot determina coordonatele punctelor in raport cu axele 7,0, T;V sau TO, TV: C,, ta = R sin (a,Jn) Ye, = RL — cos (xe/n)] S, = Cn Cy ta = Rsin (2,fn) (11) Yeo = KUL — 2 cos (2./n)] Sp = 25, = 2C/n 2, RACORDAREA ALAMAMENTELOR CU ARC DE CERC $I ARCE DE CLOTOIDA a. Lungimea arenlui de clotoidd. Curba progresiva sau radioida este orice curba plana a carei raza de curbura variaza de la infinit la o valoare oarecare R proporfional cu un anumit factor (lungime, timp etc.) si este folosita la drumuri pentru a asigura aparifia treptata a forfei centrifuge la trecerea ve- hiculului de pe aliniament pe arcul de cere de razd R. Clotoida, spirala lui Cornu sau spirala lui Euler, este o raQioidd folosita cu precddere in racordarea aliniamentelor cu arcul de cere deoarece :Amenajarea curbelor in plan n — pune mai bine in evidenta drumul, eliminind aspectul de frinturd al inceputului si sfirsitului de arc de cere accentuat de suprainiltare. Arcul de clotoida face ca inserierea curbei in relief si apara naturala, corespunzator atit aliniamentului cit si arcului de cere ; este curba mecanica prin excelenti, deoarece corespunde traiectoriei unui autovehicul care se deplaseazi cu viteza constant si rotire a volanu- lui uniforma, la trecerea de pe aliniament pe arcul de cere sau invers ; permite conducatorilor auto si urmareascd fara dificultate banda de circulalie la intrarea sau iesirea din curbd, astfel incit cresterea sau descres- terea progresiva « forlei centrifuge asigura pastrarea unei viteze uniforme, miarind siguranta circulatici ; — asigurai amenajarea in bune condifii atit a rampei suprainilti si a supralirgirii simplificind atit proiectarea cit si executia lor; — este o curba omoteticd, ceea ce permite tabelarea tuturor elemente- lor unei clotoide de referinta si determinarea, cu ajutorul unui coeficient de omotetie, a tuturor elementelor oricdrei clotoide reale, care urmeaza a fi folosita. Lungimea de racordare progresiv’ ce corespunde lungimii minime a ar- cului de radioidd (clotoida) care urmeazi a fi folosit la racordarea arcului de cere cu aliniamentele, astfel incit si se asigure avantajele de mai inainte, se poate determina din mai multe criterii [16, 76] : Criteriul empiric. Autovehiculele si parcurgad arcul de clotoida in mini- mum doud secunde : cit L=20=2V/3,6 = 0,55 V (1.2) unde : L este lungimea arcului de clotoida, in m, iar V, viteza de proiectare, in km/h. Criteriul variatiei acceleratici: normale (utilizat de W. H. Shortt in anul 1909 pentru cai ferate). Arcul de clotoidd pareurs de autovehicule cu vitezi constant trebuie sA asigure aparitia treptatd a acceleratiei normale, deci a forfei centrifuge, si anume proportional cu timpul. Aceasta conditie $i lun- gimea de are de clotoida care rezulta conduc la un grad sporit de siguranta a circulatiei vehiculelor si la un confort bun al calatorilor, L= (= Ponds my he (13) 3,6 Rj ABR] unde: R este raza curbei are de cere, in m, iar j variatia acceleratiei nor- male, fn m/s*. Coceficientul iatici acceleratiei normale are valori curente : j Jj = 0,3... 0,4 m/s* pentru autostrazi. 0,5...0,6 m/s* pentru drumuri obisnuite ; Din relatia de mai inainte se constata ci pentru o aceeasi vitez de pro- iectare V, lungimea curbei progresive I, descreste cu raza R ceea ce con- stituie un dezavantaj pentru curbele cu raze mari. Nomograma din fig. 1.2 este solutia grafica a relatiei (1.3).Amenajarea curbelor in plan 13 Criteriul lungimii rampei de supraindlfare. Trecerea de la sectiunea aco- peris, cu doua pante transversale, din aliniament de la inceputul arcului de clotoida, la sectiunea cu panta unicd suprainaltat& de pe arcul de cere de la sfirsitul arcului de clotoida se face pe lungimea arcului de clotoida. Pentru a asigura schimbarea treptata si uniforma a pantei sectiunii transversale astfel incit suprafata cai si apara fara distorsionari, ceea ce mareste sigu- ranta si confortul circulatiei, este necesar ca marginea exterioara a cdii sd aibe o anumita declivitate i,, Cunoscind panta de suprainalfare in profilul transversal p,(%) si litimea cai B (m), rezulta lungimea pe care trebuie s& 0 aibe rampa de suprainalfare : Br & L : (14) Declivitatea marginii exterioare a c&ii pe rampa de suprainaltare are valori curente pentru drumuri obisnuite : i, = 1,5% pentru viteza de proiectare V < 60 km/h; i, = 1% pentru viteza de proiectare V > 80 km/h, iar pentru autostrazi : i, = 0,75% pentru viteza de proiectare V = 80 km/h; i, = 0.5% pentru viteza de proiectare V > 100 km/h. Si in cazul acestui criteriu se constatd cA lungimea arcului de clotoida L descreste cu cresterea razei R. Relatia (1.4) a fost transpusA sub forma unei nomograme prezentat4 in fig. 13 Criteriul confortului optic. Pentru a se asigura trecerea lina de la alinia- ment printr-o curba perceptibila care elimina la arcul de cere efectul de frintura si pentru a se inscrie armonios in formele de relief, este necesar ca arcul de clotoidd si marcheze o schimbare de directie mai mare de 3° a>3? sa a=“ > rad aR 18 unde A este modulul clotoidei- Cunoscind ca: din conditia rezulta (1.5) In unele tari (Italia, Franta, U.R.S.S. etc.) conditia de confort optic este pusa stramutirii virajului — adic& marimii cu care trebuie deplasat arcul de cere fat de aliniamente pentru a se putea introduce arcul de radioida — care trebuie si fie A =—“ > 0,5 m si deci: aR L= JiR. (1.6)Amenajarea curbelor in plan 15 In ambele cazuri lungimea arcului de clotoida creste cu marimea razei : Din cele patru criterii ardtate, se alege lungimea L a arcului de clotoida cel mai mare. b. Elementele clotoidei de bazi. Clotoida este curba pland pentru care produsul dintre raza de curbura p in orice punct si arcul corespunzitor s este constant : ps = A. La limita, adica la punctul de tangent al arcului de clotoida cu areul de cere, proprietatea de definitie devine : A? = ps = RL (1.7) Ecuatiile parametrice ce definese coordonatele oricdrui punct de pe clotoida sint : t r= AJ? f cost dt a t y=AJ® f sink at 0 unde variabila independent «, adicA unghiul pe care-l face tangenta la clo- toid’ in punctul considerat cu sensul pozitiv al axci absciselor, a fost inlo- cuita: e= 8 Dezvoltind in serie cos ° si sin f® si integrind termen cu termen, se obtin coordonatele punctului de pe clotoida : z= AVAL — 8/25 + P/4 9 — 09/6 1/13 + 07/81/17 —...) y = AYHO/3 — 0/3 1/7 + O45 LL — P8/7 1/15 + 9/9 1/19 —. ..). Cunoscind coordonatele carteziene ale unui punct de pe clotoida se pot determina celelalte elemente ale clotoidei (fig. I-4) : dA ee Fig. 1.4, Elementele clotoidei de bazi.Elemente geometrice 16 — coordonatele polare ale punctului considerat : =VJVPFH5 yp = aretg (y/x); — deplasarea arcului de cere (stramutarea virajului) : A=y+ Roose —R=y — R(t — cosa); — abscisa centrului de curbura: a — Rsina; — lungimea arcului : sa A S21 = 2a; — raza de curbura a clotoidei in punctul considerat : — diferenta dintre abscisa punctului si cea a centrului : zc’ = Rsing; — normala : yloos a; — abscisa piciorului normalei : n=2'+(R-+ Adiga id de referinta sau de baza, Aceste elemente pot fi calculate pentru o clot al carei modul sau parametru A = 1. Folosind relatiile de mai inainte, stabilite pentru clotoida de baz’, au fost intoemite abacele reprezentate in fig. I.5—I.10, care: permit determinarea clementelor principale corespunzatoare oricarui punct al clotoidei pentru valori ale variabilei ajutitoare ¢ cuprinse intre 0 si 1,5157. Abacele intocmite ofera avantajul continuitatii, eliminind calculele de interpolare, si asiguri o precizie de citire corespunzatoare unui numar cu trei cifre semnifieative, suficienti pentru faze de proiectare premergitoare proiectelor de executie. Pentru proiecte de executie urmeaza a fi folosite ta- bele de trasare care dau o precizie de 5—8 cifre semnificative [25, 69]. c, Modul] elotoidei reale. Pornind de la relatia de definitie a clotoidei ca radioida (1.7) si tinind seama de relatia (1.3) se obfine : Vert: (18) Conform relatiei (1.8), fiecarei viteze de proiectare ii corespunde o anumita clotoida caracterizaté de modulul A si reciproc.24 Elemente geometrice Relatia (1.8) a stat la baza intocmirii nomogramei pentru determinarea modulului clotoidei reale, reprezentata in fig. 1.11. Nomograma a fost extins’ in scopul determinarii razei de curburd in orice punct al clotoidei reale, pe paza modulului acesteia si a razei de curbura a clotoidei de bazi determinata din abaca reprezentata in fig. 1.9, corespunzator relatiei : Ave (1.9) R Nomograma din fig. 1.11 permite de asemenea determinarea modulului clotoidei reale cind se cunoaste raza de curbura intr-un punct al clotoidei de baz& si raza de curbura in acelasi punct, dar pentru clotoida real. Acest lucru este posibil in baza proprietafii fuudamentale a clotoidei, si anume proprie- tatea de omotetie. Modulul clodoitei reale mai poate fi determinat, in baza proprietifii de omotetie, ca raportul dintre un element cunoscut al clotoidei reale si omologul sau pentru clotoida de baz’. d. Elementele clotoidei reale. In baza proprietifii de omotetie a clotoidci, elementele elotoidei reale (notate cu indicele zero) se obtin prin inmulfirea elementelor clotoidei de bazd (notate cu indicele unu) cu modulul clotoidei reale determinat asa cum s-a aratat mai inainte : My = ANS Ay = Aa, =A; a = Axi; Yo dh ° 1 (L10) y= AN: my = An. So = As, 3 Exemplul L1. Racordarea propriu-zisi cu arce de clotoida intre alinia- mente si Virajul arc de cerc pentru V = 60 km/h, cind se cunose (fig. 1.12) : U = 133*33°33 (unghiul dintre aliniamente) ; R= gy — 150,00 m (raza curbei cireulare). Elementele care determina clotoida reala : — raza minim’ a arcului de clotoid’ (raza in punctul de tangen|a a ar- cului de clotoida cu arcul de cere) : R= py = 150,00 m; — lungimea minima a arcului de clotoid’, care se determina corespunza- tor criteriilor prezentate. Conform criteriului de variatie a acceleratiei normale ca parcurgeren urcului de clotoida rezulté (din nomograma reprezentata in fig. 1.2): Laee = 60,80 m; conform criteriului lungimii rampei de suprainal- fare rezulta (din nomograma reprezentata in fig. 1.3, pentru B= 7,00 m, P, 6% sii 1,59): Lec = 28,00 m, iar corespunzitor criteriului de confert optic rezult&: Lnec = 16,67 m; se adopta valoarea : L, 60,80 m.Amenojarea curbelor in plan 25 Fig. 112. Racordarea propriu-zisi cu arce de clotoida intre alinia- mente gi virajul are de cere. Pentru raportul : ay 60,80 ow = OR 150,00 = 0,405 rezulti, din abaca reprezentaté in fig. I.4, valoarea variabilei ajutatoare 1=0,45 care determina clotoida reala. ° Se determina elementele principale ale clotoidei de punctului final al clotoidei, folosind abacele din fig. 1.5 — orespunzitoare 10: 3, = 0,0108 ; % = 12890°; yp = 91825° a, = 0,525; y, = 0,012; y= 0,635; gp = 4°25" pr= 1,56; = 0644; = 0,32; my = 0,650. Din nomograma reprezentata in fig. I.11 rezult& modulul clotoidei reale cu valoarea : A=, Elementele clotoidei reale corespunzitoare punctului final HW rezulta: Ay = 1,05 m; to = 58,05 m; Yo ~= 3,85 mz T) = 58,95 m s =L=60,80m; x=3045m; m= 58,70 m26 Elemente geometrice Originea arcului de clotoida (0, respectiv O,) se giseste, fafa de virful de unghi V, la distanta : ay + (R+ Apjtg 117,66 m. Pozifia punctului de tangent& teoretica (T,, T',) al arcului de cere de razi R + Ag, fata de virful V este: Pentru trasarea arcului de clotoida se considera cinci puncte, conform cri- teriilor enuntate la paragraful 1 pentru arcul de cerc, coordonatele lor pre- cum gi lungimea arcelor fiind determinate in acelasi mod ca si pentru punctul final al clotoidei. Rezultatele sint trecute in tabelul J.1 si au fost determinate pentru A = 94,35 m. Tabelul 1.1 Goordonate CGoordonate earteziene Tangime are Punctul] ¢ r 2 2 0 a | eden nly lace! % | am] ™ | do} | am | oo a {0,110 14,73 | 0.26.50 | 0,156 | 14,73 | 0.0006] 0,06 | 0,156 99.00.00 b | 0.210 27.35 | 0.93.00 | 0.201 | 27.45 0,39 | 0,292 98.10.00 ¢ {0.250 0 0,350 | 33.00 0,70 4 97.12.00 a | 0,320 | 0,442 | 41,70 2b mn 0,440 | 41, 1,41 | 0,443 95.30.00 e 5 | 0.548 | 51.70 0,545 0,549 93.60.00 fn | oaso | oleae | 98:95 | 4225100 [0.033 o.oa20] 3.88 | oseio 91.25.00 Arcul de cere cuprins intre punctele H si H’ este caracterizat de urmi- toarele elemente principale : Ul = U + 2a = 15882333" R= 150,00 m — U' = 41°76%7" ; a, = nm — U = 665667". He Marimea tangentei misurati pe tangenta comuni in punctual H : 51,60 m, Mirimea Dbisectoarei fata de virful V’ este: BY = BY’ = R (sec — 1) = 8.63 m,Amenajarea curbelor in plan 27 iar marimea bisectoarei fa{a de virful V rezulta : BV=A4+(R4 Ae) (see = 1) 2442 mn, Lungimea arcului de cere IH’ rezulta: 200 Trasarea arcului de cere se poate face fie in raport cu tangentele in punc- tele H si H’ comune clotoidelor si arcului de cere, fie in raport cu aliniamen- tele inifiale folosind relatiile : a = 9) + (x C05 % —y Sin 4%) y' = Yo (& sina + y COS a) unde : 2’, y’ sint coordonatele fata de sistemul de axe cu originea in originea arcului de clotoidi (0; 0,); Yo — coordonatele fafii de acelasi sistem corespunziitoare punetn lui H; x,y — coordonatele punctelor de pe arcul de cere fafa de sistemul de axe cu originea in punctul H, respectiv in 1’: % este variabila independent a clotoidei corespunziitoave punctu- lui sau final. Abscisele x trebuie astfel determinate incit distan{ele misurate pe arcul de cerc intre punctele succesive si nu depiseasci valoarea R/10 = 15,00 m; sint necesare deci patru puncte intermediare, care determina cinci arce egale avind unghiul la centru o{/10 — 4*17°%67°. Coordonatele punctelor pentru trasarea arcului de cerc, fata de cele doud sisteme de int cuprinse in ta- belul 1.2. Tabelul 1.2 5 x x | eos, | v sing, | wsinas | y cosa rents f n) | on) | mn | on) | (a) | om H 0,00 0,00 0,00 t 0,33 9,72 0,07 q 1,32 | 19,41 0,27 h 2,96 29,01 0,60 i 5.24 | 38,48 1,07 B 816 | 47,78 1,66 104,17 Detaliul de trasare pentru jumatate din racordarea caleulati este prezen- tat in fig, 1.13.Elemente geometrice 28 eausey ap Uwe “ELT “BL oNAmenojarea curbelor in plan 29 Fig. L14. Racordare progresiva intre aliniamente numai cu arce de clotoida. Exemplul 1.2. Racordarea progresiva inte aliniamente numai eu arce de clotoida (fig. 1.14). U= 169844%44°; R= 300,00 m (raza cercului osculator). Elementele care determin’ clotoida reala : — raza minim& de curbura in punctul H : py = R = 300,00 m; — valoarea variabilei independente corespunzatoare punctului H : pentru care rezult& din abaca reprezentata ih fig. 1.6 valoarea variabilei aju- tatoare : { = 0,495. Pentru ¢ astfel oblinut se determin’, in acelasi mod cu cel aratat iu exem- plul 1, elementele principale ale clotoidei de baz corespunzatoare punctului H, printre care sip, = 1,443. Modulul clotoidei reale se determina din nomograma din fig. 1.11 si are valoarea A = 207,90 m. Elementele principale ale clotoidei resale : Ao = 2,90 m; yo = 89° ay = 143,20 ms yo = 11,50 mj r% = 143,60 m; g = 5*10° So = L = 144,00 m; ag= 71,90 m; ny = 146,00 m. Originea arcului de clotoida (O, respectiv 0,) se gaseste, fafa de virful V, la distanja ov = 146,00 m.30 Elemente geometrice Pozitia originii arcului de clotoid’ se mai poate determina cu relafia : u OV = m = 25 + (R + Ag) cotg — = 146,02 m. 2 Pentru trasarea arcului de clotoid’ se determina coordonatele si celelalte clemente necesare trasarii pentru cinci puncte intermediare cuprinse in ta- belul 1.3. Tabelul 1.5 ‘Goordom ‘Coordi Pane. tut am |igeee)| i) ms wt n s 5 | Werces a | 0,080 | 0,116 0.14.00 | 0,115 | 23,91 |0,00025} 0,116 | 24,10 | 99.50.00 > 0,231 0.60.00 | 0,230 | 47,80 | 0,0022 0,232 | 48,25 ¢ 0,345 1.28.00 | 0,342 | 71,10 | 0,007 0,348 | 72,35 a 0,463 2.28.00 | 0,460 | 95,60 | 0,0165 0,464 | 96.45 e 0,575 3.00 | 0,570 | 118,50 | 0,033 0,580 | 120,60 H 0,690 10.00 | 0,688 | 143,20 | 0,056 0,696 } 144,00 I de trasare este prezentat in fig. 1.15. Racordarea poate fi si nesimetrici (fig. 1.16); in acest caz este necesar sa se calculeze elementele necesare pentru trasarea a doud arce de clotoida ; intre variabilele independente ale acestor clotoide gi unghiul la virf al alinia- mentelor trebuie sa existe relatia or + dog =F — U, unde 4%, $i %, Sint respectiv variabilele independente ale celor doua arce de clotoida ; este suficient s4 se determine, conform conditiilor locale, una din variabilele independente pentru un are, deoarece cealalta se obfine din rela- tia de mai inainte.; Exemplul 1.3. Racordarea in bolt&* cu arce simetrice de clotoida intre doua aliniamente paralele aflate 1a distanta D = 70,00 m (fig. 1.17). Elementele care determina clotoida reala sint : — ordonata punctului H, egali cu jumitatea distantei dintre cele dowd aliniamente : Yo = D[2 = 35,00 m; — variabila independent 2» = 100*. Pentru 5 = 1008 rezulta { = 1,253 si, eu aceasti valoare a vaciabilei ajutiitoare, se pot determina toate elementele clotoidei de bazi, printre care si, = 0,777. Rezulté modulul clotoidei reale: A = 45,00 m.31 -axosesy op nyyeyedd “SET BET w 0094! =H ag er= 05 Bl quali Va Amengjareo curbelor in plan32 Elemente gecmetrice 7. Racordarea in ,bolta cu arce simetrice de clotoidit.Amengjorea curbelor in plan 33 Elementele principale ale clotoidei reale corespunzitoare punctului H se determina asa cum s-a aratat in exemplele 11 gi 12 si au valorile : A, = 9,60 m; Yo == 82860° = x — 62,30 m; ty = 71,45 m; @o = 3260" Sy =L=79,90m; R= 540m; x = 36,90 m. FElementele necesare trasarii arcului de clotoida sint cuprinse in tabelul 14, pentru 12 puncte intermediare. Tabelul 1.4 ‘Goordonate polare © m | «m) Taingitne are Pune. tul t 2 (©, ee) cr ee a tod ow | | (Bes ee) 0,353 0,740 0,917 1,065 1,160 0,349 | 15,70 |0,0074) 0,33 | 0,35: 97.33.00 0,750 | 33,75 |0,068 | 3.06 | 0,742 | 33.40 | 88.30.00 0,915 | 41,20 }0,138 | 6,20 | 0,920 1,049 | 47,20 }0,215 | 9,68 | 1,070 1,120 | 50.40 | 0,270 | 12,15 | 1.170 70.70.00 atc este Al ss 1,270 17.65.00 | 1,220 | 54,90 16,75 | 1.290 64.35.00 1,390 20.02.00 | 1,260 | 56,70 18,90 | 1,380 59.50.00 1,420 23.35.00 | 1,320 | 59.40 | 0. 95 | 1,480 52.52.00 1,500 27.40.00 | 1,360 | 61,20 | 0.625 | 28,13 | 1,620 43.95.00 1,530 28.80.00 | 1,370 | 61.65 |0,670 | 30,15 | 1,660 40.90.00 1,560 30.72.00 | 1,380 } 62,10 | 0,720 | 32,40 | 1,720 36.75.00 1,586 32.60.00 | 1,382 | 62,30 ]0,777 | 35,00 | 1,773 32, 60.00 Originea arcului de clotoida se poate fixa in orice pozitii pe aliniament, in funetie de conditiile locale. Detaliu! de trasare este prezentat in fig. 1.18. Racordarea poate fi realizata si din doua arce de clotoida de lungimi ine- gale (fig. 1.19); variabilele independente a; si x, corespunzatoare celor doud arce de clotoida sint unghiuri suplementare : oy + dag = 7 Calculele pentru obtinerea clementelor necesare trasarii se conduc in acelasi mod ea cel prezentat mai inainte. Exemplul 14. Racordare in ,dusini” cu arce simetrice de clotoida a doua aliniamente paralele aflate la distanta D — 100,00 m (fig. 1.20). Trecerea de pe un aliniament pe celalalt se face cu ajutorul a patru arce de clotoida egale intre ele (daca punctul O,, = Oys, se afli la jumatatea dis- tan{ei dintre aliniamente) sau doua cite doua egale (punctul 0.. = Og este mai apropiat de unul din aliniamente, asa cum o cere situafia locald). Pentru determinarea unui are de clotoid’ se considera un aliniament seeundar V,Va inclinat cu 50® fata de aliniamentele principale ; desigur, inclinarea alinia~ mentului secundar poate fi oricare, in concordan{a cu conditiile de relief. 3 — Drumurt, calcul §1 protectare — cd. 13Elemente geometrice soanseay op MUTI “TT “Ba “0rbe=a yuauniuiyy‘Amengjarea curbelor in plan Fig. 1.19. Racordare in ,bolta* nesimetried, d= 100,00m Fig. 1.20. Racordarea in ,dusin&“ cu arce simetrice de clotoida.36 Elemente geometrice In cele ce urmeazi se considera, pentru usurinta calculelor, inclinarea aliniamentului secundar de 50* si se urmareste realizarea unej racordari in wdusina” cu patru arce egale. Elementele care determina 0 clotoida de racordare sint : — abseisa piciorului normalei : my = Df 2/2 = 70,71 m; — variabila independenta : = 3 _ ose is 2 pentru care rezulti variabila ajutitoare { = 0,627. Printre elementele principale ale clotoidei de bazi corespunzitoare lui = 0,627 se afla si m, = 0,92; rezulta modulul clotoidei reale A = 76,85 m. Elementele principale corespunzitoare punctului final al fiecdrui are de clotoida sint : Ay = 220m; yo = 83°25 a = 67,05m; y=880m; m= 67,65m; 9 — 8*36° S =L=6810m; R=86,70m; 29= 33,20 m. Originile celor patru arce de clotoid’ (O;,, O. = Oj, 0,2) se alld la dis- tanta: OaV, = 6 1m = Oni 2 = 70,71.m fafa de virfurile de unghi ajutatoare V, si Vs. Pentru trasarea unui are de clotoida se considera sase puncte intermediare, ale caror coordonate si celelalte elemente necesare trasirii sint cuprinse in tabelul 1.5. Detaliul de trasare este prezentat in fig. 121. Tabelul 1.5 Goordonate polare Goorionate carteziene | _Lungime are x t r ° 2 y s | (ge, cc) m | (im) | (eee) | | Gm wh qm) | & (m) Punetul a 0,210 | 16.15 | 0.46.50 | 0,210] 16,15] 0,00148] 0,10 16,15 | 98.90.00 b 0,361 | 27,75 | 1.42.00 | 0,360 | 27,67] 0,008 0,61 27,75 | 97.05.00 c 0,530 | 40,75 | 3.05.00 | 0,529 | 40,65] 0,025 1,92 40,75 | 93.85.00 d 0,634 | 48,70 | 4.50.00 | 0,632 | 48,55 | 0,043 3,30 48,80 | 90.45.00 e 0,744 | 57,20} 6.00.00 | 0,740 | 56,85] 0,069 5,30 57.25 | 87.50.00 f 0,830 | 63,75 | 7.50.00 | 0,824 | 63,30} 0,099 7,60 64,15 | 84.10.00 H 0,880 | 67,65 | 8.36.00 | 0,873 | 67,05 | 0,145 8.80 68,10 | 83.25.00 Exemplul 1.5. Racordare in ,turnanta” cu arce simetrice de clotoida cind se cunose (fig. 1.22) : — U, = 25820° (unghiul dintre aliniamentele secundare divergente) ; — R= 20,00 m (raza cercului osculator). ‘Turnanta sau curba principal a serpentinei poate fi realizata fie numai din arce de clotoida, fie cu doua arce de clotoida la captele unui are de cere.37 Amenojaree curbelor in plon somesesy op OMe “TT “BLL wl oL= $019 =eElemente geometrice “YplOojO[9 ap aapajouNTS ore 0 38Amenajarea curbelor in plon 39 Conditiile care determina clotoida reala, conform enuntului, sint : — raza minima de curbura in punctul H : pa = R= 20,00 m; — variabila independenta a clotoidei corespunzitoare punctului H a) = 100® + os 112*60° ; pentru ao determinat mai inainte rezulti ! = 1,330 si din abacele reprezen- tate in fig. I.5—I.10 se determina elementele principale ale clotoidei de bazi, pentru punctul H : 3, = 0,248; yo = 238 m= 1,362; y= 0875; 4 = 1,615; a pi = 0,530; s, = 1,875; xf = 0,852. Parametrul clotoidei A = 37,75 m (fig. L11). Elementele principale ale clotoidei reale pentru punctul J sint : Ao = 9,35 m; ay = 5145m; yo = 33,05 m; 1m = 60,95 m So == L = 70,78 m; *) = 32,16 m. ia punctului de tangenti a arcului de clotoida cu aliniamentul este dati de: : OV, = + — a = 113,35 m te 2 Pentru trasarea fiecirui are de clotoidi se considera 12 puncte interme- diare, ale cdror coordonale sint cuprinse in tabelul 1.6. Detaliul de trasare pentru intreaga turnanta este prezentat in fig. 1.23. Tabelul 1.6 ‘Coordonate polare Goordonate carteziene Lungime are Punetull 7 = 3 Ire &, cc) ” im) le oe) * es | er | cm | (m) ae if as H a | 0,380 19,95 & | 0,635 32.65 ¢ | 0,815 40,95 ad | 0.860 43,40 e | 0,915 45,30 f | 1,020 48,50 g | 10) 50,20 he | 1,135 50,95 i | 4,185 51,72 i | 1,220 52,02 k | 1,253 52,17 L | 1,275 51,90 m_ | 1,300 51,53 H 41,330 51.45vores} op NIV “STI “BL v Elemente geometrice 20 9g24=°3 40Amengjorea curbelor in plon un Pentru intocmirea detaliului din fig. 1.23 au fost de asemenea calculate elementele necesare pentru trasarea curbelor secundare cu virfurile in V5 si Va. Pentru curba secundara cu virful in Vs, realizati numai dim arce de clo- toida, se cunose : Uy = 1508 —; ry = 70,71 m (marimea abscisei piciorului normalei). Clotoida reali este determinata de : z—U,s tog = 258, pentru care rezulti variabila ajutatoare 7 0,627 si n, = 0,92 (abscisa piciorului normalei pentru clotoida de bazi corespunza- toare punctului H,); se determina modulul clotoidei reale A = 76,85 m. Elementele pentru trasarea clotoidei reale sint cuprinse in tabelul 1.7. Tabelut 1.7 Goordonate _polure ‘Coordonate carteziene TLungime are Punetul] ¢ -, * zi ” s la coo n | (mn) | ec) |. | (my | Es | qm) | * (m) a, | 0,260 | 0,361 | 27,75 | 1.42.00 | 0,360 | 27,67 | 0,008 | 0,64 | 0.361 | 27,75 | 97.05.00 b, | 6,380 | 0,530 | 40,75 | 3.05.00 | 0,529 | 40,65 | 0,025 | 1,92 | 0,530 | 40,75 ¢, | 0,536 | 0,744 | 57,20 | 6.00.00 | 0,740 | 56,85 | 0,069 | 5.30 | 0,745 | 57,25 H, | 0,627 | 0,880 8.36.00 | 0,873 | 67,05 | 0,115 | 8,80 | 0,886 | 68,10 Pentru curba secundara cu virful in V,, realizata de asemenea numai cu arce de clotoida, se cunose : Ug= 101811%; —q4=79,00 m, Variabila independenta a clotoidei reale in punctul Hy = este : Ft & 49845°. Rezulta: {= 0.881, 2; = 1,46 si A = 54,11 m. Elementele pentru. trasarea arcelor de clotoida sint cuprinse in tabe- lu 18. Tabelul 1.8 + 5 | ey er) i) Ponetul} 0,240 0,375 | 0,520 0,480 | 0,664 0,575 | 0,790 0,650 | 0,895 0,334 | 18.07 | 0.0065] 0,517 | 27.97 | 0.0245} 4.80.00 | 0,660 | 35,71 | 0,050 7.00.00 | 0,786 | 42.53 | 0,080 8.90.00 | 0,890 | 48,16 | 0,115 18,18 | 97.35.00 28,30 | 94.00.00 36,20 | 89,95.00 42,80 | 85.80.00 48,59 13 0,898 0,699 | 0,965 10.20.00 | 0,952 | 51,51 0,142 | 7,70 | 0,970 | 52.49 0,750 | 1,046 11.90.00 | 1,027 | 55,57 | 0,186 | 10,05 | 1,061 | 57,41 0,815 | 1,125 14.00.00 | 1,088 | 58,71 |0,225 | 12,18 | 1,130 | 61,14 0,860 | 1,165 15.50.00 | 1,150 | 62,23 | 0,280 | 15,15 | 1,180 | 63.85 0,881 | 1,211 16.35.00 | 1,172 | 63,42 | 0,296 | 16,00 | 1,245 | 67.37Amengjarea curbelor in plan 43 Exemplul 1.6. Racordarea cu arce simetrice de clotoida’ pentru buclele intersectiilor denivelate cind se cunosc (fig. 1.24): U = 1008 (unghiul sub care se interseeteazi denivelat doud autostrazi) ; R = 50,00 m (raza cercului osculator in punctul H,). Racordarea numai cu arce de clotoid’ care sa aiba originile pe aceeasi verticald la cote diferite nu poate fi realizata decit, pentru cazul cind unghiul sub care se intersecteazi cele doud autostrazi este : U = 2g = 92°50°S0", deoarece numai in acest caz directia razei de curbura coincide cu directia razei polare si tangenta comuni a celor doua arce de clotoida determina un- ghiul : ty == + gy = 146825°30". 2 Acest unghi reprezint& variabila independenta in punctul de pe clotoida in care raza polara si raza de curbura se suprapun ca directie. Deoarece intersectia considerat&é este normala, buclele se vor realiza din cite doua arce de clotoidd, care nu au originile pe aceeasi verticala. Arcele de clotoid’ ale celor patru bucle sint egale ca lungime gi sint determinate de urmatoarele conditii : — raza minima de curburd a arcului de clotoida Pa = R= 50,00 m; — variabila independent& pentru punctul Hy a = 1508 = 2,356 rad. Variabila ajutitoare {= ./a, = 1.535 ; abacele cu care se determina ele- mentele principale ale clotoidei de bazi nu cuprind valori ale lui ¢ mai mari decit 1,5157; de aceea elementele principale ale clotoidei de baz pentra t= 1,535 vor fi calculate folosind relatiile care exist’ intre aceste elemente : 1.238564; yy — 1137391; py = 0,460659 s,= 2170804; my = 1681574; 8, = 0,350997 Go = ATES xy = 0,912829. Modulul clotoidei reale este: ll ty Rk 50,00 pe. 0460659 A= = 108,54 m. Originea arcului de clotoida este situata cu A(x, — y:) = 10,98 m inainte de punctul teoretic de intersectie denivelati a celor doud cai.44 Elemente geometrice 149,80 77 Fig. 125. Detaliu de trasare.Amengjarea curbelor in plan 45 Elementele principale ale clotoidei reale sint : X= 13443 m; yo =12345m; sy = L = 235,62 m Ty = 182,52m; Ay = 38,10m; 29 = 99,08 m. Detaliul de trasare din fig. 1.25 a fost intocmit pe baza elementelor cu- prinse in tabelul 1.9. Tabelut 1.9 5 Goordonate polare Coordonat: earteziene | Lungim: arc 3 t : y A 2 occ é " rile Q coy | 7 (m) | oy m (m) * u 1 2 3 4 3 6 7 8 9 | 0 | 1 12 a | 0,170 | 0,233 0.59.00 | 0,233 | 25,29}0,0022] 0,25 b | 0,320 | 9.445 2.10.00 | 0,442 | 47.97]0,0151) 1,65] ¢ | 0,485 | 0,605 3.85.00 | 0,602 | 65,33/0,037 | 4,02 d— | 0,530 | 0,735 5.80.00 | 0,730 | 79,25]0,067 | 7,25) e | 0,625 | 0,870 8.10.00 | 0,860 | 93,34]0,110 | 11,95) T | 0,690 | 0,950 10.00.00 16,30] g | 0.750 | 1,040 11.75.00 20,60) 3-90.00 h | 0,820 | 1,128 14.00.00 28,70) 71.00.00 4 | 0,870 | 1,200 15.80.00 32,55] 67.20.00 J | 0,930 | 1,270 18.00.00 38,00] 63.00.00 | 0,980 | 1,320 19.40.00 43,80) 58.20.00 1 | 1,032 | 1,380 21.75.00 52,10) 53.50.00 m_ | 1,070} 1,410 24.00.00 57,00 50.50.00 n | 1,120 | 1,460 28.00.00 } 1 64,08 45.70.00 o | 1,160 | 1,500 27.70.00 | 1 66,30] 41.90.00 P 1,550 29.75.00 | 1, 74,35| 38.00.00 q 1,590 31,50.00 | 1, i 81.40 33.10.00 f 1,600 33.75.00 | 1,375 | 149,25 89,55 28.00.00 ’ 1,605 35.10.00 | 1,855 | 147,40) 95,60) 24.30.00 t 1,610 36.10.00 | 1,350 | 146,50] 103,60 22.50.00 a 1,625 38.00.00 | 1,345 105,10) > 1,640 40.00.00 | 1,335 106,54 . z 1,665 41,00.00 | 1,920 109,65) 0.00 y 1,680 46.00.00 | 1,205 115,10 3.50.00 e | 1,518 | 1,682 46.25.00 | 1,257 121,25] 0.00.00 H 1,535 | 1,681 47.29.08 | 1,238 123,45| ) —2.71.00 Buclele mai pot fi realizate si cu arce de clotoida la extremitafile unui are de cere ; in acest caz se stabileste lungimea necesara a arcului de clotoida pe baza criteriilor cunoscute si problema se trateazd ca in exemplul I.1. 3, RACORDARI SPECIALE ALE ALINIAMENTELOR $I VIRAJELOR ARCE DE CERC CU ARCE DE CLOTOIDA Cazurile speciale de racordari sint folosite cind distanta tntre punctele teoretice de tangenta ale curbelor circulare succesive cu aliniamentul este mai mick deeit 1.4V —2V in scopul asigurarii fluientei traseului, imbuna- t8tirii conditiilor de confort la parcurgerea sectorului de dram in curbe succe-46 f Elemente geometrice Cercuri interioare a Cercurt seconte sou cercurs extery- care ge acelosi sens ce Cercuri de sens contran Fig. 1.26. Amenajarcafcu clotoida la curbele succesive.Amenajorea curbelor in plan 47 sive apropiate, pre rampei suprainal la trei situatii : a) racordarea ovoidala a doua cercuri interioare cu un are de clotoidd avind razele de curbura la extremititi egale respectiv cu razele celor doua cercuri pe care le racordeaza ; b) racordarea ovoidala a doua cercuri secante sau exterioare cu doua arce de clotoida de acelasi modul prin intermediul unui al treilea are de cere deter- minat de conditiile geometrice pentru a face posibila racordarea ; c) racordarea in ,,dusina” a doua cereuri de sens contrar cu doua arce de clotoida de acelasi modul. Pentru fiecare dintre cele trei cazuri de racordari-s-au elaborat modelele matematice pe baza unor rezolvari analitice, modele care au fost apoi folosite pentru intocmirea de abace necesare proiectarii [48]. Solutionarea celor trei probleme s-a facut in conformitate cu criteriile cerute oricirei racordiri progresive : criteriul geometric care se referi la con- ditiile impuse racordarii si criteriul mecanic care se refera la variatia accele- ratiei normale la parcurgerea racordarii. In cele ce urmeazi se prezinta rélatiile care au stat la baza intocmirii aba- celor pentru fiecare caz in parte. a. Racordarea ovoidald a doua cereuri interioare eu un singur are de clo- toid’. Acest tip de racordare ovoidald este cel mai general cu putinta, inclu- zind si cazul particular al racordarii cu are de cere de razi dubla (cunoseut si folosit pind fm prezent) care apare, in situatia in care cereurile (C,) si (C2) sint tangente interioare. Fie cereurile interioare (C,) si (C,) respectiv de raze p; $i p. (fig. 1.27) gi raportul razelor : cum si pentru simplificarea procedeclor de amenajare a ri. Aceste cazuri speciale de racordari (fig. 1.26) se refer& Fafi sh a OR : (11) Folosind relatiile care exista intre elementele clotoidei s-au stabilit ex- presi pentru : —lungimea corzii H,H, bis = TH, = Je + — Orr 008 Gn — (1.12) — distanta intre centrele de curbura 0, si O, d = 0,0, = J Yor = Yor)” + (oz = Fo) 5 (1.13) — distanfa intre punctele teoretice de tangenta ale celor doua cercuri cu axa Ox (directia aliniamentului) d= qq — My = 73 — Te (1.14)