NEFROLOGIE NURSING

Manifestri clinice
Manifestrile clinice ale suferinelor renale sunt extrem de variate exprimnd complexitatea
efectului disfunciei renale asupra organismului pe ansamblu i pot fi grupate astfel:
I. Manifestri clinice generale
sunt nespecifice,
includ:
- alterarea strii generale
- astenie fizic progresiv
- scderea apetitului, grea, tlburri ale tranzitului intestinal (alternana constipaie diaree).
II. Manifestri clinice locale
1. durerea
n afeciunile renale este determinat de obicei de obstrucia cilor urinare i distensia
consecutiv a capsulei renale;
n funcie de localizare i modificrile fiziopatologice ce o determin, se disting:
a) durerea lombar -

poate aprea spontan sau provocat, uni sau bilateral

- prototipul durerii lombare unilaterale este colica renal (nefretic) ce este caracterizat de
dictonul: ,, colica nefretic este frenetic. Colica renal este produs de angajarea unui calcul n
cile urinare i are urmtoarele caracteristici: - apare brusc, adesea dup efort fizic, - are
intensitate crescut, adesea cu paroxisme, - iradiaz n regiunea antero-inferioar a abdomenului
i rdcina coapsei, - este apiretic (prezena febrei indic asocierea unei infecii urinare).
b) durerea peritoneal sau hipogastric - apare n suferinele uretrale, vezico-prostatice i uretroanexiale

c) durerea funiculo- scrotal (nevralgia testicular) apare de obicei n leziuni ale cordonului
spermatic testicular, epididim.
2. tulburrile de miciune - reprezint modificrile de frecven, ritm sau emisie a urinii;
a) polakiurie
reprezint creterea miciunilor pe parcursul unei zile, fr a fi ns modificat cantitativ
diureza fiziologic
poate aprea n infecii, afeciuni ale tractului urinar, boli metabolice, hipertensiune sau
secundar administrrii unor medicamente (furosemid)
b) miciunea imperioas (tenesme vezicale)
reprezint senzaia imperioas de miciune urmat de nevoia de a urina imediat
apare n litiaza vezical, cistite, tumori, boli neurologice (mielite).
c) disuria
reprezint dificultatea n eliminarea urinii nsoit sau nu de durere
miciunea este prelungit cu scurgere lent, neregulat
apare n afeciuni ce intereseaz sfincterul vezical i musculatura vezicii urinare, modificri
patologice ale uretrei, cistite, litiaz renal, adenom de prostat, boli neurologice (scleroza n
plci)
d) nicturia
reprezint creterea cantitii de urin eliminat n timpul nopii cu inversarea raportului
nictemeral (n mod normal 2/3 din diurez se elimin n timpul zilei)
e) retenia de urin
reprezint situaia n care pacientul nu-i poate evacua vezica
cauzele reteniei de urin:

1. cauze neurologice: leziuni cerebrale, hemoragii cerebrale

2. traumatisme renale pelviene vertebrale
3. cauze generale: stri febrile, boli caectizante
4. cauze locale: uretrale (stricturi, neoplasme), vezicale (cistite), renale (pielonefrite acute),
extraurinare (fibrom uterin), pelviperitonite).
!!! Retenia de urin reprezint o urgen urologic, distensia vezical foarte mare poate duce la
instalarea strii de oc i necesit evacuarea instrumental (sonda urinar), cistostomie.
f) incontinena urinar sau pierderea involuntar de urin
se definete ca fiind pierderea involuntar i incontient prin uretr a urinii coninute n vezic
incontinena urinar poate avea cauze urinare, neurologice, psihogene.
!!! Enurezisul reprezint o form particular de incontinen urinar ce const n pierderea
involuntar i incontient de urin (noaptea), observat mai ales la copii. La aduli enurezisul
apare n special la femei ( stress -,,incontinence) i reprezint mici pierderi de urin la tuse,
strnut, efort fizic mare.
3. tulburrile de diurez - tulburrile de diurez caracterizeaz modificarea cantitii normale
de urin ce se elimin n 24 ore - tulburrile de diurez includ:
a) poliurie
reprezint creterea volumului de urin, mai mult de 2 litri pe 24 de ore
apare n diabetul zaharat, diabet insipid, afeciunile renale cronice, secundar administrrii unor
medicamente (diuretice) sau urmare a unui aport lichidian crescut.
b) oliguria i anuria
oliguria reprezint scderea volumului de urin eliminat n 24 ore la valori cuprinse ntre 100
i 500 ml.
anuria reprezint scderea diurezei sub 100 ml/24 ore

 oligoanuria constituie de fapt o form important i serioas de manifestare a disfunciei renale

urmare a unor afeciuni urinare sau extraurinare. Depistarea i suprimarea la timp a cauzei
oligoanuriei previne deteriorarea renal, o limiteaz sau o face ireversibil, n caz contrar
leziunile renale odat constituite sunt ireversibile;
cauzele oligoanuriei pot fi clasificate astfel:
- cauze prerenale - toate situaiile clinice ce evolueaz cu hipotensiune arterial produc
oligoanurie ,,funcional n sensul c rinichiul nu este afectat (oc hipovolemic, traumatisme,
boal diareic acut cu deshidratare sever
- cauze renale - afeciuni ce perturb procesul de filtrare glomerular (intoxicaiile cu metale
grele, acid oxalic, necroz tubular acut)
- cauze postrenale - obstrucii extrinseci sau intrinseci ale tractului urinar (litiaza renoureteral,
adenomul de prostat, neoplasmele pelviene).
c) hematuria
hematuria reprezint eliminarea de urin amestecat cu snge ce provine din rinichi sau cile
urinare
clinic se descriu dou forme de manifestare: - macroscopic (vizibil cu ochiul liber) microscopic (evideniat la examenul de laborator)
reprezint un semnal de alarm pentru diagnosticarea unei afeciuni severe: neoplasm al
tractului genitourinar, glomerulonefrit acut, tuberculoz renal
hematuria mai poate aprea n: - traumatismele aparatului urinar - terapia anticoagulant explorrile endoscopice
d) proteinuria
reprezint trecerea proteinelor plasmatice (albumine sau globuline) n urin
apare n majoritatea suferinelor renale acute sau cronice

 n mod normal, fiziologic, urina nu conine proteine n cantiti semnificative, decelabile prin
tehnicile uzuale de laborator.
Examenul fizic
Disfunciile renale determin o perturbare a echilibrului fiziologic i metabolic al ntregului
organism, i ca urmare examenul fizic va urmri identificarea modificrilor generale i locale ale
pacientului.
1. Inspecia
poate evidenia paloarea tegumentar (anemie, uremie), edemul renal, dar i modificri locale
(bombarea regiunii lombare n hidronefroz sau tumori renale).
2. Palparea
poate determina mrimea i mobilitatea rinichilor;
rinichii sunt palpabili doar atunci cnd sunt mobili, ptozai, mrii;
rinichiul mrit apare n hidronefroz, pionefroz, cancer renal, flegmon perinefretic, rinichi
polichistic;
la brbai se impune ca obligatoriu tueul rectal ce poate identifica prezena adenomului de
prostat, cauza frecvent a dificultilor de miciune la pacienii vrstnici.
3. Percuia
durerea aprut la percuia regiunii lombare cu marginea cubital a minii (semnul Giordano +)
apare n litiaza renal, glomerulonefrita acut, pielonefrita acut.
4. Ascultaia poate identifica prezena unor sufluri la pacienii cu stenoze severe ale arterelor
renale.

EVALUAREA FUNCIEI RENALE

1. Examenul de urin

 este un examen de rutin cuprins n screening-ul de baz al evalurii oricrui pacient

examenul de urin include:
- culoarea i claritatea - mirosul - aciditatea (pH ul) i densitatea specific
- identificarea prezenei proteinelor, glucozei, corpilor cetonici (proteinurie, glicozurie,
cetonurie)
- examenul microscopic al sedimentului centrifugat n vederea identificrii globulelor roii
(hematurie), leucocitelor, puroiului (piurie), bacteriilor (bacteriurie).
examenul de urin este obligatoriu n urmtoarele situaii:
a) istoric al urmtoarelor simptome: disurie, polakiurie, incontinen urinar, lombalgii
b) istoric de afeciuni ce pot perturba funcia renal: boli renale, colagenoze, diabet zaharat,
expunere la nefrotoxice
c) elemente sugestive identificate la examenul fizic: febr de origine neprecizat, edem
generalizat, icter, mrire de volum a prostatei.
recoltarea probei de urin -se recomand ca proba de urin s fie recoltat la prima miciune a
zilei deoarece atunci urina este mai concentrat i cresc ansele identificrii eventualelor
modificri patologice
-proba va fi recoltat n containere curate ce vor fi protejate mpotriva contaminrii bacteriene i
deteriorrii chimice
- probele vor fi pstrate la temperaturi sczute imediat ce sunt recoltate (meninerea probei la
temperatura camerei o vreme mai ndelungat perturb rezultatele testului)
- examinarea microscopic va trebui realizat n cel mult jumtate de or de la momentul
recoltrii (ntrzierea duce la distrugerea elementelor celulare i perturbarea rezultatelor testului)
- culturile de urin trebuie nsmnate imediat, dac acest lucru nu este posibil, proba de urin
va fi conservat la temperatura de 40 C.
recoltarea urinii pe 24 de ore

- mai multe teste analitice cantitative folosesc ca prob de lucru urina recoltat n intervalul de
24 de ore, aceasta se obine astfel: pacientul este instruit s-i goleasc vezica urinar la o
anumit or (7 a.m.), aceast cantitate de urin se arunc urmnd a colecta urina eliminat n
urmtoarele 24 ore (vezica urinar a pacientului va fi golit la nceperea i terminarea testului),
n funcie de testul ce urmeaz a se efectua, urina va fi pstrat la temperatur sczut sau se vor
aduga anumite substane conservante.
examenul bacteriologic al urinii
- se face din urin proaspt recoltat pentru a reduce ct mai mult contaminarea cu flora
microbian saprofit de la nivelul uretrei i organelor genitale externe, prelevarea urinii se face
dup o prealabil toalet amnunit
- urocultura se realizeaz prin nsmnare pe medii solide
- urina normal conine pn la 10 000 germeni/ml (flor microbian saprofit)
-bacteriuria, mai mult de 100 000 germeni/ml urin este patologic i indic prezena unei
infecii urinare.
- Determinarea densitatii urinare
Materiale necesare:
-cilindru gradat 100ml, urodensimetru, hartie de filtru
Tehnica : se toarna urina in cilindru gradat se indeparteaza spuma daca exista cu ajutorul hartiei
de filtru se introduce urodensimetru si se lasa sa pluteasca liber in urina.Se citesc valorile
densitatii de pe gradatia urodensimetrului la nivelul de suprafata al urinei.
Densitatea normala:1015-1025/100ml.
-este influentata de regimul alimentar ,de capacitatea de concentratie a rinichilor
Reactia urinei :are o reactie acida dar mai poate fi alcalina si neutra
Ph urina 5,6-6,4 valori normale de laborator.

-Determinarea calitativa a proteinei in urina

Materiale necesare:
-2 eprubete
-un stativ
-solutie de acid sulfo-salicilic 20%
Tehnica :
Se toarna in fiecare din cele 2 eprubete cate 5 ml urina.Intr-una din ele se toarna 10-15 picaturi
de acid sulfo-salicilic,se agita eprubeta si se observa pe fond negru comparand cu cealalta
eprubeta.Daca urina din eprubeta ramane limpede analiza este negativa,daca prezinta opalescenta
urina contine albumina.
In functie de intensitatea opalescentei se noteaza rezultatul pozitiv cu una sau mai multe cruci
+ slab pozitiv
+ + intens pozitiv
+ + + foarte pozitiv
- Determinarea cantitativa a albuminei sau proteinei
Se face cu reactivul ESBACH si albuminometru ESBACH (un tub de sticla) gradat la partea
inferioara de 12ml.
Tehnica :
Se toarna urina in tub pana la semnul U si se toarna reactive pana la semnul R,se agita tubul
si se lasa 24h, apoi se citeste rezultatul.
-Deterrminarea puroiului:
Se face cu hidroxid de sodium 20% sau potasiu 20%.
Tehnica:

Se toarna 5ml de urina intr-o epubrete,apoise adauga cateva picaturi de substanta (hidroxid de
sodiu). Daca exista puroi bulele de aer ce se formeaza in urina se ridica la suprafata cu foarte
mare intarziere.
- Determinarea glucozei in urina:
Materiale necesare:
-eprubeta
-clema pt eprubeta
-lampa de spirt
-dop pt.eprubeta
-reactiv FEHLING
Tehnica:
Se toarna 5ml de urina in eprubeta se adauga 2ml de reactiv se incalzeste eprubeta la lampa de
spirt. Daca urina contine glucoza, in 10-15min lichidul din eprubeta se coloreaza in negru
- Determinarea cetonei
Se face cu reactivul LEGAL-INBERT
Tehnica:
Intr-o eprubeta se toarna 5-6ml de urina si cateva picaturi de reactiv,se agita apoi se prelinge pe
marginea eprubetei 1 ml amoniac.Daca urina contine cetona la limita de separare va aparea
culoarea violet
- Determinarea uro-olinogenului:
Care se face prin metoda ERLICH.
Tehnica:

Se face din urina rece,se toarna cate 5ml in 2 eprubete iar intr-una se toarna cateva picaturi de
reactiv.Dupa 1-2min se compara, daca apare culoare rosie urobilinogenul (UBG) atunci este
crescut.
- Determinarea bilirubinei:
Se face prin metoda ROSIN folosind ca reactiv alcool iodat 6%.
Tehnica:
5-6ml urina intr-o eprubeta. Se prelinge pe marginea eprubetei 1-2ml reactiv, iar daca la limita de
separare a celor 2 substante apare culoarea verde exista bilirubina in urina.
Proba ADDIS:
Se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei. Se recomanda un regim fara lichide cu
24 h inainte.
Probe CLEARANCE:
Este volumul de plasma epurata de catre rinichi in unitatea de timp pentru o subtanta data.
Se calculeaza: C=(UxV)/P

unde

U-continut de urina
V-volum urina
P- concentratie plasmatica.
- CLEARANCE-ul creatininei- proba functionala renala folosita pentru estimarea ratei filtrarii
glomerulare
-creatinina se elimina prin urina.
-la femei nu se fac recoltari in perioada menstruala
-dimineata rugam bolnavul sa urineze si notam ora recoltarii.
-bolnavul va fi culcat timp de 100-180 min in pat decubit dorsal

-se face toaleta organelor genitale

-dupa 180 min se recolteaza cantitatea de urina si se masoara volumul.
-se trimite la laborator
-se noteaza intervalul intre mictiuni si volumul intre cele 3 ore.

2. Examenul sngelui n afeciunile renale

ureea sangvin - valoarea normal 20-40 mg% - valorile crescute ale concentraiei ureei sunt
determinate de:
- factori prerenali (perturbri ale echilibrului hidroelectrolitic al organismului n sensul
modificrilor de concentraie, volum i compoziie ale compartimentului lichidian al
organismului)
- factori renali (glomerulonefrita acut i cronic, insuficiena renal acut i cronic)
- factori postrenali (uropatii constructive)
creatinina sangvin -valoarea normal 0,6 1,3 mg% -creterea peste 3 mg% semnific
afectare sever a funciei renale cu agravarea prognosticului evolutiv al pacientului
acidul uric -valoarea normal 3-5 mg% -poate crete n afeciunile renale (creterea valorii
acidului uric se face paralel cu scderea funciei renale) sau n bolile extrarenale (gut, leucemie,
sepsis sever)
pH-ul sanguin -valoarea normal 7,3-7,4 -n afeciunile renale se constat de regul instalarea
unei acidoze metabolice
proteinele serice -electroforeza poate evidenia modificri ale proteinelor serice, astfel n
sindromul nefrotic -scad proteinele totale i albuminele i cersc -globulinele, n
glomerulonefrita cronic scad albuminele i cresc -globulinele.
3. Examenul echografic

 poate evidenia modificri structurale ale aparatului urinar (tumori, malformaii, obstrucii)
examenul echografic este o tehnic neinvaziv ce nu necesit o pregtire specific a
pacientului
datorit eficienei i lipsei efectelor nocive asupra pacientului, echografia a nlocuit alte teste
diagnostic impunndu-se ca prim alegere n explorarea imagistic a aparatului urinar.
4. Explorri radiologice ale aparatului urinar
Radiografia renal simpl
- permite explorarea imagistic fr substan de contrast a aparatului urinar evideniind conturul
i poziia rinichilor, prezena calculilor radioopaci renali, ureterali, vezicali
Inaintea efectuarii radiografiei bolnavul isi va golii vezica urinara.
Se efectueaza o clisma inaintea explorarii.
Tehnica
Va fi ajutat sa se dezbrace si va fi asezat in decubi dorsal pe masa radiologica,dupa efectuarea
radiografiei este ajutat sa se imbrace si va fi condus in salon.Se noteaza examenul in FO.
Pielografia
- explorare imagistic a aparatului renal ce folosete o substan de contrast (odiston 30%, iodura
de sodiu 10%) administrat prin cateterism ureteral sub control cistoscopic
Se efectueaza testarea bolnavului la iod. Daca toleranta este buna pacientul va fi ajutat sa se
dezbrace sis a se aseze pe masa de examinare. Sub controlul cistoscopului se introduce sonda in
ureter. Se introduce substanta de contrast pe tub usor incalzita 5-10 ml cu presiune mica.Dupa
terminarea examinarii substanta de contrast se extrage cu o seringa. Pacientul va fi ajutat sa se
imbrace ,va fi condus in salon si se noteaza in FO.
Urografia

- explorare morfofuncional a rinichilor i cilor urinare secundar administrrii unei substane

radioopace hidrosolubile administrat intravenos (odiston 30, 60, 75 %)
Materiale necesre:
-Substanta de contrast
-iodura de sodiu
-ace,seringi
-materiale necesare pt clisma.
Pregatirea pacientului
Pregatirea psihica I se explica ce se va intampla. Se reduce cantitatea de lichide, iar in ziua
examinarii nu mananca si nu bea nimic.Se efectueaza clisma inaintea injectarii subst de contrast.
Anuntarea pacientului la reactiile adverse la adm substantei de contrast.(ameteli greturi,colici
abdominale). Pacientul va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa radiologica.Se
administreaza intravenous 20-40 ml de subst de contrast si se face urografia. Durata este de 1h1h jum.Se noteaza examinarea in FO se ajuta bolnavul sa se imbrace si se conduce in salon.
Cistografia
- metod de explorare imagistic a vezicii urinare efectuat prin radiografie simpl vezical
(dup evacuarea vezicii urinare) sau radiografia vezicii urinare dup administrarea unei substane
de contrast (iodur de sodiu 10 20 %, 200 250 ml) administrat cu seringa Guyon pe sonda
urinar Nelaton.
Materiale
-materiale pt efectuarea clismei
-Sonda vezicala
-Subst de contrast iodura de sodiu10 %
Seringa guion 50ml

necesare:

Pensa hemostatica
Manusi sterile
Acid boric
Tavita renala

Pregatirea pacientului:
Se anunta pacietul cu o zi inainte si i se explica necesitatea investigaiei. Se efectueaza o
clisma evacuatoare,se ajuta bolnavul sa se dezbrace sis a se aseze in decubit dorsal pe masa
radiologica. Se introduce sonda vezicala se capteaza urina in tavita renala si se spala vezica cu
solutie sterila de acid boric. In seringa cu iod se aspira subst de contrast respectiv iodura de
sodium si se introduce in vezica 100-200 ml. Iar cu pensa hemostatica se penseaza la capete sa
nu se goleasca.
Arteriografia renal
- metod de explorare a aparatului renal folosind o substan de contrast administrat pe cale
arterial, renal sau femural.
5. Explorrile endoscopice
cistoscopia endoscopic
- este o metod de explorare a aparatului urinar ce permite vizualizarea direct a uretrei i a
vezicii urinare;
- de regul, naintea efecturii tehnicii se va administra un sedativ pacientului;
- cistoscopia se poate realiza sub anestezie topic local la nivelul uretrei, combinat cu o sedare
iv (diazepam);
- la pacienii greu cooperani se recomand anestezie locoregional (rahianestezie sau anestezie
general).

Are ca scop idenificarea proceselor patologice, a inflamatiilor, tumorilor, malformatiilor,

calculilor sau a corpilor straini.
Materiale necesare
-campuri sterile si manusi sterile
-seringa guion
-solutie de novocaina 0,5%
-pense sterile
-cistoscop
-solutie de acid boric 3%
-solutii dezinfectante
-eprubete ,tavite renale
Pregatirea pacientului:
Se anunta pacientul inainte cu o zi siiI se explica necesitatea tehnicii. La nevoie cu o jum
de ora i se adm un sedativ. Cu o ora inainte va bea 500ml lichide isi va golii vezica urinara si va
fi condus in sala de examinare. Se va aseza bolnavul in pozitie ginecologica, se efectueaza
tualeta organelor genitale cu apa si sapun, se acopera membrele inferioare cu campuri sterile.Se
dezinfecteaza meatul urinar si se va administra anestezie locala cu sol de novocaina. La barbati
se mai poare efectua rahianestezia. Se spala vezica cu sol de acid boric pana cand lichidul de
spalare devine limpede.Se umple vezica cu 150ml apa sterile la barbati si 250ml apa sterile la
femei si se introduce cistoscopul pt efectuarea examinarii prin meatul urinar. Dupa examinare
pacientul va sta in decubit dorsal fara perna timp de 12 ore. La nevoie se administreaza calmate
si antispastice.
Sondajul vezical

Se intelege introducerea unui instrument tubular sonda sau cateter prin uretra in vezica urinara
realizand astfel o comunicare intre interiorul vezicii si mediul extern.
Sondajul vezical se face in scop explorator prin recoltarea unei cantitati de urina pt examenul de
laborator si depistarea unei modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare si se mai face in
scop therapeutic pentru evacuarea continutului si executarea unor procedee terapeutice prin
sonda.

Sondajul vezical la femeie:

Materiale necesare:
-materiale de protectie musama si traversa
-materiale sterile(manusi ,sonde vezicale,eprubete,medii de cultura,pense hemostatice.)
-materiale nesterile( ptr toaleta organelor genitale,tavita renala,bazinet,paravan)
-medicatie(ulei de parafina steril)
Pregatirea pacientului:
Se anunta si se explica necesitatea tehnicii.Se aseaza pacienta in decubit dorsal cu
genunchii ridicati si coapsele indepartate.Se acopera pacienta lasand libera doar regiunea
genitala.Se aseaza bazinetul si se evectueaza toaleta org genitale, se indeparteaza bazinetul si se
aseaza tavita renala intre coapsele pacientei.
Tehnica:
Se efectueaza in conditii de perfecta asepsie.asistenta isi ia manusile sterile evidenteaza meatul
urinar dezinfecteaza orificiul uretral cu betadina, scoate sonda vezicala cu o pensa o lubrefiaza
cu uleiul de parafina si orientata cu varful in sus sonda se introduce in uretra 4-5 cm. Paralel cu
inaintarea sondei extremitatea acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru a
usura trecerea in vezica. Se umple balonasul sondei cu 10ml de ser. Primele picaturi de urina se
lasa sa se scurga in tavita apoi in recipientele pregatite in functie de scop. Se noteaza tehnica in

foaie,cantitatea de urina recoltata si aspectul macroscopic. Extragerea sondei se face prin aceleasi
miscari numai ca in sens invers.(balonasul se golente inaintea extragerii)

Sendajul vezical la barbati

Materiale necesare, sunt aceleasi ca si la femeie
Se anunta pacientul de importanta tehnicii.Se aseaza in decubit dorsal cu picioarele intinse si
usor departate Se izoleaza patul cu paravan se acopera pacientul lasand accesibila doar regiunea
genitala. Se face toaleta organelor genitale.Dupa care se aseaza tavita renala intre coapse.

Tehnica:
Asistenta ia manusi sterile dezinfecteaza meatul urinar cu betadina sau ser fiziologic.Se scoate
sonda si se lubrefiaza cu ulei de parafina steril. Se itroduce varful sondei in meat se impinge usor
in timp ce cu cealalta mana se intinde penisul la verticala. Daca pe parcursul inaintarii sondei
apar obstacole se retrage sonda si se pregateste una de calibru mai mic. Patrunderea sondei in
vezica se semnaleaza prin scurgerea urinei. Se umple balonasul cu 10 ml ser fiziologic.se fixeaza
sonda se recolteaza urina in functie de scop. Se noteaza in foaia de observatoe si cantitatea de
urina recoltata aspectul urinei si numele celui care a montat sonda.
Complicatii:
Lezarea traumatica a mucuoasei uretrale (hemoragie) se intrerupe sondajul.
Crearea unei cai false care se face prin fortarea sondei
Astuparea sondei si se destupa cu insuflarea cu aer sau injectarea a catorva ml de ser
fiziologic.
De tip infectios atunci cand se introduc germenii daca materialele sunt nesterile.

Spalatura vezicii urinare:

Se intelege introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica.
Scop terapeutic:
Materiale necesare
-de protectie (musama si aleza)
-sterile (2 sonde vezicale,2 pense hemostatice, casoleta cu tampoane ,manusi,
seringa guion, medii de cultura,)
-nesterile (bazinet, tavita renala, ser fiziologic, ulei de parafina, soluti de spalatura
1 litru)
Pregatirea pacientului:
Se anunta pacientul si i seexplica necesitatea tehnicii. Se izoleaza patul cu paravan, se
aseaza pacientul in pozitie ginecologica se efectueaza toaleta regiunii genitale
Tehnica:
Sendajul vezical pt golirea vezicii, dupa evacuarea vezicii se introduc 80-100ml de sol cu
seringa Guyon, apoi se retrage seringa si se lasa sa se scurga lichidul introdus in bazinet .Se
repeta operatiunea pana lichidul evacuat este limpede. Se noteaza in FO pt tehnica si aspectul
lichidului de spalatura.
Scop terapeutic - pentu indepartarea exudatelor patologice sau pregatirea in vederea unor
explorari.

Recoltarea urinei:
Se face in scop explorator deoarece ne informeaza asupra starii functionale a rinichilor cat si a
intregului organism.
Materiale neesare:

-pleosca
-musama si aleza
=materiale pt toaleta org genitate
-eprubete sterile sau alte resipiente
Pregatirea pacientului
Se anunta pacientul si se intruieste privind folosirea bazinetului se face toaleta organelor
genitale, se aseaza pleosaca sub pacient .se indeparteaa bazinetul si se inlocuieste cu unul curat.
Tehnica:
Pentru sumar de urina se recolteaza urina intr-un recipient curat si se trimite la laborator
100-150ml. Pt. urocultura se recolteaza urina de dimineata prima cantitate se arunca apoi se
recolteaza 5ml intr-o eprubeta sterila se transporta la laborator unde se insamanteaza direct pe
mediul de cultura. Urocultura stabileste prezenta bacteriilor in urina.

Recoltarea urinei prin sondaj vezical

Se utilizeaza atunci cand recoltarea la jumatatea mictiunii nu este posibila si cand nu se doreste
punctie vezicala. Se folosesc sonde sterile, se face toaleta organelor genitale externe si se
efectueaza sondajul vezical.
Se recolteaza urina in diferite recipiente in functie de necesitati, nu se recolteaza niciodata din
punga coletoare!!!.Eventual printr-o punctie a sondei in regiunea proximala dupa o dezinfectare
atenta.
Recoltarea urinei prin punctie vezicala
Se face numai in cazul vezicii pline, se executa punctia si se recolteaza urina care se repartizeaza
in recipiente in functie de necesitati. Se noteaza in FO examinarea si numele persoanei care a
facut recoltarea. Examenul biochimic se face din urina emisa pe 24h. Punctia vezicii urinare se
realizeaza prin introducerea unui ac pe cale transabdominala in interiorul vezicii urinare.

Scop-explorator si terapeutic.
Indicatii:
-in caz de traumatisme uretrale ale vaginului
-stricturi uretrale
-hipertrofie de prostata
Locul punctiei este pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra sinfizei pubiene.
Accidente:
-hemoragie vezicala
-astuparea acului cu flocoane de tesuturi
-infectii postpunctionale
-formare de fistule urinare
-punctie negativa.

BOLILE APARATULUI URINAR

1. Infeciile tractului urinar
reprezint colonizarea cu germeni microbieni a tractului urinar cu sau fr manifestri clinice;
infecia poate fi localizat la nivelul vezicii urinare (cistit), uretrei (uretrit), sau rinichiului
(pielonefrit);
n mod normal tractul urinar este steril cu excepia zonei de vecintate a meatului urinar;
factorii de risc pentru apariia infeciilor urinare includ:
- inabilitate sau incapacitate de golire complet a vezicii urinare,
- imunodepresia,

- manevrele instrumentale ce vizeaz tractul urinar (cateterizare urinar),

- diabet zaharat, sarcin, suferine neurologice.
infeciile tractului urinar pot fi:
a) necomplicate (apar de regul la tineri i femei fr alte probleme de sntate asociate)
b) complicate, mai frecvent la brbai, de regul secundare unei modificri structurale i
funcionale a aparatului urinar
c) recurente (caracterizate prin alternarea episoadelor simptomatice cu cele asimptomatice).
incidena infeciilor urinare este mai crescut la femei, ca urmare a particularitilor anatomice
ale aparatului urogenital feminin;
la brbai incidena infeciilor urinare este mult mai sczut i de regul apariia acestora indic
o modificare structural sau funcional a tractului genitourinar;
microorganismele cele mai frecvent implicate n infeciile urinare sunt: - Escherichia coli,
Staphylococcus saprophyticus, Proteus mirabilis, Klebsiella, Pseudomonas principalul
microorganism este Escherichia coli.
Manifestri clinice
principalele simptome ce evoc infecia urinar sunt: polakiuria, disuria, febra, dureri lombare,
modificarea aspectului urinii;
Probleme de dependenta:
-alterarea eliminarilor urinare din cauza inflamatiei vezicii
-disconfort
-potential de complicatii( extinderea infectiei spre interstitiul renal)
Obiective
-combaterea cauzei infectiei

-combaterea manifestarilor clinice acute

-prevenirea complicatiilor
Interventiile asistentului medical
-pregatirea pacientului pentru investigatiile paraclinice
Investigaii paraclinice
principalul examen paraclinic necesar diagnosticului infeciei urinare este examenul de urin
cu evidenierea unei bacteriurii semnificative, peste 100 000 bacterii/ml de urin recoltat. !!!
Condiii de recoltare corect a urinii: - recoltarea se face din mijlocul jetului urinar din urina de
diminea la o persoan care nu a urinat de cteva ore, dup toaleta riguroas a organelor genitale
externe; - se recolteaz circa 50 100 ml de urin dup eliminarea primilor 10 12 ml; recoltarea de urin se poate face i prin puncie suprapubian, metod sigur de obinere a urinii
vezicale utilizat n caz de infecie cu germeni neobinuii, uretrite;
- la o persoan ce nu a urinat de cel puin 4 ore, dup palparea globului vezical i dezinfecie cu
alcool iodat se va face puncia vezicii urinare la 1,5 2 cm deasupra simfizei pubiene, cu un ac
de puncie lombar; - recoltarea urinii la purttorul de sond urinar se va face dup dezinfecia
local, prin puncionarea sondei n poriunea sa iniial; - nu se va recolta urin din punga de
drenaj unde bacteriile se multiplic.
analiza urinii se va face imediat dup recoltare sau dac acest lucru nu este posibil, proba de
urin va fi conservat la 40C (urina este un bun mediu de cultur i meninerea timp de cteva
ore la temperatura camerei duce la multiplicarea germenilor).
Interventiile asistentului medical pentru combaterea infectiei, a manifestarilor clinice si
prevenirea complicatiilor:
- hidratarea corespunzatoare a pacientului
- administrarea tratamentului medicamentos prescris: antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice,
analgezice.
- bai calde de sezut

-educatia sanitara a pacientului pt. prevenirea recidivelor:

- tratamentul afectiunilor ginecologice,
- igiena organelor genitale externe si a regiunii perineale
-purtarea de lenjerie curata, din bumbac
-hidaratare corespunzatoare

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CISTITA

Cistita se definete ca fiind un sindrom clinic determinat de infecia mucoasei vezicale
(hemoragii, edem, ulceraii superficiale) foarte frecvent la femei, rar la brbai. Este o
inflamatie a mucoasei vezicii urinare.
Circumstante de aparitie:
-contaminarea ascendenta , punctul de plecare fiind infcetii la nivelul vaginului, perineului sau in
urma manevrelor instrumentale nesterile( sondaj)
-contaminarea descendenta din rinichi si bazinet
Manifestari de dependenta:
-se manifest prin: polakiurie, piurie, durere la miciune( tenesme vezicale), disurie, durere
suprapubiana;
-uneori se poate asocia hematuria terminal;
-n mod obinuit febra lipsete din tabloul clinic al cistitei, apariia sa putnd fi legat de un
episod de pielocistit sau pielonefrit datorat refluxului vezico-uretro renal.
Paraclinic
-sumar de urin cu densitate normal, leucociturie (piurie), hematurie, bacteriurie;

-uroculturi pozitive.
Problemele pacientului:
-alterarea eliminarii urinare
-disconfort
-potential de complicatii (riscul extinderii infectiei spre interstitiul renal)
Obiective:
-combaterea infectiei
-combaterea manifestarilor clinice acute
-prevenirea complicatiilor
Interventiila asistentului medical:
-asigurarea msurilor generale: - cldur local, antialgice, antispastice dministrarea de lichide in
cantitate mare
-asigurarea msurilor specifice - antibiotice dup urocultur, cu antibiogram, antiinflamatoare
nesteroidiene, analgezice, conform prescriptiei medicului
-recoltarea urinei pentru examene de laborator
-educatia sanitara a pacientei pentru prevenirea recidivelor: tratamentul afectiunilor ginecologice,
igiena genitala, hidratare corespunzatoare
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITA ACUTA
Pielonefrita acut - reprezint infecia acut a cilor intrarenale i a parenchimului renal.
Germenii incriminati sunt: coli , proteus, stafilococul, klebsiella.
Cauze:

-contaminarea ascendenta cu punct de plecare din infectii vaginale,ale uretrei,manevre

instrumentale nesterile, obstructia cailor excretoare
-contaminarea hematologica sau limfatica cu germenii unei infectii ORL, dentare, tegumentare ,
prostatei
Factorii favorizanti:
-sarcina
-diabet zaharat
-stare nutritionala deficita
Manifestari clinice:
-debut brutal de la cateva ore la zile.
-febra
-frisoane
-dureri lombare
-disurie
-polakiurie
-nicturie
-greturi/varsaturi
-hipotensiune
-tahicardie.
-in sange apare leucocitoza iar VSH este crescut. Hemocultura se recolteaz n plin frison i
evideniaz prezena germenilor cauzali
Examenul de urina arata -piurie,proteinurie,urocultura este pozitiva

Radiografia renala simpla.care arata marirea de volum a rinichilor si eventualele opacitati (litiaz
renal sau ureteral) .
Urografia poate decela modificri ale sistemului pielo-caliceal
Echografia se efectueaz de rutin putnd aprecia parenchimul renal, starea de dilataie a cilor
urinare superioare, prezena litiazei radiotransparente.
Tomografia computerizat i rezonana magnetic sunt utilizate n stabilirea diagnosticului
etiologic i evaluarea modificrilor parenchimului renal
Problemele pacientului:
-Alterarea perfuziei tisulare
-Disconfort
Obiectivele vizeza:
-identificarea germenului cauzal si combaterea infectiei
-combaterea durerii
-prevenirea complicatiilor
Interventiile asistentului medical
- asigurarea msurilor generale:
- repaus la pat 7 10 zile
- regim alimentar normosodat i normocaloric - glucide i lipide fr restricii, proteine
diminuate n caz de oligurie, retenie azotat
- hidratare per os i la nevoie parenteral
- cldur n regiunea lombar
- reglarea tranzitului intestinal

- administreaza tratamentul medicamentos - antibioterapie n funcie de datele oferite de

urocultur cu antibiogram - antitermice, analgetice.
-pregateste pacientul in vederea tratamentului chirurgical, cand se impune acest lucru dezobstrucia cii urinare sau eradicarea cauzelor

obstructive extraurinare, cel mai frecvent

genitale.
-diminuarea senzaiei de disconfort i durere prin:
- administrarea antibioticelor conform indicaiilor medicului;
- administrarea de antispastice i analgetice;
- aplicarea de cldur local;
- creterea aportului hidric per os (vor fi evitate lichidele cu efect iritant asupra vezicii urinare
ceai, cafea) i la nevoie parenteral;
- recomandarea pacientului de a urina frecvent, la 2-3 ore, cu golirea complet a vezicii urinare,
astfel reducndu-se staza urinar i prevenindu-se reinfecia.
- educaia pacientului n vederea respectrii msurilor de prevenire a infeciilor urinare:
- meninerea unui nivel corespunztor de igien a zonei perineale;
- mictiuni frecvente n timpul zilei i naintea orei de culcare pentru a preveni supradistensia
vezicii urinare;
- aport hidric zilnic de 2-3 litri dac nu exist contraindicaii legate de probleme de sntate
asociate;
- recunoaterea semnelor de infecie urinar i prezentarea n ct mai scurt timp la medic;
- instruirea pacientului cu privire la recoltarea corect a probelor de urin necesare examenelor
de laborator;
- respectarea tratamentului antibiotic recomandat de ctre medic.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITA CRONICA

Pielonefrita cronic - se definete ca fiind infecia bacterian a pelvisului renal, tubilor uriniferi
i a esutului interstiial, cu localizare uni sau bilateral;
- cauza principal a pielonefritei cronice o reprezint refluxul vezico-ureteral;
- n mod obinuit pacientul cu pielonefrit cronic prezint manifestri ale infeciei urinare doar
n condiiile acutizrii infeciei cronice.
Manifestri clinice
- n general manifestrile clinice sunt nespecifice:
- oboseal, astenie - cefalee - scderea apetitului - sete excesiv - poliurie - scdere n greutate,
- tabloul clinic poate fi variat de la infecii urinare cu simptomatologie tears sau de tip cistic la
manifestri severe n formele ce evolueaz cu oc toxico-septic i oligoanurie pn la sindrom de
disfuncie organic multipl.
Problemele pacientului:
-Alterarea perfuziei tisulare
-Disconfort
Obiectivele vizeza:
-combaterea durerii
-prevenirea complicatiilor
Tratament - stabilirea schemei terapeutice implic:
a) evaluarea strii de funcionalitate renal
b) evidenierea prin examene paraclinice a cauzei favorizante (reflux vezicoureteral, obstrucie,
etc.)

c) izolarea germenilor responsabili (uroculturi, hemoculturi)

d) tratament antibiotic conform antibiogramei
e) terapie de echilibrare hidroelectrolitic i acidobazic
f) terapie de susinere vital n cazurile grave, protezare respiratorie, dializ.
Evoluia pacientului cu pielonefrit cronic este trenant i dificil, aproape fr excepie se
ajunge la stadiul insuficienei renale cronice.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU GLOMERULONEFRITA ACUTA
Este o infectie a glomerulilor de etiologie multipla ce se manifesta printr-un sindrom nefrotic
acut (hematurie, proteinurie, edeme, hipertensiune arterial cu sau fr insuficien renal);
- din punct de vedere evolutiv se consider c o nefropatie glomerular este acut dac se remite
n cel mult 6-12 luni de la debutul acesteia;
- persistena anomaliilor urinare peste aceast perioad orienteaz spre o cronicizare a
glomerulonefritei acute;
- cea mai frecvent form a glomerulonefritelor acute o reprezint glomerulonefrita acut difuz
poststreptococic (streptococul hemolitic); Apare la 7-12 zile de la infectia sterptoccocica si
este mai frecventa la copii
- glomerulonefrita acut mai poare fi determinat de alte cauze infecioase (bacterii, virusuri,
parazii) sau neinfecioase (lupusul eritematos sistemic, nefropatia cu Ig A).
Manifestri clinice
- debutul este adesea brutal cu: - hematurie este de regul macroscopic, poate reprezenta prima
sau unica manifestare a unei suferine glomerulare acute , nu exist sindrom nefritic acut fr
hematurie
- edemul renal este alb, moale, pufos i nedureros este expresia hipervolemiei (este dependent de
oligoanuria iniial i nu de nivelul proteinuriei) instalare rapid brutal regresie spontan dup
vindecarea leziunilor glomerulare

- hipertensiunea arterial mecanismul de producere este retenia hidrosalin se amelioreaz i

dispare odat cu regresia leziunilor glomerulare
- tulburrile de diurez uneori n perioada iniial poate aprea oliguria tranzitorie urmare a
reteniei de ap i sare dac boala debuteaz anuric i oliguria persist, prognosticul este
nefavorabil
- insuficiena renal de regul este minim i numai rareori prezint valori mari necesitnd
epurare extrarenal
!!! n glomerulonefrita difuz acut poststreptococic debutul este precedat cu 1 4
sptmni de o infecie streptococic localizat cel mai adesea la nivelul ractului respirator
superior (amigdalite, laringite, bronite), cutanat (erizipel, impetigo), reumatism articular acut.
Factori favorizanti:
-frigul
-umezeala
-surmenajul(oboseala)
Manifestari clinice:
-debut brutal cu hematurie
-edeme la nivelul pleoapelor(insuficienta renala)
-astenie
-anorexie
-subfebrilitate
-hipertensiune
-dureri lombare
Problemele pacientului:

-potential de exces de volum lichidean ( aport inadecvat de lichide si sodiu)

-alterarea perfuziei tisulare
-deficit de autoingrijire
-scaderea capacitatii functionale a rinichiului
-potential de complicatii
Obiective:
-combaterea infectiei
-minimalizarea manifestarilor clinica: HTA, edeme
-reintegrarea profesionala
-prevenirea complicatiilor
Interveniile asistentei medicale:
-asigura repausul la pat a bolnavului
-asigura o dieta corespunzatoare- reducrea consumului de sare si lichide in functie de valarea
HTA, a aspectului edemelor, reducerea consumului de proteine
-adm de fluide in functie de bilantul hidric
-monitorizarea functiilor vitale
-asanarea focarelor de infectie
-adm tratamentului (antiinfectios, diuretice, antihipertensive)

-ajuatarea pacientului in satisfacerea nevoilor

-educatia pacientului privind necesitatea respectarii regimului igieno dietetic.

- va explica pacientului necesitatea msurrii repetate a tensiunii arteriale i a recoltrii

urmtoarelor analize: proteinurie, nivel seric al ureei i creatininei;
- pregateste pacientul pentru examenele paraclinice(uree.creatinina)
- va nva pacientul s se prezinte la medic ori de cte ori apar simptome ce indic o accentuare
a disfunciei renale (oboseal, greuri i vrsturi, diminuarea eliminrii de urin);
- orice infecie va fi tratat prompt.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RENALA ACUTA
IRA consta in suprimarea brusca a functiei renale care determina acumularea de produsi
metabolici in sange.
Suprimarea functiei renala survine ca urmare a :
-reducerii filtratului glomerular
-reducerea permeabilitatii glomerulare
-obstructiei lumenului tubular
-cresterea resorbtiei tubulare
si are consecinta finala oligo-anuria, alterarea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic.
Circumstante de aparitie:
- cauzele insuficienei renale acute pot fi clasificate astfel:
a) prerenale - hipovolemia= reducerea aportului sangvin la rinichi (deshidratari, hemoragii,
arsuri)
- ischemia (intervenii chirurgicale pe aort sau vasele renale)
- ocul septic
b) renale

- necroza tubular acut prin mecanism ischemic

-ageni nefrotoxici (aminoglicozide, ageni chimici tetraclorura de carbon, metale - Hg)
-glomerulonefrite acute
- pielonefrite acute
c) postrenale - obstrucii ale tractului urinar: calculi, tumori, hipertrofia prostatei, stricturi.
- se descriu 3 faze clinice ale insuficienei renale acute:
a) perioada de oligurie
- volumul de urin este cuprins ntre 400 600 ml pe 24 de ore
- se constat o cretere a concentraiei serice a elementelor eliminate de obicei pe cale renal
(uree, creatinin, acid uric, K+ , Mg++)
- dureaz aproximativ 10 zile.
b) perioada de diurez
- se constat creterea progresiv a diurezei ceea ce indic recuperarea filtrrii glomerulare
- dei volumul de urin poate atinge nivelul normal, testele de laborator indic nc semne de
disfuncie renal
c) perioada de recuperare
- testele de laborator evideniaz mbuntirea funciei renale
- poate dura 3 12 luni.
Manifestri clinice
- instalarea insuficienei renale acute perturb funcionarea normal a mecanismelor reglatorii
renale cu consecine asupra funcionrii ntregului organism pe ansamblu;
- se constat alterarea strii generale a organismului cu:

-tulburari cardiovasculare: tahicardie, aritmii, edeme, HTA

- manifestri digestive: greuri, vrsturi, diaree
- manifestri cutanate: tegumente i mucoase palide, uscate secundar deshidratrii
-manifestri respiratorii: dispnee moderat n caz de acidoz
-manifestri neuropsihice: astenie fizic i psihic, dureri i crampe musculare, fasciculaii
musculare, hiperreflectivitate osteotendinoas
-manifestri urinare: oligoanuria.
- examenele de laborator evideniaz:
a) retenie azotat - este elementul caracteristic pentru insuficiena renal acut
- nu exist o relaie direct ntre nivelul reteniei azotate i gravitatea manifestrilor clinice
- retenia azotat depinde nu numai de suprimarea funciei renale ct i de intensitatea
catabolismului proteic.
b) tulburri hidroelectrolitice
- hiperhidratare celular
- hiperpotasemia (hiperpotasemia mai mare de 6 7 mEq/ l reprezint unul din elementele
majore pentru instituirea dializei extracorporeale)
- hiponatremia produs prin hemodiluie - hipocloremia apare n special la cei cu vrsturi
abundente.
c) tulburrile de echilibru acidobazic
- acidoza metabolic apare prin lipsa de excreie a ionilor de hidrogen, catabolism azotat
crescut i pierderi digestive (scderea pH ului sanguin sub 7 este incompatibil cu viaa).
Problemele pacientului:

-alterarea volumului lichidean- in exces -din cauza cresterii volumului extracelular sau ingerarii
excesive de lichid
-in deficit legata de cresterea diurezei, varsaturilor
-alterarea senzoriala si cognitiva legata de tulburarile hidro-electolitice ( hiponatremia determina
stare de confuzie, convulsii, hiperhidratarea intracelulara determina tulburari de constienta
-potential de complicatii: -imobilizarea la pat poate duce la aparitia escarelor, tromboflebitelor;hiperhidratarea extracelulara prin fortarea diurezei sau aport excesiv de sare poate duce la HTA ,
edem cerebral, edem pulmonar acut; - acidoza -determina tulburari respiratorii
-alterarea nutritiei prin deficit din cauza varsaturilor sau a cresterii diurezei; -denutritie rapida
prin hipercatabolism
-alterarea perfuziei tisulare legata de scaderea volemiei
-alterarea integritatii pielii si mucoaselor, tulburarile hemostazei duc la aparitia unor hemoragii la
nivelul tegumentelor si mucoaselor
- deficit de autoingrijire legat de starea de slabiciune, oboseala
Obiective:
-evaluarea functiei renale
-inlaturarea cauzelor declansatoare
-corectarea dezechilibrului hidro-electrolitic
-supravegherea functiior vitale si vegetative
-asigurarea nutritiei adecvate
-suport emotional al pacientului si familiei
-prevenirea complicatiilor
-educatia pacientului

Interventiile asistentului medical:

1. prevenirea i nlturarea cauzelor ce iniiaz sau menin insuficiena renal acut
- cauzele postrenale pot fi eliminate prin ndeprtarea chirurgical a obstacolului sau asigurarea
drenajului urinar (sonde vezicale, sonde ureterale, nefrostomie per cutanat)
- cauzele prerenale rspunztoare de instalarea ischemiei ca mecanism patogenic al insuficienei
renale acute pot fi prevenite i corectate prin asigurarea unui debit cardiac optim:
- corectarea hipovolemiei prin administrarea de snge sau produse de snge, soluii perfuzabile,
coloide sau cristaloide
- mbuntirea contractilitii miocardice prin folosirea de substane inotrop pozitive
(dopamina, dobutamina)
- reducerea rezistenei vasculare periferice prin folosirea substanelor vasodilatatoarii
(nitroglicerin, nitroprusiat de sodiu).
- se vor evita medicamentele cu aciune nefrotoxic (antibiotice, chimioterapice, substane de
contrast) n special la pacienii cu suferine renale preexistente;
- tratamentul focarelor septice cu potenial de generalizare prin drenaj chirurgical i
antibioterapie intit dup antibiogram;
- neutralizarea i ndeprtarea substanelor toxice exogene prin splturi gastrice repetate,
administrarea de antidot, diurez osmotic, purgative;
- alcalinizarea urinii n cazul hemolizelor acute posttransfuzionale sau intoxicaiilor exogene n
vederea mpiedicrii precipitrii la nivelul tubilor renali a hemoglobinei sau toxicului (sulfamide,
etilenglicol).
2. restabilirea i mbuntirea funciei renale
- prin limitarea reabsorbiei tubulare pasive a filtratului glomerular dup ameliorarea fluxului
sanguin renal i optimizarea circulaiei intrarenale se constat diminuarea modificrilor
patologice, morfologice ale nefronilor i restabilirea funcionalitii renale;

- cu acest scop se administreaz diuretice: furosemid, manitol.

3. reechilibrarea hidroelectrolitic, metabolic, energetic
- echilibrul hidric presupune un bilan strict al aportului n condiiile imposibilitii eliminrii
renale de ap i electrolii;
- n stabilirea bilanului hidric se va ine seama de: - apa endogen, n mod normal evaluat la
300ml/24 ore dar care poate crete n strile hipercatabolice pn la 1 500 1 700 ml/24 ore;
- pierderile prin: - perspiraie insensibil (15 ml/kg corp) - extrarenale (vrsturi, drenaje,
aspiraii, fistule) - diurez (dac exist) -febr aproximativ 500ml/24ore pentru fiecare grad ce
depete temperatura de 370 C, dar trebuie inut cont de efectul antipiretic al ureei.
- n forma anuric a insuficienei renale acute aportul mediu de lichide se limiteaz la
aproximativ 600ml/24 ore;
- aportul de electrolii va fi strict supravegheat prin aprecierea necesarului i a pierderilor: hiponatremia necesit tratament lichidian judicios conform bilanului;
- hiperkaliemia va fi corectat n cazurile severe prin dializ peritoneal i hemodializ.
- acidoza metabolic datorat catabolismului proteic necesit administrarea de bicarbonat de
sodiu 8,4%;
- aportul caloric la bolnavul critic cu insuficien renal acut este de 30 40 kcal/kg corp/zi
necesar diminurii catabolismului proteic.
4. prevenirea i combaterea complicaiilor
- apariia insuficienei renale acute detrmin tulburri majore ale homeostaziei organismului cu
potenal crescut de apariie a complicaiilor, mai rapid la pacienii hipercatabolici i mai lent la
cei nonoligurici cu funcie renal rezidual;
-complicaiile infecioase: - reprezint cea mai frecvent cauz de deces n insuficiena renal
acut;

- cel mai des ntlnite sunt pneumonia, infeciile tractului urinar, infeciile cateterelor, unturilor,
fistulelor arteriovenoase;
- msurile profilactice includ: - depistarea tuturor focarelor septice prin examene radiologice,
echografice, C.T.
- respectarea riguroas a msurilor de asepsie i antisepsie la nivelul locurilor de puncie,
cateterelor, unturilor, fistulelor arteriovenoase
- evitarea cateterizrii uretreale dac nu este absolut necesar.
Particularitile procesului de nursing
- asistentul medical are un rol deosebit de important n ngrijirea pacientului cu insuficien
renal acut: identific suferina primar a pacientului ce a dus la apariia insuficienei renale
acute prin anamnez, colectarea datelor;
monitorizeaz pacientul n vederea identificrii potenialelor complicaii;
particip la instituirea tratamentului de urgen al dezechilibrelor hidroelectrlitice;
apreciaz progresul pacientului i rspunsul acestuia la tratament;
asigur suport fizic, emoional i psihologic.
- dezechilibrul hidroelectrolitic poate reprezenta o condiie amenintoare de via itocmai de
aceea implicarea asistentului medical n stabilirea bilanului hidric intrri ieiri este foarte
preios;
- respectarea msurilor de asepsie i antisepsie este absolut necesar n mod particular la
pacienii cu suferin renal; - ngrijirea i protejarea tegumentelor reprezint un aspect important
al interveniei asistentului medical n ngrijirea unui pacient cu insuficien renal acut care de
regul prezint semne de deshidratare sau edeme (masajul punctelor de sprijin, schimbarea
poziiei pacientului la intervale regulate, toaleta local i general a pacientului).
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RENALA CRONICA

Insuficiena renal cronic este stadiul final al disfunciei renale i reprezint deteriorarea
progresiv i ireversibil a funciei rinichiului cu alterarea homeostaziei metabolice i
hidroelectrlitice a organismului i instalarea uremiei (sindrom caracterizat prin creterea cantitii
de uree i ali produi azotai );
cauzele insuficienei renale cronice pot fi: - glomerulonefrita cronic - pielonefrita cronic hipertensiunea arterial necontrolat

- leziuni ereditare (rinichi polichistic)

- afeciuni vasculare - obstrucii ale tractului urinar
- afeciuni renale secundare unei boli sistemice (diabet zaharat)
- infecii - medicamente nefrotoxice.
dializa i transplantul renal se impun ca msuri necesare pentru meninerea vieii n ngrijirea
unui pacient cu insuficien renal cronic.
Manifestri clinice
uneori instalarea insuficienei renale cronice este brusc, dar de regul pacienii prezint unul
sau mai multe simptome:
- oboseal i astenie
- cefalee
- stare general alterat
- manifestri gastrointestinale - anorexie, greuri, vrsturi, diaree
- tendin la sngerare
- confuzie mintal
- reducerea secreiei salivare
- sete
- gust metalic n gur
- diminuarea simului olfactiv i gustativ;

 instituirea precoce a tratamentului poate ameliora simptomatologia, astfel aceasta se

accentueaz i se amplific deoarece disfuncia renal are repercursiuni asupra bunei funcionri
a ntregului organism;
progresiv pacientul devine din ce n ce mai puin cooperant, este dispneic i prezint
manifestri neurologice: com, convulsii, spasm muscular;
n absena tratamentului adecvat prognosticul este rezervat.
Tratament
principalul obiectiv terapeutic n ngrijirea unui pacient cu insuficien renal cronic este
prezervarea funciei renale i meninerea homeostaziei mediului intern al organismului un timp
ct mai ndelungat;
vor fi identificai factorii etiologici i cei reversibili (de exemplu obstrucia) vor fi tratai;
deteriorarea funciei renale implic modificri ale regimului alimentar, viznd controlul
aportului proteic, lichidian (bilanul hidric intrri ieiri), de sodiu (bilanul de sodiu intrri
ieiri), restricie de K+;
restriciile proteice se impun deoarece ureea, creatinina, acidul uric i acizii organici ce rezult
din catabolismul proteic, se vor acumula rapid n snge, n condiiile disfunciei renale (scade
eliminarea lor renal);
se recomand proteine cu valoare biologic crescut ce conin aminoacizii eseniali (produse
lactate, ou, carne);
aportul de lichide permis este de 500 600 ml mai mult fa de diureza pe 24 ore;
aportul de sodiu i de potasiu va fi determinat n raport de concentraia acestor electrolii n
snge i n urin;
este necesar un supliment de vitamine deoarece dieta hipoproteic nu asigur necesarul de
vitamine al organismului;
hipertensiunea arterial va fi corectat prin controlul volumului intravascular i administrarea
de medicamente antihipertensive;
acidoza metabolic poate impune administrarea de bicarbonat de sodiu 8,4% sau instituirea
dializei;
apariia manifestrilor neurologice impune n cazul convulsiilor administrarea de Diazepam sau
Fenitoin;
apariia anemiei impune administrarea eritropoietinei recombinate (Epogen);

 disfuncia renal cronic impune utilizarea unor metode de epurare extrarenal:

1. epurare extracorporeal: - hemodializ - hemofiltrarea (arteriovenoas, venovenoas) ultrafiltrarea secvenial - hemodiafiltrarea
2. epurare intracorporeal - dializa peritoneal - dializa intestinal.
hemodializa este o metod de epurare extracorporeal prin care se ndeprteaz toxinele din
sngele uremic i se restabilete echilibrul hidroelectrolitic i acidobazic, dar nu sunt asigurate
funciile endocrine i metabolice ale rinichiului normal;
hemodializa const n punerea n contact n afara organismului prin intermediul unei
membrane semipermeabile a sngelui uremic cu o soluie apoas de electrolii asemntoare
plasmei (soluia de dializ);
sngele pacientului extras prin introducerea unui cateter special de hemodializ ntr-o ven
central ajunge printr-un sistem tubular la nivelul dializorului i apoi se ntoarce la pacient;
tubulatura prin care circul sngele poart numele de circuit extracorporeal (poriunea care
pleac de la bolnav la dializor se numete linie arterial, cea care se ntoarce de la dializor la
pacient se numete linie venoas);
dializa peritoneal const n introducerea n cavitatea peritoneal a unei soluii ce conine
electrolii i diferite concentraii de glucoz, formndu-se astfel o ascit artificial care este
rennoit de aproximativ 4 ori pe zi n varianta continu, ambulatorie a dializei peritoneale;
schimburile au loc la nivelul membranei peritoneale.
Particularitile procesului de nursing n timpul dializei peritoneale
1. asigur confortului pacientului n timpul procedurii - asigur confortul fizic al pacientul:
- masajul punctelor de presiune, - suportul pacientului n timpul schimbrii poziiei n pat,
- asigur i susine n poziie eznd i semieznd pentru scurte peioade de timp.
- informeaz pacientul cu privire la tehnica dializei peritoneale i desfurarea acesteia
- asigur suport psihologic adaptat la nevoile pacientului.
2. asigur infuzia i drenajul lichidului peritoneal - dac drenarea nu se realizeaz corespunztor
mobilizm pacientul de pe o parte pe alta, verificm eventualele rsuciri, ndoiri ale tubulaturii
- !!! niciodat nu tragem de cateter
- respectarea condiiilor de asepsie n timpul schimbrii i golirii containerelor cu lichid

- monitorizm tensiunea arterial i pulsul la fiecare 15 minute n timpul primului schimb i apoi
din or n or - monitotizm temperatura pacientului la fiecare 4 ore.
3. monitorizarea pacientului urmrind statusul hidroelectrolitic, greutatea, semnele vitale
- nregistrai exact bilanul hidroelectrolitic n timpul tratamentului
- se vor nota precis n foaia de observaie: ora de ncepere i terminare a schimburilor i
drenajelor, cantitatea i tipul soluiilor infuzate i drenate, balana hidric, numrul
schimburilor, medicaia adugat soluiei de dializ, greutatea pacientului nainte i dup
dializ, nivelul de contien i gradul de cooperare al pacientului la nceputul, n timpul i
terminarea tratamentului.
4. monitorizarea complicaiilor
- peritonit,
- sngerri,
- dispnee,
- dureri abdominale,
- constipaie.
Particularitile procesului de nursing n insuficiena renal cronic
pacientul cu insuficien renal cronic necesit ngrijiri speciale din partea asistentului
medical, ngrijiri ce vor fi planificate n funcie de diagnosticul de nursing stabilit.
1. Diagnostic de nursing: exces de lichide din cauza scderea diurezei manifestat prin edeme,
HTA
OBIECTIV
meninerea balanei hidroelectrolitice
INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL
1. aprecierea statusului hidroelectrolitic:
- nivelul seric al electroliilor - modificri zilnice ale greutii corporale - precizarea aportului i
pierderilor de lichide
- identificarea pliului cutanat persistent sau a edemelor
- monitorizarea tensiunii arteriale, pulsului, frecvenei respiratorii.

2. identificarea aportului de lichide: - medicaie - alimente - perfuzii folosite ca vehicul pentru

administrarea unor medicamente (antibiotice de exemplu) - lichide administrate per os odat cu
medicamentele.
3. vom explica pacientului i aparintorilor acestuia importana restriciilor lichidiene i
alimentare.
2. Diagnostic de nursing: alterea statusului nutritional din cauza intolerantei la tratamentul
medicamentos manifesta prin anorexie, greturi, varsaturi
OBIECTIV
asigurarea unui aport nutriional adecvat

INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL

-aprecierea statusului nutriional (greutate, nlime, date de laborator)

- aprecierea profilului nutriional al pacientului (istoric, preferine, restricii)
- identificarea factorilor ce contribuie la alterarea aportului nutriional: - anorexie - greuri,
vrsturi - depresie - stomatit - lips de nelegere a regimului alimentar- ne vom asigura c n
regimul alimentar se regsesc mcar unul sau mai multe alimente preferate - ncurajm consumul
alimentelor ce conin proteine cu valoare biologic crescut (ou, lactate, carne) - stabilim
schema terapeutic astfel nct administrarea medicamentelor s nu se fac chiar naintea
meselor - vom da pacientului o list scris cu medicamentele ce sunt recomandate sau
contraindicate - ncurajm igiena oral - cntrim pacientul zilnic -apreciem eficacitatea
msurilor instituite urmrind apariia edemelor, nivelul seric al albuminelor
3. Diagnostic de nursing: lips de cunotine legat de condiia i regimul terapeutic al
pacientului cu insuficien renal cronic manifestata prin neliniste , agitatie.
OBIECTIV
creterea nivelului de cunoatere i nelegere a particularitilor pacientului cu insuficien
renal cronic

INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL

- vom explica pacientului: - cauzele suferinei renale - efectele suferinei renale - legtura dintre
restricia alimentar i lichidian i afectarea renal
- alternativele terapeutice de substituie a funciei renale: hemodializa, dializa peritoneal,
transplant renal.
- vom adapta limbajul folosit la nivelul de nelegere al pacientului.
4. Diagnostic de nursing: perturbarea stimei de sine legat de gravitatea suferinei renale i
pierderea independenei manifestata prin izolare
OBIECTIV
mbuntirea sentimentului de autoapreciere

INTERVENIILE ASISTENTULUI MEDICAL

- aprecierea rspunsului pacientului i familiei acestuiafa de suferina renal i modalitile
terapeutice propuse;
- aprecierea relaiilor dintre pacient i membrii familiei sale;
-aprecierea capacitii de adaptare a pacientului i familiei acestuia;
- vom mcuraja pacientul i membrii familiei acestuia s neleag i s accepte schimbrile
legate de stilul de via, regimul alimentar, ocupaiile, rolul social, gradul de independen;
- vom prezenta realist i onest pacientului i aparintorilor acestuia alternativele terapeutice.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA

Litiaza renala este o afectiune carecterizata prin prezenta calculilor in bazinet si caile urinare.
Poate evolua sub forma latenta sau colicativa.
Calculii se formeaza prin precipitarea unor substante care in mod normal se gasesc in urina.
Precipitarea lor este favorizata de modificarea Ph-ului urinei, concentrarea urinei. Calculii au in
compozitia lor oxalati, acid uric, fosfati, cistina.
Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:

-staza urinara (prin diferite obstructii)

- infectii urinare repetate
- deshidratari masive care duc la cresterea concentratiei urinare
- afectiuni in cursul carora creste eliminarea urinara a substantelor ce formeaza calculii
- hiperparatiroidie, osteoporoza ( se elimina fosfat si oxalat de Ca)
- guta, rinichi polichistic( se elimina acid uric)
- modificarea Ph-ului urinar
- scaderea aciditatii duce la precipitarea acidului oxalic
- cresterea aciditatii accelereaza precipitarea acidului uric
- in mediul alcalin se precipita fosfatii
Factori favorizanti
-clima calda si uscata,
- imobilizarea prelungita la pat,
- aport excesiv de saruri minerale,
- apa bogata in saruri de Ca,
- alimente bogate in Oxalati si acid uric: spanac, ciocolata, cacao, viscere.
Manifestari de dependenta:
- durere lombara permanenta sau provocata de efort
- durere colicativa
- pozitie antalgica
- anxietate, neliniste, agitatie

- tenesme vezicale
- disurie, polakiurie
- greturi, varsaturi
- paloare, transpiratii, extremitati reci
Examinari paraclinice:
- evidentierea calculului (citoscopie, urografie, radiografie simpla, ecografie)
- examenul urinei: hematurie ( macro sau microscopica), in sediment: cristale de acid uric, urati,
fosfati sau oxalati.
Problemele pacientului:
Alterarea confortului (legata de durere vie , disurie, polakiurie)
Potential de deficit de volum lichidean (legat de varsaturi si transpiratii abundente)
Potential de alterare a nutritie prin deficit ( legat de greta, varsaturi)
Potential de complicatii legta de cura de diureza la pacientii cu Hta, insuficienta cardiaca sau
legat de dilatarea pielo-caliceala
Obiective
- combaterea durerii
- asigurarea confortului
- diminuarea anxietatii
- prevenirea complicatiilor
- corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice
- asigurarea dietei corespunzatoare
Interventii:

- masuri de urgenta:
-repaus la pat,
-calmarea durerii,
- combaterea starii de soc,
- recoltarea de sange si urina pt examinari de laborator,
-suport psihic al pacientului
- observarea semnelor si simptomelor unor complicatii
- aplicarea tratamentului specific in functie de natura calculului
Litiaza calcica: reducerea portului de calciu din alimentatie, administrarea de
substante care scad absorbtia calciului, tratamentul afectiunii cauzale, reducerea alimetelor
bogate in oxalati ( tomate, sfecla, citrice, ciocolata)
Liteaza oxalica: dieta fara telina, cacao, citrice
Liteaza urica: dieta bogata in vegetale, restrictie de proteine, evitarea consumului de
ridichi, fasole, mazare, ciuperci, cioacolata, conopida
Liteaza fosfatica: dieta hiposodata, bogata in proteine si lipide, evitarea consumului
de branza, oua, legume uscate
- recolatarea produselor biologice pt examinari de laborator
-pregatire apacientului pt investigatii
- cura balneara
- pregatirea pacientului si ingrijiri ulterioare in cazul efectuarii unor tehnici de ablatie sau
distrugere a calculilor
- ablatie chirurgicala
- cistoscopie cu ablatie

- litotritia ultrasonica
- administraea tratamentului medicamentos in functie de tipul litiazei
- inhibitori ai formarii substantelor care precipita,
- substante care scad absorbtia calciului,
substante care scad absorbtia intestinala de fosfati

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TRAUMATISME RENALE

Traumatismele renale pot fi:
- deschise (distrugerea tesuturilor care adapostesc rinichii si lezarea rinichilor)
- inchise ( rupturi intrarenale, lezarea capsulei renale, lezarea calicelor si bazinetului)
Circumstante de aparitie:
- accidente( rutiere, de munca, sportive, arme de foc, arme albe)
Manifestari de dependenta:
- durere lombara
- variaza ca intensitate, nu intotdeauna proportioanal cu gravitatea leziunii
- poate uneori sa fie secundara unor leziuni musculare sau osoase
- hematuria - poate fi micro sau macroscopica, este prezenta intotdeauna in leziunile renale
-hemoragie intraperitoneala
-hematom perineal dureros la palpare
- evacuare de urina prin plaga si in cavitatea peritoneala, in special in traumatismele
deschise

Examinari paraclinice:
-radiografie renala pe gol
- ecografie renala
- examinari de laborator: - urina
- sange: hematocrit, hemoglobina, uree, creatinina
Problemele pacientului:
- Disconfort ( durere)
- Potential de complicatii din cauza scaderii functiei renale
- Deficit de autoingrijire din cauza imobilizarii la pat
Obiective:
- restabilirea functiilor vitale si vegetative,
- prevenirea complicatiilor,
- asigurarea confortului
Interventii:
-acordarea primului ajutor:
- combaterea socului
- toaleta plagii
- transport la spital
- asigurarea repausului la pat in functie de gravitatea traumatismului
- administrarea tratamentului medicamentos prescris
- supravegherea functiilor vitale

- recoltarea produselor biologice pt examenele de laborator

- pregatirea pacientului pt. explorarea functionala a rinichiului
- ingrijirea pre si postoperatorie pt. pacientul cu interventie chirurgicala.

Cancerul de prostata
Plan de ingrijire
Definiie
Cancerul de prostat este o afeciune malign n care celulele prostatice se modific, se
nmulesc necontrolat i vor crete foarte repede dnd natere unei mase tumorale la nivelul
prostatei. Metastazele sunt prezente intr-un proces mare de cazuri.
Circumstante de aparitie:
- cancerul de prostata afecteaz in special barbai in vrsta
-predispozitia genetica
-factorii de mediu
- un nivel crescut de testosteron influeneaz, de asemeni, instalarea cancerului de prostata.
Manifestari de dependenta:
Polakiuria - mai ales spre diminea, de intensitate variabil i nelegat direct de volumul
tumorii prostatice.
Disuria
Hematuria - nu este caracteristica, dar poate aprea prin invazie tumoral
Retenia incomplet de urin, iniial fr distensie vezical, ulterior cu distensie vezical

 Retenia complet de urin reprezint cea mai redutabil complicaie obstructiv ce apare ca
urmare a obstruciei tumorale cervico-prostatice.
Durerea loco-regional - se datoreaz extensiei tumorale cu stimularea sensibilitii locoregionale.
Durerile osoase - sunt caracteristice fazelor avansate, cu extensie metastatic osoas
Problemele pacientului cu cancer de prostata:
Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
Retentie urinara
Incontinenta de urinara
Disconfort loco-regional

Diagnostice de nursing:
Eliminare urinara incompleta

cantitativ si calitativ din cauza anomaliei cailor urinare

manifestata prin polakiurie, disurie, hematurie.

Deficit de eliminare datorata obstructiei tumorale cervico-prostatice manifestata prin anurie.
Eliminare urinara incompleta postoperator datorita spasmelor vezicale manifestata prin retentie
urinara.
Disconfort datorita extensiei tumorale cu stimularea sensibilitii loco-regionale manifestat prin
durere loco-regionala.
Disconfort din cauza durerii loco-regionale manifestat prin pozitie antalgica, neliniste.
Obiective:
- mentinerea unui nivel acceptabil al eliminarilor urinare

- realizarea unui confort fizic si psihic optim, astfel incat sa se asigure starea de bine a
pacientului
- sa fie apt sa se autoingrijeasca
Interventiile asistentei:
Asistenta medicala are un rol esential prin initierea si mentinerea unui proces de
nursing adecvat si sustinut care sa ajute la conduita terapeutica efectuata de medic
-evalueaza bolile asociate,disconforturile sau alte situatii care limiteaza activitatea pacientului .
Evaluarea initiala cuprinde: tensiunea arteriala, fregventa cardiaca, fregventa respiratorie,
temperatura, analizele de urina ,apetitul, mobilitatea, starea tegumentelor .
-pregateste pacientul pentru investigatii
Pentru pacientii cu retentie de urina este necesara rezectia endoscopica asociata,de
deblocare .
In perioada preoperatorie rezultatele majore ale implementarii planului de ingrijire vor include
reducerea anxietatii si informarea asupra afectiunii pe care o are. Pacientul va fi ajutat sa
inteleaga (asigurandu-i-se intimitatea) cateva notiuni simple de anatomie ale partilor afectate si
cum functioneaza acestea in sistemul urinar si reproducator .Asistenta va educa pacientului in
ceea e priveste pregatirea pentru anumite investigati si in ce constau ele ,va descrie in mare
operatia ,tipulde anextezie si procedurile de recuperare postoperatorie .Informatiile vor fi
simple, limitate la gradul de intelegere a pacientului si exprimate astfel incat sa-i reduca
ingrijorarea .Toate procedurile preoperatorii vor fi explicate ,se va raspunde pe cat posibil la
toate intrebarile si ii va fi acordat sprijin psihologic.
In perioada postoperatorie este foarte importanta corectarea tulburarilor volumului fluidelor,
remiterea durerii si a disconfortului ,preventia infectiei si reluarea activitatii obisnuite .

Dupa rezectia transuretrala de deblocare este foarte important urmarirea pacientului

pentru depistarea precoce a complicatiilor ce pot aparea: hemoragie, infectie, tromboze,
obstructia cateterului .
1.Hemoragia -este datorata vascularizatiei importante a prostatei.Este periculoasa din
doua motive:se poate instala socul hipovolemic sau se pot forma cheaguri ce obstrueaza flixul
urinar.Drenajul incepe cu o hematurie franca care devine dupa 24 de ore de culoare roz .
2. Prevenirea infectiei -se realizeaza prin manipularea corecta a cateterului si tubulaturii
pungii colectoare,respectand conditiile de asepsie,evitarea monitorizarii temperaturii intrarectal,
toaleta meatului uretral de doua ori pe zi sau de cate ori este necesar ,evitarea contactului pungii
colectoare cu obiecte contaminate .
3.Prevenirea trombozelor venoase si a tromboembolosmului pulmonar -se realizeaza pri
administrarea profilactica de heparine fractionate si mobolizare precoce .
4.Obstructia cateterului -poate duce la distensia capsulei prostatice si hemoragie .Daca
pacientul prezinta durere,se va verifica tubul de irigatie si se va corecta obstructia inaintea
administrarii analgezicelor .Trebuie sa ne asiguram ca in punga colectoare exista cel putin
acceasi cantitate de lichid cu cea de irigatie folosita .Tubul pungii urinare va fi legat cu o
panglica de piciorul pacientului sau la pat, evitand tractiunea sondei .
5. Educarea pacientului :
Atunci cand pacientul este apt pentru mobilizare, va fi incurajat sa merga si sa evite
mobilizarae la pat pe perioade lungi pentru a preveni alte complicatii (escare) .Dupa suprimarea
sondei, la cateva zile postoperator, pacientul poate prezenta incontinenta urinara, ceea ce va duce
la descurajare si depresie, intrucat pacientul nu poate mentine controlul asupra vezicii. In acest
sens va fi educat sa faca exercitii de gimnastica pentru recapatarea tonusului vezical. Aceste
exercitii vor fi efectuate pana la recapatarea controlului vezical .Va fi evitat consumul de alcool,
condimente, consumul ezcesiv de cafea. Pacientul va fi sfatuit sa consume cat mai multe lichide
si sa se adreseze medicului in caz de hamaturie, disurie sau modificari ale jetului urinar.

Evaluare:
S-a redus anxietatea, pacientul este capabil sa se autoingrijeasca, isi monitorizeza zilnic diureza
si efectueaza exercitii de recapatare a controlului vezical.